antice qi medievale)iar din 1993pind
in 2001 a organizatqi condusBiblio-
ublicdm pentru prima oard in
paginile revistei Ararat un stu-
diu dedicat colecliei de carte
veche armeandcare se afld in fondul
Bibliotecii Caseide Cultura,,Victoria
gi HovsepDudian" din Bucuregti.De
ce acum?Pentru c6, din $iinta noastr6,
pind in prezent acest fond nu a fost
inventariat gi nu au fost realizate fiqe
despreacestecdrfi, cu dateprecisele-
gatede titlu, autor,tipografia sautipo-
grafii care au realizat cartea.Acest
lucru a fost dus la bun sfirqit, dupd o
muncd ce a durat un an qijumdtate,de
Arqaluis Paronian, muzeograf qi res-
ponsabil al Bibliotecii qi Casei de
Culturd a armenilor din Bucuregti.
Arqaluis Paronian a lucrat in
Armenia, timp de 30 de ani la Ma-
denataran (Institutul de manuscrise
Evanghelia Mironosilelor, secolal XIX
3 S fulie 2OlO
tecaprezidentialddin Erevan. S-a sta-
bilit la Bucuregti in 2002 gi a avut
$ansasd lucreze chiar in domeniul pe
care-l cunoaqte.Mai intii ca muzeo-
graf al Muzeului Eparhiei Armene iar
din 2006 a preluat qi biblioteca. in
anul 2008 a urmat un curs de perfec-
tionare ca muzeograf in cadrul Cen-
trului de pregdtire profesionald tn
culturd la finalul cdruia a prezentat
lucrarea cu tema "Manuscrise arme-
negti vechi. Istoria gi soarta1or" (ex-
pozilie temporard) qi a obtinut certi-
ficatul de absolvire.
De fapt nu trebuie sd o lduddm
pe Arqaluis pentru cd faptele vorbesc
de la sine. De aceeaatunci cind ne-a
propus sd publicdm acest studiu (aq
spune introductiv) privind cartea ve-
che ne-am gindit cd cel mai indicat ar
fi si realizdm un supliment. Un mo-
dest supliment care ar trebui continuat
cu un album pe mdsuravalorii colec-
Jiei existente.
ii
il
if
.I

;l
lI
,i
l .'

tI
itl

ii

Portretul lui Grigor Narecali din Curte de rugdciuni, 1807'

Citeva cuvinte despreistoria cirfii vechi armeneqti

Peparcursulexistenleisalemulti-
milenare,poporul armeana creatva-
lori culturale ce s-aubucurat de o lar-
gi recunoaqtere Ei aprecierein lumea
civllizatd' Cea mai grditoare ;i vie
dintre acestevalori culturaleestescrie-
rea qi cartea,fie aceastamanuscris,fie
carte tipdritf,. Dupd inventareaalfa-
betului armeande cdtreMesrop Maqto!,
in secolul V, ;i pina in secolul XVI,
centreleanticeqi medievalede creare
Eicopierea manuscriselorau fost cele
care au dus greul credrii cdrfii
armenegti,al multiplicdrii cuvintului
scris.
in anii '40 ai secoluluiXV in-
ventareatiparului de cdtre Gutenberg
a dat lumii posibilitateacre;terii con-
siderabilea volumului surselorscrise,
economisindu-setimpul ce se consu-
ma pentru creareagi copiereacdrlilor
manuscrise.Activitatea tipografic[, ce
incd de la jumdtateasecoluluiXV se
dezvoltacu repeziciunein Europa,nu
puteasd nu-i interesezeqi pe invdlafii
armeni, date fiind avantajeleevidente
ale tiparului.
Pe de altd,parte, oricit de atr6-
gdtoare ar fi pdrut arta tipografrcd',
situalia instabild a Armeniei in seco-
Iulie 2OlO Et 4
 carteveche
armeanl
sint
considerate
cIr{ile
armeneqti
editateintre
l5l2 qi 1850,
clasificatein
doui
perioade,
lele XVI-XVII, din cauza rdzboaielorsuccesive,
ftcea imposibild infiinfarea activitdlii tipografice in 1512-1800;i
!ard. Rdmineadoar solulia tiparirii cdrlilor armene;ti
in Europa, infiinlarea acolo a tipografiilor ;i
1801-18s0
trimiterea in Armenia a literaturii publicate. Aceastd
insemnatd misiune qi-a asumat-o primul tipograf
armean, Hakob Meghapart (v. imaginea), care,
infiinfindu-qi propria tipografie la Venelia,in I5I2, a
tipdrit prima carte in limba armeand,,,Cartea de
vineri" (Urpataghirk), care marcheazd.inceputul
tiparului armenescgi constituie cel mai important
eveniment al viefii culturale armeneqtidin secolul
XVI. in secolelece au urmat, in diverse colluri ale
lumii, unde existau colonii armene,s-auinfiinlat nu-
meroasetipografii in care au vdzut lumina tiparului
cdrlile armeneqti.
Iatd o parte a listei cronologice a infiinfdrii
tipografiilor armeneqti:

5 $ Iulie 2OtO
 Vene{ia(l 5 12),ConstantinoPol qi cdrli de istorie, artd, educative,
(1567),Roma (1579),Lvov (1616), qtiinlifice ;i din alte domenii, atit in
cit Ei
Milano (1621), Paris (1633), Nor grapar (limba veche),
cdrli de
Djugha (1638), Livorno (1644), Arn- a;harabar (limba populard),
sterdam (1660), Marsilia (1672), autori armeni sau lucrdri traduse'
Smirna (1676), Londra (1736),Eci- Coleclii bogate de carte veche
miafin (177 l), Madras(1772), Trieste armeneascdse gdsescatit in biblioteci
(1176),SanktPetersburg (1781)'Nor din Armenia, cit qi din DiasPord.
Nahicevan (1790), Astrahan (1796), O astfel de colec{ie define qi
Calcutta(1796) Ei altele. Casa de Culturd Armeand ,,Dudian"
pdca-.
De;i prima carte armeneascda din Bucureqti,colecliecare,din
pini asldzi
apdrutin anul 1512,trebuieamintit Ei te, din diverse motive nici
faptul cd, incd inainte de aceasta,intr- nu estecunoscutf,aga cum se cuvine.
vd pre-
o seamdde cir,ti strline s-auregisit al- Vom incerca in continuare sd
fond
fabetul armean(Bemhardvon Breiden- zentdm,pe scurt, aceastvaloros
baclr,ReiseinsHeiligeLand"Ma:nz' 1486) de carte.
sau fragmentein limba armeanS.
in ciudafaPtuluicdcirca260 de
ani de la aparilia sa activitatea tipo-
graficd armeanda fost forlatd de im-
prejurdri sd se desfrqoareexclusivpe
meleaguri strdine,aceastaEi-a servit
laramamd gi lelul Propus.
insuqi conlinutul Primelor cdrfi
tipdrite armeneqtiatestdfaptul c[ prin-
cipalul scop al tipografilor ;i editori-
lor armeni nu era cigtigul material, ci
prxxerealiteraturii in limba armeandla
dispozifia armenilor aflali in fala peri-
colului asimildrii intr-un mediu strdin.
Aceastaexplicd qi de ce uneori erau
tip[rite cirli destinatedistribuirii gra-
tuite.
Aldturi de cirlile religioase,in
primele trei secole ale tiParului
arrnenescau inceput sd fie publicate
Iulie 2O1O &. 6
 Cotecfiade carte vechearmeani a
Bibliotecii Caseide Culturi Armeani ,,Dudian"
In anul 1927, gralie eforturilor
istoricului Eiorientalistului armeanH.
Dj. Siruni, a fost infiinlata Biblioteca
Central[ Armeanddin Bucuregti,unde
au fost adunatemanuscriseqi cdrli adu-
se din diversecolluri ale fdrii, printre
careqi carteveche. Astitziestegreu de
spusce cantitatede cartesauce edilii
au fost adunate,intrucit nu s-au pis-
trat registrelebibliotecii,fiqeleqi fuie-
rele qi nici nu s-a publicat vreo listd
bibliograficd(saus-apierdutqi nu a mai
ajuns la cuno;tinla noastrd).Singura
7 & Iulie 2AlO
.8
G
?
sursdde informafie clard ce s-apdstrat
desprecA4ile vechi estelista incom-
pletf, (circa 120 de titluri) cuprinsdin
bro;ura ,,Casade Cultur[ Armeand"
publicatdde H. Dj. Siruni in 1944.
insi nu esteexclusdipotezacdla vre-
mea sa coleclia a fost inregistratd;i
prelucratd,deoareceanumitecdrli din
colec{ie sint cuprinse in catalogul
..Carteaarmeandintre 1512;i 1800"
Q.{. Voskanian, Erevan, 1988). Din
pdcate,pe parcursul existenleisale,
BibliotecaCaseide CulturdArmeand

