FEDERA}IA
ROMÂN|
DE {AH
Inven]ie oriental\, având ca patrie prezumtiv\
India, [ahul a cucerit cu repeziciune toate lumile:
antic\, medieval\, modern\… Prima legend\, cea
mai cunoscut\, scris\ `n limba persan\, dateaz\ din
perioada Sasanizilor [i ne poveste[te despre un
`n]elept indian care hot\râse s\ dea o lec]ie prin]ului
s\u, prea orgolios. A folosit pentru aceasta un joc
nou, `nc\ necunoscut, care prefigura personaje [i
moravuri ale cur]ii regale. Piesa cea mai neajutorat\,
regele, era `n permanen]\ `nconjurat\ de slujitorii s\i
mode[ti, f\r\ de care nu s-ar fi putut descurca. Când
tân\rul [i orgoliosul prin], entuziasmat de frumuse]ea
jocului `nv\]at, l-a `ntrebat pe `n]elept `n ce fel
dore[te s\ fie recompensat, acesta i-a `ntins cu
modestie o nou\ [i subtil\ curs\: „M\ mul]umesc cu
grâul care s-ar putea ob]ine punând un bob pe primul
p\trat al tablei de [ah, dou\ pe al doilea, patru pe al
treilea, opt pe al patrulea [i a[a mai departe, dublând
necontenit num\rul boabelor din p\trat, pân\ la
ultimul p\trat…” Când rezervele de grâu ale Indiei
s-au terminat, nu se acoperise nici jum\tate din fa]a
tablei de [ah. ~n]eleptul indian ceruse o cantitate de
grâu imens\, pentru strângerea c\reia ar fi fost
necesare câteva recolte ale `ntregului glob. Legenda
[ahului o g\sim `ns\ `ntr-o form\ sau alta `n romanul
persan Karmanak, ap\rut `n jurul anului 600 d.Hr., `n
poemul indian al lui Bana (600-650), din care afl\m
c\, `n regatul Kanaui, `n timpul domniei rajahului
Har[a (606-648) „n-a avut loc vreo alt\ lupt\ decât
`ntre albinele strâng\toare de miere, nu s-au t\iat alte
picioare decât cele ale versurilor [i n-au fost
`ntre]inute alte armate decât cele de pe tabla cu 64
p\trate”. Referiri la legenda [ahului g\sim [i la
istoricii arabi Masudi (secolul X), Biruni (970-1038),
Ibn Khallikan (1211-1282), `n Cartea regilor, a
marelui poet persan Firdusi (secolul X), Dante `n
Paradis XXVIII, 91-93 [i la Sadoveanu `n Poves-
tirea [ahului, care a `ncântat copil\ria fiec\ruia dintre
noi. Este greu de spus unde sfâr[e[te legenda [i unde
`ncepe adev\rul istoric. Dup\ datele mai mult sau
mai pu]in cunoscute, mai mult sau mai pu]in reale, se
poate totu[i afirma c\ jocul de [ah a ap\rut `n jurul
anului 570, `n India, pe valea Gangelui, sub numele
de „Ciaturanga”. Jocul de [ah f\cea parte din pro-
cesul de educa]ie a tinerilor de la curtea Sasanizilor,
felul `n care se juca [ah fiind pe larg explicat `ntr-o
Carte a regulilor. De la locuitorii Indiei, arabii
`mprumut\ pasiunea pentru matematic\ [i, `n con-
textul interesului general, [ahul `[i g\se[te [i el un loc
bine determinat. O dat\ cu `ntreaga cultur\ arab\
ajunge `n lumea occidental\ [i [ahul. Poate n-ar fi
lipsit de interes s\ ar\t\m c\ studiul matematicii la
arabi a `nceput sub dinastia Abbasizilor, `n anul 762,
la Bagdad, perioad\ care marcheaz\ `nceperea
studiului [tiin]ific al [ahului. Se [tie c\ celebrul
matematician Alkorizmi (secolul al IX-lea), de
numele c\ruia este legat\ no]iunea de „algoritm”, a
consacrat o parte din activitatea sa aplica]iilor
matematicii `n [ah. Tot `n aceast\ epoc\ apare [i
prima carte de [ah pe care o cunoa[te istoria [i care
este datat\ `n jurul anului 890, apar]inând medicului
Abul-Abas din Bagdad. De aici [i din acest moment,
1173
 FEDERA}II NA}IONALE
[ahul se r\spânde[te rapid, `ndreptându-se spre
Europa pe dou\ c\i: c\tre vest, prin nordul Africii
pân\ la Gibraltar [i pe teritoriul Spaniei [i prin Asia
Mic\ spre Bizan], Balcani, peninsula Italic\. Odat\
cucerit\, Europa devine a doua patrie a [ahului, el
tr\indu-[i o nou\ tinere]e [i maturitate. Prima apari]ie
a [ahului `n forma sa modern\ poate fi datat\ cu
precizie. El este men]ionat `n Manuscrisul de la
Göttingen, la 1505. Iar adausul ultimei reguli de baz\
a mi[c\rii pieselor, cea a rocadei, apare [i `n lucrarea
autorului francez Claude Gruget, `n 1560. O dezvol-
tare impetuoas\ cunoa[te [ahul `n evul mediu, atunci
când a fost considerat ca disciplin\ de baz\ `n proce-
sul de educa]ie a cavalerilor, indispensabil\ pentru
formarea caracterelor ferme [i nobile. La cur]ile
suveranilor apar, al\turi de arti[ti [i `nv\]a]i, [i celebri
juc\tori de [ah. ~n 1497, spaniolul Lucena, `n cartea
sa Arta [ahului tip\rit\ la Salamanca, cea mai veche
carte de [ah cunoscut\, cu caracter tehnic, a introdus
regula „piesa atins\ trebuie jucat\”. Tot `n aceast\
perioad\ se definitiveaz\ regula lu\rii en passant [i
transformarea pionului, jocul de [ah luând astfel forma
cunoscut\ ast\zi, dezvoltându-se continuu, `n mod
vertiginos, pân\ `n secolul al XIX-lea când apar com-
peti]ii de mare interes [i primii campioni mondiali.
~n ceea ce prive[te apari]ia [i cunoa[terea
[ahului `n ]\rile române sunt mai multe ipoteze [i
unele certitudini. Se presupune c\ l-ar fi putut aduce
pentru prima oar\, la noi, invadatorii mongoli (t\tari)
de la mijlocul veacului al XIII-lea. Nimic nu este
dovedit `n acest sens. Mai logic\ ar fi varianta prin
care jocul de [ah ar fi fost introdus sub forma [atran-
djului de c\tre o invazie ulterioar\, cea a turcilor.
Greu de spus când anume. Dar sigur este, prin cerce-
tarea lexical\ [i istoriografic\, faptul c\, pe la 1700,
`n limba român\ figura termenul de „[atrandj”, sinonim
cu p\tr\]elele tablei de [ah (cf. N. Iorga, L. {eineanu,
Em. Grigorovitza). Acest joc putea fi practicat `n
cercurile boiere[ti sau chiar la curtea domneasc\. ~n
acest sens pledeaz\ [i pasaje din Ciocoii vechi [i noi
de N. Filimon, de unde afl\m c\ beizadea Costache
Caradgea era un juc\tor de temut. ~n anul 1784 apare
la Oradea un manual de [ah `n limba latin\ (Informa-
ciones speculativae et practicae…), datorat mona-
hului Ignat Ioan B. Balent. Aceasta ar fi a doua cale
1174
de intrare a [ahului, cea vestic\, pe teritoriul ]\rii
noastre. Anterioar\ este, cu siguran]\, cea oriental\ [i
`nc\ un argument filologic `ndrept\]e[te aceast\
deduc]ie: `n limba român\ veche, denumirea uneia
dintre piesele [ahului provine direct din limba persan\.
Nebunul se numea „fil” (pil – elefant, `n persan\) [i
abia ulterior i s-a spus „fugar”, „ofi]er” sau „nebun”.
A[adar, turcii, elevi la [ah ai per[ilor [i arabilor,
ne-au fost nou\ primii profesori. ~n sfâr[it, mai trebuie
avut\ `n vedere [i o a treia poart\ de p\trundere a
[ahului `n mediul românesc, cea de nord-est, folosit\
de ocupan]ii ru[i din prima jum\tate a secolului
al XIX-lea. Din aceast\ perioad\ influen]ele se
amplific\ [i se `ntrep\trund. ~n 1838, `n publica]ia
„Al\uta româneasc\”, sub pana marelui c\rturar
Mihail Kog\lniceanu, se face referire la „giocul
[atrance” [i „pravilele [ahului”, iar `n 1872, an
important `n istoriografia noastr\ [ahist\, la
Bucure[ti apare prima carte de [ah `n limba român\
Amiculu Jocului de Schachu, Theoreticu [i Practicu,
de A. Albin. Pe prima pagin\, autorul `[i dedic\
lucrarea „Domnului Manolache Epureanu, fostu
pre[edinte al Consiliului de Mini[tri”. Autorul jucase
`n tinere]e, la Breslau (azi Wroclaw), `mpotriva
celebrului maestru german Johannes Zukertort.
Adolf Albin (1848-1920), cel care scrisese [i editase
cartea, a fost [i el un maestru de renume, cu un
remarcabil palmares. A adus prima victorie interna-
]ional\ câ[tigând turneul de la Viena, organizat `n
anul 1891. Este ini]iatorul unui sistem propriu de
deschidere, „Contragambitul Albin”, inclus `n teoria
deschiderilor. Spre sfâr[itul secolului se multiplic\
prezen]ele române[ti pe e[ichierul interna]ional. De
fapt, primele afirm\ri peste hotare le dator\m lui
Hercule A. Gudju, student român `n Fran]a, remarcat
la concursurile Cercului de [ah de la Paris `nc\ din
anul 1880. Un alt român avea s\ str\luceasc\ `n com-
peti]ii de mare anvergur\, Gheorghe Marcu (1863-
1923), bucovinean din preajma Cern\u]iului, devine
maestru de for]\ la Viena, unde `l imit\ pe Albin,
câ[tigând `n 1895 un puternic turneu. Debut convin-
g\tor, urmat de alte importante victorii, pe parcursul
a nu mai pu]in de 35 de particip\ri la `ntrecerile
interna]ionale. Ceea ce i-a adus lui M. Marco (a[a
cum `[i ortografia numele, italienizându-l), o veritabil\

celebritate, în acea epoc\. A desf\[urat, totodat\, `n
]ar\ [i str\in\tate, o vast\ activitate publicistic\. Un
eveniment memorabil are loc la 14 ianuarie 1890, la
inaugurarea primului club de [ah din România, la
ini]iativa unui grup de juc\tori bucure[teni, `n frunte
cu Mauriciu Armand. Acesta `ncepe, `n 1896, publi-
carea unei prime rubrici [ahiste de amploare `n
paginile revistei „Adev\rul ilustrat”. Personalit\]i ale
[ahului autohton, `n acea vreme, mai erau dr. Theo-
dorescu, g-l C. Scheletti, Gr. B\leanu, V. Costin,
actorii Matei Millo [i Petre Liciu, muzicianul L. Wiest.
Cel din urm\ fusese partenerul de [ah al lui Mihai
Eminescu, pân\ `n ultimul an de via]\ al acestuia.
Câ]iva dintre ace[tia au fost imortaliza]i de condeiul
bine ascu]it al lui I.L.Caragiale `n schi]a „{ah [i
mat”, publicat\ `n 1898.
Aceasta a fost epoca de pionierat a [ahului
românesc. ~n lume, `n ace[ti ani, jocul de [ah f\cuse
mari progrese. Turneele interna]ionale sunt ini]iate `n
1851. La Londra `ncep meciurile pentru titlul
mondial, oficializat `n 1886 prin victoria germanului
W. Steinitz asupra compatriotului s\u J. Zukertort.
Dintre cele mai semnificative evenimente ale
secolului al XX-lea sunt de consemnat urm\toarele:
1900 – ~nceputul de veac g\se[te [ahul românesc
oarecum descump\nit. Cei mai buni juc\tori români,
Albin [i Marco, se aflau dincolo de hotare. G. Marco
editeaz\ la Viena prestigioasa revist\ de [ah „Wiener
Schachzeitung”, pân\ `n anul 1914, iar Albin se
dedic\ exclusiv particip\rii la turneele din Vest.
Amândoi revin `ns\ pentru scurte vizite `n ]ar\.
Nume noi nu apar `nc\, vechii juc\tori se `ntâlnesc
numai `n col]ul de [ah al cafenelelor.
1906 – Primul turneu de [ah din ]ara noastr\ s-a
desf\[urat cu prilejul Expozi]iei Generale Române,
organizat\ `n Parcul Carol din Capital\. Câ[tig\tor a
fost maestrul Sigmund Herland, reputat juc\tor de con-
curs [i problemist. Al patrulea s-a clasat Wolfgang
Pauly, un alt problemist cunoscut, totodat\ matematician
[i astronom. Herland [i Pauly pot fi considera]i fonda-
torii [colii române[ti de compozi]ie [ahist\. Ini]iativa
de a reuni un congres al [ahi[tilor români e[ueaz\.
1908 – Bucure[tiul este vizitat de cunoscutul
[ahist german Jacques Mieses, care sus]ine câteva
partide amicale cu juc\tori români.
{ah
1911 – Cu num\rul s\u din 19 martie, ziarul
„Românul” din Arad inaugureaz\ o rubric\ perma-
nent\ de [ah, redactat\ de ilustrul maestru G. Marco.
1912 – La Timi[oara are loc un prim turneu
interna]ional câ[tigat de maestrul maghiar G. Breyer.
Al cincilea se claseaz\ timi[oreanul Alexandru
Tyroler. Premier\ [i `n [ahul prin coresponden]\. Sub
auspiciile Cercului inginerilor din Ia[i, prof. Victor
Costin ini]iaz\ un concurs cu 20 de participan]i din
diferite localit\]i ale ]\rii. Pe primele locuri: G. Ne-
[tianu (Bârlad), J. Sachetti (Odobe[ti).
1914 – {ahul este tot mai mult prezent `n presa
vremii. Noi rubrici apar `n „Recrea]iunea”, „Gazeta
literar\”, „Revista copiilor [i tinerimii”. Elevul de
liceu Ion Gudju, fiul lui Hercule Gudju, `ncearc\
editarea unei reviste dedicate exclusiv [ahului sub
titlul „România [ahist\”, apoi „{ahul”, care apare `n
câteva numere izolate.
1919 – Prin Marea Unire, cercuri [ahiste puter-
nice din Timi[oara, Arad, Sibiu, Cluj, Cern\u]i dau
un impuls considerabil activit\]ii [ahiste din România.
De asemenea, `n ora[ele din vechiul regat, mai ales la
Bucure[ti, Ia[i [i Br\ila se face resim]it\ aceast\ revi-
gorare.
1920 – Ia fiin]\ cercul de [ah „Bucure[ti” din
ini]iativa unui grup de entuzia[ti ca: A. Hen]iescu,
I. Gudju, dr. S. Babe[, A. Bibescu, W. Pauly. Primul
sediu este sala „Liedertafel”, ulterior mutat la „Camera
de Comer] [i Industrie” din str. Doamnei. Este primul
pas de scoatere a [ahului din cafenele.
1921 – Marele maestru ceh Richard Reti `ntre-
prinde o vizit\ `n România, sus]inând simultane la
Bucure[ti [i Sibiu. Fac senza]ie partidele sale de [ah
„orb”, adic\ f\r\ s\ vad\ tabla.
1923 – La cercul „Bucure[ti” un meci-turneu al
celor mai puternici juc\tori din Capital\ se `ncheie cu
urm\torul clasament: I. Gudju 4 puncte (6), S. Herland
3,5 puncte, M. Wechsler 2,5 puncte, L. Loeventon
2 puncte.
1924 – ~n cadrul JO de la Paris este organizat un
prim turneu interna]ional `ntre reprezentativele na]io-
nale, câ[tig\toare fiind echipa Cehoslovaciei, din 18
]\ri participante, iar laureat este H. Mattison
(Letonia). Echipa României (G. Davidescu, I. Gudju,
L. Loeventon) se claseaz\ pe locul al XII-lea. Tot
1175
 FEDERA}II NA}IONALE
atunci, la ini]iativa federa]iei franceze, a fost adoptat
actul de fondare a Federa]iei Interna]ionale de {ah
(FIDE), de c\tre 15 delega]i de ]\ri. Ion Gudju este
unul din cei 15 semnatari ai actului de fondare a
FIDE.
1925 – ~n acest an se petrec evenimente marcante
`n via]a [ahist\ româneasc\. La 4 ianuarie, un comitet
de ini]iativ\, condus de Adam Hen]iescu, fondeaz\
Federa]ia Român\ de {ah, cu sediul la Bucure[ti.
Organiza]ia era afiliat\ la FIDE `nc\ din anul pre-
cedent prin semnarea actului de fondare a FIDE de
c\tre I. Gudju. Actul de constituire a Federa]iei
Române de {ah (FR {ah) va fi oficializat cu ade-
ziunea a 26 de cercuri de [ah, la 14 martie 1926, când
este ales primul comitet de conducere, prezidat de
scriitorul Mihail Sadoveanu, un mare sprijinitor al
[ahului. • Din ini]iativa ing. A. Ianovcic, maestru [i
reputat problemist, apare, la Soroca, „Revista de
[ah”, publica]ie cu anumit\ relevan]\ `n [ahul româ-
nesc • Doi ani mai târziu, la direc]ia revistei vine
M. Sadoveanu, iar din 1930, aceasta se va numi
„Revista Român\ de {ah”. Sediul redac]iei s-a mutat
succesiv la Ia[i, Br\ila [i la Bucure[ti. • ~n Capital\
are loc meciul Bucure[ti – Timi[oara, câ[tigat de
oaspe]i cu 7–3. Revan[a, `n deplasare, revine
bucure[tenilor cu 8–2 (la prima mas\, I. Gudju l-a
`nvins pe A. Tyroler).
1926 – Prima edi]ie, neoficial\, a Olimpiadei de
{ah are loc la Budapesta, petrecându-se [i cu parti-
cipare româneasc\. ~n concursul pe echipe particip\
numai 4 ]\ri: Ungaria 9 puncte, Iugoslavia 8 puncte,
România 5 puncte, Germania 2 puncte. Din echipa
român\ au f\cut parte: R. Brody, I. Mendelsohn,
Z. Proca, Al. Tyroler. • ~ntr-un concurs la Paris,
românii A. Baratz [i I. Gudju ocup\ locurile II [i III.
Maestrul Gudju câ[tig\ la V. Bogdanovski, partid\
remarcat\ [i de presa francez\. • Are loc primul
Campionat Na]ional la Sibiu cu 8 participan]i.
Campion este A. Tyroler (Timi[oara) cu 6 puncte,
urmat de Z. Proca (Bucure[ti) 5,5 puncte, I. Balogh
(Miercurea Ciuc) 5 puncte.
1932 – Absent\ la prima edi]ie oficial\ a Olim-
piadei (Londra 1927), România particip\ la a doua
edi]ie, la Haga. Câ[tig\toare este echipa Ungariei.
Echipa noastr\ s-a clasat pe locul XVI din 17 parti-
1176
cipante. • ~nv\]\torul Aurel Stellia `nfiin]eaz\ primul
nucleu [ahist rural din ]ar\, `n com. Dumbr\veni (jud.
Suceava). Cercul fiin]eaz\ [i ast\zi. Exemplul s\u a
fost urmat [i de profesorul Nicolae B\di]\ din satul
Ro[ieni (jud. Olt), care a organizat numeroase turnee
na]ionale [i chiar interna]ionale.
1934 – Meciul dintre selec]ionata României [i
reprezentativa Bucure[tiului este câ[tigat de bucu-
re[teni cu 9–8. Puncte `ntregi au adus G. Davidescu,
M. Wechsler, H. Silberman, I. Mendelsohn, S. Israi-
lovici. • Este consemnat\ `ntâlnirea Clubului „Tura”
(Bucure[ti) cu „{ah club” (Rusciuk – Bulgaria).
Scor: 5,5–0,5 pentru „Tura”. • Are loc Campionatul
României, la care particip\ hors concours, marele
maestru austriac R. Spielmann; campion, timi[o-
reanul {t. Erdely. • Problemistul H. Ginninger din
Cern\u]i câ[tig\ concursul de studii al revistei
„{ahmatî” din URSS.
1935 – La Campionatul Na]ional particip\ [i
Maestrul francez (de origine rus\), E. Znosko-
Borowski, care se claseaz\ pe locul I, la egalitate cu
compatriotul nostru, H. Silbermann. • ~ntreaga pres\
remarc\ pierderea titlului mondial de c\tre A. Alehin
(cel care-l „detronase” pe Capablanca `n 1927 `n
celebrul meci de la Buenos Aires), acum `nvins de
olandezul M. Euwe. Dup\ doi ani `ns\ Alehin `[i va
recupera „coroana”. Ambii rivali au colaborat con-
stant la revista noastr\ de specialitate. Ulterior,
Euwe, când a devenit pre[edinte al FIDE, a fost
oaspetele ]\rii noastre.
1936 – Echipa român\ particip\ la Olimpiada de
la München, clasându-se pe locul XIV, din 21 de ]\ri.
La prima mas\ a jucat G. Alexandrescu, iar cele mai
bune rezultate le-a ob]inut I. Halic (66%) [i E. Ze-
linski (65 %). A câ[tigat Ungaria, urmat\ de Polonia [i
de Germania. • Cu acela[i prilej, clujeanul Paul Farago
ob]ine primul loc la concursul olimpic de compozi-
]ie, sec]ia studii. • La Bucure[ti se desf\[oar\ primul
campionat na]ional feminin, titlul de campioan\ fiind
cucerit de Rodica Lu]ia (Manolescu) din Cern\u]i.
1937 – „Asocia]ia problemi[tilor români”, nou
`nfiin]at\ la Ia[i, sub pre[eden]ia lui A. Ianovcic, are
o rodnic\ activitate. Echipa României particip\ la
Campionatul Mondial de dezleg\ri (probleme de [ah)
ob]inând locul II, la distan]\ minim\ de prima clasat\,