favorabile.Exilarea lui H. Dj. Siruni
in Siberiain 1944,activitateaostild a
Frontului Armean ;i Comitetului
DemocratArmean din anii '50-'60 -
ce au funcfionat in ton cu cerinlele
politice ale vremurilor de atunci -
carea dus la distrugereaa unui mare
numdr de cdrfi valotoase,iar mai apoi
incetarea activitdfii Casei de Culturd
Armene in 1963, precum qi
frecventele mutdri dintr-un loc intr-
f,.
altul ale colecfiei, gi-au l6sat irever-
sibila amprentdnegativdasuprafiecd-
rei cdrfi. Chiar gi in 1987,dupdredes-
chiderea Casei de Culturd Armeand,
soarta a frcut ca 90Vodin fondul de
cartevechesdrdmindla subsol,in con-
dilii de umiditate ridicatd, unde exista
(qi existd)riscul inunddrii periodice.
Este evident cd cea mai mare
bogdlie a bibliotecii o constituie ma-
nuscrisele qi cartea veche armeand.'
Tocmai de aceeas-ahotdrit inceperea
muncii de inregislrareqi prelucrarede
la acestecolecfii.In continuarene vom
referi la colecliade carteveche.
Dupd un an qi jumdtate de inre-
gistrare, studiu gi cercetare,putem
spune astdzi cd s-au ldmurit toate
acele informalii ce completeazl datele
necesaredesprefondul de carte. Care
sint acestedate:
in primul rind, putem vorbi clar
dejadesprecantitateacolecfieide carte
veche armeand, ce cuprinde Peste
1.000de volume, dintre careaproape
400 apirute pind in anul 1800, iar
restul in perioada1801-1850.Avem
datecertedespreautori, tipografi, pre-
cum qi despretipografiile undeau apd-
rut cdr.tile.Ceamai mare dificultate in
munca de inregistrarea fost aceeacd,
din pdcate,din cavzacondiliilor vitre-
ge, mare parte a cdrlilor qi-au pierdut
foile de titlu gi memorialul (hi;ataka-
ran),in care erau menlionate datele
Iulie20lO &. I
principale despreaparilia cdrtii. Desi-
gur c6 celor familiariza[i cu cartea
veche nu le este greu sd inleleagd cu
ce fel de carte au de-a face sau in ce
secol qi in ce larda fost tipdriti aceasta,
dar datele aproximative nu sint sufi-
ciente pentru inregistrareqi prelucra-
re. Pentru aceastaa fost necesar un
studiu suplimentar, adicSau fost com-
parate capitol cu capitol, pagind cu
pagin6, inclusiv ornamentelefi ecdrei
c6rli ce nu aveadate completecu cele
din cataloagelebibliografice alcdtuite
in Armenia, cum sint,,Catteaarmeand
intre 1512 qi 1800" (N. Voskanian,
Erevan 1988),,,Carteaarmeandintre
1801 qi 1850" (H. Davtian, Erevan
1967) qi altele. Carlile cu date incerte NersesSnorhali,,,IisusFiul"
sint Ei astdzicomparatecu cdrlile ve- lFlisusVorti)- copertd originald
chi aflate in colecliile Institutului de
manuscrisevechi Matenadaran qi ale mai bune exemple de carte veche ar-
Bibtiotecii Nalionale de la Erevan.In meandtipdritdin ceade-adouasutdde
coleclia noastrdexisti Eiun numdr mic ani detipar aunenesclaAmsterdam,Ve-
de cdrli ce nu se regdsescin cataloa- nelia qi Constantinopol,circa 10 titluri
gele bibliografice mai sus amintite, de carte,la carene vom referi mai jos.
Cind ne referim la tiparul ar-
ceeace inseamndfie cd au rdmasPind
astdzinecunoscute,fie cd au fost des- mean din secolul XVII trebuie sd
coperitedup6publicareacataloagelor. amintim in pr"imulrind activitateati-
Din perspectivaistoriei cdrlii ve- pografiei lui VoskanErevanfi, mai intii
chi armeneqticele mai interesantesint in Olanda, iar apoi in Italia qi Franla.
mai alesvolumele publicatein prime- in anul 1660, la Amsterdam,
le trei sutede ani (1512-1800).Dinpa- Matteos Jareli infiinfeazd prima tipo-
cate,edilii din prima sutdde ani fie nu grafie armean6,cunumele de,,Sf. Eci-
au existat,fie nu s-aupdstratin colec- mialin Ei Sf. Sarkis", unde a qi tipdrit
prima carte in limba armeand,lucrarea
lia noastrd.in schimb,coleclia Biblio-
tecii,,Dudian" sepoatemindri cu cele irnversuri,fisusFiul' (,FIlsrzs
Vorti) a hsi

9 & Iutie 2OlO

 Xilogravurd semnatd de Chtistoffel vsn sichem rlin csrtea
Amsterdum- 1660
.-.,---:*---
Nerses$norhali, Tareli insuqiscriind
prima partea memorialului.Aceasta
esteo ediliefrumoasdce cuprinde99 de
gravuri ale cunoscutului gravor olan_
dez Christoffel van Sichem cel Tindr.
Autorul ;i-a marcat gravurile cu ini_
lialele CVS.Acestvolum esteceamai
vecheedilie din coleclianoasfd de car_
te veche.Din nefericire, nu s-apdstrat
Eifoaiade titlu a exemplaruluinostru.
Sosindla Amsterdamin 1664.
t | $. Iulie2OlO
Iisus FiuI tle Nerses
$norhali,
W,,,,I;,0",,
Voskan Erevanli (Voskandin Erevan)
preia conducereatipografiei ,,Sf.Eci-
miafin qi Sf. Sarkis" gi, ajutat de
KarapetAndrianafi, duce la bun sfirsit
tiparireaunor carli rdmasenetermina-
te, printre care ;i o primd carte de
,,Imnuri Bisericeqti"($aratcnol).o edi_
lie ilustratdde inaltd calitate.in ace-
la;i timp, aceastaesteprima carteti-
pdrrtd,in care apar vechile note muzj-
calearmeneEti (haz).
 Xilogravurd semnutii de
Christoffel vsn Sichem
dupd tablou de Albrecht
Diirer din Bibliu
- l666,Amsterdam

@ffiLffin-b
i't, ll ii lr l - 't, ll l' ll ii lr ,\'l',tr li
ql
I'll't, l'.ii'r,lr l! l'.1'l}l.'t,l'.\ (),1 : CJ'.flr
ll f. t' rt.ll li l&L-l'.lfrl\ 't, l'.lu't,lr l'.f!'t,
lt'I,'l'lt{i t,.t' I'
^?Jt'llti$\litl
I' f.ii ll' l'-1"1.lf Il'r, tl'.8.
lr,fi {!LF 1f.-,E-1,-L,l!, <-+-^ I;L.ta- z{l-,4",
'T=i,fl
:ffi#mifr+:i[r!'#1r".:ffi
viniete, ornamentede
nL,n;ft F-1'l' s1'.Qt-.--^tF . ll_+_t t

antuminur5"aceastacon-
fine qi 160 de gravuri
semnate de acelaqi
Christoffel van Sichem
cel Tindr. O parte din
acestegravuri sint rea-
lizate dupdtablouri ce-
lebre de Rafael, Al-
brecht Di.irer, Hendrik
Goltzius Ei alti mari
maeqtri europeni. La
sfirqitul cdrtii se afld o
Dupd acestevolume, in 1666 poezie scrisd de regele Hetum II al
VoskanErevanfi selanseazdin munca Armeniei Ciliciene,dupdcareVoskan
de editare a primei Biblii in limba Erevanli qi-a notat memorialul. in
armean6,ce dureazdaproapedoi ani aceea;i tipografie, in 1668 Voskan
Ei jumdtate qi se incheie in 1668. Erevanfipublicd qi cunoscuta,,Geo-
SpecialiqtiiconsiderdBiblia lui Vos- grafie" (A;hara1uifla lui MovsesHo-
kan drept capodoperatiparului vechi renali (Moise din Horen), aldturi de
afinenesc(vezi imagineade sars).Car- fabulele lui VartanAighekfi sub nu-
tea esteexpusdla Muzeul ,,Dudian". melede,,CarteaVulpi" (Aglwesaghirk),
Bogat ornamentatd cu frontispicii, ambele?naceeaEicopert6.

Iulie 2OlO &. 12

 ,fu;,62u,-Jzg-,*,t, f;L; bt.,"o{,s,*""

7
It'
8

IO

. r tl
Xilogravurd semnatii tte Christoffel van sichem dupd
tabtou de Hendrick Goltzius
din Bibliu - 1666, Amsterdam
 s 7---;t 3-Z_. & .,
It'-

(lI

Xilogravurd semnatii de Christoffel van sichem dupd tabtou de

Albrecht Diirer
din Biblia - I666, Amsterdam
 Pagina de titlu ,,Explicarea Psulmilor lui
David" - 1687, Constuntinopol;i o pagind
din aceeaqi lucrare tn imaginea deios

f.t':tlll.ta{{ Jr, f0$lirJll'll'h

'
u iLlt-urt tl l'-{i't,'}'Il-l'ld'lr
lf'l'.11.1:f l$r'1,' "r

blioteca noastr[ este important faptul

cd toate aceste lucrdri amintite sint
prezentein colecfie.
Voskan Erevanli a pregdtit o
seamd de tipografi de frunte ce i-au
continuat munca infiinlind mai multe
tipografii in diferite orage.Dintre uce-
nicii s5i s[-i amintim in special pe

'" u'Ll,lll"; "'1

r,'lT,illT,Tf",X'tfb

Una din cele mai bune lucrd-

ri tipdrite laAmsterdam de Voskan
Erevanfi esteqi ,,Istoria" (Ghirk Pat-
mutian{)marelui istorio graf armean
din secolulXVII, Arakel Davrij efi,
publicatdin 1669,prima cartedin
istoria tiparului affnenescce apare
in timpul viefii autorului. Cartea
cuprinde gi biografia lui Voskan
Erevanfi.
Rolul tipografiei saleestein-
semnatprin aceeacd aceastaa fost
prima careatipdrit,,Biblia",,,Im-
nurile Bisericeqti", precum gi carli
laice ca,,Geografia"lui M. Hore-
nafi, fabulele lui V. Aighekli, ,,Is-
toria" lui A. Davrijefi. Pentrubi-
Iulie2OlO &. 16
 Matteos VanandeJi,care a infiinfat o
nou6 tipografie armeandla Amster-
dam, punindbazele celei de a doua
edituri,;i pe TadeosHamazaspian care,
cu banii oferili de negustorul Gaspar
Sahratian,infrinleazd,o tipografie la
Venefia,ce va purta numele celor doi.
Dintre volumele vene{ieneale

1i1' -

aceluiagisecolbibliotecade,Lne,,Evan-
ghelia" (Avetaran)din 1685 (tipo-
grafra Michelangelo Barboni),
,,Liturghierul" (Hordrtatetdr) din
1686 (tipografia Gaspar Sahratian),
,,Explicarea Psalmilor lui David"
*ht
\*L-Pr--eF u -Lh--i.'l
lT.,lm+ltt
-Lpt 1l-&--t.'l--"Pl
ll rrP.ap: (Parzapanutiun Saghmosaln D avti)
,.ci * .,!r.F q nln e*.Ll o--J,
-
P+FLI,I.-de-Bytu $'!tt' I a lui HovhannesKonstantnupolsefi
,J-i,t'*.t,,Esa3 l. "F- {7' E .
;tilu"1-1,+p+r!frL(e?- (Ioan Constantinopolitanul),aceasta
,.tlf 'n F*rp' LP +.4 qq- (
t,LwbL&4 t'r, t! rl,--f,,F.-
' .1-tt 6,wairwnyo"-r,
din urmd apdrut in 1687 (prima
\'4 "4c;4'L'n +dLI'""t ,tue carte in limba populard a;harabar)
| -PE1' Posb,ToE'nrr+qt r ts.
4 P+pngg.botott't7bz, h-p +.
i,t:r+"
qi pe a cdrui primd pagind se afl6
*
-4.? +1,,hr rft e 4.r, -ah_
t-F , l'-rLL,lFEF'P+,q portretul cunoscutului negustor ar-
S,fErF.I' tt tbE b 4 + +&ez
'.nw._l|-1'ct, bowrg . mean Agulefi Hogea Nahapet Gul-

ftru#s#;::t nazar(vezi gravura de mai szs), in

tipografia gi pe cheltuiala cdruia a
fost publicatd cartea.