Austria. La compozi]ie [ahist\ `nvingem Finlanda cu
79–77 puncte. • „Concursul Campionilor” (bucure[-
teni) este câ[tigat de maestrul G. Alexandrescu, clasat
`naintea invitatului special, polonezul H. Friedman.
1938 – ~n al doilea meci de compozi]ie [ahist\
România–Finlanda, scorul este de 79–57. • La sec]ia
problemelor `n dou\ mut\ri, primul loc revine timi-
[orencei Isabela Keller. • Este constituit\ „Asocia]ia
Universitar\ de {ah” cu sprijinul rectorului Univer-
sit\]ii bucure[tene C. Stoicescu, avându-l `n condu-
cere pe magistratul D. Jecu ca pre[edinte, iar pe
studentul politehnician C. Butnariu, secretar.
1939 – Primul Campionat Universitar este câ[ti-
gat de Paul Beckman (Facultatea de Drept), urmat de
Valeriu Tigoianu (Facultatea de Drept) [i de C. But-
nariu (Politehnica), to]i bucure[teni.
1940 – Anii de r\zboi au adus o stagnare a
activit\]ii [ahiste. A contribuit la aceasta [i cedarea
teritoriilor din nordul [i r\s\ritul ]\rii, precum [i
excluderea [ahi[tilor evrei, printre care figurau
numero[i mae[tri.
1943 – Este organizat\ o edi]ie „de r\zboi” a CN,
care prilejuie[te victoria surprinz\toare a lui Petre {ei-
meanu cu 12 puncte (din 15 partide), clasat `naintea
favori]ilor `ntrecerii – G. Alexandrescu [i O. Troia-
nescu 11,5 puncte, T. Popa, S. Samarian [i A. Pichler
9,5 puncte. • ~ntâlnirea România – Bulgaria, dispu-
tat\ tur–retur la Rusciuc (Ruse) [i la Giurgiu, ia sfâr[it
cu victoria adversarilor no[tri 17,5–14,5 puncte.
1945 – Sfâr[itul r\zboiului va prilejui un sensibil
reviriment al [ahului nostru. La Bucure[ti, vechii [i
noii mae[tri se `ntâlnesc `n sala Clubului ARLUS
(str. Bati[te), dotat\ cu mobilier [i seturi de [ah
moderne, de c\tre industria[ul H. Toma (Taubman).
Din p\cate, autorit\]ile comuniste [i prosovietice
deturneaz\ sensul acestor activit\]i, folosindu-le ca
instrumente de propagand\. O serie de juc\tori,
suspecta]i ca „du[mani” ai regimului, trebuie s\ p\r\-
seasc\ rândurile [ahi[tilor, unii luând calea emigra]iei.
1948 – Echipa României cucere[te primul loc `n
Campionatul Mondial de dezleg\ri, devansând
Ungaria [i India, dintr-un lot de 12 ]\ri participante.
Din forma]ia noastr\ au f\cut parte: L. Loeventon,
P. Seimeanu, A. Lep\datu, E. Rusenescu, P. Leibovici,
S. Segenreich, R. Voia, Em. Dobrescu, R. Moise,
{ah
P. Diaconescu. „Cupa Unit\]ii Tineretului”, compe-
ti]ie cu v\dit caracter propagandistic, are ca laurea]i
pe T. Flondor [i Frieda Weinstein. • Bucure[teanul
Emanoil Reicher este primul campion na]ional [colar.
1949 – ~n aceea[i not\ de propagand\ pentru
noua mi[care sportiv\ este organizat [i un campionat
popular de [ah, la care se comunic\ num\rul total de
105 000 participan]i, cifr\ greu controlabil\. Câ[ti-
g\torii: R. Palterer (Timi[oara) [i Clara Loevy (Fried-
man). • Primul turneu interna]ional din ]ara noastr\
reune[te, `n sala Colegiului „Sf. Sava” din Capital\,
participan]i din [ase ]\ri. Câ[tig\ L. Pachman (Ceho-
slovacia) cu 14,5 puncte (din 19 partide), urmat de
P. Benko (Ungaria) 13,5 puncte. Cel mai bun rezultat
al concuren]ilor români este realizat de dr. O. Troia-
nescu cu 11 puncte, clasat pe locul V. • FR {ah intro-
duce clasificarea sportiv\ cu 7 categorii, cele superioare
fiind: candidat de Maestru [i Maestru al sportului.
1950 – Printre primele titluri de Maestru Interna-
]ional acordate de FIDE sunt [i cele ale [ahi[tilor
dr. Octav Troianescu [i {tefan Erdely. • La fostul
Palat al Pionierilor din Bucure[ti ia fiin]\ primul cerc
de [ah pentru elevi, condus de Traian Ichim.
1951 – Prima participare româneasc\ la turneele
zonale din cadrul campionatelor mondiale are loc la
Marianske Lazne (Cehoslovacia). I. B\l\nel ocup\
locul al XIII-lea, din 17 participan]i.
1952 – Prezen]\ (numai individual\) la Con-
cursul Olimpic de la Helsinki, la compozi]ie [ahist\
(studii), unde P. Farago ob]ine medalie de bronz.
Titlul de campion na]ional revine tân\rului [ahist
Victor Ciocâltea, un nume care va c\p\ta o rezonan]\
deosebit\ mai târziu. La feminin, titlul de campioan\
na]ional\ a fost câ[tigat de Elena Gabrovie]chi-R\du-
canu.
1953 – La Bucure[ti are loc cel mai valoros
turneu interna]ional organizat vreodat\ `n ]ara noastr\.
Printre cei 20 de participan]i, se afl\ nu mai pu]in de
trei viitori campioni mondiali: Vasili Smâslov, Tigran
Petrosian [i Boris Spasski. Victoria revine `ns\ unui
alt sovietic, A. Tolu[, cu 14 puncte. Cel mai bun
rezultat realizat de gazde a fost al or\deanului {tefan
Szabo cu 11 puncte. O prezen]\ remarcabil\ o con-
stituie tân\rul de 21 ani, Victor Ciocâltea. El joac\ de
la egal la egal cu puternicii s\i adversari, cucerind
1177
 FEDERA}II NA}IONALE
6,5 puncte. Mai spre finele clasamentului s-au aflat
[i: M. R\dulescu, dr. O. Troianescu, Em. Reicher.
1954 – Oaspe]i de seam\ la cea de a IV-a edi]ie
a Turneului Interna]ional al României, câ[tigat de
Victor Korcinoi. De data aceasta, O. Troianescu
ob]ine cel mai bun loc (al X-lea) dintre români. ~n
urma sa s-au clasat: I. B\l\nel, {t. Szabo, V. Cio-
câltea [i P. Voiculescu.
1955 – Primul Campionat Na]ional pe echipe
revine Clubului „Politehnica” Bucure[ti, având `n
forma]ie pe C. Botez, D. Drimer, Th. Ghi]escu, M. Pav-
lov, Elisabeta Ionescu (Polihroniade), printre al]ii.
1956 – Reprezentativa studen]easc\ a României
particip\ la Campionatul Mondial Universitar (CMU)
de la Uppsala (Suedia), clasându-se pe locul VII, din
16 ]\ri.
1957 – Maria Albule]-Pogorevici câ[tig\ turneul
zonal al Campionatului Mondial desf\[urat la
Krakovia, devenind prima românc\ care ob]ine cali-
ficarea la Turneul Candidatelor pentru titlul mondial.
• Maria Albule] `mpreun\ cu Margareta Teodorescu
`nscriu un str\lucit succes la prima Olimpiad\
feminin\ de la Emmen (Olanda). România `mparte
primul loc cu echipa URSS, aflându-se la egalitate de
puncte, dar sovieticele primesc medalia de aur [i
titlul olimpic datorit\ num\rului mai mare de meciuri
câ[tigate. ~n final, România se claseaz\ pe locul II [i
prime[te medalia de argint.
1959 – Maria Albule], prima Maestr\ Interna]io-
nal\ românc\, particip\ la Turneul Candidatelor de la
Plovdiv (Bulgaria), prima calificat\ la o treapt\ atât
de înalt\ a ierarhiei [ahului mondial, unde se claseaz\
pe locul XI, deci a 12-a în lume (deoarece câ[tig\-
toarea turneului juca meci cu campioana mondial\
care î[i astepta adversara).
1960 – Turneu Zonal feminin la Sinaia. Pe primele
trei locuri: Eva Karakas (Ungaria), Elisabeta Polihro-
niade [i Alexandra Nicolau (ambele din România).
Ele vor participa la Turneul Candidatelor la titlul
mondial de la Vrnjacka Banja (Iugoslavia), din 1961.
• FIDE confirm\ titlul de Maestr\ Interna]ional\
pentru Alexandra Nicolau [i Elisabeta Polihroniade.
Eveniment memorabil [i pentru [ahul masculin:
elevul ploie[tean Florin Gheorghiu (16 ani) este cel
mai tân\r campion (la seniori) al României.
1178
1961 – Florin Gheorghiu ob]ine un meritat loc II
la Campionatul Mondial de juniori de la Haga. La
Vrnjacka Banja (Iugoslavia), Alexandra Nicolau [i
Elisabeta Polihroniade, la Turneul Candidatelor, se
claseaz\ pe locurile VII-IX [i respectiv X. Se reali-
zeaz\ afilierea la Federa]ia Interna]ional\ de {ah prin
Coresponden]\ – ICCF.
1962 – La Olimpiada a XV-a, care s-a desf\[urat
la Varna, Victor Ciocâltea a ob]inut memorabila vic-
torie `n fa]a lui Bobby Fischer!
1963 – Talentatul juc\tor Florin Gheorghiu mai
urc\ o treapt\ pe scara consacr\rii sale, prin cucerirea
titlului de campion mondial de juniori de la Vrnjacka
Banja. Termin\ `ntrecerea la egalitate de puncte (7,5
din 9) cu cehoslovacul M. Janata. Dup\ un baraj egal,
departajarea prin sistemul Sonneborn `l favorizeaz\
pe F. Gheorghiu. • ~n [ahul feminin, urm\toarea con-
fruntare mondial\ a avut loc abia dup\ 6 ani! La
Olimpiada de {ah (a doua) de la Split (Iugoslavia),
echipa noastr\ (Alexandra Nicolau, Margareta Teodo-
rescu, Margareta Perevoznic) a ocupat un onorabil loc
IV dup\ echipele URSS, Iugoslaviei, RDG. A.
Nicolau (prima mas\) a realizat 10 puncte din 12
posibile! • În Polonia, la Lodz, se înregistreaz\ un
nou succes al [ahului feminin: Margareta Teodorescu
câ[tig\ Turneul Zonal al Campionatului feminin indi-
vidual cu 10 puncte din 13 posibile, calificându-se
astfel pentru Turneul Candidatelor.
1964 – Margareta Teodorescu particip\ la Turneul
Candidatelor de la Suhumi (Georgia) unde s-a clasat
pe locul XVI.
1965 – Desf\[urarea Campionatului Mondial
Universitar de {ah, la Sinaia, a demonstrat o exce-
lent\ capacitate organizatoric\ a românilor [i, mai
ales, a lui Auric\ Stoian, promotorul evenimentului.
• Florin Gheorghiu prime[te titlul de Mare Maestru
Interna]ional, fiind primul [ahist român c\ruia FIDE
i-a acordat aceast\ distinc]ie.
1966 – La cea de a III-a Olimpiad\ feminin\ de
{ah (Oberhausen–Germania), echipa noastr\ (Alexan-
dra Nicolau, Elisabeta Polihroniade, Margareta Pere-
voznic) s-a clasat pe un excelent loc II, dup\
puternica echip\ a URSS. Scorul de 2–0 realizat la
ambele echipe (URSS [i Iugoslavia, cotate ca favo-
rite ale Olimpiadei), a f\cut ca presa s\ eticheteze

evenimentul ca „victoria secolului” • Po[ta român\
emite o serie de timbre filatelice dedicate Olimpiadei
de la Havana. La Olimpiada aceasta s-a distins în
mod deosebit tân\rul campion al României, Florin
Gheorghiu, care a repurtat o victorie str\lucit\ la
masa întâi în fa]a celebrului Bobby Fischer. • La
Varna (Bulgaria) are loc Turneul Zonal, la care se
calific\ pentru faza superioar\ a campionatului
mondial Alexandra Nicolau [i Margareta Perevoznic.
1967 – La Bra[ov are loc primul turneu interna-
]ional feminin organizat `n ]ara noastr\. Elisabeta
Polihroniade [i Margareta Perevoznic `[i `mpart
victoria. • La Turneul Candidatelor de la Subotica
(Iugoslavia), Alexandra Nicolau se claseaz\ pe locu-
rile VII-IX [i Margareta Perevoznic, pe XI-XII.
1968 – La Olimpiada nev\z\torilor de la
Weimouth, Anglia, reprezentativa României ob]ine
medalia de bronz cu 31,5 puncte, dup\ URSS (38) [i
Iugoslavia (33). ~ntâlnirea direct\ cu echipa URSS
s-a soldat cu scorul de 2,5–1,5 pentru români.
1969 – Aurel Urzic\ aduce de la CM de juniori
de la Stockholm medalia de bronz. Aurul i-a revenit
lui A. Karpov (URSS), iar argintul lui A. Adorjan
(Ungaria). • Alexandra Nicolau se claseaz\ pe locul
al III-lea la Cupa Campioanelor Europene (Vrnjacka
Banja) Iugoslavia.
1970 – La TVR are loc prima partid\ de [ah:
Florin Gheorghiu – telespectatori. • Prima partid\
prin radio Elisabeta Polihroniade – ascult\tori.
1971 – Are loc a III-a Balcaniad\ de [ah, unde se
`nregistreaz\ prima victorie a ]\rii noastre asupra echi-
pelor bulgare [i iugoslave. • Maria Albule]-Pogore-
vici prime[te titlul de Maestr\ Emerit\ a sportului,
acordat pentru prima dat\ unei juc\toare de [ah. • Eugen
Costea este primul român c\ruia i se acord\ titlul de
Maestru Interna]ional la [ahul prin coresponden]\.
• La Cupa Campioanelor Europene (CCE) de la
Vrnjacka Banja, Elisabeta Polihroniade `ncheie
competi]ia pe primul loc, la egalitate de puncte cu
Nona Gaprinda[vili [i Maria Ivanka, fiind declarat\
printre primii 10 sportivi ai anului. • La Turneul Candi-
datelor de la Ohrid (Iugoslavia) particip\ Elisabeta
Polihroniade, Alexandra Nicolau, Gertrude Baumstark.
E. Polihroniade se claseaz\ pe locul VII, cel mai bun
rezultat, de pân\ atunci, al româncelor la o asemenea
competi]ie.
{ah
1972 – La Olimpiada de {ah de la Skopje
(Iugoslavia), echipa României (Alexandra Nicolau,
Elisabeta Polihroniade, Margareta Perevoznic) cuce-
re[te medalia de argint. • O comportare meritorie,
locul VI, are echipa na]ional\ a României (E. Costea,
C. {tefaniu, P. Diaconescu, E. Rusenescu [i Gh.
Rotariu) la cea de a VI-a edi]ie a Olimpiadei de [ah
prin coresponden]\. • La Pernik (Bulgaria), [ahistele
românce, Alexandra Nicolau [i Gertrude Baumstark,
se calific\ din zonal pentru Turneul Candidatelor.
•Pentru prima oar\ în ]ara noastr\, în cadrul emisiunii
«De toate pentru to]i», au loc partide prin radio,
„Ascult\torii contra Elisabeta Polihroniade”.
1973 – La Turneul Candidatelor pentru CM de la
Menorca (Spania), A. Nicolau cu 12 puncte se cla-
seaz\ pe locurile VI-VIII, E. Polihroniade, pe X-XI
cu 21 puncte [i G. Baumstark, pe XII.
1974 – Cel mai bun rezultat ob]inut de echipa
noastr\ feminin\ la o Olimpiad\ a fost cel de la
Medellin (Columbia), când s-a clasat pe locul I-II, la
egalitate cu echipa URSS (13,5 puncte), dar cu un
coeficient Sonneborn superior: 52,125 fa]\ de 51,625
puncte. Dar, dac\ la olimpiadele precedente coefi-
cientul a fost suficient pentru departajare, acum
sovieticii au reu[it s\ determine jucarea unui meci de
baraj, neprev\zut `n regulament. Starea de frustrare a
juc\toarelor a influen]at evolu]ia meciului, care a fost
pierdut de juc\toarele noastre. Astfel, prin jocuri de
culise s-a decis locul II pentru echipa român\. O
„repara]ie” tardiv\ s-a f\cut prin faptul c\, dup\
1990, `n statisticile oficiale FIDE (referitoare la
Olimpiada de la Medellin), echipa român\ (E. Poli-
hroniade, G. Baumstark [i M. Teodorescu) este
situat\ pe locul I. • Echipa format\ din M. Breazu,
V. Demian, E. Mende cucere[te „Cupa Latin\” la
[ahul prin coresponden]\.
1975 – La Timi[oara are loc un puternic Turneu
feminin, la care particip\ 14 [ahiste din 8 ]\ri.
Câ[tig\ campioana mondial\, Nona Gaprinda[vili, cu
scorul record de 13 puncte, din tot atâtea posibile. Ea
este urmat\ de Gertrude Baumstark [i Suzana Makai.
• A. Anton devine campion european la CM prin
coresponden]\; `mparte laurii victoriei cu sovieticul
A. Vaisman. • La Istanbul, Margareta Mure[an cuce-
re[te titlul de campioan\ balcanic\.
1179
 FEDERA}II NA}IONALE
1976 – La Bucure[ti au loc lucr\rile prezidiului
ICCF, prin grija Comisiei Centrale de {ah prin cores-
ponden]\, primul eveniment de acest gen din ]ara
noastr\; pre[edinte, dr. Radu Vasilescu. • Se schimb\
formatul CM, prin introducerea turneelor interzonale
ca faz\ intermediar\ între zonale [i meciurile candi-
da]ilor. • La Rozendaal (Olanda) se desf\[oar\
Interzonalul la care particip\, sub culorile Olandei,
Alexandra Nicolau–Van der Mije, care se claseaz\ pe
locurile III-IV. • La Olimpiada de la Haifa (Israel)
neparticiparea echipei României este determinat\ de
alte ra]iuni decât cele sportive.
1978 – O bun\ evolu]ie a [ahi[tilor la Olimpiada
de la Buenos Aires (Argentina), unde echipa român\
(Florin Gheorghiu, Victor Ciocâltea, Theodor Gi]escu,
Mihai {ub\, Mihai Ghind\) s-a clasat pe locul V-VI
cu 32,5 puncte, la egalitate cu Israelul. • Echipa femi-
nin\ (Elisabeta Polihroniade, Gertrude Baumstark,
Daniela Nu]u, Margareta Mure[an) s-a clasat pe lo-
cul X. • Congresul FIDE acord\ titlul de Mare
Maestru Interna]ional lui Victor Ciocâltea [i Mihai
{ub\. • Tân\ra Maestr\ Interna]ional\ Daniela Nu]u
câ[tig\ primul s\u titlu de campioan\ na]ional\.
1979 – În Turneul Zonal de la Zalaergerszeg
(Ungaria), Elisabeta Polihroniade s-a clasat pe locu-
rile II-III, calificându-se totodat\ pentru faza interzo-
nal\. • La CE de juniori, reprezentatul ]\rii noastre,
Adrian Negulescu, ob]ine medalia de bronz. • La
Interzonalul de la Riga, Florin Gheorghiu rateaz\ cu
pu]in calificarea la Turneul Candida]ilor, clasându-se
pe locul V. S-au calificat M. Tal [i L. Polugaevski
(ambii din URSS). La Interzonalul feminin de la Rio
de Janeiro, Elisabeta Polihroniade s-a clasat pe locul
III-IV, la egalitate cu G. Fischdick. Pentru c\ se cali-
ficau doar trei juc\toare, s-a jucat un meci de baraj
(la Köln) care, soldându-se tot cu egalitate, s-a recurs
la criteriul coeficien]ilor, de care a beneficiat
juc\toarea german\. • În cel de-al doilea Interzonal al
Campionatului feminin, desf\[urat la Alicante (Spania),
Gertrude Baumstark se claseaz\ pe locul X.
1980 – ~n finala Campionatului Mondial prin
coresponden]\, Elisabeta Polihroniade ocup\ locul IV,
cea mai bun\ performan]\ individual\ ob]inut\ de un
[ahist român pân\ atunci. • La Olimpiada de {ah din
Malta, echipa feminin\ (Elisabeta Polihroniade,
1180
Marina Pogorevici, Daniela Nu]u, Margareta Mure-
[an), în pofida faptului c\ delega]ia român\ a ajuns în
Malta doar în runda a doua a competi]iei, a jucat
foarte bine [i a încercat pân\ în ultima rund\ s\
cucereasc\ o medalie, nereu[ind, din cauza handica-
pului de start întârziat, decât clasarea pe locul IV.
1981 – Dup\ 24 de ani de la victoria mamei sale
`n zonalul de la Krakovia (Polonia), `n aceea[i ]ar\,
dar la Bydgoszcz, Marina Pogorevici (antrenor
Mircea Pavlov) câ[tig\ str\lucit zonalul cu 12,5 puncte,
se calific\ pentru interzonal [i prime[te direct titlul
de Mare Maestr\ Interna]ional\, prima din România.
În clasament, pe locul II s-a situat Margareta Mure[an
(antrenor {erban Neam]u), care s-a calificat [i ea
pentru interzonal. • Congresul ICCF acord\ titlul de
Mare Maestru juc\torului Gh. Rotariu, primul din
]ara noastr\ care prime[te aceast\ distinc]ie.
1982 – ~n premier\ autohton\, Turneul Zonal
masculin are loc la B\ile Herculane, veritabil\
«capital\ a [ahului românesc», organizat cu sprijinul
Clubului de {ah «Hercules» [i al inimosului director
[i vicepre[edinte al FRS, prof. dr. Ilie Cristescu.
{ahi[tii români ocup\ 2 din cele 5 locuri de cali-
ficare: Z. Ribli (Ungaria) 15,5 puncte, M. {ub\
(România) 13,5 puncte, G. Sax (Ungaria) 13,5
puncte, Fl. Gheorghiu (România) [i Y. Pinter
(Ungaria) 12 puncte. Ultimii doi s-au [i calificat dup\
un turneu de baraj tur–retur la care au mai participat
P. Lucacs (Ungaria) [i Al. Sznapik (Polonia). Pentru
prima dat\ România are doi participan]i la turneele
interzonale. • La Bad Kissingen (Germania), Marina
Pogorevici (antrenor Mircea Pavlov) particip\ la
Interzonal [i evolueaz\ în for]\ conducând în cla-
sament. Datorit\ unui fini[ mai slab, juc\toarea
românc\ se situeaz\ în prima jum\tate a clasamen-
tului dar, din p\cate, rateaz\ calificarea în etapa
urm\toare, pe care o merita din plin. • Margareta
Mure[an se claseaz\ autoritar pe primul loc din 10
]\ri participante la Interzonalul de la Tbilisi (Geor-
gia), cu 10,5 puncte. Performan]a sa individual\
echivaleaz\ cu cele înscrise anterior de Alexandra
Nicolau [i Elisabeta Polihroniade în Turneele Candi-
datelor de la Menorca [i, respectiv, Ohrid. Ca urmare
a acestui str\lucit succes, apreciat plastic de presa
sportiv\ de specialitate a timpului, ea prime[te titlul