t7
 d*t;rFtu*'fB
p;ii' trtr,g*

fig'4lt' t1't*r
t't:'{" ' ll'

3lol/n'n
ra

ry*
Csrtes Prtnzutei (Dja;oy), 1686 - Venelia

in 1686,?ntipografialui Gaspar
Sahratianqi TadeosHamazaspian aapd-
rut pentruprima oardtipdritd,,Cartea
Prinzatei" (Djaqol). Aceastaesteintr-
adevdro edilie frumos tipdrita qi ele-
gantdavind o dimensiune considera-
bila (format 40x28cm),cu gravuri,cu
splendide iniliale ornate, viniete ;i
J-*.'- ornamentede anluminurd.Din pdcate
)*d"t.
exemplarulnostru esteincomplet,in
grrr|$r{1, loc de 1222depagini avind numai 650,

ljfr. ,,f1
nu i s-a pdstrat fila de titlu, dar, spre
deosebirede celelalteexemplare,al
nostru are toate ornamentelecolorate
*

.f Iulie 2OlO &. 18

 T:*'Lyu ;a$
,iio
' lrn gtt
fYu ,ilq
i,.qr
;,1A

'LtrXn-l, r:ti
v,a
,.)*'g
{t"!\
,nkultu,d'ae
$,3
,*2'-Ql', ,!2
tt**fi
rs*' ffi
t- 1-s##,
.-J LrLk ei
'rrli-,Il*'t#
4tu2*%
ii*
l, [r-t-"ft'
f,a
?,u
f- ;*5"t*'i.f'
manual. Doritorii pot vedea oricind
aceastdcarte vizitind Muzeul ,,Du- ,r J^'$t'Tl/jl
dian". te
Cu ..Cartea de Confesiuni"
*;€{' ' lif-*{f*'
(Ghirk Hostovanutianl) apdrutd in
iOqg. tu Constantinopol,in tipografra
lui Asdvadzadtr Akulia! Taqdeii,se
incheie lista noastrd de carte veche
din secolulXVII.
Ediliile tiPografiei lui Voskan
F*tl\
eraudeseoritransportatecu vaseledin ff4
Europala Smirna,de unde PlecauPe
diveise cii in Armenia 9i in coloniile Ch--#{
armeneqti.
**$$gn
t9 & Iulie201O
 11.{l ii
Y,l:l
*-rJ
ftfn-..4.Jl"rP
',,r
'&t t"
*fub
itr

F{4'1,f," nugihn
Ssisln*<*- *ro|. ^ f ntf.t'
utbLL p+h';!'
r*
{u''
,l

f::Y^
*{&,g, r$$:l."Yff
I.ult"'- .'

{r
'oftrrt]l
utt

.lj' &'-.' Ft-_.tqrrrr.,

. .'ift
&f ?r "! t:EeL,re1,lol1!c
rt, ij-,iu,
\f'AL+ t&sr+lt $fu t's
1,-,|Lj, ?ito,
-12,
&wrr*s "NbE,rt1""rt",
i fog,:gfr,r.i
* *. SSS"'"t *,fiSG$.&i,tSFr *SStt i 66
';

f; gyb,ft".t e- wo&_,."w
,y..L d f'l"Fl,-
t\""*:,:,J
a*
5*
,.9
,," sA
L*tn*'
q&

rs
*\
%.ffi

'**J; Jkr'

l;;,
$: 5frffi
ri,ffii,,i,
j4. ".,t,,-nb,+'{ t.-?rrrt{-r'.r'tr.L"t,lLt,+,ii rrt*ry"?.ft+.F E t
d,i n ,+\' , lr i-t'-wt *ru-*'l .; y "-rit, ll *,.{'+. }, i
tf+iFt':-{:L',t i'f,,t;,]r1,
$i.".rr "l.Xrt."+'f"iif--r'tr;|"- q*^,
o-),--,
':i ll**, '5{'-.3r-,rr-1;t '."*+,t o}'i,
',r' ^,,* P"'

ii "jM*-;*"1=s*'
g'r-r,f,ra.r"r..:
itm':tt,r,r'ibtF",1-tt;"!," 64F ,:a
:i 1''^u.' iJ'-1+""
-a', til'*:#:;;:-ril-;:;::#
$.1 "
$*$*$* b'*u,rnfr,*ut'
LY:'t:''o*q' fr
'#eW &i,N$.$-'$*1q
{8.$*o - $-ii ii'*-
;,- fi
*,g* fu {"$@J&^Ll] . , i] {" 'hLLn-Wn.ILv"'p"'g*"grq*
r!,X..Lr*d-' i;n;*f - \41+t '1'4"'l'a'i'pt 6'-"/-*'{+ n'fi
,r;,5.611s\'".1i *E{}.r, irr
t*oo"-*.ruoo*lg-**\- &&."x+-':t'i*Fnq-
[-r gf;
i''s*sotrd4h'*-d'q-
5"1ffi{1;
r%k*;fu-iffiffi-n
*,q r"1"'&:;;;:;ffi.:trfi
*",r*'"^7ii:l:;w:r.**T
t
'i
i*r' 'l
ffi*
|.it
';;{,fiwrxi:;y
,!
d,.
'j

I
. ", '..+;, ,./
"tr
 in secolulXVUI s-a Produso
importantddeplasaresprerdsdrit a ac-
tivitatii literareEitipograficearmeneqti,
centrul de greutate al producliei de
cartemutindu-sedin EuropaOcciden-
tald la Constantinopol,centretipo gra-
fice apdrind apoi qi la Ecimiafin, iar
din a doua jumdtate a veacului qi in
Rusiaqi India.Nunumai cd s-ainmul-
lit numdrul tipografiilor armeneEti,
dar a qi crescutconsiderabilvolumul
editorial.in acestsecolnumai la Con-
stantinopol au apdrut circa 300 de ti- ffiy*4.ita
tluri de cartearmeneascd. Pini la 1800 E -'tut.iiF. qg- *tfit' t-
in nici un alt oraq nu mai aPbruseun c!-4, C. tt&rrt
zebre F{er,4 - P sFsE+-L?e
numdr atit de mare de cdrfi armeneqti, ,:dLbuiz-* 6*t&,
pe locul doi aflindu-seVenefiacu250 $',* a Lp7 -,1ig,:,7-ZJl.
de titluri. Acest lucru explicd qi de ce
volumeletipdrite la ConstantinopolEi
Venelia constituie ceamai mare parte
a colectieinoastrede carteveche'
Tipografii. in acest secol au
func{ionat numeroasetipografii. Vom
enumera in continuare numai acele
tipografii in care au apdrutcarlile din
colecfia noastr6. La Constantinopol,
tipografiile lui Abgar Tohatefi,Astva-
dzadurAkuliaf Taqdeli,Astvadzadur
Konstantnupolseli,AstvadzadurAbu-
cehfi (a funcfionatpeste 150 de ani),
tipografia Arabianilor, tipo grafiile lui
ParseghEi Hagop Sebastali,Kevork
Sarkisian,Krikor Marzvanefi,Edghear
Kdntevanfi, tipografiile Mair Tdbra-
dun, Matteos Tdbir, ,,Sf. Ecimiadzin
Ei Sf. Sarkis", tipografia lui Sarkis ;i
Iulie 2O1O &. 22
 a r A.la-r'L' I t-as-- --'-.
Er ez_z-rF.1 L,TL- 4_A, Mikaiel Sebastafiqi altele.in afardde
6'fr"yp,,s['['tsZ_re Fl. Constantinopol,in Imperiul Otoman,
in secolul XVIII a existat activitate
tipograficd gi la Smirna, oraq cu o
numeroas[colonie armeand.
Dintre carfile tipdrite la Venelia,
in colecfianoastrdseremarcdceleapd-
rute in tipografiile lui NahapetGhiul-
nazar, Gaspar Sahratian qi Tadeos
Hamazaspian,tipografi a San Lazaro,
precum qi intr-o seriede tipografii strdi-
ne ce au tipdrit cartearmeneascd.cum
au fost cele aparlinind lui Michelangelo
Barboni, Antonio Bortoli, Demetrio
Teodosiu, Pietro Y alvaziani,Giovanni
Piazzo, StefanoOrlando ;i al1ii.
Trebuie sd amintim Ei tipogra-
fiile de la Trieste gi Viena aparlinind
CongregalieiMahitariste,careau dus
o activitateremarcabildmai ales din
a douajumdtatea secoluluiXVIII. De
asemenea,qtiinla qi cultura au luat un
mare avint datoritd unor oameni de
culturd ;i de litere ce au activat aici,
ca M. Sebastali,M. Ceamcian,M.
Avgherian,Gh. Ingigian, Gh. Aliqan,
K. Zaryhanalianqi al1ii.
Nu puline sint gi cdrfile publi-
catela Moscova (tipografia Semina-
rului Lazarian), Sankt Peterburg(tipo-
grafraGr. Haldarian!), Ierusalim (ti-
pografia Surp Hagopian! Arakelo!),
Smirna (tipografia Guliemlos Grifit)
sau Sf. Ecimialin (tipografia ,,Sf.
Grigore Lumindtorul").
Coleclia bibliotecii cuprinde qi
27 $ fulie 2OlO
 la
un numAr mai mic de cirli tipdrite
Madras,Roma, Paris,Nor Nahicevan'
Astrahan, chiar qi in Malta'
Avem 9i Patru,,Talismane"(r9-
1713'
tulus pe hirtie), tipdritein 1709,
or-
1716;i 1731(trei dintreele,avind
ex-
namentelecoloratemanual,se afld
pa-
pusein muzeu vezi imaginile din
ginile22-24).

t
i
11

n
Y

d
v
\
a

fr
el
ti
c(
tq
di
K
ce
tr1
Pz
Sa
Ki
du
si

Incepind din secolul XIX, car-
tea armeandiqi schimbdcalitateatipo-
grafrcddatoritddezvoltdrii tehnicii din
noile vremuri, ajungind la un nivel fi-
rd precedent,mai alesin ceeace pri-
veqtetehnicaturndrii literelor tipogra-
fice, diversificareagi innobilarea lite-
relor. In aceastdperioadd,in paralel cu
lucrdrilein limba vechegrqpar, a cres-
cut constantnum[rul cdrfilor in limba
vorbitd a;harabar. Tot atunci,datoritd
cdluglrilor mdhitariEti,au fost tipdrite
pentru prima oard opere ale autorilor
armeni antici ;i medievali in coleclii
speciale,ca,,Autori alegi" (ilntir Ma-
tenaghirk) gi,,Literatura inaintagilor"
(Matenagrutiun Nahnial), traduceri ale
clasicilorliteraturii universale,precum
si numeroasecdrfi adresatecopiilor,
volumece imbogdlesccoleclianoastrd.
25 $. Iulie 2OlO
. -'!:::f
i:
I :'X X.f.I',tl.f.l'.li
4'{'z-* I | !,l,qgo.-*,g *n I
lilf.$fll.li.o. i;
^ .__
,' #k*o* a*-€.d4 .&r
l '$i;;4*:'"' $
lrllC
.r,.4 1146-,1810.
!l.rrl;e sl},-&er. ttr*rr** ::
;l;'i',li-:i,.
.s;a*'qg '" '.
Activitatea tipograficd armeneas-
cd pe teritoriul Romdniei (Gala!i, Iaqi,
Focqani,Bucureqti)a inceput in anii
'80 ai secolului XIX, tipiriturile din
aceaperioaddnefiind consideratecarte
veche.Existd insd in colecfie o carte
de rugdciuni apdrutdin 1850 la Iaqi
(vezi imaginile de szs), in tipografia
Aramian, aceastaputind fi consideratd
,,carte veche". Aceastd carte nu se
regdse;tenici in cataloagelebiblio-
grafice ,,Carteaarmeandintre 1801-
1850". Cu toate acestea,din aceleagi
cataloagereiese faptul cd la Iaqi, in
1847, au fost tipdrite doud cdrfi din
care,din pdcate,biblioteca noastrdnu
define nici una. Aceste doudtipdrituri
eraudestinatecopiilor.
Bibliotecadelineun numdrdecirca
600 de cdrli tipdrite intre I 801 9i I 850.
 Teme. Col'ectia de carte uecbe a Bibliote-
cii,,Dud:ian" atinge a'proa'pe toate domeniile
culturii ;i ;tiinlei armene : rel:igie, i storie' ge o'
grafie, filozofie, I'ogicd', gramaticd', le xicolo'
sti'i'nse ex act e, a strolo-
it., Jit"t"Sie, muzic d',
lucrdri de beletris-
Ite,- meatiind', cuprinde
ii"d, do, si culegeri d:iuerse, calendare etc'
 Evanghelie, 1769, Constantinopol - copertd metalicd

27 $. Iulie 2OlO
 Cn4i religioase.In aceastdsec-
liune sint adunateevanghelii,biblii,
carli de imnuri bisericeqti,psaltiri, c[(i
de rugdciune.liturghiere,c[r!i aleprin-
zatei,ceasloave,exegezeqi hagiogra-
fii, lucrdri apdrutela diversedate,pu-
blicate Eireeditatein numeroasetipo-
grafii. Dintre exegezepot fi amintite
,,ExegezaCintdrii Cintdrilor lui Solo-
mon" (MelcnutiunErkayErkuin Soghov-
moni,1789)alui GrigorNarekati(Gri-
gore din Narek) Ei ,,ExegezaMarii
Liturghii" (MeknutiunAhqvor p atq-