de Mare Maestr\ Interna]ional\ [i se calific\ pentru
Meciurile Candidatelor, formul\ care `nlocuie[te
Turneele Candidatelor pentru a evita, prin elimin\rile
directe din meciuri, eventualele aranjamente posibile
`n turneele la care participau mai multe juc\toare din
aceea[i ]ar\. • Dup\ edi]iile din 1957, 1966, 1972 [i
1974, la edi]ia a X-a a Olimpiadei (Lucerna) echipa
feminin\ (Margareta Mure[an, Marina Pogorevici,
Daniela Nu]u [i Elisabeta Polihroniade) cucere[te
pentru a cincea oar\ medaliile de argint [i titlul de
vicecampioan\ mondial\. Antrenori: Mircea Pavlov
[i {erban Neam]u. De remarcat excep]ionala perfor-
man]\ a Maestrei Interna]ionale Daniela Nu]u
(medalia de aur) care, la masa a III-a, realizeaz\ un
procentaj de 91,67 puncte, cel mai bun rezultat atât al
`ntrecerilor (masculine [i feminine) de la Lucerna,
cât [i al particip\rilor române[ti la toate Olimpiadele.
De asemenea, Elisabeta Polihroniade cucere[te
medalia de aur la masa a IV-a. • Este locul s\ mai
amintim c\ reprezentativa feminin\ [i-a completat
colec]ia de medalii cu bronzul cucerit la Salonic –
Grecia (1984) [i Dubai, din Emiratele Arabe Unite
(1986). Se pare c\ anii ’80 au fost anii de vârf ai
[ahului nostru, perioad\ neegalat\ de rezultatele ce
au urmat. • La Congresul FIDE de la Lucerna se
atribuie titlul de Mare Maestr\ sportivelor Elisabeta
Polihroniade, Marina Pogorevici [i Margareta Mure[an.
1983 – La Bad Kissingen (Germania), Margareta
Mure[an (antrenori {erban Neam]u [i Florin Gheor-
ghiu) pierde în fa]a Lidiei Semenova (URSS)
sferturile de final\ din cadrul Meciurilor Candidatelor
cu scorul la limit\ de 4,5 la 5,5. • Ne viziteaz\ cam-
pionul mondial Anatoli Karpov. Simultanele sus]inute
la Bucure[ti [i Timi[oara, ca [i conferin]a de pres\ de
la Ambasada Rus\ au fost intens mediatizate `n epoc\
[i urm\rite cu viu interes. • Marele Maestru Interna-
]ional Victor Ciocâltea particip\ în luna septembrie la
un circuit de turnee open, în Spania, care îl supraso-
licit\. Se stinge din via]\ la Berga, în timpul celui de
al treilea turneu. Este o imens\ pierdere pentru [ahul
românesc, memoria marelui campion fiind omagiat\
de turneele organizate anual de RATB.
1984 – La Salonic (Grecia), echipele na]ionale
ale României particip\ la Olimpiada de {ah. Riva-
litatea sportiv\ dintre marii mae[tri Florin Gheorghiu
{ah
[i Mihai {ub\ este folosit\ cu mult\ abilitate tactic\
de Emanoil Reicher (antrenor coordonator al lotului
masculin) în folosul echipei, care se claseaz\ pe
excelentul loc V, cel mai bun rezultat din istoria
[ahului masculin românesc. • Echipa feminin\, for-
mat\ din Margareta Mure[an, Elisabeta Polihroniade,
Daniela Nu]u, Gabriela Ol\ra[u (antrenori Mircea
Pavlov [i {erban Neam]u) evolueaz\ în for]\ în
prima parte a competi]iei [i în final î[i adjudec\
medalia de bronz. Elisabeta Polihroniade ob]ine
medalia de argint la masa a II-a (arbitri A. Vrabie,
Gh. Candea, H. Candea). • Rodica Reicher s-a
calificat `n finala CM de [ah prin coresponden]\. • La
CM de Junioare (sub 16 ani) de la Champigny sur
Marne, M\d\lina Stroe a devenit campioan\
mondial\. Antrenor – Gh. Candea. La CE de junioare
de la Katowice, Gabriela Ol\ra[u ob]ine medalia de
argint. • AS RAT Bucure[ti organizeaz\ prima edi]ie
a „Memorialului Victor Ciocâltea”, turneu ce va fi
asimilat mai târziu cu Turneul Interna]ional Masculin
al României.
1985 – Ca urmare a excelentei realiz\ri de la
Olimpiada de {ah (locul V), conform regulamentului
FIDE, echipa masculin\ a României prime[te dreptul
de a evolua în Cupa Mondial\ ce se desf\[oar\ la
Lucerna (Elve]ia). Condus\ competent de antrenorul
Emanoil Reicher, echipa noastr\ se claseaz\ pe locul
IV-V, dup\ URSS, Ungaria [i Iugoslavia. • Mihai
{ub\ este cel de-al 12-lea clasat `n Interzonalul de la
Tunis. • Daniela Nu]u [i Margareta Mure[an ies din
cursa aceleia[i faze a CM de la Havana [i Jeleznovski.
• Mihai {ub\ `ncearc\ o tres\rire de orgoliu la Openul
din Berlinul occidental, unde `mparte primul loc cu
vicecampionul mondial V. Korcinoi, ambii cu 7,9
puncte (9). La 0,5 puncte de ei s-a aflat F. Gheorghiu.
1986 – Echipa feminin\ – Margareta Mure[anu,
Daniela Nu]u, Elisabeta Polihroniade, Gabriela
Stanciu (Ol\ra[u) – `[i dovede[te din nou valoarea
prin cucerirea medaliilor de bronz la Olimpiada de la
Dubai (Emiratele Arabe Unite). Realizând cel mai
bun rezultat individual al rezervelor, Gabriela Stan-
ciu (Ol\ra[u) cucere[te medalia de aur. Antrenori,
Mircea Pavlov [i {erban Neam]u. Echipa masculin\
nu confirm\ excelentele rezultate din anii anteriori.
Arbitri: P. Diaconescu [i A. Vrabie (arbitru senior).
1181
 FEDERA}II NA}IONALE
• La Campionatele Interna]ionale ale Australiei
(Adelaide) sunt invita]i MMI Elisabeta Polihroniade
[i MI Dolfi Drimer. E. Polihroniade `mparte locul I
cu Zsuzsa Polgar (Ungaria). • La Herculane este
organizat CE de [ah pentru junioare. Cristina
B\dulescu – medalie de bronz, dup\ Ildiko Madl
(Ungaria) – argint [i S. Mateeva (URSS) – aur.
1987 – În Turneul Zonal al CM, desf\[urat la
Var[ovia (Polonia) în grupa A, se remarc\ un tân\r [i
talentat [ahist din România, Mihail Marin. • Patru
[ahi[ti români sunt clasa]i pe primele patru locuri, cu
câte 9 puncte (15), la Turneul Interna]ional de la
Timi[oara: O. Foi[or, V. Stoica, M. {ub\ [i Fl. Gheor-
ghiu. • În edi]ia a XXI-a a CN de compozi]ie [ahist\
s-au impus V. Nestorescu [i M. Manolescu, primul
de]inând un total de 14 titluri. Un alt proeminent
problemist român, Em. Dobrescu (aur olimpic `n
1984), s-a clasat al II-lea la sec]ia studii. • Sergiu
Samarian (stabilit `n Germania) public\ lucrarea Antre-
namentul sistematic `n [ah. Este `ncununarea unei
ample activit\]i publicistice [i de cercetare teoretic\.
1988 – În România, la Timi[oara, se organizeaz\
prima edi]ie a CM de copii [i juniori (categoriile de
vârst\ de 10-18 ani). Competi]ia se bucur\ de mare
succes prin participarea celor mai buni sportivi copii
[i juniori. Pentru micii [ahi[ti din România este o
ocazie deosebit\ de lansare mondial\ prin faptul c\
federa]ia organizatoare beneficiaz\ de un num\r sporit
de juc\tori. {ahi[tii români ob]in rezultate deosebite
(5 medalii): Corina Peptan (10 ani) medalie de aur,
Lumini]a Radu (16 ani) [i Gabriel Schwartzman (12
ani), medalii de argint. • Cu acest prilej, la Timi[oara,
pentru prima oar\ în istoria [ahului românesc, FR {ah
organizeaz\ reuniunea conducerii FIDE. Un merit
deosebit în reu[ita organizatoric\ a reuniunii revine
lui Auric\ Stoian, Anghel Vrabie [i, nu în ultimul
rând, academicianului Pius Brânzeu, viitor pre[e-
dinte de onoare al FR {ah. • Turneul interna]ional
feminin al României (Poiana Bra[ov) este câ[tigat de
Cristina B\dulescu, urmat\ de Gabriela Stanciu. • La
Salonic (Grecia), la Olimpiada de {ah particip\ [i
echipele na]ionale ale României. Echipa feminin\,
format\ din Margareta Mure[an, Elisabeta Polihro-
niade, Gabriela Stanciu [i Cristina B\dulescu, se
claseaz\ pe locul VII. Echipa masculin\, alc\tuit\ din
1182
Florin Gheorghiu, Constantin Ionescu, Mihail Marin,
Mihai Ghind\, Ovidiu Foi[or [i Iulius Arma[ evo-
lueaz\ mai modest decât era de asteptat, situându-se
pe locul XXV. O evolu]ie excelent\ a avut Mihail
Marin, care a totalizat 9 puncte din 13 posibile [i a
ob]inut medalia de bronz, la masa a III-a. (Arbitri: A.
Vrabie, P. Diaconescu, Gh. Erdeu[, L. Dobron\n]eanu.)
1989 – La CE pe echipe, forma]ia noastr\ (Fl.
Gheorghiu, C. Ionescu, M. Marin, S. Lupu, B. Takacs,
D. Dumitrache, L. Navrotescu) se claseaz\ pe locul VI.
1990 – România cucere[te dou\ titluri de cam-
pioan\ mondial\ prin Corina Peptan (12 ani) [i
Lumini]a Radu (18 ani), la categoriile respective de
vârst\. • La Novi Sad (Iugoslavia) are loc Olimpiada
de [ah, la care echipele României au o presta]ie mai
slab\ (doar locul IX): Margareta Mure[an, Marina
Pogorevici, Daniela Nu]u, Lumini]a Radu. (Arbitri:
A. Vrabie, D. Savin, C. Ionescu) • Apare ultimul
volum, dintr-o serie ini]iat\ `n 1985, al almanahului
Planeta {ah sub `ngrijirea publicistului U. V\lu-
reanu. • Î[i înceteaz\ apari]ia „Revista Român\ de
{ah” care a avut ca prim director pe scriitorul Mihail
Sadoveanu, iar redactori principali pe: A. Ianovcic,
M. Milescu, Al. Portocal\, V. Nestorescu, S. Sama-
rian, T. R\dulescu, V. Chiose, R. Voia [i Fl. Gheor-
ghiu. Pân\ în 1989 ap\rea sus]inut\ din fonduri de
stat, sub administra]ia „Gazetei Sporturilor”, iar dup\
1989 este preluat\ de particularul Dan Gur\mult\
care scoate câteva numere izolate. Dup\ o întreru-
pere de câ]iva ani, revista reapare, tot cu resurse
proprii, într-o serie nou\, „Revista Român\ de {ah-
Gambit”, din 1994, f\r\ întrerupere, pân\ `n 2002.
1991 – Egalitate `ntre câ[tig\toarele Supertur-
neului feminin de [ah de la Sinaia, Cristina B\du-
lescu-Foi[or [i Gabriela Ol\ra[u; pe locul al III-lea,
Daniela Nu]u. • Din nou România intr\ în aten]ia
[ahului mondial prin organizarea, la Mamaia, atât a
CM de copii [i juniori (categoriile de vârst\ 10-18
ani), cât [i a CE. La CM de junioare, Corina Peptan
cucere[te locul I [i titlul de campioan\ mondial\ la
categoria 14 ani. • Andrei Istr\]escu ob]ine medalia
de aur [i titlul de campion european la 16 ani, la CE
de la Mamaia.
1992 – La Olimpiada de la Manila (Filipine)
echipa feminin\ substan]ial `ntinerit\ – Cristina Foi[or,

Lumini]a Radu, Corina Peptan (debutant\ în echipa
olimpic\ la vârsta de 14 ani [i jum\tate) [i Daniela
Nu]u (antrenor Daniel Savin) – ob]ine excelentul
loc IV. Arbitri români, Elisabeta Polihroniade [i
Anghel Vrabie. • Lumini]a Radu câ[tig\ titlul de
campioan\ na]ional\ a senioarelor.
1993 – La Timi[oara, în condi]ii excelente, FR
{ah organizeaz\ Turneul Zonal individual feminin la
care, pentru etapa superioar\, s-a calificat Cristina
Foi[or. • Cristina Foi[or, din Turneul Interzonal de la
Djakarta (Jawa), se calific\ pentru Turneul
Candidatelor la titlul mondial.
1994 – Medalia]ii «mondialelor» [i «europenelor»
anului sunt primi]i [i felicita]i de c\tre Pre[edintele
României, Ion Iliescu. • Din nou la B\ile Herculane,
Federa]ia Român\ de {ah organizeaz\ o competi]ie
oficial\: CE pentru copii [i juniori (10-18 ani). Me-
dalii de argint ob]in juniorii români Florin Felecan,
Vlad Jianu, iar medalia de bronz revine Corinei
Peptan. • La CM pentru copii [i juniori de la Szeged
(Ungaria) se remarc\ din nou Vlad Jianu (antrenor
Teodor Ursuianu), care cucere[te titlul de vicecam-
pion mondial al categoriei sale de vârst\. • ~n Turneul
Candidatelor la titlul mondial, desf\[urat la Tilburg
(Olanda), Cristina Foi[or evolueaz\ excelent într-o
companie puternic\ [i se claseaz\ pe locul VIII. • ~n
CE individual de seniori la [ah prin coresponden]\,
Gheorghe Rotariu cucere[te medalia de argint • La
CE de juniori (20 ani), organizate la Canakkale
(Turcia), echipa României – format\ din Andrei
Istr\]escu, Dieter Nisipeanu, Adrian Mu[at, Drago[
Dumitrache [i Ranko Szuhanek (antrenor Sergiu
Grunberg), câ[tig\ medalia de aur [i titlul de
campioan\ european\. • La CE de [ah rapid de la
Paris, Levente Vajda cucere[te argintul. • La Olim-
piada de {ah de la Moscova (Rusia), echipa na]ional\
feminin\ (Cristina Foi[or, Lumini]a Radu, Corina
Peptan, Daniela Nu]u) se claseaz\ pe excelentul loc
III-IV, la egalitate de puncte cu echipa Chinei,
acesteia din urm\, cu un coeficient mai bun, reve-
nindu-i medalia de bronz. Corina Peptan are o compor-
tare de excep]ie la masa a treia, unde realizeaz\ cel
mai bun rezultat individual, premiat cu medalia de
aur. A fost ultima olimpiad\ pe care Daniela Nu]u a
jucat-o pentru ]ara noastr\. Antrenori: Mihai Ghind\,
{ah
Mircea Pavlov (masculin), {erban Neam]u, Daniel
Savin (feminin). Arbitru senior al Olimpiadei femi-
nine, Elisabeta Polihroniade [i arbitrul Gheorghe
Erdeus. • Apare seria nou\ a „Revistei Române de
{ah Gambit”, la Editura Epoli, condus\ de MMI E.
Polihroniade, în dorin]a reînnod\rii unei frumoase
tradi]ii publicistice [i a umplerii acestui gol din
e[ichierul literaturii [ahiste române[ti, redactor-[ef
Mircea Pavlov, redactor-[ef adjunct Valentin Stoica.
• MMI Ian Timman (Olanda), vicecampion mondial,
ne viziteaz\ ]ara la invita]ia E. Polihroniade [i a
Ambasadei Olandei la Bucure[ti. Oaspetele a
sus]inut o conferin]\ de pres\ urmat\ de un simultan
la Sala Rond\ a Hotelului Intercontinental. • Din p\ca-
te, în acest an este declan[at\ o ac]iune care va duce
în 1995 la cedarea cu prea mare u[urin]\ a frumo-
sului sediu al FR {ah, dobândit cu uria[e eforturi [i
care nu va mai putea fi înlocuit cu ceva asem\n\tor.
1995 – Szidonia Vajda câ[tig\ deta[at CE de
cadete de la Zagan (Ungaria). Antrenor, Albert Vajda,
tat\l ei. • Mihai Breazu prime[te titlul de Mare
Maestru Interna]ional la [ahul prin coresponden]\. •
Lumini]a Radu se calific\, dup\ un baraj, pentru
Turneul Interzonal al CM (Chi[in\u). Cristina Foi[or
era calificat\ direct, de la Turneul Zonal de la Nadole
(Polonia). • Alina Motoc – campioan\ mondial\ (la
10 ani) la Sao Lourenco (Brazilia). Antrenor Marga-
reta Perevoznic. • Corina Peptan – campioan\ mon-
dial\ (categ. 18 ani) la CM de la Guarapuava
(Brazilia), iar Szidonia Vajda ob]ine medalia de bronz
`n competi]ia cadetelor. Antrenori Cornel Pa[cal\u [i
Albert Vajda. • Medalia]ii „mondialelor” [i ai
„europenelor” sunt primi]i [i felicita]i de Pre[edintele
României, Ion Iliescu. • La Timi[oara apare revista
de [ah „Tim [ah” cu eforturile [i sub conducerea
so]ilor Ligia Jicman – Adrian Bach. La Bucure[ti,
Mihai Panait editeaz\ revista de [ah „Chess extrapres”,
avându-l ca redactor [ef pe Mihail Marin. • Mihai
Breazu prime[te titlul de Mare Maestru Interna]ional
la [ahul prin coresponden]\. • Federa]ia cunoa[te un
moment de criz\ [i se convoac\ adunare general\
extraordinar\, alegându-se un nou Birou federal.
Pre[edinte al federa]iei este reales Mugur Is\rescu,
guvernatorul B\ncii Na]ionale a României. Pentru
merite deosebite sunt ale[i acad. Pius Brânzeu –
1183
 FEDERA}II NA}IONALE
pre[edinte de onoare al FR {ah [i membri de onoare
ai federa]iei: Maria Albule], Margareta Perevoznic,
Margareta Teodorescu, Emanoil Reicher, Corvin
Radovici, Corneliu Butnariu, Anghel Vrabie, Attila
Hoszu, Luis Haritver. • FR {ah organizeaz\ la Odor-
hei Turneul Zonal al CM (individual masculin) cu
sprijin financiar din partea sponsorului Attila Hoszu
precum [i datorit\ unei substan]iale sponsoriz\ri din
partea B\ncii Na]ionale a României. Se calific\ mai
departe Andrei Istr\]escu în urma unui meci de baraj
sus]inut la Budapesta.
1996 – La cea de a XXXII-a Olimpiad\ feminin\
de {ah de la Erevan (Armenia), echipa (Cristina
Foi[or, Corina Peptan, Lumini]a Radu-Cosma [i
Gabriela Ol\ra[u) se claseaz\ pe locul VI. Antrenori,
Mircea Pavlov [i {erban Neam]u. În echipa mas-
culin\ (A. Istr\]escu, M. Marin, C. Ionescu, V. Ne-
vednici, D. Nisipeanu, D. Dumitrache), cel mai bun
rezultat individual este ob]inut de Mihail Marin, 7,5
din 12 partide, care ob]ine cel de al doilea premiu de
frumuse]e a jocului, oferit de Pre[edintele Armeniei,
Levon Ter Petrosian, pentru partida Marin–Aleksan-
drov. (Arbitri: E. Polihroniade, Gh. Erdelu[) • Excep-
]ionala sportiv\ timi[orean\ Corina Peptan cucere[te
titlul de vicecampioan\ mondial\ (20 ani) la
Medellin (Columbia) • La Siofok (Ungaria) Dieter
Nisipeanu cucere[te medalia de argint la CE de
juniori 20 ani. • La CE de [ah pentru copii [i juniori
de la Rimavska Sobota (Slovacia), Vlad Jianu (12
ani) ob]ine medalia de argint, Horia Geant\ (14 ani),
medalia de bronz [i Alina Calot\ (16 ani), medalia de
argint. • La „Olimpiada copiilor” din localitatea
Suttomore (Republica Muntenegru a Iugoslaviei),
echipa de cade]i (Levente Vajda, Alin Berescu,
Gabriel Mateu]\, Florin Felecan) a devenit campi-
oan\ olimpic\. Antrenor, Cristian Ionescu. • Corina
Peptan a devenit vicecampioan\ la CM de [ah de
juniori mari de la Medelin. • Ia fiin]\ Funda]ia de {ah
Gambit – Elisabeta Polihroniade, cu ac]iuni dedicate,
`n special, tinerelor talente.
1997 – Levente Vajda devine campion mondial
la 20 ani, la Erevan (Armenia). • Un nou record
românesc: Cristina Calotescu medaliat\ cu bronz la
CM de [ah rapid „Disney” – Paris. • La CE de la Pola
(Croa]ia), echipa feminin\ a României (Corina
Peptan, Cristina Foi[or, Lumini]a Cosma) a câ[tigat
1184
titlul de vicecampioan\ european\. Antrenor, {erban
Neam]u. Echipa „Venus RGAB” (Gabriela Ol\ra[u,
Ana {usterman, Viorica Ionescu, Andreea Sasu Duc-
[oar\, Iudita Chiricu]\) s-a calificat pentru Turneul
Final al CCE. Antrenori, Theodor Ghi]escu [i Marius
Chiricu]\. • Levente Vajda – campion mondial la CM
de [ah pentru juniorii sub 20 ani, de la Erevan (Arme-
nia). • Medalie de argint la „Olimpiada cade]ilor” de
la Belgrad. Echipa era compus\: MI L. Vajda, C. Arde-
leanu, C. Burnoiu, G. Szabo, V. R\ceanu. • La prima
edi]ie a CM (formula KO), MMI Andrei Istr\]escu
(secondat de D. Nisipeanu) a fost eliminat `n turul
doi de redutabilul Mare Maestru rus Andrei Sokolov.
1998 – La Wupertal (Germania), Cupa Clubu-
rilor Europene pentru echipe feminine revine echipei
„AEM Luxten Timi[oara”: Natalia Jukova, Corina
Peptan, Cristina Foi[or, Lumini]a Cosma, c\pitan
Sergiu Grunberg. • Eveniment f\r\ precedent `n
lumea [ahist\ din ]ara noastr\. Maia Ciuburdanidze,
multipl\ campioan\ mondial\, a sus]inut la Cercul
Militar din Bucure[ti un mare simultan. La el au
participat personalit\]i din lumea politic\ [i cultural\
precum: Radu Vasile, C. B\l\ceanu-Stolnici, Mugur
Is\rescu, Dan Grigore, Adrian P\unescu, George
Pruteanu, Oliviu Gherman, Teodor Mele[canu, Sorin
Ro[ca St\nescu, Cornel Nistorescu, Horia Alexan-
drescu, Horia Moculescu [.a. Pre[edintele ]\rii, Emil
Constantinescu, `n cuvântul s\u de deschidere,
printre altele, a spus: „{ahul este mai mult decât un
joc, este un model de via]\” dup\ care a efectuat
prima mutare. • Corina Peptan câ[tig\ `n mod
str\lucit Turneul de la Chi[in\u [i urc\ `n topul
primelor 20 de [ahiste din lume. • Adunarea General\
a COR recunoa[te pentru prima dat\ FR {ah ca
membr\ a acestui organism. Sunt coopta]i ca membri
ai COR prof. Anghel Vrabie [i MMI Elisabeta
Polihroniade. • La Olimpiada de la Elista (Republica
Kalmâkia) echipa na]ional\ feminin\ a României
(Corina Peptan, Cristina Foi[or, Lumini]a Radu,
Gabriela Ol\ra[u, c\pitan Sergiu Grunberg) se
claseaz\ pe locul VI. Jucând excelent la masa a treia,
Lumini]a Cosma ob]ine al doilea rezultat individual,
premiat cu o medalie de argint. Echipa masculin\
(Andrei Istr\]escu, Mihail Marin, Dieter Nisipeanu,
Constantin Ionescu, Vladislav Nevednicii, Levente

Vajda, c\pitan Mircea Pavlov) se claseaz\ pe
locul X, din 110 echipe participante. Pentru prima
oar\ în istoria olimpiadelor de [ah, se atribuie „Cupa
Nona Gaprinda[vili”, oferit\ chiar de fosta
campioan\ mondial\, conform unui clasament
neoficial mixt, acceptat de FIDE. ~n acest clasament,
echipele României [i ale Georgiei au împ\r]it locu-
rile V-VI. E. Polihroniade este desemnat\ Arbitru
Senior (principal) al `ntrecerii echipelor feminine. •
La Congresul FIDE, pentru a doua oar\ în istoria
[ahului românesc (dup\ Ion Gudju), se acord\ titlul
de membru de onoare al Federa]iei Interna]ionale de
{ah MMI Elisabetei Polihroniade. • Dup\ o pauz\ de
opt ani, se reia o frumoas\ tradi]ie: Campionatul
Universitar. El este organizat de Serviciul Român de
Informa]ii (SRI) la ini]iativa directorului Costin
Georgescu, fost participant la campionatele studen-
]e[ti [i na]ionale. Campion, Drago[ Dumitrescu,
reprezentant al gazdelor. • La CE de la Mureck
(Austria), juniorii Andrei Murariu (12 ani) [i Con-
stantin Lupulescu (14 ani) ob]in medaliile de bronz.
Antrenor, C\t\lin Navrotescu. • Revista „Gambit”
decerneaz\ premii pentru Concursul interna]ional de
studii. De altfel, „Gambit” este o reu[it\ a acestui gen
– la care contribu]ia reputatului Virgil Nestorescu a
fost mai mult decât inspirat\ [i decisiv\. • Repre-
zentan]ii no[tri la Turneul Zonal de la Kmica
(Polonia) lupt\ pentru calificare pe cele patru locuri
disponibile pentru etapa superioar\. Dieter Nisipeanu
este singurul român care reu[e[te s\ se califice pentru
meciurile KO ale CM. • Levente Vajda ob]ine meda-
lie de bronz la CM de juniori (grupa 18 ani) de la
Oropesa del Mar (Spania). Antrenor personal, MMI
Constantin Ionescu.
1999 – În meciurile KO ale CM Individual
masculin, organizate la Las Vegas (SUA), Marele
Maestru Liviu Dieter Nisipeanu (legitimat la „Venus
RGA” Bucure[ti (antrenor Valentin Stoica), secundat
de Andrei Istr\]escu, ajunge pân\ în semifinale [i
cucere[te ex-aequo locul III, realizând astfel cea mai
bun\ performan]\ sportiv\ a unui [ahist român
participant la «mondialele» seniorilor. Pentru perfor-
man]a sa, Dieter Nisipeanu se num\r\ printre primii
10 sportivi ai anului, eveniment important pentru
{ah
[ahul românesc. Pre[edintele României, Emil Constan-
tinescu, îl felicit\ personal pentru performan]a sa în
cadrul unei primiri oficiale la Cotroceni. • ~n Turneul
Zonal al CM Individual feminin, desf\[urat la
Ostrava (Cehia), Corina Peptan demonstreaz\ un joc
de mare clas\ [i câ[tig\ competi]ia ob]inând astfel
calificarea pentru prima edi]ie a CM feminin, sistem
KO de la New Delhi (India). • La Cupa Cluburilor
Europene pentru echipe feminine, desf\[urat\ la
Nova Gorica (Slovenia), echipa „AEM Luxten”
Timi[oara – Nana Ioseliani, Corina Peptan, Cristina
Foi[or, Gabriela Ol\ra[u, antrenor Sergiu Grunberg –
cucere[te medalia de argint. • În form\ ascendent\,
Szidonia Vajda se situeaz\ pe locul VI în topul
mondial rating al junioarelor. • În CE pe echipe,
organizat la Batumi (Georgia), echipa reprezentativ\
a României (Corina Peptan, Lumini]a Cosma,
Szidonia Vajda, antrenor Sergiu Grunberg) cucere[te
medalia de bronz. • Arbitru principal al sec]iei
feminine este MMI Elisabeta Polihroniade. • FIDE î[i
serbeaz\, la Paris, aniversarea a 75 de ani de existen]\
invitând reprezentan]ii celor 159 federa]ii afiliate s\
participe la emo]ionantul eveniment istoric. România
a fost reprezentat\ de MMI Elisabeta Polihroniade,
singurul român inclus în Cartea de aur a FIDE
(FIDE Golden Book) editat\ cu acest prilej. Meda-
liile [i diplomele au fost înmânate de pre[edintele
FIDE, Excelen]a sa Kirsan Ilzumzhinov – Pre[edin-
tele Republicii Kalmâkia (Rusia). • Papa Ioan Paul al
II-lea, un binecunoscut iubitor al [ahului [i totodat\
un prodigios compozitor de studii [ahiste, viziteaz\
România. • Raluca Sgârcea, antrenor Adrian Geor-
gescu, devine campioana Europei la categoria de
vârst\ de 10 ani! • Funda]ia „Gambit – E.P.” organi-
zeaz\, sub egida Uniunii Scriitorilor din România
(prin intermediul personal al pre[edintelui ei, Lau-
ren]iu Ulici), prima edi]ie a Cupei „Mihail Sadoveanu”,
la care au participat scriitori [i ziari[ti. Locul I, la
egalitate de puncte, a revenit ziaristului Octavian
Pu[ca[u [i scriitorului Dieter Fuhrman. • Dup\ o
lung\ pauz\, [ahul prin coresponden]\ este din nou `n
aten]ie. La Congresul ICCF din Elve]ia particip\
Mihai Balt\, membru `n Biroul federal [i responsabil
cu [ahul prin coresponden]\, care `ncearc\ s\ ia
1185
 FEDERA}II NA}IONALE
contact cu forul interna]ional de specialitate `n
vederea reconsider\rii [ahului românesc prin corespon-
den]\, activitate cu veche tradi]ie `n ]ara noastr\. • La
Doha (Qatar) a avut loc cel de-al LXX-lea Congres
FIDE [i Adunarea General\ Extraordinar\. S-au
adoptat m\suri determinate de recunoa[terea [ahului
de c\tre Comitetului Olimpic Interna]ional (CIO) ca
sport olimpic. • Federa]ia cunoa[te din nou o criz\ [i
sunt convocate dou\ adun\ri generale extraordinare
[i alegeri anticipate. Pre[edinte al federa]iei este ales
Liviu Hagea.
2000 – Excep]ionala evolu]ie a Corinei Peptan
(antrenor Iulian Dr\ghici) în meciurile KO ale CM
Individual feminin de [ah, desf\[urate la New Delhi
(India), a dus la clasarea sportivei românce pe locurile
V-VIII în clasamentul mondial, cel mai bun loc rea-
lizat de o [ahist\ românc\ în aceast\ competi]ie.
Performan]ele continuu ascendente ale Corinei Peptan
(sportiva cu cele mai multe medalii din [ahul româ-
nesc, ob]inute atât ca junioar\, cât [i ca senioar\),
tinere]ea sa [i ambi]ia de a deveni campioan\ mondial\
a senioarelor, dup\ ce, ca junioar\, [i-a adjudecat de
mai multe ori suprema]ia mondial\, reprezint\ o
[ans\ pentru confirmarea tradi]iei [ahului feminin
românesc în plan interna]ional. • Echipa na]ional\ de
juniori (18 ani) a României, alc\tuit\ din sportivi de
la CS „BNR” [i AS „RAT” Bucure[ti câ[tig\ medalia
de bronz la CE pe echipe de juniori, organizat la
Balatonlelle (Ungaria). • Constantin Lupulescu
câ[tig\ medalia de argint la CE de cade]i, organizat la
Kallitheea (Grecia). • La Olimpiada de [ah de la
Istanbul (Turcia) echipele na]ionale ale României au
o presta]ie mediocr\. Un rezultat individual excelent
(cel mai bun rezultat românesc la masa I, dup\
rezultatul lui Florin Gheorghiu, la Buenos Aires, în
1978) a fost cel al lui Mihail Marin, cu 8 puncte din
13 partide. Arbitr\ principal\ a Olimpiadei feminine
a fost Elisabeta Polihroniade. • „RAT” Bucure[ti ob-
]ine locul VII la Cupa Campionilor Europeni desf\[u-
rat\ la Neum (Bosnia), unde a prezentat urm\toarea
forma]ie: F. Iord\chescu, Al. Motilev, M. Marin,
C. Ionescu, R. Rogozenko, L. Vajda.
~n anul 2000, componen]a Biroului federal era
urm\toarea: Liviu Hagea (pre[edinte), Sergiu Grün-
berg [i Elisabeta Polihroniade (vicepre[edin]i), Mar-
1186
gareta Mure[an (secretar general), Radu Chiril\
(antrenor federal) [i 10 membri.
2001 – tinerii [ahi[ti români au cucerit o medalie
de argint prin Cristina Ana Calotescu, la CM de
juniori, [i o medalie de argint, `n proba pe echipe, la
CE de juniori. Federa]ia s-a reorganizat, `n 2001, `n
conformitate cu prevederile Legii educa]iei fizice [i
sportului Nr. 69 din 28 aprilie 2000. Adunarea
general\, din 16 decembrie, a adoptat noul Statut [i a
ales Consiliul director, ca organ de conducere al fede-
ra]iei compus din: Alexandru Athanasiu – pre[edinte
de onoare; Alexandru Cri[an – pre[edinte; Ioan Radu
Mure[an [i Ioan Dan Mirescu – vicepre[edin]i; Marga-
reta Mure[an – secretar general, Gheorghe Candea,
Gabriel Georgescu, Claudiu Iordache, Laszlo Noel,
Adrian Sasu-Duc[oar\ [i Dorin Serdean – membri.
Ca organ de administrare [i gestionare a fost stabilit
un Directorat compus din: pre[edintele federa]iei;
secretarul general; antrenorul federal; contabil.
• Pân\ în anul 2000, Federa]ia Român\ de {ah a
parcurs 75 de ani de existen]\ (de la atestarea sa
documentar\, din 4 ianuarie 1925). Dup\ ce actul de
constituire al FR {ah a fost oficializat la data de 14
martie 1926 prin adeziunea a 26 de cercuri de [ah din
]ar\, a fost ales un Comitet Director prezidat de
Mihail Sadoveanu care a devenit pre[edintele Fede-
ra]iei. {i alte personalit\]i marcante ale vie]ii politice,
culturale [i sportive române[ti au `ndeplinit func]ia
de pre[edinte al Federa]iei de [ah: Liviu Ciulei (1929)
{tefan Ionescu (1933) Cristian Leu (1934), K. Aladar
(1935), M. Manolescu (1937), Gheorghe Mihoc
(1945), Mihail Sadoveanu (1950), Gheorghe Mihoc
(1958), Alexandru L\z\reanu (1960), Octav Cost\-
chel (1962), Cornel Pacoste (1967), Petre Gigea
(1980), Nicolae Eremia (1985), Petre Brânzeu
(1990), Mihai Tatulici (1993), Mugur Is\rescu
(1994), L. Hagea (1999). Secretari generali ai FR
{ah: I. Lehaci, A. Ianovcic, F. Hartman, A. Vrabie,
Maria Mitrescu, Gh. Candea, M. Mure[an.
• ~n `ncheierea acestui succint istoric al [ahului
românesc, se cuvine s\ reamintim cuvintele marelui
scriitor Mihail Sadoveanu: „Lâng\ [tiin]a pe care o
respect\m, lâng\ arta pe care o iubim, trebuie s\
ad\ug\m [i acest misterios joc n\scut din numere,
gimnastic\ pur intelectual\, noble]e nevinovat\, vis
 {ah

spumos al euforiei. E u[or de observat c\ exist\ o cu atât [ahul este mai pu]in cunoscut [i mai r\spândit.
leg\tur\ direct\ `ntre starea cultural\ a unui popor [i Farmecul lui se adaug\ unor st\ri mai bune, e o
jocul de [ah. Cu cât popula]ia unei ]\ri este mai trist\ r\splat\ a eforturilor genera]iilor (fragment din
economice[te [i mai `napoiat\ sub raport intelectual, editorialul „Revista Român\ de {ah”, nr. 1/1931).