,,Psalmii lui Duvid" - 1786, Constantinopol

r akin, I 790) si ..ExegazaCeaslor.ului',

(MeknutiunJ antakarkuti an, 1795) de
H. Argigeli. \'astalucrarein trei vo-
S$if, S.$#+'.$
'$rf.. +*$.### S
lume ,,Exegezacelorpaisprezece epis-
tole ale Fericitului Apostol pavel,,
(Melcnuti un Ceorektasan Tdghtoy Er a-
neluin Poghosi Arakelo) de G. Ave-
dikian, etc. Dintre hagiografii meritd
amintite .,Patristica" (Haranl Vark,
1720-1723), lucrarea in 12 volume
,,Via!aCompletda Sfinfilor" (Liaka-
tar Vark Iev Vkaiabanutiun Srpo!,
1810-1813) a lui M. Avgherian,pre-
cum si o seriede lucrdri dedicateviefii
;i activitdlii Sfintului Grigore Lumi-
ndtorul(SurpGrigor Lusavorici),Nerses
$norhali,HovhanVoskeberangi allii.
Iulie 2OtO &. 28
 MovsesHorenali (Moise din Horen),
,,Istoria" (Patmaghirk) sau,,Istoria
Vartanienilor" (Patmutiun Vartananl,
1787) a lui Eghiqe,,,IstoriaArmeni-
lor" (HaioyPatmutiun,1792)a lui Gh.
Parpeli,,,Istoria" (Ghirk Patmution!,
1787) lui Iosif Flavius, ,,IstoriaIeru-
salimului" (Patmutiun lerusaghemi,
1782) a lui HovhannesHanna, lucrd-
l,-r+-narnrr-4tr,
rile in mai multe volume ,,Istoriage-
't'. -,i,. ',, .,, .f, If +. nerald,pe secole"(Anthanui Patmu-
f,U $ tr f.f t { t tr { } l. n{ !' r ,
tLil t. ll t.-I' t., u l. lt.,
tiun. Darapatum) a lui Gh. Ingigian gi
,,Geografiacelor patru zdr|" (A;har-
hagrutiun Ceori! Masan\ 0802-1806)
a lui S.Akon! qi Gh. Ingigian,,,Istoria
impdratului Ponlianos" (Ghirk Pat-
mutian Kaisern Ponlianosi, 1792) ;i
multe alte lucrdri.
,,Liturghier" - 1686, Venelia
Cdrfile cu caracterreligios din - (]*
colecliesint in numdr mare gi pot de-
r eni subiectde studiu distinct pentru
specialisti.
Istorie, geografie. Printre cele
mai remarcabileexempledin aceste
domenii sint .,IstoriaArmenilor" (Pat-
mutiun Haiol, 1784-1786)a lui M.
Ceamcian(lucrareampldin trei volu-
me, carepune bazeleunui nou gen de
studiu asupraistoriei armenilor, unul
gtiinfifi c, bazatpe abundenlasurselor
Ei faptelor), ,,Istoria" (Ghirk Patmu-
tian!, 1669)lui Arakel Davrije!i,,,Geo-
grafia" (A;harayuiy,1668) qi,,Etnoge-
neza neamului lui Habet" (Azgaba-
nutiun Tohmin Habetian, 1752) lui
29 Q. Iulie 2OlO
 qi medicinl'
$tiinfe exacte
titluri:
Enumerdmnumai citeva
de M'-R3s-
..Medicina' (Baid;kutiun)
;, ;." longevitalii"(Ar.ve.st
1:!.''
raghtelutian) de A' Popovici'":lt"-
(HamarodBna-
,.f?Nu,"tii pe Scurt"
'io" Cnur,iun) de M' Saghatelian!'
,iri*.ri.a in DoudVolume"(Tva-
'ioruriun HerkttsGhirs)deH' Agha-
d:
malian!,lucrarea"Culegere 9l-
deMi-
Ghitelia{)
nogtinle"(.Centaran
i"fo1,
,ru, ei3aEtian(carecuPrinde
domenrt
matii Pe'scurtdin direrse
qtiinlifice)-etc'
t-+
<<-,-.

urmene".,Iv o t , 2 -l
,,D i cl i onorull i nfti i
1769,l " enel i a v
Limba armeana'
gramatici, diclionare'

Mare Partedin lucrdrile

din acest ii';:;i. ij,i
:,'1::;\ {i!::i:::-{{ii;,#:'
cllugdri- ,i,1;;.1;,1;1;;::!y;
j!iai-{]}!-*,-:i.,-.i
domeniu aparlin condeiului ar*rFatt,
exemple:"?itl "-'ii'"i;;;,a"a_._i"tc
i* rnuftiruiiEti'Citeva . \,
':'r
;;;i Limbii Armene" (Barghirk I ' |, ' ' ..I
lr'!*dL+ I
al
'it)[*-t* Lezvi,in doud volume) I
.
'lj.l+'+hq"Frd
I l,- .n-o' '.::;:ll'{.:."::l:",:i
ird_.!:_1'
Lim-
l;iMuht * Sebastali,,'Gramatica
Haika-
Uii-Attn." e" (Ketakanutiun
tir"'i*rrl a lui M' Ceamcian'
,l'l-"t(qEd".?E ra ll[ntuL t-J! kutt*il'L'4"
"Dic-
ar
ean" (BarghirkHaio!).
;i;; ffi Lim-
il;;;" Meghreli'"Gramatica
Italakan
uiil uri.n." (Kerakanutiun o
l El
Leni)a lui H. Bozagian'Precum '1i -'r-n-r1 bta'tu1 q6LP,! '

( bilingve sau
serie' de diclionare
trilingve, etc'
Iulie2OlO

Filozolie qi logici.
Aceastdcolecfiaseremarcdmai
ales prin aceeacd biblioteca deline
aproape toate cdrlile publicate pe
aceastAtemd. De exemplu, ,,Cartea
Defrni{iilor" (Ghirk Sahmana!,173 I)
a lui Davit Anhaght, ,,Rezolvarea
Definiliilor" (LutrmunkSahmanaln)a
lui Arakel Vartapet,,,Logica" (Trama-
banutiun, 1794) lui Simeon Djugha-
ie[i,,,Introducerea"(Nerafutiun, 1794)
lui Porfir, ,,RezolvateaIntroducerii lui
Porfir" (Lulmunk Neralutian P orpiu-
3l $. Iulie 2O1O
ll' 1, t'. ii {l l' 'l' -{'.
'l.t'l'.{"1'.{1. {\l'.{l'l'{i il'.i}trl', J)-1,'|.1, I -1,..(}-{ll.l'
i Lf 1iB 0 s u b !1,{tt.6 b Lrt-,
ri) a lui Grigor Tatevafi, ,,Epistol6
impotriva lui Teopist"(TughtA ntdem
Teopistia)alui BoghosDaronafi.Dupd
cum am vdzut, este vorba de lucrdri
ale fiozofrlor antici gi medievali atit
armeni,cit qi strdini.CalugariiCongre-
galiei Mdhitariste au avut un rol deo-
sebit de insemnat in munca de tradu-
cerea operelorfilozofilor strdini.
Desigur cd nu ne putem opri
asupratuturor domeniilor ce se reg[-
sescin volumele colecliei noastrede
carte veche, exemplele de mai sus
abordind doar o parte din acesteteme.
Ev angh elie, I 796, ConstantinoPol
 I