CAMPIONI NA}IONALI 1975 V. CIOCÂLTEA

1926 AL. TYROLER 1976 M. GHIND|
1927 AL. TYROLER 1977 FL. GHEORGHIU
1929 AL. TYROLER 1978 M. GHIND|
1930 I. BALOGH 1979 V. CIOCÂLTEA
1931 {T. ERDELY 1980 M. {UB|
1934 {T. ERDELY 1981 M. {UB|
1935 H. SILBERMAN 1982 O. FOI{OR
1936 I. HALIC 1983 M. GHIND|
1943 P. SEIMEANU 1984 S. GRÜNBERG
1946 O. TROIANESCU 1985 M. {UB|
1947 TR. ICHIM 1986 A. NEGULESCU
1948 T. POPA 1987 FL. GHEORGHIU
1949 ST. ERDELY 1988 M. MARIN
1950 I. B|L|NEL 1989 M. GHIND|
1951 T. FLONDOR [i GH. ALEXANDRESCU 1990 I. BIRIESCU
1952 V. CIOCÂLTEA 1991 D. DUMITRACHE
1953 I. B|L|NEL 1992 A. ISTR|}ESCU
1954 O. TROIANESCU 1993 D. NISIPEANU
1955 I. B|L|NEL 1994 M. MARIN
1956 O. TROIANESCU 1995 R. MILU
1957 O. TROIANESCU 1996 D. NISIPEANU
1958 I. B|L|NEL 1997 B. BADEA
1959 V. CIOCÂLTEA 1998 B. BADEA
1960 FL. GHEORGHIU 1999 C. IONESCU [i M. MARIN
1961 V. CIOCÂLTEA 2000 I. SOFRONIE
1962 FL. GHEORGHIU 2001 M. PÂRLIGRAS
1963 TH. GHI}ESCU
1964 FL. GHEORGHIU CAMPIOANE NA}IONALE
1965 FL. GHEORGHIU 1936 RODICA MANOLESCU (LU}IA)
1966 FL. GHEORGHIU 1949 LIDIA HABERMAN (GIUROIU)
1967 FL. GHEORGHIU 1950 ILONCA SZATMARY
1968 O. TROIANESCU 1951 MARIA ALBULE} (POGOREVICI)
1969 V. CIOCÂLTEA 1952 ELENA GRABOVIE}CHI (R|DUCANU)
1970 V. CIOCÂLTEA 1953 LIDIA HABERMAN (GIUROIU)
1971 V. CIOCÂLTEA 1954 LIDIA HABERMAN (GIUROIU)
1972 C. PARTO{ 1955 MARIA ALBULE} (POGOREVICI)
1973 FL. GHEORGHIU 1956 MARIA ALBULE} (POGOREVICI)
1974 A. URZIC| 1957 RODICA MANOLESCU (LU}IA)

1187
 FEDERA}II NA}IONALE

1958 LIDIA HABERMAN (GIUROIU) 1978 DANIELA NU}U (GAJICI)

1959 MARIA ALBULE} (POGOREVICI) 1978 DANIELA NU}U (GAJICI)
1960 ALEXANDRA NICOLAU 1980 DANIELA NU}U (GAJICI)
(VAN DER MIJE) 1981 GERTRUDE BAUMSTARK
1961 ALEXANDRA NICOLAU 1982 EUGENIA GHIND|
(VAN DER MIJE) 1983 MARGARETA MURE{AN (JUNCU)
1962 MARGARETA PEREVOZNIC
1984 MARINA POGOREVICI
1963 ALEXANDRA NICOLAU
(MAKROPOULOS)
(VAN DER MIJE)
1964 ALEXANDRA NICOLAU 1985 MARGARETA MURE{AN (JUNCU)
(VAN DER MIJE) 1986 SMARANDA BOICU
1965 ALEXANDRA NICOLAU 1987 MARGARETA MURE{AN (JUNCU)
(VAN DER MIJE) 1988 GABRIELA OL|RA{U
1966 ELISABETA POLIHRONIADE 1989 GABRIELA OL|RA{U [i
1967 GERTRUDE BAUMSTARK CRISTINA FOI{OR (B|DULESCU)
1968 MARGARETA TEODORESCU 1990 MARIANA IONI}|
(ANDREESCU) 1991 CORINA PEPTAN
1969 MARGARETA TEODORESCU 1992 LUMINI}A RADU (COSMA)
(ANDREESCU) 1993 GABRIELA OL|RA{U
1970 ELISABETA POLIHRONIADE 1994 CORINA PEPTAN
1971 ELISABETA POLIHRONIADE
1995 CORINA PEPTAN
1972 ELISABETA POLIHRONIADE
1996 GABRIELA OL|RA{U
1973 ALEXANDRA NICOLAU
(VAN DER MIJE) 1997 CORINA PEPTAN
1974 MARGARETA TEODORESCU 1998 CRISTINA FOI{OR (B|DULESCU) [i
(ANDREESCU) LIGIA JICMAN (BACH)
1975 ELISABETA POLIHRONIADE 1999 GABRIELA OL|RA{U
1976 ELISABETA POLIHRONIADE 2000 CORINA PEPTAN
1977 ELISABETA POLIHRONIADE 2001 IULIA IONIC|

PARTICIP|RILE ROMÂNIEI LA CAMPIONATELE MONDIALE PE ECHIPE

(OLIMPIADELE DE {AH) FEMININE

I-II Emmen (Olanda) 1957 Maria Albule], Margareta Teodorescu

IV Pola (Iugoslavia) 1963 Alexandra Nicolau, Margareta Teodorescu, Margareta Perevoznic
II Oberhausen (Germania) 1966 Alexandra Nicolau, Elisabeta Polihroniade, Margareta Perevoznic
VII Lublin (Polonia) 1969 Elisabeta Polihroniade, Gertrude Baumstark, Suzana Makay
II Skopje (Iugoslavia) 1972 Alexandra Nicolau, Elisabeta Polihroniade, Gertrude Baumstark
I-II Medellin (Columbia) 1974 Elisabeta Polihroniade, Gertrude Baumstark, Margareta Teodorescu
IX Buenos Aires (Argentina) 1978 Elisabeta Polihroniade, Gertrude Baumstark, Daniela Nu]u,
Margareta Mure[an
IV La Valetta (Malta) 1980 Elisabeta Polihroniade, Marina Pogorevici, Daniela Nu]u,
Margareta Mure[an
II Lucerna (Elve]ia) 1982 Margareta Mure[an, Marina Pogorevici, Daniela Nu]u, Elisabeta
Polihroniade

1188
 {ah

III Salonic (Grecia)
III Dubai (Emiratele Arabe Unite)1986
VII Salonic (Grecia)
XI Novi Sad (Iugoslavia)
VI Manila (Filipine)
III-IV Moscova (Rusia)
V Erevan (Armenia)
VI Elista
(Rusia - Republica Kalmâkia)
X Istanbul (Turcia)
1984 Margareta Mure[an, Elisabeta Polihroniade, Daniela Nu]u, Gabriela Ol\ra[u
Margareta Mure[an, Dana Nu]u, Elisabeta Polihroniade, Gabriela Ol\ra[u
1988 Margareta Mure[an, Elisabeta Polihroniade, Gabriela Ol\ra[u,
Cristina Foi[or
1990 Margareta Mure[an, Gabriela Stanciu, Cristina Foi[or, Lumini]a Radu
1992 Corina Peptan, Cristina Foi[or, Daniela Nu]u, Lumini]a Radu
1994 Cristina Foi[or, Lumini]a Radu, Corina Peptan, Daniela Nu]u
1996 Corina Peptan, Cristina Foi[or, Lumini]a Radu, Gabriela Ol\ra[u
1998 Corina Peptan, Cristina Foi[or, Lumini]a Radu, Gabriela Ol\ra[u
2000 Cristina Foi[or, Lumini]a Radu, Irina Ionescu, Andreea Sasu-Duc[oara

PARTICIP|RILE ROMÂNIEI LA COMPIONATELE MONDIALE PE ECHIPE

(OLIMPIADELE DE {AH) MASCULINE

1924, Paris (Fran]a), Primul Turneu al na]iunilor, locul XII: E. Davidescu, I. Gudju, L. Leoventon;
1926, Budapesta (Ungaria), Mica Olimpiad\, locul III: R. Brody, I. Mendelsohn, Z. Proca, Al. Tyroler, Delanoff;
1927, Londra, prima Olimpiad\ oficial\, România nu a participat; 1928, II, Haga (Olanda), locul XVI: R. Brody,
Z. Proca, I. Balogh, I. Gudju; 1930, III, Hamburg (Germania), locul XIII: A. Baratz, I. Balogh, Al. Tyroler,
H. Taubman, I. Gudju; 1931, IV, Praga (Cehia), locul XV: {t. Erdely, I. Balogh, A. Baratz, I. Gudju, M. Vexler;
1935, VI, Var[ovia (Polonia), locul XVII: H. Silberman, Tr. Ichim, R. Brody, {t. Erdely, T. Popa; 1956, XII,
Moscova (URSS), locul XI: I. B\l\nel, V. Ciocâltea, O. Troianescu, Th. Ghi]escu, M. R\dulescu; 1960, XIV,
Leipzig (RDG), locul XI: Fl. Ghi]escu, D. Drimer, C. Radovici, Gh. Mititelu, O. Troianescu, I. Szabo;
1962, XV, Varna (Bulgaria), locurile VIII-IX: V. Ciocâltea, Th. Ghi]escu, Fl. Gheorghiu, C. Radovici,
Al. Günsberger; 1964, XVI, Tel Aviv (Israel), locurile VII-VIII: Th. Ghi]escu, Fl. Gheorghiu, V. Ciocâltea,
C. Radovici, Gh. Mititelu, C. Botez; 1966, XVII, Havana (Cuba), locul VIII: Fl. Gheorghiu, V. Ciocâltea,
Th. Ghi]escu, D. Drimer, Th. Stanciu; 1968, XVIII, Lugano (Elve]ia), locurile VII-VIII: Fl. Gheorghiu,
V. Ciocâltea, Th. Ghi]escu, D. Drimer, E. Ungureanu, B. Soos; 1970, XIX, Siegen (RFG), locul X: Fl. Gheorghiu,
V. Ciocâltea, Th. Ghi]escu, E. Ungureanu, Gh. Mititelu, G. Reicher; 1972, XX, Skopje (Iugoslavia), locul VII:
Fl. Gheorghiu, V. Ciocâltea, Th. Ghi]escu, E. Ungureanu, B. Soos; 1974, XXI, Nisa (Fran]a), locul VIII:
Fl. Gheorghiu, V. Ciocâltea, Th. Ghi]escu, M. Pavlov; 1978, XXIII, Buenos Aires (Argentina), locurile V-VI:
Fl. Gheorghiu, V. Ciocâltea, Th. Ghi]escu, M. {ub\, M. Ghind\; 1980, XXIV, La Valetta (Malta): Fl. Gheorghiu,
V. Ciocâltea, M. {ub\, M. Ghind\; 1982, XXV, Lucerna (Elve]ia): Florin Gheorghiu, Victor Ciocâltea; Teodor
Ghi]escu, Mihai {ub\, Mihai Ghind\; 1984, XXVI, Salonic (Grecia), locul V: M. {ub\, Fl. Gheorghiu,
M. Ghind\, V. Stoica, Th. Ghi]escu, D. B\rbulescu; 1986, XXVII, Dubai (Emiratele Arabe Unite), locul XVIII:
M. {ub\, Fl. Gheorghiu, C. Ionescu, M. Ghind\, V. Stoica, D. B\rbulescu; 1988, XXVIII, Salonic (Grecia),
locul XVIII: Fl. Gheorghiu, C. Ionescu, M. Marin, M. Ghind\, O. Foi[or, I. Arma[; 1990, XXIX, Novi Sad
(Iugoslavia), locul XXIV: Fl. Gheorghiu, M. Marin, C. Ionescu, M. Ghind\, B. Badea, S. Lupu; 1992, XXX,
Manila (Filipine), locul XXIV: M. {ub\, M. Marin, C. Ionescu, A. Istr\]escu, L. Navrotescu, R. Milu;
1994, XXXI, Moscova (Rusia), locul XX-XXVI: M. Marin, C. Ionescu, A. Istr\]escu, V. Nevednicii,
D. Dumitrache, S. Lupu; 1996, XXXII, Erevan (Armenia), locul XXXI: A. Istr\]escu, M. Marin, C. Ionescu,
V. Nevednicii, D. Nisipeanu, D. Dumitrache; 1998, XXXIII, Elista (Republica Kalmâkia, Rusia), locul X:
A. Istr\]escu, M. Marin, D. Nisipeanu, C. Ionescu, V. Nevednicii, L. Vajda; 2000, XXXIV, Istanbul (Turcia),
locul XXVII: M. Marin, D. Rogozenko, C. Ionescu, B. Badea, I. Cosma, Gh. Grigore.

1189
 FEDERA}II NA}IONALE

REZULTATELE CAMPIONATELOR MONDIALE INDIVIDUALE

SENIOARE:
1959, Plovdiv (Bulgaria), Turneul Candidatelor (TC), Maria Albule], locul XII;
1961, Vrnjacka Banja (Iugoslavia), TC Alexandra Nicolau, VIII-IX [i Elisabeta Polihroniade, locul X;
1964, Suhumi (Georgia), TC Margareta Teodorescu, XVI;
1967, Subotica (Iugoslavia), TC Alexandra Nicolau, XIII [i Margareta Perevoznic, XVII;
1971, Ohrid (Iugoslavia), TC Elisabeta Polihroniade, VI, Gertrude Baumstark, XIV;
1973, Menorca (Spania), TC Alexandra Nicolau, VII-VIII, Elisabeta Polihroniade, X, Gertrude Baumstark, XII;
1980, CM prin Coresponden]\: Elisabeta Polihroniade, IV;
1983, Bad Kissingen (Germania), Meciurile Candidatelor (noul sistem de desf\[urare), Margareta Mure[an,
VI-VIII;
1994, Tilburg (Olanda), TC (se revine la formatul turneu), Cristina Foi[or, VIII;
2000, New Delhi (India), (sistem KO), Corina Peptan, V-VIII.
2001, Moscova (Rusia), Cristina Foi[or, V-VIII [i Corina Peptan, eliminat\ `n turul preliminar.
SENIORI:
1997, Groningen (Olanda), (format nou KO), Andrei Istr\]escu;
1999, Las Vegas (SUA), Dieter Nisipeanu, III;
2000, New Delhi (India), Dieter Nisipeanu [i Vladislav Nevednicii;
2001, Moscova (Rusia), Dieter Nisipeanu [i Dorian Rogozenco, elimina]i `n turul preliminar.

CAMPIONATE EUROPENE INDIVIDUALE

SENIOARE:
1969, Vrnjacka Banja (Iugoslavia), Alexandra Nicolau, III; 1971, Vrnjacka Banja, Elisabeta Polihroniade, I-III.

COMPETI}II EUROPENE PE ECHIPE

Campionatul European
SENIOARE:
1997, Pola (Croa]ia), România locul II, Cristina Foi[or, Corina Peptan, Lumini]a Cosma; 1999, Batumi
(Georgia), România locul II-III, Corina Peptan, Lumini]a Cosma, Szidonia Vajda.
JUNIORI: 1994, CE 20 ani Kanakkale (Turcia), România locul I, Andrei Istr\]escu, Dieter Nisipeanu, Adrian
Mu[at, Drago[ Dumitrache, Ranko Szuhanek.
Cupa Cluburilor Europene
SENIOARE: 1998, Wuppertal (Germania), „AEM” Timi[oara, locul I, Natalia Jukova, Cristina Foi[or, Corina
Peptan, Lumini]a Cosma; 1999, Nova Gorica (Slovenia), „AEM” Timi[oara, locul II, Nana Ioseliani, Corina
Peptan, Cristina Foi[or, Gabriela Ol\ra[u.
 RETROSPECTIV|
~N IMAGINI

Primul num\r al revistei „România {ahist\”, 1914

Coperta primei c\r]i de [ah (edi]ia a II-a),

„Jocul de [ah”, 1915

1191
FEDERA}II NA}IONALE

Finalistele CN din 1961: Suzana Makay, Margareta Teodorescu, Emilia Chi[, Rodica Reicher,
Adela Gesticone, Elisabeta Polihroniade, Margareta Mure[an; sus: Maria Albule], Gertrude
Baumstark, Elena R\d\cin\, Alexandra Nicolau, Eleonora Gogâlea

Olimpiada de [ah din 1974 (Medellin – Columbia). Echipa României vicecampioan\: Gertrude Baumstark,
Margareta Teodorescu, Elisabeta Polihroniade

1192
 {ah

Întâlnirea de [ah România–Gruzia (1960); printre participan]i: Alexandra Nicolau, Manana Togonidze,
Elisabeta Polihroniade, Margareta Teodorescu, Nona Gaprindasvili (campioan\ mondial\), Maria Albule],
Florin Gheorghiu, Corvin Radovici, Bela Soos, Dolfi Drimer, Teodor Ghi]escu, Veniamin Urseanu,
Octav Troianescu, Gyula Szabo, Ion Halic

Centenarul Max Euwe (Olanda)

De la stânga la dreapta: Luis Haritver, Nicolae Stoian, Octav Troianescu, Elisabeta
Polihroniade, Ion Gudju, Florin Gheorghiu, Max Euwe, Sergiu Samarian, Radu Vasilescu.
Moment din vizita lui Max Euwe la Bucure[ti (1979)

1193
 FEDERA}II NA}IONALE

Olimpiada de [ah din 1982 – Lucerna. Echipa na]ional\: Florin Gheorghiu, Daniela Nu]u, Marina
Pogorevici–Makropoulos, Victor Ciocâltea, Gheorghe Candea, Elisabeta Polihroniade

Primire la pre[edintele României, Ion Iliescu:

Vlad Jianu, medaliat cu argint la CM [i la CE de
Olimpiada de [ah din 1994 (Moscova). Echipa juniori, 1994, împreun\ cu Alexandru Mironov,
masculin\ a României: Constantin Ionescu, Andrei Drago[ Dumitrescu, Gheorghe Erdeu[, Vlad Jianu,
Istr\tescu, Vladik Nevednicii, Drago[ Dumitrache Teodor Ursuianu

1194
 {ah

Brazilia 1995 (Minas Gerais) – Alina Motoc

(în mijloc, lâng\ A. Karpov), campioan\ mondial\
la categoria 10 ani

Olimpiada de [ah din 1998 (Elista – Kalmâkia).

Echipa feminin\ a României: Corina Peptan,
Cristina Foi[or, Gabriela Ol\ra[u

Echipa de cade]i a României, campioan\ mondial\

(Sottomore – Muntenegru), 1996.
Levente Vajda, Alin Berescu, Gabriel Mateu]\,
Florin Felecan

Olimpiada de [ah din 1998 (Elista – Kalmâkia). Echipa

masculin\ a României: Andrei Istr\]escu, Mihail Marin,
Dieter Nisipeanu, Constantin Ionescu

1195
 FEDERA}II NA}IONALE

Gabriela Ol\ra[u,
campioan\ na]ional\
în 1988, 1989, 1993,
Dieter Nisipeanu, cel mai
1996 [i 1999 CE, 1999, Litohoro
bun [ahist român al
(Grecia), Raluca
anului 1999. La CM din
Sgârcea, noua
1999 (Las Vegas),
„regin\” a Europei,
a intrat în „careul de a[i”
la categoria de
ai lumii
10 ani

Cristina Calotescu, medaliat\ cu argint

la CM de juniori de la Oropesa del Mar,
Spania, 1999

Lumini]a Cosma, Corina Peptan, Szidonia Vaida,

componentele echipei feminine a României care a
ob]inut medalii de bronz la CE pe echipe
(de la Batumi – Georgia, din 1999) Echipa de [ah a României particip\ la Olimpiada de [ah
pentru copii, Artek–Ucraina 1999

1196
 {ah

Corina Peptan [i Iulian Sofronie – campioni na]ionali

în anul 2000

MMI Corina Peptan, clasat\ pe locurile V-VIII

la CM de la New Delhi (India), 2000

Adina Bogza a îndeplinit

norma de MMI

Echipa RAT Bucure[ti, care a ob]inut titlul de campioan\ absolut\ a anului 2000 la: mixt, feminin, juniori

1197
 FEDERA}II NA}IONALE

Andrei Istr\]escu – câ[tig\tor al Turneului Corina Peptan [i Cristina Foi[or – calificate la CM 2001
open interna]ional, „Bucure[ti 2001”

Dieter Nisipeanu – câ[tig\tor al „Memorialului

Victor Ciocâltea” al\turi de Gheorghe Candea –
organizatorul marelui turneu

Petre Seimeanu (campion na]ional `n 1943) [i

Anghel Vrabie (secretar general al FR {ah 1974-1983
[i 1990-1993)
Bela Badea – MMI

1198
 {ah

Anatoli Karpov – campion mondial, al\turi de Victor Ciocâltea (MMI) [i Anghel Vrabie (secretar general al FR {ah)

1199
 FIGURI
REPREZENTATIVE
ALBIN, ADOLF (1848-1920), n. la Bucure[ti. Este
primul juc\tor român de talie interna]ional\; a parti-
cipat la circa 33 turnee interna]ionale, cu rezultate
notabile, dintre care: Viena, 1892, locul I; New York,
1893, locul II (dup\ Lasker); New York, 1894, locul II;
Paris, 1901, locul I-II; Viena, 1908-1909, locul II;
Viena, 1912-1913, locul II. De asemenea, a sus]inut
12 meciuri individuale, remarcabil fiind meciul egal
cu R. Reti, `n 1918 la Viena. Este autorul primei c\r]i
de [ah `n limba român\ (cu caractere latine), Amicul
jocului de [chauch. Teoreticu [i practicu, 1872. Este
p\rintele „Contragambitului Albin”.
ALBULE} (POGOREVICI), MARIA (1932),
n. la Br\ila. Medic. Multipl\ campioan\ na]ional\
(1951, 1955, 1956 [i 1959). Victorii `n turneele na]io-
nale de la Miercurea Ciuc (1950), Br\ila (1954), Cluj
(1966), One[ti (1968), Craiova (1969), Bucure[ti
(1970). Particip\ri [i victorii `n turneele zonale: Krako-
via (1957), Plovdiv (Turneul Candidatelor, din 1959),
la Olimpiada de [ah, din 1957 [i la Olimpiada de {ah
prin coresponden]\ 1974/1978. ~n anul 1957 reali-
zeaz\ cele mai bune rezultate ale [ahului românesc
pân\ la acea dat\: câ[tigarea zonalului de la Krakovia
[i cucerirea, `mpreun\ cu Margareta Teodorescu, a
medaliei de argint la Olimpiada de la Emmen
(Olanda). A fost prima [ahist\ calificat\ la Turneul
Candidatelor pentru titlul mondial, unde s-a clasat pe
locul al VII-lea. Maestr\ a sportului (1958), Maestr\
emerit\ (1971), Maestr\ Interna]ional\ (1957), Mare
Maestr\ Interna]ional\ (1982).
1200
ALEXANDRESCU, GHEORGHE (1906), n. la
Bucure[ti. Activitatea sa `ndelungat\ reprezint\ un
record `n [ahul românesc. Timp de [ase decenii
(1923-1982) a luat parte la aproximativ 85 de con-
cursuri interne [i interna]ionale – individuale [i pe
echipe – dintre care de remarcat sunt, mai ales,
olimpiadele neoficiale de la München (1936) unde,
jucând la prima mas\, a ob]inut o remarcabil\ victorie
la marele maestru maghiar, G. Maroczy. ~n anul
respectiv devine Maestru al sportului, iar `n 1951,
este campion na]ional. Ob]ine mai multe victorii la
turneele na]ionale din Bucure[ti (1938, 1939, 1953)
[i Bu[teni (1958), ca [i la cel interna]ional din Bucu-
re[ti (1937). Jocul s\u se baza pe „deschiderea româ-
neasc\ – 1936”. S-a dedicat selec]iei [i preg\tirii tinerei
genera]ii de [ahi[ti la CS „Universitatea” Bucure[ti.
BAUMSTARK, GERTRUDE
- ROSAMARIA (1941), n. la
Timi[oara. Inginer electronist.
{ahist\ de elit\ `n plan na]ional
[i interna]ional. ~n intervalul
1965-1978, realizeaz\ perfor-
man]e de prestigiu. Astfel, a
ob]inut victorii `n turnee na]io-
nale: Gala]i (1962), Bucure[ti
(1967), Sinaia (1969) [i Bucure[ti (1975). Prezen]\
remarcabil\ `n turnee zonale, unde a ob]inut mai
multe victorii: Vrnjacka Banja (1970), Pernik (1972).
Ob]ine victorii `n turnee interna]ionale: Lublin
(1969, 1974, 1978), Pernik (1977) [i turnee zonale

interna]ionale: Ohrid (1971), Menorca (1973). Pre-
zent\ la Olimpiadele din 1963, 1972, 1974, 1978,
cucerind 2 medalii de argint `n 1972 [i 1974. Fina-
list\ a primului CM prin coresponden]\ (1969, 1972).
Performan]ele sale `i aduc titlul de Maestr\ a
sportului (1969), Maestr\ emerit\ (1975) [i Maestr\
interna]ional\ `n 1970. Campioan\ na]ional\ la [ah
prin coresponden]\ (1964-1965). A devenit campioan\
na]ional\ de senioare la [ahul practic `n 1967 [i 1981.
B|L|NEL, ION (1926), n. la Bucure[ti. Ofi]er.
Juc\tor de mare talent, a câ[tigat de patru ori CN
(1950, 1953, 1955, 1958). A participat la mai multe
turnee na]ionale [i interna]ionale, ocupând primul loc
la Bucure[ti 1948, 1953 (locul I-II), 1958 (locul I-II),
Ia[i 1950 (locul I-II), Bac\u 1960, respectiv la
Miedzy Zdroj, 1952 (locul I-II) [i Ploie[ti 1957. ~n
1956 a f\cut parte din lotul prezent la Olimpiada de
[ah de la Moscova.
BOTEZ, CONSTANTIN (1935), n. la Hotin (azi `n
Ucraina). Inginer. A ob]inut victorii la turneele
interna]ionale desf\[urate la Cluj (1953), Bucure[ti
(1954, 1973), Ia[i (1961). Component al echipei
na]ionale care a participat la Olimpiada de {ah din
1964. ~n anii ’80 a func]ionat [i ca antrenor coordo-
nator al echipei na]ionale masculine. Maestru al
sportului (1959), Maestru FIDE (1981).
BRÎNZEU, PIUS (1911), n. la Vulcan, jud.
Hunedoara. Profesor, doctor docent `n medicin\. A
`nv\]at [ahul `n primii ani de liceu (Lugoj), dup\ car-
tea lui J. Dufresne, al\turi de C. Rainea [i A. Pichler,
care vor deveni renumi]i [ahi[ti, mai ales `n domeniul
compozi]iei [ahiste. Ca elev de liceu, a participat la
simultanul dat de {t. Erdely, viitorul campion na]io-
nal. Din cauza studiilor medicale nu s-a putut dedica
[ahului competi]ional, dar i-a f\cut o excelent\
popularizare, `n special `n rândul tineretului. ~n
perioada 1952-1989 a fost pre[edintele Comisiei
jude]ene (Timi[) de [ah. ~n 1956 a `nfiin]at Clubul de
[ah „Medicina” Timi[oara, a c\rei echip\ a devenit
campioan\ na]ional\ (1967, 1976). ~n 1970 a
contribuit la amenajarea celui mai mare spa]iu din
]ar\, dedicat exclusiv activit\]ii [ahiste (opt s\li, din
{ah
care dou\, mai spa]ioase, erau afectate competi]iilor).
Sub auspiciile sale au fost invita]i la Timi[oara
campionii mondiali Nona Gaprinda[vili (Turneu
Interna]ional) [i Anatoli Karpov (simultan). A contri-
buit substan]ial la organizarea primului CM pentru
copii [i juniori la Timi[oara (1988). La acest CM au
participat viitorii mari [ahi[ti (C. Peptan, A. Shirov,
A. Kramnik, J. Polgar [.a.). A redactat publica]ia
anual\ „{ah-Timi[oara” (1983) [i lucr\rile: {ahul,
magie `n alb [i negru (1995), iar `n colaborare cu
N. Ilijin: Lupta pentru suprema]ie `n [ah (1989).
Pre[edinte de onoare al FR {ah [i al Comisiei de [ah
din jud. Timi[. Rectorul Institutului de Medicin\ din
Timi[oara (1964-1976). Membru al Academiei
Române. Este un renumit colec]ionar de obiecte de
art\, c\r]i, jocuri de [ah, documente istorice din
domeniul [ahului. Este considerat mentorul [ahului
timi[an. Pasiunea pentru [ah i-a transmis-o [i fiicei
sale, Pia Br`nzeu, campioan\ de junioare (1964),
medaliat\ la campionatele universitare, membr\ a
lotului na]ional de junioare.
CIOCÂLTEA, VICTOR
(1932-1983), n. la Bucure[ti.
Tehnician constructor. Un talent
viguros, se impune timpuriu, la
20 de ani devenind campion
na]ional, titlu pe care [i-l va
`nsu[i de `nc\ 7 ori. Abordând
un stil de joc combativ, agresiv
[i imprevizibil, a reu[it de mai
multe ori victorii spectaculoase, memorabil\ fiind
partida câ[tigat\ la Bobby Fischer, la Olimpiada de la
Varna din 1962. Cu o mare frecven]\ `n via]a compe-
ti]ional\ `n cei 30 de ani de activitate, `ncepând din
1952 ia parte la peste 120 de `ntreceri interna]ionale,
fapt pentru care FIDE i-a acordat `nalte distinc]ii
sportive. Victorii `n turneele interna]ionale de la
Sofia (1962), Reggio Emilia (1967 [i 1969), Tunisia
(1973), Dortmund (1974), Bucure[ti (1975) etc. Pre-
zent la Turneele Zonale de la Marianske Lazne (1954),
Halle, (1967) Barcelona (1982) [i la Olimpiadele din
1956, 1962-1974 [i 1978-1982. Maestru al sportului
`n 1951, Maestru emerit `n 1973, Maestru Interna-
]ional `n 1957, Mare Maestru Interna]ional `n 1978.
1201
 FEDERA}II NA}IONALE
A disp\rut prematur în 1983, la Berga (Spania), în
timpul unui circuit de turnee.
COSMA (RADU), LUMINI}A (1972), n. la
Bucure[ti. Inginer\. Multipl\ campioan\ de junioare
(prima oar\ `n 1983, la 12 ani). A cucerit titlul na]io-
nal de senioare `n 1992. C\s\torit\ cu MI Ioan
Cosma. Este dubl\ campioan\ balcanic\. Cele mai
bune rezultate ob]inute la CM de junioare sunt
urm\toarele: locul II, 1988 (Timi[oara) – la junioare,
16 ani; 1989 (Porto Rico) – junioare, 18 ani; locul I,
1990 (Singapore) – junioare, 18 ani; locul II, 1992
(Buenos Aires) – junioare, 20 ani. La CE de junioare,
a cucerit medalia de bronz `n 1992 (Cehia). A
participat la 5 olimpiade de [ah, cel mai bun rezultat
individual ob]inându-l la Elista (1998), cucerind me-
dalia de argint. A participat la numeroase turnee
interna]ionale cu rezultate foarte bune. La CM indi-
viduale de senioare, `n 1995, s-a calificat la Turneul
Interzonal de la Chi[in\u. A f\cut parte din echipa
României, vicecampioan\ european\ (1997), câ[tig\-
toare a CCE (1998) cu echipa „AEM” Timi[oara. La
Campionatul European pe echipe de la Batumi
(Georgia), `n afara medaliei de bronz ob]inut\ cu
echipa, i-a fost conferit\ [i medalia de aur pentru
rezultatul individual excep]ional, cel mai bun din tot
campionatul (6 din 7). ~n anul 1994, a devenit Mare
Maestr\ Interna]ional\.
COSMA, IOAN (1965) Inginer. C\s\torit din 1995
cu MMI Elena Lumini]a Cosma. Vicecampion
na]ional 1992, 2000. ~n 1983 ocup\ locul II cu echipa
balcanic\ de juniori `n 1984, locul I cu echipa
balcanic\ de juniori, la Skopje (Iugoslavia). ~n
repetate rânduri ob]ine locurile I, II [i III cu echipele
„AEM” Timi[oara, „RAT” Bucure[ti [i „RGA” Bu-
cure[ti, la CN pe echipe mixte. Participant la
Olimpiada de la Istanbul 2000, cu echipa României.
Maestru Interna]ional din 1988.
COST|CHEL, OCTAV (1911-1987), n. la Z\treni.
Doctor `n medicin\. Juc\tor [i problemist. ~n peri-
oada 1930-1936 particip\ la o serie de concursuri la
„{ahul practic”, la Ia[i. Ca problemist, compune cca
120 de lucr\ri cu mat `n dou\ [i trei mut\ri, studii [i
1202
probleme feerice, elaborând [i „Tema Cost\chel”, cu
mat `n dou\ mut\ri, publicat\ `n 1936. ~n perioada
1962-1967 a fost pre[edintele FR {ah.
COSTEA, EUGEN (1921), n. `n Tecuci. Juc\tor de
[ah la tabl\ pân\ `n anul 1956, apoi devine juc\tor
prin coresponden]\. Ob]ine titlul de Maestru `n anul
1957, iar pe cel de Maestru la [ahul prin corespon-
den]\, `n 1975. Pentru rezultatele remarcabile rea-
lizate la [ahul prin coresponden]\ a fost distins cu
titlul de Maestru Interna]ional `n 1971, fiind primul
român care a primit aceast\ distinc]ie la [ahul prin
coresponden]\.
CUCIUC, VICTOR (1918). Inginer. Campion na-
]ional la compozi]ie [ahist\ `n anii 1948 [i 1953. A
elaborat aproximativ 120 de lucr\ri, parte dintre ele
premiate.
DIACONESCU, PAUL (1929 - 1997), n. la Ploie[ti.
Inginer. Juc\tor la tabl\, prin coresponden]\ [i pro-
blemist. Victorii `n turnee na]ionale: Ploie[ti (CO)
1950 [i 1954. Compune circa 50 de probleme dife-
rite, primind 12 distinc]ii. Dup\ 1955 se dedic\ [ahului
prin coresponden]\. Particip\ la Olimpiadele prin
coresponden]\ din perioada 1968-1971, ocupând
locurile VI [i VII `n anii 1972-1976. Vicepre[edinte
al Federa]iei Interna]ionale de {ah prin corespon-
den]\ `ntre 1972-1976. Maestru al sportului `n 1954,
Maestru Interna]ional (1974), Mare Maestru prin
coresponden]\ (1982).
DOBRESCU, EMILIAN (1933), n. la Bucure[ti.
Doctor `n [tiin]e economice. Compozitor de studii de
valoare mondial\. Campion na]ional la studii de mai
multe ori, `ncepând din anul 1953. A compus peste
300 de lucr\ri, dintre care peste jum\tate au fost
premiate. Maestru al sportului din 1974 [i Maestru
Interna]ional din 1982. Membru corespondent al Aca-
demiei Române.
DRIMER, DOLFI (1934), n. la Ia[i. Inginer
mecanic, absolvent al Institutului Politehnic Bucu-
re[ti, promo]ia 1956. Inginer economist, licen]iat `n
1966. Doctor inginer `n metalurgie fizic\ (1969).

Conferen]iar, apoi profesor universitar (1974) la
Institutul Politehnic Bucure[ti. A `nfiin]at prima
institu]ie de `nv\]\mânt superior particular din
România, `n 1990 (Universitatea Ecologic\, Bucu-
re[ti), al c\rei rector a devenit. Membru al Societ\]ii
Inginerilor Mecanici din SUA. A publicat 18 volume
singur [i `n colaborare, peste 300 de articole [i
comunic\ri, 8 inven]ii. Ca [ahist, a debutat `n concurs
`n 1950, dup\ ce s-a ini]iat `n fotbal. A ocupat locul
III `n CN de [ah. ~ntre 1952-1981 a f\cut parte din
echipele na]ionale de juniori [i de seniori [i a
participat la 4 olimpiade de [ah. A concurat pentru
cluburile „Electronica”, „Rapid” [i, cel mai mult,
pentru „Politehnica”. Primul Maestru Interna]ional
de [ah din România. Vicepre[edinte al Mi[c\rii
Ecologiste din România.
FOI{OR (B|DULESCU),
CRISTINA (1967), n. la Petro-
[ani. Licen]iat\ în matematic\.
A participat la 7 olimpiade de
[ah, `n perioada 1988-2000. A
fost medaliat\ cu bronz la CE
de junioare (1985). ~n 1997, cu
echipa na]ional\, a ob]inut meda-
lia de argint la CE. ~n CCE, cu
echipa „AEM” Timi[oara, a câ[tigat medalia de aur.
A fost campioan\ na]ional\ de senioare `n 1989 [i
1996. A participat la numeroase turnee interna]ionale,
ob]inând permanent rezultate foarte bune. S-a clasat
pe primul loc la Turneele Zonale din 1991 [i 1993. S-a
calificat la Turneul Candidatelor `n 1994, clasându-se
pe locul al VIII-lea. C\s\torit\ cu [ahistul Ovidiu
Foi[or. Este Mare Maestr\ Interna]ional\ (1991).
FOI{OR OVIDIU (1959), n. la
Ia[i. Inginer. Ca junior se pre-
g\te[te sub îndrumarea MI
Margareta Perevoznic [i ajunge
rapid campion na]ional de
juniori (1974). Devine membru
de baz\ al lotului na]ional de
juniori [i particip\ la Balca-
niada de [ah [i la Campionatul
de juniori, 20 ani, de la Groningen, 1975, ocupând
{ah
locul IV. ~n 1982 particip\ la Olimpiada de la
Lucerna (Elve]ia) [i în 1984, la cea de la Salonic
(Grecia). Ca antrenor, devine c\pitanul echipei
na]ionale la Campionatele Europene de la Debrecin
(Ungaria) 1993 [i la Olimpiada de {ah de la Istanbul
– 2000. Maestru Interna]ional.
GHEORGHIU, FLORIN
(1944), n. la Bucure[ti. Ziarist.
Manifest\ precoce un mare
talent [ahist, care `l va consacra
pe plan na]ional [i interna]ional,
devenind campion na]ional de
seniori [i Maestru al sportului
la 16 ani, performan]\ remar-
cabil\ pentru [ahul românesc.
~n 1961 este vicecampion mondial de juniori, iar doi
ani mai târziu, `n 1963, cucere[te titlul de campion
mondial de juniori la Vrnjacka Banja, performan]\
pentru care i s-a acordat titlul de Maestru Interna-
]ional. Alte performan]e: prima participare a unui
juc\tor român la turneul de la Hastings (1964-1965),
unde ocup\ locul II. ~n urma performan]elor realizate
la Olimpiada din 1964 [i la CE din 1965, i se confer\
titlul de Mare Maestru Interna]ional, o premier\
pentru [ahul na]ional. Este memorabil\ [i partida sa,
câ[tigat\ la Bobby Fischer, la JO din 1966. Locul
I-IV ocupat la Hastings `n 1967-1968, victoriile de la
Manilla `n 1969 (unde câ[tig\ toate cele 11 partide
jucate), cele peste 20 de turnee câ[tigate `n perioada
1962-1982, cele 9 titluri de campion na]ional [i cele
10 particip\ri la olimpiadele de [ah [i 30 la turneele
interna]ionale `i creeaz\ o aureol\ de mare campion al
[ahului modern. A fost redactor la „Revista Român\
de {ah”. Este autorul c\r]ii Partide alese.
GHIND|, MIHAIL-VIOREL
(1949), n. la Bucure[ti. Cam-
pion na]ional la juniori (1967),
campion na]ional la seniori
(1976, 1978, 1983, 1989). Parti-
cipant la numeroase turnee
interna]ionale `n ]ar\ [i `n
str\in\tate, câ[tigând nume-
roase premii [i locuri frunta[e.
1203
 FEDERA}II NA}IONALE
Component de baz\ al echipelor na]ionale, care au
participat la JO din anii 1978, 1980, 1982, 1984,
1986, 1988 [i 1990. Juc\tor talentat, excelent preg\tit
teoretic, remarcându-se [i ca un foarte bun antrenor
al echipelor na]ionale. Maestru al sportului (1970),
Maestru Interna]ional al sportului (1977). Antrenor al
echipei na]ionale masculine la Olimpiada de la
Moscova din 1994. Antrenor emerit.
GHI}ESCU, THEODOR (1934), n. la Bucure[ti.
Inginer constructor. Juc\tor de baz\ al echipei
na]ionale de [ah, timp de trei decenii, participant la
peste 60 de turnee interna]ionale cu rezultate
notabile. Campion na]ional (1963). Victorii `n Tur-
neele Na]ionale de la Craiova (1957), Bucure[ti
(1959) [i `n Turneele Interna]ionale de la Beverwijk
(1966), Bucure[ti (1976), Val Thorens (1979), Satu
Mare (1981). Prezent la Turneul Zonal de la Marianske
Lazne (1961) [i participant `n echipa ]\rii la Olimpia-
dele de {ah din 1956, 1960-1974, 1978 [i 1980.
Maestru Na]ional (1957), Maestru emerit (1978) [i
Maestru Interna]ional (1961), Mare Maestru Interna-
]ional (1986).
GRÜNBERG, SERGIU HENRIC (1947). Cam-
pion na]ional `n 1985, medalie de bronz `n 1978. A
jucat 22 de finale ale CN, a participat la mondialele
universitare de la Dresda 1970 [i Graz 1972, la
balcaniade [i la CM pe echipe de la Lucerna 1985.
Campion al Capitalei `n 1973. A câ[tigat mai multe
turnee interna]ionale importante. Antrenor emerit din
1980, la lotul de senioare, iar din 1990, la lotul de
seniori. Ob]ine rezultate remarcabile ca antrenor:
Mihai {ub\ – locul III la Interzonalul de la Las
Palmas; echipa feminin\ – locul VI la Olimpiadele
de la Manila [i de la Elista; Corina Peptan – locul II
la Europene – Duisburg 1992 [i locul I la Mondialele
de juniori din Brazilia 1994, [i Szidonia Vajda, la
acela[i campionat, locul III; Levente Vajda – locul I
la Mondialele de juniori de la Erevan 1997; echipa
feminin\ na]ional\ – locul II-III la Europenele de la
Batumi (Georgia). Vicepre[edinte al FR {ah între
1990-1992, 1996-2001. Maestru Interna]ional, 1985.
GUDJU, ION – vezi Personalit\]i (A)
1204
HALIC, IVAN (1910-1967), n. la Arad. Licen]iat `n
rela]ii interna]ionale la Paris. Maestru Na]ional din
1932. A ob]inut victorii `n Turneele Interna]ionale de
la Viena (1931 [i 1932). Component de baz\ al
echipei na]ionale `n perioada 1936-1952.
HERLAND, SIGMUND (1865-1954), n. la Viena.
~nva]\ [ahul la Viena [i se stabile[te `n România `n
1887. Face meci egal cu renumitul juc\tor al vremii,
J. Mieses (1890). Câ[tig\ primul Turneu Interna]ional
organizat `n România, la Bucure[ti (1906). Particip\
la Turneul Interna]ional de la Breslau (1912), având
o evolu]ie remarcabil\ [i la festivalul [ahist de la
Manheim (1914), unde este inclus `n grupa mae[-
trilor interna]ionali. La `ntreruperea festivalului (din
cauza r\zboiului), el ocupa locul X, dup\ 10 runde.
Devine campion al Bucure[tiului `n 1925, 1930 [i
1935. ~ncepe s\ compun\ probleme de [ah din 1900.
~n cei peste 50 de ani de activitate [ahist\ elaboreaz\
peste 1500 de lucr\ri `n toate domeniile compozi]iei
[ahiste, multe dintre ele fiind publicate `n cele mai
renumite reviste de specialitate din lume. A fost
r\spl\tit cu peste 300 de distinc]ii, din care 40 sunt
pentru locul I.
IANOVCIC, ANATOLIE (1897-1985), n. la
Soroca (azi `n Republica Moldova). Compozitor
complet [i publicist erudit. ~n 1921 debuteaz\ `n
revista francez\ „La cause commune” cu o problem\
`n trei mut\ri. Compune peste 500 de lucr\ri, din care
circa 80 ob]in distinc]ii, iar 24, premiul I. Este
fondatorul „Revistei Române de {ah”, pentru care a
militat `nc\ din 1919. Tip\rirea ei, timp de 6 ani, a
evoluat de la scrisul de mân\ (`n 2 exemplare),
multiplicarea la [apirograf (15 exemplare) [i, `n
sfâr[it, la tipar (`n mai 1925). ~n numai câ]iva ani,
revista ajunge organul oficial al federa]iei. ~n 1938
constituie la Bucure[ti „Asocia]ia Universitar\ de
{ah”. ~n 1950 public\ o carte pentru `ncep\tori, iar `n
1967, volumul {ahul artistic, reeditat `n 1979. Timp
de peste 20 de ani, a redactat rubrica de [ah a ziarului
„Tribuna Sibiului” `ncepând din 1963. ~n perioada
1946-1950 a de]inut [i func]ia de secretar general al
FR {ah.

ICHIM, TRAIAN (1905-1974), n. la Ia[i. Particip\
la turneele organizate la Ia[i (1932-1933) [i Arad
(1938), pe care le câ[tig\ sau `mparte victoria cu
al]ii. Face parte din echipa participant\ la Olimpiada
din 1935. A func]ionat ca maestru de [ah la Palatul
Pionierilor din Bucure[ti (1958-1974), profesie c\reia
i s-a dedicat cu pasiune [i talent pedagogic de
excep]ie. ~n aceast\ calitate, a descoperit [i a cizelat
numeroase talente, care s-au consacrat [ahului de
performan]\. Majoritatea juc\torilor bucure[teni,
n\scu]i dup\ 1944, se pot mândri c\ au fost elevii
maestrului Traian Ichim. Maestru `n 1933.
IONESCU, CONSTANTIN
(1958), n. la Bra[ov. Remarcat
`nc\ din perioada când participa
la CN de juniori, la campio-
natele universitare [i la cele
na]ionale. Component de baz\
al echipei na]ionale de juniori [i
apoi a celei de seniori, cu care a
participat la 8 olimpiade de [ah.
IONESCU (ILIE), VIORICA (1960), n. `n Ploie[ti.
Campioan\ na]ional\ de junioare (1976 [i 1980).
Câ[tig\toare a Turneelor Interna]ionale de la Sinaia
(1979) [i Herculane (1981). La CE de junioare ob]ine
locul III-VII (1977), III (1978), V (1979). A f\cut
parte din echipa na]ional\ de senioare. Maestr\ a
sportului (1977), Maestr\ Interna]ional\ (1980).
ISTR|TESCU, ANDREI
(1975), n. la Bucure[ti. Se
remarc\ `nc\ de la vârsta junio-
ratului, când a cucerit medalia
de bronz la prima edi]ie a CM
de copii [i juniori, de la Timi-
[oara (1988). ~n 1999, la numai
16 ani, câ[tig\ titlul de campion
european la CE de la Mamaia
(1991). Campion na]ional la categoria 20 de ani
(1992). Particip\ la numeroase turnee interna]ionale
cu rezultate remarcabile: locul I-II la Memorialul „V.
Ciocâltea” (1994); calificat la Turneul Interzonal
{ah
(1995); locul II la Turneul Interna]ional de la Bu-
cure[ti (1997). Component de baz\ al echipei na]io-
nale; a participat la 4 olimpiade. Maestru interna-
]ional (1993), Mare Maestru Interna]ional (1994).
JICMAN, LIGIA (1956), n. la Timi[oara. Profe-
soar\ de educa]ie fizic\, absolvent\ a Facult\]ii de
Educa]ie Fizic\ din Timi[oara. Campioan\ na]ional\
(I-II cu Cristina Foi[or) `n 1989. Particip\ la
numeroase turnee interna]ionale soldate cu: locul I-II
la Timi[oara (1980), locul I la Herculane (1982,
1984), Bled (1986), Hrazdan-Armenia (1991), Bucu-
re[ti (1992), Belgrad (1994). Dup\ absolvirea facul-
t\]ii s-a ocupat intens de preg\tirea unor tinere talente
la Clubul {colar timi[orean. Din 1993 redacteaz\,
`mpreun\ cu so]ul ei, maestrul FIDE Adrian Bach,
revista „Tim-{ah”. Maestr\ a sportului (1977),
Maestr\ Interna]ional\ (1982).
JOI}A, PAUL (1937), n. la Bucure[ti. Inginer
mecanic. Campion na]ional la compozi]ie [ahist\
(1969). Se remarc\ deopotriv\ la tabla de [ah, ca
juc\tor `n turnee, dar [i compozitor de studii, `n
special. Din cele 130 de lucr\ri, foarte multe au fost
premiate la concursurile interna]ionale. S-a remarcat
[i ca un erudit teoretician al antrenamentului juc\-
torului de [ah. Maestru din 1969.
MANOLESCU (LU}IA), RODICA (1911), n. la
Cern\u]i (azi `n Ucraina). Inginer\. Campioan\
na]ional\ `n anii 1936 [i 1957, fiind prima campioan\
na]ional\ a României. Particip\ la Turneele de la
Bucure[ti (1953), Ia[i (1953), Arad (1960) cu rezul-
tate bune. Maestr\ din 1936.
MANOLESCU, MIRCEA-MIHAI (1938), n. la
Arad. Inginer. Campion na]ional la compozi]ie
[ahist\ la mai multe sec]ii. Elaboreaz\ peste 160 de
lucr\ri, dintre care peste 50 primesc distinc]ii, iar
peste 20 ob]in premii I. Maestru al sportului din 1982.
MARCO (MARCU), GEORGE (1863-1923), n. la
Cuciurul Mare. ~n perioada 1890-1922 a participat la
35 de turnee interna]ionale cu rezultate deosebite. A
1205
 FEDERA}II NA}IONALE
disputat 10 meciuri. Cea mai bun\ performan]\:
locul III la turneul de la Viena (1903), dup\ Cigorin
[i Marshall [i `naintea unor juc\tori de renume ca:
Pillsbury, Maroczy [i Mieses. Publicist erudit, este
redactor la cea mai renumit\ revist\ de [ah Wiener
Schachzeitung (1898-1914). ~n 1911 deschide o
rubric\ permanent\ de [ah `n ziarul Românul, din
Arad.
MARIN, MIHAIL (1963), n. la Bucure[ti. Inginer.
Concurent de baz\ al echipei na]ionale de juniori
(1980-1985). Consacrarea apare o dat\ cu ocuparea
locului II `n finala CN de seniori (1986). ~n acela[i an
particip\ la Turneul Zonal al CM [i se calific\ la
Turneul Interzonal, unde se situeaz\ la mijlocul
clasamentului. Campion na]ional (1988, 1994, 1999).
Câ[tig\ Turneul Zonal de la Stara Zagora, Bulgaria
(1990), dar la Turneul Interzonal se situeaz\ tot la
mijlocul clasamentului. Component al echipei olim-
pice; participant la 5 turnee zonale (1987, 1990,
1993, 1995, 1998), a participat la numeroase turnee
interna]ionale `n ]ar\ [i str\in\tate, având un pal-
mares bogat, cu multe premii [i locuri frunta[e. În
1992 se c\s\tore[te cu Luiza Ionescu, Maestr\
Interna]ional\. Selec]ionat de 7 ori în echipa olimpic\
(1988-2000). De trei ori participant cu echipa
na]ional\ la CE (1989, 1992, 1999). De]ine o victorie
la Alexei Shirov (Spania), cu pu]in timp înainte ca
acesta s\ devin\ vicecampion mondial. Cucere[te
premiul al doilea de frumuse]e al Olimpiadei de {ah
de la Erevan, acordat de pre[edintele Levon Ter
Petrosian pentru partida cu Aleksandrov. La Olim-
piada de la Istanbul, 2000, înregistreaz\ cel mai bun
rezultat individual al s\u, la masa I.
MITITELU, GHEORGHE (1934), n. la Apa]a, jud.
Bra[ov. Inginer constructor. Particip\ la numeroase
turnee: Craiova (1952), Ia[i (1956), Sinaia (1958),
Satu Mare (1959, locurile I-III), Bucure[ti (1959,
locurile I-II), Br\ila (1969, locurile I-II), Suceava
(1971, locurile I-II). Particip\ la 12 turnee interna-
]ionale. ~n 1980 a publicat Momente critice `n
preg\tirea [ahist\. Maestru al sportului (1958).
1206
MURE{AN (JUNCU), MARGARETA – vezi
Personalit\]i (A)
NESTORESCU, VIRGIL (1929), n. la Pârscov, jud.
Buz\u. Doctor `n [tiin]e filologice. Debuteaz\ `n
1948 `n paginile „Revistei Române de {ah”,
elaborând de-a lungul a peste cinci decenii peste 700
de lucr\ri, dintre care peste 150 sunt studii. A ob]inut
peste 60 de premii I. Redactor al „Revistei Române de
{ah” (1956-1961). Autor, `n colaborare, al monogra-
fiei Compozi]ia [ahist\ `n România. Studii de [ah,
`mpreun\ cu Emilian Dobrescu. De mai multe ori
campion la compozi]ia [ahist\. Maestru Interna]ional
la [ahul artistic.
NICOLAU (VAN DER MIJE),
ALEXANDRA-ECATERINA
(1940), n. la Bucure[ti. Profe-
soar\ de limb\ chinez\. Campi-
oan\ na]ional\ `n anii 1960,
1961, 1963, 1964, 1965 [i 1973.
Victorii realizate `n Turneele
Interna]ionale de la: Haga
(1963), Emmen (1964), Bever-
wijk (1965, 1966), Ulan Bator (1968), Sinaia (1960),
Tbilisi (1970), Belgrad (1972, 1973). Prezent\ la
peste 30 turnee interna]ionale, `n care a realizat de
cele mai multe ori performan]e de prestigiu. De
asemenea, a participat la Turnee Zonale de la: Sinaia
(1960), Lodz (1963), Nisipurile de Aur (1966),
Pernik (1972), Pola (1975) [i la Turnee Interzonale
de la: Menorca (1973), Roosendaal (1976) [i
Alicante (1979) [i la Turneul Candidatelor, de la
Vrnjaska Banja. A concurat la Olimpiadele din 1963,
1966 [i 1973 din România, [i din 1976 (Olanda).
Juc\toare de elit\. Prin c\s\torie a devenit cet\]ean\
olandez\, având numele de familie Van der Mije.
Este considerat\ a fi una dintre cele mai bune
juc\toare din lume. La Turneul Candidatelor de la
Menorca – Spania (1973) s-a clasat pe locul VI,
acesta fiind cel mai bun rezultat al unei juc\toare
românce. La Olimpiadele din 1966 [i 1972 a ob]inut
medalii de argint cu echipa României. Maestr\
Na]ional\ (1960), Maestr\ Interna]ional\ (1960),
Mare Maestr\ `n 1977.

NISIPEANU, DIETER-LIVIU
(1976), n. la Bra[ov. De mai
multe ori campion na]ional de
juniori la diferite categorii.
Campion la juniori mari (1996).
~n acela[i an câ[tig\ [i titlul de
vicecampion european la CM
de juniori, grupa 20 de ani. Tot
`n 1996 este inclus `n echipa
na]ional\ de seniori, care va participa la Olimpiada
de {ah de la Erevan, aducând echipei pre]ioase
puncte. Câ[tig\, `n acela[i an, Turneul de la Balaton-
bereney (Ungaria) [i cea de a II-a norm\ de mare
maestru. Câ[tig\ turneul interna]ional de la Bucure[ti
(1997). Consacrarea definitiv\ se produce cu ocazia
CM de seniori de la Las Vegas (1999), unde `nvinge
adversari foarte puternici, mari mae[tri, printre care
Ivanciuc [i Shirov, calificându-se `n semifinalele
acestei competi]ii. Aici, este `nvins de Kalifman, cel
ce va deveni [i campionul mondial al acestui CM.
Prin urmare, dup\ aceast\ edi]ie a CM, D. Nisipeanu,
la numai 23 de ani, se num\r\ printre primii patru
juc\tori de [ah din lume.
NU}U (GAJICI), DANIELA
(1957), n. la Timi[oara. Licen-
]iat\ `n matematic\, analist
programator. Campioan\ na]io-
nal\ de junioare (1974, 1977).
Campioan\ na]ional\ de senioare
(1978, 1979, 1980). Câ[tig\ nu-
meroase turnee interna]ionale,
printre care: Plovdiv (1979),
Belgrad (1980), Herculane (1982), Natania – Israel
(1983), Rodos (1984) [.a. A f\cut parte din echipa
na]ional\ a României, participant\ la Olimpiadele
din: 1978, 1980, 1982, 1984, 1986, 1992, 1994.
Maestr\ a sportului (1976), Maestr\ emerit\ (1982),
Maestr\ Interna]ional\ (1978). ~n 1987 a emigrat `n
Iugoslavia, a devenit campioana acestei ]\ri [i s-a
c\s\torit. Din 1996, `mpreun\ cu familia, s-a stabilit
`n Australia, devenind campioana na]ional\ [i `n
aceast\ ]ar\. Se poate mândri cu trei titluri de
campioan\ na]ional\ a României, Iugoslaviei [i
Australiei.
{ah
OL|RA{U, GABRIELA
(1964), n. la Ia[i. Prima sa
antrenoare, Margareta Perevoz-
nic. Vicecampioan\ european\
de junioare `n 1984, la Katowice.
Medaliat\ cu aur la Olimpiada
din 1986, la Dubai, pentru rezul-
tatul individual la masa a patra.
Medaliat\ cu bronz la Olim-
piadele din Salonic, `n 1984 [i din Dubai, `n 1986.
Multipl\ campioan\ na]ional\ de senioare `n 1989,
1993, 1996, 1999. Campioan\ interna]ional\ a
Cehoslovaciei `n 1991. Reprezentant\ a ]\rii la 7
olimpiade. Vicecampioan\ european\ la Cupa Cam-
pionilor Europeni, pentru echipa „AEM-Luxten”
Timi[oara `n 1999. Multipl\ campioan\ na]ional\ la
CN pe echipe pentru: Universitatea Ia[i, Univer-
sitatea Bucure[ti, Policolor Bucure[ti [i „AEM-
Luxten” Timi[oara. Mare Maestr\ Interna]ional\.
ONI}IU, VALERIU (1872-1948), n. la Sf. Gheor-
ghe. Talentat problemist român. A tr\it la Timi[oara,
unde a compus peste 1 000 de probleme de [ah, din
toate genurile. Pentru performan]ele sale a ob]inut
numeroase [i valoroase premii [i men]iuni. Oni]iu
s-a aflat `n permanent\ coresponden]\ cu cei mai de
seam\ problemi[ti ai lumii: K. Dawson, I. Kipping,
R. Ceriani, M. White [.a. Pentru a cinsti memoria
marelui problemist, revista „Sport” a instituit, `n 1949,
un concurs na]ional de probleme cu mat `n 3 mut\ri.
PAULY, WOLFGANG (1876-1934), n. la Dohna
(Dresda), Germania. Matematician. Subdirector la
Societatea de asigur\ri „Dacia România”. Astronom
amator, a descoperit `n 1898, simultan cu un ame-
rican, o comet\ care poart\ numele „1898-VII” [i
este recunoscut\ drept cometa „Coddington-Pauly”.
Este cel mai mare problemist pe care l-a avut
România [i este considerat de istorici ca unul dintre
cei mai mari trei problemi[ti din toate timpurile,
al\turi de americanii Sam Loyd [i William
Shinkman. A jucat [i la tabl\ (locul II `n Campionatul
Bucure[tiului, 1920), dar s-a dedicat compozi]iei [a-
histe, unde a dovedit o activitate prolific\ compunând
1207
 FEDERA}II NA}IONALE
peste 4 000 de probleme, `n special probleme cu mat
`n 3, 4 ori mai multe mut\ri, ca [i probleme din gama
feericelor (mat invers, mat ajutor, piese feerice etc.)
A scris, `n 1927, `n colaborare cu englezul T.R.
Dawson, lucrarea Asymetry [i a contribuit decisiv la
apari]ia altor dou\ volume: The White Rooks [i The
Theory of Pawn Promotion, toate trei fiind publicate
`n celebra „Colec]ie de Cr\ciun” a americanului
Alain C. White. A ajutat mi[carea [ahist\ din ]ar\,
sprijinind tinerii compozitori [i contribuind, de
câteva ori chiar decisiv, la continuitatea apari]iei
„Revistei Române de {ah”.
PAVLOV, MIRCEA (1937), n. la Salonta, jud.
Bihor. Inginer, absolvent al Institutului Politehnic,
promo]ia 1962. Victorii ob]inute `n Turneele Na]io-
nale din Bucure[ti `n 1958 (locurile I [i II), 1964,
1965, 1969, 1970 [i 1973 (locurile I [i III), din
Timi[oara (1971 [i 1977, locurile I [i V), din Arad, `n
1972 (locurile I [i IV), `n Turneele Interna]ionale de
la Jarovice (1970), Satu Mare (1977, locurile I [i II),
Köln (1980) [i Blagoevgrad (1982, locurile I [i II);
`n Turneele Zonale de la Halle, 1963, [i B\ile
Herculane, 1982. A participat la Olimpiada de {ah
din 1974. Maestru al sportului `n 1960, Maestru
Interna]ional `n 1977. ~n 1982 i se confer\ titlul de
Antrenor emerit, pentru merite deosebite `n preg\-
tirea echipelor feminine ale României, participante la
olimpiadele de [ah `ncepând cu anul 1982. Este
autorul c\r]ilor de specialitate Cooperarea tactic\ [i
Olimpiada de la Elista.
PEPTAN, CORINA (1978), n. la Bumbe[ti, jud.
Gorj. De patru ori campioan\ na]ional\ de junioare [i
tot de atâtea ori campioan\ na]ional\ la senioare
(1991, 1994, 1995 [i 1997). Campioan\ balcanic\ cu
echipa de junioare (1990). La CM [i CE de junioare
a ob]inut 13 medalii, din care 4 de campioan\ mon-
dial\. La Olimpiada de {ah de la Moscova, din 1994,
a cucerit medalia de argint la individual. ~n perioada
1996-1998 urc\ `n topul primelor 20 de juc\toare ale
lumii. Titular\ a echipei olimpice feminine, care a
ob]inut locul IV `n 1994 [i locul VI (1992, 1996 [i
1998). Vicecampioan\ (cu echipa) la CE de la Pola-
Croa]ia (1997). Component\ a echipei României [i a
1208
forma]iei „AEM” Timi[oara, care a câ[tigat CCE
(1998). Mare Maestr\ Interna]ional\ (1995).
PEREVOZNIC, MARGA-
RETA (1936), n. la Cern\u]i
(azi, `n Ucraina). Profesoar\.
Campioan\ na]ional\ (1962). A
participat la peste 12 turnee
interna]ionale, dintre care: Polo-
nia (1962, locul I-II) [i turnee
interzonale: Lodz (1963) [i Varna
(1966), precum [i la Turneul
Candidatelor de la Suboti]a (1967). A f\cut parte din
echipa olimpic\ a României la Olimpiadele de [ah
din 1963 [i 1967. Maestr\ a sportului (1959),
Maestr\ Interna]ional\ (1967). Dup\ retragerea sa
din activitatea competi]ional\, a devenit antrenoare
de [ah, descoperind [i preg\tind numeroase talente.
POGOREVICI (MAKROPOULOS), MARINA
(1960) n. la Ploie[ti. Profesoar\ de matematic\. A
fost ini]iat\ `n arta jocului de [ah la cinci ani, de c\tre
mama sa, Maria Albule]-Pogorevici. Tenace [i bine
orientat\ de c\tre antrenoarea sa, reu[e[te ca la 15 ani
s\ devin\ campioan\ na]ional\ de junioare II, iar `n
1979 s\ ob]in\ titlul de campioan\ na]ional\ de
junioare I. ~n intervalul 1976-1986 particip\ la 25
turnee de prestigiu, ob]inând rezultate notabile,
dintre care se deta[eaz\ câ[tigarea valorosului turneu
zonal al CM individual feminin de la Bydgoszcz
(1981), prin care ob]ine titlul de Mare Maestr\
Interna]ional\ [i calificarea la Turneul Interzonal de
la Alicante. ~n sintez\, treptele afirm\rii sale sunt
urm\toarele: Maestr\ a sportului `n 1977, iar peste
patru ani realizeaz\ normele de Maestr\ Interna]io-
nal\ [i de Mare Maestr\; `n 1976 [i 1979 de]ine titlul
de campioan\ na]ional\ de junioare. A ob]inut
victorii `n Turneele Interna]ionale de la Ploie[ti
(1974, 1975), Bucure[ti (1977) [i Herculane (1982);
la Turneele Interna]ionale de la Szentes (1978),
Czestokowa (1978), C\lim\ne[ti (1979), Arad
(1981) [i Atena (1982). ~n anul 1984 a cucerit titlul
de campioan\ na]ional\ de senioare. La Olimpiada
de {ah de la Lucerna a cucerit, `mpreun\ cu echipa

olimpic\ a României, medalia de argint. Este
c\s\tori\, `n Grecia, cu Georgios Makropoulos,
Maestru Interna]ional [i prim-vicepre[edinte al FIDE.
POLIHRONIADE, ELISABETA – vezi Persona-
lit\]i (A)
RADOVICI, CORVIN (1931), n. `n localitatea
C\l\]ele, jud. Cluj. Câ[tig\ mai multe Turnee
Interna]ionale la: Cluj-Napoca (1951), Sibiu (1957)
[i Arad (1958). Component al echipei na]ionale care
particip\ la Olimpiadele de {ah din 1960, 1962 [i
1964. Maestru al sportului (1958), Maestru
Interna]ional (1968). S-a remarcat [i ca un foarte bun
antrenor, fiind solicitat `n repetate rânduri s\
preg\teasc\ loturile na]ionale de juniori.
R|DUCANU, GRABOVIETSCHI (SIGALAS),
ELENA (1922-1997), n. la Br\ila. Calculator-eco-
nomist. Campioan\ na]ional\ `n 1952. Câ[tig\
turneele de la: Bucure[ti (1951), Sibiu (1952), Arad
(1954), Ploie[ti (1956) [i Sinaia (1980). Maestr\ a
sportului (1952).
R|DULESCU, MIHAI (1913-1980), n. la Bu-
cure[ti. Inginer agronom. Campion al Bucure[tiului
`n 1936. Victorii `n Turneele de la Bucure[ti (1944,
1954, 1958, locurile I [i II), Târgu Mure[ (1950,
1952, locurile I [i II), Foc[ani (1952), Arad (1955).
Component al echipei na]ionale care a participat la
Olimpiada de {ah din 1956. Maestru al sportului
(1950). Autor al unor c\r]i de [ah, cu referire la
finaluri, deosebit de instructive pentru toate cate-
goriile de juc\tori.
REICHER EMANOIL, GEORGE (1930), n. la
Bucure[ti. Analist programator. Campion al Bucu-
re[tiului (1950, 1953), iar `n 1958, 1964 [i 1971 a
ocupat locurile I [i II. Particip\ la peste 20 de turnee
interna]ionale; component al echipei na]ionale care a
participat la Olimpiada de {ah din 1970. Antrenor al
echipei na]ionale participante la mai multe edi]ii ale
olimpiadelor de [ah. Maestru al sportului (1951),
Maestru FIDE (1982).
{ah
REICHER (IACOVESCU),
RODICA (1934), n. la Bu-
cure[ti. A participat la nume-
roase turnee interna]ionale `n
]ar\ [i peste hotare. Cel mai bun
rezultat l-a realizat la Turneul
Interna]ional de la Sinaia (1969;
locul IV), `nvingând-o pe câ[-
tig\toarea concursului, Alla
Ku[nir. Abordând [ahul prin coresponden]\ din anul
1970, se calific\ `n finala CM 1980-1981. Prime[te
titlul de Maestr\ a sportului (1963), Maestr\ Interna-
]ional\ (1981) [i de Maestr\ Interna]ional\ la [ahul
prin coresponden]\ (1982).
ROTARIU, GHEORGHE (1933), n. la Bucure[ti.
Inginer. Ob]ine titlul de Maestru al sportului la [ahul
practic (1971), dar din 1965 se dedic\ [ahului prin
coresponden]\, unde are rezultate remarcabile, care
vor fi apreciate prin acordarea titlului de Mare
Maestru Interna]ional (1975). Este primul [ahist
român care ob]ine acest titlu.
SEIMEANU, PETRE (1917-1994), n. la Bucure[ti.
Sportiv [i antrenor. Maestru na]ional `n 1943, când
cucere[te titlul de campion na]ional de seniori.
Ob]ine victorii `n turneele na]ionale de la Craiova
(1950), Bucure[ti (1951) [i Cluj (1955). Particip\ la
peste 40 de turnee na]ionale, realizând rezultate
onorabile. Este component al echipei na]ionale `n
intervalul 1943-1955. Remarcabil dezleg\tor de
probleme, a f\cut parte din echipa reprezentativ\
care a cucerit titlul de campioan\ a lumii, `n 1948, la
dezleg\ri de probleme de [ah. Animator al vie]ii
[ahiste bucure[tene, excelent juc\tor de [ah fulger
(blitz). A predat [ahul `n cercul de la Palatul Pio-
nierilor din Bucure[ti, `n intervalul 1970-1973.
Strateg [i subtil tactician, a cultivat un joc psihologic.
STOICA, VALENTIN (1950), n. la Bucure[ti.
Inginer. Campion na]ional de juniori (1967). Câ[ti-
g\tor a numeroase turnee interne [i interna]ionale
printre care: Bucure[ti (1974, locurile I [i II, 1979,
locurile I [i II), Costine[ti (1973,1979), Agard (1976,
1209
 FEDERA}II NA}IONALE
locurile I [i II), Atena (1977, locurile I [i II),
Timi[oara (1981, locurile I [i II) [i Burgoin Jallieu
(1982, locurile I [i II). A fost component al echipelor
na]ionale care au participat la Olimpiadele din 1980
[i 1982. Maestru al sportului (1972), Maestru
Interna]ional (1977). Antrenor federal la Federa]ia
Român\ de {ah `n perioada 1990-1999.
{UB|, MIHAI (1947), n. la
Bucure[ti. Profesor de matema-
tic\. Antrenor i-a fost maestrul
Gic\ Alexandrescu. A `nceput
târziu practicarea [ahului [i a
participat la primele concursuri
oficiale de [ah `n 1967, pentru
ca `n 1970 s\ devin\ campion
universitar, iar `n 1968 s\ se
califice `n finala Campionatului Na]ional, `n care a
participat an de an, pân\ `n 1978. Juc\tor original [i
echilibrat, a parcurs rapid treptele m\iestriei [ahiste,
ob]inând rezultate de prestigiu: Maestru al sportului
`n 1972, Maestru Interna]ional `n 1975 [i Mare
Maestru Interna]ional `n 1978. Campion na]ional `n
1980 [i 1981. Victorii `n turneele de mae[tri de la:
Bucure[ti (1972), Predeal (1972), Sinaia (1973),
Timi[oara (1977), ca [i `n cele interna]ionale: Banks
(1977), Pernik (1978), Almeria (1979), Sokoloc
(1980), Narbonne (1981). Prezent la Turneele Zonale
ale CM individual masculin, a ob]inut mai multe
calific\ri [i particip\ri `n Turneele Interzonale (1982
[i 1985). La olimpiadele de [ah din perioada 1978-
1982, a fost unul dintre juc\torii cei mai eficien]i ai
echipei noastre olimpice.
TEODORESCU (ANDREES-
CU), MARGARETA (1932),
n. la Bucure[ti. Contabil\.
Talent de excep]ie. Debuteaz\ la
14 ani `n concursul de [ah
masculin, deoarece cel feminin
se va organiza abia `n 1948. La
17 ani, `n 1949, va cuceri titlul
de vicecampioan\ na]ional\, iar
`n 1950 va deveni campioan\ a municipiului Bu-
1210
cure[ti. Dup\ acest debut promi]\tor `n cariera sa
sportiv\ de peste 30 de ani, s-au `nscris rezultate de
mare r\sunet interna]ional, din care re]inem: locul I
la Turneul Zonal de la Lodz (1963), participarea la
Turneul Candidatelor din 1964 [i, `n mod deosebit,
evolu]ia de excep]ie de la prima Olimpiad\ feminin\
de la Emmen (1957), unde, `mpreun\ cu Maria
Pogorevici (Albule]), ob]ine medalia de argint. De 4
ori campioan\ na]ional\ (1959, 1968, 1969, 1967).
Victorii `n Turneele Na]ionale de la Bucure[ti (1950,
1951, 1957, 1959, 1962, 1967), Ia[i (1952), Sinaia
(1959), Timi[oara (1960), Oradea (1964), Arad
(1967), Herculane (1979); `n cel interna]ional de la
Bra[ov (1967). De asemenea, particip\ cu rezultate
redutabile la Turneele Zonale de la Krakovia (1957),
Sinaia (1960), Lodz (1963), Vesely nad Morava
(1969). Component\ a echipei na]ionale la Olim-
piadele din 1957, 1963 [i 1974. La Olimpiada de
{ah de la Medellin–Columbia (1974), `mpreun\ cu
Elisabeta Polihroniade [i Gertrude Baumstark, s-a
clasat pe locurile I-II, la egalitate cu echipa URSS.
Maestr\ a sportului (1957), Maestr\ Interna]ional\
(1964), Maestr\ emerit\ (1970), Mare Maestr\
Interna]ional\ (1982).
TROIANESCU, OCTAV (1916-1980), n. la Cern\u]i
(azi, `n Ucraina). Doctor `n medicin\. Primul antrenor
care `l ini]iaz\ `n tainele [ahului este tat\l s\u. La 18
ani particip\ la Campionatul Bucovinei, unde se
remarc\. Valoarea sa precoce o va confirma `ns\ `n
anul urm\tor, la prima edi]ie a memorialului „Gh.
Moscu”. ~n cei 35 de ani de activitate competi]ional\,
este selec]ionat `n 15 meciuri ale echipei na]ionale.
Particip\ la 46 turnee na]ionale [i la 24 turnee interna-
]ionale, cu rezultate remarcabile. Campion na]ional
multiplu (1946, 1954, 1956, 1957, 1968). Ob]ine
victorii `n Turneele Na]ionale de la Cern\u]i (1937)
[i Bucure[ti (1951, 1952, 1953, 1959, 1967, 1968).
Particip\ la Olimpiadele de {ah din 1956 [i 1960.
Colaborator asiduu al „Revistei Române de {ah”, din
1947. Antrenor coordonator al loturilor na]ionale [i
olimpice. Maestru al sportului (1946), Maestru
emerit (1970), Maestru Interna]ional (1950).

TYROLER, ALEXANDRU (1891-?) Primul cam-
pion na]ional al României (1926, 1927, 1929).
Particip\ la activitatea competi]ional\ [ahist\ a
Ungariei `n perioada 1910-1919, dup\ care se
stabile[te `n România, la Timi[oara. Cu echipa
na]ional\ a participat la Olimpiadele de {ah din
1926 [i 1930. A participat la peste 15 turnee
interna]ionale cu bune rezultate. Din 1960 se
stabile[te `n Ungaria.
UNGUREANU, EMIL (1936), n. la Tg. Jiu. Inginer
mecanic. A câ[tigat numeroase turnee, printre care
cele de la: Bucure[ti (1960, 1966, 1967), Sinaia
(1961), Sibiu (1970, locurile I [i III), Craiova (1971),
Oradea (1973), Bra[ov (1974), Timi[oara (1981,
locurile I [i III). Component al echipei na]ionale parti-
cipante la Olimpiadele din 1968, 1970, 1972. Maestru
al sportului (1967), Maestru Interna]ional (1978).
URSEANU, VENIAMIN (1914-1983), n. `n com.
D\nc\u]i, jud. Hotin (azi, `n Ucraina). Doctor `n
matematic\ [i jurist. Maestru al sportului `n 1946.
Particip\ la 9 finale ale CN [i la 6 confrunt\ri
interna]ionale. Victorii `n Turneele Na]ionale de la
Cern\u]i (1935), Bucure[ti (1946, 1950 [i 1954),
Târgu Mure[ (1956) [i Ia[i (1960). Juc\tor inventiv [i
teoretician erudit. Este autorul c\r]ii Strategia jocului
de mijloc `n [ah (1985), ap\rut\ postum.
URZIC|, AUREL (1952), n. la Bucure[ti. Ca
junior, a ob]inut locul al III-lea la CM de juniori
(1969), dup\ A. Karpov [i A. Adorjan. Locul III la
{ah
CE (1972-1973), dup\ Roma-
ni[in [i Miles, [i locul VIII la
CE din 1973-1974. Particip\ la
mai multe turnee interne [i
interna]ionale ob]inând locul I
la: Bucure[ti (1973, locurile I [i
II), Bucure[ti (1981, locurile I
[i III), Ploie[ti (1973), Re[i]a
(1974), Gala]i (1977), Var[ovia
(1977), Atena (1979), Bucure[ti (1981: ICED).
Particip\ la Turneul Zonal de la Pola (1975). Maestru
al sportului (1970), Maestru Interna]ional (1980).
VAJDA, SZIDONIA (1979), n. la Odorhei.
Campioan\ na]ional\ de junioare (1994, 1995 [i
1997). ~n 1994 s-a clasat pe locul V `n CN de
senioare [i s-a calificat la Turneul Zonal al CM. A
fost campioan\ balcanic\ cu echipa de junioare `n
1992 [i campioan\ european\ de cadete `n 1995. ~n
1998 a devenit Mare Maestr\ Interna]ional\.
VOIA, RADU (1922), n. la Chi[in\u (azi, `n Repu-
blica Moldova). Ziarist sportiv [i comentator de [ah.
S-a remarcat `n anii 1950 ca un talentat compozitor
de probleme [ahiste, devenind campion na]ional
(1951,1952). Public\ mai multe probleme de [ah,
dintre care 25 sunt premiate. A f\cut parte din echipa
na]ional\ care a cucerit titlul de campioan\ mondial\ `n
1948. Mul]i ani a fost redactor [ef la „Revista Român\
de {ah”. Publicist [i ziarist la „Gazeta Sporturilor”.
VRABIE, ANGHEL – vezi Personalit\]i (A)