t
.t
€
i

in latind) este scrisd in 24 de limbi

Limba. Cea mai mare parte a (vezi imaginea de mai sus).
c5(ilor armene$tivechi estescrisdin Autori. Edifiile de carte veche
armeanaveche, grapar, in perioada armeneascdau cuprins atit
lucrdrile
mai tirzie fbcindu-qiloc Eilimbapopu- autorilor armeni antici gi medievali-
Iard.asharabar. Colecliacuprindepi ca Movses Horenafi, Eznrk, pavstos
un mic numdr de carli scrisein limba Biuzant, Grigor Tatevafi,
Grigor Na-
turcd, dar cu caracterearmeneqti,cdrli rekali, Nerses
$norhali, Hovhannes
in principalcu caracterreligios qi des- Konstantnupolseli,Mdhitar
Sebasta{i,
tinatearmenilordevenititncofoni. Existd PetrosAragonafi, Hakob
Nalian, Ste-
Ei volume bilingve (armeand-latind.. panosAkon!, MatteosEvdokali, Bagh-
armeand-greacd, armeand-italiand),in tasar Ddpir, Mikaiel Ceamcian,Ha-
timp ce cartea lui Nerses $norhali ceatur Erzrumeli -, cit qi
numeroase
PresesS. NiersisClajensisArmenio- lucrdri traduseale autorilor
strdini -
rum Patriarchae viginti qua-tuor lin- ca Iosif Flavius, Aristotel,
Chiril din
guis editas... Venetiis,in insula S. Alexandria,Porfir,
Esop,Seneca,Eu-
L_yo!i. 1823@tnndpagtadetitlul numai sebiusPanfilius al1ii.
33 $. Iutie 2OiO ;i
l:, Tehnica execu{ieiartistice a cir-
{ii vechi armene;ti. Alcdtuirea cdrlilor
apdrutepind la 1800seremarcdprin pa-
gini de titlu gi memorialemai incdrcate,
cu grar,uriEiornamentebogate,cu letrine
ornateqi ornamentede anluminurd, fapt
ce era caracteristicmanuscriselorarme-
neqti,tradilia pdstrindu-seEiin cazulmo-
delului cdrlilor apdrutein aceastdperioada.
Asemeneacd(i sint liturghierele.
c[(ile prtrzatei,sinaxarele,unelec[(i de
imnuri bisericegti,unii psaltiri etc.Refe-
rindu-nein specialla gravuri,nu putem
sd nu-l amintim pe Grigor Marn'aneti.
cunoscuttipograf qi desenatorarmean
din secolulXVIII, careareahzaLnume-
roaseornamentetipografice.precum 5i
portrete gravatein funclie de continutul
cd4ilor pe carele tipdrea,ilustratiilesale
avind deja un anumit specific national
(deqiornamenteletipografieilui \bskan
Erevanli erauspecificnalionale.gar-urile
eraureproduceridupdtablourile maeStri-
lor europeni).Prin aceasta,Marzvaneti a
deschiso noudpagin[ in domeniul grafi-
cii de cartearmean6,volumele cu gra\u-
rirealizate de el fiind considerateadev[-
ratebijuterii ale coleclieinoastre.Dintre
acesteaseremarcdin mod deosebitprima
edilie a Sinaxarului(1706), desprecare
Marzvaneli insuqi spunein memorialul
cdrlii c[ a lucrat doisprezeceani frrd
intrerupere la pregdtireapentru tipar. In
memorialulcdr{ilorpublicatede el,Marz-
vaneli obiEnuias[ aminteascdnumele
lucrdtorilor din tipografie. Din neferi-
Iulie2O1O &. 34
aa?
 +s$ cslisatiatrtttititattrltttrts rrrrtt L

cire, exemplarulpe careil delinemestein-

complet la inceput,incepind cu pagina460
(carteaintreagdarc 951de pagini).
Mulli gravori au rdmasnecunosculi,
nesemnindu-qilucrdrile.
Dupd 1800aparschimbariin alcdtui-
rea cd(ilor: pagini de titlu simplificate,me-
moriale mai succinte,unele volume avind
aspectulcelor de astdzi.
Coperfilecdrlilorvechi sint,in general,
din piele, mare parte din ele cu ornamente
I i-primat". Unele car,tigi-aup[strat chiar co-
I perlile din pergament.Iar cA4ileavind co-
perli din metal sau cu elementemetalice
sint expusein muzeu. Dintre acesteadin
urmd fac parte in specialunele cdrlile reli-
I gioase,ca evangheliilesaumoliftelnicele.
Paginade gardi a unor cdrli vechi sint pic-
tate qi coloratemanual.Ca suportestefolo-
sit5in generalhirtia medievalddin bumbac.
& Iulie 20to
 Xilogravuti de Gr. Murzvaneli, din
cartei Sina'uar,I 706, Constantin opoI

!
\I
t
T

t'
f,
2
I
,
t't
lT
3
!i3
I
Il
 derate exemplare incomplete. Iar o
parte din volume, din cauzaumiditdtii
Pagini de gardd ridicate, au fost afectatede micoze, in
pictute de mtnd timp ce alte cdrli, dincauzauscdciunii
extreme,s-au deshidratat,hirtia aces-
tora devenindfragild. Unele exempla-
re poartd urmele ldsate de apd sau
urme de la picdturile de ceard,dintre
ultimele frcind parte in specialcdrlile
religioasefolositein trecutin biserici.
De conservareaqi restaurarea
acestor carli se ocupd o seamd de
specialiEtidin Bucureqti.Un anumit
numdr de c[r!i au fost deja restaurate,
lucrdrile continuind. Grafie acestor
lucrdri de restaurareqi numai respec-
tind toate normele privind conserva-
rea putem prelungi viala cdrfilor.

Despre starea de conservare

a cirfilor.

Stareade conservarea cdrfilor

poate fi apreciatd ca fiind in general
satisfrcdtoare.Este adevdrat cd, in
decursultimpului, o seamdde cdrli qi-
au pierdut coperfile, filele de titlu qi
ultimele foi (unde se gdseau,de regu-
16,memorialele)sau lipsescdiverse
porfiuni din carte.Acesteasint consi-
.f\
Evanghelia Prtnzutei $ Culendar
Bisericesc, I 786, Sankt petersburg
t9 $. Iulie 2OlO
 ,,i;r li ,', ! ,' / 7'/ '/*i*{ ;il*..t {.-,
ftr,\
,.$., '//. 2,' ;''r'.'2 ' i"r!^,7 2^'rl*l 7'/
^ ,.t-1t.r+,-. ,-'
t I'' "'/ ltt "/ t i" t'ni/*ft it.",tl'/1t^<,
1.Ju ;'^, a ^'a ^t' ' ' <f ' .t' - ' /1./ l' *- Ju' fyl
:".7 ''"y' t./' / f / '! '.
;'*
,:;' .-/ ta/'{, "'/-t:! a7''1" *^/k*f//,
/ /' ',/ I
ffr:7,t ;

Despredonatorii de carte.

Mare parte din ca4ile aflate in

coleclieprovin din donalii personale'
Numeroaseclrfi poartd ex-libris-urt
saumenliuni ldsatede donatori,mulli
dintre aceqtiafiind figuri cunoscute
ale comunitdlii armene.De exemplu,
Gr. Buicliu (caresesemnaBaiklian) a
notat pe fiecarecartecd in anul 1912
a donatbibliotecii128devolume'men-
{ionindu-Eiqi fosta funclie, Ei anume
"fost judecf,tormembru al Curlii Su-
preme" (veziimagineade sz;s).Dintre
donatorii cunosculi fac parte qi arhie-
iI
$
*
;g
i
t

I
i

:3

lulie 201O R 40

:*
::f.-J"tl-;
ll{'11
l" .1..b\.b r^I'tl
I8g$
piscopul Husik Zohtabian, episcopul
NersesHudaverdian,Bibergian' Ka-
priel Agemian, Ghevont P apazian,Mi-
rahorian,preohrl Gnel Mandalian,Zen-
neian,preotul NersesArakelian, fami-
lia Ferhat din FocEani,arhimandrit
HovhannesKrikorian, preolii Ghevont
Mikaielian, Ignatius Agemian, Igna-
s.r **ts{F*rngt **r**tx*i*r
h-14^T*\ !*-T,tn*i
,,Cite;tecucredinld,teveivindecq"-VictoriaDudian
4l &. Iulie 2OlO
tius Kilimian qi alfii. Alte cdrli
au fost donate de unele orga-
niza[li qi institufii, ca Uniunea
de tineret ,,Raffi" din Silistra
sauPatriarhia de la lerusalim.
Uneori Pecdrli segdsesc
Ei note scrise de mind confi-
nind informafii amdnunfite: de
pildd, de la cine a fost cum-
pdrat volumul, in ce ora;, cu
ce sumd de bani, cine au fost
cititorii, in ce bisericd a fost
folositd carteasau comentarii
despre text qi chiar recoman-
dAri.Deoareceestevorbades-
pre coleclia casei de Culturd
Armeand ,,Dudian", sd adu-
cem exemPlul unei cdrli do-
nate chiar de Victoria Dudian
(Narek,,,Cartede Rugdciuni",
1826), carea ldsaturmdtoarea
not6: .,Citestecu credinld.te.
-
veivindecal.
ta inile lipsd ale unor cdrli in-
-#
completeau fost copiatede mindpenfu
irtregirea car,tii,fird a menf;onainsd cine
esteautorul acesteistrddanii nobile.
Astfel de amdnunte tePrezintd
dateimportantedespreistoria cdrfii qi,
de reguld, sint menlionate la rubrica
de observalii.
',s
r
in
,r-,rt.'rtf"-
 Recent a demarat un Proiect
de cartea
extrem de important legat
Vartan
veche. La iniliativa domnului
Epar-
Arakelian, membruin Consiliul
din Bucu-
hial al Bisericii Armene
p[rinlele
t"iri, qi a vicarului eparhial'
Me-
Ezras'Bogdan,intre Biblioteca
qi Consiliul
it"p"fi *a din Bucureqti
convenlie'
Eparhial a fost semnatdo
Metro-
in virtutea cdreia Biblioteca
digitali a
f ottand real izeazd'copierea
"t"*trt coleclii de carte veche a Bi-
ea cdr'
bliotecii,,Dudian",iar descrier
bazei de date' atit in
1ito, Ei allatuirea
realtzatd
romin6, cit qi armean[' este
Dupdin-
de semnataraacestuiarticol'
noastri
.h.i"r"u proiectului' coleclia
fr gdsitd Pe
de carte veche va Putea
site-ul Bibliotecii Metropolitane
undeciait3vor Pu-
(www.bmms.ro),
acestul
iea fi citite qi studiate' Gralie
asiguratd
proiect, pe de o parte va fi
parte
siguranlacdrlilor, iar de cealaltd HusikZohrsbiun
ArhiePiscoPul
va fi mult mai accesibil[
"i".ti"
publicului larg'
Pentru a duce la bun sfirqit Pre- vor veni sl
veche al specialiqtilorce in viitor
lucrarea fondului de carte
esteprev6- ne inlocuiascd'
Caseide CulturdArmeand' Catalogul nostru va fi trimis
qi
apropiat a
zutd public atea\nviitorul Biblioteut
la seclia de carte veche a
bibliografrc al colecfiei' care Ptega-
"utufog"f"ide a face cunoscutdaceastd Nafionale de la Erevan'
.,, scof,ril noi edilii' ad6u-
comunitAlii teqie publicareaunei
uutor*ra coleclie atit marelui catalog general
de
din *i
armene, cit qi mediilor culturale ",'u care se va
credem c6 carte veche armean6, in
RomAnia. De asemenea'
munca regdsiqi coleclianoastr6'
aceastava inlesni considerabil Iulie2OtO \1 42
 in anul2012 seimPlinesc500
de ani de la aparifia tiParului
armenesc.Cu secolein urm5o
intimpinind uriaqe greutlfi'
inaintaqii noqtri au infiinlat prima
tipografie armeneasciPe Pimint
striin, au tipirit Prima carte in
limba armeani, veacuri la rind
reuqind si multiPlice numirul
tipografiilor qi al c5r{ilor
armenegtiolisindu-ne o
inestimabili moqtenire spirituald.
Astizi le aducem un omagiu,
ficind pe cit posibil cunoscutl
colecfianoastri - Parte a acestei
valoroasemo;teniri - atit in tarl'
cit qi in strdinitate.
in memorialelemanuscriselor
qi ale cirfilor tipirite, inaintaqii
ne-au lisat un indemn sacru: si
pistrim qi si apirim cu orice Pre{
cartea armeneasci qi si o
transmitem genera{iilor viitoare.
Vom urma qi noi acestindemn,
ficindu-ne datoria.

AR$ALUIS PARONIAN
Muzeograf qi Bibliograf al
Caseide Culturi Armeanl
,rDudian"

RePtoclucerireslizste de
Mihsi Gheorghiu qi dupd scundrile
reulizate de Bibliotecs Metropolitunii

lT96,Constantinopol
CopertalV: Evanghelie,

43 $. Iulie 2OlO
-7;:-: