II

UNIVERSIT ATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ISTORIE

MIHAIL GUBOGLU

CRESTOMATIE TURCA
IZVOARE NARATIVE PRIVIND ISTORIA
EUROPEI ORIENTALE SI CENTRALE
(1263 -1683)

II

,Z

BUCURESTI
1978

www.dacoromanica.ro
cog,
1 4 .
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACUITATEA DE ISTORTZ

MIHAIL GUBOGLU

ORESTOMATIM TIIROA
Izvoare narative privind istoria Europe'
oriental. si central
(1263 1683)

- 1977 -

www.dacoromanica.ro
 Prezenta crestomalie este adressta
studenVilor de 1-47Ynatatti1 e de istorle
si de filologis din toate centrals uni-
versitaie,orientaliqtilor-turoologi,pro-
fesorilor si ceroottitorilor care sa ocv-
p& cu istoria medieval& a popoarelor din
Europa oriental& si centrall.
Luorarea a foot ana1izat6 in coleo-
tivul de oatedr& care s-a deolarat de a-
cord ou multiplicarea in actuala redacta-
re.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Inainte de a prezenta continutul gi unele

probleme pe care le ridicd aoeastd.Crestomatie turcdose

impune o privire retrospectivd asupra lucrrilor didac
tice, de acest gen, apdrute in literatura istoricl uni
versal. Odatd cu inceputul secolului al XIXlea, pro
blems unor crestomatii islamice, in general gi turcegti
. in special, au inceput el intereseze tot mai mult unele
centre europene, undo se infiripase cite un centru de
studii orientale. Astfel, Silvestre de Sacy (1750-1838)1,
profesor la Scoala de limbi orienta]e din Paris, a pu
blicat prima Chrestomathie arabe (Paris, 18o6) in isto
ria orientalisticii europene. Dupd citiva ani, a urmat
2
Crammaire arabe (Paris 1810 ,care impreund cu cresto
matia gi vocabularul sdu au apdrut, in forma prescurta
td, gi in limba rasa' (Moscova, 1836)3.
Primul turcolog polon asef Sekowski (n.1800
T. lno - m.1858, St.Petersburg)4, dup6 terminarea univer
itdtii din oragul su natal, fiind trimis in Orientul
Apropiat, gia desavirsit nu numai cunogtintele in cele
trei limbi islamice: arabaturcapersana, ci a strins gi
o colectie de manuscrise, in special cronici turcegti
privitoare la istoria Poloniei gi a altor popoare.Numit
,a 1822 ca titular al cursului de limba turcd la Univer-

1. Despre Silvestre de Sacy (Antoine Isaac) cf.Grand

Larousse Encyclopdie, t.IX,Paris-1964, p. Sil.
(sub voce).
2. Este socotitd ca monument filologic, ed.IIa,
Paris 1826. (ibid)
3. Kratkaia arabskaia grammstika. Moscova 1836 .
(Nape6atana vmeste s slovarem k ego arabskoi
hrestomatii ).
4. Numit gi baron Prambeus cf.Biobibliograficeskii
slovari otecestvennih tiurkologov - Dooktiabris
kii period - pod redaktiei i s vvedeniem A.N.
Kononova, Moscova 1974, p.258-26o.
www.dacoromanica.ro
 4

sitatea dia St.Petersburg,a.reugit chiar din primii ani

de profesorat sA editeze, in douI volume, o bogatA"Colec-
tie de crenici turcegti ajutAtoare la istoria Poloniei"5
cu unele referinte gi la tArile invecinate, printre care
gi tara noasta. Lucrarea cuprinzind fragmente, in tra-
ducere polonl din vechile cronici turcegti, nu este in
fond deoit o crestomatie. Pe urmele turcologului J.Sskow-
ski a mars gi.compatriotul au, in bunA parte contemporan,
6
Anton Osipova Lluchlinski (18o8-1877) cunoscut
, prin
Osmanskaia hrestomatia (St.Petersburg, 1858-1859), pri-
vind in cea mai mare parte istoria Poloniei gi a Rusiei.
Sub report didactic completeaa opera predecesorului slu.
Autorul a mai publicat gi o cronic4 tAtAreascit "Risale-
tatarlar3 in limba polon, privind in special relatiile
tatarilor lipcani ou sultanul Suleiman I Magnificul in
anul 1558 (Vargovia, 1853)7.
Inainte de mijlocul secolului al XIX-leattur-
cologul run Ilia Nikolaeyit Berezin (1818-1896)8 a in-
ceput. a desagoare o bogaa activitate didactia gi
gtiintificA. Una din lucrArile sale este gi "Crestomatia
tura", in 3 volume (Kazan, 1857 - St.Petersburg,189o)99
prin care completeazA gramatica limbei turcegti a profe-
sorului Kazem-Bek lo . Un loc important in istoria turoolo-

5. J.8Tkowski, Cc1letaneR z dz1e1opis6w tureokiok

rzey do historii Polskiti sluzaoyoh,t.I.Warsza
wa 1 4;t.II, Warszawa 1825.
6. Cf.A.N.Kononov, op.cit., p.221.
7. Math lipcani au avut relatii gi ou Moldova...
8. Cf.A.N.Kononov, op.cit., p.123.
9. Turetskaia hrestomatia, Sostavlennaia N.Berezi-
nap prof.turetkogo+lazika v St. Pbg. Univ.-te,
t.I,Kazan 1857, 16 375 p.; t. II, vApusk 1,
Kazan 1862, 144 p.; t. II, vApusk 2, St.Prg.
1890, 145 + 2o9 p.
lo. Despre Kazem-Bek Alexandr Kasimov4 (18o2-1870)
cf.A.N.Kononov, op.cit., p.175-176.'

www.dacoromanica.ro
 5

giei rusegti, atit sub raport didactic cit gi gtiintific,

ocupX "Crestomatia comparativ6 a limbei turcegti a idio-
mului osmanli gi azerbaidjan..." (Moscova, 1866)11,publi-
catA de Lazar Emmanuilovi8 (Manui1ovi6) Lazarev (1822 -
12
1884) , armean de origine, fondatorul Institutului de
studii orientale din Moscova, in cadrul cg.ruia a fost re7
prezentantul catedrei de limba tura. gi t6targ.. Crestoma-
tia lul L.E.Lazarev, pe ling o introducere, in rus, vo-
cabular gi ghid de conversatie in limba turcg. gi rus6 ,
(p.1-52 gi 257-296), in cea mai mare parte cuprinde di-
verse texte turcegti, extrase din unele opere gi trans-
crise in caractere arabe. Dup motivarea edit6rii acestei
crestomatii, incepe cu Fragmente din cartea Babername in
dialectul djagatai, privind evenimentele istorice, din
anul hegirei 994 (= 1585-1586), din regiunea Samarkand
(p.2-15). Din cuprins mai este de retinut un fragwmt in_
tins din Cronica Ragid efendi privind evenimentele din
anul Hegirei 1o89 (=1678-1679 e.n.) (p.168-178).
Degi prin diversitatea genurilor literare,
crestomatia lui L.E.Lazarev este prea inca'rcat5., ames-
tecata gi 1ipsit6 de unitate sub taportul izvoarelor,este
totugi instructiv6, util, poate cea mai importantA din-
tre crestomatiile turcegti din secolul trecut. In seria
acestor crestomatii se incadreazA gi lucrarea turcologu-
lui rus, de formatie istoric6 gi lingvistica, Mihail
AfricanoviC Terentiev (1837-19o9 ?)13, cu studii la Is-
tanbul intitu1at6 "Crestomatia turc6, persan6, chirghiz

11. Sravnitel'naia hrestomatia turetkago iazika na-

recii Osmanli i Aderbidjana... Sostavlennaia
I.M.Lazervim, Moscova 1866, 52+296 p.
12. Cf.A.N.Kononov , op.cit.7 p.2o2-2o3.
13. Cf.A.N.Kononov , op.cit., p.269-27o.

www.dacoromanica.ro
 6

gi uzbecA" II (St.Petersburg, 1876) 14, completind grama-

tica sa consacratA scestor limbi turcice (I) (St.Peters-
burg, 1875). AceastA crestomatie are ca anexA Tabele sin-
cronice pentaax transformarea ailor hegirei in ale erei
noastre. Este de retinut cA, sub semnAtura lui M.A.Teren-
tiev a apArut "Interpret militar (editie cazon) ruso-ro-
mAno-bulgaro-turc" (St Petersburg, 1877)15.
Autorul prtmei crestomatii in limba turcA-t4-
tarA "Tatarskaia hrestomatia" (Kazan, 1842) 16 a fost
Martinian Ivanovi6' Ivanov (1812 ?)17 care, in acelagi an,
publicA gi o gramatic4 a limbei turco-tAtare. Aceeagt ac-
tivitate gi contributie a avut-o,la Orenburg, in cadrul
gcoalei militare de cadeti, dupii 1831, Salila Djan Kuklia-
18 ,

gen , care a intocmit gi a publicat dou6 lucrAri de acest

gen. Prima, intitulatA Crestomatie turcA-tatarA.a apArut.
19
la Kazan, in trei editii (1859, 187o gi 1875) , gi a do-
1859)20.
ua, Dictionar *i crestomatie turcl (Kazan,
prezentantii turcologiei din Gruzia sau Georgia, ca Sa-
dik41u Mirza yahi (1792-1852)21 gi a prof. Ivan Ivanovid
Grigoriev22, discipolul lui A.Kazem-Bek, au sorts o carte
turceascA Kitab-i tUrk ..."Crestomatie vastA in dialectul

14. Hrestomatia tura kaia ersidskaia kir izskaia

1 uzbekskaia... Sostavil ihail Terentiev, t.
Pbg. 1676, 10 p. + 8 pl.
15. Voennii Dereirocik Kazan oe izdanie russko- u
mAnsko-bulgarsco-turetkii, t.Pbg. 1 7 , VI +
363 + 4 p.
16. Tatarskata hrestgmatia, Sostavlennaia Martinia-
nom Ivanovicrm Casti I-II, Kazan 1842,2+6+VI+
176 p.; 6. II, 196 p.
17. Cf.A.N.Kononov, op.cit., p.168.
18. Numit gi Salihzian cf.A.N.Kononov, op.cit.,p.2o1.
19. Tatarskaia hrestomatia sostavlennaia Salih-Djanom
Kukliagevvim Kollejskim ...,Kazan 1859,111+164,
1o7 p.; idem, in 187o pi 1895.
2o. Slovari k Tatarskom hrestomatia, Kazan 1859,10p.
21. Cf.A.N.Kononov,op.cit.,p.218-219.
22. Cf.A.N.Kononov, op.cit.,p.152.
www.dacoromanica.ro
 7

azerbaidjan" (1852)23. Tot in a doua jumatate a secolului

or24
al XIX-lea, turcologii Mirza Abu'l-Hasan Vizir gi
25
Iosif Mizandrov au lasat, in manuscris, (s.a.et. 1.),
cite o crestomatie turcA-tAtarg gi azerbaidjanA. Acelagi
caracter turco-azerbaidjan 1-au avut gi crestomatille al-
cAtuite anterior de Ibrahim IsaeviS (Isakovici) Halifin
26,
(1778-1829) autorul primal crestomatii tAtare in Ru-
sia (1825) gi Azerbaidjan de Mihail IvanoviS Saradjev
(1837)27. Timofei Makarov 8 este nu numai autorul unei
gramatAci tAtare in idiomul caucazian (1848), ci gi al
unei crestomatii in dialectul local (185o).
29
Din colaborarea lui Kadizade Hasan Nuri ,
turc, originar din Konia, cu studii la Istanbul, incetA-
tenit pe la 1911 in Rusia, si a discipolului sAu Alexan-
dru N. Samoi1ovi6 (188o-1938)3 a apIrut o "Inceroare de
crestomatie turcA-osmand" (Petrograd, 1915), fundamenta-
td mai mult pe ziare31.. .

Amintim cd gi alti reprezentanti ai turcolo-

giei rusegti, din Orenburg, ca Ibrahim Altin Sarin (1841.-
1889)32 gi Alexandru GrigoroviZ Bessanov (1848-1917)33,
u publicat fiecare cite o crestomatie turceascl, in.dia-
lectul chirghiz sau cazah, avind un caracter cam didactic,
mai mult pentru invAtAmintul mediu.

23. Kitabi-Tiurk (Prostrannaia hrestomatia Aderbild-

janskogo narecia) 1852, ms.la TGIL,f.422,op.2,
f.lool.
24. Trecut-gi Vezirov of.A.N.Kononovop.cit.,p.136
25; Cf.A.N.Kononov, op.cit.o.217.
26. Cf.A.N.Kononov, op.cit.,p.281-282: "Pervaia
hrestomatii tatarskii..."
27; Of.A.N.Kononov, op.cit.,p.256.
28. Cf.A.N.Kononov, op.cit., p.208-2o9:"Hrestomatia
mestnago narecia...".
294 Cf.A.N.Kononov, op.cit., p.173
3o; Cf.A.N.Kononov, op.cit., p.254-256.
31. Opit osmansko-turetkoi gazetnoi hrestomatii,
Petro:4rad,1915.
32. Cf.A.N.Kononov, op.cit., pao2-1o3.
33. Cf.A.N.Kononov, op.cit., p.126-127.
www.dacoromanica.ro
 8

Reprezentantu1 turcologiei din Tagkent,Iacov

Jakovlevia' Lilits54, a sco.; o crestomatie chirghiza, cu-
prinzind mai mult 1iteratur populara din regiunea Tur-
chestanului35. In timp ce turcologul din Saratov, Vladi-
mir PepoviS (1852-1918)36, a publicat doug crestomatii:
una, Saratov-persan in traducere rusa (Tagkent, 1887)37,
gi alta pentru uzu1 institutorilor seminariilor din Asia
38
Centrala (Tagkent, 1896) .

Poate mai mult decii; toti, cunoscutD1 osma-

nist rus Vasile Dmitrevil. Smirnov (1846-1922)39 a folo-
sit din plin izvoarele narative turcegti gi a dat frag-
mente'alese din cronicarii otomani. Este indeajuns sa a-
mintim, printre lucrarile sale de acest caracter, unele
axate chiar pe anumite teme, "Koci bey din GlimUlgina pi
a10. scriitori otomani din secolu1 al XVII-lea despre
cauzele decaderii Turciei" (1873) 409 "EXtrase alese din
oPerele literaturii otomane" (1903)41 etc.
Dupr, cum s. vede, in Rusia, ping. la Revo14ia
din Octombrie, au fost intocmite multe lucrgri didactice,
in special crestomaVii pentru InvgtAmintul superiorounele
fundamentate pe izvoare istorice turcegti (L.E.Lazarev,
V.D.Smirnov etc.).

34. Cf.A.N.Kononov, op.cit.a.206-207

35. Kirgizkaia hrestomatia. Sbornik obraz-tov narod-
noi literatu.rfkirglzov Turkestanskago kraia,
Tagkent, 1883.
36. Cf.A.N.Kononov op.cit.,p.156
37. Saratov-persidskii hrestnmatia...
38. " " dlia ugiliscia...
39. Cf.A.N.Kononov, op.cit.,p.261-262
4o. Kocibey GiumitaTinskii i drugie Osmanskie pi-
sateli XVII veka o pricina upadka Turtii,St.
Pbg. 1873, VI1+271 p.
41. Obraz ovia proizvvedenja Osmanskoi literaturi,
t.Pbg. 19o3.

www.dacoromanica.ro
 9

Poate mai inainte decit in Polonia sau Rusia,

preocupdri pentru extrase din cronicile turcepti, fie per-
tru pederea lui Carol al XII-lea in Imperiul otoman, fie
pentru alte probleme, au apdrut pi in Orile scandinave.
0 pildd vie in aceastd problemA constituie extrasele lui
M.Norberg in limba suedezd Turkiska Riktes annaler t.I-
II (Christianbad 182o-1822).
Nu numai in Polonia pi Lisie, ci gi in Euro-
pa Centrald au fost intocmite crestmatii sau lucrri cu-
prinzind extrase din operele cronicarilor turci. Este in-
deajuns sd amintim Chrestomathie ot 9,,ane (Berlin, 1854,
ed.a II-a, 1856) de G.Dietrich, cupl-nzind texte eclezias-
tice, literare pi istorice. Cel care a inaugurat publica-
rea unor extrase din Cronica lui M.Nepri (m.152o) pi din
alte cronici tvrceti, sub forma unor crestomsqii, au
fost Walter F.A.Bernauer, Quellen fUr serbische Geschichte.
42
Aus tUrkischen Urkunden (Viena, 1857) pi Theodor N31-
deke, AuszUge aus Nesri's Geschic'ate des osmanischen
.43
Hauses (1859-1861) etc.
Spre sfirpitul secolului al XIX-lea, turcolo-
gul ungur Jozsef Thury a flcut numeroase extrase din cro-
nicarii turci, incepind cu Asiki,agzade (sec.XV) piDd la
Mustafa Naima (sec.XVIII) (m.1716), pe care le-a publicat
in cloud volume sub titlul TbrUlc Tbrt6netirok, I, (Budapes-
ta, 1893) pi II (Budapesta, 1895), pe care le-a continuat
sub acelapi titlu Imre Karacson (m.1911), publicate post-
mortem (III, Budapesta, 1914), incepind cu M.Naima.Amin-
Lim cd Henri Massif) a publicat o Anthologie persane,Payot
1950, Paris, cuprinzind pi geografi, istoriografi etc.

42. Cf.Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber-der

Osmaren und ihre Werke..., Leipzig 1927, p.39.
43. In rev.ZDMG., XIII (Wien 1859), p.176-218 pi
XV (1861), p.333-380.

www.dacoromanica.ro
 lo

Traditiile s6n6toase ale turcologiei austriS-

ce, create de Fr.Kraelitz-Kreifenhorst, sint continuate
cu o deosebita amploare, in ultimile dou decenii, de
Richard F.Kreutel. Intre anii 1955-1966, inainte de tre-
cerea sa in viata diplomatical, a pus bazele unei noi "Co-
lectii de istoriografie otomand" - Osmanische Geschichts-
schreiber, in care a publicat pe rind cronici turcegti,
integrale sau fragmentate. Merita sI fie mdcar semnalate
in ordinea aparitiei lor: "Kara Mustafa papa in fate Vie-
(1955)44;
nei" "De la pastorit la Sublime Poarta" (Agik-
pagazade) (1959)45;"Prizonierul ghiaurilor, Osman aga,
tilmaciul din Timigoara" (1962)46; "In impgratia merelor
de aur..." (Evliya Celebi) (1965)47) "Intre paga gi ge-
48
nerali... Osman aga din Timigoara" (1966) eto. reea ce
se poate obiecta, sub report stiintifio, este nealatura-
rea unor texte originale. Numai traduceri germane,nu sint
dajuns.
Meritul lui Richard F.Kreutel este gi edita-
rea unei crestomatii turco-osmane importante Osmanische-
49
tlirkische Chrestomatie (WiesbadOn, 4,4) 1 sub ingriji-
rea lui Bertold Spu1er gi Hans Wehr, avind un cuprins be-
gat, variat gi interesant. Aceasti crestomatie cuprinOs
bucati,alese din toate genurile literaturii turcesti.Ast-
fel, I.Literatura populari '"olksliteratur" (p.1-16) are
in frunte anecdotele lui Nastrattin hogea, II. Povestiri
gi istorioare "ErzUhlendes Schriftunr (p.16-31),fragmente

44 Richard F.Kreutel, Kara Mustafa vor Wien. Das

tUrkische Tagebuch der Belagerung Wiens 1683,
verfasst von Zeremonienmeister der Hohen Pforta.
Wien, Styria 1956, recenzat de Han]. Inalak in
"Belleten".XXI/83, (Ankara 1957),p.514-515.
45. Idet ,Vom hivtenzelt zur hohen Pforte.Agi1pa-
gazade,Graz-4den,1959,334 p.+ h.
46. Idem, Der Gefangene der Giauren Osman aga,Graz-
Khln,1962, 253 p + h.
47. Idem, Im Riche des Goldenen Apfels. Evliya Ce-
lebi....,Wien 1966, ed. II-a, cu p.
www.dacoromanica.ro
 11

alese din povestirile lui Osman aga, Kt1p Celebi etc.,

III.Drama (P.32736), incepe cu "Doi tineri eroi", de
Namik Kemal. IV.Epistolografia pi publicistica (p.36-46),
scrisori de la sultanul Baiazid I despre tginuirea mortii
lui Murad I la Cossovo (1389), raportul lui Kara Mustafa
paga despre asedierea Vienei (1683), Plaga ciinilor in
Istanbul" de Ibrahim Sinasi (1865) etc., V. Din scrieri
le unor cgrturariistorici (p.47-49), de ex."Deserierea
oragului VeneVia de KAtip Celebi" (din 1656) etc.
Este de retinut capitolul VI "Istoria lite
raturii" (Literatur Geschichte, p.50-68), in car se dau
fragmente din operele istoriografilor otomani: M.Negri
(m.152o), Sadeddin, Ibrahim Pecevi, Solakzade, Naima,Ra
gid pi Ahmed Cevdet (m.1895). Ultimul capitol (VII) "Poe
zia" (Dichtung, p.68-8o) cuprinde bucati alese.din opere
le marilor poeti otomani Cevri, Baki, Nefi etc.
Cea mai mare parte a lucririi este consacrata
, Vocabularului (p.173-284). Textele operelor alese sint
transcrise in oaractere arabe, metodA demng de urmat.Tra
ducerile sint inlocuite prin unele indicatii gi.explica
rea unor expresii in germana "ErlUuterunger" (p.81-172).
Apreciind obiectiv aceastd crestonatie, se poate spune
ca este cea mai bung ping acum, cu singura rezervd, c
este prea amestecata *i incArcata,oa gi lucrarea lui
L.E.Lazarev. Se putea o selectie pi mai bung de izvoare.
Este tin lucru fireso oa Si in Republica Tur
cia sa incetgVenit obiceiul de a intocmi crestomatii
pentru vechile texte otomane *i antologii pentru cele mai
noi, incepind de la introducerea,reformelor europene -
"Tarzimat '(1839) incoace.Una din primele,lucrari dAacticede

48. Idem, Zwischen Paschas und Generalen... Osman aga

. von Temeevar. Styria 1966, 176 p.M.M.B.
49. Ed.Otto Harrassowitz,Wiesbaden 1965, XXII+284 p.
(Porta linguarum Orientalium.Herausgegeben von
Bertold Spuler und Hans Wehr, Neue Serie VII).
www.dacoromanica.ro
 12

acest gen aparne lui Ali Canip, TUrk edebiyati antoloL

lisi (Istanbul, 1931), utila atit elevilor de curs supe-
riorpcit pi studeaglor in liter.. De fapt, cea mai bo-,
gata "Antologie a literaturii.turcepti, de la inceput
(sec.VIII-X) pina astazi" (Ankara, 1967), ne-a lasat-o
Vasfi Mahir Koca TUrk 5o , autor al unei istorii a litera-
51
turii turcegti . Antologia sau crestomatia de mai sus
cuprinde schite biografice pi bucati alese pi Pentru un
numar considerabil de istoriografi otomani, din pacate
numai in transcriere latina, alfabet introdus oficial
in Turcia in anul 1928. Pentru secolul al XIV-lea men-
tionam:,Kadi Burhaneddin (p.69), Ahmedi.(p.70) pi Ham-
zavi (p.71-72); sec.XV: Apikpapazade (p.90-91); sec. XVI:
SelAniki Mustafa (p.137-138); sec.XVII: I.Pecevi (p.167-
168) si KAtip Celebi (p.169-173); eec.XVIII: Naima (p.224,
236), Suphi (27o-272), Ahmed Resmi (p.273-275) etc.
Obiectiv, trebuie sa recunoaptem cg cea mai
pretioasA crestomatie in literatura turcg ne-a lAsat-o
prof. Fahir Iz de la Universitatea din Istanbul, fost di-
rector al Institutului de turcologie. Opera sa intitu1at&
Eski TUrk Ldeblyatinda Nesir, cu subtitlul XIV. Yuzylldan
XIX. YUzyil Ortasina Kadar Yazmalardan Secilmis Metinler
(Proza in vechea literaturg turcg. Texte alese din manus-
arise incepind din sec. al XIV-lea pinA pe la mijloca 86-
colului al XIX-lea), I (Istanbul, 19641 XXII,+653 p. Aceas-
t g. monumental& lucrare, apreciatg de istorici cu renume52

5o. Vasfi Mahir KocatUrk, Turk Edebiyati Antolojisi;

Bas1angictan bu gUne kadar, Ankara 1967, 823 P.
51. Idem, TUrk Edebiyati Tarihi.BaQ1angiQtan bu_giino
kadar TUrk Edebiyatinin tarihii tahli1i ve ten-
kidis Ankara 1964, XII + 856 p. (Ed.II-a,Ankara
197o).
52. Elogios recenzat de Halil Inalcik, in-"Bel1ete4
XXIX, nr.116 (Ankara 1965), p.673-674.

www.dacoromanica.ro
 13

cuprinde un "Cuvint inainte" (Onstm, p.V-XXII) gi ouprin-

sul operei (Icindekiler, p.XXIII-XXVIII), redate in al-
fabetul latin gi in limba de azi. Restul (653 p.) in ca-
ractere arabe, cu mici indicai in cele latinelouprin-
de extrase din izvoare narative turcesti, scrise in pro-
za. Spatiul nu ne permite decit s8. semnalam categoriile
mai importante: I. "Texte eoleziastioe", II."Istorii bio-
grafice in Islam", III. "Texte din epopei istorice popu-
lare" (Destani metinler",p.247-318); IV. "Povestiri gi
istorioare" (Hikaye, p.361-402); V. "Povestiri populare"
(Halk hikyelri, p.403-421); VI "Poeme istorice sau
epopei istorice" (Destani eserler, p.422-5o9) din care
face parte *i "Cronica selgiucd sau oguzd" (Selgukname
sau Oguzname, p.510-539);"Cronici de expediOA"(Gazavat-
name, p.54o-562) gi "Istoriile dinastiei otomane ( Te-
varih-i al7i Osmanlar, p.563-653). In acest ultim capi-
tol se dau fragmente din: 1. Cronicile anonime,2.0ruc,
3.Ruhi, 4.Agikpagazado, 5.Negri gi 6.1atfi page (m.1561).
Continuarea acestei opere (vol.II) gi un volum consacrat
,ronicilor rimate gi oporolor in versuri (vol.III)lanun-
t;ate de autor, n-au mai apdrut. In schimb au vIzut lu-
mina tiparului uncle antologii privind literatura tur-
cii mai nou6. Printre acestea, cea mai important este
Yeni TUrk Edebiyati Antololisi - "Antologia noii,lite-
raturi turcegti" I, 1839-1865, pregItita de prof.Mehmet
Kaplan, Inci EnginUn gi Birol Emil, Istanbul, 1974,
IIII+622 p. Cuprinde nu numai literature pur6 ci gi
miult6 istorie. Astfel primul capitol intitulat Islahat
- "Reforme" are numai caracter istoric: L."Firmanul
banzimatului" (Tanzimat Fermani, p.1-3) 53..., 3.Cuvin-

53.Despre acest important act istoric vezi Tudor

Mateescu, Hati*eriful de la Glilhane,in "Maga-
zin istorio" nr.12 (dec.1973),p.70-724.2 pl.

www.dacoromanica.ro
 14

tarea sultanului Abdulmecid (p.13-14)...., 6. Din rapor-

tul lui Suphi paga, tatAl lui H.S.Tanribverlambasadorul
Turciei in Romania (193o-1944)(p.19-25)..., 15. Scrisoa-
rea lui Cevdet paga adresatA lui Sadullah paga (p.64-67)
qi 16. Raportul lui Pertev paga (p.68-72). Nu numai aces-
tea, ci gi celelalte capitols abundA in problems istori-
ce. Acestea sint oele mai importante crestomatii turcesti-
Spatiul nu.ne permite BA prezentAm gi altele de valoare
subsidiarA.Despre toate vezi Agfth Sirri Levend:TUrk Ede-
blyati Tarilai I, Cilt,(lirl.s Ankara 1973,p.478-493:Ede-
biyat Tarihleri.
Dup6 aceasta succintA prezentare a unor cresto-
matii gi antologii aparute in oiteva Vri, revenim la
problemele istoriografiei noastre. In aceastA privintA,
indeplinind un deziderat al marelui istorio N.Iorga,ca-
.re igi incheia comunicarea sa din 15 iulie 1928 cu:"tre-
buie 85. avem gi noi, stind la un loc, tot ce ne priveg-
te in cronioile osmanilor"54 9 am nout un pas inainte
prin publicarea celor doul volume de Cronici turcegti
privitoare la tArile romane (Bucuresti, 1966 gi 1974)55.
Crestomatia de MO, axatA pe o razA geograficd mult mai
intinsA, privind istoria popoarelor din sud-estul gi
centrul Europei, face parte din lantul acestor incercArf.,.
Ea completeaza cu noi cronici, unele inedite, cu noi
evenimente gi cu multe alte gtiri istoria Europei Ort-
entale gi centrale. Astfel, in fruntea crestomatiei
se gAseso extrase, in traducere romaneascA, din opera
lui Yazicizade Ali (m.145o), Tarih-i al-i Selcuk (Cr0-
54. N.Iorga, Cronicile turcesti ca izvor pentru
istoria Romanilor, in "An.Acad.Rom.Mem.sect.
. ist".s.III,3,tatMema,Bucuresti,19220.22.
55. Mihail Guboglu qi Mustafa Mehmet,Cronici tur-
ce$ti privind tArile romne, Extrase vol.I,
Bucuresti 1966,562 p.si Mihail Guboglu,Cro-
nici turcesti privind tArile romane...v171:1I
www.dacoromanica.ro
(Bucuregti,1974),542 una in culori.
 15

nica dinastiei Selgiuce), dupA manuscrise pAstrate in

Bibl. Topkapi Sarayi din Istanbul56, precum pi din ma-
nuscrisul Saltukname, de Ebu'l-Hayr-Rum157. Aceste frag-
mente priveso prezenta turcilor selgiuci in sud-estul
Europei, in general, gi colonizarea Dobrogei gi Macedo-
niei cu turoi din Anatolia, in special. Al doilea ms.
turc Saltukname cuprinde o descriere amAnuntit a vie-
tii gi faptele lui Sari Saltik Baba, care gi-a imprimat
numele asupra oragului dobrogean Baba <dag)58 -"Stinca
staretului", undo se pastreazA pinA astazi mormintul
sAu. Prin prezenta sultanului selgiuchid din Konya, Iz-
zeddin II Kaykaus, atestat in aceste manuscrise, mai
ales in Selcukname al lui Yazicioglu, se ridicA proble-
ma originii gagauzilor ca descendenti ai acestora59.
Aceeagi problemI este tratatA de Seyyid Lokman, pe lc
finale secolului al XVI-lea in Oguznamo (Ms.Bibl.Nat.

56. Ms.turc fond Revan n-rele 139o, 1391 gi 1392

(cf.Fehmi Edhem Karatay, Topkapi Sarayi MUzesi
KUtUrhanesi TUrkce Yazmalari Katalogu, c.I.,
1nTalbu1 -1961, p.2o1, nr.615, p.2o2, n-rele
616 gi 617.
57. Ms.turo fond Hazine nr.1612, 618 fol.(cf.Fehmi
Edhem Karatay, op.cit. c.II, Istanbul 1961 ,
p.294, nr.2799). Un al,doilea manuscris din
Saltukname a fost semnalat gi succint prezen-
tat de dr.MUjgam Cunbur, director general al
Bibliotecii Nationale din Ankara, intitulat
Saltuk-Namenin troki Basimi ve ikinc. Yazma
NUshasi Eizerine,in "Mirk Folkloru Ara7tirma1ari
Yilligi".Belleten 1974, Ankara Universitesi Ba-
simevi. p.55-62 + 2 facsimile.
58. Cf. J.Deny, Sary Saltyg_q:L2ensmda_la_yille
de Babadafti, in 'rM61anges Emile Picot",p.II,
1919; Franz Babinger, Sari Saltuk Dede in "En-
. cyclop6die de l'Islam", t.IV(1934),p.177-178.
59. Cf.Paul Wittek, Les Gagaouzes = Les g,ns de
Kayka'us, in "Rocznik Orieataiistycznr,tXVII
(1951-1952),Kraktlw 1953,p.12-24;idem,Iazili-
oglu Ali the Christian Turks of theDobrud-
ja, in "Bulletin of the School of Oriental and
African Studies",t.XIV,London 1952,p.649-670,
www.dacoromanica.ro
 16

Viena), un izvor mult mai tirziu, in care rezumA foarte

suocint Cronies Selcukname a lui Yazicizade Ali (X,p.3).
Prezenta lui Sari Saltik Baba in Dobrogea gi operele nu-
mite Saltikname 1-au preocupat gi pe allterul Evliya
Celebi efendi (1612-1682) (XII, 7 p.).
Fragmentul din Gazavatneme... (III, 7 p.) cu-
prinde episoade importante din vie4a sultanului Murad
al II-lea (1421-1451), luptele cu Iancu de Hunedoara 1
erou/ Transilvaniei, oglindite in miniaturl in manuacri-
sul Hunername6, Tratatul de pace de la Sighet (iul.
1)144) etc.
Cronicile lui Agikpagazade (IV, 16 p.), Enveri
(V, 43 p.), Kivami (VI, lo p.) Tursun bey (VII,p41o4-
117).din secolul al XV-leacAnonimele ed.Fr.Giese (VIII,
19 p.). Cronica lui Oruc bin Adil, gi aceea a lui Nevi
.scrise pe la finele veacului al XV-lea sau inceputul ce-
lui urettor61, cuprind numeroase fragMente privind fon-
darea Imperiului otoman (1299-13oo), treceres gi aess-
rea turcilor in Europa (1352), luptele cu popoarele tal-
canice pi cucerirea Peninsulei Ealcanice. Astfel,,croni-
carul Kivami are fragmente importante care reflecta lup-
ta poporului albanez, sub conducerea lui Iskender beg,
impotriva expansiunii otomane. Tursun beg descrie Cuce-
rirea Bosniei gi Cafei. Fragmentele alaturate, extrase
din cronicile de mai sus, privite in ansambu,privese di-

6o. Ms.turc Bibl.Topkapi Sarayi Milzesi, Istanbul,

fd.Hazine 1923, cf.HUnername Miniyattirleri_ve
Sanatacilari. Cuvint inainte (qnsliz)de evket
Rado, Introducere de-Nigar Anafarta, Istanbul
1969, Xivt 44 fol.p1,(Dogan Kardegler Matbsaci-
.lik Sanayli Anonim Sirketi....).
61. In iul.15oo, poate ;J. mai tirziuOruo era in
viatd cf.Irne Beldiceanu-Steinherr,Un lesa
Eieux du chronicueur Uruj by..., in"Builetin
of the School of Oriental-and African Studies,
University of London7 vol.XXXIII,Part.2t197o,
www.dacoromanica.ro
P.359-363.
 17

verse momente din relqiile turcilor ou popoarele din

sud-estul Europei, in general, pidin Peninsula Ba1cani-
06, in special, pin g. pa la inoeputul seo. al XVI-lea.
Deai in numeroase cronioi turcesti se descriu asedierea
ai cucerirea Oonstantinopolului de Mehmed al II-lea,am
dat numai un fragment din Ne9ri privind gi popularea ora-
sului dup6 cucerire. Cu privire la acest eveniment,soco
fragmente mai multe gi poate chiar mai importante din
cronicile iurcepti le-a dat Nikifonm Moschopoulos in
Le siegt et la prise de Constantinopole selon les sources
turques 2. Toate acestea constituie primaparte aCrbonkat;te.
A II-a parte. Cronica companiei ai bdt4liei de la Mohtos
(29 aug.1529), de Kemalpaaazade sau Ibni Kemal, (J3 up
?)

izvor de bezel pentru evenimentul important din istorld

Europei. Acosta, pe lingl faptul ca a desfiintat regatul
unguresc, a deschis calea.turoilor pentru inaintarba in
Europa CentralA. Din descrierea poetica a lui Komalpavl
zade (m.1555) s-au dat fragmente ilustrative (XI,41 p.)
pentru desfagurarea campaniei ai bataliei, precum gi une-
le atiri privitoare la tAxile romane. Am avut in vedere\
pi faptul ca in oele douA volume de Cronici turcesti...
n-a fost ouprins acest izvor narativ. Nu am trecut cu
vederea nioi oronica marelui vizir LUtfi papa (m.1561),
din care am dat citeva fragmente privind luptele turco-
austriece pentru impartirea Ungariei gi stApinirea Tran-
silvaniei, din preocupArile sultanului-Suleiman I Magni-
ficul (1550, despre oouparea hanatului din Cazan de cd-
tre rugi ai devenirea lui Devlet Ghirai ca han al Crimeei
gi al Caffei (Refe) in 1551.

62) In "Hellnisme Contemporain" 1453-1953 (1953),

p.25-4o; recenzie in "Fatih ve Istanbul II ",
7-12 (1954), P.281.

www.dacoromanica.ro
 18

Din pretioasa cronicA a lui M.Selgniki,Tarih,

am dat un fragment privind cucerirea insulei Ciprul de
turd., sub sultanul Selimn, gi altul din dramatica bd-
Ville de la Lepanto (tc.Inebaht), din 1571, care.a in-
trat in preocupArile istoriografiei romanesti63).
In fine, din vasta cronicA a lui Sarih 1117 Me-
narotlu Ahmed efendi (m.1656), ms.turc Bibl.Topkapi Sa-
64
rayi (Istanbul) , am dat fragmente ilustrative privind
relatiile turcilor cu popoarele din sud-estul gi centrul
Europei, incepind de pe la mijlocul jumItgtii a doua a
secolului al XVI-lea pinA pe la 1655-1656. In acelagi
timp, am dat atentia cuvenitA pIrtilor din aceast im-
portant cronicA care privesc tarile romne, hanatul ti-
ter din Crimeea, nogaii din Bugeac, in frunte cu Kantemir
Mirza (m.1637) gi altar evenimente istorice, redindu-le
cit se poate de amplu (XIV,158 p.). Din cauza spatiului
restrins n-am putut insera in aceastA crestomatie nici .

mAcar citeva fragmente din cronicile lui Idris Bitlisi

Pecevi, Sadeddin gi KEttip Celebi. Am renuntat ugor la
aceste izvoare narative importante gi pentru faptul c
se gases() in fragmente alese (text turc) in Crestomatia
lui Richard F.Kreutel, ceea ce,am semnalat, gi la care.
cititorul poate apela pentru unele completdri. Fragmen.,
tele care privesc istoria Romaniei, din cele trei cronici
importante, se aflA in traducere in Cronici tucegtivoi4I
(1966) gi II (1974).

63) N.Iorga, BAtAlia de la Lepanto, in "Drum noe

1934; Nicolae Kozlinski, Le ante 1571 ,in "Nam.
gazin istoric" I, 5 (aug. 1 p. 87.
64) Fond Revan nr.1169, 673 fol., din care am fA-
cut, in 1967, un microfilm pentru Arhivele sta-
tului din Bucuregtk, rola 26 (Turcia) cadre1e
386-1o59.

www.dacoromanica.ro
 19

0 lipsa a acestei opere didactioe este faptul

ca nu putem insoti traducerile noastre cu textele tur-
cepti respective, in transcriere araba, intrucit astfel
de caractere nu se gaseso in tipografiile noastre. Numai
la patru cronici, una rimata (Enveri) gi altele in proza
(Orug, Gazavatname, Agikpagazade, Kivami, Tursun bey),
traducerii romanegti i-a fost alaturat si textul turc
in traducere latind, aga cum se obisnuieste astazi in
65
Turcia mai mult in publicarea editiilor de populariza-
re. Fragmentele traduse din fiecare cronica, dupa manus-
crise, sau editii rare, le-am precedat cu cite o schita
biobliografica pentru cronicarii respectivi.
In ce priveste datarea evenimentelor istorice
am lasat in traduceri datele hegirei, pe care le-am echi-
valat la note, folosind fie tabelele noastre sincronice66,
fie altele de acest gen67.. Am evitat transcrierea inter-
. nationala a termenilor, expresiilor si a denumirii ins-
titutiilor turcesti, folosita de ex. in "Enciclopedia
islamica", spre a nu incurca, cu diverse semne diacriti-
ce, pe cititori. Am preferat sa folosesc fie alfabetul
turc actual, adica latin, fie apa cum s-a incetatenit
in limba romina. Despre form& turcismelor incetatenite
in limba romana am tinut seama de lucrarea lui Lazar
a.ineanu68, degi invechita, dar nedepagita.Cit privegte

65) Alfabetul turc modern este aproape la fel cu

cel romanesc, deosebindu-se numai la citeva
semne: o este dj (ca geigi);,9 se pronunta
ca o (ce,ci); 1 ca it iar caii.Are in plus '6

(o moale), U (u moale) si y-i (Semi i).

66) Mihail Guboglu, Tabele sincronice. Datele hegi-
rei gi ale erei noastre Bucuresti 1955 (Di-
rectia generala a arhivelor statului).
67) de Faik Regid Unat (Ankara 1959) si Iosif Orbe-
li (Leningrad,1961).
68) Lazar Saineanu,Influenta orientala asupra lim-
. bii si'culturii romane, Bucuresti 1900, Tara
orbe populare pi vol.II Vorbe istorice.(abr,=
1.0.).
www.dacoromanica.ro
 2o

institutiile turcegti gi unele expresii otomane, acolo

uncle n-am gasit echivalente sigure, le-sm redat in pa-
ranteze rotunde (...), transcriindu-le aga cum sint fo-
losite in limba tura. actuala. Cel mai important ghid
in transcrierea pi explicarea lor este lucrarea lui
Midhat Sertoglu, "Enciclopedia ilustrata a istoriei oto-
mane" (1958)69, cuprinzind pretioase schite istorice
pentru institutiile turcegti.
Toponimele mai putin cunoscute sau identifica-
te au fost aratate O. in forma lor turceasca in paran-
teze rotunda, de ex. Giurgiu (YerkUkti sau Yurkovi) etc.
Unele identificari care comporta anunite explicatii'apar
in note. In aceasta privintA am tinut seama de unele
lucraridin domeniul geografiei istorice otomane cum ar
fi Dictionarul geografic al Imperiului otoman de CIMoe-
tras7, pici2Laaru1 istore al lui Ch..Samy
bey Fraschery71 gi de Georafialuiotomancu
atlasul lui D.Pitcher72. Trebuie sA recunoso cA nu prea
mi-au fost de mare folos, primele dou fiind depAO.te,

69. Midhat Sertoglu, Resimli Osmanli Tarihi Ansi-

klopedisi, Istanbul 1958, 356 p. + fig.
7o. C.Mostras, Dictionnaire gographiques de l'Em-
pire Ottoman, St.Petersbourg, 1873.
71. Ch.Samy bey Fraschery, qamus-al-Plam (Diction-
naire historique-et geographique),.Istanbull
1889-1898, 6 vol.
72. Donald Edgar Pitcher, An historical geography
of the Ottoman Empire from earliest times to
We end of the sixteenth century.With deta.iles
maps to illustrate the expansionloh the sul-
tanate Leiden E.I.Brill 11 1972 p.+XXXVI h.

www.dacoromanica.ro
 21

iar a doua nu este nici completI. Volumul cuprinde, in

total, fragmente gi extrase din 15 istoriografi otomani.
Am cautat ca traducerea pArtilor gi fragmentelar
din cele 11 izvoare harative, incepind cu Yazicioglu Ali
ping la Evliya Celebi efendi, S. nu fie nici prea textua-
le ei nici prea libere. Astfel, ar fi iegit fie neclare,
fie prea indepArtate de textele originale turcegti,care
uneori au expresii gi fragmente confuze gi o'bscure. Pen-
tru completarea sensului din textul turc am folosit ci-
teodatA paranteze ascutite (...> tot in vederea unei
mai mari claritAti. Traducerile respective, care cons-
tituie baza acestei crestomatii, nu sint etalon, ceea
ce este greu de realizat.din vechile texte turco-osmane
arabizate gi persanizate. In orice caz, sint intermedia-
re, dupA cum s-a spus nici prea textuale, nici prea 11-
beret spre a fi pe intelesul tuturor. Atit timpul afec-
at cit pi spatiul acordat acestei crestomatii, in douA
parti, nu mi-au permis s alcAtuiesc gi al doilea volum
incepind din a doua junAtate a secolului al XVII-lea pThA
la rAzboiul din 1877-1878, eventual pia. la Trabusirea
Imperiului otoman gi infiintarea Republicii Turcia (29
oct.1923). Se impune in ace1asi timp ai o crestomatie
tura., cuprinzind texte alese cu privire la istoria Ro-
maniei,,incepind din secolul al XIV-lea pind la al
XIX-lea.
Atit volumul de faVA cit pi eventual cele vii-
toare pentru epoca modernA gi contemporan& vor fionAdAj-
duim, utile studentilor gi profesorilor de istorie. Ast-
fel de lucrAri didactics, intitulate crestomatii sau an-
tologii turcesti, sint primele in literature noastrd is-
torici.
gdatA ajune la capatul acestei succinte intro-
ducerijtin sd mul-Oamesc tuturor celor care au ajutat ca

Cala. 8/977 Tea

www.dacoromanica.ro
2
 22

aceast prima crestomatie turca, la noilsa apara in con-

ditii bune. 73)

Mihail Guboglu

73. Pe linsg cela prozentate succint sernalgm si al-

to antologii crestomatti pi luorari de acest gen
in bibliografia care urmeaza: - Relatari eau d.s-
criert de ambasade otomanes-Sefatetname. Rela-
tion de l'ambasade de Mohamed Efendi (fexte Turk),
NTUTTUTITTirmin DiciaWeres,8o4.6 p."Chres-
tomaties Orientales" (Cf.gi editia turog,Istan-
bul, 197o, de Sevket Rado); Faik Repit Unat,
Osmanli Sefirleri ve Sefgretnameleri, ed.Bekir
M7517T7FMT-T7T7KTn'grETJa=Inkara 1968,261+
fig.pl. Cuprinde fragmente din relatgrile amba-
sadorilor otomani in diverse tart (sec.XVII-XIX)
etc. (Cf.gi reoenzia mea in rev."Istorie-Arheolo-
gie",Buc.1971).
II. Istorii ale literaturii - antologii otomane
si turcepti: Ebuzziya Tevfik, Osmanli Edebiyati
Numuneleri (Modele, bucgti alese din literatura
otomang.), Istanbul, 1299/1878, 131 p.; Abdlhalirn
Memduh, TaililiEdel- tize, Istanbul,
"MuhmuthayMafb-aabliu-,1366-1889 134 p.; Sa-
hapeddin Silleyman, Tarih-i Edebi. at-i Osmakzut
Istanbul "Sancakyan Matb. 131. 191 9 378 p.;
Faik Resat, Tarih-i Edebiyat-i.OsTankat,Istan-
bul "Zerafet Matb." f.an 9 399 p.; Mehmet Ha.
yrettin, iEdejat (Lectii din
ist.literaturii otomane Konya "Vilgyet Matb."
1330 (1914,1o4 p.) KUprilliizade Mehmed Fuad,TUrk
Tarih-i Edebi7ati Dersleri (lectii din istoria
1103;Tcd), Istanba-1329/1913.8o p.; Idem
Sahabeddin SUleyman, Yeni Osmanli Tarihi Edebi-
n11, Istanbul, 1332/1715, 392 p.I K8PRITraag
M.Fuad, TUrk Tarih-i Edebi ati Derslerinden (Din
lectiile ist. it. urcepti , Instahbul DarUifU-
nUn Matb" 1339-134o (An univ.) / = 1923-1924 9
288 p. (litografiat); Ibrahim Naomi (Dilmen) 9
Tarih-i Edebi at Derslert, Istanbul Matb.Amire"
33 19 9 2 vole2 7 p.; small Habip Sevtik,Is-
tanbul "Matb.Amire",134o/1924 (retipgrit in 1932
gi 194o); Ismail Hikmet (Ertaylan),;Kbpriilli Meh-
med Fuad, Edebiyat Tarij Dersieri Istanbul ,

"Milli Matb." 1926,-386 P-.47-h-4-Agah Siri Le.

vend, Edebiyat Tarih Dersleri, Istanbul "Maarif
Matb."1932 (I ping la Tanzimat) II (1934) pi
III (1938), apdruta in 7 editii; etc.
www.dacoromanica.ro
 23

PARTEA 1-A

YA7ICIONLU 'ALI

Unul dintre cei mai de seama reprezentanti al is-

toriografiei otomane, numit gi Yazicizade 'Ali a tr4lt in
prima jumatate a secolului al XV-lea (m.145o). Descinde
dintr-o familia de carturari turci din secolul al XIV-lea.
Total sau a fost yazic/1 adica "scrib" sau secretar al
sultanilor Murad I (1350-1389) pi Baiazid I "Falgerul"
(1389-14o2/3). Fratele sdu mai mare, Ahmed Bican, a ramas
cunoscut in literatura turca printr-o citrtici A pcpulara
7.uhammediyye, care s-a bucurat de o larga circulaVie fiind
citata mai tirziu de marele carturar gi domn Dimitrie Can-
'emir 2 .
Mogtenind func0.a.tatalui s.u, Yazicioglu ' Ali
fost secretarul cancelariei sultanilor Mehmed I Celebi
(1413-1421) gi a lui Murad al II-lea (1421-1451). Nu este
exclus sa fi fost conducatorul scoalei istorice, infiin-
tata de Murad al II-lea la Adrianopol. La cererea acestui
sultan, care preconiza reinvierea tradttiei oguze3 ,e1 a
scris o cronica a turcilor selgiuci, intitulata Tarih-i
al-i Selquk (Istoria dinastiei lui Selguk), numita de alt-
gi Selcukname (Cronica selgiuca), bazindu-se pe izvoare
mai vechi.

1. Yazici a intrat, mai tirziu,gi in limba ro-

man:A sub forma dg iaza iu, avind acelagi
Bens (cf.Lazar ;SaiWn1i5 influena orienta-
la asupra limbii gi culturil romane, )3ucu-
regti, 1900, II, 2.Vorbe istorice,p.67.
2. Istoria Imperiului otomag,. Cre*terea *i scI-
, derea lui...., Bucuregti, 1876, p.
3. Oguzii,uzii sau uzii, un vechi trib turcesc
din carb---66 trag tureli selgiuci gi osman-
liii.
www.dacoromanica.ro
 24

Aceasta opera 1storio6 se imparte in patru parti

distinote: I. Istoria vechilor triburi turcelti si spita
oguzilor. II. Istoria marilor selgiuci, a selgiucilor
din Iran Qi Kurdistan,incepind de la Selcuk (1000) O.
Tugrul Beg (1040) pina la sultanul Sangiar (1157),III.S66
giucii de Anatolia (Rum selquklutlari). Aceasta parte
este socotita ca partea cea mai importanta, avind gtiri
cu privire la prezenta lor in Dobrogea gi Macedonia.
IV. In aceastrx ultima parte se trateaza desfiintarea
Imperiului turco-selgiuchid de catre mongolii din Iran,
numiti "Ilhan",gi fondarea emiratului lui Osman, din
care se trage Imperiul otoman de mai tirziu.
Cronica, scrisd pe 1a 1424 (828 H.) are unele
gtiri raz1ete gi despre Moldova, numita Bogdan.
Trei dintre manuscrisele turcegti ale acestei
opera istorice se pastreaza in Biblioteca Muzeului Top-
kapi Sarayi din Istanbul (fond Revan, sub nr.139o,1391 gi
1392). Acestea au fost catalogate gi descrise succint,
4
abia in 1962, de F.E.Karatay (m.1968) . Un alt manuncris
al acestei opera se OstreazI la Bibliothque Nationale
din Paris, fiind semnalat gi deserts de E.Blochet5.
Primul savant turcolog care a folosit aceste ma-
nuscrise ca izvor istoric in studiile sale, privind ori-
ginea gagauzilor, turci de rit crestin-ortodox in Dobro-

4. Topkapi Sarayi MUzesi KUtUphanesi TUrkce Yazma-

ar (Catalogul manuscr'selor tucegti din Bibl.
Auz lui Topkapi Sarayi ,Hazirlayan Fehmi Edhem
Karatay,-C.I.(nr.1-1985 / 9 p.2o1-2o2, nr.615,
616, 617.
5. D.:. =,. ..-. .. a t ... s tv _g d
th;que Nationale de Paris, Paris, 19339119p.47-48
la illiblio-

. no.737 ... )Histoire des Seldjukides,en turque,

par Jazedjizade Ali efendi sur le ordre de Murala

www.dacoromanica.ro
 25

6
gea gi Macedonia, a fost Paul Wittek . Acesta a odutat
sd fundamenteze mai bine ipoteza invdtatului bulgar Geor-
ge Balascef7 , sustinutd cu ocazia celui de-al treilea
.congres de bizantinologie (Atena,1930).. Studiul lui Bales-
cef are gi o versiune romaneasce . De fapt aceasta fu-
sese, cu cloud decenii inainte, ideea prezumbivd a lui
Istoyan (Stolen) Djansizov intr-un articol intitulat
Turoii in Peninsula Balcanicd9, referindu-se la vechile
popoarc twmice, anterioare osmanlIilor. In schimb,prof.
Petdr Mutafciev, in elude cronicii lui Yazicloglu ' Ali,
pe care nu o cunostealgi a al-L-cr izvoare cunoscute, a
tdelduit prezenta turcilor selgiuci 1_ Dobrogea gi ori-
ginea turcd a gagauzi1or1. Problema ridicat de P.Mu-
tafciev a fost luatd in discutie gi, pe bund dreptate

6. Paul Wittek, La descendence chrtienne de la

Dynastie Seldjouk en Macdoine, in rev."Echos
de frOrient", X,M1I (1934), p.4o9-412; idem,
Yaziji-oghlu ' Ali on the Christian Turks of
the Dobruja,in T'Burleten of the Snhool of
Orient ehd African Studies" (University of Lon-
don) 1952, XIV, 3,p.362-368i idem, Les Garaon-
zes 1 Les gens de Kaykaus, in 'RoczIair-innM7a-
listiczny", tom. XVII (1951-1952), Krak6w,1953,
p.12-24.
reoprog A. M7r aX daT -45, '0 Ai/roKpdrwp McyailX n o 17a-
7.
Acz1oX67oc; Kai -a) i8pL454v Tf I crupapotqj arroti Kpcirog T6111 '0701giaW
7rapel 1-9e Suomi, (iKTIIV roii egelvou, Sofia, 1930, p. 19 a.**.
8. Balascev u Wha a VIII- ea Paleolo-
gul si sta u oguz or pe -armu vari eal!e.
Introducere, trad.gi note se Gh.Brdtianu,Iasi,
194o.
9. Balkan Sube-i Ceziresinde Tarkler (Les Tures
dans la'Peninsvle de Balpns), in rey."Tarih-i
usmani Encnmeni Mecmuasl nr;17, Istanbul,
112.P.1076-112.
lo. C .Die Augenbl cke Eimerderung der Seldjuk-
i in die obrudscila 1m Xii. Jahrhundert,
PREllEvialaLihrEitg!iftg2g1M4aglaqa
1943, p.1-29; urmat de articolul lui W.Duda:
Zeitgenssische islamische Qnellen und das
Otuzname des Jazvggglu ' All zur augenblicke
13esied1ung der Dobrudscha im 13 Shd.u,Chr.ihid.
p.131-145. 6e poate repro a 1 lui W,Buda ca
a facut coufuzie intro Li Aismf. a -Jul Yazi-
l oguzname a lu el-c1.-'.L0 man mort dupd
gsllu www.dacoromanica.ro
 26

11
criticata de medievistul Gh.Braltianu , pi cunoscutul bi-
zantinist V.Laurent intr-an articol 12 .
Primul care a fAcut extrase din opera Selcukname,
in transcriere cu caractere arabe, luind ca baza manuscri-
sul Revan nr.1391 (Bibl.Topkapi) a fost prof. Fahir Iz13.
Aceste extrase priveso oguzii (oguzlar),ceremonialul oguz,
sultanul Sancar $i oguzii pi originea turc6 a gagauzilor
(p.510-539).
Despre turcii-selgiuci vezi Recueil de textes
relatifs A l'histoire des Seldloucides, ed.par Th.Houtsma
Leyde,1886-19o2, vol.I-IV;VI.A.Gordlevski, Gosudarstvo sel-
diukidov Maloi,Azii (Statul selgiucilor.din Asia-Micd),Mosk-
va,1941, 198 p. (Izd. Akad.Nauk S-S.S.R.), ed.a II-a in,
"V.A.Gordlevski Izbranie Socinenia" I (Moscova,196o), p.
29-218: Ibrahim Kafesoglu, Selsuklular tarihi (Istoria
selgiucilor), in '!Islgm Ansiklopedisi" Cilt (vol.X) Istan-
bul "YMB" 1964, p.353-416; Osman Turan, alluhlular tarihi
ve TUrk Islgm Medeniyeti (Istoria.selgiucilor pi civili-
zatia turco-is1amic6), Ankara,1965 VIII + 168 p.; Mihail
GuIJoglu, Turcii selgiuci pi statele bort '!Studii ci arti-
cole de istorie", XXXII, 1976,BuCurepti,p.33-4q, pi Ahmed
bin Mahmud, Selcuk-Ngme,I,II,hazirlayan (intocmit) de Erdo-
gan MercillIstanbul,1977,(2.vol.),care 1-a folosit pe Yazi-
cioglu Ali pi 1-a completat pe Seyid Lokman.
11) Nouvelles contributions A l'histoire de la Do-
broudja au Moyen Age. in "Revue du sud-est
Eurooeen",XXIBuoarest, 19.114,p.7o-81.
12. La domination byzantine aux'bouches du Danube
sous Michel VIII Palologue, ibid.XII.Buc.,
1945, p.184-198.
13. Eski Turk Edebiyatinda Nesir...I (1964) ,p.510-
539.

www.dacoromanica.ro
 27
e, , .
zill,...-)A.,..1.44.,,....,Aikit
.

.....-4".0...,.
. ,
0. ), a ) k-s,...V...4 P-e.
r.. . .
..),,s..:2).*.)Y;.-':\:;.))"1/4k
. . . 1));Jc ' 1%;
:411;; \t:i' \r' 6 -,s.S. , .kol -45
''''. 6 .
. -
LS ..).....A t.).4 1 J )...,,t..54*\ k.i
f'0) ri it.f;:jk :.,g 4.,41.-.:4,..1.ef....) s LI.).
-_,..1... k.S ).d;. j,:-..-
. . ai. 3 b,F41-,:;,").,:"6-4'..;1611 . .. r 1

.--,..4:,,, ls...4.1-.Z; 4,)* tal... 4.5 )s16.,..1v!j ) At (Atli tA.A.,

i' .-,
4.:*713 0;7 (:re:, liY ttkA.:.;..4 ..0 .Zujit14: 14L't..).3 l'....17,....

- \ .e.: . 44
.
)) t...t. / 3LP' t..) ;:, 11:: J ) Ayr..r, .V
. . ;4:i--:i e v
t ) V , 1 ;..A...i.\ 3 P L\ /i/ 5 S-Att;::: ... t.,..... tia..a.; rid ..) J. \ ..,,, ar.4,...V 630(
-...... . 'le L. . . i. ..
4) k:..r.i..A.4.7. ,1*--:---(-Ju;A)3):-..e.
. .
....?;,61.1;:p..\ ) 6;' (1-e.A. op
1.,....' ,.1......A);6f
. . UJ.V?;-i4;/!-Itf--1.));-)'.)).-k)%s/1\ -
.:.
.,,
' ,,. ,,\ 4.7:1...1.-5
-
VA:61.,3,,...):=.` J". \ 't.;.;,/- th 6..
A :;j
k

.,-1..\. et;..k).:!\i L.s.LA))...k>2\....f.i,:rt.).t t.:3))J\i,c1.\...;,LA

e
v. )crtt-r...:, .) olt.). J1 J ))..i.": J.:y) %d ..1 / : 6.tt; C...7.: ti:" 44.6.P:6,0.1:7444.Z

1..SA, \ i;. i.:* 0V.a.1- ,6:;-\ S ) 3., k5.00 1 4.s.:- `.."..).. ..; Jr%
.
( \.
. . 0, .r. L.,
)r,ti
.
- .1 . ..
/ 4...o
. rt, (i.e.t..
, ..... :it % i
t
i %
: I . le\ %

.
k,c)....e.*601, e
i-t.-f.7-..P:1--v 44 : if- ev; (A.,- ts.,s,
.

'
4.1.?/\; A) % .V'
..1:4\.P 6, ../. N./2
'5.
,,
I
e e
,kt;ia,:.",i 6 3\ ISJ.,,,d; 44., d J.j.:44k.i.fe\ t.i...)3l, y 4t 4,,I)Iftit9.'
. .

4):; "
.

.
kr,- *4
., 1
. A
1.4 S 1 ej
IA,

oL, t..).-di.krx-A; ::/). )61)\)\*JZ.,.". JdVaSkjtt.;:ki

1 i . . 1L1e, I \
)
).d.)- ; #.:4 ,i)V 4 J;;;',:;8. u. 1116-.4,1:,.4.)JJA)
.. ..L.1...d.4.-rrz,),..c.-,
. coio-.....4:4....."\tbz\r;s .:44.3.1./.....0.AJI.b
. t . f
. AA\
t./151.10 ) t..'. )54,.......) A..0....cro"
.
14;0 iri P li 1) Lty:-1.-V ..., .1% J J L.A...130
::":4 .0;"15..; Z.)V '1)3;0: de.6S, 7 V 6)./.1 f;/.1.1",0.\ -,,,..,;31
'XI; . . , . ..
Facs. 1,1. - Colonizarea Dobrogei cu turci selgiuci (d.1263)
Yazicizade Ali, Tarih-i al-i Selquk (1424), ms.Bibl.TKSM.,
Istanbul, fond Revan nr.1390, fol.463 (Arh. st.Buc.,Mf. Turcia,
rola 5, c. 107 ).
www.dacoromanica.ro
 28

YAZICIO6Ln/ ALI

Tarih-i al-i Sel uk sau Sel ukname. - Ms.Bibl.

Topkapi Sarayi, Istabul, f4.Revan, nr.1391 fol.375 r.
-377 v., 414-v.417 r.Arh.Stauc.mf.Turcia,Rola 65.
Turci selglucl cregtini in Dobrogea Qi Macedo-
,

nia r Originea gagauziler.

Atunci cind cu oastea mongo161, sultanul Rukno-

2
din gi Muieddin Pervene3 au inizetbAkseray4, au fdcut
sd se ajungd la auzul sultanului 'Izzeddin Kaykaus
despre sosirea lor, cu ginduri dugmdnoase. Din cauza aces
tui eveniment, fiind mirat gi zipdcit, a rAmas aga de
strimtorat gi nenorocit incit a zis: "mai intii, o oes-
te aga de nevinovatd oare ce le-a f6cut lor ?" Spre a
se informa mai bine asupra situatiei, 1-a trimis in in-
timpinarea lor pe Sahib Fahreddin5, gi el insugi a dat
ordin pentru pregdtirea pi pornirea unei expedi4ii spre
a-i infringe. Dupd ce gi-a pus poverile pi greutdtAle
pi familia pe cdmile a stat pe loo pregdtit. Apoi a aq-
teptat gtiri. Dupg aceea a auzit gi cum a ajuns Fahred-

1) Adicd a mongolilor din Iran, numiti "Ilhan",ta-

ra banului sub Hulagu han:1217-1265.
2) Sultan selgiuchid coasociat la domnie cu frate-
le sdu Izzeddin Kaykaus al II-lea (1246-128o).
3) Pe atunci mare vizir gi omul de incredere al
mongolilor din Iran.
4. "Falatul alb" din Konya sau 'Drag in Anatolia rd
sdriteand.
5. Titlul de sahib-ata era rezervat marilor viziri
selgiuci in Anatolia. In acest caz Fohredlin
era primul sfetnic al sultanului Kaykaw: II.

www.dacoromanica.ro
 29

din la acegtia. Acordindu-i acestulaviziratul, vrind-ne-

vrind 1-au agezat acolo. Au mai spus ca mongolul a cons-
_

pirat impotriva vietii sultanului Izzeddin <Kaykaus>

gi ca au venit in apropiere. Atuncilsultanul Izzeddin a
plecat indata in Antalia6 impreuna cu nokerii7 ,4 fami-
lia sa. Dupa dou zile, oastea mongoldv<sultanul>. Ruk-
8
neddin au ajuns acolo gi au gasit numai resturi din lu-
crurile gi vitele sultanului Izzeddin < Kaykams> , pe
care le-au luat in stapinire pentru han9 gi. in fine,au
pus stapinire pe tot ce era in vistierie (hazine) pentru
fundatille pioase. Dar, intre timp, Tokial-Bahgi gi Be-
haeddin Sehingah han au ajuns la preten0.a acestor
care le-au fost apoi predate lor pentru serviciile aduse
de ei. Acegtia au iernat la Alicak din vilaietul Akge-
hir gi in satul Kara - Oyuk1, iar sultanul Rukneddin,
in satul Altuntagll . Oastea mongola a facut incursiuni
, in toate partile. In acest timp 'Ali Behadar strinse-
se multe ogti in Sivrihisar12 gi se spunea ca va da un

6. Orag in sudul Anatoliei pe tarmul Math Medite-

rane_. pe golful cu acelagi nume, cf.Donald Ed-
gar Pitcher, op.cit.,p.146 III (Index).
7. Nker - aici in sens de dregatori, cdpetenii mi-
litare selgiuce cf. Ahmet Caferoglu, TUrk tari-
hinde "Nkeeve NUker-zadeler muessesi (institu-
ia "Noker" gi fii de Nokeri in istoria turca),
in : "IV.TUrk Tarih Kongresi", Ankara lo-14 Kamm
(noiembrie),1948, T.T.K.Basimevi, Ankara 1952,
p.251-261.
8. Adica la Akseray sau Konya, fost regedinta lui
Izzeddin Kaykaus al II-lea.
9. Hulagu han.
lo. Toate in Anatolia rasriteana.
11. "Piatra aurita", tot in Anatolia, apudPitcher,
op.cit., p.146 Altintag.
12. "Fortareata ascutita", in apropiere de granite.
selgiuco-bizantind, din Anatolia orientald.
Aloud Pitcher,op.cit.,p.166 III (Index)

www.dacoromanica.ro
 3o

atac paste noapte asupra oastei mongole gi sultanului

13
Rukneddin. In timpul noptii insa calduza (kolaguz) a
gregit drumul, pina in ziva urmdtoare. Sultanul Rukned-
din cu putina oaste mongola a venit in recunoagterea
acestuia, gi apoi a dat de gtire oastei celei mari<a
mongolilor > . S-au dat multe lupte crincene. In cele
din urmd, 'Ali B,Ladir a inceput sa fugal gi a nimerit
in partea dinspre margine (uc tarafina). Atunci cind
sultanul Izzeddin Kaykaus a auzit aceasta gtire gi-a
pierdut speranta cd norocul se va schimba. <De aceea>
a trimis gtire pe lingi insagi ruda sa apropiata, bazi-
14
leos (fazi1i05) , despre acea situatie, cerind un loc
de vatra ca patrie (yurt), spunind ca obiceiul generos
al bazileos'ului gi al impdratilor este ospitalitatea
i bunovointa, oferitori de bun venit. Sultanul Izzed-
din Kaykaus s-a ridicat din Anatolia cu familia pi cu
mama sa (valide) gi a plecat pe linga bazilios, la Cons-
tantinopol. Bazilios 1-a tinut la loc de mare cinste i.
onoare, i-a acordat o multime de favoruri, atit acestuia
cit gi suitei sale gi lucrurilor lor. Acordindu-i mari
conacuri, 1-a coplegit cu multe binefaceri gi i-a fdcut
multe daruri. Fiind incdrcat de.binefaceri gi odihna,au
cdpatat gi un loc ca patrie, gi zilnic se ocupau de pe-
treceri gi ospaturi.
De asemenea gi 'Ali Bahadir, atunci cind in-
15
cheiase o intelegere norocoasd cu imbrahorul (mirahor)

13. Termenul a intrat mai tirziu gi in limba romlna.

(Cf.L.pineanu,I0.,11,2.p.25 gi
14. Este vorba de impdratul Mihail al VIII-lea Pa-
leologul, care la 1261 restaurose Imperiul bi-
zantin.
15. Textual "principele, emirul grejdurilor",adica
comis impardtesc, intrat gi In rom.

www.dacoromanica.ro
 31

16 171
la Kerban-Saray , din imprejurimile Konyei (Ikonium)
s-a adunat acolo cu gase mii <de oameni> . Dar cind
plecd spre Konya, pentru a-1 -asedia pe sultanul Rukned-
din, fiind invins, pe drum nimeri in partea de margine
la graniVa, unde nu era nici un loc de agezare. Din cau-
za rautatii turcilor de la margine, inainta mereu cu fri-
ea spre a nu fi prins gi trimis la sultanul Rukneddin.
16
Acesta, de asemenea, s-a indreptat cu suita (havagi)
qi cu capeteniile (ngker) spre Constantinopol pentru
a-1 sluji pe sultanul Izzeddin Kaykaus, basilios (basi-
lios), adicg imparatul, 1-a gasit placut gi pe acesta.
Pe lined fel de fel de generozitati gi binefaceri 1-a
impodobit, i-a acordat bunatati gi a poruncit ca acesta
sa fie ca gi mai inainte in slujba sultanului Izzeddin,
gi de cite ori au aparut in Rumelia duc,manti lui
basilios, 1-a trimis pe 'Ali Bahadir pentru alungarea
lor. Cu bravura ($aramet) gi vitejie, 'Ali Bahadir i-a
distrus pe dugmanii imparatului. Cu acest prilej,rangul
acestuia pe linga basilios s-a 1n514at. Onoarea gi ma-
retia (ha$meti) s-au crescut mult. Si de aceea, de fie -
care databesilios-ul Ii acorda acestuia, din vistioria
sa,vegminte de onoare, caftane (hi1'at1ar) 19 , av4ii gi
binefaceri.

16. Numit gi "Kervan-Saray" - conace mari cu pala-

te.pentru popasul calatorilor, rom.Chervan apud
L.Saineanu, 10.11,1, p.1o7-1obi gichervangiu.
17. Cetate gi orag in Anatolia rasariteana,vechea
capitala a selgiucilor gi apoi a Karamanieigazi
. regedinta unui vilftyet in Turcia.
18. Havasl, aici mai mult in sans de gloata,oaste.
19. Hil'at este forma araba pentru turcescul caftan,
un fel de toga din blana scumpa; rom.halat (vul-
garizat ) "IO, II.1,p.199

www.dacoromanica.ro
 32

?.:5; ;ft -; ASNizi

-Jrc, T.:6k\ j: bka ,S):6X-7J- L-1J0-=21-

tPL.3`.-5-;4.4:2;',..);`;

6;t4-flif
tPNLI; .; k.1-1,3.t.-

64i fr (..)/4!).1(-P;;11--C4 .' v

u t_b 4,0 kla le 415., ..%.;\:(...fy 444, x.)./.

V.4 \ 1,4/ L.--1:4;6:-.:,,fi..,rtiN,J\k.c.S1

. ).J.;9\.\ . rf." XJ cilt-izkt

-

C..".?ra-c,\Afr,

14-J);
dik/416-i)
r.'At
\

r,,. 4.-C.;..ri,;.1-

LAA.1 4/6,1k:")
rJ
(icy,
./ .. , d.A.3 )1;00 ,.c).).;,1-41

b.,...01
)--, ))1 Ji S 14 t;914.rt,.6:1-.1
1..),- .dfty JAL/.J.-- tykJ3 .rt J.)

41:4;gyitY-1)t? fiJAV cIlk.t 4SA-41) JJAyLi.J.)stk

Afr,
JAL- 4t;6.4..111;,:i AL.) 156 )1 (P.d
.r), .6-6*.?;a: 4;4 01) ;2.6)
- , .
Lezi'i6.1/ sZji,CiOrst,i LS))1).Zalb-6.31 V.;) S,J.;14.); 4;1
. "f; i)1:1L.)AtX0V0)1,
, Z&Itt- (..orZt.L.:-. 2);_o.

`"VtZ;t1it,L. Lc: rfjo 6;4:eV

. . kJ;
Joan

Facs. 1,2. - Comolotul selgiucilor sultanului Izzeddin II

Kaykaus ( Gagauzi.i reprimarea lor de cAtre impAratul bizantin.
Expedi/ia lui Berke han impotriva Constantinopolului i eliberarea
lui Izzeddin Keykaus;IngheIarea DunArii.
Yazicloglu Ali, ms.cit., f.464 (Arh.st.Buc.Mf.Turica,r.60.108)

www.dacoromanica.ro
 33

Intr-o zi, sultanul Izzeddin Kaykaus gi 'Ali

Bahadir au spus imparatului, adresindu-se astfel:"Noi sin-
tem un neam de tura (nomazi> . Nu putem sd stam mereu
in orag. Daca ni s-ar acorda in afarloin provincie, un loo
2o
ca patrie (yurt) putem aduce din Anatolia (Anadoln)
21
casele ( evlerin) care ne aparin gi putem ad stam aco-
lo in timp de vard gi de iarnd (anda yaylasauz ve ki-la-
-Puz)". Imparatul le-a acordat acestora, ca loc de patrie,
ora Dobrogei (Dobrage ilini), care avea locuri bune,po-
trivite pentru cregterea vitelor, climd placutd gi locuri
bune de vinat. Atunci, ei au ing-i,rtat, in tain5.0 fami-
liile turcegti nomade (tUrk obalarina) din ngtolia, care
delabadeaudadAub pretextul pentru iernare (ki*lak),a es
22
tia au descins la Iznik gi dupa scurt timp au trecut din
23
Usktidar multe familii turcegti (tUrk evi). Impreuna cu
24
aceia a trecut gi raposatul Sari jaitik Mu/t timp in
.

t.Pra Dobrogei erau doud-trei orage musulmane gi un numar

'de 30 sau 4o de cete ale familiilor turcegti (oba). Aces-
tia raspundeau dugmanilor impdratului (fasilios) pe care
Ii distrugeau. Dar intr-o noapte, la Istanbulosultanul
Izzeddin Kaykaus gi 'Ali Bahadir s-au apucat de beO.e

'2o. Yurt inseamnd gi "vatrd", "loc de agezare"; patrie.

21. Ey. "casa", aici pl.in sans de familii sau cla-
nuri turcegti.
22. Denumirea turceascd pentru Niceea bizantinalintre
Brusa gi Constantinopol, NAcaea (gr.) apud Pit-
chLtr, op.cit., p.1561.(IndexT.
23. Numit de europeni gi Scutari, un cartier vecin al
Istanbululul. pe coasta Anatoliei, cu vedere fru-
moasti. spre Bosfor. Pitcher,p.169 II.
24. Mormintul caruia se pastreazd pina astazi la Ba-
badag.

www.dacoromanica.ro
 34-

25
gi petrecere . In timpul servirii paharelor, limbile ci-
torva apropiati de-ai lui Izzeddin s-au dezlegat, au in-
ceput s spuna palavre zicind: "Deoarece sultanul Izzed-
din Kaykaus a cdzut strimb din tara sa, dar cu grijd
gi anturajul sultanului s-a inmultit, sintem zece-douspre-
zece mii de oameni ostagi (er). Dacii intr-o zi, pindind
o ocazie am face ca impdratul <Mihail al VIII-lea > sa
26
dispard din palatul sAu (saraynda) domnia acesteit5ri
in intregime, ar fi a sultanului. Dupl aceea se va gasi
prilej si pentru stdpinirea Anatoliei". Dar cel care
servia paharele cu vin , paharnicul (garabdar)Kir Kediyei8,
era greo (rumdt). Fiind inclinat spre neamul sail, a doua
zi a mars pe lingd basileios (fasiliyos) gi i-a povestit
de la un capdt la altul aceastd. conspiratie. Impdratul
insd, era un om chibzuit, cuminte pi intelept. N-a acor&it
chiar pe loc atentie acestui lucru. Timp de citeva zile a
agteptat insd un prilej. Pares c s-a lenevit, ca indata
sd-gi intinda mina asupra acestora. Dar intr-o zi, sub un
oareoare pretext, 1-a chemat in casa sa pe imbrohor (emir-
29
ahor), pe beiul cel norocos Obz1u bey si pe AlitBahadir.
Prinzindu-1 la pus in lanturi *i 1-a aruncat in inchi-
t

soare. A trimis vechili (mUvekil) la casa impratului din

25. Faptul cd serviau vin la petrecere, ne arata ca

erau cregtini gi nu "buni musulmani".
26. In alte msse evinden - "din casa sa".
27. Institutia paharniciei era la selgiucii din Ana-
tolia, la Konya, cu denumirea de sarabdar, acel
cake servegte vin devenit la Osmani gagnigir.
28. Dificil de citit hrect gi mai ales de identifi-
cat. Kir ar fi un termen greo "domn" gi Kediyet
sau Gediet (?) numele sdu.
29. In unele mese r iind fara punct deasupra se
poate citi gi o urlu, exista gi un astfel de ter-
men turo insemnind norocos".

www.dacoromanica.ro
 35

i-vrfirt, :AI> ):-...ii KC)6:4.5.-)A,1 ;:t12:. k). 6.t.)1-6-1--afedlv).424 LI

, ,,
L1:1);
* 4 '
Ci-.411:11;1, X.;0' . ,
AC4 4 61 Ae 0, Ai. 'to 9 aolio
. 'All,), &:.4.0 JjLli'J ID tl 4 (061 tjAte .A
' . .
t"," .9 A j it 'AN 4 j G' S. ..4 y
.
r [AL* k, ty k f j : 1. wilt. 44,12 f A 9. e ; !,14 ;4:4; %,

;14,d ,/ :

. . J.-A 0.) 9 Ja..),.i ....1), 0 .),*) ) ). I '.....\,14; 1 j %--)t,:l iti.1.... 4,61:,,t,)

k..,
. . 6 '
3i.t.(.1,9,61))1, 0.4.;)L.1)).)A),J.;=P.G.Vt 4SA,/.9
. ..;V:)

..7J;
0
,
3,1, 6.)., ); ...?/.2),Aso IV
0,.. .0tq1 .

ILLf .
'
toe ,
t,$.;t:-0-9,j, i 1 0 at; 1.9.j
.
.
. .
%

i '',x \ J.A.A.f;) 0'..7;;; C 1

l
js, 1 4vb.
t.f ' 'Ile ..
.s.P.14"))iJC.A.).,:1t..A01.'
; :I o ,.,
v' i-,1',-C)
. .
. .
04,9
.
1

r.p:L=4.t; 141.9 L:01;
1 '
t.;.Aj ,,,P P 4:4%5 12 1-:-
.

.;
. ji0
ii 6.6)s )
0

. . .0 a e)

.
0 . CI

0 i
4 '0
.A...j;lzi,. .7:1..4 klof 16 $ iati;Li.4., )." ISIV) GleAM.,A k:AAL.,
i. i Ce., 0
6t f.C19.4(
00

. i
4.5 , ..
4:),) le V*, c 0 1.1.4.0); J \ 52 e'S,J) o
e *, ,, t."1j ) / IAA::
b
I
121.,e 1/041w
.
tr...- .

., 16411LJ.r.)
_
01, 4.a, ,Ii-,-,...,:g. ilLo
66; . .9 ci
. 1

.w.liort.441,;41)6).
. . ,,
cf;1(..,4
. ;.1.14:)i;0"0;
.,; Lit
3#rA.C&Y,,C,X 4;1.,% 1 6,(i.;..; .:JULL--.:/,P ki(,;;..).4*.tr-;;4, 1):, le)
. . ., 04 . e , 0 e g

L-' .19 ) , A`; La.,...:;,. , s ,J,1 .4 ij, t k.,,f.,),) t.)6, , ,33, i 6,0,0s, up 1-, u$ .2,,
. 1
-.
. . . ,
.,?.si.,-. sL,124.1,;A
- LAVA, r2-)TeC14
Ldst;1
.42r; 6194,16 0 1,44.1f.41.i.,e,-- 4,1' 1.:N04, 11:1:41 44.
t:r.."63.Arr 1:v 4. 201;e;Go.,--1;., r,....4 0 t 4:.,;,vit i 0,..0%.41:r
0
NS;
n
L1.0)
, .
zb kg,
. rf, toh 4, 4.-44.74,ve.7k4:1ts; ,
(6'4 1;r1 k tiekt9,1, c4,4:1
............_....6 iff.0.41167,..4a-eviCHZ:14'40(ie
0
LZ:J:),,l(r.J,.0
., Q0 A

.
4 4A0k1)*"=' J *CA JVI:r# d-tva ,Ar
. i kW.4,)1,;
. Co.a\i;iik.L..4=,i
. . .
.

Face. 1,3. - Domnia sultanului Izzeddin Keykaus din Crimeea

ntnEt tn Moldova soarta dinastiei sel.ciuce la Kara -
Verria(in Macedonia), in a doua jumAtate a sec. XIII.
Yazicizade Ali, ms.cit., f. 465 (Arh.st.Puc. Mf.Turcia,r.5) '

www.dacoromanica.ro
 36
Constantinopol. Apoi, dupd citeva zile 1-a trimis pe sul-
tan cu doi fii de-ai sIi (mai mari) la o fortdreaVa intd-
ritd si i-a inchis3, iar pe mama sultanului (valide),ca-
re era sora imparatului, cu doi bdietagi de-ai sai , i-a
pus in propria sa casd din Constantinopol. Sultanul<Iz-
zeddin Kaykaus > cu cei doi fii, Giyaseddin MUlk Mestud
si cu Rukneddin GUyUmers , a rdmas inchis in acea cetate.
Dupd citeva zile au tras cu fierul inrogit paste ochii
imbrohorului "Oguzlu beg" gi 1-au orbit, iar pe 'Ali Ba-
hadir 1-au ucis. Acei care eraudintre supugii gi nkerii
sultanului si ai lui 'Ali Bahadir, unii care au renunat
la credinta lor < musulmand > gi au intrat in neamul
crestin (Mesih milletine), fiind iertatil au scdpat.
Dar acei care nu voiat sa renui4e la credinta lor islami-
ca, pereclitindu-gi sufletul si viata, au rdmas pentru
totdeauna in inchisoarea (zendan) impdratului.
Allah cel preainalt 1-a inspirat pe fratele sul-
32
tanului. Acesta < Ruknoddin > a trimis gtire despre
< captivitatea > fratelui sdu pind la Berke han 33 ,
zicindu-i: "Scapd-1 pe fratele meu", gi hanul Berke a
trimis oaste. Din intimplare, in acel an a fest o iarn
grea. Apa Dunarii (Tuna suyu) a ingheat tare. Oastea lui
Berke han a trcut paste ghiata ,1-au scos pe sultan

3o. Este vorba de cetatea Enez sau Ainos. Pitcher,op.

cit.,p.145 III.
31. Adicd fiii mai midi, minori, ai lui Kaykaus,de
care avea grija bunica lor, sora impdratului bi-
zantin.
32. Care domnia in Anatolia.
33. Hanul Hcardei de Aur - 1257-1267, care de curind
imbrdtigase islamul, cf.Jean Richard, La conver-
sion de Berke et l'islamisation de la Horde dt0r,
in: "Revue des Etudes IsIamiques" XKXV, Paris,
1967, p.173-184
34. In Dobrogea, a asediat Constantinopolul eli-
berat pe fostul sultan Izzeddin K/Ilykaus II din
fortdreata Enez sau Ainos.

www.dacoromanica.ro
 37

din fortareata aceea gi 1-au eliberat. De asemenea, Berke

han a venit cu grosul oastei sale gi asediind Constantino7
polul, 1-a strimtorat foarte < mult > . Apoi a facut pace.
L-au dus pe sultanul <Izzeddin Kaykaus > in slujba
lui Berke han. Atunci cind sultanul a intrat in slujba
sa, acesta 1-a coplesit cu foarte mare cinste gi onoare,
facindu-i binefaceri. De multe ori 1-a indestulat cu bu-
natati bind impreuna pahare pline de kimiz 35 gi hay-
36
ran (kumran) ; supugii si neamul sau au auzit aga cum
se cuvine de felul in care a scapat acel tura pi cum a
ajuns pe linga Berke han.
Mama sultanului a fost trimisa au doi baitagi
de-ai sai, pe mare, la Kara-Veria37, aoordindu-le acesto-
38
Kara-Veriei. Cele cuvenite 39
v
ra subagia (suba.,111g1n)
Portii principale (cna kanusununi) le-a acordat acelei
doamne (hatun). <De aceea.> acelei porti i se spune "Ana
.k2pusl". Aceasta denumire de "Poarta mamei" s-a dat por-
tii pe oare o stapinea acea female. Si pe cind acea femeie
statea acolo cu bdietii ei, au facut s i se ajunga o min-
ciunI, zicindu-i-se ca: "Sultanul fiind ajuns pe drum de
nenorocire ar fi murit". Din cauza emotiei pi a durerii
prea marl, ea s-a urcat deasupra turnului de linga casa,

35. Un fel de lapte de iapa ce se obignuia gi in

curtile lui Attila (Priscus).
36. Un fel de lapte prins, kefir.
37. Numit in acest izvor gi Kara-Feriya, trebuie sa
fie o traducere din gr.Mauro-Verria, in antichi-
tate se numia Beroia, in evul mediu pi apoi Ver-
ria, oraT in Macedonia, la vreo-6o km. de Salo-
nic pe riul Ana-Dere etc.cf.J.H.Mordtmann,Kara-
feriya, in "E.I.", II, (1927), p.775.Apud Pit-
cher,op.cit.,p.156 III (Karaferye).
38. Despre institutia turca subagi cf.J.H.Kramers,
Su bashi, in "E.I.",IV (1934),p.513-514.,rom.
subada ef.L.Saineanu, IO.,II,2,p.111.
39. Darile kau taxele care se plateau la intrarea in
oragul Verria.

www.dacoromanica.ro
 38

s-a arunoat jos de pe cetate gi a murit. 4 litunci-,?. ,im-

paratul a acordat Kara-Veria fratelui sau mai mare. Pe
linga acesta 1-a trimis *i pe fratele sau mai mic. A au-
zit ca cei doi baitapi au ramas prizonieri pe linga impa-
rat. Din pricina acestei suparari ofta gi se vaita zi pi
noapte, rabdind pina in zilele nenorocului gi nenoricirii.
Din cauza crezului in lumea invizibila, spunea pi spera
(la dupa necaz va urma o inviorare. Apoi,Berke han i-a
40.
acordat de asemenea pi sultanatul Crimeei Mult timp
musulmanismul say se intinsese din Crimeea pina in tara
41
Moldovei (Ba;dan iline) ; in Moldova se gasegte Inca me-
cetul sau (mcedi), dar se spune ea ghiaurii pun intr-
insul porci (donuz koyuverirler).
Astfel, dupa un ramas bun de la timpul cit
a fost inchis pi dupa anumite zile placate *i fericite,
42
gi-a predat sufletul sau delicat . Acesta a fost trimis
in lumea vegniciei lui Allah. Din mila lui Allah sa fie
iertare asupra lui. i atunci cind demnitarii imparatiel,
marine, notabilii sau capeteniile (Okerler)pi supusii
lor tineau doliu se culcau in locul sau,plingeau in ho-
hote si suspine pentru faptul ca 1-au pierdut. Potrivit
43
cu testamentul acestuia , in locul sau 1-au urat pe
tron pe fiul sau, generosul fiu de gah (sahzade) Giased-
din < Meslud>, ridicat din parinti gloriogi ai dinas-

4o. Tot in acest izvor se spune ca initial au fost

acordate sultanului Kaykaus II ca feude (timar)
numai Solkat pi Gucerat (Crimeea).
41. Este vorba de partile tataregti care cuprindeau
gi fostul Bugeac, adica sudul Moldovei.
42, 'Izzeddin Kaykaus a murit in 128o (679 H.).
43. Adica a lui Izzeddin Kaykaus.

www.dacoromanica.ro
 39

...1j1q-xy-::,..tv 4NI"'
La.uk; w Lici 3 0,;(
k.4-1 Ls.).-k.);

-)kLv4sz-: \.;

01.0., IA, c:A9lit.s.-41-0:-C.S.AjA.).1

AA)

t-,;..x!)ti-a--_.,
....

L5?,XJ ,_16I 61;t.,;;

L_:L},4:, ID6'-tkrLscx.4_,r,N;
4S-fg.

"(Ls Litz c.X>:(4-1w1-; 46:1 ctiAA.).

) 4-(Ler .04:u1
L")
*) ,
u,..ot \c,:a1\
(3J; ,:;(
VIA)? C.1
.
L'r
V-,

4,j1;1,l; .)1
km ,AjLa j ).)1.440_,

Face. 1,4. - Trecerea lui Izzeddin Keykaus_ii a emirului

Cioban (Coban) prih Tara Romftneasca (Eflftk ilinden)...
.
Yazicloglu Ali, ms. cit., fd. Revan nr.1392 (Arh.st.Buc., Mf.
Turcia, rola 65,c. 617 I).

www.dacoromanica.ro
 140

selgiuce ca sultan cuceritor, Mes!ud BS domneasca plin de

noroc pi fericire in impAratia sa. Potrivit cu ceremonia-
lul oguz, au ingenunchiat de trei ori inaintea sa pi au
adus dirhem (direm)44 pi dinari nenumArati, pe care i-au
imprIgtiat in fate celui incoronat. Allah cel preainalt
Ii acordase atita onoare ci mAretie, frumusete gi impodo-
bire, bunrtvointil gi superioritate incit toatA lumea a r4-
mas mirata de maretia pi desavirpirea sa... Cu o sinceri-
tate desavirpit: au aratat supunere poruncilor sale. Au
reinnoit jurmintele, pactele pi apezdmintele.De asemenea,
au petrecut incd un timp in tinuturile Crimeei gi in
45
Sugdak cu noroc gi fericire, pe lingl hanul Berke,ca-
re spera sS-i trimita la vetrele pi locuintele ion vechi.
Unii < selgiuci > au cerut permisiunea zicind: "intr-o
clips noi putem trece peste mare gi sd plecam". ImpreunI
cu cei plecati pi emigrati au trimis oile pi vitele tinu-
tului pe care mai inainte rIposatul Sari Saltik le trecu-
se cu porunca lui Berke han. Si aga ei.e.selgiucii. au
fost dupi iarsdpi pe uscat in patria lor (yurdlarina)oin
taxa Dobrogei (Dobruca iline). In acest timp trecuse pi
sultanul Mes'ud de pe mare. Deodat4 Ins, fratele sIu mij-
lociu, Rukneddin G6iymers, a dispArut, trecind pests mare.
Dej > au trimis oameni in toate pIrtile pi 1-au ce-
rut, totuA nu 1-au putut gsi. DupA citeva zile,cineva
a trimis ptire zicSnd cA "1-au vzut pe acesta in pIrtile

44 Unitate de monet6 de argint in sistemul mane-

tar turco-musulman;forma persana este direm,
corespundea cu 2,97 grucf. E.v.Zambaur,Dirhem
. in "E.I.",I,p.1005-1006; aici, in Bens de bani.
45. In alte izvoare Solgat...

www.dacoromanica.ro
 41

46
Kastamuniei . etAtunci:> au trimis gtire principelui de
Kastamunu. Juzii (naiblarl) de Kastamunu, trimitind (MA-
reti in toate pArtile, 1-au cerut. Au aflat, la hotarul
47
Amasiei , c sub o infatigare necunoscutA, s-ar fi inde-
pIrtat in partea de margine. L-au intors inapoi, 1-au tri-
mis in Kastamonu si 1-au dus la cetate. Aetfel, in oond1-
tii princiare 1-au dus la locul Esau. DupA citeva zile,sul-
tanul Mestud ,la rindul sAu, a intrat cu suita gi cu au-
pugii sAi in corAbii. Multumind marelui Alah, a trecut ma-
48
rea. Atunci oind a iegit pe trmul Sinub , 1-au trimis
pe fratele sAu din cetatea Kastamuniei pentru o slujba.
Cind fratele slu G8iymers a venit pe lined acesta,i-au
artat din fiecare ceata a suitei o deosebitA afectiune.
49
Beyii gi clpeteniile de bulucuri s-au indreptat din toa-
te partile in slujba sa. Acegtia 11 atitau pe sultan
50
gI se rAscoale impotriva hanului . < Dar > sultanul era
dotat cu multa intelepciune, minte desAvirsita gi chib-
zuintA indestulata. N-a acordat atentie clevetiri1 gi gin-
durilor proaste ale calor ignoranti. In mod special 1-a
oprit in suita sa gi 1-a fdout locotenent (mUlazimet)pe
beiul de KastamunulMuzaffereddin Yoluk Arslan. Beyul mon-
51
golilor din Rum , din tribul hanului, gi aga'ua sa, ma-

46. Orag gi tinut in nord-vestul Anatoliei,cores-

punzind cu veohea Paflagonia, cf.J.H.Mordtmann,
Kastamuni, in "E.I.",II, p.855.
47. Orag in nord-vestul Anatoliei, agezat in riul
Yegil-Irmak.
48. Sinope, orag si port pe Marea NeagrA, pe coas-
ta septentrionalA a Asiei Minore, intre guns
Sakariei gi a riului Kizil-Irmak, of.J.H.Mordt.,
mann, Sinub, in "E.I.",IV,p.456-458.Pitcher,op.
cit.,p.166 II.
49. In text: BUlk-baslarl, un fel de"cApitani de
companii". rom.buluc.
5o. Pe atunci han mongol era Abaka han.
51. AdicA Anatolia.

www.dacoromanica.ro
Cda. 8/977 for 3
 42

rale sgu nepot,(?), Samagar Bohadir, s-au indreptat pe

lingg suits sa. Cind au sosit, oastea mongol a fost cap-
tivat6 de frumusetea pi infgtigarea plgoutg a sultanului
musulman. Toate faptele, manierele gi desgvirgireaSulta-
nului au fost ggsite plgoute. Fiecare i-a oferit cit a
putut, gloate gi supugi, pungi *cu galbeni gi aspri (ak9e),
cai, catiri, candle gi alte daruri, slujbe ei caduuri co-
rindu-i protectia sa. 4Dupg ce i-au mai dat gi locuri
52
impodobite pentru conticit , s-au bgut kimiz gi hairan el
vinuri..Dupg solemnitatea oguz, beyii turci gi tgtari au
ingenunchiat de trei ori inaintea sultanului (sultan iinan-
de). S-au,sgturat de petrecere (ziyafet), de binefacerc
ei belgag. Beyii mongoli 1-au trimissdupg slujbg, pe MuzaP
fereddin Yoluk sultan, la marele ilban al lui Abaka ban 5 .
Intre timp, napgdise gerul iernii, de asprimea cdruia Ii-
ghetaserg apele limpezi. Iuarmindu-se bine, au intrat pi
au ajuns in slujba hanului. Intr-o mgsurg sea de mare a
fost varsata mgrinimia ei geaerozitatea sa, incit s-a in-
fAigat acestuia coplegindu-1 cu fel de fel de fel de bu-
ndt4i, favoruri *i binefaceri. I,.a aoordat acestuia, c
scutiri de dgri ei privilegii, oragul Amid, unul dintre
cele mai mari fortgrete ale lumii, precum gi oreeele Har-
tepert, Cemeekiz, Defreki,ei Sivas54, ca sg le aparting
lor cu total ping la hotarul Niceei (Iznik). Din zi in z-
locul ei rangul sgu cregtea in fate& hanului, incit mila
*i increderea hanului pentru el cregteau mereu. Cu acr ?a

52. In text: konaklik'lar de la konak, loo de aeeza-

re, termen care a intrat gi in limba romng:co-
Rag.. (cf.I0.,I1,11p.142-144).
53. Al doilea han mongol din Iran sau"ilhan" (1265-
1282) cf.W.Barthold,Abaka, in"E.I.",I,p.4-5.
54. Oraee, cetd0 'n Anatolia selgiucg. Cf.Pitcher,
op.cit. sub voce.

www.dacoromanica.ro
 41.3

gi gloata lumii,buourindu-se,se ocupa ou rugaciunea sa

norocoasa. Atunci, intr-un timp cind hanul 1-a fgicut loc-
tiitor in slujba sa pentru realizarea sigurantei pi pla-
nurilor sale, 1-a trimis ia Kum. I-au atapat pe Ioluk
Arslan, ca intendant (Mthmis) de baylerbeyi, gi pe SU-
lamig"ccare > au ajuns in Rum. S-au ocupat au impArti-
rea dreptatii pi eohitatii, atragind 4+de partea > lor
-pad_ pi vilaiete, Ei au trimis soli in toate partile
pi imprejurimile.
De asemenea, trimitind sol la im ratul "ba-
silios" (fasilios) Paleologul (Belalugosa) 5 i-au cerut
pe fratii sultanului pi pe acei care erau de neam tur-
ceso 56 . Basileustul i-a trimis o astfel de gtire: " un
irate de-al vostru este pe ling mine pi un alt frate este
la Kara-Veri.gta>pi acestuia I s-a Pacredintat domnia
(beylik) acelei pIrti. Unil dintre turcii ti, din tara
Dobrogei (Dobruce ilindeki etrakila) au plecat pe iinga
acesta pi unii stau in tara lor 5 1, pi cu acestaa, despre
fratii sal, i-a consolat hatirul sultanului. 0 treime din
tributul (haracin) pe care ii pre:tea imparatul bizantD27,
trebuia s-o dea hanilor t6tari 4 din Iran> 9 o treime
dadea sultanului Mes'ud pi a1t6 treime sultanului Giya-
seddin. Dup6 ce s-a sours un timp destul de indelungat
dup6 aceasta, au facut aceasta> cu Sari Saltik in ta'.-
ra Dobrogei. In acest timp, fratele sultanului Mast ud

55. Mihail VIII Paleologultimpanat bizantin pinA

la 1282 sau urmapu1 sau Andronikos 11:1282-1328.
56. In text: EtrAk t1111911aala.
57. In text:Yurfiarinua- care se poate traduce pi
prin "vetrele" sau "sdlapurile" lor.

www.dacoromanica.ro
 sit

aflat pe lingA impAratul z bizantin- (tekvtir) a in-

cercat s5. fug4 cu citiva turci, dar basilios-ul simtind
aceasta 1-a prins gi 1-a aruncat in inohisoare. Patrierhul
acelui.timp era califul (khalife-si) ghiaurilor 58 . Aceste
cerindu-1 pe fratele sultanului de la basil.os, 1-a obti-
nut, pi botezindu-1 (vaftis edlip)91-a cAlugArit. Acesta
a fost un timp in slujba petriarhului la Aya Sofia. Defunc-
tul Sari Saltik 1-a cerut pe acesta de la patriarh. Patri-
arhului i se fAcuse cunoscut despre vilaiet gi faima lui
Sari Saltik 59 . Neputind refuza vorba acestuia, 1-a trimis
pe fratele sultanului pe lingA Sari Cialtik. 1114rriiqind
din nou islamul, acesta a imbrAcat mantle (hirka) de
derviq pi a fost incA un timp in slujba lui Sari Saltik.
Sari Saltik, cel mai distins printre cei piogi, a fost un
cautAtor de adevAr... < Descrierea legitturilor lui Sari
Saltik cu Seyyidi Mahmud din or.fikgehir. - In convorbiri-
le gi petrecerea cu Saltik, fiul de gah (gahzade) a
cAzut in naivitate (abdallik) gi proatie. Sari Call,ede-
si ii indrAgise, 1-a lAsat gi 1-a trimis in partea < Go-
tatii >Sultaniye 6o . Locul de vizitare, adicil de peleri-
naj al lui Burak Celebi 61 rote i acum la Sultaniye, lax
Buraoii (Buraklar) fuseserd discipolii acestuia.

58.Neavind precis data acestor evenimente este greh

sa ghicim cine era patriarh, putea fi sau Grigo-
rie II (1283-1289) sau Atanasie I (1289 1293)etc.
cf.P.NAsturel, Lista patriarbilor ortodocgioin
"Hrisovul" VII, p.152.(Buo.1947).
59.In sena cd era foarte pios. Unii spun ca era mu-
sulman , altii cA era cregtin, identificat de ura
cu Dimitrie Basa:7abov.
6o.Orag in Irak'ul .ersan la vreo 15 km vest de riul
Zandjan, la noru ue Teheran, cf.V.Minorsky,Sulta-
niya, in "E.I.",IV,p.574-575.
61.Adeptul lui Llari Snitik Qi fondatorul sectei de
derivic;ti:buraci,in Anatolia 0_ Trak.

www.dacoromanica.ro
 45
In ceea re pri-7epte flat lo -4 tanu1uJ , ,

Kara-Verr14a>' ,ei s-au intristat oa s a renegoGua, ,!

din cauz6 cd locuitorii musulmani s-au amestecat pLt
ghiauri (=cregtini). Unul sau.chiar doi dintre aci3
au emigrat, plecind in Anatolia dia MO. Pe Milakzaae gi
pe fiul sau din Kara-Verr14a> , de asemenea, pe amiL-
doi i-au fIcut sg. devina musulmani. de:Dar 7. in anul ciLd
basilios'ul a mers la Salonio (Se1ftnik)9 botezindu-i pe
neputii acestuia, i-a fIcut ghiauri necredinciopi.Atunci
cind sultanului nostru Murad al II-lea > , sultanul is-
63
lamului gi al musulmanilor , caruia i-au urat "domnie
vesnicir pe vremea cind a cerut Kara-Verria, fiul ace-
lora era un ghiaur cu numele de Lizakos, din mina cdruia
au luat< Kara-lierria. Acestia au fost citiva frati
ghiauri viteji de vazI. Au fost trecuti din Kara-Vemia
gi dupi la Zihne64. SubIpia (12]E121211ELa) Zinnei

62. Probabil pe la 13509 atunci cind imparatul bi-

zantin Ioan VI Cantacuzin a luat Kara-Ferya
din mina sirbilor lui :i3tefan Dupan care o sta..
piniserg. citiva ani. Aceast4 cregtinare a prin-
cipilor selgiuci era pentru ciptigarea fevoa-
rei impIrdtepti.
63. Apa cum aerie Iazigloglu este vorba de sulta-
nul Baiazid I "Fulgerul".0r,se ptie cd Verria
sau Kara-Ferya a fost cuceritii de sultanul Mu-
rad I pe la 1385-13860Nu este exclus ca s fi
fost trecuta dintr-o mind intr-alta, iar Baia-
zid I sl fi ocupat-o definitiv dapA campania
sa impotriva Tarn Romanegti pi pe timpul ex-
pedi-tiei sale impotriva Tesaliei si Greciei.
Cronica lui Oru9,ed.F.Babinger (1925)0p.27-28
-are o men-tiune in acest sens.
64. Sau Zihna,(SikhEr gr.)orap in Macedonia,cuce-
rit de Evrenos bey sub Murad Ilcf.Miklozich
si Mueller,Acta et diplomata V (1943),p.lo9,
repedinta de episcopie a metropolei Drama. in
ce privepte oragulctoman cf.Kiatib Celebi,Ru-
meli mss.T.K.S.M., Istanbul,fd.Revan 16510Mf.
Arh.st.Buc.,rola 27,oadre 762-828;Evliya Cele-
bi, 8eyahatname,VIII,p.126 pi Hammer,Rumeli
und Bosna, Wien, 1812, p.73.

www.dacoromanica.ro
 46

a fust acordatii fratelut lor mai mare, lui Lizakos.Cind

raposatul Baiazid I , "robul lui Allah" a intreprins
o expeditie la Malatia gi la Erizingian, Lizakos gi fra-
tii sal erau gi ei impreuna cu oastea sa. In acele dou'i
campanii, deoarece Lizakos a avut de indurat multe greu-
tati gi necazuri, la intoarcered:in Macedonia> gi-a pa-
rasit subagia, dar a oerut o porunca de scutire - "pri-
vilegiu" hilkmtin) pentru fratii sal. Atunci
cind Baiazid,"robul lui Allah" a aflat de originea lor
selgiuca, a acceptat cererile lor, dindu-le porunca so-
licitata .Apoi, Lizakos s-a calugarit (kests oldu) la
Zihne. Fratii pi nepotii sal < sint > aoum la Zihne,dar
. 65
nu dau haraci gi dijma Nu demult gi-au reinnoit Ia-
rl poruncile < de stapinire> numele unuia este Di ,

mitri sultan, numele altuia Mihu sultan...

In ce privegte musulmanii care stateau in
tinutul (vilayet) Dobrogea (Dobruca) din Rumelici au
66
plecat cu Halil Ege (Ece) gi au treout ou corabiile in
regiunea Karasi, deoarece in Anatolia fiind interregn
(fetret), gtirile pi legaturile au foist intrerupte
Iar in Rumelia.ca> rasculindu-se beyii bulgari (ulgar)
au navalit asupra basileus-ului (faziliyos) gi luasera
cea mai mare parte a Rumeliei. .Ferindu-se gi de aceg-
tia, au plecat gi au trecut in Anatolia. Iar neamul ace
67
lor <turd solghucl , care au ramas in Rumeli4e,

65. In text:Han/wove onda vermezler. Pitcher,op.cit.,

p.171,II.
66. Numele unui comandant turc, de pe la mijlocul
sec.al XIX-lea,care 1-a insotit pe Suleyman pa-
8 cu ocazia agezarii turcilor pe coasta orien-
talk a Traciei orientale (1352).
67. Deci gi din Dobrogea, care b.cea parte din Rumelia.

www.dacoromanica.ro
 4-7

dupa moartea lui Sari Saltik s-au lep-Adat de credink,a

lor musulmana > pi devenind cregtini >- au disprut.
b. - Alegerea lui Osman Gazi,,fondatorul statu-
lui otoman, ca bey (fol.425 r.-425 v.).
Beyii turci de la margine, care erau din fieca-
re trib (boy) al neamului Oguz, speriindu-se in partile
de margine de rautatea tatarului, fugeau pi se imprOp-
tiau. Dar acei care sufereau din cauza tritaruluilcon-
,

trar norocului, veniau pi se inmultiau la margine. In

cele din urma, beyii pi chehOile (kethudalar1)69 acelor
regiuni s-au adunat, au venit pe linga Osman bey70 pi
s-au sfdtuit. Dupa ce au sporovait multe, vrute pi ne-
vrute, alegerea cuvintelor a fost aceea ca au zis:"Kayi71
han .4 era > acelapi ca toti oguzii din triburile oguz 9
apoi a fost dintre agalele gi hanii lor. Testamentul lui
Ginc han, potrivit cu ceremonia oguza , era cA atiI
timp oft exist/it neamul Kayi, hanatul i padlpah1icu1 7
nu se acordA hanilor pi padipahilor altar triburi.Deoa
reoe, acum, nici din partea sultanilor selgiuci nu este
nici un fel de posibilitate pi ajutor pentru noi, o bu
parte din Virile lor le-a scapat din milni, a a cl.m

6e. Pentru musulmani, dar au supravieuit ca crap-

tini.
69. Kethuda - inseamna administrator, un fel de va-
taf. rom.nehaia, e.
70. Osman (1259-1325/26) fiul lui Ertugrul,fondato-
rul ImperiUlui otoman (1299).
71. Sau Kayig - denumirea tribului cysjuzldin care au
descins osmanliii.
72. Adicsa imprda turceascd.

www.dacoromanica.ro
 48

gtie, ttarul73 a dat ndvald asupra lor; de asemenea,a

fest indreptatd cu pldcere privirea rdposatului sultan
74
Alaeddin asupra voastrd. Voi.cadicd Osman> sA fiti
han gi noi s4 fim supucii,in slujba sultanului,ci sd ne
ocupdm de expeditii sfinte (gaza) in aceste pdrti"Xsman
bey, la rindul sau, a primit. Apoi, potrivit cu ceremo-
nia oguzdostind cu totii agezati in care, au ingenundtat
de trei ori ci gi-au plecat capetele. In acele timpuri
mai erau rdmAcite din ceremonia oguzA.Dar aceasta nu fu-
sese uitatd cu total nici pentru beyii de acum. Au adus
hairaxl. 0.14aran) din burdufurile pline (dolu aba'lardan)
gi au poftit pe Osman bey s4-1 guste. Atunci cind a bdut,
ceaucii75 i-au urat zicindu-i "Sd ai sAndtate pi voie
bunk, iar padicahlicul tau sd fie binecuvintat". S-au
inchinat gi au adus laude 4:lui Allah > De acolo toa-
tA adunarea ridicindu-se, au plecat asupra cetAtii Bi-
76
legik (Belactlk) ..In anul case sute noudzeoi ci noud77
Osman bey a cucerit Bilegikul. Ecoul expeditiilor si
rAzboaielor sale sfinte s-a rspindit pin in tinuturilo
Anatoliei (=Rum), Siriei (Sam ) ci Persiei-Iranului(Acem).

73. Adicd mongolii din care provin t4tarii.

74. Alaeddin al III-lea Kaykobat, altimul sultan sel-
giuc (m.13o7), zonate din 13o2.
75. Ceau (tc.cavuO dregdtor la curtea otomang in t
plinind diverse slujbe, primal ceatw,sub Osman,
a fost Samha, gi indeplinea rolul de curier, mai
tirziu ceau0pagi - cdpetenia de ceaui - era ma-
rale gambelan al Portii.Originea institutiei se
poate ridica la turcii din Asia Centrald (cf.
Louis Bazin, L'aptiquit meconvue du titre turc
"gavusPActes-771 premier Congres InTeTnational
des-Etudes Balcaniques, Sofia,1968. rom.Ciau*,
crJ.0, 11,2, p.40.
76. Belakoma al bizantinilor, aproape de Sbi;lit din
Anatolia,leagdnul Imperiului Otoman.
77. 699 H. = 28 sept.1299 - 15 sept. 1300.

www.dacoromanica.ro
 49

Din toate p6rtile au venit carturari (u1ema) g1 uameal

foarte virtuosi in tara lui Osman. Atunci cind din cauza
r6utItilor, invidiei gi certurilor nencrocirea a nimerit
peste fiii sultanului Mestud, Osman sa intins zi de
zi asupra tinutului Karasi 78 79
gi Aydin 71a impEejurimi1e
clruia, in acel timp, 11 se spunea Legkerii1i . Pe ur-
mele sale Neneau a1tii mutindusi fami1iile turcegti
(tUrk evleri)scare se agezau acolo. De asemenea gi mu
sulmanii din tara Dobrogei din Rumeli<a>, ferinduse gi
ei de ghiaurip.au plecat, trecind in ti-nutu1 Karasi...
Alte fragmente pi extrase din Crestomatia mentio
natal de Fahir Iz: a.Oguzlar - "Oguzii,guzit sau,uzii" ca7
re,se 1mpreau in 24 de triburi (bay) etc.(fol.5 r.-11 r"
op.cit.,p.510-519);.0guz Toresi 7 "Codice sau regulament
oguz" (f.14 r.-16 r.), op.cit.a.519-222); alitaajamara
ile Ok'uz1ar .1Tultanu1 Sangiar gi oguzii" (f.38 r. -
43r., op.cit.p.522-531).Fiind vorba de una dintre cele
mai vechi Cronici turcegti, se impune publicarea gi al.
tor fragmente care priVeso istoria sudestului european.
Dar pe 1ing6 manuscrisele mai sus semnalate (cf.p.24)tre
buie,sa se tina seama gi de manuscrisul din Leningrad,Bibl.
Inst.Vostokovedennia D.116 (59oba) Typ.,no.159,192 fol.,des-
cris de L.V.Dmirieva,A.M.Muiginov pi S.M.Muratov81).

78. Tinut in Anatolia, dupe.' numele lui Kara Isa,fon

tatorul unei dinastii turcomane,corespunzind cu
vechea Lidya,cf.J.H.Kramers, Karasi "E.I.",II,
p.8o1-8o2.
79. Provincii in Anatolia apuseana cu regedinta la
Izmir.
80. "Tara cu oaste" sau "Tinut ou oaste".
81. Cf.Opisanie Tiurskih rukopisei Institute Naradov
Azii (Descrierea manuscriselor turcesti din Ins
titutul popoarelor Asiei) I Istoria, pod.redaktiei
A.N.Kononova, Moskva 1965,p.169-17o.

www.dacoromanica.ro
 50

ti;:1-4 C44 \;)\l'i 1 A., IN 011%; \-Y*4.0:4kAgelec9APi:+\ tJt4) "b sc

v ., )474,16 6.24.. J)\st 4,44.;\ la.PVeT; *41;43.) Ike:\ kkit.r47

CY,F+J .1\ 1.. 1\ CM "ilkolo 3 a 4 AO. V $5454.4

CrUti;) 3 CA144.01 \*. a 4S-1;141i /11-9114.)WtrIl4uor

3 4-AIJZYJO.NkOci. (43:1 S 435 fCI:X4 C.TP14 ki!

\4 Ct\i3trslte)4tAtiPL)".1 \1+14tLr b41)!) A4r.J)i a

J, .4111 0.1+;bib 6:604141) . .
1/4Net'S tfAi C)A.1481LA
\-
1A.94,--oi k.S Ae:Le tptt),JV..3.444,01,:14, 0CiaL Coe!

CA.P.! 44.4,14?4;JJ14., 0 410 4.:teAt

4;.44.10La4:0:Aie..4 3 11\\.:*1 14,;;A: AS 4? ..1\*.0:4

\
-A-

.P :)"' A::"*/ tir241S 441.`JA;LI:j.1:444-t

Ar)

S\
t. .

;"tt1/4 C.P >1 3 bkr.,*1.0J1 A; I 040\:t".

;\ j,:it:As. ijsk. \ 416 \ 0.0:Lob."Xwat .5 az

leek: t.);044..S.N.r..0161i041 ,:...)0441.04.14X;

.
tx.A41.114k4kil Zfije4;1;&irt. . 4: 4,:d9,411.10.0w.43

\-64itt(J43( t.)\ .001t.;JJ.Z.X.N.; (..)13kifttkr6+41,4AA....

4 A:14
- t

. 341104:644:1.1
. )33r)d4e1 L>. C>3'.4

4\:+5 ;4..eit 1. .0V.L ejS-IAA)Loo<

j-;
-013\t443:4"
Cr.) Ar)-> Cf.4:LiX4 L:)4J/Z1:0`4/41. s7)-1-1-":"4_,1:1"5

i'acs. 1,5. -
Relatii turco-seleiucorktoeaco-ruse (Sec.XJ1J-X1\Q
Yaziologlu Ali, pelQukname, ms, Bii..1.Nat., .Parislfd.Turcs anc.
(Aria.st.Buc., www.dacoromanica.ro
Mf. Frana, rola 177, c. 130 v.).
 51

II
EBU9L-HAYR RULI

Viata acestui cIrturar ('ulema) otoman nu se cu-

noapte bine. Era originar din Anatolia (Rumi) pi a trAit
sigur , in a doua jumAtate a secolului al XV-lea, fiind
contemporan cu sultanii Mehmed al II-lea "Cuceritorul"
pi Baiazid al II-lea. Avind in vedere cA ipi dedicase
opera sa intitulat Saltuk-Name (Cartes. lui Saltuk) lui
Gem-sultan fiul lui Mehmed al II-lea pi rivalul lui Ba-
iazid al II-lea pentru domnie, inseamn4 cA a fcut parte
din suita acestuia. Nu este exclus sa fi fost chiar das-
cllul (lala) lui Gem-sultan, inainte sau chiar dup anul
1481.
Saltukname a lui Ebu'l Hayr Rumi cuprinde o co-
leqie bogatI de povestiri sau lagende eroice populare,
care au circulat prin graiI1.. poporului turo incepind din
a doua jumAtate a veacului al XIII-lea. Acest manuscris
de 618 file (23 x 42 cm.), cu citeva pagini lipsd la in-
ceput, saris pe hirtie groasI ceratA (aharli) in tipul
neshi, copiat pe la 1591-1592 (1000 H.), cu textul in-
cadrat in ramA ropie, se pastreazI in Biblioteca Top-
kapi Sarayi (fond Hazine nr.1612). Un alt manuscris se
aflI in Biblioteoa NaVionall din Ankara (B.55).
Aici, meritI sA semnallim pi manuscrisul intitu-
lat t_26.4galme sau Selcukname atribuit lui Seid Lokman,
pIstrat intr-un manuscris unic in Bibl.Nationala din
Viena (nr.1001, fol.1o9 v. - 117 r.) in care se descrie
egezarea sau colonizarea turcilor gi tdtarilor in Dobro-
geg. De altfel, manuscrisul are o versiune turca-latinA:
Seid Locmani ex libro Turcico gui Oghuzname inecribtla
excerpta, aprutl sub ingrijirea turcologului finlandez
J.J.W. Lagus (Helsinsfors - 1854)9 vezi Sekid Loxman

www.dacoromanica.ro
 52
1II'jckN (.1 \nt.11

I 'C-V A-17:' t1:1-) j i k-kk-' 33 LT, i5:::):' \ (---;f3 6. ? 3.::::i'.

A

(n.0 V.;;) Xt)?/6. !

I
1 Lk:. ...1,::).) d.;_,:)_!) 6*):;''..:--i)k,:s";k-C.;51-:-?:)3

11
.1
0 5 ,a)3.'N:;..,-.)(3...0.). ,:-J...5,...0))-k)s-

1!
y) 11 5

1 j5 9) 3 A-:_, ...,) -3 ,L..V3 ..s:_,.\5714..\.D.:. 11

..)1L \ ).);.1. \)_,)

11

j)) dX\y 7-1\ -)V? '

1 j 35:;):;'i./..). Otl \ U -t..) ..i,..X, .-...).,1,. ,./.}:-.11..0 .),::,

1

11

ji .I.A.vliC:111., \,.3 ) 4-:}:\ 6c)) 3.'k; \,5 ) ) -:14%:? i

1111

I
).;-3.05.CbLycii.d.:A.4,...xx;,y,)::, y

j `1671Ck; tej.trbjX4ACL.I.LLET/)&-- I

i $
)11 .. .r.:
0

-j-y \ 3 :-.3k:/).\_1'\4,-',Y)"At")..3..-0

2- Topkum Sara)i Miizei I Oil, H mine Karoo No. 1642'de kayak 4thanin I ayran.
.. .
. . .

Facs. 11,1. - Inceputul perigrinArilor lui Saru-Satikh in

,atolia i Rumelia la "Burgean-ili" - "Tara Dobrogei" ?.
Sa1tikh-Nftme, ms. TKSM., Istanbul, fd. Hazine nr.1612,fol. 1
(Arh. st. Buc., Mf. Turria, rola 80, c. 1/II.). -

www.dacoromanica.ro
 53

Manuscrisul Saltukname din Biblioteca Muzeu-

lui Topkapi (Istanbul) catalogat pi descris succint,
pentru prima oara, de raposatu1 Fehmi Edhem Karatay
(m.1968), degi cuprinde multe naivitati gi legende,adu-
ce totupi oareoare lumina pentru personalitatea isto-
rica a lui Sari Saltuk Baba. Primul invatat turo, care
ne-a lasat aoum un deceniu unele fragmente intinse din
aoest manuscris, a fost profesorul Fahir Iz, direotorul
Institutului de turcologie de la Universitatea din Istan-
bul.
Ebu'l-Hayr Rumi: SALTUKNAME
Ms. Biblauzeului Topkapi Sarayi,Istanbul,fd.Ha-
zine, nr.1612, 618 fol.Arh.st.Buc.Microfilme (Turcia-
1975), rola 8o, cadre 1-621.

TRADUCERE
, Din relatiile lui Sari Saltuk cu Kara Davut (fol.
99 v. - loo r.).

Domnul (Seyyid) Saltihl labia Kaffa (Kefe).De

asemenea ipi insupise ca patrie (yurt) orapul Andreia,
preoum pi oragul Crimeea (Kirimi). Nu lipsia din aceste
trei locuri. Foarte buouros era devotat pi credincios
lui Allah> Intr-o zi era un viteaz (gazi) in ti-
nutul Kefe, era de neam tatar, earuia i se spunea Kara
Davud. Dupa Seyyid,<Saltuk> facuse multe razboaie mi-
potriva ghiaurilor gi multe fapte vitejepti. Acura se
odihnegte intr-un loo vestit din Hagi-Burhan ?(T-trhan)2.
Cadavrul eau este ca gi viu, pe care tatarii 11 vizitea-
za In pelerinaj>, dar a putrezit... parca pi aoum gu-

1) Grafia variaza, in Alta izvoare fiind Saltik pi

Saltuk .Tau Saltth.
2) Dacd este Hagi-Tarhan corespunde ou or.Astrahan
(Thierhan) Pit.147

www.dacoromanica.ro
verneaza gi strl in tinutul sau. Drumetii Ii vazusera,se
spune ci era un adevarat maestru ... era muezzinul3unui
mecet.(mescid). Intr-o noapte a spus: "sa ridic un imn
de slava marelui imam", apoi graind "mai este Inca
timp", a mai spus "un moment de rabdare cu Demdeki". De
aceea i se mai spune acestuia gi Demdeki. Imamul a rasu-
nat gl a zis:" Oare eu nu stiu"? I-a mai spus:"Citeg-
te ezanul". Demdeki i-a raspona:"Vino sa-mi calci picio-
rul. Uite c cocogul Inca n-a cintat pe tronl Indata ima-
mul a observat cocogul pe tron. Deodati a aparut tinutul
acestuia. Ai venit, deoarece Kara Davud era acel spirit
viteaz, care slujia lui Seyyid < Saltuk> . Spuneau ca
unii sint dintre turci. Razboiul sfint al acestuia,tara
sa era vestita la tater. Apoi, slUia pe domnul (Seyy_id).
Dupa aceea, domnul "Seyyid" i-a griit: "mai Davud Du-te
fa gi tu expeditii sfinte in unele parti. Razboiul sfint
este de preferat". Dupa aceea, Davud de asemenee a intre-
prins expeditii sfinte, dar pe cind mergea, deodata ni
meri peste un manta. S-a despartit de tovaragii sal_ de
drum. Auzind deodata un tipat, acela (el) a descins pe
mare. Si-a legat poalele de un copac. A mars inainte gi
a avazut cum un balaur inghitise un pore. Cind a vazut
din spate acea fiara (canavari), Davud a scos sabia gi a
inaintat. A lovit e:cu sabia:> garpele; parasind flare
in forma de balaur, Davud a mers inainte. Davud a mar..

,
gt a imbratigat un arbore. prpele balaur de asemenea
a incovoiat de Davud incit sa-1 inghita.Acea flara 1-a

3. MUezin - cel care chiama de pe minaret la rugaciu-

mope musulmani,LO,II,2,p.156.
4. Freot musulman, aici se referd la profetul Maho-
met. rom,Imam, cf.I0., II, 2, p.70.

www.dacoromanica.ro
 55

privitodar Davud indata ce 1-a vrizut in acest hal,a ners

la o piatra gi gi-a ascutit dintele. De asemenea, repo-
zindu-se, Davud cu un dinte 1-a lovit aga de tare incit
balaurul s-a despicat in dour' bucati de la mijloc. A ca-
zut gi a murit. Fiara s-a intors gi a plecat. Apoi,Davud
a venit gi a incalecat calul sau zicind: "Sa faci gi tu
aga, daca gi tu te vei transforma in poro sa te intil-
negti cu el". yi sa faci mereu aga, dupa cum va face gi
aceasta fiara". Apoi, dupa ce Davud a plecat de acolo
gi a ajuns intr-o cimpie (sahra), deodata a fost luat
la mijloc de gapte mii de ghiauri rugi (Rus).-e-Atunci
Davud singur gi-a rezemat spatele de un copac. Timp de,
patru zile pi patru nopti s-a razboit cu ghiaurii rugi.
In sfirgit, a ajuns departe. Davud se razboia cu pietre
de mina (el tasiile) din fundul acelui copac. Nu permi-
tea ca ghiaurii ea se apro-ie de el. Arunca pietre mari
(At omuf. Ghiaurii au sldbit<:au ajuns neputinciogi%-.
S-au strins in cerc gi au stat. Daud, la rindul BLit a
obosit mult. Cit pe-aici era sa fie facut in tandari...
dar s-a tinut. Intre timp, a aparut din fa'sa un praf.
Atunci au putut sa apara cu gazii lor cei desavirgiti
gi i-au atacat pe ghiauri. In frunte au Davud i-au im-
pragtiat pe ghiauri, fugarindu-i. Gaziii , la rindul
lor, 1-au luat pe Davud gi din Kaffa s-au intone in
aceasta parte...

Sari Saltuk la Ista:Lbul

(fol.285 r.-288 r.)

In acel moment, ghiaurii au adus, acolo, o Boni-

scare importanta de la imparatul (tekftirden)-
Acei ghiauri care o adusesera au fost coplegiti de nno-
ruri.:Saltuk>-, la rindul sat', a deschis-o pi a citit

www.dacoromanica.ro
 56

:).12:, \ 3.f L.4).

I' 63.)3
3.) j))3.)1) 43\ %.51,\.)A1A43,\)5.6i,Voi:ti..A;.) A:AS'

53 ) 6AY,\;>.6' \)6.7435) \j3.9:.

4) \C):, L49 4.1-3:;t

k
) -; .5,;_rii _;ky.
7 ip 7

'41 \.3 :)-rAajir'Af.giA:V441Pb; 4a:4 .1"*;.tj )

) 6,0\,to iG0',,t_)\ c;bi 4U:;;\

C11):

-?\,>3)'..
-
\>5 \
-)
\. "
' '
Jj).! 3i c)!' -1 -5)1

.y. UX1-1\065)-1\ 1/4:-;t):

\ ,
-9`; ;>\,::-.);-0;1.75 0).)

-5 c.)\..ii"\: A.+\ OS \):44;\..) \.1"17

3; ,..L../...\,-,-)ys..;v-)At."3 At.

Facts. 11,2. - Din pere.crimirile lui Saltih la Frifia ( eCe),

In Crimeea, i relatille.sale cu erool tbtar

www.dacoromanica.ro
SaltlIch-Nftme, ms.cit. (Arh.st.Bui-.,Ff.Turcia,rola ,I).
 57

aces sorisoare; acesta scrissee: "0 3ilihon 1 Bine ai

i

venit 1 Sa viiindata la noi. Ai mcapat cu bine din oapa-

tul acelui manta. Cauza fuseee altuk. Tie, ca gi mie
ne-a pricinuit lucruri fioroase. A luat din mina ta
Samaria5, frumusetia pe care o iubeso. Samaria a venit
la mine pi mi-a dat de gtire. BA faoea juramintl sa adu-
namd:aasemenea caste, sa-i distrugem pe toroii lui Sal-
/

tuk care sint in Rumelia, el le lam femellel ea-1 tam

de lucru acestuia, tu ea vii indatI fara sa mai zabo-
vegti". Apoi, a mai spus: "gerifu16 sa stea ecolov pe
loc, iar eu sa'pleo la Ho:4(3p. yi-a sohimbat infatigarea
gi a plecat spre Istanbul. Calugarul (rahto) Sillhon
gi-a luat infatigarea ea, a pornit direz* epre un leer
uncle era o biserica (ke)iaa) in oars se. gaseau 40 de
calugari. A venit la acegtia gi i-a ingtiintat oine
este. La intimpinare, au cazut la pictorial eau, a stet
timp de trei zile acolo. De acolo4 asela a mers impren-
na cu 40 de preoti (papaz) al au venit pe Orme marii
de la Constantinopol (Kostantini770). Aoolo era< othelst>
careia i se spunea Eski-Diran ? (Usk1idar) 7 . In eteleOloep-
te a venit; ghiaurii i-au iegit in intimpinare on sora-
bille, 1-au cinstit gi 1-au onorat. eriful treoind de
acolo a venit direct is.biseriea TiAlzautiq din Ce1ate4
uncle s-a.agezat. In acea zi, aoole,.a predicat gi eat
discutat. Le-a dat sfaturi aceatora. A Mout oa ghiaarii

5. Nume de persoana care gi-a imprimat numsle seta=

tii *i oragului Samara din Rusia;spre sud de QT.
. Bazan,Cfaithcer, op.olt.,p.165.
6. Nuns dat in hagiografia musulmana unor desoen-
denti de-ai profetilor muaulmani, indeosabi'din
neamul lui Mahomet gi nepotului eau
cunoscut marelg gerif de laleRai_nobil (el_l
Van _lhar_if, in E.I. iv, 1934.1),5,b-
. 341). eriforWIT-2, p.162.
7. Numit gi Scutari, oartier al oragului Istanbul.

www.dacoromanica.ro
 58
,
L.1"41, 616:. 0 SJ\

A ; a '

33.1 A'f%1151d

"Aa'Sa'a tel ..)jsr

e.+^ t I 1 - j
- (5 ) tj *)
,
4%1. , Ca?.; r t.)
1

JI ().7:
1.1 A

S. et-T
-

O.** ..(U:..),4;4\4Aj".

ASL- k$J)..;

....))**1;71

\; 0C, ,
- :
A...C=1=6 ) eas_,sx,
-
.0
,_;_-)
,

="34tAiiC 3 .3.)1.,5)..;j:;.,\:5:5)
t

j7?.\:,9-1t)\,. I kit)" 9 ,ViC'r

. . , ,
,
L ,s.0
.., 0,.,:;& us.i.\
. .
- ,., 11,3. - Pre -ena lui Sal tikh la --e-Ce, tn riurne1ia zi a, e-
cl in s-hitul s- u :in Po ro -e't (Dor012.2-.a D4n4rPc2 pa)
ltiim-FAme, Ell 8 . r:i. t www.dacoromanica.ro
(A h.st.1t.t-;.," f.Purcia,rala 80,o.100/I).
 59

s6 fie inghesuiti cind s-a neat noapte; apoi, a stat.

Trei locuri din capAtul bazarului (carsu) au luat foo.
A suflat vintul gi chiar in acea noapte oragu1 a fest
cuprins de foto. Tipetele gi gemetele au ajuns pind la
car; o Mare parte din orag fiind cuprins de foo; seri-
ful fiind la mijloo, a iegit indata afar4, gi-a inoAl-
cat calul, a venit, a treout marea au 0 luntre (loudly)
gi a iegit afara. De acolo, periful a treout la Istanbul.
Aici venise gi Saltih. A zis od este dugmanul meu. Aeest
tiran de imparat (tekkilr) blestemat s-a prezentet ci a
sarutat mina gerifului. Imau dus gi 1-au aqezat lingA
impunatoarea (sururi) Aya Sofya..Timp de trei zile au .

benchetuit. Ghiaurii s-au jeluit. Apoi, geriful a grait:

"Ah I Daoa ag vedea pe acel Saltih; prins gi adus in La-
va mea, ce vicleguguri ne va face el noua" ? . Auzindu-1,
ghiaurii I s-au plins, au ,-ipat pi rAzvrAtindu-se au
spus: "s6 fie oare un mort ? ingeul sAu 1-a aruneat in
fundul (oah) iadului, oare este adevArat" ? keeati ghle-
uri au mai spus: "L-au 1Ast, dar se spune cA ieragi a
legit, oare Ea fie minciun 7". Au oerut zicindegi iata
ea imparatul 1-a ohemat pe acela 4:Saltuk :.aici, sa-1
intrebati cind. vine". In aoea noapte, geriful avind
prilej, iaragi a dat foe orapului din.partea viiler gi
gradinilor, in care era gi fort:greats,. IndatA ce fooul
cAzu pe surcele uscate s-a intins gi asupra oragaui.Ti-
petele din orag s-au inalVat pina la car. Apoi, geriful
iaragi a venit la local sAu. Cind impAratu1 a auzit aoeas-
VA @tire din aceast parte, gi-a incapat calul, a venit
linga perif. A grait: "0 1 Silihon 1 S. mergem la calul
tau insemnat ou pate (benekil) 8 gi sA aflam a4evaru1oci-

01g,
8. Benekli to.din benek - "semn","pata";oal tArcat(?)
- marcat.

www.dacoromanica.ro
 6o

Lpt),X<Li 3 94'3 ,37-6(.,r4:',5.s-.(3r4

j1.(JA;t!

rrtic;i:i3 :31137.0

Us.L. 01.

3-)*;:tL?:.)) 3 TY.'5.1.'.%3 6)1; 34,

).1-) k;- if
3 ''..) ds..0 U:) .)

r";i4V9. .k.jr

\ .
a'figtl\ 7).)
-
;

\-)

>ystj O'Yt,,\/:,):)'\5>V3.;*6 iSd(J347,53)

3.0:th .11"420,+11k4/43 .5,)141:4:4)3

L.),,i4L.:rV4" \;),(ELi-)) it) if/

Face. 11,4. - Saltikh s Izzeddin Keykaus
Din relaIiile lui
u nmnul TArii Rrwirtregti "Efltik meliki", u Bizen1tIran l.
0zenIa lor la Kaffa (af. see. XIII - inc. sec. XIV).
Salt ikh-NAme me. n it ., (hrl..st . _)11c. MT.
,
Purcia,rola 80, c.100/117
www.dacoromanica.ro
 61

ne a dat focul oragului". eriful i-a raspuns imparatu-

lui:"Cine a neat aceasta de asemenea stiu, acest foc a
fost dat de Saltih". Imparatul gi gerifu1 au incalecat
pe cai, au venit gi au stat pe loc. Oragul piriia putin
a ars. Dar in sourt timp au stins fooul. S.rau intoro din
nou la palatul su. Imparatul a vorbit gertfului: 'pin
cauza ta, Saltih vine gi da foo acestor orage". yeriful
a plins. Apoi, imparatul i-a vorbit, "Mai, Silthoa I

S. stain, doar in acest orag sint trei sfinti (veli).Doi

dintre ei sint in cetate, iar unu1 este in afar6. S. fa-
ceti o poteca sub plmint Sa ajungem la acesta el sa-1
I

vizitam. Dar este indeajuns sa fii tu, eu gi &maxis,

tustrei sintem destui", Au stat, in timpul noptii au a-
prins farul (fanus), GU intrat in anticamera (dehliz),
au venit gi au iegit intr-un loc.
Alta fragmente din saktomEms pftblicate de Fa-
hir Iz: Sari Saltuk ile RahiPler -,"Sari Saltuk gi di-
lugarii cregtini "(fol.3 v.-5 r.);Sari Saltuk ile
Ilyas Rami - "Sari Saltuk gi Ilyas din Rum" (f.11 r.-
13 r.); LarlialtaKlalsjac -"Sari Saltuk.k.i impara-
tur (f.92 r. - 94 v).Saltuk'lukjimrametleri -"Minunile
lui Saltuk"(f.246 r. - 25o r.); Sari Saltuk ile Nadi
Bektael - "Sari Saltuk gi Hagi Bektagi"(f.257 r-269 r.
Saltuk_ile Osmano;u1lari - "SElltuk gi osmanliii (f.3o6r.
-310 r.).
In fine, un paragraf interesant este pi Saltuk
ile Nasrettin Hoca <Sari>"Saltuk gi Nastratin hogea"
(f.356 r.-358 r.). Deci,bufonul tura Nastratin hogea a
fost o personalitate istorica, oontemporan cu Sari.Sal-
tuk gi Izzeddin Kaykaue din Dobrogea selgiuca (sec.XIII
a 2-a jum.). Primal gi ultimul care s-a ocupat cu acest
manuscris, izvor narativ important, este tot Fahir Iz.

Cda. 8/977 www.dacoromanica.ro

Fasc. 4
 62
A

*
P

*)\. *.,\J\")

.
' ,
?/511/4? C).+ t ) JA? z,ax, sji? 31

'11
4; 0 -* - , .
tekY)V

ll'Ar
iiL 51

s , sPe * P

.
%-Attr

1 I.
' .. :" \
'' .....*: (1...9). ../..,3
......"A"*. \ir.) 3,\..dt.;:...
..5
. 01
,
. ;%)

, 1 .,/, i
):"41)'
\ 1 to,.' . '. 45.:'_,
../ ...
\ al)
.0* .), )41) \. .1,1 (I) X:'

A I II ,. it 1 Ji i'
'S k;..
I

.),j,. ti' t)..51;.1.0

. . . , 4.,f4
,..i---,),=,\'')%>:J\),),Y*-?..:-0'.
-
k\
.1- CiPY 4)-`t-);;;(-4:Av."1'

;
).\P
. ';'
=-) 3)
j.
)""4:*33>"k/
'

.
- *

* ,/
,ay yyjty,.,u.v .
1

A e"
j cr)
p

w k,.
I
,
\'-';

me

bJ:35\'

Face. 11,5. - PreeTla lui Saltikh la Baba

sale cu Tara-Romaneasca i ou Moldova "Kara-BoNarill....
Saltikh-Name, ms.cit. (Arh.st.Buc.,Vf.Turcia,rola 80,e.111/II).

www.dacoromanica.ro
 63

gri *g.--!r.L.;-

-
ijjj 4.) 4.3 JjJ
!L.?' .3,4,i.).Ase,) ..A;/' ,y_fit:Ji ))-:,. J A:4
L.:

;,,; ) reel):9-4ft I I

''.43 43 '41 3.)`2'7.)11 65.e U6';&.Y:40%t ) ) 7.

.

*-7
.:,..u3 ? Lt.5-j't.)3Sj;1

[%^,.;. .1.46 :11*,

,
t44'4):3'"-;.i-!4?)5,A3A).,,05;

4..Tti-0,'-;3 1.3 mjcit 4:54; C./....;.))

)S3,0 tSal,stf.xvq_

.14 ):).L3:;:21;1;:ii),/t<ri.) 4, 33..$4:4

0i, ASA,(14.) c.
Facs.II,6. - Din relatiiIe lui Saltikh cu Moldova "Bondan",
Serbia "Sirf" i cu Bizantul (Sec. XIII - XIV).
SaltlIch-Name,ms. cit. (Arh.st.Buc., mf. Turcia, rola 80,c.425%1

www.dacoromanica.ro
 64

III
DESPRE GAZAVATNAME

Cu mult inainte de fondarea Imperiului otoman in

statele turco-islamiceola gaznavizi, samanizi, selgiu-
chizi gi in califatul arab abasid se obignuia scrierea
unor "earti de expeditie, zise gazavatname sau cihadna-
me etc. Aceste cronici minore erau ocazionate de unele
expeditii, de cucerirea unor tinuturi, a unor cetati etc.
Acest obicei a fost mogtenit gi de turcii osmanlii.Ast-
fel, un fetihname dateaza din anul 1416-1417 (818 H), -

adresat de Mehmed I "Celebi" timuridului gahrehl in ca-

re se descrie,in limba persana, expeditia aeestui sul-
tan impotriva Tarii Romanegti, aici numita Kara Bogdan
"Moldavia" (sic 1). 0 astfel de cronica a fost publica-
ta de Hanalcik gi M.Oguz, sub titlul Yeni. bulunmug bir
gazavat-i sultan Murad - "0 cronica a expeditiilor sul-
l)
tanului Murad /II/ gasita recent , Apoi, a fest revazu-
'01 gi reprodusa de Halil Inalcik ea anexa (Emil) la
Fatih devri uzerinde tetkikler ve yeoikalar (Cercetari2)
gi documente privind epoea lui /Mehmed II/ Cuceritortl,.
Din acest text turc dau in traduoere remaneasca un frag-
ment privind tratativele tureo-maghiare cu oodzia inche-
ierii tratatului de la Sighet (1443-1444 iulie). Dupa
1453 pina pe la mijlocul seo.al XIX-lea, numaru13)upor
astfel de izvoare narative a cresout la citeva sute.

1. In: "Dil ve Tarih Cografyd Fakalecauasi", eilt.

VII, sayi nr.2, p.481-495.
2, TUrk Tarih Kurumu Basimevi - Ankara, 1954,p.9
qi anexa p.185-224.
3. AgAh Slrri Levend,GazavAtnameler...T:T.Kurumu
Basimevi - Ankara ,1956,392 p.+17 fees. (cf.
Cronici turce5ti... 10.141-144).

www.dacoromanica.ro
 GAZAVATNAMB

Gazavat-i sultan Murat - "Ekpeditiile sfinte ale

sultanului Murad" in: Halil Inaloik, Fatih Devr ...I,p..
187-192.
1
Atunoi cind craiul cal rut&cios a intrat
in Belgrad, dupii citeya zile a porunoit gi toti banii
(banlarl) gi hertogii s1. (herseklerl) s-au adunat in-
tr-un loc gi au inoeput sa tinl sfat (torvin)2. i fie-
care din ei a spus 4cite>un cuvint; dup4 ce au terminat
a venit rindul despotult. Despotul cal afurisit invir-
tindu-gi limba a spus: "Vorbele voastre, ale tuturor,
sint ouvinte goale, palavre, eu stiu c4 lucrul acesta
se va sfirgi altfel, gi eu v-am spus you& de multe ori.
Dar ae s facem ? Vorba noastr4 n-a fost ascultat. Chiar
insugi "jupinur Ianou5, lovind in onoarea noastrA01-a
zis:"Turcul este ginerele t&u6, sA adun&m oaste gi 81

1. Adic& regale Ungarieit Vladislav I,gi al'Poloni-

ei,Vladislav III,144o-1444, noiembrie lo.
2. Torvinoturvin ."termen german", nu se intilnec-
te in dictionarele otomane.
3. Gheorghe Brancovici Vuooviciodespot al Serbiei
,mari - 1427 - m.24 dec.1456.
4. Japan, juban nu este in dictionarele otomane.
Credem c este de origine rom&no-baloanic&.
5. loan de Hunedoara, m.1456,erou1 Transilvaniei
6. Fiica sau sora sa,Maralera sotia sultanului Mu-
rad al II-lea,are gi memorii.

www.dacoromanica.ro
 66

%-Arat 27a b
,::%Aa. L. .1) ,

.fr..1 C....o s.j Jl s 02'7 3.),

v-
A.4.1 T j),; )11 1" ;;S .A a:6
31'.3 uc 4,r-3 ?

;Alt:- I 41.1 ':-'tka8);-) j 414

"; A
4.(4.11 I 11 s;. "ILA, ;s7
(44') r.2 ,;.? 6.. tiey, j;.v..1
..,..).)1 :fr. I...) Li, JA 4 : '''
J.91 Ji.0 I ;tr. )1 ;13. si.t...1", .. 1)..1.01

(i
;. T'ir b) L.; ;,0.0,1 Yi; ...01);) '-'1-14.1 ;16 3 r..f.a31Ay.
4-6. ,;a:S} jt.a ?kb.* ,

pi, isT,ss.); J.31 LI jiy

jy. iJ.. J1,./ s4 rk.3 tlati jaT

fCc' ".? 411'6 ..t61 4Sjy

)4.1;. 'I Li; y. 3.1.G

}XL. 4; ;c.J3,1 r;. i J ); 110P-4:kr-AT- ),7 Zr

jcAti fit- ;VI )1 i AY

Eser hallurvla bnk. ywknetda Q.

Facs.I11. pedIji1e sl1taqu1u1 -urpd Al 11-1Pa (1444),men-

tionind i rolul lui "ianku Jubanu, loan de Hunedoave..
Ld. Kalil Inalcik, Fatih de_xri ierin tetkiliaers Ye vesP4781r,r,
Istaniul, 1054, p, 137.

www.dacoromanica.ro
 67

trimitem iscoade (casuslar) in partile turoului. <Aces-

tia>sa vada gi sa ne dea de gtire ou ce numar de ogti
poate sa vina turcul asupra noastra. In caz dada aceas-
ta nu este cu putinta, sA ridicam atunci gloatele gi a-
gezindu1 pe Iancu.cde Hunedoara,pla Belgrad, noi sa
mergem gi sa-1 intimpinam pe turo. In caz daol lumina
.1:10. Allah> ne va ajuta sa-1 infringem pe turo, atunci
11 vom scoate gi pe Iancu din Belgrad, gi cazind in spa-
tele turcului 11 vom distruge. Apoi, inaintind,vom lua
Adrianopolul (Edirne) gi vom putea stApini gi domita
Rume1ica>7 de la un capat la altul". Cind a spus aces-
tea, Iancu, aprobind acc:st plan al cratului a spus:
"Data, craiul meu I Aqc ge Plce treaba".Atunci craiul
uitindu-se iaragi la despot i-a zis: "Tu es spui"?,iar
despotul i-a raspuns: "Craiul meu !Ai facut un plan
frumos, dar dacd noi incepind de astazi am reoruta ogti,
in,ctte zile oastea noastra va fi gata ? Trebuie sa so-
cotim gi sa vedem aceasta". Si indata au facut s000tea-
la gi au raspuns: "Find in gase luni oastea noastra poa-
te fi gata". La acest rdspuns craiul a spus: "Hei, cra-
iul meu I Fiind varI, pina la incoltirea ierbii cit timp
este ?". I-au raspuns ca "sint vreo 50-6o de zile". De
aceasta data despotul a spus: "Craiul meu ! Turcul nu
va agtepta ca not sa reorutam ogti gi Wll ne pregatim
50-60 de zile; aceasta s-o stiti voi aioi, cdci turcul
s-a pregatit de asta-iarna. Turcul abia isi agteapta
8
ierba gi indata ce iarba va rasari din pdmint, ei,din

7. Rumen, Turcia europeana,aici mai mult in sens

de Peninsula Balcanica.(cf.art.Rumeli in Ency-
clop6die de l'Islam,III,1936 p.1259-1262).
8. Adica sosirea primaverii, cind turcii porneau
in ezpeditii...

www.dacoromanica.ro
 68

partea cealalta, vor veni asupra noastra. Chiar acum pu-

tea sa vin, dar turcul nu ne supraapreciaza. El, la rim-
dul lui, gtie ca daca aoum ar veni in aceasta parte,fi-
nul si orzul aflat in satele noastre o parte va fi ri-
dicat de noi, iar alta va fi aruncata gi area de noi in
foc. Apoi ce vor face vitele lor ? Pentru acesta ei ag-
teapta (katlanur) vara. Ati vazuv ca din cauza plecarii
noastre in timpul iernii, aoegtia4ghiaurii>vor inoen-
dia toate tirgurile pi satele, iar noi pentru zaherea
am tirit elefanti". Dupa ce.cdespotul> a spus multe cu-
vinte, craiul i-a vorbit: "Noir pentru ca nu am ascultat
de la inceput vorbele tale, au venit pe capul nostru ace3-
te situatii proaste (hallar)9. Tu esti un om batrin gi
gtim ca focul inimitie-Wrus-a stins, dar oeea oe a fost
s fie s-a intimplat. Acum, pentru aceasta urmeaza sa
gasim posibilitatea ca sa vedem ce trebuie sa facem noi".
La aceste cuvinte, despotul cel blestemat vorbi:"Acum
putem sa nu mai fim nepasatori, ci, pentru a aduna ogti
sa repezi oameni in toate partile, ci dupa aceea sa dam
ziyafete mari pentru turcul care a fost luat in captivi-
tate, gi dupa ce Ii vom da_Falbeni din belgug gi oafta-
ne (hil'atlar) lo sa-1 eliberam. Lassa ca acel turo sd pla-
ce, gi dupa aceea, noi aranjind cu solii intre noi, sa
ne apucam de barba lui Osmanog'lull, rugindu-1 sa ne ierte

9. Termenul hal a intrat gi in limba romana, de ex:

in ce hal a ajuns ! 11,1,p.198.
lo. Hil'at a., caftan to., un tel de togd din blana
de samur, vegmint de onoare. (Vezi gi mai sum,
P. 19 n.).
11. Textual: "Fiul sau urmagul lui Osman", adica
principele otoman.

www.dacoromanica.ro
 69

pIcatul gi vina. S6-1 rugam<sd dea;spentru mine Semen-

direl2 gi Gliverginlicu113 . Aga cred, c. Osmanog1u14 va
avea incredere4cin noi> c. la ei exista milostenie asu-
pra celui care igi care iertare gi nu-gi soot sIbii1414
gi pe cel care fuge nu-1 mai primesc. Voi ingiva ati va-
zut aceasta. DacA lumina lui Allah ne va ajuta gi Osmano-
glu s-ar impIca cU noi, nu poate sA se intimple astfel
de lucru. Dacd ne vor darui Semendire este bine, dacI nu
ne-o va dIrui, tot bine este, numai sl fie pace". Dupl
ce a vorbit astfel, au gdsit cu totii Ca aceastI mAsurA
este chibzuitI gi fIcindu-i lui Mahmud bey15 multe bine-
faceri gi favoruri gi dindu-i-se cai impodobiti cu gel,
1-au eliberat pe acesl_t. Acela s-a indreptat gi a plecat
la padigah. Dar pind a;anci, ghiauril cei umili pregatin-
16
du-si pegchegurile au trimis citiva ghilauri la maria
,

sa padigahul.Solii, la rindul lor, au pincat pi au 136-

ut,atita incit abia au venit. Dar mIria sa padigahul,ocro-
titorul lumii intr-o zi cind iegi gi igi vedea de trebu-
rile color s5.rmani pi nevoiagi, ochii sIi s-au scurs du-
17
pA Turhan bey . Si in acea clipA chiar, a dat porunca
' 18 zicindu-it."SI-1 prinzi pe Tur-
(ferman) lui Baltaoglu

12.Smederevo or,in R,F.Saugoslavia cetate cuceri-

VA de turd. in 27.aug.11439 (8439H.), vremelnio
fuaese ocupat- gi mai inainte, cf. Pitcher,
.0p.cit., p.166.(Index).
13.GUvercinlik tc.-"Porumbisteploo ou parumbei",
traducere din sirbegte "Goluball",or.in R.F.S.
.Jugoslavia.Pitcher,op.cit.,p.154 I.
14.AdicA sultanul Nurad al II-lea.
15.Captiv turo in lupta de la Zlatita (1443) cu
-Ioan de Hunedoara.
16.PeQkes tc.dar,cadou; termenu1 a intrat gi in
-Ilmba romand,cf.I.O.III,1,p.292.
17.Fost beylerbey de Rumelia infrint in bAtAlia de
'la Zlatita
18.Su1eiman Baltaonulmai tirziu mare amiral (1451),
ciomdzit la asedierea Constantinopolului;de alci
Bali,a=Liman.
www.dacoromanica.ro
 70

han gi sA-1 aduoi la divanul meU" 19 La porunoa ert gi

oapugiubag1tU12 1-a prins pe Turhan bey gi, din ordinul
padigahului, 1-a aruncat in inchisoare. Dar, beylerbeyul
de Rumelia, care era Kasim paga, a vorbit zioind:"Acest
Turhan are de asemenea partizani, trebuie s li se ving
de hao gi acestora". Lui Halil paga care era marele vi-
z1r21 i-a spun multe ouvinte. Dar Halil pace: i-a grgit
astfel: "Mai frate paga, cind se duce capul picioarele
nu rezista". La acest raspuns, Kasim paga grai:"Desigur
aga este, sA ma maziliti din Rumeli<s ). gi s-a acordati
altuia padigahul sa fie sanatos. Nici noi nu paten rg-
mine fall post". Atunci, maria sa padigahull aoratita-
rul lumii, a acordat Rumell<a>lui Sahin papa, *i a dat
porunpa oa Turhan sa. fie dus gi inchis in cetatea Ta-
22
kat .
Dar noi sa ne intoarcem la povestea noastrg aum
ghiaurii oei umili 11 eliberasera gi il trimiseserg pe
Mahmud bey. Intr-o zi,- Mahmud bey a apgrut la Adriana-
pol. Aceasta facindu-i mare placere padigahului lumiil
1-a intrebat care este situatia sa gi cum s-a eliberat.
Mahmud bey, tot ce vazusa gi tot oe auzise , a explioat
una cite una padigahului. Dar pe cind padigahul se de-
lecta cu astfel de plAceri gi buourii, intr-o al au ve-

19. Divan t.p., aici in sens de "Consiliu imperial",

cf.I0,11,1,p.158-159.
20. Kapuci-bagi to. gef de porteri la palatul impe-
rial; rom.capugi gi capigiu-baga,
p.30.
21. Halil paga, fiul.lui Ibralaim paga, din familia
marilor viliri Djandarlioglulari; mare vizir.:
1438-1453, deoapitat de Mehned al II-lea banain-
-du-1 de legaturi tainice cu bizantinii.
22. Orag in Anatoliatapud Pitcher, op.cit..0.168.

www.dacoromanica.ro
 11
23
nit din partea ghiaurilor soli , care au intrat in Adri-
anopol. Apoi, dupet oe au pleoat la pagale i-au oerut fa-
voare. Dar pagalele n-au dat atentie eolilor, nu le-au
acordat nici o favoare. Dupl.citeva zile, solii iaragi
au intrat la Wiria sa Halil pagal timp de oiteva zile,
nu le-a acordat acestora nici o atentie. A spus numai'
atit solilor: "eu nu pot ea ma amesteo in aoeasta treaba
dealt aceea od s-o pomeneso padigahului", deoarece padi-
gahul meu fusese miniat pe acei ghiauri24. Acum, cum pu-
tem 01-i strecuram o vorba 1 Oastea musulmana a venit,
oeata dupa ceata, gi adunarea s-a marit.dcSolilor>li
s-a spus el "padigahuloina ce nu va merge gi nu va ri-
dica aceasta oaste, nn va putea incepe tratativele cit
blestematii<de, ghianri;>1. l aga le-au pricinuit aces-
tora Inca trei zila de stiparare. Dar Halil-paga vorbise
mariei sale ocrotitorului lumii.e.sultanului>despre
.
so-
sirea gi cererea de aman a solilor. Si apoi, solii pros-
ter:nindu-se cu fatale la pamint, cind iaragi 1-au rugat
pe Halil paga, acesta le-a spus: "Bine, aoum pentru ha-
tirul 25 vostru sa pomenim padisahului". Intr-o zi,solii
fiind agezati in divan, au fAcut ca s sarute pAmintul
<din fata tronului>. ApoilHalil papa s-a adresat mariei

^-
sale padigahului zioindu-i: "Padigahu1 meu, aoegtia sint

23. Adioa solii unguri pi sirbi, in vederea unor

tratative care s-au incheiat la 11 iunie 1444,
prin semnarea tratatului turco-maghiar, la Si-
. ghat pe Tisa, in R.P.Ungara.
24. Adica pe aliatii cregtini care infrinsesera pe
turci in Peninsula Balcanica, sub comanda lui
Ianeu de Hunedoara.
25. Bom.hatir - favoare, atentie 1,12.211-
212.

www.dacoromanica.ro
 72

soli. NiMeni nu poate sA-i facA responsabili pe soli,pe

26
amhnsadori. Padigahul meu, aceptia sint o garantie(emin) 9

indatA trebuie sA le dau un rAspuns gi trebuie s6-i expe-

diezi". Atunci, dindu-se porunc6, ii s-au luat sorisori-
le ,i s-au citit. In acestea se spunea: "Padipahul nos-
tru I Tu egti sultan de Mecca gi Medina, iar eu sint cra-
27
iul unguresc gi sint din neaTu1 lui Nupirvan , acum su-
veranul meu, noi am fAcut: o faptgt fard E31 vrem,
ne-am cAit de vina noastrA. Aceasta am facut-o noi, dar,
voi n-ati fAcut toata milostenia, mArinimia este la voi.
Padipahul nostru, dacA nu puteti avea indurare pentru
noi , vl rugAm BA aveti mAcar milgt de supupi (raia)28,
ca raiaua SA nu fie calcatA in picioare. Degi noi am
comis o necuvint5, ,o lipsA de respect, tatupi am *tiut
mAsura noastrA. Acum, rueimintea noastr mare la padi-
pahul nostru este ca sgt dArupscA, iarA pi, Semendirea . 1
GUverGinlicul marelui (koca) 9 despot. Dupgt aceasta sa
fim iarAgi prieteni pi negustorii naptri sa vind gi sd
place< in tArile noastre> oa pi mai inainte, pi au in-
cheiat scrisoarea zicind: "pi sA fim prietenul priete-
nului vostru gi dusmanul dugmanului vostru". Cind padi-
gahul a ascultat scrisoareat dupA aceea solul i-a oferit

26. Emin are gi alte sensuri: om de incredere, de

ex.iskeleemlndefteremini,darbhane emini etc.
Cf.M.Sertog1u,oP;dit.-,-p.9a
27. Anopharvan - forma arabA a denumirii persale
El./ulna pentru Chosroes I, fiul lui Manucir
gi a unei floe a lui Mahmud de Gazna,emir de
. Djordjan intre anii 1029-1o42 (42o-434 H.).
28. Raia, textual:"turmA",adicA gloatA;la inceput
Oran musulman sau nemusulman in Imperiul oto-
man; apoi supus nemuaaman intr-un stet musul-
man, de obicei orestin.Cf.piI.O., II,2,.96-97.
29. Varianta sa compus Koskoca (rom.copgoRenmite)
tot_in sens de mare, a intrat pi in litbe ra-
manal coscogea in LID, 1,p.146.
www.dacoromanica.ro
 73

d-rnrile pe care le-au adus *i a legit afarA din diva-

nul imp:1r5teso. De aceastA datAt mAria sa padi4ahu1,azi-
lul lumii, privind la fatale pagalelort le-a zis:"Ce fa-
t:90. ? Tata al ghiaurii ne-au rugat pentru pace". Dar au
cerut cetatea Semendriei. Ce mAsuri puteti lua in aceas-
tA privint 7 " Atunci cind a vorbit padi*ahult pasalele
i-au zis: "Padi*ahul nostru,aceastA treabA nu seamAnA ou
alte treburi t Porunciti prin firman adunarea intregu-
lui divan ca sA se stringA toti oamenii trebeit mici gi
marl, preoum gi gloata ienicereasoA (ocak kalki)30. S.
aibA loc sfat cl acepti ghiauri intr-adevAr cer s ne
impcgm. Dar oer un numAr de douA cetAti, ceea ce nu se
poate pinA nu va avea 3 .3 un sfat" Au mai spus o da-
cA pacea va fi primitA prea devremet este fireso ca tir-
guiala s fie intAritA. Cind au spus qi aceasta, pagale-
le adunindu-se qi aducindu-1 qi pe sol la acea adunare
(meclis)31 i-au spus: "Ia priveqte solule I AceastA trea-
b ca al fie plAcutAt pe rAspunderea noastrA qi dupl do-
rinta tat s-1 punem de aoord *i pe padi*ahul nostru ci
sA-1 facem sA se impace. Dar noi mai avem Inca o nedume-
32
rire (teklifsiz) , dacA poate fit dacA nu...sA nu ne in-
torci de la prag *i nici sg.nufacicatreaba noastrA al rA-
mina in urmAt cAci noi sintem ooupati cu totii cu expedi-
tiat sA nu ne impiedici pregAtirile". Atunci, solul le-a
zis:"Poftitit care este dorinta voastrAr?Pacalele i-au
spus:"DacA craii voctrit dacA despotul,daol Iancu qi dacA

3o. Aga de ieniceri era membru al divanului imperial.

31. Rouniune, adunare, consiliu, sfat, tribunal.
Nolrimurire; far& protocol.

www.dacoromanica.ro
 74

insugi craiul Vostru vor putea jura33, ce frumos<ar fi>,

si in caz dacA nu vor sA jure, atunci, sA fiti pregAtiti
incepind din aceast zi gi pina in timp de 65 de zile sA
se discute cu plAcere lingA Belgrad; desigur, aceastA
treaba poate s ia o altA intorsAturA, adicA sA intir-
zie. In acest caz, dacd nu va avea lac anal acesta, a-
tunci<rAmine>pentru anul viitor gi, iarAgi, dacA nu se
va realiza va fi nevoie de incil un an, incit aceastA
ceartti va fi tArAgAnitA pinA la potop34". Atunci, solul
la rindul sAu, le-a rAspuns cA isi ia asupra sa ca re-
gii4 lor >BA jure pi cl cineva cu numele de Baltaoglu
va fi trimis in solie.4tLa ateasta>, pagalele le-au rits-
.
puns: "noi BA mergem la padigah, BA gAsim qi pe aceastA
cale sgt-i spunem o vorbA, vrem sA vedem de aceastA trea-
,

OA". Dup 5. ce au spas aceasta s-au imprAptiat de aoola.

S-au infitigat padigahului gi i-au fAcut cunoscut pe
rind toatA situatia. Si i-au mai flout cunosout padiga-
hului gi plecarea lui Baltaoglu in Bolls. La rindul Au
si padigahul, potrivit cu acestea, a dat firmans Solii
gi Baltaoglu s-au indreptat gi au plecat spre partea un-
3
gureascA In ce privecte, din aceastA parte, dupl po-
vestirea noastrA, mdria so padicahul nostril, ocrotito-
rul lumii, pe cind se delecta in laticeri, deodat& i-a
venit in minte printul ahzade" si a peruncit s4 maar-
g1 gi s1-1 aducA pe cahzade36. Indata au fost Boris*

33. Pe ladl, male& pc evanghe ie, in timp de !bur-

. oii jurau pe coren (K gi pe sable.
34. Klyamet - inseamnA gi judecata de apoi...
35. AdicA spre Szighet.
36. Textual:"fiul de gah". Aici este verbs, de vii-
torul sultan Mehmed al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 75

acrisori gi au venit oameni pe lingA fiul de gah. Intr-o

zi, prezentindu-i-se o scrisoare lui gahzade, i-au spust
"Tatal tau, padigahul lumii, v& doregte". Iar fiul de
gah zicind:"Porunca este a padigahului" a vAzut ca. este
necesar s se agtearn la drum.<De aceeas, intr-o zi 9
gi-a incalecat calul gi a inAltat tuiurile (tug)37 pi
steagurile (sancaklarin) sit facind ca tacimul sau mu-
zical s6-1 distreze, au plecat din Saruhan38.gi potri-
vit dorin-eiau plecat spre oragul Adrianopol. Intr-una
din zile, cind s-au apropiat de Adrianopol, dascAlii
ClalanDinstruindu-1 pe fiul.de gah i-au zis:"Sahzadem,
fiul nostru de gah 1 A-um cind noi vom sosi 1a Adriano-
pol vor iesi pentru I mpinarea voastr pagalele gi
beyii. SA te vedem oum ie vei acorda favoruri. La flo-
c re dintre ei sa le acorzi atentie gi favoruri potri-
vit cu starea lortsd-i intrebi de sanatate". Si astfel
1-au sfatuit gi 1-au invtat. Intr-o zi, pe and s-au
apropiat de Adrianopol, intr-adevar, pagalele gi beyii
cei midi gi cei marl, 1-au intimpinat pe fiul de cah cu
mave cinste l onoare. De asemenea gi fiul de cah i-a
cinstit pe toti, la fiecare le-a acordat favornrilapoi
a intrat in palat (saray'ya) gi fiul de gah a sarutat
mina padigahului<gi ace >tatl gi fiul s-au vazut39...

37. Insigna militara, constind dintr-o coadA de oal

agAcat pe o prajina lunga, avind deasupra 0 sea-
, rnilun5. rom. tuiu, cfLO,II,21p.124.
38. Provincie otomana in Anatolia apuseana, cu capi..
tala la Magnezia sau Manisa; uncle printul mogte.,
nitor Mehmed era guvernator.
39. Urmeaza abdicarea sultanului Murad al II-lea
(mai-iunie 1444), in favoarea fiului sAu Mehmad
al II-lea, pi retragerea sultanului eel bAtrin
la Manisa.

www.dacoromanica.ro
 76

IV
ASIKPAqAZADE AHMED

. Cronioarul "Dervis Ahmed Agiki s-a ngsout nu in

and]. 1400 (8o3 H.), ci la 795 al hegirei (17 noiembrie
1392 - 5 noiembrie 1393). Local sau de nagtere se gtie
og este satul Ulvan din Aiftleya, in nordul Anatoliei. In
anii 1437-1438 a particip.At in "ampania sultanului Murad
a1 II-lea impotriva Transilvaniei. In 1448 apare ea lup-
tutor in bgtalia de la Cossovo. A juoat tin rol la ase-
dierea gi cucerirea Constantinopolului (1453). A trait
pina pe la 1484 gi a ramas cunosout printr-o amnia.
Boris& intr-o'turoeasott simpl "kaba turki", intitula-
tg Tarih (Cronica) sau Teverih-li al-i 'Osrf*n, ("Isto-
riile dinastiei osmane").
Cea mai bun editie a acestei cronioi apartine
turcologului german Friederich Giese (1929), pe care o
luam ca Wiz& gi in extrasele algturate. Am Vinut seana
gi de ultima editie tura, a lui Atsiz, intitulatg taLlc.
pasaoau Tarth4"Cronica lui Agikpagaoglu",.,. Istanbul
19701, in transcriere latinA, adicg in turca moderna.

Bibliografie:,Cronici tu vol.I
(1966), p.81-1o5.

1. Devlet Kitaplari, Milli Egitimln Basimevi,V+234 p.

(cf. reoenzia noastrg in rev."Referate pi recen-
zii. Istorie gi arheologie"IX,6 (1972),p.8o7-817).

www.dacoromanica.ro
 77

Cronica lui Asik-Pagazade,Tarih, ed.Fr.Giese,

Leipzig, 1929, 324252 p.

p.44 Acest capitol ne exlic ce a fAclit Sulel-

cap.39 man paga in tinutul (vilayet) Karasi', ou ei-
ne s-a sfAtuit.

Intr-o zi, pe oind Suleiman pagasupraveghea

2
vilaietul, a venit la Ayd1ncik "etunde>, vAzind clA-
diri minunate, a cAzut pe ginduri. A stat putin gi
n-a spus 'nimic nimAnui.z-Acolo>era un ostag pl-
out gi simpatio, -Aruia i se spunea Ege-bey, gi ca-
re, de asemenea, a cunosout ca mare viteaz.Aces-
ta>se adresA lui Suleiman paga, zicindu-i: hanul
meu, ce ginduri aveti ? Suleiman paga i-a vorbit:
MA gindeso cum trebuie s5. trecem aceastA mare, gi
dacA se trace oare ghiaurul nu va simti ?<Atuncf>
Ege bey pi Gazi Fazil bey i-au vorbit zioindu-i:
"SA trecem noi amindoi ca ea vadA hanul nostru".
Suleiman paga i-a intrebat prin 'De loc trebuie sA
tread., iar ei i-au raspuns:"hanul meu, sint locuri
de tracers, vaduri apropiate". Au plecat pin& la
acel loc, care este Virangehisar3. Mai jos de tAr-
mul mann, la GUrege, Ege bey gi Gazi Faz11 au
4
tras o plutA (1E1) in fata<loca1itAtii>Gimbi .

1. Karam. - tinut in Anatolia, dupA numele lui

Kara-,Isa,corespunzind cu Lidya anticA.
2. Localitate in Anatolia apuseanA, pe Ormul
MArii de Marmara.
3. Virance-Hisar tc.-FortAreata dArimatA.
4. Tzympe,Cimpi (tc) - prima localitate in Tra-
cia orientalA ocupatA de turci pe la 1352.

www.dacoromanica.ro
 78
r La>:
V.43
y

aw abdo ".

:,0 ANAI
I
\ ;

J") t#. r9V J"1*:Aef

V t I

.) N.01.-
-
k.

. .
, 1.

al.' "
4;j3ft<t); If4) tl 4/4.J
.A V . I

4:tjj,
tkrii \t
I

tx;

. 12. , t :. ti....d....:t)).54.0tJilti.).>
.....C.,,)1,
1. I - ,47...."W
;
y )

: !I ,
..: t..)6 ..:411. 01,44-) .)Jitp,
. 4..,,I
.
ii

, -1' / .1.
.
1.

1
7
4LO .. . X .3 v..))a,44.0
(I0
... :,....
1

Facs, -iV. - -Trecerea.turcflor osmanill In,Eurcpa. A,6eggarv.a

cetatii"Cimbini"!azym2e) de Suleimaniaia, fiul 1ni orkhail (1550).
Aikpaa-Ade, Tevarih-i al-i 'Osman, ms. Bibl. TKEM.,Istanbui,
fd. flamanet Hazine" nr. 1433 (Arh.et.Buc., Nf.Turcia,rola 270.4')/1

www.dacoromanica.ro
 79

S-au urcat4f._in ea>pi in timpul noptii au iepit prin im-

prejurimile cetAtii Gimbi. Intro vii, a fost prins un
ghiaur (kafir), pe care 1-au pus in plat& pi dis-de-dimi-
neat 1-au adus la Suleiman papa, car 1-a imbrlicat pe
acest necredincios cu un caftan, i-a dat pentnicap o pa-
larie (sapka)pi i-a mai dat un briu pentru mijloc, chiar
pi incgiltminte pentru picioare. Dup4 ce 1-a impodobit
astfel pe ghiaur, 1-a intrebat dac este vreun loc pe un-
de cineva dintre noi ar putea s intre in cetatea lor.
<Atunci> ghiaurul i-a rAspuns:"eu am sa vg. conduc astfel
incit nimenisa..nu<v>vadg. pi sg. va bag in fortdreat4.
Indatri au legat mai multe plute. Suleiman papa a luat
7o-8o de oameni pi au t-cut dincolo in timpul noptii.
Aceastd fortareata a Gi.:AA avea un loc de aruncat gu-
noiul. Acela i-a dus pe musulmani acolo<pi,- indat6 u
intrat in oetate prin acesta. La rindul lor, cei mai
multi dintre ghiauri erau in afarti, pe la vii pi la tre-
ierat (harmanlarinda) . In sfirpit, au luat fortareata,
dar nu i-au suptirat pe ghiauri, poate chiar le-au Mout
binefaceri. Au prins dingluntru citiva ghiauri cunoscuti.
In schela (limaninda) acestei fortArete erau corghii
(f4em1ler) in care i-au pus<pe acegtia> i-au predat
oastei care era in fatA. In cele din urml, in acea zi,
au trecut paste (Iota sute de oameni. Ege bey a incAle-
cat pe caii fortretei. Ling Bolair (Bulair)5 era o
schel6 c6reia i se spunea Akge-Liman6 , undo erau cord-
bii. DupA ce a ars corabiile de acolo, e-a intors iardpi
la fortarea. Au pAzit corabiile care erau in Bohol&

5. Bolair - localitate in Tracia orienta14, cf.

Pitoher, op.cit., p.1497-1I7-
6. Adic6 Limanul-Alb.

www.dacoromanica.ro
 8o

acdooalittitii> dimbi qi fArti ad. mai steat au treout came-

nii. In sfirgit, pe cei mai multi i-au dus ling& oast ?

pi nici unuia dintre acepti ghiauri nu le-au fAcut supA-
rAri.le-au flout, poatet qi soestora binefacerit au
fost eliberati pi salvati. De asemeneal le-au fleut bine
le-au dat libertate femeilor acestora pi lor ingile.Din-
tre acepti ghiauri, pe cei care rrau navigatori i-au pus
in corAbii, iar ei ingiqi au stat deasupra ler. Au flA,-
cut sA treacA in partea de dinooace multi oameni. In
sfirgit, in citeva zile s-au adunat pasta daximtdecement.
Prin urmaret ghiaurii din acest Gimbi au facut intelege-
re cu acepti gazii. Au plecat impreunA pi intr-o noap-
te au lust o fortAreatA cAreia i so spunea
Era incA o fortAreatA, au luat-o gi pe aceasta. Au in-
cAput in miinile musulmanilor dou1 cetfiti. Au liberat
pi populatia acesteia qi au unit aceste douA fortArete.
Au mai venit Inca mulyi oameni ou oorAbiile de la Aidin-
cik. Suleiman papa a vorbit0Scoateti din familiile gbia-
urilor din aceste cetAti pe cei care sint ollAreyi (el-
Egl) qi deportati-i in tinutul Karasit ace, incit al nu
avem nici un necaz din parte* 1or i aga am f1cut.Timp
de dou luni au intArit aceste fortArete. Au clutat in
in fiecare boo qi pe cel care era perioulos 1-am dus.
Intr-o zit s-au adunat ghisurii din Galipole.
Au inceput BA vinA asUpra lor, gi in lupta care a avut
loot ghiaurul a foot distrusocApoi-> au zidit poarta for-
tAretei. Le-au dat tovarAgi de drum lui Takub Ege vi
lui Gazi Fazil pi i-au trimis pe soegtia in pArtile dins-
pre Galipole (Gelibolu). Zile qi npptit acegtia nu le-
au dat pace pi liniqte ghiaurilor. Nu le-au dat voie
.-------
7. Aya.,Silonia - "Sf.Silonia" (?).

www.dacoromanica.ro
 81

nioi corAbiilor lor BA ancoreze in schelg. La

aparitia acestor doi gazii, s-au adunat in iu-
rub lor multi viteji, pe care i-au pus la mar
ginea Galipolului.Au locuit la Bolair.
trei versuri>
Gazii au trecut cu bine prin st&pinirea
ghiauri,<Eiai golit multe palate (saray)
ghiaure.
Suleiman a treoutin tara yorum8, Gaziii
s-au mipcat ca nista frunze,
Mulvi dintre ei au luat argint in mlini.
Zit/Ace:J.1a a dispArut si totul n-e mai fost
confuz.

Data oind s-a int1mplat acest eveniment

757 a avut loo in anul 757 al hegirei9.

Cap.4o Aoest capitol evlica ce msuri a lust,

Suleiman papa pi cu ce s-a ooupat.

A trimis *tire tatAlui sau Orhan Gazi ca

prin sfortarea sa norocoasa a fost cucerit
Rumelilo . Ghiaurii ei au fost tare slAbiti.
Acura s fie cunosout aoeea c, pentru popula-
reek cettilor tinuturilor, care au fost once-
rite in aceasta parte, este nevoie sg. fie adupi
multi oameni dintre musulmani. De aoeea si-i
trimiteti pe unii dintre gaziii viteji pentru

8. Qorum - de fapt looalitate (gr.Nioknia),

apud Pitober,op.cit.,p.15o III
9. 5 ian.-24 deo.1356.
lo. Adica coast* traoica.

Cda. www.dacoromanica.ro
elm Ease. 5
 82

a fi ipezati in aoeste cetAti. Orhan gazi,la

rindul sAn, a aczeptat aceastA corer. ( swoll
In tinutul Karasi veniserA familii nomade de
arabi. I-au surghiunit pi i-au treout in Rume-
lia. Au locuit un timp in imprejurimile Gali-
polului. Suleiman papa a mars mai departe pi
12
a ajuns la margineadcettii>Tektir-Dagi A
flout ca unele cetAti sl fie oucerite pe cale
papnioA pi altele prin prAdare. qi-a insupit
ca margine cetatea numitA Aydinlik ? (OdUNn-
ltik). Au mere, apoi, la cetatea Haireboli.Zi
de zi, continua, a venit populatia tinutului
Karasi.Acordindw-le pAmint (7urt tutub)13 oe
lor veniti, s-au ooupat cu rAzboiul sfintan-
tr-un cuvint, oastea musulmanA si-a intkrit
spatele (arkalande). In orice parte au pleoat,
ghiaurii n-au putut BA le tie piept.
oap.41 Aeest capitol explicA cum 44 2uat.4tUr-
cii-Konur-Hisartul.
14
Suveranului (tekfUr) cetAtii Konur-Risar
i se spunea Kalakonia. Era un ghiaur tare vi-
teaz. Atunci oind turoul a trecut in Rumelia
el n-a descins deloo de pe arupa calului.i
in aceastA parte au fAout ca Galipolul sl fie
aoordat ca cetate lui Takub Ego. Acel ghiaur
le-a pricinuit Berea multe supArdri acestors.
Din cind in oind lua pi oameni de la aceptia.

11. Sbz - textual "vorbA","ouvint".

12. Tekir-Dagi to.-"Muntele cenupiurtRodos-
to, Rodos9uk, in Turcia europeanA(apud
Pitcher, op.cit.,p.168 I).
13. Adiol loo de vatrA, patrie.
14. FortAreata Konur...

www.dacoromanica.ro
 83

Intr-o zi a simtit<aceastaSuleiman paga gi i-a ingtiin-

15
tat pe gazii. Erau citiva martalogi (martolozlar) care
1-au pindit pe acest ghiaur ea 84 ias din cetate. Cind
au inteles scopul acestuia, c. era sd meargA iargai prin
imprejurimile Galipolului, omul numit Karavia a dat de
gtire lui Suleiman papa. Au intarit paza in toate parti
le cetdtii gi in multe locuri au agezat ascunziguri cu
trupe. Acel ghiaur a mars gi a prins iardgi un sdtean
(Karavadi) turo, apoi s-a intors in cetatea sa. e.Atunoi?.
"gaziul Fazil s-a pus pe urmele acestui ghiaur, care a ve
nit in fugd gi a intrat in catatea sa, dind prilej ca sa
fie gituit. I-au distrus, de asemenealpe multi ghiauri
gi pe rege (tokftir) 1-au dus in fata CetAtii. Acum, in
cetate nu mai era nimeni din partea regelui, gi au pre-
dat cetatea prin capitulare lui Sinan paga. Chiar in acel
moment, i-au tdiat capul regeluicKalakonia>. 91 astfel,
tot ceea ce au fdout era neoesar pentru padigah, le-au
luat toatd avutia, gi tot ce se ouvenea gaziilor le-au
16
fdout binefacere. In cetate 1-au agezat pe Hagi Ilbeki.
Si oomandantul Galipolului a vzut cd turcul a luat oe-
/
tatea din toate pdrtile. Acesta, la rindul sdu, a dat-o
prin angajament (ahidlen)17. Aceste locuri pe care le-am
ardtat au fost cucerite toate intr-un an. Au dat ca ti-
mar acel tinut lui Yacub Ege gi acea regiune (vil&vet)
a davenit un loo pentru musulmani (mUstilmanlik). I-au

15.Martoloz - aici in sans de isooadd,spion;mai tir-

ziu grgraueroaste de serhat (cf.Ettore Rossi,
Martolos, in "E.I." III,1936,p.354), rom.Marta-
log<u>- element toponomastio.
16.Comandat turc care a participat la cucerirea
Rumeliei.
17.'Ahid - inseamn gi tratat sau capitulatie; rom.
Ahitnamea cf.I.O.,II,2,p.3.

www.dacoromanica.ro
 84

dat<timar>si lui Gazi Fazil. In momentul de

feta, mormintul in care se odihneste Gazi Fa-
zLl se gaseste la capAtul de dincoace a cimpi-
ei (ova) Ege. De asemenea, in acel tinut se
afl ri mormintul lui Yacub.Ege.
cap.46 Acest capitol explicA ceea ce au facUt
Hagi Ilbeki ei Evrenoz18, de asemenea face mi
noscut ce a facut Suleiman rasa.,
Atunci cind au dat.ccetatea).Konur lui
Hagi Ilbeki, 1-au dat gi'pe Gazi Evrenoz zi-
cindu-i ea ii este "un bun tovarAs de drum
(yolda*)". Au inceput sA hArtulasca tinutul
(vilAvet) Dimetoka19 gi alto regiuni4 de un-
de>iarasi veniau in imprejurimi1e4teetatii>
Konur. La rindul slut@ Suleiman paga, dupa
co lovia ci lua tinuturile Haireboli *i Clop-
lu se intorcea iarasi la Galipole. Intr-o zi
pe cind vinau, au lovit o fiara (canavar) eta
sageata. AoeastA fiarl a fugit, <dar> Sulet-
man papa a cazut pe urmele sale. Piciorul ca.
lului a intrat intr-o gaurAdOin care cauzA>
calul a cazut. Suleiman paga a plecat in lii-
mea lui Allah. Aceastl intimplare a avut loo
758 in anul hegirei 75820 gi unii spun ol in aoest
anul

18. Se citeste si Evrenez, comandartturo,

urnasii ski sint Evrenosoglularl.
19. Dimetoka,tirg in apropiere de Adria-
nopol, atud Pitohek,op.cit., p451

2o. = 1357, de fapt 1359.

www.dacoromanica.ro
 8,5

an a murit si Orhan Gaziul. Adevdrul este acela

cd fiul s5.u.4 Suleiman> paga s-a dus din aceastd
lume>.cu doll& luni mai inainte
48 Acest capitol 'expliod *i face cunoscut ce
cap.43 a facut Murad han Gaziul dupd plecarea fratelui
sdu<Suleiman pa*a> in lumea lui Allah .
Murad han, ca sA fetch' incursiune, a plecat
spre Rumelia.< De aceea> a venit direct la Bru-
sa (Bursa) ai a adunat o caste bund din tinutul
Karasi gi din tinuturile sale.< Atunci> Halil
21
din Giandar (Candarlu) ,< care> era cadiu (ka-
22
di) de Belagik, a devenit cadiu pi de Niceea
(Iznik). De asemenea, devenise cadiu pi de Bru-
sa.< Murad> care se imprietenise cu el, 1-a luat
ca magistrat militar (kadi asker )23 . L-a luat
impreund *i pe dascalul slu (lalasi) ahin. Du-
pI ce a adunat o caste mare, a venit si a tre-
cut prin Galipole. A mars direct la Bontoz24,
dar ghiaurul sdu n-a fdcut rdzboi, a predat ce-
tatea.4:De aceea>ghiaurii au Post Idsati la lo-
curile lor. De acolo, a plecat direct la fortd-
reata Ciorlu, ai cdrei ghiauri I s-au supus.Au
strigat ca<altfel>va fi pradA, ci ghiaurii
sdi s-au rdzboit numai putin. In sfircit, o 86-
geata a atins ochiul comandantului s5.u.4.Ghia-
urii:Pau slIbit, iar gaziii au intrat in fortI-
reatA. Au fdcut o pradA foarte bogat; de ase-

21. Tinut in nordul Anatolieijaflagonia.

Paflagonia.Pitcher,p.149 III Canndar-
o6ullari.
22. JudecItor musulman,rom.cadiu cf.I0,II,
2,p.24.
23. Dupa 1481 apar doi,unul pentru Anato-
lia,altul pentru Rumelia.
24. Bontoz - localitate in Tracia.Pontos,
Bivados (?).
www.dacoromanica.ro
 86

menea, au drimat gi fortAresta. De aoolo au mere

25
spre oetatea Misini ,4:unde:P1e-a iesit in intim,-
pinare comandantul sAul aduoind impreunA gi pe
fiul sAu..In acelapi timp, a adus pi laeAtul ce-
tAtii. Sultanul Murad, de asemenea, a plecat pi
s-a aezat in feta oetAtii. Comandantul a adus pi
el foarte multA pradA. Banal< Murad,., de asemenes,
a dat-o toatA gaziilor. Dupii aoeea, au mers la
26
Burgoz , ai cArei ghiauri fugiserA pi lAsaserA
fortAreata goall. Gaziii, la rindul lor, au dat
foo oetatii, incendiind-o.
(urmeazA versuri)....

49 Acest capitol exiAica ai face ounoacut_14

oap.54 ce chip a intrat ,adlpattninAd_zAjL2gLaitrmoechiaintratMtu'ao )

Sultanul Murad gaziul a venit de la Burgaz

27
la Eski< Baba> . A gasit gi fortAreata aeesteia
tot goalA. A ouoerit oiteva oetti. Ghiaurii oe-
tAtii ramasA pustie s-au adanat la Adrianopol.La
rindul slut hanul Murad a dat oasts (1221.) das-
cAlului sAu "Lala .hin"28 pi 1-a trimis la Adria-
nopol. Lala< Sahia> indat ce a inaintat. &tau-
rii au pi venit. L-au intimpinat ou * oaste mare
qi a avut boo rAsboi. Ghiaurii fiind infrinti,au
fugit si au intrat iarIpi in fortAreata Adriano-
pol. Au trimis pi hanuluidcMurad)-o multime de ok.
pets. Hagi29 gaziul Evrenos au venit
25. Misivria sau Silivria (?) Poate Misinli,
Pitcherpop.cit.,p.16o II.
26. Berkoz to,fortAreaVI; Burgaz in Turoia gi
in Bulgaria.
27. Eski-Baba to.-"Baba vedhi" lingA Adrianopol.
28. Comandat turo,primul beilerbei al Rumeliei.
29. In text grafiat gregit: HaM, lipsa unui
punct.

www.dacoromanica.ro
 87

amindoi au cazut in fata hanUlui gi 1-au adus

la Adrianopol. In acel moment, apa Maritei
(Meric) se reviirsase foarte mult. Comandantul
Adrianopolului (Edirne tekUrti) a intrat in tim-
pul noptii intr-un attic (kayiga)3 pi a fugit.
A plecat la Enoz31. Cind s-a fAcut dimineatit
s-a simtit situatia proasta (hal).Atunci>-au
deschis poarta oragului qi au oucerit-o in acea
zi. Au pus stapinire pe ores aga cum se ouvine.
761 Cucerirea aceasta a avut 1oc1n anul).761 al
anul 32
hegirei , de mina sultanului Murad han gaziul,
50
care este fiul lui Orhan gazi han.
oap.46 Acest capitol explici si face cunoscut ce
a flout Murad han gaziul la Adrianopol.
Atunci cind hanU14 Murad>s-a agezat cu
noroo la Adrianopol a permis lui Leila Sahin al
sAu s. feted incursiune (akin) in partile Zago-
red (Zagra)33 gi la Filipopo134. De asemenea,
era unu1<numitEvrenoz gazi, care a oucerit
Ipsala35. Acegtia au devenit fiecare la locul
'Mu bey de margine (uc beyleri). Intr-o zi a ve-
nit un carturar (danigmend)36, caruia I. se spu-

30. Pyt to. - baro a. a intrat gi in limba

romana, caic . 0.19,11,1,p.76-77.
31. Numit pi rnez in ureola.
32. =23 noiembrie 1359 - lo noiembrie 1360.
33. Este vorba de Eski Zagra,Pitcherop.
cit., p.152.III7.
34. In turceate:Filibetazi Plovdiv, in R.P.
Bulgaria.
35. I sala tirg ia Tracia orientalAtlin-
ga Adrlanopol.Plt. ,p.155.
36. Numele unei dinastii si provinoii tur-
co-selgiuog din Anato ia. Este gi o
veche opera literarti Daniamendname.

www.dacoromanica.ro
 88

37
nea Kara Rustem , din tinutul Karaman38. Acesta a
venit la Giandarlu Halil, care era kadi-asker pi i-a
zies"Domnule (efendi), de ce pierzi atita avutie ?"
Cadiul i-a vorbit:"acea avutie oe tel de marfa este 7"
Rustem i-a raspuns: "Aoepti prizonieri sint luati de
acegti gazii. Apa cum a potrivit Dumnezeu (Tenr1),din
aoegtia X/5 sint ai hanului pi de ce nu se iau ? Cadi-
askerul a neat arz hanului Murad>. Hanul 1-a intro-
bat:"Dumnezeu oum spune Ed se fool aceasta porunci a
sa ?" Atunci 1-au ohemat pe Kara Rustem care a vcrbit
zioindu-i:"Miria ea Dumnezeu spune ci orice or file-
ceasti porunCa sa se facia."<Atunci el insuci a stet
la Galipole pi a'luat de la fiecare prizonier cite 25
de aspri (akoe)39. Si aoeasta nasoocire este masura
a doi cirturari I Unul este Giandarli Halil pi celi-
lalt Karamanlu Kara Rustem. De asemeneati-au recoman-
dat pi lui Evrenoz gaziul ea sa ia cite unul la anal
dintre prizonierii proveniti din incursiunea sa.I-au
mai spus ci dao4 oineva are cinci prizonieri, si ia
de la fiecare prizonier cite 25 deaspri. Si potrivit
cu aceasti masura, de asemenea, pi Evrenoz a numit un
cadim ai multi baietandri au foot adunati pi adupi la
han. Halil a grait:"Sa-i dam pa aceptia turcului oa Si
invete turoepte. Si a epust"Si-i facem pe aceptia os-
taci (ceri)'. Si apa s-a flout I Zi de zi au devenit
mai multi, /Ica incit, au totii s-au flout musulmani.
Turoul i-a folosit pe aceptia multi ani, pi de acolo

37. Rustem oel Negru.

38; Provinoia Karamania din Anatolia, cu ccatrul
la Konya.
39. Sau akp to. - "albuttalbipor", prima monedi
otomana, batuti la 1328-1329.

www.dacoromanica.ro
 89

Ks:

c
'1.41(1'114' 7$7.''''147;44 ..V9.0,41,,,tok160.14:W/Mitt:ANIAU0401

L Murad.m Vice. 'magic vs Co. Maros Main roan bir kayak arab&

Plana I. Miniatur 6. de pictorUi takka-g Osman, reprezanttnd

odihna sultanului Murad I, sub un platan, dua cucerirea cetAIi-
lor balcanice Vize, Ingegiz gi Ceatalburgaz (1370-1372).
Din Hanerntme, ms.orig.tn culori. Bibl. TKSM.,Istanbul, fond
Hazine nr. 1523; ed. (in culori) de Sevket Rado i Niger Ana-
farta, Istanbul - 1969, fol. 4.
www.dacoromanica.ro
 90

i-au dus la Poartl imbrloindu-i ou burcl albl

(akbUrk).Au fost numitt "oastea cea noul"(nfil-
9eri) iaa, pe timpul acestuia s-au infiin-
tat ienicerii...
Aoest capitpl ne face cunoscut
51
oap.48 felul in care a foot cuoeritl Biga (Bega)",
Intr-o zit Murad han gaziul a await *um
ghiaurii sirbi (sirf) adugaserA oaste gi vro-
iau sA via. la Adrianopol. Hanul, la rindul
slut a strins qi el oaste. A mere qi a venit
pe malul ? (tusina) Bigli, de undo a vorbits
"MAi gazil, dacl o vrea AMAht o sA-i oucerim
pe aceqti ghiauri". Gaziii au primit, la rin-
dul lor. Au trimis qtire la Galipole qi am
spus "cite oorlbii sint sA le trimitetit al
vinl". Si au mai spas: "61 vinl qi oorlbiils
din Aidincik". In sfiratt au venit multe eo-
rAbii qi in acestea i-au agezat pe oameni.
-cindat5. ce)pau spuss "Pe uscat qi pe mare es-
te pradA", au atacat qi a foot ouceritl Diga .

I-au distrus pe blaranii (1ioriysdlni)41ghia-

uruluit pe femeile qi pe blietii lor i-au fl-
out prizonieri. Gaziii s-au inecat in prAzi.
Bisericile lor au foot transformate in mos-
ohei (mesoidler)e<iar).in oasele lor au 1-
766 cuit musulmani. Data aoestui eveniment a smut

40. Este qi Eski-Bi a, in Anatolia.Cf.

Ala, apu ertop.cit., p.148
III.
41. Horiyat.- din greceqtet inseamnA
"tiiran".

www.dacoromanica.ro
 91
42
Anal loo in 766 al hegirei gat timp au respips
.

aoeast gloata, au avut loolupte,-crincene.

Intr7o noapte, au venit ghiaurii qi au fortat
Biga. Ghiaurii au fkout,o multime de nenoro-
(Aft qi au distrus Biga, Au venit<turcii-qi
43
au pus in locul acesteia Biga de astazi .
cap.49 Acest capitol explich venirea sirbiloK
(sirf) la Adrianopol.
Ghiaurul sirb, care se adunase, a por-
nit qi a venit in apropiere de Adrianopol. La
rindul sku, Sahin Lala, care era pregAtit,i-a
intimpinat cu gaziii ski. In intunerioul serii,
a bktut toba (tolbaz) qi s-a repezit asupra
ghiaurilor. Ghiaurul, care se agezase, sttea
pe loo. Indatk. ce au auzit zgomotul darabanelor,
ghiaurii s-au invlmAqit intre ei, oaii lor au
sokpat qi au fugit. Ghiaurii s-au distrus anii
pe a1ii. Au fost pe malul Mariei (MeriO.Cei
mai multi dintre ei s-au aruncat in ap64c,q1.>
s-au distrus, Din aoeast cauzli au scapat pu-
tini ghiauri. Unli dintre ei au fost distruqi
pe drum de oltre gazii. Acura, acest loo se nu-
meqte "Sirbul zdrobit" (Sire eindlAi)44. Ghia-
urul a pierit qi s-a dus. 1i banul Murad a au-
,

zit ok. ghiaurul a fost Invitts. Hanul a venit

iarkgi la Brusa 0 a oiroumois (pUmet) pe
fiii ski. A flout la Brusa o cask de binefacers

42. = 28 sept.1364 - 19 sept.1365.

43. Biga-Nouk. sau Yeni-Biga.
44. Pe riul Maritaimai tirziu - Mustafa -
Paqa-KiiprUsa-"Pgdul lui MuStafa paqa",
azi Svilingrad in Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
 92

('imaret), iar lingA acest imaret, un seminar

(medrese), iar derviyului din YeniyehirocAruia
56
i se spunea Pustiu-Foy, i-a fAcut un schit sau
metoch (zaviye)0 mai fAcut un meoet pentruu-
gAciunea:>de vineri ei o mosthee in cetatea
Brusa, la poarta palatului Eau.
6o
<prima asediere a Constantinopolului
Cap.6o
de cAtre Baiazid> "Fulgerul"in anul 1391.>
Acest capitol explicA din ce cauza pEk
iazid han a plecat mai intii la I5tanbul45 Bt
mai face ounoscut ceea ce a flout acolo.
A trecut cu o oaste mare din Galipole
qi a plecat la Adrianopol, avind ca tint 84
meargA asupra vilaietului ungureso (UnartiO.
Din aceast parte insA, au prins o iscoadA
(casus) a Istanbulului care, de asemeneatavea
in mina sa o sorisoare (16Adi), prin care il
instiinta pe ungur: "Turcul va porpi asupra
ta". Iscoada pa care au prins-o au dus-o la
han. La rindul sAu, iscoada a opus adevArul
zicind:"si inainte de mine mai fusese trimis
un oe.AcAtunoi>beilerbeiul Timurday a grAit:
"Hei, norocosul meu sultan, este necesar oa
mai intii sA cazi asupra Istanbulului,deoare-
co ghiaurul si impAratul (tektirli) acestui Is-
tanbul este un neoredincios foarte rutAciost
oe root mai are aoest oray ghiaur in mijlooul
VArilor noastre ? In sfirsit, trebuie s 1ua0.

45. In text: Istanbul, care nu era Ina

cucerit. Cronica e scrisA mai tirziu.

www.dacoromanica.ro
 93

oragul, este necesar sA-1 cuceriVi gi pe aces-

ta". Hanul a fost de acord cu vorba aceasta.
Au venit gi au cAzut asupra Istanbulului,l-au
impresurat pe mare gi pe uscat. In multe lo-.
curi de pe uscat au agezat catapults (manolli1-
46
lar) cAci in acel timp nu gtiau ce este tu-
nu14:cu foo > Un numAr mare de astfel de tu-
,
nuri au fost fAcute abia pe timpul sultanulul
Murad<II>gi a fiului slu Mehmed<II>han ga-
ziul. In cele din urmA, au fAcut ca fortAreata
Istanbulului cit pe-aci sA cadA. Dar, deodatA
a sosit gtirea care spunea eA ungurul a trecut
apa DunArii (Tuna suyunu) gi a mars spre So-
fia. Atunci, sultanul (kundekiar) a aruncat In
foe gi catapultele ci a inaintat ci i-a intim-
pinat in imprejurimile cetAVii Crugava6 (Ala-
47
eahisar) gi s-au intilnit. Atunci cind ghia-
urii au viizut oastea musulmanA, gi-au impArtit
oastea in douA bulucuri.(bUltik) ca sA ia oas-
tea musulmanA la mijloc. Dar mai Inainte de a-
ceasta, de asemenea, se gAsise cii oastea isla-
mului.Hanul se ascunsese intr-un ascunzig.Ga.-
ziiiau atacat, au inaintat asupra ghiaurului.
61 Mai intii, un buluc ghiaur, care a inaintatta
venit pe la spatele4tin alte masse mijloo>ga-
ziilor. Dar indatA ce au venit, hanul era gi
el prezent<soolo>. Au inaintat asupra oastei

46. Mancanlik - un tel de magini de arun-

cat bombarde pe ziduri.
47.. Cetate ci orag, azi in R.S.F.Jugesla-
via. Kruseva6 apud Piteeher op.cit.,
p.146 I.'

www.dacoromanica.ro
 94

ghiaure fArA sn-i acorde iertare (aman). La

rindul sAu, ghiaurul din aceastA parte oind a
vAzut cA mai este Inca oaste ghiaurA,a rupt-o
la fugA.Gaziii din fatti 1-au cAlcat pe craiul
lor. Prin grija virtutii lui Allah, au distrus
acea caste ghiaurA, incit s-au plictisit de dis-
trugeri, au fAcut<multi>prizonieri. i acel
Kara Timurdag avea un fiu cAruia i se spunea
Umur bey. Acela a dat aceastA *tire despre a.
cea expeditie sfintA (Faza) sArmanului de mine.
Acesta a mai grAit:"Numai in mijlocul gloatei
noastre erau pests 2 000 de prizonierrantr-on
cuvint, nici unul din gloata Rumeliei gi Anato-
liei n-a rAmas nr prizonieri.Gaziii tare
s-au sAturat. Craiul acelui ungur a scApat nu-
mai cu un numAr mio de ghiauri. A fugit,a ple-
cat.
(versuri):
Aici a fAcut expeditie sfinta Baiazid
han.
Ghiaurilor care au mai rAmas le-a plesnit fie-
rea.
48
Tinuturile Bosnia-Laz au dat haraci.
SA gtii cA multi gazii au plecat in Albania
(Arnaud).
A mai spus Valahiei (Eflaka);A vii indatA,
,

BA fii robul meu:

IarAgi i-a venit tin gind pentru Istanbul.
793 Expeditia aceasta a avat loo in 793 al
anul hegirei49 de mina lui Baiazid han.
(Dupti intronarea lui Musa Celebi in
Rumeiii,pe la inoeputul anului 1411/813.>

48. Adica tara lui Lazr, Serbia.

49. = 9 deo.1390 - 28 noiembrie 1391.

www.dacoromanica.ro
 95

oap.70 Acest ca itol const6 din expj4carea cum

sultanul Mehmed, fiul lui Baiazid han. ceru sl
se intilneascd cu fratele sau Musa - in urma a-
castor certurii 56 fie stIpin - suveran (hAkim)
acela e care il va a uta norocul.
Sultanul Mehmed se adresA vizirului'slu
Baiazid paga, zicindu-i "S v pregAtiti ca sl
trecem Rumella". K6rgah Melek5, care fugise de
la Brusa, atunoi clnd a.intrat in Istanbul, ve-
nise la sultanul Mehmed. Baiazid paga zise:"St/-
pinul meu (sultanim), sA-1 cheram pe K6rgah Me- .

lek bey< si>sA vedem ce va zice el ?" L-au ch.-

,

mat si a venit. I-au spus:"Vrem s trecem in Ru-

melia, ce masur1 trebule ?" KUrgah Melek i-a
r6spuns:"TrimiteVi sol la implratul <bizantin>
caci nu este alt loo pentru tracers dealt de la
el", fiindcl Galipole era in mina lui Musa. L-au
trimis ca sol pe cadiul de Kelki-Boza Fazilullah,
coi implratul de Istanbul avea incredere in a-
75 cesta pentru ca ii era gi vecin. Fazilullah a ve-
nit gi s-a comunicat impAratului despre ceera
vorba. Si dup ce au f/cut pact gi intelegere,
s-a intors gi a dat de gtire impAratului despre
acest plan. Sultanul (Audenkiar), la rindul sAu,
a pornit cu noroc din Brusa, a.mers, a venit gi
a legit la Yurusa (Burusa 7)51. SArmanul de mine
44pikpapazadejaili rAmas la Keive52. Am zAcat bol-
nav in casa lui Yahvi Faki534. fiul 1mamului lui

5o. Tura de-origine obscurti,ajuns vizirtadicA

afetnic.
51. Se poate citi i Yorosa (?)aalova (?)
52. peyve - tirg in Anatolia.
53. Yahi Fakih,primul analiwt otomanjcare a
scris o cronica a osmanliilor pina la Ba-
lazid "Fulgerul".

www.dacoromanica.ro
 96
Orhan.bey. Foloseso<oronioa>fiului imamului:
"Virtuti1e dinastiei Osmane pina' la Ildirim han"
Menakib-i al-i Osman ta Yildirim hana_gelincel.
Atunoi and sultanul Mehmed s-a agezat la Yorus,
1mp5ratu1 de Ista4bul.i-a trimis corabii gi 1-a
trecut pe sultanul Mehmed in Rumelia. Cind a a-
uzit Musa olt ar veni sultanul Mehmed, s-a ridicat
din Adrianopol.pi a plecat in apropiere de a-
ra lui La<zar>. Sultanul Mehmed a mere gi s-a a-
gezat la IngingUz54. Evrenozoglu Ali bey a ve-
nit mai inainte, a treout prin Ingingoz. In acea
zi, a venit gi Mihaloglu Yahgi bey. Mihaloglu
insugi era beilerbeiUl.lui Musa gi 1-a trimis
gi pe fiul su insugi. In oele din urm, sul-
tanul Mehmed a mars la Adrianopol si toti befi
au fugit gi au venit la sultanul Mehmed. In ju-
rul lui Musa au rgimas.cnumai>-aklngiii. Abia la
Samakov55 s-au luptat. Musa a fugit, calul EAU
s-a impotmolit in mlastinb.. El avea un rob cl-
56
ruia I se spunea Terzi Saruge . Aoesta a fu-
rat geaua (seklx) calUlui lui Musa, 1-a mins
pe Musa gi 1-a trimis la sultanul Mehmed. Seara
in cort, s-au ocupat de treaba care era de flout.
In noaptea aoeea 1-au trimis4pe Musa>pe ling
tatal situ, la Brusa. L-au prima= pe Miha157 gi

54. Inolgla, localitate in Rumeliaancegiz,Pit-

. cher,op.cit.,p.155 II.
55. zis si Ciamurlu (tc.qamurlu), tirg in Bul-
garia, la sud de Sofia.
apud Pitoherlop.cit.,p:149 III.
56. In turcegte:"Croitorul galben".
57. Recta pe Mihaloglu Mehmed bey.

www.dacoromanica.ro
 97

58
1-au trimis la ceardacul beduin din Tokat.De
asemenea 1-au trimis la Iznik59 pe fiul cadiu-
lui de Simavna <geihul Bedreddin Mahmud Inipre-
6o
una cu fiul gi cm fiica sa . Sultanul Mehmed
i-a dat, pe lunA, o mie de aspri (akce). Beiul
de azapi, un supus de-al lui Musa, a fugit in
Tara Romaneasca, Rumelia a fost oucerita pentru
sultanul Mehmed. Au trimis soli la beii din im-
prejurimi.
/versuri/
816 Data intronarii sultanului Mehmed s-a
anul intimplat in anul hegirei 816..1413).
Acest capitol explica. si face cunoscut,
f79 .nm1
"lap."' cum sultanul Mehmed Gaziul, fiul lui Baiazid
han, dupa ce a venit la Brusa. a pornit in Ta-
t

ra RomaneascA.
El4Mehmed I),a adunat oastea din impre-
jurimi; Karamanoglu, de asemenea, i-a trimis
ogti, gi Isfendiyar i-a trimis pe fiul 6Iu Ka-
sim.4=Sultanul>a plecat ou noroo spre tinutul
(Vilayet) Tarii Romanegti, ajungind pin& la tar-
mul Dunarii (Tuna). Apoi, i-a trimis pe akingii
iar dinsul a stat gi a oonstruit cetatea Giur-
61
gia (Yerk5kti) . Ak.ngiit s-au intors ou o
prada foarte bogata. Beiul Tarii Romanecti62,
la rindul sau, si-a trimis haraciul ou un sol
(1121). El s-a supus ou totul gi si-a trimis
pe fiii sal (oglanlarin)63 la Poarta,pentru a

58. AdicA la inohisoare.

594 penumirea turoeasol.pentru Niceea.
6o. Adica cu familia sa.
611 Se poate aiti gi Yorevi din George
sau Xorghi.
62: Adica Miroea cel BatrIn.
63. In late cronici numai pe fiul sau Mi-
hail.
www.dacoromanica.ro
 98

sluji. Apoi, sultanul, la rindul som, s-a in-

tors iarApi cu noroc la Brusa..Preferinta lui
Kasim bey, fiul principelai de lefendiyar (Kee-
tamonu), de a rAmine in suita sultanului Mehzed
I, pi anexarea unei parti din aceastA provin-
cie, cu cettile Tosia, Kiangiri (Ciankirl) Vi
Kalegik>.
1o6 Acest capitol istoriceste n ce chiDA
(cap.105) Post oucerit Salonioul (Selgnik).
Intr-o zi, sultanul Murad han gaziul ,
adresindu-se vizirilor sAi 1-a intrebat:"Aael
orap, numit SelAnik, este departs sau aproapel
Viziiii 4.-eu rAspuns: "StApine, de la Serres
(Sirbz) pinA la "Hunkiar-Gboi" sint patru eta-
pe de mers (aa)". Sultanul grAi:"Atunci de oe
stati, vedeti indatA de armele pentat expedi-
tie". yi indatA s-au ingrijit de unelte,arme,
ca tunuri pi oatapulte. De asemenea, au adua
corAbii de la Galipole pi au inaintat zicind
c4 au de gind sA facA un rAzboi sfint. Au Dere
drept spre fortAreata SelAnik pi au tAbArit
asupra el. Numai din imprejurimile sale B.-au
adunat o multime de gazii. Apoi, au dat asalt
fortAretii4Sa1onic>.ma1 multe zile, s-au raz-
boit bine. Dupl aoeea, sultanul (hunkiar)gedi:
"MAi, papalelor, pentru cuoerirea acestei oe-
tat' luati masuri". Atunci,Evrenosoglu Ali bey
a zis:"StApine,aoeast6 asediere a cetatii ce-
re mult supArare. Sultanul meu, aceastA oe-
tate trebuie s6. fie prAdat1; aceasta s fie a
aoelora care o vor lua". Atunci, sultanul Mu-
rad han gaziul a ohematdttelalul>pi i-a zis:

www.dacoromanica.ro
 99

"Bre, mai, aceastA cetate este pentru pradA".

Deoarece gaziii au auzit vestea pentru pradA,
indatA, la rindul lor, au atacat cetatea din
toate pArtile, au Meat iuresuri.Au reze.mat.
scarile de zidurile cetAtii gi n-au permis
ghiaurilor nici sA-gi deschidA ochii.De repe-
tate ori s-au pue<pe asediere>gi ou voia
lui Allah cell preainalt au cucerit cetatea.
Gaziii s-au inecat in prada avu-gilor gi au
luat prizonieri, au avut locuri de pradA mi-
nunate ci casele oragului au ramas pustii.
Dar acelora care erau bAtrini gi au rAmas
<pe loc;ple-au dat case spre a fi proprie-
tari particulari (mUlkliAe). Au surghiunit
populatia din Vardar-Yeniesi gi au dus-o la
Sellnik.De asemenea, acegtia au lost pugi
sA locuiascA in< oragul> Selinik. Intr-un
cuvint, au fAcut dintr-un orag ghiaur calm
islamului.DupA ce oragul a lost luat in in-
tregime, sultana' Murad ham, gaziul,luptAtor
pentru islam, a vorbitrHei gaziilortnu se
face o mare binefacere oa aceasta, ca gaziii
sl prade cetatea pe care populatia de Rite(
credintA (ohl-i gerki) au adus-o ou forts
islamului. Aga ()Ilea am iubit foarte mult a-
ceastA expediVie sfintA gi trebuie ca de
scum inainte s lao rAzboaie sfinte si cu voi"
versuri
Atunci cind Murad han a luat Sellnikul
S-a gindit la Moreea si Ungaria
A porunoit indatA pagalelor sal nu stea
S. mearg in lupti pentru infringerea ghia-
1o7 urilor...

www.dacoromanica.ro
 100

Cucerirea aceasta a-avut loc in

lo7
833 al hegirei6 cu mina sultanului Murad han
gaziul, luptiltor pentru islam.

112
Acest capitol istoriceste cp a fttcUt

(cap.111)
Evrenosoau 'Isa bey in Albania (Arnaud)
Sultanul (Hudenkiar) intr-o zi a grA-
it zicind: "Sa intreprindem o expeditie aau-
pra fortriretei Kogiagiuk: L-a trimis inainte
pe 'Isa bey gi sultanul iwa zis astfel:"Du-te
gi s4-i saturi de pradA pe akingiii mei.Allah
cel preainalt si te &jute". Cu voia lui Allah
la rindul sau, 'Isa bey a pornit gi a patruns
in Vinuturile stincoase ale arnitutului.Dup
aceea a dat voie ca sgt se faca incursiune de
prada (akin). S-au repezit, dar ghiaurul sim-
Vise si se pregatise; au inchis indata drama-
rile. Dar acolo era un bei cu numele de Isken-
65
der , care la origine era fiul beiului arnAu-
tilor. Mai inainte, acesta, la rindul sgutfu-
sese pag (iooAlani) pe ling sultan. Acela
4sultanu1>ditduse acestuia ca timar 66 tinutul
de margine al arnAutilor. Dar pe urmalel s-a
razvrItit impotriva sultanului, a fugit ci
s-a <int6rit>oa un tilhar (harami) intr-un
loc stinoos din Albania, gi Inca de la ince-
put acea margins era timarul sAu. Aoela in-
chisese calea akInglilor care plecasera ou
'Isa bey. Intr-un cuvint, atunoi cind au pa-

64; =30 sept.1429 - 18 sept.145o.

65. Scanderbeg, cunoscutul erou albanez.
66. Timar, adicA feud, cu venit anual de
19999 aspri (akce) pe art.

www.dacoromanica.ro
 101
truns<acolo>musulmanii, drumurile-cfuseserg>
legate. Acei gazii, la rindul lor, *i-au re-
pezit sAbiile &supra fogtilor robi, distru-
gindu-i pe Gel mai multi dintre ei. Dup& a-
ceea ;3-au rAzboit atita ou ghiaurii incit
sgetile lor s-au terminat i sbiile lor
s-au tocit... Cei mai multi qi-au eisit moar-
tea de eroi martiri (*ehid) tipindellinta es-
te rAzboiul sfint". Din parte* lui Allah s1
fie rsplatit& schimbarea lor.
113 <Versuri de slay& calor c&zuti >
Data acestei cuceriri s-a intimplat
67
in 846 al hegirei *i la aceasta data, in-
tr-o dup1 amiazA, a fost G eclips4 total& de
soare.
Acest capitol explica gi face cum's.;
cut cum sultanul Murad han gazi'ul a ajuns
la Belgrad gi ce a facut acolo ?
Sultanul Murad han gazi'ul urmari
. vilaietul unguresc.DupO aceea a gtiut cg avast
Belgrad este Poarta (kapu) nii unguresti.De
aceasta data a hotarit sa ouoereasca. Poarta
aceea.A strins oaste musulmana (islam), a ve-
nit.gi s-a asezat in fate. Belgradului. Au in-
ceput, ca gi .cum, s the razboiasca ou forta-
reata. Au trecut apa sa Sava68 au lansat in-
cursiuni in imprejurimile sale gi gaziii s-au
saturat aga de tare incit dadeau o roaba (ca-
riye) pentiu nimio... Dar nu au putut-o ou-
ceri .

67.= 12 mai 1442 - 1 mai 1443.

68. In text:suyin - "apa sa", dar in alte
manuscrise Sava sau Seva.

www.dacoromanica.ro
Cda. 8/977 /c7SC. 6
 lo2

V
ENVERI
Cronioa rimatit a lui Enveri, intitulatd DUsttr-
name - "Cartea vizirului" terminatd in august 1465 (zil-
hicce 965), a fost editatd de MUkrimin Halil pe baza u-.
nui singur manuscris (Amiens fond turcs,Paris,nr.25o)1.
Aceast d. editie ne-a servit ca bazd pentru Croniol tur-
2
oesti privind tdrile romane... , it care am dat si o
schiVA biobibliograficd a lui Enveri.
Caltoria noastrd in Turcia (1968) ne-a prile-
juit cercetarea unui alt manuscris conservat in Biblio-
teoa Nationald din oragul Izmir3, de altfel folosit de
Irene Melixoff-Sayar4. Ultima fild - 140 - fiind conser-
vat, poartd data copierii manuscrisului "Mah-i ramazan-
Ul-mUbarek sene-i erbu'U tes'in U semanmi'a", adica "bi-
neouvintata lund ramazan, anul 8945.
Dupd cuAlam relatat gi in altd parte6, Enveri a
compus, intre anii 1462-1465 (866-869 H.), gi o alt d. lu-
crare intitulatd Tcferrucaie - "Cartea incursiunilor",
Oedicat sultanului Mehmed al II-lea7. At:least& cronicd
pierd.,+x qau incd nedescoperit, dupd mArturia autorului
cuprind,, descrierea campaniei impotriva prii Romanesti

----77-177tUrname-i Enveri, Istanbul,1928,121 p.,in co-

1-6-6fia "TUrk tarin endjumeni kulliyate, nr.151.
Editorul MUkrimin Halil a dat pi un studiu intro-
ductiv:DUstUrname-Medhal, Istanbul 193o, 98 p.
2. Extrase I, seo.XV-77Eigooul sbo.al XVII-lea;$701.
1,-Editura Academiei R.S.R. Bucuresti,1966cp.33-
45.
3. Izmir Milli KUtUphanesi, 16114 Demirbap ve 22/4o1
slra numerasi (=cord.).
4. Le Destan d'Umur pacha (DUstUrname-i Enveri),tex-
te, traduction et notes par Irene Mlikoff-Sayarp
Paris,1954, 156 p.
5, 894 = 29 iulie - 27 august 1489.
6. Cronici turcegti...I,-p.34-35.
7. Cf.DUstUrnameled.de M.Halilop.lootrind.11;

www.dacoromanica.ro
 lo3

(1462/866 H.),'Este de retinut ott.la aceastA expeditie

8
a partioipat qi autorul oronicii . Dupa dou6 luni,En-
veri partioipA la asedierea gi ouoerirea oetAtii insu-
lar() Mitilene9, apoi la asedieraa oetVii Yajoza asar.
lo
2a) din Bosnia, sub oomanda marelui vizir Mahmud pa-
11
ge. (1463)
Cronloa lui Enveri, numitA gi Destan-i Maui
mat, este fundamentatA pe un mAnunohi de izvoare tur
oo-orientale, oa operele lui Beyzavi,Samarkandi,Hogea
Selman eto. Desigur, nu I-au fost strAine autorului In-
malo cronici turcepti de Ahmedi (m.1413), Yazioioglu
'Ali (m.l450), Ahmed SlikrUllah (m.1461) eto.
In oe privepte oonVinutul aoestei opere isto-
rice, se poate spune oA poart6 amprentele timpului slug
fiLnd o sintezA de curente populare pi juriste, reli-
gioase ci profane, care inspirA literature preotomanA
gi inoeputurile literaturii otomane
Traducerea extraselor urmAtoare, privitoare
mai mult la VArile sud-est europene, sint fAoute de
pe cele doug. editii DUstUrname, prima de MUkrimin Ha-
111 gi a doua de I.Me1ikm7f-aayar, luindu-se oa beat
manuscrisul turo din Bibl.Nat.din Izmir.
In acelagi timp am tinut seama gi1 de studiul valoros
al bizantismului francez Paul Lamerle,L'Emirad d'Aydin
Byzance et 1'Occident.Recherches sur "La Geste d'Umur
Pacha",par,..,Presses Universitaires de France,Paris,
1957,276 p.(Bib1ioth6que Byzantine), in 12 capitole
din care unul este intitulat:L'expdition aux bouches
du Danube (VIII,p.129-143) ne intereseaza direct.

8: Idem, ed.oit.i p.loo, rind 13-19..

9. Idemod.oit.p.loo,r.22 pi paollr.l. In tex-
tele turcegti:MidillUioorespunda ou insula
Mitilene,fostA Lesbos.
lo. Veohea oapitall a provinoiei Bosnia,la 5o km.
sud de Banjaluka.'
11. Cf.DtistUrname ed.cit.p.1o6.
www.dacoromanica.ro
 104

DUSTURNAME-I ENVERI - (DESTAN-1 UNUR PASA )

aNIMMEOms=s

Mss.Bibl.Nat.din Izmir, nr.16114 De-

mirbas (nr.de ordine 22/4ol, 14o fol.;ed.Irne
Mlikoff Sayar ,lieatuumm_s_Lituera.
riot 1954, 155 pag. 2510 versuri).
EX22211L1112-121-21=-PlELAI
AYdinit_si a lui Tamar han. fiul emirului de
2
Saruhan , it prtile cet a1ipr1e glAv
vastarea une,i fort 5
hORS sobeli2E1122.
... Cum sahul oel viotorios a foot
390
trimis din porunca *lui Allah piakdan) la
Igisdratul Asen din Galipple (Gelibolu).
Atunoi oind luptAtorii (gazi) debar-
oara la Galipole, ei vazura al toatl lumea
era inarmatA.

395 Aoest oomandant - Asen - adunase

50 000 de oameni, ei iesirA inaintea<turoi-
lor>si se Moll tin mare zgomot.

11/12111171/.00.0
1. Aydin, oras si tinat in sud-vestul Ana-
toliei, oorespunde ou Izmirt-in anti-
ohitatesTralles, GEzel=hisar. apud Pit-
oher, op.oit.,p.1W-II.
2. Sarukhan, dinastie si prinoipat tura
N17177estui Anatoliei, ou oapitala
Magnezia sau Manisa.Pitoherop.oit.,
p.165 II.
3: Adica portul Galipole.
4. In text Tekfurouvint armeneso insem-
nind "pciFETEUF de coroana",imparat,00-
mandant.
5. Andronio Asan, soorul lui loan Cantaou-
zen, aflati atunai in slujba si suite
imparatului bizantin Andronio al III-
lea (1328-m.1541).

www.dacoromanica.ro
 lo5

Avea trei mii de oalaretiodouazeci de mii pe-

degtri
Si ce putea conta acei care venisera in sfir-
,

git sa se uneaso cu ei.

400 Armata islamului debarca, se puse in
ordine de bataie gi 1u4.d trupele dugmane oa ti
ta pentru sagetile bor.
Armurile de otel ale dugmanilor soirtliau,
Cele doua ogti erau in lupta.
BAtalia dura trei zile gi trei nopti intregit
musulmanii gemeau, domnea o mare framintare.
4o5 Din cele doua armate singele ourgea oa un to-
rent;
Atunci se ridicara vaiete gi tipete de suferin-
ta.
Cind paga vazu ca situatia era rem
gi c musulmanii erau la capatul puterii,
desoinse de pe cal, igi atinse fata de pamint, .

410 credinciogii 11 vazura framintindu-se chinuitor.

Paga zise: Ai mill de noi, 0 Tata oare ne hra-
negti;
Caci sintem fara puteri, pierdutitchinuiti.
Daca Tu nu ne aoorzi acum ajutorul tau,
nu vom putea rezista la atitia necredinoiogi 1"

415 Dumnezeu II implini dorinta:

un vint se ridica;credinciogli vazura CI se
redeschid portile suooesului.
Vintul sufla praful asupra necredinoiogilort
pamintul le umplura oohii,
Necredinciogii fura tare slabiti

www.dacoromanica.ro
 lo6

42o Si oomandantul Asen fu acoperit de rugine

?

Cimpia se acoperi de oorpuri de-ale ngoredin-

eiogilo-:
pe fiecare pogon de p6mint,probabilloinoi mii
de morti.
Ei jefuirl tabAra necredinciosilor
cind oigtigarA viotcria.

De aoeastA datA rasa atacA Gelbolu

ca s usureze aceastsaroinilA
425 Cind emirul ou renume ajunse in port,
gAsi acolo o fortAreatA numitA Lazel (Laz).
Ei se str1nseser6 in jurul aoestui fort,lupta
fu asprA,
musulmanii au fost surpringi de aceasta,
Pigrev bei fu ranit la git,

43o teroarea soldatilor fAoea sA se outremure pA-

mintul.
Page fu foarte infuriat de aoest incident
de aceea, cind fortAreata Zu luatAta foot die-
trus69
ei prAdarl interiorul in timpul luptei
gi scoaserA de aoolo bogAtii nenumArate.
6
435 Apoi tingrul gah se reintorsese la Izmir.
Marele beg7 se bucurA aflind de reintoaroerea
sa.

6. AdicA Umur bey.

7. In text: Ulu be , in emiratela selgiu-
ce din An&tolia pAmintul - feuda - era
s000tit un apanaj al dinastiei al oA-
rui gef,se numia Ulu beg, emir-i azam
(marele emir) gi sultanwi azam. Acesta
avea recedina in capitalatiar oopiii
gi fratii sAi in provincie of.I.H.Uzun-
oarsili, Anadolu Beylikleri, Ankara,
1937 (TUrk tarih kurumufVII,2).
www.dacoromanica.ro
 lo7

De acOlo ei se duserA la Birgi

Si venirA sA aducii omogii padigahului.
Ceaugii9 strigau care mai de care:"Salut,
lo.
44o Fi-i binevenit, 0 pahul dervigilor .

Papa sosind srutA genunohii tatAlui sAul

Acesta ii sArutA cei doi ochi pi fqa,
el ii zise:"Ce mai faci tu,0 hanule 1,fiul
meu,
dup greutAtile luptelor, 0 fiul meu soump ?"
445 El ii rAspunse pahului:4In hatirul tAu, sin-
tem voiogi
Oriunde am fi, in Vara stApinitA de tine,noi
nu gtim ce este tristeVea 1"
I-au adus daruri nenumarate
MincarA gi bAurA foarte voiogi
El stAtu citeva zile pe ling& tatAl sAu
5a apoi ipi reluA drumul Izmiruluitacest om ou
faimA mare.

8. Birgi, denumire turceascA deformatA

pentru Pyrgion la S-E de Smyrna,epud
Pitcher,op.cit.,p.148 III.
9. avu to.,termenul cabip pi institu-
Via exista mac& la vechii turoi Tud.
Kiu pi uiguri in. Asia CentralA (cf.
Maflmud Kaggarii, Divani lugat-Ut-
TUrk 19 p.368) pi-in perioada sel-
giucA.Ceaupii transmiteua ordine,di-
rijau trupe etc. Mai tirziu termenul
ceaup a intrat pi in limbs romanA.
lo. In text: Ehl-i Kaba care poate in-
semna nu numai "Les gene A la robe
de bure" (of.I.Melikoff-Sayarop.cit.,
p.63,n.3) ci pi "oameni simpli".
11. Khan sau kagan - suveran, monarh,ti-
tlu folosit incA in Asia CentralA s-a
transmis la turcii selgiuoi, la emi-
ratele din Anatolia pi la osmanlii.

www.dacoromanica.ro
 lo8

Emirul se duse la Mundunica 12 astfel o des-

criu povestitorii (reviler) in manusorisele
lor13
In oiteva zile paga puse s. se construiasoh
multe vase;
el igi adung armace; oamenii sAi erau nume-
rogi.
Ei oonstruirg galere mari tenumgrate
care n-ar fi 000lit o ooag de ou.
455 El incredintA o sutA de vase lui Ehad Suba-
lid-u114
151
care le umplu cu azepi opurtAtori de oiomege
gi bonete rogii,
paga lul comanda a o sut& de alte vase mari
0 le umplu cu gazii.
16
Yusuf beg gi Ilyas beg s-au imbarcat gi ei,
1
46o in marele vase uroarii numai cApitanii 7.

12. Corespunde ou Bodonitsa de ling Thermo-

pyle.
13. In text: nUsha, insemnind gi oopie de
manusoris.
14. Subasi, veohi titlu militar la popoare-
le turcice, in Asia Central& era "(Ape-
tenie de oaste",ministru de rAzboi, pe
timpul emiratelor din Anatolia gi pe la
inoeputul Imperiului otoman insemna co-
mandat de luptA, oomisar militar intr-un
oragomai tirziu a degenerat;ofiter infe-
rior,cf.art.Su bashi., in E.I.IV,p.513-
514 (J.H.Kramers). mai tirziu,in secole-
le XVI-XVII a intrat gi in limba roman&
sub forma de subasa.
15. Azeb, a intrat gi in romanA sub forma de
azapi,insemnind "celibatari",unitAti mi-
litare de infanterie ugoarA,pedegtri gi
de mania" (of.art.Azab, in I.A.,Istenbul
1949,p.81-83);cf. p11.0,II, 2-0).137.
16. Comandanti turci neidentificati.

www.dacoromanica.ro
 1o9
18
Ajunder mai intii.la insula Kayla
19
ai merser6 in sfirait la insula Keaton .

2o
Ehad ai cele o But& de vase se aflau separa-
te de restul flotei,
papa iai petreou zius aateptindu-11
46o Cind emirul porni la drum
timbalele ci flautele sunarl,
Papa zire: "Debarcati la Bodonitsa (Mumdunica)
ai distrugeti twat& aceastii tar& 445 la un ca-
pat la altul".
Ei atinsera insula Ipslri21,
22
treourti de ea ai sosird. ou soop la Uskura .

Ei aveau acolo trei prizonieri turoi,

23
emirul auzi aceasta ai nu-i ptirAsi;

ghiaurii aoestei tart Ii prezentasera omagii

de supunere:
24
Ei cazura de acord ai emirul iai lu& prizo-
ztierli turoi.

17. In text:rei8, capitani de vas,termen

ai institutie Inca de pe timpul sel-
giuoilor din Anatolia (of.A.Yal,Glos-
. saire nautique, Paris,184o p.125-5).
. Bom.Re'izoof.I.0, II, 2, p.97.
18. In turoegte Koyun, in golful Izmir.
19. Insula KUsten in golful Izmir. ,

2o. Sari Ahad (a."unui"), amiral turo..

21. Ipsini insula Psara, of.Pitcherop.
oit.p.163 III
22. kakka, insula Skires (Skyros), cf.
Pitcher, op.cit., p.166 III
23. Adica Umur beg.
24. In text: EllesUrler, din vb.ellesmek
" a da mina"; ellectirmek (mf.) - "a
se intelege".

www.dacoromanica.ro
 llo
25
475 Apoi flota sosi le Iskebolos ;

26
El igi trimise oamenii sdi in portul Qavuti .

Aoegtia prddard rile Tuz1a27 gi Mumduniqa

Si ii puse in situatie proast pe ghiauril
Ei s-au incdrcat lu bogdtii nenundrate;
48o Nu s-au luptat pi nimeni n-a suferit.
Au luat multi prizoLieri
apoi s-au indreptat din nou spre vasele lor,

pcpeditia lui Umur.cotriva cetd-

tii insulare Negroponte sau Lepanto (to.Agri-
bos) in 1333.
De aoolo<turoli> au plecat la Agribosi8
uceasta este o insuld maregei au debaroat aoo-
lo.
Aveau aoolo zeoe fortdreVe; ei le ooupard
pi le distruser6; ei prddard o sut6 de sate.
595 Au flout prizonieri loouitorii aoestei tiri
gi oomandantul din Agribos fu aooperit de ra-
ging.
29
Numele acestui comandant era Messire Pir ,
31 trimise oa ad-gi string ostagii.

1 25. Iskebolos, insula Skopelos, care is

13o8 apartinea venetienilor Tiepolo-
Guisi.
26. Kavukon fel de turban mare la tura;
port kavuk (?),greu de identificat.
27. Tuzla, "srdrie", gi in Dobrogea era
Z-IWEalitate cu aoest nume;-Aici
Karam_ Anatolia apuseand,of.Pitoher,
op.cit.p.169.
28. Igribos apud I.Melikoff Sayar tn epo-
oa otomand sigur Agriboz, denamire da-
td insulei Eubeea din Marea Egee, re-
venitd venetienilor in 12o4.Apud Pit-
cher, op.cit.,p.152 I (gi Negroponte).
29, Messire Pir identificat cu verkety-ianul
Pierre dalle Carceri.

www.dacoromanica.ro
 111
Inaintea insulei Agribos sosi multi( oaste
600 aooperi0 ou flare din cap ping. in pioioare,
ea atacA.
3o
El aduse oatalani gi frinci ftirti. numAr
care soseau mereu trupe dupl trupe.
Paga 31 agezA deopotrivg. pe oamenii eft in li-
nie de Witaie
si luX trupele inamioe oa Vinta a stigetilor
sale.
605 Tobele si flautele sunaus
lupta fu astfel O. s-ar fi otezut og-i ziva
judectiVii de apoi.
Ce1e.dou5. armate se amesteoaser6
vitejii se luptau ca berbecii;
Spadele arunoau fdlgere oa trIznetul,
610 Virfurile l.noi1or erau indreptate pentru lup-
ta.
Paga indrept1 atunoi calul situ asupra armatei
dugmans
gi dugmanul nu putu sa-gi etseasolt sok:area su-
fletului Mu.
In spatele lui se aruncarg Ehnd subagis
din armat g. singele curgea oa un torent.
615 DUndar beg si Ilyas goni.gi call lor:
CIi ofini furl zdrobiti sub oopitele lor;
Ibrahim subagi gi ou el
Ibrahim, fratele pagei, s-au nApustit si ei.
Cind Messire Pir vazu situatia luptei,
62o invins , fugi gi se refugia in fortgreati.

30. Adloa europen1,vene0.enitgenovez1 eto.

31. Adioalitur beg.

www.dacoromanica.ro
 112

Vzindupi principatul devastat,

se gindi in fortAreatA la modalitatea remedie
rii.
Cind a invins armata ghiaurilor, papa
se intoaree de a)olo pi igi adunA oamenii in
tabArA.
625 Iau inmormintat pe oei care igi gAsiserl moar
tea de martir
pi pansarA rAnile rAnitilor.
Messire Pir trimise pagei un mesager,
oare ii rugl tierbinte in numele sKu sA faol
pace.
Papa Drimi rugamintea:
Allah ii deiduse bunAtate, nu pe mAsurX.
Avea acolo ou papa trei mii de oameni,
toti erau oameni de arme pi oameni ou merits.
Armata islamului se aranjA pe douA pozitii,
care stAteau inlAturi pe douti piruri.
635 Messire Pir iedi din fortAreatA pi se apropie;
eAratI pAmintul in feta papei pi se intretina
ou el.
El ii zise: "0 papA, iti mu1tumeso32
ol mai orutat si miai aoordat 8.c:east& intreve
dere.
In lumea aoeasta suveranitatea ta at( fie durabLla
64o pi fundamentul vietii tale sA fie solid 1"
Cind Messire Pir dAdu iertare papei,
oeaugii strigarA: Bine ati venit33.

32. Textual:"Iti sacrifio sufletul meu".

33. In text: Merhaba, oars int:lemma. i bu
n ziva, bun seara eto .

www.dacoromanica.ro
 113

Ei digpuse un osp1t34 rintru oasts

gi dAdu o masa mare armatei vitejilor.
645 Unii cintau din L4uta, altii din flaut sau din
ohitara,
unii mincau dulciuri gi conserve de migdale
bind vin.
Paga, stind jos, ii privea;
gaziii U imbatar pe Messire Pir
ci 11 condusergt la fortgreata sa,
65o nui omori pe dugmanii s.l, ou toate ca a
avut ocazia.
A doua zi Messire Pir dadu oadouri pagei,
dar nu tiam povestit deoit o sutime din po
veste.
El ii dada aur, argint gi pietre prationse,
rubine, turcoaze gi au aoestea multe sto.Ze.
El ii d6du gi doi cai arabi;
655 dildu la fiecare cai minunati gi catiri,
*multi baieti liberi gi femei frumoase din ha
rem;
ii dada pagei o multime de bunuri gi stofe,
ca gi un.cal cumpArat cu o mie de florini35
66o excelent, pentru ai servi la clrit marelui
Beg36
Si mariei sale Hizir begn Ii trimise UR Catir
fgrA asemanare;cu o gea de aur.

34. In text: ZiTafet, in rom.ziafetof.I.10,

11,2, p.389.
35. In text: f4luriye, adica galbeni vene
. tieni.
36. Adica lui Umur page.
37. Comandant turc neindentificat.
www.dacoromanica.ro
 114

Primind toate aceste cadouri, papa plated.

El dorea ad ia drumul cdtre Gafru108,

E,speditia pe Mkrea Nesgsff la gurile D)-

ndrii i dIrimarea Chiliei39 (1337-1338).
El iek trImise corAbiile spre Manse. N a-
FrA pe uscot el so_g_latimm_gi cuceri lumea I

Papa <IImur> trimise din nou scrisori (namell)

1210 El grAbise intreprinderea acestui rzboi stint,
Gaziii aoopereau imprejurimlle Iz alui,
muntele pi oimpia pi oele pass c te4 erau
pline de oameni inarmati.
41
Ei descinser4 tati spre port
pi uroar in vase (stain)
ou armele ler;
1215 In fiecare galerd urea un beg
And ei descinserd in port cu call. lor,
Papa urea pi el intr-o galerd,
(0,1 avea trei sute cinoizeoi de vase, 0 frate I

Toboparii, Viabalele pi trompetele sunau,

122o el cAuta un dupman ea s4 se beta, aoest leu 1
Ei navigard zi pi noapte timp de noudaprezece
zile,
a doudzecea zi atinserl uscatul.
IA partea aceea n-aveu tdri de devastat,
cdoi cea mai mare parte a locurilor erau ruine.

38. Gafrulu (?) nu este exclus sa fie o de-

formare a lui Gabrielonume care awe
in lista'arhicon ilor de Thesalia (sec-
XIO_fcf,A.Solov ev,in Byzantino-Slavi-
- ea' IV: Fraga 19 -e,p.159-174).
39. Chilia,Kilia, azi in U.R.S.S.ortw .4 .

oetate pe Dundre.cf.Pitcher,op.cit.,p.
, 157 III.
4o. Poate mai bine "parti".In oosmologia
musulmand spatiul era impartit in sa-,
se parti:sunoos,dreptotIng,inaint
pi urma.(cf AbdUlbalcl G1pinarli,Ju-
nue Emre,Div ni,p.692).
41. In text.lim np,adica limanoohel"
www.dacoromanica.ro
 115

w.,11 diy,er
,3-17 ./.)1.h.;,,: j",.. E
) A
u 4:in" ...LT )1
)15: 41,1 4' :
124
-A.; Jtd_l 4. 01)) ii.1,4)1 74; y wesi
K.%

jI
"...;-.%-`,.14;-.1. .).91 a,),c
kirjyy.
j(---ritI j1!,-
4)1 ra;.. 4- ts-'ir
tlk
"
Z .JT ) 4; 1,,,b1 ,41.4t1
a)
P1 X 4...U4 ji ),At.
A-t.,;. 0:13-) Jrjij,1,..-,( ;,:t a.5"
L- Yr .%).
li,) Jj1 ).17! i:r.tf: XI di;):1,6
M. LiT

Lo3 r. -A,- (skis .to.:1 :1; 9.

JV 11' ji 3i Sij 4'7 Jytkil

JaZt t.tai Lti (..c- ) )y.

)1 04-1 Oy. ;if-It Jr:1J jA; )A1;
ZP.fk k5-A:-..)1 IL Vo
.=ui A-0 .)1:-. Ali JI,j ;YY

Z))k; utI y Ji LO,! rj

Face. V. - ExpediIia lui Umur beg de Aydin la gurile DunArii
(1338), din Dasturnftme-i Envert, ads
*i dartmarea cettii Chilia
Makrimin Halil, Ietanbu1-.1928, p. 44.

www.dacoromanica.ro
 116

1225 Clad ajunserl la GUreme42

vitejii trecur de GUreme
ci luara directia spre Marea Neagrl.
In feta GUreme-ului se agezar6 in liaise
Papa dadu ordin A se separe, ei se pregatirl
123o el tragl vasele *0 usoat pa jos.;
ei unser& scindurile cu slpun;
ci traserl vasele strigind.
Trei sate de vase intrarl in Marea Neagrl,
oameni inarulati sunau din trompete.
1235 Cind toate vasele luarl drumul mAvii,
ei ridioar pinzele gi igi luard drumul, din
ordinul lui Allah.
Pao citea Coranul 43 gi igi floea rueciunea,
in fate pupitrului44 multumia lui Allah.
CAlAtorirA timp de o zi sau data, .

124o apoi trecurl prin fate Istanbulului.

Un comandant 45 ii flour& mari osplturi,
fu incintat de mAretia pagei.

42. Se poate citi gi Germe - "zid"; de-

numirea unor oragi-arii Turcia,incer-
earl de identificare apad.I. Melikaff
-Sayer, op.oit.,p.90,nr.1 sub Germe.
43. In text: Mushef - "Cartea", adio4 Co.s.
ranul, cariea de bazl a musulmanilor.

44. In text:Rahl sau rahle, pupitru uncle

sint ageriT5 carViIi7i in special
Coranul.
45. In text: tekfur nu este exclus el fie
CantacuzeB7-Frtre propusese sohimbarea
expediviei impotriva Tarn ,Rom'lner9'ti.

www.dacoromanica.ro
 117
46 47
Ei iegirA la,Kilia de la margineaVala-
hiei (Eflak)48.
devastard pi arsera tara pe care au gdsit-o;
1245 cInd ghiaurii" Ii vAzurA sosind,
igi comanioarl vestea aprinzind foourii
neoredinoioqii adunarA multi oameni qi venirA,
,ei le-au dat o bAtaie regalA.
Azapii se aranjarA in linie pi merserA,
125o ei luarA inamioul ca tintA a sAgetilor lor
omoritoare;
paqa pi beii dAdurA pinteni oailor lor qi ple-
oarA;
oamenii sAi aoopereau muntele 41. oimpia;
ei Ii puserA pe duqamni in inourcAturl
arunoind spre ei ()ail lor.
1255 Ei umplurA acest loo ou corpuri
pi flour& pi prizonieri.
Le-au luat corturile qi sau instalat in ele,
papa pi begii au ooborit;
,paea intrA in cortul sAu pi se opri aoolo,
1P6o Prizonierii erau apezati in rinduri fArA nu-
mAr.

46. AdioA debaroarA.

47. Mai.inainte se numia pi tioostome
(cf.N.Iorga, Chilia ei Cetatea AlbA,
Bucurepti, 1899; in seo.al XIV-lea
avea un consulat pi o garnizoanA ge-
novezA (cf.G.I.BrAtianu, lie commerce
gnois de la Mer Noir au XIII-e: ale-
cle, Paris, 1929, pp.9 pi 117.
48. Deci pe la 1337-1341, Chilia aparti-
nea Tarii RcimAnegti a lui Basarab in-
. temetetorul.
49. sau necredinciogii,creptinii, radio&
romAnii.

www.dacoromanica.ro
 118
5o
Se ingenunohiarA pe oAloiie , oeaupit spuserA
rugAciunea.
Singele curgea in dreapta pi in stinga;
OmorirA multi prizonieri,
apoi aprinserA focal pi puserA came in fri-
gare51;
1265 ei o fripserA pi o tAiargi in buoAti
pi apezA pe mars& (lames de oaie;
ei s-au apezat pe cA1olie52 pi mincarl,
apoi aduserA multumiri lui Allah.
Prizonierii crezurA oI ei au mincat oarne de
om,
1270 .ei tiparl atita inoit ochii lor li se umplusergi
cu lacrAmi de singe.
S-au ridioat pi au pleoat;
papa dAdu un ordin, ei se apropiargi de prize-
nieri,
aoeptia orezurl ogi se duoeau sA-i frig&
pi egi-i LAnince unul dui:4 altul mupoiadu-i de-a
dreptul ou dintii;
1275 cea mai mare parte erau plini de groaza
Gaziiise oprit; la depteptarea lor
ei i-au pus in libertatelprizonierii s-au dus.
Ajungind pa la oasele lor sooasergi tipete mari

5o. Divan durma to. inseamnA nu numai-a

se ingenunchia (I.Melikoff,op.cit.,
p.91, n.4). ci a sta pi in picioare
ou miinile inoruoigate pi aczate pa
, piept.
51. Aici in sans de .carne de oaie friptA
Kebp.
52. -ii:F=E-ext tot Divan durmak4avind un alt
sens decit a ingenunchia.

www.dacoromanica.ro
 119

pi spuserA: "Au venit mincAtorii de oameni,

128o ei ne omoarA gi se hrAneso cu carnea noastrA I"
Atunoi, luindugi familiile, ftgirA,
igi pgrsirl tara pi se imprAgtiarA in man-0
gi ptidur153.
Azapii, soormonind fiecare munte
in urmArirea fiilor gi fiicelor lor,
1285
oapturar& multi bAieti pi fete frumoase
in timpul aoestei vinAtori pi ii luar& ou ei.
DAdurA foo la toate oragele
54
gi distruser6 gi Kilia gi multe fort&rete.
Apoi igi. adunar& prizonierii pi prAzile nenu
mArate
1290 gi igi umpluril ou ele vasele.
Navigar& zi gi noapte 4-imp de patru zile
gi ajunserA din nou la tArmul Memel
acolo, debarcarA prizonierii
ei traserA din nou vasele lor pe usoati
)295 apol igi pusera iarlqi bunurile gi prizonierii
in vase gi urcarA qi ei.
r3barcarg intrun loo unde nu,era apA,
paga pube s& sape dota puturie
se aprovizionar& ou ap4A
J330 iqi umplur& vasele gi plecarA.
In fieoare loo untie vroia paga s& debaroe
i se aduceau avutii fArA numAr.
and el ajunse voios de tot la Izmir,
bogati gi sAraoi fur& plini de veselie din oau
za darurilor sale;

53. Chilia,apoi reyenita Moldovei.

54. Dag ye orman1aikla tc.

www.dacoromanica.ro
 12o

13o5 tostg Vara Aydin se umplu de bogAtii pi de

bunuri
si veselia domnea paste tot.
<:DupA descrierea asedierii Salonicului.in
12...f.113_113_111me3g. inoursiunile lui Umur pasa
si ale lui Domestikos impotriva cettilor bal-
onl.cst_u_Eafesses(araishn-
topolis (Hiristo). Xanthya Eks a Per theorion
(Buru) etc. (noiembrie 1343)..

1485 Ei se aruncarg la picioarele sale pi il implo-

rarg;
ei sTau tinut in fata lui in atitudine de res-
pect.
Monarhul Umur papa a pus en se saps aoolo do-
ug puturi,
tot orapu1 pi imprejurimile sale Wu& lip/
foarte duloe.
El trimise atunci o baron la Dimetoca
1490 la comandant, acesta plea. la drum
cu Kaloyan, fiul comandantului.
Ei ajunserg la Salonio, steagurile furi ridi-
oats,
papa veni st-i intimpine;
ei se grAbir g. sg-i sgrute mina.
1495 Trei mii de turci, cAlAri si pe jos,
se duser sg.-1 intilneascg pe comandant pe us-
cat;
ei ajunserg, comandantul imbrAtiqn genunchii
papei,
Kaloyan pi el s-au declarat sclavii sAi.
55. Orel4e in Peninsula Balcanica.

www.dacoromanica.ro
 123.

Paga'agezA coroana pe capul fiului comandantu

lui
15oo gi Ii zises"Domnia ta sA fie ferioitA 1"
Salonicul I sa dat lui de asemenea.
Comandantul si paga sau reintors
gi vasele isi ridioA pinzele; -

acelea luarA drumul cAtre Serres.

15o5 Maria sa paga treou prin Hiristo.
Copitele cailor sAi sarimarA muntale si elm
pia.
Domestikos gi fiul oomandantului, supugi oa
solavii,
11 insoVirl pe pagA.

Atunoi paga treou prin Hiristo,

aici se deschide o nouA istorie

Comandantul <oetAtii> Sirtin iegi inaintea lor,

1510 el le sArutA miinile, le oferi o mare ospita

*Mate;
ei Ii impuserA haraci gi isi reluarA drumul;
56
luarti calea spre Zihna
ei pretinse gi de la Zihna haraci.
Acolo au venit beii in mare numAr pentru a le
oferi servioiile lor;
1515 ei Ii. impuserA de asemenea la haraci
gi suspender& sabia islamului.
Aoesta era un foarte mare orag Hiristotarmata
sa era numeroasA,
multe trupe sau luptat acolo,

56. Sau Zthne, or. gi-oetate in Macedo

nia (Ct.mai sus p. 41 a. 64 )

www.dacoromanica.ro
Cda. 8/9 71 icasc . 7
 122

Pfga Ii puse in incurolitur,

152o el ii opri qi ii,impinse spre fortlreat1, aoesb
om,ou faiml mare.
Paga zises "Cei nare mA iubeso
BA distruggi soest 1d oare este aoolo".
Era un mare zid57, ei 1au distrus de tot,
au treout peste el gi sau r&zbunat pe &locum;
1525 ghiaurii Ii aduserg avutii peste mAsur,
ei iau spur:"Crutlae,ia toate avutiile care
slat aoolo58 gi duto 1"
and au plecat din Hiristo,
dAdur& peste un orag mare:
Se numia Eksya 59 , era un orag fonts, mare.
153o Erau aoolo o multime de ghiauri bine inirmati;
din orag iepi aoeast& armat& fr numar
gi toti aoegti oameni imbroati ou fier albas
tru 11 viizur& pe paq&
Paga istrA singur pe un teren ou vie qi privi
in jurul oft;
calaretii ghiauri iegir&
1535 qi 11 inoerouir;
terenal se umplu de s&bii sooase 6e
Until distre ghiauri sAri peste zid gi-1 ataol
PP Mgt,
multi altii sau ingr&m&dit in jurul lui,

57. SiLbolon, in Macedonia

58. In texts Varma11 almak - "de a lua
toate bog4tii1e pe oare le aveau".
59. Hanthie, crag in Macedonia sau Ii
Grecia.
60. Adio& de-armate, de ogti inarmate
cii s&bii.
www.dacoromanica.ro
 123

unul dintre ei 11 ochi din fat4 cu sAgeata

154o el fIou fatA tuturor necredinoiogilors,
ei erau cinoi sate, el ii puse pe fug.
Atunci intvzveniA. vitejii pi ei furl martorii
isprvii sale.
Poporul iegi din orag in gamete gi suspine
oind aflarA cA aoesta era page.,
. 1545 ei Ii prezentar4 omagii sArutind pAmintul;
Ii aduserA daruri.
1
De aoolo paga 1u. drumul spre Buru (Buru'3,06
cei doi comandanti cAlAreau unul 11ng4 al
tul.
Pe oind igi urmau drumul in neounosting
155o au iegit din Buru contra lor;nu aveau ogti;
raga zise: "Lau bAtut ei pe fiul comandantu.
lui,
spunindui :Teai supus turoilor 1 gi insul
tindumA" ?
DeodatA vasele lor sosirl la Buru,
gi paga dada porunc4 pentru lupt4.
1555 0 multime de oameni sau agezat pe o cArutl,
o traserA spre mijlocul turnului;
Comandantul dirija maneyra; o numeso "mica
broaso6"62,
ei o traser4 spre interiorul turnului;
oamenii sparser4 zidurile orapului ou ghioage,
le,

61. Buru Kale, oetatea Buru,corespunzind

au Perithe-orion gi nu cu Berrho6,adi..
o4 lierria din MacedOnia,cum
. case Mukrimin Halil.
62. In text: Bagacuk "broascii. miol",c4.
vint vechi tura (cf.Mahmud Kaggari...
III,p.226); mai tirziu sa spus Kur
www.dacoromanica.ro
bacik.
 124

156o ei aruncar ou pietre, nimeni nu tremura.

1. stropir "mica broasor ou smoalA si ou r&
gina
gi trimise fier inrosit inluntru;
"mica broasoli" luA foo, gaziii iegirl de aoolo,
paga se mirg vAz1ndu-1 oX tr&ieso.
1565 La prinz, ghiaurii tjungi la capatul puterilor,
cerur4 iertare,
pentru oA se arunoaserK asupra oragului o mul
Ome de sgigeti.
Acest loc se dAdu gi el in intregime comandal
tulut (tekfur),
.au venit gi tau slrutat mina, bucuria gi vase
lia domnea pests tot.
63
Era in taxa s1rba un 1upt6tor Titeai
64
157o numit"Muncila" era foarte inalt:
In fruntea a patru mit de oameai 41 vent spre
pa7a
c6ruia acegtia Ii jurarai oredintl gi igi incru
cigarl miinile pe piept.
El sarut4 mina pagei gi comandantului (tekfur)
gi se puse la dispoziVia lor, aoest drago165,
1575 Toti oei care 11 vedeau rAmineau inoremeniti,
toti erau impresionati de infatigarea lui ia-
pozantA;

63. In text slrf ilinde (elinde), degi

. este vorba mai mult de Bulgaria.
64. Momoilo, s000tit de N.Iorga bulgar
(cf.Geschichte des omm,Reiches,I,
p. 187), angajat in slujba iI Canta
cuzen (cf.Cantacuzen...III,ed.Bon.II,
p.398-4o3).
65. In text: Ade<r>ha "balaur", ostag
viteaz.
www.dacoromanica.ro
 125

talia sa era oa aoeea a doi oameni,

vIz1ndu-1 11 luai drept un minaret.
Paga dgdu ordin et fie imbraoat ou halite de
tura
158o gi 11 la g. in slujba sa ou armata sa.
66
Apoi corAbiile intrara in Mario
67
gi urcara oursul Eau pia la Dimotioa .

Paga se duse la GUmalotine 6 8,

armata iegi contra lui, ea ourgea oa un to

rent.
1585 Mumoila urog. pe oalul sgu gii dgdu pinteni,
gaziii atacarii ea el;
au fost impresionati de aerul situ impozant,
ghiaurilor le era frioatnimeni nu indrgzsea
sg. se apropie;
Peste,tot se ridioarg. tipete, se eerea "ier
tare".
1590 El fgou semn au mina lui Munoila, gahul lumii,
paga 11 chemg gi ii zises "am iertat",
crutti acegti oameni, 0 eroule".
Ei au primit aoolo multe bogAtii gi stofe,
auroargint gi pietre pretioase.
1595 Era un ostag in apropiere de mare,
p6rAsiad aoest loe, monarhul se duse aoolo;

66. Meri9,.denumirea turei pentru riul

Marita.
67. Dimetoka, orag in Turoia europeana,
Yiii3F6There de Adrianopol (of.mai
- SUB)
68. Gumulgina, Komotini in R.P.Albania,
in-Turcia europeans eto.)0mUlcine
of.Pitcher, op.cit., p.154 I.

www.dacoromanica.ro
 126

69
era orapul Igrioan , multi oameni iepirA de
acolo.
.
Papa ii atioA din spate, Ii brutalizA,
apoi el se intoarse pi ipi nApusti din nom
oalul inspre ei70.
1600 Dupmanul fu invins, ar fi putut oare sA-pi gl-
seasoA salvarea ?
Oea mai mare parte fu omoritl, unii au fost
fAouti prizonieri,
emirul ipi luA prada oinoizeci de oat ou harna-
pament 7
Ei pAtrunserA in Virile stripe pi bulgare72
pi luA pradA multi boi, iepe pi oi,
16o5 luA ou ei pi orz pi griu mult
pi aduser totul la Dimotioa.
Kaloyan73 plea: la Istanbul
pahul lumii i dAdu voia.
Comandantul pi papa pleoarii in inoursiune (a-
tuna)
1610 cAlare, pe jos, ici pi col,

696 Gratianonolis..: . .

70. Tactical militarti zisA varticA,00nstind

din a simula o fug& pi apoi a ataoatfo-
lnsitA foarte mult de oavaleria asiati
ca, In speoial de turoi pi mongoli (or.
F.Lot, Liart militaire et les armes au
moven-age, karis, 1945,11p.2o6,1i,p.28d,
332).
,

71. In text: donlu at -"cal investmintat,g6-

tit"(donalgTI) TIZTeuat.
72. In text: Slrf u Bulgar....
73. Kaloian, Jean

www.dacoromanica.ro
 127

In drum Pigrev beg74 riposl,

paga se intoarso gi 11 ingropl.
Pentru el Vinu mare dolin,
toatti lumea se imbrAcA in negru
1615 yasakoiii" j erau morti.
Otos ferioire Ii aeteaptA pe oei oars mor in
slujba lui Allah:
cimitirile lor sint fAoute din pietre,
pAmintul care ii aooperA este frAmintat ea la
orimi;
Gaziii plecarl, trupe dup1 trupe,
162o papa rAmase ou trei oameni, el dAdu pinteni
oalului s&u:
unul era Ilias beg, oelAlalt Ehad beg
ci al treilea era fiul lui Ehadogeful armatei.
Deodatti un nor mare de praf li se ridicA in fa
tA,
o mare armatA sosi asupra lor:
1625 aveau care cu orz, grit' ci mei
gi ease mii de oameni care sunau din trompete.
Treizeoi de mii se adunarA ling& pagA,
el nu avea aoolo decit acest numAr de lutA
tori.
Paga le zise:"DacA fugim, ei ne prind
1630 pi vom fi toti cAloati in pioioare sub capita
le cailor;

74. Pigrev beg, greu de identificat.

75. Yasakci, din Yasak "cod legislativ",
cel care veghiazA la mer4inerea ordi
nei, po1l41st; gardian.Rom.Iasacciu,
2,p.67.

www.dacoromanica.ro
 128

sg. murim luptind ou nume bun,

sh gAsim aici toti moartea eroioA".
Ehad beg zise:"noi cAutAm aceastA zit
Allah a vroit ca astAzi BA aibA loo serbarea
noastrA funerarA76".
1635 Ei trasergt toti spadele qi merserA.
Ghiaurii tinurA sfat acolo uncle se opriserl
pi intreaga armatA veni sA aducA omagii paseit
fiecare vent la rindul sAu sA sArute pAmtntul
in fata lui
qi ei Ii ziserA:"Sintem solavii tAi,0 monar-
hula 1

164o Nu ne omori, nu ne face rlzboi".

Cei care au fost martori furA mirati;
gase mii de persoane s aduol omagii la trei-
zeci de oameni 1

Acest convoi devist#i se ducea la Istanbul,

el nu lupt, a fost intors sprn Dimotica
1645 pi aceqti qase mii de oameni avurA invoirea sA
place.
In ce privete gaziii, ei sosirl la Kolba77
qi prAdA -boat& regiumea
devastind totul, totul arsoluarA drumul inapoi
gi ajunserA deodatA la Dimotica:
165o intr-o lunA au intors lumea pe dos
Ii spuserA: "Dacil Merig ingheatA,
incursiunile in Rumelia vor fi imposibile".
Atunci /Naga se gindi la fratil slit
la luptAtorii cu care ipi minca piinca qi sarea;

76. In text:Isbu dUgUnU -"aceastA nante

77. Se Doete citi qi Kulha (?) apud Pitohe;
op.tit., p.158 III; Kulp qi rlpa+ Do-
mestikos "loghotet"Ioart Cant cuze ,aPri
impAratul loan VI (1341-1354).

www.dacoromanica.ro
 129

1655 fnma comandantul vent spre el gi zise:"Vai 1

ramii ou mine in aceastli iarng,0 padigahule 1

Iti voi pregati cantonamentelf- de iarna78:

Voi fi pe pragul ugei tale bietul tau sclav I

Daoa nu ramii aioi in aceasta lama,

166o ghiaurti ma vor ataoa gi ma vor pune in incur.,
catura.
Dec& vrei s. pleat, ia-mA cu tine,
voi merge la Izmir sX locuieso,da-ne ocroti-
rea ta".
Intrarea bulgarului Moncilo 1118343a LiUmur page
gialuDacoestikos. Incursiunile lui Umur pasa ei
a lui Momcilo impotrivfl cetatilor balcanioe:
Komotini(GUmUlcine).Gratianopolis (Igrican)
ei Kolbe (?).Ramineree lui Umur rasa cu zece
mii de oameni la Dimetoka ei lefuirea cimpial
Zagra din nord-estul Bulgariei).
Apoi Ehad suba4i si Ilyas beg 'oleos-
ra. rXmase acest eah viteaz.
'El trimise pe acecti doi subagii,
ai au pornit la drum plingind;
1665 toata armata ci toate vasele sale pornira,
singuri ramAsesera o mil; de oameni vitejis
ei lUara bunurile gi stofelealeoara
ei ajunsera pe neagteptate la Ayasoluk 79 .
Cind.H1z1r beg afla ca peep. ramasese,
167o facu acestor APi subaci tot felul de obeervata

78. In text:Kis yaraktn-- "oeea co este poi-

trivit pentru iarn6.
79. Ayasoluo ,Altoluogo (It.,),ani Seluk
(to.),orac si cetate In Anatolia apusea-
na, la gura riului Menderesof.Pitcher,
op.cit.p.147 II care se.varsa in Mares
Egee,cf.I.A. I (1949),p.56-57 (Besim
www.dacoromanica.ro
Darkot).
 130

el le zise: "Uncle este deoi fratele nostril,

oe-ati fAcut cu asta ?
Ati plecat 1As1ndu-1 in Vara ghiaurilor I"
Ei 11 raspumseserAOSintem solavi qi el pa-
dipah:
el ne-a trimis, el ne-a fixat drumul;
1675 Nu ne stA bine B. ne incApettinAm,
el ne-a indepArat de pe ling& el contra %rouse-
ei noastre".
Papa se opri in aceast& tat&
80
pi iqi scoase din cap toatA ne1iniRtea
Oamenii sgti invadarl cimpia Zagorel,
168o devastarA, prAder& pi inoendiarA aoeastA. re-
ginne
Apoi, trimitind call lor la p&punat,
el rAmase la Dimotioa.
DeodatA sosi la Edirne o armat:
Praful se ridia, pin& in oer armata sarima
pmintul;
1685 Tot.ce mai gAsi ca animale pe oimpie,
ea le adun& pi le luA;
ea devast& qi twat& Vara ping la Dimotioa
qi-i fAou rAu oomandantului.
papa se avintA, se grAbi, alergA,
1690 gAsi un cal, il Vic:Alec& pi-i dAdu pinteni.
El ajunse singur asupra armatei pe la spate,
Wizindu-1 armata se intoarser& dintr-o datA.

80. In text:Sevda - pasiune eau patimA ar-

eatoare,-MIentA,provocind o stare de
melancolie pi oonfuzie.
81. Aici este vorba de Eski ZagralnumitX
pi Zagora din tord,-estul Bulgariei.

www.dacoromanica.ro
 131

Sosind asupra lor singurtacest viteaz,

ei ascultarit tot ce fhou el, acest erou fArl
pereche;
1695 cind twit& armata 11 ataoh
fiecare tinind in mina o lance grea,
contra a 2o din aoeste Mita el o ridioh di-
nainte pe a lui;
ea se sfarimat el scoase sabia sal
toti ghiaurii 11 lovirl cm lanoile lore
17oo . el nu dadu inapoi, intinse schrilb de la Fiea;
lovi ci sfariml minerul de la trei lanai,
ca ei virful uneia dintre ele;
el lovi la git pe unul dintre oat, care se
prabuqi;
in dreapta qi in stinga nu erau deoit lanai ci
shbill
17o5 oalul rhsooli adino pamintul, 11 lovi pe eta-
pinul shu, 11 omori
aratindu-i salbaticia sa.
*Deodath miile de oameni aipacei sosirliv
fiind toti pedegttri, traserh ou s&getile.
82
Comandantul din Adrianopol se avinth,
1710 dAdu pinteni calului shu, armata I./lipase in
urmal
raa intinse mina 0-1 smulse de pe oalul elm,
el facu din acesta soutul shut aoest monarh.
Armata sa se azvirli pentru a-1 prinde
ca sh-1 impiedice de ai tale oapul;
171D insh necredinoiocii, ciuruiti de lanoi,fugira,
call lor rni-ti phreau oh zboarh.

82. In text: Edirne tekfuri - "guvernato-

rul Adrianopolului".

www.dacoromanica.ro
 132

Pass: 11. azvirli la pamint si 11 omori,

el umplu Adrianopolul de plinsete si vaiete.
Ei se napustira, urmarind i masaorind zeal,
mii de oameni:
172o muntii si oimpia se umplura de oorpuri de la
un capat 1a altul;
Unii au luat cite zeoe, altii cite oinoi
ghiauri,
unii Ii omorau, altii ii luau vii.
Comandantul sosi pe neasteptate atunoi gi-1
vazu pe paga,
el avea doisprezeoe oameni ou el;
1725 el spuse multe rugaciuni, ii felioita
si se dues de asemenea pe oimpul de luptlis
el vazu ea comandantul Adrianopolului fuse
se that in buoati,
ea muntii ci cimpia erau pline de oorpuri,
el ziseebomandantul Adrianopolului este,
. 173o sfirsitul sau era deoi hotarittaioi trebuie
sai.fie mormintul".
Cind el afla.ca aoesta era oomandantul,
pasa plinse mult si se vaita.
Ei Ii pusera intrun cos:Aug si Ii vindura,
Ii vindura cu pretul de zeoe mii de piese de
aur.
1735 El zise:"Iata sfircitul pe oare-1 asteapta
toata lumea,
fieoare dintre noi vs sorbi aoeasta cup& a
mortiii
fie cah sau solav, bogat sau sarao,
toti sint muritori, nobili si suverani se
duo la fel 1"
Cind pavt se intoarse in oraS ou oomandantul
174o fusese pregatit un mare ospatsca pentru nunta,
www.dacoromanica.ro
 133

el il invitA pe pagA in casa sa,

pregAtise special o sArbAtoare;
el spuse:"Paga sA vie sA mA vadgt cAci sint
bolnav
gi vreau sA-1 intreb un leao pentru boala mea".
1745 Pasa se duse noaptea in casa comandantului,
ca 86-1 usureze si a-1 buoura prin vederea sa.
El vazu tot palatul deoorat,
aoest frumos boo fusese transformat in paradis.
Comandantul avea trei fete, frumoase ca hUris83
175o hainele lor din cap pin in picioare erau de
aur gi bogAgi;
ele erau toate trei acoperite de pietre preg
oase,
ce plAcere pe oel care putea sA le vadA 1
Tog beii gi aceste fiice se gAseau aoolo,
ele ar4au aoolo adorabile ca fecioarele din
paradis.
1755 Una dintre fete se numia Despinaora frumoasA,
niciodatI o altA asemenca frumusete nu'vazuse
lumina zilei.
Cind comandantul le lsA sA fie vAzute,
nici una dintre ele nu lAsa sufletele s rmi
nA ia corpuri.
InsA el nu ridicgt capul pentru a le privi,
176o el lsA ochii in jos, pahul vitejilor.
Comandantul Ii zise:"0 stApine al lumii,
sint sarmanul tau sclav, tu esti hanul meu 1
1

83. HUri, dup6 credinVa musulmanA fecioa

re nemuritoare din paradis, dotate cu
o "frumusEqe cereascr si cu toate vir
tugile, destinate pentru insogrea ce
lor virtuosi.

www.dacoromanica.ro
 134

Averea meal capul mem, fiul meu, Mos meat

toate sint ale tale;
tot ceea ce in lumea eceasta este al nostru,
este al i:Au;
1765 ia deoi pentru tine pe una din aceste trei
nice".
Page le vazu, fu inointat de ele,
84
el se inrogi, se reintoarse in oortul situ ,

el aruncA pe fratele situ comandantul in dis-

perare.
Un necredincios veni sA-1 caute l Ii zise:
"0 monarhule I

177o Ia-o dar pe fiica se, nu-1 face de rutoine pe

Comandant".
Pa*a spuse atunoi aoestui fleoredinoioe o
"Jar se ouvine ca sA dea pe Moa se fratelui
sAu ?
Comandantul este fratele meu, Moe sa este
fiica mea
in credinta noastr aoeasta nu se fac4.
85
1865 Aid fnirioli debarcarA la Izmir. ei dEdur1 9
1upt g. vi cucerirA fortAreata portului

AspultA cum este compus1 aceastA povestes

VA voi povesti-o ou toate amAnuntele, 0
prieteni I
Pentru cA page% devastase nile ghiaurilor
187o pentru el pusese stApinire pe avutul qi oape-
tele lor ai ii bAgase in boalA.

85. Adio . europenii, italiotii sau fran-

oezii. .

86. AdicA Dbur beg de Aydin.

www.dacoromanica.ro
 135

pentru cA el luase de la toti ghiaurii dare

87
qi tribut
qi nu le lAsase in minA nioi trongnici ooroa-
n;
pentru oA in Marea NeagrA qi in Mediterana
oiqtigase multe viotorii qi traversA multe
drumuri,
1875 pentru o mersese pe mare o lunA iatreagA pe
drum
el ii distrusese pe aoei care refuzau sl-i
dea respectul ouvenitocest om cii rename,
albanezii, greoii,bulgarii qi frinoii
s-au unit pentru a-i face rAzboi.
Ei se duserA sA-1 gAseasoti pe PapA88 qi i se
plinser lui,
188o ei Ii povestiserA tot oe flouserA paqa.
Atunoi paa dispuse s be stringA avutiile,
ca sa-1 distrugl pe paqA.
Papa porunoi tuturor tArilor, zicindu-le:
upuneti-v in slujba credintei89"
1890 Unii dAdurA o mie de florini9 , altii o Bata,
unii oinci sute, altii cinoizeoi eau treizeci;
Ei strinserl multA bogAtie,bunuri qi obieote
pretioase,
cu soopul de a-i face paqei tot felul de ritu-
tati.

87. In text: bao ve harao.

88. PapA fiind Clement al VI-lea:1342-1352.
89. Religiei musulmane
9o. Ducati venetieni.

www.dacoromanica.ro
 136

Multe zale, souturi, platoge gi coifuri

1890 fur& fabricate de aceste VAri aliate;

Ei fAcurA gi sAbii, sulite qi pumnale,

vroiau s organizeze o armatA;

ei fAourA gi tunuri gi arbalete,

arouri gi sAgeti gi pu4ti;

1895 ei oonstruirA multe galere (kadirgalar),

fabricantii de instrumente de rAzboi luorau
neincetat;
ei s-au pregAtit timp de trei ani gi unspre-
zeoe luni
gi oind totul fu gata ei dIdurA ordin 81 suns
tamburele gi flautele 1
NumArul vaselor lor era imposibil de apreoiat,
19oo nimeni n-a'menVionat in oArVi atitea vase 1

Acel Mese Marti92 care fiind prizonier

igi cApAtet libertatea la moartea comandantului
(tekfur);
el aSunse pe lIng. PapA93 gi deveni unul distre
apeteniile oasteil
el otiut ooazia oa BA se batA ou paga.
19o5 Era acolo un luptAtor numit Batrag94
el deveni gi el gef, gi Papa ii zise:"Du-te"1
Mese Piri fu ,i el numit gef,
dui:A ce 4i-a adunat trupe multe,ei plecargi.
91. In text:Kus ve nay.
92. Messire Martin Zaccaria care in 1314
arm& fratelui sAu Benedetto.
93. In text:BabosatadioA papasa,"preotu-
,
. lui".
94. AdicA Patriaohul latin de Constantino-
pol, dupA 24 noiembrie 1339, fiind Henri
d'Asti; unul dintre oomandantii cruoia-
dei...
www.dacoromanica.ro
 137

In flecare insull pe undo tkeceau ei,

ig1 alAturau *1 oamen1;
toate tArile se unirA ou frino11
uni1 de vole, altil de nevole"
De la Dimotioa i se trimise veste pagei
oA fratele s1u, 'oomandantul, era in nelinigte.
Paga afll ogi venlau o multlme de frinci
CA inima lor era plinti de urd gi ea el veneau
ou rAzboi.
Pe cind citea vestea, deodat aparura vasele
umplind lumea ou strlgatele lor de rilzbol:
unele vase apartineau Rodos-ulul,
altele Papel,lar altele /insulei/ Imbros96.
Aruncind encore, se aranjar toti in linie de
b4tale-
S6 dea Allah cel atotputernic s4-i nimiceasca 1
Batras blesteniatul97 aruno4 trei saget1 98
mIrle1 sale paga, pline de trufle *i urlt;
el ii zise:"Iti aruno trei saget1
*1.voi omori odat cu tine.mult1 oamen1 de-a1
tal 1"
Ins& page. Ii trimise trei sageti mari
91 ii zise:"Dac aceasta este intentla ta fatii
de mine,
cu aoeste trel sget1 eu v voi lovi pe toti
trel,
gi deal o vrea Allah, eu v voi invinge si v.
voi omori 1"

95. AdicA fortati.

96. Se gtie oa Ia aceastVuoiadA partici-
para Venetia,Geneva,Hugues IV,regele
Ciprului,hospitalierii din Rodos 0 du-
cele de N axos_JTicolo II Sanudo.
97. Adicrx patriarhul de mai sus.
98. La vechii turci aruncarea de sAgeti sim-
www.dacoromanica.ro
boliza o invitatie provocatoare.
 138

Emirul DUndar ii spuse atunci:

"Noi n-avem armata, 0 la noroo I

Cere fratilor tAi sit ne dea octeni

gi s1 ne trimitg oamenii din Tir ci Ayaso1uk99."
1935 La aceste cuvinte el se supArA,paca 1um11.10,
el nu cheam4 atunci pe nibieni in ajutorul sAu.
Dugmanul petrecu noaptea la ancoreca,
dimineata se duse, sunA trompetele;
gi sosir toti la fort6reata portului
194o pe care vroiau s-o oucereasog..
Cind dimineata paga sosi de la foetKreat4
trompetele sunau, steagari1e furl ingatate.
Zgomotill color doug. armate uroa ping la cert
s-ar fi.crezut ch-i ziva de apoi.
1945 Se tragea cu pugtile fAr de numAr care faiceatt:
"ciac,ciac..."
102
parcl era o ploaie de zemberek
Atunci cind frincii mergeau la atao
turcii luau ci le aruncau sAgeti lungi,
Ii fortau s se retrag spre mare
195o ci sdgi aleagA fuga...

99. Orage Tirul ci Sidonul, cunoscute in an-

. tichitate.
loo. Adica Umur beg de Aydin.
lol. Adich la sohell, port sau liman.
1o2. Zemberek,un fel de catapultg, aparat de
aruncaV bombarde asupra unor cAtati;ter-
menul a patruns gi in limba romangt. rom.
zimberec, cf.I.0.,II,1,p.39o.

www.dacoromanica.ro
 139

Text turcesc transcris in caractere latine

390 1 a.

Geliboliya Esen tekfura gun

hakm olur Hakdan seh-i mansur 9un

Cun Geliboliya cikdilar guzat

OrdUler kim legker olmug klyinat
395 ol Esen tekfur ola elli bin er
cem' kildi kargu gikdi kopdi ger
atlu otuz bin yegirmi yaya
urk olup geleni sonra kim saya
legker-i Islam gikd gekdi saf
400 dUgman alayin oka kildi hedef
gOk demUr a'da gigig eder
iki legker ugraguban cenk eder
dUn U gUn cenk oldi tic gUn sertaser
Maslimanlar zari kilur kopdi ger
4o5 sanki seyl iki geriden kan revan
oldi ol dem kopdi feriyad U figan
gbrdU paga gUnki yatlu oldi hal
MUslimanlar igre kalmandi mecal
atan indi yUzini paga urur
410 ani mU'minler giriv edUp glirUr
dedi papa: "lUtf et ey Perverdigar
kalmlguz bigare U hayran a zar
bize bu dem Senden olmazsa meded
kilimazus biz bu gok kUffare red"
415 Hak anun kildi du'asln mUstecab
gikdi bir yel buldu mU'min feth-i bab
tozi yel kafirler Uzre savurur
gzlerine toldurur toprak urur
sindi k&fir ol arada hvar u zar

www.dacoromanica.ro
 14o

42o ol Esen tekfur oldi ger'msar

oldi kafir edvdesi sahra tolu
bir danUm yerde ola beg bin nil
klfir ordusunu yagma kildilar
ordva gUnkim muzaffer geldiler

Gelibolinun lemon kasdln bu kez

kildi paga ta ola mUskil genez

425 Oun lemona erdi mir-i nam'dar

Laz'el adi vardi anda bir hisar
ol hisara Ugdiler saht oldi oenk
MUslimanlar ol gavagdan oldi dank
Pierev beg bogazinda yara yer
43o heybetinden legkerUn ditrerdi yer
ol ige paga kat/ yazban olur
kal'e andan allnup viran olur
igini yagzalayup oldi kital
bi-had anda basil oldi ruz u mal
435 glkd/ andan Izmire gah-i oivan
Ulu Beg igitdi oldi pad'man
Birgiye andan revane oldilar
padigahun hizmetine erdiler
gagirlgur gavuglar der "merhaba
44o hayir makdem ey geh-i ehl-i kaba"
verdi paga Bpdi atas1 dizin
ol anun Bpdi iki ezin yUzin
dedi kim: "Ben nitesin ey han ogul
445 bu seferler zahmetinden (Jan ogul"
dedi gaha:"himmetUde hurzemUz
kanda olsa devletUnde bi-gamuz"
getUrUr bi-hadd u paynn armagyn
oldilar yeyUp igUben gadlman
atasiyle kildl bir kag gUn karat
45o yine Izmirewww.dacoromanica.ro
varur al nam'dar
 141

Mumdunigaya revan olduu mir

raviler nUsha iginde bbyle der
Yapda bir kag gUnde pasa gok gemi
cem' olur 1esker UkUsdUr ademi
yapdilar ulu kadirga bi-hesap
ake1erden kilmazidi igtinab
455 yUz gemi verdi Ehad Subasiya,
kim gibuk bUrki 'azep gokdur koya
dahi yft elli gemi pasa alur
gazilerile anl tolu kilur
bindi Yusuf beg dahi Ilyas
46o ula gemilere likin reis beg
Kayla adasina evvel erdiler
Kasten adasina andan gitdi1er
YUz gemile ayru dUsmisdi Ehad
muntazir pasa olur ol On eved
465 eyledi g5g ol aradan gun emir
galinuridi nakara fl nefir
dedi pasa: "Mumdanigaya gikua
ol diyari cUmle sertaser yukunr
Ipsin adasina kim bus erdiler
47o gegUp andan UskUrayi Ordiler
Anda o1imisdi Ug TUrk esir
anlari isitdi komadi emlfr
ol elUn kUffari tapu kildilar
ellesUrler TU'rk andan aldilar
475 andan erdi Iskebolosa ceri
Kavuk ilmonina gUnderdi eri.
Tuzlayile Mumdaniganun elin
kildilar ya6-ma UzUp kAfir belia
bi-kiyas anda alur1ar mal U gene
48o yok savag gekmedi kimse anda rano
cok esir anda buluban aldilar
dUnUben andan gemiye geldiler

C6. 6/977 Fax. 6'

www.dacoromanica.ro
 142

Andan Bte Igribosa gitdiler

bir Ulu adadur ana yetdiler

On hisar anda varidi aldilar

yikdilar ytiz ktiy yal,wa kildilar
595 ol ellim halkini kildilar esir
Igribos tekfurini kildi hakir
Adi tekfurun Mese Piridi pee
legkerini dermege gUndUrdikes
Igribos Unine gok legker gelUr
6o5 bagdan ayaga demUr hamle kilur
Kadalanile firegi bi-'aded
alay alay getUrUr yok ana had
cikdi paga dahi anda 0ekdi saf
oka a'ada alyin kildi hedef
calinuridi nakara u nefir
605 kopdi mahger anda oldi dar u gir
iki legker birbirine karigur
gsziler kin gibi anda urigur
berk ururdi tig'lara san yildirim
610 sUnUler yalmani harbe mUstakim
depdi paga ol ceriye ol dem at
bulimaz anda ladu cani necat
615 depdi ardindca Ehad Subagi hem
sey'l gibi akdi legker icre dem
depdi hem DUndar' beg Ilyas beg
at ayaginda kalur ey nice seg
depdi Ibrahim, Subaglyle
begUn Ibrahim, hardegi bile
62o On Mese Pir anda 01 hali grUr
kagdi sindi dndi kal'eye girUr
el vilayet Ordi kim oldi harab
kal'ede tedbir ani grUr sevab

www.dacoromanica.ro
 143
625 cUnki paga sidi kftfir legkerin
dUndi kondi orduya Eddi erin
defn' kildilar gehid olanlari
bagladilar hem yara urnalari
yalvarur pagaya elgi veribir
"barigalumr deyUben Pir-i Mesir
63o dilegin anun kilur paga kabul
rifk' vermiq Allah ol degil fuzul
varidi pagayile U9 bin er
oUmlesi ehl-i hUner
legker-i Islam' cekdi iki saf
ya'ani anlar durdilar iki taraf
635 kal'den 9Ikdi Mese Pir erigUr
yer Bper paga bninde gBrUgUr
dedi:"ey paga feda canum sana
gUrUgUp benUmle kimadun bana
ol cihanda devletile pay'dar
64o vdmrUnUn bUnyadi olsun UstUvar"
On Mese Pir etdi pagaya du'a
'7agrigup cavugllar der:"merhaba"
legkere anda ziyafet eyledi
gazilerUn legkerini toyladi
645 kim kopuz kim ney kimi galar rebab
kimi yer nuklile lisun u garab
oturup paga temagalar kilur
gaziler serhog Mese Piri kilur
yine kallesine iletUrler ani
650 kimadi fursatda bulup dUgmani
pig'kegler 9ekdi pagaya yarin
sana dedim kissanun yUzde birin
altun u gUmigile kiymet1U tag
655 la'l U firUze anunla cok kumag
verdi pagaya hem iki tazi at
at katir her birine verdi onat

www.dacoromanica.ro
 144

9ok firenk oilani 9ok kiz karavag

velrdi pagaya okUg mal u kumag
bin filuriye alinmig hem bir at
66o Ulu Beg raniyi9Un verdi onat
hem Hizir beg hazretine bir katir
altun eyer1U veribir binazir
aldi anlari gager andan Ute
diler ol gafrulu yolini duta

12o5 Kara Derxaya kurudan ol fowl

gekdi kopdi feth' kildi alemi
'

Yine paga ameler irsal eder

1210 ol gaza etmege isti'oal eder
IzmirUn oevreyanin tutar guzat
tag u sahra legker oldx geg othat
oUmlesi ands. limana indiler
yaragile hep gemiye bindiler
1215 her kadirgaya birer beg bindiler
atlarile cUn limona indiler
bindt paga bir kadirgaya dahi
U9 yttz ellidi gemisi ey thi
9alinur kus u nakara a boru
122o dkman ister ugraga ol gir'ru
geoe gUndUz on tokuz gUn gitdiler
karaya yegirmi gUnde yetdiler
ol yinada uraoak el yogidi
ger9i kim:virane yerlem 90g1di
1225 gunki bunlar lermeye erigdiler
gaziler Germeyi Ute agdilar
girdi bunlar Kara Denis ol taraf
Germe UnUnde bular bagladi saf
hlik'm paga kildi etdiler yarak
123o kurudan gemi 9eker olup yayak

www.dacoromanica.ro
 145

tahtalari dUgeyUp sabunile

gemileri 9ekdi anlar Unile
Kara-Denize girUr U9 yUz gemi
borular liter yaraklu ademi
1235 cUn gemiler cUmle deryaya girUr
kaldurup yelken Hak emrile yUrUr
Mushaf oklyup kilur paga namaz
rahl Uninde Allaha kilur niyaz
bir iki gUn bunlar oldilar revan
124o ge9di Istanbul Uninden ol zeman
9ok ziyafet verdi bL. tekfur ana
heybetine kaldi paganun tana
Kiliye Eflak uoina 91kdilar
buldugi eli yakuban yikdilar
1245 gUrdi bunlar geldUgin kafir meter
od yakup biribirine eder haber
9ok con, cam' eyleyUp kafir gelUr
oenk-i sultani bularunla kilur
yUriyUp anda 'azepler 9ekdi saf
1250 lasm oldi tir-i kazayi9Un hedef
at depUp paga vU begler yUridi
tag u tag' legker anda bUridi
tar a mar a'dayi ol dem kildilar
at bagln 9Unkim 'aduya saldilar
1255 toldururlar govdeYile ol yeri
kimisini tutdilar anda diri
tutdilar 9adirlar anda kondilar
anda pagayi1e begler indiler
ge9di paga yerine kildi karar
126o geldi tutgunlar dizilmig bi-gUmar
-t,urdi divan kildi 9avuglar dula
hun' gelUp dUkilUr sola saga
tutsinun anda nicesini kirdilar
od yakup anda kazuga urdilar

www.dacoromanica.ro
 146

1265 pigUrUben pare pare kildilar

sofra icre koyun etin saldilar
turdi divan bunlar anlari yedi
hamd edUp bunlar Hakun gUkrin dedi
adam etin yedi sandliar bular
1270 ag1apar oumle gUzi kan yag tolar
tagilup divan bular din gitdiler
hUkm eder papa esire yetdiler
sandilar bunlari dahi pigUrUr
yeyUben birbir bulara dig urur
1275 Bdi sidl nicesinUn korkudan
gaziler ttrur qyandi uykudan
koyiverdiler bular oldi revan
evlerin Varup etdiler figan
dedilerOadam yeyUcidUr gelen
128o Uzi kiruban bu resme a@ kilan7
ehl-i beytih pea aluban kagdilar
koyup elin tag u orman agdilhr
sUzdi tagdan taga yUridi 'asap
ki1di oglan kizin anlarun talep
1285 glizel oglan U gftel kis bi-gUmar
aluban getUrdiler kilup gikir
koylerini cUm1e oda yakdilar
1(11tyi hem nice kabe yikdilar
pe$ esir U mal' bi-hadd aldilar
12 9o.
gemiye amle gelUbeb todilar
Orto gUn geoe U gUndUs gitdilet-
yine GermenUn kitina yetdiier
and* erUben esiri dUkdiler
kurudan yine gemiyi cekdiler
1295 ma1i1e oUmle esiri pea bular
gemiye koydl kamu gemi Velar
gikdilar bir yere yogdi anda au
anda papa kazdurur iki kuyu
sulanup bunlar azik su aldilar
13oo yine gitdiler gemiye toldi/ar
www.dacoromanica.ro
 147

clkmak isterse papa her yana

mall bihadd ergUrUrlerdi ana
Izmire cilia geldi papa gam
armagandan hurren oldl has U mal
13o5 Voldi Aydin eli oUmle geno U mal
pad'llkdan oUmle oldi hub' hal

1485 ele ayaga dUpUp yalvardilar

Kurpu divan baglayuban Vurdilar
iki kuyu kazdl anda pehriyar
tatlu gayet ivdi hep pehr U diyar
bir kayik Dimetokaya ol zeman
1490 gUndUrlir tekfura ol oldi revan
Kaloyan tekfurun ogli geidi hem
SelAnike gitdi gUtrildi 'alem
ana papa 91kdi istikbal eder
bunlar el opmege isti'oal eder
1495 TUrk otuz bin varidi yayan
kurudan tekfura oldilar revan
geldi tekfur bpdi papanun dizini
Kaloyanile kul etdi kendUzin
taol tekfur ogli bapina kodl
15oo kutlu olsun hem ana papa dedi
SelAniki dahi teslim etdiler
dUnUben tekfur U papa gitdiler
gemiler derya yUzinoe gitdiler
pes ki Sir8z yolin anlar tutdilar
15o5 hazreti papa Hiristodan gider
tag u tapi at ayaklari dider
bile tekfur ogliyile bendevar
papa hidmetinde klldilar karar

www.dacoromanica.ro
 148

Oldi papa gun Hiristodan revan

bunda aql1d1 yine bir das'tan
Kargu gikdi SirUzun tekfuru hem
1510 cok konukluk kildi el Updligi dem
anlari kesip haraca 'azm eder
Zihna yelinl tutup andan gider
Zihnadan dahi harao istedi ol
hidmet etdi anda begler geldi bol
1515 anlarl dahi haraoa kediler
anda Islamun kilicln agdilar
ulu gehridi Hiristo cok eri
anda ugrng eyledi hayli ceri
kildi papa anlarl zir U zeber
152o kal'eye koydi siyup ol nam' ver
dedi paga: "her ki severse beni
anda germe var yika oUmle ani"
bir ulu gemsmeydi yikd uldetemam
gecdi andan kildi hasma intikam
1525 anda bi-hadd getUrUr kUffare mal
dediler: "ko bizi git var mall al"
Un Hiristonun Uninden gUgdilt.r
bir ulu gehr Uzerine dUgdiler
adi Eskya ulu gehir ol meger
153o anda kafirden yaraklu bi-hadd er
gehr iginden gikdi legker bi-kiyas
edk demUr geymig gUrUr pageyi nas
baga girmig yalunuz paga bakar
at Uzer gerci kAfirler 9lkar
1535 ara yere aid]. pagayl bulur
bag igi yalin killcile tolar
cikdi bir kAfir ana divar agar
cok 'adu varinca papaya Uger
kargudan birisi okile urur
154o oUmle kAfir kargudan ani gbrUr .

www.dacoromanica.ro
 149

bep yUz er vardi sinup dbndUrUr

sonra eripdi guzat ani gUrUr
pekir halki gikdi zari kildilar
gUn ani papayidUgin bildiler
1545 yer UpUben cUmle turdi Vapuya
armaganlar getUrUrler kapnya
laz ,m papa Buruya andan eder
iki tekfur iki yaninda gider
gegeriken yolca bunlar bi-gUnah
155o Burudan sUkmipler ana yok sipah
dedi:"tekfur oglini ni dUgdiler
TUrke tapdun' deyU bana siigdiler"
Buruya gikdi gemiler nagahvar
hlikm eder papa kilurlar 'car' zar
1555 kanli Ustinde nice ev etdiler
bure dibinoe gekUp iletdiler
bagaoup derler ani tekfur eder
buro bibine iterler ol gider
deldiler pehri kUnlUngile geri
1560 tap atuban hig' kayurmaz biri
bagacuya zift U katran etdiler
igine kizgun demUri yetdiler
bagacup yandi gikar tapra guzat
tanladi papa bular buldi necat
1565 byleyin kafir bunaldi der aman
ok atildi gehre zira bi-keran
oldi ol yer dahi tekfurun temam
el bperler oldi oUmle pad u gam
bir bahadir Sirf elinde varidi
157o Mumcila adi kati oebbaridi
dUrt bin yer gekdi papaya gelUr
legkeri el bagayup tapu kilur
pdt papayile tekfurun elin
hidmete ol ejdeha baglar belin

www.dacoromanica.ro
 15o

1575 kim edrUrse ani valth oldular

heybetine cUmle hayran kaldilar
kaddiiken er boyunca varidi
ani kim Orse sail= menar idi
158o TUrtk Vonin ana paga soydUrtir
1egeker1e au pile qydurur
gemiler andan Merioe girdiler
gikuban Dimetokaya erdiler
anda GUmulaneye paga gikar
gikdl legker sey'ldUr sankim akar
1585 Mumoila ata binUben depdi at
bile anunla hUoum etdi guzat
keybetine kaldilar arum Vault
kgfir Urker kimse gelemez ana
gagriguban dedi Wiry, "el-aman"
nmollaya el salar gah-1 othan
1590 gagirur paga dedis "verdem amaze
dedis"kogil anlari ey pehlivan"
geldi andan dahi gok mal u kumaq
altun u gUmig U hem kiymet1U tag
1595 anda deryaya yakin bir geh'w var
gitdi andan anda vardi gehriyar
Igrican gehridUr ol gikdl gok er
baddi papa ardini kildi zarar
dUndi paga ol ceriye depdi at
1600 has'm sindl bula at andan necat
payesi krildi kim<i> oldi esir
elli tonlu at alur anda emir
Sirf u Bulgar ellerine girdiler
cok sigir U yund u koyus sUrdiler
16o5 gUtUrUrlrcarpa bugday bi-keran
Dimetokaya getUrdiler revan
Kaloyan Istanbula oldi revan
verdi destur ana ol pah-i cihan

www.dacoromanica.ro
 151

gitdi tekfurile papa akin&

1610 atlu u yayan iraga yakina
Pigrev beg yolda dUnyadan gider
dUndi papa geldi ani defn eder
kildi papa anun icUn kati yas
kara geydi anun icUn cUmle sae
1615 anda fevt oldi yasakcisi bile
zi saladet Hak yolinda kim Ble
sinleleri yapilopdur tapile
yagrulup topraklari gUz yagile
gitdi bBlUk bUlUk oluban guzat
Updi papa U9 kipiyle depdi at
biri Ilyas beg Ehad begdUr biri
hem Ehad beg ogli legker serveri
bir ulu tes Irepdi karpu nagahas
lepker eripdi bulara bikeran
1625 kanlilar arpa bugday u tarta
alti bin er bile calinur boru
geldi papa yanina otuz kipi
bu kadar dur anda ancak yoldapi
dedi papa: "kacsavuz bunlar yeter
1630 at ayaginda cemitumuz yiter
eyU adile savapda UlelUm
cUmlemUz bunda gehadot bulalunr
der Ehad beg: "isterdUk bu gUni
Hak bu gUn bititdi ipbu dUgUni"
1635 cekdi kilic cUmle bunlar yUridi
turdugi arada kafir kuridi
tapn kildi cUmle geldi ol ceri
yer Uper papa Uninde her biri
164o dediler:"sana kuluz ey pehriyar
bizi kirma eylemegil kar U zar"
tans batdi Oren anda ol ipi
otuz ere tapdi alti bin kipi

www.dacoromanica.ro
 152

ol azuk Istanbula kilmipdil azm

Dimetokada varup kilmadi rezm
1645 gitdi destur oldi ol alti bin er
Kulubaya erdi gaziler meger
anun elin oftleyagma etdiler
Yikuban yakup anUben gitdiler
9ikdi Dimitokaya nagah bular
165o 'alemi bir ayda kildi tar u mar
dediler kim:"tonusar Meri9 kati
Rum elinUn ayripisar akini"
andi papa dahi hem kardaplarin
yedugi nan U nemek yoldaplarin
1655 geldi tekfur lierU eyledi th:
"benUmle ol bu kip ey padipah
kip yaragin her ne kim vardur ktlan
ben senUn kapunda bicare kulam
9un bu kip kilmaya sen bunda karar
166o beni ktfir cikup eder tar u mar
sem eger gitsen beni al bile git
varam lzmire eviimle himmet et"
Fes Ehad Subapiyle Ilyas'beg
icier oldi kaldi ol ahi dilir
UndUrUT bu iki subapiyi ol
aglapuban gitdi anlar dutdi yol
oUmle lepker gitdi vU oUmle genii
1665
kaldi ancak bin yarar er ademi
aldilar mal d kumapin gitdiler
nagahan Ayasoluga yetdiler
Hizir beg aun kaldi papayi bilUr
167o bu ikiye dUr1U mihnetler kilur.
dedi: "kani kardapumuz.nitdUaz
siz koyup ktfir aline gitdUnUz"

www.dacoromanica.ro
 153

dediler kiml"biz kulunuz ol padigah

bizi ol OndUrdi ol edsterdi rth
1675 elUmUzden ge1mez eylemek 'inad
gUoile kendUden etdi bizi yad!'
bu yanada paga oturur
cUmle sevdasyi bagindan gUtUrUr
Zagora ovasina vardl ceri
168o urdu garet kildi yakdi ol yeri
at1arni iayira salmi* idi
Dimetokada bular ka1migidi
Edirneden (Edrineden) nagahan erdi geri
toz edge gikdi dider 1egker yeri
1685 ne kadar sahrada buldisa tavar
sUrdU gitdi vUtoparladi bular
urdilar hem Dimetoka dek elia
Uzdiler tekfurun anunla belin
yUgUrUp paga depinUp capinur
1690 buldi bir at bindi aka depinUr
yetdi ardindan yalunuz 1egkere
ani gUrup dUndi legker yeksere
cUn yalunuz anda yetdi ol dilir
dinle netd1 ol bahadar la-letazlr
1695 hamle klldi cun ana oUmle geri
tutuban yogun sUnUler her biri
ol yegirmi sUnUye sUnU urup
sindi sUnUsi kill9 oekdi turup
cUmle kafir erigUp urdi sUnU
1700 dUnmedi ol Vurdi gerUp UzenU
9aldi kesdi Uo sUnUnUn agaoin,
bir sUnUnUn dahi yalmani ucin
bir atun boynin War ylkl1d1 o1
oldi sUayile killo sag u sol
1705 at yikildi caldi lissin 61dUrtir
yavuz etdUgini ana bildUrUr

www.dacoromanica.ro
 154

nagahan papaw= erdi bin eri

yayau olup ok atarlar her biri
Edrine tekfuru geldi nazi'
1710 depdi attn durdx ol legker gerti
sunuban papa ant atdan kopar
kalkan edindi anl ol gehriyar
depinUr ol 1egker ani almaga
ta komayalar bag1n1 ca1matla
1715 kAfire ok urdllar andikagar
atlar meoru olup sankim uoar
yere urup ant paga BldUrUr
zar U efgan Edrineyi toldurur
kova kira gitdiler hem on bin er
172o kU u sahra toldi gdvde sertaser
kiwi on tutdi kimi beg keri
kimi UldUrUr kiwi tttar diri
glkdi tekfur anda pagayi gUrUr
on iki er vardi yam:Ida turur
1725 cok du'alar kildi okur &feria
varuban hem gUrdi ol ugrag yerin
gdrdi tekfur anda hurd o1m1g idi
kUh u sahra e5vde1er tomxpidi
dedi:"tekfurx budur EdrinenUn
173o va'desi topragi bundaymig bunun"
anxtekfur idUgin ankim bilUr
agladi paga katx nevha kxlur
ani tabuta koyuban satdtlar
on bin altuna bahaya satdtlar
1735 dedi: "budur 'akibet 'alem igi
bu eoel zarbinx icer her kigi
pah eger kulu eger bay d geday
cUmle fanidUr gider bay U hUday"
geldi paga gehre tekfurile din
174o bir ulu sohbet kurx1d1 san dUgUn

www.dacoromanica.ro
 155

evine pasayi da'vet eyledi

hassatan evinde sohbet eyledi
dedi: "papa bana gelstin hasteylm
derdtime andan deva ben isteyie
1745 geldi paga geoe tekfur evine
ta ki yerinmeye gUre sevin3
Ora besenmisidi hasr U sergy.
cennete Onmisidi ol hub'cay
varidi tic kizlarari hurl misal
175o ton1ari baptan ayaga zer U mal
ol kizin Ui murasse posIdur
anlari gUrentin isi hosIdur
cthnle gegler kizlari anda temam
huriler gibi cenan kilmig makam
1755 Des'pina bir kiz adi ol nigAr
hUsnile Ormedi mislin ruzgAr
Unki tekfur eyledi 'arz anlari
her biri tende komazdi canlari
kaldurup basin etmez iltifat
176o .bas asaga eylemip sah-1 guzat
dedi tekfur: "ey hudavendi oihas
ben kemine kul sana sen bana han
mal u basum oglum u kizum Beall&
bu cihanda ne ki var bizUm seatta
1765 ibu tic kizdan birini al sana"
Ordi pLsa bunlari kaldi tana
utanup dUndi otagina gider
kardagi tekfuri ol numid eder
geldi bir kAfir dedi: "ey sehriyar
177o al kizin tekfuri kilma ser'msar
ol zeman paga dedi ol kAfire
"kardasa ne veo'h kisi vere
kardasum tekfurtdur kizi kizum
dinUmUzde yokdurur isbu bizUm".

www.dacoromanica.ro
 156

1865 Hoge Selamdan igidildi bu sUz

yaza kAtip nakl ader ol ylize yUz
qikdugi Izmire bundadur firenk
aldi 11monun hirsarin kildi cenk
Dinle ne vechile dUr bu das'tan
evvel-ahir *erh eyden ey dostan
gUnki pa*a yikdi kAfir ellerin
187o mal u ba*in aid]. Uzdi bellerin
oUmle kAfirden elinde taht u tao
Kara Deryaya u Ak Deryaya ol
gok gazalar eyleyUp gok audi yol
1875 aldi deryadan bir aylik yol temam
urdi kim tapmadisa ol nik'nam
Arnavud u Rum u Bulgar u Firenk
ittifak etdi derilUp kila oenk
vardi Baposa bular feryad eder
1880 her ne pa*a etdise anlar yad eder
pes Babos tuyurd1 kim own' ola mal
kila pa*ayi bular ta payimal
her bir iklima Babos hUkm eyledi
"din yoluna galipun" der sUyledi
1885 bin filuri kim verdi kimi yUz
kimi beg yUz kimi elli kimd> otuz
todururlar gok hazayyin mal U geno
ta ki vereler paqaya dirlU rem)
gok' zirh hem kalkan u gukaA 10.k
1890 dUzdiler bi-hadd olaban mUttefik
hem kiliglar harbeler hem gUrdeler
dUzdiler bunlar geri etmek diler
dUzdiler hem ganralar hem zenberek
ok u yaylar bile kildilar tufek
1895 yonilar kadirgalar gok erigUr
savag alatin dUzenler dUrUgUr

www.dacoromanica.ro
 157

yarag eyiediler U9 yll on bir ay

9un temam oldi alindi kus u nay
gemilere yogidi a'dad u hadd
19oo kimse kilmamig kitab iginde hadd
gal Mese Marti ki tutgun idi ol
Onki tekfur bid' nagah buldi yol
Babosa vardi geriye oldi bag
diler ol pagayile kilt& savag
19o5 bir bahadir varidi Batras adi
bag olur hem Babos ana: "var" dedi
hem Mese Piri dahi bag etdiler
derilUp bi-had 9eriler gitdiler
her ne adaya kim erigdi 9eri
1910 bile gbalerdi ol ada eri
cem' her millet olur efrengile
kimi hoglugile kimi rencile
Dimetokadan veriadi haber
kardagi tekfur' dur kim kopdi ger
1915 bildi paga kim gelUr cokluk firenk
.1.91eri kim Volu tiglaridi .oenk
gUrinUr bu sUzdenken nagah gemi
toldurup avaz-i gavga 'alemi
gemilerin kimisidi Rodosun
192o kimi.Babosun kimi Igribosun
biragup lenger kamusi cekdi saf
Hak td'ala bunlari kila telef
vertibir tic oki Batrag-i lalin
hazret-i pagaya tolu kibr U kin
1925 dedi: "sana ururam U9 oklari
hem senUnle UldUrem ben 9oklari
bu dahi 119 kesme gUnderdi ana
dedi ana: "buyise kasdun bana
igbu U9 kesmeyle UgUnUz uram
193o Hal. buyuyursa ben sizi basam kiram"

www.dacoromanica.ro
 158
mir-i DUndar ana dedi ol zeman
"lcskerUmUz yok bizUm ey kam'ram
iste kim kardaglarun vere ceri
gele Tireyle Ayasolug eri"
1935 kakidl ol slim) paga-i cihan
kimse da'vet eylemedi ol zeman
lenger Uzre goof, yatda cun'adu
subhdem yUridi 9alindi boru
'Able limon kal'esine erisUp
194o ani. almak dilediler dUrUsUp
cikdi papa kal'eden 9un sub'hdem
borular ter gtUrildi 'alem
gUke cikmisdi iki 1esker Uni
sanasan kopdl kiyamet ol gUni
1945 atilir cat cat edUp bi-had tUfek
sanki yaemur canrayile semberek...

www.dacoromanica.ro
 159
VI
KIVAMI

Viata oronicarului turo poreclit Kivam ed-din,

Yusuf sau Kasim (?), din seoolul al XV-lea, este foarte
putin cunosoatA.Se poate spune cA a Lost cArtgrar (mol-
la, kadi, ulema) gi o bung, parte din viata sa pi-d le-
trecut-o palatele lui Mehmed al II-lea, din Adrianopol
gi Istanbul. In calitatea sa de palatin (saraylOa par-
vicipat in diverse expeditii &le acestui sultan, din-
tre care una impotriva prii RomAnegti (1462) gi dOuA
impotriva Moldovei lui tefan eel Mare (1476). De ase-
menea a participst la campania sultanului Baiazid al
II-lea impotriva Moldovei, care se inoheie cu oucerirea
oetAtilor moldovenesti Chilia pi Citatea-AlbA sau Ak-
kerman. Se poate spune o "Scrisoarea de cucerire"(Fe-
tihname) a calor douA oetAti, in vara anului 1484(889
H.), au Lost redactate de Klvami. Aceasta procedeazii
elegia (kaside), imnul de laudA (medh) gi epilogul con-
sacrat personalitAtii gi ouceririlor sultanului Baia-
zid al II-lea.
Fiind la o virstA inaintatA, se poate spume o
Kivami a murit pe la finale anului 1488 sau pe la ince-
putul celui urmAtor. Nu este exclus sA fie aceeasi per-
soanA cu defterdarul Kivami ed-din Kasim, care dupA cum
1
s-a dovedit docuwiatar , intro 1478-1511 era in vistA.

Acum 5o de ani, F.Babinger i-a pus in discutia pe cei

1. Cf.M.Tayyib GUkbilgin,XV-XVI.Asirlarda Edirne

ve Paa livasi.Vakiflar - millkeler - mukata-
alar (Adrianopolul in secolul al XV-XVI-lea
si sangeacul Pasel.Fundatii pioase, proprie-
tati gi arenzi),Istanbul 19520.93,95,99,1o6,
1o7 gi 32o. Qi aici sint douA personaje,din
care unul trebuie sA fie Kasim Kivami awl
slujba unuia intre 1478-1511 pare a fi lungA.
www.dacoromanica.ro
 160

doi Kivamii, Yusuf *i Kasim2, farli fnat a ajunge la o

ooncluzie certa.
Kivami este autorul unei cronici turce*ti inti-
tu1at6 Fetihname-i sultan Mehmed (Cartea ouoeririlor sul-
tanului Mehmed), dedioatA sultanului Baiazid al II-lea
dup g. oucerirea cetAtii moldovenesti Akkerman. In cupria-
sul luor6rii are un titlu mult mai lung: Tevarih-i sul-
tan Mehmed bin Murad han m'a zikr sultanat-i sultan es-
selatin Bayazid han hullede-i hilafethu (Istoriile sul-
tanului Mehmed, fiul lui Murad han, fmpreunA ou descrie-
iea domniei sultanului sultanilor Bayazid han, domnia
85.-i fie vegnica), care refleot adevaratul contiaut al
oronicii. Aceast6 cronicA, fn prozX *i versuri, se 'As-
treaz astAzi Intr-un manuscris unic, avfnd o istorie
incurcatd.
In concluzie, cronica lui Kivami este un izvor
pretios, edit, dar Ino6 nefolosit, atft pentru domnia
sultanului Mehmed al II-lea (1444-1481), oft gi pentru
primii opt ani din domnia fiului *i urmacului sat: Baia-
zid al II-lea.' Aceast operii nefiind accesibill coleo-
tiei noastre de Cronidi turoesti privind istoria tAri-
.
lor romane (Buc.1966, vol.I), am tinut ca eel putia fa
aceasta crestomatie sa. dau doug fragments importantes
ExPeditia sultanului Mehmed al II-lea Impotriva Albaniei,
la Scodra (1483),ci Campania lui Bayazid al II-lea asu-
Pra Moldovei (1484).
Fragmenteletraduse pe bazeaza pe editia facsi-
milatil a lui Franz Babinger.
Bibliografie: Fahir IztEski TUrk Edebivqtinda
Nesir..., Istanbul, 1964,p.545-55o; Rdzboieni., Cinoi
sute de ani de la Campania din 1476,Buo.1977,p.264-273m6o
2. Cf.Franz Babiger, GOW, p.45 gi urm.

www.dacoromanica.ro
 161

Kivami:Fetihname-i sultan Mehmed.Mss.

Nat. Bibliothek, Berlin, nr.1975, 4,16o fol.,
ed.Franz Babinger, Istanbul,1955, VIII + 322 p;
Arh.St.Buc. Microfilme (Turoia), rola 61,cadre
1-162.
Expeditia lui Mehmed al II-lea impo-
triva Scodrei din Albania.(Iskodra safari).
Atunci cind sultanul lumii islamioe 1
7

255
gi-a tirit oaatea, strAlucitor gi puternio ca
soarele lumii, beyul gi-a incaleoat leul Eau
ai a venit, cu noroo gi fericire, gi s-a age-
2
zat deasupra cetAtii Iskonderiyye inimile
oastei islamice s-au bucurat. Dar in suflete-
le ghiaurilor cei blastemati a cazut foo.Sul-
tanul a poruncit, gi indat6 au inceput s-o be-
ta din fiecare parte cu tunurile, aga inoit au
biitut cetatea cm invergunare. Zi de zi, rOz-
boiul gi lupta, bOtAlia gi oiocnirea au incept
din ambele tabere ad fie mai mari. De asemenea
256 an flout brege (kedtikler) din loo in loc. Deo-
data, intr-o dimineat4, a venit in mintea oas-
tei islamice: "s6 simulm un iureg gi sO vedk,m
la ce rezultat vom ajunge, gi dec este posil,-1
s. luam cetatea". Indatgt,oastea musulmang s-a
adunat iarAgi, beii gi spahiii desoOlecind de
pe cai au devenit pedegtri. Si-au imbrOoat pla-
to*ele gi armurile, gi-au pus pe cap coifurile
gi-au vinturat sabiile goale, gi-au riscat ea-

1. Adicd Mehmed al II-lea: 1444 1445,1451-

1481.
2. "Alexandria" din Anania, aici Skodra,
Scutari (gr.) cf.ritcherlop.ciL., p.
155 III.

6/1977 FOsc. 9
www.dacoromanica.ro
 162

/ / o, I
.11,1

, . .
.1 1 L.11

y---
..' ; J3:L.
I ,o
Ji 4 iLd"..0 J
,
:4"

. . Jr- 7
-
44 , .--- 3111y.

. , ti
.., %or oft...71 CJIL.J.22o," !.1:1, J., .1

j -,
.6-

..
jUV of, o.1

, , ,

/ .

/.
...ItiLftg
""le:

,e
11:6,6 st 1:2L
// ,.t.3t . _;
s
,

.
1.

,
f . o /

As--) e`X-1,..c.i;:g
, t,:o1,11_21
//
.
.
IJJ .5,;-: &OA-.

JJ
,
3 11.
0. ,,;
/ te ./ e_. 4/ I,/ 04,
2-
v- /
Files. VI. - Asedierea eetii albanezm Scodra (Iskenderiyye)
de 05tre suitnu1 Mehmed al II-lea "Cuceritorul" (1477).
((lode, FetihnAme-i sultan Whmed han, ma. Bibl.Berlin,nr.1975,
ed. Fr. Babincer, Istanbul - 1955, R. 255.

www.dacoromanica.ro
 163

petele gi sufletele pLAtru padigahul lumii.

Apoi, iaragi, au fost desfagurate steagurile
mari aurite, iaragi tobele maxi au batnt gi
timbalele au sunat; iaragi din toate p4r0.le
rindurile au fost ingirate gi alaiurile au fost
aranjate. Deodata, dintr-o parte, au inoeput ea
tilpe cu totii: "Allah, Allah, Allah: De aseme,.
noa, pi-au pus in gind 86 faca iwreguri asnpra
cetatii din dragoste pentru Allah. Tunurile
producatoare de foc, pugtile pi arcurile "bra.,
geau ca ploaia din toate partile ea o vilelie.
Apoi, iaragi au inceput sa trga ingrozitor de
la mijloc din tunuri, din tnnurile darbzen3
pline de foouri, ca nigte brate de fl6cari;ia-
ragi4trageau>din toate partile cu dintii in-
clegtati, iaragi fluturau in miini sbii goa-
le, iaragi plamini fripti, iaragi in cimpul
de batalie o suta de mii de suflete gi capete
pentru un obol (bin pul), au dat atac &supra
ghiaurilor cei bleste=ti. Dar au vazut ca nu
este nici o putinta de a patrunde in cetEk,e
nin brege (gf_dEhlerlan). Degi au facut atita
gi atitea eforturi, totugi n-au avut nici o
victoria pe calea cuceririi<cetatii. Iaragi
dintr-o inima prieteneasca i s-a aratat oastei
257 islamice o licarire de mingiiere gi speranO.

3. Zarbazen tc.(darbzenprom)Itun de call-

Iru mic, folosit-ln vechea armata oto-
mana.Fiind ugoare (ooa.50-loo dirhem),
doua darb-enuri se puteau transporta pe
un cal, aruncau bombarde de cite o ju-
matate de ()ca.

www.dacoromanica.ro
 1G/1-

Iarggi, din castelul mdretiei (Mar:1_2E11a:

den), s-a infatigat frumusetea consolatoare,
captivatoare de adevgr. In acel iureg, pentru
4
gahu1 lumii , au cazut la pamint multi viteji.
Si-au
, predat sufletul, ajungind la capdtul ero
ismului de martiri. In (pale din urma, oastea
musulmand a slabit. S-au intors. Trigti,mih-
niti gi abatuti, fiecare stapin de cort (ca-
dIrlu) a venit in cortul sau. Aceasta fiind
situatia, ghiaurii gi paginii (mUsrikin)s-au
buourat din porunca lui Allah. Fara indoiala,
la un moment dat, hatirul luminos al sultanu-
lui s-a imprgtiat. Dar iaragi a poruncit zi-
oiads"oetatea se -)oate bate ou pietre nenoro-
cite , aga c beyii gi 1cedukliii5 pot sa-gi
agtepte fieful. Fiecare sa fie din nou prega-
tit din timp. Mai tste necesar Inca un iures.
Daca aceasta este din indrumarea lui Allah
cel drept gi eel preainalt, vom ouceri-o".1i
toti beiyii s-au supus iarggi porunoii sale,
fiecare a stat la local eau. yi gedUkliii oa
si mai inainte au fost in slujba ion. Multe
zile au bgtut cetatea din toate partile, ou
dintii inclestati, pe care au darimnt-o.Deo-
data, intr-o dimineata a andlui 883, in a
21-a zi a lui rebi.c?6 g intr-o zi de luni,

4. Epitet pentru sultanul Mehmed al

II-lea.

TiT
5. KedUkli, categorie de slujba*i la
sultanului, care cowanda os-
tagi; feudal.Cf.M.Sertoglu,op.cit.,
p.113-114.
6. In caz daca este rebi I 883 = 22 iu-
nie 1478, rebi IY era paste o luna.

www.dacoromanica.ro
 165
oastea musulmana sa agitat ca marea *i a ata..
cat cetatea din toate partile De astdata
*iau lAsat, cu sinceritate sufletele pe cIm
258-259 pul de lupta, sau saorificat pentru *Phu' lu
mil . . . Nazimversuri>.
26o In acest ultim iureg, fiindcO multi ga
zii piau intins fatale la pOmint pentru sulta
nul lumii, ei au murit ea eroi martini. IarA*i
Allah, cel preainalt pi preadrept, a acordat
gaziilor oastei musulmano ziva martirajului
(aehadet ruzu). El insu*i *ia aratat din bu
nOvointa sa desvircit generozitatea acestui
tablou.<Acestea>pe prietenil sAi ia intris
tat, iar pe ducmanii sAi ia bucurat. Fr ix
doiall cO fiecare luoru este de la aoesta<A1
lah>. El este unio, vecnio i liber in faptele
sale. In stOpinirea sa nu este nici tut asoaLat
pi nici un sfetnio (veziri yok). Actiunile sale
sint de la naturA, lumea este a set.
Desigur, Allah iara*i nu lea permis BA
se retraga cu toate c au depus atitea eforturi
61 *i sfortAri, din suflet *i din inimA, pe calea
cuoeniriid:cetAtil, totu*i nau avut nioi o
victoria. In sfircit, sultanul a tinut sfat cu
vizirii sal. Au ajuns la aoeea Inca au spas:
"SO facem aca dupX cum este halul su, sA vedem
care sint fortgretele din jurul sAu. SA sperAm
cO, cu ajutorul gi grija lui Allah, le vom ou
coni pe acestea, M. le aducem sub stiipinirea
noastrO. In sfircit, trebuie s. so ia o mIsurA
*i pentru aceasta. De asemenea *i aceasti<for
tAreat6 ioodna>, dacit este porunca lui Allah,
vs fi *i ea a noastra". Indata a porunoit vizi-

www.dacoromanica.ro
 166

rului timpului (asef uz-zeman),orinduitorul lu-

mii, eapeteniei gaziilor, lui Davud paga7, zi-
oindu-i cA "la capAtul laoului era o fortArea-
8
ta vestitA cu numele de Yabik , sA se meargA
asupra aceleea cu beyii Rumeliei gi sA o ase-
dieze ou o ploaie de pietre. SA depung efor-
turi din suflet gi din inimA. Astfel incit,da-
cA Allah cel preainalt gi glorios se va ajuta
are sA fie cuceritA".
Davud paga, la rindul sLi, s-a supus
poruncii sultanului lumii, s-a inchinat in fa-
ta sultanului lumii, incingindu-gi din suflet
briul vitejiei. Cu toti beyii Rumeliei gi ou
tJa.te uneltele de luptA pi ou arme de atac si
tot ce era 1nregistrat4a treout la faptii.De
asemenea, a mars gi impotriva fortAretei aoeea
numitA Yabik. Intr-o dimineatl, deodatl, a ap6-
rut din pArtile rAsAritului soarele gi intune-
rioul noptii a dispArut de pe fata lumii.Lumea
s-a -umplut de lumina, inimile au venit la loop
262 Davud paga a venit gi el asupra oetAtii, gi ia.
ragi, potrivit au obiceiul, a porunoit beylor.
Fiecaruia i-a aratat looul. Au ajuns gi au in-
oonjurat fortareata. S-au agezat unii dupA al-
tii, fiecare la locul 'tau, din loo in boo gi-au
indreptat tunurile<esupra cetAtii>. Dupa oe au
porunoit acestea, capeteniile oredintei au spus
oA "s pre a aduce lumina lui Allah asupra sulta-

7. Davud paga, albanez de origine, mare

vizir: 1483-1496.
8. Yabik (?), poste Balik (?), Papuk (?).

www.dacoromanica.ro
 167

nului Mehmed gaziul, sl fie trimis oineva la

fortdreatd cu pepeni (harbuz.) semlnati< de ei>,
spre a vedea intrirea dusmanului, gi care OI
fie vidt:tde ghiaurii din cetate". Si aga,1-am
trimis pe maul in cetate I Indatd ce ghiaurii
pi pdginii 1-au vAzut pe ncesta, mintile lor
au dispdrut. Au vdzut gi s-au gindit 436: "fa
caz dacd nu ne vom astimpara si ne vom rdzboi
mereu cu aceia<turcii>, ei ne vor omori cu
pietrele nenorocirii. Este de preferat ca in-
datd sd cerem iertare (aman), caci viata este
mui build dealt moartea. Este mai bine sat vedem
lumea incA citeva zile". Fara indoial, au ce-
rut aman. Au dus<cheile si>lacdtul cotatii
la picioarele lui Davud paga. Au spus:"Atit
noi cit gi cetatea sintem ai sultanului lumii"
si au mai zis: "la tot ce este poruncl impdra-
teased ne-am supus". Si targi, din inima lui
Allah a avut log binecuvintarea vegn1c4 asupra
oastei islamice. Deodatd au repezit soli (ka-
sldler) la ordig imparateasca a sultanului lu-
mii. Au venit gl au dat de ctire zicind: "ce-
tatea Yabik s-a cucerit". Sultatul lumii e-e
bucurat pi a zis:"Allah s fie ldudat, bilhJta-
tea gi favoarea sa este calauza noastrA".Ia-
ragi dund inima lui Allah si aoeastd cucerire
a reugit. Inlmile tuturor ostilor musulmano
263 s-au bucurat. Acum, dupd aceasta, gahul lumii
a poruncit beylor Anatoliei si oastei de poar-
td (kapu Italkina)9 zicindu-le:"Acestia sd mai

9. Oastea permanent, ogeacul ieniceresc.

www.dacoromanica.ro
 168

piece la o cetate care se gAseste intr-o

stinc6 din apropierea Iskenderyyei, care a
fost vestit4, cu numele de Dragaz (Dragos)1,
sd impresoare gi cetatea aceea. 8 ageze tu-
nuri din toate Dartile gi s-o bat, avem spe-
ranta 04 cu ajutorul lui Allah, dao 5. cuceri-
rea va reu4i, e-o stApiniti". Toti beyii supu-
nindu-se porunciisultanului>au plecat.
au impresurat gi am:1.sta cetate, gi au agezat
tunurile4 gi au bItut-o mai multe zile cu pie-
trele nenorocirii. In oele din urmA, intr-o
zi, pe timp de dimineatA, s-a desohis ix gra-
dina trandafirie a boltii ceregti un tranda-
fir din a ogoui ouloare s-a luminat fata
oastea musulman& s-a fr&mintat, s-a entuzias-
mat si a luat masuri chibzuite pentru aranja-
rea uneltelor de luptl gi a armelor de atao,
tot oe era necesar tuturor beyilor lor. Iarggi
au ingltat steagurile aurite, iarggi au ince-
puts& vintuce in miini sbiibe scoase. Dintr-o
parte au dat atao asupra cettii, au mers impo-
triva ghiaurilor gi pAginilor. V. au inceput
din nou ad oada dim toate pArtile oa 0 ploaie
11
din tunuri, pugti gi zemberekuri . Iar&gi au
indltat cu totii tipAtul mahomedan, au umplut
din nom toatd lumea cu tipetele: Allah, Allah,
Allah 1 Ghiaurii gi paginii au spus "oare .cum
s& au luam in seam& porunoile lui Allah", au
264 vazut c& evenimentele s-au intimplat altfel.

lo. In'greceste "capra", :Idiot:* se puteau

catara acolo numai caprele.
11. MI fel de resort pentru aruncare de
pietre; catapulta. (cf.mai sus).

www.dacoromanica.ro
 169
A cazut foc in sufletele lor. Indatd, oastea
musulmand a fost agezatd in toate, Partile ce-
12
tdVii ou sabille scoase . Toate cdpeteniile
ghiaure ale tArii au fost trecute prin sabie
ca nigte oastraveti. Au. luat in captivitate
familiile lor. Iargi oastea musulmana, s-a
imbogOVit cu avutii de pradd gi iargi au dat
de gtire sultanului lumii zicindui:"Allah col
glorios gi cel preafnalt ne-a mai inlesnit pi
cuoerirea acesteia". Sultanul lumA, de ase-
menea, a gOsit cl-i bund aceastd cucerire din
inima lui Allah. S.ra bucurat foarte mat dill
<tot>sufletul sau. A spas oil: "Allah BA fie
ldudat, victoria cuceririi a fost prietead ou
noi". Dupd aceea, mai era fa aoea ar o for-
tdreata pe marginea mrii, intr-un loo unde
13
era liman , vestitd, Cu numele de Leg (Lag?)t
Sultanul lumii a poruncit ou toVi beyii s
place gi &Led. este ad fie de la Allah, sd for-
teze cetatea Oita cind gi aceastd fortdreata s1.1
fie cuceritd. Indatd, toVi beyii au plecat ca
oastea musulmand. Au mai adus tunuri gi pentm
aceasta, pe care au bOtut-o cu pietrele re)v.(/-
rocirii, au cucerit-o cu lovituri de sbii...
eversuri5-.
265 Atunti cind toti beyii musulmani au
plecat cu beyii Rumeliei gi Anatoliei asupra
cetLitil Leg de pe marginca acelei mari,ghiau-
rii pagini, cind au vzut mAretia oastei mu-

12; In text: "cu.sabiile goals".

13. Port, sche16.
14. Leg cf. Alessio apud Pitcherop.cito,
p.159 II.

www.dacoromanica.ro
 17o

sulmane, a cAzut foc in sufletele lor.N-au pu-

tut BA ia nici 6 hotArire. IndatA au agezat Sn
corAbii famillile, avutiile si bogatiile lor.
Si cu mina lor chiar au dat foo cetAtii gi aU
15
plecat pe mare . Oastea islamia, din aceastA
parte, agezave un tun intr-un loo apropiat de
fortAreata de pe marginea mArii. DupA ce 1-au
umplut<ou bombardep fiind gata pi pregAtit1
au rAmas<pn ice?. Dar indatA ce ghiaurii s-au
agezat in cordbii, au 1egit din port gi au por-
266 nit,:pe mare>. Oastea musulmanA a tras cu tu!--
nul pregatit in aoeastA parte. DeodatA piatra
16
bombardu (afet) a ajuns ca un fulger gi a
lovit, din plin corabia ghiaurilor, aga tacit
fieoare soindura a corAbiei era transformatA
in surcele oare pluteau pe suprafata mArii oa
nista pAsAri de apI, Ghiaurii pAgini s-au ine-
cat in mare. Oastea musulmana and a vazut a-
ceasta si-a repezit call in mare prinzindu-i
pe ghiauxi,pe.unii i-a fAcut prizonieri, pe
eltii i-a ucis. A dat un spectacol minunat ,
ciudat (0.1112). IarAgi in lumina minunAtillor
<profetu>lui Muhammad lumea invizibilA ramine
strAlucitoareaargi bbnAvointa dumnezeiaso6
*1-a era-tat binefacerea in toatA frumusetea
sa crediatei padisahului, gaziul sultan Mehr
med, gi oastei islamice. Au dat de gtire sul-
tanului lumii zioindu-i: "IatA pi situatia a-

15. Adriatica sau Mediterana.

16. In text: afet tasl, piatrA de marmorA
de o,5o sau 1 oca (greutate).

www.dacoromanica.ro
 173.

cestela este astfel". Sultanul lumii, la rill-

dul sAu, a gait ogi-i place gi at:least& cuceri-
re flout& din inlma lui Allah. S-a buourat din
inim pi suflet. Deoareoe fortAretele din im-
17
prejurimile Iskanderiyyei au fost oucerite,
fiecare'intr-un fel, sultanul lumii s-a istors
la tronul stApinirli sale, dupa care a flout
sfat ou vizirii sAl. In sfirpit, au luat aceas-
tA mAsurA ca sA se facA doutt turnuri (burgae
in partea de jos a lacului care ourgea la margi-
nea cetAtii Iskenderiyyei, sA tale acest tura
ca sA nu fie cu putintA ca ghiaurii din tar&
19
frincilor (Flrekistin) s vinA ou coral:dile .

267 din largul mann gi s. adua. merinde Qi ostagl.

IndatA s-au apucat de clAdit , au muncit nulte
zile gi le-au terminat. Au agezat intr-insa oas-
te, arme pi provizii. Dupgt aceea au pus acolo
pe unii dintre beyii ou sangiacuri multe. Au
agezat aoolo mai multe mil de opti, dintre aza-
pl2%i ieniceri, pinA end au inconjurat cetatea
Iskenderiyye pi au apteptat <aoolo>. Qhlaurii
dintr-insa au fnceput sa slAbeascA gi BA rA -
min neputinclopi. Cuoerind-o pi pa aceasta,
vestea a fost adusa la tronul stApinirii. IA
sfirpit, dupA oe au fAcut toate acestea, insugi
sultanul lumii s-a retras de ling5. oetateR Is-
kenderiyye au oastea sa ouceritoare de tAri gi
ou beyii sAi, podoaba r1i, i au oastea sa de
poarta, intorcindu-se la tronul sAu. Dar chiar

17. Iskenderiyye-Alexandria (in Egipt),aici.

Skodra albanez.
18. Burgaz inseamnd gi fortdreatd.
19. Firenkistan - aici Venetia.
2o. In text:azeb, oastea pedestT.4 sau de
marina, rom.azap (cf.mai sus).
www.dacoromanica.ro
 172

inainte de a ajunge, in apropiere de oracul

21
Kostantiniyye , au venit pe urmele sale
solii din Vara VeneViei (Firenkistandan),
care au adus diverse daruri.Acetia>aU
predat la Varina de la picioarele sultanu-
lni lumii oetatea Iskenderiyyei nc cu mul_
te fortgireVe i gi-au cerut iertare.qi-> au
cerut amen de la sabia gahului lumii aruso-
toare de scintei. Toatti "Vara frincilor"
(Firenkistai) s-a supus poruncii gaziului
Mehmed han. Ghiaurii, din prudenVA, au ape-
lat la lumina islamului.
269-298 <pup& descrierea mortii sultanului Meh-
med al II-lea , a luptei dintre fiii sai,
Baiazid gi Gem sultan, in prozA gi versuri,
urmeazA >:
299 . Luptele turcilor ou ungurii
..Blestematul acela de ungur (angarUs),
dugmanu1 credinVeidslamice>gi oastea sa de
diavoli, ino4 de mai inainte prioinuiau me-
reu rautVi Vinuturilor invecitate.< Ungur.'
rii>treceau mereu in VAri1e islamice gi s-
virgeau acte neouvinoioase. Desiguraentru
1
asigurarea linictei gi inlAturarea tulburA-
rii de la graniVA (yacuo), gahul lumii a po-
runcit ca beyii de Anatoli<a> pi Rumeli<a,
BA se adune ou ogtile lor, gi sA meargA la
fortAreVele pe care le fAceau pe marginea
marii, in apropiere de Semend1re22. Aga tacit

21. Denumire data oetAVii Constanti-

nopol de oatre arabi.
22. Smenderevo, orag gi cetate in R.F.S.
Jugoslavia, fa apropiere de Belgrad.

www.dacoromanica.ro
 173
sA AU fie cu putintA ca blestematul de un
gur sA treaoA incoace.< In timp ce> insugi
sultanul lumii a iegit au noroso gi fericire
gi sa retras in tabAra de varat (yaylaAa),
potrivit cu inalta poruno neoesarl, beyii
Anatoliei gi Rumeliei au plecat ocolo.gi>
au fAcut fortAreve pe marginea Dunrii.Du
pA oe au pus temelia unui zid mare oa &eel&
al lui Iskender23 bey, sau intors, au ve
nit qi sau inchinat,la Orilla de la pioio
rul sultanului lumii. DupI aceasta, doriata
arzAtoare a gahului lumii a fost pregAtirea
unui rAzboi "sfint" (gals), intruna din
prti, pentru oauza lui Allah. Na pAstrat
in inima sa luminatA nioi o hotArire, a
nut sfat gi a discutat mereu gi a tinut
seama de pArerile intelepte i experienta
vizirilor. < Sultana> a spus o "lumina soa
ralui Islamic trebuie s se intind pretu
tindeni spre a scApe de.intunecimea tAxilor
ghiaurel A flout ounosout zicinds"Cu oastea
mea cuceritoare de taxi gi au oamenii VArii
3oo
male trebuie sA cad asupra nnor fortArete,
gi Vara trebuie so loveso ou sabia mea
la mina gi so cuoereso".
Campania impotriva cetAtilor Chilia $i
Cetatea Alb1

A6um, inVelegerea a fost asupra faptu

lui cA in stApinirea ghiaurului acela.numit

23. Zidul lui Alexandra cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 174

. .

-
.
V),4VP*00,7.0i51?".. r419144t. WIP"'
,',;.47,tr,

Meng Goal. Ihm sekre kanhotak hare II. liaeul hswermuld

_
-
Pl. I:. - Miniatura de N. Osman. Mengli Ghirai,hanul Crimeei.
promi/tnd sultanului Bayezid II cti va participa n expedi/ia tnt-
potriva lui pefan cel Mare, vv. Moldovei (1484/889 H.).
Din Hanerndme,ms. orig. in culori, ed. cit., fol. 31

www.dacoromanica.ro
 175
24
"moldoveanul" (Kara Bogdaa) erau douA for-
tarete. Una era vestitA, cu numele de Chilia
(Kili) gi alta era renumitA, ou denumirea de
Akkerman25. Trebuie ca acele fortArate sA fie
aduse la tronul stApinirii, deoarece aoel
ghiaur cAruia i se spune Kara Bogda26
n a ia-
ceput BA facA'multe fapte<ooatrare>si no-
demne. Ar fi spus gi vorbe degarte. Chiar pe
timpul gazAului sultan Mehmed han, care se
odihnecte 'sin= In rai, degi mincase din stra-
china acestuia, totugi au se ferise de rau
tAti. PArA indoielA 04 dorinta gi hotArirea
fericitA a sultanului Baiazid han gaziul era
de a intreprinde, ou ajdtorul lui Allah,atit
oit va dAinui credinta, acea expeditie 4In
Kara Bogdar>. Soopul sAu era de a-i ouoeri
fortAretele, de a-i prAda, incendia gi ruina
tara sa, de a-i transforms bidericile in mos-
ohei, de.a le strioa gi a ageza in looul lor
mimbere; dorea ea pe ceiAlalt mal al DunArii
sA facA sA se oiteasol rugAciunea musulmanA
27
(hutbe) , aga cum se spune In versetul: "Cu
ajutorul lui Allah atotstApinitorul sublim gi
marele,dAruitor de toateacversur1-7.
3o1-3o2 ...4Descrierea in versuri a unui sfat
(meclis) pentru intreprinderea expeditiei im-
potriva Moldovei gi cuoerirea cetAtii Chilia>.

24. Bo:idan sauKara-BoAdan denumire data

Moldovei;aici este vorba de Stefaa
oel Mare.
25. AdicA Cetatea-AlbA.
26. AdicA qtefan cell Mare
27. Predica fAcutA de un hatip in moschee
vinerea, pronuntindu-se gi numele im-
pAratului.
www.dacoromanica.ro
 176

<Desorierea in prozA (nesir).> Aoum, suit.-

303 nul Baiazid han gaziul a poruncit ca indat
sA se depunl eforturi, din inimA gi.suflet,
pentru expeditia impotriva Moldovei. A eerie
porunci impg(rAtegti gi a repezit olloari (g-
laklar)28 cAtre beyii din Anatolia gi Hume-
304 lia ca BA stringA ogti gi sA fie pragAtiti.
Astfel o a. grAbeascA gi sA adune toate
uneltele de luptA gi armele de rAzboi,sA-
bine strAluoitoare gi arourile ou stigeti,
precum gi toate materialele pentru expedi-
tie. .Lpoi, dupA ce le-au inregirtrat (kaYd)
sA fie pregAtiti <pentru expeditie>.PArA la-
doiall cA toti beyii s-au supus inaltei pp.
runci gi aga s-au strAduit gi au depus efor-
turi gi au adunat tot ce este neoesar gi im-
portant, oum ar fi oai zdraveni, sAbii tlioa-
se *i insotitori tineri care de multe ori
Ii repeziserA sabiile asupra dugmanilor ere-
dintei, luptiitori puternioi, oare trecuserl
prin foe. Ogtile Anstoliei gi Rumeliei s-aU
adunat in al 889-lea an de la hegira29 pro-
fetului lumii, al lui Allah... gi padigahul
credintei<musulmane>, sultanul Baiazid haat
implorind ajutorul lui Allah, gi-a pus ix
gind gi a indreptat un rzboi sfint impotri-
va Kara-Bugdamiei pentru cauza lui Allahlaga
cum spune versetul t, nazim-versuri>. . .

28. Mak, curier, mesagerestafetA;rom.

olac, cf.1.0.111,1,p.277.
29. = 3o ian.1484 - 17. ian. 1485.

www.dacoromanica.ro
 177

305 Intimplarea a fAcut ea intr-o diminea-

ta, bAtrina boltA cereasoAkdia la mina.sa an
pahar (cam) din tinuturile rdsAritene.Apari-
Via sa a luminat inima populaViei lUmii. Din
tristcqea nopVii ia beznA, cele douI orage
3o
sfinte (haremein) gi intreg pdmintul a
fost cuprins de bucurie. Atunci bolta cereas-
306 cA cea albastr a intrat deodatA In ceruri.
Desigur, datoritA acelei superiorittit<sul-
,

tanal> sultanilor lumii, Baiazid han gaziul,

Allah sA-i prelungeascA domnia pinA in zile-
le de apoi, s-a pus in fata oastei islamice,
Allah s-o bineouvinteze, ca o stea calAuzi-
toare a lumii. Vitejii (ggziler) buourindu-
se au pornit. Oastea islamului, unii din ari-
pa dreapta, alVii din flancul sting, a inain-
tat ca stelele ceregti trecind paste riuri gi
a ajuns pinA,la acel loc care este marginea
apei DunIrii. Oastea, dupl ce s-a agezat in
acea regiune,<sultanul>a poruncit ca sA ne
pregAtite corAbiile. Indata, potrivit ca pr-
runca padigabului, corribiile au fast plcr
te. Oastea islamului s-a strAduit multo zile;
oastea islamului a trecut pe marginea cealai-
ta a Dunarii, in dar ul-harb. Dar apa Dualrii
era all fluviu amesteoat pi adinc ca marea.
Allah sA-1 mintuie, din cauza nimfelor i.
spiritelor sale, care sint far sageti gi ar-
curi l cu sAbii fArA teci, se povestegte 06
in fiecare an, pe fiecare margine a lui zboa-
r6 gi se.odihnesc mii de suflete. Astfel, in

30. AdicA Meca cL Medina

www.dacoromanica.ro
 178

zilele rdposatului gi defunctului, preaferi-

dtaluLgi eroului martir, sultanul Murad han
gaziul care se odihnegte in rai, imtr-o zi,
in marele sAu sfat (meclis) <se vorbi> des-
pre impreunarea i1u1ui cu Eufratul gi a Ti-
brului cu Sat've. A fest amintitcx, intelege-
rea rdposatului Seyhi in acel sfat. In des-
crierea acestor ape, povestitorii au exage-
3o7 rat mult, ceea ce spisese gi pyhi 30 zicind:
"Apa DunArii, care as gasegte in vecinatatea
noastrA, este mai preferabilI decit izvorul
31
paradisului (kevser) ." Exagerase despre
DunAre, RAposatul sultan Murad han gaziul
a obiectat gi i-a zis lui Seyhi: "Cum egpa
DunArii poate fi mai miraculoasti decit iz-
vorul paradisului ?" Wiposatul pyhi in rAs-
punsul su arAtA cA pentru gazii a fost re-
comandat izvorul raiului fiind fAcut pentru
binefacere. Dar DunArea insAgi prin esenta
sa, este o apa pentru gazii. In fiecare an
ia capetele a zece mii de tura fArii sAbii
J. farA cutite, fArA sA singereze. Pind spu-
se c5. "virtutea mare nu este decit in k9vsee;
acest cuvint a fest gasit plAcut rdposatului
gi defunctului sultan Murad han gaziul,care
se odihnegte in rai,acordindu-i daruri gi
binefaceri. Dar aceasta se intimplase la

3ol! Yusuf Sinan poreclit Qeyhi (7-1429)

poet turc in sec.XIV-XV,are citeva
colectii de poezii:Divanor-rname eto.
(cf.Vasf1 Mahir KocaTEFR,Turk ede-
blyati tarihi (Istoria literaturii-
turcepti), Ankara, 197o,p.2o7-215).
31. Keyser, Bursa delicioasa a paradi
sului musulman din care se adApau
credincio0A; nectar.

www.dacoromanica.ro
 179

foarte putini dintre padigahii islamului,ca-

re trecind apa Dundrii a trebuit sd lupte
cu ghiaurul.
Sultanul Baiazid han gaziul, d3s1gur,
venind cu noroo 9a trecut cu oastea islamu-
lui in partea cea1a1t4 a Dundrii insingera-
te (kanlu). A ajuns aga cum a dorit gi s-a
agezat potrivit cu obiceiul, deoarece se f4-
cuse diminea. A inaintat cu anroc. Moldo-
veanul (Kara Bo'6:lan)32, atunci cind a auzit
despre trecerea gahului lum1i33 in partea de
dincoace a Dundrii, a fugit pi nu pi-a gAsit
lac uncle sa-gi vire <cape>. Dar prin trace-
rea sultanului lumii a "urinat singe de fri-
3o8 ca sdbiei. FAr indoiald, sultanul lumii a
inaintat gi a venit mai intii in fata vesti-
tei fortdrate numit Chilia (Kili). IndatA
far sl-i dea rdgaz, nu i-a permis BA-pi des-
chidA ochii, s-a apeZat ling ea pi i-a im-
conjurat partea dinspre.uscat<versuri-2-...
3o9 <:Bacatl in prozA>. Deoarece ecun,
cdpeteniappahilor lumii, Baiazid han gaziu19
a tirit, cu noroc gi fericire, oastea cuc6ri-
toare de Vari, indreptindu-se asupra cettii
310 .Chilia, dup ce a venit,s-a agezat ling ea
impresurind-o, a poruncit s se scoat tunu-
rile din cord:1)U gi sd fie agezate.in fata
cetd.tii, pi s-o bat au bombardele.Au ddri-
mat-o pi au fcut-o una cu pdim5'ntu1.A borun-
cit oastei sale ca sA o prade.Musulmanii s-au
imboettit cu avutii de pradd.
32. Adic tefan cel Mare
33. Sultanul Mehmed al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 18o

Spre a fi cuceritA <Chilia> cu lovi-

turi de tum *i cu sable, cu ajutorul grijei
lui Allah, desigur, marii emiri si viziri au
luat cele mai chibzuite mAsuri pentru luptA.
Ei au scos tunurile din corAbii (gemi'lerden),
le-au due pi le-au agezat din loo ix loc,in
toate pArVile cetatii. Apoi, au inoeput s-o
bat& cu bombardele (afet,daa). Timp de mai
multe z11e34 au lovit-o 4:ou tunurile ,

s-au luptat pi s-au rAzboit. 4 Turoli> au

fAcut ca ghiarxii cei,pAgini qi oastea lor
blestemat s slAbeasol foarte mult. Pe clad
stAteau zicind:"fie astAzi, fie mane, s fa-
cem iurep", s-a gAsit leacul ghiaurului.VA-
zind cA nu este nici o posibilitate de a soa-
pa de teams sabiei *ahului lumii35, au oerat
indata iertare (aman). S-au supus poruncii
padipahului. Toate lucrurile *i familiile
lor le-au asternut la tAriaa de la picioare-
le'gahului lumii. Desigur, cApetenia gahilor
lumii, Baiazid han gazi,u1, s aibA califatul
pi domnia ve*nicA din favoarea impArAtiei
pima in ziva de apoi, iertindu-ip le-a eli-
311 berat toate familiile, cu lucrurile *i avu-
Viile lor. De asemenea, a facut ca midi unul
dintre,ei moldo7enii> BA nu sufere vreo
pagubA. Astfel a avut 100 acea cucerire a ce-
tAtii Chilia din partea gaziului sultan Baia-
zid ham. S-a scris inscriptia ca "qahul Baia-

34. De fapt opt zilelintre 6-14 iulie

1484, cetatea fiind apAratA de pir-
calabii Ivanco *i Maxim. .

35. Sultanul Baiazid al II-lea,

www.dacoromanica.ro
 181
zid este cuceritor al Chi11ei3 . AceastA cu-
cerire a Lost foarte bine vAzut gi de Allah.
4:Sultanul>s-a bucurat din suflet pi inimA.
Dupd aceasta, in acea '.iarA mai era
desigur Inca o cetate vestitA, careia i se
spunea Akkermann<Sultanul, de asmenea,
pregtindu-se, s-a ocupat ci de cucerirea
acesteia.A spus cd are de end s. fatc l. fnctl,

o expeditie sfintl din dragoste pentruALlah.

A poruncit, de,asemenea, oastei sale BA fie
gate pregAtitA. i emirii oei mari ai oastei
islamice s-au pregAtit aga cum se ouvine.
Sahhl lumii s-a ridicat deodatA, cu noroo
gi fericire, din fate. cetAtii Chilia, S-a
Indreptat asupra fortAretei Akkarmax.
Bucat in verzari (nazim)...
312-312 Autorul Kivamf, participant la ex-
peditie, ridica un imn de laudA sultanului
Baiazid pentru oucerirea Chiliei gi porni-
rea sa asupra cetAtii Akkerman gi Incepe-
rea esedierii acesteia .38

314. ...BucatA in prozA. Deoarece, scum,

cApetenia cahilor lumii, sultanul Baiazid
han gaziul, acezIndu-ie In fata ogtilor is-
lamului, a poruncit ca BA vied asupra cetd.
tii Akkerman, sd Boost& tunurile din oorAbli
sA le traga gi BA le ducA asupra fortdretii
.4:Akkerman,-,sA le ageze din loc In locos&
dArfme fortAreata cu bombardele, sA facA
brege 4:in ziduri> gi, de asemenea, sl fa-

36. Aceast inscriptie s-a aflat mult

timp deasupra portii acestei cetati.
37 Rom.- Cetatea-AlbA - din Civb,-Alba.
38 . Fiind versuri care nu exprimA ceva
deosebit, renuntAm la traduceroaIw.
www.dacoromanica.ro
COO. 6/977 Fasc.
 182

treprindd iureguri,<au cerut-7- mai intii

315
Ajutorul grijei lui Allah, gi Allah eel prea-
glbrios pi preamnalt sit le arate drumul drept
spre calea cuceririi. Supunindu-se, fr in-
doiall porunoii gahului lumii, vizirii gi e-
mirii, oastea Anatoliei gi Rumeliei gi oas-
tea de poartd (kanuhalki) au scos tunurile
din cordbii. Tipind toti intr-un glas:"Allah
este unul gi Mahomet profetul sile(tehlil)39
si-au instalat < tunurile>. din loo in loo
in fate oetatii. Au bdtut fort:treats, diA
toate partile, ou bombardele. S-au luptat
4o
gi s-au rdzboit multe zile dar calqul et
(handaki) era foarte mare gi abrupt (sari)).
De asemenea au inoeput.sd sape oanaluri
subterane (lagimlar) gi sa.71 ample gaatul
<cu pdmint gi pietrig_>. Desigur, ochiul
oastei islamice obosise. Au. ataoat-o din
toate partile. Ghiaurii oei pAgini, oastea
ion de diavoli blestemati, din oetate, aa
sprijinul lui Allahlau sldbit foarte malt
gi au vitzut oil nu este niol o putintd de
sopare. Au vAzut cd treaba s-a ingreuiat.
S-au gindit od vista este mai bund decit
moartea. De eases, indatd, chiar in acel

39. Sau sehadet - "simbolul credintei

mahomedane".Nimeni ALI putea deve-
ni musulman fard sd spund aceasta
formula religioasd.
40. Dia alto surse se gtie cd Cetatea
AlbI a fost asediatd timp de cloud
sdptdmini gi cuceritd la 5 aug.
1584 fiind ap6ratA de moldoven1 ,
condugi de pircalabii Gherman gi
Oen6.

www.dacoromanica.ro
 183

ceas, au cerut aman.S-au supus poruncii sul-

tanului, gahul luil,gsziuluiBalazid han.Au
<prodat :P. fortAreata, si-au ittins familiile,
mArfurile gi avutille la tArina de la picioa-
rele gahului lumii. Speriindu-se de ascuti-
gul sAbiei strAlucitoare a gahului,lumii,pen-
tru a-gi salva capetele,s-au hotArit pentru
aceasta. Desigur, sultanul Baiazid han gazi-
ul, cApetenia gahilor lumii, gi cu ajutorul
lui Allah, credinta zilei, pe unii dintre
ghiaurii iegiti din multime i-a eliberat im-
preuna ci familiile gi lucrurile gi avutii-
le lor, iar pe alti ghiauri i-a flout pri-
41
zonieri 9 i-a dat oastei Islamics gi oas-,
tea musulmanA s-a imbogAtit in imprAtia ea.
Ei s-au rugat, <buourogi de > avutiile
de pradA, pentru continuarea impArAtiei gahu-
lui, Baiazid han gaziulv Desigur, gi aceas-
t oucerire gahul lumii a gasit cA este pl&-
cut6 din partea Domnului. Din suflet gi ini-
ma a mulVumit foarte mult lui Allah s4
316-323 Imn de laudA in versuri pentru sultanul Ba-
iazid han pi scrisoarea de biruint, scrisA
in versuri gi proz& de Kivam1>42

41. In alte cronici se aratI cA o parte

din populatia CetAtii Albe a fost
deportat& la Eski-Biga din Anatolia
pent= popularea acelui tinut.
42. Spatiul, oarecum gi versurile, mu ne
permit traducerea pAstii finale a
acestei cronici.

www.dacoromanica.ro
 184

VII
TURSUN BEY

Contemporan Cu sultanii liehmed al II-lea gi

Baiazid al II-lea, oronicarul tura Tursun Bey sau Tur-
sina a murit dup6 anul 1487. Ca sorib al divanului im-
perial (Divan vitibt) a partioipat gi la expeditia tur-
cilor impotriva Tarii Romnegti (1462). A ooupat oiteva
demnit4i, printre care gi pe aceea de defterdar al Ana-
toliei.
in calitatea sa de seoretar gi istoriograf al
sultanUlui Mehmed al II-lea a soris o (Ironic& intitula-
tat Tarih-i Ebu'l Feth-i sultan Mehmed Lan (Istoria su1-
tanului Mehmed han, parintele ouceririi), care are va-
loarea el, apartinind unui contemporan gi martor ocular
la mai multe evenimente istoriae. In extrasele noastte
(Cronici turce$ti... 1919669 p.66-67) am folosit editia
lui Mehmed 'Arif (Istanbul 1914-19169 Anexa la TOEM).
Cu ocazia deplasarii male pentru cercetari in arhivele
din Istanbul gm facut un microfilm de pe manuscrisul
turc din Bitl. Topkapi Sarayi,MUzesi, fond Revan nr.
147o9 pentru arhivele st. Buo. (Microfilme, Turcia rola
33). In aceasta crestomatie am folosit editia lui Ahmed
Tezbapar 4 Istanbul 1974 =- din care dam douA fragmenp.
tes Cucerirea Bosniei gi a cetatit genoveze CE4faotra-
ducerea fiind insotita de textul turo.
Tursum Bey1Fatih'in Tariht - "Tarih-i Ebu'l
Feth71 ed.Ahmed Tezbagar .4=.Istanbu1 1974> , 198 p.+
16 p. Lugatge - "vooabular".
Cf.gi RAZBOIENI 500 de ani de la campania din 1476,4.,
nr.61,p.273-276:Camnania in Moldova dup6 Tursun bay,(M.
Guboglu).
www.dacoromanica.ro
 185

`-liZNI-a-t;*16.C41,11.A.PL.A131.S-111.* 6"11:61;b04.6.44=45i.
-.1,est,i-.vt4)-iLy-A).:A-oe's'.4.kb- Lot
.L44447.6.44.,6:440eWAkti,
11,1,
4714.44rAtILecataXA
esr- 9 (.1)---11;1,(3)-_,-w......1(atx.4.:4,
Zic)
"<w.?.
3"-;47-4,:!eiaL Itc.:i>97--4 445.4
-5'-ksAkRz.cw c:-4-1 40 Ls
4,1
6vje).1.2..r.
i:i6f4,1,i...1,%exU,
4#*) );,_?t" 1.4ja :; v. - .3 LlaAat:*re
\Jtel;t JVI

eji 13.).-'af 1

441,1 sbv;

Fans. VII,1- Dupa expediIla impotriva Tarii Romanegti urmeaz,a

urmeazd descrierea Bosniei gi cunerireaei de (Were Mahmud papa
Tursun bey, Tarih-i Ebu'l-Feth, ms. Bibl. TUM.,Istanbul,fd.
Revan nr. 1097 (Arh.st.Buc., Mf.Tur-cia, rola 33, c. 490).

www.dacoromanica.ro
 186

96 Treducere

Cucerirea Bosniel (Bosna)

Bosnia gi Hertegovina (Hersek) fiind oucerite

in intregime, gi anexate tdrilor islamicel, potrivit cu
planurile anterioare proiectate de < Mehmed 11 >Cuce-
ritorul, au fost luminate cu lumina islamului. Dar aceas-
td treabd norocoasA nu s-a putut realize deoit dupd ex-
peditit peste expeditii imparAtegti < impotriva acesto
ra > .
Tara Bosnia, nefiind lipsitA de putere gi fi-
ind printre statele de rang mijlociu, era ounoscutd pria
frumusetea sa naturaldo prin apa gi clime se p1Aoutd.
aid se descria frnmusetea unei tdri, se spunea: "Este
o Vara minunatd ca. Bosnia". Bdietandrii gi fetele sale
simpatice gi roabele sale frumoaseo'cu taliile lor svel-
te gi elegante gi cu oalitatea frumusetii lor, erau ves-
tite ca soarele in lume.
Patiu versuri (beyt) .5-4inchinate frumusetilor
naturale gi femeilor Bosniei;. .
Aceast tar& se mdrginegte la nord cu tara un-
gureasc (EngUrtis), iar la sud-vest cu Marea -erAdriati-
cd Cu ocazia ludrii Samendriei de cAtre sultana'
2
Mehmed "Cuceritorul" , a fost semnalatA gi apropiata in
trare a Bosniei in ctapinirea osmanA. Deoarece, oraiul
4
sAu3 se cdsatorise ou Moe despotului pretindea drep-

1; Adicd Imperiul otoman.

2. Or.Smederevolcapitala Serbiei,a fost asediat de
Mahmud page in 1458, cuceritd gi adiugatA Impe-
riului otoman in 1459,ceea cc transformA Serbia
intr-un pagalic turceso.
3. Stepan (tefan) Tomasevi6.
4. Gheorghe Brancovici;sord cu MaratvAduva lui Mu-
rad al 11-lea.
www.dacoromanica.ro
 187.

turi asupra Semendriei pi s-a iscat prioina ci gilcaava

.peAtru <:dreptul de> stApinire a fetei de despot.Afa-
r4 de aceasta, situatia interns. a tArii fiind foarte rea
poporul nu plAcea conducerea gi pe conduoAtorii sli.Din
cauza tiraniei gi ataourilor <din partea> maghiari-
lor, nu numai poporul oi pin si LIMA dintre nobilii sAi
(asilzade) cereau stAruitor dominatia turceaso4. Ix oe
privegte ordinea gi linictea (huzur), bogAtia gi siguran-
ta sufletului aduse de administratia turcului au vesti-
t gi cunosout .
Viotoriosul padipah otomax5 in dorinta de a-i
invita < sa treacA > la islam gi de a-i aduce la linig-
te, a poruncit expeditia impArAteaso6 impotriva Bosniei.
Musulmanii au preferat au cea mai mare plAcere aoel ti-
nut.
6
Au fAcut 84 creasolt gi s infloreascA menziluri
peste menziluri, atit in locurile de vArat (yaylaklarda)
cit gi in cimpii (ovalarda) . In timp de aproape dou1
1uni,a,fost infiintat, fa tarA, aroul serhatului impX-
rAtiei. Spre a complete prima etapA a victoriei,4:tur-
cli? au venit asupra netAtii Bibof9e7 si a tArii Bos-
nia. Intre parti a avut loo un mare rAzboi gi o 1upt4
minunata. Cu toat4 rezistenta cetAtii, la sosirea padi-
gahului lumii, a fost cucerit4 de ostagii acestuia, In-
tocmai ea pi cuoerirea grAdinilor de trandafiri de care
8
vintul diminetii Situatia s-a rAspindit prixtre daiaumi.

5. Nehmed al II-lea. .

6. Menzil, a intrat ci in 1.rom.,statiune de postA

cu cai dresati pentru transport,etc.(cf.L.pi-
,
neanu,"I.O." 11,2, p.79).
7. NumitA gi Babof a, cucerit4 mai tirziu de tura;
Bobocsa cf. i c er op.oit., p.147 III.
8. In text: bad-i sabaran (recta: sabahln)

www.dacoromanica.ro
 188

<1ConducAtorii> altor cetati, gindindu-se

la soarta lor, au luat m6suri. Dar in fate pu-
terii oetilor sultanului neputind face nimic,
s-au supus osmanliilor impreuna cu comunele lor.
Hail dintre^ghiauri insA, din pricina mebu-
niei lor, e-aa rAsculat gi s-au apuoat sA opuna
rezistentA. S-au retras gi s-au aoiuit in vAgAu7
nile muntilor (becenelere) din locuri stincoase.
Dam& s-ar explica form de desfAeurare a expe-
ditiilor sfinte intreprinse de sultanul Mehmed,
pArintele cuceririi,in aceste parti, ar putea
fi la fel ca ei expeditia lui Timur <= -lenk>,
marele cuceritor al timpului, intreprinsA in ta-
ra India (Hindustan). Este mai mare chiar gi de-
cit aceasta.
98 Aga dk pilda, este o colin asounzigoare,
fiind la poalele unui munte mare, este o stinpA
in flgicAri. Au dat nAvalA in partea ei de jos.
Dintr-o parte a ei s-a aranjat un drum ou scAri,
din .care se putea iegi unul cite unul, in timp
ce mijlocul ei era o grotA (magara) adincA.Dup6
oe se mergea putin, se vedea un drum in formA de
vale, in lungime de douA fersah'ur19. Imprejuri-
mile sale fiind <=locuri> cu arbori stufogi
gi stinci mari, erau periculoase pentru ortce
creaturg. omeneasca care nu ounogtea drumul.Ghia-
urii satelor ei comunelor din imprejurimi se
strinsesera in loouri stincoase gi in munti sal-
baticilavind in frunte cite un diavol de condu-
cator ales; aratindperseverentl In incptinare,
luaserA mAsuri de ceartA gi apArare impotriva
oastei viteze a sultanului.
9. Fersah - unitate de mAsurA pentru die-
FiGTTla vechii pergi,echivala ou o zi
de mers ;Mare.

www.dacoromanica.ro
 189

Spre a lua masuri impotriva acestor inc4-

p4tinari gi dugm4nii inverlunate, ordia victo-
rioas s-a agezat linga aceste ascunziguri.Cite-
odat6 pornindu-se asupra lor cu tipetele de"Al-
lah este mare" pi "Allah este unul gi Mohamet
r10 1 speriau gi le prdau
este profetu1.s1u
imprejurimile. Uneori, din porunca sultanului,,
11
Mahmud pasa gi ceilalti bey, cu ajutorul gi
puterea binefacerii lui Allah, se infundau in
vg4uni gi aveau suceese in cucerire. Pe unii
II slIbeau cu focul gi altora t4indu-1i-se apa
gi mincarea, Ii auceriau. Au scos atit de mat
12
plean pi doium din grote, inoit scribii au
ajuns neputinciogi s4 le tin4 bocoteala in con-
dici (defter).
Aga s-au intimplat aceste lupte ciudate
gi oarioase.-'.Paro> muntii se impreunautia
fundul v4g4uni1or pi stincilor se incAierau for-
tele islamice au ghiaurii,- turoii 1-.)- se catA-
rau din stinc in stinca, pareau ca sint nigte
sairi in forma de piatr6 dintr-un drum pietros
gi luptindu-se mereu, iegiau pin la gura v4gAu-
nilor. Adunhtura .ghiaur fiind unit gi afliadur-
se deasupra, victoria turcului nu putea fi sou
putinta indat, gi citiva ostapi musulmani,ti-
nind pe loa doutmeci de ghiauri, faceau posibi-
l sosirea in grab& a tovargilor ler de lupta
la gura vag4unilor. Spre a deschide calea pettru

lo. Formula religioas6 numitA sehtdettrepre-

zentind simbolul religiei mahomedane:"la
ilahe illahlah ve Muhammad resul
11. Mahmud pap mare vizir sub Mehmed II n4s-
out din parinti cre*tini la Crugava6 (to.
Alacahisar)din Serbia,in 1474 a fost ma-
zilit,inchis la Yedi-Kule *i ucis.
12. In text: esir ve doyum, adica "robi *i
prad".

www.dacoromanica.ro
 190

victoria, gaziii <tarot> luptau piept la piept, cu

sabiile, Ii apucau de par gi Oe barbi. In timpul aces-
tor lupte, musulmanii pi ghiaurii se inclegtau, se trig-
teau unii pe altii la pamint i uneori le nimiceau unele
organe, pi chiar se rostogoleau in vale. Indata oe gatUi
gi-au intins miinile spre victoriP gi prada, aparatorii
incepeau sa fuga, gi din cauza vagaunilor, stincilor gi
pr6pasttlor ei ineigi preferau sa moara, in timp ce ghia-
urii ramagi in urma nimerind paste sabia oastei tur-
oeti =- Ii primeau pedeapsa,
sa prescurtam povestirea 1 Ostagul care cigtigase
viotorii, in care cetate gi vaglunI igi punea piciorul
cu voia 1.ui Allah, obtinea victoria. Cu aceasta pompa,
spahiii, azilul viotoriei, s-au intins ca valurile marii
in aceasta tara infloritoare, intinzindu-gi muinile pon-
tru victoria gi prada. In posesia fiecarui gaziu nu erau
mai putini de cinci, zece sau chiar cinsprezece dintre
tinerele fPrmecatoare, cu gtaturi inalte gi zvelte, pe
care le-am descris mai SUB.
Cortul imparatesc a fost agezat intr-o localitate
au numele de Trovnik13
. Au adus un prizonier pe care 1-au
intrebat unde s-ar gasi craiul. Dupa ce au aflat c se
gasegte, sigur, in fortareata Jaice (Yayee)1; a fost
emis firmanin care se spunea:"Mahmud paga sa mearga in
trap asupra sa, cu oastea de Rumelia, gi in aceasta ex-
peditie, pe cind craiul se gasegte Inca in nepasare gi
ingimfare, sa fie asediat in cetate".
Mahmud paga a ajuns au oastea pe marginea a-

"
pei Yana din comuna (nAhiye) Derbav
,
15
gi a prins o lim-
13. Travnik, azi in R.F.S.Jugoslavia, cf..Atcher,
op.cif7,p.169 I.
14. Numit gi "Jajcza,Jajce,Jaitse,Jayea,era capi-
tala acestui regat mic, azi in-R.F.S.Jugosla-
- via,cf.Pitcher,op.cit.,p.156 I.
15. Drobav - Drava 1 ?

www.dacoromanica.ro
 191
16
bj (dil) . A luat gtirea c4 "regale, ieri spre seargi
(ikindi), a plecat ou gloats sat ling4 cetatea Sokol
17
Fiind luat4 aceast gtire, a poruncit ca s4 se mearg4
asupra cettii Sokol. Ghiaurul igi schimbase looul de
agezare gi 1i luase multe msuri de aparare gi igi pre
g6tise chiar teren peatru lupt4.
Apoi, a prins Inca o limb4, adic4 o isoOadA.De la
acest rob sa luat aceastA gtire: "Craiul a venit swap
tea, nea dat instruotiuni qi apoi lesiva, a pleoat in
partea cetatii GUl11c18" Aoseag1. gtire fiind luat4 gi de
la o alt g. iscoad4, au aflat gi Ca ghiaurii sau pus
pe sfat in treo4toarea stinooas4 (sarp) din Sokol gi
Deci, n-a fost au putin0 sa-1 asedieze pa orai
in Yam", fiind un ghiaur care ctia multe violeguguri
folositoare, A inJoaes s4 fao4 oa mulVi oameni sg. umble
din munte in munte. Nu era o hotarire convenabil .< pen
tru tura> ca oastea padigahului s4 fie mutat dintr-
un munte intraltul gi 84-1 caute din munte in munte.
Turoii :> au spun,: "s4 mergem gi s4 asediem cetatea
Yana". Ping. scum, Mahmud paga n-a emit CA aceasta-
este potrivit4. Actin:, a spus au inVelepoiune o4 "Ama
luat gtire de la ghiaur, gi este vinatul meu sagetat.
Este intro dezordine ci.team4. Atacindu-1 la timp,dug
manul acesta trebuie s4 fie invins".Potrivit cu aceasta,
beyii gi ostagii au plecat chiar in prima sear gi au in
trat in trecAtoare. Sau aprins torVts gi in noaptea accea

16, Iscoada, in acest sans a,intrat gi in roma44.

17. Sokol - "Soim", azi ix R.F.S.Jugoslavia,cf.
- Pitcher, 6p.cit.,p.lo7. , .

13. Numit gi "Kliacza,Glutz gi Kliutch",in R.F.S.

Jugoslavia, apud Pitcher,op.cit.,p.158 I:
Klyufs,.

www.dacoromanica.ro
 192
intunecoasa, muntele gi marea s-au luminat ca ziva.
Rugaciunea de dimineat4 a avut loc la gura treogt-
torii, s-au ridicat multe cereri gi rugaciuni mAri-
ei sale lui Allah.
Doug. versuri (beyt)
S-au agezat in imprejurimile cetatii GU-
19
M) . Sangeaobey'ul de Tirhala , Turhan Bey'oglu
Omer bey, fiind dinainte -cnumit > iscoditor, a
fost repezit inAnte. S-a luat gtire de la acesta
ca, craiul gedea nepasator in fortareata.Potrivit
ou aoeast4 ...1yeete>- , cetele au fost indat lega-
te gi s-a pagit, din cetate, in inoursiune in acea
parte. Hartuitorii gi-au repezit oaii inainte,dar
la mijloo era un fluviu mare, care nu permitea tre-
oerea. si singurul pod care era pe fluviu fusese-
ra taiat de gLiauri 1 Din aoeasta cauza ogtile fi-
ind trecute inot pe tarmul din fata, s-a mers asu-
pra fortaratii. '
In timp ce craiul, care btinuia co. ogtile
padigahului umnt Inca departe, a orezut ca eel so-
siti sint oetele de akingii. Nedindu-le ateneva
gezut in cetate pi a dat ordin sa i se aduoti paha-
re pentru Yin. In soopul de a-i atita, facea oa
ghiaurii sal, de statura uriaga, ea bea cite un
pahar:- plin pentru fiecare zeoe capete de
turci. El insugi, spre a urmari gi a admire spec-
tacolul bataliei, urcindu-se 2e WI turn inalt, a
aranjat cete puternice dintre fortele sale de pe-
degtri gi calaragi, care erau pregatite < pentru
lupta> Inchizind imprejurimile -=1Thrtart4ei>
ou pugcagi gi tunuri (darbzenlerle), ..restul>
1-a virit intr-un boo de la marginea oragului,iar
19. Azi Trikkala, orag in Thessalia (Gracia)
cf.Pitcher, op.cit.,p.168 III.

www.dacoromanica.ro
 193

el insugi s-a fgout supraveghetor din tura.

Aoeste forte aranjate in rinduri, la mar-
ginea oragului, la intilnirea lor ou vitejii
<:turci %-, care treoind apa inot in partea cealal-
tA, au umplut toate pArtile tipetele de "Allah
e mare, Allah, Allah", au dat loo la o inofterere
ou un mare mAoel.
O strof6 de gase versuri (AROA) ill care se
desotie desfAsurarea luptei ou sAbiile strAluoi-
toare, raspinditoare,de singe qi zborul bombards-
lor oa lAcustele
1o2 In sfirsit, au ajutorul lui Allah, Ino .

inainte de sosirea lui Mahmud paga, s-au dat pests

oap gi au respins <gam> o sut1 de ghiauri,<iar>
o parte au distrus-o.
In acest timp eel care erau rAmagi fa ur-
mAl de,dragul vintii lor s-au grAbit s intre ix
cetate. Pia, la sosirea lui Mahmud paga, fortArea-
ta a fost asediatA gi s-a dat foo oragului.Cu aju-
torul vintului, intr-un timp sourt, cetatea fiind
slAbitA, a carat iertare. Craiul, spre a-gi salva
capul, a iegit -<=din cetate>. angajindu-se sA pre-
dea tturcilor-toate cetAtile qi bogAtiile sale.
De fapt, a fost trimis drept la azilul taberei vic-
torioase.
Mahmud paga, indat ce a auzit cA unul
dintre fratii oei mai midi ai craiului s-ar fi as-
2o
ouns in cetatea numitA Azugay , a mere beat& fin-
potriva aoesteia gi a asediat-o. Cei din cetate,
neavind ourajul sA reziste, s-au predat. L-au soos
*i pe fratele oraiului gi 1-au predat < turcilor>.
Si astfel, Oahul, pArintele cucerirei, oingtigind
victorii, s-a agezat ling& ()states Yana. Craiul
20. Azucay, ? yay inseamnI gi riu.

www.dacoromanica.ro
 194

gi frattle sdu au font pringi. Cetatea Yayge, care nmma

asemdnare in frumusete gi trdinicie, fiind dintre Vinutu
rile padigahaui, a fost predatd spre a fi sub vointa pa
digahului. Viotoriosul padipah pe unii dintre prizonie
rii esiti in fortdruatil sootindui, ia ddruit bey'lor,
iar pe altii i-a lasat in cetate.
Dupd aceste victorii pi cuceriri, padigeml 1a
trimis pe Mahmud papa impotriva Hertegovinei (Hersek)
care era tara unui bby sub supravegherea unui orai. Aces
ta fugind inainte, a ajuns la mare. Glorioasa oaste.e.tc.--
el > a cucerit gi cele mai multe dintre ()eta-tile aces
tuia gi tara sa. Dupd aceasta, beiul Hertegovinei, Her
21 22
sek beyi trimil4ndu-1 pe fiul eau sd slujeascd la
Poarta impdrdtiei, a cerut iertare. qi iertarea sa a
25
fost fdoutd ea mahzar la imparatie. De asemenea gi
fiul e6u, fiind printre oei care au slujit la Poarta
impdrtiei, a ajuns atit Ley de Anatolia, oft gi bey de
24
mare . La un an sau doi dupd aceea, toatd Hertegovina
a Lost addugatd pdminturilor osmane. Afard de aceasta,
intre tinutul Islamic gi tara Bosnia erau doi beypori
. 25 . 26
ghiauri vestiti, numiti Kovaciog1u ni Pavlioglu
Fiecare domnind separat, sau dedat la gilceavii gi ne
.intelegere. De asemenea, acesti ghiauri, fiind pringi
de slujitorii impardtiei, au fost predati inaltului dev
let. Cettile gi tdrile lor fiind luate in intregime,au
intrat printre tdrile islamice.

21. A devenit renegatul Hersekzade Ahmed paa,ajuns

mare vizir.
22. Stipan Kossari6 (m.1467).
23. Numit pi arz sau arzmahzar - carers adresatd
Portii pentru probleme importante; a intrat
gi in romand: Arzmahzar cf.I0, II, 2, p.8.
24. Vezi nota 21,autoruI nu ptia 06 a ajuns pi ma-
re vizir.
25. Fiul lui Kowa&
26. Fiul lui Pavli.

www.dacoromanica.ro
 195

Intrun ouvint, in Etc:east& expeditie sfintg,fiind

cucerite patru ri (vilAyet) au fost num1i <= peste
ele> sangiaobey gi cadii. Asuara minelor lor de metale
gi sare au fost insgroinati emini27, lar pentru raia a,
fost instituitgt capitatia geriatului (oizyei aer9.)28.
Cu aceastA evident& cuoerire giau insugit prad& bogatk
Sultaaul, dup oe a nout binefacere beylor pi coastal
. sale, sa intors la Istanbul, oapitala imp&r&tiei.

Cucerirea cetAtii Caffa (Kefe)

Sultanul, dupl ce a fcut*atitea ouoeriri gi lu

cruri ou noroc, nu aa odihnit. Lansind inoursiuni in
toate partild gi-a anexat,imp6rZitiei sale noi Lri gi
gi-a largit mult hotarele.Apoi, trimitind gstagi, a cu.
oerit cetati gi Vari,pe care lea sVi.pinit.
. Una dintre aoeste fapte,< pentru care a :> luat
invoirea lui Allah, este toi a0iunea pentru cucerirea
catAVii Caffa. Agezat dincolo, pe Ormul Mar11 Negre,
29
in fate insulei U9-8ak Caffa era o oetate puternio4,
apartinind.ghiaur11or genovezi, in veCinatatea mongolu
lui gi ttarulu00. Din oauza constructiei sale puternice,
hanul t6t4reso31 gi mongolii inc& nau ajuns al calce
cu piciorul imprejurimile. sale.

27. Emin - aici'in sensyde administrator sau in

tendant (cf.M.Sertoglu).
28. Dare pe cap de loquitor la o anumit virstgt.
29. In text: Cetiret'Ul U ak; Caffa, agezat in
partea de suci a UrImeef cf.W.Bartbold,Kaf a
in "E.I.", II, p.657-658
30. Adicgt a hanatului t&taresc, fondat in 1438 de
Hagi Ghirai, gi a Hoardei de Aur.
31. Mengli Ghirai 1469-1474; a doua do7!nie:1478
1514.

www.dacoromanica.ro
 196

11-1.,WILL LI ..$ 0_,L.1:11";11,(

tit) KT:44-4 111C(f

t I.:Le/Ls 4iiik -.13-ti,<64/. )64 i'';4 -I 2 44

41,4), t;5:1'0
4r:e-As
Lg t.j.)`-'.;L-43.eej:;
4. ..1.A ,;;A)1A..- 4,0j6 L.A.,,10,

.6,..;,e4.0 8.0 6,.)k.b&Lae,c 4-3

Zii.);t2,1\ 44p&v1.,44:4--,4-,skoz-1.06

fOjf(LP )Ld)
'4"-**6' 4.AAIP'L'A;;X4,,A11)U.

-):),XitoLits:C.064:96;-13:-.):4it$LS96): 69).$9S,

.%:).,414)w-kp_fo.rra14.4
Leag6L.45'J4")UA3

Face. VI1,2. - Asedierea gi cucerirea cetAtii Kaffa (Kefe) de

cfttre vizirul KedUk Ahmed page /9 iunie 1475/.
Tursun bey, ms. cit. (Arh.st.Buc., Mf. Turcia, rola 33,c.534).

www.dacoromanica.ro
 197

-ctSultanul Mehmed al II-lea> a.dorit s-o

adauge gi pe aceasta impArAtiei sale. Numind
32
un valiu dintre musulmani,pentru acea parte,
147 a poruncit echiparea gi inarmarea cortibiilor
cu gindul de a desfiinta darea ghiaurilOr.Potri-
vit cu acest ordin, a fost infiintatA indatA 0
flotA.
L-.StrofA in gase versuri>Nazim
DacA ar vedea aceasta gaziul Lmur bey33
Va spune ca nu este altA flotA ca wa.
In aceastA privinO, maonele (mavna1ar)34
gi galerele (kadirgalari)

Ai crede cA inaintau ea un munte pe apA,

De strAlucire au devenit pare& un vulcan
(nistan),
De steaguri rogii,parcA o grAdinA de tran-
dafiri (gUlistan).
Numindu-1 cApeteniw(begbug) 35pe Gedik
Ahmed paga36 , i-a atagat oaste. i cu aceastA
1

flotA a dat navalA asupra Caffei. Traversind Ma-

rea Neagra, a ajuns la menzilul tintit pi a Ina-
intat asupra < Caffei> . FortAreata,vestitA
In lume prin trAinicia sa, a ajuns In scurt timp
la pragul cuceritorului 41alostcuceritA cubgtaie

32. Valiu - "guvernator",aici in sans de ma-

re amiral.
33. Umur bey, principe de Aydin (134-1348),
care gi-a petrecut viata numai in expe-
ditii pi lupte navale (Vezi Cronica lui
Enveri, DUstUrname).
34. Mavna sau Maona, categorie de vas din
flota otomankcu 26 de perechi de vis-
-lagi (M.Sertoglu).
35.Babog, aicilmai mult in sons de amiral,
c . .J1,21/3.137.
36. Pe atunci mare vizir.

www.dacoromanica.ro
 198

de tunuri din partea ogtilor oredincioase ale

sultanului. In urma ouceririi, a inogput in
mina < turcilor>. din tot oe aveau mai scump
frinoii (Frank137 gi rugii gi greoii (Rug) pi
mongolii, bogAtii gi comori, o prada aga de bo-
148 gatti,inoit nu era o treabg prea ugoara a le so
coti.
Dupti aoeea, toate oetgtile din imprejurimi
aduoindugi pi oheile, piau inolinat grumazul
pi sau supus. CetAtile fiind oucerite toate
numele sultanului cMehmed al IIlea ==>, cu
toate tinuturile lor, au fost ocupate gi stApi
nite. Dupl. ce,a Lost instituita capitatia ge
riatului qi dtri1e obipauite, impreunA ou bog6
tia de pradA far t!. socoteal, inc6putti in miimile
lor, sau inflitigat sultanului. Aceastil ouoeri
re a avut loo in anul 1475 (880 H.).

37. Aid., genovezi.

www.dacoromanica.ro
 199

Text in alfabetul turo modern

96 BOSNA'NIN FETHI

Bosna ve Hersektin tamanen fet<b> edile-

rek Islam memleketlerine iltihaki ve Islam
nuru ile aydinlatilmasi,Fatih'in Unceden tasar-
1adigi planlara dahildi. Bu hayirli ig isettist
Uite yapilan sefer-i hUmayun ile hakikat oldu.
Bosna memleketi kudretten mahrum olmayan
orta derecede memleketlerden olup tabiat gu
zelligi ve suyu ve havasinin letAfeti ile tanin-
migtir. Birmemleketin gftelligt tarif edilir-
ken "Bosna misillU rAna Ulkedir" denilirdi.Mah-
bub oglanlari ve mahbube cariyeler, servi gibi
boylari ve glizelik .sifatlari ile Alemde gUneg
gibi meghurdurlar.
Beyt:
Kamet-i rAnalarindan utanir serv-i sehi
01 dtyarin bag U raana budur ki urmaz
kadem
Serm eder gimgad kadinden sanavber te*k
eder
Salmazar baga daglara oldular sabit ka-
dem

Bu memleketin, kuzeyi EngUrUs memleketi,

gUneyi ve batisi ise derya ile gevirilmistir.
Fatih Sultan Mehmed Semendreyi almrk sureti
ile Bosna'nin dahi yakinda Osmanli Ulkesine da-
hil olacagini iparet etmigtir, Krali,Despot'un
97 kizi ile izdevao ettiginden, Semendre Uzerinde
hak lda etmig ve - Despot kizi - // mUlkUdUr7
davasinda bulunmugtu. Ayrica memleketin ic

www.dacoromanica.ro
 2oo

durumu gaYet icUtil olup halk, hUkameti ve idare-

cileri sevmezdi. Maomitsrift. zulUm ve baskilari
neticesi yalniz hali degil, bazi asilzadeler
bile giddetle Tdrk idaresini istiyorlardi.TUrk-
lerin idareye getirdikleri dUzenln huzur, mai
ve can emniyeti bakimindan ma'am ve meghurdu.
Muzaffer Osmanli padigahi, IsVm'a davet
etmek ve huzuru getirmek 1;1 maciile Bosna Uzeri-
ne sefer-i LUmayun buyurdu. Ehl-i Islam hUsn-li
sefa ile o bUlgeye tevcih gUsterdiler.
Menzil menzil, hAh yaylaklarda hAh ovla-
rade merhaleler kat ettiler.Takriben iki ayda
tak-i devlet serhad memleketi Uzerinde kuruldu.
Zeferin ilk merhalesini tamamlamak iin Bibofce
kalesi ve Bosna memleketi Uzerine geldiler. Ta-
raflar arasinda azim conk ve acaip harp oldu,
Bunca, dayanikl161na ragmen kale, Alemlerin pa-
digahi gelmeden onun Jpillari tarafindan,bad-1
sabanin gUl bah9eildi. Diger kaleler akibetle-
rini dUgUnUp tedbirler aldilar. Fakat, sultanin
askkerinin kuvveti kargisind^ hic bir gey yapa-
mayip nahiyeleri ile birlikte Osmanliya tAbi
oldular.
Fakat bazi kAfirler, akilsizliklari sebe-%
bi ile olsa.gerek(t>ir, isyana ve kargi koymaya
bagvurdular. Sarp yerlere ve becemelere ve bems-
nelere sitindilar. Sultan-i Ebul Fethlin bura-
lara yaptib. gazalar ve cereyan tarzi anlatilir-
sa, ancak zamanin sahipkirani Tirmur'un Hindus-
tan memleketine yaptigi gazalarar denk dliger.
Hatte ondan daha ziyadedir.
98 MeselA, bir becenl tepe var ki, yUce dag
etiginde yalin kayadir UstU agagisina havale 01-

www.dacoromanica.ro
 2 ol

mugtur. Bir yaniadan merdiven geklinde yol ter-

tip etmigler ki, birer cikilir. Ortasi ise gayet
derin magara'dir. Biraz gidilince iki fersah
uzunlubnda vadi geklinde bir yol oldub gUrit-
lUr Etrafi agaclik ve kayalil oldus6u icin yolu
bilmeyen adem ob.ubun gitmesi mUmkUn olmayip nice
tehlikeleri vardir.
Bunun gibi earp yerlere ve hagin daglara,
etraf nahiye ve kUylerin kAfirleri toplanmiglar,
baglarinda reis olarak bir iblisi secip, inad
Uzere israr gUsterip sultanin kahraman askerine
kargi kavga ve mUdafaa tertibini almiglardi.
Bu inad ve dugmanlik hirsina karpilik ted-
bir olmak Uzere orduyu zafer, bu beceneler ya-
ninda konar, kAhi tekbir ve gUlbank sealeri,ile
Uzerlerine yUrUyUp kavga ve yagma ederlerdi.Kgh
sultanin emri ile Mahmud Papa ve sair beyler,
Allah'in kuvvet ve yardim ihsani ile,beceneler
icine dalip fethe mUyesser olurlardi. Kimini
ategle zebum ederler ve kimin suyunu ve,yice-
gini kesmek sureti ilnee feth ederlerdi.Magara-
dan o kadar gok esir ve ganimet cikarmiglardi.
ki, kAtipler defter tutmaktan aciz kalirlardi.
Bu aogib ve gargib oenkler gByle vski
olurdu. Dabs' bitipik, ugurum ve kaya dibinde
Islam kuvvetleri ile kgfir tutugur, merdiven
peklindeki tagtan yontma.yoldun dbgUge beoene
aglzina kadar cikarlardi. Kgfir cemAatl Ustte
.ve toplu oldugundan, TUrk'Un derhal galebesi
mUmkUn olmaz ve bir kae; Islam askeri yirmi kg-
99 firi oyalayip yoldaplarinin tez elden be //
cene agzina gelemesini mUmkUm kilardi.Gaziler
zafere yol acmak icin kilic kilica, sac saca,

Cth. 077 Ai Ise. II

www.dacoromanica.ro
 2o2

sakal sakala olurlardi. Bti conk arasinda MUs1U-

man Ye kgfir kucaklagirlar biribirierini Yere
alip bazi azalarini kirarlar hatta uguruma yu-
varlanirlardl.Gaziler zafer ve yagmaya el uzan-
tinoa mUdafiler kagmaya baglar ugurumlar ve ka-
yalik sebebi ile kendi ihtiyari ile terk-i oan
ederlerdi. Geri kalan kgfir ise oezasini geker
ye askerin kilicina garparda.
Hikgyeyi kisa keselim, Zaferler kazanmag
esker, hangi kaleye ve beceneye ayak basti ise
Allah'in izni ilefetih mUmkUn ve kolay oldu.Bu
tantana ile sipah-i zafer pengh bu mamur mem-
leket iginde deniz dalgalari gibi yayilip zafe-
re ve yagmaya el uzattilar. Yukarda zikr ettigi-
miz servibYlu dilberlerden, her gazi tuzagin-
da begten, ondan, onbegten agagl olmada.
Otag-i hUmayun Trovnik adli yerde kurul-
du. Bir.esir geirdiler. Kralin nerede oldugunu
soruldu. Yayge kalesinde oldugu keskin olarak
bilindikden sonra ferman-i kaza goyle cereyaa
buldut - Mahmud Page. Rumeli askeri ile Uzerine
ilgar ede ve bu gazada kral, henUz gaflee vs
gurur iginde iken kalede mahsur oluna.-
. Mahmud Paga Yayge nahiyesinde Derbav sayu
kenarina yetigti. Ve bir dil tuttu.
Haber aldilar ku Kral dUn ikindi vakitin7
de kapusu halki ile Sokol kalesinden yana gitti.
Bu haberin mania olmasi Uzeri Sokol kalesine
yUxUyUg emri verildi.
Kafir mekgn degigtirmek sureti ile, hayli,
mUdafaa tertibi almig ve mukabeleye dahi zemin
hazirlamig.
loo Sonra bir dil daha tutuldu.Bu esirden gu
MallImat alindi.
www.dacoromanica.ro
 2o3

- Kral gees geldi, bize talimet verdi.

yikti GUltic kalesi tarafina gitti.
Ayni haber tutlan bagka dillerden dahi
alininca, Sokol ile GUlUo arasindeki derbundde
megverete oturdular.
Krell Yayce'de muhasara etmek mUmkUm ol-
madi. Yarar hile bilen kifirdir. Bir nice adami
ile dagdan daga yUrUmek gelir. Padipahin asks-
rini bUyle derbentlere sUrmek ve dag oag dol -
tirmak isabetli bir karar degildir. Varalim
Yen(' Kelesini muhasara edelim dediler.
5Uz buraya gelince Mahmud Page iltifat
etmedi. Ferasetle dedi ki - KAfirden haber al-
dim. Oklanmig avimdlr. Bir nice uygunsuzluk ve
korkaklik icindedir. Zamaninda hUcum edip dug-
mani maglap etmek grektir. Bunun Uzerine,bey-
ler ve askerler ilk akgamdan ed9Up derbendl
girdiler. Megaleler yandl. 0 karanlik,gecede
dag ve dere gUbdUz eibi aydinlik oldu.Sabah
namazi derbend agizinda kilinip, Hazret-i kl-
lah'a cok dueler ve yalva2iglar oldu.
Beyt:
YUzUnU.ki yere sUrUp eyle talep
Ki verir muradin kigiye Calap
GUltic havalisine yerlegtiler. Tirhale san-
lol cegi beyi Turhan Bey oglu iimer Bey daha onceden
gzol olarak // ileriye salinmigti. Ondan haber
elancli ki, kral kalede gafil oturur. Bunun Uze-
rine, derhal alaylar baglandi ve kaleden yana
yUrUyUge gegildi. Cerhaci ileri at sicratti. .

Fakat arada gecit vermez bUyUk bir nehir vardi,

Ve kAfir nehir Uzerindeki tek kUprUyil kesmigti.
Bu sebepden eskerler yUzdUrUlmek sureti ile
www.dacoromanica.ro
 2o4

kargi yakaya gecirilip kale Uzerine varildi.

Kral ise, padUahln askerlerini henUz irek-
ta bildiginden gelenieri akinoi birlikleri !Handl.
KUcumseyerek kalede lturup garap kadehleri ge-
tirtti. Tahrlk etmek maksadi ile dev assail kA-
firine on TUrk bagina bir dolu icirdi.Kendisi
de oenk temAgAgi icIn yUksek bir bur9 Uzerine
91kip, hazir bulunan kuvvetlerinden atli ve yaya
muhkem alay tertip etti. Etrafini tUfenkendaz ve
darbzenlerle kapatip,gehir uounda mevzuye boktn ve
burodan seyiroi oldu.
Sehir uounda siralanan bu kuvvetlerovu
yUzUp kargi yakaya gecen yigitlere mukabele edin-
ce, her taraf tekbir ve Allah Allah sesle4 ile
do7du.BUyUk bir kirigma didigme oldu.
Nazim:
Kiliclarkedildi.ve sindi sUnUler
Dolupdurdu meydan kan ile serAser
Kovan arislydi sanaydin tUfekler
,Masum andan oldur ki Allah bekler
Ugar zenberekler 9ekirge misili
Kime konsa cAnindan ederdi kali
1o2 Neticede Allah'in yardima ile, henuz Mah-
mud Papa gelmeden kAfirin yUzUnU dUndUrUp bir
kismini kirdilar. Geri kalanlar ise can derdine
dUgUp kale igine dar girdiler.Mahmud Page yeti-
gince kale muhasara ndildi ve gehrine ategler
atildi. RUzgArin yardimi ile kale kisa zamanda
zebun olup amen diledi. Kral begun. kurtarmak
igin bUtUn kalelerini ve hazinelerini vermegi
taahUt edip czkti. Dogruca dergAh-i zafer pena-
ha gUnderildi.

www.dacoromanica.ro
 2o5

Mahmud Paga kralin kUtlk kaidaqinin

Azucay adli kalede saklandigini igitince der-
hal Uzerine yUrUyUp muhasara etti. Kaledeki-
ler mukavemete cesaret edemeyip teslim oldu-
lar. Kralin kardepini dahi cikarip verdi.ler.
BUylece pah-i ebul feth ,zaferler ka-
zanip Yayce kalesi Uzerine kondu. Kral vet ka-
rindaqi tutuldu. GUzelik ve saglamlikta ben-
zeri olmayan Yayce kalesi padivih mem1eket7.
lerinden olup onun iradesine teclim edildi.
Muzaffer padtvi.h, kalede bulunan edile-
ri cikarip bazisini beylere bahq etti.Bazila-
rini da kalede birakti.
Bu fetihler ve galibiyetlerden sonra,
padi4ah Mahmud Paqatyi Hersek Uzerine Onder-
di ki, o dahi kral naziriri bir memleket beyi-
dir. Ilerilere kacip denize u1a01.9an1i esker
onun,dahi ekser kalelerini Nire memleketini feth
etdi. Hersek beyi daha sonya, oglunu astane-i .

devlet hizmetine gUnderip af talebinde bulundu.

Ve aff-i sahaneye mazhar oldu.Oglu dahi devlet
163 kapusunda hismet Orenlerden olup, kAh Anadolu
beyi // kAh deniz beyi oldu. Daha sonraki biro
iki yil icerisinde Hersek'in,tamami Osmanli
toproklari arasina dahil oldu.
Bundan gayri, dar-Ul Islgmla Bosna memlee-
keti arasinda Kovacoglu v Pavlioglu adli meg-
hur, iki kgfirobeycegiz vardi. Ikisi de ayri
ayri beylik edip fitne ve huzursuzluga meydan
verirlerdi. Bu kgfirlor dahi bendeggn-i devlet
tarafindan tutulup devlet-i aliye teslim edil-
diler. Kaleleri ve memleketleri tamamen allnip
IslAm memleketleri arasina dahil oldu.Hasili bu

www.dacoromanica.ro
 2o6

mUbarek seferde dUrt vil&yet feth edillp sancak beyi

ve kadilar tayin olundu. Madenlerl ve tuz ocaklari Uze-
rine cizye-i ger'i konuldu. Bu feth-i mUbinle bol gaai-
met elde edildi. Sultan, beylerine ve askerine.ihsanlar-
da bulunup devletinin merkezi Istanbul/a dondU.

www.dacoromanica.ro
 2o7

VIII
ORU9 BIN ADIL

Unul dintre (lei mai vechi. cronicari turoi otomai

Oruc-"post", fiul lui Adil, s-a nApout la Adrianopol
inainte de mijlocul sec. al XV-lea. Din partea introduc-
tivA a cronicii sale rezultA cA era fiul unui neguator
de mAtase (el-kazzas). Un timpa fost secretarul "elks-
tip" sultanilor Murad al II-lea pi mai ales al lui Meh-
med al II-lea "Cuceritorul". Dup cucerirea Constanti-
nopolului (29 mai 1453) 8-4 mutat la Istanbul, noua ca-
pital& a Imepriului otoman. Fin& aoum cItiva ani se are-
dela cA Oruc a murit pe 14 afirpitul sec.al XN-lea (cf.
Cronici turceeti..., vol.I, p.47). Or, destoperirea unui
act de donatie al ninth:10.11pr p4oasa (vakif) din Adria-
nopol ai publicarea lui de cgtre cunoscuta cercetAtoare
Irene Beldiceanu-Steinherr (Paris)1, ne-a argtat cg la
1509 Oruc era inc& in viatA. Intr-un manuscria din cro-
nica sa (ms.Oxford) intitulat& Tevarih-i al-i Osmaa
- "Istorile dinastiei Osmane" se trateaz& evenimentele
Imperiulul otoman de la inceput ping la anul 14.67/872H.)
anul expediViei impotriva Caramaniei (Karaman). Intr-un
alt ma.(Cambridge) se cOntinu& descrierea evenimentelor
istorice pinA la,1494 (899) cind are loc o expeditie Im-
potriva Ungariei. Un al treilea manuscris a fost desco-
perit in Biblioteaa orapului Manisa. In ultimii ani
(1972), turcii au publioat o ediVie.in transcriere la-
ting, ilustratA ou oiteva facsimile. Mai inainte (1925/
1926), pe baza color dou& manuscrise din Anglia,Cronica
lui Oru9 bin Adil a fost editatA, in caractere arabe ,
de Fr.Babinger.
1) MI legs pieux du chronigueur Uruj by Irene Bel-
diceanu-Steinherr, in "Bulletin of the School
of Oriental and African Studies",Univ.of London,
vol.XXXIII,Part 2, 1970, p.359-363.
www.dacoromanica.ro
 208

In prezentarea extraselor algturate (traduoere

gi text) am tinut seama de ambele editii. Fragmentele
care urmeazd se referg la cuceririle lui Murad I in
Peninsula Balcanicg (Rumelia), situatia dup bdtglia
de la Cossovo, bgtglia de la Nicopol, stricarea mora-
vurilor otomane. (cf.Cronici turcesti...,I,p.47).
Orug b.Adil. Tevarih-i al-i Osman, ed. Franz
Babinger, Hanovra, 1925-1926 (1343 H.), 14o p.(text)
+ 16 p. pi Orug Beg tarihi (Cronica lui Orug bey),
Istanbul 1972, 141 + XLVII p.+ face.

Traducere

Din cuceririle lui Murad I in Rumelia.

23 "... Dupg aceea, Murad han a trecut iargpi din
Galipole (Geliboli'den) la Malgara (Magalgara)1,<iar>
pe Evrenos bey pi pe Lala Sahin trimitindu-i au oastea
rumeliotg, aoeptia au cucerit Terfozi'u12. Dupg ce 6-au
intors de acolo s-au intilnit din nou au Murad gaziul.
Dupd ce au plecat pi de acolo, au ajuns in pgrtile
ctirguluis- Ingingiz3. Mai era o cetate care se numia
Polnia (Pulnia)4, cgreia turcii Ii spuneau Tenkri-Yik-
digi (Yakdugu)5 . Este o fortdreat puterniog.Populatia
acelui tinut (vilgyet) a fugit pi a intrat in aces for-
tdreatg. .< De aceea ). Murad gaziul a venit i s-a

1. Malkara sau Migalkara.Defgrmare din Mihal-Ka-

riye - "satul lui Mihal" in aprOpiere oe Aori-
anopol. cf.Pitcher,op.olt.,p.159.III.
2. Terfoz, localitate lingg Adrianopolofaitcher,
op.cit.,p.168 II.
3. Localitate in apropiere de Istanbullof.nai sus.
4 Apollonia in Peninsula Balcanicg,in Rumelia.
5. Tanri-Yiktigi - "DArimat de Dumnezeu", pore-
old data cettii de mai sus.

www.dacoromanica.ro
 2o9

npustit asupra cetAtii cu gaziii si. Timp de multe

zile au asediat-o , dar:,- nu s-a putut lua. Atunoi
cind sultanul Murad gaziul a vAzut o nu se poate lua
ou luptA,a privit inoA o data asupra cetAtii zicind:
"Dumnezeu s-o dArime pe aceasta", a oftat ou durere .

Un timp a respirat, rugAciunea sa a ajuns la locul ci-

tat. Chiar in acel moment a plecat de line. cetate gi
a ajuns cu noroc la un copao "stufos" (kala) cAruia I.
se spunea "plopul". Si astazi mai are urmA, t-a mai
rAmas radAcina. Umbra sa ocupa un loc intins.Sultanul
Murad han gaziul, neputind s ia cetatea, a venit pi
s-a rezemat cm spatele de copaoul sAlbatio unde >-
pezuse. Pe :And era in aceastA frAmintare, dupA un
moment de observare a sosit o gtire prin care au.spus:
"Sultanul meu, o parte a fortAretii s-a dArimat".S-a
prabugit prin puterea lui Allah cel preainalt,fAcin-
du-sm praf gi pulbere. Sultanul Murad han gaziul 1-a
numit pe acel arbore sAlbatic "cel norocos". Murad han
gaziul a .trimis acolo> pe Lala Sahin, care,
oe a a uns, a luat prizonierii fortAretii, a adunat
gi i-a adus bogAtiile sale. Dar la rugaminte, au eli-
berat larAgi populatia cetAtii, cu inteleger, gi anga-
jament. IarAgi a plecat.fiecare la locul sAu. In inte-
riorul acelei CetAti au gAsit vase de aur. Gaziii gi-
au pua aoele vase de aur pe cap. De atunoi a rAmas
obiceiul de a pune pe cap cAgtt (UskUf)6 de aur.li din
not' sultanul Murad ban gaziul a plecat de acolo gi a
sosit la Adrianopol. L-a trimis pe Haireddin paga7 pi

6. UskUf, inseamnA gi "bonetA de aur".

7. Candarli Hayreddin, primul kadi asker gi apoi
vizir otoman pinA la 1387.

www.dacoromanica.ro
 210

pe Evrenos bey zioindu-let"Mergeti gi cuoeriti tAri ai

vilaiete". Evrenos bey a ajuns, s-a strlduit din greu,
si a oucerit Sketta (Isketi) pi Marulia luindu-le si
haraciul. Era un sangiao bey o4ruia i se spunea Deli
Balaban9. .c.I.Aoesta:,- a mere asupra oetatii Serres
(SirUz) , pe acre a asediat-o. De asemenea, a mers
gi Lala plain pi au ouoerit -Et cetAti1e- KavaZla gi
Dirama gi ZihnalApoi, au mers la Kara-Feria11. Au ou-
oerit-o gi pe aceasta. Si in tinutul Saruhan12 erau
1

13
yoruci (y3rUk1er) nomazi. I-au deportat pe toti aces.-
tia si i-au dus in pArtile Serresului. Dupl aoeea au
14
mars pi au cucer.,t Manastirul . Apoi, au clzut asupra
oetAtii>- Salonio (Selanik), dar neputind s-o ia,
i-au ouprins tot vilaietul. Mergind gi de acolo, au ou-
cerit tinutul independent "Karli"15 in 787-cal hegi-.
rel" 16. Dup aoeea, Murad han gaziul a inoeput 85. se
rAzboiascA au Lazog1u17. Lazoglu i-a trimis sol (eld.)
care i-a graft: "Desigur, sA vinA s se razboiasoa oU
acesta". A venit aceastA gtire de la Laz -g=Arl>. pentru
rAzboi. Murad han gaziul, de asemeneala imprAstiat in

8. Localitati in Macedonia.
9. AdicA Balaban cel nebun.
10. Localitati tot in Macedonia:
11. Beroia in antichitate, Verria in evul msdiu
pina astazi. Turcii 1-au tradus din Mitvro-.
Verria.cf.crt.Karaferya in E.1.1142936),P.
175 (J.H.Kramers), cf. si mai etas.
12. Saruhan, provincie in Anatolia apv^tamA.
13. rdruk sau lrUrUk, un felde tigani nonazisof.
Pitcher,op.cit.p.168 II.
14. Getate gi oras in Macedonia,locult de arolati.
15, Karlovattinut gi orag azi in Bulgariaaarlovo
16. !dn'PaNg.- 1 febr.1386.
17. Lazar Greblianovioitregele Serbiei.
www.dacoromanica.ro
 213.

toate pArtile sorisori (nameler). A adunat osti.Stria-

gind pe gaziii din Anatolia pi Rumelia a pregAtit zeoe
mii de idedectri (yalra) din Anatolia li zeoe mii de a-
zapi (azub) din Rumelia; pi dupl oe a mai adunat un ri-
18
ear de doutizeci de mii de akingii , s-au fAcut laolal-
tA 5o pau 6o de mii de oameni; a iepit gi a ajuns la
Kosovo. Aoolo a avut loo intelegerea aliatilor.De ase-
. menea Lazoglu a strins opti de la sirbi (sirfdan)lde la
bosnieoi -(lazdan),,de la qlbanezi (arnaudan) pi de la
unguri.(UngUrfhien). De asemenea pi acela a iegit la
Kosovo. Murad han gaziul pi-a adus ou el pe oei doi
fii ai sAi la < o'are > au stat in cele douA flanouri
(kol). El insupi a stat in centru (FBAUsde). Cele doll&
opti intilnindu-se intro ele, s-au rAzboit tare. In
sfirpit, multi ghiauri nenorociii fulnd omoriti,oastea
lor a foot invinsA; toti (kamu) au plecat. Pe oind op-
tile pleoaserA in toate pKrtile, Murad gaziul rAmAse-
se singur. Intro timp, din intimplare- , a iegit
un ghiaur2o dintre morti pentru jertfA, care a inain-
tat zioindl"voi sAruta mina padipahului". Dar n-au
stiut o acesta> fusese unul dintre beii ghiauri
puternioi. A fost o neglijentA. A fost predestinat oa
el insupi sA fie ajuns de nemorocirea
mortii. Nimeni.nu poate sA se opunA oeasului moryii.
Blestematul avea ix mimeo& um hanger strAluoitor.Acl-
ta, dupA oe a venit 1-a lovit ou hangerul pe padisah 1

18. CavalertneregulatA sub oomanda ereditarA a

Mihalogliilor.
19. .i.dioA pe Yakdb si pe Bayazid ou ()stile sangea-t
ourilor lor.
2o. In alte croniois Milop Kobilici sau Obilioi.
21. Adios pe sultanul Murad I.

www.dacoromanica.ro
 212

)1

_I. Munuren Sup Waist Moe tarafindass ;chid ad71;;;;I

Pl. II. - i',7:iniatura de N. Osman reprezentind asasinare.,
Sultanului Murad I de sirbul Milos Obi1ici7 in Mta.lia de la
Kosova (iunie 1389).
Din Iiiinername, ms.orig in culori, ed.cit., fol. 6.

www.dacoromanica.ro
 213

pe cind statea pe cal. In anal moment, Murad han

gaziul qi-a gasit moartea de erou martir (sehid).
Milostenia lui Allah cal preainalt sit fie asupra
ea 1
<=Patru versuri (beyt) privind moartea
sultanului Murad I la Cosovo
26 Cind Murad gaziul a ajuns in lumea calor
drepti, Allah s5.-i lumineze mormintul, beyii, la
rindul lor, au venit intr-un loo FA au flout in-
telegere. Ei au gasit c sultanul Bayazid han es-
te potrivit -e:sti. fie > in locul tatalui sau. Au
trimis gtire lui Y'akub Celebi zicindu-i: "Vino,
te vrea tatAl t4u". L-au adus, pi in gort au &vat
grija lui, <:adicA 1-au omorit>. .(cf.P1.)
Dupg ce sultanul Bayazid han a fost flout
padipnh, s-au apucat iarligi de lupta. Tipind: "Ma-
re-i Allahl, au atacat dintr-un loc. Au facut un
mare razboi. Ix acel timp, priazindu-1 pe Lazo-
0.1122
si pa fiul s1u23, i-au adus la saltanul Ba-
yazid han. La porusoa sultanului Bayazid, de.ase-
manes, le-au taiat capetele la amindoi
Ghiaurul fiind infrint, gaziii biruitori
qi victoriogi au venit iarAgi la Adrianopol, cu
bogAtii din prad6. Sultaaul Bayazid han s-a age-
zat pe tron. Viata hanului Murad fiind de 73 de
ani, a domnit timp de 3o de ani.
Situatia dungi batKlia de la Cosovo
In 788 al hegirei24, sultanul Bayazid han
a mere pi a oucerit Kratova (Kara-Tova)25. De acalo

22, Lazgr,despotul Serbiei mari.

23. Stefan Lazarevi6.
24. 12 febr.1386 - 21 ian.1387.
25. Regiune minier4 in R.F.S.Jugcslavia.

www.dacoromanica.ro
 214

a mars gi a trecut in Anatolia. Cadavrul gaziului

Murad han 1-au inmormintat la Brusa. Efendiul 26
Ishak bey, cAruia i se spunea Paga Yigit27, aoela
28
a mere gi a cucerit UskUptU. (Usktibli) . Mai era
unul cAruia i se spunea Firuz bey29, acela a mews
gi a cucerit VodenagiVidinul. In sfirgit, au ve-
nit gi s-au acezat la Adrianopol.
Evrenos bey 30 la rindul sliu, a cucerit
Vodena gi Cetruze31. Firuz bey a trecut in Tara
RombineascA gi a fAcut incursiune (akin). A vault
ou pradA fcerte mare...
27 32
... In 791 al hegirei a trecut in Rume-
(28)
hia, uncle, > a cucerit tara sirbeasoA (sirfilid0
ci Overginlicul33 gi a lAsat vAleleu (velvalav)
tara ungureascA. Timp de o lunI a fortat Belgredul,
dar neputind sA-1 ia, s-au intors iarAgi, in 792
34
al hegirei
Sultanul Bayazid a venit de aoolo pi a cup-
cerit Nicopolul (Nikbuli) gi Silistra (Silisre ).
Pe atunci beiului TArii RomAnesti i se spunea
9

26. Efendi,"dome (gr.), aici in sons de das-

cAl.
27. Igit paga, cuceritorul Bosniei;Yigit tc.-
viteaz.
28. UskUb- Scoplje in R.S.Jugoslavia, awe-
rit in 1391 de Yigit paga.
29. Pare a fi un renegat neamt Fritz (?) mort
in bAtAlia de la Ankara (iu1.14o2).
30. Evrenos bey a fost beylerbeyul Rumeliei.-
31. Tirguri gi cetAti in Peninsula BalcauicA.
32. 31 dec.1388-19 dec.1389.
33. Gtivercinlik to.trad. din sirbA Golubab
-"porumbisten.
34. = 2o dec.1589 - 8 dec.1390.

www.dacoromanica.ro
 215
,tA

(51.1 kat:j. 3 0.3,1 4K;3 3TtV, 31;-,r. kr .1-Ze.0 0.A;1 A.)

a.1/411 3 Lc; _,42. 4 L5 3.3.;1 LAl
a..k1 , 3 40i.3,;14.:c

-513 (AI c-iy- s-k!--5- klio pi .4;J! ..)LJJ. jy. a.34

sairl!..9 LPAiiJt i,iJ4 j 0-JAI j axl
3La1, :ut a..it "...laws' s i.).3.3_,C1 al _A
2-1-VL J.,A; u',15--4.)..11 UAL .JLAI.
A;

-leitlt ZOO-- s.>) )1.5 ,e-a! Coi ji eiC SAil

0.3)LS-3 LL r,:. cp.0 rilo set;13-1*LA
0 ! Lol jiiit' _it" )15 (s-ti,111)ka i tfy-\ t

JY.X C56. ',4.3 ./14331 3...v.) JILL kr)..t.,JII

jU
I

d,...t1 I, Leji 1 LLA ,,Jj; jI &Lt.. a 41

)06; U..* jt J,1).1 jlt.SJ:.14ty.
f 0. j! ))1C)4j1/4.35-1 3.3,1 J.91 47S.131
a-,)xii I
J! 4.2 ,311).1 0C )15- %.
45:t3,15- a45-- JAY jA;y. 4.....S4:1.3.41 314....
Jar. 3.1.fitc LI jy. aaril I 341..
U3L a-d-Y-r,4 4,10.)! u>1.) J31

a 45 dt')11 .4:1_914c; ,e.tr5 jj Y.X auk!.

AJI ctla I ;SAG ji 0.1%A jCP y
) Lej.A.S. a.3,,13 6). iy.,...).A;.1 :Alt- jit a.3f.
a.At ako 4:11 pit) .,.3.tla341....4.)
0U2L. &AA

011 ji rc.A.15- axl 'Las. .

4.7.4 )4." Lc 4):/3I Lsi.Y4c; .).51-C y

Pl.VIII.-Fragment din oronica lui Oruc bin Adil

privind lupta de la Argep intro farces
gi Bayazid "Fulgerul" (1394):

www.dacoromanica.ro
 216

35
Mircea (Birgit Mirgi) ghiaura. < loesta> a
iegit in fata sultanului Bvyazid pi s-a rAzboit
apa de tare, incit au murit o multime de oameni
de la musulmani gi de la ghiauri. Oastea ghiaura
era multa, neputindu-se BA se desparta una de al-
ta, se pare cA musulmanii erau mai slabi.Atunni>
papa 36 a flout un plan. A fAcut sA se aprixdA tor-

te pi a pus sA se transporte cadavrele cite erau.

N-au lasat nici un cadavru musulman la looul au-
mit Argep (Agra$) gi cum s-a facut dis-de-diminee-
tat au plecat din acel loo. Ghiaurii, de astmonea
au fugit irtr-o parte. Beiul ghiaur ..Mircea>. a
trimis un om la looul de lupta. Au vAzut ca nici
unul dintre morti nu era musulman. Mircea a venit
el insugi gi a vAzut cd nici unul nu era dintre
mortii musulmani. Dar erau multidistrugiddntre ghia-
uri. Ghiaurul fiind coplegit de spaima, s-a ingro-
zit. De asemenea ci acela s-a due gi a fagit lars
tr-o parte. La rindul sau, gi sultanul Bayazid a
venit gi a trecut Dundrea (Tunai). Din Nicopole
a venit la Adrianopol. Apoi, ghidurul Mircea sla-
bind, s-a supus haraciu1ui38 in 793 al hegirei39,
De acolo a plecat spre partea MOreei (Mora), tar

35. Adica Mircea eel Batria.

36. Djandarlu Ali papa, mare vizir intre
1387-14o6 dec.
37. Intr-o a1ta versiune a cronioii:cwas.
"lupta".
38. Cronicarul Orug nefiind contemporan,nu
se *tie dacd Mircea eau Vlad Uzurpato-
rul a platit haraci (1394-1397).
39. = 9 dec.1390 - 28 noiembrie 1391.

www.dacoromanica.ro
 217
4o
el insugi a gezut la KaraFeria gi a dat voie stli se
faa inoursiusi in tinuturile din imprejurimi in 794
al hegirei 41
ip

Prima asediere a Constantinopolului

DupX aceea, sultanul Bayazid a otizut asupra -cos

tAtii > Istanbul (Constantinopol) pe care a asediato.

B5tglia de la Nioopole

Pe cind era aceasta situatiel a venit gtirea care

spusea oti a sosit craiul ungureso44 gi a cAzut asupra
Nicopolului. Atunci cind a auzit aceastA gtire, .< sul
tanul Bayazid> a inaintat cu zeoe mii de voluatari
(gUnti1111) gi sa intilnit .ccu cruciatii> pe ling&
Nicopole, undo a dat un atao paste noapte. Ghiaurii
beti, ziciad:"a venit turoul", sau.atacat unii pe al
tii, au azut in apa Dungirii pi au purit. Insugi craiul
abia a sapat gi a plecat. Gaziii sAturinduse de pradA
sau intors din nou la Adrianopole.
In 795 al hegirei43 , sultanul Bayazid sa napus
tit iargi asupra Coastantinopolului, dar in cele dia
urmi incheinduse pace, au agezat acolo un om numindu-1
44
cadiu . Apoi, a cldit o fortAreata in fatacloce-

4o. Adicd Verria din Macedonia (cf.mai sus a. ).

41. =29 noiembrie 1391 - 16 noiembrie 1392.
42. Regale Ungariei pe atunci era Sigismund de
Luxenhurg: 1387-1437.
43. = 17 noiembrie 1392 - 5 noiembrie 1393.
44. Judecator musulman (to.kadi)

www.dacoromanica.ro
 218

144140001.111MFO,W,i r44.0111.447MAPA

414mA, 4t, -

4tViejilfkiin.itie
RANY/Pr" 'our
w

"A
f I- AP
fir
If:45,4ffulmT
ikb

,:ftr,(74!,,v . IQ
t1,..1.,.?j,,#ripiy-.
-..-
.. ,

1 4;N:-.,(-14.v,:.--.-qt--41e
-1,,,, ,, .-,...4,7,..r.' -1,01 ,0,,-
,. .:-.:,--tti.-4-Auliii,IMAYcil
-; 4 .',,i;,r,,,,,,,:c S.,z,.....0...,,

,..-,;..-.1...- --
.. ..... V't'
,nr...e.,.....wr}111perae011ef:2 ..14::_.'5.tr.ifi... 1ai,i;:..1'..444.41,Z...ithl...A&::7
. . Macariann MOM. 1Calesini nwhasaram ve Yilthrun Bayezkrin geI41

Pl. IV. - Miniature, reerezentnd asedierea cetAIii Nicopole

de cruciEqi si sosirea sultanului Bayezid I (sept.1396).
Din Danername, ms. orig. In culori, ed.cit., fol. 8.

www.dacoromanica.ro
 219
45 46
TarakluYenigesi , au fXcut meceturi
gi o mahala47.

Strioarea morevurilor otomane

De aoolo a venit pi sa agezat la Adrianopole.

Vi1koglu48 gia dat fata49 sultanului Bayazid.Pina
la flea lui Vilkoglu, < sultanii> au ptiau ce este
betia pi orgia. PinI atunci nu era petrecere au vin.
Pe timpul lui Osman si a lui Orhan erau crturaril
('ulema)gi dacl cineva din dinastia lui Osman oomi
tea un pacat., atunci ulemalele filgiau de la aceptia
pi nu mergeau pe lIng padigah. Nu se permiteau lu
cruri rele. Pin la gandarluKara Ha1115o pi turoul
29 Rustem51, lumea nu se umpluse de viclenie. Ciandarlu
Kara Halil a murit, gi fiul s5u 'Ali papa a devenit
vizir in locul e4u; 4:acesta > a fAcut la Adriano
pol o 01184 de binefacere ('imaret) la captitul "Po
dului cel lung" (=UzunKbprti). In 796 (sic) al hegi
re1524 atunci cind 'Ali papa a fast flout vizir,di
nastia osmanA era un 'beam necioplit (salib); au v3
lit ckrturarii pi au inceput <
sa dee.> sentinte
pi sti fac6 vicleniit atunci cind au imbr6cat ... au
'45.In'fata Oragulai Consbantinopol,cf.Pitcher,
.op.cit.p.168 I.
4b.Mecet (Eescit) te.moscheilgeamii.
47. Mahala,mahale - in sons modern,cartier.
48. Vilkoglu, Vuk Brancovici - Yukovici, dar
. mai tirziu, dup4 1427.Deci, o confuzie ou
tefan Lazarevid.
49. Pe Oliviera, fiica despotului LazAr.
5o. Cunoscut sub numele de Hayreddinoriginar
din Ciandar, or4 In Ktstrillyi a ;oat fri
mul kadiasKer magis ra tar apo
vizir.
51. De fapt Kara Rustem - "Cel aegru",venise
- la tura din Iran ('Agem).
52. = 6 noiembrie 1393 - 26 octombrie 1394.

www.dacoromanica.ro
 22o

dat sentinte". Acegtia au nascooit obiceiul de a vinde

ci de a se tirgui in tinuturi pentru aspri vechi.Cadiii,
de asemenea, au flout fel de fel de luoruri rele. Ei au
ruinat lumea prin luarea de mita (ruavet). Sultanul Ba-
yazid cind a auzit aoeasta>. a poruscit oa toti Ca-
dill, toti oiti erau, paste 2o, sa fie duai ci inchigi
intr-o casa din Yenigehir54. Apoi,sultanul Bayazid a mai
porunoit zicind: "Citi cadii ar fi in inohisoare, cu
fiii gi flicele lor, sa fie aruncati in foe. Atuaci Ali
paga a ramas neputincios, nu i-a mai ramas BA sooata
midi sAcar o vorba in fata padigahului, deoareoe gtia
el era aga de minios incit nu permitea nimAnui sA-i vor-
beasoa. Dar padipahul avea tin mascarici (nedim), us fel
de arab abisinian (habes), era tut foarte bus
. bufon.
Ali pica 1-a ohemat pe acel mAscArici gi i-a vorbit ant-
fel:"Bre, harapule, in caz daoa ii vei salva pe cadii,
iti voi face multe binefaceri pi favoruri". Bufonul, du-
pA ce a stat un timp gi s-a gindit, s-a imbraoat indata
ou o rochie gi gi-a inoaltat us papuo, apa Ii plAcea sit
fie trimis in.solie (pelkvar). Aga a venit la ospatul
padigahului. Hanul Tadirim (=Balazid) venind foarte In-
cruntat, a stat in fata acestuia. Padigahul i-a graits
"Bre, astazi ai venit foarte gatit, care este soopul
tau ? Arapul i-a vorbit:"Astazi am unele oereri de la
sultanul meu, dar ma tem 1" Atunoi padiaahul i-a miss
"Nu te tame, spune tot co vrei de la mine". Arapul i-a
grait: "Sultanul meu, cererea mea de la tine este aceastat.
ea sa ma trimiti is solie la Constantinopol (Kostantisyr0 .

53. In text: fetvai, adica fetvaletrom.fetvacf.

IO.,II,2, p.53.
54. Yenieehir -"oraa nou", in Anatolia gi ii Ru-
melia (Larissa dis Grecia).Cf.Pitcherlop.cit.
p.173 III.
www.dacoromanica.ro
 221

Padigahul 1-a intrebat :"Bre, hrrapule, ce vrei al faoi

la Constantinopol ?", iar harapul i-a rAspuns: "stApinnl
meu, Ii voi oere de la impArat (tekfUrdan) pe oitiva din-
tre cAlugAri (kegis); og. tot ii distrugem pe cadii/acesti
cAlugAri sA fie conducAtori de oadiate (kadillk). Padi-
gahul i-a rAspunsOmAi harapule, pinA ce cAlugrii sa fie
oadii, mai bine sA fie supusii mei". Harapul i-a rAspuna:
"Sultanul meu, acesti cAlugari tot au oitit, dar acegti
supugi n-au oitit". Hanul Yildirim ii vorbi zioindu-is
"MA1 harapule, acum acesti cadii, au citit pi ei.Hara-
pul i-a rAspuns:"Cel care nu poate citi poate BA fie oa-
diu ?" Atunci hanul.Yildirim i-a grAit:"Bre harapule,cum
BA facem ?", iar harapul i-a zis: "Acea treabl o gtiu pa-
ga1e1e". Atunci hanul Yildirim I-a chemat pe Ali52 paga
si adresindu-i-se 1-a intrebat: "MAi 'Ali, acum acegti
oadii sint cititi (invAtati) ?" Iar 'Ali paga i-a spus:
"Da impArate, dacA oineva nu a invdtat poate s indepli-
neasa. slujba de cadi ?". Hanul Yildirim i-a zia: "Da au
oitit <- adios. au invAtat:al Atunci de ce nu respeotA
oeea ce au citit pi fao lucruri neouvinoioase (yaramaz/l-
klar) ?" Ali pa:a i-a rspuns:"Sultanul meu, venitul aces-
tora este putin gi nu au indrumare".Padisahul i-a zis:
"Acum, sA le dai o cale-de indrumare, acegtia sA incase-
ze de la mogteniri, ca dare (realm), 2o de aspri (akce)
la l000 de aspri; si in caz &tog se scrie o scrisoare le-
gala (r'ai), la fiecare scrisoare sA punA cite doi as-
pri. Aceste dAri au fost puss de 'Ali (Halil) paa gi de
atunoi au rAmas pinA astAzi. Sespune ca aaesta este nar-
hql 56 lui 'Ili paga, care este de doi aspri... RAzvrA-

55. In text apare Halil, dar care apare ea prim vi-

zir mai tirziu, sub Murad al II-lea gi Mehmed
al II-lea.
56. Narh, taxa; pret fix.rom.nart. of.I0.,II,ltp.27o.

Cth 077 FIR. 12

www.dacoromanica.ro
.
 222
tirea lui Karamano6lu 'Ali bey, treoerea lui Bayazid in
Anatolia la 797 H..77 agresiunea lui Bayazid I impoi.
triva emiratelor din Anatolia; sosirea lui Timur
Lenk, bilt4lia de la Ankara SI captivitatia lui Bayaiid;
oonvorbirea ou Timur: "Euctin..12, -
(Dao6 ziva de astAzi bste a mea, ziva de miine este a
ta)58..
Descrierea situa iei du 4 batAlia de la
Ankara (iulie 1402)

37 RAposatul Ba1azid>Yildirm han a avut gase

fii. Unul pieAnd in timpul luptei, i-au mai r4mas cinoi
fii. Unul era emirul Suleyman, unul Mehmed hang unul
'Ise gi unul 'Musa pi altul mai mic era Kasim, care pe
atunoi au fost bey. Emirul Suleiman avind oa vizir pe
'Ali paga pi ag4 de yeniceri> pe Hasan aga gi ea sub-
.

as159 pe Ine bey, i-a luat pe acegtia gi au pleoat ia

Rume11a 60 . pupa ce au venit, s-au agezat la Adrianopol
La rindul sAu oultanul Mehmed era la Amasiaa p
uade s-a agezat nix& s fac4 vreo migoare. Iar 'Isa si
cu Musa Celebi alungindu-se intre ei, au ajuns in vilaie-
62
tul Karasi . In sfirgit Musa Celebi 1-a inlAturat pe
'Isa Celeb i a ramas singur. Apoi a venit gi s-a agezat
la Brusa. Emirul Suleiman cind a auzit aceasta a plecat
din Rumelia gi a ajuns la Brusa, Musa Celebi, a fugit,a
57. 27 oct..1394 15 oct.1395.
>B. Dicton turo care figureaz pe o inscriptie fune-
rar din Muzeul de istorie a or.Buoureati (of.
Mihail Guboglu, Les inscriptions orientales de
la villa de Bucares n !* Vli IP.
253.
59. SELTAA, la inceput o4petenie de rlizboitapoi es-
misar militarredilul unor orage.(cf.gi mai sus,
P. R. -)
6o. Adica in Turcia european.
61: Amasia, orag in Anatolia de nord.
62. Provincie in Anatolia.
www.dacoromanica.ro
 223

plecat in Karamania. A rAmas ling& Karamanoglu63.Emirul

Suleiman, la rindul Eau, oind a auzit aceasta a dus pe
sora sa,Fatma hatun6,,si pe fratele sAu mai riot Kasim
Celebigla imparatul din Constantinopo1 64 (Kostantin
tekfuruna). S-a impAcat ou impAratul. Emirul Suleiman a
trecut, iarApi, in Rumelia gi s-a agezat pe tronul s4u.
In 8o5 al hegirei", sultanul.Mehmed a auzit, la Amasia,
de intronarea emirului Suleiman <la Adrianopol:> . A
trimis gtire emirului Suleiman zicindu-i: "Dorinta mea
este ca fratele meu mai mare el fie s6nAtos". I-a tri-
mis pesches uri66. La rindul s.0 gi emirul Suleiman tri-
nitindu-i bAieti simpatici s-au impAcat intro ei

Lupta lui Musa Celebi pentru stApinirea

Rumeliei cu a utorul lui Mircea oel Batrin

Dupd un popes de citiva ani in Tara RomAneas-

cA, pe la 14o9, Mircea, la rindul sau, a dat oasts
-c lul. Musa:- pil-a trecut din Silistra in Rumelia. Si
beyi Ruseliei au stiut 04 emirul Suleiman se ocupa ou
ospAturi pi 04 igi intorsese fata de la tarA (memleket),
dar gi beyii,la rindul lor, ipi intorseser4 fatale de la
acesta. <.- De aceea *;-* au trimis ptire lui Musa Celebi.
Tavgiii .67 Rumeliei luindu-1 pe Musa, 1-au dus direct la
Adrianopol, deoarece auziser4,incI de mai inaintelc4 pe
timpul tatAlui sAu, Yildlrim han, era bey de akingi i68.
63. Textual: "Fiul lui Karaman" adicl principals
de Karaman r pe atunoi Mehmed, fiul lui Alaed-
din km.1426).
64. Pe atunoi Manuel II Paleologul: 1391-1425.
65. =1 august 14o2 - 2o lulls 14o3.
66. Daruri, oadouri.
67. DregAtori locali,poate fi gi timargi, posesor
de timers. Dupa Naorgat"purtatori de tuiuri"
68. 8:::nnntillpgg:lfellei neregulate, inseamnA ott
luase looul lui Mehmed M1halo61u.

www.dacoromanica.ro
 224

So obignuiso ou tavgiii, din oare pricing, toti tav-

giii au venit in jurul sgu. S-a dat de gtire emirului
Suleiman zioindu-i ca "Musa Celebi luase Rumelia". Dar
emirul Suleiman, la rindul sgu, fiind mahmur", a rgmas
pe loo oa gi oum dormia. A intrebat:"Musa ce face in ta-
xa mea ?" A plecat din aoel loco ou oastea auatolian a
tremit din Galipol (Geliboli) gi a venit direct la Adri.-
anopol. Pe oind emirul Suleiman se agezase is Vinutui .

(nahiye)7 Adrianopol pe neagteptate sosi Musa Celebi.

S-au rgzboit, dar norocul (devlet) gi-a intors fata de
la emirul Suleiman. In cele din urmg, emirul Suleiman a
fugit, dar cind a ajuns intr-un sat, care se numia D110*-
oU11171, gloata (balk].) aoelui sat, ggsindu-1 pe Suleiman,
1-au prins gi 1-au omorit. Emirul Suleiman... a domnit
gapte ani pi jumAtate.Versuri (beyit)
Dupg aoeea, M-sa Celebi s-a suit pe tron, a dove-
nit padigah in 813 al hegirei72. Musa Celebi aduoind gloa-
ta73 aoalui sat, i-a intrebat: "De oe fgrg invoirea mea
1-aVi uois pe fratele meu ?" Le-a dat foo < sg aria>.
au fiii pi flicele lor.
Musa Celebi gi-a luat ca vizir, din Rumelia, pe
KUrgah Me1ek749 iar beylerbeylicul Rumeliei a fost dat
lui Mihaloglu Mehmed bey. Magistratura militarg (kadi-
askerlik) a acordat-o lui Simavna Kadislog1u75 gi beym-

69. Trezit dupg betie.

70. &him oomung regiunetrom.nahiealcf.I0,II,2,
p.157.
71. In alto oronici DUgUnaller, adia. "nuntaci",
denumirea unt4 sat in Rumelia.
72. = 6 mai 1410-- 24 apr.1411.
73. Adied populatia, loouitorii.
74. Mai tirziu, trimis la impAratul din Constan-
tinopol fuge la sultanul Mehmed I in Anatolia,
75. Fiul cadiului din Simavna,lingg Adrianopolou-
noscutul invAtat al vremei;Seihul Mahmud Bedred-
din.
www.dacoromanica.ro
 225

76
lui de azapi i-a dat "emir-i alerlik" ci fiecare san-
giac77 a Lost dat supugilor sAi.
Tin fiu gi o Molt rtimagi de la emirul Suleiman,
au fugit gi au intrat in Constantinopol. In aceastli par-
te, Vidinul devenise dugman78 qi't. de aceea> Musa Ce-
lebi a plecat gi a luat acea parte. A luat gi Pravadia
79 ci Madara8o
(Pervall) . A. plecat de aoolo pi a ajuns

in taxa lul Lazar), iinde >- a luat looahiti1e >

10prU1ti gi Aka-Bolu81, Musa bey, frtt sti stea, a lace-
put IA oucereasoA tinuturi gi tgtri, repezia incursiuni
(akin) in toate pArtile, la care partioira el insugi.
Din cind in cind nAvlia pi asupra Constantinopoluluip
fortindu-i poarta <cetll> . Intors, a cAzut
asupra Si1ivriei82 , gi pe oind se luptau la Silivria,
intr-o noapte, Kiirgah Melek a fugit, a intrat in Cons-
tantinopol. Musa bey s-a intors de aici ou ogtenii gi
clltretii sAi, venind la 1drianopo1.S6 vezi aceast1
soartA oe intorsiitura a haat'. <=Descrierea luptelor din
Rumelia, intro Musa gi fratele eau Mehmed Celebi, bey
de Amasia

76. Bmir-i 'alem a., bayraktar to, adied "principe

-pentru steag", stegar gef.
77. Sancak to., regiune,tinut.
78. AdicA eel din Vidin se rAsculasera.
79. Tirg pi cetate din nord,-estul Bulgariei.
80. Madara, orag ling Sumla in Bulgaria.
81. Localitati din Serbia.
82. Silivri, localitate in apropiere de Constan-
tinopol.

www.dacoromanica.ro
 226

Oruc Beg tari1ii, Istanbul 1972,141 +XIVII p.

+ faso.

44 15
18' Ondan sours Murad Han Gazi geri Gelibolu
'dan gecip Malkareya geldi.EvrenUs Beg'i ve
Lala qahinli Rumeli Cerisi'yle ;&Sada-
rip varup Terkoz'u fothettiler. Oredan gelip
Sultan Murad Gazi ile bulugtu Oradan gegip
21 Incegiz tarafina vardilar,Foline derler bir
hisar vardi. TUrkler ona "Tanri YiktiAl" der-
ler. Sarp kale'dir. 0 Ulkenin halki kacip o
24 sihara girdilor. Murad gazi gelip Gaziler'le
45 hisarin UstUne dUgtUler. Bir bir nice gUn
kugattilar. Alinamadi. Sultan Murad Gazi bum.
3 "Tanri yika" dedi. Dett ile ah etti. Bir neer
6tti. Duasi oku nigana erigti. Haman hisar
Uzerinden edcllp gitti. Vardi, "Devletli Kaba
6 Agaoi" derlerdi bir kayak agaci varditgindi
dahi eseri vardir, k8kU kalmigtir, gUlgesi
kayli yer tutmugtu. Sultan Murad Gazi hisari
9 islamayip gelip Devletli Kaba Agac'a arkasinl
vererek daynaip oturmugtu.
Bu UzUntUde iken biraz sonra haber geldi
ki: "Sultanim'.
12 Hisarin bir tarafi yikilde,dediler.Hak Male.
kudretiyle yikildi".Alti UstUne geldi.Sultan
15 Murad Han Gazi o agaca "Devlet ii Sademli Sa-
ba Agac" diye ad verdi.
Murad Han Gazi, Lala Sahini'i Onderdi.
Gitti. Hisarin esirlerni alip mallarini
toplayarak getirdiler ama hisarlx kalan

www.dacoromanica.ro
 227

18 halkinin g8nU1UnU alarak and ile serbest

biraktilar. Sonra yerli yerine vardilar.
0 kalenin iginde altin teslar buldular.
21 Gaziler o taslam baslamna gyidiler. Bags
altin UskUf giymek o zamandan kaldi.Adet
oldu. Sonra Murad Han Gazi Edirne'ye geldi.
46 Veziri Hayreddin Pasa'yi ve EvrenUs
3 Beg'i gUnderdi. "Varin, eller fethedin" de-
di. EvenUs Beg vamp ia eic edinerek Iskete'
yi ve Marily'yi fethetti. Haracini aldi.
6 Deli Balaban bir simak begi vardi.Serez
Uzerine vardi, kusatti. Lalaha 9ahin dahi
gitti. Kavala, Dirama, Zahna ve,Serez-i fet-
hettiler. Karaferye'ye vardilar. Onu dahi
9 fethettiler. Saruhan-eli'nde Oger nrUkler
verdi. Onlari hep eigUrUp Serez tarafima ge-
tirdiler. Ondan sonra vamp Manastimi fethet-
12 tiler. ehri alamayip cevresini hap aldilar.
Oradam vamp mUstakil Karli-eli'ni fethettiler
. 787 sande.
Ondan sonra Murad Han Gazi, Lazoglu ile
oengetmeye basladi. Lazoglu elci Onderdis
"Onunla karislasip harbedelim; gelsin"dedi.
15 Lazoglusndan bu haber gelince Murad Han Gazi
dahi her tarafa mektuplar yolladi. Asker top-7
18 ladi. Anadolu ve Rumeli'den gazileri Implaylp
47 Anadolu'dan lo.000 yaya, Rumelilnden lo 000
azap, 2o 000 kadar alum). olmak Uzere 50-6o
bin kadar adam toplayip Kosoveya 9ikti.Kuv-
3 vetlerinin hepai crada birlegti.
Laziglu dahi Sirp, Arnavut ve UngUrUs'ten
asker topladt. 0 dahi Kosova'ya cikti.Bultan

www.dacoromanica.ro
 228

6 Murad Han Gazi iki oglunu birlikte g3tUra.

Bunlar iki kolda durdular. Kendisi g8gUste
durdu.
9 Iki ordu kargilagip bUyUk bir savag yap-
tilar. TAfsilAtl goktur. Sonunda kitfirler'i
klrdilar. 9erisi bozguna ograyup gettiler.
12 garner her terafa gitmigken Murad Gasi yal-
ins kalmigti. Bir fedli mel'un 81U1er ara-
sindan cliap Padigahla elini Upecegim diye
yUrUdU. Mager yigit Weir beglerinden imig.
15 Bilmediler gaflete dUgtUler. Takdirde ola-
oak ne ise olur. Ecel gelince kim se angel
olamaz. Mellun yeni iginde keskim hanger
18 varmig. Gelip Padigahi, at Uzerinde durur-
ken, hangerle vurdue Murad Han Gazi orada
gehit oldu. Tarnilnin rahmetine kavugtu4
9 beyit (versuri)....
Tanri, kabrini nurladirsini, Gazi Murad,
Hak emrine varinea begler dahi bir yere gem.
lip ittifak ettiler. Sultan Bayasid Heel
12 babas]. yerine 1tyi1 OrdUler. Yakub Gels-
bigye haber gUnderdiler. "Gel, seni baba=
ister" diyip getirdller. cadir iande kay-
15 dini OrdUler. Sultan Bayazid Han Gazi'yi
18 Padigah 10.11p sonra savaga bagladilar.Tek-
biz getirip bir yerden dUgmana UgtUler.B4-
yUk cengettiler. Orada Lazoglu'nu oglu ile
49 tutup Sultan Bayazid Han'a getirdiler.Sul-
tan Bayazid Han buyurdus Ikisinin de beginl
kestiler. KAfirler bozuna ugrayip Gaziler
3 muzaffer oldular. Ganimet mallariyla g8cUp
geri, Edirne'ye geldiler. Sultan Bayazid
Han, tahtina gecip oturdu.

www.dacoromanica.ro
 229

6 Gazi Murid Han'in Mold 73 yil olup 30 yil

beglik eyledi.
Hicretin 788'inde Sultan Bayazid Han ,-arip
Kiratova'yi fethetti. Oradan g5ct1p Anadolu,ya
9 gegti: Murad Han Gazi'nin UlUstinti Bursada
Mar,
12 Ishak Beg efendisi Paga yigit varip Us
kUb'U fethetti. Firuz Beg de varir Vidin'i
fethetti. Sonra gelip Edirnelde oturdular.
EVrentis Beg dahi Vodineyi 9etroz'u fet-
15 hetti. Firuz Beg, Eflakelinegegip akin eyle
di. Sonsuz ganimet maliyla geldi... Yildirim
18 Han Bursa'da oturdu...
50 3 Orad-ligegip Osmancigi, Kastamonu'yu ve Amasya
'yi fethetti hicretin 791'inde.
Oradan gelip Nigebolu'yu ve Silistre'yi
6 fethedip Eflakla gegvEflak'in Be/gi o vakit
Mirgi kafir idi. Mirgi kAfir, Sultan Bays
zid'a asker gekip kargi geldi. Kargilagip
9 baytik cengettiler. Oyle ki mUsUlmanlardan,
kAfir/erden de hayli kirgin olda. Iki taraf
tan hayli adam 1dU. GUraler ki, kgfir aske
ri gokluk. GUndUz iki asker birbirinden ayrl
madi. Gece olunca iki asker ayrilip her biri
12 bir tarafta konakladi. Vezir Ali paga o gece
gByle bir tedbir yaptr: Megaleler yaktirdi.
Ne kadar mUstiluman mutt varsa hersini taq
tip suya attilar. Ugrag yerinde mUsUlman
15 5lUaU birakmadilar. Ertesi eine kadar bu igi
ettiler. Sabah olunca oradan gglip gittiler.
_ MUsUlmanlar bir tarafa gidince mirgi kAfir
18 ugrag yerine adam einderdi.GUrdUler ki kiia
se yak. Mirgi kgfir kendi geldi.

www.dacoromanica.ro
 23o

tArr.

6.,

:1114118nm &maid' Kosoviedei cMsu .

Pl. III. - MiniaturA de N. Osman, inf64iind intronai.ea

sultanului Bayezid I "Fulgerul" dupti bAtdlia de la Kosova (1389)
Din Winerndme, ms. orig. in culori, ed. cit., fol. 24

www.dacoromanica.ro
 231
yattyor
yerinde kAfirlden bir gok kirilmig/ama
21 mUsUlUman UlUsUnden bir kimse erUnmez.
Mirgi kAfir'e dehget dUgtU. KAfirler
24 gok kirilmig diye korktu. 0 dahi bir tara-
fa kagti, gitti.
Sultan Bayazid Han yUz akligi ile Tu-
51 na'yt gegdi. Nigeboluldan dogru Edirne'ye
geldi. Sonra Mirgi kAfir dahi dciz kalip
barig yapti. Haracini Onderdi. Itaat etti.
Hicretin 792'- si iginde.
3 OradanBayazid Han, Mora tarafina vardi.
Kendisi Karaferye'de oturdu. Cevre ellere
akin igin emir yard'.
6 Ondan sonra Sultan Bayazid Han, Istan-
bula varip kUgatti. Bu halde iken haber
geldi ki UngUrUs kirali, Nigebolu Uzerine
9 dUgti dediler. Bayazid Han dahi bu haberi
igidince Istanbul Uzerinden gUgUp ati ya-
. rar, kendi yarar segkin yikitlerleolo 000
12 kigiyle h.zla gelip Nigebolu Uzerinde bu-
lugtu. Sarhog kafirler gafil yatarken bas-
kin etti1er, kilic koydular. Kgfirler TUrk
15 geldi diye korkuya dUgUp birtrini kirdi.
gogu Tunalya girip batarak UldU. Kiralin
kendisi gUglUkle kurtu1du.,Gazi1er firtat
18 bulup gayet zengin oldular. Sonra oradan
dUnUp Istanbul UstUne yUrUdUler. Sonun-
da sulh edip gehir igine adam koydular.Sul-
tan Bayazid Han bir kadi tayin ettl,"arak-
gi Yenicesitnin hisar erlerini gettrip
21 igine koydular. Mescit yapip bir mahalle
haline getirdiler hicretin 795'inde.

www.dacoromanica.ro
 232

24 Sultan Bayazid Han oradan gelip Edirne

52 'de oturdu. Vilukoglu' nun kizini kendisi
icin istedi. Mina edip aldi. Viluk kizi
gelmeden bnoe Sultan Bayazid Han icki me-
3 clisinin ne o1dugunu bilmez di. 0 vakte ka
dar garap sohbeti olmazdi.Osman GaziOrhan
Gazi ve Murdd Han Gazi zamaninda yanlarinda
6 Alimler vardi hi Onmanlii Hanedanindan
bir gUnah iglense UlemA onlardan kagardi.
Padigah yanina gitmezlerdi. Bozuk ig etmez
lerdi. TA ki Candarli Halil ve TUrk RUstem
gelinceye kadar. TUrk RUstemle MevlAna RUs-
9 tem dediler. Ululadilar. 0 dahi Alemi hiy
leyle doldurdu.

12 Sonra Candarli Halil paga U1dU. Iki

oglu kaldis biri Ali papa, biri Ibrahim pa
ga. Ali paga, babasi yerine vezir oldu.
15 Sonra Ali papa da UldU. Kardegi Ibrahim pa
pa vezir oldu. Ibrahim paga dahi UleU.Yeri
ne Halil paga vezir oldu.
Sultan Bayazid Han, Edirnelde,Uzua KU
pra baginda bir imAret yaptirdi. Hicretin
18 796' sinda.
21 Halil pa!3a tek bagina has vezir olunoa
bir edzU iki olmazdi. Onun zamaninda dAnig
mendler cok oldular. Osmanli Hanedani sent
6 ve saglam bir aile idi
53 Veziri Ali paga dahi zevk ehli kigiydi.
Halkin cogu daha zevke dUgtU. Kadllarin dahi
9 fesatlari ziyade oldu. Rigvetle Alemi harap
ettiler.
Sultan Bayazid Han igitti ki kadilar
12 tUr1U tUr1U fesatlar ederler, 9ok Ufkeli

www.dacoromanica.ro
 233

kigi oldugundan buyurdu: no kadar kadi ver-

sa getirdi. 2olden ziyade idi. Ear verdi.
15 Yenigehirde bir eve koydular. Halsttiler.
.Sonra Yildirim Bayazid Han htikmetti: Hapis-
te ne kadar kadi versa oglu ile klzl ile
yakln dedi.
Veziri Ali paga gagirdl. Padigah saz
sbylmege hall kalmadl. Zira bilirdl ki 5f-
18, kesi oldugu zaman kimse &3z sbyleyemezdi.
Padigahin bir nedimi vardi. Habeg
21 Arap'tl. GISzde nedimlerdendi. Ali paga o
nedimi cagirdi:"Bire Arap 1 Eger kadilari
kurtarirsan sane cok nesne ihsan edertm"
dedi.
Meskara kalktl. Hemen acele bir fistan
3 giydi. Bir pabu9 giydi. Hlzla padigahln hii-
zu.runa geldi. Yildlrlm Han gayet kizgla
iken gelip karglsinda durdu. Padigah:"Bi-
re buglIn gayet acele etmigsin. Maksadin
nedir" ? dedi. Arap:"BUglin Sultanimdan bir
6 nesne dilerim ama korkarie dedi. Padigah:
"Korkma, sUyle. Benden ne dilersen dile"
dedi. Araps."Sultanlm 1 Senden dilegim bu-
9 dur kirbeni Istanbula el9i1ige gUnderesin"
dedi. Padigah: "Bire Arap 1 Istanbultda
ne eyleyeceksin" dedi. Arap dedi ki:"Sul-
12 tanlm 1 Tekfurtden bir kag kegig isteye-
lim". Padigah: "Bire Arap 1 Kegigleri no
yaploaksie dedi. Arap: "Sultanim 1 Bura-
daki kadilari hep kllarim. Bu kegigler ka-
15 dllik etsinler" dedi. Padigah dedi ki:"Bi-
re Arap 1 Bu kegigler kadilik edecek yerde
kendi kullarima ettirsem olmaz ml ?" Arap

www.dacoromanica.ro
 234

19 dedi ki: "Slatanim 1 Bu kepigler hep oku-

mug1ard1r. Bu ku1lar okumug degi1dir".Y11-
21 dirim Han dedi ki: "Bire Arap Ardp 1 Oy-
leyse bu kadilar dahi okumuglarmldir ?" .

Arap: "Okumayan kigi, kadl o1urau" dedi.

Yildirim han dedi ki: "Ya bire Arap 1 Nice
edelim ?" Arap: "0 igi pagalar bale de-
di.
24 Yildirlm Hail, Ali pagalyi cagirtti.
Dedi ki: "Ey Ali 1 Bu kadilar gimdi okumug-.
larmidir ?". Ali paga dedi kis "Ya sultan=
okunadik kigi kadilik edebilir mi ?"011-
27 dirim Han dedi ki: "Ya okumug1ard1rd2.r da
nicin okuduklarini tutmazlar, kUtUlUk eder-
ler ?". Ali paga dedi ki: "Sultan= Bun
30 larin parasi azdir ve bagka gelirleri de
yoktur." Padigaht "Oyleyse bunlara bir ge-
lir buluver" dedi.
55 Ali paga bunlar icin miras taksimin-
3 *de l000 akgada 2o akca hisse koydu. Sonra
ger'i mektup yazilsa her mektupta 2 akca
koydu. Bu vergileri'Ali paga koydu, 0 za.
man dan beri kaldi. "Ali,paga narhi ikt
akadir" dedikleri budur.
6 Senra Yildirim Han gazA hazirlikla-
ri yaparken Karamanogla Ali Beg yUrUAU.
Ulkeyi ineitti. Hamilelitni aldi. Anado.
lu'yu karigtidiye Yildirim Hana haber gel-
9
58 6 Tear Han, AfrAsiyab gibi bUyUk or-
du toplayib Anadolu Ulkesini almak kasdiy-
la cikarak geldi. Once Sivas gehrini alip
Ylkti...

www.dacoromanica.ro
 235

63 12. ... Tear Han: "Kabul edeyim sifyle" dedi.

Yildirim Han dedi kis "Senden dilegim budur
15 ki benim ocagimi sbndUrmeyesiu.Bu gUm bana
ise yarin sanadir. Tatar askeri'ni bu mem-
lekette birakmayasin. Birlikte allp gide-
sin" dedi...
65 3 Yildirim Han'in UmrU 6o yildi. 15 yil
beglik eyledi. Yildirim Han merhumun alti
oglu oldu idi. Birisi savas oephesinde ka-
6 ybolup beg oglu kaldl: Birisi emir Miley-
man, birisi Mehmed Han, birisi Isa, birisi
Musa, birisi de Kasim. Kasim kU9UktU
9 Oradaki beg ayle oldu, emir SUleyman
'1, veziri Ali paga ve Hasan aga ye Inebe-
gi subagl slip Rumeli'ne gittiler.Gelip
12 Edirnede oturdular.
Sultan Mehmed, Amasya'da idi. Hi9 ha-
reket etmeyip oturdu.
15 Isa bey ye Musa Celebiler birbirlerni
kovalayarak Karasieli'ne vardilar.Sonunda
18 Musa Celebi, Isa Celebi'yi aradan kaldirdi.
Kendi kaldi.Gelip Bursa'da oturdu.
Emir SUleyman bunts igitti. Rumeli'nden
21 ge9ip Bursa'ya vardi Musa Celebi ka9d1.Kara-
manla gitti. Karamanoglu yaninda kaldi.hmir
SUleyman da bunu igitip kizkardesi Fatva
66 Hatun'u ve kU9Uk kardegi Kasim Celebi'yi
3 Istanbul TekfUrUr'ne rehin brrakti. TekfUr'le
ban.? yapti. Emir SUleyman geri Rumeli'ne
ge9ip tahta oturdu hicretin 8o5'inde.
Emir SUleyman'in tahta ge9tig1ni Ama-
6 sya'da Sultan Mehmed isitti. Emir SUleyman'a
haber Onderdi:"Babamiz gittiyse emrim,ulu

www.dacoromanica.ro
 236

kardegim sag olsuediye hediyeler gin-

derdi. Emir SUleyman dahi onlara kbleler
9./

Onderdi. Baristilar.
Emir Suleyman, Karmanoglu'na haber
21 gUnderdi. "Kardegim Musa.Celebi'yi koyu-
12 vermesin" diye barig yapti...
21 Emir SUleyman, Ali paga'nln bedava
67 garablyla ickiye dUgeigken Isfendiyarg-
g1u, Musa Celebi'yi / gemiye bindirdi.
Sinob gehrinden Eflak'a Onderdi.0 vskit
Eflak-eli'nin begi Mir9i kAfiedi.Musa
3 Celebi, Mira kgfir'in yanina vardlairci
dahi ona esker verdi - Silistre'den Ru-
6 meli'ne gecti. Rumeli begleri dahi bildi-
ler ki emir SUleyman zevkle megguldur ,
memleketten yUz dUndUrmUgtUr. regler debi
9 ondan yUz 9evirdi. Musa Celebi'ye haber
gUnderdiler. Rumelei Tovoilari Musa De-
lebi'yi slip dogru Edirnelye getirdiler.
Zira evvelden Tovcilar bunu igittiler ki
babasi Yildirim Han zamaninda akinci begi
idl. Tovcilar'la aligmigti. 0 sebepten
12 bUtUn Tovcilar yanina geldiler.
Emir SUleymanIna Musa Celebi,Rumeli
'ni Musa Celebi, Rumeli'ni aldi diye ha.
ber oldu. Emir SUleyman dahi mahmurlukla
uykudan uyanir gibi kalkti. "Musa beam
Elimde ne yapiyor" dedi. Oradea gectis
15 Anadolu askeryle Gelibolu'dan gecip do-
gru Edirnelye geldi. Emir SUleyman,Edir-
ne bUlgesinde konmugken Musa Celebi aa-
21 sizin erigti. Cengettiler. Devlet emir
SUleymandan yUz dUndUrmUgtU.

www.dacoromanica.ro
 237

Sonunda emtr SUleyman kacti. Bir ktiye var-

68 di ki adi D5vUncili4=D5gUncU1dir. 0 107
hallo. emir SUleyman'i bulup UldUrdUler.
3 Emir SUleyman, Allah rahmetine vardi.Rah-
meti bol (Amin. Yedi bucuk yil beglik eyle-
di.

6 vers (beyit)
Ondan sonra Musa Celebi tahta gecip
9 padigah oldu hicretin 813'Unde. luso. Cele-
bi o kUyhalkini getirip "nicin benden izin-
siz kardegimi UldUrdUnUz" diye oglu ile,
kizi ile yakti.
12 Rumelilnde Musa Celebi, KUrlahmeliel
vezir edindi. Mihaloglu Mehmed Beg'e Rumeli
Beglerbegiligi'ni verdi. Simavana Kadisio-
glu'na kadl'askerlik verdi. Azap beg'e san-
15 cak begligi verdi. Her sancagi kendi kul-
larina verdi.
69 Emir SUleyman'in bir kizi. kaldi.Kagip
Istanbul'a
3 Bir taraftan Vidin dUgman olmugtu.Mu-
sa beg gidip o tarafl aldi. Piravadi ve
Madarli dahi aldi. Oradan gecip Sirbistanla
-6 yard], roprUlU'yU ve Ohcabolulyu aldlausa
beg durmadan eller, memlektelr acmaya bag-
ladi. Her tarafa akin salar, kendi de bir-
9 likte giderdi. Zaman zaman de Istanbul BnU-
nu kezerdi. Bu sebeple kapisini kapati.Ge-
lip Silviri'ye vardi. Silivrilde cengeder-
12 ken KUrlahmelik bir gece kactl. Istanbulla
girdi. Musa bec bundan kugkulandi. DUndU.
Oradan gegti. Edirnelye geldi. GUre ki bu
dUnya ne yUz Osterdi.

www.dacoromanica.ro
 238

Bu taraftan sultan Mehmed,Amagyalda

1!5
dururken igitti ki Musa, Rumelinde mUstakil
beg oldu, Sultan Mehmed dah sabredemediaa-
18 vag yavag Bursa'ya Judi. Asker topladi.Bur-
sa halki kargiladilar. Sultan Mehmed',Bur-
sa tahtina gecip aturdu. Emir Stileymantin
hUkmettigi yerlere sultan Mehmed hametti
21 Diledi ki Rumel'ne gege,kardegi ile wage-
de.
Sultan Mehmed'e Bayazid page. vezirdi.
'4 Sultan Mehmed, Bayazid pagalys: "Runelilne
gegmeye tedbir bulun. Nereden gecelirededi..
27 0 vakitte KUrlahmelik, Istanbul'dan cikip
sultan Mehmed'e geldi. Bayazid pace:" KUr-
yahmelik'i cagiralim. GUrelim ne der" de-
di. Vardilar, KUr,Sahmelik'i cagirdilar.
3o Geldi. "Padigahin Rumeli'ne gecmesi nere-
7o den dogru olur" dediler. KUr qahmelik de-
di ki: "Istanbul TekfUrUne adam
3 Opunla sulh edelim. Oradea gayri yerden
gecemeye imkan yoktur. Zira Gelibolu ge-
cidi Musa beg elindedir. Musa beAin edam,-
ler orada durvor. Gecilmez".
6 Vardilar Gebze kadisi Fuzullah'i
eIcilige Onderdiler. Fazullah, TekfUrtle
gayet dosttu. Geldi. TekfUrle anlagma yap-
9 ti. Sultan dahi Bursaldaa gBctU. TekfUr
gemiler hazir etti. Sultan Mehmed'i Rume
li'ne gecirdiler.
12 Muaa beg igitti ki kardegi Sultan Mah.
med F-Tir. Musa beg, Edlrnelden g5ctU. Sirp
UP-7 yard], Bu tataftan Sultan Mehmed ds-
hi Incigiee geldi. EvrenUs beg oglu. Ali

www.dacoromanica.ro
 239

15 beg kargiladi. Bulugtular. Mihaloglu Yahgi

beg dahi geldi. Mihallin kendisi Musenin
beglerbegisi idi. Oglunu edyderdi, kendi
18 gelmedi. Velhasil sultan Mehmed,Edirneye
geldi. BUtlin begler Muzedan yllz itindtir
dUler, kagtilar. Sultan Mehmed'e geldiler
Musa beg'in yaninda yalniz akincilar kaldi.
21 Sultan Mehmed,Edirne'den OctU.Varlp
Samako'da Musk ile kargilagtilar.Ugragti-
lar. Sonunda sultan Mehmed, Musestyi yendi.
24 Musa kactl.Kagarken atl bir camura OktU.
Musa'nin bir terzi kulu 7ardi. Saruca der -
lerei. Meier Muaatnin atini sinirlemig.Mu-
71
sa attan yikildi. Saruca / tutup Musa'yi
sultan Mehmed'e getirdi, 0 gUn akgam vakti
3 Musa'nin kaydini Ordliler Hak emrine vardi.
beyit
Gitdi MusA cihand,ingdevsurdi raht
6 Degdi sultan Mehmed'e tAc ile taht.
Sonra,Musa beg'in BlUsUnti,Bursa'ya
9 babas]. Ylldirim Han yanina.getirdiler. Mu-
sa beg Ust-buquk yil beglik etti. Edirne de
Eski Camilyi yapip yainsini,yer ytizlina 0_-
12 karmigti. Sonia gelip sultan Mehmed tamam-
ladi...
Biz galelim geriye s Bu taraftan Mihal
<041U-> beg'i tuttular.Tokat'taBidevi 9ar-
dagla gUnderdiler. Hapaettiler. Simavna
Kadisloglu Ceyh Bedredlin'i oglu iletkizi
72
ile gUnderdiler Bin /aka ulafe verdiler.
3 Ceyh Bedreddin'in baska bir menAkibi vardir.
Burada's571emek olmaz. Musenin bir kulu

www.dacoromanica.ro
 24o

yard', Azap derlerdi. Kacti. Eflaka gitti.

6 Anadolu ve Rumen bUtUayle sultan Mehmed'in
oldu. Tahta gecip padisah oldu hioretin 816'
sinda. Sonra sultan Mehmed her tarafa mektar.
plar Onderdi. Elcilostiler .Barislar yap11-
9 di. Yalniz Karmanoglu'ndan gelmedi
74 18 Biz gelelim geriye: Garip bir kisa var-
dir. Gerci burada gerekmezdi ama yeri geldi:
Simavna Kadisiogla Sybe Bedreddin kazasker-
ken bir kethUdasi vardi. Ona lakibi Ile BUr-
21 klUce Mustafa derlerdi. Simavnaogla leyh ikaa
has mUridi BUrklUoe Mustafa idi. Karabarun'a
varip seyh oldu. TUr1U tUr1U fesatlara basla
75 di. Hayli mUrailik / eyledi. Aydineli'ni
kendine OndlirdU. Her tUr1U tertipler kardu.
3 Hilsa, keadine peygamberim diye inandlrdl.
Bu taraftan dahi Seyh BedreddiniIznik'te
oturmusken BUrklUoe Mustata'yi iaitti ki ii
6 ilerlemektedir, mel'un geytan, gUnUlUne karun..
tu dUsUrdU. I9i icine sigmayip karekte gecmak
istedi. Taktiride olsa gerekti. Zevk U safa
9 etmek istiyordu. Vardilar, teyh Bedreddinti
memleketten sUrdUler. Yanlna adamlar /ter*
Samsun'a kadar edtUraler, kovdalar.
12 Seyh Bedreddin, Isfandljarogla'na vardi.
Oradan dahi durmayip Kefelye.gecti. Oradan
dolasip Eflak-eli'ne Cikti. Bu taraftan dabi
15 BUrklUce Mustafa'nin geyh ile ittifaki var-
dIr dediler. Sultan Mehmed dabi veziri Baya-
zid pasa ile oglu sultan Marad'a Anadolu As-
18 kerini kosup BlirklUce Mustafa Uzerine gUnder-
di. Varip Karaburunda karsilastmlar. Arada
hayli cenk oldu. Ck adam UldU. Sonunda BUr-

www.dacoromanica.ro
 243,

21 klUce'yi yendiler. Kendisini tutup paraladi-

lar. 0 hiyleye van sofileri de kirdilar. 0
memleketi zaptettiler. Padtgahin kullarina
24 timar olarak Ulegtirdiler. Bayazid paga,
sultan Muradlla Manisa'ya geldi. 0 sirada
sultan Murad, Manisalda otururdu.
76 Sonra bu taraftan Dorlak Hu Kemal dela-
5 ler birisi cikti. 0 dahi cok mUridi ve dost
edindi. Yirmi binden ztyade oldullr. Onlar
dahi bir tayfa olup gUrUltUyle memlektlerde
gezerlerdi. Onlar dahi tUr1U fesada bagladi.
6 Dinsizcesine hayli mUrAilikler eylediler.
Aydin eli'ni ve o taraflari azdirdilar.Onun
Uzerine de esker gUnderdiler.Varip onu dahi
tuttular. Ona uyanlari dagittilar.
9 Bu taraftan sultan Mehmed, Serez tarafi-
na vardi ki Selanik Uzerine dUge. Ber yan-
dan seyh
1
Berlreddin, Eflakeli'ne gegmigti.
Eflakeli'nden gelip 8ilistire'den gegerek
12 Agac-Denizi'ne geldi. Oradan her tarafa bir-
kac soft gUnderdi "Padigahlik benimdir.Tah-
ta bana aittir. Subaglik ve sancak isteyen
gelsin " diye haber saldi. "Aydin-eli'nde
15 BUrklUce Mustafa benim hizmetkarimdi.Yanlig
hareket etti" dedi.
18 qeyh, ANc-Denizi'nden cikti. yok kigi-
ler ona uydu. Maiyeti cogaldi.Bedbaht so
filer, kazaskerken timar verdiga. erler vs
21 tovaoilar hep yanina toplandilar. Fakat gir-
.dUler ki, bunun iginde hayir yokturoheimi
dagildi, gitti.
Serez'de sultan Mehmed'e haber verildi.
24 Sultan Mehmed, kapicibag ile 2oo kigi gdn

Cdo. 81977 /ix. a

www.dacoromanica.ro
 242

derdi. Gelip Zagra'da tuttular. Serez'de

sultan Mehmed'e ilettiler. MevlAna Haydar
27 derlerdi bir ulu bilgin vardi. Acemelil
nden gelmigti. Seyh ile hayl tartlgtilar /
77 Arada gok sual ve cevap gegti.Nihayet mev-
3 lAna, Haydar'.n szU Ustlin geldi. Fetva
verdi: "Kani helal mall harem" dedi.Sonra
geyh'in kendisi de bu fetvaya uygun fetva
verdi. Ikisinin ittifaki ile Sereztde bir
6 yerde astllar. Orada bir mezara gUmdUler.
Hlcretin 820' si idi.
9 Sultan Mehmed oradan dSndU. Bursalya
vardi...

www.dacoromanica.ro
 243

Ix
IDO NERI

nsout inainte de mijlocul sec.al XV-lea,M.Neg.i,

cIrturar taro (mevldna) ounosout, a trait pe timpul sul-
tanilor Mehmed al II-lea, Baiazid al II-lea gi Salim I.
A avut posibilitatea s4 ounoasc4 bine gi s4 desorie ama-
nuntit domnia acestor trei sultani mari ai impartiei
otomane. Spre sffsitul domniei lui Mehmed al II-lealocu-
pa un loo important in ierarhia chrturareased (ulema) a
Imperiului otoman, A murit la o virsta inaintatd, pe la
anul 152o (926 H).
M.Negri a ramas cunoscut n istoriografia otoma-
na printr-o cronic4 universalgt, intitulat4 Cihannuma -
'e9rtea lumii", compus4 din vase par (kisim). Din ace:mo-
t& vasta opera care incepe de la Adam, s-a pdstrat numai
ultima parte, a VI-a (el-kisim es-sadis), intitulata Ta-
rih-i Avlftd-i OAuz han ve mUlUk-i Sagkiyye Runlyye ve
Selatin- al-i Osman, adica "Cronica fiilor lui Oguz han
si a stapinirii selgiuoilor de Rum gi a sultanilor dinas-
tiei otomane". Deoit cronica trateaz4 istoria turoilor
de la Oguzi sau uzi (gr.) pin la sultanul Salim I. Are
(loud ediVii bune, una faciimilatvlaparine turcologilor
Theodor Menzel gi Taeschner (I.Leipzig, 1951 gi II Leip-
.
zig,1955) gi alta turoeasoa, de Faik Resit Unat gi dr.
Mehmed A.rdymen (I,.T.K.Basimevi, Ankara, 1949 gi II,
Ankara, 1957). Aoeasta din urm4 editatl in dougt volume,
pina la sfirgitul domniei lui Mehmed al II-lea "Cuceri-
torul", are textul in transoriere ou litere arabe gi la-
tine. Volumul al III-lea, oonsacrat domniei sultanilor
Paiazid al II-lea gi Salim I, este demult anta4at, dar
n-a aprut incgt. Daogi in ediVia noastr4 de Cronioi tur-
cesti privind Untie romane...(1966) am folosit ediia

www.dacoromanica.ro
 244

germang, in extrasele algturate, privind asediereatou-

cerirea gi popularea Constantinopolului, ne bazgm pe
ediija lui Faik Regid Unat. 0 bibliografie mai amgnanti-
tg a lui Mehmed Negri, malt mai detaliatg, am dat-o in
Cronici turceeti... I, p.107-1o9.
Kitab-i Cihan-NUma Nagritarihi., II, cilt (=
vol., ed.Faik Regid Unat - draehmed A.KUymen, T.T.K.
Basimevi, Ankara, 1957, p.688-689.
Povestirea cuceririi Constantinopoldlui (Hika-
yet-i feth-i Kostantinine).
1
Se povestegte og in acel an , indatg ce s-a fa.
cut primgvarg, cind armele pentru estate au fost eomple-
tate, sultanul Mehmed2 a poruncit lui Halil paga3, zi-
cindo-i :"Dascgle (lala), anul acesta.s4 asedia. Istan-
bulul < si > stringind p oaste mare, sultana' (hunkar)
s-a indreptat spre Istanbul. De acolo, impgratul (tekfur)
Istanbulului trimi4indu-1 in solie pe sfetnioul Eau
Iveziril, ghiaurul Kir-Luka 5 a cerut iertare 6 Sultanol
n-a argtat nici o favoare solului. Pe scurt, a paranait
sg se preggteasog unelte gi au cgzat asupra Istanbulu-
lui. Oastea pe care el insugi o alesese din toate pgrti-
le 1u11.1 gi cu care plecase, nu avea sargit. Poste era
mai mat decit o oaste. Cgrturarii si seicii gi derviq-
tii gi cgluggrii naivi (abdallar) agezati in mingstiri,

1. = 1453 (857 H,),

2, Mehmed al II-lea "Cuceritorul" (el-Fatih):
1451-1481 (a 2-a domnie).
3. Fiul lui Ibrahim paga, ultimul mare vizir
otoman din familia Djandar1ii1or:1438-1453.
4. In text:yaylarim, din vb.yaylamakl"a sageta",
adicA "sg-1 lovim".
5. Lucas Notaras.
6. probqbil fiindcg sustinuse r4scpala lui Kara-
manoglu.Ibrahim bey, ceruse de la Mehmed 11
un hexaci exagerat i I. amenintase ou lasa-
rea in lmperiu a printului otoman ostatec in
Bizant.
www.dacoromanica.ro
 245

,.7.,

iiL:i4IHiiPLLL'iY4.1(VIi
iiaolA;
11'
444ibie.
:t .t, , -...p44wpir..4.,!'
` 1 r
I.....

L-,.
4,442., s' .' ..4161+;'

ItthilimV4"

V. 4

'r.4gAWZZI.Ond.1.r..1k.
1.11V -

21. VI. - MiniaturA, infAti9ind asedierea Constantinopolului

de sultanul Mehmed al II-lea "Cuceritorul" (apr.-mai'1453/857 H.)
Ms. Bibl.Nat.,Paris,no.9087,tn ed. Fr.Babinger, Maommetto ii
Conquistatore e 1 suo tempo, Milano - l957.p.232-233an culori)

www.dacoromanica.ro
 246
,, ......-.
r.;.'.,
A ...'4-::- ., ;
I '1.4 .-:. 4. , :(- ;
: ,t,:.? VI:
No,'
1
' 4 .0! . ...., -
4
-.4 4,...; 1

.t14 :,' 0 1`4,11r) I

; ; Y.)
a .I.
,. :--.. 4
t
i 40 ...
W
t.,. . to,
4 9.61 411i
..4-1. ' .4. .
4. A
.

' sI A s 4
A. .., :.

tDi
.f.
all;'4

1
Ji\frAit on tia kA.14ift
i
404-e,,V.))146100145
i -1.4\3L3'\))\ *14*)/r

Ilv.:....-4 ,..0;114L3U0'
kltt')CC\4;--140443)
..A4,A):;:uvf54:\OLyoaii>
0

- - - -

Face. IX,1. - MiniaturA, titlul i Inceputul cronicii jui M.

NerT..., despre turcii oguzi (uzi), selgiuci l osmanlii.
Negri, Kitab-i tevarih-i al-i Osman... bendm Gihannama, ms.Bibl.
TKSM., Istanbul, fd. Hazine nr. 1361, fol. 1 (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia
rola 27, c.432/II).

www.dacoromanica.ro
 247

b4triuii gi tinerii gi gloata sa zicind "r4zboiu1 este

mare", au venit la Istanbul. i turnindu-se tunuri la
Adrianopol, ou infatigare de balaux, s-au repezit gi
cei din oeata de pedestragi (vayadan) gi mUsellem7 gi
azapi (azebteni gi spahii (sipAhi), le-au adus <tuna-
rile>. pi agezindu-le in toate partile, au ineeput s4
bat4 cetatea. Si fiecare dintre aceste albine ale twill-
,
rilor erau parcA nigte duhuri uriage care inspirau groa-
za tlriei tinutului, din jurul lor au tras < tunurile>
asupra <:cetritii> ou lanturi de fier. Ioi gi cola,dia
loo in loo, au fost agezate metereze (metris)er) mari
gi intinse. InfAtigarea lor ea nigte cetti semanau ou
boltile oeregti. Au fast fAcute ascunziguri in aceasta.
Erau nigte balaurt care semAnau cu nigte sperietori age-
zate in mijlooul muatelui. Din mai multe locuri au age-
'ate de asemenea, tunuri darbzanlar?,care arunoau born,-
bards gi distrugeau gi doborau rindurile < dugmanului>,
lo
precum gi prankuri (pirnagi) cu o detunAtur& ca tune-
tul cerului gi zburauca traznetul.
Vers .(nazim)s
In regedinta cetAtii au aranjat (dlizem) pazarul
S-au adunat laagezarea de sabii pi sageti
Au venit toate tunurile prankurile
Au stat un timp ea muntii "yir yir (?)

7. Categorie de oaste privilegiata, care dup4 bar-

fiintarea ienicerilor se oeupau gi cu munca
cimpului. Lucrau cite 5 un ogor, la expeditie
pleoa unul.
8. Azeb- "celibatar", oaste pedestrA gi de marina
(aTi7enal).
9. A intrat gi in rom.darbze - "care lovegte" ,
pentru asediere de cet41.
osmanlii, mai mare decit tunurile ziseCakloe
lo. Pranki, gi mai mic deoit "badaluOka".

www.dacoromanica.ro
 248

Di acolo, dupI ce au impresurat partea de uscat

dinspre Anatolia, a Istanbulului, 1au inconjurat gi cu
un numar de 400 de corIbii (gemi) dinspre partea marii.
De asemenea, un numiir de 70 de corabii leau coborit pe
mare, in fundul fort6retii intro bocurile > numite
11
Koz1icaPinar .;J. Kozlicadere 12
care in partea de
sus a Galatei, mai jos de colinI, giau intins pinzele
in timp ce cu 0 ceat6 au inaintat dinspre uscat,1uptA
torii ion stIteau in picioare (ayagin). De asemenea giau
13
Mout un pod de mare pi in locuri3e, din toate pgr
;

tile, unde a fost cu putinta, au zidit metereze puterni

ce, aga incit ficlare agezare puternic era pan:A Lin
uriag (hiremAn) facut din timpuri farA socotealI. In as
cunzigul lor au pus dintre tunurile asemilnatoare balauri
lor cu gapte capete, care din suflarea lor, pietrele gi
copacii nu gseau scdpare. Talia gi staturile lor sema -
nau a minarete 14 , gurile lor a pesteri. gi> au ince
put s6 batd mereu neinfricogat spatele zidurilor puter
nice, lovindule cu pietre tari cit pumnul. Si din alte
locuri cu putint4, multi viteji dintre ieniceri gi pug
eagi au inceput neinfricogati 1uptA qi rIzboi.
Vers:
0 epopee consacrat acestui tablou
al tulburtorului r4.zboi
15
Pe care nu-1 fIcuse nici Rustem 4 nici Neriman
Sdgetile care zburau erau pare iscoade intre ei.
Au inceput s6 clued vestea mortii.

11. Finti.la cu nuci.

12. fArla Eau piriul Kozluca.
L. Foote pe Bosfor 4 Cornul de Aur.
34. Adicd Inite gi 2ve1te.
1,71. 1:7",,i in mitologia persanI.

www.dacoromanica.ro
 249

692-693 Suflecindu-gi minecile, vitejii igi vin-

turau sabiile scoase din teci gi intrau pe
cimpul de lupta. Repezind pared toiagul lui
Moise asupra ghiaurilor, fiecare se credea
un tel de faraon, care la vedere pareau nig-
te balauri cu gapte capete. Bubuitul tunuri-
lor s-a intetit din cauza pulberii vechi.
Au inceput e verse foo asupra fortdretii.
16
Zidurile de piatra. eTau insd scuturi pu-
ternice in fate cetatii. Cel care se lovea
do -pietre igi distrugea fata gi ochii. Dar,
tunuxile darbzen gi Direnkur, care trageau
zgomotos in fate fortaretei Istanbululuil
erau inaintea ghiaurului souturi (kalken)
de piatra. Cu cite u loviturd de tun i-au
imprgtiat.c pe bizantini> In acea bata-
lie ploua pared cu pietre din cer asupra
fortaretii. Cei care erau in ea nu puteau
nioi macar sI-gi deschida ochii. Zgomotele
'puternioe ale prafului de pu4od ajungeau
pind la bolta Dalatului pi inaltimile vAzdu-
hului. Trecind gi de acolo, intra in auzul
ingerilor. Forma inspaimintatoare a detuna-
turilor prafului de pLwcd slabeau curajul
t,94-695 ostagilor -oetatii gi faceau ca fetele
zidurilor cAzute sa fie oa pamintul. Timpul
Benin gi cerul albastru fiind acoperite de
focul gi fumul ridicate in vazduh, apasau
asupra cetatii. Zarva, gemetele gi suspine-
le ghiaurilor,imbracati in zale albastre,
jos nu se distingeau de tunete si fulgere.
In citeva zile i-au gdurit un cetatii>toa-
te colturile ca.() sit& de cernut. Paciittoi-
lor care erau in ea li s-a tdiat speranta

www.dacoromanica.ro
 25o

de la firul vietii, luind infatigarea unor

oameni morti. Ga nigte nori negri oe apar
deasuva muntilor, ei ee repezeau asupra zi-
durilor gi turnuriler. cetatii- Au inc -
put sA tragg in toate partile sAgeti pi bom-
bards din pugti, intocmai ca o ploaie.
..e.:Exprimarea act. tui spectacol in 4 ver-
suni?
De asemenea gi gaziii din ace st4 parte
fiind agezai pentru attic, lu ta au incs-
put sA ointe cintece de rilz oi din coardele
sAbtilor. Ivindu-se din toate ri1e zgomo-
tul detundtqrilor prafului de pugo4, lumea
s-a umplut de muzioA gi flacArA. Fi care os-
tag era imbAtat gi turmentat cu flacIra do-
rintei rAzboiului. Au inaintat gi s-au urcat
pe parapetele vechi, din fate fortIretei.
Iinoile gi-au desohis aripa steagurilor gi
srigetile au zburat cu cea mai mare grabA.Fie-
care erou *i-a luat soutul pe spate, cu imbrA-
cAmintea sa vArgatd, fiecare s-a trensformat
_ntr-o panter6. ParcA un tinut muntos ourgea
neincetat in cetate. Iuregurile gi ataourile
ajungeau pind in fundul zidurilor. Unii ti,eau
iar altii se cAtarau pInd in virful turnuri-
lor... Unii dintre -c=turci> stAteau jos, de
uncle trAgeau o ploaie de sAgeti asupra color
care apAreau ca nigte ploAri pe ziduri.Aratin-
696-697 du-i din depArtare cu degetul pe ghiaurii ca-

16. Fditorii au citit diQ "exterior", ceea ce ma

indoienc. Cred ca trebuie citit ta*. Aceea5
grafie).

www.dacoromanica.ro
 251

re urmau.- BA moard impugcati, oei care aveau

pe polduri sdbii cintau pared din strund pi>
capetele ghiaurilor zburau jos de pe trupurile
lor, rostogolindu-se ea pietrele din virful
muntilor. Cadavrele lor ca nigte bastioane cd
deau dintr-o singurd loviturd, ingrdmdindn-
ca pietrele gi oioburile in gynturi. In timp
ce ghiaurii morti aveau infdtigarea unor
mistreti doboriti, fetele musu1mani1or.,care
semanau
igi eseau moartea de eroi martiri/cu luna pli-
nd. Marginile fortaretei e-au inrogit ca lale-
lele. Gaziii Ii amenintau de jos cu sAbiile pe
ghiauri, in timp ce acestia aruncau de sus
asupra lor coloane mari de piatrA. Pietrele
gi copacii cldeau din cetate in afard ca o
ploaie a nenorocirii din cer. Mai aruncau de
sus, asupra msamanilor, apd fiartd gi smoald
(zift) incalzitd, omorindu-i in cele mai mari
7oo-7o1 ,cazne, pedepse pe care ei igigi urmau ad le pri-
'meascd in iad. ..Descrierba asedierii in pro-
zA gi versuri, comparind vitejia turcilor ou
aceea a lui Rustem din epopeele persane:- .
Impdratu1.(tekvur)17 , vdzind acest halt
s-a sfdtuit cu sfetnicul Eau (veziri) 18 Kir
Luka, ca sd predea cetatea. Dar frincul19 spu-
nind: "Noi ne rdzboim nu ca ed o predAm,fieca-
re dintre noi luptind cu zel pentru credintd
2o
gi onoarea lui Mesia (Mesih) , nu putem preda

17. Constantin al XI-lea Paleologul.

18. Megas domestikos - "marele loghotet".
19. Genovezu1 Giovanni Longo di Giustiniani
(m. 1453).
2o. Adica Isus Christos.

www.dacoromanica.ro
 252

turcului un orag ca Istanbulu17,nu i-a lasat.

Apoi,opunindu-se gi incApAtinindu-se, a insis-
tat cA nu trebuie sA predea cetatea, gi ei a-au
strAduit pentru luptA pi rtizboi. -d:Gontinuarea
luptei, sAparea Lnor tuneluri subterane, efeo-
tuarea unor breve in ziduri gi pAtvundereatur-
oilor in orag...),- In dimineata zilei de 20 a
lui cemazi evvel 857 21, intr-o zi de magi
intr-un oeas bineouvintat, din porunoa padiga-
huluitocratWorUl' lumii, testa oastea a venit
la picioarele sale, cAci, mai inaintegimpAra-
tul porunoise prAdarea Istanbulului gi fusese
.chemat la oaste. Fiecare ostag era pregAtit in
orice clip& pentru luptA, asteptind oriole pea-
zie pentru a pAtrunde in cetate In acest
timp, tunurile vArsau un foo uoigAtor. Dar in
acel moment s-a produs deodata un tumult ca in
ziva judecAtii de apoi.
7o4 -705 De groazA gi teama a /*gout al se cutremure
cerul gi pamintul. Din cauza aoetui spectacol
ingrozitor, curajul ghiaurilor a slAbit gi in-
fAtigarea lor a devenit pAmintie. Adincimea fie-
cgrui cant era oa putul iadUlui, plinA de foo,
unde fiecare < dintre ghiauri> avea sA-gi
primeascA pedeapsa.
.e:Descrierea poeticA a unor scene de groa-
zA din timpul pAtrunderii in orag
Se spune oa, asedierea> a inceput in
anul 857 al hegirei, in a 15-a zi a lunei rebi'
21
U1-evvel . Si la data de mai sus, in a 2o-a
zi a lunei cemazi Ul-evvel, in zorii zilei de

21. = 26 martie 1453, data cea mai veridicA; in

alto izvoare apare 25 rebi,I= 5 aprilie 1453.

www.dacoromanica.ro
 253

22
marti, anul 857 9 a fost cuoerit -Constantinopolul).-.
23
Cronogram (Tarih)
Inaintaqii n-au avut prilej pentru cucerirea
Constantiuopolului. Sultanul Mehmed oucerindu-1 in cele
din urmat qi-a scris,inscriptia.
Gaziii249p6trunzindin oraq, i-au tgtiat oapu1 im-
pgratului qi pe sfetniOul Eau, Kir LUka, 1-au faout pri-
zonier ou toat n. suita sa. De asemenea, in cetate era un.
impostor (dUzme), care se dadea drept fiul lui Osman
(ogc)25
-- qi pe acela 1-au ucis. qi pe bAdaranii lui din
cetate rai din fire, i-au trecut fr ml1 prin ascutiqul
s4h.oi. Iar pe faMiliile lor, punindu-le in lanturitle-au
111_Lt in captivitate. Gaziii iqi repezeau topoarele asupra
leoLilor de aur qi de argint din Sfinta Sofia (Ayasofyal
dq) ki din alto biserici, sfarimind bratele unora, goldur-
rile qi capetele altora. qi pradind tot ce ggisiau lin
lucrurile ghiaurilor, s-au saturat,peste mAsurA. S-a in-
timplat aga cum au prezis profetii, slava lor: "Nu este
nici o indoial ca Constantinopolul nu va fi cucerit.Un
emir de oroti il a lua pe acesta , un emir fericit qi
ordia sa este o oaste fericit6"26. Cu toate acesteavga-
ziii au daruit florini qi aspri eu galeata27.De atunoi
a r5,mas un proverb care se aplica unui imbogatit:"Ai par-
ticipat pare'. la prdarea Istanbulului".

22. Dupa unele calcule, 28 mai.

23. Inscriptie.
24. Ienicerii.
25. Dup6 unii Orhan, VW. athuluiSuleiman (m.1412) .

26. Este un verset transmis prin traditie (hadis).

27. olcek - unitate de eisura: dimirlie.

www.dacoromanica.ro
 254

DacA descriem toatA prada care a avut leo, vorba

se va prelungi mult de tot. In aceast bAtAlie au avut
loc astfel de evenimente incit este cunsputin 4A. de a le
descrie, nu se pot exprima nici prin vi6 grai. Gloats
din Galata28, cind a vAzut oum sau aruncat gaziii ca
nigte lupi flaminzi asuprv Istanbulului, iau adus sul7
tanului Mehmed pe tilmaciul (dilini) fortAretei Galata:
Apoi, eine a putut fugi din Istanbul a ajuns gi a in
29
trat in Silivria . De acolo, giau trimis cheile oeta
tii Silivria gi sau supus sultanului (HOnkAra).' Dup.&
aceea, Karagea bey a plecat gi a cucerit KumBurgaz'ul .

gi Bigodos'u13 .Apoi, intro zi de miercuri, Halil papa

fiind luat ou.suita sa pentru a pAzi au oinsteforrakestata
fost inohis31.rovestea acestora este lune]. gi trebu -
rile lor sint ounoscute, deoarece, la drept vorbind ,
Halil papa era vestit in lume. Dup4 aceea, in ziva de
vineri gi-a indeplinit rugaciunea la Ayasofya. Sa citit
rugAciunea mahomedanA in numele lui Mehmed han. Karama
noglu32 auzind de luarea Istanbulului, a inoeput sAgi

loveascA genunchii cu pumnul pi BA zicA: "Osmanoglu pia

pus bazele puterii sale. -=Pornind:> de acolo, el ne
va surghiuni din tara noastrW: Spunind acestea, el Aa
supgi t foarte tare. Lumea este, pentru Allah.

Povestea cu privire la inceperea popularii

Constantinopolului

Se povestegte Ca atun.i cind sultanul Mehmed a

28. AdicA genovezii sau perotii din Para.

29. Silivri - cetate in'apropiere de Constantinopol.
3o. Alte cetAti apropiate de Constantinopol.
31. Fiind bAnuit de prietenie cu ghiaurii (gAvur or-
taiii).
32. TE-ilhim bey (1424-1463).

www.dacoromanica.ro
 255

01.:, olirm Lx.,.skA ,:,1 ...

4eA-'1).7.4k; 1.0;iii (44176).(i)j-6.4.,31 LaA

eJ
tLLL
14,i, 3T:di:if. w.Art
4:):S 16) jtf PX4A4.4Yi ll.('`Ni %1'1).:"
di" :All. (pi :011r.J4)':1, )`:".(121-41)/).!.
44(1.. il);)444j h 0.11-)41

4.7'...,);(0 I; J;')jI))"!1 `r)4.1.1...A:1;);11.-'9 ^kilo; t 01,.j

(-44AV 02 r +61,), 4 Ai I) "tr-4..) r

U-4-;')X-ri V4(
=i:C44, :13 314 (V, lkt-ttv)",
ifJri-14
J.;rea
Zird,*(toil444)6k.:4;:d1.4
j'1":16.1.11....;)6.1) h I.; .....M.rty 14;i t!,
P.,414L.;.irtih):XLv*-Pk51;61--4.1)? Ui 11.11,?'

46Lir 4.. ti-1

7.;`;.,',1' it"....1;:g LI hbaptoP5e.:ux40,121?

Face. IX,2. - Istorioara populrii Istanbulului dupa cucerire

M. Neri, me. i ed. cit. (Kodex Menzel), p. 181.

www.dacoromanica.ro
 256

33
cucerit Istanbulul a dat subilgia (subaglIA1) supusului
sAu Suleyman bey4 Apoi, i-a spts: "Sa te ocupi cu popula-
rea oragului". Dap aceea, sultana' Mehmed cerind popu-
larea Istanbulului, a triris oameni in toate tinuturila
otomane zicind: "Cine vrea sa viny. i sX aibl proprieta-
te la Istanbul "Aga i-a chemat po multi din teats p4r-
tile. Aceast veste raspindundu-se prin lumeleine a do-
rit a venit de hatir, dar proprietate n-a avut. Au vgzut
o pe aceastI cale,Istanbulul nu se poate popula. De
aceea, sultanul (Hunker) a poruncit ca unii dintre boga-
tii gi altii dintre saracii fiecarui tinut s4 fie sur-
ghiuniti la -= Istanbul>. Cadiilor gi subagiilor le-au
foot adresate poruncile:"Surghiuniti oameni din toate
partile , sA-i aduoeti gi se. umpleti Istanbulul". Surghiu-
nindu-se lamani din toate pIr0.1e, Istanbulul incepu sa
se populaze gi sa se invioreze. De aceea au pus chirie
asupra caselor calor adugi. Din aceasta, pniolna, popula-
tia desgustindu-se, a. spus: "Ati facut ca sa ne vindem
casele noastre, ati facut ca sa plecam din patria noas-
trd, dar dace ne-ati adus aici , ca sa platim chirie
(kit's) p ntru aceste case de ghiauri ?" Din aceasta cau-
za cea mai mare parte din popula0.e gi-a luat lumea in
cap gi a pliecat, unii lasindu-gi muerile pi copiii. De
aceea, un oarecare cu numele de Kula Sahin34, care ra-
maseLe de pe timpul tatalui gi bunicuiui sultanului Meh-
med, i-a grIit intr-o zi padigahului: "Mai norocosule,
stapin al meu, sint an batrin care am rImas de pe timpul

33. Veche institutie turca,originara din Asia Gen-

tralA.Subasi era an fel de eomisar el cragu-
. lui Istanbul.
34. Numitul veteran Kulalahin sau eshabeddin a
fost beylerbey de Rumelia,infrint in Tara Ro-
maneasca gi in Transilvania de Ianca ae Rune-
doara (1441-1442).

www.dacoromanica.ro
 257

bunicului gi tatalui tau. Atitea tari au cucerit tatal

gi bunicul tau, dar n-au pus chirie. Aceasta fapt nu
este pentru demnitatea sultanului". Apoi a tacut.Aoeste
ouvinte 1-au impresionat pe padigah, ceea ce a flout BA
desfiinteze arendagia. Si atunci, indata a inceput sa
se populeze iaragi Istanbulul gi sa se invioreze.
.<Aceasta a tinut:> pins atunci cind Rum Mehmed pa-
ga35 a devenit vizir, acela iaragi 1-a atiat pe sulta-
nul Mehmed; 1-a lacomit gi 1-a pus sA infiinteze din
nou arendsia. El insusi fiind copil al Istanbulului
Ii invidia pe musulmanii care veniau gi intrau degeaba
in posesia caselor.din oragul sat'. Arendrxia de astzi
a fost din indemnul sau.

35. Rum, adica grec de origine, fiind oenegat, a

fost mare vizir: 1466-1469.

www.dacoromanica.ro
 258

.4',
4.:. :ri
J. .
'et
I, 041c4- ../..,
-4 4. 1'.. b. % ' , T .. ..4. -.' '7i.... til.,`-v
t

Vp
k A 4.. .41/

r.
'toe J..".;01:1 , , .

Ruth Sultan Afolunetrinlelgrtui Suittstne *ileum _

i. VII. . ianiaturh.orig.tn.auloriclealsIALITElas_uly1111_ .

aeteaaettettanul.tehmed al II-lea gi
ei eroied de traneilvanul /alum de Hunedoara (junta . alio 1456)
Din anernAme, As, ci ed. oit. Iftx2.$ .fol. 29.

www.dacoromanica.ro
 259

Negri tarihi

689 HikAyet-i feth-i Kostantiniyye

S8y1e rivAyet ederler kip an ol yll asker-

de kale yara4 tamam oldu, hemen bahar olduitu
gibi, Sultan Mehmed, Barn Paga'ye emr ettis"Ls-
lap bu yil Istanbul'u yaylarim" deyip, asAkir-i
'azim cern' edip, HUnkAr Istanbul'a mUteveccih
oldu. Andan Istanbul'un tekvurup vezlri Kir -
Luke)* nAm kAfiri elcilige gUnderip, aman diledi.
HunkAr elciye aslA iltifAt etmedi. El-hAsil,bu-
yurup, esbAbi ihzar edip, Istanbul'un Uzerine
dUgtUler. EtrAf-i 'Alemden kendi ihtiyarile va-
ran askerin nihAyeti yoktu. Belki askerden cok-
6U tu'Alimler ve geyhler ve dervigler ve tekke-
nigin abdallar, pir ve civAn ve halk-i cihAn
gazA-yi ekberdir deyip, akip, Istanbul'a gel-
di. Ve Edirne'de ejderhA-peyker toplar dbktUrUpp
Madan ve mUsellemden ve 'azebden ve sipAhi
tayifesinden UsUpp getiripp Istanbul'un her ta-
refine kurup, kaleyi dUvmege bagladilar. Ve bu
zikr olan top kovanlarinin her biri ki, nerre-
devler gibi iklii-i salAbetin mehib divAneleriy-
di, etrAfindan demir zincirle Uzerine dogru ge-
kildi. CA-be-cA 'azim ve vesi' metrisler tertib
olunmug idi. Sebihleri husune, benalari gerdane
benzer idi. Anlara kemin edildi. Gaya ejderler
idi ki, bu vAdi-i kah icre mekin oldu. Nice yer-
Ierden dahi sahgiken ve seng - efken, mevzOn-ka-
amet ve matba'-hey'et darbuzanlar ile ra'd-AvAz
ve sAlika- pervAz pirangalar kurdular.
Nazim:

www.dacoromanica.ro
 260

Pl. VIII.- Miniaturat reprezentind asedierea cetAIii insiders

de Mehmed al II-lea "Cuceritorul" (1480).
Ms. Bib1.Nat.,Paris,no.6067,1n ed. Fr.Babinger,op.cit.,1).520.

www.dacoromanica.ro
 261

DUzem pazarini taht-i kale'de

Kurmaga cem' oldu geldi tig U tfr
Geldiler toplar, pirangrlar kamu
Durdular hengame cebeli yir yir

Andan Istanbul'unkurudan yanasini Anado-

lu Kugadrp, dart yUz pare gemi dahi deryA tara-
frndan kugaatti. Ve yetmig pare gemi dahi kele-
nin Ust yanindan, Kozlica-Fmnar ve Koarca -
dere dahi derler, Galata'nin Ust yanrndan tepe-
den agagi yelken agip, savaggi1ari iginde aya-
gin dururken bir tasnifle kurudan yUrUdUp,hisar
dibine denize indirdiler. Ve deniz Uzerine kB-
prU dahi yaptilar. Ve etraf-i cevanibinden ka-
abil clan yerlere muhkem meterisler bina eyle-
diler ki, her biri bUnyan-i gerdan ve hireman
gibi gerdig-i zemandan bi-pervA idi. Keminierine
693 // toplardan nice ejderha-yi heft-er1er kodrlar
nefesinden tag, agag rehA bulmazdi. Kaamet-
leri minare (ye), dehanlari magaraya benzerdi,
BimuhAba pUgt-i divar-i ptydari, mUgt-i ahcar-i
sulble d3vU1Up, gir U. dAra bag1andi. Ve sair
mUnasib clan yerlerden yeni'geriden ve gayriden
tUfeng-endazlar, nice ser-bAzlar durup, bi-muha-
ba darb u harb u ceng U cidale ba0Adi1ar.
Nazim:
Bu resme bir neberd-i fitne destan
Ne RUstem ki1migiydi ne Neriman .
Tirler ki, arada.gUst U ga1ak casuslar idi,
ece1 peyAmin iletip gUtUrU bag1ada1ar. Tigler
galigip, Astin-i niyAmindan kollarini grkarmr
meydan-i rezme girdi. G5nder1er 'asA-yi MasA
gibi dide-i kUffAra ki, her biri bir Firlavindr
yedi bag11 ejderha gibi gtirUnUrdU. Toplarmn

Cda. 07 Aix/4
www.dacoromanica.ro
 262

AvAzi yine eski sAikalardan ele aldi. Hisar Ustil-

ne ategler saga bagladi. Dig divarlar ki kale yU-
zUnde pAydqr siperlerid:1, taglara tutup, yUzUnU
sinUnU bozdu. Na'rn-zen darbuzanlar ile pUr yanku
pirankilar Istanbul'un bendenlerini.ki, Uzerinde-
ki kAfirlerin UnUnde tagtan.kalkan idi, birer
darb ile tartagan eyleddler. Gaya ol eengte hiss-
rim bagina gUkten tagkar yagar idi. Icinde olan-
larin gUzlerini agmaga meeAll yoktu. SA'okg.-gid&r
avtzler t gird-i saiAy-i feleke erdi. Andan dahi
gegip, vardi, gag-i SUraga girdi. Bu gehm-nAk na'
ralarir heybeti ile hisarin zehresi 9Ak olup, di-
varlari yUzUn dUger, hak // olurdu. Ebr-i kebad
695 gibi safha-i hava pUr-dad-i Ateg-endad olup, fe-
rak-i kaleden ki bAm-i felege mUhazi idi, GUk
i9indo olan firak-i kUffArin zAriligi agagida
sada-yi ra'dden fark olunmaz idi. Bir kac gUn
icinee her kUgesini kef-i kef-gir gibi delik ey-
lediler. Icindeki TAgiler ki, rigte-i hayattan
Umidi.kesmigler, bi-esrihim blUm eri olmuglardi,
daglar UstUnde kara bulutlar derilir gihi bare
u bAralari Uzerine derildiler. Tir U tUfeng,zen-
beregi etrafa bArAn gibi yagduri bagladilar.
1

Nazim:
TUfeng findiklari peykanli oklam Yagardi
kullelerden gUst U ealak
Gelirdi sanki daglardan ovaya Dolular
gibi yagmurlar hipm-nAk
Bu taraftan gaziler dahi bezmi hUcamu kup-
rup, tAziyAne-i tigle stizi cengi gala 1Jagladi-
lar. Her taraftan na'ara avAzeleri kopup, cihen
ici saz u sazi ile doldu. Sevk-i mey-i cihAd-ile
her kigiyi mest U media% etti. Hisara kargi ka-

www.dacoromanica.ro
 263

dem-i ikdama binip yUrUdU. Nizel.er bayraklari

kanadini agti. Oklar bA1-i istiJcalle ugtu.Her
bir di1ir siperini arkasina vurup, alaca pulla-
rlylaher biri pelenge dbradU, knhsAr-i hisara
.durmaz agarot. Mr.= ve gullavv-ile yUrUmUg1er
gak divari dibine ermig1erdi. Kimi durup, ner-
dUbanla eve-i buracina tura() &ler, dag1ar bagln-
da 'ukaab gibi canli gikAri Uzerine dUner idi.
Kimi agagidan durup, tir U tUfengle bAralar Uze-
rinde kebater gibi mUrg-i on saydini eyleridi.
697 TUfengle U1ecek kftfir1eri iraktan parmak1a //
gUsterip, kiliglar yaninda olanlar yelekler gi-
bi galardi. Bedenler Uzerinden kAfirler tsag1ari
agagiya daglar UstUnden tag1ar gibi ugardi.Burg
gibi bedenleri birer darbeyle yikilir, sang U
cab gibi hendek igine tikilir idi. Kute1A-yi
kUffArin odunduthizem-i sa'ir ve meyte-i hin-
zir gibi, bag1ari kararip, 01 bed-rA'y1arin
elinde gehid olan mUsliminin yUzleri bedir aya
benzedi. Kan-ile hisarin yakalari 1A13 zAre. don-
dU. DAmen-i yemtn U. yesAri sAha-i Yemen gibi
'akik-i rahgAnla doldu. KUffAra gazi1er agagi-
dan zebAn-i tigle dUgnAm eder, anlar da yukar-
dan Uzerlerine sOgenler birakilardi . Igerden
digariya tag ve agag, gUkten kazA gibi nUza1
ederdi. MUs1Umanlarin Uzerine yukardan kaynar
sular ve kaynar zift1er akdarip, cahimde kendi-
1e.7. (in) e olacak 'ikab cezasiaa hamimler ile
'azAbi elimler eder1erdi. Bir zaman her gUn bu
uslaba kArzAr olunup, sergi gaziler elinde kUf-
fArin kAri zArt idi, amma kargidan dest-i tap
ile tahrib olunan savaggi yerleri gni tag, aga-
gla evvel-kiden UstUvAr eder1er, baabil olup,

www.dacoromanica.ro
 264

deran-i hisara yol vermezler idi. Her gUn anlar

igeriden bend eder bunlar tagradan bozar idi.
Bir'acAib cengidi-ki, ortada edilir idi. Bir tux
fe destAn idi-ki ol anda edilirdi.
iazim:
Ortalikta bir'aceb destan idi,
Nice RUstemler ana hayran idi.
amemigti bir dahi mislin cihan,
nrmeye gide ola ghir zaman.

699 Bedenler Uzerinde olan tUfeng-endAz keir-

lerden bir timendtzi-ki kasd eylese tUfeng a tir
ile pireyi eizUnden, ibreyi yordusunden urmaga
kaadirler id', bir badende durup, hayli zaman
bezm-i rezmi germ eyledi. Agagidan kendUye tir
U tUfengle zafer bulam diye stly edeni kendinden
an, ol gikAr edip, kazt-yi mUbrem gibi arzusuna
irUrmezdi. BAzi-i herb iginde dest-i tUfengi her
kimin ki nasibine sehm atardi, nakd-i canini me-
cAl vermeyip Uterdi. Her kim-ki anlnla ceng U
rezm gUregini tutardi, Ani arkasi yere geld!.
Dest-i bitmAnninda gok kimseler gehadet menze-
lesibe erigti. Asla nAire-i festdinin intiftsina
kaadtr olmayip, bu gazt-yi envere zafer kimeenin
divAn-i a'mAline mektab almadl. lkibet hazret-i
Paga-yi Itlird'y-i, rezm-azmAy hasd eyledi-ki,
bu sayd-i semimi kendi gikAr eyleyip, bu belt-
yi AsUmAni ve kazty-i ntgehAnin def'ine bi-nef-
sihi mUbtgir ola. Ara. RUstem gini kemAn-i shati-
ni ele alip, bir tir-i rAsti kabze-i kUgAda kodu.
Zartfetle bir kUge-i tenhAda durup, ol mel'anun
hengAm-i firsatina nazir oldu. ir, gikArini
bner gibi,kabzesindeki minkaar'i tir-i can-hira-
rja hazir oldu. Be-gaayet cApUk ktfir idi.Kaahil

www.dacoromanica.ro
 265

olup, Mehakk-i sikgra gelAez, nefs-i habisini

tehlike yerine salmaz idi. Hazret-i Pa*a-yi
zafer-yAr ki, meydan-i hUnerin siri, merdAn-i
neberdin miri idi, ghir ol mel'Onu nice tUr1U
vaz' U tedbir ile dgm-i tedmire dUsUrdU. Gan
ol Pagayi, ggh Pa*a ani gUzleyip, iki cgnib tir-i
merami niggn-i susgle ilkaa mglahazasinda iken
7o1 // ittifak hazret-i Pasa-yi zafer-yAr fUrce bu-
luP, bAz11-yu pUr-zgrurundan ol pelid-i magrur
Uzerine bir tir-i rgst gUnderdi.Kavs-i kazgdan
tir-i kader gikar gibi gni eristi. gak seri
bi-sgmAnina dokundu. Ani peykgr-f gteggni bir
yanindan bir yanina gikti. Ehl-i Islgma sandigi
yaramaz sanulur kendi basina ugradi. Hemen ha-
bisi gAh-i cehenneme ismarladi. Zemin U zaman
hazret-i Pasanin bAztl-yi pUr-zgruna tahsin U
Aferin eylediler. Ser-i sa'Adetlerine yazilmis
gazg-yidi.Gayre mukayyed olmayip, Ani gelicek
Lir gn dahi tevakkuf eyletedi, kUllU mUyesserin
liMg hulik fehvasi gUn gibi EisikAr oldu.
Nazim:
Gazg-i ekber idi bu be-gaayet
"Anin gUn degme yire egmedi bas
GUricek hazret-i Pasayi Ani
Kabul etti kilip tirine sgbAs
Bari bir zaman Uslgb-i mezkgr Uzerine ceng
U cidAl olup, mukaddemgt-i fUtaha muhkem mUbasir
olmuslar idi. Ceyg-i slgmin cgs U hurgsu dli g-yi
ebrgr gibi AsUmAna erigip, tiglerinden kan,migle-
rin den bgran gibi yagardi.
Andan Tekvur bu hAli gUrUb, veziri Kir Luka
ile mUsavere ettikim, kaleyi vere. Freng komayip
"Biz ceng ederiz, veremeyiz. Her birimiz din gay-

www.dacoromanica.ro
 266

retine, Mesih 'izzetine UlUnce (ye kadar) ali-

gip, Istanbul gibi gehri TUrk'e vermeyiz" diye
'ingd ve temerrUd tarikitf4 sAlik olup, kaleyi
vermemege geregi gibi Isa'y edip, darb u harbe
ikdam eylediler. Her bar ki, kUffArin Ateg_i ha-
sed ile Sineleri germ olup, leheb-i hiddetleri
703 // zebAne ura; Ab-i nAb-i gimgir ile meoAl ver-
meyip, sUyUndUrUrlerdi. KUllemA evkAdO ;Oren
li'l harbi etfe'als-llahU. IllA ki dide-i muk-
seid dahi vakt-i mev'nduna bakip, ge-
rAit ve irtifA'i mevAni' husQie gelmig degildi
Meer bu fikr-i sahinin netAyio-i mukaddemAtina
mevkuf idi. Hazret-i padigah-i (...) bArgAhin
AsUmAn-i zamirinden gUn gibi dirahgAn oldu.Ta-
mam bir nice UstAd laftim-zenler FerhAd - pige
kfth-kenler ihzar olundu ki, dest kUlUkleri seng-i
ruhAmi mama, kOh-i siyahl zerre kAha saymazdi.
Her biri kasd etse tige-i endigeyile bir anda
yerin altindan IllstUne yetige.
Nazim:
Her biri bir nAm-ver ustAdidi,
HAke mQek senge pan Ferhad idi
Divarlarinin bUm-i bUnyAdina bir nice yer-
den 'amik lagimlara bagladllar. yak esnasindan
altini bir vechile teovif ettiler ki, Uzerinde
kulel-i hisar kalla-i felek gibi mu'allak kalip,
altinda lagimlarin her biri ulu gaarlara, zir-i
zeminde yapilmig 'azim dAralara dUndU. HizAne-i
derOnlarina sigan mikdar hugk-leb ve mi:eg-megreb
nice kise top otlari koydular. CemAzel-evvelin
yirminoi gUnU-t857, segenbih gUnUnUn subh-i sAfi
vaktinde, mUbarek saatte padigah-i 'Alem-penAhin
emri ile, cUmle esker aYag Uzerine gelip, zirA

www.dacoromanica.ro
 267

iinUrdUsU gUn HunkAr Istanbul'a ya4ma emredipos-

kere de gagirdi1mig idi. Her kigi hengAm-i oenge
hazir ve evAn-i firsata nAzir olucak, vAdi ikeinr
lerinde mahzan olan top otlarina yer yer atep de-
gUrdUler. Retz-i klyAmet gibi nA-gAh ol Anda bir
gUrUltU koptu. Havf u hagyet-ile zemin U zamAn
705 titredi. 01 heybetle keferenin zehreei gak ve
gehresi hk oldu. Her bir 1agimin deranu cAh-i
oehhennem gibi gerer-i nAr ile dolup, dehen-i
ejder-leyin her biri bir yerden ngira- verdi.
Nefes-i Ateg-bAri UnUnde buldugu seng u gabu,
saman OpU gibi gUklere ugurdu. Duhan-i siyah
sehAb-1 muzlim gibi garh-i kebtlda agip, direk
oldu.
Nazim:
Kulleler kAfir1erin ahvaline,
Kahkahayla top otun gUldUrdUler.
Yikdi, virAn eyledi bArOlarl,
Koptu gtSk gUr1er gibi kUldUrdUler

KUffAr-i nA-bekArin bag1arina bu be1A-yi

nAgehAni ericek, nicesi agtigindan kendUyU hi-
ear Uzerinden pertAb edip, itti. Gazilerin nUn-
de zir U zeber oldu. BAkisi.ehl-i islAma karsi
gelipshAlet-i yeste imAn baga gelir gibi aman
gagrigi bag1adi. 0 nAdablar bu hnet-i ihttya-
riyyevi vaktTi zarlaret ve iztirArda dahi makbul
ola sandilar. Kimse iltifat etmedi.
EydUrler ki, hicretin sekiz yUz elli yedin-
ci yalinda, rebi'ul evvelin on beginde ibtidA 0-
lundu.Ve bu mezkar tarihin cemazelevvel yirmisin-
de segenbih gUnU subh-i sAdlk vaktinde, sene
857 feth olundu .

www.dacoromanica.ro
 268

Tenth:
Feth-i Kostantiniyyeye firsat bulmadi-
lar eyvelan
Feth edip Sultan Mehemmed yazdl tarih
Aharun
Gaztler gehre girip, Tekvurun begin]. kestiler //
ye veziri Kir Lukatyi dahi ta'allukatiyle esir
ettiler. Ve dahi kalede Osman oau gecinir bir
dUzme yaridi, ani - dahi tepelediler. 0 har-ni-
hAd horyadlarini bi-esrihim kilictan gecirdiler
Ehl U ilyallerini esir-i selAsil U eglAl odlp,
Ayasofya 'da yesAir kiliselerde altin ye gUmUg
putlari gaziler naoak UgUrUp, kimi kolunu, kimi
budunu, kimi bagini gUtUrtip ye kAfirlerin meta'
larindan her ne-kim buldular lee, yagma edip,m1-
bAlaga doyumluklar oldu. Kale'n-Nebi laleyhils-
selAm, "LetUftehannel-Kostantiniyyete ni'me'l-
emirU emtruha ye ni'me'l-ceygli ceygUhA".HattA
Gaziler Filoriyi, akceyi Ulecek ile bahg etti-
ler. 01 vakittenberi, darb-t mesel olmugtur ki,
bir kigiyi ginAya nispet etseler, "Istanbul yag-
masina mi tug oldme derler.
Andaki doyumluklari tamam zikr edereeyllz
kelAmi tavtl olur. Bu cengte nice hddiseler ol-
mugtur kalem vasfinda kaastr, diller tafsil lin-
de 'Acizdir. Ve Galata halki gazilerin Istanbul'a
etc kart gibi koyulduunu gUrUcek, Galata hisari-
nm dilini Sultan Mehmed'e getirdtler. Andan Is-
tanbul'dan kagan kUke varip, Siltyri'ye girdi.
Andan Silivri miftahini gUnderip,Rankara itaat
etttler. Andan Karaca bey vamp, Kum Burgaz'ini
vo Fkigados'u feth etti. Andan garamba gUnU Ha-
ill ra4a cUmle ta'allukatiyle hisari beklemege

www.dacoromanica.ro
 269

ye burgaz'i mUgerrer kilmaga tutulup, habs olun-

du. Bunlarin hikAyetleri tavildir ve kazyeleri
malamdur. ZirA vaki'a-i Halil Papa Alemde meghur-
7o9 dur. Andan cuma gUnU Ayasofya'da ouma namazi ki-
linip, // Mehmed Han adina hutbe-i Muhammedt okun-
du. Karmanoglu Istanbul'un alindigini iTidip,eli-
yle dizini dUgUp, "Osmanoglu yurd issi (si) oldu.
Bizi andan yurttan sUrer" diye be-gaayet gamnAk
oldu. VallahU a'lem.

Hikayet-i ibtidA7i limaretri_Kostantiyye

RivAyettir ki, Sultan Mel ed oUnkU Istanbu'u

feth etti, subagligi SUleyman Bey kuluna verdi.
"ehri 'imAret etmek ardinca ol" dedi. Andan Sul-
tan Mehmed Istanbul'un m'amur olmasini isteyip,
oUmle Osman vilAyetlerine adamlar gUnderip,"is-
tiyen gelip Istanbul'da milk tutan tutsun" diye
etrAf-i Alemde cagrittilar. Bu haber Aleme gay
olup, hatiri olan gelip milk tutmadi. Andah Hun-
kAr buyurdu-ki, her vilAyetinganisinden ve fakiri-
sinden sUreler. Kadilara ve subagilara hUkUmler
varip, "her taraftan adamlar sUrUp, getirip, Is-
tanbula dolduralar". Her taraftan adamlar sUrUp
Istanbul'a dolduricak, gen olmaga bagladi. Andan
bu gelen kigilerin evlerine mukata'a vaz'ettiler.
Bundan halk nefret ettiler, eyittiler:"Evlerirdzi
bize sttirip, vatanmizdan gzmend edip, bizi burda
bu kAfir evlerine kira vermege ml getirdiniz ?"
diye ekser halk avratini ve oglatini birakip,bar.
gini alip gittiler. Andan Kula qahin derlerdi,
Sultan Mehmed'in atasindan ve dedesinden kalmig
kigiydi, PAdigaha bir gUn eyitti:"Hay devletli
Sultanim, atan, deden zamanindan kalmig eski ki-

www.dacoromanica.ro
 27o

piyim. Bunoa memleket ki, atan, deden feth etti-

ler; mukata'a vaz'etmediler. Bu nesne 1/. S4ta-
711 numa dahi lAyik degildir", deyip, sUktlt etti. PA-
digaha bu sUz tesir edip, mukata'ayl gUtUrtdU.He-
men Istanbul yine limArete yliz tuttu. TA guna
degin-kim, Rum Mehmed Paga vezir olup, ol yine
Sultan Mehmed'i igvAyile tama'a dUgUrUp, yene
mukata'a vaz' ettirdi. Kendi zirA Istanbul ogle-
niydi. MUslUmanlar gelip, kendi gehrinin evlerini
mUft tasarruf ettiklerine hased edip, bu gimdiki
mukata'a anis igvAsiyle olmugtur.

www.dacoromanica.ro
 271

X
Cronicile anonime Tevarih-i al-i Osman conti-
nuate de MUhieddin al - CemA1i

Incepind cu lupta de la Varna (1444),poate gi mai

inainte, in Imperiul otoman a fost scrir un numdr consi-
derabil de cronici anonime, numite gi Tarih-i sau Teva-
rib-1 al-i Osman (Istoria sau istoriile dinastiei Osma-
ne). Unele dintre ele duo descrierea evenimentelor isto-
rice pind pe la sfirgitul sec. al XV-lea iar altele pinl
pe la inceputul oelui urmdtor. Cele mai multe manuscrise
ale acestor cronici se gdseso in bibliotn-ilo oragului
Istanbul, altele in Biblioteca NEqionald din Paris
(Fonds turc ancienne), Bibl.Nat,dln Viena etc. Manuscrl-
sole unui numdr considerahil din aceste cronici anonime
au fost fie folosite, fie cpiate sau prelucrate de MU-
hieddin al-CemAli (m.1557). In acelagi timp, acestu le-a
gi oontinuat pind pe la mijlocul lunei mai 1556 (zilhicce
963). Ac,,astd opera a foot ounoscuta gi folositl in Euro-
pa Inca in a doua jumdtate a secolulUi a1)51g-1ea de ca-
tre Anton Franci6 Bischof (m.1573), Hans Caudier Spiegel
(M.1579) gi umanistul Hans Leunclavius (Francforti 1588
gi 1591).
Este meritul lui Friederich Giese, turcolog din
Breslau, care in 1922 a scos o ediVie criticd a vechilor
cronici turcegti (in text litografiat), luind ca baza ce-
le mai bune manuscrise. In 1925 a publicat gi o traducere
bun4 in limba germand.
Extrasele alAturate privind descrierea unor eveni
:Dente mai importante, incepind din 1486 pind la 1546, ca:
primirea unui sol din Moldova, fondarea unor institutii
la Adrianopol de Baiazid al II-lealrdzvratirea gi aqiu-

www.dacoromanica.ro
 272

nea lui Selim I pentru cucerirea tronului, intronnrea

sultanului Suleiman I Magnifioul (152o) gl cucerirea
cet4ii Belgrad (1521), asedierea gi cucerirea oethtii
insulare Rhodos (1522), rasooala ienicerilor (1523) gi
expeditja impotriva Austriei (1543) sint tradune din
editja lui Fr.Giese (text turo).
Date mai am4nuntite despre Cronicile anonime
gi continuatorul lor vezi Croniot turce:.e.t1 1,p.177
179.

www.dacoromanica.ro
 273

Tevarih-i al-i Osman ed. Fr.Giese I,

Breslau, 1922, 174 p.+ V + 421 p.

mss. w 1 (= Wien)

118 <=Dupd descrierea primirii unui sol din,Mol-

dova (Kara-Bogdax gi expedUia lui Davud paga in
Arabia urmeazA > :
404 La rindql sAu Davud page( intoroindu-se
de acolo a dat Tnvoire oastei, iar el insugi a ve-
2
nit in comuna (nahiyya) Vi7e uncle s-a intilnit
au sultanul Baiazid.
119 Apoi, a venit in llina gevval 691 3 gi s-a
agezat la Adrianopol (Edirne); pe la mijlocul lu-
nei gevva14 , blestematul de luagur a trimis un sol
5
renumit, care se numia Iahgioglu Venind in solie,
sultanul Baiazid 1-z cinstit foarte mult pe Iahgio-
glu. Potrivit cu obiceiul, 1-a conAcit gi 1-a cAf-
tnit (hil'atlar,verUb) trimitindu-1 inapoi, in
tara sa, cu multe bogAtii. Adesta, dup4 ce a iegit
din Adrianopol, a pornit pe drum, dar cind a ajuns
lined Semendire6, Saum, beyul c1rei1or sgionUl
dintre vitejii acelui tinut, zicind cA "este prilej
pentru rdzboiul sfint" gi fiind puternio, hArazit
prin destin pe calea dragostei pentru Allahogi-a
repezit calul pe neagteptate gi 1-a atacat pe Iah-

1.Cf.Cronici turcesti...I (1966),p.187.

2, =/localitate in Rumelia, Intro Adrianopol
-gi Istanbul,cf.Pitcher,op.cit.,p.17o I.
3.30 sept.-28 oct.1486.
4.10-2o oct.1486.
5."Fiul lui Iahgi".
6.Suederevo, oetate gi orag in R.S.F.Jugosla-
via aproape de Belgrad.

www.dacoromanica.ro
 274

gioglu intocmai cu Rustem gi Neriman7. Din oauza

unei lovituxi de sabie, fiind ranit la burta pi
la cap, din cauza acelor rani, blestematul de
Iahgioglu a murit, condamnat sa fie lumina in
rai sau dat focurai din infern; atunoi gi acel
gaziu a fast flout erou martir. Din mila lui Al-
lah cel preamilostiv, pi a.cs au fost gasitio-a
aflat cum au murit abia pe la mijlooul lunei zil-
8
kade in anul 891 al hegirei .
In prima zi a lui muharrem 892 9 , sultanul
Baiazid s-a agezat la Adrianopol. Dupa ce a stat
aici oiteva luni, in a 15-a .e.zi>. a lunei gaban
.4:892> 10 a iegit din Adrianopol gi a sarbatorit
12o 11
marele bayram pe drum. De acolo a mars gi s-a
agezat la Istanbul. Pe la inceputul lune1 zilkade
12
.4 892.. a foot facut locul de oonacit (kona-
klik) al noii institugi de binefacere (1,imaret)
din Adxianopol. Ulemalele pagnice, sarmanii, bo.
gatii qi saracii puteau conaoi la agezamintul pa.
digahdlui. Acest agezamint de binefacere incepind
s4 lucreze ohiar din ziva aoeea, a fost agezat la
looul s5.0 personalul angajat pentru case de ingri-
jire (bimarhane)13 . In acest timp, sultanul in-
sugi s-a agezat la Istanbul gi dupti oe a foot po-
14
pulat, ia anul 894 al hegirei sultanul Baiazid

7. Eroi in mitologia persan6, deseori mentio-

nati in Sahname a lui Firdusi.
8. =7-16 nolembrie 1486.
9. . 28 dec.1486.
lo. = 6 august 1487.
11. Sdrbatoarea musulmana de la sfirgitul lunei
ramazan, rom.bairam,cf.10.1II,2,p.9-1o.
12. =19-27 oct.1487.
13. Adica spital,in senn modern policlinica.
14. =15 dep. 1488 - 24 noiembrie 1489.

www.dacoromanica.ro
 275
15
s-a apezat iaragi la Kostantiniyye pi a imprg-
tiat scrisori in toate partile lumii. A adunat
16
azapi din Rumelia pi Anatolia, a trimis cu ogti
17
...spre Ungaria> pe vizirul Hadim Ali pa,0.,pe
beylerbeyul de Rumelia, Halil bey (AO, pi ata-
gindu-i pe beylerbeyul de Anatolia, Sinan paga,
ou ogtile de Rumelia gi de Anatolia, i-a luat pi
pe ieniceri gi oastea de poarta (kapu halki). De
agemenea, a venit pi eolul unguresc, cafe in acel
moment s-a intilnit cu padigahul .41.Baiazid al
II-lea>. la Istanbul.Atunci,intr-o zi de simbata,
pe la inceputul lunei < 894> 18 vi-
zirul Haidim papa a legit din Constantinupol pi
121 trecind marea s-a indreptat spre Karawan
<:Descrierea expeditiei impotriva Arabiei; dupd
124
impdcarea cu egiptenii urmeazgt> ... In aceastA
125 19 1-a
parte, murind beyul unguresc, Ievizeoglu
atacat pe craiul Iancuoglu2o pi prinzindu-1 1-a
pus in inchisoare. Devenind crai in locul sau a
trecut pe tron, Sultanul Baiazid i-a trimis so1
pi s-au impacat...
21
Pe la anul hegirei 897 , sultanul Baiazid
a iebit iarapi din Istanbul, a venit pi s-a agezat
linga Adrianopol. Dupd ce a stat aiei multe zile
zicind: "am .c:de fcut>o expeditie mare", a adu-
nat opti multe din Runelia gi Anatolia, oastea

15. Denumirea araba pentru Constvntinopol.

16. In text azeb, unitati de marina "celi-
batari" pi pedestragi.
17. Hadim, servitor,slujitor;eunuc (rom.:
17-EarEbu1).
18. = 4-13 martie 1489.
19. Fiul lui Gevize (?)
2o. Fiul lui Iancu, adica Matiag I "Corvire:
21. 4 noiembrie 1491 - 22 octombrie 1492.

www.dacoromanica.ro
 276

de poartA gi akingiii. Apoi, zioind "am de intreprins un

rAzboi sfint (gaza) asupra vilaietului unguresc", a mere
la Sofia. Neavind insa loo expeditia impotriva Ungariei,
i-a oprit pe Iahia paga gi pe Lhmed bey, ou oastea ungu-
reascA la Sofia, iar p Davud paga 1-a trimis in partea
22
cetAtii>. UskUp Iar el, dupA ce 1-a agezat pe Ia-
hia paga ou oastea rumeliotA inainte, a adunat toatA oas-
23
tea la Manastir . De aoolo a mars direct in tara ionic&
24
(Icvan i1l) Venind pi corAbiile pe mare, au inohis ci
au beret loourile de fugA aleghiaurilor. La rindul lor,
ghiaurii s-au retras in munti gi in locuri stincoase gi
au stat aoolo. Drumurile pinA acolo erau aga de prApAs-
tioase incit nici cioara nu putea BA incap& gi nioi dia-
volul nu putea s inainteze ou dughiana sa. Dup& unele
povestiri se spune cA populatia sa era numai dintre hai-
duci, haini pentru padigahii lor, aga de uniti inoit nu
dAdeau nici haraoi. Trdind in locuri stincoase gi stind
in gura unox vAgAuni puteau lupta bine.' In ciuda stinci-
lor aruncate de ei, oa o nenorocire cereasca, a sulitelor
oa limbile de.gerpi, a sagetilor de lemn gi de fier otra-
vite, vitejii oastei islamice, netinind seama de toate a-
cestea, se sprijineau pe scuturi gi cAtArindu-se pe munti
i-au atacat. Impuscindu-i pe acegti dugmani ai credintel
gi trecindu-i prin sabie, i-au filcut prizonieri pe ne-
vestele lor gi pe copiii lor. Au dat foo gi au incendiat
satele gi semnAturile, ruinind totul. De acolo, padicahul
s-a intors gi a venit la Manastir, undo a stat citeva zi-
le... < Descrierea unor intimplAri pi petreceri in tabAra
sultanului, dupri plecarea din Manastir> De acolo, pa-

22. Azi Scoplje ,capitala unei republici in Jugosla-

via.
23. Manastir, cetate *i orag in Macedonia,Bitolia
(cf.mai sus, p. ).
24. In sens de Grecia.

www.dacoromanica.ro
 277

digahul a venit direct la Adrianopol, unde s-a agezat.

25
Era in anul 898 al hegirei . In timp oe sultanul Baia-
zid stgtea la Adrianopol, in Bosnia era cineva ogruia
i se spunea Hadim Iakub aga, gi un sangiacbey, care che-
mati pentru akin in vilaietul ungureso, au mars acolo
ou un numgr de trei-patru mii de akingii.Beylerbeyul un-
26
guresc, ghiaurul Derengi1 ban, iegind au 4o 000 de
ghiauri in fata oastei islamice, s-a luptat. Dar ghiau-
rii neit4e1egindu-se intre ei, Allah cel preadrept a
dat prilej oastei islamioe s6 aibg victoria asupra ghia-
urului. Astfel, oastea ghiaurg fiind invins a fugit.
Derengil ban fiind.prins viu a fost pus in lanturi gi
trimis sultanului Baiazid. La rindul sgu, sultanul Ba-
iazid auzind de aceastg oucerire s-a bucurat. .<=Aoes-
27
tea > au fost in anul 899 al hegirei .
Dupg aceasta, sultanul agezindu-se la Istanbul
se ocupa ou inaltele treburi ale imprgtiei. Apoi, sul-
tanul Baiazid adunindu-gi oastea a pornit asupra.ccetg-
141 -Inebahti28, iar pe mare a trimis un numgr de 200
de corgbii.Aoestea, dupg ce au plecat, intilnindu-se pe
mare cu flota ghiaur s-au rgzboit de multe ori. Un ghia-
29
ur, cu numele de Loredan , apropiindu-se de puntea (bar-
ca)3 corgbiei amiralului (reis) Burak31, gi Ina un
ghiaur apropiindu-se din altA parte gi luindu-1 pe relsul

25. = 23 oct. 1492 - 11 oct. 1493.

26. Derecseni, in alte izvoareginvins cu 25000
ghiauri la Kirbova sau Krbava (1493).
27. = 12 oct.1493 - 1 oct.1494.
28. Loredano, amiral venetian...
29. Le anto, numit gi Negroponte,E.I.t.III (1936),
p. - 4 gi Pitcher, op.cit.,p.159 I, .

3o. Mama, gi categorie de vas otoman

31. Burgk reis cf.I.A., I, p.804.

www.dacoromanica.ro
 278

Burek intre ei, a avut boo o mare batAlie. NedespArtin-

du-se unul da altul, in cele din ured, din oorabia lui
Rurak reis au aruncat "neft"32 in corabia ghiaurului.Co-
rbiile ghiaurilor luind foo, au ars mereu pinl es s-au
spropiat de corabia lui Burak. Aprinzindu-se astfel ce-
le trei oorAbii, au ars gi au pierit toate. S-au lup-
tat pinI ce au ajuns in golful (ark& Inebahtl_De aoolo
corAbiile ghiaure despArtindu-se, corAbille islamioe au
mere asupra <cet1i> Inebahti Fieoare au deschisfoo
ou tunurile asupra fo.LtAretii. Padigahu1, la rindul Eau,
a venit inaintind pe uscat. Atunoi cind ghiaurul a vAzut
cA pe mere a sosit o flot mare pi pe uscat a ajuns pa-
digahul, giwa pierdut speranta o6 Ii va mai veni vreun
ajutor. RAmagi neputinciogi, s-au imprIgtiat, beyii lor
iegind afard, au adus oneile cetAtii, pe care le-au pre-
dat sultanulul Baiazid. Aceasta s-a intimplat in 905 al
hegirei33 . Sultanul Baiazid s-a intors de acolo gi a
iernat la Adrianopol. Cind a venit vara, iarAgi a fAcut
expeditie cu oastea din Runelia pi Anatolia gi ou gaziii
gi Ou o mare flotA pe mare. Au ajuns gi au intrat in ta-
34
ra Moreea (Moredi yarina) cIzind asupra cetAtii Motun .

Sosind gi corabiile pe mare, au inconjurat cetatea. Au

fAcut sA plouA asupra sa foo din tunuri. Apoi, dupI ce
au tacos tunuri gi arme din corAbii, au agezat in fata
fortAretii metereze gi tunuri. BAtind cetatea gi arun
cind asupra sa tot oe doreau (havaUler), timp de o lung,
zi gi noapte, s-au luptat din doug. parti. DArimind cu

32. Petrol, in sons de materie inflamabila.

33. = 8 aug.1499 - 27 iu1.15oo.
34. Modon, orag in sudul Greciei, art.in R.I.
t.III, p.619-622.

www.dacoromanica.ro
 279
tunurile o parte din zidurile cetritii, in cele
din urmA, prin grija lui Allah, a avut loe incA
un iureg pe timpul ohindiei35. Padigahul a po-
runcit sA fie prAdata. A foot oucerit priu for-
tirt gi violentA. Toti bAddranii sdi (halradan1)36
au fost trecuti prin sable, iar pe femeile gi
bdietii lor i-au fdout prizonieri. Aceastd mice-
rire a avut boo pe la inceputul lunei muharrem
<906>37. Apoi au facut rueiciune (namaz) in-
tr-insa. Dupd aceea, plecind din Moton, s-au in-
dreptat asupra oetatii Koron38. S-au agezat in
acel oonac,.care era intre Moton gi Koron. La
conac au fost intimpinati de cei au cheiledtce-
tAtii>. Koron, pe care le-au predat sultanului
Baiazid. Aceasta, de asemenea, s-a intimplat in
bineouvintata lung a lui muharrem din 906 al he-
128 girei39. Atunci cind au fost luate aceste cetdti,
ghiaurul venetian (venedik) a primit ajutorul din
Spania; aoegtia venind cu arme zi multe cordbii,
au.ogizut asupra oetAtii MidillU , unde,agezin-
du-gi tunurile, a btut-o. 0 parte, de oinci Bute
de argini, a fortdretei a facut-o una ou pdmintul.
41
Au venit feriyadcii din Midillil gi au dat de
gtire. Atunci, indatI au foot preettite corbiile
din Istanbul, azapii au inscris vislagi (ktirek0.)
pe care agezindu-i in cordbii i-au trimistInainte

35. tc.ikindi, timp intre amiazd ri seard.

rom.chindie cf.I0,II,1 p.113.
36. Ho rat (gr.),om de la tard,adica -Oran.
37. = 28 iul. - 6 aug.1500
38. = loron, orag in sudul Grecieitart. in
I. . t.II, p. ...e.Pitcher,op.cit.p.158
39. = 28 iul.-26 aug.15oo.
40. AdicI Mitilene, insula Lesbos din Marea
Egee. Cf.Pitcher, op.cit p.159 II.
41. Feriatgi, oel care tipI dupd ajutoroves-
titor.

www.dacoromanica.ro
 28o

de aceasta populatia din Istanbul nu dadea azapi gi ava-

42
riz . Acestea de atunci au aparut. Au Boris g5 indata
s-a facut obicei ('adet). In t4.mp oe flota musulmana se
indrepta spre MidillU, pina ce corabiile au ajuns acolo,
ghiaurul a flout de 18 ori iuresuri asupra cetatii, dar
n-a putut-o ,;uceri. Cind corabia musulmana a ajuns in
apropiere de MidillU, acegtie intrind in corabiile ghia-
ure au fugit. Apoi, cind corabille ghiaure au sosit la
MidillU au reparat iaragi locurile care au fost darima-
te. Intoroindu-se de acolo, au venit la Istanbul. Dup6
aceea, beyii Venetiei gasind de ouvint6 s. trimit peg-
43
chesuri s-an impacat. Aceasta s-a intimplat in anul
44
907 al hegirei . Dupri aceasta, sultanul Baiazid nein-
treprinzind expeditii s-a agezat la Istanbul, undo a
huzurit. In sfirgit, in a treia noapte a zilei a sasea
a lul gemazi Ul-evvel din anul 915 al hegirei45, dupii
rugaciunea de oulcare, a avut loc un cutremur ingrozi-
46
tor la Istanbul, astfel incit minaretele oragului
s-au darimat gi coloancle lor s-au sfarimat; boltile
47
meceturi1or s-au desEicat, multe dintre ele au cazut
la pdmint. Ogeacurile4 caselor s-au darimat, zidurile
lor au crapat gi cele mai multe, s-au Prabusit.Turnurile
gi coloanele gi legaturile fortaretei s-au darimat si
unele locuri au orapat. Multe cladiri renumite gi ka-

42. Avariz, un fel de impozit direct in provincii-

le turcegti; corvada.
43. Pegkes to., dar, cadou.(Cf.mai SUB p. n )

44. 17 iu1.15o1 - 6 iu1.15o2.

45. 22 aug.15og.
46. Turnul unei moschei sau geamii.
47. Mecet,o geamie sau moschee mai micO CILO.,
11717p.255-256.
48. Cogul casei pentru iegit fumul de la soba.

www.dacoromanica.ro
 281

49
ravan (kArban) serayuri 8a11 darimat. Multi oameni
au pierit gi au ramas sub ziduri. Fiecare, care avea
o fintina gi o casa, a fugit afara din casa sa. Unii
au plecat imediat in strada, au fugit de sub cladiri.
In noaptea aceea, pin dimineata, pmintul s-a olati
nat mereu, toata populatia, barbati gi femei, nau dor
mit, vazind aceasta nenorocire au tipat. Unii se ocu
pau cu recitirea simbolului oredintei mahomedane: La
ila ullah Muhammad resu1u1lah 5o altii se pocaiau im
plorind iertarea pacatelor. Dupa aceea, timp de 4o de
zile pi 4o de nopti, din ora in ora, outremurul nu sa
linistit, pamintul s-a miscat mereu. Cind situatia a
ajuns in acest hal, sultanul Baiazid a trimis in toa
te partile porunci. Au fost scogi pi adugi un numar de
8o 000 de salahori (serahor) dintre mesteri, arhitecti,
(benna) gi unii argati (irgat) din Rumelia gi Anatolia.
Au inceput repararea cetatii Istanbul. Din loo in loo
si la fiecare capat au agezat oameni gi arhiteoti demni
de incredere. Potrivit cu aceasta, a fost pua pentru
.4:paza i> ordine aga de leniceri, Iunia aga, har
sultanul Baiazid a trecut la Adrianopol, unde aa age
_ zat....ccDesorierea rascolei "ereticilor" (kizil-
bag1)51 din provincia Tekeili5 din Anatolia gi a si

tuatiei in Orientul gitt>. ...

129

49. Kervanseray, loo de popaa, un fel de hotel:

han turcesc.
5o. Mkrturia se numegte gehadet: "Nu este decit
un singur Dumnezeu gi Mahomed este profetul
sau". (Of.mai sus p. n.
51. Kizilbaa, "cap rogu", eretio, schizmatiotadi
. ca giit.
52. Tinut in Anatolia, provenit din veohiul emi
rat selgiuchid.

COfr . www.dacoromanica.ro
8/977 FOC . 15
 282

41A"'hut13,14--" 4144 gi..rit.-41)1k, AW., wAtitt--1

fj-",.4".,
Cejj,j4-4..
"/-P -mi> 5 AAP A-4-)1
j4511: 7 11,-Itztt-1 tb (1.10 I ,fVfo.k.40.44,44.1A.146
.
4.- AIpf 6.Atf 41,-eis ge.p)ii.oft:
0-401-1 1A.-,;(?, t; -3_, I ,04,_rzo 2:11, -V .$),),..e. yjc 54), .4*-
4..1",. I1I A Lj#iL)Jq 541
0,17;AS *A:4y, I
it,17) (.07,..rts9g .91 tulj AiLlI _

(
-;1% 1-r:461/4.12e. 014! .--)31 P-rii.) 4143,4JIAA:

AA .s:
ti2A-ArL0
I 14-JA 4-91Y. -4,..."(.a."9-45
t"ti.1 -V%-e
,11. k,4.0 tYrt
L'JJJ rIA-5914,5:314? is
I ti Ato,./4;ex,k4,AA -;5_4az.,t
2,0
'

-c5 UJr
1-4"V.,6V,Y;Ip.stl'.5444,1;2A

tfJi).;;:r! 0,1C-0S 1)`-ti-taA.-0 Aai

0-1,;1151e..Ift".:.t.J1-10J1-0
Li-A`t-b0-4;-91)-j,j YiJ1 4.4"t ti:Jt1 L3 -A1.5149 .114es -J11
-V Le-4 1"6 r 4''''-to0 'fr
4P' 1:"'" .4;:r:.-2, Li -3 ?-17,191:- 49. ..:Vb 1,53 .":/ ft.s4;-s`l'
4.1..e J-0% 4.;-'.ve-Ai01 k-4j1.4.:104) JL; -61 c4 ft6
Cijk. tijg.:, 44f/7 41:&.,01...47Lfr:A1.4.!I tik)
t'k::`ct--4 2,4,6 as...s-5:Y.? ejAji trLai I Zi .13.11
4.31,1A 42..e. Lux -.1,) .44.e ote. wao to-41 4:.".1Ab' Aiji eft., Zr
eLYJ
I.!

174

rf. Aids r!-P "'Fr 1r' 0-te,

yui), slj- tiLt: j4J A-5%
.44;4,0 fL1)-^j..,145-"A; 4":14;j1

Face. X. - Descrierea marelui cutremur de _plmint din Istanbul

(aug. - sept. 1509).
Miihieddin al-Gemlt, Tevarih-i al-i Osman, ed. Fr. Giese (1922),
P. 138. ;

www.dacoromanica.ro
 283

130 Dup l. aceea, printul Salim <=1> iegind

din Trapezunt s-a urcat intr-o corabie gi a treout
la Caffa (Kefg)53 . De acolo a iegit la Chilia gi
A1ckerman54 din partile Rumeliei. Sultanul Baiazid
oind a auzit aceasta, i-a trimis ca soli, la sulta-
nul Selim, pe cadiul de Istanbul, Sari Kirez, gi
pe Sekbanbagx55 pentru sfat. .e.Ei>au ajuns gi
i-au spas: "du-te la sangiac c alti frati de-ai
tai-gi noi, la rindul nostru, vom pleca. Numai
cearta ea nu fie". Sultanul Selim le-a zis:"Oare
au este porunca lui Allah ca sa merg o data la trei-
patru ani sa fat: pace, gl eu la rindul meu, ea merg
gi sa sarut mina tatalui meu ?" Apoi, a mai spus:
"Dupa aceeasa plea la sangiac". Intr-un cuvintoo-
lii neputind.sa-i impiedice, s-au intors la sulta-
nul Baiazid =Atunci>, sultanul Baiazid a spun
cal "iTam dat lui Semendire .cnumai oa,s piece
acolo". Dar sultanul Selim grai: "Nu, trebuie sa
vad fate( tatalui meu, sa-i sarut mina, altfel nu
plea". ..Acestea> au fost in anul 917 al hegi-
re156. Dupl aceea, sultanul Selim,a venit gi s-a
agezat in apropiere de Adrianopol. De asemenea gi
sultanul Baiazid ridicindu-se din Adrianopol gi-a
pregatit oastea. Apoi, s-a indreptat spre IstanbUl.
La rindul &au, sultanul Selim a spus: "de la Adri-,
anopol pin la Istanbul nu mai este nici un dugman.

53. Vechea statiune Feodosia in Crimeea.

54. Akqirman, denumire turco-tatareasca pen-
. tru Cetatea Alba.
55. Sekbanbagi - "capitan de seimeni" - cape-
tenie de ieniceri.
56. = 31 martie 1511 - 18 martie 1512.

www.dacoromanica.ro
 284.

Nu am alt 3cop decit sg-i iau pe acegti bey ci octeni gi

sA merg..cTata> are de,gind sA-1 aducA la domnie pe fra-
tele meu Ahmed sultanW. Aeela, a plecat pi el pe urmele
tatglui sgu. Ping la hotarul looalit4ii > Cinriu58
s-a luptat cu tatgl sgu. Picioarele sultanului Baiazid
.cerau bolnave;>,nu aveau leao, n-avea putere nici sg
incalece pe cal. Era in haraba.Inchidea acopeligul ,

harabalei gi se ruga pios marelui Allah cel preainalt.

Dupg ce s-au rdzboit pqin, sultanul Salim fiind invins
*i-a strins toate uneltele gi visteria gi a fugit. P.
tgrmu1 Mgrii Negre era un sat care se numia Media (Me-
dillUye)59. SostA acolo, a urcat intr-o corabie gi a
fugit la Caffa (Kefe). In cursul acelei ierni, urcindu-
se iarggi in corabie, a ajuns in Rumelia. In aceast par-
te orau unii pentru sultanul Ahmed, ca judele militar
(kadi-bsker) MUiddotlu gi Tacizade Nigangi bey gi YU-
ntis paga. Acegtia,fiind pentru sultanul Ahmed, au spun:
"Sa ving sultanul Ahmed gi sA se facg padipah". Preggti-
6o . Ienicerii sir4ind aceastA situatie
serg. gi pegoheguri
au calcat intr-o noapte casele acestora gi le-au prgdat
de tot ceea ce aveau. De asemenea, au cdlcat gi casa
lui Hasan paga 61 . Au fgcut multe rgutVi. Omul sultana-
lUi Ahmed care venise, a scgpat cu fuga din crag. Dupg
aceea, ienicerii au trimis gtire sultanului Salim zicin-
du-J.:11E3g vin, cA noi 11 vom ageza pe tron". Sultanul

57, Adicg prin-011 Ahmed.

58. Corlu - localitate in Turcia europeang,intre
Adrianopol gi Istanbul. (Tzouroulos gr.).Cf.
.Pitcher, op.cit., p.150 III. ..
59, Poate Midia,,cap in Dobrogea...
6o, Adicg daruri.
61. A fost unul dintre viziri.
www.dacoromanica.ro
 285
62
Ahmed venise gi el la Maltepesi , in apropiere
de Usktidar63. Acesta intrind in schimb de gtiri
(1aber1es4) ou tatal sau, aoesta i-au trimis gi
multe mii de florini (Mari). De acolo, Ahme0
intorcindu-se, a inceput sa ocupg arenclagille
(mukata') gi schelele Anatoliei. La rindul saEi
gi sultanul Korkud64 a ocupat unele loouri.Sulta-
nul Ahmed cu oamenii sal s-au apucat de razboi.
La rindul sau, sultana' Korkud s-a urcat ou doi-
trei indivizi intr-o corabie din partea Galipolu-
lui, gi de acolo> au venit la Istanbul gi au
intrat inir-un mecet (mescid) tn apropiere de ca-
zarmile (oda) 65 ieniceregti. Sultanul Tlaiazid aa-
zind aceasta, 1-a soos din mijlocul imioerilor
pi 1-a agezat intr-o casa din orag. De acolo,ve-
find ou permisiune, a sarutat mina tatalui sau qi
a-a dus iaragi in odaia sa.
La rindul s4u, sultanul Salim venise pini
66 ar atunci oind vgni in apro-
la KUctik-Cekmeci
piers de oragul Istanbul , sultana' Korkud i-a
iegit in intimpinare gi intilnindu-se s-au luptat
de pe cai, consoliudu-se unul pe altul. Dupa aoeea
sultana' Salim a venit gi a intrat in oraguagezin-
1
67
du-se intr-un ceair din Yeni-Penc .Su1tanul Kor-

62. Maltepe, (pelekanon gr.) "Ookbaa av4iei",

localitate la vreo-zece km.de.Istanbull
cf.Pitcher, op.cit.,p.159 III.
63. Scutario.cartier al or.Istanbul,pe coasta
- asiatica.
64. Adica printul Korkud.
65. Oda (rom.odaie) are gi alte sensurisuni-
tate militara, campanie
. 274-275.
66. Tirg intro Adrianopol gi Istanbul.
67. "Noul 'Cilia".
www.dacoromanica.ro
 286

kud a pleoat gi el la looul sAu.,Apoi, ienicerii, adu-

nindu-se , au plecat la divan68. Au trimis pagalelor
un numAr de zeoe "oApetenii de pedegtri" (yaya*bael)
zioindu-le: "Fiul padigahului nostru, Salim, este sul-
tanul nostreldeoarece el .etBaiazid:> s-a imbolnAvit,
n-are putere sA place in expeditie, s-i faceti arz
oa sA dea impArAtia (padigahlik) fiului sau Selim".Au
mai spust"Desigur, in oaz dacd AU 'Teti face 'arz, vom
iegi afarA gi noi vom indeplini,treaba voastrA, 11 vom
urea pe tron pe sultanul Salim". Pagalele fiind ataoa-
te, au intrat ohiar in acea zi ispreun ou yaya-bapi
la padigah gi gi-au prezentat 'arzul. Padigahul le-a
rAspuns: "Deoareoe eu sint inoA,s4nAtos, impArAtia mea
(beyliAimi) n-o voi da nimAnui". Atunoi,marele vizir
69
Mustafa paga i-a zist "Preaferioite stApine, noi am
mincat piinea gi sarea ta, sA ne fie halal, dar aoeg-
tia vor ievi mai inainte afar& gi vor termina cu noi",
Dar padigahul i-a rAspuns: "Aoum, eu nu-i voi da impa-
rdVia mea (padisahliAlmi). Ce, vor veni gi mA vor omo-
ri 7" Aceatia (=yawl bagilii) 1-au vorbit: "Nu, nu vl
vor omori, dar vA vor apuoa de oapAtul caftanului, vA
vor tiri in rAzboi gi v. vor detrona". Atunoi, padiga-
hul, dupii ce s-a gindit puVin, gi-a ridicat capul gi s
grait:"Am dat impAr4ia mea fiului meu Salim". Atunci,
tnti ienicerii au inceput sIstrige:"Allah, Allah" gi
au plecat spre sultanul Salim. Aoeasta s-a intimplat
in 918 al hegirei7. A doua zi, sultanul Baiazid gi-a

68, = Adicd la sfat.

69, Mustafa paga, mare vizir.
70. = 19 martie 1512 - 8 martie 1513;acest eve-
niment a avut boo la 19 apr. 1512 ( 2 sa-
for 918).
www.dacoromanica.ro
 287

trimis 16zi1e visteriei (hazine sanduklarin) gi pe pa

gale la sultanu3.. Salim, zicindu-le:"Mergeti la padiga-
hul vostru". Dar, e1-.. Se1im>- sg-mi dea un rggaz de
v 71 . Apoi, anRi
2o de zile, iar el sg dea la Yeni-Bagge
spus:"Eu iegind de acolo, voi pleca la Dimotika72 gi
voi cedea aoolo". Au fgout aoeasta ,arz sultanului Sa-
lim, care a spus: "s6 pofteasog, sg aleagg gi sg stea
cit timp doregte". In ziva urmgtoare a venit gi a sgru-
tat mina tatglui sgu, care, ridioindu-se, 1-a zis:"Vino
fiule, acum egti tu padigah, iar eu sint mazilittgazi I"
Dar sultanul Salim i-a rgspuns: "Fereasog sfintul, eu
sint robul gultanului meu, vgzindu-i fate, doreso sg-i
sgrut mina". Baiazid i-a zis: "Tronul tgu sg fie bine-
ouvintat, eu am dat invoire supusului sgu, fiule, iti
dau ..tronul> din inimg gi suflet. Dar pfatul meu este
acestalsg nu uoizi pe nimeni pe nedrept". Aoela < Se-
lim :>, la rindul sgu, a primit, a iegit gi a pleoat la
Yeni-Bagge gi s-a agezat in cortul Eau. A doua zi (ye-
rindan) sultanul Salim chemindu-i pe aga de ienioeri gi
pe ienioeri,aoeatia> au venit gi au flout divan.Adre-
sindu-li-se acestora, le-a zis: "Nu puteti tog mg pri-
miti la impArgtie deoit daog mg aoceptg toti. Deoitaoum
daog oineva dintre voi va fi contra, ii puteti veni sau
nu de hao, Ii puteti impiedica sau nu ? DacA lucrurile
stau numai aga, primeso domnia".

71. = "Gradina cea noug".

72. Localitata lined Adrianopol, numitdi
Dimetoka (to.),Didymoteichon (gr.)
of. mai sus.

www.dacoromanica.ro
 288

133 Dup aceea, a doua zi, a fAout din nou di-

van. Au venit pagalele, in aoeeagi zi a spinzurat
de un oopao un ienioer "ou bonete (Usktiflti) pi a
retezat oapul unui lefegiu (bir ulufecinin)73.In-
tr-adevAr, acel ienicer pleca mereu la sultanul
Ahmed gi se intoroea, adio4 facea spionaj (casus-
luk). ktunci cind impar1tia a Lost aoordata sulta-
nului Salim, sultanul Korkud, la rindul sg4urc4
intr-o oorabie ci. pled. in partea Manissei
DupA acestea, sultanul Baiazid a iegit din
Istanbul gi a pleoat la Dimotika. Sultanul Salim
a pornit, prin poarta adrianopolitana, ca s-1 tri
mita .=pe Baiazid> in provincie. Deschizind uga
harabalei i-a dat unele sfaturi sultanului Salim
vorovind multe. Apoi, luindu-gi ramas bun, a ple-
oat. Cind abia ajunsese la Sazlu-Deria75 , din
76
jurul satulul Hafsa fiind lovit de destin,sul-
tanul Baiazid a murit acolo, milostenia lui Allab
86 fie asupra se.; trupul sAu fiind adus la Istan-
bul, a.fost inmormintat in apezamintul sau de bi-
nefecere (imaretinde)...
Intronarea sultanului Suleiman I Magnifi-
cul si cucerirea cetAtii Belgrad.
Sultanul Suleiman, dup6 ce a intrat in r*
ray, s-a agezat pe tronul impdratesc, devenind pa
digah. Aceasta a fost in 12-a lunii qevval din
anul al 926-lea77. Atunci cind sultanul Suleiman

73. Lefegii, erau anumite unit4i.gi in tarile

romane.
74. Numit gi Magnezia, capitala prinoipatului
Saruhan din Anatolia apuseana.
75. "Gir16 cu stufarig"... Numitigi Sazlidere
cf.Fitcher, op.cit., p.165.
76. Hafsa, sat in apropiere de Adrianopol,in
drum spre Dimotika.
www.dacoromanica.ro
77. . o septembrte 152o.
 289

s-a urcat pe tron gi a devenit padigah, dupA cite

va luni a adunat arme qi octi pentru cucerirea Bol
gradului. In anul 926, in a 11a zi a lunei cemazi
111,ervve178, a intreprins expeditie in Rumeliaaa
trimis pe Ahmed paga, beylerbeyul Rumeliei, au oas
tea rumeliotA, asupra cetatii B5Ordi1in79 . Cum
a ajuns, fAcind rAzboi fara rAgaz, a dat iureg, a
cucerito cu sprijinul lui Allah gi cu puterea bi
nefAcAtoare a profetului IMahomet> . Dartmulti
oameni au eazut la pAmint. A trimis padigahului
capete pi ghiauri rniti gi pe Piri pao8o 1-a
trimis asupra Belgradului. Acesta, cum a ajunsta
asediat cetatea. Apoi, sultanul Suleiman insugi a
plecat impotriva Belg rdului, unde, agezind tunuri
81
gi darbzenuri , au sApat canale subterane (lagim-
lar). Prin canal, dArimindui fortAreata, 1-a f
cut una cu pramintul. Intrun cuvint, in a 27a zi
a lunei binecuvintate ramazan, au cucerit cetatea
Belgradului, care s-a intimplat in 927 la hegirei2
Cucerirea cettii insulare Rhodos
DupA aceea, in a 2oa zi a lui recep a anu
lui 92883 , sultanul Suleiman a fAcut expeditie
.4.impotriva. Rhodosului. du 15 zile mai fnainte,
11 trimiseseipe Mustafa paga cu flota pe mare. Sosind
ci padigahul in Anatolia, printro schelA numit
Mermeris84, din Mentegeili85 d acolo a trecut cu

784 =29 aprilie 152o.

79..In R.S.F.jugoslavia; se mai numia,cf.Pit
' cher, op.tit., p.149.
8o4 Piri paga, mare vizir pinA la 1523.
81. Darbzen, o categorie de tun mio, numit gi
-zarbzen (cf.mai sus).
824 = 31 august 1521. .

83: = 15 iulie 1522.

844 = Marmora (7)
85. Mentegeili, tinut in Anatolia de mijloc.
www.dacoromanica.ro
 290

Al%
OVA
ASiO, -4.
IN ...de
0 11g;i:Z., ^0."1.0-'.-`
. Ar,
..,:tsaLteSr*-II:44'.71V,'"?`'41
AA*1441& Z- .41.-47.Z.t+:=i 1N-41c:a4+4...ta: 11;(13,f V.' ' . i ''I'
Pl.X MiniaturLorig.in culori,reprezentind o vedere gene
rani. a insulei Rodos. asedia+-6 gi cucerit6 de sultanul Sulei
..
man I "Magnificul" (1522). . .

Ms.Bibl.Nat.,Paris, no.6o63 gi in ed.Fr.Babinger, op.Cit.,

p.584 - 585.

www.dacoromanica.ro
 291

corabia gi a czut asupra cet6tii Rhodos pe care a ase-

diat-o. Ghiaurul din14untru impodobind corpul cetatii ou
86
stofe gi cu postavuri rare , a fdout tot felul de pe-
treceri gi veselii. Mult timp au avut loo lupte, dar n-a
fost cu putinta s6 fie cucerit4. Dar, in cele din urma,
In fata golfului fiind o co1ini, oastea s-a repezit.ejaco-
lo> , a s6pat p6mintul, pe care transportindu-1, au um-
plut cu el pantul (hantaAni). L-au batut cu dargzenurile
si 1-au sgpat subHtemelie fgoind canale. I-au darimat
unele locuri. In sfirgit, ghiaurul a vAzut (3 a ramas
putin pine.' la cucerirea cetatii. Fiind s1bii, beyul
87
lor,"marele maestru" (megaci mastur) ,Lk cerut aman zi-
cind: "Nimeni sa nu dea atac pi ea nu fac4 agresiune asu-
pra avutiei, asupra fiilor gi fiicelor noastre gi sl nu
ia robi. Pe aceast cale, f4ind pace, sI putem iegi afa-
ra din fortAreat6. A prezentat peschesuri padigahului gi
a predat cetatea. A iegit din cetate>. cu supusii,avu-
tia gi familia, au intrat in corabie gi s-au dus in tara
frincilor (firenkistan)88 . Musulmanii care fuseser6 Ia-
chisi in cetate,fiind si ei eliberati, au sc4pat. In a
treia zi a lunei safer, Rhodosul a fost eucerit. Aceasta
s-a intimplat in 929 al hegirei 9. Fortaretele Istan-
90 91.
1CUy gi Bodrum , de pe coasta Anatoliei, au fost lua-
te impreunI. De.acolo, sultanul Suleiman s-a intors pi

86. Eskerlad (?)

87. Al Ordinului cavalerilor Ioaniti, care era
Adam d'Issle (?)
88. Cavalerii Ioaniti s-au retras in insula Malta.
89. = 22 dec.1522.
9o. Insula Cos (Kos gr.), cf.Pitcher, op.cit.,
p.155 III.
91. Si astazi poart acelagi name, din gr.Petronion,
cf. Pitcher, op.cip., p.148,III.

www.dacoromanica.ro
 292

s-a agezat la Istanbul... Cu viclegug, au foot

Uoigi yeh8tivarog1U 'Ali bey gi cot patru fii ai
sli pentru (16 nu alunseser4 din vreme la ouceri-
rea Rhodosului.
Rascoala ienicerilor. Dap& aceea, in a
23-a noapte a bineouvintatei luni regeb .<929:>92
s-auer4zvr6tit ienicerii, oilacind casa lui Ayas
paga93 0, a defterdaru1ui94 AbdUs-Selgm. A doua
zi, in noaptea de mierouri, au (Moat oasele lui
Ibrahim paga9 gi Mustafa paga96 , dar n-aU pu-
tut lua nimic.
Expeditia lui Suleiman I Wnificul impo-
triva Ungarlei (1526).
Dup5. aceea, sultanul Suleiman punindu-gi
in gind *34 intreprindl o expeditie mare impotriva
ungurului gi zicind o. "razboiul sfint este mare",
a adunat o oaste mare de cinci-gase sute de mii
de oameni, Pornind, a treout paste podul fAcut
pe Duhlre. A trecut gi paste apele pe care se
oonstruisera poduri. Atunci and -<sultanul>.
indreptat spre Ortile Budei (Budun), blestema-
14o tul de rege (klral)97 gi-a strins gi el oastea
imbr6cat6 in zale albastre. Apoi, venind pe tiTt
pul chindiei (ikindi), s-a intilnit ou oastea is-
lamicA gi a avut boo o luptA mare. Au pieritodin

92. = 7 iulie 1523.

93. Vizir, pi mai tirziu mare vizir, autor al
unei cronioi otomane.
94. Ministru de finante.
95. Mare vizir.
96. Tot mare vizir.
97. Ludovio II Iegello: 1516 - m.29 august
1526.
www.dacoromanica.ro
 295 .

din ambele pArti, mii de oameni, unii au fost decapitati,

altti raniti. Dup6 aceea, prin grija lui Allah eel prea-
inalt, ghiaurul a fost zdrobit. In acea bltAlie a pierit
insupi craiul .4;_ungureso>.,.:Iiar>.ghiaurii gi-au intols
fatale pi au inceput sl fuel. Gaziii cAzind p urmele
ghiaurilor, au inaintat distrugindu-i mereu. De aoolo,
padigahul a pleoat pi a ajuns la Buda, repedinta tronu-
lui. Luind Buda ou forta, au fAout prizonieri pe bArba-
98
tii pi femeile sale, in al 952-lea <an> al hegirei .

De aoolo, sultanul s-a intors gi s-a agezat la Adriano-

pol. Dupit ce a stat un timponde acolo a plecat gi s-a
agezat la Istanbul. -Descrierea rAscoalei gelaliilor
din Anatolia, out comanda lui Haci Bektapoglu Kalender
Celebi pi inabupirea ei de catre vizirul Ibrahim papa>.
Sultanul Suleiman a intrnprias a doua expeditie
impotriva Ungariei. Treoind din Belgrad apa DunArii, a
ajuns la Buda. Banul Transilvaniei (Erdal Bani)99 a ve-
nit pi s-a supus. Aducind pegchegurl, a sArutat mina pa-
dipahului. De asemenea pi padigahul gasindu-1 Pl6cut,
i-a acordat tronul Budeil". Plecind.de acolo, a cAzut
asupra cetAtii Pe (Pic) lol , pe care a asedtat-o.Agezind
tunuri, timp de 2o de zile au batut cetatea. Dup g. ce au
diirimat o micA parte a fertdretii,1pe cind erau incA in
r6zboi, AeodatA au fost surprinpi de iarn. A nins pi
s-a fAcut frig. Oastea gi arimalele neputind rezista la
ger, au part:Wit fortat cetatea. 8-au intors pi s-au

98. . 18.oct.1525 - 7 oct.1525.

99. loan Zpolya.
loo. Cf.Cronici turcepti ... II, p.148 - 149.
lol. Pe6, orap in R.S.F. Jugoslavia,numit gi Ipek,
of. Pitcher , p.165 I poate fi gi Pecs Batt
FUnfkirchen.

www.dacoromanica.ro
 294

agezat iarg.gi la Istanbul. Aceesta a foot in 935 al he-

lo2
girei .e=ciroumoiziunea fiilor sultanului: Musta-!
fa, Mehmed pi Salim gi petreoeri la Atmeidan> , care a
103
fost pe la mijlocul lui. > zilkade in 936 al hegirei

Expeditia impotriva Auntriei

Si iaragi aultanul Suleiman a indreptat o expe-
,

ditie impotriva rli nemtegti (Alam1.4). In 938, in a

1
28-a zi a lui ramazan 4, au iegit din Istanbul.Inten-
tionind sA meare asupra blestematului de spaniol (apt-
aia) au mere, au darimat, au inoendiat, au ruinat totul
qi au intrat in tara germana.(A1aman)1". Timp de dotal
luni au umblat pe aoolo gi locurile paste care au nime-
rit le-au lovit, nenorooindu-le (berbad). Ghiaurul a
venit la intilnire, dar nu s-au putut oiooni, a luat in-
s& multi oameni, atit din spate, oft gi din tatgoi din
oastea Imprtiat. Voievodul 106 lui Miha1oglft171numit
&ism, ou permisiunea padigahului, s-a despArtit de oas-
ts ou 12 000.de neferi, akingii de Rumelia. Aoegtiatoa-
re plecaser intr-o parte,pentru inoprsiune de prada
(akin), s-au sAturat malt. Dart'la intoaroere,pe oind.
veniau 0 Ina, nu se unieera eu (metes. .4.sultanului:P.au
dat paste un asounzig (posu) la gura unei treoatori (kr,
bend ahzinda), uncle era agezat oastea ghisura in sale.
Beyu1 acestor akingii, impreuna au voievodul Kasim, su-
102. = 15 sept.1528 - 4 sept.1529.
1o3. = 5 sept. 1529 - 24 aug.1530.
10.4. = 4 mai 1532.-
1o5. Recta Austria.
1o6. Voyvoda to. - in sans de administrator.
1o7. Mihaloglii, comandanti de akingii, era Hizir
bey Mihaloglu.

www.dacoromanica.ro
 295

ferind o infringere, unii au murlt ea eroi martiri (al-

hid), altii au fost flcuti prizonieri. Dup6 aceea, fiind
o iarn4. grea, padigahu1 s-a intors la Istanbul, unde s-a
lo8 Mustafa 1-au scos ia san-
agezat. Atunci, pe sultanul
109
giac. Aceasta a fost in anul 939 . Pe atunci, sulta-
nul era in.expeditia impotriva Germaniel. Intr-o zioami-
ralul (kapudan) numit Andreia Doria (Tori), din partea
blevuomatului de spaniol, pi afurisitul de bey al Rhodo-
suluiomumae maestru (megali mastur), au sog.pa.. cu aman,
au primit sprijin gi ajutor de la beyii din tara frinoi-
lor. Stringind oaste pi flotA, au venit prin surprinde-
re pe mare, esi au cilzut asupra tinutului Moreea, cu an
numAr de 5o de "parga" loo gi 5o de galere (kadirga), Pi
ou an numAr de 25 000 de 1upt6tori (savasci). Mai intii
au luat cetatea.Koron gi dap& aoeea Ballu-Badra111 gi
cucerind cele dour). fortrtreti ale strimtorilor (BollAzhi-
sarlarin), c1reli i pedestragii lor au lovit i sa
jefuit tinutul Moreea (Mora). Multi bilrbati, femei si
copii, ftind laati prizonieri, au fost maltratati.
irei112.
...Aceasta,s-a intimplat in 939 al heg
Mai inainte de aceasta, era un om viteaz.gi ini-
Mos, provenit din insula MidillU, numit Haireddin. Fiind
marinar, cunoptea situatia m6rii si mult timp se ocupase
cu pirateria (korsanlik etmip). Intilnindu-se pe mare au
multi ghiauri, se luptase cu ei gi isi cistigase un re-
name. Multi voluntari, adunindu-se pe 1ing6 el gi insu-
sindu-si corabii, se ocupau cu pirateria si vinatul pe

1o8. Recte:.printul.
1o9. =3 aug.1532 - 22 Jul. 1533.
llo. Barea - o categorie de vas, of.M.Sertogluop.
cit.,p.31 I.
111. Pally-Patrat'oras pi cetate in-Peloponezorecte
Balyadra (to.) adioa Patras,cf.Pitcher,op.cit.,
p.148 I.
112. Cf. nota 109.

www.dacoromanica.ro
 296

mare. Allah cal preainalt i-a dat prilej gi a oucerit de

113 114
la ghiauri, in tinutul Magreb , cetatea numitA Gezair,
pe care a stapin'.t-o . Fiind yestit in toat4 tara frin-
oilor, potrivit sou limba frinrii, a fost numit Barbari-
115 . Pegchegurile sele veniau la raposatul nostru sul-
ce
tan Salim. Apoi, darurile sale veniau, de asemenea, gi
la sultanul Suleiman, care auzind de calitatile sale,
i-a trimis gtire zicinds"So. vin4". Apoi, mai SUB numi-
tul Haireddin agezind in oetatea sa pe oamenii sai po-
triviti el insuoi a venit la Istanbul cu citeva,galere,
a adus peocheguri gi a sarutat mina padigahului. La rin-
dul s6u, padi:;ahul cinstindu-1 oi mai mult, i-a acordat
beylerbeylikul mIrii fdeniz beylerbeyligni) cu 40 x l00000
<(=4 000 000) de aspri> . Intrind in rindul vizirilor,
a foat numit Haireddin paga. Dupa aceea, i s-a dat o flo-
tA cu un num6r de o mita de mii de galere gi arms; pe
la mijlocul lunei zilkade 939 > 1169 mai sus numitul
Haireddin paga a plecat.pe mare oi a intreprins o expe-
ditie in tinutul Moreau. Atunci cind ghiaurii au aflat
aoeasta *tire, au pargait cetatile oi locurile pe care
le luaserA, pi intrind in corrAbii, au plecat in Vara
frincilor (Firenkistana). Apoi, agezind in < aceste>
cetIti Zoo, de ieniceri gi 300 de azapi, le-a populat
din nou. Dup6 aceea, cu acea flot6, Haireddin paga a
plecat in tinutul Magreb. Sosind acolo, a luat din mina
117
arabului vestitul orag numit Tumus pe care 1-a sta-

1-13. ri'extual:"apusead'oici nordul Africii,

, Alger gi Tunis.
114. Algeria, (cf.nota 111).
115. idia. BarbarOss.
116. = 5-12 iunie 1533.
117 Adica Tunis.

www.dacoromanica.ro
 297

pinit si s-a aezat acolo.a:Aceasta:p- s-a intim-

142 plat in 94o al hegirei118,..
Expeditia impotriva Ungariei

149 .Dupgt desorierea relatiilor ou banul Tranl-

silvaniel> 119 sultanul Suleiman a indreptat
iarAsi o expeditie impotriva valaietului ungu-
reso.,Plecind din Istanbul, a ajuns la Adriano-
pol. A petreout aoea iarnA aoolo. Dup aceeatin
. ziva a 18-4 a lunei muharrem g9497;,120, ridi-
oindu-se din Adrianopol, a intrat ou arms grele
ai ou multA oasts in valaietul ungureso.A oAzut
asupra fortAretelor principelui Bfithbry (Pirin
Batra'nin) si ale altor bey. Mai multi, dup
ce au cAzut asupra cetAtii Malkuhl`l gi asupra
122
altor fortArete oa Picena , Stiponiu (Est p-
123 124
ima) , SomBelgradi si Tata 2, la ase-
dierea> fieogreia au avut loo lupte mari i mA-
oel (kirgun). Au fost oucerite prin fort si vio-
len. Dar la fiecare le-au pierit multi oameni.
RAmAsitele pAmintesti ale orailor din timpuri
treoute, care zAceau la Som-Belgradi, pentru fie-
oare erau destinate mausolea (tUrbeleri). Se spu-
126
MA ol aoolo se odihnea insuci Salsal (bin Dal)

1186 23-iulie 1533 - 12 iulie 1534.

1196 Cf.Cronici turcesti...,vol.I, p.189,
12o. = 4 mai 1542.
121. Malkuh (?), dap& grafie poate si Mal-
. koc (?).
122. Pecan, Peceli (?) adicA Pecevi sau Pecs
(of.mai sus, p. ) ,
123. Numit gi Gran, in'apropiere de Buda.Es-
ztergom (magh) of. Pitcherlop.cit., p.
152 III.
124. Istolny-Belgrad,.ibid.p.
1256 Tata, in Ungaria.
126. Erou legendar.

www.dacoromanica.ro
 298

Apoi, in aoeste oetAti fiind agezati oameni pen-

tru fortarete (hisar erleri), ca pIzitori, san-
finale (nobetci), voluntari, azapi; in tinuturi-
150 le gi vilaietele lor sangiacbeyi gi ogti, le-au
st6pinit. Iar loourile lor oare au fost didtrur.
se, s-au reparat. Dupl aoeea, padigahul s-a in-
tors in a 17-a zi a lunei ga'ban, a intrat si
s-a stabilit la Istanbul. A fost in anul hegi-
127
rei 95o kadigahul, dui:4 oe a venit gi a in-
trat la Istanbul, in ziva urmItoare a Lost adus,
din Manisa, oadavrul printului (sultan) Mehmed,
fiul de rah (sahzade). Dup4 ce s-au inohinat,
1-au dus gi 1-au inmormintat la veohile oda
(oda). Padigahul s-a intristat mult. Pentru su-
f1etul.s4u au pregAtit minasuri si au dat de
pomangi. Au eliberat pe multi prizonieri, dintre
bArbati pi femei. <Desorierea oeremonialului
religios Aceasta s-a intimplat in anul hegi-
rei 95o 128
. Dup4 aoeea, in a 5-a zi a lunei ge-

mazitl-evvel, a murit Haireddin paga gi a Lost

151 inmormintat la Begik-Kaya 9. Ara in anul 953 al
13

4
hegirei P.<Desorierea evenimentelor din Orien-
tul giit gi Oucerirea cetatii Timigoara de qatre
vizirul Ahmed paga 431.

127. = 15 noiembrie 1543.

1286 = 6 aprilie 1543 - 24 martie 1544.
129. Begik-Tag - pi azi denumirea unui oar-
, tier din Istanbul.
130. = 4 iulie 1546.
131. Cf.Cronioi turcegt1...,vo1.I,p.189-19o.

www.dacoromanica.ro
 299

PARTEL II-a
XI
IBA KEMAL sau KEMAL PAgAZADE

Flul lui Kemal pasa, lemsedlin Ahmed (m.1535),

()auk& un loo important in istoriografia otomanl. Opera
sa cea mai important& este Tevarih-i al-i"Osman (Oro-
nioile dinastiei osmane), in care desorie foarte amlnun-
Vito in zeoe,carti (defter)1, faptele osmanliilor de la
inpeput (seo.XIII) pina la inceputul domniei sulta-
nului,Suleiman,I.Magnifioul, folosit in Cronici tur-
a001,... (I, p.191-216) at Defte i (,Ankara - 1970 de
_iatorioul tura prafettin Turan.
Afar& de am:oast/1 ;Jperl mareata, 1bn Ke al are
o desoriere amlnuntitl, poetiol, a oampaniei ei bltkli-
ei de la Moh&os (aug.1526). Aceast& oper& intitulatl,
mat pe sourt, Moh&name a Lost editat& Inc& la 1859,de
orientalistul franoez Pavet de Cpurteille, sub titlut:
Histoire de 14 campagne de.Mohaos (Mohacname) par K m 1
Paoha zadeh..., do& un ms.turo din Bibl.Hat.Paris si
aitul din Dresden. Mohacnkme, deai are unele mici frag-
manta al stiri r&slets au privire la tarn. romans, n-a
Lost inolus& in Cronioi turcesti,1. I, doar numai semna-
lat dup.& Jahixry (p.217-218).
Cu ocasia ultimei male ollAtorii la Istanbul .

am flout un microfilm de pe un manusoris tura din Bibl.,

Central& Stileymaniye, fond Esald efendi nr.2356,153 fol.
pentru Arh.st. din Bac. (Rola 81, Turcia, cadrele 1-154).

1. Defter, textual "condich,registrur, alai in sans

de carte. Ultimul defter (X) privind domnia lui
Suleiman I Magnifioul abia a fost inceput.

www.dacoromanica.ro
 3oo

Am folosit pentru traducers& unor fragments :rift edi,

tia oitatI(Paris 1859) et gi manuscrisul de mai sus..
Bibliografie: Isnot Parmaksisoglu, Kemal P:17-
esiede,., in: "Tolima Anaiklopedisi" VI.Cilt (=vol.),; Is-
tanbul 1965, p.561-566. Acest artiool complete:1mA pre.
sentarea lui F.Babinger, KemaWasha-Zade "E.I." II
(1927), p.9o2-9o3.

Ibn Kemal, Mohagname sau Fetihnime-i sefer-i '

Moha9 li-mevlana Kemal pagazade, ms.turo Bibl.

8UleymanimIstanbul, fond ()isim) Esald
efendi.nr.2336, 153 fol.lsoris: pesih-divAnk.
Arh.staucuresti, microfilms (Turcia), rola 81,
cadrele 1-154. Pavetade Courteille,Mohnname,
Paris 1859,165+199 p.
Tradnaere - rezumat
-(p.196-199)
.c.Descrierea oampanisi lui Suleiman I Magnifionl
impotriva Ungeriei gi a batiliei de la Mohacs (aug.
1526/932 H.) ouprinde urmAtoorele 47 capitols numite
"dastanIntentia sultanului de a intreprinde o mare
expeditie impotriva tImii lui Beni-Asfar (1); Eohipa-
rea gi inarmarea oastei (2); PregAtirea expeditisi gi
pleoarea armatei otomane impotriva Ungariei blestsma-
te (3); descriers:: castei tiitare (4); &nem* la amInun-
tele precedents gi prefata istoriei campaniei (5); mo-
4- vele care 1-au determinat pe sultan pentru intreprinps
rea expeditisi (6); pleoarea armatei otomane din ca-
pital& Istanbul, in frunto ou sultana (7); adunarea
unitilor de oavalerie i infanterie in oimpia Safi-
ei, din porunoa sultanului (8); plecarea sultanului
din Sofia in mar* spre Belgrad (9); animal' de cItre
du4man de pornirea campaniei sultanului (10); desp5.r-

www.dacoromanica.ro
 3 ol

((s1
Z.!
. I"; JII
1
'; A 4' it Ai

Ito 1: A e, ; I
iv 4 a-d
rcA.-

Vat
'
4 I
A .
zie

,.
4 . . ALAIL'C
.
,00# . s . tt.2b
lje*I'91. 1,0, 41. I v w
.

ix,
11/ i
/ /It r loft IP %Aim/7
'
LP te4pt
:it., 3
kss)
.

:, r A .. r
6.I)
.11

0.4
'

??.%:)66011! be- r.
" .

1' Ai'444

.0.
ere p too
4"-- ---,A./"11.0

Face. XT,1. - Cronica expediIiei 9 i a bAtaliei la Mohgcs(1526)

KemAlpagazade, Fetihntime-1 sefer-i Mohaq..., ms. Bibl.SUleamani-
ye, Istanbul, fd. Esa't efendi,nr.2336,f.1 (Arh.
st. Buc., Mf.Turcia, rola,81, 0.2 I).

Cda. 077 Fast 16

www.dacoromanica.ro
 3 o2

tirea marelui vizir Ibrahim pa*a de sultan, sosirea ea

pe malurile riului Sava 0i oonstruirea unui pod (11);
treoerea in revistA a oastei de cAtre sultan (12); pi
rAsirea tArmurilor riului Sava 0i tnaintarea sultanu
lui, ou oast*, spr tars ghiaurilor unguri (13); Ina
intarea lui Ibrrhim paa, dupii oucerirea unor tirguri
asupra fortAretei Petervardein, in care se intrriserA
ghiaurii (14); desorierea asedierii cetAtii de mai sus
0i luarea de mIsuri pentru ocuparea ei, sosirea unor
0tiri plAcute (15); in eluds a douA incerogiri de sae
diere, cetatea rAmine in mina apArktorilor (16); a
treia asediere din porunea pae1, oucerirea cetAtii
*i jefuirea oravului, potrivit ou promisiunea (17);
plecares pa*ei supra cetAtii Illok *i cuceriria ei
(18); predarea ghiaurilor din oetate 0i iertarea lor
pri.A cererea de IIMAJA (19); cucerirea multor pAlAnol
0i fortArete in tinutul Sirmium (prom) si anexarea
lor la Imperiul otoman; restabilirea ordinei *i linia
tei in aceste pArti (2o); inaintarea viotorioas1 a
oastei otomahe *i traversarea riulul Drava, sosirea a
cestor otiri ingrozitoare la auzul regalui (kiral) Lu-
dovlo (21); avala armatei tAtare in Ungaria, sub co
manda hanului lor, Sahib Ghirai, *i lupta ma ou ghia
urii (22); inaintarea vizirului eu oaste, distrugerea
podului 01 declaniparea furtunii impotriva ghiaurilor
(23); intilnirea i inoAierarea oastei turoe*ti ou ghia
urii unguri, precum *i lupta acestora ou musulmanii (24))
serbarea victoriei de cAtre sultan *i vizir, vinzarea
trofeelor de pe oimpul de luptA (25); lupta beilor de
avangardA 0i a trupelor de akingii impotriva cavaleri
ei care venia sA asedieze *i rolul lor pa oimpul de
luptl (26); anexe la oapitolele precedents (27-28);des

www.dacoromanica.ro
 3o3

crierea infringerii suferit& de armata oraiului ungurasa

(29); anex& la capitolul precedent (30; expedisorea unor
"scrisori de victoria" (feAhnameler) din parte. sultana-
lid in toate pArtile lumii qi inaintarea xpeditiei impo-
triva Budei, oapitala ghiaurilor (31); desorierea capita-
lai craiului (32); povestea calor douit tunuri (33);anexe
la accost capitol fi reflexii (34-35);noi amAmunte despre
capitala Ungariei i ultimele sail, de qedere acolo a ora-
iului blesiemat (36); instalarea sultanului Suleiman Mag-
nificul in capital. regelui, petrecerea timpului situ fie
in siirbitoare, fie in vinAtoare prin imprejurimile Budei
(37); nAvala cetelor de oavalerie otomanA, din porunca
sultanUlui, in restul stApinirilor ungureqti, tinuturile
mArginaqe ale caesarului austriao qi ale slavilor,ecohl
acestor eruptii in lumea necredincioqilor (38); hotitri-
rea sultanului de a pitritsi Bud., adunarea trupelor pe ma-
lul drept 41 Dunitrii; evaouarea capitalei regelui, trace-
rea DunArii i inoendierea oraqului (39); indreptarea sul-
tanului spr. rAsitrit, urmind cursul fluviului DunAreaan-
cursiunea.vizirului Ibrahim papa, inbotit de emiri rAz-
boinici qi opti viotoriogse, spre nord, qi intreprinde-
rea uni inourstni in tArile ghiaure din aceste pArti
(40; anex& la capitolul.preo.dent (41); sultanul victo-
rios qi atotputernio asediaz& mAreata fortlreatit a ghia-
urilor Badj (reote Beg), adicit Viena; pirjolirea qi oat-
parse rii ghiaurilor (42); aminarea cuceririi unor dis-
tricte.din Ungaria, prezenta sultanului pa titrmurils Ti-
sei, in imprejurimile Timiqoarei (Dimlskar) etc. (43);
aparitia unor rebeliuni, oauzele qi quarea lor (44) ;tra-
versarea DunArii de oAtre armata otomanA, in frunte cm
sultanul, .4 intrarea ei in Srem; traversarea Savei de
pe podul construit anterior, urmarea aceluiaqi itinera-
rill (45); moPrtea unui print al oasei otomane - qehzads

www.dacoromanica.ro
 3o4

Abdullah sultan (46)laintoarcerea sultanului la Istanbul

gi agezarea sa in mAreata capital/ de pc. perla Bosforului
(47); copia unei sorisori impArAtepti adresatil de Sulei-
man Magnifioul tuturor guverni.torilor de provincii din
Imperiul otoman in urma victoriei de la MohAos .

Traducare

Cap.III. - PregAtirile expeditiei glorioase ai

leoarea vite ilor azii urtiitori de victor e in ara
blestematilor unguri.
Sultanll eel nor000s ai victoriosl, fiind hotirit
sK-1 ataoe pe afurisitul de comandant al ghiaurilor2 gi
el Gab/ o lupt ou veohiul eau adversar plin de =I, a
dat ordine mirului emirilor, oelui mai mare dintre vi-
ziri, mugirul col orinduitor l treburilor, sfatuitor in-
telept oa gi Asaf3 , Ibrahim paga, poruncindu-i sit grit-
beaso l. o expeditie mAreatX. Ca urmare, O./eari iuti la
zbor ca vintul au fest expediati la beii si reaboinicii
din toate provinoiile, ca toti e&-ai pregfteaso6 armele,
el fie echipati pentru 1upt, s/ fie zelogi in minuirea
aroului gi :A fie pregAtiti pentru orice moment in vede-
rea pleogrii. De asemenea, au foot adresate porunci ca-
tegories tuturor comandantilor care se aflau in vilaie-
tul Anatoliei gi Rumeliei. 8tirea expeditiei ajunde la

1. Suleiman I Magnifioul: 152o-1566.

2. Ludovio al II-lea: 1516-1526.
sfetnicul
3. Asaf -linteleptului Solomon; titulatur t. viziri-
lor otowiLni.

www.dacoromanica.ro
 305

(2o) vitejii oi comandantii sultanului Un firman a

fost adresat inoeroatului beilerbei al Karamani-
ei, Hurrem paoa,dcpentru mobilizarea tuturor for-
telor sale gi aozarea taberii lor, inainte de ple-
care in oimpia Cezareei'>. OlAcari iui oa vin-
tul primiverii au fost expediati oi la voievodul
Thril Romineoti4, banul (sic) Moldovei5 oi la
ieadet Ghirai6, care era aoezat pe tronul Crimeei
oi <Dest-i> Kipoeaoului, spre a le semnala oi
lor hotAxirile luat in divanul impAriteso al lup-
mii gi spre a le aduos la ounootint& miociril
trupelor sale viotorioase. Porunca miriei sale
.e.sultanului>, , trimisi prinoipilor aflati
:waste provinoii indepixtate, prevedea oa ei sl
depun& eforturi mari pentru adunarea tuturor oo-
tagilor din tinuturile lor de sttpinire, din toe.-
te tirgurile oi satele, oars trebuia si aib& tot
eohipamentul lor de rizboi pregitit pentru expe-
ditie, si fie gata a partioipa orioind, fir& go-
viire, supunindu-se ou totul Porunoilor impAr&-
teoti emise de Poarta-Ferioirii.
22 Cap.IV. Desorierea oastei titar
(21)
Seadet Ghirai, urmaq al flustrei familii a lui
Ginghis4chan>, ouceritorul lumii, venise a& se
prosterneze in Nita tronului sultanului binecu-
vintat oi glorios, oi igi datora ridioarea sa pe
'aceast& oonsideratie. Plin de prietenia atit do
pretioas& a suveranului, oprise norocul in miinile
sale. Asemenea bucitilor solipitoare, oars stri-

4. Radu de la Afumati: 1525-1529.

5. Steinitis 1517-1527.
6. Hanul Crimeei: 1532-1551.

www.dacoromanica.ro
 3o6
.
u 1,1/)
I

r1c1,,;) L.<0;', S.; re, 1.

.Z4."-.11.1.`": it -1'5- JA.;P'

C.14.:44 41. J. I oV
,

,/,`

6.114JAUJI'JI:11j4.014iilf.4...:Ot."11
. .

* e 7
I.
AV, i/t e? el cfr:". V....v.:, id
1".." I

'1.1)11 ...it', I ;hi; 11, . adJi4-,19'-y2-5'

I
. 4
.
if,tel
. ,/. .
4:31)<#)* 4.0 14 ;!. 4 eAl.At
f
0/ r
J:441,1;011' pf ; la 04)1

1#., 9 LogficliZo"
1,1.:;1.14.....01% /it )....a/.1:4

I
8.
. Ji t At I:4
if/4000/1 ib:00w4d

Face. XI,2. - Expedierea unor olacari ou firmane la yv. rji-

Romftnegti, domnului(Ban) tibldovei gi lui Seadet
Ghiray, hanul Crimeei.
Kemftlpagazade, op.cit., (Arh.St.Buc.,Mf.Turoia,rola 81,0.18/1)

www.dacoromanica.ro
 307

luoeso la sear., el uroase ping. L oulmea onoruriloran

cerul grandorilor, rAspindea o strAluoire asemenea ace-
leia a lunei.
Vora: Fiacare buoitioli care se ridict din pragul
porVU tale urci.pinA la oer, undo se distinge la stri-
luoirea soarelui.
Tronul slu aseminlitor ou lune era ea arcul oare
luoegte la-soarel armata sa, oa planetele, era in Wilma-
re noaptea *i ziva. Cortul situ era un nor de culoaqtau
trandafiriler; pinzele care-i formau imprejmuireaYca un
miraool care strAluce*te depart. in cimpie. 00tile sale
nennulrate erau mai multe deoit boabele de nisip pe ca-,
re legiunile le duceau, dealt picAturile apei de ploaie.
Soldavii sAi ca oVelul, sprinteni ei avalnici ea apa
si oa vintul, puternici ca Ahriman 7 , pireau ci sint de
neam divin; ei nu aveau nevoie nici de provizii, nici de
merinde pentru drum. Tot ce impingea pe bucAtioa de el-
geati, in grAdina de vinAtoare, le servia ca hrenA. In
cursele lor vijelioase prin mijlocul.de*ertului,oamenli
rmineau nesimVitori la oboseali, *i nAduqeala nu le uda
Copitele lor n-aveau nevoie nici de fier, nici de
cuie. Pentru a-01 pregAti carnea eu care se hrAniau, nu
le trebuia nioi vas, nioi frigare. InotAtori indemina-
tioi, ei *tiau BA se lipseascA de lopeVi oi de vase, cA-
lAtori ourajo*i, ei nu luau cu ei nioi invelitori pen-
tru oaii lor, nici furaje. Sub hainele lor de piele de
oaie, erau lupi distrugAtori de munti in rAzLoi.Mincau
1414 deosebire carnea tuturor animalelor, *i a tuturor

7. Erou legPndar in mitologia persangi zeul

bineluis'

www.dacoromanica.ro
 3o8

pis&riler moarte sau vii. Tari ca zidurile oas-

8
23 telului Haramaa g constitutia lor fizio& nt sa-
feria nimio din oauza anilor. Nu se vednau de-
loo oameni fir& dinti, care seminau ou sideful
perlelor explorate de o min& lacom&, nici a Wk..
rui fat& fusese ing4lbenit& oat frunzele de teami-
ng.. Lunile nourgindu-se a-a so&zut luciul oohi-
lor lor, ea acela al lanai gi soarelui supus vn-
riatiilor. Tails lor nu se indoia deloo sub
greutatea virstei, oa bolta rotunda a cerului.
Bitrinii oentenari, ou fetal* striluoitoare ea
o sable, oei de gaptezeoi de ani, ou oohi p&-
trunz&tori as virful anal sulite, rispindeau
depart* o strtluoire, aoeleia a until arbune
aprins. La vederea lor se oredea c& vezi moil*
asoutite ale muntilor mAretiei sau ghiata oars
inlAntuia.fluviul energiei.
Vers. - Barba nu oregtea in jurul b&rbiei
ion; dar cum s& risar& verdeata pe ghiat& ?
Oohli lor erau foarte mici oa atomii, fat& lat&
cat un scut. Fruntea lor era ea o roc& pe munt-
le mAretieil.gi capul lor o sculpture in cis-
pia mretiei.
29-34 Dupi.deecrierea itinerariului din Intan-
bul, Halkalibinrr gi pin& la Adrianopol (Edirne)
urmeazi:
35 Apoi, au pleoat din Adrianopol gi dup& oi-.
(34)

8. Se poate citi gi Herman (cf.Kamus III,p.58o).

Dou& oastele veohi oonstruite de Edris
spre a 'Astra cirtile de gtiinti pe timpul
potopului; dupi altii sint atribuite lui
.
Sinan, fiul lui Mligelsel,sauunuifaraon an-
tic,
9. Explioatie mai ampli, dar presupus& de Pa-
vet de Courteille,p.162-163 (oap.IV.).

www.dacoromanica.ro
 309

teva ztle de marg, au sosit la Filipopol (Fitt-

lo
be) unul din oele mai yacht orage ale Ser-
tiei (sic). Ea fuses capitals. gxecului Phili-
1E0811, tat61 lui Zalkerne1n12. Cimpiile aces-
tat Ort disp&rur& sub v&lurile aoestei armate
nenumarate. Livezile verzi udate de riul Marita
(Merig) au fast impodobite cu corturi rogii oi
albs -<Descrierea mArinimiei sultanului fati de
loOuitorii Bulgariei si continuarea margului
spre Sofia >. DupX ce au traversat defileul nat-
mit Kapul-Derbend13, ogtile au ajuns ea oampeze
in frumoasa (simple a Sofiet, ,Inul din oragele
important. ale tArii lui Lazi.r>14. icolo,sul-
tanul a f&cut s& ourg& din nou fluviul bun&t&tii
si libertktilor sale. El nu t-a 11sat in lips&
si nevoie pe nenorooitii care sufereau de foam.
(35) si mizerie. MAreata sa dArnicie le-a satisflout,
in aoelagi timp, inima gi onhii. Razele drept1-
lit sale ogzuser& pe orag gi asupra tArii, pe
cei albi gi pa cosi negri, giaumina m&rinimiet
sale lumina deopotriv& pe bogati gi pe sKraci.
Soarele dreptitii sale strIluoia pentru cei care
gemeau mereu de intunecimeit gi rlutatea moartei.
Vers. - Pretutindeni undo arborele noroou-
lui s&u igi intindea umbra sa, trebuia sA plleas-
c& strluctrea soarelui gi a lunei.

lo. Azi Plovdiv in R.P.Bulgaria.

11. Filip al II-lea, regele Macedoniei.
12. Denumirea dat& in Orient mut mare cuce-
ritor, aioi este vorba de Alexandru cel
Mare.
-

13. Recto Kapdlu-Derbend, adic& "Treatoarta

ou porti".
14. Lazgr Greblianovioieregele Serbiei (111.
1389, Cosovo).

www.dacoromanica.ro
 10
15
36 In a 17-a zi a lui seban.11932%,- , oind
oastea ajunse la Sofia, cortul imp4rAteso a foist
agezat 1Ing. acest oral. Timp de sapte zile au
oampat in aceastk localitate, au primit, aioi,
pe solii domnului (him) TArii RomAnesti (Eflak16
5
17
si pe trimisii beiului de Chios , oars adusese-
r daruri din partea stkpinilor lor si careodu-
pa indeplinirea misiunii lor,se duseri inapoi
multum4i.
4o Cap.X. Du.gmanul aflgt c4 sultanul a pornit
(39) in campanie
Iscoadele venirl s fle de la craiul riu
al ghiaurilor18 ok sultanul glorios adunind oas-
tea sa rzboinick, pusses s se bati tobele raz-
boiului efint, gi arborase steagul expeditiei
pentru cuoerirea Ungariei. AceastA veste otrivi
viata acestui mizerabi1 gi distruse de sus pink
jos edifioiul odihnei si a linistei sale. El ohe-
pe ling& el pe gefii ogtilor sale si pe prim-
oipalii dintre ofiterii (zabiti) ski si.ii infor-
m& despre acest eveniment teribil. El le zises
"Sultanul mArii gi al plistintului, Neriman19, col
teribil si mAret, vine in contra noastrk, in frun-
tea tuturor trupelor numeroase, sau mai curind a
(4o) oavaleriei distrugAtoare. Praful pe care il ridi-
ok acesti oameni de rkzboi intuneol cerul, qi

15. = 29 mai 1526.

16. Radu de la Afumati.
17. In text: Sakiz adasi bayi;gren de identi-
. ficatlbeyul insuloi Uhlos.
18. Ludovio al II-lealregele Ungariei.
19. Neriman, erou legendar in mitologia per-.
sand.

www.dacoromanica.ro
 311

armata lor sooperl tout& muprafata pAtmintului".

Vorbind astfel, el consultA pe afetnicii en de
pierzare pi pe euirii sli prost inspirati, pi
ou toVii hot/trim& mijloaoele prin care 151 fact(
fat& furtunii care ii ameninta. Orbiti de funul
mindriei care li se urcase la cr31er, asepti per-
verpi aruncii din nou partea supunerii pi unilin-
tei; ei schimbarl mats ouvinto aiurite despre
avintajels ritzvrittirii pi incIpAViadrii , In
sfirpit, luar& hotlirirea de a face apel la toti
oameiii capabili sit poarte arms, peatru a le fa-
ce ounosout& situatia lor disperrt& la Desi-As-
20,
far pi la toate puterile creptins, oare pu-
teau s& le des ajutor pi asisteatl, de a se a-
dresa mai ales coloanelor de ghiauri, sultani-
lor Boemiei pi Pololliei pi mai ou seamk de a des-
fAqura toatI activitatea posibill pentru inrola-
rea soldatilor pi a eohipgtrii lor complete. Ca
urmare, ei expediark bailor Poloniei pi Boemiei
trimipi insArcinati sti le fu cunosout situa-
tia adevgratA a luorurilor. La primirea acestor
vesti, ri1 nu pierdurg nioi o olipA pentru a
ridica oamenii pi a stringe munitiile de rAzboi.

42 Austria pi Germania trimiser multe contin-

(41) gents, la cars s-au mai adAugat oastea pedestrii
grosolanA pi nepriceputd a Michkars41 pi croa-
tilor.. In aoelapi timp, au aprovizionat pista ou

2o. Fla ut
.lui
noso. Asfar;pareolUttatimippor nem
21. Greu de identifioat, nu este exclua
fie vorba de maghiari:to.macar.

www.dacoromanica.ro
 312

mrfuri pemtru rAzboi ou tot felul de merinde po-

trivite 10. se fAourli tcate pregAtirile trebuin-
cioase pentru a sArbatori lupta. In ourind s-au
adunat aproape o sutA de mii de ollAreti alegi
gi Ito& o multime de infanteripti riizboinioittoti
gata.s l. intro in teatrul de lupta in ziva bAtA
liei. Ei s-au inpirat in spatele Savei pi Dravei,
in speranta o aoeste doul fluvii puneau o pie-
die& de netreout invaziei dupmanului de temut,
care ii ataoa pi ol ele opreau flAcIrile nAvalei
lor. Ala cA aoeste sminteli, dispretuind vooea
de salut pe care le-o &idea Allah eel atotputer-
nio, gi arunoind pacea pi iertarea pe care le-e
propusese, se lsarA sedupi de sugestiile diavo-
lului gi iei ptiser inorederea in elemente sim-
ple.
(41) Vers. - Craiul pervers, cu destinatie rea,
indat se grAbi s4 se pregAteasoA de rAzboi, dar
avea atit de putinA incredere,in soldatii sat,
cA oeru ajutor apei fluviilor.
42 In timp ce dintr-o parte inamioul se inpela
prin pregAtiri zadarnioe de apArare, de partea
cealaltA cuceritorul lumei inainta mereuormat
de vitojii sAi, toti, tineri ci batrini, de te-
mut ca leoparzii cu sAbiile sooase in minA, gi
insotit de o cavalerie vijelioasA. In fiecare zi
aceast armatA trecea o etapA, 10. ingustind din
ce in ce spatiul pe care il treouse, se pregAtia
BA distrugl registrul existentei zadarrioe a ne-
credinclopilor condamnaIi pierzArii. In douAzeoi
pi douA a lunei patban24 s-au oprit intr-un loo

22. = 3 iunie 1526.

www.dacoromanica.ro
 313
23
numit Iflaklar , care avu onoarea BA servia8o1
de oantonament sultanului. Aoolo, dupA vechiul
obioei al otomanilor, beii gi ostagii din Rume-
lia.primirA poruna de a o lua inainte ou o zi
de cortul imperial.
78 Cap.XXI. - Trupe1e victorioase ale islamu-
(74) lui au treout Drava. Aceast veste ins AimintA-
toare aJunse la urechile craiului <:ungureso>.
Sultanul, cuoerind prin puteree sAbiei sa-
24,
le intAriturile si fortAretele Sirmiei ,hotAri
sl mearei 01-1 ataoe pe orai ohiar in inima O-
rli sale gi sA invadeze cu.un picior viotorios
stApinirile sale ereditare. Ca urmare, Ibrahim
paga plecti inainte, insotit de o cavalerie In-
tel valurile trupelor sale acoperiau pAmintul,
si praful negru pe care II ridioau pagii lor
se ritspinclia pia la oer.
Vers. T. Treoind statiile, el ajunse fluviul
numit Drava. Muntii, auzind vuietul apelcr sale,
se migcau tremurind gi coborau in cimpie.
Pentru a trece acest fluviu asemenea unei
mAri, s-a hotArit oonstruirea unui pod de vase,
lat, solid, care sA nu se taamA cA va faoe vreo
pagubA ouiva, gi se ocupA fArA rAgaz de a aduna
toate materialele necesare pentru aceastA intre-
prindere. Toti oamenii cunoscAtori in aceastA
materie se gindeau cA constructia unui astfel de
pod ncesita cel putin trei luni, si,totusioda-
79 toritA mAsurilor ohibzuite pi stAruintei inteli-
gente ale marelui vizir, fu terminat in timp de

23. Valahi, este vorba de o trecAtoare in

Balcanii.Vlahi balcanici.
24. Srem, in R.S.F. Jugoslavia.

www.dacoromanica.ro
 314
25
trei zile. La douAsprezeoe ale lunei zilkade ,

sultanul treou podul qi se duse e oantoneze

(75) pe celAlalt mal. Toate intinderile (Oza) pe
care lea trecut, in dorinta ea arzAtoare de
rIzboinio, lea spAlat de petele idolatriei eu
apa sAbiei sale puternice ca multimea. Totugi
intinzinduse zvonul cA armata treouee Drava,
qi cA sunetele teribile ale tobogarului rtizbo
iului umplea aerul qi cerul, aceastA veste ins
pAimintAtoare ajunse la ureohile serdarului Un
gariei.
26
Vers. - Cu taste aoestea, la Afrasiab
27
ajunse veetea cA Sohrab aruncase un pod de va
se peete fluviu.
Acest blestemat adunase in jurul lui peete
cincizeci de mil de cAlAreti qi pedestragiltoti
soldati rAzboinici, ou figuri intunecate pi ame
nintAtoare, inalti ca pinii qi platanii, ou ini
ma imbltatA de vinu], mindriei degarte 01 al pre
eupunerii. Aflind de apropierea duqmanului, in
trebuintA toatA indrAzneala sa, el dada ordin sA
sune trimbinta bravurei, fAou eA rtisune pinA la
capittul pmintului vocea trimbitel puterii eAl
batice qi neimblinzite, qi, ieqind din capitala
sa, Be ridic. pe aripile vitezei pinA in virful
rAscoalei qi a inolpAtinArii. Ajuns in oimpia
26
Mohaoi (Moha9) iqi ageza oortul, hotArit ag

26. = Presupus han karahanid.

27. Erou legendar, socotit str4mogu1 turoi-
lor in Asia CentralA.
28. Tirg agezat pe malul drept al DunArii
mai sus de oonfluenta sa ou Drava. Mai
tirziu, in 12 aug.1687, zub domnia lui
Mehmed IV, aici ()stile otomane au Post
infrinte de austrieci (cf.J.v. Hammer
Histoire de 11 Empire ettomanett.XIT,
p.213, vezi i I.A. t.III (sub voce)
www.dacoromanica.ro
 315

instaleze in to:test loo mersul luptei gi el apere

acolo cu jertfti proviziile rAzboiului, fAcu mari
pregAtiri pentru a primi ou sArbAtoarea unei lup-
te singerinde pe oaspetii care veniau de aga de
departe gi au atitea greutAti. El inVelese ol nu
putea gs1 Ball de festivitate rai demnA de aoest
29
nou Gemgid dealt un oimp de bAtaie uncle oapete-
le, alunecind in praf, serveau de cupe, in care
vinul curgea in valuri de singe, unde tipetele
luptAtorilor inloouiau acordurile instrumentelor.
Si ce pAmint mai vrednio sl Immedsasca ochii de-
,

oft acest hipodrom uncle soutul se desfAcea ca

trandafirul, uncle casoa se rotunlia ca un boboo
de trandafir, undo hangerul se inAlta ca irisul?
Poetul seducAtor care a compus versurile urmAtoa-
re le-a fAcut,pentru sultan, acest scare al ce-
rului gloriei.
Vers.-Ninul din care ne-am imbAtat este
8o ningele dugmanilor nogtri; craniile lor ne ser-
(76)
veso de oupe, sabia gi hangerul ne imbAlsAmeazA....

Ceea ce determinase pe necredincioli sA cau-

te acest loo este cA altAdatA ei avuseserA un an-
gajament ou cAlAreVii tAtari, pe care ii biruise.
Cu ghiarele luptei si cu ciocul tAios al bAtAli-
ei, ei au smuls invadatorilor rii lor pans suo-
cesului si al ferioirii. In acest atac, au dove-
dit influenta ferioitA a stelei lor si acest loo
fusese pentru ei rodnio, le mersese bine; iatA
pentru ce, gi de aceastA data, ei instalar1 aco-
lo cimpul de luptA.

29. Brou legendar in mitologia persana.

www.dacoromanica.ro
 316

AcDin cap.XXII, inaintarea si nAvala oastei

tAtare..:,
81 Itunoi, tirgul luptei a fest distrust stab-
(77) le luptei nu mai gAsirA'cumpAratori, ei comer-
tul rAzboiului sfint serrelungi. Cei care mai
oAutau Inca buouriile prAzii si doreau s&-si Gig-
tige solda pretioas& a expeditiei se arum:aril in
marea aventurilor, gi, imbaroindu-se la Sinope,se
indreptarA spre Rumelia. Ajunsi in oimpia Dobro-
gei, se adunar& in jurul stpInultd. tronului stint
al regelui tArii minunilor, al sultanului Sari-
Saltik 30 , unul dintre aoeti sfinti ilustri,sub
aparenta unui print, care strAluoeate atit prin
virtutiile lor eminente oit si prin calitAtile lor
rUboinioe.
Vers.- Este unul dintre aceeti oameni care
se aooper& ou virtutiile lor extraordinare oat
ale unei profesii monahale, care isi fao o ooroa-
nA din disprEqul pentru mAretille lumei. Ce impor-
tantA au pentru ei suveranii 1 Suveranii au ne-
voie de ei I

Punindu-se deoi sub ordinile acestui stApini-

tor de comori ale milei, a acestui pelerin al re-
gatului rAzboiului sfint, ei ascultarA de ordine-
82 le demne. Pentru el, ar& a socoti distantele si
greutAtile, fAcePu mereu incursiuni in tara bul-
garilor si a valdhilor. Insotit de cAlAretii o-
guzi31 se arunca pe cimpiile de expeditie, si

3o9 Saru-Saltuk-Baba,(Sultan-PStareM
31. Oguzil gml, sau guzi, vechi triburi tur-
ce0i.

www.dacoromanica.ro
 317

primindu-i pe to0. flaminzii la banchetul prAzii,

le sAtura pofta distrugAtoare.Celebra oimpie
Cipoeak era atunoi nub domin4ia unuia diatre
fiii nepoVilor lul Ginghis han, Bereket32 han,
al cArul cap binecuvintat fusese incoronat cu
glorioasa coroanA a islamului. FAcind o nAvali-
re in Moldova, in fruntea hoardelor sale nAval-
nice, repurtase o victorie asupra ghialirilor. a-
cestui tinut. Akkermanu133 gi Chilia, agezate pe
malul DunArii, slujiau de oprire gi loo de odih-
nA trupelor islamice. PrezenVa lor in aceste ti-
nuturi este atestat gi pe morminuurile gi mauso-
leele_oomandanVilor lor, pe care timpul le-a res-
pectat.
Astfel, Tarkan Iazigi, Salpi Guenli, Kutlu
BagAkatli Suiu sint loouri cunoscute in tarA,
gi se vAd destule care-gi trag numele de la tri-
burile celebre, care igi aveau regedinta obignui-
.61 odinioarA in aceste imprejurimi,
Vers.- Mein4i1e au treout, ins& numele.lor
a rAmas; locul pe care loouiau Ii aduc aminte.0a-
menii nu rAmin in lame; dar numele lor este ne-
pieritor, gi se perpetuA in memoria prietenilor
gi a necunoscutilor.
Oguzii de pe mabi drept al DunArii gi tAta-
rii de pe malul sting nu le lAsarA nioi o clipA
de odihnA :hiaurilor; ziva gi noaptea fAceau in-
cursiuni pe pAminturile lore le treoea prin foo

32. Cunoscut-ca Berke han al Hoardei de Aur

(m.1277).
33. Cetatoa-AlbA - din Civis-Alba,azi.Biel-
gorod-Dniestrovski RSS Ukraina,cf.Pit-
cherop.cit.,p.146 I.
34. LocalitAti din pdr-gle tdtdresti, Bugea-
cul de mai tirziu.

www.dacoromanica.ro
 318

ju)1,...iitocw,-d.).9 -)L,t,,t1t-L5--e= Attp41-pli.

"5\4 tkibyg)4)1,04#?4,11.41

611i i;e.:.911\tAkt; t;4:0844.1 . -

t.Cen
6L. 4.0 4144.6 bli1,0+"-

7" 1
kaoC14
tvAru 1411
lcujj

tit te4dfiAsti5ttitaTh
b,,

6( jti,fr 441f e;04104,1 11440.*

4,6
4&;LstIsilt; 14414;.04 IjOrt4,1,2j,:/
, ,

(04:,,,fAddiyLb.A.kil
..
Face. XI, 4. - Expedierea unor firmane In Tara-RomdpeascA,In
Moldova, la Chilia i Akkerman de pe mala punArid (dupA Napa)
Kemapaamade, me. tat., f. 82 r.-83 v. (Arh.et.But1.1X.1uroia,
rola 82. 0. 82).

www.dacoromanica.ro
 319

si sabie. In aceastA epoo, un detagament din

armata lui Berket han, asemn4tor valurilor
unei mAri furioase, travers Valahia (Eflak),
gi treoind peste Baloani, intinse o oursA pihA
in Vara ungurilor (sio). Acegti blestemaVi adu-
sera cu ei biruinVa asupra credinciogilor, si
pe acei care s-au arunoat in invAlmAgala luptei
Ii nouret prizonieri. Mai exact, aceastA infrin-
ger. flou oelebr& oimpia de la Mohaci despre ca-
83 re am vorbit. Oastea t6tarti era puVina, qi aceea
a ghiaurilor fr numAr, in proporVie de zeoe
la unul. Cei oare joaca tablele razboiului oind
pierd, oind oistigA. Cavalerii aventurogi care
oaut4 vinatul in expediVie 11 iau sau se prind
ei ingigi,
Vers. - Citeodata vinul dragostei dA vese-
lie inimei gi citeodatA tristeVe. Astfel este
norocul aoestei lumi de jos: aga oum vine, aga
se duce.,
86 Cap.XXIV. - Acest capitol trateazd intilni-
(81) rea care avu loc e cim ul de lu tA intro necre-
dinciogi (ghiauri) gi trupele islamului, gilup-
ta pe care au dat-o rasoulaVii bravilor aparatori
ai credinVei ..musulmane>.

Intr-o diminea, atunci cind orizontul se

colora cu raza aurorei, cind steagul lunei era
distrus, trupele infernului fugeau.
Vers. - Cind aurora isi arata fEqa de tran-
dafir, cind faVa cerului fu ca taiata de o lovi-
tura de sabie, in clipa cind sultanul Orientu1u/5

35. Adic6 sultanul Suleiman I Magnificul.

www.dacoromanica.ro
 32o

arbora steagul slu ou figurl de luptAtor, in ca-

re, trupele luminei apAreau, soldatii negri ai
noptii se asounserA, legiunile statelor
furl imprtiotiate,
Vers. - Cind astrul care lumineazA lumea
iqi scoase sabia sa, armata intunericului fugi
din fata zilei, cind rAsAritul soarelui care sa-.
luta victoria trimitea pritele sale lumlni, zo-
rile surideau la orizont, cind briza diminetii
respira blind, Otomanti, apuoaVi de un sfint en-
tuziasm, se ridicarl in valuri 'agitate; steagu-
rile iqi ridicarl mindre oapul. In mijlecul ar-
matei, ca qi in cola doul aripi ale sale, pedes-
triAqii qi cavaleria inarmate din cap pinA in pi-
cioare, iqi formarl liniile de luptA qi se impAr-
Vir g. ye corpuri.
Vers. - Cetele se formarl, rindurile se all-
niarl,,toboqarul sunA, qi steaguril furl desfl-
qurate.
In co priveqte paqa, pe care norooul 11 urnl-
rea paste tot, care floea s& strAluoeascA fata lu,
mei prin luminAtia InVelepoiunil sale, care inpo-
87 dobia plmintul ou florile dreptAVii sale; cind el
(82) apuoil sabia sa de temut, gata de a intra in tea-
trul de lupt1, el semAna cm soarele, care imprlq-
tie razele sale asupra lumii. In timpul lupteitera
un om tinAr, plin de ardoare ca primAvaral in tea-
turi, era un btrin tot aqa de experimentat ca si
soarta ou.multe'nestatornioii.
Vers. , El-iqi incinse platoqa i iqi puse
cuca pe cap. Ai fi putut zice oA-i un ohiparos ou
sAbii crescute'pe tulpinA. Lau furios, paloqul de
(nal pe care il tinea in minA era ca o oheie pen,

www.dacoromanica.ro
 321

tru a deschide lumea.

Cind toti vitejii care inaintau pe cimpul
de luptA, tinindu-pi capul sus ca lAncile, scoa-
serl mindri piepturile pentru sAgeti gi sAbii ca
pi pentru sulite; trupele au fost aranjate in adj-
boo pi in cele douA aripi ale armatei pi punindu-
se in migoare oa muntii de fier, pleoarA in marg.
Aceste valuri de oameni, migcati de vintul rAz-
boiului sfint, acopereau feta pAmintului. Era o
mare oiudatA, plin de pegti in formA de sAbii
pi sulite. Virfurile lAncilor 'Arlene sAgetile
de lemn, ou virf de fierlascutite36, semAnau cu
peptii care ear'afarA din apA.
Vers. - SAbiile inorustate ou aur gi argint
aruncau o astfel de strAlucire oA boul gi pepte-
le s-ar fi.bAgat, din oauza lor, in mAruntaiele
pAmintalui.
Potrivit ordinului mAriei sale imperiale,
pajii sultanului, toti foarte infuriati, o lua-
rA inainte cu papa gi cu trupele numeroase care
erau sub comanda ea. Zgomotul fgout de margul lor
facea BA se cutremure cerul pi pAmintul. Muntii
pi cimpiile erau acoperite de valuri de bronz.
Vers. - Si s-au pus in migcare cu migoiri
marqe, ca pi corpul muntilor care-i in-taxi-LA
o contractie subterana.
Cind soarele fu la tenit, ohiar in timpul
cind puterea ghiaurilor mergea spre declin gi
era aproape sA fie distrusA in intregimeormata

36. Un fel de rulite (?) romane care se arun-

cau in dwilani.

C da 6/977 1725c /7

www.dacoromanica.ro
 322

88 atingea locul unde trebuia sA se dea lupta ei eA

(83) fac popes. De aoolo, se vedea cantonamentul dug-.
manului gi praful pe care il ridicau alergAtorii.
37
Bali bei , comandantul Semendriei, un adevArat
lup de rAzboi, al oArui loo de predileotie era
cimpul de oadavre, jucase deja jooul singeros al
bAtAliilor ou ghiaurii acestor tinuturi si indrep-
tase contra lor ciocul de pasAre lute al sAgeti-
lor, gi ghiarele nemiloase,de leu ale sabiei.
Paga38 11 chemA deoi la el ,pentru a se intro-
duce in pArerile veohei sale experiente, si Ii
consultA asupra mijloaoelor de a tine piept ins-
mioului, gi de a obtine asupra lui o biruintA ho-
tAritoare. Emirul rAspunse o un dugman vechi era
un creditor nemilos, ott el trebuie dec1. sA intre-
buinteze toatl energia posibill pentru a gAsi mij-
locul de a-1 invinge; A de un adversar rAufAc1-
tor ci rAuvoitor, fie el slab ca o furnicA novo-
iagA, trebuie totdeauna sA te feresti.
Vers. - Stii tu co o spus Zal 39 1111 Rustem
eroul ?: "Nu poti sA privegti pe dugman ca pe un
vrednio de dispretuit si far& putere. Cind vezi
816bi4unea unui inamic, nu-1 dispretui pentru
aceasta; gindegte-te la ceea co oositorul face
diamantului.
De mult, ungurii aveau obiceiul, cind se pre-
gateau de lupt, sA se aoopere ou armurA din cap
ping in picioare, ei gi oaii lor, cu armuri,oAsti

37. Unul dintre Malkocioglii (Cf.F.Babinger,

- Gesohlecht von Malgo&loghulus..7Roma 1938.
38, Ibrahim pica, marele vizir.
39. Erou legendar,avea oa fiu pe Rustem.

www.dacoromanica.ro
 323

gi ouirase. Numai ochii le apAreau, gi pAreau a

carbuni apringi in mijlocul unui fum, sau o stea
intr-un nor negru. pi prudentul emir fu de pAre-
re cA era extrem de greu sA sustii lovitura lor;
el zise: "Acesti mizerabili sint ea soufundati
in ()telt din talpa pioioarelor pinA in virful
capului. Cind se aruncA ou totii, ou o fortA de
neinvins, ei zdrobeso corpurile de armatA oele
89 mai puternice, oa potopul care sfarmA panta mun-
(83) tilor. Tot ceea ce ating ou virfurile lAncilor
lor inflAcArate este oil ci mistuit. Se cade deoi
ca atunci cind vom garja ou cavaleria lor nAval-
nicA, sA deschidem rindurile in fata lor, pentru
a evita aceastA loviturA, gi ca in sfirgit sl-i
prindem in flano. Ping aoup, aEtfel am gonit pe
oimpul de luptA, oricit de mio a fost numArul
lor, aceste armate singeroase ou sulite lungi in
loc de rezistentA, gi astfel ar trebui sA facem
noi astAzi. Leul tintir cind vrea sA atace,oricit
ar fi de viteaz, trebuie BA recurgA la experien-
ta lupului bAtrin.
Vers. - "Ceea ce omul tinAr vede intr-o o-
ko
glindA, bAtrinul gtie sA vadA intr-un tiul .
"Insg. armata noastrA numeroasI, cu mersul ei
gi du organizatia ei dup6. vechile obiceiurioste
incapabilA sA desasoare cu succes in contra dug-
manului manevra de care am vorbit. Ultimile sale
oorpuri sint ticsite de un bagaj uimitor de unel-
te cit muntii si de lAzi pe spatele cAmilelor si
catirilor: cum ar fi dcci posibil sA se deschidA

4o. Pinzii usoarA, subtire (tc.tt11),

www.dacoromanica.ro
 324

r:ndurile pentru a da boo de treoere ghiaurilor

gi a-i 'Asa sA se bags in luptA in mijlooul nos-
tru ?" Papa plin de prudent& gi intelepoiuneos-
oultind cu cea mai mare atentie aceste cuvinte
pline de bun simt, rAmase o olipA ginditor gi tA-
out; apol mintea sa luminat, asemenea loviturii
lui Gemgid.', oglindA adevAratA in care Be imprAg-
tie toate temerile, sanctuarul luminilor sfinte,
concepu un plan pe care 11 aduse la ounostinta
emirului spunindu-is "Comunioati oA noi camplim
aici, gi dati ordin pentru aceastaslujbagior gi
slujitoril.er armatei. OdatA scApati de catrafuse-
le de bagaj, sA intrAm in oimpul de luptA cu pe-
destrimea gi oavaleria sprintenA gi priceputl in
lupt". Bali bey consimti la aoeastA idee gi stri-
gAs"Aoum vAd bine el ajutorul binefAcAtor al ins-
90 piratiei divine, acest ajutor atit de stimat gi
pretuit de toti oamenii de seamA qi ca experien-
(84)
tA, te serveso ea indrumAtor; iatA pentru ce toa-
te aoeste idei ingenioase, care ies din mareladin-
. cA a gindirii,apar mai intii in mintea partunat
gi in inchipuirea luminat a pagei, acest general
indeminatio,s1 oonducA atit o batAlie oft gi BA
impodobiasoA grAdinile au trandafiri ale pala
tului prudentei.
Vers. - Mintea ta este un izvor nesecat de
sfaturi bune, cuvintele tele sint un model de vor-
bire frumoas6 gi claritate.
In exeoutarea acestui plan, page dAdu ordin
tuturor slugilor din armatA ca sit pregAteasoA cam-
parea gi BA instaleze cortul sultanului in fate
dugmanului. In ce privegte emirii, le.ra porunoit
s nu lase cetele lor sA se imprAstie, oi de a

www.dacoromanica.ro
 325

le tine sub arme gi gata de luptd. El porunci

beilor din avandargt de a-i alege, dintre oei
patruzeci eau cincizeol de mii de akingii care
erau sub ordinile br, pe oamenii cei mai infa-
riati pi mai puternici, gi de a merge BA se age-
ze ou ei intr-una din eztremitttile oimpiei undo
trebuia st ant loo btttlia. Ei trebuia st stea
depart. ca simpli speotato,A ai luptei, BA nu
punt deloc mina pe farfuriile acestui ospt sin-
geros, gi BA evite de a lua parte la cioonire
pint atunci cind vor vedea ot trupele ghiaure
se pun in migoare in mast din pozitia lor, gi
fao at zboare in'toate pArtile praful luptei;a-
tunci, iegind deodatt din asounzAtoare, a cada
in spatele acestor bleatemati, s-i strtpungt
pe unii ou lIncile lor, st-i striviasoli pe altii
sub loviturile ghioagelor lor grebe, st-i sufo-
ce intro ghiarele crude de lei ale palogelor gi
sd-i striviasot pe tag fArt, iertare. Beii,asoul-
tind de porunoile superiorilor lor, se dusera la
posturile care le fuseserh desemnate pi recurse-
rt la orice pentru a se achita au succes de mi-
siunea care le fulese incredintatt. Restul cave-
leriei gi pedestrimei se stabili in oimpie gi se
pregAti de luptli. In timp ce vitejii agteptau au
nertbdare oa turnatorul bttAliei s le prezinte
vinul singeros, de ouloare roz, in oupele sAbii-
lor ttioase, 0 ghiulea pleat din bateriile dup-
mane pi cAzu in fate frontului trupelor. Astfel,
91
(85) zgomotul puternic al tunului, dind semnalul har
tuielilor, dradea de veste tuturor eroilor c oli
pa decisivg sosise.

www.dacoromanica.ro
 326

(86) Vers. - Alergatorul destinului aduse sufle-

telor mesajul mortii; sagetile mortii se indrep-
tar& exact asupra sufletelor care le servia ca
scop; turnatorul uoigay al razvratitilor soartei
varsa tot vinul sAu in oupa mortii.
1o6 Cap.XXIX. - DesoriereaSagii in dezordine a
(loo) armatei blestematului de oral al ungurilor.
Armata ghiaurilor fiind invinsa, lancea pu-
terii lor fu zdrobita, aroul puterii lor fu inmu-
iat, zidul puternio al fortei lor fu rasturnat
de tunul razboiului, registrul maretiei lor fu
rupt yi mutilat oa sinul trandafirului desohis
de ourind, piepturile lor pline de minie fur' ulz.
plute cu apa singerata ca bobocul de trandafir.
vers. - Ordinile lor nu mai erau executate,
oaii lor nu mai alergau; batrini yi tineri zimft.
biau de dispret la vederea lor.
Semanind tirgul oimpului de batalie cu sto-
fe de lupta, ei fugeau de valurile sabiilor sain-
teietoare, yi se straduiau sa-yi salveze capetele
din virtejul singeros al luptei. Parasindu-qi ba-
gajele yi oorturile, se aruncara in toate partile
ou fumul disperarii in inimA, cu feta yi oohii
plini de pref. Neinfricatii musulmani, intoroin-
du-le spatele la duymani, le schimbara lumina zi-
lei in intunerio greu. Ei pravalira in putul is-
dului trupe de cite cincizeci sau de o suta, din-
du-i pe unii ca hrana leului de sable, facind din
altii tinta sagetii distrugerii.
1o7 Vers. - Maul primia dintr-o data o lc,vitura
(101) de sageat in costa, deal se intorcea,u1 virf de
lance ii strdpungea pieptul.

www.dacoromanica.ro
 327

Sggetile quierind in ureohile acestor rebeli

pugi pe fuggl, pArea og murmurA, in treoerea lor,
ouvinte amenintAtoare41 . Ei furA urmAriti de ste-

le cAzAtoare care ii strapungeau flrA incetare.

Fierul ascutit al sAbiilor tlioase se izbia de
42
cetele geminde, gi le striga : km fAcut fa co-
boare un fier cu virful otelit. relsig_asuata
al ltincilor omoritoare fAcea ca sA sclipeascA in
43
1o8 ochii lor acest,verset groaznio : Lumigajmna-
(1o3) po ci i-a orbit.
Vers. - Capitolul isprvilor de rAzboi a
gime44,
fest epuizat in intre n-a mai fast vorba
dealt de BIWA care ii apucau pe invingi de gule-
rul hainelor. Curelele pi funiile luptAtorilor
incepu s aotioneze: se auziau tipete din toate
pArtile: prinde, atao4 I
Funiile pe care ghiaurii le adusese pentru
a-gi lege inamioii fur& pule la propriile lor
gituri. Sufletele lor furl arse in focal luptei
pe care ei o aprinseser ou miinile lor. Bi zA-
ceau pe cimpul masaorului, cu rinichii indoiti
ca clooul pilsgrilor de pradA, cu mAruntaiele iu-
puite ca o trestle despicata. Cimpia uncle fluviul
bataliei cursese, era presAraticu capete de oa-
meni semtinate ici gi colo ou pietriguri.

41. Koran, suratul 37, versetul lo, se poa-

te traduce pi prin: se pare c5. murmu-
rau continuu.
42. Koran, suratul 57, versetul 25.
43. Koran, surat 2, verset 19.
44. Aceleagi expresii in cronies lui Salded-
din: Tac-ut-tevarih (mn.fol.37).

www.dacoromanica.ro
 328

Vers. - Erau intingi pe aceastA vast& cimpie cal

in dezordine oa spatele unui arioi.
Feta pmintului, clime colinelor, virful inAltimi-
lor, fundul vAilor erau acoperite de membre mutilate.Cim-
pul de lupt i. era plin de corpuri ale complicilor satanei
gi teanourile de cadavre ingrAmAdite in spatele cimpiel
se ridicau pinA la bolta cerului.
Vers. - Mortii acoperiau fate pAmintuluil din toa-
te pistils se ridioau teancuri de oadavre.
Patruzeci pinA la cinoizeoi de mi/ de pugcaqi ql
pedestraqi, inspAimintAtori in lupta ou panterele cu ghia.
re asouvite, furl inghititi in virtejul luptei qi oAlcati
in pioioare. CAmAgile de zale, pe care le purtau.pe spate
le servirl de plasA, qi ii impiedicarA sA fue. Cimpul de
bAtAlie era.plin de corpuri de-ale acestor nenorooiti.
Vers. - CAmAgile de zale se intinser1 oa o funie
de moarte, sabia tAte oreanga sperantei.
Cei care solparl din aoest loo primejdios qi care
puturA sA ajung pe ooasta acestei mAri furtunoase, ii
intilnirl pe akingii, care iegirA inspAimintati din as-
ounzigurile lor pentru a le bare drumul.
Vers. - Vitejii iegirA din asounziguri, asemenea
buolelor de pAr ale unei frumoasel ghiaurii odzurA o mul-
Vime pe feta oa petele negro pe piele".
Disirugindu-i pe toti aoei pe care ii atinserA au
lAncile lor omoritoare, akingiii outremurarl oerul gi pA-
mintul ou petele lor ingrozitoare.
Vers. - La tipetele lor inspAimintAtoare,,oare ple-
cau din asounziguri, oerul se rAsturnA pe pAmint.
La apusul soarelui, invazia de searA a trupelor in
46
tare de Rum ,.facu o puternicA schimbare in folosul aces-
tor nenorociti..Participarea soldatilor negri ai intuneri-
45. Termenul yliz - luat in sens persan.
46. Rum, mai mult in Bens de Anatolia;Rumili - Penin-
!TM BalcanicA.

www.dacoromanica.ro
 329

(maul le so4parA din min& musulmanilor. Un mare

detagament de ghiauri, rAtAcindu-se din cauza
intunecimii, s-au due gi s-au impotmolit in mlag-
tinile care se invecinau ou fluviul. Ceilalti ,
fugind din fooul luptei,,au preferat BA fie in-
ghititi de valuri gi se arunoar& in Dungre.Acest
47
ouvint aspru Ei s-au inecat apoi aruncati in
foot s-a auzit din nou printre ei. Timp de mai
multe zileopele duserA oadavrele aoestor neno-
rociti pinA in feta Semendriei gi Belgradului.
In ce privegte craiul blestemat, dupA ce fusese
aga cum am povestit mai sus, distrus si redus la
neputint sub loviturile dugmanilor sAi, dup1 ce
1o9 pia vAzut masa compact& a trupelor sale tAiatA
(103) in douA de tAietura sAbiei gi penelearipilor ma-
riei smulse de ghiarele luptAtorilor, simtind 01
situatia sa era disperatA, a fugit de pe cimpul
de luptA, rAnit, .-invins, desamAgit in sperante-
le sale, despuiat de tot, far& suit1 gi pArrisit
de ai sal. Cu inima ars& de foCul rugiuii, aoest
rAzvrAtit se prAvAli, cu calul gi au armele sale,
in fluviu, uncle a ingrogat numArul celor care tre-
buia BA piar& de ap5. gi flacArA.
Vers.- Ars de fooul invAlmAgelei, se arunca
In apA; fugind'de ploaie, el intilni grindina.

Cartes existentei sale trecAtoare fu inchisA

prin pierderea acestei lumi gi a felioitArii eter-
48
ne . Tabaza sa, care semlna in frumusetea sa cu
rondurile de flori din gradinA primavara, fu ca lo-
vita de secet6. Toate aceste mantale de culori stml-

47. Koran - surat 71, verset 25.,

48. Koran, surat XXII, verset 11.

www.dacoromanica.ro
 330

luoitoare, asemAnAtoare trandafirilor deschisi,

furA asvirlite paohete unele rste altele, oa bo
booul de trandafir in grAdini 9. Cuiraselettunu
rile si armele de tot felul din care foraase grit
mezi marl, furA imprAstiate in toate pArtile.Che
soanele, care semlinau cu bolta cerului si cuprinr.
dea toate bogAtiile lumii, fur& prAdate si rAma
se goale castraohina sAracului si punga avarului
cel mai zgiroit. In ce priveste armata victorioa
sA, imbog4it de atita pradA, ochii qi inima sa
fur& coplesite de bani si de aur oa naroizelo ai
bobooii de trandafir.
111 . Cap.XXXI. - Acest capitol istoriseste cum
(1o5) sultanul du cm a trimis scrisori de biruintA
in toate ptirt4e lumii conduse el imsusi frissle
rAzboiului sfint spre capitala ghiaurilor.
Suocesul aoestei viotorii strAluoite, nano
rooit pentru ghiauri, si una dintre cele mai gle
rioase ale islamului50 , era datorit emirului ribs
boinio, vizirului plin de intelepoiune, Ibrahim
pasa, a orui lanoe era ea cioovl soimului puterii,
al cArui scut insetat de singe era ca ghiara leu
lui vitejiei. Pentru a-1 recompensa, padisahul ii
puse, cu propria sa minA, pe turbanul sAu, o panA
imperialA, care il acoperi ou umbra ea oa aripa
fericirii supreme. Un scrib cu minA indeminaticA,

49. Traducare liberl, fragmentul fiind cam

confuz.
5o. Cronicarii turoi considerA cA a fost oea
mai formidabilA victoria pentru turci,de
pAsind marile bAtAlii de la Otlukbeli
(1473) sou Uzun Hasan si Caldiran (1514),in
Anatolia orientalA si Irdn.

www.dacoromanica.ro
 333.

cu mintea lucidA, fu chemat la divanul51 lui

Solomon52 al secolului su, i compuse acolo,
intrun stil plin de expresii elegante, de gin
duri ingenioase, si impodobit cu metafore de un
gust ireprogabil, scrisori de victoria, uncle ex
pusese in rezumat tabloul acestei mari zile. Ia
ce privegte amAnuntele,
Vers. - Totugi sau strins mii de scriitcri,
abia puturA 01 povesteasa aceasta, unul la mie.
AlergAtorii iuti in zborul lor, ea steaua
cAzgtoare si ea vintul nordului, aduser4 in toa
te pArtile aceste vegti imbuourAtoare. Maori,
uroati pe oai iuti ea fulgerul, pornirA inspre
Moldova, Valahia si cimpiile Kipoeac53, pentru
a rspindi, in Orient gi in Occident scrisorile
de victorie54 ou care au fost insArcinati.Trium
ful pe care Allah il acordase armeler musulmane
fur numaideoit cunosout in Egipt (Mislr), Siria,
Alep, Alger, Africa, gi ajunserl la urechile amt.!.
bilor, pergilor, turomenilor gi triburilor curde.
SArbAtorile publioe furl zblebre in toate orage-
112 le ci in toate fortreVele; grijile gi necazuri
(106) le dispArurA si flour& leo unei bucurii mari ge
nerale. Istanbulul, impodobit in haine de sArbA
toare, semAna ou palatul unui logodit; totul stx-
luoea de ornamentatii de oulori strAlucitoare,el
bria ca pana unui pAun.
51. Consiliul imperial,impArAtesc.
52. Suleyman to, provine din Solomononume
semitio.
53. Kipceak - denumire data sudului Rusiei
dupA numele unui vechi popor turo.
54. Sau"scrisori de cuoerire" - Fetihname.

www.dacoromanica.ro
 332
Vers. - Fieoare soindurA semAna ou o pan&
de pIun; fieoare prIvAlie ou tronul lui Kaus55:
Fieoare loo era plin ca aur qi podoabe; marea
qi mAruntaiele pAmintului igi adusere. toate
. pietrele lor pretioase.
Fieoare colt de stradA,era impodobit ()a qi
oomoara negustorilor bogaVi. Multi zile trecur&
astfel in odihn i liniste in mijlocul sArbAto-
rilor qi inveselirilor. Persoanele de toate vire-
tele qi de toate condiViile sociale, lAsind la
o parte afacerile qi lucrul, lei spfilau necazu-
rile sufletului lor au apa limpede a plAcerii
si qtergeau de pe oglinda inimii lor rugina nevoi-
lor qi neliniqtilor.
Vers. - In tot Iranul, dupA trecerea hota-
relor Orli. de Rum56 9 pamintul fu aooperit on
brocarte pretioase.
In timp ce capitala islamului rIsuna de
strigAtele de bucurie, Vara ghiaurilor era rAvl-
sit/ qi devastatA, qi loouitorii sIi invinsi qi
tiriti in solavie. Cum am spus qi mai sus, bande
numeroase pustiau aceste provincii; stingind ou
ape tabillor lor fooarele de nelegiuire, ele pi-
trunseserAlcu repeziciunea curenVilor de apA dim
munti, in colVumile cede mai indepartate.
Vers. - kkingiii se aruncarI asupra trupelor
numeroase; se putea zice oA-i o mare de singe ou
valuri agitate.
CAlAreVii, inspimintAtori in mitia lor, n&-
pdira ca un torent in Vara ghiaurilor. LegAnind

55. In mitologia persanA reprezinta embla-

ma puterii qi mIreViei (cf.Sahname I,
486).
56. AdicA i Anatoliei.

www.dacoromanica.ro
 333

cu miinile lor trAznetul sAbillor lor sointeie

toare, asemenea unui nor gros de furtund, ei dA
durA foo tuturor locuinVelor. Cerul era scope
rit de praful ridicat de oameni si de fumul in
cendiilor. PAmintul si aerul erau cuprinse de
(1o6) acestea; lumina zilei era intunecatA.
113 Vers. - 0 coafurd neagrd se put:* pe capul
acestei VAri; ea se aooperi cu o imbrAcAminte
intunecatA de fum.
Se pArea ad, in disperarea sa, ea /0 pu-
sese doliul locuitorilor aAi nenorociti. Astfel
de valuri de singe se rAspindise, cA aerul used
care se ridica din ele ruginea oglinda aerului.
InvingAtorii sfgrimarA rezistenVa nelegiuiVilor
si le luarg cu ei bunurile si femeile; ei smul
sera pinii din aceastA parte pentru a oulege de
acolo trandafiri; ei 113.6.1)41rd albinele qi cule
serg. mierea; fArA a face deosebire nioi de vire
td, nioi de sex, nioi de starea lor, ei puserg
mina pe tot ce gdsird; soufundinduse in marea
expediViei sfinte, nu lAsard deloo nioi mAcar
un singur foe aprins pe acest plimint al dispre
tului. Bi plimbard peste tot mgtura distrugAtoa
re a jafului; nu rdmaserd piatrA pests piatrA in
mingstiri si biserici. Prin toate oimpurile pe
undo au trecut, focul mistui recoltele. Sub lo
viturile distrugAtoare si crude ale ghiarei lup
A
tAtorilor, preotii furl dezgustati de viaVA si
plictisiVi de aceastd lume;.cAlugArii avurd fi .

gura innegritA de fumul jafului si al devastgrii.

Vers. - Musulmanii Ii aruncarg. in flAcdri
pe acesti mizerabili jertfiVi focului; Luau). in
cendiului se rdspindi in aceastd asezare a neore
dintei.

www.dacoromanica.ro
 334

Precia pe care o strinser invingAtorii,din

toate feluril de obiecte pretioase, de mArfuri
pi animale, era fit4't de mare, et toti igi umplu-
sera punga dorintei lor gi cupa ambitiei lor. In-
fometatii, a caror poft nu fusese nioiodat sa-
tisfilouta, furl plini pests sperantele lor laoo-
me; Egracii, care nu vgizase niciodatA feta bogl-
tiei, igi incaroarl. cu bogItii buzunarele lor me-
reu goale. In timp ce bandele de borfagi erau
ocupate cu pradarea pftinturilor angurilor, eli-
ta trupelor, care insotia peste tot scare impe-
riall, se indrepta, in linie dreaptl, asupra ca-
pitalei craiului. Multumita Itotputernicului,a-
ceasta a fost a treia zi a lunei zilhigge-932>57,
cind ea -e-f- elite =-igi atinserl soppul margului
gi al sperantelor lor.
Vers. - Aceasta promisiune pe oare destinul
o Mouse fu implinit6; act:meta intreprindere pe
care imprejurIrile o cereau reugir din plin.
139 Cap.XLIII. - Pentra ce amina sultanul pen-
(129)
tru alt6 datA cucertrea unor ti:uturi ale Unga-
riei, gi ce intimnpiri neprev6zate i-a adus soar-
ta in momentul in carea cu travels sale victorioa-
se era la malul Tisei. in apropiere de Tim15oara.
Pe malul de rgisIrit al Tisei care, aga cum
am spus, curge dinspre nord spre miaza-ziosa gd-
Beau o multime de orage pi cet6ti. Comitatele do
la Timigoara i Transilvania erau cele mai vesti-
te dintre toate. In vechime, posesorii acestor
tinuturi fertile se arAtase ca supugi gi asoult-
tort regelui Ungariei. In epoca in care sultanul,
cuceritorul lumei,

57. = lo sept.1526.

www.dacoromanica.ro
 335

Vers. - Cine oomand1 totodatA timpului al

pAmintului, care dA ordine la toate gi la toti,
Puninduse in fruntea armatei sale de te
mut, fAou BA se audA sunetul extraordinar al to-,
bei rzboiului sfint, si mArglula in contra un
gurilor blestemati, in sunetul trompetei expedi
tiei; provincia Timigoara gi toate tinuturile
care depindeau de ea erau guvernate de un om
intelept gi cm experientA.Cind vAzu cA craiul
era hotArit sA lupte contra padigahului,acest
14o Mix cu aripi intinse spre cerul prosperitAtii
gi fericirii, el alese partea prudentei, igi dA
du destul de bine seama de a nu se stringe pe
cimpul de bAtaie cu ceilalti comandanti ghiauri
gi se multumi sA trimitA in looul sAu pe frate
le :Au ou citeva oontingente. In ceea cc: Ii pri
veste, el rAmase in mijlocul mogiilor sale,as
ouns si stind deoparte: el sar fi rezervat ca
sA ia parte la un rIzboi al cArui rezultat nu
putea sA fie dezastruos; gtia.cA in ziva luptei,
in zgomotul invAlmAgelii, nelegiuitii nar putea
deloo s tinA piept eroilor islamului.
Vers. - Sfioasa gazer& va putea ea sA lup
te contra leului ? Cind se va juca gacalul cu
ghiarele cu lupul ?
Sultanul imprgtiind in aer, in suflul rAz
boiului sfint, recolta puterii dugmane, nu lAsA
nioi un locuitor in toate Virile care se inveci
nau cu capitals ghiaurilor. Parcurgind cimpiile
mAnoase, el smulse din drumul hat: triumfal, cu
mina lAncei.sale puternice, spinii rAsooalei gi
rezistentei. La intoaroerea din aoeastA expedi
tie strAluc1t4 gi norocoasd, ajunse, ou armata
sa mai numeroasA ca boabele de nisip si furni

www.dacoromanica.ro
 336

141 oile, pe malul Tisei, in preajma mogiilor gefu-

o) lui sus-zis. Ineepu, natural, proiectele sale de
cuoerire de a arunca valurile invaziei inspro
Timigoara gi de a supune, prin forta sabiei, toa-
te cetAtile care se gAseau in acest tinut inflo-
ritor. Inslvintul opus nu permise ca vasul rAz-
boiului sfint s poatA naviga pe marea expediti-.
ei. Cursierul tuturor sezoanelor nu vroi B se
lase condus dupl. placul sultanului. Timpul cal-
durilor trecind repede, sosi timpul friguluisGrl-
dinile, colinele inverzite, muntii se despuiari
de gAtelile lor, bazarul livezilor se golise,
florile s-au vegtejit. In sinul fluvillorp.oa
gi pe fate cerului, apa gi aerul inghetarA.Ves-
mintul graos al arborilor gi obrazul plin de
1 4 1 plIcere al cimpiifor inverzite se acoperirA de
o culoare galbuie. Feta limpede a fintinelor um
mai aveau admiratori; nu se mai doria dealt lo-
cilintele bine incalzite. Cei care fuseserA paste-
nati dupA plAcerile plimbArii nu le mai plAceau
aoum decit dezmierdArile arzAtoare ale fooului.
Vers. - Cum intra dorinta de foo in inimi-
le tuturor.oamenilor, respiratia sootea aburi ne-
gri de fum. Degi focul era eel mai pAtrunzAtor
dintre elemente, asprimea frigului Ii fAcea Bola-
vul tuturor miinilor.
Drumurile aoestei tAri fiind grele si imprao-
ticabile in timpul iernii, expeditia trebui sit
fie aminat pentru altA data cind ar fi avut mai
multe sense de a o vedea cA reuses-be; cu atit mai
mult ou cit o intreprindere nu trebuie niciodatA
inceputl inainte sau dupI ora care a fost hotA-
ritA de soarta. Or, timpul in care aceaat pro.

www.dacoromanica.ro
 337

vinoie trebuia sA fie anexatA la posesiunile is

lamului nu sosiserg deloo, gi zilele nu veniserti
in care eroii rAzboiului sfint trebuie BA onore
ze au prezenta lor oimpiile locuii.e de rebeli.Ca,
urmare, aceast treabg fu aminat pinA la o oc
zie mai build, gi se puse ia practia aGest sfat
intelept:"Cind vrei 66 intri, gindegtete mai
intii cum,sA iegi".
Vers. - Oamenii prudenti care incearol o
fapta ostageascA tine cont,inainte de toate, de
sfirgitul luptei; cind giau asigurat retragerea,
atunci intra pe teritoriul dugman, gi se apuo5.
de distrugere gi.de pirjolire.
0 alta cauzA contribul la aminarea cuceri
rii acestei tAri. Cind in tot Imperiul otoman
fu ounoscut cA sultanul, travorsind fluvii largi
gi adinci, pAtrunsese pinA in inima Ungarieivina
(131) Late ca vestea victoriilor sale BA se fi rAspin-
142
dit, oameni rAi, intrati pe calea perversitAtii,
se Tusera sA oaute un gef in jurul cAruia sA poa-
t 5. sA se adune. Acegti tulburatori, asemenea ati
tor forte de discordie gi rAzvrAtire, erau pe ur
ma unui ticAlos, izvorul cal dintii al tuturor
r6zboaie1or lAuntrice, in soopul de a se alerga
la el -oum zboar g. fluturii pe lingA luminawe.Cind
trebuia o agtepte acolo cel mai putin, ei glsird
obiectul dorintei br, i scutul maginatiunilor
lor igi atinse soopul. Se vIzu o apare un mir
gcv din tribul Buzaokli58, care nu avea alto. oat:

58. Nume de la tinatul Bozok din Anatoliajua,

(Kaza) Sultan-011U gi numele unui vechi -trib
turo agezat acolo., Pitcher, op.cit.,p.
149 I.

www.dacoromanica.ro
 338
patie dealt de a-i constringe pe cei slabi.Des-
chizind fara masura gura lacomiei, el sfipia oa-
menii ou dintii asm4iti ei unei zgircenii fa:a
masura. El duoea tulburarea gi violenta in toata
tara59 gi strica ou coarnele salbaticiei sale
tot oe putea sa atinga.
Vers.- Fiir#a sa era intortoohiata ca un
aro, haina rautatii se potrivia perfect pe talia
sa.

148 Cap.XLV. - Sultanul, insotit de toata oas-

(137) tea sa trece Dunarea pi infra. in Srem (Sirmium)
apoi. trecind peste Sava pe podul care fusese
construit de curind.lpi urea drumul.
Providerqa, care are mare putere asupra vo-
intii suveranilor, care inggduie faptele pe care
le-am povestit mai sus, facu ca sultanulldintr-o
masura de precauVie, sa se hotarasog sa intro din
nou in Varile sale, pi amina pentru altg data cu-
cerirea restului Ungariei. Ca urmare, treou Duna-
rea, in capul ogtilor sale, in fliqa Petervardei-
6o
nului. Era in prima zi a lunei muharrem .4:933> ,
oind incepea noul an, cind musulmanii intrara in
incintatoarea cimpie a Sirmiei. Marele vizir ram-
se pe pod pin cind esoadroanele foarte numeroase
care il urmau pe sultan, gi tot grosul armatei Ii
traversarg fara piedioi pi fara greutaVi, ca pi
toVi cei ale caror rang pi putere le asigurase
un poet in tot timpul pe lined scara peii imps-
riale. In timp ce Ibrahim papa ramase in arier-
149 gardA ou citeva tripe, sultanul treoind peste

59. In text: vilAyet-i urueunda (recto:Ulu'

sonda).-
6o. = 8 oct.1526.

www.dacoromanica.ro
 339

Sava, mergea s6 cantoneze,in-cimpia care se in-

tinde in fata Belgradului. Acolo conform obice-
iului, aU fost impArVite caftanJ" 1 beilor Rume-
liei gi Anatoliei. Ei.gi soldaVii lor au fost 14-
saVi liberi gi s-au intors in Vara lor gi.la fa-
miliile lor, gloriogi gi plini de buourie. Padi-
gahu1, debarasat de o multime de oameni gi baga-
je de prisos, igi urmA drumul pi se duse sA ono-
reze cu prezenta sa cimpia Ihtiman62. In timp ce
trupele victorioase campau in aoest loo, marele
vizir se gAsi cu tabAra dup ce efectuA toate
operaViunile ce-i fusese inoredintate. El se pre-
zentA la sultan gi avu fericirea, pe care atita
o dorise, de a se putea inchina in faVa majestA-
Vii sale imperiale.
Vers. - Jupiter gi soarele se intilnirA, si
aceastA fericitA intilnire rAspindi asupra lumii
o strAlucire foarte mare; influenta 8a norocoasA
se simVi peste tot.
(138) In timp ce gloriosul impArat se reintorcea
din expediVia sa, dupA ce fAouse sA disparA urme-
le dugmanului din toateprovinciile pa care le
intilnise, deodatA sosi un tritis cu o vest. bu-
nA, anuntind cA tribul razvratit Buzaokli a fost
distrus ou sAgeVile pi au sAbiile, gi ca foci' re-
voltei turcmene fusese stins cu apa palogului tri-
umfAtor.

61. Adlca ve*minte de onoare, un fel de toga

din bland de samur; erau de trei feluri:
1. hilat-i fahire - "caftan strlucitor",
2. evsat -"mijlociu" pi 3..edna - "obis-
nuiVr-raup4 Dimitrie CanteaFT. In romanA
pi in limbile balcanice s-a vulgarizat in
halat. In turca orientall: sogat.(Cf. *i
mai sus p. 56 ,n. lo )
62. Ihtiman tirg in Bulgaria.Cf.Pitcher,op.
cit., p.155 I.

www.dacoromanica.ro
 340

Vers. - In orioe imprejurare, arata-te drept

ca sabia; daog epti incovoiat ca aroul, vei meri-
ta sA fii omorit.
15o Capetele pefilor rasooalei, aceste fruote
ale arborelui revoltei culese din gradgina aim-
palui de bathlie, au fost asvirlite la picioare-
le padipahului.
Cap. ILVI. - In acest capitol. Plin cu ama-
nunte triste fe oveste te cum un tingr chi a-
ros din grgdina suveranului s-a ofilit; cum per-
la din cutiuta de biluterii a puteriL steaua
strglucitnare a constelatiei fericirii supreme,
ahzade 63 ibdullah sultan "a unse in radinile
paradisului".
Vers. - Soarta este un balaur cu indoituri
ascunse, care en:0.e cu dIz4ii pe toVi oamenii,
tinAr sau bgtrin. Pdmintul n-a orescut nici ;g-
ear un singur sugaci pe care balaurul soartei
sg nu-1 fi inghitit. Ce de viet4i au bruit deja
din paharul otravit al morVii 1 De cite ori lu-
mea, plina de laorAmi, s-a acolarit ou haine de
doliu. Nu aparea nici un punct de aureola care
sg nu fie ars in focul disperdrii, nu trecea.e
noapte care sa nu aiba. suspine tinguitoare. La-
oramile care curg din ochii lumii ohinuite alcg-
tuieso mgri intregi; muntii nu sint decit cape-
tele mgruntaielor lor, care se rgsuceso de du-
rore. Fiecare noapte ii este o zi de doliu;ste-
lele Ii sint atitia spini care ii sfarmA inima1

El are mii de plAgi crude pi niciodatg o potolire

63. Fiul de ah, adied murise.

www.dacoromanica.ro
 341

dintro durere. Exist& un om care sI gtie o con

solare pentru astfel de neoazuri64 ?
Cine poate sA indepArteze vintul infeotat
al necazurilor ? Cine.poate el vindeoe rAnile
sbiilor durerii ?
151 Vers. Norii grogi nu slat deloo un scut
care opregte sAgetile morii, alifia ou opium nu
este deloo un remediu contra otravii soartei.Da-
06 trebuie, arunc in vint oerul gi mIreViile lui,
.

mistuie in,focul incendiului lumea gi tot cle Oti

prindea ea.
(139) Toate fapturile sint expuse loviturilor ne
norooirii. Cin& a lun se ridioA pe cerul atotm-
ternic, ea cade Aumaideoit in deolin. 0 p1ant4,
fie ea crescutA in grMina creaViei, momenta IA
care se ofilegte vine numaideoit. Suveranul OdVe
se ridicA, sAraoul care plotegte tribut, tInarul
ca pi bdtrinul, tati igi poartA sarcina necazuri
lor aoestei lumi pline de inoerogri. Nimeni de pe
acest pamint nu este soutit de dureri gi necazuri
cumplite. Toti, filr deosebire, igi vd trandafi
.
rul existentei lor vegtejinduse la suflul tris
teVei care atacii. bAnAtatea.
Vers. Lumea este o oaravana (lcaravanserai)
gi oamenii nu sint dealt oAlAtori. Dao4 vrei o
gedere mai durabill, prAsegte aceasta wolib4 bA
tutI de vinturi, grIbegtete sA ajungi in looul
plcerilor, pAtrunde in partea luminoasl, desfA
te de o sarcin nefolositoare, dd la o parte um
bra departe de pmint.

64. Poetii Baki efandi gi lkif efendi au ele

gii migeItoare despre moartea lui Sulei
man I Magnificul, a fiioei sale etc.

a.
www.dacoromanica.ro
077 11-9SC. 18
 342
In aoeste grAdini ale creatiei, totul str-
luoind de strAlucire fals6, trandafirii nu au de-
152 loo culoare de duratA, lalelele nu exal3azA mire-
sul stabilltAtii, apele ourgatoare sint lipsite
de virtutea folositoarc vietii in contra ohinuri-
lor vietii, manrile riurilor n-au nioi farmeo,
nici plAcere.
(14o) Vers. - Vedeti deci dacrt lal lele sint im-
podobite cu culorile dAinuirii. 0 _le a pLtut s
gseasc4 in trandafirii sdi pa stabilit-
ii ? Apele sale care curg mer u fac sA se a da
la urechia inteligentei vocea sep rArii, vintul
care suflA face BA arate sufletulul *rosul dis-
trugerii.
In aceasta lame de dureri, in a eastA rege-
dJutd de chinuri gi de tristeti:acul oumplit al
insectelor este aproape de miere gi otrava se in-
multegte alAturi de antidot. Viata inc pe ou bu-
ourii gi plAceri, in mijlooul cintecelor armoni-
oase,,gi se stinge in acoente plingAtoare gi tris-
65
tete de rebab Necazurile vin dupA plAceri,
tristetea merge pe urma pagilor veseliei. Spinil
sint nedespArtiti de trandafiri, si capul este
apAsti.tor gi greoi a doua zi dupA o petrecere ve-
selA. Puternicul padigah probd pe sine insugi ,

cit sint de juste gi intemeiate aceste meditatii.

Cind in primAvara fericirii culegea florile vie-
toriei si triumfului, gi cA, inima i se deschi-
dea de bucurie ca un trandafir de prea multA
bucurie, se plimba cm mare plAcere prin brazdele
cu flori ale expeditisi glorioase, el aflA cA

65. RUbab (persan) - un fel de chitarg,man-

doling.

www.dacoromanica.ro
 34-3

unii rebeli isi ridicaserI capul in taxa turome

nilor, pi CA ei sau intArit in muntii revoltei
pi rezistentei. Aceast veste arunoase praful
uimirii in mintea sa luminoasa ci intunecase prin
aceasta strIlucirea du suflul rece al nelinictei.
Numaidecit dupI aoeea, intradevar, un mesaj anua
tase slujitorilor Sublimei Porti ca vioiogii fu
seserd nimiciti, si patrunzind pin/ la majesta
tea sa imperiala, fIouse s urmeze bucuria dupI
tristete in inima sa; insI venise timpul cind e
stea stralucitoare din cerul fericirii supreme
sa atingI deolinul Eau, unde un copIcel din gra
dine imperiald era s. fie vectejit .
Vers. A.,t, este aceastI viatI trecatoare;
153 astIzi incintatoare pi blindA, mane grea ci du
reroas; cerul nu se invirte intotdeauna la fel;
oind ne umple de buourie, cind ne lovegte dure
ros, cind se arat4 generoas6 cu noi, oind este
aspra pi zgircita. Ea nu rgimine niciodatI mult
timp nici ducmana, nici prietena noastr4.
knul 933 al hegireiu, inprimele zile ale
67
anului, calazade pleed din aceastA lume, elibe-
141 rat de necazuri si de acum inainte la adApost de
toate instabilitgtile soartei. Pasrea curata a
sufletului sau, iecind din colivia corpului sau,
zburI in loouri superioare. El se elibera pentru
totdeauna de dorintele lacome, fierbinti ale cup
torului mare al destinului ci veni,sl se buoure
de linictea paradisului imbalsAmat. IncA *binds,
printul abia subsese laptele mamei vietii sale,
cd soarta 11 fcu sa bea otrava destinului tiran.
Nemilosul destin Ii tie vista cu coasa lunei
noi, cu mult inainte de zilele maturitatii.
66. Incepe la 8 oct.1526
67. Adicd Abdullah Celebitfiul lui Suleyman I.
www.dacoromanica.ro
 344

Vers. - La moartea acestui tinAr print, ro-

tile scirtiirl de durere pe pAmint; multimea plia-
gee, in cer, declinul acestei luni plinA de far-
meo.
In amintirea aoestei intimplAri triste,11m-
ba acestui secol recite versurile urmAtoare,prin
care atrAgea asupra sult%nului lumii toate bine-
ouvintArile ceruluis
Vers. - Dao6 o stea a dispAr , din constela-
tie fericirii supreme, ar putea sa intunece me-
reu soarele care rAspindegte lumina sa asupra lu-
mi1 1 DacA unul din juvaerurile din outia de bi-
juterii a oalifatului s-a stricat, ar putea aceas-
t& mare s cuprindA intotdeauna in sinul sAu o
comoarA de nepretuit de perle 1 Da 6 unul din
turnurile sale s-ar surpa sub lovitura intimplA-
rilor, ce neclintit ar rAmine aoest castel al mA-
ririi pe tetelia sa 1 Cind o privighetoare ar zbw.
ra din grAdina fericirii, cum s-ar mai desfaoe
154 trandafirii la intonarea multimilor de pAsAri.
DacA Atotputernioul, care a fZIout s creascA oren-
gile acestui pom, i-ar da rAdAoini nepieritoare,
ar putea sI oreascA din ce in ce mai puternic,
atit cit.ar dAinui lumea 1
Cap.XIVII. - In aoest capitol se povesteste
te cum sultanul cuceritor. hanul Sublim.acoperit
de glorie si prosperitate. aJunse in capitala sa,
frumoasl ca cerul si intr6 in alatul sAu re e
dinta plAcer11 $1 a mAretiei. de unde, asemenea
cerului care impodobeete pAmintul, el rAspindesar
te asupra intregulul pAmint bucuria $1 linistea.
Sultanul atotputernio gi plin de noroc, cu
drapelele strAlucitoare ca soarele, ou 16mcile

www.dacoromanica.ro
 345

strglucite ca stelele azgtoaret majestatea aa

padigahult
Hemistihs Fericirea sg1 urmeze peste tot,
(142) victoria sg-1 insotiasog pas au past ... care
adgpostegte pe supugii sgi la umbra proteotoare
a droptgtii sale gi Ii al:4ra de dorintelo nedrep
tdtii pi de intunerioul asupririi, sosi in ()apt
tala sat dupg ce raspindi ploaia de binefaceri
in toate rile pe care.lea traversat. Intra
rea sa in aceastg.regedintg imperialg produse
peste tot bucurie. Veselia pi pacea intrara din
nou in inimile lor ingrijorate, lumina pgru mai
stralucitoare -1 niciOdata in ochii aproape
fintinele seca; curdorg din nou, oorpurile obo
site igi reggsirg vigoarea.
68
Vers. Tronul khOsroes igi relug spendoa
rea gi stralucireat cOroana imperialg strlucea
mai frumos ca oricin4 palatul califatului se IA,.
podobi cu o noug lustrgt divanul lui Solomon se
-0401 CU o Wiretie fgrg'perechet ingerii ridioarg
155 bolta cereasca pling de perle pentru a le rgspin
di.ou mare belgug asupra fiecgrui pas al'sultanu
lui.
Cind vestea reintoaroerii triumfatoare a pa
digahului a fost ounosoutt toate ureohile erau
indreptate spre portit ca cerourile care au fost
fixate pe ea; tovi.ochii aluneoau spre drumuri,
ca fintinele.
Vers. De la plecarea tat cele doul ureohi
ale mele sint pironite spre poarta ca un inel,
ochii mei sau intins pe drum oa fintinele.

68. Numele unui rege persan.

www.dacoromanica.ro
 346

Chiar in ziva cind ajunse in reqedinta glo

riei sale qi de uncle se pregAti sd-gi fee& intra
rea in Istanbul, teat& populatia, mare cti mio,
grAbitA sAi aducl omagiu, se scurse in intimpi
narea sa, ca un fluviu imens. Chiar yi vintul
*i norii, suplapi ordinilor acestui rege atotpu
ternic, curAtiau drumul la trecerea sa qi 11 aoo
periau cu.aer imbUsAmat.
69
Vers. - Saoaua de ncri I pr ptaa drumu
rile, fArasul vintului mAtura drLmul pe care tre
buia sA-1 urmeze regele. Ochii cefului vrsau la
crimi de bucurie, fata lumei surindea *i se lave
selia de plAcere.
In aceast zi nor000asA, timpul primelor lu
(143)
mini ale zorilor fericirii supreme venir& s& se
arate, 0 se vAzurA oum strAlucegtte mAretia su
premA a sultanului, care mergea inaintea esca
droanelor stelelor sale imperiale70 poporul sAr
batoria cu fericire o sarbatoare aim de mare, si
ora*ul fu nApAdit de veselie i buourie mare.
Vers, - Crenelurile ridioau miinile lor spre
cer pentru a cere binecuvintarea lui Allah asupra
sultanului, portile Ii desdhideau gurile pentru
a-1 lluda. La vederea mAretului palat qi a vir
furilor lui mindre,,qanturile intrau sub pAmint
ca lovite de ruOme. Zidurile dimprejur, dornice
de a-1 vedea pe sultan, de departe, se lungiau,
intinzindugi gitul din toatA puterea lor71.
69. Saka to. - romineste sacagiu, numele va
Eidarmprumutat celui ce aducea ap& cu
butoiul tras pe roti ca un oArucior.Cf.
rem.Saca IO.,II,l,p. 3o4.
7o. Facegrihe la cele sapte tuiuri (cozi
de cal) ale sultanul-t, care mergeau ina
inte.(Cf.mai sus, p. 53 n. 37 ).
71. In text: brenti sau t

www.dacoromanica.ro
 347

Casale pgreau c se arc& una peste,alta qji

156
fixeazg privirile curioase pe drum. Strazile
desfsurau in fata pasului sul1tanu1u1, Ii arg-
teu cu bratul drumul pe care avea sg-1 urmeze.
In ziva de 7 a lunei safer a anului 933 72 ,
aceasta expeditie gloriosa& fu.din ferioire ter-
minatg. Dupg ce perla mgrii gloriei a fost rein-
chisa in caseta fericirii supreme ai steaua strl-
lucitoare a cerului puterii reintrase in conste-
latia nobletei, sultanul lunli isi ggsi.odihna
in delicioasa regedintg a palatului eau.
Vers. - Pedisahul intr n palatul (au ea
soarele, na un 4'e1 de nobil. Dreptatee savarun-
cind in mint olgdirea tiraniei, umplu lumea de
lumina sa.
Prietenii puterii sale sa fie totdeauna ve-
sell, dusmanii imperiului eau sa fie mereu bg-
tuti Steagurile sale victnrioase sg poatg na-
I

ture ping in ziva invierii ai armatele sale mg

rahing triumfatoare pin cind va rgsuna tromp.-
ta judecgtii de epoi.
Vers. - Sumeran atotstgpinitor al universu-
lui, soarele ai luna se tin in fate lui cat Beha-
dur han 73 . Intr-o clipg el 1-4 distrus pe Beha-
dur han, dusmanul sag, cu virful lnoilor noes-
tre.
Allah ag-i pgstreze mereu edificiul grando-
rii sale f

Vers. - Soarele puterii sale s straluoeas-

cA in veal 1 Numele sau sg fie ilustrutdorintele

72. = 13 noiembrie 1526.

73. Behadir - han mongol (?). Nu stiu la
cine face aluzie cronioarul.

www.dacoromanica.ro
 348

sale sa fie implinite. Acela care, orbit de or-

goliu, gi-ar intoaroe ochii de la el, prapastia
iadului on-i fie mereu regedinta sa !

157 74
Copia scrisorii imperiale de cucerire a-
(144) dresata de maria sa sultanul viteaz Suleiman han
etre toti frvrnatorii rovinciilor din Imoriul
otoman, ca urmare a victoriei de la Mohaci.
Aga cum s-a hotarit enamel, in cartea sfintg,
do a se combate pgginii gi a se lua armele pon-
tru a condamna pe nelegiuiti, stramosii mei ilug-
tri si do g1orioasa memorio (Allah sa le lumine-
zo mormintole 1) igi facusera intotdeauna o obis-
nuinta sfinta de a stringe comori de recompense
vegnice in expeditiile sfinte. Pentru mine, 815.-
vita mea persoana, inpodobit cu califatul, am
Lost mereu asistat de iertarea celui Preainalt
gisteagurile mele imperiale au fost farg inceta-
re luate la victories teeth' aceasta, prin maroa
darnicie divina, care complesey1B cu darurile sa-
le e'eei e care i aleto excl. Allah i I ras-
inde. to darurile cu darnicie Vroind deoi sA
intreprind razboiul sfint, m-am inchinat in fe-
ta tronului suveranului distribuitor de darnicie
generoasg. Punindu-mi increderea in generozita-
tea Vara margini a celui care a zis: Cind intre-
prindeti o expeditie, puneti-va credinta in Al-
lah76, plini de speranta, de altfel sub protec-
Via minunata a gefului profetilor, conductor

74. Aceasta scrisoare se gaseste gi in co-

lectia lui Ruksanzade Ahmed Feridun,
Muns'at es -Selatin (Corespondenta sul-
tanilor), ed.Tstanbul,2 vol.-
75, Koran, surat LVII, verset 21.
76. Koran, surat III, verset 153.
www.dacoromanica.ro
 349

prin excelen, senioria sa Mabomet (numele sat'

s6 fie totdeauna binecuvintat), eu m-am simVit
cuprins de dorinVa de a avea pi eu partea mea
din aceastA mareatl flIg6duial: Da. Allah ii
iubeste re cet care se lurtA tari ca zidurile 77
Supus aoestui ordin, RiscA-ti rentru credinta
averea, dhiar si viata; nimio nu este mai de
folos pentru vok78 dornio de a obtine o reoom-
penal. pi un renume in aceast1 lume gi in cealal-
tti, eu am intors frinele expediViei In contra
unui regat alturat provinciilor musulmane pi
loouite de oei mai rai dintre ghiauri, ungurii,
acegti mizerabill care neaga apostolatul Domnu-
lui color douli iami; care rAtaciti din oauza gre
eelilor lor, au pierdut calea drumului bun. Ta-
re prin ajutorul aceluia care deschide dap& pla-
cul Esau portile victoriei, am desfIpurat steagu-
(145) rile mele triumatoare. In timp ce, ou armata
158 mea vijiitoare ca marea pi cu vitejii mei aoope-
riti ou zale, strabteam etape indepiirtate gi
numeroase, leopardul din fortul vitejiei, tigrul
pdurilor vitejiei, eroul plin de zel sfint,Rus-
tem al oimpului viotoriei, leul birlogului sta.-
pinirei, perla pretioasa a.oceanului atotputer-
nici , campionul credintei, marele vizir,beiler-
bei de Rumelia, Ibrahim papa, fruntea razboini-
cilor de neinvins din provincia sa, mergea ina-
intea mea in marg. Ajuns pe malul riului Sava
care curge prin fata Belgradului, looul viotori-

77. Koran, surat LXI, verset 4.

78. Koran, surat LK, verset 41.

www.dacoromanica.ro
 350

ei, el a treout tweet flaviu pe un pod solidogi

a intrat in insula Syrmia, ale carol ofmpii gi ,

munti au foot aooperiti de o multime de oorturi.

Eu insumi, pe care nu-1 pArsegte niciodatA no-
rocul, am ajuns in urma avangArzii meleansotit
de leii muntelui de luptA, de aoei oare restabi-
lose edificiul religiei Imperiului, gi care in-
tAreso temeliile gloriei gi rep ezentArii, vizi-
rii mei Mustafa paga gi Aias page gi de emirul
emirilor, beilerbei de Anatolia, B hram, ea pi
de oeilalti solavi ai portii vele gi de vitejii
de Anatolia, am indreptat spre Syrmia umbra
steagurilor mole norocoase. Frintre locurile co-
le mai intarite ale Ungariei, se gAsia oragul
Varadin79, care era oelebru prin soliditatea
8o
pi intariturile sale gi a fortificatiilor sale
Zidurile sale aeriene pAtrundeau pint la cer
gi turnurile sale strApunse de nori- atingeau
constelatiile. Acest birlog al diavolilor de
ghiauri astupind drumul rAmboiului sfint (gaze),
am dat ordin vizirului meu de a merge s1-1 dis-
trugA de sus ping jos. Unul dintre acei pe care
81
dugmanii 11 numiau ban inchipuindu-gi cA el
ar opune o oarecare rezistent1 armatei mele Va-
ra nnmXr ca stelele, agezase in fate oragului

79. Adica Peterwardein, Petrovardin in R.F.

S.Jugoslavia. (PetrovaraOin of.Pitcher,
op.cit.p.163 I.
80. Cu alte cuvintes"zidurilor de apArare".
81. Cred el este vorba de banul Transilvani-
ei, loan ZApolya, care n-a vroit s par-
ticipe alaturi de regele Ungariei la con-
fruntarea de la Mohcs.

www.dacoromanica.ro
 351

0 adunatur1 de nenorociti; insa, cind a rleUnat

la urechile sale vuetul teribil al sumedeniilor
de tacimuri 4:muzioale> de bronz, el gi-a pier-
dut cumpltul gi a fugit pe partea cealalta a Du-,
narii. Acolo, el gi-a adunat trupele, gi a pus
82
159 in manevr6 tunurile gi balimezele in speranta
(146) de a opri trecerea valurilor mele. Tocmai atunci,
prin gratia lui Allah cel preainalt, au sosit
cam opt sute de vase puse in migcare d3 oameni
cutezatori, astfel c6, fie pe uscat, fie pe ap4,
oragul intarit a fost inconjurat din toate par-
tile de corturi gi vase. Atunci, ca gi cind*o
voce rsasunatoar ,:. i-ar fi chemat la arme pe toti
ghiaurii, strigindu-le, Bateti-i pe cei care re-
83
fuzI sa creadA in Allah gi in ziva de apoi ,ma-
rele meu vizir, in fruntea unei trupe de elita,
s-a npustit asupra periferiilor oragului, din
partea de pe uscat, in timp ce vasele mele ata-
cqu bateriile si fortificatiile ridicate pe cell-
lalt mal al fluviului. Acesti. lei gi aceste pan-
tere de temut, nIpustindu-se asupra dugmanului
cu putere de neinvins, facind fate lumei prea
strimta pentru a putea sa-gi gdseasca un refugia,
au fost cucerite cartiere mIrginage gi i-au dat
ca brang spadele lor scinteietoare pe toti robe-
lii de nimic, pe oare i-a gasit acolo. Din partea
sa, flota rla, transpunind in fapt aceste cuvin-
te: Noi am facut ca el sI fie ucis de diavoli cu

82. Balimieza (it), tun de calibru mare pen-

tru asediereq de cetati.
83. Koran, surat IX, verset 29, rom.Balie-
mez, cf.I0, II, 2, p.11.

www.dacoromanica.ro
 352

Pietre84, a fgcut sg. ploug fr intrerupere asu-

pra necredinciogilor rgi grindina uoiggtoare a
artileriei sale rgsungtoare ca trgsnetul, a re-
dus la tcere tunurile lor gi i-a imprggtiat
chiar pe,ei, far& s fi avut timpul de ,a se re-
cunoagte. Papa (Tumur Paoli), cedind la indemnul
luptgtorilor sgi, gi-a cAutat salvarea prin fugg,
gi ne-a Meat pe acolo singurii stgpini ai flu-
viului. Totugi, rebelii care erau inchigi in ce-
tate, increzindu-se in tgria Intrituri1or, dupg
cuvintele: Ei au crezut cg zidurile lor i-ar pro-
85
teja , au continuat ea se tin& in apgrare.Atunci
au Post instalate baterii in cele patru co4uri
ale oragului gi trggind asupra lui noaptea gi zi-
ua, 1-au.ciuruit cu loviturile lor distruggtoare.
Zidurile, sldbite de tun, au cazut in ruing, gi
turnurile, surpindu-se sub exploziile de mine,
s-au prgbugit. Vitejii islamului s-au aruncat,
plini de o sfintg dori14g, insuflatindu-se la
sunetul acestor cuvinte: Allah .%ine cheile vii-
turului si numai el le cunoa*te 6, gi repetind
cu incredere, Allah al meu, intgregte pagii nog-
87
tri gi dgvne nou izbindA asupra ghiaurilor ,
emirii renumiti, gefii puternici, toi eroii
razboinici de pe cimpul de bgtglie au luat cu
16o asalt cetatea, iute ca rusaciunea dreAilor ri-
(147) dicatg spre cer. Ajungi la picioarele zidurilor,

84. Koran, surat LXVII, verset 5.

85. Koran, surat LXIX, verset 2.
86. Koran, surat VI, verset 59.
87. Koran, surat II, verset 251.

www.dacoromanica.ro
 353

ei au gAsit Ea bred. o trupgi de duvaani rAitoare

se pregAtiau sA-i primeascA gi care au flout ca .

sA ploua asupra lor bAtAile de pugti, de lanoi,

smoala aprinsa, birne pi pietre. PinA la prinz,
lupta s-a intratinutt'de o parte gi de alta,cu
invergunare. SAgetile musulmanilor plreau cA
spun ghiaurilor de impunsAturile lor uoigAtoa-
88
re: Gustati pedeapsa pe care ati meritat-o pin
timp ce sulitele gi 16noile le duceau aceastA
ingtiintare funebrA: Moartea vA va alunge peste
tot, cu toate cA veti ft durA int6rituri1e ri-
89
dicate . Totugi, el nu intra in hotArirea ce-
lui Vegnio ca a ne acorde victoria pentru ziva
aceea, gi vitejii au vAzut strAlucind in serta-
rul mintii lor splendoarea acestui verset: Ce-
reti lui Allah srrilinul sAu ei fiti hotArilA
90
in rabd^re . Atunci s-au ridioat baterii noi
gi s-a pus in practicA mine in diferite locuri.
La 17 cevval, care cAdea intr-o vineri,dindu-se
foe minelor, aceasta mindra catate, ou capul in
nori, a fost schimbatA in praf, dupA acest ou-
vint: Noi le-am fAcut talmee-ba1mee 91 . Pe fie-
care din bregele mari facute in ziduri lucea
departe acest verset: Este un alutor trimis de
Allah pi o reugitA care nu se va lase( mult timp
s.92
agteptata . Loviti de spaimA, multi ghiauri,
fugind ingroziti din fata sulitilor gi lancilor,

88. Koran, Buret VII, verset 37.

89. Koran, surat IV, verset 80. -

9o. Koran, surat VII, verset 125.

91. Koran, surat II, verset 84.
92. Troran, surat LXI, verset 13.

www.dacoromanica.ro
 354

se aruncau ei ingigi de sus de pe oreneluri. A-

tunoi 1uptatorii credintei, avalnici ca trzne-.
tul, nAvglind in cetate din toate pgatile, au
dat oamenii hran& tabiilor lor gi i-au luat pri-
zonieri pe femei gi copii. Cei din cetate gi cei
mai multi notabili dintre locuitori, refugia-ti
intr-un turn, au batut L.. poarta ilustrei mele
bonntati, pentru a aplioa acest precept: "Bun-
tatea gi milostenia care purific& izbinda", eu
i-am iertat. Dup& ce s-au buourat toate urechi-
161 le de aceasta veste bun, Noi ti-am dat o vic-
(148) torie strI1ucit693, dup& ce au depus omagiul
de recunogtinta la picioarele tronului celui ca-
re acord& binefaceri la toti, am intrat ca in-
ving6tor in cetate, gi am sohimbat templele si
bisericile. Vocea muezinului s-a flout auzitg,
gi rug&ciunea de vineri s-a flout, in acea zi
chiar, in principala moschee. Printre cetItile
care mai erau Inca in miinile ghiaurilor, era
cetatea Illok, important& prin adincimea funda-
tiilor gi inaltimea zidurilor de int&rire.Impri*
muirils se aflau chiar in adincul p&mintului;
turnnrile ridioinduse in cer, igi duceau cape-
tele incoronate de nori pin& la oer; ganturi-
le egalau prin adincimea lor priceperile cele
mai p&trunzatoare. Inginerii cei mai indemina-
tici gi maegtrii cei mai priceputi epuizase toa-
te resursele artei lor in aceasta constructie
mareatti. Cum acest orag servia ca punct de orien-
tare ghiaurilor, atitgtorilor f&tarnici de ratii-
cire gi r6zvrtire, marele meu vizir (pe care

93. Koran, surat 2, verset 18.

www.dacoromanica.ro
 355

Allah s4-1 feta, mereu ilustru), voind ou ajuto-

rul oelui Atotputernic, 141-1 curet(' de murdArii,
a dat ordin sA-1 asedieze de pe usoat gi de pe
apI. Tunuri de temuto.ou gurile inflgogrsi,e ca
de balaur, au fost puse in manevrA gi au imprAg-
tiat zi pi noapte fooul rAzboiului. InsAgi bol-
ta cereascA a fost zguduit de bubuit, in timp
ce aburii singelui dugmanilor pi fumul artile-
riei au cuprins aerul. Totugi, ceata d3 rAtIoiti
inchigi intre zidurile fortAretei, infAptuia prin
starea sa trist, adevArul acestor cuvinte: Ei
isi Dun dagete...' in urechi. inspAimintati de bti-
buiturile trAmului. tremurind in fate mortit,
ScAldati in valurile spaimei, argi de focul ne-
linigtei, vazind cum fluturA in aer steagurne
victorioase ale islamului, aoegti nenorooiti in-
Velegind inEtinsit aceste cuvinte: So1datii Lostri
192 vor fi victoriosi95, n-au gAsit altA cale de sal-
vlre dealt aoeea a supunerii. Legindu-se de poa.
la hainei interventiei binefAcAtoare a viziru-
lui meu, s-au umilit in praful tronului meu, si
(149) au cerut indurarea gi mile mea. Pentru a ragt con-
forma acestui peroept:"PpatmsAARA=ALInling
De dusmanul thu. acordA-i dovezi de recunostin-
W, eu 1-am iertat. In a douAzeci si opta zi
a lunei sus-zise, paga insotit de vitejii sli
soldati, fitnd aproape de orag pentru a-gi face
intrarea in el, nenorocitii care ceruserl ierta-
re, adino abAtuti gi umiliVi , au desohis ei sin-
guri porOle. Atunci a rAsunat la urechile mu-

94. Koran, surat XXXVII, verset 73.

95. Koran, surat XV, verset 46.

www.dacoromanica.ro
 356
sulmanilor aoeastgi promisiune: "IntraVi, sinteti
in toatA sigurantg96. Odatl stpini pe orag, din
mila lui Allah oel atotputerniejei au arborat pe
metereze steagurile mele victorioasel ohemarea
la ruggoiune sa facut auzit, vocea blestematl
a clopotelor a fost inloeuitA ou oirteoele pioa
se ale color drep gi Mocricile ghiaurilor au
fest transformate in mosohei pentru adevgratii
adoratori ai lui Allah (o 4 mii de ovezi de re
cuuogtintl 1. sau adus I). Dincolo de aoest orag
ungurii mai aveau Inca multe altele, care erau
ea oheile provinciilor ghiaurilor gi care ser
viau ca puncte de orientare bandiVil r: astfel
erau Eric, Gurgurioiah, Djervik, Berkas, Soutin,
Vekin, Erdoud, Temirukceh, Noukai, Vukovar,,Be
v.,rigi, Ussek, Ratchah97. Locuivorii lor, inspai
mintaVi de vocea teribilg. a oastei mole ouceri
toare, giau pierdut capul de frioil. Unii, ase
menea stelelor nometei Ursului sau imprAgtiat
in vai si in munti; altii giau tirit fruntile
in praful Portii mele atotputernice gi au eerut
iertare. In ce privegte, provinciile, oragele si
dependenVa lor, ele au fost anexate posesiunilor
Impariului otoman. In urma acestei victorii, eu
am plenat in intimpinarea oraiului, eu armata mea,
in timp ce flota mea gi bravii,pe care cla ft du
ceapurcau oursul fluviului -g:Dungsea.. Ajungi
pe malurile Dravei, care seaman& ou Nilul gi ou
163 Gihun prin abondenta apelor sale, gi intreoe Eu
fratul prin viteza cursului slat a foe' oonstruit

96. Koran, surat VII, verset 126.

97. Denumiri deformate ale unor orage din
Ungaria, poate sid.in Austria.
www.dacoromanica.ro
 357

in (loud sau trei zile un pod de vase, mare gi

rezistent, pentru trecerea ogtii. Le 22 ale lu-
nei zilkade ..<932>38, urmat de trupele de ne-
invins, coimul dorintei mole arzatoare s-a rope-
zit, cu aripile intinse, spre Ungaria-blestema-
ta. In timp ce tinuturile lor fertile erau ca1-
(150 cats in picioare de cavaleria mea, am gtiut ce
face dugmanul. Cind el a aflat vestea despre
expeditia mea cuceritoare, craiul Ungariei, Lu-
dovio, i-a adunat in jurul sem pe toti ghiaurii
care sint sub stapinirea sa (puteau a. fie decep-
tionati pentru totdeauna de sperantele lor 1),
cu sufletul lo t de spaima pe care 1.0 inspirau
sulitele victor.oase ale musulmanilor, el a cm-
rut fierbinte ajutorul tuturor bgilor ghiauri
care i-au trimis trupe auxiliare. Craiul bles-
temat, gasindu-se in capul a aproape o Bute'.
cincizeci de mii de oameni acoperiti ou armuri,
avansase din gapte sau opt marguri de la Buda,
ctipitala sa, ping. in oimpia Mohaci. Aoolotims.
pins de indemnurile unui orgoliu nebun, hota-
rise sa lupte au armele in miini contra sol-
datilor islamului. Acolo dadu dispozitie sa se
instaleze multe baterii gi se pregatia sa-i pri-
measca pe credinciogi cu peste zees mii de pug-
cagi. In ce ma privegte, eu am, vazut lycind in
oglinda stralucitoare a mintii mele imperiale
altarul inspiratiilor divine, feta aoestei vor-
be: Domnul nostru poate face sa piara dugmanul
vostru gi sa va dea ora9u199c1 cristalul limpede

98. = 30 august 1526.

99. Koran, surat XXXIII, verset 27.

www.dacoromanica.ro
 358

al gindului meu a fost luminat de refleetele aoes-

tor cuvinte: Allah v-a dat ca mutenire pAminturi-
le 1.or,tArile lor averea lorloo . Punindu-mi deci
increderea in hatirul Creatorului celor doul lumi,
reourgind la puterea miraculoasA a Creatorului lu-
mei (Allah sii-1 complegeasod cii bineouvintrile sa-
164 le I), an alergat la dugman, in fruntea trupelor
mole teribile in ciocnirile lor, multi ca furnici-
le, inmultite ca stelele. Mierciri in 2o ale lunii
zilade, dupd amiazA, a avut hoc ciocnirea, pe cim-
pia de la Mohaci. In momentul in care tortele lup-
tei gi ale rAzboiului se aprindeau de amindoud par-
tile, musulmanii au flout sA se ridice pin5 la
urechile dasodlilor divini zgomotul armonios al
chemdrii lor in ajutor; tunurile prin vocea tune-
tului au explicat cu zarv acest verset: Cind D4-
mintul s-a zguduit in adincul eau1o2 , spadele omo-
ritoare au atitat fools]. mcelului; lanoile crude
(151) au stralucit pe cimpul de bAtlie ca un foc soli-
pitori tunurile gi pugtile, dovedind aceastA vor-
103
bA; Luminile aproape le-au smile vederea , au
lovit cu loviturile lor nemiloase pe nenorocitii
consecrati iadului. Totugi, craiul blestemat, in-
sotit de ostagii sdi de desfriu, s-a nApustit asu-
pra ogtii de Rumelia, pe care o comanda beilerbeiU1
de Rumelia, marele meu vizirlIbrahim paga,(Allah
sd-i eternizeze gloria I). Chiar atunci acest erou
gi-a desagurat toatd valoarea care este ndscutA

loco. Koran, surat XIX, verset 1.

lol. Koran, surat II, verset 19.
1o2, Koran, surat LVI1I, verset 9.
103. Koran, surat IX, verset 25.

www.dacoromanica.ro
 359

in el. Din spadele lor strglucite, care strgpung

ouirasele, luptgtorii islamului i-au arunoat pe
ghiauri hrang fierului omoritor; ei i-au aruncat
in praf sub lovirile lIncilor lor pi a sggetilor
cu close de fier; ei i-au fortat sd-gi reia in ma-
re grabg drumul locului lor de rAtgoiti.Muntii
gi cimpiile, pe toata intinderea cimpului de lup-
tg, erau acoperite de cadavrele dugmanilor.Ungu-
rii care erau in aripa oealaltg, vgzind aceastg
incurcturg, au fugit, ca mAgarii josnici in Pi-
ta leilor; inspgimintati de mgoel, feta lumii a
pgrut strimtg CR ochiul furnicii in privirile
lor pierdute. P.Dg ce gi-au epuizat in zadar e-
forturile pentru a lupta oontra invinggtorilor
lor, acegtia, datoritg lui Allah, gi-au aruncat
viata lor mizerabilg in focul distrugerii, uncle
a foot nimioitg. Ei i-au trimis pe acegti respin-
165 gatori pe drumul iadulu.i, unde vor arde: ce drum
trist 1o4 ILa sfirgit, vintul viotoriei a pgrut
ca'murmurg suflind Allah v-a dat aiutorul sgu in
multe part i1o5 gi vestitorul izbinzii a flout sA
se aud6 la urechile credinciogilor versetul, tri-
umfului. Atunci blestematul de crai, punind in
practica aceasta vorba "Oricine igi salveazii ca-
pul realizeaza un oigtig",dispgru de pe cimpul
de luptii. Musulmanii,punindu-se in urm6rirea a-
cestei trupe de raufacdtori, i-au trecut pe cei
mai multi prin tgigul sabiei; aLtii, aruncindu-
se in Dungre, s-au inecat, ca oamenii faraonului.

lo4. Koran, surat LVIII, verset 9.

105. Koran, surat IX, verset 25.

www.dacoromanica.ro
 36o
Capetele banilor lor gi ale generalilor lor au
fost date hrang spadelor gi tgiate; eel care ma
scapat de fier au foot luati prizonieri. Stea-
gurile aoestor neborooiti au fost date jos; ar-
(152) mele lor, guril, di foo, munitiile au fost lua-
te. In ce privegte oapetenia lor, nu se gtie de-
o& a murit sau deo/ este viu. Toti robii luati,
de orice oonditie ar fi fost, au Post distrugi
ou sabia, gi cadavrele lor au devenit prada fur-
nicilor pi gerpilor. Multumiri al fie aduse oe-
lui Preainalt 1 Steagurile islamului au fost vie-
torioase pi du.waanii legei Stgpinului oamenilor
au Lost alungati din tara lor pi omoriti.Astfel,
generozitatea lui Allah a acordat ogtilor mele
glorioase un triumf, astfel 01 niciodatt; nici
sultanii ilugtri, nici hakani atotputernioi,
nici chiar insotitorii Profetului n-au repurtat
una asemenea. Ceea ce ramasese din natia bleste-
mats. a fost extirpat; laudI lui Allah attlpinul
lumei16. Aga sa fie 1 Chiar In ziva care a
fost favorizatA pentru acest t_iumf al islamului,
purtAtorii ordinului meu imperial au fost expe-
diati pentru a rbispindi buouria gi ferioirea
printre toti acei care urmeaza credinta
oelui mai bun dintre oameni. DaoI o vrea
Allah 9 vi vor
cind sosi aceste vegti
ea le slrbatoriti cu bucurii si pette-
Geri, ca sa se re.spindeasol in toate partile,gi
voi agt aveti grijii de a v ruga gi de a face pi
pe altii sA-1 roage pe cel Preainalt pentru pros-

106. Koran, Buret VI, verset 45.

www.dacoromanica.ro
 361

peritatea imperiului nostru. In ultimile zile

ale lunei zilkade din anul 932107.
Spr a forma o idee mai amp11 despre aoeaa-
t desoriere mai mult poetio6 dealt istorigKou
unele reflexii filozofioe.si teologice, cf. gi.
Notes et extraite par ILPayet de Courteilleop.
.

ciV. 153-195, &via. unele explicatii interesan-

tea...,

1o7. = 29 august - 7 septembrie 1526.

Cab 8/977 Fire. 1,9

www.dacoromanica.ro
 362

-4:4*-(0/1At'4%/Ci_,t, Lfr,6

/, VtrR / , 6.1)/)-
/ZJ J)11 1/4/ 4.;.9 Ova f 4,4 03,,

L.,; 'di: ;) oortdr4 .411t,44--9

sl- o
0 1/2 d1,14

jetpo 4.;,-7,;.;
, .004,,);1,b,..4)11

A,S
te;

4.;s:/).frt.(4',/ 7 ce 011 &;''1 PI

...61 .9
/
6
050'Pe,d, 4) 74:12-1,1J44-1e/4.,:4,

/rir*,0141(fif:dj
t:
JiAt! ),.At Vic cioilt.)-i (14.4w, /,/

(Fetihndme),
Face. XI, 3. - ,Expedierea unor"aarIi de cucerire"
Tara-Romanesca gi in Degtri
dupe bStalia de la Mohdcs, Tn Moldova
Kipgak...
Kemalpagazade, ms. cit., f. 33 (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia rola 81,
c. 33).

www.dacoromanica.ro
 363

XII
LIJTPI PAS).

, A fost nu numai mare vizir gi cumnat al Sultanu.

lui SubymanIMagnitieul agiomde carte. A r5ma8 cunosout
in istoriografia otomat printr-o opera intitulat Asaf-
pame - "Cartea sal Codul vizirule.- important& pentru
cunoagterea vietii gi operei autorului. In aoelagi timp,
cuprinde materiale interesante ou privire la situatia si
organizarea intern& a imperiului. Opera sas are gi un as-
pect juridic.
LUtfi paga a r&mas cunosout in literature istori-
el tura& gi printr-o cronic& intitulat& Tevarih-i al-i
2
Osman in care desorie evenimentele Imperiului otoman de
la inoeput pin& pe la anul 1561. Autorul gi-a sorts ope-
ra in exil la Dimotiod, desoriind coruptia si alte sll-
biciuni care rodeau atunci Imperial otoman. In 1923(134109
Ali efendi bazindu-se pe manusorise buns, in special din
Brusa, a consacrat aoestei cronici 0 editie oritio& (Is-
tanbul, 456 p.) dooumentat1, confruntind desorierea eve-
timentelor istorice gi ou alto oronici. Este pretioasl
mai mult Ultima parte privitoare la seo.. el XVI-lea, pe-
rioada la care autorul a fost martor ocular si a jucat
un rol politio important in viata Imperiului otomanotre..
cind prin toat& ierarhia feudalommilitar& a Portii.Al&-
tur oiteva fragmente mai importante, din editia de mai
sus, privind evenimentele Campania fmpotriva Austriei
(1543), oouparea oragului Cazan (1551-1552) de Devlet
Ghiray etc,.

1. Cf.Rudolf TschudilDas Asafname des LUtfi Pascha...

in:"Turkische Bibliotheir,Berlin 1910,454-xxl+
4- 38 p.
2. Editat& de Ali efendi, Istanbul 1341 (1923),
456 p.

www.dacoromanica.ro
 364

Despre autor si viata sa vezi mai amAnuntit

Cronici turcesti vol.I, p.233 - 235 (XIV).

Vela( Sultan Mehmsd'in E/14k &Artie giderksn Tuna Maori kenamsda grawuk'ta lywan.
clan bat falanlan ce-ealatsefinmw
-
.els V. - Einiatura orir,. In culori dL_L_a_peNakkaOenFtnrerezent
tind un din exadille lid. Ilehmed I Celebi in Tara Romftneas-
.

ea (1416-1417/819 1-1.).
Din hanername, ms.i ed. cit., fol. 11.(Cf. i Lihail auboglu,
Cronici turcesti... II, 9.20-21,1x reprodusA in culori).
www.dacoromanica.ro
 365

atfi papa,Tevarih-i Al-i Osman, ed. Ali,

Istanbul, 1341/1923, 450 p.

414 Campania lui Suleyman I Magnificul impotri-

va Austriei si batalia pentru Strigoniu - apr.
1543 (95c mUharrem - ).
... In a 18-a zi a lunei muharrem din maul
95o al hegirei1 , padipahul ....Suleyman I Magni-
fioul >a, cu fiul sAu Baiazid, au sosit la Bel-
grad. De acolo a pleoat la bse0, cdoi in apro-
piers de aoesta se afla pe riul Drava (Tarava)
o cetate intaritd pi fortifioatd, numita Valpo-
va3 inoonjuratti- de apa. Aceasta fiind supu-
sd impdratului Vienei (Big Krallna tabi') prici-
nuia musulmanilor din Esseg*multe supdrari. Sul-
tanul Suleyman, de asemenea, acordindu-i bailer-
4
beiului de Rumelia multe tunuri, i-a porunoit
ad meargd pe erica oale oa ad ia fortareata a-
ceea. Aoela, la rindul sAu, s-a supus indatd po-
runcii pi a plecat ou castea rumeliotd pi pi-a
apezat tunurile in fata cetAVii, pi malt timp a
batut aoea fortdrea0 au tunurile. In cele din
urma, orapul su (varopi) fiind luat cu lovitu-
rile -ctunurilor fortareaVa sa interioard
a oerut iertare (aman); ghiaurii sl fiind soopi
din cetate, intr-insa au fost pupi oameni care
au luat in stpinire fortlireaVa5. Deoareoe Val-

1. = 23 apr. 1543.
2. Osiek, Esz6k, orag pe malul drept al Du-
narii inferioare.Cf.Pitcher, op.oit.a.
152 III.
3. Cetate gi crag in Jugoslavia,cf.Pitcher,
op.cit. p.169 III.
4. Ahmed pap.
5. pupa I.Pecevig la 19 rebi'I 950 (= 23 iu-
lie 1543).

www.dacoromanica.ro
 366

pova a Lost luatA,..tturoii.- au treout apa Dra-

va pi au mars la cetatea numita Siklop (Siklos)6;
padipahul islamului a poruncit ea fie aduse tu-
nuri gi la aceasta, pi dupA ce a fost bAtut
mult timp, in sfirsit, a fost luata. De aseme-
nea au fost oucerite pi ocupate oiteva oetAVi
din imprejurimile acestora. Cu ocazia oinstirii
415 impArAteilti pentru victoria luArii Siklogului a
fost oitit ezan'u17 si biserioile (kemais) ghia-
urilor cei rAtaciti au Lost transformate in mos-
ohei (mescid). Fiind ouoerit6 pi subjugat in a
treia <zi:- a lunei rebi 51-ahir din anul Mai
8
SUB arAtat , au Lost agezaVi intr-insa un pirogt-
lab viteaz Uarar dizdal) gi ostapi de oetate.Po-
trivit au inalta porunca, beilerbeii de Anatolia
gi Rumelia au retras tunurile gi le-au agezat in
oorfibii (gemilere). Sultanul a douti continente
pi a doug. mAri a pleoat ou oastea victorioasii
spre pesul Budei (Budim);la sosire, potrivit ou
veohlul obicei, cei care se g6siau in drespta pi
in stinga, noind alai, au inaintat. De asemenea
pi ou ocazia sosirii tunurilor ou corabiile au
flout diverse petreceri si veselii. Dupl. aceea
s-au indreptat asupra cetgVii Strigoniu (bstdr .
gall), care mai inainte, pe oind era supus Budei,
si-a intone fata de la Buda pi s-a supue bleste-
matului de crai de la Viena (Bug), numit Ferdi-
nandus (Ferandananus)2 Si Ferdinandus a trimis
I

6. /Cetate pi orap in Ungaria,cf.Pitcher,op.

cit. p.169.
7. Ezan, chemarea musulmanilor la rugaciunt,,
Milt& de muezzin.
8. = 6 iul 1543.
9. Ferdinand I de Austria: 1526-1564.

www.dacoromanica.ro
 367

multi oameni la acea fort:Area-0 gi a fAcut oa

s fie stApinit. i toti rAufAcItorii gi leven-
tii ghiauri, care erau in imprejuriaile Vienei
lo
gi in alte loouri, au venit gi au flout popas
la Sttigoniu. Acegtia, din cind in cind,fAceau
incursiuni la Buda gi pe musulmanii pe care Ii
gAsiau prin imprejurimile sale nu-i cru4au;omo-
416 rindu-i, le luau lucrurile si vitele csi=> se
intorceau. Mult timp s-au ocopat cu aga ceva.
Sultanul islamului, la rindul Eau, a venit pe
uscat ou oaste gi pe Dunre ou corAbii incAroa-
te cu tunuri ci oaste gi a impresurat Strigoni-
u111 . A flout sA se aseze metereze pi tunuri gi
asediindu-1 mai multe zile, au fAcut de douA ori
iureguri, dar n-au putut sA-1 ia. In sfirgitlau
pus stApinire pe turnul sAu de apA (su-kule) gi
ghiaurii fiind lipsiti de apA au slAbit. In mod
fortat, au cerut iertare de la padigah, gi po-
pulatiei sale acordindu-i-se amen, au predat
12
cetatea . Dup aceea, au scos steavl padica-
hului Islamic deasupra cetAtii gi au fAcut ve-
selie; reparind prtile oetAtii care au fost dis-
truse, au pus intr-insa oameni viteji gi au um-
plut-o cu zeherea. S-a dat poruncA beilerbeiului
de Anatolia ca BA transporte tunurile ou corA-
bine la Stolni-Belgrad )13 si sA place din pAr-
tile Budei. In a 14-a zi a lunei cemazi Ul-evvel
14
din anal sus-arAtat , padigahul islamului a por-
nit spre oetatea Tata. Ghiaurii cetatii de mai sus
cind au auzit de indreptarea marelui cuceritor asu-

lo. AdicA s-au impAmintenit,incetAtenit acolo.

11. Dupti I.Pecevi la 22 rebi'II 95o = 25 iul.
1543.
12. =6rcemazi. I 95o = 7 aug.1543 (dupA I.Pecevi).
13. Belgradul ungureso in R.P.Ungara,numit pi
Sthulweissenburg gi Szkesfehrvbr (magh.)
cf.Pitcher op.cit., p.167 III.
14. = 15 aug.1543.
www.dacoromanica.ro
 368

pra lor, s-au speriat foarte tare; au iegit cu

oheile cetrqii in intimpinarea lui Ulama bey ;
acesta le-a trimis, ou omul sau, padigahului mu-
sulman. Potrivit cu aceasta, a soordat iertare
ghiaurilor gi atagindu-i QM, 1-a trimis inapoi
la cetate gi ghiauiii, 1a rindul lcr, iegind din
fortareaVa, au predat cetatea. qi ghiaurii au
plecat la cetatea Komran (Komorn)15 . Padigahul
islamului a poruncit OA cetatea Tata Eta fie da-
rimata. In apropiere do aoel loo era o cetate
care se numia Istolni-Balgrad gi avea deasupra
un loo asouns gi foarte intarit. Aceasta, din
trei parti,avea i1i1. ora90 (vAros), care stateau
ca un paznio de noapte spre orag, oa un balaur
417 ou trei capete. Fieoare .varog> avea ganturi
Olandak), era plin de melte de razboi. A fost
construit din partea unui padigah, numit Istol
16
Iaru , dupa anul 5374 de la apariVia lui Adam.
In trecut, cind mureau regii Ungariei erau in-
mormintaVi acolo, vi acei care le luau locurile
lor, in semn de stima gi onoare, imb0.cau cite
o coroana. Atit interiorul oetavii cit pi al
oragelor sale erau pline de o oaste zapacita,
care nu permitea nimanui ea puna piciorul pa
aoel 4-inut. Acum, cind in mod special au aflat
de indreptarea padigahului, azilul lumii,pentru
cucerirea cetAii de mai sus gi pentru extirpa-
rea dugmanilor islamului, la sosirea aoestuia,
calareVii *i pedestragii cetatii de mai sus erau

15. Cetate pi orag in Austria, cf.Picher,

op.cit., p.158 I.
16. pupa I.Pecevi: Istefan, adica !.;tefan.

www.dacoromanica.ro
 369

preettiti. ImbrAcaVi in zale pi fiare stAteau

in fata oragului lor. Gaziii din aoeastA parte,
fArA sgt le dea rAgaz, deodatA s-au impreunat
ct tragind din tunuri s-au rAzbolt tare. Tunuri-
le si uneltele ole luptA, care au fost trimise
cu beilarbeiul de Anatolia, au fost transporta-
te cu bivoli din locul numit Mecal (?) gi au
fost agezate pe metereze. AoeastA fortAreat4
soumpl era plinA de unguri si germani (alaman)
si cehi si un num5r de 6 000 de armagi (silah-
418 12r) de-ai tarului (carin) gi ai Spaniei gi ai
Portagalrei (Portilkal) ci de ghiatuii puvlagi
rdzboinici care o pAzeau. IndatA, in acel moment,
tunurile fiind agezate, au inoeput s-o batA.Mu-
.

sulmanii din afar& si ghiatirii dinlAuntru s-au

17
rzboit multe zile. In sfircit, fiind ajungi
de grija gi favoarea lui Allah, in a 2-a zi a
lunei cemazi Ul-ahir ,acea fortAreatA intAritA
gi puternica a fost ouprinsA de fum. Grtziii din
aceastA parte zioind o6 acumeste prilejul,inda-
O au fAcut iureg din loc in loo, dar intr-o cli-
pA de lupta gi incAierare, trupurile s-au vopsit
cu singe rocu. Mai mult de,trei mii de ghiauri
au fost treouti prin sabie'ci multi dintre ei au
fugit in fortAreata interioarA. Dup aceea s-au
agezat gi tunuri, din loo in loc, in fata fort-
retil interioare. Toomai cind inten-tionau sA tra-
gA, ghiaurii care erau in cetate au carat ierta-
re; pi padigahul, puternio ca cerul, le-a acordat
aman i scotindu-i din fortAreatA, a stpinit ce-

17. In text: cam olup - "adunindu-se"...

18. = 2 septa 1543.

www.dacoromanica.ro
 370

tatea. In a treia zi a lui cemazi til-ahirtintr-o

19
zi de luni, din anul mai sus arAtat g steaguri-
le islamului fiind scoase ainfortAreatA, au fl-
out tot felul de petroceri gi veselii. Acolo era
gi o bisericA artisti2o
ua , care fiind transforma-
tit in moschee, acolo, padigahul fetii pAmintegti
gi-a fAcut rugAciunea de vineri. Iar pentru paza
gi apArarea cetAtii a pus aoolo ostaei viteji
gi apoi s-a intors, ou noroo, din al patrulea
menzil la Buda. Aici, avind loc un mare divan,
a acordat vizirilor gi emirilor sAi caftane
strAlucitoare (fahire hilatlar) pi a trimis seri-
sori de cucerire in toate partile lumii. Din Bu-
da a treout la Pasta (Peste) gi din Pesta a ple-
21
cat la Varadin . De aoolo, din Belgrad, a venit
rinind gi pescuind la Istanbul, dar cind a ajuns
in apropiere de tirgul (kasaba) numit 9orlu a ve-
nit ptirea mortii fiului s5u,Mehmed sultan, pen-
tru care s-a necAjit mult. Dup ce a ajuns la Is
419 tanbul a tinut cl.oliu gi in aoea <iarnii> a ier-
nat la Istanbul, undo s-a asezat. < Descrierea
luptei turcilor ou portughezii din India >
Din nreocup4rt19 sultanului Suleiman Magull19221
... Si In iarna aceea <sultanUls> a ie
sit iaragi din Istanbul la vinAtoare la 9orlu.In
timp ce pe fiul sau, care era sultanul
Ii pusese mai inainte la Adrianopol (Edirne),

19. = 3 sept.1543.
2o. DupA I.Pecevi, era biserica in care
erau inmormIntati regii unguri.
21. ling. Petroveradinggerm. Petrovardein.

www.dacoromanica.ro
 371
22
atunci oind pleaase la Kiz11bao. , pentru paza
444
Rumeliei. Dup as multe zile s-a tinut de petre-
cere, veselie pi vinAtoaret 1-a adue pe aaesta
pit in sfirpit, 1-a trimis din nou au marl favo-
23
ruri Pi onoruri la Magnisa .
24
Atunai oind s-a fAcut anul hegirei 957
sultanUl> s-a apezat la Istanbul pi la sosi-
rea anotimpului de toama (gA4.) a venit,la Adria-
nopol; in acea iarnA a iernat la Edirne.

Ocuparea hanatului din Cazen de cAtre rupi

pi devenirea lui Devlet Ghirai ca han al Ca.
fei pi Crimeei

O. in acest an, ghiaurii Moscovei (Mos-

kov kafirleri) 1-au luat pe hanul vilaietului
numit Kazan25 pi Vara a rAmas fArl stApin (i-
suz) . Hanul din acel vilaiet urma BA fie nu-
.

mit han al acelui loot din partea tAtarilor.Vi-

laietul Kazan fiind rAmas fArA han, hanul din
Caffa, Seadet Ghiray27 hant a trimis ctire sub.
tanului Suleiman, padipahul is1amu1ui<:411>i-a
flout cunosout zicindu-ieDevlet Ghiray sultan28
este fiul fratelui meu, sA-1 trimiti la noi pi

22. Textual inseamnA "Cap rocu",denumire da-

tA eretiailor persani;e6te vorba de expa...
ditia impotriva lui Tahmasp pah al Iraniv.
lui.Kizilbapn in onomastio romancescA
23. Magnezia, namit 0 Manisa, capitals prin,
cipatului Saruhan din vestul Anatoliei,
resedintA pentru fiii sultanilor (af.srt.
manisa de Vainorsky, in "Encl.Isl.t.IV
07977, p.261-262. (Vezi pi mai sustp.a )
.

24. = 2o ian.155o - 8 ian.1551.

25. Cetatea pi or.Cazan era una din supravie-
tuirile Hoardei de Aur.
26. Isuz, textual "orfan" lipsit de ceva.
27. Han al Crimeei: 1524-1538.Cred cA eats
vorba de Sahib Gir than al Crimeeil15320
1221am el-a prece at pe Devlet Ghiray,
28. inseamna a Devlet hiray era ostateo eau
www.dacoromanica.ro
refugiat la Poartg.
 372
41,1 _.,15") Attn.( y..? "LI A 0 LI y j &al;
44..)._411 jar 0) y. jLt e..)
a):0-3,31- *4X a 44.1 1.6;A 4 j:..)L1

. t.5-kk,'

jeyi.rr X" 'I; )),:7- 3-4 )7akI If j.4 J.0,

ot.,; 0,f). Jw yutt ri, ...t.(1.5 4.1y

.)15 .,;-T Jj1 oje:. j 3r4f:

.. LP)-4.4tk!:k
V
:03. j1:4.:fi
j.r) 'I'M' )1) ...+11

p. 3,1 ..131 Jj/1 )6_13 t Ij 4?it (r)

jt
. 4.,)us #34;.).11

.4T jw. crS t.1; 31,...); ))15.- ,

jV "415 .17 1
j.:51 jz. t-A:TY
jj juhi (t)
4.V) 61) . 41.;.(*) ii.i Jil JI JAN'
(A) Jr-iw-
,i AL- L. jUolt ryt...-..1 34;1 jt arj,Di
'11-"".) (v) .;161.. istrz.,11.1 fC_AJX1- .

. tt-4.1 yiixf-ztv) k:0)

rckly. u,;,,,0 L M5 4111y1 Iii.45/ LI
JUL-
C. LY'..).),' 434-, ,3-6119.
. ja.,1(A)Vii

41 !: JAW.- LOX j j..1 .1....;110 *LI .*11

.31)y. (\
(d.L.%) oJea.t) (t) (4)41) (y) ..P4z...1;:-.0p,r4F-(.J--)
( 1 460 41? .r..1- (ri) (i)
)61 S..":- .) .141.4 1 )1.1 40,1 (1) 14, Ur
SjUL- ) to ( ) .

Face. XII, - Ocuparea hanatului din Kazan 44d(eA)C;ratie rugi

devenirea lui Devlet Ghiray ca han al Crimeei ci Kaffei ci5514552),
Latfi page, Tarih, ed.Istanhul, I925 (1341 .H.), P 444* .

www.dacoromanica.ro
 373

noi, la rindul nostru, 11 vom trimite in vilaie-

tul Kazan ca sa-1 facem ban
Dar nimio nu se intimpla fara voia lui
Allah Scopul hanului din Caffa era ca sa-1 (ma-
1

rl pe.Devlet Ghiray aultan de la padigah gi adu-

oindu-1, sa-1 omoare. El vroia ca dupd dinsul ha-
natul (hanlik) s ramina fiilor sai.
Padigahul, azilul lumii, la rindul sau,
445 1-a trimis pe Devlet Ghiray au mult oastelaoela
de asemenea, a mere la Caffa, care era resedinta
tronului lui Seadet Ghiray. A mars pe uscat
<.apoi> a intrat intr-o corabie pe mare gi a
mers drept la Caffa pi a petrecut un timp la Caf-
fa. Atunoi oind acesta a poposit la Caffa, cei
mai multi dintre emirii pi beyii tatariloropoa-
te gi toti, si-au intors feVele de la Seadet Ghi-
ray sit venind, 1-au invitat pe Devlet Ghiray la
..cdomniahanat<alui> . /totals, la rindul sau,
n-a icceptat zioindu-le: "Eu n-am venit pentru
hania de aici, din porunca padigahului lumii am
venit pentru alt soop". Acegtia, de asemenea,
n-au primit cuvintul sau pi i-au spus: "Ca fiu
de biilaLr trebuie sa fii.han paste noilao

ca nu te vom lasa din mlini oaci hanul.Seadet

Ghlray>. este prea lacom, viclean si perfid;nici
unul dintre noi nu 1-a dorit gi n-a foot nimeni
.c.stapin. pe avutul eau, &tot a luat totul OIL
tiranie", i astfel,.1-au desoris in ce hal era.
Devlet Ghiray, la rindul sau, a vzut co. neamul
tataraso avea razvratitii gi uzurpatorii sai.
Si-a zis ca n-are salvare de la acestia gi pen
,

tru inlaturarea medjlisului le-a vorbit astfel:

"Dupg1 parerea noastrA,Liata.-care este sensul

www.dacoromanica.ro
 374

aoestei dorinte 1nf1loarate 1 Voi vreti, deci,

aoum ea ma faceti dugman cu un astfel de han gi
apoi parasisdu-ma, Ea ma dati in mina acestuia
In oaz dao4 sinteti oredinoiogi vorbelor voastre
atunoi mergeti, atacati-1 gi ucideti-1 pe hang
446 pradati-i marfa gi avutia, semi taiati-i capul
unuia dintre fiii sai gi sa mi-1 aduoeti;numai
ace v voi aoorda inoredere pi pot sa fiu han
paste voi". Intr-adevar, intr-un timp sourt, au
29
plecat gi ta.ind oapul unui fia dem-al sAu 21-au
adus. Devlet Ghiray oind a vazut aceasta sitna-
tie i-a crezut pe supugii s5i, gi, aooeptind ha.
natul, s-a faout bey. Dupa aoeea, au mere, gi,
de asemenea, 1-au ucis pe han gi in afar& de a-
cesta au mai distrus -:incA=> doi-trei fii de-ai
acestuia, pi luindu-i toata avutia gi marfa, a
pus stapinire pe ele. Cind luorurile s-au petre-
out aga, Devlet Ghiray han a Neat arz si a in-
ounogttntat pe padigahul 1umii3n astfel oum s-a
intiMplat aceasta treaba. Oultanul Suleiman, la
rindul sau, s-a 1inictit gi 1-a iertat pe Sea-
det Ghiray.
In sfirgit, a hotarit oa hanatul EA fie
acordat noului han31 gi i-a trimis multe binefa-
oeri ci favoruri.
In aceot an, a dat boala paste sultanul
Suleiman, dar vindeoindu-se prin tAnAduirea lui

29. Adica do-al lui Seadet Ghiray.

30. In text: Haft iklim - "Cele gapte cli-
mate".
31. Adioa lui Devlet Ghiray I: 1551-1577,
s000tit eel mai mare han al Crimeoi.

www.dacoromanica.ro
 375

Allah eel prealnalt, a plecat de la Adrianopol

32
la Istanbul. 91 atunci cind s-a facut anul 958,
beilerbeiul de Rumelia <Ahmed paga> a pleoat
cu oastea de Rumelia pi, treoind prin Belgrad,
a pleat la Varadin. Si de la Varadin, dupa oe
a pregAtit o schen., treoind prin lesul Turou-
lui" (TUrk Sahrasin), a luat din mina necredin-
oiosului fortiireata numitA Pecevi, de pe VArmul
riului T1sa33, in care a agezat ostagi. De aici,
beilerbeiul Rumeliei, mergind la Timigoara (Di-
34
migvar) a asediat-o mai multe zile
447 Si in aoest an, atunoi oind ghiaurii au
lust iarggi LipOva (Lipve) , dup aceea au riv7
nit la Seghedin, care era in mina musulmanilor.
Ghiaurii eel vicleni adunindu-se gi .cpleoind>
448 la Seghedin, acegtia s-au unit pe asouns ou ghia-
urii cet6tii. i afar de aceasta, au preggItit
gi.mii de calarsg ghiauri care st4teau la Lipo-
va. Intr-o zi at pornit pe neagteptate gi luind
oragul Seghedin, musulmanii care erau intr-mnsul
e_u fugit in fortareava sa interioarl. Beilerbeid

de Buda35 a trimis feriyadoi gi a filout ounoscut

zioind: "Au venit asupra noastr6 multe mii de
ghiauri gi impreunindu-se cu ghiaurii din oragul
Seghedin gi deoareoe nu ne-ag sprijinit, ne-au
luat forttlreava. Beilerbeiul de Buda, Indat oe
a luat aceasta gtire, s-a repezit in galop ou

32. = 9 ian. - 28 deo.1551

33. Oragul gi cetatea Pecs nu se afla chiar
pe Tisa, intre Dunare pi Drava.
3. Cf.Cronici turcegti...vol.I (1966), p.
249-250.
35. Duygun paga sau Toygun paga.

www.dacoromanica.ro
 376

oasts& sa asupra ghiaurilor, care pleoaa drept

la Seghedin gi se aflau aoolo. Atunoi clad ghia-
urii au auzit de venirea musulmanilor, oAltireVil
gi pedestragii ghiauri, iegind inaintea lor, a
avut loo o mare luptA, inoit la aga oeva nioi nu
se ayteptau. In sfirgit, ajutorul gi grija lui
Allah, oel preainalt, sosindu-le, a dat putere
oredintei islamioe gi gaziii i-au distrus pe
ghiauri aga de tare, inoit nu se poate desorie.
DupA aoeea au pleoat la Seghedin, i-au distrust
de asemenea, gi pe ghiaurii de aoolo gi s-au
intors inapoi la Buda ou o pradl bogatA.
Si atunoi (And a venit anotimpul de toam-
36
nA, sultanul de Rum Suleiman, a venit din Is-
lambol la Adrianopol, undo gi-a petreout acea
larn ou vinAtoarea. A pleoat in pArtile din-
tre Ipsala gi InSz, unde cu favoritii qi gloa-
449 ta sat a vinat multe zile, gi de acolo s-a in-
tors la Adrianopol ...37.

36. ImpArat de Rum, ad1 o6 al Bizantului.

37. Urmeaza descrierea evenimentelor anului
959 (=1551-1552), asedierea gi ouoerirea
Timigoarei gi ocuparea unor oetAti blue,
Vene.

www.dacoromanica.ro
 377
XIII
MUSTAFA SELANIKI

Originar din Salonio (to.Se Anik), inoepind din

1584 a ooupat ofteva funotii importante in ierarhia For-
tii. Moare oam pe la 1599-1600. A rgimas ounoscut prin-
tr-o croniol importantA, intitulatl Tarih-i Seldniki Mus-
tafa efendi (Istoria lui Mustafa efendi din Salonio)rin
care desorie amAnuntit evenimentele istorioe inoepind
din 1563 pint pe la 1599. A fost editatA pe baza unui
singur manuscris gi numai pin la anul hegirei l000
(= 1591). AoeastA editie am folosit-o la intoomirea vo-
lumului I (1966) Cronici turce.01... (p.357-398).
Editia pe care am folosit-o, aioi, publioat de
Klaus Schwarz (Freiburg 197o), fAoind abstractie de Vor-
wort, p.III-VII,ccoasacrat unei sdhite biobibliografice
adus1 la zi, nu este desalt o reproducers a invechitei
editii stanbulene (1864/1281 H.).
Avind in vedere valoarea istoria. a acestei oro-
nici, merita demult o editie oriticA; bazatA pe toate ma-
1
nusorisele existente.
Cu ocazia primului congres international,de isto-
ria social-economic:A a Turaiei (Ankara,11-14 iu1.1977),
prof.Bekir Ktitlikoglu (Istanbul) a prezentat comunicarea
Se1gniki Mustafa Efendi'nin Devlet Teskilgtit Siyasi ve
igtimai gUrtiQlerine dair (Despre conceptiile politica
gi sociale ale lui Seldniki Mustafa efendi privind orga-
nizarea Imperiului otoman .

1. Dedpte manuscrisele acestei oronici preticase

cf.F.Babinger, GOW,p.137; Istanbul KUttiphane
leri Tarih Cografya yazmalari Kata1o;u II
(Istanbul-19,0)07n manuscris in Bibl.Chiril gi
Metodiu (Sofia), folosit de noi in Cronici*tur
ce*ti...I Qi altul la-Leningrad (Bibl.lnst.de
orienta1istic6). of.L.V.Dmietriena...op.cit.,
p.175, nr.165.

www.dacoromanica.ro
 373
&
+-
111 a-
.1.

-*;!k

:\

...).1:,....- 4.1. ;,) 4,7 Ell:, w

4.
;
L:-.; ;,. 1 ,!..:
...,
...: ',.'1. Le' s v. t9.1.- 1:,,

,
-
:
., < ;/ t,',
, 1 /J.' 4../1 fp. %.)
, :
0 ' t
,
.,, tiRt
t.
.",',...; ;1,.... ;,,y1,1/3.,* 5
,.,i
,......,. :4Z 't
i
L.,
1 CP

), A '..- , ' ,,,.. ' . 2. :' 4:.

'.' r .... ,.,,...-........0-
.:`
........r. :..._
.r
...........1...,.....7:-r.
.

to"-,
'if...4:J! it ,
! /L, ...,1 ....../WidS,.%).'..1

4 :/..
/ 'I/ 1 -1),,,ra) . ,

,6.!;$,,);,,i),d1;1,1:.:),!,i,:,;/,))/
''.
I 2-,
.
l71;(01r1..)7...J,rdi.AW
' 1'4 :

bg. C,! / ?;
:;4%.., I r." 6,1 LW.; .7t.;;,://,jt .
;ir';' /
', if -'.4',:er, 4,,
, I Li id ...)2:1.))/
/ )/
/, I 4) .7.:7)//k d),;)
- ietLi
1.11.41,1,0
.fZt11;,.ti...41,1Lb,
4,.,L:. 4. / . el.s.
./1..1",r" leA09
I '
fi j1 ftrrli6t) ',.17/

. tl 4.0.,) 41,
1).

.
ko.& jsti...)61AJLJ
.,.., J;k 7 / "ref:e
61.11

4.)4,4:4'41 4'14:0
a;61.;..111 Jr.,..,.,*
t?I',".....:ie;.; 4:4,,,,t,,,V=d-f-.0
Face. XIII,1. - MiniaturA gi inceputul croncii lui M. Selftnikt
privind evenimentele anului 1563 (971 H.).
Mustafa Selniki, Tarih, ms.Bibl.TKSM.,Istanbul,fd.Revan nr.
1137, fol. 1 (Arh.st.Buc., Mf. Turcia, rola 5, C. 520).

www.dacoromanica.ro
 379

Tarih-i Selaniki, Klaus Schwarz Verlag Frei-

burg, 197o, VII + 351 pag.
99 Cucerirea insulei Cipru (Kibris) sub sulta-
loo nul Selim al II-lea (1 august 1571).

.c.:Descrierea relatiilor anterioare turco-

cipriotel insula Cipru, stpinit mai inainte
de venetieni, a fost adus sub stdpinirea nomi-
nall a Imperiului otoman odatd cu oucerirea Egip-
tului de cdtre sultanul Selim I, in 1517, cu o-
bligatia de a plati un haraoi anual de 8 000 de
galbeni>.
1
Spre sfirpitul (anului 977) de la
2
hegira profetului , mdria sa sultanul Selim
han3, califul piimintului pi al timpului4, 1-a
numit pe al treilea vizir PiyAle papa ca serdar
peste flota impradteascA. 91 atapindu-i pe md-
ria sa amiralul (kapudan), Ali paga,cu zece san-
giacbey, ou spahii pi alaybeyii lor, precum gi
dbud mii de ieniceri rdzboinici, impreund cu
zagirgibapi, pi mai dindu-i Inc& 84 de galere
pi bagtarde5 din arsenalul amiralitdtii, apoi,
echipindu-i cu arme, unelte de lupta pi munitii,
fiecare sub comanda unui cdpitan de corsari (TT-.
san reisleri) , aa iegit cu mare pompa din
Istanbul>,apticind-0 spre largul mdrii. .
Si in a 2o-a zi a lunei zilkade, din annl
de mai sus .4:977::.6, intr-un timp de bun augur,

1. Parantezele (...) apartin textului tura

(la indicarea minor).
2. = iunie - iulie 1570.
3. Salim al II-lea: 1566-1574.
4. Adiod al lumii,titlu dat sultanilor oto-
ff mant (figurd de stil). de razboi cu
70 Bastarde - vas amiral;vas
26-3o perechi d vis1a81
6. 12 aprilie 1570.
www.dacoromanica.ro
 38o

gi-au ridioat anoorele din fate..< oartierului>. Begikta*

gi au fAout slay? in fata palatului impArAteso8. An
tree din tunurile lor fAcind petreaeri *i veselii:Des-
orierea solemnittii pentru obtinerea victoriei impotri-
va ghiaurilor... Amin>. Apoi, dupA 2o de zile, vizirul
Lala Mustafa paga indeplinindu-*i rugAciunea de mioul
bayram9 o in geamia din Beglikta*, a oferit, din mArini-
mie *i milA, jertfele sale (kurbanlarin) oastei islami-
ce pentru dragostea fatA de Allah. S-a aranjat i s-a
impodobit cU toti oamenii sAi viteji, pregAtind unelte
pentru luptA gi rAzboi..DupA aoeasta>. , au iepit ou
o desAvirgit& pomp& pi mAretie avind un numAr de 124 de
lo
corAbii ale flotei, corAbii incArcate au tunuri, mavone
arhipline de arme gi pirati (pirat). Luindu-gi ramas bun
de la unitAtile ajutAtoare ale oastei islamice au improg-
cat zgomotos din tunuri gi pusti in toate pArtile vAzdu-
hului. Iar mai inalnte de aoeasta, pleoaserA al treilea
vizir Piyale paga gi oapudanul Ali paga.
11
In a.22-a zi a victoriosului safer (anul 978) ,

toate corAbiile flotei imperial., venind intr-un loo din

fata insulei Kibris12, s-au unit. Apoi, apropiindu-se de
o localitate ou numele de Tuzla13, au agezat o schel
(iskele)14. In orice chip, atit din partea mArii cit si
a usoatului se impunea veghe in partea dugmanului oredin-

7. Trecere in revistA a fortelor navale.

8. Topkapi Sarayi,in spatele Sf.Sofia, pe acropola
bizantinA.
9. In text: Zilhicce bayramitla 7o zile dup1 ma-
role bayram.
lo. In oronica lui Tursun bey aparemavna,vas de
rAzboi,Pitcher,op.cit.,p.157.
11. = 26 iulie 1571.
12. Denumirea turceasol a insulei Cipru -"Chiparos".
Cyprus cf. Pitcher,op.cit.p.157 II.
13: Tuzla - "sal-Aria" nu figureaza la Pitcher.
14. A intrpt pi in romAnA (cf.L.SAineanu,I.O.II,1:
Schele).
www.dacoromanica.ro
'
 381
15
tei. Au fost designate corgbiile pentru trecerea
oastei islamice din oorgbiile flotei imperial*.
De pe :moat pi din schela Fetke (Finike ?), (me
tea islamului a inceput sa inainteze valuri pee-
te valuri in stgpinirea dugmanului credintei
vasele > i-au trecut din Tuzla, insula de
mai sus, pe Iskender papa, beylerbey de Anatolia,
pe HUsein paga, beylerbey de Karaman; pe Behram
paga, beylerbey de Sivas; pe Lela Giafer papa,
beylerbey de Mara's si pe fiul sgu Mustafa papa
1o2 gi pe Behram paga cu toate capeteniile gi ogtile
islamice. In acel loclagezindu-se in apropiere
de fortareata pt,t,3rn1ca si intgritg peste masura,
numitg Lagforsal au asediat cetatea de mai sus
din toate pgrtile. Fiind agezate tunurile Qi me-
terezele (metrisler): batglia gi incaierarea a
inceput din partea ostilor.<Portii>. Neputin-
du-se veni in ajutor ghiaurului din celelalte oe-
tati, timp de 4o de zile incontinuu auavut loo
lupte crincene *i Cu ajutorul celui Preainalt
ghiaurii cei umili nefiind crutati de omor gi ma-
eel au devenit hrang sabiilor strglucitoare. qi
aceasta batglie nefiind ca nici un alt iureg,multi
dintre musulmani au bgut serbetul martirajului,
grAbindu-se sa meargg in lumea binefaoerii. Dar
in schimbul martirajului lor, victoria si cuce-
rirea Islamului a avut loc, raspindindu-se
in toat& partile lamii... Intr-adevgr, in aoea
zi,intimplindu-se cucerirea gi victoria, oastea
musalmang a avut in aceastg expeditie, intr-un

15. Adicti debarcarea flotei otomane pe insulg.

16. In alto izvoare: Lekfosa - Nicosia, reote
TuefkoQe cf.Pitcher, op.cit.p.159 I.

Cda. 077 l'aCt. 20

www.dacoromanica.ro
 382

ouvintgatita pradA ci prizonieri, oeea oe nicAo-

data nu s-a vAtut gi nu s-a autit 44Vers> ...
(Prot& - "Nesir"). A doua ti dupl aoeas-
td oucerire, fiind trimise cheile oetIVii Kezi-
17
ne g la supunerea lor, a fost ooupatA. Pe margia.
nea mArii se afla vestita gi oelebra fortAreaVI
Magosa 18 ntAritA ou desAvirgire. In sfircitoo-
19
mandantul situ (bpi) care era un blestemat, ba-
ziudu-se pe marea sa ingimfare, pe forta pi pute-
rea sa, nu gi-a plecat capul. N-a vrut sA-i res-
tituie pe neputinciogii prizonieri musulmani,oa-
re gemeau sub mina sa. In sfirgit, toatA oastea,
musulmanA iernind in insula de mai sus, a foot
necesarA asedierea. Magosei>. Serdarul au dent-
nitate, Mustafa paga, agezindu-se acolo, Piyale
paga pi capudanul Ali papa au luat flota imperia-
l& gi s-au intora teferi gi sAndtogi, odatA au
anotimpul, la Istanbul... AceastA oucerire s-a
intimplat in anul 1571 (978).
Istorioara privind plecarea serdarului
vizir, generosul Ahmed paga, in partea Rumeliei.
In a patra zi a lunei zilhioce din anul de mai
8ue 2o , generosul vizir Ahmed papa, fiind numit
103 serdar pentru uscat, a iegit gi el cu mare pomp&

17. Recta: Girne-f6cind abstractie de punct

la r., se citepte Girene, numit6 pi 81-
rix/EA sau Kyrenia - uerinestfort6reaVI
in partea de nord a insulei Cipru, in fa
ta tArmului de sud al Anatoliei.
18.Fammusta, asezatA pe tarmul r6s6ritean
ai insulei Cipru. Vechea sa denumire era
Arsinae, iar in epoca romanA se numia Fa-
ma Augusta. Guvernatorul Famagustei era
Asthor Baglione.
19. Marco-Antonio Brakadino, iar comandantul
artilerlei, Luigi Martinengo.
2o. = 3 mai 1571.

www.dacoromanica.ro
 383

si solemnitate .c:din Istanbul>, si de asemenea Lala

HUsein paga, beylerbey de Rumelia, ou oastea de Rume-
.1ia gi ou 1500 de ieniceri Qi 600 de silihdari ou chehgi-
le lor pi lefegiii de dreapta si de stinga, care au ple-
oat < spre Serhatul
Rest de istorioarg a Magosei din insula Cipru
Nu este cu putintg de a descrie si a.explica
cum, mai inainte de aoeasta, generosul serdar gi oastea
musulmang s-au rgzboit *1 s-au luptat pentru asedierea
si cucerirea cetgtii Magosa din insula Cipru. In cele
din urmg sOpindu-se ganturi pe sub pgmint, au dat foo
prafului de pugcg pi Eal.aruncat in aer zidurile gi tur-
nurile Magosei>. Iu timpul exploziei au murit ca eroi
martiri gi multi dintre emiri, care intinzindu-gi aripi-
le, au zburat in rai. A rgmas in lume numai descrierea
frumusetii lor. Astfel, printre multi altii, gi-au ggsit
moartea de eroi martiri: Makbul Ferhad aga, bey de Male.-
tie, gi bey-ul de Aintab, Ayes pagazade Suleyman bey, gi
un alt Ayas papazade Mahmud bey si fgoindu-se bregg in
cetatea de mai sus, pe toti ghiaurii care se intriserg
aoolo i-au trimis ou fooul sabiei in lumea oealaltg.Iar
pe bey'ul lor blestemat, pentru faptul og violas* trate-
tul privind predarea prizonierilor musulmani, 1-au uois
in cele mai mari cazne si chinuri, trggindu-i-se peste
feta oohilor cu fierul inrogit. Apoi, cetatea de mai sus
fiind ziditg gi intArit mai bine ca inainte, a fost age-
zeta' in ea oaste nenumgratg, cu arme gi munitii din bel-
gug. Ca beylerbey-c de Cipru >a fost numit pi designat
Muzaffer paga. Au fost agezati aoolo sangiacbey, ogti de
estate, ceata de voluntari pi aga de ieniceri. lar ceea
ce mai rAmAsese din corgbiile flotei, cei care nu murise-
21
rA, luindu-1 pe onoratul serdar I8-au indreptat spre

21. Pertev paga,pe atunci, al 2-lea vizir.

www.dacoromanica.ro
 384
,, I, / ,, ' , ,,
Af-jefic44,44,P..10.:dtbedja,e,i01
Iill:
'
*Ap.o, ;,,///,041:0/dds ; P9,4/1,6 0:,:%,
Ai., . , : 1

Jil 'AO :.,..:;' --41..),Iicskp.i..:A..,444.,

1}1) , 44' 4) 44 ,1 t. - -/4 .f. t , 0 4:- i
I

1.9),;i:-;,:.4%9Aekii-e,'-k.'44.,:)7e .
fj4%/16.49c)),P.,4,,.zfo 'sLY,A(d-
1

( .fk.i V -IL.- ) ,,,, 1 & 4. i ; L, : ,.. . , , I ; ,t; 4, el, ) ,.( : : ? 0,640,?)(10,10.ehl,Pil,;,-",C.Iiii*

.
I:
.. )00://ei
I '...,,;)14:1& i../ ,...),t,:,1.,,,4 ; , ,j; i -.2 ... -,:, ,0,;,,
,: .
,Jailtf;.....iii,,),.0.4.-7d..4:-r-il..:JI
,relil.) v w: J .1,4D r4 ..,e..i)j)L;4111; . .
e
1
,

YC:d A: Lt. altr ::$ 44,91.4;14.:-4 IA 0..

,.....
jI ),,,,,,'
,. . .. , ;Ali,
Jo.. A i iiAjit0v,',04,4d $0 t,,!1
.
, .
rci6 1,,;)A 6 A. vit.? i d...1),..%.1.4)!; 41,
!

r lc)
1 IZA0,-dc.)1:
.
...") )1 (-. 4i. 0...../ .1,4 1 ..../r; if 1

0.! Ir 11" i
(
,.

, 1
" i
I

; ., 0, 1

1
I
..-,A.b>it 1)4ecc,I)e-,tid,..f.:91::),!
47a, Abfr ;la/ u.)).-,;.t3:41,
likk?..;1;,;,e
r;/,..,61/>)%i/- %,,/ e.)16,;,01111
,o . .41jf,a)..,6..%
. JUU),..4
.

, :4.314.1, ;)./&) i 'it 11, jitil::i 9 *63.,1,' ,/,) tiJ)..;).-4>ifrhrs-:),"tsi'./.1011"*9

i... 4..,
-
1 i t)i)
r .
V; M.4.fiti-,,b)t.iji..:,.
t . 4,9.,-,,:,,,-,;vo.....(A,Jdz.41
;
r:-,:.)(1.,t; . . a I
l),4,1q,,c1)?et.
r
uon i 414,404:,1,enj,,,7141,4441,14,04...
1 JAIL"; I) .:,;142,ehii tli )1), r k; .
I

.H./.1-1 1 '*.:41/l.:162,q11 4.: )1) j?), ,IL.;"re ).L.', e4,4:jih) e:41J))40

, ireb,G )04 1;0%;f4.114,7 I :

.
)A1.17.11 CP.; lo id) iv(is,;, to
4 . Lc i'.. 1,..A f k,,...);..,-,(iii: : ,
14,0:litai1:)))4SJA
.0 t , ,,,,,,..,, .
0- ..:,....-aileidijizeid.4)/1.>"
.

if
Id') /1,*14414160;11i'de:;1,991.!;11
.
',410451,:Jcton...1...)(4),;?1,L6L,
!

.....Q) ie If/
.
1-.1 4 0) 9)..../rivier
i
%
:

dr,
.
0.7,4(cA/J4,C,ifckr)Citl,21 IiidA4`44,
!... ,, : :
jaL;17;
, It:A.4 l.4).%
, . );
(-*lie/
.. . '' j
.1 ;,,,
.
:
... .? .
. :
f.1,,J0
f
f
e.
:
,; /;;arc..:46;);-;!,
- .. . SuYd" e
i . .
4 ki /a/14A.!
i 1
- .
1;4610.,t9)4+(ntee)y:11
._ .

Fasc. XIII,2. - Asedierea gi cuoerirea insulei Cipru sub coman

da amiralilor otomani Piayftle paga gi Ali paga in 1570-1571 (978 HL
M. Seldniki, ms. cit. (Mf. Arh.st.Buc., rola 5). I

www.dacoromanica.ro
 385

Istanbul, uncle dupg ce au sosit, au intrat in arsenalul

amiralitatii.
(Marge' - hemistih) - Domnul sg fie ludat, cg
iarggi Ciprul s-a luat, in (anul 1571/978).
Pe cind se intoroeau pe mare, oa o pedeaps1 dum-
23
nezeiasog, corabia au tunuri gi galionul (kalionu) lui
Mehmed page, care abia I1 tineau incgrogturile, fooul
atingindu-se ugor de praful de pugcl, multi oameni din-
tre ostagii musulmani gi dintre prizonieri au pierit.
Aceast gtire proastg a venit la Istanbul. V res-
tul dintre corAbiile flotei imperiale, care iegiserg im-
preung au onoratul, mArta sa, serdarul, un numgr de doug
corAbii cu tunuri dint.2c cele mai alese, care abia iegi-
sera pe Ormul salvgrii, au fost avariate de o furtung
devenind remorog (yedek) pentru mare... Sosirea gtirii
despre intilnirea ou dugmanul credintei gi infringerea
flotei imperiale din porunca lui Allah cel preainalt
(Anul 979). -= Btglia de la Inebahti sau Lepanto
22
In prima zi a lui rebi'U1-evvel , au venit de
pe mare gtiri cu scrisorile unor emiri. Au argtat cg
dogii Venetiei au fgout prietegug cu blestematul de spa-
niol. Pe baza intelegerii gi unirii lor, gi-au cheltuit
toatg boggtia pentru procurarea de flotg gi adanarea unoi
mare numgr de rgzboinici. Jurindu-gi, au flout pact gi
intelegere ea, de aceast datg, sg se intilneascg cu
flota musulmang care iegise pe mare,spre a-gi pune in
aplicare gindurile lor rele. Au spus: "sg ne rAzbunAm
pentru luarea insulei Cipru- de cAtre turci> Au tri-
mis iarggi isenade gi au mai zis: "Cu ingtiintare, nepg-
sarea nu este permisA"... Din aceastg pricing, mAria sa
22. 27 iulie 1571.
23. Galion, oorabie mare de rAzboi, a intra.si in
rom.(Cf.L.pineanu 1.0.11, 2, p.54).

www.dacoromanica.ro
 386

padisahul, oorotitorul lumii, sA-i fie oalifatul vegnio,

a trimis hatt-i humaiun'uri si tescherege ilustre (tez-
kere-i serif) mAriei sale serdarului si spre parte& lui
capudan paga. I-a zis, intArindu-i:"Desigur, ataoind in-
sulele Zaklisa gi qoka24 sA procuri pradik pentru oastea
musulmanK si luind gtire despre nenorocita flotA a ghia-
urilor josnioi, sA pleoi asupre lor". DupA oe le-a po-
runcit astfel, cu voia gi intelepoiunea Domnului, au
mere la insulele amintite, gi pe cit a fost ou putintA
le-au lovit.
Apoi, ajungind <:pe mare> in feta venetianului,
aveau legAtura cm Ahmed paga de pe uscat. Dar in momen-
tul oind s-au intilnit, oei mai multi rAzboinicigiesind
din oorAbii, cele mai multe dintre vase au fost golite
de oaste, iar ienicerii si spahiii s-au apucat de pradA
in insule, aducind daruri (peskecik) serdarilor lor.In-
data ce spuneau "am venit aproape de ai mei", iegiau ou
permikliune pe uscat. Pe atunci, nesosind Inc. tescherea'
ua imparateascA, posibilitatea de a se intilni cu flota
era departe. Dar pe urmA, s-a spus cA, de asemenea, este
sigurg intilnirea flotei nenorocite a ghiaurilor, oei
umili pinA la pAmint, pe mare, au flota impArateasor.
Luindu-se aceastA stire adevaratA, cA bAtalia va avea
loo in mod sigur, atunoi s-au lust fortet, vrind-neVrind
azapi gi rAzboinici din cetAti; abia cite un rind de oa-
meni au fost procurati pentru corAbii. In a 18-a zi a
25
lui cemazi Ul-evvel (anul 979) ,in ziva 1-a (= dumi-
nicA), serdarul Pertev paga, capudanul Ali paga gi rApo-
satul Haireddin pagazade Hasan paga, beylerbeyul Algeru-
lui apusean (Cezairul,garb), Uluo Ali pass., venind in-

24. Insule in Mares Egee, pe coasta Greoiei...

25. = 8 oct.1571.

www.dacoromanica.ro
 3u7

tr-Un loc din fatA inaulelor, de undo se vedea

usoatul "Kara-g5rUntle26 , a avut loo un sfab
pentru mAsuri. Atunoi, Uluo Ali paea sr fi opus:
"Veniti, sA iegim in largul mArii, cAoi aintem
intre'inaulele de undo se vede usoatul, rtlzboiul
este anevoios. Dar oapudan page: nedispretuindu-1
pe dugman, a zia: "gbiaurul este inarmat gi in
1o6 corAbille -e=turoegti> nu sint luptAtorin. Dar
vorba sa nefiind asoultatA, el insugi s-a urcat
indatA, mai intii intr-un vas plin ou arme, gi
s-a repezit asupna unei mavone gbiaure. In tim-
pul btAliei crinoene, fiind lovit de .4:gloan-
tele> unei puutt, deodatli gi-a gAeit moartea
de erou martin, gi oastea Lusulmang, de asemenea
s-a inc6ierat fiecare cu <cite> o corabie
gbiaurA. La inceperea bAtAliei, (Ale mai multe
dintre corAbii voind sA se retragA din luptA,au
tintit BA ias e. indatA spre usoat. Agezind,astfel,
corttbiile pe usoat, oastea care se afla in ele
s-a aruncat in apA. In acest timp, Pertev papa
intrind gi el intr-o fregatA (firkate) a legit
pe tArm. Uluo Ali page, la rindul au, impreunA
cu un numAr de 22 de corAbii de Alger, luind gi
corabiile incAierate de pe mare, a avut biruintA
gi viotOrie. Iar oastea din oorgbiile din parte::
aceasta, care se retraseserA spre mal, ,u fugit.
Ceata pAcAtoasit, expusa miniei lui Al)ab, fiind
gAsitA in pustiu cu mii de supArAri gi greutati
a fost prinsa pi pedepsitA.

26. Nu este exclus BA fie gi denumirea unei

insule egeice.

www.dacoromanica.ro
 388

Pertev papa, care solpase ou oiteva oo-

rgbil, i putut sg-al ia umilita al infrinta ea
oorabie. De asemenea, reupind sg-pi la bleste-
mul celur nenorociti, a venit la casa sa din
Istanbul..Semistih > .

Aceastg ..Infringere;> de rsemenea e-e

intimplat in ( anul 979 9 1571).
ti astfel, aceastg pagubg pi infringer.
a venit pe capul musulmanilor:..-=Descrierea
luptelor vitejepti pe usoat, sub comanda serda-
rului Ahmed papa pi cglcarea tratatului de pace
de ogtre ghiaurii venetieni pi spanioli:> Ver-
suri (bey0...
1o7 Intr-un cuvint, atit prin wasurile prose-
ta ale lui Pertev papa cit pi ale lui Capudan
pawl, s-au scris aoeste pagini, in bgtaia vin-
tului, despre laaitatea pe care au avut-o ei in
lupta ou dupmanul credinVei.
Versuri (nazim)...
Plecarea sultanului Salim al II-lea
la Adrianopol pentru iingtoare, cucerirea unor
cet541 de cAtre serdarul Ahmed papa pi beyler-
bayul de Rumelia, HUsein papa; iernarea lor la
)o8 Salonio; schimbari in ierarhia Portii...). In
prima zi a lunei Sa'ban (anul 979) 27
, mai sus-
,

numitul capudan hilig Ali papa a venit cu un nu-

mgr de 42 de galere (kadirga), bastards gi galioa-
ne (kalite) in marele orag Istanbultmergind di-
rect la arsenalul amiralithtii...- Mgsuri pen-
tru refacerea gi oompletarea flotei iwperials
dup4 infringerea de la Lepanto..

27. = 19 dec. 1571.

www.dacoromanica.ro
 389
xiv
SEYYID LOKMAN

Este fiul lui Seyyid HUsein ag-'Aguri originar

din Urmial. In 1569 (976 H.) a foot numit "poet de arta'
(gahnameoi) Pentru a ointa in versuri domniile sultani-
lor. A fost nu numai poet, ci si piotor al ourVii,fiind
ounosout ca un excelent miniaturist. In aceasta oalita-
te a contribuit din plin la ornarea manusorisului HU-
nername "Cartea maiestriei" cu diverse miniaturi in
oulori unele privitoare la Virile romne in Jpeoial
soene din sec. al XVI-lea. In anul 1596 (loo5 H.),fiind
mazilit, a fost numit in postul de defterdar. In anul
16o1 (lolo H.), era in:A in viaVa.
In calitatea sa oficiala pe care a avut-o oa is-
toriograf de curte, S.Lokman a terminat,in 1590, 0 oro-
nick rimata intitulata Sahname-i al-insmark (Uartea
imparateasca a dinastiei Osmane), prezentind evenimen-
tele de la inceputul statului otoman pima la 1588 (997
H.).
Este autorul cronicii Selimname, in care se des-
crie domnia lui Salim al II-lea (1566-1574). Mai are gi
o'cronica in proza, intitulatA Mucmil-Ut-tUmar, in care
descrie evenimentele otomane pina la anul 1584 (992 H.),
preoum gi o opera intitulatA Kiyafet Ul-insaniyya fi
*email el 'Osmaniyye, consacrata descrierii portului,
infatigarii gi personalitatii sultanilor.
Este de reqinut oa Seyyid Lokman a mai sorbs,
in 1599,0 mica cronica intitulata Oguzname, pastrata

1. Transoris gi Urmiya, regiune gi orag in provin-

cia persano-turca, Azerbaidjan (Cf.aednunVit art.
de V.Minorsky, prmiya, in Encyolopildie de l'Is-
lam" IV (1934), pao88-1o93).

www.dacoromanica.ro
 390

in Bibl. Nationa14 din Viena, in codicele Historia Ot

,

tomana 1713 (ms.Bibl.Nat. Viena, nr.lool, fol.1o9 v.

117 r.), prezentatd in oatalogul lui Gustav FlUgel
(Wien II, p.225 gi urm.). Manuscrisul trateazA acelagi
subject ca gi fragmentul din Selilukname a lui Yaziolo
glu, adiod agezarea turcilor ci tatarilor in,Dobrogea
in stepele cumanice (kipak) pin in Moldova. Textul
turceso a fost editat cu o traducere latind:Setd L00
mani ex libro Turcico ui 0 huzname inseribitur ex cer
ta, de turcologul finlandez J.J.W.Lagus (Helsingfors,
1854). Seyyid Lokman a rezumet nu numai cronica lui
Yazicioglu, ci a cunosout gi alte izvoare istorice2.
Din cuprinsul succint al cronioii "Carteaoguza"
(Oguzname)de Seyyind Lokman am dat in paranteze asouti
te pdrtile, rezumativ, fragmentele care privesc domina
tia selgiucilor in tinutul Anatolia, zis "MemAliki
Rum". In ce privegte Europa orienta14, adicgt Dobrogea
Macedonia gi din Crimeea pind in Moldova (KaraBogdan),
uncle sa intins dominatia dinastiei selgiuce, sub Iz
zeddin Kaykaus (Gagauz), fragmentele au fost traduse
aproape integral. Acestea au fost date, ea anexe, in
patru facsimile, spre a ilustra mai bine textul turo
al lui Seyyid Lokman.
Bibliografie: F.Babinger, G.O.W., 164-167;Aurel
Deeei, Dobruca in "Is1Am,Ansiklopedisi", 28 Cliz (Istan
bul, 1946), p.632; Const.C.Giurescu, Stiri noi despre
strgiromfini in Dobrogea, in rev."Tomis" Politic, Social
Cultural. Anul II, nr,12, decembr1e.cConstan0)>1967,

2. Tin sd multumesc gi aici tindrului turcolog Mih

Lea Berindei care, in cadrul colabordrii noastre,
mia pus la dispozitie un xerox din Oguzname
(text turc) de Seyyid Lokman (Arh.BiblEcole des
Hautes Etudes en Sciences Sociales/Sorbonne,
Groupe de Recherche sur l'Histoire Mdivale de
l'Europe Orientale et de l'Empire Ottoman).
www.dacoromanica.ro
 391

p.4, co1.1-2 + 1 facs. (fol.115 b.); Osman Turan,ftka-

vus II,Kaykalus II, 'Izz al.Din (1238-1278), in:MIslam
Ansiklopedisi" 63 CUz, Ikinci Baski, Istanbul 1968, p.
642-645. (Cf. gi bio-bibliografia ou notele respective
apud Yazicioglu Ali, I)...

Seyyid Lokman, Oguzname in "Historia Ottomana"

no. 1713 - ms.Bibl.Nat.Wien, nr.lool, fol.1o9 v.-117 r;
mf. Arh.St.Buc., rola..177 (Austria), cadrele:557-545.
Bismullah qi unul dintre cei piogi Saru2-Saltik,
milostenia lui Allah asupra sa, treoind cu nista
familii nomade (oba) de tura ia Rumelia, s-a
agezat in regiumea Dobrogei.<In Oguzname se ara-
tA fuzinnarea 1g1uci1or ou turoii osmanlii.Tre-
cerea lui Saru-Saltik in Rumelia a avut loo in
anul 662 3 . Cel care a ceroetat gi a soris Oguz-
name, pe sourt, este Seyyid Lokman care sper_ol....
&ndarea dinastiei selgiuce de Selgiuo, fiul
(htB) lui Dudak; unul dintre fil sAi numit Mi-

1. Basmala sau Besmele, formulA religioasA

folositA de musulmani la inceperea unui
luoru; de aioi apare ca titlu pinA gi in
fruntea manusoriselortgrafiat cu liter.
groase oa de ornament zis "sUlUs" (Cf.
mai amAnuntit art.de Kasim Kufrali in "Is-
lam Ansiklopedisi" I, Istanbul 1949,p.568-
57o).
2. Editorul J.J.Lagus luindu-se dup/1 grafia
textului turo a transcris mereu Sadu, in
loo de Saru sau Sari. Grafia lui-U7Ii r.
adeseorr-WW confundA, fiind aproape iden-
tice. Sari inseam& in turoA "galben".Mor-
mintui-lar Sari-Saltuk se pastreazA, pinA
astAzi, la Babadag in Dobrogea.
3 = 4 noiembrie 1263 - 23 oot.1264.

www.dacoromanica.ro
 392
4
f.11or. kail (Mihai1) , mort intr-o expeditie, a fost
tatd1 lui Togrul beg, fondatorul imperiului tur-
co-selgiuchid in Horasan gi Iran. Acesta, dup
ocuparea Bagdadului, a intreprins o expeditie ou
12 000 de razboinici in Vinutul Rum, adicti in
Imperiul bizantinlluindu-1 in oaptivitate pe
6
f.11o v.Eranios 5 . Dupd oe s-a "ntors in Mavara an-nahar
(0.539) a murit pi i-a urmat la tron vestitul Malekgah,
avind ca vizir pe Nizamu1-MU1k. ceputul lupte-
lor ou bizantinii gi instalarea elgiuoilor la
f.111 r.Konya (Ikonium), sub Suleima g h. Ascensiunea
(0.538) gi decadenta selgiuoilor de Pura. Domnia sultani-
lor Izzeddin Keykaus (I) gi Alaeddin Kaykobat.
Re1a0A1e ou mongolii din Iran "Ilhan" sub Hula-
gu han, conducdtorul unei expediVii in Iran, pi
amentqarea posesiunii lui Ertogrul, strikmogul
osmanliilor, dir SUgUtctik? Batnia dela Ktisedag
f.111 v. (1243)cu mongolii, infringerea armatei selgiuce
gi retragerea lor la Konya. Certuri pentru dom-
nie intre fratii Izeddinkvkaus (II) gi Rukned-
.din>
f.112 r. Situqia care a urmat se desorie, in in-
(c.539)

4. Acest nume apare gi la istoriograful per"

san al-Kazvini (seo.XIII) etc.,ceea ce
denotd ed. inainte de a primi islamul,tur-
oii selgiuci erau gi Llogtini, nu numai
Qamani.
5. Trebuie s fie un comandant bizantin ea
tefan Lighionides,poate gi impdratul
oman IV Dioghenes.
6. In arabA:"Dincolo de rie,dincolo de an-
ticul Oxus, tinut intre Sir-Daria gi Amur.
Daria care se varsa in lhoul Baykal din
Asia Centra14.
7. In cronicile turce9ti: Stiga "saloie"
leagdnul Imperiului otoman.

www.dacoromanica.ro
 393
8
tregime in epopeea (Dastan) treoerii rAposatu-
lui Sari Saltuk Dede in RUmelia Trecerea lui
Sari Saltuk Dade ..Etin Europa>, mile. lui Allah
asupra sa, ou ceata de yoruoi (yorugAn)9 musul-
mani din Anatolia in Rumelia, se descrie pe scurt
gi in Oguzname
f.112 V. -e-Infringerea sultanului Izzedin Keykaus
(0.541) de oAtre fratele sAu Rukneddin, ou ajutorul mon-
gol, ai retragerea aoestuia spre Bizant
f.113 r. Atunci,e1 insusi a dat de ptire impAra-
( .54o ) lo
tului (Fasiliyos) , trimitindu-i om pentru un
loo de agezare (zgrt). .ImpAratul gasind cA ce-
rerea este bum', i-a oferit, cu generozitate,
ospitalitate. 1..zeddin Keykaus odata retras in
Antalia gi apoi ajuns la Istanbullou suita gi
familia sa, a Lost primit ou mare pompA,aoordin-
du-i-se diverse favoruri. In acest timporizirul
11
Ali Lahadirciimbrahorul (mirahor) Oguzlu ne-
f1,113v putind rAmine ou oastea lox, in slujba lui Ruk-
(0.540
neddin, care asedia Konya, cu mare teamAldin ca-
uza rautAii turoilor de la margine, au ajuns la

S. Cred cA este vorba de opera Saltukname in

care se descrie amAnuntit via-0 faptele
gi "minunile" lui Sari-Saltuk (Cf.p. ).
9. Sau iuruci, tura nomazi, transferqi din
AnatUrg-In Rumens gi mai tirziu,indat6
dup6 instalarea lui Suleiman paga pe coas-
ta Traoiei orientale (1352-1353).
lo. In textul turo se deformeazA, in loo de
basileus sau vasileus, termen Lizantin
pentru impArat, suveran. Atunci domnia
Mihail VIII Paleologul.
11. Termen de origine persanA: "Principe al
ieslelor", al grajd.urilor; aici, in sense
de comis impArAteso.

www.dacoromanica.ro
 394
Conotantinopol (Istanbul). Cu permisiunoa imli-
ratului au fost pusi in slujba lui Izzoddin Kay
kaus. Ali Bahadir,fiind trimis de =Ito ori in
Rumelia, a dat dovadd de bravurUtdictrugind pe
dugmanii imparatului.Toate aceastea au.facut ca
el sa se inalte in ochii vasilevs'ului.De asbeea
imparatul Ii acorda din visteria sa,de fiecare
data,caftane (hillatlar),bogdtii gi diverse bine
faceri.
Intro zi oultanul Izz ddin pi 'Ali
Bahadir sau adresat impAratului (LL.D.:120LO
zicindui: "Noi sintem de neam turc nu putem sta
mereu in orag. Daca neai acorda un loo in afar&
gi neai fixa cacolo , vom putea 86 ne aduoem
familiile de turci din Anatolia, care ne apartin,
si acolo putem s iernAm pi sA vgrtim. Fasiliyos,
care gtia cd Vara Dobrogea este un Vinut bun, cu
o climd pl6cut6, lea dato acelora ca vatrd
(yurt) gi loo de agezare; si ei au trimis stirs,
in tain5, familiilor turcesti din Anatolia care
le aparVineau.Acestea> , sub pretext de ier
12
nare, au descins cu Saru Saltik la Iznik gi din
Iznikmid13 au ren1t la Usktidarik. Au trecut. de
aici > multe case turcegti si mult timp a foot

12. Denumirea tura. pentru Niceea antic&

si bizantin6, cf.art. Iznik in "Ency
clopdie de l'Islam" IT-(-027), p.6o6
.(J.H.Mordtmann).
13. Nicomedia din Asia Mica a devenit la
turci:Iznikmid.
14. Numit gi Scutari, eel mai vechi pi cal
mai vast cartier din Istanbul ou vede
re frumoasa spre Bosfor, pe ooasta asi
atic, intinzinduse la poalele colinel
Bulgurlu (cf.J.H.Kramers,Uskudar, ibid.
p.1111-1113).

www.dacoromanica.ro
 395
izyr;;;Ua.,:..1;,;
,

(.1,....?lb.`-2,:,!64-qt(X.41/436;4)2.4%j,.14,1
:k:...t.414.,.TQL1,1-,,..=.s 4143.).kt..1.1-,.:$3.):04;tr!,,..954;.:-.2%

. .
pci1;1,:i.L.1.)k.;c,".41-ili:._0ytki-C),:bibt:t.i.,ic.:.4.):,. :

res;-414.6:(1)5V--,41)
1

3zi)1,1L_SJ3k$44.4.1331
,L11 .

J31A4{;4;,9.-

1,43A).1313.6t-:s\'''LltU-0.:111ft,!.t.t.4-14!":ZtY.

i)IA5cSu lajLta:
1-34k4t4ro..w5zzAki-a-o5;
0,,J:L1.):)14p3J tpg.i1)..$>:...
.0 .
tilska1.-..-
st

. . . .
-ifti.f3u04-5..7L-It.13

.t.31.413t.-.50)41.:43-*.;.!Yr-'1)3.141...:314n1/41-LiA.Pjf

43.-"A(31riZU:i1014:trge314;ZA;4tri.3.4(7,
.:3jC,,,u_s,)1.34A.tir.:4.StlL:4..?:J14IS-11-..ettaA7. 7

1.`cAL.14-44eluTICL)Pztv..!J4ia.11..:A4J1451.

''r.t"iveti-44,a-Uk:s.).)1)tge-117',L144.VA;k6
t.'',NS',4Z)Ut)41.'71/4.1V3.;rf;''
111
-01:01..
q-k.!0171

;:1611,L. .1.4.'41 34441:

- _
.
Fasc. XIV,1. - Despre colonizar,ea Dobrogei cu turci seigiuci
sub conducerea sultanului IzzeddiniCaykaus gi a ascetului Sart -
Saltuk, dupti 1263 (662 H.).
Seyy1d Lokman, Oguzname, ms. Nat.Bibl. Viena,nr.1001,f.113 r.
(Arh.st.Buc.,Mf. Austria,rola 177, 0.540).

www.dacoromanica.ro
 396

in tara Dobrogea doua-trei tirguri de musulmani

pi un numax de 3o-4o bulucuri (MIA) de familii
nomade (oho) turcepti. Aici, in Dobrogea raspun-
zind dupmanilor imparatului Ii nimiceau. Dar
intr-o zi, la Istanbul, sultanul Izzeddin -4=Key-
kaus>. pi'Ali Bahadir se apucarii de chef (keyt)
betie pi petrecere. Pe timpul servirii paharelor
limbile unor apropiati ue-ai sultanului Izzeddin
s-au inearcat cu nipte palavre. Ei au spus ca:
3'sultanul a cazut strimb din vechea sa stpinire.
f.114 r Dar odata cu jurAmintul asigurat au aratat ca
suita pi mdretia sultanului au cresout pi ea sint
vreo zece-douasprezeoe mii de ostapi (1E). Daoa
am pindi un prilej gi 1-am gash pe imparat'sa-1
facem sa dispara.-cAtunci > tot padisahlicul
Istanbulului pi al aeestei taxi va fi al sulta-
nului. Apoi, va fi ocazia oa sa-i revint pi Ana-
tolia". Dar > paharnicul (sarapdar) 5, Kir
16
Kediyet g fiind greo (Rum), din prioina incli-
narii spre neamul sau, a doua zi a mere la impa-
rat pi i-a raportat total. Imparatul era un om
cuminte pi chibzuit. N-a scos la iveala aceasta
treaba. Dar timp de citeva zile a apteptat ocada,
Parc& s-a lenevit 61 puna mina pa eif. Intr-o i.

15. Saran inseamnii "vin"+ sufixul -dar

care arata o meserie, adica acel ca-
re servia la masa selgiuoilor vin
(paharnio, cupar).
16. In acest text primul termen se poate
citi pi Kebir - "mare", dar cred ea
este vorba de ELK, greoepte "domn".
Al doilea termen Kediyet, nu still da.
ogt am citit bine, nu este exclus sA
fie corupt de turoi.
www.dacoromanica.ro
 397

(o.541) sub un pretext oareoare, a chemat la oasa sa pe

imbrahoeul Oguzlu beg pi pe Ali Bahadir. Pria-
zindu-i pi punindu-i in lanfuri i-a aruncat in
inchisoare. Si-a trimis veohili (milvekiller)17
la calla sultanului Izzeddin Keykaus:>, din Is-
tanbul, pi dupA citeva zile 1-a trimis pe numi-
tul sultan, impreun g. cu doi bAietandri de ai sAi,
intr-o fortAreaVA puternioA, intAritA (muhkem)11
uncle i-a inchis. Pin& pi pe mama sa, care era
sora impAratului,a pus-o,ou doi bAietaci de si
sli in casa sa din Istanbul. Iar pe sultan 1-a
inohis, Cu doi fii mai mari, ou Ghiaseddin pi
GUymers in fortdreaVa aceea. Si apoi, dup cite-
va zile trAgind ou fier inrocit paste ochii im-
brahorului Oguzlu 1-a orbit, iar pe Ali Bahadlr
1-a uois. DregItorii ()Aker) pi cei care fAceau
parte din suita sultanului pi ai lui Ali Bahadlr
puteau BA se salveze di:Ka se lepAdau de credinta
lor <
musulmanA- pi intrau in neamul Mesiei19.
In caz dacA vreunul nu renunfa la oredinVa isla-
ming rAminea pentru totdeauna in inchisoarea im-
pAratului. Dar preainaltul Al1ah 7> cal drept
1-a inspirat pe Rukneddin> fratele sultanului
<din Konya . Acesta, trimifind ctire din
".7.-

Sinope, hanului Berke, hanul Dept' ulu12, 1-a

17. Aid i. in sans de reprezentant, paznio

pi gArdian.
18. In alte izvoare apare cetatea Ainos sau
Enez (tc.).
19. AdicA selgiuoii au fost creptinati cu
forta de bizantini.
.

26. Dest-i Kioceak - corespunde cu "stepa

cumanilor", cimpia unui vechi popor turo
(Ripceak) din stepele pontioe.

www.dacoromanica.ro
 398

rugat zioindu-i: "Scapa, salveazd pe fratele

meu". si hanul Crimeei 21 de asemenea i-a tri-
mis o oaste mare. Din intimplaregin acel an era
o iarnd foarte asprd (muhkem), apa Dundrii (Tu-.
na) inghetase foarte mult. Oastea lui Berke han
trecind pe ghiatA 1-a soos pe sultan din inchi-
soarea acelei cetAti, salvindu-1.De asemenea gi
Berke han a venit pe urma lor, cu. multd oaste,
f.114v. asediind Istanbulul. L-a strimtorat pe impdrat
(c.543)
(tekkUr), oare apoi a oerut pace gi oastea td-
tdreascA 1-a trimis pe sultan in slujba lui Ber-
ke han. i hanul 1-a cinstit, fdcindu-i multe
onoruri. Din simtdmintul generozitdtii sale au
bdut impreund "lapte de iapd gi hayran" (Klmiz
u Hayran)22, adica 1-a ooplegit ou favoruri gi
mare cinste. 9i transferindu-i pe turoii din Do-
brogea, impreund sou Saru-Saltuk in Degt-i Kip-
ceak, i-a.dat sultanului <=Izzeddin Keykaus .1
drept fie (timar),Solkat'ul gi Sa'daku'ultiar
turcilor dobrogeni> ua loc de agezare ca ta-
.
(Z2Z.O.
Dupd aceastd situatie (hal), impdratul
punind pe mama sultanului gi pe printigori in-
tr-o corabie (gemi'ye) i-a trimis in Kar.ca>,

21. De fapt al Hoardei de Aur (Altin-Ordu),

hanatul Crimeei fijnd infiintat abla
in 1438 de cAtre Hagi Ghirai.
22. Aceastd bduturd din lapte de iapd numi-
td kimas era folositd de popoarele tur-
cice In Asia-Centrald, la curtea lui
Attila (dupd Priscus din Panion).

www.dacoromanica.ro
 399
. ,

1"41:4,r;411Ost...,44...ttsV.1 AZ I es..A t..4..4.16:0411

MA:6 bki 0'541 eq.:614);.uirrLL41

-kcs'c.CCPA);;;1

. "be. Ctiej
4 attkits* rrIAJ Ure:4?):10.40a)
-VAIL 61J4.16.6 I
,.r
4011;J ."
4.56.uicz
r

. 7. . . 1.) 31;44

Lks,,,,u4,6)1.&JI-0.....fey..52k-,01.-1.31Fai.J3
.11

...)3 9 1 Cy.i. 4/.31;.? C-1311::14.3 ZStja

J0Abl,;i1 r:c61.

._.4.4v..1.,1,131::2;:v.v..3t1ui.);ALL-tqt..L24

I:
u..414.44

y, t
c 7

.) :.kz;*-43-:-;
.; "
QJ .:).:AZ,'1,
. -
4/./U 41.1 (,:114JU>.0,;& ZAklJ.).,c1k1.-43:ip
J.:3121t.klE; 11:fa .t.).4)..)aaa.6.7!1''Sr

PclirU3,101:J41::.1;ck.
Faso. AJKW,2. - Ospitalitatea acordaiti sultanului Izzeddin
Kaykaus de Berke han; transferarea turcilor selOuci din Dobrogea,
in frunte cu Saru-Saltuk ei stApinirea numitului sultan din Crimea
ea DinA in Moldova "Kara-BoXdan" (sec.XIII-XIV).
Seyyid Lokman, me. cit., fol.114 v. (Arh.st.Buc.,Mf.Austria,
rola 177, c. 543).

www.dacoromanica.ro
 400

23
f.115r. Veria. i venitul subasiei din acel loci a fost
(<3.512) aoordat printisorilor, iar ceea ce oddea de la
Poarta i-a dat aoelei sultane-mame (Hatun). De
aceeapina astazi, portii de mai sus i se spune:
"Poarta Mamei" (Ana kapusi). Intr-o zi, din in-
timplare, sultana-mama (Ana-Hatun) iegi deasupra
until, turn, legat de poerta, si pe cind incerca
sa-gi alunge supararea deodata s-a rAspindit ,
prin zvon, o gtire. Se spunea ca "Sultanul<fiul
ei > fiind lovit, pe drum, de ne orocirea mortii,
ar fi pierit. Si sultana-mama crezind ca aceas-
ta gtire este adevarata gi neavind putere pentru
rezistentatfarA BA se gindeasca, s-a aruncat la
pamint. A inceput sa tipe. In sfirgit, ou aoeas-
tA nenorocire, cAzind din turn,a murit. Impara-
tul- bizantin >a dat KaraVerria (Feriya) fra-
telui sAu mai mare gi pe fratele sau mai mio 1-a
trimis pe ling& acesta. Atunoi cind sultanul Iz-
zeddin <Keykaus . a auzit intimplarea cu mama
sa gi raminerea a doi baietagi de-ai sal oa pri-
zonieri (esir) pe lingA imparat, tare s-a supa-
rat, zile pi nopti stAtea gi ofta mereu. Apoi,
Berke han 1-a oonsolat aoordindu-i incA camel.
pArti ale Crimeei. Stapinirea sa musulmana, mult
timp era din Crimeea pinA in Vara Moldovei (Kara-
24
Bogdan iline den) . Se mai pastreaza inca,pe

23. Institutie turceascA reprezentatA de un

subagl; aioi mai mult in sans de comisar
militar, politai etc. In rom. subasa.
24. Este vorba de "partile tatAregti" din
sudul Moldovei; apoi Bucak .

www.dacoromanica.ro
 4o1

25
numele sAu, in Moldova, un mecet (mescid)
dc:Deolinul puterii selgiuce, dup4 nA ala
mongolilor din Iran,zipi "Ilhan", tilhAria lui
Karamanoglu, expeditine victorioase ale lui 0
man Gazi, fondatorul imperiuluictoman, fiii sul-
tanului'Izzeddin KeykUus la cuxtea bizantinA,
f.1225v aparitia unui pretendent fals pentru tronulselgi -
(dl54chi1 6
numit Cimri , ndscocit de Karamanoglu pi
pi inlAturarea acestuia; pretentia numitului
uzurpator cA ar fi fiul lui Izzedin Keykaus, de-
cedat in Dept-i Kipceak, in slujba lui Berke han
f.116r Relatiile Hoardei de Aux cu selgiuoii din An to
(05244) lia (Elm) pi cu Ilhanizii din Iran. Destramare
Imperiului turco-selgiuchid, formarea un r emi-
rate pi relatiile lor cu mongolii din Iran.I ce-
putul domniei victorioase a lui Osman Gazi, Iii-
27
tronat in 1299 (699 H.) cAsatoria sa cu fal
28
tun , fiica peihului Edebali29, mama emirului
Orhan pi prevestiri despre gloria pi mAretia vii-
torului Imperiu otoman sub cirma dinastiei oto-
mane >O. Mehmed4cIII >eel care domnegte acum
este al 13-lea sultan din aceastd dinastie..<Du
pA inpirarea posesiunilor otomane din Asia Mica
pi din Egipt urmeazA C>in Rumelia se intind din

25. Geamie mica turceascA (in Bucurestisstr.

Mecetu'lui).
26. A bAtut pi monede ca semn al sLveranita
tii sale (I.H.UzungargiiP.
27. Data oficialA a infiintArii emiratului
otoman, viitorul imperiu.
28. "Femee comoarA"; printesdoimparateasd.
29. Era originar din Adana din sudul Anato-
liei.

Cia. 8/977 /Cast. 21

www.dacoromanica.ro
 4o2

f.116v. Istanbul ping. in Ungaria, iar din hanatul Cri-

(0.545) meei gi Caffa (Kefe) pint la Viena (Bec) gi Ger-
mania (Alaman). De asemenea, insule ca Rodos gi
Cipru (Kibris) pi multe alteinsule renumite au
fost luate syb stApinirea -cotomanA > cetatea
Agria (4ri)2 fiind acum la hotar (serhadd),
pi se sper6 cgt dup lunile acestui an 100831 vor
32
avea boo gi alte cuoeriri p14cute (cemile)...
Din prezentarea acestor fragmente,se vede
clar o4 Seyid Lokman, pe linga faptul ca a sin-
tetizat continutul operei lui Yazicioglu 'Ali,a
facut si unele adaugiri la "Cronica selgiuca"
(Se19uk-Name)a lui Ahmed bin Mahmud (m.1569 -
157o1977 H.).Comp1et4ri1e priveso mai mult "Sul
tanatul de Rum", adicil istoria selgiucilor de
Anatolia si indeoSebi ramificatia lor in Europa
orientala (Dobrogea, Macedonia si Crimeea).

30. Numit si Ep.,er (magh.) gi Erlau (austr , .u-

cerit sub sultanul .Mehmed-FT-T1I-lea 1-
28 sept.1596), dupa un asediu de septa zile
cf.J.de Hammer istoire de l'Em ire ottoman
VII,(Paris,183 ,p.e 3... ris3 d'Erlau..."
(p.327 si urm. )turmeaza descrierea bdtaliei
de la Keresztes.J.
31. = 24 iu1.1599 - 12 iul 1600.
32. Formula de incheiere.

www.dacoromanica.ro
 403

XV
ARIH Ul-MENAROGLU AHMED

Cu toatg importanta.operei sale istorice,viata

lui arjh Ul-Menarzade Ahmed efendi este pi4in curosou g
A fost fiul unui mare (lased]. (mUderris) stambulean, M h-
med efendi, cunoscut gi sub numele de "arih Ul-Menttel,
care a trait in secolul al XVI-lea. arih Ul-MenArzade,
adiog fiul sgu Ahmed efendi, s-a nascut pe la 1574 gi a
murit intre 1656-1657. A mogtenit cariera de dascal la
seminarele musulmane (medrese), in special la Begikta
gi la seminarUl lui Davud paga, precum gi pe aceea de
predicator (imam) la moscheile din Istanbul. A scris poe-
zii in cele trei limbi islamice (araba-persana gi turoa)
ocupindu-se gi ou stiinta astronomicg (nucum ilmi)
Se spune cd manusorisele operei sale tratau is
toria de la "facerea lumii" ping la anul hegirei 1065
(1655). Dupg moartea sat manusorisele sale au incgput
in miinile vizirilor KUprUlU, care au pus bazele primei
biblioteci publics din Istanbul (166o). Aga se expliog
de ce in anul 17oo, cind marele vizir Amucazade HUseyi
page., din aceastg familie, 1-a insgrcinat pe Nalma oa i
tone oficial (vakalnUvis), gi i-a pus la indeming gi ma.
nusorisele lui 9arih Ul-Menaroglu Ahmed efendi. Acest
luoru este confirmat de insggi marturia lui Ntlimal in par.
tea introductivg a operei sale (edIstanbul, p.lo). In
cuprinsul operei sale, tot aoesta afirmg nu odatg:"Cel
care a scris aceasta carte: prih-U1-Menarzade ...".
In aceastg privintg este cit se poate de concludentl in-
cheierea mamnscrisului turo din Bibl. Topkapi SarayiIs-
tanbul, fond Revan nr.1169, fol.673 r.: "Manusorisul a-

1. Despre nume ci autor of.eyhi,Vakayital-fuelle,

p.119,294 etc.

www.dacoromanica.ro
 4o4.

oestei nronici, dusA pinA la anul 1o65, aparIine

rAposatului yarih Ul-MenArzade Ahmed efendi" .
Istoricul taro MUnir Aktepe, care a oonsacrat
manuscriselor.lui Ndima.un artiool, in numAr de
50 in Bibl.or. Istanbul, n-a putut stabili care
dintre ele ar apartine acestuia3. Un alt istorio,
Cavit Ba4sun, intr-un artiool din Enciolopedia
islamicA reounoaste apartenena aoestui manus-
cris lui yarih-U1-MenArzade Ahmed .

2. Acest ms.turo nu este mentionat in Cata-

logul lui F.E.Karatay (1961).Cu ocazia de-
plasArii male la Istanbul (1967) smfAcut
un microfilm.
3. In rev."Tarih dergisi", sayi 1 ( Istanbul
1949), p.51 si um.
4. Cf."IslAm Ansiklopedisi"...9o.CUz (Istan-
bul 196o). p.44-49. Mlerthlm.

www.dacoromanica.ro
 4o5

TARIH-i MENAR0610 ,AND, ms.Bibl.Topkapl

Sarayi MUzesi, Istanbul, fond Revan nr.1169,
674 fol.; Arh.st. Buc. Microfilme (Turoia),ro.
la 26, cadrele 389-1059.
(f.I-XV) <Partea introductiva, lips& la inceput,
c.386-4o3 la cronica lui Menaroglu Ahmed, pare a fi un

adaos ulterior, avind gi alt sorts fatU de text.>

Traducers

Pe la sfirgitul anului 9822, sultanul

Salim han, fiul lui Suleimaghan, pleoind in
lumea milei Domnului, vizirii gil indeosebi,ma-
rele vizir Mehmed paga3 au trimis, indatatolti-
oar (olak) la Magnisak dupA printul mai mare,
sultanul Murad han, Marele padigah, ou oea mai
mare graba, in a opta zi a luLei ramazan din
anul de mai sus5 a ajuns la Istanbul, regedin-
ta oalifatului. In aceeagi zi a avut loo<Ogus-
ta sa)intronare imparateasca. Supugii portii
(karu7kullari) , cu toti demnitarii gi notabilii
(ado au srutat mina < padigahului) ca gi
la ceilalti padigahi ai lumii, sultanul Murad
semanind unui trandafir, a insotit cortegiul
funebru, care semAna cu stelele, care transoor-
ta ramagitele pamintegti ale piirinte1ui sau

1. Filele (abr.f.) manusorisului nu au,

totdeauna, num5r4toare olar4.
2. = 1574,de fapt a mdiit in noaptea de
12-13 dec.
3.Sokollu Mehmed paga,mare vizir (1565-
-1579) sub trei.sultani.
4,Numit *i Manisa, capitala vilaietului
Saruhanor..de regeding a mogtenito-
rilor tronului otoman.
5.= 22 decembrie 1574.
www.dacoromanica.ro
 4 06
4. t
0.

r,r; iet. ,itr..;_.., .. 1"-..'d V.L.-:..r.,. .

.,,, I
e -;;.L........4.)..:::',.4,c-a.:el+.., tj.L....t.: 14* L: 4
e7e61e.t`z.
r.:

0.4 Y?5,b.f
e",
'7i.' I:

.:71
.
2 6',
Li..F., e;:..1.4%..51-- ....
. .
:

;.-=,. :4;^j2.4.1".:).% LTri. ;>61.k,k-<9 '2 oe: I,t 2, '

; tkr 4911,,..;;;;; ..1;-'
Lii:;),..0,' -...W.I.:.. L.:- 5 L'1.;;,416/ -4:41(...h 2:40 .1.1/. ',

s.'ezz..;.:/,..-!!); V.:it. 0> li..4 5,i;;Piitr gate'

Li 7.; ':.'; 'T I
./
C.
LIC/0:-..i,.L Li./ t-r*.,'. "4%. s tl .il.:;eli'..;.$/:%.;1LA*%A.'l
k..-
.4,.)t..... Pl),...14.10P/......-.1! L:A....,:c?...,..*t.i.b.....',..../.::"...:. 4 ..
itL 6.4.:pyi,....t tir):4.-SiiJzi.:4-.5;;;*)'.5.::i's'L::',::,;.)0
. . .
), -Y.: id; L.
.
"?';1-: it.;,(Y4-1.t 1...:.;..:,',LII C., tr!:,..1.:..tt I
,
01.6 Ls," (5 1;.! 6 L'
!
ct. ',.;:.: to`--;:i.; V:.1(:::ei,-:,:;.v`,....
. . , i : (2.; .A1%1 I

7Lkle:f. t::41-%':',.1.17.,..j.:1'.;' (5; to r-i...;.:::....i.g.- 1,..:;!,..ev!..45...10;.).

f .,. ... ,
2 (*.yLfr O..,;..:1.1:-*--4a;.:).z
.
kLL a4t.trf;(..t.-. 0.. ic..,;,.0,l7.-1;1), 'Ll;t.(C:3;) :..1.,:,&" C1' .
.

U*2 : .3r...".4,:...,,-,.....A.:,,..va.:4,-;:.:..)-:-...:.;1.0,1,,:_ ;,;,

1. . ' Y. %.'; `'..:- 9,,;;--,.:,3y oc--1/45-!-;,7;.....'.!'f,.:',..';41;.P.;;rii:V :

; 1 CJL
LOC: ;...;2?;)'cl,U.'1%.4.5,:.%
r I 1.'"7' U
, ::.. . .(....
. ,

t
0..!A C)./ )
. , Le
0. -1-1-> C fir..... . 4

3
;) (.;-*rt I), I, b.-- .; .?),???_7.1,:cri..;:i.;.eX;,p"ip

reel. .9 1161.:111; L' 1.1",71;0 Val-0?

1 .

; c.7.10.....;

'
: ;/.4%44'24.,1.1_, i

V, .6 ."(r;;;Zi;r..:.)1..;LI.e>1.%4L I;
-P.% *-/' ".1-
, Jf.; 1.,:, 1,', zik,,(-..;t v !(
t; 6/4/1ole,';-. *L5,,,ov LT.,k(;-');- i;.=7%
'441ft

;/
;--.2.,--..ii, ;',1, (0416:421;''cb>11.44
i_t
I

L... I-

Faso. XV,1. -
Miniatura
L. '3
I. .0eir

prime1e dou4 file din cronica lui

4.'1,.""V"7"."! ir (:;
114' J; . ,L-.4 .kt:6
.
L;,...i..s.)1
.,./ ......._---,.
-,. 1
..,,,,
I

1 I

Ssrih iil-Mendrzade,ineeptnd cu anul H.).

Sarin a1-Menar-ade Ahmed, Tarih me. TICSM.,Istanbul,fd. Revan ,

1169, fol. 1 v. - 2 r. (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia,rola 26,c. 4).

www.dacoromanica.ro
 14-o7

.(f.1 v.) spre ouibul paradisului.

(c.i4o4 I) S-au atagat la oortegiul funebru oei
cinci prinVi, impreung ou marele muftiu (5eyh-
D1-islAm) Harald efendi, care a citit rugAciuni-
le sale. A fost inmormintat line& sf.Sofia (kat
sofya) In acea zi s-a flout pomang ci s-a tin-
pArtit hranA sAracilor
In ziva urmAtoare, vizirii, oArturarii
(ulema) gi demnitarii lepdindu-si hainele de
doling din ziva inmormIntlrii, s-au prezentat
iargi pentru sgrutarea mlinii padigahului gi
prezentarea de felicitari ou ooazia introadmii.
DupA citeva zile, avInd 1oo'schimbarea demnita-
Vilor, padigahul incingindu-si sabia, insotit
de suita sa cAlare, a vizitat cimitirul Eyub
gi mormintele strmogilor sAi gloriogi
Versuri...
Din cauza supArarii numitului vizir
<Sokollu Mehmed page.> , padisahul spre a-1
6
console, 1-a mazilit pe Feridun bey din postul
sAu de la divanul imperial, exilindu-1 din ca-
pitala imparAtiei; iar pe intendentul eft "ke-
hays" (ketahuda) 1-a spInzurat. In local ski
1-a numit pe anal dintre reprezentantii medre-
setlelor, pe Mu'alimzade. Chehaia mRrelui vi-
zir , HUArev kethuda de asemenea, a fost ma-

6. Raksanzade Feridun bey, mare cancelar

otoman, a rAmas ounoscut ca autor al
mei marl colectii de documente MUnseat.
es-Selatin (Corespondenta sultanilor ),
aferit drept dar noului sultan Murad

www.dacoromanica.ro
 4o8

zilit'din postal sgu. Pe cgpetenia de bapkapu-

giiai palatului=>, Sinan aga, 1-a expulzat
de la Poarta sa. 91, de asemenea, tr1m1tindu-1
pe marele imbrahor7 Ferhad aga, 1-a ueis pe ve-
_
8
liul de Buda, Mustafa papa nepotul numitului
vizir...
<6chimbgri in ierarhia Portii ...>In
acest timp murind peyhul Islam Hamid efendi,
demnitatea sa a fost acordatg lui Kadizade efen-
di. Dar ping la acordarea sentintei (:2112) n-a
avut linipte pi n-a solpat de atacul acestuia.
Astfel, dupg scurgerea a trei ani de la intro-
C.4o5 I
narea sa, pe la inceputul bineouvintatului ra-
(f.3 v)
mazan din anul 9859 a Lost trimis pe lumea Gee
laltg...
C.4o6 II Apoi, marele serdar, purtgtor al semne-
(f4 re) lor de victoria, a mers pi a ocupat cetatea
lo
Tumanis . . In a 21-a zi a lunei safer eel no-
11
rocos din anul 991 , murind Feridun bey,domni .
tatea sa a fost aoordatg defterdarului majlootu,
nipangi,u1 Abdul-Mihiyi. Dar dug& 4o de ale,
Abdul-Mihiyi fiind mazilit, locul sgu a Lost
aoordat lui Boyali Mehmed papa, inlaturat de
la vizirat...

7. Mirahor-i kebir - comis imparatesc avind

grija grajdurilor palatului,a intrat pi
in rom.imbrohor (Cf.L.SAineanu,"I.O."
2
II,2,p.7o).
8. Cf.Listele lui Antal Gvay,B4day-pa*ak..
9. = 12 - 21 noiembrie 1577 (recte 1579).
lo. Cf.D.E.Pitcher,op.cit.(nota 72),introdu-
cere , p.129 Dmnasi.
11. = 16 martie 1583.

www.dacoromanica.ro
 4o9
12
In primdvara anului 992 a ecsit gti-
rea la Istanbul cd ozdemir> Osman pagagoaro
era la paza Portilor de Fier (Demur-Kapa), a
ajuns la Caffa (Kefe'ye), numindu-1 pe noul han
tAtar Dar,intre timpIrdsculindu-se hanul
Crimeei,Mehmed Ghiray han, au foot trimigi in
expeditie, pentru ajutorare Sinan page *i Fer-
had paga. La arzul emirului-emirilor din Caffa
acesta se jeluia de rdscoala gi rdzvrAtirea nu-
mitului han <tAtar > , a fost trimis, pe as-
cans, un hatt-i gerif pi lui Osman pasa...Dar
intre timp,gi raiaua din Caffa se rsculase.
Atunci3Osman paga a indreptit o expeditiie im-
potriva Caffei, pentru restabilirea ordinei gi
pdcii. De aioi a inaintat spre Astrahan (Nder-
han), pornind de pe calea Dagistanului
C.4o71I 13
In anal timp, tot in anul 992 , zvonin-
(f.7.v)
du-se de pornirea marelui serdar, spre a inld-
tura rdsooala Caffei, rdafticAtorii, care indr1zr
niserd <01 comitd aga neva> , s-au impreigtiate
Atunci, s-a renuntat la expeditia impotriva Cri-
meei, deoareoe fiii rdzvgtiti ai lui Mehme d
Ghiray fugiserd in Tugay Apoi, adunind multi
15
caste, ei au venit la Bave-Saray gi s-au apw-
oat iardgi de rAutAti. Noul han tAtArdso neavind
putere sd-gi apere cetdtile, marele vizir s-a
grbit sA treacd, cu vasele din Sinope, in Cri-
meea, pentru inldturarea rdscoalei gi rAzvrAti-

12; = aprilie - mai 1584..

13. = 14 ian.1584 - 2 ian.1585.
l4. Numit gi Torgay,tinut in Asia Gentrald.
15. "Palatal grAdinilor", capitala hanatu,-
lui din Crimeea.

www.dacoromanica.ro
 410

Darointre timp, Ferhat paga fiind invi-

tat la Istanbul toate treburile expedigei din
Orient au rAmas in sarcina vestitului oomandant
general zdemir Osman papa 4.

16
C.4 8 1. In luna muharrem din anul 993 s-a po-
(f.8v) runcit oa o mare gloatA <de oaste> sA meargA
in campania din Orient. Pe atunci nu se obis-
nuia oa beylerbey'ul (emir-111-Umeri) de Rume-
lia gi aga de ieniceri sA meargA impreunA in ex-
peditie. Aga'ua de ieniceri pAzind numai Istan-
bulul, abia numai un numAr de zone sanciacbey
din Rumelia au plecat in campania din Orient.
Restul,care se spunea el este necesar pentru
Sofia gi trebuiau sA rAmin acolo, au fost lu-
at de la emirul emirilor din Rumelia. Promi-
tindu-le cA vor primi timarele gi zeametele li-
bere, rAmase de pe urma oelor cAzuti <in rAz-
boi>un numAr de citeva mii de neferi a lost
care
trimis cu chehaia (kethuda) de ieniceri/nu se
despArtea de Poarta imp5.rAtieil7 gi nu dorea sA
inainteze spre Orient...

16, = 3 ian. - 1 febr. 1585.

17. AdicA din Istanbul.

www.dacoromanica.ro
 411

Evenimentele anului 1coo 1

C.411 I
(f.25 r.-26v) <Mazilirea marelui vizir Ferhad pe53 gi
numirea lui Siyavug paga; descrierea evenimen-
telor de la granita Bosniei gi Croatiei, uncle
Hasan paga luPtA impotriva austrieciloi gi cu-
ceri cetatea Behke.>
(C.412 1) Pe la inceputul primAverii anului 1592,
Hasan paga, adunind iaragi oastea gi raia'ua
Bosniei, a inaintat'cu o,mare gloat asupra
ghiaurilor austriec0 DUp ce a construit
un pod peste riul Kfte (Ktipe), in apropiere de
Yenihisar, a trecut in regiunea croat6 (Hirvat) *
Beii renumiti din acel hotar (serhat), coman-
danti de celti, gi principele Transilvaniei
(Erdal Bani) gi generalul cruat, adunindu-se
Ou totii, 1-au intimpinat au oaste mare. Apoi,
dup6 o lupta stragnicA, oastea musulmalga obti-
(f.27 r) nut victoria gi ghiaurii au Lost invingi, dar
gi Hasan paga s-a ingimfat...
,<:Seihul Mehmed el-BUhari (din Buhara) pe
timpul sultanului Murad al III-lea:>.., a venit
la Constantindpol (Kostantiniyye) gi apoi a mu-
rit in Rumelia, la Silistra, in 1592.
Evenimentele anului 1013
<tIn urma unei ranchiune>, pe la
sfirgitul lunei iunie (evahir ramazan) 1593,
marele vizir Sinan paga 1-a mutat, au rang de

1.= 1591 oct. 19 - 1592 oct.7.

2.Sigismund Bather.: 1581-1597.
3.1592 oct.8 - 1593 sept.26

www.dacoromanica.ro
 4-12

Vizir; pe Kirli Hasan papa la Timigoara (Tams:-

var); iar in looul acestuia numindu-1 pe fiul
s4u, Mehmed paga. <Pe aoesta> 1-a trimis ca
emir al eiirilor (emir-U1-Umera), adio4 bailer-
bei de Rumelia.
<Infringerea 1ui Telli Hasan,paga de
ZaliAgiOZirinioAluLoomandantul cet4tii Kanisha ,

(Kani4e) si campania lui Sinan paga in Ungaria.

(C.411 I) Evenimentele anului loo24

In ramazan (=loo2)5, valiul de Timigoa-
ra (Tamavar) pi valiul de Bosnia, venind cu
ogti Aumeroase din partea serdarului <Sinan
paga> , s-au agezat pe coasta (yaka,) Pestei
(Paste) ...
(f.29 v.) In acest timp, pe (And valiul de Timi-
(C.415]1)goara yenise in ajutor gi era la Posta, a so-
sit gtirea 05. populatia unei palginoi (palanga),
din provinoia sa, s-a razvrAtit. Atunoi, la s -
sirea gtirii, paga de mai sus, alergind gi ajui-
gind in mare grabA, i-a ucis pe toti razvrti-
tii.
(f.3o r.) 4:Dup& asedierea oetAtii Raab (YanIk) pi
C.416 i desorierea unor lupte ou austrieoii oondugi
de herzogul Mateiag, infrint gi rAnit, gi de
de fratele ducelui de Franta (Duca) uois de t.
pa maluril. DunArii, urmeaza:>

4. = 1593 sept. 27 - 1594 sept. 15.

5. = 21 mai - 19 iunie 1593.

www.dacoromanica.ro
 14-13

Inoyutul rascoalei lui Mihai (Mihal)%

o.416 II
vv. TArii Romanesti

Voievozii Varii Romnesti trebuia att daa

3

care (haraba) de tunuri gi cal pentru nevoile

expeditiilor. Degi, mai inainte, el <Mihai
VodI) trimisese pentru expeditia dia Wesprim
(PesDrem) doua-trei sute de .cai, totugiloamenii
trimigi de marele vizir, i-au cerut,iarIgi,gi
din Belgrad cai pi zaherele si plata tributului
(hazine). Acestea nesosind ins4 la timp la Bel-
grad, <Mihai vv.> a fost mustrat. Apoig<so-
lul sIu > ajungind cii 400 dei cai, cu bani ci ou
daruri sub cetatea GyUr (Yanik), i s-a spus al
"n-a,sosit la timp" gi s-a porunoit ca el sI fie
uois. Fiind scIpat prin mijlocirea fiului s6u7,
Mehmed paga, ii s-a respins darul, gi at oi
<turcii> au grlit: "Oare de ce aceste taxi
trebuie 136 fie in mina unor ghiauri? Ingallah -
"dacl o vrea Domnul" la primavarI, expeditia
noastrI va fi impotriva Tarn Romnegti".0amenii
sal <ai lui Mihai> au fost inchigi, dar au
fost trimise porunci repetate ca s6 fie elibe-
rati la intoarcerea la Belgrad.
lazvratitul de Mihai era insI hotIrit in
mintea sa de a se pregIti de rIscoalI. Pricina
rdscoalei sale a fost modul de a fi fost tratat
cii minie gi cu furies ceea ce se va povesti la
anul care urmeaz.

6. Mihai Viteazul, vv. Virii Romnesti.

7. AdicI al marelui vizir.

www.dacoromanica.ro
 414
*--- 777"
.71
P3' A: *7 4g,,,..11,1 y-'4 t: J.),., : ;

.ftr- J.V. Liz/L...s. C.; .tt %;c...4

,/. ) "P. ..:./..?2,6;a. 65;./.
. .
uvk ."":"?)11"; ' 4'; PC".i"41.
jts UP rt-.,./.P.J. ..}. f.?
%CA. j4.4LL,fLi y. ; L.1-4

,61).1cA:...,,ly:Al !

k
76.64-9.20).4o of,vit-r:,-?:.Je....c,ficv),I,I.A0"
Lb's 5,k
ti zt. 1.1. 11'
7;0 't% .; g/1
sii;?1, 52, I.;(,i,j; y.'4.-% .2-/:;-)A1) ?-r- . . r -AY.;
. .
-1-AS -.-"i'.03t.-6". "7...L. `...? ,:cdaGioC../;:,.?e,1.11,t':?:,,,,,,;;,1; ?.:k ji,),?,;,
- .

J-
I

!,
"t. 114 is% I . ', 6? 6
.

. . .
, _P., 6
J. .
; - . ,,.
I LtP;

-
tkr..td.,

'T",:i.,; 0:0 MA
.
I

. .;. ."';''..r.- :" '1%, -.76.5/?6\

I :;21' ;1, ,;;;.--(...,, ..;.) /.4 Ii5.14C;U,e,4
:1/1
j.; u+.1r.,*., tl."; / - I oy.5.;/_;.11&.L.a.,11;.41(4)...yilri,;,;..:Le
r 1
1:1! -T.": i*-1,1r-rtAA; I,A; t?e,e&
.6' ,.. .??. 1.1,' 14115.41 ipLf?.A Li;41a0 I tqs,1
trei L... ti;.5 4.. 6.:,-.ort kr;-;tr*IC.,6z,t.;?1..;:f tilifiA:t-)%.);;;4L-4.46;
11,./!0Jete ti;,;>.
t;;;;;,!..z., 0.;7q )3!4421.:Inwi%I.), Le, e..04.)04.13P(.61;-,>(;-4:
LC, 0:eV' !C.) i'
"'" :1.*;"*';e:h....:C., 0i) Z;;; V1/ Li) L%;.,76?) cd#Ler,,t41,.45;46c)
if:71P.LLW.: 1.L?.LLIP:PY.O.,),
%, j: 61. y. J,1 I (46 LI/lArt'
; 0.1;;Le._.; 409. ?..,11-41-:-;6.0.And,:-(9.:-(--
*. ZV 1.4011,61*, ,1,1)$: I :Aire...L.) L' I
:--::,.4.17......1AII;;4.0)D4.;1,1,,ir.e.,Wr,4AL:','ti
: . .:;:*:)91.1/0/ 47-'"?.'();1" 6511
: .

.
1;0)
I I . .
!

Fasc. XV.1. - Unirea Transilvaniei cu Tara-Romtineaset i Mo1do,

va in lupta impotriva dominaliei otomane; atacarea cetAI11or dunti-
tens 3e cAtre romani, tn 1594-1595 (1003 H.).
c'a ih di-I:,euarzftde, ms. cit. (Arh.st.Buc.,1111f.Turcia,ro1a 26,
c, 417/I1).

www.dacoromanica.ro
 415
8
Anul 1003
c.417 I

(f.31v.-32r.) <pup& descrierea unor evenimente din Un-

garia - cucerirea oetAtii GyOr, asedierea cetA-
tii Comoram se aratA mAsurile neohibzuite ale
serdarului Sinan papa."> Dar vina cea mai mare
C.417 II <:a lui Sinan papaS. era aceea cA, nearAtind
prietenie fat& de voievozii TAMA Romnepti pi
Moldovei, i-a jignit. Neprimind darul su, care
sosise, pi voind sA-1 omoare pe omul sAu, era
o grepealA nechibzuitA pi nefolositoare pi il
indreptAtia sA se rAscoale ou mini. pi plin de
furie.
Rlsooala voievodatului Moldovei
<Aron Tiranul>
Inoepind pediiile ungurepti, impAra-.
tul a trimis scrisori tuturor emirilor ghiauri.
De asemenea pi papa le pofti pe oele 4o de nea-
muri orectine la atao impotriva musulmanilor.
De aceea, Transilvania pi Tara RomAneasa. pi
Moldova unindu-se, au hotArit sA se rIsooale
pi au inoeput s atace localitAtile de pe malum-
rile DunArii.
Voievodul Moldovei 9 , de atugoi, era o
creaturA (kerde) a lui Sinan papa. Ferhad papa,
dorind mazilirea acestuia, i-a acordat local sAu
unui bAietandru, cunosout sub numele de "beiza-
deaua moldoveneascA". Se spune cA ace' oopilan-
dru, oresout pi hrAnit in propria sa avutie

8, = 1594 sept.16 - 1955 sept.5.

9. Aron Tiranul.

www.dacoromanica.ro
 4-16

<:a lui Ferhad papa> imbrgtigase islamul.

Potrivit cu obiceiul a fost trimis cu capugi-
bagi alaturindu-i un (malls de inscaunare (is-
kemle cavus). Dar inaintagul sAu rtisculindu-ee
i-a intors pe dos pe eel venil. Acestia,cind
au cerut ajutor de la Poarta, Ferhad paga
1-a desemnat pe Mustafa paga, care era bailer-
beiul Eau gi era ohehaia pe timpul lui Sinan
lo
paga. Acesta fiind mazilit din Maras , a fost
trimis <in Moldova> ou o ceatA de ostagi gi
0.411 I cu agalele unor zeamete, spre a soaps de dato-
(f 33r.) 11
rii, de dAri (bedel) pentru care fusese dat
firmai. I-au atagat gi 2000 de ieniceri. Dar la
sosirea lor, Dunrea fiind inghetat, s-au age
zat in cimpia Rusoiuoului, gi in timp ce tre-
ceau tunurile in partea Giurgiului (YerkUkU),
oastea ghiaur <romaneasoa > atacind prin sur-
prindere 1-au ucis pe Mustafa paga ou multi oa-
meni gi pe multi altii i-au Mout captivi. Dup16
aceea, rAscoala Moldovei s-a intArit din zi in
zi.

t rea rascoal 1 M ha evod

Tara Romanesti
In Tara RomAneasogt fiind multe oi, vit
oornute (sig2,r), miere si sare (nemek), vole-
vozii ei de cite ori se reinnoiau, negustorii
gi bogAtagii din Istanbul mergeau gi, platind
cu aspri (akce), stringeau de la raia oi i mie-
re pi seu (ruscan) gi de cite ori oereau aces-

lo, Alexandru cel Rdu sau Petre Cazacul.

11. Bedel - inseamna pi "dari".

www.dacoromanica.ro
 417

te itioruri drept dobinda, se iscau gilcevi nenumarate.

Insa si speculantii (muameliciler), pretinzind aspri,
11 suparau pe domn (12.1z)ou blesteme gi injuraturi.
In Buourepti (BUkre0, capitala sus-numitului
Mihai, fiind peste 4000 de creditori (d&yin), si slugile
celor mari erau oamAtari. Acestia, zilnic, 11 atacau
<pe Mihai vv.> , aruncau cu pietre in palatul sau
12
(saraY) si ou orice lucru ce incapea in miinile lor ii
loveau pe oamenii care se aflau la poarta lui. Recazuri-
le gi supararile din partea acestora scotindu-i sufletul
lui <Mihai vv.> , el ii invit intr-o zi pe acegtia
gi sfatuindu-i, in citeva ouvinte le-a.arAtat marinimia
sa zicindu-le:"In caz &Ic ma ucideti, avutul yostru se
va pierde, poftiti si supuneti-va cuvintului meu.Plecati
ou oamenii numiti pentru tinuturile Tarii Romanegti gi
aduceti avutiile incasate, O. din ele luati-ya inapoi
agprii vogtri". Cind a grat,acestea, dup4 multe soya:Leal
gi incapatinari,au consimtit. Dar avutiile obtinute ci
aduse, nefiind indestulatoare pentru toate datoriile, ei
au cerut dobinzile 4:ouvenite>' Atunci<Mihai vv.> a
13
cerut sa vin cadiul de Giurgiu la tocmeala socoteli-
lor. <Acesta> ins& fiind bolnav, plea. lootiitorul
14
(naill) eau, Ali(Xan efendi, deoareoe in Tara
s
Romaneas-
ca., de cite ori era pricina de judeoata ou musulmanii,
mergind, cadiii de Giurgiu erau insIrcinati sa le rezol-
Ye. A1in efendi a vazut astfel socotelile lor: omul
care pretindea 6o de poveri (ya)15 de aspri <trebuia>
sa arate un act de datorie. Cind insa aoesta zicea ea
"intr-adevar, actul este al meu, dar arata-mi oe mi-ai

12: In alte croniciaurta,adie Curtea domneasoa.

13. Cel care impartia dreptatea,adic a judecator.
magistrat.
14, Ajutor,de judectitoroubstitut.
15. Un at = loo 000 aspri.

www.dacoromanica.ro
 418

dat <in sohimb> , lAmuregte felul mArfurilor ql pretul

lor, abia atunci, ou chin ou vai, se multumla cis *eta ce
i se arAta. De pi1dA (1 se dttdea> pentru lo poveri de
aspri .un hanger Impodobit 4:0t1 pietre prittloase>oettru
20 de poveri de aspri, un takim de harnapament (rett);
pentru 5 poveri de aspri... , toate laolaltA se urcau
la 60 de aspri.<Rumanul> .1nsA zicea:"Deoi musulmene
lucrurlle pe care mi le-ai dat, <se pot >lua cu Un
pret de patru ori mai male, ceea ce mi-al dat au einol
poveri, ia-le, eu ti le dau cu o pavarA". DupA mil do
certuri pi gilcevi, Ii fAcea al primease 6o de peveri,
fAcind'ca gi cadiul sgi le inreglstreze ql BA le,fecA
16
hoget . Apoi, punea pi pe scribil sAi s eerie. Cele
care valorau mai putin de lo aspri nu le punee la soot).
teala zicind cA acestea sint mai putine. Pe aceastA ogle,
a facut ca toatA datoria sa 81 fie scAzutA la 6aoe da
aspri. De la sus-numltul nalp AliGian, a-a transmis po-
vestirea care spunea: "Am iegit afar<i> un &Ileum-pa
care 11 cunopteam demult, venind 1lng. mine, mi-a sins
1,1logea Ali Gian,imi sinteti prieten de 2o de ani, chiar
in aceastA clip& sA plea, A nu rAmil pin& la chinas
(iindi),sa nu stai nici la Giurgiu, oi al eauti qi sA41
silvezi sufletul la Rusciucotolci >ape stets lucruriIe.
<Romanul> zicind taste acesteaps-a indepArtet. Intim,
plAtor (vak'a), vazind el In orap este warvl pest. mAsve-
rA de mare pi adunare de cote de ghiauri, din colt in
colt, indatA m-am uroat intr-o caleepol (kggY10) 41 grA-
bit, m-am intors la Giurgiu. Or, pin& ce 1-am inptiintat
.o cadlu pi ping. ce am pornit, chiar in acea =A, bleats.,

.
vatii, omorind4-1 pe toti cAmAtaril, impreund en musulma-

16. HUccet - rom.hoget, act de cumpArare-vinzaret

zapis.

www.dacoromanica.ro
 419

nii care erau acolo <la Bucuregti> au venit

in pilcuri gi au atacat Giurgiul.Nefiind o
tX Cale <de sc6pare>gi fiind.inotAtor, am
trecut DunArea inaintind pe partea cealalt4;a
mai treout inca u.n om. Ne-am salvat doar doi,
<ghiaurii> au ucis majoritatea btirbati1or
gi feteilor, peste 4000 de musulmani care erau
la Giurgiu; multi dintre ei, fiind fcuti pri-
zonieri, au fost apoi argi in foe. Acest eve-
nimant. s-a intimplat in luna gemazigil-evvel
17
1003
C.418 XI Acei care se aflau in tinutul Moldovei,
(f.33r.) fugind in pArtile Chiliei (Kili) gi Cetatii-
Albs (Akkerman) gi Hirgovei (Karsova) au Mout
ounoscut la Poarta aceast situatie (hal)tri-
mitind gni (0.12AI) din RUBeillo. Locultorii
din Rusciuc, ridicindu-se, s-au imprAgtiat in
munti (balkan) gi prin imprejurimi. Dar atunci
fiind timp de iarna nu s-a putut strings oas-
te,in graba,de la Poarta gi a rimas pentru pri-
mAvarti.
(34- r.-35v.) <Pe la mijlocul lunei ianuarie 1595
-C.421 II (1003)18 a avut loo moartea sultanului Murad
siLl-lea gi intronarea lui Mehmed al III-lea,
mazilirta gi surghiunirea lui Sinan paga la
Malgara, acordarea sigiliului viziral lui Fer-
had papa.>
Rautatea ghiaurilor Trii Romelnegti,gi
Moldovei, atacul gi incendierea BrAilei (Ibrail)
gi Akkermanului.

17, = lo ian. - lo febr. 1595.

18. De fapt la 27 ian.1595.

www.dacoromanica.ro
 42o

Mai inainte, voievodul Moldovei, Aron, mergind

asupra.Tighinei (Dander), I s-a impotrivit Ahmed bey,
emir de Bender, care s-a luptat impreuna ea gaziii sal;
dupa aceea, 4:vv.Moldovei> a venit,iaragi,asupra Ohi-
liei gi Akkermanului, asediind Akkermanul. Locuitoili
tinutului cerind ajutor mai intii de la Gazi Ghirai19,
2o
a sosit atunci Adil Ghirai , cm o Gest& de ostagi g1
indata ce i-au atacat P. ghiauril hotarirea (kAray) s-a
schimbat in rue.; atunoi, unit dintre blestemati am
fost ucigi, altii au fugit gi, de asemenea, oei mai multi
dintre ei au fost pringi.
Afurisitul de Mihail voievodul Tarii Romanesti,
r-
trimitind pe serasoherul sau,;((banul Mihalcea2ob cal
raufacator, la Braila, acesta a atacat < orasul pe-ne-
a*teptate. Atunoi, populatia intrind in ctate, ghiaurii
au pradat-o gi 1-au inoendiat suburbia (m22) 01 dna
aceea, agezindu-gi tabara, au inceput s-o asedieze.
Apoi, iaragi trei-patru mii de ostagi tataxis
"iuvi ca vintUl", trecind Dunarea pe ghiata si dindu-le
ajutor calor asediati, le-a stricat tabara si au distrus
paste o mie de ghiauri. Blestematiiladunind poste acoes
de ostagi, dintre raufacatori maghiari 0i ardelsai i va--
lahi, au venit gi au ataoat cu tunurile Braila. Dartinq.
data ce au atacat-o, gloata oetatii iesin4u4e in feta
a-au razboit un timp. Ghiaurii fiind insa fail avant.
gi rezistenta anevoioasa gi great au intrat in oetate
pi au inceput ea lupte. Din pricina dezgbetarii fluvitim
lui Dunarea, ajutorarea asediatorilor fiind great ghiau-
rii cei blestemati au intrat in metereze pi au inceput

19, Gazi Ghirai hanul Crimeei.

20. Pe atunci kalgai sultan, adloa mogtemitorul tro-
nului tatar.

www.dacoromanica.ro
 421

sl bath cetatea. Moindu-se nigte mine (lahm)21 gi

dindu-se lupte man, populatia disperatA s-a sfAtuit 84
ias6 prin tratative.
Atunci, Kara 9eaug Mehmed bey al. Mustafa 9eaug,
devenind mijlocitori, <ghiaur1i> au jurat, dupg ore-
dinta lor, bailor maghiari pi s-au pus ohezagi el nu se
vor prioinui nimanui pagube. S-a hotarit ca toti <tur-
cii din Br6ila.> s4 fie,trecuti cu oorAbiile pe malul
celtilalt <al Dun4rii > Dar, atunci oind 1. treceau
pe credinciogii lui Mahomet, < ghiaurii> i-au seas
<din oordbil> ou forta oprindu-le avutul gi au ince-
put s6 facA rautgtti in toate pArtile.,Astfel, aproape
4ouo de ghiauri din oastea sa au jefuit < avatii> in
valoare de vreo l000 de poveri (= loo 000 aspri) n-
Cmnd ca populatia FA se valets gi sa suspine gi, apoit
ghiaurii, impresurindu-i, i-au fgout prizonieri pe cei
mai alegi dintre musulmani. Pe unii i-au prAdat gi pe
a1ti1 au inceput sa-i omoare. Kara 9eaug, indatA ce vAzu
acest hal, a strigat: "Bre, mincinogilor, uncle este anga-
jamentul vostru ? Se poate aga oeva la o natie ?" Indata
ce le-au spus acestea, beii maghiari, impiedicindu-i et:
sabia pe ghiauri, au omorit pe citiva dintre ei gi au
trimis populatia dincolo, treoind-o poste DunKre.
In acest timpt blestematul de Mihal, aga cum
s-a artat mai inainte, prin uciderea lui Mustafa paga,
beilerbey de Marag, gi-a intgrit.rasooa1a gi a inoeput
sa facgt rutIti in toate pgrtile. Astfel, aproape 4000
de ghiauri din oastea sa au mere la Silistra ca s-o de-
vasteze. Dar Mustafa bey, sangiacbeiul (4r11va) Sills-

21. Lagim to.--;canal subteran; tunel; rom.lagum

- mind of.I.O., II, 1, p.232.

www.dacoromanica.ro
COQ. 8/977 fiat 22
 422

trei, ingtiintat de toate acestea, gi-a strins,

mu1t1 oaste inchizind drumul acelor blestemati.
Astfel, din oei 4000 de ghianri ne#utind se4pa
nioi mAcar o sutA, <pe oeilalti> i-au trecut
C.422 I.

(f.36 v) prin sabie. Si aga a avut lac o 1ntreag4 rIzburia-

re.

Serdariatul lui Fe had paea tmpotriya

prii Romanestl_ILingAmtL

Mai inainte, clad a fo t ditt-rus Giura-

giul, au sosit la Poarta 1mp6x6tiei aarieori do
disperare, c blestematul de Mihai, cerind maju..
tor de la Varile ghiaure din veciatate* a dia-
trus gi a devastat cu aproape loo 000 de sstaqi
toate tirgurile (varoS) de pe m4lu1
cinuind stric4ciuni populatiei. Oindatutesta
qtire a ajuns la urechea padigahului <Malmo&
al III-lea>, marele vizir <Ferhad peva>. *
fiind numit ,,erdar, a fest inearoinat s nearek
in primilvara, in acea parte <asapra prii Roo-
mInzleti>.
Intr-adevar, stringindu-se se/a necesa-
re pentru luptA, inainte de inoaputul prizAvertil
a venit cu oaste qi au foot trimise porunci bai-
lor din apropiere pentru a pregati un pod, de tra-
cere de la Rusciuc epre Giurglut mu.niii (01t=
pane), poduri pe vase (Isatm) i chsrestea. Lu,
fost emise inalte porunci, atit pentru munitlile
necesare, oit gi pentru pregatirea meqteriIor in
aceastA treabA pi au foot trimiee inqtiintkri
repetate qi intrite bailor de Silistra Nioapo,
le qi Vidin. 4:Alte pregatiri in vederea expedi-
Viei impotriva TArii RomAnegti numirea lui Lala
:

www.dacoromanica.ro
 423

Mehmed papa ca aerdar pentru pazA gi sosirea lui

la Vidin; locul lui Mehmed papa, fiul lui Sinan
papa,beilerbei de Rumelia, a Lost acordat lui
Hasan papa de la paza Vidinului rAzvrAtirea
(f.37 v.) spahiilor pi ataoul lor asupra lui Ferhad pa-
qa
C.423 I Indreptarea lui Ferbad pasa in pArtile
.prii RomAnesti
22
17 pa'ban 1003
Ferhad papa,iepind de la Poarta impArA-
tiei (=Istanbul) pentru oampania asupra prii
RomAnepti, s-a agezat la Davud-Paga. Cel de-al,
2-lea vizirsIbrahim papa,a fost numit caimacan.
Iemigoi HUsein papa,ag6 de ieniceri, a rAmas la
Poart, iar unul dintre comandantii de ieniceri
(zak'.irgibapi), aga, a Lost insArcinat cu lo 000
de.ieniceri sA partioipe la expeditia impArAteas-
cA. Tunurile pi alte munitii, in zece cadrige
(kadirga), au Lost expediate pe DunAre spre Rus-
ciuo. Dar caimacanul, ginerele (damat) sultanu-
lui, Ibrahim papa, de*i in aparentA se arAta cA
este ocupat cu preocuparea de munitii pentru ex-
peditie, totupi, in tainA purta dupmAnie pe Fer-
had papa <:pe care nu-1 slujia ou sinceritate>,
netrimitindu-i cele necesare; la Adrianopol au
loc ciocniri intre ieniceri pi tunari pentru nip-
te corturi. Ferhad papa, pe cind mergea pe drum,
trimitea padipahului "cereri de ajutor" pi de mul-
te on II fcea cunoscut spunind: "Dupmanul este
pregAtit in fate. Bucureptiului, iar noi sintem in

22. =27 apr. 1595.

www.dacoromanica.ro
 424

apropiere de Rusciuc, dar oastea de pe linga ntt

este putina gi ace4tia <ostagii> stilt ootonogi.
Spre a veni de hao dugmanulti, este nevoie demi
mu1t4 oaste". Ibrahim paga insa spunear "Padiga-
hul meu, inima oartei este desgustatl de Forbad
papa...".
In acest timp, la 5 ramazan 100323, tiro-
turile Moldovei gi Taxi& Romanegti fiind prea-
cute in pagalic (m111), Tara Romaneasek a foet
acordata lut Saturgi Mehmed pa iar Moldova.,
f. 38 v) lui Giafer paga, fost bey de E;ArNan4 apoi teate
.423IE tinuturile lor, ou arenzi gi inregistrAri (ct:tint)
gi au inspecia lor financiara Oetteraarlib.),
24
au fost date lui Ienigehir1i Mehmed bey:. pup&
aceea, s-a dat firman pentru recrutarea incl a
12 000 de ostagi localnioi.

Sosirea 1111.22I121.2.1ER_12-1104224.1WatiVI
(Tuna)
2
Pe la sfirgitul lunei gevval lo03 5.01nd
marale vizir a intrat in Rusciu0, a fast prega-
",V!. cherestea pentru pod. Sosind tombasuri de
27
la Nicopol, pe la inceputul lunei zilkada 1003
au inceput construirea podului. Prinzind 0 1imb4
28
(111) , s-a aflat e adunarea rauf4cAtorului
Mihai se afla la Bucuregti *i ca au sosit ajutoa-
re de aproape 7o ocoo <da oameni> din Traneilva-
nia gi Ungaria (maghiari). P. la mijlooul lui

236 = 14 mai 1595.

24.6-Originar din Ienigehir-"Orag ul Nou", In
Anatolia.
256 =27 iunie -6 iulia 1595.
26. Luntre pentru construirea de poduri din
vase.
27. 8-17 iu1.1595.
28. Dil.to.-"limbh" a intrat pi in 1.rom,
in sons de iscoad6.
www.dacoromanica.ro
 425

iulie <1595> , beilerbeiul de Rumelia, Hasan pace', a

luat aproape 4 000 de prizonieri <de la> romAni gi de
la maghiari, care dupli oe au artat alai, s-au ameste-
oat ou ordia. In acest timp; marele vizir gedea sub un
umbrar gi urmArea situatia podului <Zoe se construia>.
Podul, in patru-cinci zile, a fost intins din fata Rus-
ciuoului gi legat de o insula de pe la mijlocul Dunarii.
Partea cealalt, pink la oetatea Giurgiu, fiind lung4,
abia-abia daoti ii. completau 5oo de vase (tonbaz). In
apropiere de oetate, fluviul fiind putin adino, au fost
numiti sangiao bey pentru tlierea de copaci mari pentru
coloane gi stilpi.
In timp oe se astfel podul, fostul defterdar
Ibrahim paga, platind soldele lunare (mevacib) calor
patru oompAnii (oda), stgtea la Belgrad. Marele vizir
Ferhad paga, dup g. inlAturarea nengrocirii lui Mihai,
avea de gind s meargA la Belgrad.
Mazilirea lui Ferhad paca gi viziratul lui

Sinan paga

<Caimacanul Ibrahim papa gi alti partizani

de-ai lui /Milan paga calomniindu-1 mereu pe Ferhad pa-
29
ca, sultanul 1-a mazilit> La 1 zilkade 1003 Sinan
paga igi lug. in primire postul la regedinta viziratului
incepind 84 se preggiteasol pentru nimioirea lui Ferhad
paga. Astfel, 11 invinuia.o4 "avea intaegeri in tain&
cu voievodul Tarii Romeinecti, Mihai, gi fAcuse caul&
comuna ou acesta pentru distrugerea oastei musulmane.
Apoi, spunind ca nelegiuitul (tqfUra) a forst corupt,
a falcut BA se dea sentinta (fetva) pentru uciderea lui.
Dupa ce a luat sigiliul padigahului pentru nimioirea
acestuia, 1-a insroinat pe ohehaia de capugii, Ahmed

29. = 8 iulie 1595.

www.dacoromanica.ro
 426

aga, inminindu-i un hatt-i humaiun pentru in-

deplinirea aoestui scop. TotodatA, trimise pi
o poruncA speoia1A pentru luarea in stApinire
a depozitelor de munitii gi a calor trebuinoioa-
se pentru expeditie <impotriva TArii Romanagti>.
Dar Ferhad paga, aflind de planul lui Sinan pa-
0.421 I Pa, 1As oomanda oastei la DunAre lui Saturgi
(f.39r.) Mehmed paga gi se intoarse indatA la Istanbul,
undo, dupA scurt timp este inchis pi ucis la
0.424 II Yedi-Kule.

Descrierea amAnun#ta a lup %del lui

Sinan paga asupra Tgrii Romneqti

La 11 zilkade 1oo33, pa'a de mai sus

4:Sinan>,pArAsind cimpia Davud Papa..., aj,un...
se la Adrianopol pi de aoolo, dupg Ge treGu
prin trecAtoarea Cialik-Kavak, ajunse, prin
qumla (Summi) *i Razgrad (ftualmA) gi intrA
in ordie pe la sfirgitul lui,zilkade 1oo331.
Podul da mai sus a fost intins ping in apropie-
re de fortAreata Giurgiului. Fiind terminat pe
32
la mijlocul lui zilhigge 1003 marele vizir
,

a trecut au oastea sat iar valiul Hasan paga, cu

oastea Rumeliei, a fost numit ca hArtuitor
(2=142.1) pi Saturgi Mehmed page, ou oastea si-
riaoA (Sam), era pe aripa dreaptg, iar beii de
Salonio (Selanik) pi de Nicopol au foot inaz-
oinati ou paza podului.

30. = 18 iulie 1595. , .

31. = 28 iulie - 6 aug.1595.

32. 15-24 aug.1595.

www.dacoromanica.ro
 427

De la Poarta (= Istanbul), venind inog gapte

cadrige de munitii s-au algturat de Rusoiuo, pi la
17 zilhicce 100332 au pornit gi din Giurgiu, agezin-
du-se intr-un loo ou stejari, la "oapAtul COluggreni-
lor" (Kalukeran-bagi)54. De aoolo, de la treogtoarea
ou stejari,se intindea valea Buouregtilor, de undeatull
la Buouregti, erau patru mile. Caraulele, ajungind in
valea ic:de mai sus> pe cind populatia stgtea linigti-
tg, s-a ridicat un nor de praf din valea Buouregtilor
gi s-au vgzut cetele ghiaurilor (alaY) . Rindagii (a-
a1an1ar)35 do oai,speriindu-se, au venit la oorturi.
Dar oastea Inoglecind pe cai, marele-vizir i-a Impiedi-
oat legind rindurile, a Intim soinduri pe mlactinile
din fata lor; iar ceata de ieniceri, stind in pgdurea
de stejari, a soos zeoe tunuri "ImpArOtegti" (gah1)36
in vIrful dealului pi a tras cu tunul in ghiauri.Oastea
musulman a Inaintat pe drumul de mijloo *i i-a Lupins
inapoi pe blestemati, iar tunurile fiind ingirate, au
argtat Infatigarea victoriei. Pe la mijlocul chindiei,
dupg oe au distrus un ntImXr mic de ghiauri,,oeilalti au
stat intr-o InvalmAgealA in fata trecAtorii. Toata oas-
tea era pregAtitl..., vizirul c-a agezat la oapItul de
dinooaoe al vadului CglugAreni.
Ghiaurii <remAni> au aprins foouri in valea
Buouregtilor gi noaptea minau cti steagurile o oireada
de bivoli ou tipete *i zgomote.
33. = 23 aug.1595.
34. Adicg marginea vadului Cglugareni.
35. Adiog Ingrijitorii de oai; at-oglan to.-inseaA-
ng pi minz.
56. Tun de oalibru mare pentru asedierea de oetAi.

www.dacoromanica.ro
 428

In Cronica Behcat-et-tevarih ("Podoaba istorii-

lor")37 se eerie ca "Imprejuximile podulai CA1agareni
eral un boo mlagtinos, cu paduri. Chid s-a descins deo-
lo, d ap!arut deasta o ceata a ghiaarilor, care s-a apu-
cat de luptag gi atunci rind tunarii gi pagcagii age-
matt la gura pAdurii, s-aa adunat, Saturgi38 Mehmed ps-
ga, Haidar-paga, Hlisein paga gi Ayas pagazada Mustafa
paga au trecut podul Cu foarte malt& oaste gi ap.au /A.
petrivit oastei dugmanului cu mare invergunare. Cu &pug.i
trei ore inainta de amtaza qi pina pe timpul dintro co-
la doua ragaciuni siiau razboit stragnic 4:turcii gi ro.
manii> . Cind aa luat 12 tunuri,de la ghiauri, s-a va-
but ea este o adevarata victoria. Dar local de xiial sus
vcCalugarenii> fiind mlagtinos al paduros, mai sue.
numitul Saturgi> Mehmed page, a fost ranit pe end .
fusee, tar HUsein pava gi Haidar page. gi Mustafa paga
fiind infundati in mlaatini, gi-aa gasit moartea de laa
martiri. Potrivit zicalej "Cal care seamana discordie
sooera suferinte", in acel an nenorecit, din pritina
arei sale, a fest el insugi 4,Sinan.papc*fargi dgi no.
roctsfirgind intr-un fel foarte raa. ta attest attic al
ghiaarilor, el insugi a fugit gi a 'abut intr-o mlagti-
na; despartinduE-se de falnicul (vagi) saa calldintr-o
mlastina legia ci intr-alta (Jades; nolo (And ba iegia,
ba stataa, un viteaz.din Rumelia, numit Hasan, 1,441 ajlns

37. Credem ea este vorba de cronies lui Mehmed bin

.Mehmed, Nuhbet et-teVarlt vellahbam (cf.Cro-
11113i 1tirceTt3,...,v01.1, p.415-415- E 960.

38. Mai coract ar ft Satirgl (SP.rO1), dar aga

este grafiat in text:Satuypl .

www.dacoromanica.ro
 429

pi luindm-1 in spinari, 1-a Boos din.mlapting.

(f.39 v.) Mai sus-numitul pi-a ciptigat o faima cu pore-
C.425 I ola de "Mlaptinarul" (. TJtakci). Deli Hasan,
deveni. apoi "capitan de delii" (delibap)39
.

al.lui Kogia Murad papa.

Fuga ghiaurilor,

In aoea noapte, fitilul traistei unui

ienicer de pe linga tunurile mari (darbzen)
atingindu-se de foc, cind pulberea sa a luat
flacari pi a ajuns la pulberaria intinsa din
apropiere, s-a produs o detunatura pi s-a ivit
fum; aceasta pricinuind spaIma in oaste, tipe-
tele de "Gtilbank"" s-au inaltat in vazduh
spunind ceoastea ghiaur a dat un atac peste
noapte asupra oastei.musulmane. Apoi, invalma-
pindu-se intre ei, au_fugit. Voievodul Mihai
a ajuns, la timp, in Bucurepti pi q mica oaste
ghiaura a mere in tinutul Moldovei. Dup aceas.,
ta pi-a ridicat Wile pi au ramas la BucureptL
Fiind timp p4in pi strimtorare in ziva
luptei, a fost greu sa se mearga in capatul ce-
lalalt al padurii, in cimpiel'astfel cal s-au
intone pi s-au apezat. Dupa ce s-au odihnit
doua zile pi au adus iscoade de la ghiauritla
18 zilhicge loo541, cind s-a aflat despre so-
sirea ghiaurului <Mihai vv.).la Bucurepti

39. Peliii ca pi besliii erau un fel de

. trupe, o categorie de oaste.
4o. Are mai mult sons de chemare a credin-
ciogilor,la rugaciune, un fel de Email.
41. = 24 aug.1595.

www.dacoromanica.ro
 430

Hasan paga a treout ou oastea sa trecettoaria 4CC1ue..

rani> ci s-a agezat in cimpie; iar akingiii s-au imprgg-
tiat prin imprejurimi si au adus tirind cu ei prizonieri
gi vite.
Mihai, evatuind Bilurectiul, a ajuns la Tirgo.
vigte, dar nici acolo n-a putut 84 stela, a pleoat in parT
tea muntoas1 de la grania Transilvaniei, greu de treout.
Marele vizir, la 2o zilhloce 100342, a trecut
vadul <C5augareni> pi a ajuns ou oastea sa la Buouregti
uncle a descins pe cimpie. Dup es s-au agazat altars
(mihrab,) ci pristol (mimber) in bisericile" din Bunuff.
regti, s-a flout rugaciune. Au distrus inf4igaret globu-
rilor /write de deasupra boltelor gi idolii 4Cdin>biss.
rici gi minastiri.

Sfatul serdarului pentru alungarea ghiauriler gi

zidirea fArtareVii

Marele vizir <Sinan page. , adatind notabilii

gi demnitarii (ayan ve erkAn) in oortul Baia, a spus cit
este (lc nutAtorg 85. se acorde mereu provinciile prii
Romnegti gi Moldovei unor ghiauri, ale caror riscoale
provoacti supgrari. Inlaturindu-i pe acegtiat'a pus 64 se
zideascit.indat o cetate intaritA gi <tiara:* sl fie
transformat6 intr-un "eyalet"..., gi la trecAtoaroaTir-
govigtei, de asemenea, 4:a cerut> el fie ziditl o ceta-
te... Cei care erau de fata,.crezind el aceastai plArere
este potrivitA, au aprobati4 In felul acesta au seris
un"raport viotrAr (PePis) pe care 1.ffau trimis la

42. Adicl au-fost-transformate in mosohei.

43..= 26 aug.1595.
44. In acest sans gi sub forma de telhil a intrat
gi in,l.romangt (of.Lazar pineanu,I,O.,II,2,
p.217.
www.dacoromanica.ro
 431

Poarta. 9i Tara <Romaneasca> a fost data lui

Saturgi Mehmed paga. Cind marele vizir ou toti
notabilii au ajuns in oragul (varos) Buouregti,
arhitectii au inoeput o repare cele doul ca-
turi intarite ale manastirii lui Alexandru Vod
care era <agezatabpe'locul unei yacht cetatl.
Cerindu-se proourarea de oherestea gi munitii
pe la sfirgitul lunei zilhioce 100346, au ince-
put zidirea cetatii, care a fost terminata in
12 zile. Aceasta va fi povestita mai amanuntit
la anul care urmeaza...
f.4o r) <Actiunea ghiaurilor_la serhatul ungu-
0.425 II reso pi asedierea oetatii Strigoniti>. Beller?
bail de Anatolia, Bosnia, Karamania (Karaxm),
Sivas, Buda, Timigoara..., au facut adunare la
vechea Budi, unde s-au agezat La 1 zilhicce
1oo347, fiul lui Sinan page.. care era serdar,
Mehmed paga > , avind in suits sa pe Sofu Si-
nan paga, beilerbei de Buda, MihaligILAhmed pa-
ca, beilerbei de Timigoara, Tiriyaki Hasan pa-
ga, beilerbei de Sighetvar, Mahmud paga, bailer-
bet de Alep gi pe Osman gaga, beilerbei de Ya-
mkt a ajuns ou lo 000 de ostagi la Strigoniu
gi s-au apezat in fata ducmanului. <Descrie-
rea luptei gi arunoarea austriecilor in Duna-
re... > Evenimentele anului 1oo448.

.45. Credem ca este vorba de manastirea

Radu Voda, unul dintre otitori fiind
AlexandruTroda.
. .

46, . 28 aug. - 6 sept. 1595.

47, . 8 aug.1595.
48. = 1595 sept.6 - 1596 aug.24.

www.dacoromanica.ro
 4-32

C.426 I Navala ratacitului de Mihai <Viteazul>

asupra cet40.1or Bucurepti gi Tirgovigte

Marele vizir Sinan papa a facut o forta-

reata de lemn *i scinduri la Bucurepti, a inta-
rit-o CU tunuri i munitii oi a aoezat acolo
1 000 de ieniceri *i alti 1 000 de ieniceri re-
cruti (kulolu). La 13 muharrem look", a sosit
in cimpia Tirgovigtei, pe care a gasit-o pustie,
deoarece populatia fugise mai inainte. De aceea
gi aici, ca gi la.Bucureoti a inceput ea fao4
o fortareata cu doua caturi gi sa sape ma *ant
adinc-in jurul ei, pe care 1-au terminat intr-o
lund. <Aici> au fost aoezate tunuri, munitii
gi oaste. Dindu-liree merinde (lahire) oi p14." .
tindu-li-se soldele (mevacib), s-au intors la
5o
12 safer 1oo4
In ziva cind a sosit in prima localitate,
rebelul voievod Mihai, iegind ea oaste din pa-
dure, a impresurat TIrgovigtea. Se auzia din or-
die bubuitul tunurilor. In trei zile, luind ou
forta cetatea, 1-a tras in teapa pe Ali papa oi
pe Koci bei, gi pe alti notabili ramagi in ceta-
te i-a fript de vii, facindu-i chebap (kebab) ,
apoi, a facut prizoniera oastea ramasa in urma
pi dupe'. ce a darimat cetatea a plecat.

In acea zi, cind a sosit la serdar ti-

rea asedierii oetatii gi s-a cerut ajutor, gi
pe cind oastea musulmana statea ingrijoratagau
iepit din padure, in apropiere de tabara,3oo de

49, = 18 sept.1595.
50. . 17 oct.1595.
www.dacoromanica.ro
 433

ghiauril oastea de Rumelia, cind s-a pus pe.ur-

ma lor, toti s-au intors rAniti gi infrinti.Din
prioina nenorooirilor care urmau una dupA alta,
(f.41r.) oastea a fost cuprinsA de teamA pi neavind put.
0.426 II tare sA se IntoarcA iarAgi in cetatet apre a-gi
vedea.de treaba, au venit in sfirgit la Bucu!-
resti.
Aici,dindu-se firman pentru un popas da
cincisprezece zile, au fest numiti oameni ou
porunoi stragnioe cat mai intii sA tree:a& oas-
tea, apoi negustorii gi pe urma lor sA nu mai
treacli nimeni.
Cind s-a vAzut cA frica oastei crest. me-
reu, au retras din Bucuregti tunurile, au inoAr-
cat munitiile in harabale, eu golit si au incen-
diat fortareata pe care o zidiserA. Neavind ptk-
tare al se adAposteasol acolo, pe la miezul m0.10-
tii au plecat in apropiere de pod; si trecind in
trap strimtoarea, au venit la Giurgiu, unde au
fAcut popas trei zile.
ci din zapAcealA au luat mAsura nechib-
zuitl agezind tan cm la capAtul podulult au in".
ceput c. ia 'Urea de.57; (pencik) de la vreo
lo Goo de harabale gi prizonieri. Mai inainte,
oastea musulmanA fAcind incUrsiune (a411) la
gramita Transilvaniei, a tirIt mai multe mii
de care (=le.) prizonieri si vita de inoAle-
oat (devab), pe care.apoi le-aa vindut la um
prat adizut in ordie. Negustorii, luInd multe
turme de oi, pe cind treceau peate pod, ou alte
lucruri, vamecul ci acribul (-min ve Xfttip) ,
acezati la oapAtul podului,stringeau asprii sub
numele de "cincimea" (Dencik) . Dar, indatA ce

www.dacoromanica.ro
 434

au luat de gtire de apropierea oastei ghiaure a lui Mi-

hai, s-a renuntat la aceas'A avutie. Sinan page, trecind
noapt.ea cu neruginare (yUstiz), a dat invoire intregii
opti. Ping spre dimineata au treout ienicerii, tunurile
gi o parte din munitii numai celelalte "poveri" (agar7
ilk), varsindu-se, au ramas pe loc.
Din prieina supararilor, parca toata lumea s-a
schimbat in ziva judecatii de apoi. Intre oele douA ru
gaciuni51, pe cind fiecare era zapaeit gi neatent s-a
vazut ea cetele ghiaure gi-au gi intins tabara pe cimpia
Giurgiului.
Deodata, cetele de pedegtri, mergind de aseme-
nea pe malul DUnarii, de pe un deal s-a tras din tunuri
gi din pugti, thud podul in doua. Oastea gi poverile
care erau, au cazut in Duna/45, unii tipind de pe podloe-
reau "ajutorul lui Allah" <gi> au plecat pe eursul Du-
nrii, cutremurind lumea cu tipetele gi suspinele lor.
De aceasta data, nefiind cu putinta oastei mu-
sulmane ca sa treae4 din partea cealalta a apei in par-
tea aceasta, ghiaurii negtiind ce este iertarea s-au re-
pezit cu sabiile asupra lor. Neiertind pe nici unullsin-
gele lc, 4-a scurs ea torentii de era. Multe mii de mu-
sulmani au murit acolo gi majoritatea akingiilor gasin-
du-se pe malul celalalt, nici unul n-a.scapat4 gi agali
taindu-se radacina akingillor5<acegtia> s-au stins.Tu-
nurile gi cea mai mare parte a munitiilor cazind in liana
dugmanilor, blestematii au aprJus varogul cetatii Giur-
giu gi au inceput sa-1 bat au tunurile. 0 astfel de ne-
norocire gi paguba nu s-au intimplat nici intr-o epoca,

=1
pi o infringemaga de mare nu s-a vazut niciodata 1

51. Adica in timpul dintre amiazA gi chindie,dupa

masa, mai mult snre seard.

www.dacoromanica.ro
 435

NAvala dugmanului.asupta cetatii Giurgiu

In acel timp, s-a inohis in fortAreatA u

ceatA de ostagi ghiauri gi au.bAtut-o <Cu tu-
nurile> timp de trei zils, si in lo safer
loo452 au luat-o ou iures. Dupl ee au uois pe
toti musulmanii dintr-insa, gi-eu intors tu-
nurile si am inoeput sit tragA in orals.
Supunerea Moldovel hanului tAtar
In acest timptaimmit au sorisori agalele
de la mAria sa henul tAtAreso, Gazi Ghirai
han53 care venind ou oastea sa in Moldova,
raiOua s-a supus gi s-a flout chezagg ea sA
punl mina pe Mihai-pricina rAutAtilor gi pe
retegatul Itzdvan54.
DupA aceasta, s-a inteles din sorisoarea
sa gi din vorbele agalelor oereree lor, oa sA
fie numit domn (11114m) peste ei unul dintre
C.427 I mai marii tAtarilor; der na s-a dat invoire
(f.41 v.) pentru aceasta, ci au trecut-po ou vederee.
Mazi4rea lui. sluan P4S4 Si =area lui.
1.20412211P-4-22411L.Ca mare vizir
Din pricina situatiei nenorocite a lui
Sinan paga in pArtile.prii RomAnesti, gi a
lagitAtii fiului sAul<Mehmed paga>,gblaurii

52, m 15 oct.1595.
53. Adlat Ghirai oelViteaz, ban al Oil..
meeit 1596-16o8 (a doua oarl). In
1595 a fost gi Feth Ghirai.
54. pefan RAzvan, vv.Moldovei,apr.24 -
aug.1595, ucie in deo. de Ieremia
MovilA.

www.dacoromanica.ro
 436
I .
,
V.Vd6114.:), 9,44/J./..,:70!. ."..7"t4,{j146.67.4 I I 11.1,e;,t6I-:->-:+2 t;C ,;11. ;-.1
1/V4://2?/1;(,)...ti.,..;'
. . %. I?) L',P 114,10)
.
! d
'16,),1:;)LriVLII a:),/Pf."7.;"?>:?) '14.1,;116,<1 ; i ceyAL4r.v t

'7'L/1,,". .6 " 05:.

;
0.9-16T0A.1-:./;'40%Cititly,!,-4,31:;-,!,./-:,-.4r
.h544,41-..4 !

(3J5
L.4 j.,;_ 1.,"
I 9,%6" r -"?/;14 11
":;:i;.,i)
....................... c Voir 17
;44'
6:x.e.L1.1.+4;_r- 014, 0.1,1..7' 1,Y;=4.3` .'('?74;./.'.1.' V, vju!,2eft:1.00'
cpd Ls: ?u-rcl1/45 ?)6-7.-,-."4-; 16(.7r
tc; 6.!;2:-.Q.,;/;% L; 0.41*-4)1);-ze.V.1-i-
'7""ity Li/ (.!? rJL .t;.)(j."./J...4,1g?..2:i'
-ii LJ.*tJlit?e); c5;.!fu i; L.:, 16 a 1)-,-,11.- -%

t
;I, ).>,). .
it; % 1;1 ,4-5.)1..it.:9.L,,:),Z,,.--ryi.,(:W-.1..tfyI,
.t /221 1i!
"FiC5 ,

;1 IAA i1,1 *)e;.' j# V ..F)' i; I :)

;1%0 -4 7: ;,;;, I 44.1A. .7;/)- (;)....." :h1 L.r. ,(:.(. 4'1? I

4.1 r;'
ti j';"P.T.r-d '7'1U ;,f--le"?...;50-,/J 42;
rd. LI L6
I

*-1"5'
;e?..L.1 td;;L:t 60,-4P -r-4.LA. 46.4
'
P "1J-tie'
i 1.`1! 31}5:0-:.Lik ".r:0!:r.k.4.,..1; 6,4 la;b:41,;,./,: '

. kr.- !-. e e.,I ;;,1.1 ."r J 0-3:06;;'

aalti"r-ti;s4 _:.,(a)!;02,..),Ir (xi
; ..A*0 . L. t. 7L11.1,1 LI; I ei,i,J.,V;.7.4.;.:-,/ 6
:(:;1,
.
)4.4
.
.1,1;404 1.d ?/,%ni..71.1 4", :).Y
(.4 iv. .C54112,1

%.5.41.-..". Lf), L',,L 0'4 'd a L.-51 54:,: I'

.
I , !f.A :.;) .-o...1.-li,iA;z:.:1;*
Z1L.; k;*' kw- I4-A13.47;,..te..41..64151,2;/...A4.-euiplq.1,3
,1)..t.! C5 L.L irrile,%,");..j4);61;f6 'dee [
7

1., L. Ec./.4:1Lt ." - -6,6)-rif

Jo.. .61 .74. :.,4,
' , .z 4
I

s'

Faso. XV,2. - Dezastrul campaniei lui Sinan paga in Tara Roma -

neascA, nAvala lui iiihai Viteazul aaupra Ttrgovigtei i Bucuregti-
lor; asedierea gi innendierea Giurt:iului de cdtre romani (1595/10(i
Sarih al-MendrzAde, ms. cit. (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia,rola 26,
c. 426/1).

www.dacoromanica.ro
 437

<austrieci> au avut victoria la Strigoniu,

musulmanii pt mai marii 1mp6rAVie1 tare
s-au supgrat Din oauza acestor nenorociri,
la 16 rebi Ul-evvel 100455, padigahul <Meh-
med al III-lea > 11 mazili gi surghiuni <
Sinan paga> la Malkara ogi marele vizirat a
fost acordat lui Lala Mehmed paga, care mur...
0.427 II in sourt timp. <Sinan paga deveni iareigi a-
(f.42 r.) re vizir, pentru a cincea oar4, dar moare ou-
rind pi este inloouit cu fostul caimacam Ibra-
him paga...> e

<Anul 100456... >

Cearta dintre Hogea Sa'deddin efendi57
gi marele maftiu _.(seyh Ul-islam)
A treia zi, cind sigiliul viziral a fost
acordat lui Ibrahim paga, hogea efendi,venind
pantrt,i fa1ic1t6r1, a gezut impreunA cu marele
vizir. In acel moment, au sosit scrisori de
la Hasan paga, fiul lui<Sokolli> Mehmed pa-
ga, oare era la paza Ormurilor Dunrii. So-
sind gi scrisori de pooilinta (zaraatnameler)
din partea lui Mihaigaodd gi a altor boieri
din Tara Romneascii, fiind de f atg. *i hogea
<padisahului> lumii <Sa' deddin> aceasta
impreunA ou ilustrul vizir <Ibrahim paqa>
au inceput ea le oiteasol. Deodat, in acel
timp, a venit la sfat (meclis) pentru felici-

55, = 19 noiemb. 1595.

56. . 6 sept.1595 - 24 aug. 1596. .

57. Cunoscut ca istoriograf otoman (m.1599).

www.dacoromanica.ro
 438

tdri gi muftiui Bostanzade efendi, gi fiecare dintre cei

doi au stet deoparte gi de alta a vizirului; dar hirtii-
le care veniserd, deoarece se gaseau in mina lui hogea
efendi4 acesta a deschis sfatul citindu-le cu voce tare.
<urmeazd disoutie vie intre hogea efendi Sa'deddin pi
marele muftiu, care degenerd in ceartd.>
Gilceava dintre hogea efendi gi muftiu a fost
pentru aceast pricing.; hogea efendi a zis cd de indatg
ce boierii Tarii Romnegti gi Mihai <irod5.> gi-au recu-
,

noscut vina, aceasta ajutd ca e4 nu li se dsa un rdspuns

care sa-i dispereogi ca garantie pentru pocginta lor sa
fie luat ostateo fiul lui Mihai<Nicolae Patragcu;>In
aceasta form& sa fie scrisg scrisorile <adiog>rdspun-
sul. Dupg aceasta,cind muftiul Bostanzade 1-azis egangajae-
mentul kiI Mihai nu este irtemeist ei cd reseunareasa s nu fie
primitd, s=ati aOucat-de ceartd gi gilceavd. In sfirgit,
neputindu-se intelege gi vdzind cd este NA rost a con-
tinua, muftiul efendi s-a ridicat gi intorcindu-se cdtre
vizir i-a zis:"Noi am venit pentru felicitare gi nu pen-
tru ceartde Allah cel preainalt sd va binecuvinteze pos-
tul 1" Apoi, s-a intors pi a plecat aoas. <Plecarea
bruscl a marelui maftiu 1-a determinat pe hogea Salded-
din s intrebe decd. aoeasta atitudine este potrivita
atunci cind se hotdralso treburile impdrgtiei gi atunci
cind el o fgoea pe reis'ul efendi oitind hirtiile care
veniserg.>
Apoi, dupd ce a zis multe vorbe, <hogea Salded-
din> a lUat el singur hotarirea, diotind lui reis UI-
kUttab58 Musa Celebi rdspunsurile ce trebuia date lui

58. In-uz a intrat mai mult sub forma de reds efendi

to. - "peful scribilor", mare demnitar otaman,ca-
re depindea direot de marele vizir; la inceput
peful oancelariei divanului imperial, apoi can
celer pi ministru de externe (cf.J.Deny, Re'ls
Ul-kuttab, in "E.I. " III ( 1936), p.1219=1721).
www.dacoromanica.ro
 439

Mihal pi boierilor din Tara flomaneasol. Dupti

aceea, ridicindu-se, a plecat la menzilul sgu.
A:Expeditia sultanului Mehmed al III-lea
-C.428 U impotriva cetgtii Agria (E4ri)59.>
(f.43 v.) Sfatul demnitarilor impgrgtiei...
Cind Gigalazade a zist"Cucerindu-se Co-
mornul (Komran), este cuputint paza tgrmurilor
Dungrii", ceilalti viziri i-au rgspuns:"Comoi-
nul nu este o cetate renumitA..., dar fortgrea-
ta Agriei este solida gi intgritg, mai au sea-
mg cg formeazg hotar important intre oragele
austriece gi tinuturile Transilvaniei; givapoit
avind minereuri gi metals, a devenit pi mai ves-
titg.
60
0.429 I. Evenimentele anului 1005
(f.44 r.)
.4:11Avala austriecilor asupra cetgtii Hat-
van gi cucerirea Agriei de cgtre turci >
Dupg *um s-a arAtat pi in "scrisoarea de
cucerire" (fetihname), cind ghiaurii au aflat
cg suita gi oastea padigahului au ajuns la hota-
re (serhaddl regii Vienei pi Spaniel, papa,du-
cele (1)4a) Transilvaniei gi cei gapte regitri-
dicindu-gi gloatele, cam 3oo 000 de ostagi s-au
adunat in pgrtile Agriei. Apoi, cind au sosit
intr-un loco preggtiti cu loo de tunuri gi ma-
nitii, aranjate dup gindurile lor role, au dat,
pests noapte, un atac pe neacteptate asupra or-
dial imparltegti pe cind musuimanii asediau ceta-
tea Agria...

59. Erlau (in Austria),EgtE (Ungaria),aai

in R.P.Ungarg.
6o. = 25 aug.1596 - 13 aug.1597.

www.dacoromanica.ro
 44o

Impdratul (casar) Maximilian61, fiind beteag

gi gchiopo gi-a incredinVat coroanagi toatd. oastea sa
fratelai slut hertogul Matyag 62. Acesta, la rindul eau,
uninduse ou Transilvania, au stabilit cum sl atace or-
dia...
<Despre indreptarea oastei musulmane asuprs ghia-
urilor gi discutia vizirului Gazanfer aga, se apunes>
Apoi, au flout sA vorbeasod prizonierii. Dup4
ce su spus ou deamdnuntul nnmArul gi multimea ghiauri-
lor, cantitatea armelor de luptd, inVelegerea lor pefr.
tru distrugerea oragelor musulmane gi prezenta printre
ei a blestematului de Sigismund (Jigmun)63, prinoipele
64
Transilvaniei (Erdel bani) toVi prizonierii au fest
ucigi. Apoi, marele vizir a venit la cortul sAu...
<Inaintarea pentru luptd, suita sultanuluitcare
pe de o parte il avea pe marele vizir <Ibrahim Raga>
gi pe hogea SOdeddin i descrierea pozitiei trupelor
turcegti>... Ogtile de ieniceri, QLI pugtile pe umAr,
stdteau ingirati in fate padigahului. De asemenea, in
fata lor, legindu-se cu lanturi harabalele de tunuri,de
o parte era Hagan paga, valiu de Rumelia, gi cu <Mihal-
clu Ahmed papa>, beylerbei de Timigoara, gi oeilalti,
fiecare la locurile lor.
<Infringerea ghisurilor gi unele mAsuri nechib-
zuite din partea turoilor.>
, ;63
Expeditia de la Weitzen gi serdaria-
jul lui SatUrgi Mehmed page.

61. De fapt, Maximilian al II-lea (impArat roman)

abdicase la 12 oct.1576 in favoarea lui Rudolf
al II-lea ping. in 1611.
62. Matiag al II-lea abia la 29 iunie 16o8 vine ca
rage al Ungariei.
63. AdicA Sigismund Bathori.
64. Textual "Ban de Ardeal".
65. Vacsorag gi cetate in Ungaria sau Austriatof.
www.dacoromanica.ro
Pitcher,op.cit.,p.169 III.
 441

La 1 pa'ban 100566, cel care ocupa al 5-lea

loo de vizir, Saturgi Mehmed papa, a venit de
c.1437 I la paza VArmuri1or Dundrii pi s-a facut serdar
al oastei musulmane.
67
(f.52 r.) Evenimentele anului loo6

<Plecarea serdarului Saturgi Mehmed papa

(f.52 v.) la cucerirea oet'Aii Tata (Dotig), apoi, dupd
un divan, are loo plecarea spre Weitzen ...>
C.437 II La 12 ale lunei pa'ban loo6 68 , cind a
venit vizirul Teriyaki Hasan papa, a eosit gti-
rea despre asedierea Timipoarei de cdtre "arde- .

69
leanul" (Erde1or1u) . Din aceasta pricind,s-au
trimis porunci beilerbeiului de Sivas, Mahmud
papa, pi beilerbeiului de Rokka, 'Ali papa,gi
beilerbeiului de Adana, Mehmed papa, care abia
veniserd la ordie cu opti1e pe care le aveau
pe lingd ei, ca sA meargd in ajutorul Timipoa-
rei.
... i, iarApi, in a 18-a zi din aceeapi
lune, plecind <din oimpia Pestei> au ajuns
la o localitate numitd "Armutlu"71. In ziva ur-
mdtoare, s-a apteptat in ace1 loc sosirea tunu-
rilor cu coral:Alla. Ceata tAtAreascA a adus 2o
de "limbi" (dil), adicA iocoade, din tabra dup-

66. = 2o martie 1597.

67. . 14 aug.1597 - 3 aug.1598.
68. = 2o martie 1598.
69. Adicd principele Transilvaniei, Sigis-
mund Bdthori...
70. = 26 martie 1598.
71. "Cu pere",-loc. in Ungaria,cf.Pitoher,
op.cit., p.147 I.(dargi in a1tA parte).

Cda. 8 .977 /CbSe. 23

www.dacoromanica.ro
 442

mand. De asemenea i-a ingtiintat despre sosi-

rea "ardeleanului <adiod. Transilvania> in
ajutor.
< Mai inainte, la 1 noiembrie 1597, oasts&
musulman cu serdarul a descins in apropiere
de Weitzen, in menzilul Armudlu, apoi treoind
la Postha, s-au agezat in fa-ta unor mori de
72
lingg cimpia Koyun-Oda .>
In anal boo au venit crainicii (feriat-
(Ai) gi au spus: "Principele Transilvaniei
(Erdeloglu) asediazd de mult timp Timigoara".
S-a hotdrit ca impotriva acestuia ad fie tri-
C.44o II mis beilerbeiul de Sivas, Mahmud paga, atagin-
du-i-se oastea Bosniei gi pe unii dintre emi-
(f.55 r.) rii Rumeliei.
Inceputul campaniei impotriva Oradiei
( Varat)

Apoi, dup4 zilele aspre de iarn, s-a

apropiat primavara. Saturgi Mehmed paga, care
se Etna in cigla'ua Belgradului, rdminind ser-
dar ca gi mai inainte, era,insdrcinat s. intre-
prindd expedi0.1 gi sd mearg in partea ghiau-
rului. De aceea, el gi-a agezat corturile pe
cimpia Belgradului gi a dat porunci pentru pre-
gdtirea calor necesare, cum ar fi completarea
munitiilor.
<Anul trecut, deoarece nu se fAcuse nioi
o ispravd, o fortdreatd ca Gyr (Yanik) a fost

pierdutd> , de aceastd datd, s-au trimis

72. Poate mai bine Koyun-Ova - "Cimpia

Oaiei".

www.dacoromanica.ro
 4-43

bani (hazine) si oaste indestulAtoare.yi avind boo un

divan impArAteso, oei cunoscAtori ai treburilor de la
serhat au spus:"La hotarul Timigoarei, principele Tran-
silvaniei intinzindu-gi mina asupra cetatilor, ghiaurii
au luat fortAretele Lipova (Lime), Ingul (Yanova) gi
Oradea. Aga n, dacti in acest an nu va fi expeditie in
acea parte, scApAm din miini gi Timigoara. In acest sena
venind mahzaruri de la Timigoara, au adus gi telhisul73
serdarului <Saturgi Mehmed paga .

Gerrah Mehmed paga i-a infWgat serdarului gi

mai bine stares aoelor pSrtl. Cind <acesta> a spus cA
"odatA oe ghiaurii au tabAra in tinuturile Strigoniu gi
Gy8r este mai importantA paza acelor pArti, au trimis
in aoel an, zahire gi oaste indestulAtoare Ca ajutor
cetAtilor. Apoi, mai sdunind 01 "este nevoie sA se in-
treprind o expedi3ie impotriva Transilvaniei, deoareoe
pinA ce Tara Transilvaniei nu va fi invadatd gi atacatA,
Tara RomAneascA gi Moldova nu vor fi stApinite", cu to-
ii s-au unit in aceastA pArere. l aceasta fiind fhou-
tA ounoscut la Poart, s-a emis, in acest sons, un
hatt-i gerif, s-a urat noroo in aceastd aotiune, s-a fa-
cut havale serdarului gi I s-a trimis caftan (hil'at).
<De asemenea s-a poruncit gi lui Gazi Ghirai han sA se
uneased cu multA oaste tAtAreasod cu serdarul . >
La 14 zilkade loo674, intr-o zi de miercurioser-
darul a iegit afarA din Belgrad... gi au fost trimigi
oeaugi cadiilor de pe malul DunArii ca sA pregAteascA
zahirea.

73. AdicA raportul viziral.

74. = 18 iunie 1598.

www.dacoromanica.ro
 444

Deoareoe se hotarise expeditia impotriva

Transilvaniei, ia a 9-a zi a lunei zilhicce
C.441 I loo675, s-a inoeput agezarea unui pod de vase
(f.55 v.) pe Dundre, mai jos de Belgrad, in punctul nu-
mit Tag-Burunu76. Cu un efort deosebit, un
pod lung de aproape 85o de argini a fost ter-
minat in 18 zile. Apoi, oastea musulman4 a in-
oeput sA treaod in tinutul Transilvaniei. IA
80008?i zi, a venit un om din partea hanului
tAter gi a fAcut ounoscut sosirea sa la Rus-
oiuo.
Beilerbeii de Karamania pi Mara?, ins4r-
oinati ou paza Budei, dupd sArbgtoarea sacri-
77 au pornit din pesul Belgra-
ficiilor (Idhlt)
dului gi au plecat in floes parte <spre Tran-
silvania ? .=> . Pe la sfirpitul lunei zil-
78
hicc, 1006 , a treout pi serdarul paste po-
dul <de pe Dundre > gi s-a agezat la Pan-
oiova.
C.441 II Ingallahi teald - "dao-o vrea Alhh cel
(f.56 r.) preainalt", restul din situatia aoestei cam-
panii va fi povestit la anul care vine
Evenimentele anului 1oo779

Descrierea situatiei expeditiei la Oradea

yi anul trecut s-a trimis hatt-i humaiun
lui Saturgi Mehmed paga, care era serdar la

75. = 13 iulie 1598.

76. Sau Tag-Burnu to. - "Promontoriul de
Piatrd".
77. In turcegte Kurban bayrami.
78. = 25 iulie - 3 august 1598.
79. = 4 aug.1598 - 23 iu1.1599.
www.dacoromanica.ro
 443

serhatul ungureso. In. Excel an, fiind cAlcatA

pacea, dupa intimplArile din Agria, s-a dat
poruncii stragnioti oa 04 i se dea o pedeaps1
aspr blestematului numit Sigismund 4:Bittho-
ri> , voievodul.Transilvaniei, care, unin-
du-se ou regii ir:Europei >, se straduia ea
prioinuiasol pagube musulmanilor. "Intrind
in taxa Transilvania, se angaja s-o inoendie-
ze pi s-o dArime, s-o devasteze gi s-o prade;
apoi, prioinuindu-i pagube pi strioaciuni, sit
nL dea atentie nici unei fortarete si cetAti".
Tot.in acest sons, i-a foot trimisA gi din
partea dascalului imparateso (hooa-i gehri-
yari) 8o o sorisoare cu sfaturi.
<pup& Panoiova, undo a avut boo adunarea,
Saturgi Mehmed paga:, la 25 zilhicce 100681
a preferat al se avnet Insu1 Beoikerek gi BA
agtepte aoolo. <Schimbari in ierarhia Por-
ii.>
Sosirea hanului Gazi Ghirai
La 27 muharrem loo782, cind serdarul,
beii pi agalele de buluc (MU agalari) au
mere, din nou, la maria sa hanul ca sA-1 in-
tilneasog, s-a citit in intregime hatt-i hu-
maiunul care venise de la Poarta impgrAtiei,
atunoi, hanul gi serdarul au stat in picioare.
Dupa rulgoiune, btrinii gi ounoscAtorii tre-
burilor hotarelor le-au venit inainte pentru
sfat.

80. Adic din partea lui Hogea efendi

Sededdin.
81. = 29 iul. 1598.
82. = 3o aug.1598.

www.dacoromanica.ro
 446

c.442 II Cind au spus: pe ce drum trebuie sA se

(f.56 v.) meargii fp vara Transilvaniei spre a o prAda"
gi duprt ce s-au sfAtuit mult, ounoscAtorii
serhatului au inceput sA vorbeascA, zicind:
"Sint trei drumuri prin care se intrA in ta-
re Transilvaniei. Unul este drumul cetAtii
Lipova, altul al Sebegului gi Lugojului, gi
in sfirsit, altul este drumul Oradiei.
Cind Gazi Ghirai a spus o "cel mai bine
este sA se meargA pe un astfel de drum, /molt
dacA dugmanul s-ar opunevatunci sA se poatA
lupta", unul dintre bAtrinii hotarelor i-a
zis: "StApinul meu (padisahlm), drumurile Se-
begului, Lugojului gi Lipovei fiind tari, nu
este cu putintA trecerea lor dup cum se po-
runcegte, cAci deed dugmanul *tie, nu se poa-
te inchipui lupta gi rezistenta ice! Nu ace-
lagi aspect D. are drama Orazii, drum lat,
sub toate formele este mai intins. Gazi Ghi-
rai han 1-a mai intrebat: "Ghiaurii din opta-
tea Oradea, iegind si inchizind drumul oastel
pot prioinui pagnbe ? Dao6 aoeasta se poate,
cucerind mai intii cetatea, mai este apoi ne
voiegisAso plece ? yi dup asedierea cetAtii
trebuie sA se agtepte mult ? "Apoi, mai zi-
cind - "gdsindu-ne acolo, spre a-i linigti
gindul serdarului, &tog nigte saltinbaci arun-
c de doua-trei ori din tun, este posibilA cu-
cerirea cetatii ? "Potrivit cu aoeastA disou-
tie, ogl. mai intii 81 fie stApinitA cetatea gi
c ar fi mai bine ca, dup6 aoeea sA se piece
impotriva lui Sigismund, s-a luat hotArirea.

www.dacoromanica.ro
 447

IndatA ce s-a hotArit plecarea in acea parte,

defterdarul oastei Ekmekcizade a inceput sA prooure mu-
nitine necesare pentru stApinirea cetAtii < Oradea> .
In acest timp, de cind au iepit din Belgrad gi
pingt la sosirea hanului <tatar>, a trecut timp de douA
luni pi timpul pentru expeditie era la jumAtate. La Be-
oikerek a avut loc un popas de 55 zile pi a mai rAmas
timp putin. Pe la inceputul lunei safer 100783, Yogun
aga, unul dintre agalele din Timigoara, fiind numit oA-
16.uz4 pentru oastea is1amic4, au pornit.
S-au oprit 1Ing oetatea Cenat (Canad), D8 mar-
ginea riului Mureg (Maros). Fiind asediatA, au tras din
citeva tunuri pi ghiaurii din ea, PArdsind cetatea, au
fugit in asounzipul (cenklistan) din imprejurimi. Ceta-
tee Cenad incApindu-ne pe mlini fArA ostenealA, oastea.
tAtAreasca ajungindu-i pe ghiaurii fugiti, pe unii i-au
ucis pi pe cei mai multi i-au fAcut prizonieri. In aoeea-
gi zi, dupti ce au fost ucipi aproape 15o de ghiauri, in
fata cortului serdarului, tinutul Cenad a fost acordat
lui cakgaki Ibrahim bey, pe atunci, naz1r84 de Belgrad.
<Versuri satirice ale lui nipangi 'Abdi Celebi pe
seama lui Sakgaki.
Mergind de aoolo, s-au apezat la capAtul unui
85
munte, la poalele unei pAlAnci numite Vi1agop Dupii

aceasta, cind s-au agezat in gesul cetAtii Arad, gA-

sind-o parAsitii, au stApinit-o.
Pe atunoi, venind un sol de la principele Tran,
silvaniei (Erdelolu), acesta a adus scrisori care spu-
83. = 3-12 sept.1598.
84. Nazir - "observator", un fel de inspector;terme,
nul a intrat pi in 1.rom.;BrAila a avut un ast-
fel de nazir (Cf.IO.,II,2,p.271.).
85. = 13 sept.1598.
www.dacoromanica.ro
 448

neati:"MAria sa hanul sA ne impaoe ou majesta-

tea sa.padigahul". In aoest timp, plouind foar-
te mult, a pricinuit greutAti oastei.
La 9 safer 100786 9 a sosit ou oastea
provinciei sale Mustafa paga, beilerbei de Er-
zerum. La 13 safer 87 oastea musu1mana a-tre-
,

out ou mii de greuthg apa Mures gi dupA oe a

traversat pe marginea ei, la oiteva conaoeta
desoins la capAtul unui pod din preajma unei
palAnci virane, numitA "Bey". Acolo, oastea
88
din Gyula (GUle) 1-a intimpinat pe serdar
gi 1-a proourat douA tunuri "Bada1uska"89,unul
din Gyula gi altul din Timigoara.
In zilele de 25 gi 26 safer 1oo79 , au
treout ou mii de greutAti oiteva riuri gi 10-
ouri mlAstinoase gi in al 8-lea oonao (menzil)
au ajuns in gesul Oradiei, unde a sosit gi
C.442 II Yusuf paga, beilerbei de Vaa.
(f.57 r.) Hanul, despArtindu-se de looalitatea Ce-
nad, a pleoat pe un alt drum ca s4 prade tara
dusmanA, apropiindu-se de Oradea. La 29 safer
91
1oo7 , s-au agezat sub cetatea Oradea.AoeastAt

86. = 11 sept. 1598.

87. = 13 sept. 1598.
88. In romneste se numia Gildu.
89. In izvoare apare gi in alte forme: Ba-
caluOca, Dedelugka, Beceluska eto.;
0 categorie de tunuri otomane mai maxi
decit tipul zis Pranki gi mai mic ca
Marten. (Cf.M.Sertoglu, op.cit.,p.26).
9o. 27 gi 28 sept.1598.
91. 1 ect.1598.

www.dacoromanica.ro
 449

cetate, fiind intro Transilvania gi AUstria, era o for-

tAreaVg bogatg pi infloritoare, ou varoguri in impreju-
rimi. Era aga de intinsg pi puternicA, inoit putea BA in-
oapl'in ea 2o 000 de ostagi. Ville sale, in afarg de va-
rogul sgu ou olgdiri, se intindeau ping la Pasta, oum ar
fi de la zidurile Istanbulului ping la menzilul lui Da-
vud paga.<Cenadul> era un ora aga de mare, ale ogru1
grgdini gi bostane frumoase ouprindeau imensitatea ceru-
lui, incit nu se poate desorie. Mai inainte de aceasta,
intrind in cetate citeva mil de ostagi austrieoi, de vreo
doi an1, se intgriserg (musallat),acolo, iar neamul ma-
ghiar s-a agezat in sate pi oomune.

Lupta gi asedierea Oradiei

Mai inainte, oind oastea tAtar a atins varogul,

ghiaurii care erau aoolo au legit gi s-au incgierat timp

de 'so zi gi o noapte. In sfirgit, vitejii tgtari au dat

foo oragului. Atunci cind ttarii gi-au soos familiile
92
gi trgeurile (koci) gi au fugit in altA parte, tg-
t

tarii le-au ajuns din urmA pi uoigindu-i pe oei marl,

au puB mina pe o pradg bogatg. Dupg aoeasta, hanu1 tg-
tar gi serdarul, sftuindu-se ou mai marii oasteio opus:
"Este indeajuns BA ruingm Vara dugmanului sau este mai
bine sA ne strAduim pentru stgpinirea cetAVii Oradea ?
Atunoi, toti au strigat intr-un glas og nu este potri-
vitg pgrgsirea unei cetAVi aga de puternice,apropiatg
de stapinirea otomang,care este lacAtul Transilvahiei gi
Austrieitgitin drum, obstaoolul cel mai puternio al bles-
temaVilor. Gsind og este potrivittaceasta pArere la
1 rebiul-evvel, intr-o zi de vineri <loo7> 93, au intrat

92. Koci, termen ung.kocs - landou;-a intrat pi in

I7F6m. veohe sub forma de oocie.
93. = 2 oct. 1598.
www.dacoromanica.ro
 450

in casele de piatrA impodobite ale oragului gi a fost

nevoie ()a sI se sape ganturi. Apoi, au inceput 8-0 batg
ou oele trei tunuri pe care le aveau.
La inceput, insArcinati numai ou ruinarea tinu-
turilor dugmane, n-au adus tunuri gi alte unelte pentru
ouoerirea de cetati, gi timpul se imputina. 0 oetate aga
de puternica era de la sine inteles cat nu era ou putin-
ta ea fie luatd intr-un timp aga de sourt, dar dupa pa-
rerea serdarului, aceasta fiind totugi ou putintA, era
desigur o mare greseald.
Bombardarea ei s-a inoeput ain timp, dar s-a
vazut o6 este foarte solidd gi intarit. Deoi, a fost
gregita parerea acelora care spuneau, la inceput, ea
"vs fi oucerit numai ou citeva aruncaturi de tun" ;acum,
<acestia > au inceput sA zioa: "Odata, unul dintre
regi, dupa ce a asediat-o timp de 45 de zile, nereugind
s-o nuoereasca, s-a retras ruginat".
Cele trei tunuri nefiind de ajuns, i-au mai ce-
rut beilerbeiului de Agria, Sofu Sinan page., cruia i
se acordase mai inainte provincia Anatoliei. <De aceea>
i s-a dat firman prin care i se poruncea: "SA vii la or-
die gi sA aduci zece tunuri, impreunA ou cele necesare,
care sint la Agria". Neglijindu-se raspunsul gi cind se
repeta porunca cItre capu-cheheia94, ounoscut sub numele
de "Bur tilkUsi-og1u"953acesta mintia mereu prin ram-
punsurile pe care le dadea:"A sosit gtirea, tunurile slat
incarnate in harabale, bivolii pentru tras sint adunati
din satnle Agriei". In sfirgit, n-au venit munitiile de

94. In text: kapu-kethuda, un fel de administra-

tor, intendent.
95. "Fiul vulpoiului de munte".

www.dacoromanica.ro
 451

la Agria pi s-au strins putin cite putin pulbe-

rea pi munitiile eisite in 0.14ncile din impre-
jurimi. Acestea au fost intrebuintate pi n-ali
ajutat la nimic. Am pus vreo dou6 mine (1414
Aar oetatea fiind puternic4, nu e-a resimtit,
deloo".
In Boast timp, oeata t6tAreasc6, de cite
ori voia s4 meargA in incursiune, eerdarul rat-
pundea:"Dao4 o vrea Allah, dupA cucerire, mer-
gem impreun4". Neingtiduind t6tarului pi oastei
C.443 I de akingii sA intreprind6 incursiune, i-a Meat
(f.57) fr rost, tinind pe loc atita oaste dorniog 86
galopeze. Allah este intelept, atunci a plouat
mereu, mai mult de 4o de zile, pi din prioina
atitor ploi, oimpiile pi vAile au Post inundav
te. Deoarece imprejurimile oetI1 erau din pa-
mint moale pi avea multe pArti cu mlaptinioas-
tea a-a z6prIcit. Torentii au ndpdit peste me-
terezele ienicerilor pi au fost umplute cu no-
97
roi. Comandantii (zabit) au suferit mult,de-
oarece noroiul ajunsese gi in corturi. Riul din
orag, umflindu-se zilnic, nu ingAdula trecerea
in tabArd, nu se putea merge de la un cort la
altul. Furia vintului era aga de puternicd,in-
cit smulgea gi arunca VArugele corturilor. Pi-
cioarele vitelor se infundau pind la burtA.Gloa-
ta s-a hrAnit, citeva zile, cu carne de oaie gi
de vacd, gdsitd din belgug. Au cumpdrat oi ou

96. In sons de canal sau tunel subteran,a

intrat gi in 1.romnd.
97. Termendl de zabit, mai mult in sens de
stApinitor, -E6Eatictor gi ofi4er, a in-
trat gi in 1.romdad.

www.dacoromanica.ro
 452

cite unul sau doi aspri. Cimpia Orgzii se umpluse de tur-

me, tele mai multe fiind tirite de la raia'ua98 Solnoou-
lui gi o mica parte de la raia'ua dugmang.
Dar blestematul, cAruia i se spunea "ardelea-
nul" (ErdeloAlu) 99 se intarise in munti greu de tre-
,

cut. Oastea musulmang, dupg ce se zApAcise de atitea su-

ferinte gi pe oind era desnAdAjduita din pricina toren-
tilor gi mlagtinilor, deodatg au venit "crainicii" (fe-
ryatci) ou mahzarurildin par-tile Budei, spuninds"Vreo
8o 000 de ghiauri, dupg ce au distrus Buda veche, au
chinuit gi au ucis populatia <garnizoana sa, scum
au asediat Buda ou tunuri mari. Daog ajutorul va fi no-
glijat, Buda ne va soaps din miini. 9i, mai inainte de
aceasta, venind in fiecare zi cite un crainio cu arzuri
pi mahzaruri, spunea:"Sintem pe oale sd ne indreptam
spre Weitzen (Wag) gi Buda. In acest timp sintem in ag-
teptarea tunurilor din Agria. Dugmanul care vine este un
dugman puternio. Nu se poate face fa-tA numai cu trimite-
rea a 2 000 de ostagi'l Din aceasta pricing, serdarul si
oastea sa au fost oupringi de grijd gi panicg; cind oas-
tea musulmang, 1egata de suferinte, a ramas in fata Org-
zii gi cind ghiaurii au venit asupra Budei, s-a rgspin-
dit zvonul cg Mihai<Viteazul > , gtiind og este ocazie
de pradd, a trecut, de asemenea, Dunrea in partea Nico-
polului,<:unde> 1-a atacat pe <Ahmed:>Hafiz pagal gi
i-a pricinuit mari pagube.

98. Adicg populatia, locuitorii.

99. Principele Transilvaniei.
loo. Post sangiacbei de Bosnia, care a fost insgrci-
nat ou paza tgrmurilor dundrene, apoi a fost nu-
mit (1600 ) al doilea vizir.

www.dacoromanica.ro
 453

C.443 II In acest timp, de cite ori neamul tad

(1-58 r.) reso cerea invoire ca sal meargd in incursiu
ne, ca sA devasteze Transilvania, serdarul
rdspundea:"Dach o vrea Allah, dupd ce vom
ouceri cetatea, plecdm impreuna". Dar cu
aceastd speranta degartA, timpul trecea, ce
tatea na lost cuceritd. Astfel, nedind in
voire incursiune, atit thtarii cit gi (pastes
de akingii au fost tanuti pe loc. Din cauza
gerului, miinile gi picioarele nu mai rezis
tau.

Intoarcerea oastei musulmane spre

Belgrad

Nefiind cu putiatd cucerirea cet4t,ii Ora

dea, sau ridicat din Data Ed sub pretextul de
a salve Buda, gi au plecat spre Solnoc. Din
pricina ploilor multe, riurile de pe drum
sau umflat ca Marea de Oman. Degi Inca de
la plecarea <zspre Oradea > i se recomanda
se pagei de Timigoara, Ismail page, Fad cons
truiascA poduri, totugi acesta na dat nici
o importanta gi na pregAtit nici un pod.
La venire, au trecut numai trei riuri gi
numai unul avea pod. La intoarcere, trebuind
s treacd cu bArcile 12 riuri marl, fiecare
a fost trecut cu mii de suferint;e gi nenoro
ciri. Animalele fArd socoteald, ale multora
au pierit in apd, gi din cauza gerului multj
<ostagi>sau imbolndvit. 0 bund parte a
oastei hrdninduse, din lipsd de provizii,
numai cu griu, sa imbolnovit de dizenterie,
a cAzut gi 8 rdmas pe loc. Tunurile erau tre

www.dacoromanica.ro
 454

cute pest apele despre care a-a vorbit,f1x1

trase cu pripoane.
In aceast4 expediO.e, Kogia (Koca) Murad
papa, care era belerbei de Diarbekir, gi Mah-
mud papa, beilerbei de Alep, i Sofu Sinan
papa, fiecare intrind in cite un jug, au
tras de tunuri. PopulEq a, dup6 cum a volt,
s-a facut niirtapa la astfel ds nenorociri.
Mai inainte, din Gyula pind la Oradea au
mere trei zile, de aceast6 data, au venit
in 12 zile, cu mii de suferin03. Din cauza
gerului, a foamei pi a lipsei de provizii
auto de oameni se impotmoleau in mlaptini.
In cimpial Gyulai a venit la crainicie
Iskender bey, chehaia lui Teriyaki Hasan pa-
pa, devenit apoi papa, pi a insistat pentru
ajutor, deoarece cetaVile Wesprim, Palota pi
Tata au fost cucerite de austrieci. Urnindu-
se de acolo, au venit la Solnok. La Gyula pi
Solnok i-a iscat cearta mare pentru hrana.0
piine se vindea cu un galben. Acolo a avut
loc un popas de o zi. Mai inainte au venit
cu sneranta c6 aici sint preg5.tite vase ou
merinde. Dar oastea a vazut cA pe riul Tisa
nu este nici o urma de cordbii cu zaherea.
<Oastea, lihnit de foame, se razvratep-
te pi ienicerii, apucind cite un par, 1-au
lovit pe serdar pe cind fugea, rarlindu-1 la
cap in multe locuri. L-au acgrit i, la un
moment dat, i-au jefuit bucataria pi c6mara
(kiler). Nu este nici o indoia16 cd, daed nu
se opuneau comandantii lor, ii sfipiau in bu-
C.444 I. c60..Renuntind la Buda,turcii pleacA la Se-

www.dacoromanica.ro
 455
(f.58 v.) ghedin, uncle gasind cornii cu zaherea pe
Tisa, oastea a prins puteri. Intre timp, a
sosit gtirea ca varogul Budei a fost incen-
diat pi darimat gi multi dintre locuitorii
sai ucipi; amarit gi zapacit, serdarul se
imbolnavepte. A fost o campanie nenorocitA,
oare a adus foarte multe pagube.
Scrisoarea lui Hogea Sa'deddin catre ser-
darul Saturgi Mehmed papa. <Acesta, fiind
prieten ou serdarul, i-a trimis o scrisoare
au sfaturi gi repropuri, aratindu-i gregeli-
le > i-a Boris: "... in al doilea an vi s-au
indeplinit toate dorintele gi pe cind vi s-a
trimis oaste far6 socoteall, apezind pod spre
tinutul Transilvaniei, ati znovit 55 de zi-
le; ati stat agteptindu-1 pe maria sa hanul
<tatar> gi s-a facut ounoscut dupmanului
in ce parte veti pleca. De asemenea, dupma 10
a simtit teama gi lipsa de cutezanta de a
inainta, slabiciunea pi numarul mic al oas-
tei. eiderea atit de lunga a fdcut ca oastea
sa fie inchisa ca intr-o sorisoare, pi inte-
legind desnadejdea Idupmanul gi-a retras po-
verile (agirlik) in munti.
In timp ce ti s-a trimis de la Poartli
sorisoarea padipahului poruncindu-ti: "Nu
este an pentru cucerirea de cetati, ea faci
inoursiune in Transilvania gi s-o devastezi",
ati zabovit pentru doted cetati pi ati ramas
pentru iarna. Inainte de inlaturarea primej-
diei duprane, nu era potrivit sa va pierdeti
timpul cu luarea a doua cetdj. i daca le-
ati cucerit, nu semanau ou cetatile luate de
la noi, gi cu acestea dugmanul nu slabia...

www.dacoromanica.ro
 456

Inainte de intilnirea taberelor, s-au

trimis hatt-i humaiuAuri repetate,care spu-
neau:"Trimitind multe cete de oaste otomand
C.442.11 pi multd oaste tAtgreasod in Transilvania
(f.59 r.) (Erdelistan), ad faceti incursiune (akin),
sA ardeti si sd ddrimati tot oeea ce are,sd
invadati pi sd-i pustiiti toate tinuturile.."
In ciuda poruncilor impArdtesti, din nenoro-
cireou s-a fgcut nici o ispravAtintr-adevdr
pentru cucerirea cet4tii nu s-a flout nici
o preg4tire; cu trei tunuri, apezindu-v in
fata unei fortdrete puternice ea Oradealati
fAcut ca oastea sd sldbiased gi pentru cd
nu 8-8 dat atentie pentru paza hotarelor
(serhat), Buda gi imprejurimile ei au fost
pnidate. Fdcind ca oastea otomand sa aptepte
sub zidurile Oradiei, ati inchis ca intr-o
scrisoare pi oastea tdtdreasod. Oprindu-i pe
cei care voiau 84 facd incursiune pe pdmin-
turile dupmane, inlduntru Transilvania a rd-
mas in pace. Voievodul Transilvaniei <Sigie-
mund Bdthori> , pe cind,f4rd sperantd, era
victorios asupra oastei noastre, Mihai n-a
pierdut ocazia, tarile sale fiind in linipte
*i vdzind Co. oastea noastrd este legatd in
fata cetdtii gi neavind nici o teamd dinspre
pdrt,ile Transilvaniei, s-a pus pe capul ta-
rn noastre pi a jupuit pielea de pe popula-
tia acelui tinut..." <Alte mustrgri fdcute
C.445 I.
serdarului Saturgi. Menmed pasa pentru pagu-
bele pricinuite familiei osmane in cursul
ultimilor doi

www.dacoromanica.ro
 457

NAvala ghiaurilor asupra cetAcilor

Wesprim (Pesprim), Palota,Papa,Tata
gi prima asediere a Budei

IndatA ce s-a hotArit plecarea vitejilor

musulmani in Vinutul Tranailvania, serdarul
ghiaurilor, Maximilian, s-a adunat, in apro-
piere de cetatea Ianik, cu toti acei care
veniseri anul trecut in ajutorul sAu. Ast-
fel, ap venit 5 000 de clAragi de la
101
frinci , 12 000 de pugcagi cu oastea ita-
lianA, de asemenea gi fratele sdu, hert:ogul
Mateiag, cu austriecii, germanii 7i alti os-
tagi ghiauri, paste 6o 000 de pedestragi gi
cA1Are0., gi s-au sfAtuit ca sA ajungA in
ajutorul principelui Transilvaniei. Dar ser-
darul, asediind cetatea OrAzii, principele
Transilvaniei s-a ascuns in munti prApAsti-
ogi. Atunci, ei au spus cA "nu este nevoie
de atita ajutor, hotarele Budei rAminind pus-
(f.6o r). tii, este timpul sd asediem cetatea Buda..."
Vitejii musulmani, careErau asedisqi,au
facut tot oe au putut. Au trimis, una dupA
alta, scrisori pentru cerere de ajutor (fe-
riatnameler) serdarului <Saturgi Mehmed pa-
ga > gi hanului tatar <Gazi Ghirai>, care
erau sub cetatea Orzii. Ei au cerut ajutor
spunind:"Dacii nu veniti in persoanA, cetatea
ne va scApa din miini...". Dar tAtarii gi
unii dintre ostagi, fiind la sedierea<Orazii>..

lol. Frinc (rom.Frincu) - european.

www.dacoromanica.ro
 458

iar altii impr5stia0. in acele pr1, n-a

fost cu putinth sA piece. <Numai hanul ti-
tar a reugit BA trimita vreo 2o 000 de VA-
tari, sub comanda lui Bektag papa ...>
C.445 II Postul lui Sinan paga, mort in luptele
din varogul Budei, a fost dat beilerbeiului
de Buda, Mihalicli Ahmed paga, gi Buda a
lost acrodatA lui Div12 Suleiman paga,bei-
lerbei de Timigoara, care aoum era in oaste;
de asemenea, au trimis acestuial unul dupA
altuloapte bei de sangeaci gi citeva sute .

de ostagi de buluc (MU), cu solde mArite.

Asediul Budei a durat 4o de zile...
Infringerea lui Had= Hafiz pasa la Ni-
copol prin violesugul lui Mihai cel afu-
risit.

(f.6o v.) Mai inainte,Hafiz Ahmed paga, beilerbei

C.446 I de Bosnia, fiind insArcinat ou paza trmuri-
lor Dundrii, plecase la hotarul Vidinului.In
luna rebi ill-evvel din aoest an 1007 1o3 a
a foot numit pe ling6 el stApinul Adanei,Ra-
mazanzade 4:Ahmed pa*a>, pentru slujba de
pazA. Cu citiva sangeacbei, ridicindu-se gi
pleoind din Vidin, mergeau pentru pazA in
pArtile Rusciucului gi Silistrei, gi pe drum
s-au agezat intr-un loot intr-o cimpie,numi-
tA Senadinl4 , in apropiere de Nicopol.

1o2. Div inseamn5"mare, arias", de aicit

divan.
1o3. = 2 oct. - 31 oct. 1598.
104. Senadin - Snadin, greu de identifi-
cat .

www.dacoromanica.ro
 459

Rebelul voievod al Tarii Romnegti, Mihai,pina

la inoeperea expeditiei in Transilvania, apuca drumul
ointei gi popaintei pentru rasooala ea. Dar indata oe
se af1 o oastea otomana a ramas legata de Oradea, a'
inceput sa-gi dea la iveall viclegugul. A trimis in so-
lie pe un afurisit, ou numele de Dimo, la <Ahmed.> Ha-
fts paga gi i-a flout ounoscut og "care invoire sm-i im-
bratigeze picioarele gi at este pregatit, din nou, pen-
tru incheierea pacii gi primirea supunerii".
Solul oel giret, intilnindu-se ou Hafiz paga,
gi-a agezat pe tarmul Dunarii cortul sau maret, impodo-
bit gi ornat in mod fastuos. Apoi, a inceput sa agtepte
treoerea lui Mihai cu corabiile.Dar oind s-au vazut pe
drumul indepartat trAsAturile (koci) acoperite ou postav
rogu, 1-a intrebat pe blestematul de Dimo, solul lui Ml-
hai, oe sint acelea ? care a raspuns zicind: "Sint har-
balele au visierle (hazine) 105 gi daruri". Fiecare cre-
zirid ouvintul solului, pe cind le agteptau pe acestea,
1-au vazut pe dugman pi in partea opus. Fiind fara ar-
me, 1-au inconjurat (seyre dulan balka koydllar) . Oas-
tea ratacitului (zal) de Mihai era de paste 2o 000, pe
oind a lui Hafiz papa abia daca era de 3000 de oameni,
ci oei mai multi nici nu aveau asupra lor arme de lupta.
Dar "harabalele au daruri", vazute in departure, erau
care au tunuri. Ghiaurii cei blestemati s-au apucat de
lupta. Dupa o mica bdtdlie, neputind sd reziste,4i-au a-
les fuga.Din cauza acestei nenorociri,care a apdrut pe
neagteptate, Hafiz paga gi-a perdut mintile,fiind in-
vins,s-a intins pe gindul calului gi a fugit in rdrtile
Tirnovei.Multi credinciogi de-ailuigaziomedl6auiruritgi

105. Adica au avutii, bogatii; hazine inseamna gi

tribut; rom.hazna (cf.I0, 11, 1, p.214-215).
1o6. Adica mahomedani, musulmani; turci.

www.dacoromanica.ro
 4Clo

o bogtie mare a incaput in mina ghiaurilor.

DupA aceast victoria, Mihai cel ratacit a
asediat cetatea Nicopol. Dar multA oasteldin-
tre locuitorli Dobrogei 107 pi Zagrei, s-au
strins gi au dat atao pentru alungarea dup-
manului. DupA 2o de zile de luptA cu popula-
t48 cetAtii, cind au vdzut cd sint atacati
pi din afard, au renuntat la asediu, au tre-
cut Dundrea gi au pleoat spre partea Bucu-
reptilor.
Se povestepte cd, toatd avutia lui Ha-
fiz paga a foot devastat4 pi prddata. Haina
(libas) pe care o imbrdca pi turbanul (sell-
mini), cind au fost aduse blestematului de
Mihai, ingimfindu-se mereu cu hAinie, a im-
brAcat o femeie upuraticA cu turbanul
gi cu haina papal. Apoi, a arAtat-o oas-
tei sale pi ridea cu hohote spunind: "vede0.
ed. 1-am prins pe serdar; nu este nici o deo-
sebire intre acela gi aceasta".
DupA aceasta, mai sus-numitul pap4 a ve-
nit la Nicopol pi pi-a reparat locurile rui-
nate ale cetd-W.i; dar pe end era in tabarA
de lama, la Hezargrad, a fost numit de la
Poarta impartiei eel de-al IV-lea vizir,Mah-
mud papa, pentru paza trmurilor Dundrii.
0.446 II <Bazindu-se pe cronica lui Hasan Beyzade ,
clnd
(f.61 v.) autorul povestepte oA atmidismrdarul desoinee-
se in cimpia Filipopolului, sosise solul din

1o7. Ed. a III-a, p.205 este grafiat'

gre0.t Biruge in loc de Dobrice.

www.dacoromanica.ro
 461

partea lui Gazi Ghirai han, de la paza cetLi-

ll Sonbor. Apoi, dupa ce s-a inchinat Abdul
Aziz aga, Saturgi paga a acordat oa feuda
(ar alik) tinutul Silistrei fianului de mai
EILIS

<Ibrahim paga a 3a oara mare vizir gi ser-

dar impotriva cetatii Uivar gi omorirea fos-
tului serdar Saturgi Mehmed paga pentru ege-
(f.62 v.) cul de la Oradea. >
0.448 I 109
Evenimentele anului loo8

<In timp ce Ibrahim paga inainta spre

Uivar, hanul tatar Gazi Ghirai, suparat de
strangularea fostului serdsr, se retrase bol-
nav la Sonbor, dar este invitat sa partici-
pe la expedi-ge.>
Dar dup o gedere de vreo sliptlxina aoo-
10, la 7 safer <1008>110, a sosit Balikci-
zade Mustafa ou solul Transilvaniei. La 29
a lunei august, cind au descins la oapatul
unui ghiol (al) de pe tarmul Dunarii, a ve-
nit scrisoare de la Gazi Ghirai i(despre par-
ticiparea tatarilor la expeditie> .
La 22 rebi'lll-ahir <1oo8> dupa ce
au trecut apa Ampoiul (Ibiul ?) gi riul
Oradea (Varat), s-au asezat.in gesul Orazii,
lined lacul (01U) Sekmehal. Oastea trimisa
pentru incursiune a adus un nomar de prizo-
63 v.-64- re
nieri gi vite...

1o8. Nota Bautitlu marginal; adioa lui

Gazi Ghirai al II-lea.
1o9. =24 iu1.1599 - 12 iu1.1600.
llo. 29 aug. 1599.
111. . 17 noiembrie 1599.

CO(1 077 Fuse 24

www.dacoromanica.ro
 11E2

C.449 II
Supunerea frincilor din cetat a Papa

Cei 3 000 de frinci veni0. in ajutorul

Austriei, fiind pupi la paza cetdtiii Papa,
nu primeau solde pi nu se intelegeau cu ma-
ghiarii, de aceea s-au supus turcilor; in
orice expeditie, aceptia au dat dovadd de
vitejie . Cu ocazie intreprindelii expedi-
tiei la Hotin de cdtre sultanul Osman, in
alaiul impdrdtesc erau pi citeva sute de
frinci, care erau rdmdgitele acelei cete.
La asediul de la Hotin, n-au pierdut nici 0
clipd. Mai cu seamd pentru omorirea ghiauri-
lor rupi pi cazaci, lua0. vii (sakaalibe),
C.45o I Ii intindeau pe sticle inctIlzite la foc,
(f..64 v.) Ii fdceau frigrui (kebap) pi ii fdceau s
moard in chinuri groaznice.
Calitdtile demne de laudd ale serdarUlui
Ibrahim papa

<Descriind unele calitdti ale ma elui vi-

zir Ibrahim papa, autorul epune> : In san-
giacul remendriei pi in p rt a Timi rei
erau fldcdi voinici pi raiele potrivite pen-
tru luptd; cu tatii veniau ei inpipi <la
Ibrahim pa?a> luind steaguri, au fdout
,

intelegere ca sa meargd pi ei intr-o aripA

112
(kol) pentru inldturarea rdutdVilor. Da-
rul pi favoarea sa pentru comandangi lor
era ca ad aibd deasupra lor <1111534at > o
pisld de Salonic (Selanik kecesi),modelatd

112. Kol tc. inseamn5. ad "brW.

www.dacoromanica.ro
 463

in chip de leu. Apucind aceasta, cei pome-

niti, dintre raiele, mergeau fAlindu-se .
<StrAdania lui Ibrahim paga de a-i cigtiga
pe supugii cregtihi de partea turcilor.>

Ascultarea gi supunerea lui Mihai

<Viteavul>
113
DupA infringerea lui Hafiz pnga,GUzelge
Mahmud paga, fiind in fruntea spahillor mu-
sulmani, s-a indreptat impotriva lui Mihai
<Vodri> . Dar rAutAciosul de Mihai, fiind
sfAtuit de raia'ua Thril Rozlanegti, s-a an-
gajat ca eA trimitA avutia haraciului (mal-
i haracin) indoitd,pe care trebuia s-o p16-
teascA mai inainte, an de an; dar acerut
sA i se acorde voievodatul. Acesta, in oursul
lunei rebi' Ul-ahir <loo8> 114 1-a rugat
,

pe sus-numitul pagA sA intervinA <la Poar-

tA, in acest sena ,

C.452 <Aducerea in captivitate a hanului Si-

(f.65r.-65vOmon din Georgia, rscoala gelaliilor pi apa-
ritia rebelului Kara Iazigi ...>
115
Evenimentele anului 1009
(f.66 r)
<Plecarea marelui vizir gi serdar, Ibra-
C.451 II
him paga, la Kaniga gi sosirea lui Teriyaki
Hasan paga, cuceritorul cetAtii de mai sus.>
Cind au trecut podul de la Essek (8sek)

113. GUzelce tc. - "Ce1 frumuger; In

Hurmuzaki rup1.11, vol.11/1895 este
trecut Gioeldi !Era pe atunci a
IV-lea vizir.
114. 21 oct. - 18 noiembr. 1599.
115. . 13 iunie 1600 - 1 iu1.16o1.

www.dacoromanica.ro
 464

(1:.66 v.) tuiurile (tug) au fost intoarse spre partea

dreaptd gi trimise spre tinutul Babofoea116,
In acest timp a venit solul ritutdciosului de
Mihai <yea> , numit Dimo, aducind dartiri
117,
gi scrisoare. La 16 safer < loo8> clupd
ce a trecut podul, solul de mai sus a fost
Impreunat g i trimis ou reisul efendi (reis
til-kUttab) Hamza efendi, la Poarta impart-
Viet.
< Plecarea turoilor la cetatea Siklog pi
0.452 I luarea unui tun care arunoa ghiulele marl de
(f.67r.-68v.)cite 18 ocale, luptele de la Bobofoea cu- si
cerirea cetdtii Kanisza.

f.69 V. Pricina mazilirii caimacasului Hafiz

pa$a
0.455 I Mai 1nainte de aoeasta, pe cind <Haul's>
Ahmed paga Indrepta o exped10.e spre Kanisza
afurisitul, numit Dimo, solul rdzvrettitului
Mihai, venise la generosul serdar gi marele
vizir Ibrahim paga pentru situatia oetAtilor
Ineu (Yanova) p l Lipova (Linve).
Generosul serdar Ibrahim paga, alturin-
du-i lui Dimo pe Yazigizade, oare se gdsea
pe 11110 reisul efendi (t11-ktittab), 1-a tri-
118
mis ou unele arzuri la Inalta Poartd,Aoes-
ta <serdarul> ca sA simuleze o anumitd
prietenie fat de Mihai <Vodd>, 11 recoman-
dose pentru salvarea color doud oetAti<Ineu
gi Lipova> .

116. Babocsa - loc.1n Ungaria,ouceritide

turd '. in oct.1566,cf.Pitcher,op.oit.
p.147 III.
117. .5 sept.1599.
118. De la Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro
 465

Atunci cind mai sus-amintitii <Dimo pi Yazi-

gizade> au ajuns la Poarta impdratiei, se gAsea caima-
can Hafiz Ahmed papa, pomenit mai sus. Mai inainte, cind
Hafiz Ahmed papa se afla la paza Nicopolului,Mihai venise
cu piretenie asupra sa pi fdcuse ca acesta sA fugd invins.
Mai sus-numitul Dimo, sosind ca sol in numele lui Mihai,
11 inpelase pe papa zicindu-i cd vin harabalele visteri-
ei (araba hazinesi) apoi, carele acoperite cu postav ro-
pu, pe care el le ardtase drept care ale vistieriei, au
iepit care de tunuri ale lui Mihai,pi Mihai, atacindu-1
deodatd, a prddat avutia pa*ei omorind multi oameni. Data
cd acea ranchiund (ukde) a rAmas in inima papal, pi de a-
ceastd data, cind el a venit in persoand, papa119 voind
sA se rdzbune pe acel blestemat, a cerut aentinta (fetva)
de la peihul islam Sun'ullah efendi pi marele muftiu
i-a dat o fetva cu explicatie amAnuntitd spunind: "Intr-
adevdr, atit Mihai cit pi solul sdu blestemat pi viclean
'fiina plini de rautate, angajamentul pi credinta lor
fund potrivite nici intr-un chip cu periatul, amindoi
trebuie sa fie distrupi *i ucipi". Potrivit Cu aceastd
fetva, Hafiz Ahmed papa, far& sd piardd o clipa, 1-a omo-
rit in chinuri groaznice <pe Dirac>, spinzurindu-1 de
piept (bglir). <Afard de aceasta, Hafiz Ahmed papa a avut
neintelegere cu marele vizir Ibrahim paoa, la Kanisza, ne-
tinind seama de o porunca impdrdteascd pentru serhaturi.>
Desigur, aceasta s-a adAugat la cazul lui Dimo pi astfel
marele vizir <Ibrahim papa> a fest martor la aceste doud
trdddri <ale lui Hafiz Ahmed papa). Aceastd situatie i-a
venit greu serdc;rului pi de aceea a trimis arzuri la mdria
sa valide sultan120 mama.padipahului,pi la marele eunuc

119. Hafiz Ahmed papa pe atunci era kaymakam pasa,adi-

cd tinea locul marelui vizir Ibrahim papa.
12o. Venetiana Baffa, sotia lui Murad III pi mama suit.
Mehmed al III-lea.

www.dacoromanica.ro
 1166

soriindu-le:... "degi se impunea, atit dupA

judecat cit gi dup6 geriat, ca solul Dimo
BA nu fie supgrat, totugi el a fost ucis gi
de aceea, de atunci incoace n-a mai venit
nici un solo gi poarta pcii a ramas inchi-
BA. Dar nici din partea aceasta nu s-e dua
121
nimeni la impArat (kiral) gi tratativele
de pace <cu Austria> au ramas pe loco re-
nuntindu-se la acestea... Toate acestea ara-
tA ch pArerile serdarului BA nu fie luate in.
seamA... degi el este sfetnicul padigahului".
yi indatA ce aceastA ecrisoare a serdarului
Ibrahim papa, cu atitea pgreri bune, a ajune
0.455 II la padigah, indata, Hafiz Ahmed paga a fost
mazilit de la caimacamat.
(f.7o r.) <In locul ski a feet numit caimacam Ye-
migci Hasan papa> ...

Infringerea oastei rAzvrAtitului

Mihai

De mu14i ani incoace < Mihai vv. > pro-

vocind rAscoale intr-un chip foarte mare,in
pArile TArii Romnegti, Transilvaniei i.
Moldovei, a pus mina, cu viclegug pi *irate-
nie, pe acele tinuturi. Mai inainte de aceas-
ta, pe cind tulburarea i rAscoala lui Mihai
devenis3 continuA, a fest trimis, in,acele
pArti, cu castea pe lingA el, serdarul vizir
Mahmud paga. Acesta, impreunA cu p'ban pap.)
beilerbei de Cipru (Kibris),care se afla cu

121. Rudolf al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 467

flota la paza tgrmurilor Dungrii, au trecut cu galerele

(kadriga) in partea Trii RomAnegti. Lui Wban paga
se dgduse firman pentru repararea oetI1 Giurgiu (Yer-
kfttl), uncle sg zideascg o puternicg fortgreatg gi sg fa-
cg un pod foarte puternio paste fluviul Dungrea. Odatg
ce s-a inceput construirea lui, vitejii purtAtori de vic-
toria au fAcut incursiuni in toate partile Tgrii RomAns0d,
au pradat gi au jefuit tara rgzvratitului de Mihai<Vo-
dg>.
Atuaci cind oastea musulmang ajunse la oragele
Bucuregti gi Tirgovigte (Teragote), Mihai cel rAzvrAtit
a trimis asupra oastei musulmane, cAlguzitg de victoria,
pe insugi sfetnicul pi serascherul sAu, blestematul nu-
122
mit banal Calotg (Kalit) , ban de Cratova (Karaciova) 9

ou multg oaste. Cind a avut loc lupta, cu sprijinul lui

Allah cel puternic, oastea musulmang obtinind victoria,
cea mai mare parte a blestematilor a fost fcutA pradg
de ascLtigul sdbiilor strAlucitoare. De asemenea gi ser-
darul lor, fiind musafir in lumea cealaltA, <turcii>
au venit la divanul impArAtesc cu tigva sa, cu steaguri
avind virfuri aurite, cu tobe gi timbale.
De asemenea, gi blestematul de Mihai, fiind in-
vim de cloud ori in luptg, cea mai mare parte dintre afu-
risitii care erau pe lingl el a fost distrusg, iar toate
tunurile, pulberea gi munitiile lor au fost luate.Norocul
fericirii sale s-a intors gi <Mihai Vodg> pierzindu-4
speranta in viatg, a pierit. Scrisorile de cucerire (fetb-
name) au fost trimise ou Ibrahim ceaug la gahul Persiei.

122. In sorisoarea vizirului <Haftz> Ahmed paga a-

dresatg regelui Poloniei, Sigismund al III-lea
Wasa, povestindu-se aceste lucruri cu alte amA-
nunte, mentioneazg aceeagi localitate cu Karlo-
va, Kralova (cf.Cat.doc.tarcesti.II, p.63,192;
tradas integral in Revista Arhivelor,2,1975...).

www.dacoromanica.ro
 468
123
Evenimentele anului lolo

<Acordarea sigiliului viziral lui Yemis-

oi Hasan paga; nAvala ghiaurilor asupra oet4-
tii Istoni-i Belgrad124, intrarea lui Teryaki
C.467 II Hasan paga in Kanisza gi luptele cu austrieoli,
(f.71 _ou gelaliii, infringerea lui Kara Yazigi Hasan
8o v.) "'gam> 125
Evenimentele anului loll
(f.82 r.)

Desorierea expeditiei serdarului in partea

(f.82.v.)
Transilvaniei

C.468 Mai sus-numitul Moise Secuiul (Sekil

126
Moles) care fusese angajat s4 fie numit
prinaipe (kiral) in tinutul Transilvaniei
(f.82) Kirtimetrizrata,era un ghiaur puternio,din
(f.83r.) neamul Batoregtilor. In oiuda obioeiului vole-
vodul Transilvaniei, intrind in oetatea nobilu-
lui (bey), numit Moise Zsekely, care era unul
dintre nobilii liberi din Transilvania, 1u:A oU
forte gi violenta tot oe vroi din visteria (ha-
zine) gi depozital sAu de munitii, omorind pin4
gi pe oamenii sal. De aceea, mai sus- numitul,
fugind in timp de iarn4, gasise adIpost la ser-
dar gi-i ceruse ajutor gi sprijin, luind asu-
pra sa cucerirea Transilvaniei. Serdarul, de

123. = 2 iu1.16o1-2o iulie 16o2.

124. De obicei grafiat Istolnii-Belgrad;
Fhervafer (ung.), numit de austrieoi
Stuhlweisenburg (Cf.gi mai sus).
125, = 21 iunie 16o2 - lo iunie 16o3.
126. Moise Sz6ke1y, principe al Transilva-
nieizmai-iu1.16o3.

www.dacoromanica.ro
 469

asemenea, crezind in cuvintul btrinului no-

bil, hotarise s4 mearg4. Cucerirea <cetdtii>
Istoni-i Belgrad, fiind mai importantA, o pre-
ferase.
Cu sprijinul lui Allah, cucerirea fiind
reugit, la timp, nu mai rdminea nici un incon-
venient ca sd place in Transilvania. Cu acest
gind, ajungind la Buda, a trecut paste pod in
gesul Budei. <Tabdra ghiaurd se g4sea in loca-
litatea Gigirdelen din tinutul cetltii Strigo-
niul bubuitul tunurilor austriece se auzea pind
in gesul Pestei...>
C.468 II Ali Paga gi cu Haiti efendi, cadiul Bu-
del, venind la serdar, au spus: "In timp ce se
aud tunurile ghiaurilor, nu este potrivit a
mergeti <in Transilvania>. Sigur, dupd ce
inaintati doud-trei menziluri, oastea ghiaurd
va veni pi ne va asedia...
Hasan paga insti i-a consolat gi le-a rds-
puns zicind:"i noi auzim tunurile ghiaurilor,
dar ardeleanul (ErdeloAlu) , luind atitea cetd-
ti in tinutul Timigoarei, a ocupat Lipova qi
Ineul 127 . Nu este drept s4 rdminem sub el. In
tabra dugmand sint prezenti numai 6 000 -
7 000 de ghiauri, care fee mereu viclenii gi
palvrdgesc numai ca mahomedanii gi nu meargA
in Transilvania. Ei nu au putere BA se ating
de nici o localitate, tineti-vd bine firea".
Ali paga i-a r4spuns :"Stdpinul meu, in noaptea
aceasta a venit iscoada mea gi m-a ingtiintat

127. In text: Yanova, in R.S.Romdnia, cf.

Jenb apud Pitcher, op.cit.p.156 I.

www.dacoromanica.ro
 470
cg, in tabgr sint peste So 000 de ghiauri.Gin-
dul lor este de a asedia Buda. Halil efendi di
inregistreze acest raport (takrir) gi dacg se
vs intimpla contrariul, sd mi se ving de hac".
Dar serdarul Yemigci Hasan paga, fiind
un arngut inogpAtinat gi ingrat, nu s-a intors
din vorba sa gi a rgspuns:Niretenia ghiaurilor
a devenit un fapt obi*nuit, adunarea noastrg
aici este de a impiedica plecare in Transilva-
nia. <Dugmanul > nu are putere nici s asedie-
ze gi nici Si se rgzboiasog I "Indatg ce a zis
aceste cuvinte Mehmed paga, beilerbei de Rume-
lia, 1-a rrispuns:" la aceast recomandare sg mg
trimiti pe mine, echipat ugor, sg fac incursiu-
ne la FUlek..., gi s4 invadez tara ghiaurilor:
Nefiind de acord nici cu aceasta, <Hasan paga>
a pornit a doua zi spre Solnoc. Dupa ce a par728
curs patru menziluri, la 11 rebi'Ul-evvel bolt 3
a intrat in Solnoc cu 5 tunuri *i cu alte loo
de <tunuri > gahi... Apoi, in 4 zile s-a age-
zat in palanca numitg Sarvag...
De asemenea gi oastea din Gyula gi din
Timigoara au venit gi au intrat in oaste.Tocmai
cind trebuia sg. se ting sfat, au venit craini-
cii (te1/11) de la Buda gi a-a4,intora in acea
parte. <Asedierea Pestei de odtre anstrieci
serdarului.>
129
(f.89 v.) Evenimentele anului 1012
0.475 I. <Expeditia serdarului Mehmed pa.ia in Unga-
ria, la Cil-Ada, intoarcerea hanului tAtiireso
gi aprovizionarea Budei cu zahere gi munitii...>

128. = 29 aug.16o2.
129. = 11 iunie 1605 - 29 mai 1604.

www.dacoromanica.ro
 471

<De aceastA datA n-a fost de acord, cre-

zind c5 indatA ce Yemipci <Hasan papa> va
pleca in Transilvania, ghiaurul va asedia Bu-
da.<Turcii>au inceput construirea unui pod.
paste insulA pi au luat masuri pentru
a impiedica nvala ghiaurilor; moartea sulta-
(f.loo r.) nului Mehmed al III-lea pi caracterizarea dom-
nisi sale.>
13o
Mari viziri <sub Mehmed al III-lea>
- Sinan papa. La urcarea pe tron a sultanului
era, pentru a treia oarii, mare vizir pi mare
serdar in expeditia asupra cetAtii Yanik; iar
Ferhad papa era caimacam. Sinan, venind la
PoartA, a fost mazilit la Malgara, iar Ferhad
papa a ajuns mare vizir, a doua oarA. De ase-
0.486 II menea, fiind numit serdar impotriva TArii Ro-
(f.loo v) mAnepti, pe cind construia podul Capra Giur-
giu> a fost mazilit gi uois, in 1004 131
(f.104 v.) Descrierea faptelor lui Deli Hasan132
in Bosnia
<Dupd rdscoala gelaliilor in Anatolia,unul
dintre conducAtori, Deli Hasan, fratele lui Ka-
ra Yazigi, a fost mutat disciplinar in Bosnia>
0.491 I ... Mai sus numitul chehaia, fiind dezgustat
(f.1o5 r.) <de Deli Hasan>, a rAmas la <Belgrad>,
gi nici n-a mai plecat pe lingd Deli Hasan.
Papa, la rindul sAu, trimitindu-1 pe jurnalis-
tul sAu (ruznameci), Mehmed efendi, a incercat

13o. Schite biogrefice de mari viziri.

131. = 1596.
132. Hasan cel Nebun

www.dacoromanica.ro
 472

s6-1 cigtige pe <Deli Hasan> gi aratind

situatia la Poarta imnarAtiei, a cerut ca
postul sAu sd fie mutat in tinutul Timigoa_
ra...
<Acesta nu gi-a respectat cuvintul, gi
din partea raielei gi loouitorilor din Bos-
nia au venit hirtii cu j5.1bi 04 sint asu-
priti .> Cu bunlvOintA, <Deli Hasan > a
lost mutat din Bosnia la beilerbeilicul Ti-
migoarei.
133
(f.log r.) Evenimentele anului 1013
C.492 II
<Plecarea marelui vizir Ali paga la Bel-
grad gi descrierea unor evenimente din Orient,
Viziratul lui Lala Mehmed paga.>.
Hafiz Ahmed papa s-a retras, de aceast4
dat6, de la serdariat <deoarece> mai inain-
te, in Bosnia gi mai cu seamd in lupta cu Mi-
hai <Viteazul>bAuse gerbetul serdriei pi
renuntase Lit acea placere.
<Cucerirea cet6i4i Va, asedierea Strigo-
C.495 II niului gi intoarcerea turcilor.>
(f.11o r.) Aparitia lui Bocskai Istvan 134 unul
dintre emirii Transilvaniei
<Descrierea unor certuri gi neintelegeri
intre unele neamuri gi supugii lor.>.
Ghiaurii austrieci (Nemge), dintre nea-
murile de necredinciogi, supugi crestini,
fiind multi, numindu-1 pe unul dintre ei Im-
p5.rat (kaiser), i-au supus pe cei mai slabi.

133. 30 mai 16o4 - 18 mai 16o5. . .

134. tefan Bocskai, 16o4-16o6 de29.

www.dacoromanica.ro
 473

Provenit din ducatele Austriei gi Ungariei,

:west new: intarindu-se, a ouoerit oetatile
Transilvanie1 gi Ungariei. Apoi, pe linga o4
ataoa pi asupria, 1-a stapinit pe oei care
aveau bogatii, pe ostagi, pe calareti pi pe
oei neputinoiogi, toti fiind suptirati gi ne-
Cajiti in fel de fel de chipuri. Asuprind qi
atacind familiile color de neam maghiar 01
transilvan, ei s-au supus numai pe fat& nea-
mului.austriao, intruoit nu eveau putinta ea
soaps. Dar in adincul inimei lor, clocoteau
de minis <impotriVa austrieollor> ... De
aosea, intre ei era mereu dugmAnie pi ziza-
nie.
C.496 I. Atunoi, unul dintre beizadelele ma-
(f.11o v.) ghiare, numit Booskai, adunindu-i pe demnita-
rii ghiauri, de acelaqi neam ou el, le-a zis:
"Pina oind vom suporta noi jignirile gi opri-
:Arne acestui neam austriao. Pina oind vom
trai nenorociti sub ei ? Invinqi,ou cinstea
gi cu onoarea patata ? Multumita lui Allah
padigahii familiei Osmane pint din timpuri
veohi binefacatoril nogtri. Craiul Doan (Dir
nos)135 refugiindu-se la Pragul sultanului
Suleiman han, "odihneasca-se in rai", a sal-
vat tare de la pieire gi a Tames totdeauna
in mina fiilor gi urmagilor sai. Nu este pa-
re mai bine oa gi noi, luind pilda inainta-
gilor gi rezemindu-ne pe puternica Poarta,
sa ne rzbunam pe dugmanul nostru ? In ce ne
privegte, nu acesta este adevarul ? Notabil11

135. loan Zapolya,vv..Transilvaniei gi re-

gele Ungariei (m.154o).

www.dacoromanica.ro
 471t

de acelagi neam cu el le-au dat dreptate vorbelor lui

Bocskai gi au socotit c6 intrind sub aripa ocrotitoare,
a sultanului, avutille pi familiile lor vcr fi salvate.
De adeea, intelegindu-se intro eii au trimis pe la sfir-
gitul anului sus-amintit <1013> 36 scrisori &titre
serdar, spre a-1 alege serdar al lor pe mai sus-numitul
<Stefan Bocskai> Bi 11 rugau pe serdar zicinds"VA
rugAm sA scrieti la Poart4 adevArul despre situatia noaa-
trA; ne angagm sA fim prieteni cu prietenul gi dugman
cu dugmanul padigahului, ne supunem pi intrind sub ari-
pa sa ocrotitoare, vom sluji aga cu trup gi suflet pe
padigahul islamului, scotind sAbiile asupra vechilor
nogtri dugmani ghiaurii austrieci, sub stapinirea 06-
rora am ajuns de nevoie". <Poarta otomana accepta ce-
rerea calor din Transilvania gi poruncegte.serdarului
sA incheie un tratat cit mai convanabil.>
Lupta dintre maghiari gi austrieci

137
In ziva de 27 gemazi Ul-evvel 1o13 , cede
dou4 neamuri a ghiauri s-au incaierat, dind o luptA
mare intre ei. Deoarece $tefan> Bocskai a fost aju-
tat cu oaste islamicA, el a obtinut victoria asupra aura-
triecilor gi a trimis cu oamenii sAi, la ordia impar4-
teascA, peste lo ooc de tigve ghiaure, au multe iscoa-
de (dil) gi citeva stcaguri.
La rindul sAu gi serdarul, spre a-1 atrage,
i-a trimis lui Bocskai caftan gi sable, care incura-
jindu-se a luat cu asediu cetatea Oradea, care in tre-
cut era una din cet4i1e Transilvaniei. Austriecii o
stApiniser4 cu forte.. 0 asedisse gi Saturgi Mehmed papa

136. Martie.- mai 1605.

137. 21 oct.16o4.

www.dacoromanica.ro
 475
<159a):Dupa ce i-a.ucis pe toti austrieoii
care se gseau in ea, le-a desfiintat ohiar
*i gloatele lor. De asemenea, pe linga faptul
ell a omorit acolo multi austrieci, le-a facut
cunosout prin scrisori, ca le-a cucerit ceta-
tea Tokay gi fortaresta Kassau (Capova) pi
.multe parti din tara austriaca, Elva ca cea
mai mare parte a Ungariei a ajuns sub stpi-
nirea lui; in caz &tog. va fi ajutat *i de azi
inainte, va lua Inca multe tinuturi de la aus-
triecti. De aceea, in scrisori, el se ruga pi
pentru un mio ajutor. El qtefan Bocskai>
0.496 II a trimis gi multi prizonieri. Vestitul ser-
(fall r.) dar, de asemenea, i-a trimis, cu conditia de
a-1 respeota i a-1 stima, pe Bektaai papa,
beilerbei de Buda, cu un mio numar de oaste
de buluc (101Uk bent) 0- pe Toktamis Ghirai
care avea cu el 4 000 de ttari, nepotul lui
Toktamig fiind numit capetenie. Deci, a fost
impreunat lui Bektapi paga. De asemenea, lui
Bokscai I s-a trimis din partea Portii diplo-
ma (mensur)138, caftan (hil!at), cuca gi steag
pentru craiia Transilvaniei.
Alta istorioraa despre aparitia lui
Bocskai
<Ibrahim> Peoevili zice ca:"un emir
deveni ounoscut prin legaturile sale cu Boos-
kai, oaci cazind unii prizonieri la ghiauri,
cazuse ai el la Bocskai. Intr-o zi, in timp
ce <Booskai> i*i ingrijia gradina, a ince-
put sl-i vorbiasca despre persecutiile *i

138. Adica.un hatt-i humayun sau hatt-i

serif.

www.dacoromanica.ro
 476
gi tiraniile austriecllor. La rindul sau,
emirul i-a spus: "Trimite-m la serdar, ca
ea aduc toata oastea musulmana in sprijinul
tau gi ma fao chezag pa tu ea fii numit prin-
cipe al Transilvanieil De fapt, tilcul vor-
belor celui mai sus-aratat ere gi gindul eau.
Atunci cind comunicaee imparatui (kaiserul)
oA dupa unele semne s-ar putea sa fie r5scoa-
15., fusese aruncat in inchisoare gi nedescope-
rindu-se nimic sigur, care sa intareasca aceas-
Vet afirm4ie, fusese scos. In raspunsul eau,
el i-a zis emirului:"Toata populatia Transil-
vaniei este crestina gi nu-gi pleaca capul
turcului, altfel ne-am supune". Atunci, emirul
i-a rspuns: "pe vremea sultanului Suleiman,
supunindu-se, ei au fost liberi, acum de co
ea nu fie ?..." Si dupl voroava multa, 1-a
trimis pe emir la vizir, Ka1n 139 Mehmed paga
era pe atunci talmaciul lui Bektagi page. Du-
cindu-1 pe emir la vizir, dupa ce s-au sfatuit
citeva zile, 1-au trimis pe emir inapoi. Timp
de trei-patru zile, dupd ce mereu a venit gi
s-a intors, intarindu-se prin tratat (ahidna-
140
me) , <:tefan Bocskai> s-e razvratit.Land
in st5Tinira sa cetatile din cele doua parti
ale fluviului Tisa, care fuseserd in stapini-
rea imparatului Gaustriac> , a cerut ajutor
de la musulmani. Imparatul de mai sus cind a

139. Kain tc. "socru",termenul se pots-

to citi gi haintinFennind trdlitor.
,

140. Spre deosebire de Valahia gi Moldo-

va, tratatele sau capitulatiile cu
Transilvania au fost mereu reinnoi-
te de Poarta otomana.
www.dacoromanica.ro
 477

aflat adevdrul despre gindurile rele ale sale,

a trimis in grab4 asupra lui pe serdarul si.0
Gheorghe Basta (Basta-i nrgi) 141 cu eastea
austriaod. DupA luptd, oastea austriacA fiind
infrintd, marele vizir a trimis in ajutorul
<lui Bocskai> o ceatA de tAtari gi oastea
de Timisoara. Atunci, Bocskai prinzind puteri
a pustiit satele pi comitatele supuse Austri-
ei. Apoi, cu o pradd nenumAratd pi-a cins-
tit oastea musulmanA, dind tot felul de ospd-
turi (ziyafet). De asemenea pi vizirul, potri-
vit angajamentelor sale de a-1 numi crai<pe
Stefan Bocskai> cu coropnd paste toatd tars
C.496 II ungureasod (macar) pi-a indeplinit <premisi-
unea> atunci.cind a soSit la Poartd.Urmarea
se va povesti.
142
(f.,113 r.- Evenimentele anului lo14
114 r.)
<Expedi-ga pi serdariatul lui Mehmed pa-
pa in pArt,ile Strigoniului, cucerirea cetd0.-
lor Visegrad pi Tepe-Delen.>
C.5oo II Ocuparea cetAtii Uivar de cdtre Stefan

(f.115 r.) Bocskai

Indatd ce Bocskai a primit ajutor din
partea oastei musulmane, s-a indreptat in toa-
te pdr.gle. Pe la mijlocul lunei rebi Ul-ahir
143
lo14 , fiind victorios, pi in timp ce ser-
darul asedia cetatea Strigoniu, Bocskai a cerut

141. Comandant austriac, asasinul lui Mihai

Viteazul (9 aug.16o1).
142. 19 mai 16o5-8 mai 16o6.
143. = 26 aug. - 4 sept.16o5.

www.dacoromanica.ro
 4-78

ajutor de la oastea musulmanA, .ou gindul ca

sA ceard invoire pentru asedierea cetAtii
Uivar. <Numirea lui HUsrev papa, beilerbei
de Bosnia, ou ieniceri pi osti de sangeac,
oa serdar de Uivar.>
Apoi, Bocskai, pleoindusi capul, for
tAreat;a a lost predatA sou aman pArtii maghia
re gi de aceea Bocskai sa rugat ca Uivarul
sA fie sub stApinirea sa.
In vederea incheierii pAcii, beii au
cerut rol independent de.la serdar pentru
a putea face cu putintA stApinirea, tratatul
lui <Stefan> Bocskai fiind inc4 nou; gi pen
tru ai fi pe plao, iau trimis pe beilerbeiul
Rumeliei, Teriyaki Hasan papa, pe chehaia sa
gi pe cadiul oastei, Vildanzade Ahmed efendi.
Acestia, la rindul lor, dupA ce au predat,
C.5o1 I din porunca serdarului, cetatea lui Bocskai,
(f.115 v.) sau intors la ordie. <Descrierea. cuceri
ririi cetAtilor Vesprem, Polata p.a. in Unga
ria.
In acest timp, Bopnak Mustafa papa Mud
mazilit, <in locul sAu.> a fost numit Kadi
zade Ali papa, mutasarrif de Silistra; sangia
cii de Semendria, Nicopol, de Silistra, Cir
men pi de Vize au fost insdrcinati pentru pa
za Budei. <Intoarcerea serdarului la Bel
grad.>
Plecarea lui Bocskai la serdar

In cursul anului trecut, cind marele vi

zir plecase la Poarta, prezentase la impArAtie
situatia tratatului cu Bocskai, fAcuse pi adu

www.dacoromanica.ro
 479

sees ohiar o coroan scumpd, impodobitd au pietre preti-

oase de vreo 3 000 de galbeni. Atunoi, belgrddeanul (Bel-
Exadli) Seid Mehmed paga, amintit mai inainte, care fu-
sese prizonier in mina lui Booskai, devenise o1dcar,pur-
t6tor de vegti intro serdar pi Bocskai gi discutase tre-
burile din tratat. Fiind trimis <sol> la mai sus pome-
Aitul Seid Mehmed, aoolo fusese invitat gi Bocskai.Cind
serdarul a descins in partea Pastel, au sosit vegti des-
pre sosirea lui <tefan> Bocskai; au fost intinse car-
turi mari (1),110b1amIt1mpodobite cu perdele, in timp ce
oastea musulmanii inarmaud gi glitit4 a stat aranjat4 in
rinduri. DupA ce au fost agezate scaunele sub umbrare,
s-au Mut pregdtiri pentru ziyafet; potrivit obiceiului
a venit gi Booskai cu beii s4i renumiti pi cu lo 000 de
ostagi maghiari. Cind s-au intilnit ou serdarul,<aces-
ta> i-a pus pe cap <ceva> impodobit gi ornat, pa oa-
re,ei o numiau ooroan4 (korona), 1ucrat4 din aur, gi 1-au
incins au o sable impodobitgt. Dupd cum i s-a promis mai
inainte, acordindu-i-se lui Booskai crgdia ungureasca,
i-au predat steagul gi drapelul ('alem ve sancak) incre-
dintat din partea padigahului <Ahmed I >
744
Bocskai, la rindul s4u, sdrutind mina <vizi-
rului> i a r4spuns:"Acum, noi am devenit robii padigahu-
lui; de obicei robii cuceriti cu aspri, slujeso in si1 4
de teama ciomagului, a batgii gi dojanei, dar noi in-
ohinindu-ne cu sinceritate siujim cu trup gi sufleticu
toata supugenia gi cu toata voia bun4".

.
144. Cf.Faruk Sumer, Klra11ara tao giydiren Osman-
11 vezirlermis "Vizirii nogtri otomani ca-
re au incoronat regi" , "Relimli tarih mec-
muasi", nr.3 (28), Istanbul, 1952, p.1385 -
1387.

www.dacoromanica.ro
 48o

Dupd aceea, vorbind, in acel loc s-a

arAtat toatii situatia, intArind tratatul gi
alianta. S-au tras salve de tun gi dupd ce au
flout mare veselie,pi petrecere, luindu-pi rA-
mas bun, au plecat. Apoi, <Booskai> a adus
mari servicii credifttei islamice, aga incit
ghiaurii austrieci slAbind gi nefiind in sta-
re sA se rAzbune prin lupte fAtice, s-au strl-
duit sA-1 otrAviesca.
In cola din urmA, ou un prilej oarecare,
dindu-i sr" inghitA otravA, 1-au ucis pe aoest
sArman,.atingindu-gi in falul acesta soopul
urmArit.
Cind moartea sus-numitului <Booskai>
fusese ardtatd la Poarta fericirii, a fost
numit cu cucA gi steag BAthori Gabriel (Ga-
143
lax) tot din neamul prinoipilor Transilva-
niei. Dar apar4ia mai sus-pomenitului <Ga-
briel BAthori> a pricinuit nemultumiri gi
nelinigte in acele pArti gi numai de nevoie
C.5o1 II gi-au plecat gitul pentru pace. <Desorierea
victoriei turcilor in Ungaria gi intoarcerea
(f.116 r.)
lor la Belgrad.>
Inceputul tratativelor de pace oU
Austria
Booskai a pricinuit mult stricAolune
austriecilor. Atunci, fratele impAratului
Austriei, fiind duce (Duka) de Ungaria,stA-
pines la Viena (Rea). Hertogul Mateyiactocre

143. Gabriel BAthori: martie 16o8-27 oot.

16U dar mai inainte domnise Sigis-
mund RAkoczi: 16o6.deo.3o - 4 martie
16o8, care renuntA.

www.dacoromanica.ro
 481
se rdzboise ou mahomedanii, vedea puterea oas
tei islamice gi pozitia lui Bocskai. ytiind
od Transilvania este stilpul oastei sale gi
tindea spre decAdere, a trimis oameni in,par
tea serdarului pi a desohis poarta pAcii.
Pe ling?' aceasta, trimitind scrisoare
fratelui sdu din oragul Praga, aflat in tinu
tul Boemia146 ia fAcut ounoscut urmAtoare
le:"DacA nu se incheie pace ou musulmanii in
acest sens, in mod sigur, putin cite putin,
tara noastr ne va soaps din miini. 0 parte
va fi adAugatA tArilor islamice, iar alta vet
fi cAlcat de copitele cailor Transilvaniei".
De asemenea gi acesta, ptiind od este mai bu
n g. pacea, a fost de aceeagi pArere cu frate
le sAu in aceastd privintA. <Descrierea leg-
turilor au papa gi raspunsul lui Matiyag.> .
Aliati sou Ungaria gi cu oastea compusA
din ostapi veniti in ajutorul Transilvaniei,
precum pi din Transilvania gi Ungaria, in
timp ce < Matiyag> inainta spre Praga, pen
tru lupt, a murit
fiind numit impArat, se iveso certuri pentru
domnie. Incheierea unui armistitiu pe 2o de
ani, plAtinduse turcilor Gca tribut> suma
C.5o3 II de 2o 000 de ducati gi diverse danii; Gigala
. zade pi situatia la hotarul au Persia;> .

(f.118 r.) Lupta lui Sarhop Ibrahim papa cu

croatii
Atunci cind <Stefan>
,
Booskai sa an
gajat sA ajute oastea musulman, marele vizir

146. AdicA in Cehia.

Cda. 8/977 Fast 25

www.dacoromanica.ro
 482

Mehmed paga, dupd cucerirea cettii StriganiU,

'147 .
in ziva de 5 cemazi Ul-ahir <1014> 9 7,r2.-

misese ca BA distrugd tinuturile ghiaure, pe

nepotul su de sord, Sarhog Ibrahim paga, bei-
lerbei de Kanisza, cu multd caste, cu totii
vreo 2o 000, compusg, din oastea de Bosnia, de
Ungaria, o micd ceatd de tdtari, precum gi un
ser'asoher din partea lui Bocskai. e:Descrie-
rea luptelor cu austriecii, din care au sod-
pat numai Srinioglu148 gi Bekianog1u149,>
Serasoherul mai sus7numitului Bocskai
fiind falA de acegtia intr-un rang mai mio,
nu i s-au supus gi au trimis pe bag-odpitanii
(kanudan)lor. <IIciderea lui Mehmed paga,fiul
lui Sinan paga; rzvratirea ienicerilor gi a
serdarului la Istanbul>
(f.12o v.) Uciderea lui Deli Hasan page. la Timi4cara
C.505 I Mai inainte, atunci cind pentru anumite
treburi lui Deli Hasan, fratele lui Kara Yam.-
gi, i se acordase provincia (pyalet) Bosnia,
<scesta> a fost mutat de acolo, pentru anu-
mite nereguli, la Timigoara. Toate acestea au
fost povestite mai inainte. Timp de doi ani,
et a fost valiu de Timigoara, s-a simtit ne7
voia de a impiedica faptele sale nechibzuite.
De aceea intr-o zi, dupd cucerirea Strigoniu-
lui, la un semn din partea marelui serdar Meh-
med papa, adresat nemuliumndlor din Timigoara

147. = 19 sept.16o5.
148. Adied fiul lui Nicolae Zriny (Zrins-
ky), apardtorul cetatii Sighetvar
(m.sept.-oct.1566).
149. Fiul lui Bathyani.

www.dacoromanica.ro
 483

care agteptau un prilej, intr-o zi 1-au atacat pe Deli

Hasan, in,timp ce acesta iegia din cetate gi mergea la
vinatoare. I-au omorit insa pe cei din suita sa, Deli
Hasan fugind la Belgrad, acolo caimacamul serdarului
Gazi Hasan paga 1-a dus la conaoul eau gi apoi 1-a pus
in cetate. Facind arz la Poarta, a aratat situatia gi 1.
15o
s-a trimis fetva gi porunca ca Ea fie omorit, potri-
vit geriatului. <Gazi Hasan paga >1-a uois atit pe
Deli Hasan paga, cit gi pe nepotul sau de frate KUoiUk
bey.
Se povestegte ca. mai sus-pomenitul <Deli Ha-
san> , pe cind se afla in Bosnia, pusese la cale o ma-
re nenorocire. Trimitind sorisoare la Venetia pi la pa-
pa <Paul al V-lea> , le-ar fi zis: "Voi 84 poftiti
de la <cetatea> Nova 15 1 , ou flota voastra, la ce-
tatea Desna 152 gi sa fiti pregatiti. Eu v predau for-
tareata de mai sus. Apoi, iau gi celelalte cetati de pe
tarmurile Marii Mediterane Dar sa-mi dati, acum,suma
1

de loo 000 de galbeni in fata cetatii Desne".

Nevenind insa raspuns la aceasta <in Bosnia>,
Deli Hasan a trimis din Timigoara un blanar (kUrkci)153,
dindu-i o sumA de galbeni. Mai sus-pomenitul tilinareola
rindul sau, s-a dus la Murad papa, care atunci era star
dar, aratindu-i scrisoarea lui Deli Hasan gi i-a expli-
cat situatia. Paga, la rindul sau,e,spre a vedea> ce
se poate intimpla, 1-a sfatuit astfel:"Toate .

15o. Sentintg juridica-religioisa emisa de mare-

le muftiu.
152. In alte izvoare: Novigradi poate fi Hersek-
,- nova cf. Pitcher, op.cit.,p.162 I.
152. Resne (?) pe coasta dalmatio, pe tarmul Ma-
, r!f_ Adriatice.
153. Se poate citi: ktirekci- "lopatarovislag" gi
gevrekci - "covrigar".

www.dacoromanica.ro
 484

acestea fiind cu putinta, du-te *i du-le sori-

soarea, dar la inapoiere, oind vii in aoeste
(F.121 r.) pArti, trebuie ea vii mai intii pe la noi".
0.506 I Apoi, cind mei sus-numitul blnar oreg-
tin s-a dus gi a predat scrisoarea lui Deli
Hasan, regale Spaniei i-a dat un ghivar, paga
de asemenea i-a impreunat un om. Aoegtia,ve-
nind au un prizitor (yasakci) de la hotarul
<cet5..ti1> Klis 4:din Dalmatia>, au intrat
intr-o cas4 din Zemlin (Iemz)154 . 4:Dar
fiind trdati de bl6nar, toti au fost ucigi...
Evenimentele anului 1015155

<Emiterea unui firman pentru plecarea va-

liului de Rumelia impotriva Ungariei;schimbAxi
in ierarhia Portii>
... De asemenea gi oaimacamul Hizir pa-.
ga a fost trimis pentru paza malurilor DunArii.
... In acea adunare (means), marele vi-
zir <kuyuncu Merad page.> se plingea in ho-
hote cAtre padipah din pricina lui Dervig pa-
ga povestindu-i:"Cel putin, dace'. ma dlioeam ou
rangul le "serdarlik" la dsek, duptt aceasta
trecind in partea < 1ocalit6tii> Mekomeria,
Bocskai BA fi trecut Pojonul, din partea cea-
lalta, gi cu cele dou5. ostil ne-am fi intilnit
sub zidurile Vienei. <Atunci> oare ar fi mai
r6ma8 tara gi puterea austriacului ? Acumlade-
varata mea teama este aceea ca s-ar arata o
prietenie prefacuta fat de Bocskai *i fata

154. Semlin - in R.F.S.Jugoslavia.

155. = 9 mai 16o6 - 27 apr.1607.

www.dacoromanica.ro
 485

de populqia ipaghiara, gi de fapt, vor face

s4 se r4scoa1e. <Atunoi> la ce bun vor fi
sfortarile calor 12 ani, care.iar6gi se vor
risipi". 91, apoi, a fAcut din nou raport
(telhis) cdtre padigah zioind:"Cel putin da
c. mergeam in expeditie asupra Ungarieioco
lo, contribuiam la slujba p6oii"
<Omorirea lui Dervig papa pi serdaria
C.5o8 I tul lui,Murad papa, expedierea unui hatti
humaiun...>
(f.124 v.) . Despre incheierea pAcii ou ghiaurii
austrieci

<: Imputernioirea solilor tura din par

(f.125 r.) tea vizirului Murad.paga pentru inoheierea
pAcii cu austriecii.>
C.5o8 II Atunci, dinduse rAspuns pentru inoepe
rea tratativelor de pace, kadizade Ali papa,
beilerbei de Buda, Halil efendi, cadiu de Bu
da, Nasreddinzade, aian de Buda, gi chehaia
(kethuda) Had= Ahmed, chehaia lui Ali papa,
ridicindu-:se au plecat la trecAtoarea Jidval
agezata intro Komorn (Komran) gi Strigoniu.
Intre timp, beii gi reprezentantii (xl
kil) austrieci, veniser6 acolo mai inainte.
La fel qi Booskai, sa invoit gi a consimtit
4:pentru incheierea pacii>. Astfeltin par
tea oea1a1t6 stAteau ace41tia<austriecii>dar
) in partea strigoniu erau musulmanii,unde au luat
in discutie,in ziva de 1 regeb 1015156 , si
tuatia tratatului de pace. So1ii ambelor

156. = 2 noiembr.1606.

www.dacoromanica.ro
 486
pArti, urcinduse in caice pe DunAre, au vor
bit intro ei. DupA mu1t6 pAlAvrAgealA, gilcea
v6 pi luptA, cele douA pArt1 au incheiat pa
oea in felul urmAtor:"Pacea hotArita acum es
te <valabilA> de la aceastA datAg ogoi,mai
inainte, potrivit tratatelor dintre Pocskai
gi <serdarul> Mehmed papa, era cit peaci
oa ea-Vilna Mak pi Ianik, unde se citise
odatA "rugAciunea de vineri" (hutbe), B. fie
oedate, oa pi toatA populatia, ouprin
sA in stApinirea lui Bocskai.
Potrivit mnui aoord gi intelegere de
atunoi, acestea au ramas in stare de armisti
tiu. DupA moartea marelui vizir Mehmed papa,
de asemenea,pi Bocskai a putut s mai facA
sfortlri.
Potrivit dorintei pi a celeilalte pArti
AcAustriei:>, Murad page a incheiat pacea.
<Rezumatul conditiilor pAcii semnate de
soli, prin tratat (sulhname) , este scestar>
Sumarul tratetului de pace
Eu, care sint sfetnicul (vezir) impAra
tului pi cApitan de Komorn, pi Ianog, pAzito
rul tuturor steagurilor de la hotare, am con
venit:...
C.510 I <Recapitularea primelor cinci clauze ale
(f.125 v.) tratatului de la ZidvaTUrft, privind mai mult
Ungaria pi Austria>
Clauza a VIa este aceea cd, in timpul
acestei pAci cet4i1e sA nu fie atacate,lovi
te sau luate cu viclegug...; pi in caz daoA
vor fi reluate pe o Gale oarecare, ele sd fie
inapoiate CetAtile care au fost date prin

www.dacoromanica.ro
 487
cipelui <3tefan2). Bocskai sg raming aces-
tuia, aga cum s-a hatarit la Viena (Bac).
Clauza a VIII-a: in caz dacg vor apg-
rea la hotarele Timigoarei pi Bosniei gi A-
griei gi Kaniszei anumite stari care s$ du-
neze pacii, atunei sg se prezinte arzuri la
zabitii lor. p. in caz dao4 nu se vor pates
descurca, atunci sg se apeleze la beilerbeiul
de Buda, care vs fi numit "camandant de mar.,
te" (12/11122s) pi acesta ea impart4 dreptatea...
4:Clauzele tratatului de la IX-XVII, din
2 noiembrie 16a6 (1 regeb 1o15), incheiat pe
20 de ani, intre turci pi austrieoi, de Murad
157
paga, la Jidva-TUrtik .>
(f.126 v.) Moartea lui 4:ytefan>Bocskai
C.510 II
Preotul Petros din provincia Transilva-
nia (Erdal vilayetinde) gi Eromendi (Araman-
di ?), sfetnicul craiului,trimitind scrisori
la Paartg, au ar6tat c5. in 1-a zi a lunei
ramazan, din gnu]. mai sua-pomenit <1015>158,
Stefan Bocskai a plecat din lumea <aGeasta>
gi inaintea mortiii sale, a poftit pe Gei mai
sus-pomeniti lingg el. Acegtia argtau eg in
tratatul incheiat mai inainte era saris 0
dupg el 4:Bocskai> , ginerele sorei sale eu
numele de <Valentin> Homonay (Homun) sg
fie prineipe gi sfetnic (veziOfiindurniatre
vitejii emiri maghiari. Acesta fiind numit
principe in local lui 4:Boeskai>,din porunea

157. Jidva-TUrbk, tratatul incheiat la

6 noiem1?r.16o6.
158. = 4 ian. 16o7.

www.dacoromanica.ro
 488

imparteascA I s-a trimis caftan (hil'at) pi

buzdugan (topuz) pi un steag (sancak)159.
Deci, fusese preferat sus-zisul Homun
BAthori, fiind unul dintre urma01 filler de
principi ai tinutului Transilvania, Mai tfr-
ziu, din aceastg familia, until dupg altul slut
numiti principi independenti din partea padi-
pahu1ui. <Descrierea altor evenimente din
anul 1o15/16o6.>
1
0.512 II Evenimentele anului 1016 60

<Sosirea marelui vizir pi strdar la Pear,.

ta gi descrierea rgtscoalei gelaliilor din Ana-
tolia.>
Mai fnainte, pe timpul rposatu1ui sul-
tan Mehmed han, s-au depus mereu sfortlesi
mari pentru curmarea raut641or pi intrigilor
isoate din partea ghiaurilor prii Romanepti
gi ungurepti indreptate contra tinuturilor is-
lamice, fgcindu-se timp de aproape 15 ani un
du-te-vino mereu ! Dar printr-0 cirmuire proas-
t4, nu s-a ariitat in gloata dorinta pentru
lupta. Din pricina lipsei oastei islamioe din
tara lor, r6zvrdtiri1e pi rasockalele intarin-
du-se pi raielele netrebnice gAsind Anatolia
pustie, au apucat calea devastrii pi prAdg-
rii.

159. Diploma (berat) privind moartea lui

Stefan Bocskai pi numirea'lui Si-
gismund Roloczi (16o6 dec.-16o8) se
pstreazg. in arhiva Bisericii Negre
din Bragov, su1.nr.E-orV.10
de noi in-"Revista arhivelor" nr.
.1/1965, p. 232-235 + facs.
160. = 23 apr.16o7 - 16 apr.16o8.

www.dacoromanica.ro
 489

: Rdscoala unor rebeli in Anatolia, in

frunte ou Kara Iazigi, fratele sdu Deli Ha-
. sant Abdul Halim, Kalenderoglu Mehmed Tavil
(f .127 v.) al victoria,vizirului Murad paga asupra rds-
oulatilor .=>
0.513 I Rebelii "gelalii" erau linigtiti in
tirguri gi sate, in timp ce Masckag (?) paga
stAtea au oastea islamicd in ges gi ostapii
au inghetat.si s-au imbolndvit din cauza ier-
nii geroase. Atunci, mutesarriful de Silistra,
Dalgici Ahmed pa,a, a trecut paste Galipole,
ou oastea sangeaoului sdu 41 cu voluntarii
(Vallti) Dobrogei. Dar cind au ajuns la GB-
nen (GUnan), venind,in fata lui Kalenderolu,
s-au btut intro ci. Fiind cu neputintd de a
primi ajutor din partea serdarului,Dalgicl
<Ahmed page>, degi bolnavls-a luptat, nerd-
minind locuri sanAtoase pe corpul edit. In
sfirgit, retrdgindu-se intr-o margine, gi-a
pierdut sufletu1.
<Intilrirea rdsculaiililor, serdariatu1 lui.
Ekmekcizade Ahmed paga paste oastea Rumeliei,
situetia lui Gianpulatoglu gi descrierea ul-
timilor evenimente din Istanbul...
Apoi, mai sus-pomenitul Gianpolatzade
Ali paga, acordindu-i pagalicul (beylerbey-
lik) Timigoara lui Deli Hasan, fratele lul
Kara Iazigi, a fost trimis la hotare (serhadd).
Dar, dupd un an de gedere, iegind la iveal4
apucaturile gi caracterul sau josnic, s-a apu-
cat 61 oprime pi sd persecute atit raiaua cit
gi ceata ordgeneasc (kna_taifesi),<De aceea>,
oastea sdturindu-se de el, s-a rzvrit gLalmut

www.dacoromanica.ro
 490

sA-1 ucidd. Fugind <din Timigoara>s-a dun

la Kadizade Ali paga, cars era la Belgrad
pentru paza serhatului ungpuresc. Ali paga,
la rindul sAu, 1-a inchis pe mai sus-pomeni-
tul<Deli Hasan> in fortareata Belgradului
spre a-1 apdra gi a-1 scdpa din mina calor
C.510 I din Timigoara. .<Dar, in cele in urmA este
(f.129r.) ucie din porunca lui Kadizade Ali paga.
Intronarea hanului ttdreso

161
<In a 16-a zi a lunei zilkade 1016 ,

murind hanul tdtAreso Gazi Ghirai, trebuia

sA urmeze la tron fiul sdu Tohtamig Ghirai,
der este amenintat de unchiul sAu Selgmet in-
chis de patru .> Atunci, spre a-i &al-
va viata, Tohtemig han impreund cu fratele
sau,Sefer Ghirai,s-au pus indat6 pe drum,p1A-
nuind ad meargd impreund la Poartd impdrti-
ei. Dupd ce au trecut apa Oceacovului Ozi),
cind au ajuns la Cetatea-Albd (Akkerman) a-au
intilnit pe neagteptate cu Kalgai Mehmed Ghi-
rai, trimis mai inainte pe uscat, din preve-
dere fatd de sus-pomenitul.Descrierea lup-
tei dintre,ei, uciderea acelor frati de Meh-
med Gbirai. Relatarea lui Hasan Beyzade des-
(f.132 r.) pre intronarea lui Gianibek Ghirai gi situa-
tia lui Tohtami Ghirai.>
Soslrea unui sol pclon la Poartd gi
reinnoirea p6cii

161. = 4 martie 1608

www.dacoromanica.ro
 491
162
Craiul lepesc Sigismund <111 Wasa>
trimi4ind sol la roarta impArAtiei, s-a ru-
gat pentru aceeagi prietenie din vechimegard-
tindu-i sinceritatea gi devotamentul lor.
4:Dupd indeplinirea color cuvenite, la 20
163
rebi Ul-evvel 1016 , s-a dat un Phidname,
care reinnoia conditiile tratatului incheiat
pe timpul sultanului Mehmed al III-lea, cu-
prinzind clauze pentru astimpArarea cazacilor,
tatarilor etc.> "In cazul cind un dupman se
va napusti asupra regelui pi se va cere aju-
torul hanului, dac4 i se va porunci <de la
PoartA>, acesta 11 va ajuta.. , cei din nea-
mul Moldovei pi TArii Romanepti nu vor ataca
tara polonA...
Boil, emirii pi vamepii din Silistra gi
Cetatea Alba, afarA de negustorii calor dou4
pArti, nu vor,ingAdui nuednui <eh' intre>in
(f.132 v.) tara 1epeaso4.
4A1te clauze ale tratatului turco-polon
0.528 II
privind, in special, pe negustorii turci pi
poloni.>
1
(f.133 re) Evenimentele anului 1018 64

Cutremur ingrozitor la Nova. <Cetatea

Nova aflat4 in sangeacul Hertegovina, pe ma-
lul MArii Adriatice, arendat cu un venit de
44 de poveri de aspri)-65 pe an, s-a darimat
in urma unui mare cutremur de pAmint . . .>

162. In text: JA,gmon.

163. = 15 it:lie 1607.
164. = 6 apr.16o9 - 25 martie 161o.
165. = 44 x loo 000 = 4 400 000 aspri.

www.dacoromanica.ro
 492
Sangeacbeiul saulfiind plecat in expeditje im-
potriva Transilvaniei, a venit in trap (ilgar),
C.541 I iar defterdarul Bosniei a inceput Eta traga din
(f.143r.) tunuri, si dusmanii cei umili <venetienii>
plecasera.
166
(f.155 v.) Evenimentele anului 1022

Ocuparea unor fortarete_g.i nimicirea Ftia-

(f.157 r.) urilor de ctitre emirii de margine.
Ketenci167 Omer pasa, ajungind mai inain-
te in Tara Romneasca gi in Moldova, ii intro-
]

nase pe voievozli numiti de Poarta impar4iei

fclnd rinduiala in aceste parti. Acestear<ta-
rile romAne>,incepind cu vremea r4ufaoatoru1ui
Mihai <Viteazul> s-au rgeculat mereu. Din
,

cauza acestor rascoale gi Transilvania ocupaee-

ra nista cetat,i in parOle Timisoarei. Dar cind
maria sa padisahul a sosit la Adrianopol, prin-
cipele Transilvaniei temindu-se, a parasit ce-
taile Lipova si Ineu (Yanova),((atunci>,emi-
rii de margine s-au dus si le-au stapinit.
Apoi, cind s-a stiut sigur ca ghiaurii
poloni au invadst Moldova, 6 fost trimis<im-
potriva lor> Deli Ibrahim pasa, valiu.de 81-
C.544 I listra, care a distrus tabdra leseasea.
(f.158 v.) Evenimentele anului 1023 1 68

<Ocuparea cetatii Sinope de catre cazaci,

care, dupl ce o devasteazagfug pe mare.>

166. = 21 febr.1613 - lo febr.1614.

167. In alte cronici:Kitapci.
168. = 11 febr.1614 - 30 ian.1615.

www.dacoromanica.ro
 493

Saksaki Ibrahim papa, care a fost numit mai

inainte sA pAzeascA, cu 6o de vase,malurile
. Dundrii si coastele Mdrii Negre, auzind de
(f.159 v.) aceste fapte, gi-a pornit corAbiile. Apoi,in-
trind in fluviu, a urmdrit cu bdgare de seamd
pe undo treceau acei blestemqi. Dar afurisi-
tii, vdzind cA sint urmAriti, au iesit pe coas-
ta MArii Negre si asezindu-si vasele pe sAnii,
a-au strdduit sd le treacd de pe uscat in par-
tea de sus a fluviului. <Apoi, cazacii, care
atacaser partile noastre, sint infrinti.de ce-
C.545 II tele t5tAresti, lAsindu-le toat4 prada...>
(r.161AY.462v.) Uciderea marelui vizir Nasuh papa
viziratul lui Mehmed pasa

Explicarea zidirii unor fort:erste pe

riul Ozi169
In acel timp, Ahmed pasa, beilerbei de
Rumelia, cu oastea se a trecut Dundrea. Apoi,
trecind prin Moldova, el a fost insdrcinat,
printr-un firman, sA construiascA cite o ceta-
170
r.
0,549 II. te pe ambele meluri ale apei Bug (Ak-ou)
(f.16o r1) care era trecdtoarea cazacilor cei rAufdcAtori.
(f.164 r.) Descrierea situatiei lui Gabriel Bethlen
(Betlen Gabor)
Mai sus-pomenitul Gabriel Bethlen era
unul dintre urmasii Batorestilor, principii

169. In turca veche Ozi - vad, trecAtoarey

corespunde cu Oceakov in U.R.S.S. cf.
Pitcher,,op.cit., p.162 II.
17o, Ak-Su tc. -"Api Albd", in R.S.S.Ukrai-
na, cf.Pitcher, op.cit. p. 149 II.

www.dacoromanica.ro
 4914-

Transilvaniei; Gabriel BAthori (BAthori Gabor) care mai

inainte de el, era crai (kiral) in Transilvania, a foot
cunoscut cu numele de "Craiul cal Nebue (Deli Klral).
Fiind betty, trdznit gi afemeiat, el,jefuia avutia prin-
cipilor gi notabililor Transilvaniei. Acei care incer-
cau sd,i se opund, pe unii Ii omora, iar pe altii Ii
alunga, <De aceea > unii fugiserd de teamd de a fi
pringi.
La rindul siu gi Gabriel Bethlen fugise pe tim-
pul lui Yemiggi Hasan gi venise la Belgrad. Yemiggi Ha-
san paga ii acordase 12o de aspri, drept soldA de mute-
ferrika171. In acea iarnd, el a rAmas la.Semendria qi
apoi, iardgi, s-a intors in Transilvania. Dar in anul
1021 172, s-a refugiatOin nou,la PoartA de frica ce-
lui mai sus-pomenit.
Iskender paga, pe cind era chehaia (kethuda)
lui Hasan paga, venise la Poarta impdratiei impreund
cu solul austria0 Nikron, care vorbia araba si persana.
Nasuh paga 11 acordd tinutul Kaniszei. Mai sus-pomeni-
tul Gabriel Bethlen, mergind atunci la Nasuh paga, gi.ra
prezentat multumirea gi supunerea sa la Inalta Pcartd.
Vorbind despre halul dugmanului sdu, numit "Deli Klral",
demnitarii impdrdtiei au spus, la rindul lor, cd tre-
buie reluate pregAtirile pentru inraturarea pi alunga-
rea acelui necinstit. De aceea s-a trimis la hotare
ilustre porunci, ardtindu:-se cd este nevoie s se strin-

171. Aga se numia un corp de gard4 otoman4;dregd-

tori otomani folositi in diverseslujbe po-
litica pi diplomatical fliijd impariti in
citeva categorii: 1. imparategti; 2. ienice-
resti; 3. maritime gi ale marelui vizirat -

(cf:E.IiIII, p.831 gi Midhat Sertoglu, op.

cit., p.220).
,

172. = 4 martie 1612 - 2o febr. 1613.

www.dacoromanica.ro
 490

g mult oaste pentru repararea unor locuri (mehall)

ale cetatii Buda. Iskender paga, mergind la Serem 173,
a strins oaste pi apoi pornind gi de aoolo s-a dus la
Timigoara. Dupd aoeea, prih PorVile de Fier (Demir-K11-
211) a intrat in Transilvania. <Marele vizir> Nasuh
paga 1-a numit pe Ketenci Omer paga serdar asupra oas-
tei din acele parti 74 gi dind porunci gi lui qahin
Ghirai 175 preoum gi domnilor (11m) din Tara Romaneas-
176
cd gi din Moldova177. Acegtia, la rindul ler, au
treeut prin Tara Romaneased gi au pdtruns in Transil-
178
vania. CraiuI cel nebun s-a retras de acolo gi s-a
,

intdrit in cetatea Ordzii. Intr-un cuyint, pe sourt,

Iskender paga a ajuns pi 1-a incoronat pe Cabriel Beth-
len la "Belgradul ardeleneso" (Erdel Bel radi)179.
Atita timp Iris oit acel blestemat era in viatat
era greu ea aceastd rinduiald sd se nd.<Atunci> ,Is-
kender paga, prin mijlooirea lui4CGabriel>Bethlen, a
atras cu mari <sforVAri > de partea aoestuia pe citiva
voievozt <de haiduoi> renumiti ai Transilvaniei.
Iertind, de asemenea, gi pdcatele'populatiei
181
din Transilvania g dup ce Iskender paga s-a ridicat
si a pleeat cu oastea sa182, unul dintre voievozi a ag-
1=1,111121119,

173. Srem, estate pi orag, azi in R.S.F.Jugoslavia.

174. Izvoarele diplomatice ni-i aratA ea serdar,in
Tara Romaneased pe Magiaroglu Ali paga, of.
"apte documente turcegti din Arhiva Bragovu-
ni" in Rev.Arhivelor VIII, 1 (1965), p.213-
253 + facs,(Mihail Guboglu)
. .

175. Pe atunci era kalga-i sultan.

176. Radu Mihnea.
177. tefan Tomga.
178. Adied Gabriel BAthori.
179s Alba-Tuna.
18o, Adied Gabriel Bthori.
181. Adied pe partizanii craiului rebel Gabriel
Bdtheri.
182. Din Transilvania.
www.dacoromanica.ro
 496

teptat cu atentie la o trecdtoare; agezind

citiva pu4cag1, ei 1-au ucis cu arma pe Ga-
briel BAthori la mai sus-arAtata trecdtoare,
in timp ce oraiul cel nebun iegise din ceta-
tea Ordzii gi mergea ca sA se pregfteascA im-
potriva lui Gabriel Bethlen.
Dupd aceeat Gabriel Bethlen a trimis gti-
re lui Iskender paga cd a rAmas singur la
crAile Aceastd gtire imbucurAtoare a scsit in
0.551 I timp ce <Iskender ma> se afla incd la Por-
(f.l64 v.) tile de Fier. Apoi, cind ,<Gabriel> Bethlen
a rAmas liber la crAte, a scdpat cetAti1e gi
tinuturile supuse Transilvaaiei,gi le-a edam-
gat aga cum fuseserd in vechime.

Tratatul Transilvaniei (Ahidname-i

Erdel)
Gabriel Bethlen fActilse, in trecut, mul-
te slujbe Sublimei Portia Fiind mereu prie-
ten cu prietenii gi dugman ou dugmanii<tur-
cilor> , el le-a ardtat sinceritatea gi prin
actiunea sa, pe lingd faptul cd daduse gi act
scris de mina sa insagi. Rugind sd i se acor-
de un "tratat" (ahidname) oa acela dat pe tim-
pul rdposatului sultan Suleiman hang:I Magni-
ficul> 9 s-a scris un "ahitname" in ziva de
22 a lunei iulie din anal mai sus-pomenit
<1614> .

Conditiile erau ureatoarele: DupA moar-

tea principelui sau dintr-o stare oarecaregda-
cd.va fi nevoie de reinnoire a <principelui
sal fie ales, potrivit sublimului firmanouna
crescut din neamul principilor Transilvaniei.

www.dacoromanica.ro
 497

El ad fie aoela pe care il doreso pi il indrdgeso tol4

nobilii (bey) pi notabilii calor trei neamuri din Tran-
eilvania183. Cel ales, fiind numit principe din partea
Sublimei Porti, domnia sd nu fie acordatd altcuiva fdrA
voia nobililor gi raielei. SA nu fie lasati s-o stapineas-
cd aoei care vor cuteza prin fortd. Deed principele,emi-
rii eau nobilii (Umera),notabilii (ayan) ci raia'ua vor
fi mereu supupi, nici beii <turci> sau altd caste in-
vecinatd cu ei nu vor ataca nicidecum provincia Transil-
vania. In caz dacd vor fi giisit4 prizonieri tiriti pe ne-
drept, sA fie inapoiati.
Satele gi tirgurile, care au ardtat supunere,
ca Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova ci Timipoara, pind la
1
rgavrAtirea lui Sigismund 84 Bgthorii dupd cum gi tI-
185
gul Dirsek pendinte de Solnoo, care plAtise ping la
rdscoala de mai sus, din Transilvania, potrivit obice-
iului, trebuie sd-ci dea in continuare ddrile, fiind de-
pendente ca ci mai inainte de acestea.
Nu trebuie s se facd incdlcari ci greuttiodin
partea Transilvaniei sd nu se intre prin p4rtile ardele-
nepti in comunele Salmacului pi in comunele din Sima Di-
moc-Jarfart (?), care se and in stapinirea beilor de
margine (serhadd).
In caz dacA se gdsesc raiele din tdrile bine
pAzite, luate din tinuturile islamice, sau au plecat in
Transilvania, acestea ad fie trimise inapoi la locurile

183. Adicd ungurii, sacii ci secuii; romnii erau

scoci din rinAul na0.unilor privilegiate.
184. Se poate adduga gi Gabriel Bgthori.

185. Diorcsek.

www.dacoromanica.ro
 498

lor. <Acestea > trebuie s trimita la timp ddrile (hAr

.186
raci), pe care le plateau potrivit angajamentului mai
Vechi.
De asemenea, ei sd fie uniti pi s4 se intelea-
g4 cu voievozii irli Romemepti pi Moldovei, respectind
oonditiile de bundvecindtate. La eparitia dupmanului sdu,
s4 fie LndepIrtat apa cum trebuie. De asemenea, dao4 se
vor ivi unele slujbe la hotarele tarilor bine pdzite gi
deed beii le vor face ounoscut, ei trebuie ed. slujeasca
pi s-i ajute cu devotementul ouvenit.
Hotarele dinspre partea auetriac4 pi voievoda-
tul Transilvaniei trebuie s4 fie fixate din nouoga
cum fUseser4 stabilite mai inainte, potrivit ou tratate-
le de pace pi intelegerile din treaut. S. nu se mai faaa
agresiuni pi sa nu se facd atacuri pi incaledri la aoele
hotare. Nobilii maghiari supupi 4e-ei principelui, s4
nu aiba piedici din partea nimdnui.

Celalalt tratat (Dier ahidname)

Mai sus-pomenitii nobili maghiari, in trecut,

adicd pe timpul sultanului Suleiman han, ardtaser4 su-
punere acelor pArti 4:Imperiu1ui otoman> ,mai tirziu
insd, de nevoie ara"tasera ascultare impdratului Austri-
ei. Dar cind i se adresau lui, a apdrut, dintre eitin
anii treouti, principele Bocskai, care a p4rdsit partea
austriacd impreund cu toti nemegii (bey) maghiari era-
tati mai sus. Supunindu-se fatd de impArdtia osmanlii-
lor, mai sus-numitului Bocskai i s-a trimis pi i s-a
acordat, impreund cu actul de domnie, o coroand, un steag

186. Harac tc. - mai mult tribut, populatia din im-

periu, la serhat, platia "capitatie" (cizxe).

www.dacoromanica.ro
 4-99

gi un sangiac. Scdpind de la imparatul ALM--

triei, cetdtile care erau in miinile lor, ape-
lau la Poartd gi i se supuneau. Ei <cal. din
Transilvania> erau mereu in ceart4 gi dugm-
nie cu neamul austriac. Principele Bocskai
murind in acest hal, a intrat dezbinare gi
ziz7tnie intre dingii gi au artat, iardei,
supunere impAratului austriac. Cei de neam
C.552 II austriac, pe lingd faptul 06 nu le-au acordat
nici o consideratie calor mai sus-pomeni0.,
de asemenea, au uzurpat ci cetAile care erau
in stApinirea lor gi s-au strAduit sd-i con-,
verteascd cu fora la legea <credinta > lor.
Ei, de asemenea, le-au artat dugmAnie pe fa-
ta pi au pornit iarAgi ca de azi incolo sA fie
supugi Portii, aga cum arAtase supunere mai
inainte de aceasta. Ei au trimis atunci pe
Gabriel B6thori, unul dintre oamenii lor ves-
tiVi, care, dupA nenorocitul de Sigismund
<Bthori> este Inca principe al Transil-
,

vaniei. Aceeta s-a rugat pentru reinnoirea

unui tratat. Si de aceea, la data de mai sus,
s-a trimis "ahidname", cuprinzind unele clau-
ze.
Acesta a fost tAinuit gi trimis pe ascuns
deoarece nobilii maghiari, cdpitanii (kapudan)
187
gi ceilalti notabili (yunak) ai lorpsupu-
nindu-se din toat inima, vor sA fie prieteni
cu prietenii gi dugmani cu dugmanii <turci-
lor > ,pentru cd vor sA fie uni gi in inte-
legere cu Gabriel Bethlen, fiindcd vor, de

187. In orice caz, o categorie privile

giatal de ardeleni.

www.dacoromanica.ro
 5oo

asemenealag depung sfortiAri pentru indepgrtarea dugma

nului care ye apare; atunci, spre a argta supunerea lor,
ei eg trimitg anul acesta pegchegul lor la Poartg, pa
trivit cu recolta obtinutg de tara lor, in unire gi in
telegere intro ei toti.
Fiind ajutati la navoie in orioe chip, nimeni
nu va ataca cetAtile gi comunele de sub etgpinirea lor
gi ei vor fi linigtiti. Din tara mai suepamenitg
<Transilvania > nu se va cere tribut mare deet acela
care era mai inainte188.
In caz dacg regale Pobonlel, domnii gi baierii
Tgrii RomAnegti gi ai Moldovei vor dori sg cumpere for?
trEqe din cetItile Transilvaniei, nu se ye da invaire.
Dacg vreunul dintre voievozii prii Romanegti gi ai Mol
dovei, devenind rebel, va fugi in Transilvania, aceeta
sg nu fie lgsat acolo, gi dacg va incerca sg place in
altg parte, ed fie impiedioat gi trimis la Paartg.Pri
zonierii sh fie elierati fgrA aspri. Dacg dintre oei
care au fost, mai inainte, Drincipii Transilvaniel vor
fi numiti iarigi,in acest caz, sangeacul, steagul, to
yuzul gi caftanul (hil'at) pe care le aveau de la Paar
td, sd le fie acordate ca gi in trecut'.

188. Tributul Transilvaniei la inceput era

de lo 000 de galbeni anual, un timp a
fost de 15 000 gi apoi sa revenit la
suma anterioarg.

www.dacoromanica.ro
 501
189
0.551 I Evenimentele anului 1024

(f.165 v.) Despre tratatul de pace ou impAratul Ro

mei (Matiyag)
190
Muteferrika Ahmed aga, chehaia lui
Ali paga, muhafiz de Buda, -15a intilnit la
Buda ou Gagpar Gratiani (Garagian)191 care
era primul pi seoundul vizir al impAratului
gi ou bagvizirul i cu defterdarul vilaie
tului maghiar gi ou oamenii stii de seam& gi
ou reprezentantii B.i (vekil). Acegtia au
vorbit acolo despre reinnoirea p6cii inche
.
iat mai inainte, in 12 articole (madde),la
(f.166 r.) trec6toarea Jidva <Throk> pe vremea lui
0.551 II Murad paga. <Incheierea unui tratat pe 2o
de ani intre turci gi austrieci. '

(f.166 v1) Evenimentele anului 1025192

(f.168 r.) Descrierea Intririi p.oii ou Austria.
0.554 I Cu Ahmed paga, beilerbei de Kanisza, au
venit impreung la Poarta fericirii, oa soli
din partea lui Mateyiag, imparatul Austriei,
gi Gagpar Gratiani, cAruia i se acordase du
193
catul insulei Muksa Bara , gi oomandantul
4f.cet6tii> Praga. Acegtia aveau in minksori
sori pentru sultan gi pentru marele vizir.

=11111
189, = 31 ian.1615 - 19 ian.1616..
190. Despre aceast institutie cf. nota
. anterioara n .
191. Mai tirziu (1619-1620),domnu1 Mol
dovei. .

192. = 2o ian.1616 - 8 ian.1617.

193. Cred 06 este o deformare in'textolui
Gagpar Gratiani Ii fusese acordat4
insula Naxos (NakgaAda).
(107 iaST.3*
www.dacoromanica.ro
 5o2

<Se duo tratative pentru linistea pi sigu

ranta de la hotare , >
0.554 I Serdariatul lui Iskender pasa spre partea
(f.168 v.) cazaoului pi trimiterea sorisorii in Transil
vania.
<Beilerbeiul de Bosnia, Iskender paga,
este trimis pentru indepdrtarea cazacilor de
pe Ormurile Marii Negro.>
Atunoi, venind un sol din Transilvania
a flout ounoscut on Mai inainte de aceasta,
beii, din partea austriecilor, numiti Humta
(?) bey gi Sabhat (?) bey, au foot pedepsiti
deoarece pustiiserd hotarele Transilvaniei.
Aoegtia, dupd ce sau intors ruginati in ce
tdtile lor, <sa rspindit zvonul>.ori vor
veni din nou ou oaste la hotar. Ei <transil
vdnenii>lla rindul lor, sar fi dus cu un
numdr anume de oaste la serhat pentru apdra
rarea tarn. Din aceastil pricind s-a scris gi
s-a trimis o scrisoare Transilvaniei, nein
duse cunoscut on
"Din cele cloud articole ale tratatului
de pace, incheiat mai inainte ou impdratul,
unul este aoela de a nu supdra tara Transil
vaniei. Din partea aceea,,a Austriei, nu este
ou putintd nici o intrare. Mai ales, atunci
oind au foot intrebati solii maisuspomeniti
<ai Austriei > , care sint la Poarta feri
cirii, au raspuns cd impratul nu are stire
despre am:1.sta treabd. De aceea sosirea voas
trd, la hotar, cu tunuri pi ou opti multespoa
te fi aprinderea unui foc al discordiei. In

www.dacoromanica.ro
 503

aceastA prioinA nu se dA invoire impArAteascAc(a padi

Iskender paga, fiind numit ser'asker impotriva

cazacilor, sa indreptat spre looul fixat; in aoelagi
timp a ceruts"SA porniti in grab& gi BA vA alAturati
lui ou 15 000 de pugoagi Dedegtri gi cAlAretiostringi
dintre supugii voqtri. Ei trebuie BA fie oondugi de in
sAgi persoana voastrA sau de un sertasker al vostruoa'
re BA vg tinA local. S. fiti ou bAgare de seamA gi pen
tru linigtea oetAtii Ineu".
In cronica lui Peoevi1i1 94 se sories"Do<a>mT
sntia lui Eremia<MovilA>, fost voievokal Moldovei,
avea in tara legeascA mogii gi fortArete. Until dintre
panii (121x) poloni gi rusnaci, numit Korecki (Koreski),
era ginerele acestei femei. Pentru oa fiul mai mic al
lui Eremia196 BA poatA stApini ou forta Moldova, ea a
strins, numai de la rAufAoltorii rugi, aproape 2o 000
de ostagi gi tot atitia de la legi. Apoi, sosind in Mol
dova, ea a cucerito iar pe voievodul ctefan (Istefar,
oars era numit de impArAtie, 1a alungat ou forte. Pen
tru ca <Moldova> sA fie stApinitAliaragilde cAtre vole
vodul qtefand(Tomga> , au fost numiti Sarhog Ibrahim
paca, mutesarrif de Silistra, beii de Bender gi Akkerman,

194. Adiol Ibrahim Pecevi, of.Cronici turoesti...

vol.I (1966), p.4694 urm.-
195. Elisabetha Movill.
196. Constantin Movill.
197. tefan Tomga, vv. Moldovei: deo.1611 2o
oiembrie 1615.

www.dacoromanica.ro
 504,

preoum pi oastea tattareasog.

Sosind pi ei aoolo, s-au intors infrinti.
Atunci, Iskender paga, fiind mazilit din Agria,
se afla la Poarta ca "locotenent" (mUlAzim).
Caimaoamul <Mehmed.> GUrgi paga, aoordindu-i
maims numitul Vinutul Bosnia, i 1-a dat pe
Ibrahim paga gi oastea din Bosnia gi Semendria
gi Crugavat (Alaoa-Hisar) gi Vu6turn (Voice-
trin)Ipreoum gi oastea eyaletului .Silistra,
si astfel 1-a trimis in aceasta parte < in Mol-
dova > . Paga de mai SUB, mergind ou oastea
purt6toare de victorie, s-a intilnit ou oastea
do<a>mnei, mai sus-pomenit6, 1ing6 tirgul
numit pefnesti (Istefanes), unul dintre tir-
gurile Moldovei. Cu ajutorul lui Allah,obVi-
find victorie, el < Iskender paga> a luat in
robie pe doamna mai sus-pomenita, improuna ou
CEi doi,fii ai E3.i i cu ginerele sau, numit
Koreski. Apoi, el <page.> i-a trimis pe toti
la Poarta fericirii impreun cu cinci sute de
0.551 I pugoagi cazaci, ferecati in lanturi. Astfel al,
(f.169 v.) un numar aga de mare de ghiauri n-au mai fost
adugi,,in udtimul timp, in faVa divanului impa-
rteso. Populatia <din Istanbul> i-a adus
laude lui Iskender paga. In ce privegte domniL
Moldovei, ea a fost acordata,iaragisvoievodu-
lui Radul, pe care Iskender paga 1-a inscaunat
la loculssAu de domnie.
In timpul luptei, film,: Do <a>.mneit care
era sotia lui Koreski, fiind o female foarte
fruroas, oAzuse in mina tatarilor, gi n-a fost
cu puting ea ea s fie gasitA. Ea a apArut mai
tirziu, contra pldtii a 30 000 de gurugi.Rgimi-

www.dacoromanica.ro
 5o5

nind insaroinata de tatari, gi nasoind doua fe-

te, povestea ei a oolindat un timp prin Vara
Poloniei. i aga ea s-a facut ounosouta in lu-
me, prin cintecele ointate despre ea.
Evenimentele anului 1026 198

(f.17o r.) AranJarea acii de catre Iskender ipaga

0.555 II Pentru alungarea cazacilor rebelioare
prioinuiau strieloiuni pe coastele Wall Negre,
au fost numite., mai inainte, ogtile norocoase
ale Vinuturil'or din Rumelia, din Buda gi din
Daurju (?), avind ca serdar pe Iskender page.
Serdarul, pornind din Bosnia cu o oaste aga
de mare pi avind pe linga el adaugate ogtile
lor pi pe ale lui Gabriel Bethien, principele
Transilvaniei, preoum gi pe cele ale voievodu-
lui Moldovei, Radul vv., gi ale Tarii Romanegti,
Alexandru vv., au desoins in fEqa palancii nu-
mita Budila, care se afla pe malul riului Tur-
la199 din Vara Moldovei. In acest timp, hatma-
nul tarn legegti gi regele polon Sigismund
(Zigmun), precum gi serdarul gi vechilul oas-
200
tei sale, Istanislav Zaklog , se apropiaU
ca sa intre in localitatea numita Barmogea.
Abia oind trebuia sa inceapa lupta gi
macelul, s-a flout schimb de solii intre cele
doua parti, care au discutat situatia cazaci-
lor, stabilindu-se ca, tatarii gi cazacii cei

198. . 9 ian. - 28 dec.1617.

199. Denumirea turco-tatara pentru flu-
- viul Nistru. .

200. Stanislav Zolkiewski.

www.dacoromanica.ro
 5o6

raufacatori au fost oauza calcarii pacii.Fiind

nevoie de inlaturarea gi alungarea lor, mai
sus-aratatul hatman, potrivit 'Anil de mai ina-
inte, a devenit chezag ea acesti cazaoi neas-
oultatori nu vor mai cobori de pe apa Oceacov
pe Marea Neagra pi raialua se va astimpara.
De asemenea, tinuturile Transilvaniei,
Moldovei gi Tarii Romanesti nu vor mai fi ata-
nate gi devastate gi daca Hutabioglu gi prban
gi altii, din setea lor de domni, vor incerca
sa vina asupra acestor trei tari, nu li se va
da drumul prin tara <polona> .
Iar hanului <tatar>i se vor da pegohe-
gurile care i se dadeau gi pina acum.4(In fe-
lul acesta> hatmanul gi beii din tabara au
oerut pace, na mai .inainte, gi au dat doua ac-
te sigilate, unul scris in limba turc., iar al-
tul in limba polona, urmind ca solul oel mare
sa mearga la Poarta cu sigiliul personal <al
hatmanului leceso.> Iskender papa, la rindul
sau, a scris un act de pace gi 1-a catetou 26
201
ramazan <1026> el anului mai sus-pomenit.
Acesta s-a facut chezag ea de azi incolo nici
neamul tatareso nu va mai pricinui pagube gi
stricaciuni rii polone gi c negutatorii vor
fi liberi sa uMble<in,cele doua tari> ;inta-
rirea pacii cu Austria.
0.556 II Printu1<gehzade-sultan>Mehmed, fiul
sultanului Ahmed, este acelagi oare in timpul
expeditiei la Hotin a fost facut mariir din
1f.172 v.) pricina cruzimii sultanului Osman...

2o1. 27 sept. 1617.

www.dacoromanica.ro
 507

0.558 I. Anul 11027202

<Detronarea sultanului Mustafa I pi in

tronarea lui Osman al IIlea; fuga lui Mehmed
Ghirai, sosirea solului polon Garagofcea gi
incheierea pacii cu conditia: cazacii sa nu
(f.173 v mai apar6 pe tarmuri1e Math Negro pi nici t4-
174 v.)
tarii BA nu mai devasteze Polonia.>
Sosirea si intoarcerea lui<Gabriel>
Bethlen

Anul treoutpcind Gabriel Bethlen cuce

rise pi stapinise tinuturile Transilvaniei,
Iskender papa, pregatinduse de 1upta cu
ghiaurii poloni, 11 invitase pi pe mai sus
pomenitul Bathlen.
De asemenea gi Beth1en pornise cu 13 000
de pedestrapi gi cu 12 000 de cnareti pi
<treoind>prin cetati1e Moldovei, venise 1in
203
ga cetatea numita Soroca (Sorukna) . Dar,
0.561 II venind solul regelui polon gi incheinduse pa
cea, sa intors gi a plecat in tara sa.
.

2
(g.176 r.) Evenimente1e anului 1029 04.
C.562 I Infringerea taberei ghienrilor poloni
in lupta cu Iskender paga
Chiatip Celebi, in 4:Cronica sa> "Si
noptior (Fezleke), desorie astfel pricina a
cestei lupte impotriva ghiaurilor:"Un ghiaur
dintre ghiaurii frinci, Gaspar Gratianilfaoea

2o2. = 29 dec.1617 - 18 dec.1618.

2o3. Scroca in R.S.S.Mo1doveneasca.Cf.
Pitcher,op.oit.,p.167 I.
2o4. =8 deo.1619-25 noiembrie 1620.

www.dacoromanica.ro
 5o8

negot prin cumplrarea gi eliberarea.musulmani-

lor aflati in captivitate la frinoi. Fiind so-
ootit oa om de isprEv gi ohibzuit, a fost tri-
mis de citeva ori la austrieci cu invoirea lui
Iskender paga. Ca rsp1at6 pentru slujba lui
de solie, i se dAduse ducatul insulei Naxos
(Nakga). Dup6 aceea, poftind la domnia Moldo-
vei,a ooupat-o ou multe cheltuieli de averi.
Iskender paga, beilerbei de Oceacov, fusese
chezag ca mai sus-numitul <Gagrer Gratiani>
va sluji cu oinste 4:Imperiul otoman> . Dave-
nind apoi, timp de aproape doi ani,vice-guver-
(f.177 r.) nator (mutesarrif) gi apoi voievodatul fiind
acordat altcuiva,<Gagpar> a ridicat steagul
rascoalei, fiind instigat de nigte raufacatori.
A cerut ajutor de la poloni gi a strins multa
oaste agezindu-se in localitatea numita Tuto-
ra (cocora), care se afla in fata tirgului
Iagi, capitala Moldovei.
Mai inainte,cind Gazi Ghirai han mergea
la expedi-ge asupra <cetatii>Yanik205, in
looalitatea de mai sus luptase, mult timp,,ou
K1ci1a 206 serdar ounoscut al tarii polone.
Apoi incheiase pace, punindu-I sa dea hanului
in fiecare an, cite lo 000 de galbeni pi piei
de leu gi zibeline, El a preferat in mod anu-
me acea localitate. Cind Iskender paga a auzit
in ramazan207 , de razvratirea lui Gagpar Gra-
tiani , avea paste 1 000 de oameni in jurul
Eau. Dupa oe i-a adunat gi i-a ridioat pe ta-

205. Raab dupi austrieci, azi Gybr inAustria

of.Pitcher,op.cit.,p.164 I.
206. Cred ca este o deformare din Konieo7
- polski.
207. = 31 iul.-29 aug.162o.

www.dacoromanica.ro
 5o9

0.562 II tarii din Akkerman pi pe ostagii a (And. san

geaouri, gi pe fratele hanului, gi pe Devlet
Ghirai, kalgai sultan , au pornit, lu mul
tA (mate, impotriva mai suspomenitului Gas
par.
Ajungind acolo gi dind lupte marilpes
te 3o de zile oontinuu, in sfirsit, oastea
islamului a fost victorioasA. Ghiaurii invinsi
au rupto la fugl, dar sau gindit e. mearga
astfel cA, au pus ifi jurul lor cite trei rin
duri de care (haraba) si vreo 2 000 de ghia
uri pedegtri; apoi au descAlecatoi cei aproa
pe 3o 000 de cAlAreti,devenind si ei pedestri,
au fAcut metereze208 din harabale. Atunoi cind
mergeau, trAgeau in jurul lor cu pugca.TAta
rii nu sau uitat la pugtile lor gi dind ata
curi in masA, iau imprgtiat pe ghiauri.
<TAtarii>sau procopsit luind 12o de tunuri
gi oiteva mii de harabale,incArcate cu alte
zaherele gi multA bogatie. In aceasta 1uptA,
polonii aveau paste loo de pani (bey) vestiti,
dintre care unii au fost pringi, iar altii
ucigi. Bagserdarul lor, numit Zoliekievski
(Zelikoska) a fost omorit, iar al doilea ser
dar,Konospolski, cAzind prizonier,a fost tri
mis in lanturi la pioioarele impAratiei...
Din povestirea de mai sus reiese 05, oas
tea ghiaurului era socotitA la 53 000 de os
tagi, pe oind oastea lui Iskender paga <se
ridica> la vreo lo 000 de oameni. Ibrahim

208. AdicA intArituri.

www.dacoromanica.ro
 510

Pecevi marturiseste ad a auzit din gura lui

Hasan Agazade Ahmed aga a "In timp ce eram
mai inainte beilerbei de Bosnia, Iskender
paga a venit odata in expeditie impotriva
slavului (Sakalibe) si a cucerit cunoscuta
209
palanod, numita Ragkova agezatd intro
.Moldova (Kara Bof=;dan) gi Polonia. A doua ex
peditie a lui asupra slavului s-a intimplat
in anul 102910 gi s-a spus c au fost luati
prizonieri gi omoriti foare multi ghiauri.
Inainte de expeditia de la Hotin, voievodul
Moldovei se numia Constantin <Movila> .Ma
ma acestui tinar beteag, gchiop, numita
Do<a> mna Elisaveta , fiind renumita prin
farmecele gi talentele ei, a pus mina pe toa
te bogatiile negustorilor care se aflau la ea,
precum gi ale tuturor.oelor. care se aflau in
aoele tinuturi, ocupinduse cu negotul de mie
re.
Do<a> mna cea afurisitd, luindugi pe
fiul ei beteag si incarcindugi averile, a
fugit la <neamul> slay., (Sakalibe) adapos
,

tinduse la regale Poloniei. De la acesta din

0.563 I urma, cerind ogti in ajutor, <regale> ia
(f.177v..) dat vreo 8o 000 de ostasi, trimitindu-ri impre
un6 la Kaup ir211 sa devasteze Rumelia.Din tre
cut, acesta era unuld.intre Printii disgra
vi04212
ai regilor slavi, iar blestematul ea-

2o9. Ragkov, lined Mohilau, azi in URSS.

21o, Cf.nota 2o4.
211. Greu de identificat, o fi cancelar(?)
212. Adica scirbogi.

www.dacoromanica.ro
 511

re mergea in,Rumelia era principele tuturor 4:triburi-

lor slave> Vizirul Iskender papa, valiu de Silistra,
cind a fost inptiintst, a fAcut ounoscut la Subli-
ma PoartA. De aceea i s-a dat poruncA impArAteascA ca
BA piece impotriva lor ou mercenarii din Moldova pi,Ta-
ra RomAneasoA, precum pi ou oastea provinciilor lor.De
asemenea s-a dat porunol ca mai sus-arAtatului Iskender
papa sA i se impreuneze pi beilerbeiul Rumeliei ou oas-
tea eialetului eau.
Iskender papa ou.oastea de mai sus a pornit pi,
a plecat la Oceaoov (Dzi) . De acolo s-a dus la Akkerman.
DupA ce pi-a aranjat oastea, el a pleoat impotriva dugma-
nului pi,l-a ajuns la oel de-al treilea menzil de la
Akkerman.
Atunci cind s-a zArit cA ghiaurii cei umili
pi-au Srenjat carele in form_5 de tabard gi s-au prega-
tit cu tunuri pi cu pugti gi cu unelte desavir7ite de
lupta, Iskender paga gi-a ridicat oastea gi s-a ciocnit
cu ghiaurii. Adapostul vehiculelor, magazia de pulbere
gi munitii au fost cuprinse de flAcAri. Lupta a fost in-
verpunat6 pi mai sus-pomenitul <Iskender paga>reinvi-
indu-i vitejia din trecut, cu sprijinul lui Allah, ghia-
urii au fost invingi. Norocul cel mare al fiului lui Kau-
pir, puterea fantomA pi figura hidoasa a dugmanului a
fost scAldatA in singe de sAbiile stralucitorlre <tur-
cesti>. Do<a> mna cea blestematA, ounoscuta sub de-
numirea de "crdiasti" (kralice), a cAzut in mina unui in-
divid numit Omer aga, unul dintre spahiii Bosniei.De ase-
menea, cAzind gi Constantin cel beteag, fiul ei, peste .

50 000 de ghiauri au fost treouti prin asoutipul sAbiei.

Au zacut multi ani.in acea oimpie, stirvurile lor fiind
unele poste altele. Apoi, cind do<a>mna a fugit cu
fiul ei din turnul Galata (Galita), comandantul fortAre-

www.dacoromanica.ro
 512

tei (dizdar) a fost spinzurat. In aoest timp, un emir

renumit, dintre fiii lui Mansur, ounosoutul gi puterni
cul Cantemir Mirza al nogailor, continuind lupta sfintg,
ucideau gi luau nenumgrati prizonieri gbiauri. Blestema
tul de Gagpar, voievodul Moldovei, razvrAtindusevatunci,
impotriva familiei Osmanliilor, ceruse ajutor de la re
gale Poloniei pentru ruinarea hotarelor musulmane. De a
semenea pi craiul oel raufgator a trimis pe sfetnioul
sgu (vezir) gi pe mai susnumitul Kaugir, care era prin
tul tuturor tinuturilor sale. Gagpar <Gratiani> 9 la
rindul sgu, sa unit cu el, impreung cu adeptii sgi din
Moldova. Cind au auzit, ghiaurii au plecat cu peste
6o 000 de ostagi; serdariatul pi tinutul Silistrei sau
acordat lui Iskender paga cu rangul de vizir, care, apoi,
a fost trimis in Moldova .
Cu aceastI campanie AU fost insarcinati Yusuf
paga, beflerbei de Rumelia, Cerchez papa gi Teriyaki Mdb-
med paga, mutesarif de Nicopole, poreclit pi "Uaturoiur
(Sarmisak) Kogia Misih (?) paga, sangeacbeiul.de Vu2tirn
(7u1cetrin), care era unul dintre Mihalogiii, hanul tata
reso Gianbek Ghirai hen, pram= gi neamul nogailor<din
Bugeac.> Au mai participat la aoeaatg expeditia hanul
cu kalgai gi au fratele sgu Devlet Ghirai, gi Kantemir
Mirza, impreung cu fiii sgi, renumiti ci norocogi, Orak
Mirza Selman gah, Inaiet Sala, Velisa (?), preonm gi
toti oeilalti oameni marl gi vestiti ai tgtarilor.

Ei au venit gi sau unit ou Iskender paga, ci

plooind de acolo au trecut riul Prut ci au ajuns pe mar

ginea fluviului Nistru (Turla), dinoolo de care se aflg

www.dacoromanica.ro
 513
(f.1713r.)tara polonA. In partea lor stingA se zArea
<tirgul> Iagi.
Iskender paga fiind ingtiii4at o ghia-
urii gi-au agezat taberele in localitatea aoeea
gi o sint pregAtiti pentru luptg, au dat de gti-
re ttarilor. De asemenea gi ttarii, dindu-gi
de gtire unii altora cA au apttrut cete de
ghiauri , au alergat pe oimpip din toate pAr-.
tile oa nigte valuri_de fluvii.
Atunoi oind a sosit gtirea cA au iegit
afarA din tabArA vreo 3 000 de cAlAreti gi pe-
degtri, 1-au trimis inainte pe Mihalzade Hizir
papa ou vreo 5oo de gazii, inarmati ugor, gi ou
hArtaitori (ierhaci). De asemenea,gi Iskender
paga a inoeput sA-gi aranjeze rindurile bAtind
din tobe gi ointind din zurnale gi timbale. La
dreapta lui 4:Iskender paga>s-a agezat Yusuf
papa, beilerbei de Rumelia, iar mai incolo de
el, oapAtul aripei era aleatuit din steagurile
Rumeliei. Tot aoolo s-a agezat ou oastea sa gi
Devlet Ghirai sultan. In partea stingA au stat
KUr Mein papa gi Sarmi -sak Mehmed paga, mu-
tesarrif de Nioopole. La o parte de el s-a age-
zat gi Mehmed paga, iar mai jos de el, au stat
ceilalti emiri. La oapAtul unei aripi, a stat
Kantemir Mirza ou ceata de nogai. In acest timp,
lazir paga gi oerhagiii sAi duceaulupta oughia-
uriioare obtinind victoria, Hizir paga a ramas
inoerouit de dugmani. Cind a sosit aceasta vas-
te, s-a dat porunoa, din partea vizirului,ca
Sarnisak Mehmed paga sA porneased indata asupra
dugmanului, luindu-gi cal el seourea gi pe 130.
5oo de gazii din jurul sAu. Acesta Serslisak

www.dacoromanica.ro
 514

Mehmed page.> nimioind avangarda dugmanuluiva

sosit ca salvator 1a Hlzir paga gi 1-a scapat
din <mina ghiaurilor>. Apoi, cind a sosit
in fate. virirului Iskender paga, a inceput sa-1
dojeneased pe Sarimsak Mehmed papa, zioindu-i:
"Oare de oe ai plecat fara sa ajungi aoolo?".
Dar gi garimsak Mehmed paga, la rindul sau,i-a
dat citeva raspunsuri "tari", dupa care viziru1
1-a mingiiat. Dupa trecerea noptii, dis-de-dimi-
neata, au fest aranjate rindurile. Era intr-o
zi de vineri, cind oastea ghiaurilor iegind din
tabara, oete dupa cete, impragtiindu-se pe oim-
pie, gi-au aranjat alaiurile, iar prin tipetele
lor au raspuns pretutindeni un "va1e1eu".Bles-
tematii <de ghiauri> aranjindu-gi riurile,s-au
agezateincetul ou incetultin forma de semicerct
luind infatigarea unor coarne de bou. Atunci,ser-
darul 1-a numit pe Kbr HUsein paga ca hartuitor,
iar la rindul sau Hasan paga, implorindu-1 pe
Allah, a intins steagul in culori de smaragd gi
a plecat inainte. Au urmat dupa el, pe rind, Hi-
zir paga, Sarimsak Mehmed paga gi Mehmed paa i
'alti emiri aranjati in rinduri. Dupa ce au inceput
ea traga din tunuri, razboinicii din ambele parti
se amestecau unii ou altii. Atunci, Iskender pa-
ga, aratindu-gi mareata sa trufie, a trimis *ti-
re lui Devlet Ghirai sultan. Aoesta Ii spunea
<ea la inceput sa atace el, cu toate c. Devlet
Ghirai era viteaz... gi era marejEilceavg intre
el, care sa atace mai In sfirgit,pe-
vlet Ghirai sultan cured discutia zicind: "Daa.
<serdarul Iskender paga> ma impiedica de la
atac, atunci ma intoro ou toti *VI:tarn <in Cri-

www.dacoromanica.ro
 515
meea> Atunoi serdarul a rAmas pe loc,iar
Devlet Ghirai sultan s-a repezit ou ogtile,
sale tAtAregti, numeroase gi distrueatoare.
0.554 I De asemenea, a inaintat, la rindul s54, gi
Kantemir Mirza impreund au nogaii sdi. Ghia-
urii, in partea cealaltd, la fel, gi-au aran-
jat rindurile.
HUsein paga gi oeilalti emiri, agezati
in rindurile din fatA, 1-au atacat pe dug-
man pi au aprins fldogra rdzboiului. Dar,
atunoi, un mare numair de dugmani au pleoat
gi i-au impresurat pe la spate pe vitejii
h6rtuitori. HUsein page gi Hizir paga fiind
impresurati, acei viteji au rdmas intro dug-
mani. De lupta lor s-a mirat gi "Marte"(1 rs),
zeul lumii. Cei peste 12.000 de dugmani pe-
destragi aflati in fata oastei ttaregti gi
condugi de kalga-i sultan,,s-au dedat arun-
o4rii de ghiulele (findak). La fel pi din tu-
nurile gi pugtile ghiaurilor sosiau <ghiu-
lele > continuu. Oastea t6tareaso6, treoind
ceatkde oeat, i-a inconjurat pe la spate p.
ghiaurii pugoagi, care impresuraserd pe hir-
tuitori, gi au dat o bt.11e i o luptd aga
de mare, incit de dimineatd pima la ohindie
i-au zdrobit pe ghiauri i punindu-i pe,fugd
i-au sciipat pe pagalele <impresurate>.
Pind la fluviul Turla, au trecut prin.
sable, fara indoiald , loo 000 de ghiauri.
Apoit ghiaurii, intrind in taberele,lor,s-au
ocupat de apIrarea gi intarirea lor.Hleste-
matilor,-care au fost pringi, ii s-au tAiat
capetele in fEqa cortului serdarului.Kansir

www.dacoromanica.ro
 516

(f.178 v.) pi Gaspar s-au speriat age de tare in lupta

aceee. oaldin pricina groazei, Gagpar s-a,
despartit de tabara gi a fugit in Moldova,
el3
Blestematul /eau de intendant, numit Bucioo
a cazut in <captivitate > La rindul sau
gi Kengir, vazind in cel hal a ajuns, de tea-
ma, a trimis un sol cu scrisoare spunind gi
promitind urmatoarele: "Gagpar <Gratiani>
ne-a ingelat gi ne-a adus aici, aratind ca
tatarii, vechii nogtri dugmani, sint sin-
guri. Dar noi nu avem nici o ducmanie cu di-
nastia otomana gi nu aveam lipsuri in rospec-
tarea angajamentelor noastre. Nu *tiara ea
sosise gi serdarul familial Osmane. De aceea
etc= Gagpar a fugit, noi nu luptam cu oas-
tea padigahului. f-33i atta lupta putea fi in-
1aturata de la inceput. In caz daca ne tri-
mitelj drept chezagie pe mirzacul Kantemir
gi pe Cerchez HUsein paca, noi, la rindul
nostru, 11 vom trimite drept gaj pe fiul so-
rei mai mica a regelui nostru, precum ci pe
unii dintre beizadelele noastre vestite. In
acest fel, noi sa plecam pi sa ajungem la va-
dul apei, trecind apa Turlei. Acolo.sa schim-
bamOaracioi unii gi altii ostateci. Atit
voi cit gi noi sa plecam teferi gi sanatogi,
Pentru an-asta dam serdarului sum de loo 000
de florini rogii, iar padipahului mai multi
bani gi haraci, precum gi dari".

213. Bucioc - boier moldovean.

www.dacoromanica.ro
 517

Cind solul 1-a intilnit pe serdar,<el>

i-a zis: "Atunci si noi, la rindul nostru,s4
ne sfatuim." Apoi, vorbind cu kalga-i sultan
pi ou ceilalti emiri gi notabili, toti au
fost de parere sa primeasc4 bogtia ci pa-
cea <oferit4> de ghiauri. Dar <turcii gi
0.554 II. tatarii> doreau indestularea gaziilor in
(1..179 v.) tihna. Dar, in acea 011134 a venit mirzacul
Kantemir gi a intrat in cort cu o caciu16
stufoasa pe cap. Era viteaz, semanind cu un
elefant, cu bratara, gi semana cu un pui de
balaur. Fiind <inalt> ca un munte, inspira
spaim4 gi respect. Dup4 obiceiul saur spu-
nind ou voce tare serdarului:"Bun g)sit", a
trecut pe 1ing4 toti emirii gi a-a agezat
chiar ling4 serd-.e. Din pricina infdijOrii
acestuia, solului a inceput sa-i tremure tru-
pul fr4 sa vrea. Acesta s-a sculat in picioa-
re gi apoi iar4g1 s-a agezat, de fried, f1r4
sa-gi dea seama oe face; Kantemir gi-a arun-
cat o privire adincd catre sol gi apoi, aple-
ninduse catre vizir, 1-a intrebat:"ce-i cu
acest ghiaur ?", iar <Iskender> pacia i-a
grait: "Este sol, care care pace gi trtare
(aman), promitind sa dea dari gi haraci.Pin4
la trecerea apei te-au oerut drept gaj pe ti-
ne pi pe HUsein pagar La aceste vorbeochii
<mirzacului> Kantemir s-au umplut de sin-
ge <devenind > ca o (maga. rogie. Masurin-
du-1 pe serdar cu mult dispret, i-a grait:
"Tu, inchinindu-te in fata bog4tiei ghiauru-
lui,ai devenit necredincios <ea gi el>. Eu
de 3o de ani incoace, lovindu-i cu sabia,le-am

www.dacoromanica.ro
 518

uois mamele gi oopiii. Oare de oe BA mA predai in miini-

le < ghiaurilor>, ca s# mA distrugA infiginduma in su-
.11VA oa BA mA facA ohebab pentru vegnicie. Ei sint ghia-
uri gi ngi nu putem avea pace au el. Noi indata Ii lovim
ou sabia. Nu avem alt6 vorbA. cu ei". Zicind acestea, el
a legit si a sArit afarA, mormAind oa un guzgan.,De ase-
menea, gi !Mein paga a protestat pentru predare. De a-
ceea 1-au arunoat pe sol in inohispare, iar pe intenden-
tul Bucioc, care &Azusa in captivitate mai inainte,1-au
spinzurat de stilp. Apoi, trimitindu-i ghiaurului stire
de rzboi, I-au supus pe acel blestemat la cazne mari.
TupA aceea, ei pi-au incarcat in liniste carele gi s-au
retras ping. la vadul ounosout sub denumirea de Subaci.
Serdarul a pleoat si el ou oastea pentru alun-
garea <ghiaurilor > gi a inaintat luptindu-se <ou a-
cegtia> . Fiind obositi,.ghiaurii minau harabalele,dar
pe jumatate erau adormiVi. In bezna noptii, vitejii tA-
tari legau puternic de cozile cailor un capAt al funii-
lor de la Opestre, iar celgtlalt capat 11 innodau si-1
fAceau ham. Apoi, apropiindu-se, Ii punea pe gitul ghia
urului din haraba, care isi continua somnul. Dupd aceea
Ii loveau ou biciul pe cei care aveau funia legatA.Cind
se indreptau in fugg oAtre oastea islamicA onenorocitii
din care erau trintiti la pamint de funiile care le erau
treoute paste git. Astfel, blestemaOlerau trintiti ou ,
fata la pamint pi fiind tragi de funii, erau adugi tiris.
Cind au ajuns la Subasi, Gaspar.n-a mai'avut putinVa sA
treaca. Gindindu-se od vor vArsa singe pe git, inima ii
s-a umplut de spaimA.. Lupta gi incaierarea de apArare pi
irdepArtare a loviturilor de la prima infAtisare a durat
timp de 22 de zile.
Atacurile tAtAresti mai ales, i-au flout sA se .

sature de viatA. Intr-o zil un nuniXy oarecare de ghiauri

www.dacoromanica.ro
 519

nimerind din intimplare paste o baltA de pe marginea

Turlei, se pregAtiau sA treao6 gi sA se elibereze. In
acest timp, mirzaoul Kantemir, care se afla aoolo ou
oastea tAtAreascA, a dat foo stufArigului gi iau ars
pe ghiaurii oare intraserA in baltA. De asemenea iau
nimicit gi pe toti aoei oare igi gAseau drum de iegire.
Cu aceastA intimplare,,au pierit, pe aceastA cale, incA
vreo 2o 000 de ghiauri. Blestematii imputininduse, Kau
girt de asemenea, sa descurajat. OdatA ce au vAzut cA
nu este ou putint6 treoerea apei, sau gindit ca sA,trea-
06 numai oAlAretii, iar pedegtrii &A fie sacrificaODar
pedestragii aflind aceasta, sau IncAierat in loptd cu
alaretii mAcelrinduse intro ei. Halal acesta Liind
adus la ounostinta serdarului gi ttarului, considerin
du-1 ca un.bun prilej, ei iau atacat pe dugmani din toa
te pArtile.
Asupra ghiaurilor sau napustitlmai ales,
mirzaoul Kantemir,, kalgai <sultan> gi tatarii lor.
Capul lui Kangir gi ale altor <necredinoiogi > cunos
cuti au fost retezate, iar oeilalti,oare au scapat de
hrana sAbiilor, au fost fAouti prizonieri. Potrivit cu
povestirea unor prieteni deai profetului , pe vremea
acestei campanii viotorioase, din acei ghiauri, care
erau au totii peste 6o 000, abia dacri au soapat 400,cei
care au putut sA treaeA apa, restul fiind fAcuVi pradA
sAbiilor strAlucitoare. Norocul musulmanilor a fost ace
la c5 sau imbogAVit ou multe. merinde, parale, mincAruri,
lucruri pretioase, arme gi muniVii, precum gi pungi (ke
se) nenumArate, pline ou florini rogii. De asemenea gi
mercenarii moldoveni, omorindur4 pe blestematul de Gag

par <Gratiani> au pus oapAt rAscoalei gi razvrAtirii.

www.dacoromanica.ro
 52o

Serdarul <Iskender paga> sa inapoiat la

0-555 II, Silistra, iar kalgai <sultan> gi Kante
(f.18o r.) mir sau intors la vetrele lor cu foarte mul-
to bogatii gi cu o faima deosebita.
Evenimentele anului lo5o214

Inghetarea Cornului de Aur...

Pricina campaniei impotriva Hotinului
si viziratul lui HUsein pma dupa moartea lui
Ali par3a.
Marele vizir Ali paga, atragindu-1 pe
padigah la lupta impotriva ghiaurilor, 1a
instigat pentru expeditia asupra Poloniei.
El a arrttat c6, cazacii trimit mereu cetele
lor ou corabille pe Marea Neagra gl devastea
z6 gi ruineaza locurile de pe tam.
<La divanul imparatesc, in timpul sfatu
lui, degi unii sau opus, sultanul Osman al
IIlea a hotarit expeditia impotriva Hotinu
,
lui din Moldova. Intre timp, Ali paga moare,
(f.18o v.) iar locul lui de mare vizir a fost acordat
lui HUsein paga.>
0.566 I Plecarea sultanului Osman han in ex e
ditlela Hotin.
<Descrierea ceremoniai plecarii din Is
tanbul, care a avut loo la 29 apr.1621 C 7
gemazi II lo3o).=> .

Urnirea unei mari campanii neagteptate

de la menzilul Davudyaga a fost socotita
ca ceva nelalooul ei. Dar porunca trebuia sa

214. = 26 noiembr.162o - 15 noiembr.16210

www.dacoromanica.ro
 521

fie indeplinit. Numerogi oameni versati<in

ale expeditiei> pe atunli, au zis oK: "nu
este ou putint6 oa la as:least& expeditie sA se
obtina vreun folos".
<Desorierea inaintarii oastei, itinera-
riul pi greut6tile intimpinate in treoerea
baloanilor.> La 2o geban<1o3o>215, trei
C.566 II isooade (dil) fiind <aduse> din partea
(f.181 r.) <mirzaou> lui Kantemir, au arAtat cd. ghia-
urii pi-au agezat tabere in trei locuri.
<116vglirea oazaoilor pe Ormurile apuse-
ne ale Math Negre, la Ahioli eto .>
Mrinia nadisahului musulman la
Isaccea
La 22 ga,ban216 dup5. traversarea Dobro-
gei, sosind la Isaooea; looul unde se g6sesta
podul, s-a desoins pe Ormul Dunarii. Ad ag-
teptat,,aoolo, pinA la terminarea oonstruirii
podului. <Ceremonia imp6rtirii unor daruri
la ostagi de oatre sultanul Osman al II-lea,
dar un grup ramasese hemultumit, care mai tir-
ziu s-au rgizbunat pe sultan.> La 28 ga,ball
<1030>217 sosind,.beilerbeiul de Anatolia
gi-a areitat alaiul su. Padigahul (hunkiar)
s-a dus Qi s-a intors de oiteva ori in partea
cea1s1t6 4:a Dung.rii> ou o corabie din Bel-
grad. Apoi, unul dintre corturile imp6r6testi
fiind intinse in fate. podului, <padicahul>
ziva st6tea aoolo, iar noaptea intra in mg-
looul oastei.

2154 = lo iulie 1621.

216: = 12 iulie 1621.
217. = 18 iulie 1621.
aia. Ow first 27
www.dacoromanica.ro
 522

4
Infringeroa oazacilor la riul Oceaoov (Ozi)

In acest timp, venind om din partea lui

HUsein paga, beilerbei de Ooeimov, a acut ou-
nosout cA 18 cor&bii de-ale ghiaurilor oazaci
au inceput s& devasteze imprejurimile Oceaco-
vului. Dar oastea din Oceacov s-a urcat,in
cor.bii gi i-a ajuns din urmA pe cazaci. Du-
p& e batilie mare, cu ajutorul lui Allah,mu-
sulmanii au fost invingtori. Atunci, una.din-
tre corniile <cAzAcepti> s-a soufundattiar
alta a fost capturat. Cei zece neferi ghia-
(f.181 v.) uri, care au fost trimipi, au fost uoigi ou
tot felul de oazne, in fate. padigahului.
C.567 I In prima zi a lunei ramaZan 18, aducin-
"d19
du-se limba (dil), a aratat o, la 28 pathan
fiul regelui treoind incoace fluviul Turlaou
4 000 de ostagi, s-au apezat la serhntul mol-
doveneso gi CA, insupi regale gi-a intArit ta-
bAra, au ostagii sailla repedinta sa. A treia
zi, podul fiind terminat, s-a dat poruxot ea
oastea a/ treaoA. Partioiparea in expediVie
a lui Yusuf paga, beilerbei de Rumelia,,flul
lui Mustafa papa, Taiar , bei de Urfa a.a.
De asemenea pi mu1Vi bei se sourgeau,
treoind cete dup& cete;desorierea altor lupte
cu vasele cAzicepti pi infringerea lor la 24
iul. (5 ramazan) 1621.

218. =2o lull. 1621.

219. Cf.nota 217.

www.dacoromanica.ro
 523

Faptere padigthului la Isaoea

Marele padigah se preoompii de cols tre-

buincioase rlzboiului stint gi de pregitirea
armelor de luptl. El insugi <sultanul> se
obignuise si foloseasoll arme in aga.fel incit
un bun aroag oa el nu se mai vAzuse. Astfel,
trAgind o sAgeat& din menzilul mai sus-pome-
nit, aoeasta a zburat dinoolo de Dunlre gi a
oAzut la patru pagi de Om. In aoel loo,cons-
truindu-se o sofa, s.ra pus oa semn o ooloanA
220
vertical& de marmorl. La 8 ramazan s-a
dat firman peatru zidirea unei fortArete la
Isaccea. Mai marii impArAtiei, stringind meg-
teri pe cimpia aceea, au inoeput s& zideascA
o fortlireat& solid& intr-un boo potrivit.8-a
porunoit ea sl se string& din imprejurimi var,
piatrA gi cherestea.
Marele padigah a arAtat cum trebuie s&
fie lungimea gi ltimea cetIVii mai sus-pome-
nite.
Trecerea paste pod a oastei mindre qi
nor000ase
< Turoli > au staVionat lingA podul de pe
221
DunAre 18 zile. In ziva de lo ramazan ,

. dupl terminarea pregAtirilor pentru campanie,

(f.182 r.) traversind podul cel mio, de pe malul cell-
0.567 II lalt al fluvialui DunArea, au desoins."

22o. =-27 iulie 1621,

221. = 29 lull. 1621.

www.dacoromanica.ro
 324

222 223
iing Zeni-EV. La 12 ramazan a venit yUzbasi
, ou
pests 300 de ghiauri, pe oars 11. oapturase,mai inainte
beilerbeiul de Kea, zApIcindu-i pp cazaci. Li e-au tia
capetele la poste o euti dintre ei. De asemenea si res-
tul, fiind dati la corturile,ienicerilor, peste citeva
zile au foot ineca-i in mare.
La 1 august (13 ramazan) 1621, hanul Crimeei
a oomunicat cA a trecut riul Oceacov cii vreo 5o 000 de
tAtari si cA astepta porunci, ca sA vinA la oaste pi
sA stea intr-un loop aproape de tabIra ghiauri...
Sosirea lui Dilaver papa gi a oastei TArii

Romane0i
224
La 20 ramazan <1030> cind s-a desoins
,

la menzilul TAtArani, a venit Dilaver papa, beilerbei

de Diarbekir, pi a arAtat mare alai. Cea mai mare parte
a oastei sale era imbrAcatA in armurA pi zale. A. urmat
dup el, arAtind alai, pi beiul Trii Romanepti, <Radu
Mihnea>, cu vreo 6 000 de ghiauri inarmati. La 24 rana-
2 25
zan au sosit oiteva isooade (dil). Cind au fost in-
trebate, ele au zis cA:"Ghiaurii sapI ganturi pi metere-
ze in fata cettii mai sus-amintite, Hotin. Au apezat,a-,
colo 50 000 - 6o 000 de pupcapi. Fiul craiului <polon>
este si el pe oale de a Ems!. Alegindu-se un anumit nu-
mAr de cazaci, au foet trimici asupra Oceacovului.Atunci
s-a trimis indatA, in partea aoeea <spre Oceacov> ,Ha-
giki pasa, ca un anumit numAr de ostasi.

222. = 31 iu1.1621. .

223. Yuzbapi to.(romauzbaga) - sutap; ottpitan pas-

te loo de oameni, Cf.10,,11,2,p.72.
224. = 8 aug.1621.,
225. = 12 aug.1621.

www.dacoromanica.ro
 525

Infringerea ajutorului austriao in lupta ou

Bethlen

In aoest timp, sosind sorisori din partea lui

Gabriel Bethlen, prinoipele Transilvaniei, acesta a in-
atiintat:"Cind am aflat cal kaiserul 26 a trimis, pe as-
227
ouns, regelui Poloniei un anumit numAr de ghiauri pen,-
tra ajutor, i-am ajuns din urn& gi i-am trecut pe toti
prin sable. Aoum v-am trimis ateaguri gi capetele luate.
Oamenii sAi, care au adus steagurile gi tigvele, mai
sus-pomenite, s-au bucurat de favoarea imparAteasor.
Pecevi scrie:"Ta aoest an, mai sus-arAtatul
<Gabriel> Beth len, ri.licindu-se cu oaste mare gi luind
cu el 0 pe musulmanii de la margine, s-a,dus asupra
<oetAtii >Pozon228 pe care a asediat-o. Dupti oe a.
agezat aoolo tunuri, a bAtut-o. Oastea care se afla lin-
e'. el fAoind inoursiune prin imprejurimi, le-a dat foo
gi le-a distrus. Venind apoi asupra lor tabara austriacli,
s-au dat lupte mari. Bethlen fiind invAngAtor, prinoipe-
le Transilvaniei a trimis pe serasoherul slu Hamog Ior-
229
ghi la hotarul Kaniszei, der Bekianoglu gi oastea
ungureasoA a 'acelor pArti, treoind ou totii de partea
lui <Gabriel Bethlen>, au devastat multe localitti
dintre satele croate gi austriece, gi sosind in fata Vie-
nei, i-au devastat imprejurimile luind prAzi neinchipuit
de mari....

226. Ferdinand al II-lea, impAratul austriao:1618-

1637.
227. Sigismund al III-lea Wasa: 1587-1632.
228. Polon (Pojesa) orag gi cetate, azi in R,S.F.
Jugoslavialcf.Pitoher,op.oit.,p.163 II.
229. Gheerghe Llano* (?).

www.dacoromanica.ro
 526

Dorinta hanulul <tattreso> pentru inoursiune

In treout, se oredea el este bunt pIrerea
ea tItarii al intreprindi incursiune . in Vinuturi1e ghia-
2
urilor. Ling menzilul numit Degermen 3Q a avut loo o
Wirlatoare. In ziva urmAtoare, sosind Mirza bey, vizi-
rme'L hanula, fiind aoe1a*1 ou aoela al padioahula,
i s-a trivia un caftan *1 o scrisoare de invo1re.S-au
prezentat 01 au arttat alaiur1 be1lerbei1 de Atena *1
Sinatra, preoum *1 voievodul Moldove1232.
Cercetarea oi inspectarea ien1ceri1P0-
In ziva de 6 qevval <1o3o> 23 , cind s-a des-
oins la menzilul numit Bogdtne*ti 54, s-a zvonit c. ie-
nicerii n-au rtmas nioi pe jumttate. Ei au pIsit, unul
cite unul, in fats. padiqahului <Osman II> inptrVin-
du-se la fiecare cite o jumAtate de guru*. Cu ocazia a-
oestel 10spect11, s-au flout favoruri (hatir) zabitilor
de ogeao.

Schirbarea voievodului Moldova].

Donnul (bey) Moldovet aratase neglijentg in corn-
tirea drumurilor, a treottori1or, in repararea podulu1
01 in pregatirea zaherelelor, preoum *1 zabovire in in-
timpinarea <sultanului> Zvonindu-se *1 et a trimis
ajutor in partea polont, de aceea a fost inchis *1 locul
Btu a fost acordat lui Stefan (Istefan) 4:Tomqa>.
Lupta cazaollor cu tabtra tIttreasot

La 8 qevva1 <1o3o> cind se aflau la menzilul

235
numit Cencean , sosind om de la hanul tIttreso, a adus

23o. Degermen to. - "Moara".

231: Adlot sfetnioul
232, Alexandru Inavi sept.162e-oot.1621.
233. = 24 aug.1621
234; Tirg in Moldova.
235. Se poate oiti *1 Kotcan...Poate Contesti
www.dacoromanica.ro
 527

urmaitarea etires"Cazaoii treend apa Turlei qi venila

dotal oonaouri mai inoeaoe, titarii i-au ataoat noaptea
in timp oe ei dormeau. 0 parte a foot nasal., tar hara-
balele leTan fost prlidate. Cei rtmaqi au fliout tabArl
pe oimpie. An apIrut qi claretli lor.ln aoea zi, avind
loo o.mare battalie, au fost omoriti vree 1 000 de ca-
zaci". <Solul hanului 'Uttar> a carat qi oiteva tunuri.
Hagiki paqa, on oastea Siriei, Hagan paqa din Elbasan
qi beiul de Aydin au fost trimigi on oqti qi on 25 de
tunuri. Inainte de sosirea aoestora, oazacii prinzind
de veste, au fugit la tablra lor cea mare. Vreo loo de
ghiauri cazaci se intoroeau devastind qi pridind merin-
de qi provizii in Moldova. Hagiki pala a inaintat spre
ei qi a adus/ia aoeqtic. ,o de isooade (dn.). CelortOlt
luindu-li-se tigvele, au fost trimise in fata padiqahuf.
lui.
Infringerea ghiaurilor <poloni> in lupta cu moldo-
venii intr-o peqteri

Voievodul aflase mai inainte de aceasta X

5 000 de,ghiauri <poloni> pleoaserg pentru invadarea
Moldovei. De aoeea, pe la miezul noptil, au fost trial@
oitiva sangeaobei, on Cerchez HUsein pasa qi voievodul
Moldovei, on oqti numeroase. Ajungind on totii aooloGin
Moldova> , s-a dat o luptft mare si ghiaurii fitnd in-
frinti, oei mai multi au fost treouti prin sabie. Isooa-.
dole qi tigvele luate au fostinfItiqate <sultanului>.
In 11 a lunei qevval 4:103e> 36 ,.s-a desoins pe valea
undo s-a dat acea luptI. Intr-o peqterii strimt1, din munti,
aflata pe drum, au intrat 9e de ghiauri on pustile, qi

236. ig 29 august 1621.

www.dacoromanica.ro
 528

au inoeput sit dea lupta pi sit Dia mIcel ou toi

aoei oare se repezeau asupra lor. Padipahul, ver
nind. ,in grab& ling/ pepterl, a apezat aoolo cor-
turt pi a poruncit ea peptera sit fie =phut& ou
fun. Toti aoei care iepiau, au fost omor10..
In Itenzilul mai sus-pomenit, vreo 2oo
de cazaci se intirisera intr-o pldure de stejari
de pe malul celllalt al riului Prut. Din aceas-
tit parte a fost trimis asupra lor, cu tunuri,
-Hagila papa, care s-a luptat cu ei pinti inspre
searti. Ghiaurii Inst, fiind intAriti in pIdure,
pugtile pi tunurile nu puteau ajuta la nimicl
Atunoi, seimenii fiind treouti pe p rtea cealal-
tA, acestia s-au dus de acolo gi i-au atacat.Pa-
digahul, agezind umbrare intr-un boo important
al apei mai sus-pomenite, imp5sti binefaceri
acelora care Ii aduceau iscoade gi cr:pItine.
HUsein paga, trecind <Prutul > in partea oca-
la1t4, s-a ocupat de lupt6. La sosirea noptiil
ghiaurii au intrat in pdurea de stejari. Odat4
cu un apus de lunl, ei s-au inp4.r0.t in do0 bu-
lucuri. Un bulue fugea in sus, iar celIlalt bur-
luo in jos,atunoi, o parte din ei au scApatviar
restul au fost omoriti. A doua zi, <turcii>
s-au mutat aoolo. In ziva de 12, a sosit din par:-
tea hanului 4;t4taresc> 2oo de ghiauri gi 2oo
0.56811 de oapete. De asemenea pi din partea lui HUsein
Cr.1e3r0 pa*a au vomit 3o de iscoade azacepti pi multe
tigve.
Sosirea oastei la Hotin
237
La 15 pevval <1030> 3 <turoii > au

desoins Intr-un menzil pliduros din apropierea

237. = 2 sept.'1621.

www.dacoromanica.ro
 529

<oetlitii> Hotin. In apropiere de fortlreati se afla

un pod, iar in fata ci, o palanoi. Lingl oetate era ta-
blia polonIOArIft partea de jos, pe apa riului Turla,se
agezase tabara ofizibeasol. Cazacii Inca nu intrasor4
in tablra, se aflau incl in pdurea mai sus-ar&tat.
Indatl oe au fost ataoati de oastea airiao, aceasta
i-a respins ou lupta in tabarK. Padigahul, pornind in
zori de zi din menzilul de mai sus,gi-a agezat cortul
intr-un loo de undo se vedea tabgra pi a urearit lupta.
In ziva aoeea s-a dat o 1upt. mare intro hirtuitori.
Turcii au luat vreo 4o-5o de iscoade *i tigve. Dar
ghiaurii, aduoind swz7e sear& oaste pedestrii, s-au lup-
tat malt. Gaziii, a .cind tigve gi iscoade, au fost
lAudati. Ghiaurii ingirasera pe harabale sangeacuri gi
steaguri pentru oa acei care Ie-ar fi zlrit s le crea-
dA osta*i. <Sosirea hanului 'ataxy care este cins-
tit cu daruri din partea padlgahului, apoi se intoarce
la oastea sa.>
Asedierea taberei <ghiaure>

In ziva de 2 septembrie(15 gevval) s-a &Isaias

intr-un loo aproape de tabara <ghiaurilor> . Respin-
gindu-i in lupti pe ghiauri, din loOul de bfittilie, au
deschis calea. Pe marginea riulai Turla s-a agezat bei-
lerbeiul de Diarbekir. Mai sus de acesta, <beilerbeiul>.
de Anatolia, au urmat apoi oei de Karamaaia gi de Sivas,
apoi ienioerii. La marginea lor s-au agezat spahiiii
oastea de oentru. Mai.sus de ei s-au agezat ogtile de
Sirta, de Halep WW1 mateferrikallele gi soribii
(MO). Mai la o parte de. ei s-au agezat, in rinduril
domnul Tarii,Rom&nesti si apoi la marginea p4durii,ha-
nul tAtareso. S-au dus <astfel> la luptii in loourile
pIduroase. La aderea noptii, ambele parti s-au despar-

www.dacoromanica.ro
 530

tit. Ghiauriiecpoloni>, in ziva aoeea, n-au

iegit afarli. Dar i-au ucis pe multi tragind
dinlauntru cii tunurile gi ou pugtile. Boiler-
beiul de Bosnia, fiind lovit cu un glonte in
gurat gi-a gasit moartea de erou martir (at-
hid),
Meterezele *i lupta

La 17 13evva1238 eincepindu-se lupta,

s-au agezat, in graba, tunurile gi ienicerii
au intrat in metereze. Ghiaurii, la rindul
lor, invalmagindu-se intro el, au iegit gi
au dat mina unii cu altii. Atunci, sultanul
agezindu-gi cortul imparatesc intr-un loc,
urmarea <mersul luptei> 1 Vitejii au adus
opt capatini gi patru limbi. <Padigahul>
bucurindu-se, s-a intors la cort; de aseme-
nea gi oastea s-a intors <in tabara>. Atunci
cind tunurile erau aduse la locurile lor s-a
lasat noaptea. Dar cind ienicerii plecau de
la metereze la corturi, ghiaurii au iegit din
tabara *i s-au napustit asupra lor. Acegtia
0.569 I ,
tirau <cu ei> multi cai.'Ostagii ghiauri
(f.183 re) s-au intors qi au adus corturile cu care au
construit Inca o tabara. Dar oastea de balm,
(Milk), care sosise mai inainte, in timp ce
se lupta , s-a prefacut ca fuge. Astfel, ei
i-au indepartat pe ghiauri de tabara. Intorcin-
du-se apoi, au that ou sabiile opt suite de
cazaoi, au taiat multe capatini gi au capturat

238. = 4 sept. 1621.

www.dacoromanica.ro
 531

nultc iscoade, preoum pi multe steaguri de alai. Cei oa-

r() ati scolpat, au fugit in tablrii. In ziva mai sus-pomeni-
t5., atunoi cind. aduceau nipte tunuri baliemez, ghiaurii
cei urilli i-au atacat in tabrtrii. Dar oind a sosit mare-
le vizir Mis'oin papa < au oastea > de Siria, i-au tre-
cut prin sable pe cei mai multi diotre ei In timpul a-
.

costa, uskul dintre pajii (112st, lui.Dilaver pasa,de-

vonind ghiaur, a fugit la nocredinoiopi. La 19 gevval239
s-a strins oastoa de serdengheoidii. Atunoi,,s-a dat po-
runea ed se zideasa un pod paste apa Turlei. Voievodul
Tarii Rometnesti, <Rath.. "Iihnea>, pi-a luat asupra sa
accastil treab5.. S-a dat de ptire. _c5. a doua zi va fi un
asalt (ytiros).
Atacul oaitei musulrane asupra taberei <ghiaure >
La 21 elm a124 43 zori de zi, fiecare fiind
in
progItit, s-a poruncit oa pi saahdarul si steagul alb
sa-i inpoteasctt pe ieniceri pi cA beilerbeiul s. riearga
in fad. Vreo mie de serdengheoidii pi restul oastei,mer-
gind, aa atacat tabara <ghlaurgi>. Spre amiaa s-a in-
dins focal luptei si al mloelului. Ambele prvi<turoii
rornanii gi polonii> au tras din tunuri pin& la apusul
soarelui. Tabara ghlaur 5. avind focuri de la un cal:at la
altul, nu era cu putinV5. Ea se inainteze, ou nioi un
chip, in cetate. In sfirpit, spre sear., vitejii mama-
mani, noind sfortdri, au inaintat de pe aripa oastei
de Rumelia. In fata lor, erau ghiaurii veniti in ajutor
din partea austrieoilor. Citeva corturi ale taberei,flind
ocupate, au fost distruse, impreun1 ou citeva sate' de
ghiauri. Pe lingI multi ghiauri vii, dintre austrieoi

239. = 6 sept,1621,
240. = 8 sept.1621.
www.dacoromanica.ro
 532

gi poloni, au mai Lost luate si duse doug. tunuri-pugti

(sak1oz)241 pi 30 de steaguri si doult steaguri (sancak)
sari. Luptitorii<turoi>, viteji ca leii, umblind lns
dupl, prada, ghiaurii au inaintat gi i-au respinsaenice-
rii, la rindul lor, au dat si ei un iures, prin poarta
de jos a taberei gi erau pe purntul de a infige steagul
aoolo. Din prioina unor piedici insA, treoind timpul a
sosit seara gi s-au intors fArA a-1 putea infige. Atunoi
end prizonierii au fost intrebati asup a situatiei lup-
tei date, ei au rspunseDacA ati Li con inuat lupta in-
cA putin pi dacA nu v-ati fi uitat la pradA si avutie,de-
sigur, cA noi am fi lAsat ou totii t bAra gi am fi fugit".
. In aceastA luptA au pierit, de sAbii vreo mie de ghiauri.
A doua zi, degi tunurile au bAtut neinoetat tabAra, to-
tugi, in oiuda aoesteia<ghiaurii> au zidit mereu gi au
intArit Ina o tabArA.

Plecarea lui Kantemir Mirza s re inutul Ocea-

oovului care I s-a aoordat

Mai inainte s-au descris Unele fapte vitejegti

ale eroului Kantemir Mirza, unul dintre mirzalele tAta-
re. Partioipa gi in aceastA expediVie <impotriva oet-
jj Hotin> cu oiteva mii de tAtari. Prin inoursiunile
sale in interiorul <Poloniel> luase atiVia prizonieri
l. atita pradA inoit impodobise ordia impArIteascA. Din
cauza vitejiei sale a trebuit s fie rAsplAtit ou favo-
ruri, acordindu-li-se sanoak la patru dintre oamenii sAi.

241. Un tip de tunuri veohi, mai mare decit-gahi-

darbzen gi mai mio decit nranki., (of.M.Ser-
toga, op.cit.a.3oo).

www.dacoromanica.ro
 533

Din oauza firli omene01, banal <tatar> 11

invidia qi era in suparare. Dar mAria sa sul-
tanul (HUnkAr), indatA oe a foot instiitVat,
il invitA sA se prezinte in faVa impArAgei
sale, acordindu-1 drept favoare regiunea
(eyalet) OM!. In ziva urmltoare, 21 qevval
4:1030;,242,
, a treout apa Turla qi s-a dus
pentru inoursiune (akin) in Vara ghiaurilor.
A tirit foarte multi prizonieri qi vita pen -
tru oAsipit qi le-a tAlat drumurile ghiauri-
lor pentru "aprovizionarea:> ou zeherele.
<Descriorea unor iurequri, prldarea za -
herelelor ghiaure de oftre tAtari.>
243
.569 II Al doilea iures. La 22 qevva1 s-a
(f .184 r.) strigat din now"la iureql" Atunoi, pedestra-
sii qi cAlAretii, toatI oastea, inaintindoi -
au indreptat gindul asupra taberii. DupA masa,
dind un atao, <turoii> au inaintat. Dar oas -
tea speriindu -se de focul ghiaurilor,de oite
ori incerca BA mearg4, era 1ntoars1 de tunuri
Qi puqti. <De aceea > nu s-a obVinut niol o
victoria.
Al treilea iureq.. La 24 qevval244,atunai
oind s-a dat firman sA 01.5 dea iureq asupra ta -
berei, pa la aripa de sus, <turoii au ina-
intat,pilouri dupX pilcurioa niqte valuri pas-
te valuri. Mai intii, valiul de Diyarbakir ou

rimM7111111..
242. = 9 sept.1621.,
.
243, = 10 sept4621. .

244. = 12 sept. 1621.

www.dacoromanica.ro
 534

oastea vilaietului stiu, apoi, cei din Anatolia, din Ka-

ramania gi din Sivas, ienicerii erau mai sus de ei. La
marginea lor, ii nsotia oastea de buluo (Milk halki),
mai incolo de ei erau cei din Siria kdam), Alep (Haleb)
gi oastea de mUteferrikale, iar.in partea cealalt era
domnul (121E) Tgrii Romanesti245. In apropierea pgdurii
era aranjatg oastea hanului tlitgreso. Ghiaurii dupg
(le au aflat og atacul va fi in partea de sus <:a tabe-
rei> , au agezat acolo oastea lor mai aleasg. Luptgto-
rii, sosind pe la prinz, s-au luptat in partea de jos,
pe aripa dreaptg, uncle se afla Dilaver paga. Cu steagul
ingltat, au inaintat o buoatg, dar a avut loo un mare
mAcel. Atunci, au ingltat steagul mare al spahiilor gi
246
silahdarilor gi au dat multe bgtlii. Doganoi Ali pa-
pa, la rindul sgu, a tras din tunuri nenumgrate de pa
partea cealaitg a apei. Cu toate acestea, nu s-a ajuns
la nici un succes, De aoeea, odatg cu lgsarea serii,s-au
intors la corturi.
Prgdarea zaherelelor ghiaurilor de cgtre tatari
Asupra Camenitei (Kamenice), fiind trimis UA
mirza<o > , el s-a dus si a atacat vreo loo de haraba-
le de zaherea. Acesta a tirit la oaste nenumgrati pri-
zonieri. Imprejurimile ghiaurilor fiind impresurate gi
drumurile lor fiind tgiate vista lor era chinuitg de
foame..Iscoadele marturisiau cg au fugit din prioina
foamei. La 25 gevval <1030> 247 agaua de ieniceri
,

fiind mazilit, in locul sgu a fost numit Ali aga, gine-

role lui Istikamet efendi.

245. Radu Mihneal aug.162o - aug.1623.

246, Soimarul;.ulierul.
247. = 13 sept.1621

www.dacoromanica.ro
 535

Al patrulea iures gi moartta de area martir a lui

Karakag Mehmed paga

248
La 27 gevval , sosind Karakag Mehmed ;Naga,
beilerbei de Buda, s-a agezat in fata taberei <ghiaure> .
Cu el, impreunA, era si beiul de Zvornio (Izvornik). A
doua zi, aranjindu-se rindurile, s-a dat porunca ell se
facA sfortAri pentru ouoerirea taberei. Atunci cind s-a
inoins fooul mAcelului,s-a dat poruncA lui Karakag Meh-
med paga oa sA inainte e pe aripa < oastei > de Rums-
lia. Acesta, inaintind se aripa de mai sus, a intrat in
in tabArA gi luptind, a inaintat foarte mult. Oamenii
.sAi au infipt.steagul gi erau pe punctul de a cuceri
<Hotinul > Aoesta si-a gAsit, atunci, moartea de
erou martir, fiind lovit in piept, in douA loouri, de
gloanVe. Supugii sAi i-au luat corpul gi 1-au Boos ou
mare greutate. Restul oastei, intorcindu-se ghiaurii
au tipat: "Haig hei I" Padigahul, la rindul sAu, s-a
intors la.cort ou multi suparare si neoaz. Apoi, in ul-
tima zi a lunei, ghiaurii 1-au atacat pe serdar ci i-au
prAdat zaherelele. <Din tabArA>, iegind ciViva ghia-
uri, pe cind fugeau, au fost mAcelAriVi au to0.1. de of-
tre Cerchez HUsein paga gi mirzaoul Kantemir, oare se
aflau in partea din fatA. In timp ce veniau in ajutorul
taberei vreo mie de ghiauri, cu o sutA de harabale, au
fost atacati de <mirzacul> Kantemir ou vitejii sAi;
o parte dintre ei au fost nimiciti. Ghiaurii scApati
au intrat intr-o palancA din apropierea acelui lootiar
Kantemir a cerut ajutor pentru oucerirea ei.Atunci au
fost trimigir cu gapte-opt tunuri, HUsein paga ou oastea
de Siria gi Hagiki papa.

248. = 14 sept. 1621.

www.dacoromanica.ro
 536

0.576 I Mazilirea lui Mein pava i viziratul lui

(f.184 v.) Dilaver Davi. <SohimUri in ierarhia Portii
qi numirea lui Mein papa ga serdar paste oas-
tea de dinoolo de Nistru .2>

Ataoul de pests noapte al ghiaurilor

Atunci cind Doganoi Ali paga era inoer-

cult pe malul celfilalt al Turlei, au ie*it
vreo 800 de ghiauri pi venind pe partea din
jos a apei, i-au ataoat la oinci ore dup in-
serare. Timp de trei ore, s-a dat o mare IA-
tAlie. Doganoi Ali pa*a *i-a g6sit moarteade
martir, iar beiul de Bola a Lost rAnit.Cind
au venit gaziii musulmani, au luat citeva to-
be gi timbale i ghiauri vii. HUsein,paka a
fugit, incif0Bcind pe un cal impfturit. Voievo-
dul rli Romanegti, fiind pe pod, n-a suferit
pierderi.
Al oincilea iure*
. La 8 zilkade249 are loo Ina alt iureq,dar
tot n-au putut cuceri fortareata.
0.576 II, Al *aselea iures <de asemenea a equat>
(f.185 r.) au ogzut rAniti ci au murit multi oameni qi
cai. Au fost luati de turoi aproape loo 000
de prizonieri, care,se vindeau foarte ieftin
in oastea turceasott.
Ruedmintea ghiaurilor pentru pace
Tinuturile ghiaurilor <poboni> onde
fusese tabra, in cea mai mare parte, au fost
devastate, prdate qi ruinate. Din pricina
foametei 0 a scumpetei,.<ghlaurii> au avut
mult de suferit. Negasind altA cale, ei s-au

249. = www.dacoromanica.ro
24 sept.1621.
 537

afatuit oa ea inceapii tratative pentru pace.

La 13 zilkade25 a lunei mai sus-pomenitelun
pilo (alav,) de vreo loo de ghiauri au venit
cu steagul lor la voievodul prti Romanegti
s-a r4spindit zvonul de pace.
La 14 zilkade 251 au fost trecute pe apa
Turlei 31 de tunuri gi au fost trimise lui
Kantemir Mirza care era ocupat au asedierea
unei pAlnoi din apropierea locului, unde se
pierduser6, mai inainte, harabalele cu zahe-
rea. La rindul sgiu, HUsein page le-a ajuns si
le-a dat foc, gi le-a devastat varogul, dup4
care s-a intor:s la oaste. In ziva de 2o zil-
kade252 au venit ciO.va soli dintre ghiaurii
cei mai vestiVi IA au cerut urmatoare1e0Ne .

supunem gi primim firmanul padisahului cel no-

rocos. El BA ne ierte vina gi gregeala pe ca-
re am flicut-o, s1 nu tin& seama de gregeala
gi rgzvrAtirea noastrA".
0.577 1. <Sultana Osman al II-lea accept4 cere-
(f.185 v.) rea lor de pace, potrivit conditiilor 'Atoll
de pe vremea sultanului Suleiman.>
Incheierea pcii pi intoarcerea oastei
Radul, voievodul Moldovei, era unul din-
tre beiza4e1ele renumite ale domnilor (emir)
Bogdaniei. Prin mijlocirea lui aa venit gi
s-au dus oameni din ambele parti <pentru
tratative > . FortaireaVa Hotin, fiind o cetate

25o. = 29 sept. 1621

251. = 30 sept. 1621
252. = 6 oct. 1621.

www.dacoromanica.ro
 538

puternicl, era cuprinsl in granitele Moldo-

vei, Ina din trecut. La rAzvrAtirea salGas-
par <Gratiani> o dAduse regelui polon gi
polonii agezaser1 intr-insa oiteva sute de
oameni. Cetatea aceasta s-a inapoiat Moldo-
vei ca rebelii cazaci sA nu mai devasteze ti-
nuturile Imperiului otoman. Cu aceste condi-
tii s-a incheiat tratatul de pace. Au venit
ca ostateoi, pinA la trimiterea dArilor
<haraoiului>, oitiva ghiauri dintre oame-
c.577 11, nii lor mai de vazA. Apoi, sosind iarna, au
(f.188 r.) plecat din aoel loc in a 23-a zi a lunei zil-
kade253, s-au intors la Poart...

IntimplArile anului 1o31254

Intrarea padisabului in capital& si mi-

podobireagtavlui <Istanbul>
Atunci oind padigahul s-a intors de la
Hotin gi cind la 12 rebilI255, din antl mai
SUB arAtat, au intrat cu alai in Istanbulo-a
dat firman pentru impodobirea oragului timp
de trei zile. Cauzele evenimentului. Se ara-
tI oauzele nereugirii expeditiei de la Hotin:
CAderea lui Karaoag paga; inspeotarea gi mus-
trarea ienioerilor de catre sultan ai nemul-
tumirea lor; rivalitatea dintre diferiti bay
. etc.; rAscoala ienioorilor, detronarea gi a-
0.579 1. poi omorirea sultanului Osman al II-lea la
Yedi-Kule in 1622 .

253. = 8 oct.1621.
254. = 16 noiembr.162174 noiembr.1622
255. =www.dacoromanica.ro
26 noiembr.1621.
 539

Inoeputul rtsooalei lui Abaza paqa

(f.193 110
Dupt, urcarea pe tron a sultanului Osman
.al II-lea, lui Davud paqa i se acordase eia-
letul Rumeliei qi apoi tinutul Silistrei. De-
oareoe Derviq aga artase, pe timpul rtscoa-
lelor ieniceregtilcalea pentru gAsirea sulta-
C.580 I. nului Mustafa, lui I s-a acordat tinutul Ti-
migoarei.
(f.194 v.) Victoria lui Gabriel Bethlen la ho-
taru1 Austriei

Atunci.cind marele vizir Marro HIbein

paqa 11 acordase lui Sarhoq Ibrahim page. ti-
nutul Bosniei, ii trimisese in ajutorul lui
Gabriel Bethlen. Cind Sofu Mehmed pasa se a-
fla la Buda, oastea trecuse podul austriao,
cei care se gseau pe 1ingt el intrebau pen-
tru ce trace oastea podul. Li s-a rAspuns et
oastea trace oa st fact oercettri. Cind au a-
juns aoo1o, ostaqii au primit porunot 81-1
sprijine pe Gabriel Bethlen. Devastind tara
ghiaurilor, le-au prioinuit pagube mari. In
localitatea numitt Sakolom sosise tabAra sue-
triaa. si se aqezase in propiere.
Bethlen, inaintind asupra ei, a bItut-e
au tunurile. Austrieoiisziptoindu-se, unii au
intrat in cetate, iar altii s-au risipit prin
C.580 II, imprejurimi. <IGabriel>:Bethlen s-a tutors
(f.195 v.) qi a venit in Vara sa ou prAzi bogate, ou
multi prizonieri si ou avutii mari.
4:Descrierea unor rtscoale ieniceregti
qi reavrAtirea lui Abaza paga.>

www.dacoromanica.ro
 54-o

Intimplarile anului 1032 256

<Pe la nijlooul lunei noiembrie (mUhar-

rem), au venit la Istanbul solul polon257 gi
< solul> rus, ou mare suitA, spre a oipti-
C.583 II ga Poarta de partea lor, in urma unor lupte
(f.197 r.) crincene intre Polonia gi Rusta, Aoeptia s-au
oertat la palatul marelui vizir.>
Victoria mirzacului Kantemir asums
ghiaurilor poloni (Leh)
Mai inainte de aoeasta, ghiaurii poloni
au trimis vreo 2o coo de ostapi pentru prgda-
258
rea Vinuturilor prii Romanesti gi Moldovei .
Voievozii color d'-ug. VIri gi papa de Silistra
auzind ameasta, au oerut sprijin de la mirza-
cul Kantemir. Atunoi, tAtarult ajungindu-i ou
oastea sa, dupa oe i-a distrust a flout o in-
cursiune in Vara polon4. Tirind prizonieri flt-
r1 socoteala t<tAtarii> s-au intors teferi
si siitui. De asemenea si polonii, trimiVind
259
sol la Poart , s-au rugat pentru inlgtura-
rea lui Kantemir de la Silistra, dar marele
vizir nu le-a dat asoultare, <solul> aduse-
se numai citeva lucruri oa dar gi nu adusese
nioi haraoiul ou care s-au angajat la trata-
tivele de pace. Dar Kantemir filmset arz zi-
oind c6, solul pi oamenii si s fie opriti

257. Krzystof Zbaraski,Stanislav Koniec-

polsky (Cf.Liste apud A.Zajaczkewski
-J.Reychman,Zarys Dyplomatyki...Var-
. gava 1955,p.II7.
258, Radu Mihnea gi Stefan Tomga.
259. Stanislav Konieopolski.
www.dacoromanica.ro
 541

pin4 la soeirea haraoiului gi o4 nu se ouvine

s4 se dea orezare vorbelor lor.
<R4sooala vizirului Abaza paga, in Anato
0.584 I lia, uciderea marelui vizir Davud paga, a lui
(f.).99r.- Gebegi bagi etc., ucigagii shltanului Osman
199 v.) al II-lea gi intronarea sultanului Murad al
IV-lea.>
Intimplirile anului 1033260

22o r). <Situatia din Orient gi infringerea re-

belului Abaza paga >
Rscoala lui Mehmed Ghirai i acorda-
rea hanatului lui Gianibek Ghirai.
<Spita hanilor Crimeei desoendenti din
Cinghiz han gi urmagii s4i. Intrarea lor sub
dominatia Imperiului otoman care numia gi ma-
zilia pe hanii tlitari din Crimeea. Astfel,ma-
role vizir Nasuh paga numi oa han pe Gianibek
Ghirai.> Din aceasta spit4 erau dci fii de
(f.22o14-. han (hanzade): Mehmed Ghirai ci fratele s4u
4.6,,6 1 Sahin Ghirai, care ci-au ales oa loo de age-
)
zare eimpia Akkerman, undo gedeau linigtiti
intr-un loo apropiat de rusnecepi slavi. Ca oea-
ta lor tftreasol, ei intreprin4eau mereu in-
oursiuni asupra ghiaurilor rugi. Sootind pri
zonieri, trnau din vinzarea lor. Apoi, din
prioina przilor bogate luate de la dugmani,
inarindu-se, s-au adunat ling4 ei multi os-
tagi din neamurile t4tIrecti, sperind la prAzi

26o. = 25 oct.1623 - 13 oot. 1624.

Este vorba (19 regiunea spear-
petic6 zisA 'Rogia roiet Prin
"ruese'intelegea gi negustorii
din Lwow.
www.dacoromanica.ro
affg. 07 Foe. 28
 542

si bogAtii. Pe 11ng ei s-a strins apa de mill.-

tg oaste pi au ajuns la o aga stare, inoit pi-
ng pi oastea hanului, de asemenea, a inolinat
spre partea lov, Hanul Gianibek Ghirai a el-
zut pe ginduri. Dar ei <titarii > fr B ti.
nA seama de el, aduceau mereu prizonieri de
la rusi pi de la slavi, pa ()are Ii vindeau la
Akkerman. Gianibek Ghirai han, floind (=nos-
out razvritirea (taskinlik), a obtinut de la
PoartA porundi oatre el, ca mergind, sg-i prin-
&A pi sd-i nimioeasoA.
Gianibek Ghirai, au nenumarate oats 'WE.
taresti, a dat pi el atao asupra lor. Mehmed
Ghirai pi Sahin Ghlrai,la rindul lor, si-au
adunat ostile ci au dat e luptl apa de mare
pe oimpia Akkermanului, !molt nu poate fi des
orisii. In sfircit, hanul 'Mbar au sprijinul 01
norooul protejarii padipahului a tacit in-
vingator si oastea opusl s-a dezorganizat.
Cei doi frati fiind raniti, unul s-a asouns
intr-un sat, in oasa ouiva numit Kara Ismail,
altul in oasa lui Yusuf Ceaupdintr-un alt sate
oel de-al treilea frate,a1 lor, Cioban Ghirai
han, murise mai inainte. <Hanul viotorios
0.607 I reintors in Crimeea, tritarii din, Bugeao reiaa
(f.221 r) lupta si Mehmed Ghirai ajunge ohiar han al
Crimeei.>
In anul 1621 (1o3o H.), oind au mars
in expeditie la Hotin,Mehmed Ghirai venise
ou oastea pi se intilnise cu alta oasts tti-
tAreaso4. De asemenea)pi Kantemir, emir al
neamului nogai, din spita lui Ginohis hano

www.dacoromanica.ro
 543

ftiout multe fapte vitejegti im aoea expeditie.

Pentru aoeste fapte I s-a acordat un bailer-
belie gi a oigtigat titlul de "Kantemir page.
Mehmed GhiraI neputind sk-1 sufere si fiind
dugman al mirzacului Kantemir, tinutul Silis-
trei I s-a dat acestuia din urmk. La intoar-
cerea din expeditie, Mehmed Ghirai abia ajuns
la tronul sku din Crimeea, a poruncit gi Sa-
hin Ghirai a mars gi i-a distrus vatra (mit)
lui Kantemir <Mirza > din mijlocul nogailor.
Toate acestea au fost neglijate de Poartk ,
<deoarece in aoel timp fusese uois la Yedi
Kula sultanul Osman al II-lea>.
(22 v.) r4amirea lni Regep pa.$a si lupta ou
Mehmed Ghirai
011..12MIMW

0.6o8 I <Marele amiral Regep ma este trimis

cu flota in Marea NeagrA pentru intronarea
. lui Gianibek Ghirai si a .face rinduialA
printre tAtari. Dar Sahin Ghirai ou Omer
aga rAspund printr-o sorisoare adresatl lui
Regep paga >
"In acest timp au fost ceruti de doi-
trei mirzaci, care aveau perste douk-trei
mii de ostagi gi ck fratii lui Kantemir ou
5 000 de ostagi de la Akkerman si mirzaoul
numit Yusufoglu, care devenise mai inainte
de acesta rust cu oastea ea, oind vor simti
.sosirea noastrk in tinutul Crimeei, vor veni
la .aceptia cu ceilalti mirzaci. <:UrmeazI lup7
tele turoilor ou tatarii sprijiniti de oazaoi.

www.dacoromanica.ro
 544

Fuga lui Gianibek Ghirai gi a fratelui Eau

Devlet Ghirai la Caffa.>
Infringerea si oastei <turcegti>
in cimria Caff11 (Kefe).

<Regep paga, invins de tgtari, care co-

mit multe.blestem4tii, a treout din Caffa in
Rumelia.. Tot ce avea in Crimeea Kantemir
paga gi anume: cast on familia (ev-bark),fe-
mei gi oopii, tosta avutia sa a fost distru-
s1 de pliin Ghirai. Copi1ii oamenii lui au
fost ucipi, lucrurile familiei acestuia arm-
cate in foc, sotia sa a fost trasg in teapa ,

pi fgoutg friggruie (kebab) in fata focului.

Se povestegte o aceg doamng (11211m) fiind
insgrcinata, din cauza cgldurii focului,burta
ei a plesnit gi i-a apgrut saroina, murind in
acest hal. Dupg aceste nelegiuiri <Ailehmed
Ghirai> s-a dus cu oaste mare din Caffa in
Rumelia. Trecind ca un torent cl000titor apa
Dangrii, s-a repezit au ,atao gi rgzvratire s
oucereasca din impargtia osmang <oetgtile>
Akkerman, Chilia, Ismail, Giurgia (YerkUkti)
(f.223 v.-de pe tgrmurile Punrii, rivnind cu rgutate
225 r.) gi la Adrianopol.
0.610 I-II Intilnirea lai Kantemir rasa cu Sahin
Ghirai si infringerea lui Sahin Ghirai in
Dobrogea
Fiind in aceasta parte, cind Kantemir
a auzit de distrugerea tinutului sgu, a sosit
la Poarta pentru a se plinge. Agezindu-se in
apropiere de Ebu Ayub Ansari, a plins gi a O.-
pat la Poarta padicahului din cauza lui Sahin
Ghirai, obtinind porunc pentru prinderea lai

www.dacoromanica.ro
 545

pe cale de luptA.
Cu oastea sangeacului de Sinatra, pe care il
stApinea, s-a aqezat in localitatea numitl Debrogea (Do-
brica), adunind vreo 30 oeo de tAtari. De partea lui a
fost de asemenea, qi Hagiki paqa qi multi alti. emiri
renumiti, dintre emirii Rumenei, unindu-se intro ei,
s-au apucat sA se rzbune.
Atunci cind phin Ghirai *i-a pus oohii pe Ba-
badag <ca sA-1 ruineze populatia acelui tinut B-a
sfAtuit qi s-a hotArit BA aqtepte sosirea firmanului im-
pArAtesc4 Dar, ei aqteptau sosirea porunoii impArAtegti
*i din partea padifuahului a sosit porunca, oat "Toate ()fu-
tile Babadagului qi ale Dobrogeffa se alAture 7111Kante-
mir. Astfel, ei s-au unit ou totii pentru a alunga pe
dugmaaul ce-qi pusese gind rAn asupra lor. Apoi, potri-
vit ou porunca, octile Babadagului qi ale Dobrogei s-au
impreunat on ale lui Kantemir. De asemenea qi Kantemir
page, aranjindu-qi oastea, a plecat asupra lui phin Ghi-
rai de pe.malul DunArii. Acesta <Sahin Ghirai> de ase-
menea,aranjindu-qi si el oastea, s-a dat o mare bAtIlie
a.la Rustem, pe care 1-a admirat si Behram din ceroare
;A-a repezit sabia spre p1mint.
.Viteazul Kantemir ci-a Boos la ivealA tot mos-
tequgul gi toate calitIVile sale vitejecti de care dis-
punea.asezindu-i in frunte pe nogaii eft supuqi qi pe
altii care participan. Toti acefutia au fAcut un rAzboi,
arincen.retezind capetele de trunchi ale adversarilor.
Apoi, Kantemir qi-a cigtigat victoria, dar qi fluviul
Dunarea s-a inrosit de singe tAtIreso. si acei care au
putut BA scape, s-au urcat cu Sahin Ghirai intr-o bare&
(1111), au trecut in fugl DunArea, pAtindu-pi onoarea.
Foarte multi dintre ostaqii tAtari au fost treouti pria

www.dacoromanica.ro
 546

Bahia si foarte puVini au sogpat. In aceastg luptA, cu

ajutorul lui Allah, el s-a razbunat pe phin Ghirai.
Invazia cazacilor lui Yeni7K6y
<Cazacii de la Don (Ten), ggsind Mersa Neagrg
lipsitde apgrare, au desoir6- ou 15o de pgioi, la 22 apr.
(4 pevval) 1623, ping la Bosfor, undo au invadat unele
fortgrete ca Yeni-Kby. Dar sint alungati de bostangii si
seimeni.> Ping scum nu se auzise,de atacul blestemati-
)lor de cazaoi asupra strimtorilor.

Starea serhatului ou aIooj

In anul aoesta, sosind sorisoare de la Gabriel
Bethlen, se ficea ounsout og au venit la el oameni de la
regii Flandrei, Danemarcii si Suediai, oars 1-au rogat
'BA le mijloceasog prietenia ou Imperiul otoman. Fiecgrula
s-a trimis porunci si sorisori, si lui Sofu Waled pa-
pa, vilir, serdar pi beilerbei de Buda. I se cares ea et
se sfAtuiascg ou Bethlen pentru reluarea pi reinneirea
tratatului de pace...
261
Tntimplgrile anului lea
<Destrierea evenimentelor din Orient, indeosebi
din Georgia, Iran, Bagdad etc.>
2 62
(f.229 v.) Intimplgrile anului 1o35
C.615 I
Infringerea cazacilor in junta de la Kara-
Harman 263
/.1.e.mr

261. = 14 oot.1624 - 3 oct.1625,

262. = 4 oct.1625 - 21 sept.1626,
263. In codice (Kanunname) din.soo.al XVI-leas KeY;m-
harmanllk, azi com.Vadul.Cf.Tudor Mateesou:
Une villa dis arue de la Dobroud'a Kara-Harmaa
in "Tarih Enstittisti Dergisi",Istanbul,19710.
297-343. Istanbul Universitesi

www.dacoromanica.ro
 547

1, _9.1 4:.f.Yt:;:leil),::.; Ls.).,:i..-r-J-11 ecil.....v ....!),;

1
I
Me )*7 61:".11.L.; "V
:4C:41.4i$/i;, )1.40.,.,,,,Ztli.id.) ;;Idl,;i4 41%.::.; *AP!.
d) 4e). -.......1.6,
).-
0.1"-e;:: IA );- ter-! c54.1;: % 1:44-tiair,Ti.V1.-4,'
1:.; '

1 ii.310:"Vie:-.4.04 ;;A: C).L, o 6 (4;4(;;L-0,;;

,. e-eZwi ";a1.,4i.,?- Z0 t )%i14.-ie #*i.:',;);,11,tt7'')Jt'l ii21'
1' "? -1. r.,',....: (0 Cie' 1.;, 0,4,, 1,40.1:4-3. .--6.,14,ef.i L g

,
-i __
-'-'f.- %,,.;d. I;
.---..,. ,.z......1 e5.,. d;.i.:.....:.fki

j le,`.:LIA:;;);1.1#.'.,
:"-1,";; ASU:eLliCACJI V,...,',.. ; ; u ut,..64,-14
6:4V t !+ 06-.1):A;
1..
41a-AJ,//1,.>6:-4C6S1
...:" ^., _:e
'

.s.t. -
:06 lie
/
ef, .1..0.14( ilj(1.;;11.1,9Aj:
4,
;.4,-,.4):AL
Otp.4t).

VP,t, Co; I ?-7-;.V.1.11-..1,. 1,1 ki,.}.1.:.1 v.,

:

..
-71-..its,J),,,..!
115,/,16%.*- lc)
I
.er); Vis).0 ,:.,1":$(./i.),,f;.;./.,b
tke, I q:4;.1.11ciV.-.0!)..k(-:c.)-,g 4 1 ,,,1,1,1
(,.zer:ii) do! ,;1;9, .do),c.1,.kL.A,
*ft kt;:4-.0; I 4;) ;etri (->AI
ci"-les
)-4(srr....?-e,,:- .741.6; "rte: *.-:-*:-;,d (1)41
4!1!/",idtkje.e7,1:;ckAs:,.14:;Le.RAAI,J;Idl
,!eijic.;glitc,Aw.11.;(4cif,10,4:;v-),111-1:
.A5.44.4i.,A4cIt-,91;14iA-4;(pv
t?.),,t5,4,..1..)....vrprV, it:-:!4?..I.,:/:tcb;.' ay.(

1 !Li,
t 1 f Jab.l....:. LPC.14.b.;
%.,, .
.
c.),-kL:-!)...-.4.:.0464
. . . .
it I

Fasc. XV,3. - Descrierea Nitniei de la Karaharman in Dobrof,ea

dintre turci 0_ cazaci la 1625 (1035 H.).
p.rih al-Menftratde, ms. cit:.(Arh.staub.,Mf.Turcia,rola 26,
'0. 615/I).

www.dacoromanica.ro
 548

La ince/Art, amiralul Regep paqatieqind

ou 43 de oadrige (kadirga) qi alte oorbii pe
Marea Neagrl,,sosegte la Varna de alirb/toarea
saorifioiilor. <Cearta dintre tunari qi ge-
beoli, pedepsi)?ea lor.> Mergind de aoolo qi
treoindu-se prig Caliaora (Kelgra), Baloio,
Nangalia (Menkalya), Kara-Harman, Sulina (So-
lana) qi Chilia, preoum qi prin stristoarea
Akkerman, <turoii> au ajuns in fats. <oe-
t&tii> Kil-Burun64 din <tinutul> IN:teal:10T
(Ozi). Cind populatia ei a fest intrebati des-
pre situatia ioilor Goliztoeqti> , ea a dat
de *tire: "Noi am vzut 30e de ioi, ale um-
bli pe aoeste tarmari"<dar unii spun oi au
pleoat spre Trapezunt 7>
<Thrall> au aqteptat in fata Oceaoovu-
lui timp de o Ian& qi jum&tate..., dar 8.rau
ridioat oa sa amble pe coastal. Ruaeliei.
Cind au venit aproape, in fata <locali-
t&tii> Kara-Harman..., cerohezul (gUroll), oa-
re era in oapul ooloanei in oorabia amiralu-
lui, a dat de stirs al: "S-au vlzut vase (kgs).
Dupti vorba lore "kbsler", erau qeioi, adici
vase; twit& gloata oompust din cazaoi s-a soik-
lat in picioars, iar levenzii, dezbrIcindu-se9
(f.23 re) s-au pregatit pentru luptl... Dar din 43 de
oadrige <otomane> se gseau pe ling& amiral
numai 21, qi vislaqii rAmapi in urmI erau slabi.
Vintul nu sufla... oei r&maqi in urmA abia au
ajunz. Blestematii <de oazaci >, la ri.Aul

264. Azi in R.S.S.Ukraina.

www.dacoromanica.ro
 549

lor, vztni cora.biile impastiate, au opus

oti nu este vint, el nu pierdsm ooazia gi au
inaintat, oloi daot este yint, o suti de glioi
nu pot infrunta o cadriggi. Dar pe timp linip
tit, frg.vint, o saiol poate el se lupte au
o cadrigA. Pin 29 de oadrige, 9 erau oordbii
ieniceresti. Cazacul, fiind trufag, a repo ,

zit pentru fieoare cadrigA cite 2o-3o de giiai.

O. in fiecare se gseau cite 5o de pugoegi
ghiauri. Au inaintat ou totii gi sau aptrat
de oadrige. Sa dat o 1upt6 crincenl gi tur
cii nu puteau s fact fata. Dar dupg. un timp,
C.16 I suflind un vint prielnio, hot.rI ca victoria
(f623o v.) s4 fie de partea turoilor. Din aproape 350 de
vase cazIcegti, au scIpat numai 3o. Multi ca
zaci au pierit si multi au Post rnii. Au
fast capturate 172 de vase cIzIcegti, multe
fiind scufundate;.de asemenea, au fost 1uati
781 de prizonieri. Socoteala rInitilor ci mor
tilor nu se ptia. 0 istfel de viotorie na
fost pe marea ffeagri.
Apoi, cind au vonit la Balcio, a suflat.
. un vint contrar, oare a distrus patru oordbii.
Cei r4magi in urmIkiegind ou sanItate, in lu
na safer <1035>
5 , au intrat la amirali
(7,626 I tate. Slicile gi prizonierii.au fost prezen
tati suitei 'impIrategti . .
,

(f.290 v.) Zidirea unei fortIrete pe apa Oceacov,

<Despre sorisoarea hanului Crimeei, Mehmed
Ghirai, despre zidirea a doug fortdrete lingl
DoganGhecidi, pe ambele pIrti ale apei Ocea
oov >
. .

265. = 2-30 noiembr.1625.

www.dacoromanica.ro
 550
C.626 II S-a trimis poruncA imptrAteascA ca "ani-
(f.291 r.) ralul sl.meargA <acolo> im primavarloinain-
266 gi EA inr.
te de Sf.Gheorghe (Ruz-i hi zir)
(leapt construcqial de asemenea, voievozii TA-
rii Romnegti Moldovei267 a. pregAteaso1
cols neoesare, iar tAtarul s1 fie in twits
slujbele...". Desfiintarea defterdariata-
lui (defterdarlik) de Dun1re gi intimpina-
rea unor greutAti la zidirea color doul cc-
tAti
Starea hotarului_EntmlE2
Gabriel Bethlen, mergind au oastea ar-
delean1 la minele din partaa de sus, a luat
mult1 bogAVie. Murteza papa, ridicindu-se ou
oastea din Buda, asediase Nevagradul (fcvi-
'grad). La sosirea taberei austriece, 1-a 1A-
sat gi s-a acezat lingA palanoa Vireghel
(Virelrel ?) . TabAra austriaoA, ajunindu-i
din urmil, deodatA a avut hoc o imprAgtiere
ai <turcii> an fugit, toate harabalele si
poverile (Iiirla) rtiminind pe loc. Apoiva
venit ghiaurul si a pus stApinire pa els.
Oastea, fugind, a sosit la Buda gi din
indemnul lui Bethlen au foot ucigi Mehmed pa-
pa, beilerbei de Agria, Nasraddinzade din Bu-
da, uxiii dintre zaimii din Alaceahisar (=Crik-
caviv) si citiva timarioti din Buda. Nu se
ctia vina lor vAditl. BethlensluInd ou el
foarte mult1 pradA gi multi avutie, s-a intors
in Transilvania. StrAdania mai sus-pomenitului

266, = 23 aprilie,
267. Alexandru Cuconul pi Radu Mihnea.

www.dacoromanica.ro
 551
nu era BA ajute gi sA slujeascA pe musulmani,
ci pentru insAgi profiturile sale. In "Croni-
ca sinoptior (Fezleke-i tarih) se eerie ca
Pecevi ar fi spus: "de multe ori am auzit din
gura sa - sprijinul meu pentru musulmani nu
site nioi din afectiune pentru credinta lor,
nici din dragoste pentru ei ingigi, oi este
numai pentru treburile mole gi pentru inlAtu-
rarea stricAoiunilor". Nu totA. ghiaurii sint
prieteni musulmanilor din suflet pi inimA.La
timpul potrivit, ei igi aratA dugmAnia.
SArmanul de mine Sarih 111-Menarog1u
2
s000tegte cA certuriIe dintre cei de altA ore-
dint6 nu afecteazA prietenia pentru musulmani.
Dar ei s-au supus.de nevoie gi interest spre
a scApa de pagubA...

Starea hotarului polon

In cursul acestui an, sosind un chipeg

0.627 I. 268
cApitan de oaste polon , a arAtat in sori-
f.291 V. soarea sa prietenie gi apOi < a descris> o
victoria a lor asupra cazaoilor, multi bey
de-ai lor fiind treeuVi prin sabie ci gaici-
le lor fiind incendiate.. ,
Mai inainte, de acest7a, cind tAtarii ie-
geau pe Marea NeagrA, tItarii lui Kantemir,oa-
re se aciuiserg in pArtile Chiliei pi Akkerma-
nului, atacau vilaietul legeso. De aceea, ei
<poloniii > s-au rugat, in nennmArate rin-
duri pentru ridicarea ttarilor. si padigahul
a trimis scrisoare hanului tAtAreso pentru
111
268. Jerzy Zbaraski (in 1626).

www.dacoromanica.ro
 552

ea mirzaoul Kentemir gi toti tOtarii bucegeni, care se

stabilise de mai multi ani in Ewalt, tinuturi, sO fie in-
depOrtati vrind-nevrind gi trimigi in Crimeea. SO fie
linigtita raieua acelol pOrti...
<Infringerea cazacilor pe Marea Neagr1 de oltre
Regep pasa si impunerea lor la haraci &litre hanui CMS.-
reso, inci de pe timpul lui Suleiman Magnifioul. Sosi-
rea gi primirea unui sol englez la PoartA.>
269
Intimplarile anului 1o36
Descrierea situatiei in Orient

Situatia de la hotarul austriao

<Gabriel> Bethlen, principele.Transilvaniei,
270
trimitind sorisoarea caimacamu1ui ii spuneas"Anul
acesta, anstrieoii porniser cu o oaste de 5o 000 -
6o 000 de ostagi alegi, pentru minuirea sabiei, dintre
care 30 000 pedestragi-pugcagi si 2o 000 de caltireti
austrieci, precum gi citeva mii de ostagi maghiari gi
croati. Ei au intrat in sengeaoul tOrilor bine pIzite9
ca '79.tvan, Solnoc, Seghedin si Pesta. In primavara acme,
ven1>.)-14 cu tabra lor in apropiere de o mil/ la Stri-
goniu, cu gindul de a face mari rOutti si atacaserg
qi pradasera satele gi oragele.(varos) padipahu-
lui, ducindu-le populatia in robie.
De asemenea gi Murteza paga adunase oastea mu-
sulmana in gesul Pestei. Sosind in grab si Bethlen,
dupli adunarea lor s-au dus in fate taberei gi s-au lup-
tat. Dup4 ce au fost ucigi mai multe mii de austrieci,
ei au slpat_metereze in jurul lor si tabOra lor a in-
trat in ele.

269. = 22 sept.1626 - 11 sept.1627.

270. Lootiitorul marelui vizir pe atunoi...

www.dacoromanica.ro
 553

Ei au fost asediati gi atacati dinafa-

rA, au suferit de foams, ger gi boll, gi pinA
la 2o 000 au fost noisi cu sabia; in acest timp
din partea aceasta an murit numai o sutA do oa-
meni. < Turoil > au rAspuns 01, prin grija
lui Allah oastea de serhat Vir g. hazine gi,tu-
nuri a respins un dugman atit de puternicOn-
pit o victoria aga de mare, s-au apucat on mil
de mAsuri sA few& pace.
Situatia pAcii.- Fiind rIgaz timp de
trei luni, roprezentantii (vekil) ambelor pArti .
au venit intr-un loc fIcindu-se schimb de
acte (temesslik) pentru retragerea ogtilor din
amindou4 pArtile. Murtaza pagc on oastea sa
de hotar, din localitatea Kormusban (?) s-a
intors la Buda. Bethlen, la rindul slue dupi
ce a trimis acea scrisoare din localitatea de
C.63o U mai sus, in rebiltil-ahir <1036> 271 , s-a in-.
(r.245r.) tors, de asemenea, la centrul stApinirii sale.
Oastea austriacl, sositA de aceastk da-
tA, nu se mai vAzuse de'papte ani incoace. Du-
pg. ce <Gabriel> Bethlen a sosit in tara ea,
a trimis pe capuchehaia (kapu-kethuda) sa ou
o sorisoare, prin care cerea ca, din prioin1
o nu avea fin, dupk unirea calor trei neasurio
stApinirea Transilvaniei el fie acordat4 soti-
272
ei sale, numitA Katerina de Brandenburg

271, = 2o noiembr. - 19 deo. 1626,

272. Katerina de Brandenburg, principesA
de Transilvania:16 nov. 1629 - 28
sept. 163o.

www.dacoromanica.ro
 554

C.631 i Potrivit cu aceast4 dorintA, s-a scrim ai s-a

(f.245 v.)
trimis scrisoarea <insotiitti> de un tratat
(ahitname), is ziva de 8 regep al anului mai
273
sus-pomenit .

274
IntimplArile anului 1037

<Situatia in Orient, rIscoala gelalii-

lor pi schimblri la ierarhia Porthi.>

(f.347 v.) Acordarea hanatului lui Gianibek Ghirai

C.633 I Hanul Crimeei, Mehmed Ghirai, pi fra-
tele slug rAufAcAtorul ehln Ghirai, oontrar
dorintei padipahului, au flout tot felul de
farts necuvinoioase. Mai inainte de aceasta,
pe cind se rIzboise cu Regep papa, fiind vic-
torios, treburile se incuroaserA. Apol, fra-
tele sAu ahln Ghirai, mergind asupra Dobro-
gel pi rAzboindu-se ou <mirzaoul> Kantemir,
<fiind infrint>, fugise. Dupl. aceea, Poarta,
acordindu-i lui Kantemir sangeaoul GUmUlgina,
primise poruncI pentru exterminarea hanilor
tftari. <Desorierea unor lupte intro tAtari
(f.34 r pi rupi ling4 Oceaoov>.
C.633 IL In acest an bineouvintat, pe la finale
lunei ramazan G1037:5275 hanatul Crimeei a
fost acordat lui Gianibek Ghirai, fratel, slue
Devlet Ghirai,devenind kalgai <sultan>.
Amiralul (kalpudaq) Hasan papa a fost
trials, ou un numAr de 6o de galere (hAllms)

273. = 25 martie 1627.

2741 = 12 sept.1627 - 3o aug.1628.
275. = 5 mai - 3 iunie 1628.

www.dacoromanica.ro
 555

gi 35 de fregate (firkate), pentru introaarea

lui Gianibek Ghirai oa han al Crimeei, iar pa
uscat au pleoat vizirul HUsein paga din Bana
luka (Banaluka'll), impreun ou Kenan paga ci
ou,Kantemir Mirza, inskroinati pentru indepli
nirea aoestei slujbe.
La sosirea flotei imparAtegti la Caff ;
Mehmed Ghirai gi 9ahin Ghirai, degi pregAtiVi
pentru oeartk pi lupt6, dar neavind putere sk
se opunk, siau p6r6sit Vara fugind ia Vinutu
rile Sakaalibe <adiok slavoruse > Hasan
paga, de asemenea, dupI ce 1a instalat pe
Gianibek Ghirai, potrivit Cu porunca, de aco
lo a venit la apa Ozi. Acesta fiind hotarul
(serhadd) lumii islamice, a construit aioi 0
cetate de paz impotriva rugilor... <Dup4
indeplinirea misiunii sale, amiralul Hasan pa
ga s-a intors la Istanbul.>
De asemenea gi Kantemir Barza>,amaa
tecinduse cu neamul nogai pi ou propriul sa
'trib, sa ooupat de repararea oasei, de feed.-
lia sa gi de avuVia sa ruinat.
Sfirgitul situeqiei lui Mehmed Ghirai
gi Sahin Ghirai:
Mehmed Ghirai gi ahin Ghirai, invin0
in luptl, dupk ce au fugit in vinuturile po
lone (Leh), au apkrut iarAgi, ou ajutor din
0.634 I. partea rugilor gi a regelui poIontimpreunl os
(f.348 v.) hatmanul, avind aproape 40 000 de ghiauriggi
ou oastea tatark care it insoVia pe aoegtia
au inaintat asupra Crimeei, og soopul de a-1
alunga pa Gianibek Ghirai han.

www.dacoromanica.ro
 556

De asemenea qi Gianibek Ghirai han pi-a strins

oasts, oerind ajutor de la Kantemir Mirza qi neamul no-
gal, Selman pah Mirza, nepotul lui Kantemir, pi Orak
Mirza pi fratele hanului tgtar, kalga-i sultan, pi-au
dat ouvintul el in ziva lqptei yor ataoa din patru parti
pi vor lupta ping la distrugere.
Mehmed Ghirai pi ahin Ghirai, de asemensa, am
pornit pi au venit ou 4o ow) de ak-kazak, ou.un batman
renumit, din partea regelui polon. La rindul B11 qi ha-
nul tgtar a iepit in fata lor pi s-a inceput inogiera-
rea. Din prioina puptilor egzacepti aa murit multi din
oastea tgtarg. De acesa, seara au flout alt plan, oa sg
inainteze in patru pilcuri pi sg atace din patru parti.
.Dis-de-dimineati, potrivit cm hotgrirea luati,
au inaintats eroul pentru rgzboi, Kantemir Mirza, din-
tr-o parte, gi unul dintre nepotii sal, Selman qah Mir-
za, din alta parte; apoi, au mai inaintats dintr-o par-
te hanul tItar ou,oastea pi garda sa, iar din Alta par-
te kalga-i sultan. Astfel, au atacat din patru prti qi
au reupit sa intoarca oastea de.diavoli, ou o ploaie de
sageti9 pe pgmintul lor stincos. A avut loo 0 lupta foa
te vivz;-asol.
Cei mai multi dintre tgtarii din partea lui
Mehmed Ghirai pi 9ahin Ghirai, unindu-se cu ghiaurii
ru4i, s-au speriat -66 in luptt ou oastea modaulmang vor
pieri gi vor ajunge in iad. De aoaea,,s-au retras din
lupti fiind speriati de fooul iadului. Astfel, oazacii
au suferit o infringere mare. ,<Aceptia au fugit qi
s-au supus hanului> 9 hatmanul cazaoilor a fost deoa-
pitat, Mehmed Ghirai rinit im piept a murit, iar 9ahin
Ghirai a fugit pi a dispgrut.
Dupg aoeasti mare victoria, Gianibek Ghirai a
facut sg fie ggsit, printre morti, cadavrul lui Mahlica,

www.dacoromanica.ro
 557

Ghirai, pe care 1-a inmormintat ou a1ujb religioast.

Trimiterea unor scrisori in partea polont

In acest timp, venind un sol din partea polont,

numit Korecki (Koreska), s-a Boris si s-a raspuns:"Mai
inainte, au fost ingtiintati, prin porunoi, beii de Ocea-
cov, Akkerman, Bender, Silistra, Nicopol, beii de akin-
gii, preoum si tatarii din Bugeao c& nioi un individ ea
. nu mai fact incursiuni in tars polona.
Regale Poloniei, fiind de trei ani in expedi-
tie g4 in lupta. cu Suedia, si anal trecut, hatmanul ci
fiul sAu fiind in expeditie, se incheiase un angajament
preoum oat cazacii nu vor mai iedi pe Mares Neagrt.
Cu toate acestea, venind orainio din pArtile
Anatoliei gi Rumeliei, anuntasera iegirea pe mare a re-
belilcr cazaci gi pagubele pricinuite de ei. Trimitin-
du-se oameni gi luindu-se iscoade dintre ei, cind au
fost intrebati, ei au raspuns ca aparitia lor in Mares
Neagra nu era dupt dorinta lor, oi au Post trimigi de
poloal citeva mii de cazaoi ca ajutor pentru ahin Ghi-
A.ai. Din aceasta prioint, dupa trimiterea amiralului Ha-
ran paga ou flota in Marea Neagri, au fost trimipi si
ulaci in pairtile Oceacovului gi Caffei, pentru intarirea
gtirei mai sus-amintite. Acegtia, de asemenea, au adus
gtirea data de beii de margine precum et, sosise ajutor
de la poloni pentru 9ahin Ghirai gi ca, cazacii soseso
zi de zi in prtile Oceacovului. Atunci a Lost trimis,
276
pa uscat, pentru paza Oceacovului, Kenan pace,. gi oas-
tea a 14 sangeaobei gi toti akingiii gi oastea Dobrogei

276. Numit pi Sari Ken,an paga, mare amiral otoman,

rue sau cerchez de origin. (cf.E.I.II,1927,
p.905).

www.dacoromanica.ro
 558

pi alto opti. Aceptia nu trebuia o. pricinuias-

(f.349r.)0 et stricAoiuni ttrii polone. S-a poruncit ca,
"acei care au fugit cu 9ahin Ghirai, dacA vor
merge in partea aceea, et fie ferecati in len-
turi pi trimigi le Poarti, pi sA se via de hac
cazacilor care voz merge lingt el. Mai ales oas-
tea tAttreascA au Kantemir papa gi beii de mar-
gine vor merge acolo unde va porni ahin Ghirai,
iar ce se va intimpla dui:4 aceasta, s nu ni le
atribuiVi meta". AceastA scrisoare a fost tri-
mist <regalia polon> .

Starea de la hotarul eustriac

<Se dA o altt versiune a sorisorii lui

Gabriel Bethlen, in care se aratt gindurile ra-
le ale austriecilor.>
Mai inainte sosind scrisoarea de la Beth-
len, principele Transilvaniei, acesta artta cum
de ?apte-opt ani incoace lupta cu oastea austri-
acA. Anul trecut <austriecii> venisert cu
5o 000 - 6o 000 de ostagi, dupt dorinta lor, BA
ea an atac mare, dar cu ajutorul lui Allah oel
preainalt nereupind, victoria a fost de partea
aceasta. Din aceastl cauzt, ei inpipi au dorit
pace pi timp de trei luni, reprezentanVii (ve-
kili), intilnindu-se intre ei, au hotArit ca,
pin& la incheierea pgicii definitive, intre cele
doug pAri al nu se fetal nici e mipcare, optile
de serhat at stea pe loc. Dupt incheierea tra-
tatului, Murtaza papa, dup ce s-a intors, a
intrat in Buda. Si in acest fel, in acest an
bineouvintat, pe aceastil cale a fost inoheiTtit
pacea.

www.dacoromanica.ro
 559
Inoheierea plcii de pe cimpia Sonbor ki
copia tratatului de pace

Ferdinandus (Ferdinandus) imptratul, gi

Murteza paga, care era serdar gi vizir la paza
Budei a emis o porunot inaltt, prin care a
imputernicit pe Mehmed paga, beilerbei de Agria,
mevlana Isa efendi, muftiul de Buda, Ahmed,beiul
sangeacului Strigoniu, Muharrem, bey de Solnoct
gi Gihan, agii de azapi ai Budei iar din partea
lui Gabriel Bethori,,principele Transilvaniei,
e fust trimis Mihail. Ei au plecat pe cimpia
Sonbor gi s-au intilnit cu solii imptratului:
palatinul ttrii unguregti, episoopul de U2 gi
eel de-al doilea general al oastei celeilalt.
pirvi a Duntrii pi altii... <Incheierea pia/
.0 are loo la 12 septembrie 1627 (1 muharrem 1o37),
la Solnoc, in 11 articole.>

Cuprinsul scrisorii lui Gabriel <Bethlen>

Anul 1o38 - 1628

In luna ramazau din anul mai sus-pome-

nit <1037> 277 , pe oind Bethlen se afla
la cetatea Belgrad, capitala sat a trimis e
scrisoare la Poarta imprAtiei. El se jeluia
ct pacea, degi a fost incheiatt prin strAdania
sa, totugi slujba sa nu a fost reounosoutt de
demnitarii Polqii; el a trimis actul de pace
al imptratului Austriei, Boris de instgi mina
sa pi sigilat cu sigiliul Btu, printr-unul din

277. = 5 mai - 3 iunie 1628.

www.dacoromanica.ro
 56o

oamenii ei vestiti, ou numele de Creatul Lazir

(Hirvat Laz4r). El mai spunea: "SA o traduceVi
C.636 I. 0 s& aflavi cuprinsul ei, eel care traduce
(f.231r.) trebuie sat fie un bun ounoscitor al limbiler
diacilor 278 <adiol de canoelarie>. In ace:es-
t& privinV1, el ^gf&Vigli padigahului pe rewe-
zentantii imp&ratlei < turcegti> on vina qi
lipsurile lor. Soria au regret qi durere o. re-
prezentantii turci au flout pa ooroana Ungarisi
s& fie luat inapoi de austrieci, era fearte
trist, qi o potrivit acestei ploi, Vara Istria,
care apartinuse prin aceastA imp&care HerVego-
vinei gi care dAdea in fiecare an lin venit in
valoare de loo 000 de gurugi, aoeast& tart tre-
buia s fie data Austriei, qi c prinoipele
Transilvaniei dadea anual oite 6 000 (?) de gu-
rusi, dar aoum nu-i mai avea nici pe acegtia,
gi o. zaimii gi timarioVii, care decIzind, slu
Jena de opt ani in Vara ungureasol, vor trebui
el fie inapoiati <in Austria> ; el eastea co-
lor papte comitate din vara ungureasci, care au
fast cucerite cu Vinutul Kago <via> qi care
aparVine Transilvaniei, va trebui s& fie forte-
tat sl nu 'brag& sabia asupra austriecilor qi c&
lor le convenia prietenia Austriei au padigahul.
Aceast& pace cu pierdere gi, ou
ciuntire se datoregte mIsurilor rele ale demai-
tarilor de la Poartl, gi ea prilejul aminind
in mina lor neterminat, degi'Austria era invin-
:a in toate privinVele, totusi cauzele reaunVX-
rii la lupt se datoreso poruncilor neohibzui,e
111111111,111111111

278. In text: Diyak lisaninda larif o1ms;t1

tidied a limbii de eancelarie.

www.dacoromanica.ro
 561

care s-au dat de la Poartg., gi cl acel hal se

datoregte amesteoului nefolositor al ulemele-
lor efendii de la Poart5 )care na ounogteau si-
tuatia luptei pi care trebuia sl-gi vegheze sen-
tinVele legate de credinVI, gi dacl nu ar fi so-
sit sstfel de porunoi stragnioe, acum lupta ar
fi Lost in Vara implrat <ului> Austriei
gi obVinindu-se foloase s000tite, s-ar fi fl-
out o pace trainiol, aga cum era doritl <de
turoi>.
Dar aoum,s-a intimplat contrariul gi cm
aceastl ooazie s-a inmormintat, flioindw-se pe
C.64o I dos... Dup oe toate aoestea au Lost sorise ou,
chin ci ou ciudI, gi-a cerut, la sfirgit,souze.

(f.354 v.) IntimplArile anului 1039279

<Descrierea situatiei din Orient ci ro-

.

lul lui Abaza paqa.>

C.640 II 28o
IntimplArile anului 1o39
(f.365 r.)
Expeditia lui Kenlan pasa IA Marea NeaRrg.
Cazaoul oel raufloltor iegind pe Marea
Neagri., a prioinuit pagube si stricloiuni coas-
(f.365v.) telor de la Chilia, Ismail, Midia, Baloic, Var-
na, Stizebolu p.a.
C.641 I. Toate acestea ajungind la auzul padiga-
hului gi amiral Hasan paga,fiind in Margot
MediteranI, a porunoit ca,s4 fie pregtit flo-
ta *i pentru Marea NeagrA. Kentan paga, care
era unul dintre viziri, a Lost numit serdar.pin

279. = 31 aug,1628 - 2o aug.1629.

280. = 21 aug.1629 - 9 aug.163o.

Cdo. 8/gn 5sc. 2g

www.dacoromanica.ro
 562

estagii (neferi) rImagi la arsenalul amiralitI-

tii, formind e flotA de 14 oadrige, au fost tri-
ipigi in Marcia NeagrA, impreun ou alte ogti "se-
dentare" (pima) de pazI (Iyoruou), care se a-
flan la Istanbul.
Intr-o zi de duminicA, ultima zi a lu-
281
nei a lunei safer <1o39> , mergind pinA.la
limits vintului de nord-est, de aoolo, cii un
vint potrivit au mers spre sud-est. Sosind la
insula Manastir, au anoorat acolo.
Cazacii fiind ou aproape 3oo de glioi,
in fieoare navl se aflau cite 5o de cazaoi neas-
cultAtori. Dupl ce au incIrcat lucrurile prAda-
te gi prizonierii, au porait spre Sarl-Kamil
(Itipru),In apropiere de agest loo erau opt ski-
ce, care stAteau la liman. Cind s-au intilnit,
a avut loo o lupta ou pugtile, dar din pricina
serii, blestematii au fugit, displrind in hoz-
ni... <DupA unele lupte pe mare, la 9 septa
C.652II 1629, paga se intoarsa la Foarti sou pradA gi
ou vreo 3oo de prizonieri.>

(f.367 r.) IntimplArile anului 1040282

Desorierea evenimentelor din Orient,re-
C.656 I darea relatiilor dintre tAtari gi rugi, infrin-
(f.371v.) gores lui kalga-i sultan qi a milmacului Kanto-
mir papa tle Silistra.
Reinnoirea pAcii cu panii poloni
<Murtaza, paga de Oceaoov, incheie ou
polonii un tratat de pace, in gapte articole,

281. = 18 oct.1629.
282. = 10 aug.163o - 29 iu1.1631.

www.dacoromanica.ro
 563

privind astimpArarea cazacilor, situatia prize-

nierilor, plata unor dAri atre hanul Crimeei
. N
(;.372 r.) Situatia ghiaurilor rugi gi a tatarului
C.656 II
Mai inainte de aceasta Gianibek Ghi-
rai ae instalase pe tronul din Crimeea i Kane-
temir, fiind de asemenea din neamul nogai,de-
venise emirul gi pazitorul neamului slu;Mehmed
Ghirai murise gi Sahin Ghirai tevenise un in-
tam.
Gianibek Ghirai a porunoit neamurilor
t Itare o incursiune gi pe de o parte2au inain-
tat fratele situ Kalgay sultan ou tItarii din
Crimeea gi Caffa, pe de alt& parte, Kantemir
au triburile lor nogaie; apoi, unul dintre ru-
dale lui Kantemir, care era renumitul emir Sel-
man Oh Mirza, cu un pilo, au inaintat pentrn
akin asupra tinuturilor rusegti. p,dupgi obice-
iul lor, au dat atac peste noapte, devastind
tArile rusegti. Pe barbati 1-au ucis, iar pe
ftmei le-au flout prizoniere4 si s-au intors
cu 0 prada foarte bogat. Ou toate aoestea,bles.
tematii de rugi _Otis mol'unlari au aranjat pe
anumite locuri ambuscade gi tabors. Au intins
O ours4 (pusu embascade) asupra lui Kalgay sul-
tan gi a avut loo o lupt& crincenl, t&tarul a
fost invins. Ghiaurii rugi si-au luat inapoi,
din mina lor <tItarilor>, prada, iar Kalgay
sultan fiind invins, a fugit.
Kantemir <Mirza> pe and se intoroea
ou aproape 4o 000 de t6tari gi ou prada pe care
o luase, ghiaurii, spre a-si potoli vechea lor

www.dacoromanica.ro
 564
ranchiunA, au concentrat oaste, gi pe calea a-
ce:at:tat erau gata de luptii. In timpul incAiere-
rii, a avut loo o luptA gi o ceartA Infricoge-
toare, o parte din ceata tttrease1 a fost pa
gubitL Ghiaurii au rexistat gi fAcInd <Ca
gloantele> sit ploaie din pugtile lor, multt
c.ttari> au murit gi multi au fost pringi.
Dar Kantemir <Mirza> gi-a arAtat vitejia cub-
cind la plimint multe sate de ghiauri; degi rl-
mAsese in urmA cu oastea, a reugit sA se salve-
s..
Din aceastA oauza, ttarul slAbiseedar
Selman ah MIrza se Intoarse cu prAzile luate.
Hanul Uttar rAmas supArat, e Inoeput BA se pre-
gAteaso li. pentru expeditie, spre a se rAzbuna.
((Dar in acRst an, tAtarul a primit firman.im-
pArAteso sit participe in expeditia din Orient:
incursiuni in Rusia pentru rAzbunare...>
Reinnoirel_ILdatglaLAI_E20-22-Eh-lnal
polonk.
In acest an, serdarul Murtaza paga,care
C.677 I era la paza <ostatii> Ozi, a Incheiat un aot
(f.372v.)de Implicare cu serdarul lrli Polonia. Din par-
tea lui bag-hatman a fost trimis o scrisoare
ca rAspuna la Istanbul. Acest tratat de pace
cuprinde gapte articole <primal. ease artioo-
le. priveso astImpArarea cazacilor, situatia pri-
. zonierilor,plata unor dAn cAtre han etc.>
Art.VII: Spre a nu pricinui pagube tA-
rilor polone, Kantemir gi Itmir gi Orak (Ovak?)
Mirza qi populatia din Akkerman vor fi Ingtiin-
tati.

www.dacoromanica.ro
 565

Sa Boris la 1 safer <1o4o>283 gi

tArit au sigiliul de supunere al mirzacilor de
mai sus.
Lupta lui Hasanyasa re Marea NeagrA ui
moartea lui in tim ul re Atiril oastei
2 84,
In oursul lunilor anului <1o39> ,

amiralul Hasan paga pleoase ou flota impatriiteas.,

o pe Marea Neagra, pentru a se ritzboi ou rugii.
Sosind la Chilia, i sa impreunat amiralului
ci Murtaza paga, pgmitorul <oetratii> Ooeaoov.
Hasan papa 11 imbrgoase pe aoesta ou caftan
(hil'at), deoareoe <Murtaza paga> a prins,de
la ghiauri, patru isooade si It adusese lui Ha-
0.657 II scan page. <Scrisoarea mirzacului Kantemir,lup

ta ou vasele crul.cesti gi infringerea acestora.>

<Disputa dintre Hasan paga, Murtaza pa
ca gi Regep paga, oindva lingi Ooeacov, impo
triva sa, voise chiar sA-1 prindi gi st-1 omoa
re. Murtaza paga Ins, fiind mereu prevgator,
0.639 II nu cAzuse in oursa lui ci fugise din vreme in
(f.g?:5r.) p1rti1e Akkermanului. Apoi se pregAteste in
Rumelia.>
285
(f.274 v.) Anul lo41
, Situatia zorbagiilor
2
(%290 v.) IntimplArile anulul lo42 86
0.676 I. <8ohimb4.ri in ierarhia portiiMazilirea
lui Yusuf pace..., lui Hagi Aivad Suleiman age.,

283. . 9 sept.163o.
284. = 21 aug.1629-9 aug.163o,dar poate fi
. gi 1o4o H.=1631-16;2
285, = 30 iu1,1631-18 iu1.1632.
286. = 19 iu1.1632 - 26 iunie 1633.

www.dacoromanica.ro
 566

chehaia lui HUsrev paga, i s-a acordat boiler-

.

beilicul de Timisoara *i a fost treout in &me-

lia...
Intimplri la Poartg pi schimbAri...

Amiralul (kapadan) Giafer pa-0 a tacit

IA Mares Mediterang cu 4o de galere pi a incon,-
jurat tIrmurile. Acordindu-se lui Abaza paga
tinutul Oceacovului, acesta a flout arz cg, ra-
ia'ua Trii Romnecti s-a plins de beiul lor.
Fiind trimis la Poartg un capugiba*i dupg co
a-a prezentat qi a aflat adevgrul, a fest tri- ,

mis voievodul dorit de raia, in luna octZnoiedr.

.(f.294v.)(rebitII), fostul voievod a fost mazilit *t in-
chis la Yedi-Kule... <Situatia din Orient.>

0.68o I UcidereR lui Barnovschi (Bratoska)287,

banul Moldovei.in capitala imp6rItiei

Potrivit cu angajamentele din teti

anii qi dupl. legea moetenit1 din mogi-strmogi
a ghiaurilor din Moldova, *i de la padigahul
Gemnihad incoace, domnii (ben) lor erau numiti
din partea inaltului sultanat.Din priaina intri-
gilor unor zurbagii *i olevetitori, ga'sisergt
grin aaestea calea <pentru razvrtire>. In
acela*i timp, ghiaurii din Moldova i-au mazilit
pe domnii numiti de aceastg parte <adica de
Poartg > . Blestematul, numit Bratoska, era din-
tre cei mai stimati ai voievc;dului numit Radul
(Radula), care in cursul anilor trecuti, pe tim-
pul sultanului Osman al II-lea, era voievodul

287. Miron Barnovskilvv.Moldovei:1626 ian.-

1629 aug.3o.

www.dacoromanica.ro
 567

Meldovei. Acesta <Miron Barnovschi>, era unul dintre

acei care facuse bravuri.pi a fost primul care a adua
limb (dil) de la poloni.
La moartea lui Radul pi la reoomandarea aces-
tuia el,a ooupat tronul Moldovei ai a fosttrelanib6lal
Moldovei. Dar, oind s-a vizut hainia sa, el a fugit la
regale Poloniei. Dupa aoeea,intoaxnmit-sedela marele print
al slavilor (?), era momentul potrivit sa fie prins.
In timp ce sultanul <Murad al IV-lea > era co-
pleait de treburi..., el s-a inteles ou ace' care erau
partizanii lui,l-au alungat, dup l. cum s-a aratat mai sump
pe voievodul numit de Poarta pi prin mijloacele sale,
soornite de el insupi, s-a apezat pe scaunul voievodatu-
lui ai baniei Moldovei. Pe atunci, Abaza Mehmed papa,
fiind insaroinat ou paza malurilor dunarene, era serdar
de Vidin. Fiind un om de treaba, el fl.reinnoise pe vole-
vodul "Valahiei-Negre" (Kara-Eflak)288. De acelea,voie-
vodul Tarii Romanepti, numit de Abaza papa, inchinindu-ce
la Poarta ferioirii, fuseae cinstit cu un caftan din par-
tea imparatiei <turcepti> ai ou o cuca din partea Tea31
Romanepti&
Mai sus-numitul Barnovschi, de asemenea se in3-
criunase la voievodatul Moldovei, cu gindul de a se raz-
-,Tati pi a prioinui pagube. In acest an norocos el s-a
prezentat in capitala imparatiei.Flindca vechea sa raz-
vratire era cunoscuta qi sigurat el a fost inohis la
Yedi-Kule pentru pacatele sale din trecut.
Deoarece era un blestemat foarte intrigant el
a fost adua in luna zilhicce <lo42>289 , la divanul
imparateso pi condamnat% la moarte, ou sabia, pe un mai-

288. Denumirea data. Olteniei.numita gi "Kukuk Eflat

289. = 9siunie - 7 iulie 1633.

www.dacoromanica.ro
 568

dan (mevdan). Fiind aruncat <intr-un loo

priipAstios>, el s-a dus in iad... <UOide-
rea unor turoi pentru rzvrtire, i a lui
Deli Celebi Yusuf paga, care partioipase la
(1.295 r1) expeditia lui Abaza papaw.>
(1.299 v.)
Intimparile anului 10432"
291
0.685 I <8osirea unui sol po1on gi a sultanu-
lui Murad al IV-lea la Adrianopol, ou inten-
tia de a merge impotriva Po1onie1.
... In luna rebitill-ahir) 92, euleiman
paga, provenit din ohehaia lui Hilsrev paga,
fiind mazilit din Timigoars (?), looul sin
a fost acordat lui Ridvan paga, oar* prove-
0.687 I.. nise din dregAtoria lui bostangibagi, tar
(1.3o1 v.) Mehmed. cga a fost numit boztangibagi
<Nizamul Runeliei intoomit de Bairam pa-
pa, >
<Descrierea situatiei rebelului Abaza
paga care,fiind iertat de Hlisrev paga, a
foat mutat in Bosnia gi Bana-Luoa, de uncle
(g.308 r.) este transferat in alte pIrti ale Runellei.>
0.693 II Aoordindu-i-se paza sangeaoului Vidin
gi a tArmurilor Dunitrii, el pleoase in par-
tea aceea. Du$ aoeea, a Post insAroinat ou
paza Silistrei gi Oceacovului. <Abaza paga
se pregtea el ataoe Polonia.>In vederea unui

290. = 8 iu1.1633-26 iunie 1634.

291. Aleksander Trzebinski,1633-1634 of.
A.Zajaozkowski - J.Reyhman, Zarys
Dyplomatyki Osmansko-Tureokiej,Var-
govia 1955, P.117.
292. = 5 oot.1653 - 2 noiemb.1634.

www.dacoromanica.ro
 569

rAzboi sfint, ei Ii pregAtise pe emirii vestiVi, pe ti-

mario-ti ci pe cei 1nstrt4, preoum si oastea victorioa-
s care se afla sub stlpinirea sa. In acelagi timp, el
reorat1 atitea cote de ostagi, pe to1 acei care
erau buni pen'tru expediae, preoum si pe oei dintre pc-
pulatia Dobrogei, care erau in stare al incalece calul
gi sA minuiasci arma.
De asemenea,e1 mai reorutase pentru aceastA ex-
peditie pe mirzacii Orak si Mein, fiii lui Iantemir,
care sosiserA ou pilourile lor de nogai, preoum gi res-
tul marei ogiti de ttari prdalnici, cu mare kalabalik.
Mai luase si pe voievozii Moldovei <Vasile Lupu> gi
Trii RomAnegti<Matei Basarab>, care sosiser6 sA slu-
jeasa potrivit ou angajamentele lor. Pornind ou toatA
aoeastii oaste nenumAratl, el trecuse Dungrea gi mersese
spre nordul <Moldovei> .
293
Astfel, in ziva de 15 rebi,II ahir <1043>
el descinse pe un ges numit "TabIra-Veche" (Eski-Tabur),
care se gases in fate cettii Camenita, in partea dr!at-
t a cetAtii Hotin de pe malul fluviului DunArea (sio9.
Acolo, rAposatul gaziu sultan Osman se rizboise cu ghia-
urii poloni. Aici se acezase cortul. < Fugrirea polo-
nilor gi retragerea lor in oetatea Camenita.> Intre
timp, turoii sint in4t11ntati cA, oazacii..., au atacat
pe rindagii (atatlan), care mergeau pentru sold. gi za-
herea, omorind gi luind prizonieri pe o multime dintre
ei. <Abaza>iaga se ridicase ou oastea sa gi plecase
in graba, urmind malul moldoveneso al riului Turla. Dar,
spre searA, au ajuns intr-un loo in a &Arai apropiere
se aflau pduri si munti<inalti, incit piscurile lor

293. = 19 sept.1633.
294. In loo de Tuna, trebuie oitit Turla,adicA
Nistru.
www.dacoromanica.ro
 570

inalte atingeau cerul. <Ataoarea unor pk

Vinci in Polonia.>
Cei reorutati din Tara RomAneasol Si
din Moldova, .de asemenea, n-au avut ousur la
luptt. Dar, <ghiaurii> aptrindu-ee ii ata-
eau pe oamenii oars dm:eau pais ieoind pe
poarta undo se aflau ghiaurii.
Fiind ou neputintt ataoul au harabale
ci aranjarea lor lingt o palanct, a trebuit
ou gazii sA fact sforttri. In zori de zif
<Abaza> page., pornind cu oastea sa, a mere
impotriva unei palfinoi, mergind ca oi mai ina-
into pe malul moldoveneso al fluviului Turla,
.C.695 I ghiaurii au fost infrinti, dot:arum tttaril
(f .3o9 v.) fAoind inoursiune, au distrus oetiVile polo-
ne.
Apoi, pa:pi avea de gind at meargt asu-
pra a dont palAnci vestite, numite Viraove-
295
va , care erau palAnci noi. Aceotia reusi-
sera sA aducA la ascultare pe rauftcAtorul
rage al polonilor oi ioi luasert &supra lor
angajamentul ea BA trimit pe un sol mare,
al acestuia, ou daruri, la Poartt. De aseme-
nea, ei ei-au luat asapra lor inoheierea pl-
ai, spunind:AmeninVarea sA fie numai pint
aici".
<La interventia dommilor rouani, polonii
aoceptarl puma, iar Abaza paoa se intoarse
la Silistra, reoediuta guvernArii sale, uncle
intrA in tabtra de iarnA. De gaol, el non
outoscut la Poartt dorinta de pace a ghiau-
rilor poloni.>

295. Pare a fi Varoovia.

www.dacoromanica.ro
 571
296
Sosirea solului polon <la Hotin
din partea regelui, pentru incheierea pacii,
ca pe timpul sultanului Suleiman, dar Abaza
ii respinse.>
Abaza paga ff84 dada solului polon un
raspuns nepllout, facindu-i gtiut oa, potri-
vit tratatului inoheiat de sultanul Osman
han, in anul <expediViei>, la Hotin, ei
(f.313 r.) au neglijat plata tributului <cerut de
turei .> 297
if.314 r.) Intimplarile anului lo44

C.692 II. <Cu ocazia desorierii unor evenimente

din Peninsula Balcanica, se relateazd. own>
Hasan paga, valiu de Bosnia, a fugit in mun-
Vii Bosniei.ai loouia intr-o pesterl din man-
(f.315 v.) tel. Erigan. Intimplator, intr-una din zile,
C.7oo II un vlah (eflak) mergind la munte, in padure,
in timp ce igi vedea de treaba lui, 1-a va-
sut pa el, precum gi pectera in care locuia.
< Vlahul> s-a inters gi a flout ounosout
aceasta la Suleiman paga3<sangeacbei al
Bosniei, in locul lui Hasan paga>. Acesta
a trimis o potera, agezind inaintea ei pe
acel vlah, drept calauza. Indat4 ce s-au
apropiat de acel loo, hainul i-a lasat in
undi pe acei,oameni, iar el s-a dus din nom
inainte pentru cercetare. Dar Hasan paga ur-
area mereu, cu binoolu, drumurile gi impre-
jurimile de acolo. Cind <vlahul> s-a apro-

296. Jerzy Kruszynski: 1535-1536 (List.

de soli poloni, ibid.).
297. = 27 iunie 1634 - 16 iunie 1635.

www.dacoromanica.ro
 572

piat de pestera, Hasan paga a repezit o s&-

geata gi fiind un arcag vestit, I-a str&puns
pe acel pliatos (kibrJ,) in piept gi <aces-
ta> s-a intins la plmint.
4:Dar neputindu-gi continua viata in pee-
C.7o1 I t.r, in primavara urmAtoare, Hasan paga s-a
(f.315 v) prezentat la Poarta, obVinind iertarea padi-
gahului.>
Serdariatul lui Murtaza paga in partea

polon&

gahin
,
aga, care fusese trimis, mai Ina-
into, in p&rtile polone, spusese cl regale
lor se supusese numai pe fat1... <Prega-
tint in Rumelia pentru expediVie: 2o de tu-
nuri, 2o 000 de ostagi etc.> Murtaza paga,
mergind gi el cu oastea care i-a fost incre-
dintata gi traversind in grab& menzilurita
ajuns la RUBOA109 poposind pe malul DunArii.
Dup.& ce a agezat podul <paste Dun&re> , a
trecut in cimpia Giurgiului, undo a sosit si
beiul TArii Romanegti <Matei Basarab>, care
(f.316 r.) a fost c&ft&nit.
C.7o1 II Omorirea lui Abaza Mehmed Ran
<Agotivarea uciderii lui Abaza paga, care
f&cuse expeditie impotriva Poloniei, f&r& s&
alb& firmanul imp&r&Viei gi se amesteoase
prea mult in treburile ni1or romne.>
gehzade efendi, fetva-i emini, povesteg-
te c, in timp ce Abaza <paga> era serdar
in partea prii Romanesti, se facuse j&lbi
<la Poarti> din pricina abuzurilor gi ti-

www.dacoromanica.ro
 573
raniei sale. Atunci, la inceput, padivahul
4:Murad al III-lea> a vroit (51-1 ucidI.Apoi,
fiind lust dupli credinta i angajamentele sa-
le, i s-a retezat numai coats, chiar de in-
stiai mina sultanului, pentru ca juramintaide
respectare> a& fie respectat. Dar rana lui
vindecindu-se, d&da naatere la alte intrigi
mari. <Paqa, de mai sus, era un om foarte
vitea$, energio, ambitios ai iubitor de fast,
imitind in imbr&e&minte pin& ai pe padiaah.
"...7o3 II Toate soestea au dus la pieirea lui. Reinnoi-
rea pficii ou Folonia si intoarcerea lui Mur-
(f.318)
taza pacia.>
(f.323 r) Intimplarile anului lo45298

C.7o8 II <Dupli desorierea evenimentelor in Orient,

(f.33o r.) armeaz1: Completarea unor intimpl&ri la Pear-
tit.>
In timp ce flota se glees ling& padiqa-
hul musulmanilor, a fost spinzurat, pentru
p&catele sale, un "aline (kelb) nemusulmano
(f.33o v.) numit Kurd, care era capuohehaia voievodului
prii Romanelyti.
(f.331 r.) Ocuparea cettii Revan de oftre gahul
Fersiei

Kenyan paaa a foet trimis in tinutul

Silistrei, ca s& string& oati in partea dreap-
tA (sa kola) ai pe malurile Dungrii. Apoi,
alti patru viziri au fost designati in pa-
tru parti, pentru recrutarea de Wieincep2Id
C.718 II 9u data.de 1 regep 1o45299.
298. =17 iunie 1635-4 iunie 1636.
299. = 11 deo.1635.

www.dacoromanica.ro
 574
300
Intimplarile anului lo46
(1%333 r)

0.722 II <Desorierea evenimentelor din Orient...

(f.337 r.) Faptele razboinice ale tatarilor
Gianibek Ghirai,nefiind un om razboinic,
a fost mazilit gi a foot numit Inayet Ghirai,
fiul lui Gazi Ghirai, trimis pe usoat la ex-
peditia asupra Revanului. Intre neamul nogai
qi hanii din Crimeea era o dugmanie veche;
la origins, neamul nogai se impartea lit trei
triburi, unul era "Ulu Nogay" (Nogaii mart),
care nu se supuneau nici unui suveran (padi-
gah), altul era de asemenea 191119Uk Nogay"
(Nogaii mica), care de nevoie se supuneau
hanilor din Crimeea, intre ei era dugmAnie.
In fine, unul era "Mansurii" (Victoriogii),
caracterizati pentru violenta lor pentru 'tar-
sere de singe. Kantemir Mirza, fiind copil
gi bey al acestui neam numit Mansur, cm mut-
(r.337 v.) zia expeditiei la Hotin (1621),s-a Want bra-
0.723 X vtra si slujba sa, fapt pentru care a fost
inaltat in grupa beilerbeilor. Acestea au
fost sorise mai inainte. Acest neamIde ase-
meneaou-si pleoa oapul in fata hanilor <din
Crimeea> , mai ales dupacesantenir a Lost
cinstit ou titlul de emir, si i-au scos con-
plot din amintirea lor pe hani, s000tind ca
emirii slut mai presus decit aceia.
0 alta spit& dintre tatari era o ceata
numita "Sirin beyleri" care se inrudeau ou
hanii din Crimeea. De cite ori aveau loo ex-

3oo. = 5 iunie 1636 - 25 mai 1637.

www.dacoromanica.ro
 575

peditii cu acest neam, mergesu algturi de han aproape

2o 000 - 3o 000, gi slujind igi sacrifioau sufletele.
Din aceastg cauzg, hanii tAtari Ii cinsteau pe beii nea-
mului 9irin gi au ajutorul acestora tineau in stare de
inferioritate gi slgbiciune triburile nogailor gi mai
ales pe manduri.
Kantemir paga, dupg cererea de ajutor din par-
tea padigahului gi-a oiatigat un rename, rzvrAtirea
(zorba) si apgsarea bailor de airin a fost lichidatA
(1.e mansuri pi cu timpul puterea lui Kantemir gi a tri-
bului sgu s-a intgrit. S-a vgzut mai sus eg de multe
ori s-au oloonit si s-au rgzboit cu hanii din Crimeea.
Cu timpul, Inayet Ghirai a devenit han, frate-
le sgu mai mio, HUsam:Ghirai, a fost numit kalga ci fra-
tele pi mai mio, Saadet Ghirai, nureddin.
"Kalgar, printro tgtari, inseamng "comandant
gef al oasteir, iar rangul de nureddin era mai prejos
dealt acesta. Natura lui Hasam Ghirai, oare era kalgay9
era gata pentru coartg, incgierare. Fiind un individ
singeros gi ingimfat,il instiga mereu pe han pentru nl-
mioirea tribului mansur al lui Kantemir. Hanul, la rin-
dul sgu, ou oastea strinsg, n-a plecat ca ajutor in e7.--
i)editia impgrgteasog impotriva Revanului. Unindu-se ca
oastea Crimeei, s-a adunat in cimpia Akkermanului. DupL
co a trecut tirgurile dinspre nord gi apa Turlei, a
plecat spre a se rAzbuna ci a nimioi ou total tribul lui
Kantemir.
In acest timp a sosit, de asemenea, o scrisoare
<la Poartg.> de la regale Poloniei (Leh kiralindan),
care se plingea impotriva mai sus-numitului zicind ast-
fel:"Kantemir Mirza a venit pi ne-a ruinat tara, fgeind
act,iuni coatrare tratatului do pacer* care il aveam cu
padigahul islamului." Aceasta fiind fAcutg arz la Poar-

www.dacoromanica.ro
 576

ta impArAtiei, banal a folosit pi el ca pretext

documental (sened) zicind:"Odat ce intre Kan-
temir si poloni existA acest hal, dacA voi par-
ticipa in expeditia impAritteascA, polonii vor
vent gi vor pune mina pe Crimeea".Prin aceasta,
4( hanul> gi-a prezentat scuze gi prin induce-
rea sa in eroare de cAtre kalgayi Hasan Ghirai
a neglijat sA vinA la expeditie, gi a inceput
rAzboiul au Kantemir.
De asemenea gi Kantemir a trimis jalbA (ar-
zuhal) la Poarta impArAtiei, prin care ingtiin-
ta atacul hanului asupra sa si c dacA nu se va
apAra, se va pricinui pagubA asupra Varner Is-
lamics, cerind permisiune pentru luptA.
Din partea stApinirii.(otomanenedindu-i-se
invoire, Kantemir a fost invitat s vinA la Is-
tanbul. Av41a gi familia sa au fost agezate in
cetatea Kili, iar el insugi a venit la Istambul.
Maria sa hanul tAtar, cind a pleoat<cu oas-
te>asupra tribului lui Kantemir, fratii lui
Kantemir: Selman gah Mirza, Orak Mirza, Veli
gah MIrza, Meberk Mirza Kutlug pa Mirza,
InAyet Mirza, Ali bey, Aytihnir gi Kelem bey,
s-au satuit cu totit mai marii tribului si au
vAzut cu propriii lor cchi cA nu este cu putin-
tA sl se opunA hanului tUtar. De aceea cei mai
multi s-au imprgtiat , ascunzindu-se.
Selman gah gi Orak Mirza s-au prezentat ou
citiva mirzaci pi au carat iertare de la han.
Hanul, la rindul sat:, le-a iertat vina mirzaci-
lor de mai sus. Dar oastea tAtAreascii a pustiit
Vara <tribului> mansuri, le-a incendiat gi
0.723 II le-a mina% satele, gi le-a prAdat avutiile.

www.dacoromanica.ro
 577
Satele care erau supuse lui Kantemir au fost
ridioate gi pentru a fi duse in partea Crimeei, mAria
sa hanul,dind poruno4 paste porunci9a ruinat pgrtile
Akkermanului. Totodatg a ucis si pe multi dintre oame-
nii lui Kantemir. Apoi, venind asupra oetAtii Kill, a
cerut avutia,gi familia lui Kantemir, dar populatia,
<garnizoaaa> oetatii , a refuzat aceasta. Jefuind
imprejurimile cetgtii, hanul a tras ou tunurile in for-
tgreatg. Indatg ce a impresurat oetatea a vroit s-o
asedieze. Populatia cetgtii a rdmas fgrg nioi o posibi-
14tate <de apgrare> , au predat avutia si familia lui
Kantemir. Apoi au impresurat oetatea Kefe. Pentru inlg-
turarea beiului de Kefe, Bi9akqi-Ibrahim paga, hanul a
trimis arz la Poarta impgrtiei oerind mazilirea aces-
tuia. Dar ping la sosirea rgspunsului de la Poartg pen-
tru arz, a asediat gi a cerut looalnicilor sg-1 prinda
pe Bicakci Ibrahim paga Qi pe cadiul de Kee, Hamid efen-
di, pe care i-a ucis prin gtrangulare.
Populatia din Kefe a predat ou aman pe paga gi
pe cadiu. Dar degi igi dgduse cuvintul de onoare og nu
vor fi pggubiti, el a permis oastei tgtare ag prade ora-
cal Kefe.
. Dintre fratii lui Kantemir Selman ph, Orak Mir-
za gi alti oitiva mirzaoi s-au prezentat gi i-au cerub
.1.ertare, supunindu-se hanului. S-4 vgzut og s-au supus
in mod fortat,dar au fost iertati. Dupg aceasta, toate
triburile de nogai, care erau in stpinirea lor au fos',';
duse in tinutul Crimeea, au devenit raiele supuse. Pe mail
i-a pus Jag jure gi sg-ci ia angajamentul cg nu se vor mai
ilzvrgti.
Dar in capul lui Inayet Ghirai era numai rauta-
te. Astfel, spre a-gi argta ingimfarea, a trimis o scri-
soare muftialui Yahya efendi pentru obtinirea lui Kante-
mir. Din ouprinsul ei reiese soopul rgutgtii sale.

www.dacoromanica.ro
 578

C.724 I. Scrisoarea lui InAyet Ghirai:

<ZDupl formula de adresare: 211sap..>
Mai inainte de aceasta, pe cind nu era motiv
pentru mazilirea hanului Gianibek Ghirai in
numirea lui Mehmed Ghirai gi iarAgi a lui Gia-
nibek Ghirai atitea lupte s-au dat, au murit
doi viziri, vA este cunosout cit de mult s-a
pAtat onoarea viziratului. Kantemir <Mirza>,
fiind de partea lui Gianibek Ghirai a fost
oauza nimicirii lui Mehmed Ghirai. Si 1ovin-
du-1 ou piciorul lui, Sahin Ghirai 1-a nano-
rocit. Intr-adevAr, mAria sa padigelaul ne-a
dat hanatul din Crimeea, dar trebuie sA spu-
nem oiteva ouvinte neplIcute despre realita-
tea mazilirii <hanilor> In atitia ani, cu
vai gi amar pint numai citeva zile de odihnA
pi sigurani. Din aceastA cauzI nu s-a putut
rAbda pi suporta rAutatea lui Kantemir gi vi-
tejia ascunsA, care existi in natura noastrA,
a iegit deodatA la ivea16, de aceea tinutul
gi satele mai sus-numitului Kantemir au fost
rAvAgite, am flout BA fie alcate,sub oopite-
le oailor pi picioarele ostagilor. Am luat in
captivitate pe sotia gi pe fiul sAu, pe care
i-am nimicit, gi el insupi, Kantemir, ci-a gA-
sit pedeapsa pe care o merita. Avem cunoptin-.
VA cA a fugit la Istanbul gi s-a aolui.t aoolot
la acea Poarta. Kantemir este unul dintre su-
pupil (raya) nogtri. Ii car pe acesta de la
norocosul meu padigah, ca sA fie trimis in a-
oeast parte. Orak Mirza pi SUleyman (recta:
Selman ?) Sah, fratii lui Kantemir, au venit
cu papte-opt mii de ostagi nogai pi cerind ier-

www.dacoromanica.ro
 579
tare,auprimit slujba noastrd. In caz dac4 ma-
nia sa padigahul nu-1 va preda pe Kantemir,vom
trece peste Dundre, voi merge personal la Is,-
tanbul gi-1 voi cere pe neruginatul gi tradlto-
rul cdruia i se spuneuKantemir. Prin acordarea
tinuturilor (eyalet) Ozi gi Silistra lui Kante-
(f.338 v.) mir, cdruia i se va spune el este dintre beii
nogtri, aceste vorbe vor cauza tulburdri
Acura, rideti de noi, ne rdspundeti pentru ame-
teal& gi cu poruncile date ne spuneti neinteti
han", !pi noi momiti de minciunile voastre ne
intoarcem gi pleam<in Crimeea>. Oastea_tIta-
r care se and. pe lIn.g voi o imprdgtiem.Dupd
citeva zile \Teti trimite iargi pe vreunul ca
han, dar aceastd treabl nu este bund, nu se pro-
cedeazd aca. Noi nu putem imprdgtia oastea, gi
pentru a o imprgtia worm ostateci, ca garan-
tii puternice. Nu cerem de la ogeacul ienice-
reso gi midi de la altii. Trebuie sgt ne trimi-
teti <ostateoi > din tagma ulemalelor. t eat-
.fe1, spre a-1 cere pe Kantemir trebuie ad ple7
cdm,pind la voi, ceea ce eate o treabd ugcard.
Apoi, sit nu spuneti cd nu v-am ingtiintat.M4111
ta, trebuie BA rezolve greutItile, trebuie sd
faceti cum e mai drept, qi sdnettate I".
La aoeastd scrisoare a hanului s-a rds-
puns din partea Portil Ca fad taod. In acest
timp, s-a rspindit zvonul printre thitari cd
hanatul a foot acordat altcuiva. Presupunind
cd noul han va veni dinspre mare, hanul a ple-
cat cu oastea sa pentru paza Ormurilor, in
timp ce Hasant Ghirai, Nureddin gi Saadet Ghi-
rai au rimas cu ttarii nogai intro riul gi
<fortdreata.> Ozi.

www.dacoromanica.ro
 580

Selman ah pi Orak Mirza, fratii lui Kantemir,min-

cau, beau gi petreoeau impreuna cu Husam Ghirai gi Sa-
adet Ghirai. Acegtia,;<frqii lui Kantemir>, fiind pa-
ziti, de cite ori se imbatau le spuneau in feta: "Noi
le-am intors spatele lui Kantemir gi osmanliilor gi ne-em
supus yea" tatarilor din Crimeea. i agas neamul nogai-
lor traia nomad, simulind ca este gata au ei pentru ori-
Ce.
Fratii lui Kantemir au vazut ins ea totul este in
zadar, cimpul pustiu, Husam Ghirai gi Saadet Ghirai zi
gi noapte erau beti, Igi.pierdusera min41e... <Au so-
cotit> ea este prilejul. Au dat de gtire, pe asouns,
tribului nogai ea Elsa fie pregatit pentru un atao paste
noapte. Dar Saadet Ghirai a banuit pregatirea armelor
gi unele actiuni <de atac > ale nogailor gi 1-a ingtiin-
tat pe fratele sauHUsam Ghirai,zicindu-i:"Pregatirea no-
galls= <impotriva noastra > este evident, acegtia ne
vor nimici!! Dar fratele su, Husam Ghirai,fiind an be-
tiv ingimfat, i-a raspunss"Acegtia sint o ceata (slaY)
slaba, care de frica sabiei noastre s-a aciuit la sub-
Vioara noastra, mai ales ca, Kantemir nu este printre
ei. Ca sint atotputernici, ar fi o nascocire de ruta-
te 1 Astfel, nu 1-a crezut gi 1-a oearit pe fratele sau
rueinindu-1. Fratii lui Kantemir,fiind intrebeti "care
este oauza acestor pregAtiri",raspundeau c daca o cea-
ta trebuie ea place in alto tinuturi, oare nu trebuie
sl-ci ia lucrurile gi uneltele ?"Prin aceasta inlaturau
anumite banuieli.
In sfirgit, intr-o noapte au gasit prilejul, cind
HUsam Ghirai gi Saadet Ghirai erau beti turta, <pi>
i-au ucis gi pe<ei>gi pe tot,i tatarii, oameni de-ai lor,
razbunindu-se. Apoi, gi-au ridicat oastea de nogai, au
venit gi au ocupat vadul Ozi, acind arz la Poarta asu-
pra color intimplate.
www.dacoromanica.ro
 581
3o1
.
In a cincea zi a lunei zilhigge <1o46>
a sosit eceastA gtire plAcutfi care a fost
raportatA (telhis olunda) padigahului.
IndatI ea hanul tAtar a aflat cola in-
timplate, a fost cuprins de mirare gi riu avec
altA salvare dealt sl se aciuiascA pe lingA
padipah. Dar gtiind cA rutAtile pe care le
fAcuse nu erau de iertat, a rAmas govAitor
0.724 II, intro dou1 lucruri...
(f.339 r.) Situatia Transilvaniei gi aparitia
lui RAkoczi

S. gtie cA tinuturile populatiei cregti-

ne, numitl."Ungaria.de Mijloo" (Orta Macar),
se intinde intre Austria gi Transilvania.
Avind sub stApinirea lor tinuturi pi orage,
preoum gi pAminturi intinse, ei aveau alti
regi. Daca avea boo un eveniment important,
ei se supuneau ci asoultau de implratii Aus-
trial. La fel si in restul timpalui, ei trA-
ieso sub ascultarea austriecilor. Dar ei ma
respectau tratatele de pace dintre impArat
(k21212) Pi nsmanlit. Regii lor incheiau gi
respectau alte tratate de pace.In oaz deca
se rAsculau, nu erau supugi de impArata AUb
triel. Deoi, un astfel de popor erau ei.
TArile lor erau legate de tinuturile mu-
,
sulmane. Cetele ci karanliii (haraminii ?)
lor umblau mereu si nu lipseau de la acel
serhat.

301. = 3o apr.1637.

www.dacoromanica.ro
Cth. 077 Foe. 30
 582

Batrinull numit Kogia Bethlen, fiind

principe in tara Transilvaniei, trAia ca su-
pus fa0 de inalta impAr414e. El respeota
tratatele gi trimitea in fiecare an sol gi
pegcheg.
Dupg cum hanul tAtAreso era mijlocitor
<intre PoartA> gi VELMA (kiral) Mosoovei,
tot aga, pentru el, erau intermediari,vizi-
rii mari, care se aflau la pazairAudei. La
mnaiteapencipeluiTratuBilvaniel/looul sAtt a
urmat, ca rage, fratele sAu Bethlen Istvan,
acesta a fost multA vreme principe in ace-
leagi condiVii. Pe urmA, din prioina unor
fapte, intrind neinVelegeri intre oApeteni-
ile populeqiei din Transilvania, aoegtia 1.
s-au impotrivit lui Bethlen Istvan. Nu i s-a
C.725 I supus nici fiul sAu mai mare, iegind din as-
(f.339 V. cultarea sa. De asemenea, si comandanVii de
cetAti gi toatA oastea ea nu 1-a asoultat.
Bethlen Istvan, fiind neputincios in domnia
sg,a intrat in legAturA ou principele Unga-
riei de Mijloc, numit <Gheorghe> RAkoczi
ulul dintre beizadelAsUngariei mijlocii.Aces-
ta avea faiina" printre ghiauri, pe care o ob-
Vinuse cu amenintAri gi fort.
Printr-b prietenie fAVarnio4, acegtia
au incheiat un pact pentru <inlAturarea
greutA-Olor.>: Elgtefan Bethlen> va oeda
principatul tau lui RAkoczi gi se va socoti
mazilit. Ian RAkoozi va lua in stApinire pe
fiul s.0 gi pe adversarii sAi, pi venindu-Ie
de hao color cArora i se impotriveau, va pre-
da iarAgi principatul lui Bethlen,Istvan,du-
pA ce va fi pus rinduial in tara.

www.dacoromanica.ro
 583

Drept rAsplatA pentru aceastA slujbA, Bethlen Ii

va preda lui RAkocmi citeva cetAti, cu drept de proprie-
tate. Rkoomi fiind viteam gi brav, cind a inVeles el
este o afacere folositoare, a primit aceastA ofertA.E1
socoti ca.i.se ofer un prinoipat fArA nici un fel de
ostenealA. Astfel, Bethlen s-a retras gi RAkoczi s-a fl-
out principe <al Transilvaniei>.
Pe cale de viclegug, cigtigind inima oamenilor, el
a prune gi a arunoat in inchisoare pe fiul lui Bethlen.
Ceilalti carq i se impotriveau <1111 Bethlen} s-au gm-
pua au toVii. Si aga RAkoczi, care av'ea sub stApinire
Ungaria de Mijloc, a ajuns *i principe al Transilvani-
ei. Apoi, neghiobului, numit Bethlen, i-a spus c "pac-
tul a luat sfirgit", cerindu-i soaunul sau. Dar RAkoczi
i-a rAspunss "Bre timpitule gi idiotule, vara gi stapi-
nirea ei i a principatului se cuvin celui care este min-
tos gi victorios prin sabie. Crezi cA-Vi dau in gurl ca
o plAcintA Vara in care am ftiout rinduialA prin forvA ?"
De asemenea, el a incercat 135.-1 prindA ai pe Bethlen<ta-
tAl> otal-1 arunce in inchisoare..
Dar Bethlent.vAmind in ce belea a cAmut prin planul
'eau, a fugit gi a venit la Agria, cm citeva sate de oa-
meni marl, dintre supugii sAi. Dup ce a stat acolo vreo
mace mile, a plecat la Buda gi apoi, rAminind un timp la
Pasta, s-a adresat lul ffasuhpagazade HUsein paga, muhafim
de Buda. Jeluindu-se pentru a-gi obVine tronul din mina
lui RAkoomi, Ii promitea multA avutie.
Indat ce HUsein paga i-a trimis o scrisoare,RAkoomi
a motivat rAspunzindu-i prin urmAtoarele gtiris "Unga-
ria de Mijloo nu-1 doregte fiindel era un om slab, chiar
1-au gonit. Deoarece era un om fArA.caracter nu era in
stare sA-gi cirmaiasol Vara gi sl-gi aranjeme treburile
populatioi. Chiar gi acum, Vara aceea <Transilvania>

www.dacoromanica.ro
 584

este sub domnia mea, dar prin intelegerea ai

voia tuturor ungurilor. In aceast4 privintd,
nici an individ de neam maghiar nu mi se im-
potrivegte. In acelasi timp, nu am nici un
cusur in ceea co privegte prietenia si supu-
nerea 1'8.0 de mdria sa padigahul lumii. Tri-
ait la Poarth =ice pesches sau haraci gi nu
am nici o tirguial ou muhafizul ae Buda.Pa-
digahului, eu trebuie sd-i explio supunerea
mea. Dopnia voastrd faceti stiut.situatia lui
Bethlen. Eu nu sint un razvraltit. Aceastd Va-
ra mi-a incredintat-o poporul ungureso prin
bund intelegere gi el nu-I doregte pe<Beth-
len > . ffu este bine oa rivnind la avutul unui
om slab, ad devil paooste pe capul lui".fakmin
paga fiind suparat, a flout arz la Inalta Poar-
t halul lor si a cerut permisia pentru pregd-
tirea expeditiei, spre a-1 alunga pe RAkoczi
gi a-1 numi pe Bethlen oa prinoipe al Transil-
vaniei. i aga, s-au apucat de urnirea anei
exped#ii pentru pedepsirea lui Rkoczi emi-
tindu-se firmane ilustre pentru adunarea og-
tiler din Bosnia gi Timigoara, dupd cum si a
ogtilor de la acele hotare.
Intimol6rile de la Salonta
Indatd ce arzul lui HUsein paga a venit
la Poarta imp5rAtiei, unii dintre demnitarii
impdratiei n-au fost de acord intr-u totul
<:cu aceasta>, dar s-a emis un firman impd-
rtesc, de care ascultd toat6 lumea,potrivit
ou p6rerea junta a mai sus-numitului pa.A.
C 725 II RAkoczi trebuia ad fie inldturat, iar <Ste
(f 34o r.) fan> Bethlen s fie numit principe al Tran-

www.dacoromanica.ro
 535

silvaniei. In oaz dacd RAkoozi nu se va supuns, incdpd-

tinindu-se, atunoi sd i se vind de hao. Potrivit porun-
cii impardtesti, Nasuh pagazade gi-a adunat oaste,iar
Bekir paga, beilerbei de Timigoara, gi Salih papa, bei-
lerbei de Bosnia, au plecat <ou ogtile lor> spre Bu-
da. Treoind-prin otmpia Mohaoi, Salih paga a ajuns la
Buda in patru zile. De asemenea, gi HUsein paaa era pre-
eitit. Cu toVii pornind in grabd, din Buda, au dua oas-
tea raped, si in patru zile au ajuns lingd oetatea numi-
t Solnoo.
Dar, Rtikoozi era un blestemat prudent, deoarece
fdra sd stea la indoiall, el se stabilise in oragul nu-
mit "Belgradul ardelenese (Erdel Beradi), capitala
Transilvaniei.
Obtinind ajutor de la to14 crestinii, el a adus
de la fieoare ceata murdar un numdr oarecare de ogti.
Astfel, el se pregdtige ou prevedere.
Nasuh pagazade oind a ajuns la Gyula, oastea pe
care o ohemase s-a adunat in looalitatea aceea. gesuri-
le Gyulai gi Lipovei s-au umplut de ogti. Mein paga
a ramas in acel boo gi a trimis spre Transilvania pe
Bekir paga, beilerbei de Timigoara, care fiind cel mai
bdtrin, a fost numit serdar al oastei. El i-a addugat
pe beilerbeiul de Bosnia gi pe ce1la10. emiri din Vinu-
turi, dindu-li-se de odlduzl gi pe Bethlen Istvan, eel
cu pricina, impreund ou suita sa de ghiauri, pi 1-a tri-
mis in pdsVile taxii Transilvaniei (Erdelistan). De ase-
menea gi acegtia au pornit, intr-un ceas bun, la drum.
Spre a fi odihniti la looul de luptd, ei au plecat in-
cdroind in harabale ienioerii din Buda gi oastea pedes-
tri. Acele locuri erau intinse gi netede. Din pricina
unor riuri gi a unor bltoace, lacuri i pminturi po-
trivite si stufdrig, era foarte bogat. Acolo se aflau

www.dacoromanica.ro
 586

mlagtini in care e-ar pates pierde un cAlAret

daol ar nimeri paste ele. Desigur, flrl cOlAuzA,
oastea.s-ar fi ineoat pi s-ar fi pierdut pe ace-
le on. Din prioina guvoaielor de apA gi a lacu-
rilor, care se intindeau mai multe.zile, drumuri-
le erau numai mlactini qi stuflric. Aga de pil-
d4, ei inaintau un timp, dar negAsind drumul po-
trivit, se Intorceau iarlgi in local do undo ple-
caserO. Era un loo de trecere pe undo se pates
ajunge la local dorit, dar in ambele pArti era
um pustiu perioulos ou noroi, asemenea unui ocbL.
In sfirgit, ou mii de neoazuri, glsindu-se trecA-
toarea aceea, au treout-o si au sosit la o pa-
lane/ ghiaurA, numitl Salontr, care era Intro
Gyula gi Timigoara. In apropierea acelui loo se
aflA gi cetatea OrAzii (Varad), care mai Inain-
te a fost asediatl de Saturgi 4:Mehmed> papa
< In 1598 >
Dar Rkoozi Igi adunase oastea ia cots-
tea Salonta, <undo> se pregAtise. Bekir paga,
fiind sigur de aparitia dugmanuluit.a ohibzuit
ca oastea el se aranjeze in rInduri. De asemenea
gi ghiaurii au venit In fatA. Maghiarii aranjau,
de obicei, pilcurile (slay) in formA de coarne
de bou. Deodatl, ungurii au apArut cox nista cir-
duri de poroi gil indepIrtindu-si lancile (nize)
numite "kostanioe", au dat un atao. Dar ogtile
din partea aceasta, Intinzindu-gi piepturile ,
s-au oiocnit tare. Astfel, la prima atao, ei au
respins oastea musalmang, ucigindu-i pe multi
ghiauri. Dar, dupA aceea, gi musulmanii, la rIn-
dul lor, end s-au rezemat de pagalele lor, stri-
end Allah, Allah, s-au aruncat gi au improgcat .

din pugti nenumArate gloante pe fatale ghiaurilor.

www.dacoromanica.ro
 587

Dar blestematii nu s-au intors pi cei mai multi

dintre ei au cazut la pAmint, din prioina rni-
lor <fAcute> de pugti. Ienicerii oei viteji,
improscind iargi gloante din pugti, ca ploaia,
i-au intins pe ghiauri la pAmint. Fiind fortaVi,
blestematii s-au dat inapoi.
Bethlen Istvan a legat de bratele calor
cinci-gase sute de ghiauri ai sAi cite un star-
. gar, ca BA fie drept semn in,timpul luptei, cA nu
0.726 I sint dintre ghiaunii dugmani. Dar blestematul de
(f.34o110 ROkoczi cind a vAzut aceastA stare, a legat si
el prosoape de bratele multor sute de ostagi de-
ai s4i,spreanuputea fi distingi de supugii lui
Bethlen. i acei blestemati<ai lui Idtkoczi>
ou atergare, au urmArit ceata lui Bethlen pi s-au
amestecat ou rindurile ei.<:Ostagii> lui Beth-
len, vIzindu-i ou acele semne, au crezut ca sint
de-ai lor ai AU to-au ferit, gi cea mai mare par-
te a oastei lui Bethlen a fost trecut4 prin sa-
bie.
Aosat fapt a-a intimplat intr-o zi de
mierouri, din luna ootombrie 1636 (gemazi I.1046).
rJupta a *mit loci in dupA amiaza acelei zile.Moiti
oameni, din rindurile musulmanilor, gi-au gAsit
moartea de martini, dan pi paste dou mii de
ghiauri, azind pe cimpul de 1upt6, fiind <10-
viti> ou sAbille gi pugtile <musulmanilon:> ,
sufletele lor au fost tnimise in iad. qi aga,
oastea musulman, infringindu-i pe ghiauni,i-au
dat inapoi. Desigur, c4 daca enau unmAniti, nu
era cu putint4 sA soape cineva dintre ei. Dan se
zice c6, atunci cind s-a lAsat noaptea, cella doui
ogti s-au netras, neputindu-se distinge una pc

www.dacoromanica.ro
 588

nita. Cu toate c& oastea musulmanl se agezase cu trufie

gi degi oastea ghisurti pArOsise cimpul de luptii, totugi
din intimplare, diavolul a smuls din gura unor ntIngl
gi haini,tipAtul 04 "in nosotea aceea lakoczi trebuie
s via. pi el dea un atao".
Din prioina acestui wvon, oastea a fost ouprinst
de fric4 gi s-a pricinuit o invOlmAgealt. i dao& apa-
ritia dugmanului in astfel de momenta este sigur1, eel
oars este serdar de oaste trebuia,s6 se fereaso& de ori-
ce invAlmOgeal& in timpul noptii... trebuia s& rOminI
pe loc innoptind acolo au oastea sa. qi mai ales atunoi
oind dugmanul invins o luase la fug& ii nu. 1-ar fi tre-
cut prin cap Eli se unease& din nott, nu era deloo potri-
vit a. se dea orezare unei intrigi neadevIrats. Crezind
aceste vorbe ale oastei, Bekir paga s-a gindit sa se in-
toarc de acolo, la looul uncle se aflau corturile gi
efeotele sau poverile. Cind a spust"Intoarcerel", dind
pinteni oalUlui, s-a zvonit in oaste 01 serdarul a fur.
git. Dar nici n-a avut timpul s le spuna:"Xli, nu .este
adevarat, papa se afla alai% c& oastea insplimintat&
parsindu-gi call i bagajele a rupt-o la fug, ourgind
inapoi ca un riu, pilcuri dup& pilcuri. Serdarul.vAnind
Roost hal gi neavind ce sl fac1, a inc&lecat imilreun&
ou Bata sa ai au venit inapoi, acolo undo erau aorta-
rile. q.tirea unei astfel de intimpari, ea aceasta,te
face BO preferi ohl&toria. Dar, marele Allah int&rind
nenorocirea lor, in tot timpul,nop0A s-a produslCin
tab&ra turoeasoA> o mare teamA.
Oastea buim&citl, cote dupl cete au uMblat in
acele locuri prOpAstioase gi ou o padure deas1, pin&
dimlneata. qi cind s-a flout ziuO, castes era distrus
de oboseala luptei de ieri ci de nesomn din timpul nop-
tii, preoum gi de groaza ptruns4 inimimilelor.Neounos..

www.dacoromanica.ro
 589

cind drumurile qi fiind fara calauze, oastea

a umblat qi s-a invirtit prin locuri muntoase
ci prapastiease. Vi de cite ori umblau, dru-
murile ler inemereau in cite o mlactin& ci
neavind incotro, se intorceau <de undo pie-
cau > Numai soot oars din intimplare au ga-
sit trecatearea, san (Iasi care gasind calluze
au_fost duqi la treoatoare, au venit la oas-
t.. Un numAr mare de oAlareti si pedestraci,
negasind treoatoarea, au nimerit cu call ci
cm inima frintA in mlactina, raminind impot-
moliti in norm's. Aici, au murit foarte multi
musulmani. Ghiaurii din acele parti, care pla-
team haraci partii acesteia <turcilor>, Ii
0.726 II apucau pe col impotmoliti in mlactina ci des-
bracindur4, ii duceau au miinile lor incile
(f%341 r.) ci-i predau oastei lui Rakoczi; iar pe cei ca-
re nu se laaau princi qi se opuneau, ii. omo-
ram. Si aca, au scapat putini oameni. Restul,
unii ci-au gasit moartea de.eroi martiri ci
unii s-au inecat in mlactini. Dar cei mai imati
au cazut in captivitate. Cu timpul au scdpat
numai col bogati, platind in schimb avutii.
P8.011818 ci ostacii imprIctiati, care
au scIpat, venind la Nasuh pacazade <HUsein
pace. >, au aratat oele intimplate. Dar paca,
ingimfindu-se de infringerea ducmanului, i-a
imbracat pe pacale numai de fatarnicie, (au
caftane.
Pe Bekir paca insa, pentru care avea o
vecho ranchiuna, 1-a pirit padicahului ca.' nu-
mai aoestuia i se datoreqte nenorocirea,spaima
ci fuga. Apoi, el pornind de acolo, a venit

www.dacoromanica.ro
 590

la Lipova pi s-a apezat in partea de dincoace a riului

Mureg. Zi de zi s-a adunat pi restul,oastei, care era
infrioogatl pi cu sufletele zdrobite.
DupA oe oastea lui Rkoozi a fost infrinta pi
depi starea lor devenise clarg ca ziva de ieri, totupi,
cind s-a aflat halul oastei musulmane, s-au infuriat pi
*i pregatind o oaste puternica, ling& Salonta, au plecat
impotriva croetAtii> "Lipova-Miol" (KUcti,-Lipove), Oas-
tea frOmintindu-se ,<Nasuh pagazade 2> nu le-a .dat Invol-
re sO treacA apa Muregului pi ea meargA la dugmanedegi
unii dintre gazii au vroit sI mearg5 pi sA dea piept.
cu el. Tinta lui era ca sa meargA el insupi cu oastea.
Dar, intimplarea a fAcut oa sti oadA ploi multe, de parol
lumea se transformase intr-un ocean de noroi.
Acei care erau in oastea lui Bekir papa, intr-o
noapte,au raspindit ivonul cA vizirul a cAlcat oastea
gbiaurilor gi,de asemenea, aceptia s-au imprg*tiat far&
nici o pricia pi au inceput s. fug l. in timpul noptii.
Oastea musulmand, aflind toate acestea, au treout ou to-
tii riul pi au vAzut cA <ghiaurii > au fugit in graba,
parasind multi cal, unelte de luptA, arms, corturi pi
multe alte lucruri. Ghiaurii o luaser la fug& pArAsin-
du-si vinurile, chebabii (kebap), pasOrile gi restul m$1a-
carurilor pregatite, pe care nu putuserg stl le mnince.
rupa ce le-au prdat, nu este de mirare ea oastea mu-
sulmana., chefuind cu aoele bogatii, s-a intors indestu-
latA. Dupii spusele unora, vizirul Nasuh papazade era ta-
re mogter in arta megtepugului. Astfel, un alaibei din
sangiacurile Budei, care cunoptea bine limba neamurilor
ghiare, se imbracI,in portul lor pi devenind iscoadtpA
trundea printre ei. Se spune cii, el 1-ar fi chemat pa
acol alaibei pi i-ar fi promis, pa asouns, o mie de gu-
rupi ca s ridice oastea ghiaurI cu un viclegug oarecare,

www.dacoromanica.ro
 591

pentru a evita lupta. Alaibeiul impreuna ou

citiva oameni, care de asemenea cunogteau lim-
ba ghiaurilor, spre searl, imbrAcindu-se in,
hainele lor, s-ar fi amesteoat in ()stile lor.
In timpul noptii, deslegind friurile a citor-
va.cai gi lAsindu-i sa intre printre ostagi,
ar fi inoeput BA tipe fie:care in cite o parte,
in limba lor: "mai, ne-ra cdloat vizirul, sin-
tem pierduti, oare de ce stati ?" Crezind ca.
aceasta este adevarata, ghiaurii ar fi fugit.
Dar aceastd mAsurd chibzuita poate sA fie gi
a unuia dintre vitejii indeminateci de la ser-
hat, care ounoso limba ghiaurilor. De acolo,
Naeuh pagazade, intorcindu-se la Buda, a lasat
oastea la vatrd. Salih paga a venit gi s-a age7
zat la Bana-Luca, iar Bekir paga, la Timipoara.

Uciderea lui Bekir papa

Arzul lui Nasuh pagazade, care il impre-

sionase <pe padigah>, aceasta pacoste a 06-
znt pe capul lui Bokir paga, dindu-se firL'an
C.7271 pentru intoarcerea lui <la Istanbul> Au
(f.341v.) venit portarii (knnuoi) pi luindu-1 pa Bokir
paga din Timipoara gi ferecindu-1 in 18at,uri,
1-au dus cu caruta la Poarta. Bietul Bekir pa-
ca spunea:"DacA padigahul imi va da voie sd
vorbeso, eu Ii voi face gtiut care este radaci-
na intrigii". Nedindu-i-se insa nicidocuel voie
sA vorbeasca, cind a venit la divanul impArd-
teso i-au gi tdiat gitul. Mai sus-numitul fil-
cea parte dintre marii imbrihori (mtrahor).
Era un bdtrin gu mult mostegug, care slujise
mult in trecut. De asemonea, a fost l vallu

www.dacoromanica.ro
 592

de Bosnia. Nimerind paste o astfel de nenorocire,venita

de la Allah, el a avut parte de o moarte oiudata. Apoi,
in locul sau, tinutul Timigoarei s-a aoordat lui Ali pa-
ga gi apoi lui Hasan paga. Nasuh pagazade, nazilit din
Buda, Musa paga deveni a doua oar valiu de Buda...
Autorul spune in cronica sa: "Cind Bethlen 1st-.
van a fugit de la Buda gi s-a refugiat la NasUh paga-
zade, ghiaurii din Transilvania s-au rugat printr-insul,
zioind:"Noi Il vrem prinoipe pe Bethlen <Istvan > ,
Rhkoozi ne-a ocupat tara prin fortg gi uzurpare. De a-
ceea, VA rugam ca, Rkoczi sa fie alungat ci in looul
lui sa fie numit Bethlen". Arzul lui <Nasuh pagazade>
HUsein paga, intoomit dupl aceasta jalbg, a Lost tri-
mis la Poartd (= Istanbul) prin Atasi Mehmed aga care
era un zaim yestitpautru amabilkatA:asadar gi prin abuzuri-
le sale.
Dar indata ce zaimul, de mai sus, a fgclut cunos-
cut padigahului cererea ci mahzarul pagei, tilmaciul
(tercUmnn) ZUlfikar, uitindu-se asupra lor a zis:"mah-
zarul pagei.este bun, dar aceasta jalb este falsaV.
Nedindu-i-se insa crezare vorbelor acelui dragoman ,
Atasi Mehmed a intrat in vorba gi a carat, zicind:"Pa-
digahul meu, poruncegte ca Bethlen ea fie numit gi in
caz dacd au, plecind acolo nu-1 voi nimioi pe blestema-
tul acela, numit Moczi, atunci capul meu ea fie taiat.
Spunind acestea, el a fost prioina emiterii acelui fir-
man. Dar cind intimpldrile au Lost pe dos, padigahul
1-a prins pe Atasi Mehmed paga, 1-a dat pe mina lui Ka-
ra Ali, punindu-1 sa fie ucis gi fdout chebab la flacd-
ra unui foo.

www.dacoromanica.ro
 593

C.727 II
IntimplArile anulul 1047 302

(f.342 r.) Fostul mare vizir Mehmed paga<Tabani

Yassi >fiind eliberat, acesta pleaca pentru
paza tinutului Ozi, adicA Oceacov. <Acesta
fusese inchis 90 de zile la Sirca-Saray, dar
fiind iertat de padigah, a fost invitat la pa-
lat de padigah pentru treburile imparAtiei.>
Acordindu-i-se tinutul Ozi, a fost numit seras-
ker pentru paza *i apgrarea acelor parti. In
a zecea zi a lunei rebillil-ahir <1047> 303 a
iegit ou alai din Istanbul gi a plecat la feu-
.

dul sgu viziral.

Schinbarea hanului <tAtAreso> . In a
zecea zi a lunoi ruharrem301 , hanul Ingyet
Ghirai, din cauza rAutAtilor sale, a fast ma-
zilit, locul dindu-se lui Bahadir Ghirai,fiul
lui Sela'met Ghirai. Potrivit cu obiceiulodupA
ce a sarutat mina padigahului, a fost trimis
cu kadriga in Crimeea. DupA ce a intrat in
Crimeea, s-a agezat Vara supArgri pe tron.Ba-
hadir Ghirai, fiind crescut la Yanbolu35, se
supunea poruncilor pariatului pi era un om
drept. Pe fratele sAu Islam Ghirai 1-a numit
kalgai gi pe fratele sau mai mic, Sgfa Ghirai,
nureddin sultan. De asemenea, avea un frate pi
mai mic, caruia i se spunea "Ktiglik-sultan".
Uoiderea fostului ban Intl et Ghirai
Fostul han Ingyet Ghirai, din Oauza
rgutatilor sale era infricogat *i zpacit.

3132.= 26 mai-1637 - 14 mai 1638.

303.= 1 sept.1637.
3o4.= 4 iunie 1637.
305. Inmnole - la-poalele mun0.1or Bal-
cani, in RP.Bu1garia.

www.dacoromanica.ro
 594

Dugmanul shu Kantemir a venit la Poarta imph-

rhtiei, dovedind oh nu este vinovat gi rAzvrh-
tit, obtinind favoarea padigahului.
InAyet Ghirai a venit la padipah gi in
fate+ sa a fost judecat alAturi de Kantemir, eau-
tAtile gi nelegiuirile fiind puse numai pe sea-
ra lui Kantemir. El insuci <Inayet Ghirai>
a incercat s. scape de via., de.marile rhuthti
pi nelegiuiri pe care le Dicuse.-Parch uitase
de cole intimplate gi oredea oh toate sint de
iertat. NegAsind o alth cale, a venit au o na-
va (Femi) de pe mare la Poarth.
Loctiitorul marelui vizir ()caymakam),
Mustafa paga 1-a conloit,fhoind telhis (ra-
port) la padisah, acesta a fost cerut. La so-
sirea sa in divanul imparliteso a fost adus gi
Kantemir. In fata padigahului s-au certat,fie-
care chuta sh se dustifice, aruncau vina unul
asupra celuilalt, acuzindu-se reoiproo. Atunoi
padigahul lumii <Murad al IV-lea> 1-a mustrat
C.728 1, pe InAyet Ghirai zicindu-is"Ia te uithjaYet
(f.342 v.) Ghirai 1 Noi nu ti-am flout nici o rhutate,ba
din nontra, ti-am aoordat,.coroana, tronul,.
taro. *i ,provincia (hanatul) Crimeea,
Bugeacul . Dar drept multumire ,

tu te-ai rqsculat gi uitind binele si

favoarea pe care O. le-am acordat, ai asediat
ai ai distrus oragul Caffa (Kefe) gi cetatea
Chilia (Kili) ale imphrhtiei mele bine pzite,
omorind in zadar un beilerbei, un cadiu gi
multi musulmani de-ai lor. Oars rhsplata incre-
derii gi favoarei este abuzul si rhutatea ?
Dach nu ti-a fost frioh de sabia mem, de ce

www.dacoromanica.ro
 595

DU ti-a fast teama mdcar de pedeapsa qi razbunarea lui

Allah ? Rdeplata qi dreptul unui tiran ea tine, care nu
qtie ce inseamna binefacerea din partea credintei qi
imparAtiei, nu poate fi dealt moartea prin rdstignire
(idam).Dupa o aspra dojenire, a fast ridicat din fava
padiqahului t Boos afara. Bostangiii,aruncind latul
(kement),1-au sugrumat. Dupla ce a fest spalat intr-un
colt al palatului qi acoperit ou lintoliu <adica au
haina mortuard> (kefenleyip), toti vizirii qi cadias-
sLerii au ridicat 'cu pompA cadavrul lui Inayet
Ghirai din grAdina palatului, s-au pus,in fata cortegiu-
lui funebru qi 1-au due pingi la sche11.

Omorirea lui Kantemir Mirza

Lui Kantemir, care fuease cauza rascoalei hani-

lor din Crimeea, timp de citeva zile i s-a simulat o anu-
mita prietenie 1 pinii la incheierea treburilor J s-a a-
3o6
cordat sangiacul Kara-Hisar . Kantemir avea trei fii:
Tortmaz Mirza qi GelAl Mirza, care au rdmas in mijlocul
triburilok nogaiene, pi un alt fiu pa care il adusese
ou el la Istanbul. Kantemir, spre a merge la Kara-Hisar
a trecut pe la UskUdar, unde se apeza in grdina printe-
sei Ayqe sultan. In natura neamului tAtareso era atita
violenta pi minis incit in orice clipa aveau indrazneala
sa omoare, fard nici un drept, oamenii. Astfel de lucruri
rale s-au vazut gi s-au orezut chiar pi la Poartd (=Is-
tanbul). Astfel, fiul mai mio al lui Kantemir, care era
pe lingd el, fiind in stare de betie, a lovit 0 a ucia

iiiiele
3o6. Kara-Hisar, (Akroinon gr.), adicd "Fortareata
unor fortIrete qi sangiacuri in
Asia-Mica (cf:J.H.Mordtmaan Kara-Hisar, in'
E.I., t.II, p.778-781. Cf.Picai7-4761t. p.
145 II.

www.dacoromanica.ro
 596

un om la Istanbul. Fiind prins, a foot adus

in fata padipahului, gi pe bout legii talion
(kisazen) a fest decapitat, lar trupul sAu
a fest trimis tatalui su, la conaoul lui
Kantemir. Maria sa padipahul s-a gindit,de-
sigur, cA Kantemir, care prin vitejie igi
oiptigase un renumo pi indeplinise atitea
slujbe, odatA uois igi va compliea treaba,
dar din pricina dugmAniei veohi- cu hanii
Crimeei, era r3reu oauza tulburArii in Bind
neamului tAtareso. Acum pi din oauza omori-
rii fiului sAu, fiind supArat gi intristat,
nu era numai o bAnuialA, ci in inima sa se
adunase ranchiunA. AdevArul este oet prin omo-
rirea acestuia, neintelegerea gi tulburarea
printre ttari se inmorminta.
De aceea s-a poruncit, intr-o zi, lui
bostangibagi pi acesta trecind la Usktidar,
in a 11-a zi a lunei safer <1o47).3o791..a
C.728 II. strangulat, trimiyindu-1 pe lumea oealalt.
(f.343 r.) OdatA cu raspindirea vestei despre omorirea
lui Kantemir, printre tAtari, neamul nogai
intristat pi-a aplecat ceafa, iar hanul VA--
tar gi oamenii sli,au fost multumiVi. Dar
la cererea imprAViei, mAria sa hanul tatar
a acordat atent;ie gi a arItat prietenie nea-
mului nogai, apoi au inceput BA se inteleaga
bine, s-au angajat pi au jurat sa fie uniVi.
Neamul nogailor, la rindul clu, a renuntat
la fortA gi ingimfare, spre a fi in slujba
hanului pi gi-au plecat grumazul, acceptind
stpinirea acestuia.

307. = 5 oct. 1637 .

www.dacoromanica.ro
 597

Inctiperea cetVii Azak (Azov) in mina

gbiaurilor <rupi> .

Mai inainte, HUsam Ghirai, fiind in par-

Vile Azovului, sub pretextul de a-i invite
pe tAtarii nogai la expediVie, dar de fapt,
spre a-pi face propria-i rAutate, i-a gdu-
nat gi i-a dus in pOrVile Akkermanului. Din
aceastA cauz1, pArtile z cetatii> Azak r-
mmmd goale, tilharii de cazaci, cu ajuto-
rul Varului moscovit, s-au ridicat gi au also--
diet cetatea Azak, unde rOzboindu-se cu po-
pulaVia musulman, pe cei care au fost g4-
siVi inAuntru, pe unii iTau ucis, iar pa al-
Vii i-au luat prizonieri.
C cer rea oath.' ii Azov Azak de cOtre
ELIA=
Motivind c sint chemaVi la expediVie,
Mein Ghirai a strins tAtarii nogai de prin
pArtile cetIVii Azov, indeplinindu-gi propria
sa razvrItire. Aceptia, fiind adupi in pAr-
Vile Akkermanului, Vinuturile Azovului au 1.6-
mas pustii. Din aceastI pricina, cazacii
rtiunatori, mergind in ajutorul Varului
Moscovei, au asediat cetatea Azov. Musulma-
nii care se gaseau intr-insa s-au rzboit,
dar oei mai multi pi-au gasit moartea de mar-
. tini, iar unii au clizut,in captivitate,
C.729 I.. Situatl.a la Poartl.<Epidomie, clumi,
(%343 v.) holera pi unele schimbni in ierarhia PorVii
otomane
Mai inainte, pe timpul rscoalei hanului
din Crimeea, Ken'an papa fusese trimis la pa-

www.dacoromanica.ro
 593

za <cettii > Oceacov. Dar dupl mazilirea

lui Mehmed paqa de la vizirat, a mere acolo
Ken'an pi Nasuh pagazade. Amindoi au venit
qi au stat la divanul imparateso.
Ieqind la iveal& unele fapte rele ale
(f.344 r.) voievodului Tarii Romanepti, numit Matei
2
(Miti), s-a dat firman pentru prinderea pi
0.729 II
omorirea lui. Ahmed page., agezindu-se in lo-
oalitatea numita Tulcea (Tolca.), 1-a invitat
la el. <Domnul Tarii Romnegti> s-a dus,
dar cind a ajuns la o distant& de un menzil,
a aflat de la locuitori nipte ipocrizii.Din
aceasta prioina, el s-a intors gi a pleoat
in Vara sa. i cind au vazut co. nu se poate
altfel, i-au dat un act de intarire (mukar-
rername) qi o scrisoare, spre a Amine mai
departs <la domnie.> .
De asemenea qi Mehmed paqa s-a intors
qi s-a dus la Silistra. <Schimb&ri in ierar-
hia Portii.> Musa paqa, beilerbei de Silts-
tra, fiind pus la paza capitalei impAr&tepti,
looul sau,a fost dat lui Mehmsd paqa, care
era la paza Oceacovulai. Silistra a fost a-
cordata lui Nasuh pagazade, la 15 gevval
1o4738. Cortul imp&rateso s-a agezat in qe-
C.73o I sul Usklidar.

(f.344 v.) Intimparile anului 1o4839

<Dupi ce Silahdar ma a fost numit valiu

de Hertegovina qi apoi de Klis > , mai tir-

3o8. = 1 martie 1638.

309. = 15 mai 1638 - 3 mai 1639.

www.dacoromanica.ro
 599

ziu pe vremea rtiscoalei hanului tttireso, a

fost mazilit gi a plaint la Silistra, undo
s-a pus in slujba lui Ken'an papa, pentru pa-
za <cetVii > Ooeacov.
<Aparitia lui Ianouoi4u, numit Gappartla
0.748 I hotarul oetAVilor Behke pi Croia.>

(f.362 v.) Expeditia chehaiei Piale

<Pleoarea pe Mares. NeagrA, repararea ce-

tAtii Oceacov gi prinderea a zece vase ctiza-
oepti, cu care se intorcea la Poartti de la
0.754 II Caffa de Sf.Dimitrie - 26 oct.164o (1049).>
310
(f,369 r.) Anul 1049

(f.369 v.) Expeditia lui Piale papa <impotriva ca-

zacilor de pe Marea Neagra.>
Uoiderea caimacamului<Tabani Yassi>

Mehmed papa

Pe cind era la Oceacov, mai sus-pomeni-

tul papa, din pricina 14com1ei sale de a-
.
vutii... a vroit sI acorde voievodatul rrii
Romanepti fiului domnului Moldovei, dar n-a
putut 131 facti aceasta. kjungind ins4 caima-
cam, spre a-pi indeplini ambitia, a incercat
st ob0.n favoarea padigahului pentru tinta
.

sa, reugind sA-1 numeascii pe micul imbrihor

310. = 4 mai 1639 - 22 apr. 164o.

www.dacoromanica.ro
 600

(f.370 r.) Siavug aga pentru inso4unarea noului vole-

c.755 II vod. Imbrihor aga, luindu-1 pe noul voievod,
a pleoat ou oastea moldoveneasoii in Tara Ro-
maneaso.I. Neavind oe 84 fadt, voievodul care
a fost mazilit a mere cu team& sl-i impiedi-
ce. Intr-o noapte, a atacat oastea moldove-
neasoa gi a imprAgitiat-o. Apoi 1-a trimis au
pomp4 gi oinste pe Imbrihor aga la Poarta fe-
riciril au ruglmintea, oa voievodatul s5.-1
fie iargi acordat. Padigahulsfiind WA in-
gtiintat asupra aoestor luoruri, in ziva de
2o galban <1049> 311 , 1-a trimis pe paga
<Mehmed> la Yedi-Kule, porunoind oat, ohiar
in noaptea aceea, ra fie spinzurat. Atunoi,
pinI la sosirea marelui vizir, timp de 2o de
mile, HUsein page, a fost oaimaoam. Acestea
sint scrise in "Cronioa sinoptiol" (Fezleke)
a lui Kiatib Oelebi, el raposatul, din
kapudan <papa> , a ajuns mare vizir gi era
minuitor al sigiliului (mdhUrdar) lui Kara
MUstafa paga, rAmas la Belgrad.

Tot in oronica sa, soriind impotriva

aoestuia, el zicea 06, voievozii Tarii Ro-
manesti gi ai Moldovei au i se inachinau fi-
indod el era vizir mazilit de la sigiliu gi
aoegtia nu-i fitheau temenele aoeluia de la oa-
rs nu obtineau nimio. Din aceast pricinItne-
o4jindu-se, pentru a se ritzbuna pe acegtia,
1-a pus pe Tabani Yassl Mehmed paga de la pa-
za Silistrei, care mai intii 1-a schimbat pe
voievodul Tarii Romftnesti. Atunci, capuche-
,

311. = 16 dec.1639.

www.dacoromanica.ro
 6o1

haia beiului mazilit din Tara RomaneascA, fAgAduind

multi aspri lui Silahdar paga, anesta 1-a_rugat gi i-a
cerut s se revin odatA /asupra numirii Pa domn/.
Acesta fiind foarte nenAjit gi supArat nA s-a fAcut
jalbA-('arz) la imparAtie, inainte de a se sfAtui gi
a se consulta cu el, Indeosebi cu privire-la mazilirea
/domnului romAn/, acesta-i-a rAspuns-capuchehAiei (ka-
pukethuda) cA: 9412 este nu putintA, na tonmai scum sA
fie stctit mItia sa-padigahul lumii. Abia atunni cind
va sosi cel care trebuie sA fie numit /ca domn/ onumai
atunci s nu-i deavoie sA domneascA, sA-1 trimitA ca
aprod (mumbagir) pe imbr6hor (tn. emir'ahor -"mai mare
peste grajdurile sultanului") aga cu daruri pretioase,
cit se poate de pompoase gi cu undle snrisori de supu-
nere gi ascultare, spre a se ruga ca-s rminA tot
acesta /ca domn/. Si abia numai atunni se vor depune
sfortAri gi eforturi pentru revenire /asupra-numirii
sau mazilirii/. Desigur, se poate tndeplini neea ce
este trebuincios gi folositor. A-tit nit timp sintem
noi /prietenul vostru/-in aeeastA parte, s nu and.
nici o fricA gi teamA cA vor fi pAgubiti gi supArati".
Dar in acelagi timp, /numitul/ i-ar dat pe ascuns, in
tainA, gi o serisoare.-Si tocmai din aceast pricinA
gi cauzA, nici ei /turcii/ n-au dat voie gi ingAcluint
/noului domn/ s ocupa tronul Tarn Romdnegti. Atesta
ar fi indrAznit gi-cutezat sA-1 trimit pe-numitul im-
br6hor aga-pentru cerere de-/daruri gi pegnheguri/ pre-
tioase gi cu scrisori de asnultare gi supunere, spre
a cere gi a se ruga na sA rAminA tot acesta /na domn/.
Dar cind a ajuns la auzul padigahului,nA voievodul Ta-
rn Romftnegti n-a primit mazilirea,a dat porunPA s se
pregAtease pentru numirea unor serdari gi s trimitA
ogti ii..spre a potoli minia-padigahului,Si1ahdar pagar
a arAtat nu de-amAnuntul zi0ind: "De citiva ani incoa-
10/a. 0775WV
www.dacoromanica.ro
 6o2

ce, oastea musulmanA, fiind mereu hartuitA in

lume, atit pe,usoat, cit gi pe mare, n-a avut
nici o odihnA.
Acelora care rostiserl in fata impArl-
Vial noastre,cuvinte de rAscolire, venindu-le
de hao,,aoestia au arAtat deja supunere qi in-
chinare. De asemenea, o astfel de gilceavi. se
poate inlAtura, dar in acelaqi timp se poate
pAstra au totul onoarea inultului devlet prin
permisiunea mAriei voastre, ea sA rAminA tot
<fostul domn>. Si agaj4(8ilahdar paga>
curmind minia padigahului, 1-a scApat pe bie-
tul Mehmed paga.
In acel moment s-au saris scrisori, ca
voievozii mai sus-pomeniti sA rAminA pe loo,
iar ei au dat, la rindul lor, cAtre impArAtie
tributurile lor hotArite, dui:4 co mArta sa Sileh-
dar papa pApase oat 50 000 de florini.
Dar cronioarul farih til-Menaroglu <Ah-
med efendi>,cercetind mai amAnuntit aoeste
fapte, zice ou privire la uoiderea lui Tabani
Yasi Mehmed paga: "Mai sus-pomenitul pasA. ins-
pects iarAgi tara Egiptului. Cind a ajuns mare
vizir, gi atunci chiar a fost un vizir vestit
G.766 I. prin uciderea zurbagiilor, slujind din suflet
(f.57o v.) si cu sinceritate pe mAria ea padigahul".
<DugmAnia dintre Mehmed paga, SilAhdar
(^.371 r.) Mustafa paga gi Kara Mustafa paga pentru ran-
gul de mare vizir.>
(.766 II Mehmed paga, fiind caimacan, apA-
ra pe Kara Mustafa paga, caci amindoi erau ar-
nluti pi ceilalti <SilAhdar paga ou partiza-
nii sat> nu aveau liniste de faima lor. Din

www.dacoromanica.ro
 6o3

aoeast prioing, au vroit s6-1 ucid mAoar pe

Mehmed paga.<SilAhdar paga> 1-a rugat astfel
pe <Mehmed paga:.> : "Important este ca aga
Metal, banul TArii RomAnesti, B. fie mazilit
oil se opune la predarea unor beneficii (?) gi
a saherelelor hotArite gi se souza ftWi de
domnul nostru care a pleoat aoolo. De aceea
sA-1 maziliti pe acesta si s6-1 numiti pe acel
oars veti (made A este potrivit". Acesta dorea
s fie mazilit gi caimacamul, oa B. fie numit
fiul voievodului Moldovei, gi aga cauta prici I.
pentru indeplinirea doriatei sale. Din oauza
acestor ginduri a pAgit la ipocrizie si intri-
ga. Fiind prostAnac, caimacamul a crezut cA.
fAcandu-i <pofta>lui SilAhdar <paga, p a-
te sA-i facii pe plao sA rAmina <in postal sAu>.
0.767 I Dar ingelindu-se, din cauza <dorinei>. de
(f.371 v.) a-ci atinge propria sa tintt a fAcut arz la
padigah aga cum s-a spus, mazilindu-1 <Te Ma-
tei vv.> . Dar SilAhdar paga, impreunindu-i
si pe omul sAu, ou numele de tAtarul Suleiman,
pe linga ibrahor aga, trimis pentru numirea
noului voievod <al Tara Romnegti , a soris
lui aga Matei <Basarab vv.> si o scrisoare
in tainA, ce se potrivia gi au indemnurile sa-
le date chehalei sale. Acesta <SilAhdar paga
il mai ingtiii4a, fdoindu-i cunoscut:"SA nu
primegti mazilirea gi trimitind un mumbagir (?)
destoinio, sA te rogi pontru o scrisoare de a
rtimine" <la domnie>. Se spune oA, aga Mated
i-a alungat pe oei care s-au dus si paaigahul
s-a.supArat pentru aceasta. Atunoi, SilAhdar
paga a gAsit motiv sl-i vorbsasca,zioindu-i:

www.dacoromanica.ro
 6o4

"Padisahul meu, abia am sc&pat de perioolul persan.Atit

timp cit in partile Transilvaniei se af1K un blestemat
atifAtor ea RAkoczi, este ouminte sl fie Uoigi aoei care
au oondus aceste treburi el aoei oare au angajat astfel
de intrigi. Ce-o fi mai spun aoesta, dar pe Mehmed paga
1-au dun la Tedikule. S-a auzit oat in hatt-i geriful
dat pentru aruncarea in inchisoare a lui Mehmed paga,
aoesta era amenintat gi jignit pentru aoeast& treab& si
o& aoolo Boris: "Este o h&inie mare oa in aga vremuri
s& fiu pus a& mazileso pe voievodul nll RomAnecti".
SArmanul Mehmed papa 'Astra in buzunarul sgiu tecohere-
lele primite in aoest soop de la Silahdar paga. <Fiind
nevinovat, el i-a rugat pe paznioii inohisorii calor gap-
te turnuri s4 i le duo& la sultan, dar nioi unul n-a ou-
tezat. Ins& (And SilAhdar paga a auzit c& Mehmed paga es-
te inohis, s-a infAticiat sultanului la Usktidar gi trial-
tind un bostangibagi, 1-au spinzurat. Oamenii si am fost
inchigi si avutia sa oonfisoat& pentru victoria.>

Completarea gi intoarcerea oastei

musulmano

<Aducerea unui hatt-i serif la veohiul Mosul de

oAtre Regep aga pentru incheierea p&cii.>Dup& o cal. de
trei menziluri <spre Mosul , a venit la paste, on
*tirea ouoeririi muteferrikabagi al marelui vizir, care
se dusese in tara Rom&neaso& gi in Moldova. Dar aflin-
du-se de manila sale matrapazliouri, pe drum, el a fost
uois <pe la inoeputul lunei lulls 1639; desorierea eve

nimentelor din Orient.>

www.dacoromanica.ro
 6o5

(r.5y54.) din aoelagi an

312
In luna galban <1049> , din pri-
oina voievodului r1i RomAnegti, fostul vi-
zir, oaimaoam Tabani Yassi ?deluged paga a foot
lavit de furia vintului. Atunci oind a font
trimia la indhisoare, paga 4e mai sus,platra-
se in buzunarul eAu actele lui SilAhdar paga,
spre a le trimite padigahului. Intr-adevAr,
el a-a strAduit 0 a depus sforViri <154 le
trimitl> dar n-a fost ou putin0. El a
lost %lois indat prin WvAri1e gi olevetiri-
le lui SilAhdar ma, care &TA punind ski i
se aduoii aoele acts, el a scApat de primej-
die.

Reatul intimplArilor din aoelagi an

313
In Aline zilkade l o49 ,tinutul Buda
a cost inoredintat lui Musa pagatiar SilAhdar
paga a lost numit la Timigoara.In timp de Ebgir
paga a lost trimis la Silistra...(nota marginaL.).
314
IntimplArile anului 1050

Mazilirea marelui amiral<kapudan page.>

Usein paga, dup1 co a ajuns kapudan,

iegind pe Marea NeagrA a luat 30 de vase de
la rugii oei afuriaiti. El iegi sou fava aura-
tO. gi ii puse in lanturi pe aazactii pringilpe

312. = 28 oot.-26 noiembr.1639.

,313. = 23 febr. - 23 martie.1640..
314. = 23 apr.164o - 11 apr. 1641.

www.dacoromanica.ro
 6o6

oars ii trials. la Poarta. Dar in timp oe el

se ggisia pe Marea Neagrg, amiralitatea (kapu
danlik) a fost aoordata lui Siavug aga, spit
tarul (silahdar) padigahului, care uroase
mai ileainte la aceastlt demnitate ou rang de
vizir. HUsein paga a Lost pus la paza Oceaoo
vului... Nimicirea tilharilor oars faouserti
zorbale.> Sohimbarea banilor a avut loo in
tro 4-13 ian. 164o (evl.ramazan lo5o), deoa
reoe oursul lor se uroase, gurugul fiind la
125 de aspri, galbenul la 25o de aspri, la in
oeput marele vizir Mustafa paga a dat porunoli
al se bat& monads noi gi a plAtit soldele de
bairam ou 1 iguru4 de 8o de aspri, galbenul de
16o de aspri.
Sosind solul lui <Gheorghe> RAkoozi,
principal. Transilvaniei, a adus 15 000 de
galbeni, haraoiul Transilvaniei, iar din par
tea Portii impIrAtelti 9 Lost intovar1gitai
ix luna ramazan (15 deo. 164o - 14 ian.1641)
C.766 II a fost trimis au Q.sorisoare de riispuns la
(L381 v.)
315
Poarta impArAtiei...
316
IntimplArila anului 1051

<SohimbAri in ierarhia Portii> ... Ise

317
luna muharrem , HUsein papa, de la paza
Oceaoovului, a foot numit serasoher pentru
reoucerirea Azovului..., Ebulr paga, mazilit
de la Silistra, se afla la Filipopol (Filibe)

315. Cf.lirenoel B1r6, op.oit., p.

316. = 12 apr. 1641 - 31 mart.1642.
317. = 12 apr. - 11 mai 1641.

www.dacoromanica.ro
 6o7

cm emir al emirilor (emir Ul-Umera) al Rums-

liei...
Situatia Azovului. - Vizirul HUSein
papa, ou oastea Silistrei, hanul tAtAreso
Behadur Ghirai, ou oastea tAtAreaso4, qi Ka-
ra Yusuf papa au fost chemati ou toii, pen,.
tru expeditia aosea gi ou totii, fiind impreM-
Wig au asodiat oetatea Azovului <dart n-a
foot ouoeritA>; sohimbAri in ierarhia Portii,
mazilirea lui Kapudan papa. HUsein papa de la
Silistra a foot trimis in provinoia Bosnia;
<faptele sale din aceastA tarA>.
318
0.768 II, IntimplArile anului 1o52
(f.383 r.)
Uciderea lui Silahdar uaa
RAposatul < Hasan> Veoihi eerie oI Si-
lAhdar papa, beilerbei de Timipoara, mai ilia-
inte, oind era in slujba haremulul impArAtesol
se rAspindise faima lui in popor, fiind om de
incredere al padipahului. <In urma increde-
rii ce i s-a aoordat la palat, el a oomis mul-
te nelegiuiri, fapt pentru care> s-a dat un
hatt-i humaiun lui Bostangibagi Sinan aga,din
Adrianopol, care a mere ou 40 de gelaVi la Ti-
migoara, de undo ridioindu-1, 1-au strangulat
Virg. mill. <PArerea autorului despre soarta
lui SilAhdar papa este 0 una din'insotitoare
a informat-o pe valide sultan> pi fAnindu-se
oercetri asupra avuViei pagei de mai susts-a
oonstatat cA pe lIng marea sa bogAVie prove-
nit& din Timicoara (Tamievardan gelen emval),

.318. 1 apr.1642 - 21 martie 1643.

www.dacoromanica.ro
 608

mai avea inog multe luoruri la Istanbul, in

0.769 I unele hanuri pi in multe loouriLou siguranti
(f.383 v.) toate au fest luate pentru mirie.<Sohimbgri
in ierarhia Portii .>... iar Silistra a
fost aoordat lui Nigangi Mostari...
(f.385 v.) Intimplgr11e anului 1o53319
0.771 I La uroarea pe tron a sultanului Ibra-
him, cind <Kara Mustafa papa > a ajuns mare
vizir, 1-a aruncat pe SilAhdar paga la Timi-
soars. El spunea mereu in meais og "eu n-am
urg pi ranohiung, ins el n-are oe oguta in
treburile impargtiei". <Dar SilAhdar paga nu
se astimpgra.> Dorind sg scape de Timigoa-
ra gi sg ving la Poartg, trimitea in taini
sorisori la haremul impArgteso. Numirea sa on
vizir gi lagitatea lui, 1-au dus la pieirea
lui.

altaSia serhatului au Austria si

cu Polonia

<Pe la sfirgitul lanai deo. 1643, Imp-

ratul Ferdinand a trimis o scrisoare capa-
chehaiei sale privind noile tratative pantry
pace, ou dorinta de a o prelungi pe 2o de
ani.>
De asemenea, mai sus-pomenitul a art--
tat <scrisoarea la divan > gi dgdea ja1b4,
oa acest articol se impune, datoritg faptului
20200rghe (ayazgl) latkoczi, voievodul Tran-
ailvanieip era in dumanie ou el. <Ferdinand>
--------
319. = 22 mart.1643 - 9 mart.1644.

www.dacoromanica.ro
 609

1-ar fi rugat oa <Gheorghe RAlcoozi> sA iria-

poieze cetAtile luate de la austrieci gi sA
fie alungat din aceastA tarA.
De asemenea, a sosit o scrisoare de la
Mihail Feodorovici (Mihaula Fedrolik)32, va-
rul Mosoovei, atm marele vizir, in care 41
arAta multumirea sa fatA de binefaoarea cA,
oazacii renuntaserA la cetatea Azov. La fel,
el scria cA oastea tAtreasoA gi cea din Caf-
fa, atacind unele tirguri ale tinutului ru-
seso, au luat prizonieri.
In aoelapi timp, spunea cg. a venit hir-
tie ou artioole gi de la regcle Po1oniei,care
fiind traduse, acesta scria, jeluindu-se da
hanul tAtAresc, el cerea scoaterea tAterilaJ,!
<nogai > din Bugeac.
De asemenea pi in sorisoarea veniti de
la Gheorghe Rkoozi, tot pe la finale lunei
gevval <1053>321 , prinsA pe drum, se scriau
citeva artioole. Intr-unul se arata 0A, so-
sind hirtie din partea Frantei gi Suedieitce-
reau de la acesta <RAkoczi> BA ia invoirea
<Portii> ca s. porneascA cu oastea din Trau-
silvania pi sl intreprind o expeditie impo7
triva lui Ferdinand, impAratul Ausliwlei Mai spu-
nea cA, acegtia 11 vor ajuta pe el gi-i ce-,
reau si meargA asupra Orli Ungariei de Sus.
0785 Yr- Austriecii, aflind aceasta, arAtaserA situa-
(f.398 r.) tia la Poarta Fericirii intr-o scrisoareuru-
ammo,

32o. Mihail Feodorovioi Romanov: 1613 -

1645.
321. = 1-10 ian.1611.

www.dacoromanica.ro
 610

gindu-se pentru alungarea lui Rkkoozi <dim

Transilvania > gi reinnoirea pAcii.
322
IntimplArile anului lo54

<Plecarea marelui vizir Mehmed paga la

PoartA > Gendi Halil paga fiind mazi-
lit de la Timigoara, looul sAu'a fost aoordat
lui Siavug paga, ounosout ou poreola de Kam-
(f.400 r.) lak gi care a fost mazilit din Alep...

C 786 II Completarea unor intimplAri

<Vizirul Musa paga, muhafiz de Buda,fu-

sese invitat la PoartA, iar in locul sIu a
Post numit Osman paga:>Mustari Mustafa papa
a fost mazilit din Silistra, fiind inlocuit
ou vizirul Yusuf paga. <Alte schimbAri in
ierarhia Portii.>
Situatia din Ungaria.<Descrierea lup-
telor intre austrieoi qi unguri; intArirea
granitei de cAtre tura, mobilizarea zaimilor
gi timariotilor pentru paza hotarelor.>
Gendi Halil paga a fost cunosout ou
porecla de "bun cAluzitor". Aoesta a fost
numit voi,]liu de Timiaoara in locul lui HUseia
paga, fiul lui Sarhop Ibrahim paga, care fu-
sese beilerbei de Timigoara in looul rAposa-
tului SilAhdar paga. DupA scurgerea a opt luni
fiind mazilit de aici, I s-a acordat ca feud
(arnalik) sangeaoul Tire, uncle a plecat tre-
ind Galipole. Timigoara a fost data lui Si-
iavug paa. <HAvala suedezilor asupra unor
or ge din Austria.>
322. = 10 mart.1644 - 26 febr.1645.

www.dacoromanica.ro
 611

0.791 II Cearta dintre Transilvania pi Austria

(f.4o6 r.)
Fostul impArat al Austriei cedase lui
Gabriel Bethlen gapte comitate (nahye) din pit-
minturile unor tinuturi austrice, care se a-
flau la hotarul ou Transilvania. Se inserase
in tratatul de pace (ahidname)ca els set fie
stApinite oit timp va fi el in viatA, apoi
sA fie restituite bailor austrieci. DupA in-
cetarea din viata a lui Bethlen, RAkoozi igi
intinsese,... mina asupra acelor comitateampl-
ratul <Austriei> neadmitind aceasta,RAkoozi
s-a inteles ou oastea suedezA gi a trimis oa-
meni gi scrisori, una dup alta, la Poarta
Ferioirii, spuen.d cA "este momentul potri-
vit. Serdarul suedez, sosind prin contra, cu
o oaste mare ci cm 70 de tunuri, i-a imprAci-
fiat.", intro oragele Tirburgdan ci Bersakum.
Pe de altA parte, dedi beiul de Palatinus,ser-
dar asupra tinuturilor Transilvaniei, venise
ou oaste mare de Brandenburg ? (Bridegar) ca-
re are.gapte tinuturi, a fost forVat BA se in-
toarcA. Oastea Transilvaniei, cAzind.pe urma
lor, Ii zdrobeso gi Ii alungA zilnio. In caz
(f.406 v.) dao1 se d ajutor au o oaste mal. mica, s-ar
face 6 treabA bunr.
De asemenea gi imparatul Austriei,tri-
mitind sorisori la Poarta Ferioirii, se jeluia
de RAkoczi, arAtind (16. este gata sA,trimitA,
iargi, sol pentru reinnoirea pAcii.
Apoi, sosind alte sorisori de la RA-
koczi, ziceaus"ImpAratul nu cere pace, in za-
dar. Cu toate cA serdarul sAu venise o data

www.dacoromanica.ro
 612

C.729 I in partea aceasta, ou trei mii de puscagi gi

au 7 000 de cAlAreti, gi inaintase pinA la
cetatea Semendria, una din fortAretele calor
gapte comitate, totugi, atunci clad oastea
Transilvaniei, vreo zece mii de pedestrapi si
cAlAreti,i-a alungat, beiul de Palatinus s-a
ridicat gi s-a due la Ak-Yaylak. FiindcA oas-
tea Suediei i-a imprgtiat pe austrieci gi a
iernat in tarl, totodatA gi < suedezul> tri-
mite scrisori la Poarta Fericirii, tocmai pen-
tru aceastli prioinA gi kaiserul se roagA pen-
tru pace". <Oemanliii> au ajutat ou 1 5oo
de cAlAreti din oastea lor de serhat gi in
luna de mijloo a toamnai, eel. din Transilva-
nia s-au rAzboit ou auetriecii. Au murit mulvi
oameni au renam, din partea oaetei austriecs,
iar restul au apucat c.ile intortochiate ale
pAdurilor, intr-un hal aproape zdrobiti. Ei
au fugit, pArAsind pe drum multe efective.
Acel palatinus trimitind oaste, cu toa-
te cA asediase Pecena (?) una din fortArete-
le Transilvaniei, totugtaceasta a Lost scapa-
to. de RAkoczi.
Serdarul suedez, numit Drozenthal (Drn-
zendal)
------ a plecat cu 9 000 de pugcagi qi oo.
0
1 800 de cAlAreti, iar comandantul sAu, nur,
Damaianek Astavug (?), a pornit,cu 1 000 de
pedestragi gi 7 000 de cAlragi.
ImpAratul <austriac> gi-a retras fa-
milia sa din cetatea Viena (Res) gi treoind
DanIrea a intrat in fortAreata numitA Linz ?
(Longo). Suedezii, la rindul lor, au Otruns
adino in impAratia Austriei.Aprinzindu-se qi

www.dacoromanica.ro
 613

inflAcArindu-se, in scrisoarea sa, RAkoczi

spuneat "SA nu se primeascA cererea impAratu-
lui, ba din contra, el trebuie sA fie impie-
dicat. Trebuie sA avem grijA cc, va izvori
din aceasta; pe aceastg cale, in halal sAu
slAbit, s-ar putea sg. se incheie o pace usott-
ran.
Din pricina unor certuri sti neinOtle-
geri din aceastA parte insg, n-au avut timp
sg-1 asculte.,;Prinderea unui palatin cu os-
tagii sAi de cAtre maghiari pi uoiderea uno-
ra> In acest timp,sosind o scrisoare din
Ungaria de mijloo , se aratA eg din
aceastA pricing. RAkoczi vrea sg se rgscoale
pi c a ruinat 5n-6o de sate de la acel ser-
hat. AceastA treabg fiind ou folos pentru im-
pAratul ,7<Austriei>, in sfirgit, oastea aus-
triacA s-a asezat gi s-a intgrit in oetatea
numitg Lipova, avind in trai pArti panvuri
'si mlastinir iar intr-o parte era aeza-
t. fortAreata aceea. Dar oastea.Transilvanieiv
nefiind victorioasg, s-a intors. De asemenea
gi impAratul <Austriei.> 1-a pus, drept mij-
locitor, pe Ladislau Laiog, regale Poloniei,
cerind Transilvaniei pace. :J

Voievodul Rusiei, sosind in Transilva-

.nia prin partea Poloniei, A vorbit cu privire
la inoheierea pAcii. Ei au hotrit ca cele
sapte comitate (nahye) sA razing. Transilva-
0.792 II niei. <Olauzele tratatului privind Austria
gi Polonia.>
Sosirea unui sol austriac
(f.4o7 r.) .

In cuprinsul scrisorii sale, se aratA

oum RAkoozi, principals Transilvaniei, nu se
www.dacoromanica.ro
 614

multumia ou cols qapte oomitate primite. Acosta cores et

se trimitd, printr-un om, o porunod impirdteasod speoia-
11, pentru ca el <Rdkoozi) et opreasod perseoatiile qi
atacurile asupra pitmiatului Auatriei. Tot el se rugase
oa, de azi inoolo ed se facd pace pi impAcare qi dorin-
ta sa a fost primitd din partea padigahului.
Situatia Poloniei - Ladislav323, regale polon,
la rindul etu, trimitind o.scrisoare la Poarta Ferioirii,
se vitita de hanul tAtAreso. Acesta zicea:"Cazaoii, oare
ardtau tiranii, au foot stdpiniti in partea aceasta, dar
gi tatarii sd fie stdpiniti in partea cealaltd. Pacea et
nu fie odloatit. Tributul odtre hen nu este de datoria
noastr, dar acesta se plitteate din treout, dupd trata-
'tele strAmogilor nogtri". De asemenea, el s-a rugat ca,
tdtarii din Bugeao ed fie indeprtati deoarece, degi in
treout, au fost trimigi in Crimeea, totugi ei s-au in-
tors gi s-au agezat iaragi in Bugeao.
Tributul Transilvaniei. - Sultanul Suleiman han
stabilise, mai inainte, un haraoi de lo 000 de galbeni
pentru principatul Transilvaniei. Pe vremea sultanului
Salim al 11-lea, se iluase oite 15 000<de florini>timp
de oitiva ani. Dar cind e-au cerut iaragi 15 000, Riikoczi
a trimis, in acest soop, o scrisoare de umilintd, zicind:
"Intr-adevdr, timp de citiva ani s-au plittit cite 15 ooc
<de galbeni>, dar sub domnia lui Gabriel Bethlen se re-
nuntase la 5 000 qi se hotdrise ea se dea iaragi lo oome!
Deci, astfel, el s-a rugat ea ad fie iertat de 5 000 <do
gelbeni>. Aceast <carere>degi n-a fost admisd de Poar-
ta Pericirii, a sosit totugi de la el iargi o scrisoare
prin care se ruga pentru aminarea <haraciului> pin in
ziva de Sf. Gheorghe (uz-1 Fazir), zicind od, atunoi sa
vor intilni cu totii gi c vor hotdri in &coast& treabd

325 Wladislaw IV: 1632-1648.

www.dacoromanica.ro
 615

qi iaragi au r&mas numai lo 000 d galbeni

<oatribut>
Copia (suret)scrisorii suedezului

Aweasta este t&lmAcirea scrisorii tri-

mis de serdarul Suediei lui <Gheorghe)>Ra-
koozi, prinoipele Transilvanii, qi pe care
el a trimis-o la Poart1. Prinoipele Transil-
vaniei era informat, in aceast misiva, asu-
pra luptelor de la Mardenburg,'unde suedezii
i-au infrixt pe austrieoi. In acelagi timp,
comandantul oastei suedeze promitea of, in
(f.4o8 v.) prim1vara urmItoar va porni ou oasts asupra
0.794 I Austriei.
In sfirgit, dupg sarb&torirea sacrifi-
oiilor (iid idha), lui Ebgir paga i. s-a soon-
dat Timigoara, dar ohiar in aceeagi zi a fost
mazilit, fiind dat& apoi lui Siavug page..
<R&zvrAtirea ienicerilor ...>
(f.412 v.) 324
Intlxnplrile anului 1055
0.798 I.
Mostari paa, fiind mazilit de la Silis-
tra, a fost mutat in Anatolia, iar aceasta
Bilistra> a fost aoordatI.lui Siavuq pay&
in primvara anului 1645 (safer-cemazi II
1055).
(f.43o r.) asorierea situatiei de la hotarul un ureso
0.815 II Certuril gi luptele dintre austrieoi gi
(f A-3o v.) suedezi, care la atiVarea Frantei, cucerise mul-
0.816 I te orage din Austria gi Germania, inospind dia
1630-1631 (1o4o). Din prioina atit&rii serdaru-
lui, de asemenea qi voivodul Transilvaniei

324 = 27 febr.1645 - 16 febr.1646.

www.dacoromanica.ro
 616

Rikoczi, s-a pus in mare qi nu /Roots deloo ataourile

qi persecutiile &supra impgr&tiei austrieoe.
P. la ixoeputul anului, mai sus-arAtat, aqa cum s-a
spus qi s-a dat de qtire, el <Rdkoczi> a asediat oetatea
Semendria din apropiere de Agria; fiind nemultumit ou ce-
le qapte comitate, oars aqa cum se inserase ix tratatul
de pace ixoheiat dix xou ou Austria, se aflau sub cirmui-i
rea prixoipelui Transilvaxiei, el oaloass pe pmIitu1 Aus-
tria/. <Poarta> nefiixd de acord ou aoeasta, a trimis,
dix partea marelui vizir, ca oeauq, pe beizade Mehmed pa-
qa ou sorisori, ouprinzixd unele sfaturi qi inotiintgri.
In ziva de 18 rebi'Ul evvel <1o55> 325 , mai sus-artita-
tul coitus a sosit la Buda. Dar Mein paqa, dindu-i om ott
.scrisoare, 1-a trimis la Agria. De asemenea, i paga de.

Agrla, dindu-i pe aga de on:Iraqi (far san), Muhtar aga,

1-a trimis mai departe.<Gheorghe>Rakoczi, dup& ce a d&-
rimat oraqul (varos) Semendria, pe care 11 asediase mai
inainte, se mindrise qi plecase, au gindul de a da asalt
oetVii austrieoe, numit& Filek (Mak). De asemenea, el
a incendiat 0 a distrus suburbia acestei oet&ti.
Mai sus pomenitul ceaus 1-a ajuns pe Rikoozi in aprc
pierea oettii numit& Rime-Sciinuk(?) care se &lea la.i
depArtare de douA mile de looalitatea mai sus-pomenitg.
Aoesta i-a inminat aoolo sorisoarea ou sfaturi q/ 1-a
explioat (ma ce I. se porunoise.- El ,<RAkoczi>a mo-
.

tivat la diverse feluri qi qi-a oerut iertare zioindt"Am

pact qi a1ian0 ou suedezii. Intro noi fiind multe anga-
jamente i paote, m& duo sl m& intilneso cu ei". (i41. por-.
nind repede, a venit la localitatea numita Sengian,oare
se glsia la o departare de vreo oinoi mile de Buda.Tre..

325 = 14 mai 1645.

www.dacoromanica.ro
 617

oind de acolo prin Kermat qi Lipova, s-a dus laljyvar.Din

partea cealalt sosind qi oastea suedeza, era pe cube sit
se intilneasoli. Mein paqa a oomunicat <la Poart >
&mit se vor intrevede intr-un loo anume, atunoi n-ar fi
ou folos pentru aoeast parte <Imperiul otomax> , deoa-
reoe patru sMu oinoi sute de fortarete qi tirguri, supu-
se oetAtilor Agria, Hatvan, Novigrad, Solnoc qi Seghedin
ddeau dart acestei plxVi <adica turoilor> qi erau in
stare de supunere. Acestea au fost ruinate din pricina
oastei mai sus-mentionate, iar raia'ua lor a fugit. Too-
mai datoritd acestui lucru, lipsa soldei ostaqilor din
Agria qi din Buda, mai mult de o slit& de poveri (yilk) de
aspri, a flout ea avutia averilor zaimilor qi timarioVi-
lor s. sufere pagube marl.
Situatia Austriei. <Misiunea lui Yusuf paqa oa sol
la Viena pi asedierea cetatii austriece BrUnn ? (Berim)
de catre suedezi.>
De asemenea pi serdarul oastoi lui RiSkoczi, numit
Jakoq, umbla dinoolo de Ak-Yayla (?), in Vara impdratu-
lui din Diana. Din pricina oprimgrii sale, populatia ea-
tabor se Impr6qtiaserg. La fel qi Rdkoozi era preg6tit s
stringa opti qi a porneasca.
<Implratul intareqte Viena qi-1 trimite pe fratele
eau oa serdar, ou 25 000 de oameni, impotriva oastei
suedeze ...>Apoi, impgratul, poposind pe cimpia Bojun
(Bulun), au venit iIng el Bekianoglu, Zrinoglu (Zrinski)
qi Nadajl. Oqtile lor erau de vreo 12 000 de oameni,ca-
re aqteptau pregAtiti pe qesul Budun ? (Burah),spre a
merge impotriva oastei lui Rakoczi, dacd aceqtia nu vor
leqi qi nu vor pleas din Vinuturile lor. <Gheorghe>
Rdkoczi a stat cloud zile lingd cetatea Nova, <apoi>a
pornit spre localitatea numita Sependik, Vinut cu meta-
le qi minereuri. Datoritd acestel situaVii, oastea aus-

www.dacoromanica.ro
 618

triao s-a impgrtit in trei gi i-a agteptat

din toate pgrVile. Acegtia fiind gata de ple-
care, s-a dat poruncg impgrgteasog pentru
stringerea oastei din Bosnia la Esseg (Osek).
De asemenea gi Bakog (Yakos), la rindul sgus
in partea cealaltg <:a loaalitatii>Ak-Yayla,
C.817 I a treout in Moreea gi s-a intilnit cu vree
(f 431 r.) 2 000 de ostagi din ceata suedezgo sosind la
oetatea numitg Nyitra (Nitra).
RAkoczi n-a argtat nici o supunere po-
runcilor de ameninVare trimise de la Poarta-
Fericirii gi nu s-a lgsat de oprimgrile con-
tra austrieoilor. Cgpitanul de Uyvar, numit
Forgaci, fiind conandant al oastei unguregti,
a venit lingA serdarul austriac, groful Buham
(Boham), cgpitan de Komran. Oastea aoestuia
trecind Dungrea, a pornit impotriva fortgretei
Filek. <Sosirea.lui Bekianoglu, Zrinoglu i.
Nadaslnoglu, ou 2 000 de croaVi, pe lingg im-
pgrat.>
In luna oem azi 11 tri-
miInd scrisoarea lui Hasan paga, el i-a flout
ounoscut purtarea lui RAkoczi contra pacii gi
numirea lui ca serdar pentru apgrarea
cerindu-i ca sg nu se inteleagg altfel. In (LI-
le din urmg, au sosit oameni gi scrisori dLn
partea beilerbeiului de Buda, HUsein paga, og-
tre Gheorghe RAkoczi gi cgtre mai sus-pome-
nitul <grof Buhan>, dupg care s-a inoheiat'
pace intre ei prin bung intelegere gi prin
sfaturi. In regeb<105:>327, RAkoczi s-a in-
to s in Cagovia (Eagau...).

326 m 25 iul. - 26 aug.1645.

327 It 21 sept.1645.

www.dacoromanica.ro
 619

(1%432 r.) Situatia de la granita Bosniel...

328
0.817 II Int1is2.1112....ar...3
<:Situatia hanului ttitAreso Islam Ghirai
gi asedierea Azovului de 80000 rugi, preoum
gi sosirea unui sol ruseso la Istanbul, cu
jalb impotriva hanului, deoareoe oastea td-
tAreaso1 pustiise Rusia.>
De asemenea, s-a trimis ou Hasan papa,
mazilit din Trapezunt pi care primise firman
pentru paza Silistrei, cloud oete din buluou-
rile de jos pi un numar de zeoe zabitildin
0.826 I . ienicerii de compiinii
(f. 343 V. <Descrierea situatiei oetlitii Azov pi
-344 r.) evenimentele ae la granita Bosniei.>
Povest re Fiind iertat de o sum de
bani - 2o de gurupi - oeruti de la Mehm d
papa, el a fost numit ser'asoher in partea
Silistrei... Apoil inlaturindu-se ascea zorba,

0426 II
oirmuirea Silistrei a fost inoredintatii lui
Dervip Mehmed papa, larSiavus papa a fost
(f.443 r.)
mazilit de la Silistra pi a primit guvernarea
Anatoliei.
(f.457 r.) Evenimentele anului 1058 329
0.851 II.
<Desorierea evenimentelor din Creta...>
(f.466 r.)
Situatia cazacilor

In ziva de intii a lunei rebi'Ul-ahir

<1o58>33 a sosit un sol din partea hanu-
lui din Crimeea Islam Ghirai al III-lea .

328 = 17 febr.1646 - 5 febr.1647.

329 = 27 ian.1648 - 15 ian.1649.
33o 1 apr.1648.

www.dacoromanica.ro
 62o

Neamurile ottzlioesti,oare mai inainte loouiau

in loourile numite 8arx-gamis331treo1nd a-
oum au vaeele lor riul Ooeaooy (al), -
ruta ei It zio Ak Su, ieseau In Marea Nea.
gr4. Ei devastau, ruinau gi fAceau stric-
ciuni tinuturilor mArginage <ale Mari/.
Negro>. Acestia, pe timpul expeditiei in-
potriva <cettitii>Hotin, luptaserg ou oas-
tea musulmanA, intrind in tabbrA, triau
in supunere fat de regale polon. Apoilca-
zaoii de mai sus intrarA sub ascultarea
hanului Marano gi s-au apucat de lupt,
impreung cu tAtarii, impotriva rugilor.
Dar sultanul a cerut socoteal hanului e
ce a luptat ou rupii in timp de pace ? Ha-
nul, la rindul sAu, arAtind atacurile con-
tinue ale rugilor, a zis:"DacA vom avea
rAbdare si anul acestal et <ruit> vor
ocupa tot tinutul Akkermanului gi vor stA-
pima neapArat toate tinuturile Moldovei.In
0.852 I , sfirgit, 3 000 de cazaci, dind foe vaselor
(f.466 v.) acestora, au fost cAluzele noastre.
Atunoi cind am fAcut incursiune, ni
s-au supun 4o 000 de cazaci. Am tirit robt
impreuna au un mare hatman de-al lor si a
luat nenumarati ghiauri. Gindul lor era s
se foloseasoA de violeguguri. Cu voia lui
Allah, parerea mea este sA fac in aga chip
ca pi tarul (ktral) ruseso gi<domnul>
Moldovei sa fie numit din partea mgriei

331. In turcA:"stufAris galben"catarac-

tele Niprului.

www.dacoromanica.ro
 621

voastre sultanul...". <Pe lingl motivele de

mai sus, hanul mai arata GA, data tatarii nu
mai fao inoursiuni in Rusts, nu au cu,ce tri.>
Schimbari <in ierarhia Portii>.
Intro 26 martie 24 aprilie (rebi'I)
41648>, Hamza pagazade fiikd mazilit de la
Buda, acolo a font numit Siavus pasa, care
venise de la Silistra si oare fusese, in tre
out, mare amiral (kauudan papa)...
<Avanstfri si schimbari in ierarhia Por
tii.=>
Doganoi pass, numit la cirmuirea Silis
trei, au iesit ou el Ina/ 150 de tineri (sa-
110.
Marele vizir <Yanlk AhAed paqa> me
fiind multunit, a poruncit lui Fazil paya 81
mearg in grabil, in Vinutul Timisoara, sco
0.877J tindu-1 astfel din Istanbul, <pentru a se
inititura viclenia sa> .

(f.491 v.) Comoletarea eyenimentelor

De sKrblitoarea sacrificiilor (Y d idha)
a sosit stirei oh., hanul tilt/rasa a luat
pests 4o de cete deale neamului polon, oKruia
i se mai zicea "slay" (sakalilbe)si le aduse
se in stare de ruing.. Apoi, 4o 000 de cazaci,
insigi ostasii sa, au trecut in aoea parte
<la ttari>, tar Kalgai sultan sia pe
trecut iarna in tirgul Chilia de pe malul

0.877 II Dun6rii.

Cdu. 7977 Ft7SC. 32

www.dacoromanica.ro
 622

(f.492 r.) Anul 1059 332

<Schinbitri in ierarhia Portii.> Lui Dervig

paga, mutat din Bosnia gi care venise in
0.878 I-II
soest timp la Poartg, i s-a dat tinutul Si-
(f.494) listre1 gi a fost insaroinat cu trecerea
oastei pe uscat prim strimtori.
(f.513 v.)
Stiri de la miaztimoapte
5

0.879 II <Descrierea luptelor dintre tettari qi

poloni, intoarcerea hanului din expeditie
qi atacarea Ortilor ttregti de catre
rusi.>
De aceea, el < hanul> a trinis taru-
lui Mosoevei gtire zioindu-i, "Oars ce Im-
seamna aceasta. rautate qi migelie ? Este
cazul sit fii preglitit, otioi vom pormi
asuprI-vg tot neamul lui Ginghiz".
Dup l. ce a spus aceasta, s-a dat porun-
o4 pentru pregtirea expeditiei impotriva
0.899 II moscovitului. In acelagi timp,au strigtit
orainioii <telalii> in Dobrogea gi la
(f.,514 r.)
Nicopol qi au inoeput pregatiri pentru a
porni impotriva Moscovei.

(;.515 r.) Anul lo6o 333

0.9o1 II <Situatia cazaoilor. Pe la sfir-
gitul lunei ramazan 41060 034> a sosit gti-
rea ad gi-axtrinis pe fratele Eau ou oaatea
pentru devastarea Moldovei 01 acel care se

IMMINIOM.L...11111.1.111

332 iam.1649-3 ian.165e.

i

333.= 4 ian. - 24 dec.1650.

www.dacoromanica.ro
 623

0.907 I ohema hatman paste neamul cAzAceso, supus tA-

tarului, gi-a trimis pe fratele Mu la Poar-
(f.5121 v.) ta imprtiei cu arz qi supunere...
Mai inainte, sub viziratul marelui vi-
zir Mehmed papa, Kapugibasi Givan, oind aduse-
se'la PoartA pe fiica beiului Moldovei <Va-
c.912 i. Bile Lupus> , numitA loans., de cite ori au
(f.527 r.) cerut-o ghiaurii,.<Poarta> a arAtat govAia-
la ca s-o trimitA. Dar atunci, oind Murad pa-
ga a ajuns mare vizir, el s-a inteles au Bek-
tag aga pi incasind de la ghiaurul de mai
sus, numit Pavlaki, suma de 2oo 000 de guru@
i-au trimis fata, cu invoirea de a se cAsettori
cu regale ungureso. Dup ti. ce a predat suma, gi
a luat fata, a venit gtirea cA Pavlaki, in
timp ce o duoea la maghiari, a dat paste hat-
manul calor 4o 000 de cazaoi, supugi hanului
tAtAreso care outreierau aoele tinuturi. De
asemenea, a venit gtirea c. acesta <hatma-
nul > a luat feta in cAsAtorie. Dar atunci
cind fata a ajuns in mina cazacilor, domnul
Moldovei a trimis la Istanbul bogAtii, oerind
0.912 II col Pavlaki BA fie uois. Capuchehaia insA a fit-
(f.527 1,0 out ca acest arz sti. fie tAinuit.
IntimplArile anului 161335
<Agalele> pagilor (olan) de la pa-
lat trimit oameni la Erzerum in Anatolia, in
Rumelia, in Tara RomaneascA gi in Moldova ca
sA aducA oi din aoele loouri. Atit parale/e
care se aflau la stApinii acelor pArti, oft
gi cele care erau in mina slujitorilor acelor

335 = 25 dec.165o - 13.dec.1651.

www.dacoromanica.ro
 624

tinuturi, toate erau paralele agalelor <de la

PoartA>. Toate acestea se schimbau cu oi qi
tot ce era viu eau mort se vindea dupe', dorinta
lor, iar asprii pi veniturile <dobinzi > lor
li se dAdeau lor.
Uciderea lui Kara-Ceaus. fost agA
Lui Mustafa, numit pi Kara-Ceaup,
0.937 II s-a acordat tinutul Timipoara, dar el a foot
(E.552 r) supArat pi soos din orap < pi ucis pe drum,
fiind bAnuit de unele intrigi de la PoartA.
Melek Ahmed-ipaga-phailit de la marele vizirst
a fost numit la Silistra iar Dervig Melek Aho.
med pagatla fntoarcere a fost surghiunit la
Malkara in luna ramazan 1o61 336 ,de la Silis-
travi s-a dar cu firman Anatolia.E1 trecu ou
oastea prin Galipole oa s pazeasca fortArea-
ta Brass..

(f.63 v.) IntimplArile anului 1o62337

0.949 I <Desorierea vietii pi faptelor marelul
(f.575 f.) vizir Cerohez (GUrgi) Mehmed papa.>
DupA ce a zAcut, mult timp, in-
chis la Yedi-Kule, a Post eliberat pi I. s-a
C.96o II dot sengeaoul Ohrida. Apoi, i-a foot aoordat
(f .576 r.)tinutul (eyalet) Timiqoara, oeea oe a fost
arAtat la locul ouvenit...
0.964 II <Situatia din Marea NeagrA, luptele
(f.579) ou cazacii care distrug limanul ,tefan (Is-
tefan). Infringerea lui pehbapi papa
(f.583 r.) cu lo cadrigeoin Marea NeagrA...

(f.585 v.) Intimplrile anului 1063 338

In aceastA luna muharreii339 a venit
C.97o II
o scrisoare de la hatmanul oazaoilor ()titre
mAria sa,peih 111-islam. Cel oars a adus-o
-- 336. 3 aug.16 Buc7.16531'
337. = 14 dec.1651-1 deo.1652.
338. = 2 dec.1652 - 21 dec.1653.
339. = 2-31 dec.1652.

www.dacoromanica.ro
 625

a grAit astfel adevArul: "Vorbind numat ou hat-

manul, acesta mi-a deschis toat inima. Mai
inainte, el a Post robul unei ogipetenii de-ale
arsenalului amiralitAtii de la Kaslm paga.
Acestayfiind un oazao zd1?av4, vioi gi cu
stiintede carte, oonvingindu-i pe citiva
robi, ar fi avut prilejul s fug& din tara sa.
Degi se trgea dintr-un mare "poro" (hinzir)
totugi, datorit mintii sale agere s-ar fi dus
gi ar fi ajuns hatman. Dar in aceast parte
<adia la Istanbul>, cind a fost rob, ar
fi imbrAtigat islamul ci dragostea pentru
oredinta lui Mahomet s-ar Li acezat in su-
fletul seta. De aoeea ar fi pornit sA slujeas-
oat ou toatA sinoeritatea pentru lege ci fe-
0.671 II rioire...Atit din ouprinsul sorisorii sale, .

(f.586 r.) oit gi din sfatul sAu dat aducAtorului aces-

teia, reiegea cA, el posedA aproape 300 000
de cazaoi, "au oare am pornit sA-1 slujeso
pe padicahul musulmanilor. Sn oaz dacA
.imi cere anumite slujbe, indatA mA voi str-
dui sA-1 slujeso Cu trup gi suflet".
Dorinta celui mai sus-pomenit era in
felul urmAtort "Un fiu de hatman, care aoum
a ajuns ginerele voievodului Tarii RomAnesti
340
(Eflak voyvodaslnin damadi olmusdu) ,avea
40 000 de puscagi". S-a amintit mai sun di
mai inainte, fiica unuia dintre beii rii
RomAnegti a Lost cerutA in cAsAtorie de un
fiu de hatman otizAceso, promitind marl. bo-

34o. Recta a domnulai Moidovei, Vapile

Lupa, abi Matai Basarab, vv.TArii
Romanegti, n-a avut copii.Este o
confuzie a oronicarului turo.

www.dacoromanica.ro
 626

gAtii.Dar nu s-a dat invoire,sonotindu-se cA ar duce la

unire cu dugmanul,degi insugi Ahmed paga fusemde acord
... Cu toate acestea,nu gsise de cuvintA ca fata sA fie
trimisb lutnd bogAtii din Tara-RomaneascA.De asemeneape
timpul viziratului lui Mevlevi Mehmed paga,ei <moldoveng
au promis multA bogAtie,dar acesta n-a primitImApoi,cind
a ajuno mare vizir Murad paga,voievodul TArii Romftnegti
(sic) ceruse iarAgi fata oferind pungi de bani.Abia stun-
ci,Bektag aga,sfetnicul lui Murad paga,obtinu multA bogA-
tie-de la ghiaur.Dar cind a ajuns anolo,fata a foot datA
4in casAtorienui fiu de hatman gi aga,Valahia(sic) gi
cazacii au ajuns aliati.Voievodul Tarn Romftnegti gi hat-
manul,fiind multumiti de Bektag agapii trimiteau Oaruri%
ajunsese un fel de eapuchehaia al nelor afurisiti.InsA,
acum,omul care a adus snrisoarea a rdspindit zvonul cA,
acel hatman, care se hotArise pentru slujba inaltului der-
let gi supunere,nind a aflat de uciderea lui Bektag s-a
Ingrijtbrat gi s-a gindit la rAzbunare.Mai tnainte de a-
oeastavse trimisese prin stegarul (miralem)-Ahmed aga,
caftan(hil'at)gi sabie hanului tAtArescwIn-anest timp,
sosind gi Ahmed agA,a povestit cA:"Atunci nind sabia gi
caftanul au fost aduse in fata hatmanului,els,agtepta in
haina sa de ceremonial.Mineca stingA o imbrAcasepiar mi-
neca dreaptAtimpreunA cu gulerul le lsase paste umAr.Nu
s-a ridicat nicidecum gi nu a arAtat nici un respent.Nu
gi-a agezat pe spate nici mantaua de..galAw N-a arAtat
nici un respect, nici.o emoare gi nici o cinste. Cind
i-am pus sabia inainte,e1 nu s-a sinchisit nici mAcar BA
se uite la ea gi apoi adresindu-mi-se, mi-a grAit astfel:
"Eu aveam in cetate loi ,hiauri-cu renume, dar anegtia,
fugind din netate,au plecat pe nArAbii la Istanbul, as-
cunzindu-se la Galata.-D-Jmni-uarii gi maI marliimparAtiei,
cind au aflat despre prins gi i-au eliberat
vinzindu-i ghiaurilor pe )w.lte pungi de bani.Oare se cu-
vine ca robii mei s fi vinduIi de nAtre altii, iar
.

www.dacoromanica.ro
 627

banii 01 fie ai lor ? ... Mai ales oti. gi din-

0.972 I tre mirzaoii mei ou renume, fiind pringi de
(f.586 v.) ghiauri, eu ID-am inteles ca ei, salvind din
robie douA auto de musulmani ves:-.1i in schim-
bul color doi robi".
Continuind povestirea sa, Ahmed aga spu-
nea: "Adunindur-se la looul numit Kinburun (Kul-
burun) 2oo 000 de tAtari, agteptau porunoAtafa-
r5. de faptul og mai aveau supugi, nu numai pe
oazaci, oi gi pe oei din Tara RomAneasort.Aoesta
stAtea ou bAgare de seamA gi un numAr de 40000
de diavoli de neam oalmuo, care nu se,supuneau
hanului, au trecut in partea cealaltl. Acegti
levinti (levend) doresc ou totii sA loveascA
gi sA ruineze 4Moldov7. El ii aduna pe toti
la ordia sa. Cu toate o. i se porunoise sA
nu-1 lase pe moldovean, el totugi, nerespeo-
tind aceste porunoi sosite de la PoartA gi
arAtindu-gi darinta de a ataoa Moldova, a zis:
"Daogi va ingheta DunArea, atunoi s-ar putea sA
fie rAu gi primejdios" gi a reoomandat gi a dat
sfaturi,de mai multe ori, mai ales in privinta
robilor.
Situatia robilor, care il inerva pe han,
estet"Doi robi, dintre fiii bogAtagilor slavi
pringi in timpul luptei ou ttarii, erau in-
chigi de han intr-una din fortAretele de la
tArm. El s-a inteles ou4(ghiaurii moldoveni>
de a-i sohimba ou mirzacii gi au multi alti
musulmani, care erau robi la ghiauri. Dar in
acest timp, ienioerul numit Mehmed reisul341

341. Reis - capitan de vas; comandant.

www.dacoromanica.ro
 628

care agtepta ou vasul sAu pe ooasta acestei

cetti, i-a convins ou violegug<pe oei doi,
robi > gi i-a dus ou vasul sAu la Istanbul.
Dar oind acest luoru s-a aflat de cAtre oa-
menii impArAtiei, s-a pus gi prioina solului
ghiaur, care sttea la dragomanat. El a pro-
mis sA dea vizirului Tarhonci <Ahmed page.>
oel mult suma de 2oo 000 de pungi, oheltuind
multi aspri (akce)si pentru cei care eraft mij-
looitori. qi aga, robii au fost eliberati in
tainI. De fapt, unii povesteso cA, oferind
multe parale acestui sol, luarea oelor doi
robi ar Li fost dracovenia aoelui sol. Apoi,
cind s-ar fi aflat <toate acestea>, el ar
fi cheltuit incA multe avutii gi ar fi fAout
ca, demnitarii sA nu zioa nimic.Robii,fugindl
ar.fi sosit in Moldova. Atunoi, beiul Moldo-
vei, de frica hanului, i-ar fi scris aoestuia
o sorisoare spunindu-i:"S-a primit gtirea de
sosirea robilor in aceast parte". Cind hanul
a inchis drumurile, atunoi tot beiul Moldo-
vei, prin violesug pi in grabA, le-ar fi dat
drumUl robilor. Dar in timp oe robii fugeau,
ei au fost pringi de tAtari, care inohisese-
rA drumurile. <In urma acestor intimplAri,
hanul tAtar regret dugmAnia sa fat& de Poar-
tA, s000tind o n-e oigtigat nimio.>
0.977 I .. Siavug paga din Silistra a fAcut ounos-
out aoeastA situatie la Poarta impArAtiei.
(f.591 v.) Situatia de la,miaednotpte
<Sosirea a, patru soli blonzi gi oft o-
ehii albagtri din partea hatmanulul cazaoiT
lor, numit "cazaoul frate" (kardas-kazak).".>

www.dacoromanica.ro
 629

Acestia au venit cu scrisoarea de rugAminte

a hatmandlui, zicind:"Hatmandl este robul
padipahului; orioe slujbA care i s-ar,po-
runoi, el este gata s-o indeplineasoA.Es-
te sigur cA puterea pi oastea lui Flint mai.
mari decit ale prii RomAnesti si Moldovei.
Si acum, el a pornit cu hanul in expediO.e
asupra polonilor.4:Hatmana> roagA sA I.

se trimitA gi sA i se dea o tobA pi steag

ou acte, preoum pi o bucatA de pAmint ou
denumlrea de "eyalet" de la serhatul Mol-
c.977 II dovei. Toti cei patru soli ai sai au fost
(f.592r.) oAftAniVi, intr-o simbt dup sfat, inde-
plinindu-i-se dorinta. Dar in afarl de "ti-
tlul de eyalet" i s-au dat tot locurile sa-
le <stApinite> mai inainte. Nu i s-a per-.
mis sI ataoe si sA supere pinlntu1 Moldovei.
In :west fel, acordindu-i-se "actul de va-
let", tobA ci steag, s-a socotit o mare Vi(P-
torie supunerea de bunA vote a unui balaur.
Hanul <tAtAresc> rugase mai inain-
te de aceasta, de a i se incredinta cirmui-
rea<tinutului>Ismail, unuia dintre supupii
sAi. Pe atunci, cirmuirea Ismailului era in-
crediatatA unui agA de la Poarta Ferioirii.
In timpul din urmA, s-a rAspindit zvonul a
aga de la Poarta Fericirii, Bairam aga, a in-
credintat <Ismaild1:> unuia dintre baltagiii
(teberdar), preferat de el, si astfel dorin-
Va hanului n-a fost indeplinitA. ()Ind rugAmin-
tea acestuia nu s-a luat in seam gi s-a fl-
out contrariul, atunoi, <hanul> a trimis o
poruncA cadiului din Ismail, zioindu-i:"Incre-

www.dacoromanica.ro
 63o

dintind aoeastA stApinire unui om de-al meu,

s-1 indepArtezi pe omul numit din partea
<aoelui> eunuc (kizlar agas1). 91. in ca-
zul and vei face altfel, atunci mergind in
grabA, din partea aceasta, oi sosind aoolo,
te voi spinzura atit pe tine, cit pi pe col
care este mUtevelli. SA tii seamA de acest
lucru".Aoternind soestea in jalba sa pro-
prie, oadiul trimisese oi el aceastA porunT
GA prin solii sositi din partea hatmanului.
Dupl cAftginirea solilor oi dup ce au luat
"beratul de eyelet" situatia s-a lAmurittin-
minind vizirului iarlicul<hAnesc>. De ase-
menea oi vizirul spunind "81 vedem", nu s-a
mai spus nioi un ouvint...
Schimbari <de demnitAti>. In ziva
342
de 1 a lui cemazi Ul-evvel <1063> , TUr-
nazen Mustafa page., fiind mazilit, a fost
trimis in tinutul Timiqoara...
Vizirul, de asemenea, fiind nemultu-
mit de rivna gi slujba defterdarului,l-a expe-
0.963 I diat la Timiooaraviar pe fostul defterdai Enir.
(f.59 _ v.) paga care era la Timigoara,l-a numit laKanisza.
Dupa oum s-a aratat, mai inainteoo-
sind citiva cazaci din partea "hatmanului
frets", ca soli, se rugaserl pentru tobA,
steag pi pentru o bucatA de pmint de la ho-
tarul Moldovei. Pe timpul lui Melek Ahmed
page, ei fuseser cftnii, iar hatmanul,
de mai sus, rAmAsese numai ou "titlul de
eyelet", pLimintul sAu vechi,,nehotArindu-se
81 i se dea pentru totdeauna.

342. = 30 marble 1653.

www.dacoromanica.ro
 631

IndatA ce Dervie paga a ajuns <mare>

viziro<hatmanul cAzAoesc> s-a gindit el
ia pentru fiul sAu pe fata beiului TAril Ro-
mnegti (sio). Dar gi rugAmintea ghiaurului
cazao, care aoum degi se inrudea, prin cAsA-
tbrie <au Moldova> a foot respins, moti-
vindu-se o "A-i da cazaoului ghiaur pAmint
din.impArAtia lui Osman inseamnA a lovi ta-
ra...".
Aga s-a rAspuns la cererea acestuial
"Fin& aoum tu egti legat de mAria sa hanul.
Iti ajung.pAminturile pe care le-ai luat de
la poloni. Cinstea.ta trebuie s fie tot prin
mijlocirea hanului. Nu se cade sA ceri pA-
mint lei tinut din partea aceasta <din Imps-
riul otoman>. SA fii multumit au loourile
in care.egti gi BA epelezi la han... Intro
C.984 I. 23 eept.ei 22 oct.1653.(zilkade 1o63) au loo
(f.593v.) schimbAri de funotii .

(f.612 v.) Situatia Tara Romnesti ei a Moldovek

7

C.998 I S-a artitat in numeroase rinduri ca,

spre a care pe fiioa domnitorului Moldovei,
care se gAsea la Istanbul ostatecA, se dA-
duse vizirilor, adeseori,mari bogAtii. Cu
toate cA se oprea sA se primeascA aga ceva,
totuei, pe timpul viziratului lui Murad pa-
ga, marele astrolog (mUnneggimbasi) fiind
administratorul tarii, din pricina lAcomiei
acestuia, se luaserA gi setlidLsesera. multe
avutii. Apoi, <fata> find data <in 01-
sAtorie> hatmanului "cazacului frata", Mol-
(f.613 r.) dova avea ajutorul neamului cAzAceso. Intim-

www.dacoromanica.ro
 632

plarea a fAcut insA, oa blestematul, care

0.998 II
era soribul beiu1ui Moldovei, fugind din
slujba acestuia, a plecat in slujba lui Aga
Matei <Basarab> , voievodul Tgrii Roma.,
negti, care era un mare ghiaur pi bAtrin.
Din pricina unor fapte, acesta a virit
atita intrigA intro soribi, inoit Aga Ma-
tei a hotArit sA porneasoA ou oagte gi sA
se rAzboiaso1 impotriva Moldovei. Dar dam,-
nul (kEL) Moldovei, pe 1inga cA era vecin
de hotar, avea gi legAturi de rudenie,prin
cAsAtorti, ou conducAtorii cazacilor gi pa-
lonilor.- Totugi, socotind ek este dugmAnie
intre poloni gi cazaci, el<matei vv.%)s-a
1Acomit.gi orezind cA victoria asupra Mol-
dovei va fi ou putin, a pornit inpotriva
ei. De asemenea gi domnul Moldovei a numit
ca serdar pe unul dintre boieri (121) qi
1-a pus in fruntea ogtirii. Aga<Matei>insl,
a trimis in tain o scrisoare acelui bolero
ce fusese Aumit serdar pi 1-a atras de par-
tea 1u1 promiVindu-is "In caz dacA am victo-
ria asupra domnului Moldovei, atunoi te nu-
mesa (122z)". Acesta, de asemenea, dorind
domnia (1221110,s-a hAinit faVA de domnul
(efendi) sAu. Si
,
pe aceastA cale, au schim-
bat de citeva ori sorisori ci s-au ingtiin
vat unul pe altul. Dar una din scrisorivajun-
gind in mina domnului Moldovei gi in care
fiind arAtate atit numele serdarului numit
cit ci numele inc6 a trei ghiauri.moldoveni,
domnul a luat gtire de hAinia lor.E1 1-a
adus pe serdar, gi, arAtindu-i sorisearea,

www.dacoromanica.ro
 633

1-a uois far& nioi 0 milg (amen). Totodatg

i-a omorit gi pe cei a cgror nume erau tre-
cute <in misivit> .
Aoesta <domnul Moldovei> pi-a fgcut
urmgtoarea socotealgs "Oastea prii Romanegti
este o armatA mare gi intre boierii rii. ma-
le au intrat zizAnii si nu este cu putintg
sa te rgzboiegti, bizuindu-te pe oasts au pg-
reri deosebitel.. Din aceastg priming, el
gi-a ridioat toatg avutia gi vistieria si,por-
nind ea suita sa in tara polong, a intrat
in <cetatea > Hotin. De asemenea gi Aga
Matei a venit cu oastea sa *i aflind de ple-
carea domnului, s-a intors ou intristarerdupg
ce a numit domn pe acel scribe care virise
zizanie intre ei. Domnul Tgrii RomAneptie
<Matei Basarab>,a trimis scrisoare la Poar-
tg, spunind:"Voievodul Moldovei<Vasile Lupu>
este un rebel gi nepotrivit nici pentru voi
<turcii>gi nici pentru noi". Ca hain, el
s-a inteles ou neamul polon, in dugmgnie ou
hanul <tgtgreso> gi a fugit la poloni. Din
aceastg cauzg, am numit in looul situ, pe cine -

va care este bun gi devotat". De aoeea, el a

carat sg i se trimitg ca insigng de numire
<la domnie> un firman (beret), o cucg (Us-
kuf) gi un steag.
Dar, indatg (le <Vasile Lupu,>voievo-
dul Moldovei, s-a refugiat la hatmanul.ogzg-
casco el s-a intors in Moldova ou 4o 000 de
ostagi cazaci, precum gi cu fiul hatmanului.
In acest timp, ghiaurullfiind numit <domn>,
a fugit pi Moldova a intrat iarggi sub eta-

www.dacoromanica.ro
 634

pinirea fostului <vv:Vasile Lupu>. Acesta,

sootind ou violentg gi cu forta pe valahi din
tirgul Iagi gi din alto pgrti, a aoordat fiu-
lui de hatman, ginerele sgu, o cetate mare,
numitg Suceava ,pe care mai inainte o cues-
rise sultanul Suleiman, (1538 ).
Fiul hatmanu1ui34 3 , la rindul sgu, a
Meat in cetatea aceea pe sotia sa ou toatti
boettia, care era ounoscutg, gi oare pleoase
.de la Poartg, iar el a pornit ou oaste ogsg-
oeascg au gindul de a distruge Tara Romaneas-
og. El <Timug>a inoendiat pi a ruinat Va-
tele din Tara Romgneasog paste care a dat. De
5

asemenea gi Aga Matei, indatg ce a auzit ott,

oei care slut numiti de el sint alungati, a
adunat iarggi oastea Tarii Romanegti. Apoi,
cind,s-au intilnit la granitg, tare s-au rgz-
bolt. In afirgit, Aga Matei iegind victorios,
din 4o 000 de cazaci, vreo 8 000 au fost
luati prizonieri. Cea mai mare parte dintre
0.999 I ei.a Lost nimicitg, iar fiul hatmanului a fu-
git, salvindu-gi ou greutate viata.
(f.613 v.)
Aga Matei a sosit la Iagi oa oastea
ungureasog gi cu a Tgrii Romgnegti gi 1-a
numit iarggi pe <:acel:> sorib. Boierii Mol-
dovei au fost supugi cu forta , iar rebelii
trecuti prin ascutigul sAbiei. E. a pus stg-
pinire ou forta pe toatg Moldova. De acolo
mergind asupra cetgtii Suoeav<a> a cerut-o
pe sotia fiului de hatman, impreun cu toate
luorurile gi avutia acestuia. <Cei din 0e-

343. Timug Hmelnicki, fiul lui Bogdan

Hmelnicki, hatmanul cazacilor.

www.dacoromanica.ro
 635

tate> nu le-a predat gi el a asediat-o. Sosind in gra-

bA gi pe neagteptate, fiul hatmanului intrase in estate
pentru intArirea calor asediati. Tata]. su,fiind nevoit
sA place in expeditie in tara legeaseti, n-a avut putin-
ta 06-1 sprijine. 91. tot aga acestea urmeazA s fie des-
crise mai inpolo.
Fiul hatmanului a rtimas asediat in cetate ou fa-
milia gi cu fiul sAu. Dar blestematii de unguri gi de
valahi au dat foo oragului, omorindu-i gi prApiidindui
pe toti acei care se aflau in afara zidurilor. Cal rA-
magi in NriatA fugeau in cetate gi aga, asedierea a durat
timp indelungat.
Fapte ciudate. Un fiu de-al voieyodului Rada
<Iliag> se plimba la Istanbul,in 4aind de musulman
ai cerea locul pArintelui sAu decedat. Dar se otia cl,
Radu n-a avut nici un fiu. Cu toate acestea, fostul<ma-
re> vizir Siayug paga, muhafiz de Silistra, cind a aflat
cA un ghiaur neounosout, dintre haiduoii de pe rtul Ocea-
cov, se pretinde a fi fiul lui Radu, 1-a chemat pe mai
sus-pomenitul la el *i socotindu-1 insemnat pentru Ia-
bunAtAtirea <stArilor>, 1-a imbrAcat, 1-a aranjat gi
i-a dat infAtigarea unui om gray.
Cind s-a aflat aceastA poveste, Aga Matei a ca.
zut pe ginduri gi s-a inspAimintat. El a crezut ogt acel
<vlastar de domn>, fiind contra ghiaurului soriboa-
re fusese numit <domn >in Moldova, paste care domnea
pArintele sAu, va pretinde voieyodatul Moldoyei,dind
nagtere la tulburAri. De aceea, el <Matei Basarab Yv>
a trimis lui Siayug paga galbeni in valoare de 8 moo
de gurugi gi multe blAnuri de zibelinA *i alte daruri,
pretinzindu-1 pe cel cii pricina. Dar Siayug paga, glu-
mind ou acesta, ia trimis un alt ghiaur hatduo, fru-
mos imbrAoat, preoum cA ar fi fiul lui Radu. La sosi-

www.dacoromanica.ro
 636

rea <pretendentului> aoesta fiind ceroetat

ou de-amAnuntul de aga Matei, acela 1-a ingtiin-
tat, spunindu-i oA adevArul este oA, el este
haiduo. Acesta fiind izgonit, el <Matei vv.>
a trimis pagei o sorisoare spunindu-irOare
se ouvine s-mi Li trimis un ghiaur fals ?"
Atunoi paga iargai naiad glumA cm el, i-a
soris o sorisoare spunindu-io "Fiul adevArat
al lui Rada se aflA lingA mine, iar aoela pe
oare.vi 1-am trimis pretinde og. este fiul lui
Radu. Socotind oA pe aoesta 1-ati cerut, vi
1-am trimis. Oare se cuvine sl fie trimis
adevAratul fiu al lui Rada ?"In aoelagi timp,
punindu-1 gi pa acel care era mijlooitor In-
tre ei sg. sari. o sorisoare in care zioea:"Es-
te greu sA se obtinA din mina mAriei sale pa- .

*a fiul lui Radu, care se aflA ling4 dinsul...

Trebuie IA se trimitA multe lucruri<ca dar.
Pe aceasta,cale, 1-a pus gi pe aoela sA fie
mijlocitor."Aga Matei, la rindul sAu, trimi-
tind Inca 5 00O de gurugi, paga i 1-a trimis
pe acel ghiaur. Dar gi la sosirea acestuia,
fcindu-se oercetare amAnuntitA, s-a vAzut
o nioi acesta nu era fiul lui Radu, Atunci,
D.999 II miniindu-se <Metal vv.>04, printr-o invi16-
(f.634 r.) ciune, gi-a pierdut atitea parale, 1-a omorit
pe acel ghiaur trimis la dinsul.
Aga Matei a trimis arz la Poarta Fe-
ricirii rugind sa i se trimitA steag acelui
<scrib> numit de dinsul. Dar din partea
inaltului devlet nu i s-a rAspunspagteptin-
du-se BA se vadA ce-ar iegi din aoest hal.

www.dacoromanica.ro
 637

Dar pentru intArirea cererii sale trimise in

acest timp la Poarta Fericirii 2o 000 de flo-
rin', care au fost impArtiti prin capuohehaia
sa color care erau la cirma treburilor. DupA
bunaouvtntA, s-a opus sA i se acoepte rugA-
mintea, insA nu trebuie IA se pripeascA.RAs-
punzindu-se astfel, demnitarii impArAtiei au
socotit c. sint buni acei florini si i-au in-
C.lool I ghitit. Potrivit zicaleis"BogAtia ghiaurului
este halal in mina credinciosului", s&-i fie
de bine !
(f.615 v.) Descrierea invadArii orapelor polone de
cAtre tAtari

<IslAm Ghirai, hanul Crimeei, si hat-

manul cAzAceso au intreprins o expeditie Ia-
potriva polonilor, deoareoe regale Poloniei
adunase o oaste mare de 150 000 de oameni la
cetatea Lemberg (Ilbav) .>
De asemenea pi hanul <tAtAreso>por-
.nind in a 27-a zi a lui pevval <1063> 344
din Bahce,Saray, in a oinoea zi a ajuns in
cetatea Frenkman, care era la granita sa.
Apezindu-se acolo, intr-un sant, dupA douA
345
nopti, la 4 zilkalde a iesit de acolo;
apoi, in 13 ceasuri a trecut apa Oceacovu-
1ui...,,dup6 aceea au ajuns la apa Bugului
(Ak-Sn).
Din partea padisahului a sosit Be-
kir aga, care <aducind>caftan pi sabie,,
le-a predat<hanului>ou onoare ci cinste.
Acesta a sosit in zori de zi si in 14 cea-

p01.: = 2o sept.1653.
345. = 26 sept.1653.

www.dacoromanica.ro
 638

suri a ajuns lingA palanca num1t. Dimoke, care

se aflA in Sadran. De acolo sa pAgit la palan
oa numitA Gegenlik ? (Gesenlik), undo au stat
intrun manta de pe tArmul unui lao. In acel
loo a sosit Osman aga din oastea hatmanului.In
zida urmAtoare, cind s-a desoins in fata palAnci
lor numite Markoska gi Sodeska, care se aflau
pe apa zisA Yaylioe ? (Par,lige), a sosit acolo
hatmanul ImpreunA cu handl<tAtAreso>, ou UA
numAr de*ttari, aducindu-1 gi pe Lup
=046
fost voievod al Moldovei, care fusese mazilit.
BAtrinii ai bell cazacilor, sositi mai fnainte,
dupl ce au sArutat mina hanului gi au fost cAf
tAniti, sau intors iarAgi la oastea lor. Riul
Yayligea, care iese din fluviul Nistru (Turla),
este o apl mare si oa gi pe marginile apei flu-
mitA Frantav, sint multe fortarete gi palAnoi.
Nu se poate trace cu vederea satele gi nioi
nu se poate descrie bogAtia acestor Vinuturi
pin1 la Camenita (Kamanice.) gi oetatea Bar,
vechitil'scaun al hanilor.Hanul ttar a treout
ou oastea tat'areasca,peste loo 000 de ostal
din partea fluviului Turlagiar oastea cazace8s
c6 a trecut din partea drumului de la Kocimar?
<Desoriinduse devastarea Polonieitftt
rA a lua prizonieri, se arata c62> oastea polo
n sa inchis in planca numitti Izvanoeatling
Hotin. Imprejurimile aoesteia au fost ruinate
ci devastate de catre tAtari si cazaci.Aici,
multi sau prezentat la tAtari, pggiquiu-se
de bung. voie. In cele din urmA,/au cerut pace,
C.lool II promitind cA pe ling tributul pe care il dA
(f.616r.) deau,,vor mai da atitea bogAtii oft va mai pofti

346. Ad1o6 pa Vasile Lupus 28 apr.1653.

www.dacoromanica.ro
 639

hanul..Incheierea pAcii intro ttitari pi po-

loni>.
347
(f.617 v.) Anul 1064

C.loo3 I Stiri de la miazAnoapte.<;Profitind

o turcii erau in rAzboi ou Venetia, cazacii
atacau cetAtile Eregu pi Varna de pe tAr-
mul MArj.j Negre. Sint trimise din Istanbul
citeva caice ou ienioeri, sub comanda lui Mah-
mud, impotriva lor. Dar acegtia asupreso po-
pulatia in aga hal, Smelt la un moment dat
strigau "SA vine'. cazacul" (Tazak gelslin).>
Atunci cind cazacii au atacat hota-
rul Balcicului, Siavup papa a pornit, in grk
b5., din Silistra pi a dat un atac asupra aces-
tor ghiauri, care iepiserl pe tIrm. Au prins
o corabie pi un numAr oarecare.de ghiauritiar
restul a.scApat fugind pe mare.
... Pe la sfireitul lunei patban
<1060348 , cind era in tinutul (eyelet)
(f.629 v.) Timiqoara intendant 61 amiralitAtii, pa-
...
C.1o15 I timbal. Kogia... pi in luna ramazan<1064:>349
sosi 4tr1butu17 de 7oo de pungi (kise)354 pen,
tru visterie (hazine), din partea nAtArAului
de aga Matei; care a murit ca voievod al prii
RomAnepti.Din acestea, un numAr de 4504:de
(f.63o r.) pungf> au fost impArtite ca solde (mevaFib)
<ostagilor Portil.

347. =22 noiemb.1653-10 noiembr.1654.

348. =6 - 15 iulie 1654.
349. =16 iulie - 14 aug.1654.
350. 7oo X loo 000 = 70 000 coo.

www.dacoromanica.ro
 64o

(f.639 v.) Intimplarile anului 1065351

C.1025 I <moartea,marelui vizir Dervia Maimed

page la 28 sept.1654.> DupA oe fusese valiu
de Bagdad, mai suspomenitul Dervig paga a
fost guvernator al tinuturilor Anatolia,Alep
"158 J1 (Haleb), Bosnia gi Silistra
(f.673 r.)
Anul 1066 352

<Inainte de inoheiere (hatime...) se

preoizeazA oA manusorisul aoestei oronioi,
dusA ping la anul 1065, apartine rAposatului
Sarih UlMenarzade Ahmed efendi. Incepind din
Cao52 II 1066 a fost oontinuatA gi oompletat de Mils=
tafa Na'ima, care aa bazat, de asemenea, pe
oronioile "Fezleke" ale lui Kiatib Celebi,
pe Aziz si Vegihi.>
Spre a ilustra gi mai bine textul acestei cro=
nici dd ca anexa urmatoarele fragmente in tur
a", transcrise in 1atina:

351. . 11 noiemb.1654-3o oot.1655.

352. = 31 oot.1655 - 19 ect.1656.
353. Istanbul, Bibl.T.K.S.M. fdjevan
nr.1169,suret (17 x 28 om),674
fol.,31 rinduril Boris nesih;ou
titluri gi indicarea anilor in
ohinovar (ropu); pagini inrama
te in ohenar auriu, pete de orna
mentatie...,f01.18 v.: miniaturA
ou motive florale; hirtie ceratA;
legAturA ou piele.

www.dacoromanica.ro
 641
... ......--__...-- .

1
La 1(5.L4y);14.b.*).<1...; !..i.'101.9 tej.c.,,,C., AS/Af ),;,11-eiddi.141:0141.0"efL1L)Ft Le,b
1
1 ti? oki.4.61C;j4 VASU; ;
oyVtire3Y.F.1%??,,11:' L7-1-4;*A frO"': Li;
,

.1 ih1144).1,:;,;L::,1)e4t. ...btik1(11%1-)0L.(i.;Al
pii"):!464;',1;(?,1,117641.4ite-t,:1- CAA . u e; 5 4,csi (0.141/./.14.;,14,1_31111a
cbeAtli 6141, -.1.1,i Zedli, 0,4, ;. U.;:, e :riPSI:6"41.4iAji., C441)* 1;t2e;i):414e,14
: (,e;A.4 4 Of L.16:.;a.PC; .gl;fr- A c); :4fe:1(Jb-;1t.v.&41...441.::L(1.;),:t,"!..#1,1
4 ,,,,4i, 1),d ,A.gAis 191,A1177/,Cia"T'Ati.r?)(0,:plib-ii;;Ii V...L..."'
i

1
:41te.;Z:4.-:.-,-.:.---- I
4
.2e 4:4UP "b1:,t$IriZt
. . IPA/ . Jir:P;41C55 (.6%1CAji
.
.ittip.:-%Lelds:,;(.1; ck.vp!.11.;:i je-7,..r;Wi P,J;r1;
o,c,itek.....4p1L-...,,apr3-:,..6-.4.:---.-,;- 'j 1-4t ULIA-1/o;;;Jilr41)./A40,f4i,-4//1(-6>::,"
1 ,-";"..?)(>&,.*:5,.?).,..,..4.i,:a,irifr:O..0'0.-- 11 ieF:t141.A1 dip 4,%. 1:',VetW0 y 61 411,
-r-ii,rdekftlAvt:oLiid,,I.pocrkt;il.Q.;rdi.?-r),!4, I, i1C4'.10.;("7.'' I' t7',I IPA:114:1.1 e:titt1.16:1/:'
Ifb ,#),1.1141e."-i.t<ttiPe,14.44--'6.4144:60 : 41VA I V :41; C;.V.-:.4>l.e.0.* 41.PI
t:A ,., , AVIii di; A ci..01 047-:(j.,t-,s.,-; ;:1.1!,.41. i;
,), j-4 t:,U3A4 s::-,' ,I....11-eL : WI), '-'1"ilet...,,k...4,:fr, e A. i f io' c).,:., 6Y.d.,i L.---r,ALL., 1
krs ' D;)?. Ul.:*):;LCI,;3')L;Iltb,-;*(.0.."...;;;;I t:it4,1,1, 1izt:31.j).0!,j'ii.
nt,rati-e.?"4.10',ACA15}P.:4..;:,
yA.s (Ai
X.1)0. 6lb r),,,:!,,h.e lit 03,,i f, ,71.4. Z-4,t.).t.t. i.i:', 0 s'
.1.!'),tiV.:-...1>c)20-4),.410 ,:IZ'y41 ;-, ri 4: t,t.?;61;'
I
4/ ..,,,,,Lr.e.,6:4,-.-.fr../.t,t;,..:4-:..,V,./ tr,it-f4,; LA.-

*-b,,) 41), 4 j-ci;riAip,oil;,,trse:Je..4:4,Ler-io?

i .:,1., ;',...(z..1".:;,,}1.,,,,,t7-.,,,,,e_LP,
:i.,cy
.. vo....-.4-...,q6.1)424...
.
:-...
.
,.fr.C.,....._otima...,.....kv. .r.e---,, ta.ie-ti*Li4".%-ii,M160 . (5 l;f1.4.6.:41
A.).6.:;;;; ." :IC i.L. ud.610 t.
' :1614:j 1.?; ,,, I, c.)L4 1;66;41;1,1'X LtCh ei' 1.it f)41J;.Cli-r2j(6.t>'/e6;;5?- i4.P,;.U1%;),
^:qlqi;lali.ftIre" !. . . .

4(--.,).*-666f0. .6:62 Ot,"11*-4!:(;!... 0 .6.44.i..:6 41)1 ii

....of14'F.0-,A
4:r4iv111 "...4.: rej(i. 41% 41.00.--.,.11.1- ' 1,"..a 5 I.' vi; -,,...?
;.:;1.t.ikvrtr:,14.610.1;d1SS:)."%# V0:4 i; S"5-9":i630 A u;11,-ce?.i.,4#.1.1,t.icied.;LI
Cr" .1.1 !,% U,,,:;itig!,, 5 el; ,
....... - :,, ,- 4------..-, .__.
.,-- .
, .

Fasc. XV,4. - MArturia lui Na' ima cA' Pncest manuncrist ducind
ductnd desrtrierea evenimentelor pinA 1065 H. (nov.16) aparlAne In
rAposatului Sarih a1-1:entrzade Ahmed .71. cA dinsul a fast insArcinat
cu descrierea continuArii evenimente1orq(1655-1703).
arih ii14enftrzetde, ms. Bibl. TKSM.,Istanbul, fd,Revan nr. 1169,
fol. 673' r, (Arh,st,Buc., Mf, Turcia, r 914 26, , 1050 / II)

Cda. 077 fasc. di

www.dacoromanica.ro
 642

Din evenimentele anului 1594 (sept.-dec.)"Vek0:71-4

sene ina veelf.

Rgsooa1a VArilor romane stib conducerea 1ui

Mihai Viteazul

Text otoman in transoriere latinA dui:4 ed.Z.Danig-

man (Igtanbul,1968,112).

Eflak voyvodasi Mihal'in lsyttnin baglanglox:

Eflak voyvodalarx sefer muhimmati icin top ara-

barn ve beygirler verev:e1mig1erdir. Evveloe Besprem
(Wesprem)seferine iki Uc yUz beygir Ondermigken. tekrar
Belgrad'tan b,-yOr ve zahire talebine ve hazine
tahsiline sadrazam tarafindan adamlar varip
"Belgradva vakitinde erigtirmemekle -muavep cumugvu.
Bgdehu dbrt yUz beygir ve hazine ve hediyeler Yanik
kalesi altinda yet1gmek1e "vakti ile gelmedi" deya
Ademisine katil ferman olunup, og1ux Mehmed paga ge-
faatiyle kurtulup hediyesi red olundu.Ve:"Ole memle-
ketler bir iki kAfir elinde olmak ne 1Az1m ? Ingal1ah
evvel baharda seferimiz Eflak Uzerinedir " deyip adam-
lari mahbus edildi. DtinUgtg Belgrad'ta saliverilip mUek-
ked emirler Onderi1migti.
MihA1-1 dA1 ise isyana hazxr olmakla bu hidditli
muamele tugyanx na sebep oldu ki, gelecek sone anlata-
ea gerektir...
1003 senesi vekayilindendir, RebiUlevvel ortala-
rxnda 1 ... (p.96).
yjamLiomoltemvisizatn: - EngUrUs seferi acilip
Cesar kUffar amergsxna nameler enderip papa dahi hi is-
1) = 25 noiembrie 1594.
www.dacoromanica.ro
 614-3

tiyanlari ehli islAm Uzerine hUcuma davet etmekle Er

del ve EflAk ve Bogdan birlik olup isyan etmegi kararYL
gtirdilar ve Tuna yalisinda olan emAkine (Terlere)
teoavilze bapladilar.
0 zamanki Bogdan voyvodasi, Sinan paganin tayin
ettigi kimse idi Ferhad paga azlini arzu edip, yerini.
Bogdan beyzadesi demekle mgruf bir taze oglana verdi.
HattA ol oglan kendi hazinesinde perverig bulmug, is
lama geldigi dahi sUylenirdi. Adet oldugu Uzere bir
karma bagi ile iskemle cavugu kogup gOnderdi. Lgkin
selefi isygn edip, gelenleri tersine dUndUrdU. isitg
neden imdat rice eyledikleri Sinan paga kethUdaligindan
beylerbeyi olup Mara, tan maozul bulunan Mustafa pa
gayi bir miktar esker ile tayin edip, kendini zegmet
ii agalarini, ferman olunan bedelden kurtarmak icing,
bile kogup iki bin yeniceri ile gUnder (p.101) migti.
Varddklarinda Tuna donmug olup Ruscuk sahrasina konub,
toplari Yerk5yU2 yakasina gecirmek Uzereiken kUffAr
'askeri ansizin basil) Mustafa pagayi, nice adam ile
katl ve nicesini esir eti. Daha sonra Bogdan'in isygni
gUnden gUne giddetlendi.
Haberi isygn-1 Mihal, Voyvodai Eflak: - Eflak
bemleketinde koyun, sigir, bal ve tuz cok olup,voyvo
dalar yenilendikce Istanbul tUccari ve agniyasi (zen
ginleri) akge verip, varip akcelerine regyadan koyun
ve asel ve rugan toplarlardi. Ve ziyade mUrabaha }car
piliginda bu egyayi ititedikce nice kavgalar.olurdu.
Hatta muameleciler akce istgyip beylere sebb (avme)
ve lgnet ile cefA ederlerdi.
Mezbur Mihal'in hUkamet merkezi 'plan BUkreg'te
art binden ziyade dAyinleri ki - cogu yeniceriler ve
bUyUklerin kullari olan faiz yiyiciler idi. Her gUn

2) Se citegte pi YerkUkU - Giurgiu.

www.dacoromanica.ro
 644

Uzerine hUoum edip sarayini ta*layip ellerine giren

egyayi alip kapisinda bulunam, adamlari dUverlerdi.CefA
Ye eziyetleri mel'unun oanina kAr edip bir gUn bunla
ri (alacaklarini) davet ve nasihat yUzUnden birkag sUz
ile mUrUvvet gUsteript "Beni katl etseniz maliniz zayi
olur, gelin sUzUme tAbi olup EflAk memleketi nahiyele
rine tayin olan adamlar ile vamp, tahsil olunan mall
eitUrUn ve iginden akgenizi geri alin 1", dedikte nice
tereddUt ve inattan sonra razi olurlar. Lkln tahsil
edip gUtUrdUkleri mall elide dUyununa (borclarina) yet
mez.,Hesaplarmnmn gUrUlmesi igin YerktiyU kadismni davet
eider. Basta olmakla naibi Ali Can efendi varir. Zira,
Eflak'ta eh'i islAm ile bir dAya lAzim gelse YerkU
kU kadilari varip halletmege menvxdurlar.
Ali Can heoaplarini gUrUr. MeslA altmil yUk akge
dAva (p.lo2) eden adam temessUh (borgsenedi) gUsterir
"Gergek temesuh benim ama, bena ne verdin ? Cinsleriyle,
pahasiyle beyAn eyle Idedikte nice zorlama ye muna
kapadan sonra beyana razi olur. MeselA "Nakid on yUk
akge, bir murassa' hanger; yirmi yUk akge, bir raht
(eAer takimi); beg yUk akce, hepsi altml* yUke gikar.
Imdi mUsUlman I verdigim egyayi dUrtte bir pahasina al,
beg yUke verdigin *eyi bir yUke al, vereyiedayu bin
mUnakaga ve mUcadeleden sonra altmi* yUkii otuz yUke razi
eder. Ve kadiya sicil ye hUccet ettirir. Kendi kAtip
lerine dahi yazdirir. On yUkten agagi olanlaris "Bunlar
azdir" deyu hesaba koymaz. Bu suretle bUtUn borglari
alti bin akgeye indirir.
Mezbur naip Ali Can'dan rivAyet edilir. Ali Can
der kirTagra giktim, eskiden taniditim bir kAfir yanima
gelip "Ali Can hoca, yirmi yillik dostumsun, bu seat
gikip ikindiye kalma, Yerkby'de bile durmayip Rusgukta
can atagUr. I* isten gegti "deyub gitti. Mitt *ehirde

www.dacoromanica.ro
 645

olaganiiata hareket Ye kUrfar gUruhunun ktige kUge toplan-

diklarini eirUp hemen koci'ye binip alelAoele Yerkaye
geldikde kadlyi agAh kalkinca, meger mel'unlar ol coat
cUmle dAyinleri (alacaklilari) ye anda olan mUsUlmanla-
1,1 toptan katledip gUruh ile gelip YerkUyU bastilar.
Bagka care elmayip ginAver (yUzUoU) olmakla yUzerek
Tuna'yl kargi'ya gectim, bir adam dahi gecti. Fakat
ikimiz kurtulup, toptan YerkUyde olan dUrt binden faz-
la ehl-i islmi, erkek, ayrat ekeeresini katl ve nioe-
sini estr edip sonra atege yaktllar. Bu yakla <loo3>
cemazi-U1-evyellnde yuku'buldu.3.
Bogdan tarafii.'a bulunanlar Kill, Akkerman ye
Harsoya'ya gecip RuscuOtan mahzar ile isitane'ye ha.
ber gUnderilip ahvAll bildirdiler.Ruecuk halkl kalklp
Balkans vs etrafa dagildilar. HengAmil pita (kla za-
man;) olmakla Asitaneden asker tedArik olunmayub
bahara kaldi. (p.1o3)

_------4--
3. 12 ian.-lo.febr.1595,nu (loo2 -1593) oum orede
Z.Danigman.

www.dacoromanica.ro
 646

Incoronarea lui Stefan Booskayl, prinoipele Tran

silvaniei, pi ea rage al Ungariei (16o5/1o14) H)
ou asentimentul Portii otomane

Text turo, in transoriere latinA, de Asaf Met

Celebi pi Zuhuri Danisman (Istanbul 1953 gti 1968)2.

Ameden-i Pockeyi be-serdar. - Sene-i sabikada

Sadr-a'azam3 Asitaneye vardikda Pockayi ile olan mua-
hede ahvAlini huzur-i humayuna ars idUb bir zi-kiymet
korona4 ki Up bin kadaraltundan murassa've mdcevher
yapdirup hAla maan betUrapdU. Salih-Uz-zikr Belgradi
Seyyid Mehmed ki Pockayi yedinde esir olmagla serdar
ile Pookay beyninde,berid-i ahbar olup muahede emir-
lerin sUylepsie idi. Seyyid-i mezbur gUnderilUb Poc-
kayi davet olunmup idi. Serdar, Pepte yakaslna nUzzul
etdikte Pogkayignin vUrudu haberi gelmekle bergAhlar
ve ziba seraperdeler kurulub asker-i IslAm mUsellAh
ve mUzeyyen saflarin tertib idUb durdular. Sdyebanlar
altinda trapezler ve sandalyalar kurulup Ayin-i ma'
hudlari Uzere ziyafet tertib olundukdan sonra on bin
kadar macar'askeri ve namdar beyleriyle Pogkayi gelUb
serdAr-i kamkitra mUlAki oldukda korona dedikleri auras-
sa tac-i zerrini kUngUrevAr ba'sna vaz'be bir murassa
kili9 kupadup va'd-i sabik Uzere macar kiralligi veri-
lUb canib-i Padipahiden inayet oluna.'alem VA sancagl
1) In aceast problemA vezi art.lui dr.Faruk SU-
mer, Kirallara tac idiren Osmanli sa,drlazami
(Marele vizir otoman care a incornat rgi 9
in rev."Hesimli Tarih Mecmuasi" 111,28 ( an-
bu1.1952)
2) Cf.Asaf Met Celebi, Haima<reatesSarih Ul-
Menarzade>Istanbul,1953,p.6e-61 pi'Maima tA-
rihi<recte , ed.Z.Danigman,Istan-
bul,1968, I, fasikUl 4 (Mart, Istanbul 1968,
pt438-439.
3) lala Mehmed papas mare vizir:1604-1606.
4) Coroana destinata pentru Stefan Booskay.
www.dacoromanica.ro
 647

teslim etdirler. Pockayi dahi el UpUps"HAlA biz Padiga-

ha kul olduk. Akca ile alinan kul ekseriya sarb ve tal
nif havfindan kerhen kulluk eder; amma biztabd-i llgan
o1dugumuz oihetden ez dil ve can kemal-i itaat ve me-
serret ile kulluk ideriz, deyU oevap verdi. Pee ol me-
clisde bil-tUsafehe her ahvali sUylegUb 'ahd ve misak1
mdhkem etdiler. Toplar atilub'aztm genlikler ve ziyafet-
lerden sonra veda' idUb gitdi. Bundan sonra dahdin-i
IslAma ' azim hizmetler etdi. pyle kis riamce kUffari
Aciz kalub zAhiren kityl ile 'ahz-i intitara kaadir
olmamakla zehr ile helakine sa'y etdiler. Ahir bir fur-
sat ile.sem iltAm idl bicareyi idAm ile nail-i meram
oldular. Mezburun fevtl der-i devlete 'arz olundukda
yine Erdel beyleri neslinden Baturi Gabor5, UskUf ve
'alem ile Erdele kiral nasib olundu. LAkin mezburun
zuhura ol tarafin inkisAr ve fUtur, usanmal,una bais
club zaruri sultana boyun igdiler. Serdarin mizaci na-
hog olmakla'Budinde birkag gUn oturup mUlAzimine tevzri
hizmet etdikden sonra Rumen beylerbeyisi Hasan pagayi
gaziyi Budin Muhafazasinda alikoyub Belgrada'avdet etdi.
Anda dahi kapu kulunun ulafelerin virUb izin ile'aske-
ri vilAyetine enderdi ve kendi gehre dahil olub ol
lag ands is U isrete.meggul oldu. Bi-fadl-illAh-i Ta-
alA bu sAlde tasker-i Islam murad Uzere mansur ye mu-
zaffer olub UngUrUs seferi acilall on iki seferin
cUmlesi buna muadil olmayub cumlesinde bu kadar is 0-
rUlmedi ve bu seferde olan gaim ve ucuzluk bir seferde
olmadi. Serdar-i a'azam Belgrada dahi oldukda ikiger

5. Gabriel Bthori, 16o8-1613, a urmat dupA Sigis-

mund RAkoozi: 16o6-16o8, mart 4 (renuntA), Cf.
si Mihail Guboglu, Sapte documents turcesti
din arhivele Braov1ui privind relaiilie Tran-
silvaniei eft Poarta otomang,in "Revista Arhive-
lor" VIII, 1 (Buouregti - 1965)a.213-253.

www.dacoromanica.ro
 648

lust nlufe islemigdi. Ekseri bUltik halki Belgradda

o1mag1a altisina bir yerden piyade ye slivari mdkabe
lioisi olan Pegevili Ibrahim5 efendi nazis tlyin olu
nub dlafeleri verildi.

6. Pegevi Ibrahim, istoriograf otoman ounosout

(1574-165o).

www.dacoromanica.ro
 649

Despre Abaza papa, relatiile sale ou Oxile romane

gi uciderea sa din porunca sultanului Murad al IV-Iea

(24 aug. 1634)

,Text time in transoriere lating,dup4 Z.Danigman

gi A.H.Celebil)

Abaza paga ahvalinin tafsili: -

1o38 (=1628)tarihinde HUsrev paga Abaza paqui

aman ile getirip beraberoe Istanbul'a geldikleri,evvel-
ce yazilmlati. 0 sane. Abaza papa'ya Dosna eyaleti ve-
rilip vezirlikle ve muhafaza adlyle varipw_Sarayia 2)
ve Banalauka'ya eitasarrif ve zapt ve rapt ile meggul
oldu. Abaza paga hakikatte ahlakli ve saf bir kimse
olmakla, vilayet kalkina iyi muamele ettigi icinthalk
kendinden memnun kaldi. Bunurlaberaber siyaset iginde
amansiz, keskin kill9 gibi ateg sawn. idi. Fakat,
tabii diigmanlari olan yeniceri taifesini katletmekten
cekinirdi... <Descrierea activit41i lui Abaza Mehmed
papa in Bosnia gi incordarea relaViilor sale cu vene-
tieni din cauza cetaVilor de serhat Nova gi Zadra.>
.Kgfirler aralarinda konusup, sulhun bozulmasin-
dan'gekinerek, papa= tenha gekilde kaleye girip sey-
retmesini mUnasip grUrler... Fakat iclerinden biri der
ki: "Ya Abaza paga girdikten sonra, ben burada otuturum
, 9ikmam diye karar ederse neylersiz ? OldUrtirseniz suihu
bozarsinIz ! Hahginiz yakasina yapigip digari sUrmege
cesaret edebilirsiniz" ?
-- .

1) Cf.Z.Danipman,ed.cit., vol.III,fasc.9 (Istan-

bul,1968), p.1246,250-1251,1252-1253
si urm.si Asaf Hlet Celebi, op.cit.,p.12o-
126:Katl-i Abaza Mehmed Paulyiableam.
2) Sarayevo sau tc.Bosna-Sarayi din R.F.8.Yugos-
lavia.
www.dacoromanica.ro
 65o

Bunun Uzerine papaya haber gOnderip, Adet Uzere

verilen hediyelerle yetinip, olmayaoak tekliflerde
bulunmamasini rica ettiler. Ahaza gazaba gelUp kaleyi
kupatmaga bapladi. Mel'unlar fevkAlAde siliintua.dUp
tUklerinden Istanbulta yazip balyoslarine ulak ucur
dular. Istanbul'da,balyos, bol mal vererek Abazayi Bos
na'dan azilettirdi. *lace Abaza korkusundan kurtul
dular.
Abazaya azil haberi gelinoe Zadra Uzerinden kal
kip Saray'a gelUp pehrin AyAni kendisini karpiladilar.
Orada birkaQ gUn konup dinlendi.. EVvelce oldugu gibi
sofra cekip, sonra kalkip Belgrad'a varip orada kalarak,
Budin eyAletini elde etmek istedi ise muvaffak olamadi.
. Belgralln dipInda kalenin gUney tarafinda "HUnkAr'te
pesi" denilen yerde mUhtepem bir kBpk yaptirdi ki,hAlA
"Abaza kUpkU" demekle tanilir. Bir de MevlevihAne bine
si yaptirmaga baplarken kendine Vidin sanoigi ile Tuna
yalisi muhafazasi verilip o tarafa gitti. Sonra Silis
"
tre ve Ozu4 imihafazasina memur oldu. Abaza papa dahi
"iyilik kUtUlUgU arasinda Islavlarin en piddetlilerin
den olan Leh kAfirleri Uzeride gazaya Cidip, eyaletin
den bayragi altinda epen vilAyet UmerAsi ve zeAmet ve
timar sahipleri ve digersipahiler ve 'esker zUmleleri
ve sefere kadir olanlar ve Dobruoa halkindan ata ve
silAha kudretli olanlari sefere memur edip ve Kantemir
ogullori'. OrakMirza Nie HuseyinMirza bUtUn oymaklarl
olan ffogay ve diger yagmaci tatarlardan bUyUk bir kale
balik ile hazir oldu. Muahede ile bagli olan Bogdan
ve Eflak voyvodalari da Adet oldugu gibi ipe geldikleri
Uzere memur olub, bUtUn bu sayisiz 'esker ile Tuna'yi
keeip pieta Ulkelerine 'esker sevtti .

3) Solol sau reprezentantul Veneei la poart din

lat.Balius.
4) Ozi,-numit pi Cankerman, oorespunde ca Oceakov
in R.S.S.Ukraina.
www.dacoromanica.ro
 653.

lo43 rebi'Uleyvelinin on beginoi gUnU Tuna5

nehri kenarinda bulunan Hotin kalesinin sag tarafindan
Kamanige kalesi kargisindat merhum sultan Osman LEJ,i'
nin Leh kAfirleriyle cenk ettigi eski tabur denilen
yere konupt otag kuruldu. Leh krall olan kUtU huylunun
mutlak vekili olan amansiz batman kit KamaniQe kelesin
de otururda , paga ona haber gUnderip barigin temir
edilmesine yarar btathususlar teklif edip, kgbul olun
mazsa:"vakitnize hazir olun 1 deyll bildirdi...
Page laskeriyle kalkip ilgar ile Bogdan yakasi
tarafi,ile Tula nehrini sUrUp akgama yakin bir yere
inildi. Oraya yakin d lar yardi ki baglari felege erip
geoitleri inigli olkigli ye ahAlisi hoyrat ye kovgaci
idi. Ve Leh memleketi ile Turla suyu arasinda olan bir
adada sekiz kulesi olan bir palanga kit oenkci kAfirle
re dolu idiokral, o taraflar halkina der imig kit on
sene kadar kendilerinden vergi istemeye... TA ki ol
palangayi geyet yUksek mahalde sert granit tagindan
yapipt.Tanik kalesi gibi, hiristiyan kUmdari onunla
OgUne... Sabahleyin Behar vakti yine oenge baglayip
palanga keferesi yedi kuleyi birakip sekizinci kulede
toplanarak siIi cenk edip niceleri mecruh ye niceleri
gehid oldular.
Bundan sonra page., hemgirezAdesi Ibgir Mustafa
bey ile sabik kethudasi Suleyman agayi sap sUrmege
gUnderip bir cok Tiirkt saplari getUrUp yagdilar. Mua
6
hede ile bagli olan EflAk ve Bogdanlilar dshi cenkte
kusur etmediler. LAkin kiiffAr Ugrun kapitan ctktp,ol
sap getUren adamlari basip mUdafaa ederlerdi ve palan
ga'ya yanagip sap yigmaga engel olurlardl...

5, Recta: Turlatlectur gregit6.

6. Deci erte'vorba de un tratat al tdrilor romane
cu. l'oarta.

www.dacoromanica.ro
 652

Paga Map suyu gegip, orduda geoeleyip ol geoe

dahi ihtiyata riayet ile Mehmed KethUdayi karakola kodu.
Sabah olunca paga laskeriyle kalkip, evvelce oldugu gibi
Bogdan yakasindan Turla suyunu takip ederek bir palan-
ga Uzerine daha ilgar olundu. Fakat korkuya kapilmag
olan kafirler perakende olub, Ulkelerini ve evlerini
bog birakmiglarlardi. Orada payk, Tatarlara akin ettir-
ib, Tatar dahi her taraftan kUffar memleketine akin edip
eriptikleri.palangalari ye koyleri edinip, hesapsiz mal
ve egya ile OndUler.
Sonra paga istedi ki "Yeni-Palanga" ve "RapkoNa"
adli iki taninmig palangalar Uzerine vara.. Lakin 13og/-
dan ve Eflak voyvodalari aracilik edip ve kbtU kigi
olan Leh kralini itaate getUrUb, bUyUk elgisini
.

hediylerle Istanbul'a gikarmagi taahUp edip,korkutmak

ise bu kadar olur diye sulhu boyunlarina alai) papa dahi
ahbgb istedigine.4Y arak, Islam diyarina gelUp,hUkUmet
merkezine ulagti. KbtU tabiatli dUgmanin kesilen kafa-
lariyle, yft 'adet sag kafir zinoir ve bukagulara vuru-
larak huzur-u hUmayuna gUnderdi. Cemaziel-evvelin doku-
zunda atebe,4 aliyyeye varip, huzur-u humayuna girinoe
ol kafirlerin katillerine padipah fermani gikip,toptan
kiligtan gegUrdUler .(p.1254).
Abaza papa kendisi Silistre'de kiglayip,olan
igleri, der-i deviate 'arzedip Leh kAfirlerinin sulhu
istediklerini bildirmIg idi.
Leh elgisinin gelisi: Ramazan-i gerif baginda
Leh kraland-n itiJar1i ,elgi ile hediyeler gelipotek-
fur sarayina kodurdular. Galen elgi, kralin veziri idi
denier. CUn bu ige,Abaza papa aracilik etmigti, elginin
iltimasi bu idi ki, Kanuni sultan SUleyman Han zamanin-
da oldugu gibi batip yapila... ki o devirde Leh knell
olan Sencermend7 , merhum sultan SUleyman Han hazretleri
7) Recte: Sigismund I eel Batrin (2.1548).

www.dacoromanica.ro
 653

ile dostluk ve kulluktan bahsederek az gey verirdidonna

Abaza paga, elgiye kitU oevdp vermig ki, Hotin y1118
sultan Osman han ahitnAmdsi geregince vergi
isteyub baska ttIrlU olmassinin rallinktin olmadigini gm-
reginoe vergi isteyub bagka tUr1U olmassinin mUmkUn
olmadigini bildirdi. 01 vakit Leh krall pek gok mal
iltizam etmisti. On yildan beri zimmetlerinde kalan
para ve haraoi ki, bUyUk bir hazine edertvermek gar-
txyle berls yapmak mUmUkUn oldugunu bildirip Istanbul
tarafina da bu suretle bildirmis4i.
1.211.A.ItiltLiLatzipetmeesultanmurad
Edirne'ye azimeti:- Abaza paga tarafindan mektub ge-
lUb, Leh k&firlerinill ahvAli padisahin malxnu olunoa,
Diyarbakir beylerbeyt.si vezir Murtaza pasa evvelce
Budin beylerbeyisi9 olub Leh ve Nemge hudut boylari
iglerine tam bilgisi vardir ve ol taraflarin nice defa
sulh ve oenk islerinde bulunmustur deyll Istanbul'a da-
vet clunub, geldikte Leh Uzerine serddr tdyin olunmug-
tu... (p.1256).
Leh krali tarafindan gelen elgiye oevap verilip
rica ettigi Burette bariga mUsaade olunmayip, Uzerlerine
sefsre gitmek kat'i-lesmisti. Lkin elpye izin veril-
di... (p.1256).
Vekatyi-i sene erba've erbalin ve elf (=lo44/
1634iunie 1)

pase;.
-S-1011.03-3-"Has"
Bosna valisi Hattat-Hasan palanin aleyhinde
geki9tirme: (p.1266:7-1267)

8) "Anul Hotinului", adia. 1621.

9) Murtaza page, beylerbey de Buda:1626-163o si
1646-1647.

www.dacoromanica.ro
 654

Hagan paga sUkuntte... Fakat sonra alaminoa en

yakin dostlerIndan birkag adami ile Bopna daglarina can
atip Arikan daginda bir magarada kaldi. Bir gUn bir
Eflakii daga 9ikip igiyle meggul iken, Hasan nagayi ve
magarayi gUrUp gelUp SUleyman papaya haber verdi. Bir
gUruh kogup Eflakliyi Urderine kildvuz kogtular. 0 ta-
raf1ara yakin gelinoe, Hagan p....7,3a dUrbin ile her vakit
etrafini ezetirdi, Eflakli, adamlari geri brakip kendi
arama icin 11(314 gidip magaraya gelince, Hasan paga meg-
hur bir kemankeg (vaY geken) olmakia bir ok atip Ef1dIre
ayi gliganden mahlayip yere yiktl. Sonrtt kendisi iki
adam ile magaradan 91kip o sarp ormanin aga9ligx i9ine
dogru dogru kagdilar. Aramaga gelen adamlar biraz bekle-
yip, killavuz olan olan Eflakli gelmeyinc6, biraz evvel
ormanligi gezip gerUye gitmigler. 0 sirada giddetli bir
ki hUkUm sUrUyordu. Bicare Hasan pap, U9 ay icinden
91kilmaz ormanlarda ve issiz magaralarda can korkusu
ile zaman ge9irip ilkbahar gelince Istanbul'a geldi.
Ktyafet,degigtirip Uyle gizlendi ki, sanki kayiplara
karipti. Suleyman paga Bosna eydletine zahmetsiz sahip
olup o sirada bir hatt-i humayun,geldi kis "Sen ki
Suleyman pagasin, yirmi binden az 'askerie gelirsen
bagin keserim rdeya yemin eylemig idi ve "yediyag-
indan yukari Bosna la8keriy1e gelip Edirne sahraslnda
pddigah ordusuna katilasin 1", deya buyurulmug (p.127o)
SUleyman paga daha.ziyade'asker getirip takdire
deger bir al:ay seyrettirdi...
Murtazd pagan= Leh serdarligi.- Evvelce Lehis-
tan tarafina gnderilen ahi aga, "Kral= gUrUniigte
itaati ve boyun egigi vardiedemek1e, yukarida yazilan
dagigtidik1er yapildiktan sonra gafer ayinin'baglarin-
da (p.1271) yi_Eit vezir MurtezA pn'a "Ya sulh ya cene
icin Leh momleketi Uzerine serdere tAyin olunup yirmi
bin Bosna 'askeriyle EulEzrman pagvi ye Rumeli' Canbulat-

www.dacoromanica.ro
 655

zAde vezir Mustafa paf3ayi ve Semendire ve di-

ger Rumenlinde olan kapikulu,ve diger 'asker kogulup
yirmi be* top ile gOnderildi.
Mghmud efendi ordu defterdari olup kUpril ve za-
hire ve diger muhimmat 6/image bagladi. Murtaza paga
dahi memur ola'asker ile kalkip kalkip konaklari ge-
gerek Rusguka,. variP 'Tunakenarina konduMprti kuru-
lub YerkOyUl0 sahrasina gegince EflAk beyill gelip
hil'at giydi, ve Sahin agadan mektuplar gelips"Leh-
Merin ita't etmeleri kararlidir, birkag gUn bekle-
nile..." demekle orada dinlendi.
Sultan Muradi, Istanbul'a dbagUs LehlUlerle
sulh veya sank igi serdAra havale olunmugtu. Safer
12
ayinin birinci gUnU pAdigah-i 'Alem-penAh Edirne'den
gUgUp Istanbul'a dUndaler. Bayram paga ve Abaza paga
ve HUseyin paga ve Sekban-bagi aga ve diger erkAn ile
gelip Edirnekapisindan bUyUk alay ile Istanbulla gir-
diler (p.1272)...
Meshur Abaza-Mehmed paga'nin katlis - Bu sirada
pAdigah-i 'alem penAh hazretlerinin has nedimleri olan
Abaza-Mehmed pagalya gazep edip katlettiler. Ada gegen
Abaza paganin katlinde gegitli stiylentiler ve katmerli
sebepler sbylenir. Bunlardan biri budur kis -
Abaza paga, Rusrev paga'nin aman vermesiyle itaat
edip, bu gUn dahi zUlmUnden emniyet yoktu. Ikincisi
adamlarinin gokludu ile akrani arasinda segilmig olup
isterse yeni fitnelye direk vurmaga istidadi ve kudreti

lo. YerkOkii sau Ieravi, dupo. lectura noastra.

11. Pe atunoi Matei Basarab, ajutat la introna-
. re de Abaza papa.
12. = 27 iulie 1634.

www.dacoromanica.ro
 656

vardi. UgUncUsU, BAzirgAn-zAde SilAhtar Mustafa page

nn babasi Haoi-Sinan'a, Bosna valisi olduiu sirada
cok eziyet edip, zengin kimse olmAkla lath borg, kAh
mUsAdere yoluyle, tamahi.yUzUnden eziyetler edip. kat-
1etmek1ekorkutmugtu...(p.1273)
Bu yUzden padigahin kalbinde Abaza'nin idea
fikri yer edip, zahiri bir sebep ve su'dan bir sug
meydana gelmesini bekleyerek Abaza'ya gUler yUz gUs-
terip iltifAt ile derece derece muamele ederlerdi. Ve
tA ki, ehl-i zimmetten Rum keferesi ii. Ermeni kefereai
13
arasinda "Kizil yumurta gUnU hususunda ihtilAf va
mUnkaga gikip, hayli kayga ve ayrillca sebeb olub di-
yana giktilar. 01 iki terbiyesiz gUruh bir gok dAva
ve dugman1ik1ar ettiler... Ermeni keferesi
kavgalari, fazla ahmakllklari, agiz kalabaligi ve inat
yUzUnden olmakla Abaza paga'ya elli bin kurug verip
yardim rice ettiler. Abaza cahil bir adam ye danya'ya
tapan bir kimse olmakla sonunu dUgUnmeden tamah be1A-
siyle bu bUyUk miktari alip yardimi yaadetti. Kulaga
delikleri meseleyi duyup SilAhtar aga'ya, andan de pA-
digaha kadai heberi duyurdular. PAdigah Abazayi cab.-
rip: -
"Ermeniler sana ne kadar hizmez edeoek oldular ?
dedikte bu tpeden inme sualden Abaza gagirip, pAdigAh-
lara yalan sbylenmedigini de bilip mal sevgisinden dahi
gegmek zor gelip saklamankla, soylemek arasinda kekele-
yerek cevAp verip: - Padigahim, on iki bin kurm, lar-
zettiler, deyUp geride kalanini gizledi. Bu kUtUlUkten
sonra padipAh Abaza'nin tamahkArligiu ye nifgkina ye
Ermenilerin taasup ve diklegmelerine kargi vanip durup

13. "Ziva,ouAlelor rogii", adioA pagtele la creg-

tini.

www.dacoromanica.ro
 657

iglerinden gazap ateg$ dike geldi ama, ol gUn ig ioabi

hazm edip sustular (1).1274)."
Oradan, padigah saraya girip Abaza pagayi gagir-
dilar. Geldigi gibi Has bahgede, Sirga saraya hapsettt
ler. Sonra Doge (duge)tye hat (ferman) verip Onderdi.
Doge kendi girmeyub hatti bir bostanoi ile igeriye gBn-
derdi. Abaza, hatti kgyup, igin ne oldugunu anlayinca,
hakka gUkredip: "DUnya'da bir muradim kalmadi. Emir
padigahimin... hig gam degildir"... sonra bostanoilar
kement atip o gan11 veziri cansiz ettiler (29 safer
1o44 - 24 august 1634).

Bwzka bir sUyl.ntis Fetva emini qeyh-zAde ofendi

ki, Abaza Eflak tara nda serdar iken zulanden gikayet
o1unmugtu.0 vakilUldUrmege padigah yemin etmigti.Padi-
gah sonradan vaz gegti ise de, yemini yerini bulsun
diye, Abazayi getUrUp kilicini kendi eliyle Abaza'nin
ensestne vurdu. Ensesinde oldukga derin bir yara husule
geldi. Sonradan iyilegti ve padigahin en yakin adami
oldu0
Abaza, gahsen bir yarar, bahadir ve eki.t. ve
gemaili glizeli adam olup elbise ve sarik hususunda gok
azel icatlari vardl.,Kendini ye atlarini pehlivan gibi
kUsleng4e merakli idi. Elibisesinin tena sUbli ve yigitge
ttreketleri Odigahin koguna gider, Abaza nasal elbise
giyerse, padipah hazretlert de onu taklit edip, ayni
ile Oyie elbese giyerlerdi. Hatt/111.x gUn ikisi bera-
ber aba cepken giyip gegerlerdi, gUrdilm.
Adi gegenin (Abaza'nin) hareketlerine padigd-
hin meyli olmakla, Abaza'dan sonra "Abaza kesimi kaftan"
ve "Abazali kavuk" ve,"Abaza bigimi eger takimi ve ki-
. lig" halk arasinda (p.1279) geger olup, nice yillar
Abaza modasii sUrUp, sonra unutuldu. Eskiden beri 'adet
bUyledir. Amma mUfti Yahya efendi ye ayram papa ki

www.dacoromanica.ro
 658

devirlcrinde akillilarin en akillilari idiler, Abaza

gibi korkusuz bir yigit, padigaha yakinligini agirsi-
nub, o gegit vota vak'alar ve fena sergUzegt sahibi
bir klinseninpgcligala yolgiisterallik ;,,apnARIni bog g5rmeyt t 1 th-
tar agalariyle birlik oldular, Rum ve Ermeni kavgasin-
da zikrolunan rUgvete ait acayip haberi icat dip,saf
Abazayi tamah hilesine.dUgUrUp ,Adigah-i Alempenaha
tepelettiler. (p.128o).
Vekalyi-i sena seb'a ve erbain ve elf
(=1047 H./1637)

Kantemir-Mirza'nin katli: Kirim hanlarinin ih-

tillline sebep clan Kantemir Karahisar sanoagi verilip
igin geligi, birkac gUn mUdArA olunmug idi. Kantemir'in
U oglu vardi. Tortamiz-Mirza ve CelAl-Mirza ffogay
agireti icinde kali , bir oglun .beraberinde Istan-
bul'a getUrmUgtU.Kantemir Karahisar, gitmek Uzere
UskUdara gecip Ayge sultan bahcesin konmugtu. Tatar
taifesinin cibilliyetlerinde gizli olan giddet ye ga-
zap muktezasinoa haksiz yere adam UldUrmege cUretleri
bulunmakla Istanbultda dahi o gegit kUtUlU igler olur
zannedip, Kantemir'in yaninda olan kUctik oglu sarhog-
luk halinde, Istanbul'da bir adami vurup UldUrUr.Tutup
pAdigah huzuruna getUrdUklerindelkisasen boynu vurulup
cesedini, babasi Kantemirlin konagina gUnderdiler. PA-
digah hazretleri dUgUnUp, Kantemir vAki a geooatle man
almig ve nice hizmetleri gUrUlmUg ic gUrUr mart olup
lAkin Kirim hanlariyle aralarinda olan eski dMmanlig
fitne,nin cikmasina ve Tatar taifesi arasinda daima
ayrilig sebep olurdu. qimdi oglunun bldUrUlmesinden
mahzun ve mUteesbir olup, kalbinIde kin tuttugunda

www.dacoromanica.ro
 659

sUphe yoktur. Dogrusu budur ki, anin dahi vUoudu orta-

dan kaldirllarak Tatarlar arasindaki fitne ve anlasmaz-
llk defoluna.
Btr gUn Bostancibasiya tenbih buyurdular.Us da-
ra gecip. Safer ayinin on birinoi gUnti idi kil, Kante-
mir'i bogub ahirete enderdi. Kantemirlin katli Tal;ar-
lar arasinda yayilinca, Nogay taifes1 boynu bUkUk ve
mahzun ve Tatar hani ve adamlarl (p.1365) memnun old -
lar. Fakat, devlet tarafindan isaret ile, Tatar hani
hazretleri ffogay oymagina gUleryft esterip, bund n
sonra aralarinda gUzel.gecim ve birlik olmak uzere
,ahid ve yemin ettiler. Nogay tallest dahi sertlik ve
kibirlikten vaz gecir hanmn hizmetindc- olmak Uzere
boyun egip, onun amir1.Lgin1 kabul ettiler.
gcurarea cettitii Azov de ctre rui41

Kafirlerin Azak kalesini ellerine _gscirmeleris

- HUsam-Giray, evveloe kzak taraflarmnda bulunup Nom

Tatarinm sefere davet bahanesiyle kend1 fesadinl yaYma
icin toplaymp Ak-Kerman tarafina getUrmekle Azak tarat.
lari bos kalmakla Moskof krallnln imdadm'ile Kazak est.
yasm kalkmp Azak kalesini kusattilar. Icinde bulunan
Islam ahalisi cenk edip, 9ogu sehit, bir kis= esir
oldu.

1. 1 safer 1047 = 25 iunie 1637,

www.dacoromanica.ro
 66o

XVI
MUSTAPL BACIMA

PinA aoum trei deoenii pi mai bine, Mustafa

Nacim, incetAtenit in istoriografia tura ou numele
de ffaCimal, era socotit oa una din figurile cele mai '

proeminente ale istoriografiei otomane. Basout la Alep

(Haleb), pe la 1655 (1065 H.), in tinerete (la 28 de
ani) ajuns la Istanbul a fost angajat, in 1688, balta-
giu sau haleba:edier,(teberdar), la veohiul palat impe-
rial (sarayi atika) Apoi, a fost inAltat, de vizirul
Kalayhkoz Ahmed paga, la rangul de sorib al divanu-
lui sAu (Divan efendisi)3. Dup& terminarea gooalei ela-
mentare din Alep, a urmat ou asiduitate diverse ourauri
atit la gooala imperial& de pe lingA palat, un fel de
academie (Enderun mektebi), oit gi pa ling& moscheea
&Iyazid. A dat dovadA cA are mult talent pentru lite-
raturA, astrologie (nucum) gi mai ales pent= istorie.
Si-a inaugurat activitatea literarl ou us, volum de poe-
zii, ceea ce aratA cA era un real talent.
Pe la 17oo, dupA unii la 17o2, la propunerea ma-
relui vizir KUprilltizade Amca-HUseyin paga (16977 1703
ian.), iubitor de istorie, a foot numit "istorio aulio"
oficial (VaMet-ntivis), post infiintat in a dona junitta-
te.a veaculut al XVII-lea, pe care il oimpase Abdi papa
(m.1692) gi apoi Findiklill Mehmed Sil&hdar (1694).De

1) Hume sau poreoll pe care o primiseola divan,din

partea colegilor sAi soribi.
2) Nu este vorba de palatal Topkapi Sarayi,1ing4
Aya-Sofia, ci de primul palat otoman construit
de Mehmed II ling& Bayazid meydani , azi univ.
3) Incepind cu seo.XVI sau XVII .of. gi domnii ro-
mani aveau in cancelaria lor un divan efendi
pentru corespondents turceasdi,

www.dacoromanica.ro
 661

NMmi Mustafa efendi

OM - 1129) Hicrl am. 1716) MUM
-I. X. - Mustafa Nadima efendi, istoriograf otoman (1655-1716)
Reproducere dup ed. Z. Daniman (Istanbul,1967), vol.I,fasc.1
(Coperta interioarA).

Cth. on &.. 34

www.dacoromanica.ro
 662

asemenea s-a buourat de sprijinul ministrului de enter-

ne "Reis efendi" Rami efendi (pass) poet sit apoi, ma-
re vizir. In noua sa calitate de "Vakla-avis" a font
insgroinat sA saris o (Ironic& oficialA a Imperiului
otoman. Ocrotiterul sAu, marele vizir Amoazade HUseyin
paga a avut grijA sg-i inmineze ping gi pretioasele ma-
nusorise ale lui prih Ul-Mengrzade Ahmed, care erau
in posesia familial vizirilor KUprUlU,,fondatori ai pri-
mel scoale publice din Istanbul (166o). Unul din pro-
teotorii sgi II sigurA un salariU lunar gi de la vama
.sohelei oragului. In 1704 ocupg gi functia de presedin-
te al curtii de conturi pentru Anatolia (basmuhasebeci),
oeea ce 11 aducea un venit sintitor. Dar in 1706 cAzind
in disgratie a fost mazilit pi surghiunit, fie de Bal..
tadi Mehmed paga, fie de Ali paga (2orlu), la Hanya gi
apoi la Brusa (17o7). Cu permisiunea marelui vizir gor-
lu Ali paga s-a intors la Istanbul (17o8), undo sotia
sa, Hvace Havva Hatun, se zbgtuse citiva ani in nevoi
materiale gi luptase din rgsputeri pentru intoaroerea
sotului. Ping gi postul de istoric aulio a fost acor-
dat lui Mehmed Hasid (m.1735)1autorul unei cronici.
Intors la Istanbul, cu permisiunea marelui vizir 2orlu
Ali paqa, Nacima iertat in 17o9la fost numit in
locul lui Ni'meti efendi, ea mare maistru de ceremonit
(tesfrifatclboal). In 1713 apare ca mare arhivar sau
condicar al impArgViei (defter-emini) pi apoi, in 1715
secretar de silihdari. In acelagi an, fiind numit pi
defterdar al oastei, a fost insroinat cu aproviziona-
rea oastei expeditionare in Moreea, oampanie la care
particip si Naima efendi. Moare de supgrare, in func-
tia modestA de zahereci - "stringAtor de cereale",la
Palya-Patras (in Gracia), in ian. - apr.1716.

www.dacoromanica.ro
 663

Ca istoriograf, Na'ima a rgmas cunosout prin-

tr-o oroniog important& intitulatg:Revz t a1-H1th o in
fi hulasat ahbar alhAfikayn - "Grgdita lui H ein -
sintetizarea ptirilor orientale pi occidentalse: Dupg
cum aratg insugi titlul "Revzat al-HUseyin...", croni-
ea a fost dedicatg marelui vizir Amcazade HUsein papa,
binefgogtorul kau. Rgspinditg mai mult sub titlul de
Tarih-i Na'ima sau Na'ima tarihi - "Cronioa lui Na'ima'
in care se trateazg amgnuntit evenimentele Imperiulul
otoman (1591-1659/l000-lo7o H)) recta intre 1655-1660 ,

s-a bucurat de o largg ciroulatie, avind patru editii

otomane pi una in turca moderng. Prima o datorgm ren -
gatului transilvan Ibrahim MUteferrika din Cluj-Napoca,
fondatorul tipotrafiei otomane (Istanbul,1734/1147 H.,
2 vol. in fol.) . Au urmat alto trei editii otomane,
in caraotere turco-arabe (II., Istanbu1,1843/1259 H.,
vol.I; III4863-1864/128o H., 6 vol.pi IV, 1866/1283
H., 6 vol.). S-a.spus o. editia I-a pi a III-a sr fi
cele mai bune (M.Cavit Baysun), dupg Bekir KUtUkoglu
pi subsemnatul ultima, adicg a IV-a. De fapt toate sint
defectuoase, fiind bazate pe cite un singur manuscris,
ales la intimplare. De fapt, numai in Turcia sint vreo
5o de manuscrise, toate atribuite lui Na'ima (l). In
anii 1967-1969 a apgrut, tot la Istanbul, o noug edi-
tie, mai mult de popularizare, intitulatg "Naiml Tgri-
hi", in transcriere lating,alfabet folosit din 1928
in Turcia, de traducgtorul (oevir-n Zuhuri Danislan.
De fapt textul otoman a fost adaptat limbii turcepti
4) Despre Ibrahim MUteferrika cf.art.in"E.I1 II
(1927), p.465-466)(J.H.Mordmann);Selim NUzhet
GergekaDrk matbaaoiligi (Imprimeria tura).
1.Cilt, Istanbul "Devlet. Matbaasi" 111 p.+44
pl.,80. pi Mihail Guboglu, Din istoria tipa-
rului arab in Europa, in:"Bibliologie pi bi-
blioteconomie", ed.Acad.R.S.R. Buc.,1977,
19 p. + 3 facs.(sub tipar)
www.dacoromanica.ro
 664

aotuale, altfel greu de ineles: Asupra aoestei ultime

editii turcepti am insistat in alt parte
5)
Inainte pi dupK aparitia veohilor editii otoma-
ne (1734-1866), au apArut in Europa, anumite extrase
numai in traduoere, din opera lui Na'ima, fgrit a pti
mAcar pe oe manusorise sint bazate. Sint ounosoute ex-
trasele turcologilor europeni Ch.Fraser (Londra,1632)6,
Antoine Galland (Paris,17007, M.Norberg (Christiana,
1822)8 , V.D. Smirnov (St.-Petersburg,1903)9,Imrdo
Karacson (Budapestha, 1916)10 etc. unele folosite qi
in istoriografia romang.
Depi nu apare printre izvoarele turcegti ale
lui Dimitrie Cantemir11 (? I), figura pi opera istorl-
oil a lui M. Na)ima n-au Post str6ine istoriografiei ro-
manepti. Primul care il citeaz ca Valea-ntivis - "isto-
rio aulio" a fost Ienchitti V6ciiresou, in Istoria oto-
mAniceasc6 a preaputernioilor imp4rati (1794)129cara
ins nu 1-a folosit ca izvor in cuprinsul operei sale.
De fapt, primul istorio roman care 1-a folosit din plin,

5. Cf.recenzia mea-in "Rev.de referate Istorie

Arheologie, vol.VIII, nr.3 (Buo.1971),p.264-
265.
6. Annals of the Turkish Empire from 1591 to lE
of the Christian aera, by Naima. Translated
from the Turkish by Charles Fraser. vol.I,Lon-
don 1832, XVII+467 p.8.
7. Michaud,IBiographie Universelle,nouvelle di-
tion , XV, p.441 i XVI,p.546-552.
8. M.fforberg, Turkiska rikets annaler,Partea II-a
Christiansad 1822.
9. V.D.Smirnov,ProizvedeniAa Osmanskbi literatury
(Mndele de literaturd otoman),StyPetersburg,
1903.
lo. Imre Karanson,in:TUrbk t5rtnetir6k (Istorio-
grafi turoi), III (Budapest,1916),391 p.
11. Franz BabingervIzvoarele turcesti ale lui Di-
mitrie Cantemir7-Yh rev.-ArEIVa Romineasoa-VII
(Buoure0i,1942),11J.Lai are douA versiuni
germane 0. und turoa ln vol.omagial Z.V.Togan.
www.dacoromanica.ro
 665

pe la mijlocul.secolulului treout, a foet revoluViona-

rul demoorat N.B6loesou (1852)13.Astfel,in epopeea lui
Mihai Viteazul, rliscoa1a tarilor romane impotriva domi-
naViei otomane (1594), campania marilor viziri Ferhad
pi Sinan papa impotriva prii Romanepti (1595) eto.sint
adeseori citatelk . Mai tirziu, marele istorio Nicolae
Iorga, folosind, de.asemenea, traducerea lui A.Galland
(Manusoris Bibl.Nat.Paris), a dat unele extrase din
Na'ima15, dar numai pentru evenimentele din perioada
anilor 162o-163o. In schimb, istorioul P.P.Panaitesou,
in Mihai Viteazul (Buo.1936,palo-127)lee bazeaza pe
traducerea englezti a lui Ch.Fraser (vol.I). Cu ocazia
descrierii epecului campaniei lui Sinan papa, din 15951
impotriva prii Romanepti, cel mai mare istorio al 0.-
rii noastre, astazi, Constantin C.Giurescu, spune:"Cro-
nicarul turo Na,ima povestind evenimentele, apa cum s-au
intimplat, sfirpepte cu urmAtoare1e ouvinte elocvente:"
0 asemenea retrapre dezastroasA pi infringer. n-au mai
fost pomenite in istorie"16..

12. A aparut in co1e#ia lui Pepiu-Ilarianu, Td-

zaur de monumente istorice II "(Buc.1861),p.
237-3o2 vezi Prefata
13. Dupl tra ucerea lui A.Galland (Mss.Bibl.Nat.
. din Paris).
14. Incepind din 187o sint olteva-editii din is-
toria lui Mihai Viteazul de ff.B61cescu.U1tima
pi cea mai bunA, de Gh.Zane, Nicolae Ballcescil
Opera. omul si epoca, BucurepTI7-al."Emines-
cull 1975, 416 p.
15. N.Iorgat Acte pi fragmente cu privire la isto-
ria Romanilor..., I (Bucurepti,1895),p.55-63).
16. Constantin C.Giuresou, Istoria Romanilor, vol.
II, Partea intii, ed.a TV-a, Buourepti 1943,
p.272.

www.dacoromanica.ro
 666

Cu tot oultul turcilor pentru personalitatea

istoriografului M.Na'ima, este surprinzAtor faptul oA
a-tit orientalistul francez Antoine Galland (1646 -
1715)17 oft gi Dimitrie Cantemir (1673-1723) 18 , care
pe la finele seoolului al XVII-lea gi inceputul celui
urmAtor au trait la Istanbul gi au relatat despre re-
prezentantii vietii cuIturale turcegti, in frunte ou
Hezarfen, Nefi'oglu etc., nu citeazti un istorio cu
numele de Na'ima (? 1). Aoeasta nu inseamnA oA tn pe-
rioada respecti46, in pleiada de cronioari gi istorio
grafi otomani, n-ar fi fost gi unul ou acest nume.Obiec-
tiv,trebuie ea recunoagtem cA cel care 1-a popularizat;
c eindu I un renume, a fost clujeanul Ibrahim MUteferr
. ka prin publicarea unor manuscrise istorice numai pe
numele lui Mustafa Na'ima (1734), deal la 18 ani dupA
moartea acestuia. Desigur, I.Muteferftka, ca renegat
transilvAnean pi megter tipograf, nu putea fi bine ver-
sat in problemele complexe ale unor manuscrise otoman
in care se descurca foarte greu gi istorioii turoi. De
indatA oe insugi Na'ima afirmA categoric, oA manusori-,
sul pe care se bazeaza pinA la anul hegirei 1065 (oct.
1655) apartine rAposatului arih til-Mendrade Ahmed
efendi gi cA el a fost insArcinat ou descrierea eveni-
m ntelor in continuare19 deci dupA data de mai sue

17. Antoine Galland, Istanbul'a agjp1tik hatira-

lar (Amintiri zilnice despre Istanbul ), ed.
Ch.Schefer - Nahid Sirti Orik, T.T.K.flasimevi-
- Ankara 1949-1973,3 vol.,incepind din 1972.-...
18. Vezitin special, notele la Istoria creterii
gi descregterii Imperiului otoman...,II (Bu-
curecti,1876) gi Cartea despre sistemul rel -
giei,mahomedane, 117bimitrie Cantemir in Rusia
(Buc.1925) sau ed.Virgll Candea...
t,
19. Cf.Incheierea mss.-lui Revan nr.116e; 9 a m

www.dacoromanica.ro
 667

disoutam paternitatea sat originalitatea acestei opere.

Istorioul tura MUnir Aktepe publioind un artiool inte-
resant:"Despre oopiile manuscrislor cronicii lui Nac
cima"20, Pests 40 la numar numai in bibliateolle stem,-
bulene, le imparts in trei categorii distinote, ou di-
ferente in ce privepte continutul pi mai ales perioada
la care se refer, N.A. a putea stabili care ar apar-
tind intr-adevdr lui M.Natima. MUnir Aktepe recunoapte
apartenenta unor manuscrise mai vechi, incepind et
1574/982 sau gd 1591-1592/l000 H., lui arih gl-MenAr-
zdde Ahmed (m.1657). Rposatul istoric tura M.Cavit
Baysun (1899_1968) 21 g foarte versat in problema oroni-
cilor otomane, intr-uriarticol documentat, un verita-
22
bil studiu, despre Na ima , luind in disou0.e paterni-.
tatea cronicii.acestuia, pe,baza manuscrisului din Bibl.
Topkapi Sarayi, fd.RevAn nr.1169 (617 fol)23, reounoap-
te importanta manusoriselor lui 9arih til-MenarzAde Ah-
med, oonstituind baza operei lui Naima. Deal, col doi
istorici turd evit ad loveased direct in Nacima,dar
arath, printre rinduri, c i-ar apartine cert numai par-
tea introductiv6 "Mtkadimme" pi partea finala a cronicii
in care se trateazd evenimentele din ultimii patru ani
(1655-1666). Deci, se poate spune ca M.Nacima ci-a In-
ceput croniea sa, adicl desorZerea evenimentelor istorioe

.20. Naima tarihinin.yaula,nushalarl hakkinda,.in

Rev."Tarih Dergisenr.1 (Istanbul,1949),p.35-
- 52.
21. Ddspre viata pi opera prof.M.Cavit Baysun cf.
"Tarih Dergisi" nr.23 (1969)p.1712 (art.ne-
crolog de M.C.Sehabeddin Tekindag etc.).
,

22. Naimd in "Is111 Ansiklopedisi"90 CUz (1960)

p.44-49,
23. Sint pi alte manuscrise care trateazd aceeapi
. periead (1574-1655) de ex.TKSM Hazine no.1332,
bibl.Bayazid nr,4917 etc.,dar facile mai nulte
incep cu l000 H./1591-1592.
www.dacoromanica.ro
 668
odatgt au anul napterii sale, ceea ce au flicut pi alti
istoriografi. Imprejur6rile gi mat ales viata sa zbuoiu
mat& nu iau permis sti continue desorierea evenimente
lor gi dup& 16o gi sa le due& ping la pacda de la Car
1 witz (1699), sau pia. la viziratul lui KUprUlUzade
Amca HUseyin paga, aga cum igi propuBese initial.
Partea introductiv a cronicii "Mukaddime",age
zat& in fruntea tuturor manuscriselor, reflect& conoep
tia politic& gi istorioA a lui Nadima interesanta gi
oareoum originalg. In aaeasta privinta, el a asimllat
conceptille avansate, in istoriografia otomanA, ale
lut M.CA1I (m.1599), Hagi Kalfa sau Katip Celebi,
(m.1657) 24 cel mai mare polistor otoman, pe oare il
continua; de asemenea, a tinut seama de ideile litera
turii.didactice turcegti din secolul al XVIIlea, in
frunte au tratatul (Risale) lui Ko9i beg (m.1650)25,
Montesquieu al osmanliilor, tratind cauzele deoadentei
otomane. Cunoscutul turcolog italian Alessio Bombaci,
prezentiad succint girtrea lui,Wima,afired: "Le
)olluique a la perlau
passage de la pense/ storique est explioite chez
N'aima d'Alep (mart en 1716), grace auquel l'historio
graphie ottomane atteint sont point culminan126. Din
acest punct de vedere NI:Jima a fast influentat simti
tor de gindirea magrebinului (apusean) Ibn Khaldun

24. Cfaihail Guboglu, Cranial turcegti privind

t&rile romine...II, Ed,Acad.R.S.Romnia,Bu
curegti, 1974, p.25 gi urm.(I)..
25. Cf.F.Babinger, goat beg in "E.I."II (1927)1
p.1116. Are un manuscris:"Risalei Koci bee
si,la Biblioteca Acad. R.6..Rom..
26. Cf.Alessio Bombaci, Htstoire.de la littera
tore turgue. Traduit par IlikoftPrface
de Louis Bazin, Paris 1968a.335.

www.dacoromanica.ro
 669
27
(1332-14o6) autorul unei teorii originale despre via-
ta statelor, expusg in vestita sa operg intitulatg Mu-
kaddima 28 . In cercetgrile turcegti, din ultimele dece-
nii, s-a argtat og M.Nalima a fost unul din reprezen-
tantii de seam& ai Ibn Haldunismului in Turcia29 toome
bgtindu-se teoria lui Taha HUsein og. ar fi fost un mo7
nopol numai al lumii arabe31 Ca si oontemporanii sAi,
Dimitrie Cantemir, Ferdinand Marsigli gi Montesquieu,
istoriograful Nacima distinge in vista statelor, de
altfel ca gi in viata oamenilor, trei perioade distinc-
te: aparitia, dezvoltarea gi decadenta. Elementele corn,-
ponente ale societgtii omenegti, care contribuiau la
progresul ei, erau in numAr de patru: tArAnimea (rain)
arturgrimea (ulema), oastea (esker) gi negustorimea
(tUocar). In ce privegte filozofia istoriei *i necesi-
tatea ei oa stiintg, el nu face altceva decit sg re-
pete sau sg reinnoiascg. ideile unor autori mai vechi.
Dupg Nacima un bun istoric trebuia sg indeplineascA
gapte conditii: s fie obiectiv, BA spung adevgrul,
sg nu dea crezare unor zvonuri gi dacti nu ounoagte
bine realitatea 0. se informeze, documentindu-se cit
mai temeinio. Apoi, istorioul nu trebuie sa se limi-

27. Cf:Alfred Bel, Ibn'Khaldun'lAbd al-Rahmanoin

"E.I."II (1927)7757To=4rg.
28, Despre valoarea gindirii lui Ibn Khaldun cf.
Al.Borobaci, Iladottlrialatorio di Ibn
Haldun,in:"Annali della Scuola Normale-Supe-
riore di Pisa",15 (1946), p.159-185;cf. ai
Les theories de la connaissance et de l'his-
toire chez Ibn Haldun,in "Precddings of the
X the International-Congress of Philosophi",
Amsterdam (1952)_,_ p.769 gi urm.
29. Cf.Findikog.lu Z.Fahri, TUrki ede Ibn Haldu-
nizm, inOguad KbprUlU Aiani - tglanges
Fuad KiipruleOsman Yalgin Matbaasi,Istanbul
1953, p.153-163. Autorul incepe cu Kgtip Ce-

www.dacoromanica.ro
 67o

teze la expunerea Beato . a evenimentelor, oi ad trate-

ze gi despre evolutia societAtii omenegtil 04 foloseas-
od un limbaj sau o formd de exprimare olard, pe intele-
sul tuturor. Textul expus B4 fie oit mai atraotiv prin
ornare ou anecdote, proverbs gi versuri. Un model in
acest Bens *i pentra NeAma erau manusorisele istorice
ale lui arih Ul-Menarzade Ahmed efendi. In aoeast
privintd se ounoagte, dupd stil gi modul de redaotave,
cd din cele 6 volume (ed.III gi IV,numai altimul (VI)
apartine efeotiv lui Netima. Obieotiv, trebuie BA re-
ounoastem ad volumul VI ca expunere istoriod nu este
la nivelul oelorlalte cinci, apartinind ohiar dupd
Na'ima lui 9ar1h Ul - Menarzade Ahmed efendi.
, Nu numai partea introductivd "Mlikaddime" gi
vol.VI (1655-1660), oi pi descrierea evenimentului zis:
. Feyzullah Efendi vak`asi, adiod a. rdsooalei din 170331,
apartine numai lui Na(ima. Deci, intentia sa a fost dee-
orierea evenimentelor din 1655 pin la rdscoala de mai
sus. Acest gol, de patru deoenii gi mai bine, sau al
nu a Yost Boris din motivele artate, sau ad s-a eerie
dar manuscrisul respeotiv s-a pierdut sau Ina. nu ne-a

lebi (I) si Mustafa Naima (II)-gi incheie ou

Ahmed Cevdet (1822-1895) (VII),Influents lui
Ibn Haldun asupra lui Nadima o mentioneazd gi
Asaf HAlet Celebitin Naima6 Heyati Sanati
Eeserleri, Istanbul,1953,p.14.
3o. Cf.Dr.Taha HUseyin,Etudes analytiques et cries.
Ilques d'Ibn, Paris, 1518 (Teza de doctorat).
.
Are gi o.traducere turod, din 1925, de Abdul-
1ah Inan.
31.
Eveniment care a dus la detrnnarea sultanului
Mustafa al II-lea, din cauza abuzurilor seiti
ul-islamului sau marelui muftiu Feyzullah efen-
di, gi intronarea sultanului Ahmed al III-lee.

www.dacoromanica.ro
 671

parvenit. In orice oaz, opera lui Na'ima a fost conti

nuatg de Findmk1111 Mehmed Silghdar gi de Mehmed Rasids
amintiti mai sus ca istoriografi ofioiali "vak`a-ntivis".
Spre a,ne forma o ides mai oompletg despre eri-
ginalitatea operei si personalitgtii lui M.Nacima se
impune o oeroetare mai adincg, pe baza compargrii tutu-
ror manuscriselor istosloe, din Turoia pi alte taxi,
atribhite lui M.Nalima. Numai in aoest oaz se poate
conohide daog numitul istoriograf a avut eau nu vreo
contributie in,redactarea manuscriselor oars incep fid
ou 1574 (982 H.), fie au 1591 (l000). In orioe cazome-
ritul situ este og pria intoomirea de copii, sau chiar
prin oompilarea unor manuscrise a oontkibait la pgstra-
rea gi valorificarea lor de ogtre generatiile urmatoa-
re. Se impune, in aceast situatie5o editie critiog a,
oronicii de 9arih 111-Menarzade Ahmed si Mustafa Nacima!
In oontinuare, tin s cemnalez unele capitols
pi paragrafe din ouprinsul vol.VI, apartinind numai lui
Nacima. In aoelagi timp, dau in transcriere lating, pe
baza ultimei editii (Z.Danigman),citeva fragments pri-
vitoare la istoria tgrilor romne. La tiaduoerea lor
am tinut seama de maul dintr, manuscrise din Istanbul,
*(Bibliaturu .50smaniye) Yeni.K.no.271o,miorofilm la Arh.
st.Suo.,rola 58,Turcial O. de ultima editie otomang
(IV) din care am dat gi cite un facsimil pentru ilus-
trarea textalui. De asemenea, am tinut el' prezint in
fruntea acestei schite bio-bibliografioe figuma lui

Textul aoestei broguri "Risale-i vak'a-i Fey-

zalth efendi", in unele manuscrise, este in-
Beret in partea introductiv (Mukaddime),iar-
in altele este expus la incheiere (khatime).

www.dacoromanica.ro
 672

Nacima efendi,portret dupgt care au fost imprimate, in

ultimii ani, gi nista timbre in Turoia.
Bibliografia: Abb Todirini, De la litterature
des Turos (Paris 1789), III, p.186 si urm.;J.v.Hammer,
Geschichte des Osmanischen Diohtkunst, Pest, 1838, IV,
p.84 gi urm.;J.K.Basmadjian, Eg.gal_sur l'histaire de la
littvature ottomane, Istanbul, 191o1Franz Babinger ,
G.O.W. (1927), p.245-246 idem, Nelms, in: "E.I." III
(1934), p.896-897; Alessio Bombaci, Histoire de la lftf.

terature turque..., Paris, 1968, p.332 gi 335-336 etc.

CemAleddin, Osmanli tarih ve mUverrihleri
(Ayine-i ZUreftt) Istoria otomanI gi,istoriografiei
Istanbul, 1414/1897, p46.) 43 pi urm.;Bursali Mehmed
Tahir,,Osmanlijaltakillerl (Autorii otomani) Istanbul,
1342 H./1924, vol.III, p.151 gi urm.; Kostantinidi paa,
MUnnehabAt-i tsftr-i Osman' e (CrestomaVie otomanI),
Istanbul, 1288 H.(1871), p.171-175. EbUzziya Tevfik,
NUmUne-i edebiyat-i Osmaniyye (Modele de literatur
otomanA), Istanbul, 1329 (1911), p.44 gi urm. Ibn Ul-
Arif, NizAmeddin: Halebli Naima (Alepianul Naima), in
rev."Servet-i funun", Istanbul,1332 H.(1914),nr.12o1;
Canal, 9ehabeddin, Naimft ile berAber (Impreun4 ou Naima)
Istanbul, 1341 H. (1923);A1i CAnib, Naima tarihi (Cro-
nica lui Naima), Istanbul, 1927; Ahmed Refik, Allgapj
ve sancatkarlar (CArturari gi megtegugari), Istanbul,
1924, p.256 - 275; idem, MenfAda Naima Efendi (Nacima
efendi in exil), in rev."TUrk Tarih EncUmeni Mecmuase
V, Istanbul 1931, p.52-55; idem, Naima, Istanbul 1932,
33 p.; Vasfi Mahir KocatUrk,TUrk edebiyati tarihi...,
(Istoria.literaturii turcegti) Ankara, 1964 (ed.II-a,
1970), p.564; idem, TUrk edebiyati AntoloJisi (Antolo-
gia literaturii turcesti)... Ankara, 1967, p.224-236;
AgAh Sirri Levend, TUrk edebiyati tarihi (Istoria ii-

www.dacoromanica.ro
 673

teraturii turoegti) I Cilt (=vol.). glEla (Introducere)

TUrk Tarih Kurumu Basimevi - Ankara 1973, p.16,
117, 310, 315, 327, 330, 363, 380, 383,384, 418, 454
gi 519.
Primul manuscris din or.Istanbul a fost publioat
gi atribuit lui Nacima de clujeanul Ibrahim,MUteferrika
(ed.I.Istanbul, 1734/1149 H.). Mai tirziu,F.Babinger'a
semnalat o serie de manuscrise nu numai din biblioteoile
stambulene, oi gi din alte ()rage (Berlin,Londra, Kairo,
Paris, Roma/Vatikan (Cf.GOW., 1972,p.246). Cataloagele
de manuscrise turcegti, publicate in ultimele decenii,
au scos la lumina alte manusorise gi au lrgit cunoptin
tele noastre, prin descrieri.suocinte, despre cele sem
halate sau ounosoute. (De ex.cf.E.Blochet, Catalogue des
manuscrits turcs...,tome I, Paris, 1932, VIII+4o2 p.,sub
mss.no.76,p.29: - Tarihi Nai'ma...) le present exem
plaire ne oontient pas la preface, voir le no 155 du Sup
plement,Paris,1933). Cele mai multe manuscrise, vreo 2o,
au fost semnalate gi cu descrieri succinte atribuite lui
Natima in Cas.msse turcegti: Istanbul Kgttiphaneleri Ta
rihCogrefya yazmalari Kataloglari, Istanbul 1944 1955,
Alte 17 manuscrise, atribuite lui Nacima, se pastreaza
in Biblioteca Muzeului Topkapi Sarayi of.F.E.Karatay,
Cat.cit., C.(1961), p.259-262, sub nrele:798-811. Nu
toate au fost catalogate (de ex.Revan no.1169 etc.). In
fine, alte dou manuscrise tot "ale lui Nacima" se pas
treaza in Biblioteca Ist.de Studii orientale din Lenin
grad (Cf.L:V.Dmitrieva...,Opisanie..., Moscova, 1965
p.178-197, n.rele:168-169. Deci, mumarul manuscriselor
atribuite lui Nacima se ridica la vreo 6o. In stadiul
actual al cercetarilor Insa, nu se gtie care este menus
crisul autograf sau prototip al lui Nacima (sic), poate
nici unul.Se impune cercetarea-temeinita a tuturor gi
intoomirea unei edii4i critice.

www.dacoromanica.ro
 674

Tarih-i Nacima, ed.IV,Istanbul, 1283 H./1866,

VIII + 442 p. + 58 p.(anexa),vol.VI

Transcrierea gi traducerea titlurilor de ca.-

pitole pi paragrafe

(Cuprinsul volumului VI).

Vek'ayi'i-sene hams ve:fdttin ve elf - "Eveni-

mentele anului 1065 H."1 (p.2).
AhvAli diyar-i Misiriye;tafsil-1 ahvAl vusul
mUhUr be-Ib ir Dasa ve hudas-i erAcif- vent vezir
sabik Dervis pa*a - "Situatia provinciat egiptene;
amAnunte despre sosirea sigiliului viziral lui Ibeir
paga gi rAspindirea unor zvonuri privind moartea fostu-
lui mare vizir Dervig page'(p.2-28).
Ba'zi ahvAl-i Ibsir pa$a - "Unele situatii ale
lui Ibeir paga"(p.29-31).
Velc.,a71-1 Earibe-i der serayi 1)amire Ibgir
paga - "Situatia ciudat& a lui Ibgir paga in palatul
imperial"(p.32-34).
Amaden-ivezie - "80si-
rea lui Ibgir paga la Poarta (Istanbul)"(p.34-37).
ZifAf-i vezir-i'azam be-Ayse sultan - "Logodna
marelui vizir ou pril4esa Ayge" (p.48).
SUru'-i vezir-i azam tebdilAd - menAsib ve

gadr ve musAdarat-i mUtevellin - "Schimbari de posturi

de c6tre marele vizir gi confiscarea avutiei calor bo-
gati" (p.48-53).

1. 11 nov.1554 - 30 oct. 1655

www.dacoromanica.ro
 675

Katl-i defterdar-i sabik Morall ve mevkufati

Mehmed efendi ve Rade Mehmed kethadA - "Uciderea fos-
tului defterdar Morall. din Moreza , al mevkufatciului
Mehmed efendi pi a chehAiei (intendentului,Gade (Gide)".
(p.54-66). ,

TebdilAt - "SohimbAri"4 in ierarhia Portii>

(p.66).
Tevoih-i nezAret-i cemi' eviclumisnati-As-
lam "Acordarea tuturoi fundatiilor pioase marelui muf-
tiu sau peih ul-islAm (p.66).
HArfiket-i nA-savAb Ibsir pasa ye mebAd-i nA-
savAb Ibsir a a ve mebAd-i zuhur-i fesAd - "Actiuni
nejuste ale lui.Ibpir,paga gi inoeperea aparitiei ne-
norocirilor" (p.67-73).
I3rAz-i Murad peed ez vezir ve ikaz-i fitne ve
tahrik-i asker "Supararea lui Murad papa din cauza
vizirului, inceperea rebeliunii pi frAmintarea oastei"
(p.74-82).
Cemiyet7i sipAh ve yenigeri ve katl-i Ibsir pa-
a ve nefi mafti Ebu Said efendi ve sadaret-i Murad pa-
a ve mUfti Uden HUsam-zAde Abdurrahman efendi -'Ceata
Aa spahii pi ienioeri, omorirea lui Ibpir papa, exila-
rea marelui muftiu Oaid efendi pi numirea lui HUsAmelde
Abdurrahman efendi ca mare muftiu" (p.83-1o2).
TebdilAt - "SchimbAri"<in ierarhia Portii>,
(p.lo3).
AhvAl-i levendAt ve mUbtedA-i zuhur-i Abaza
Hasan rasa - "Situatia levintilor pi inceputul asoen-
siunii luiA1abazaHala-1(p.lo3-1o5).
AhvAl-i donanma-i humayun - "Situatia, starea
flotei imperiale (p.lo6).

www.dacoromanica.ro
 676

(Azl ve vefAt-i Murad paga ve saderet-i Suley-

man Tees. - "Mazilirea gi moartea lui Murad paga gi ma-
rale vizirat al lui Suleiman paga" (p.1o7-111).
Vaka'yi-i Murteza yeas. der Basra - "Fapta lui
Murteza paga la Bassora" (116-118).
Vaka'yi-i Seydi Ahmed Davi ve ruhasara-i Haleb
-"Isprava lui Seydi Ahmed paga gi asedierea cetii
Alep" (p.119-124).
Cevri Ce1ebi...4cronioar otoman/ (p.125-126).
Vekacyi-i sene sitte ve sittin ve elf - "EVe-
nimentele anului 10662 (p.127).
Vakacyi-i Habes - "EVenimentele din Abisinia"
(p.128-132).
Tebdil-i defterdar Ipeir pegs. - "Schimbarea
defterdarului Ibgir paaa (p.133-135).
Zaffer-i aftin han tatar be-kUffax-i kazak
-"Victoria strAlucita a hanului tAtar asupr& ghiauri-
lor cazaci" (p.136).
Ahval-i cezire-i Kandya ve Kirid - "Situatia
insulei Creta pi cet4ii Kandia"(p.137).
)Az1-1 vezir-i 'azam SUleyman Davi "Mazilirea
marelui vizir Suleiman paga" (p.138-143).
Zuhur-i fetne ve vaka'-i Cinar '!Izbuonirea
razvr6tirii gi intimplarea de la Cinar"(p.144).
Sadaret-i Kaymakam Surnazen Mustafa Da-ea.-
"Marele vizirat al caimacamului Surnazen, papa"(p.155).
Kaymakam-i Yusuf ea-a ve mucazzul Hiistmede
ve mUfti-i sUden Memekzade - "Caimacamatul lui Yusuf
paga gi mazilirea muftiului HUsAmzgde" (p.155).
cAzl-i Memekzade ve mUftn... aden Hocazade Masud
efendi be-taleb-icasker - "Mazilirea lui Memekzade gia
muftiului Hogeazade Masud efendi la oererea oastei"
(p.156-157). .

2.51 oct.1655-19 oct.1656

www.dacoromanica.ro
 677

Maktuli-i defterdar sabik HalicizAde Mehmed

pasa - "Uciderea fostului defterdar HalictzAde ehme
papa" (p.158).
'Azl ve habs-i defterdar Karaaz Mehmed efendi
ye defterdar i Uden defterdarzade Mehmed .a-a -"Mazi-
lirea pi intemnitarea defterdarului Karagft Mehmed pa-
pa.. pi numirea lui Defterdarzade Mehmed paa ca defer&
(p.158).Letgfe-i heyUl-i Amir - "Aneodote hazlii"(p
159).
Vhsul-i vezir-i a'azim Siygvus pa$a b site
'aliyye -."Sosirea marelui vizirfavus papa la inalt
Poarte(p.16o).
Tevcih-i eyglet - Erzerum be-vezir s bik SU_
ngzen Mustafa -Raga - "Acordarea provinciei Erzerum .Lo

tului mare vizir SUrnazen lustafa papa" (p.161)..

Hikgye-i garibe - Istorioar curioas6"(p.161).
Reften-i vezir sabik Uskiidari Sule man a a
be-eyglet-i Bosna, mukAfat-i ibret-enidz - "Pleoarea
foatulut vizir UskUdarli in tosnia, model de raeplat'
(p.162).
Menfi aden MUftU-i sabik Memek-eld b -
Bursa - "Surghiunirea fostului muftiu Memekzade In pa
tea Brusei" (p.163).
Nefi nakib seyrekzgde be-Mudaut - "Ecilarea
nakib (ului-U1-egrefP la Mudanya (p.163).
Reften-i peyh Ul-islAm Ebu-Said efendi b -Ge-
libolu - "Pleoarea marelui muftiu la Galipole' (p.164
165).
Katli Defterdarzade Mehmed pa$a - "Uciderea
lui Defterdgrzade Mehmed papa" (p.166).
Defterdarijatl2ALLALtradi - "Defterdariatul
lui Sari 'Ali efendi" (p.167).

3. Nakib - reprezentantul unei comunitati (de

dervipi);nakib Ul-e$ref - reprezentantul pe
rifului de la Meea.
www.dacoromanica.ro
 678

VUzaret-i Boynu Yarali Mehmed paga - "Marele,

vizirat al lui Boynu ara1i Mehmed papa" (p.167-168).
Zorbalar katl olunub hUsn-U tedbirile ashAb-i
fesftdin tugiyanIdef'olundugidir. - "Uciderea zmipagfilor
gi inlaturarea rebelilor gi rzvrAtitilor pe o.i chib-
zuite" (p.169-171).
An y6 zUmr mUte aliba ve ihda'-i an taife-
mezburun be-teklif ihrao tug-1 humayun - "Induoerea in
eroare a aga'lelor de maidan, provocatori de discordii
prin propunerea de a scoate tuiul imperial"(p.176).
Ameden-i old_ Hind - "Sosirea unui sol indian"
(p.177).
Tebdil-i Kaymakam pap - "Sohimbarea lui caima-
oam paga" (p.178-182).
Ahyal-i sefer-i kapudan Sari Ken'an pasa Ye in-
hizAm donanma-i'humoyvn - "Situatia expeditiei amiralu-
lui (Kapudan) Sari Ken'an papa gi infringerea flotei im
periale" (p.183-192).
Ameden-i sadr'azam Boynu-Yarali Mehmed pasa be-
asitAne-i aliyye - "Sosirea marelui vizir,Boynu-Yarali
Mehmed paga.la inalta Foartle (p.193-194).
Katl-i mir'alem - "Uciderea marelui (principe-
lui) stegar" (p.195).
Isti1A-i Venedik ber Bozca-ada 79NAvala veneti
nilor asupra insulei Tenedos" (p.195-196):
'Azl ye nefi ye katl HocazAde Masud efendi ve
u ur-i tebdilAt ye teg-aiuri - "Mazilirea, exilarea

i uciderea.lui HogeazAde Masud efendi; sohimbgri gi

c ruAii"(p.196-205).
Tebdil-i defterdar-"Schimbarea defterdarului"
(p.2o6).
MU,ahze ye katil -4.4den Haydar-AALazAde ve gayre-i
d r asitAne , "Reprimarea gi uoiderea lui Haidar Aga-

www.dacoromanica.ro
 679

zAde, precum gi a1to1a Poarta" (Istanbul) (1).2o6-

2o7).
LLI.1.5-21.-9-1.11f-9211 beyin
Hinde gitdiAidir - "Pleoarea lui M'anzAde
HUsein bey oa sol in India" (p.208).
Hediyye-i mulUkAne - "cadou princiar, imp&r6-
teso" (p.208).
Istilft-i kefre-i be-cezire-i Limni - "NrIvala
ghiaurilor 4, veneVien0 in insula Lemnos"(p.2o9).
BeyAn-i Tin mahtum - "EJcplicarea situaViei si-
giliului pftat " (p.21o).
AhvAl-i ilim - "Situatia stiintee(a unor ar-
turari) (p.211, 212).
SUyi tedbir - "m6suri nechibzuite",p.213.
Nakli padigAh 'alempenAh ez-UskUdar be-seray-i
amire ve megAvre ve mUkAleme - "Transferarea padigahu .

lui, azilul lumii, de la palatul din UskUdar la pala-

tul imptIrtitesc <Topkapi Sarayi), sfat gi disoutii"
(p.214-216).
Bacs-i cazli Boynu-Yarall Mehmed paga ve sa
daret-i KUprUlti Mehmed paga - "Cauza mazilirii lui
Beynu-Yarali Mehmed page gi marele vizirat al lui Kb-
prUlU Mehmed page (p.217-218).
Tebdil-i defterdar "Schimbarea defterdarului'
(p.219-221).
Tebdil-i aavi-i yenicerian -"Schimbarea ag6i
de ieniceri" (p.222-226).
Vakalyi-i teba'yi kadizAde efendi - PaVania su-
pugilor lui Kadizade efendi" (p.227-235).
MadhikiyAt - "Comedii" (p.236 - 240).

Katli Karagz Mehmed page - "Uciderea lui Ka-

ragbz.Mehmed page (p.241)J

www.dacoromanica.ro
 68o

Vezir-i 'azam Siyavus masa -"Marele vizirat al

lui Siavug page (p.241).
Defterdari Mehmed masa - "Deferdariatul lui Meh-
med page (m.242).
Haydar A6zAde Mehmed masa - ..."(p.243).
Se h ul-IslAmi ' Abdurrahim efendi - "MUftia-
tul lui 'Abdurrahim efendi" (p.243).
HocazAde Mesud efendi - "..." (p.244-245).
Veka'yi-i sene seb'a ve sittin ve elf - "Eve-
nimentele anului lo674.
Suru'-i vezir-i 'azam KftrUll Mehmed masa -be-
,
mUhimmAt-i mesAlih-i devlet ve beyAn tedbirAt an destur
asAf-i mezeliyet - "Inoeputul marelui vizirat al lui
KbprUlU Mehmed page pi grija sa de cele necesare in tre-
burile impr'Aiei aga cum se cuvine (p.246).
Tebdil-i MUftU - "Schimbarea muftiului" (p.247).
Ameden-i elciyi 'Acem - "Sosirea solului per-
san sau iranian" (p.247.
. Tebdil-i defterdAr - "Schimbarea defterdarului"
(p.248).
Seyidi Ahmed pass - "..." (p.248-249).
Hediyye-i humayun - "Dar sau cadou impArgteso"
(p.25o).
Fitne-i cUviyan-i simAh tekrAr tufayan idUb
hUsn tedbirlerle cemi etlerin tefrik ye ki anin ce-
zAlari tertib olunduAldir - "RgzvrAtirea din nou a
tinerilor spahii, imprgtierea adunaturii,lor cu mAsuri
c ibzuite pi pedepsirea ruf6c6torilor"(p.250-261).
Katli geyh Ul-islAm T "Uciderea geih ul-islAm
'ului sau marelui muftiu" (p.261-264).
Salb-i Batrik - "Spinzurarea patriarhului"
(p.264).

4. = 2o oct.1656 - 8 oct.1657.

www.dacoromanica.ro
 681

Suru'-i dedArik-i sefer-i humayun ez cAnib-i

bahr ve berr ve ihrac tuA-i humayun - "Inceperea pre-
gatirii expediViei imperiale de pe mare gi usoat gi
sooaterea tuiului imperial" (p.264-265).
Nusret-i donanma-i humayun - "Victoria flotei
imperiale" (p.265-267) .
Vaka'yi-i ahvAl-i donanmayi-i hUmayun ve kuf-
fAr ve muharebe-i 'azime der cezire-i Kirid - "Descrie-
rea situatiei flotei imperiale gi a ghiaurilor gi ma-
rea bt1ie ou ghiaurii in insula Crete" (p.267-268).
Vaka'yi-i sefAin-i.CezAir - "Nenorocirea vase-
lor din insu1e"(p.26?-27o).
TebdilAt-i munasib-i ilmiyye - "SchimbAri in
posturi carturAregti" (p.27o-271).
Ihrac-i mevAcib - "Obtinerea salariilor"(p.271-
272).
'Azli Maftti BAli-zAde - "Mazilirea muftiului
BAlizade' (p.272-273).
Vaka'yi-i firAr-i Kara Mustafa pasa -"Intim-
plarea fugii lui Kara Mustafa paga" (p.273-276).
Reften-i vezir-i 'azam KbprUlU Mehmed papa be-
cAnib BoAaz. - "Plecarea marelui vizir KbprUlU Mehmed
ipaga spre Bosfor" (p.276-278).
Mukaddime-i feth U zaffer - "Inceputul ouceri-
rii gi victoriei" p.(268-269).
Muharebe-i donanmay humayun be-kUffAr hessA-
ret-i makrun - "Lupta flotei imperiale cu ghiaurii
4yenetieni) insotiti de infringers (p.279-282).
Vurud-i tinAyet ilehiyye ve mUdded-i nAkeh
zuhur-i gaibiyye - "Sosirea pe neagteptate a ajutoru-
lui lui Allah de la peire" (p.282-"e-814.
Mahzar-i sUden seca'n ve hiinerverAn be lUtuf
ve ihsAn ve mehAn sUden cebAnan ve bi-gayretAn -

Cola. 8/977 FOR.

www.dacoromanica.ro
 682

"Prezentarea celor ouragiogi pi indeminateoi, aparWa

umililor de fricosi pi fArl zel" (p.285-289).
.Ameden-i kapudan page. - "Sosirea marelui ami-
ral" (p.289).
Istirdad-i Bozca-Ada - "Luarea inapoi, reouce-
rirea insulei Tenedos" (p.289-294).
Slytiset-i Kara HUseyin,:Ade HUsayin a4 der hak
eadr'azam ve vefAti der zemAn - "Calomnierea marelui
vizir de cAtrd Kara Htisein-zAde HUseyin aga si moartea
sa in acel moment" (p.295-301).
IrsAl-i 'esker berAy istihlAs cezire-i Limni
-"Trimiterea de oaste pentru salvarea insulei Lemnos"
(p.301).
Zikri ahvA1i4i serhadd-i mansure - "Descrierea
situatiei serhatului victorios" (p.301-302).
Muharebe-i Tatar han be-Erdel T "Lupta banului
ttitar cu Ardealul sau Transilvania" (p.302-307).
VefAt-i kadi asker ImAm-zAde Mehmed efendi -
"Moartea cadiului 'asker ImAm-zade Mehmed efendi"
(p.307).
Defterdar Sari cAli efendi - "Defterdarul Sari
(Ali efendi" (p.307-313).
HikAyet - "Povestire" (p.313-315).
Mah zilhicce'nin UcUnoU sebt gUnti rikAb-i hu-
mayuna_vurud eden telhis ve kaymakanin ayni bu mehalle
tehrir olunmuFldir -"Raportul viziral sosit, simbAtA,a
treia zi a lunet zilhiice 5 gi sorierea caimaoamului ia
acelagi loc" (p.357-358).
Budun vaned, vezir Kencan pa$a Erdal bani olan
Barggay fie 'akd meclis etdikde hin mUkA1emede olan
su'al ve cevAp ve karardAde olan mevAd'dir - "Intro-
b1ri pi raspunsuri in disci4ia care a avut loo intre
valiul Budei, vizirul Ken'an paga gi principe (ban)
5. =13 sept.1697

www.dacoromanica.ro
 683

Transilvaniei 4Acatiu EarcaY" (p.358 - 361).

Vefgt-i padisgh-i Hind Hurrem sah - "Moartea
padigahului Indiei Hurrem gah" (p.361).
Veftt-i Kara-Ce1ebi-zade 'Abdul=ltalz_efeni
"Moartea lui.Kara Celebi-zdde'Abd ul-'Aziz efendi"
(p.361-363)...
Veka'yi-i sane tis'a ve eittiA ve elf, - "Eve-
nimentele anului10696 ". (p.370).
Ameden-i sadr'azam be-rikdb-i humayun ve 'cv-
det-i padisah-i 'alempengh ez-Ederhe bt-aeitgne -"So-
sirea marelui vizir la scara imparateasca si intoarce-
rea padigahului, azil ' lumii, din Adrianopol la Poar-
ta (=Istanbul)" (p.370).
Divan-i mu$av re - "Sfat in divae(p.370,373).
Ihrgc-i mevacib der sahrai-i kidhane ve na-
kli pgdi$ah-ic alempengh be-UskUdar - "Obtinerea sol-
delor lunare in cimpia Kiagithane gi mutarea padiga-
hului, azilul lumii, la UskUdar" (p.373-374)
Bakiya-i ahvgl.T4 esklya - "Sfirgitul situatiei
rebelilor" (p.374-378).
lnhizam-i serdar Ilurteza pa$a der cenk-i celgit
Abaza Hasan pasa - "Infringerea serdarului Murteza pa-
ga in razboiul cu celglii Abaza Hasan paga"(p.378-382).
Zikr-i istisgl-i egkiya - "Dascrierea saparii
radacinii rAufacatorilor" (p.382-394).
Garibe-i cacgyiRvekac_yidea - "Din eyenimentele
ciudate..." (p.395-396).
Vakacyi-i Sam - "Evenimentele din Siria sau
Damaso" (p.396-398).
Katli Deli Hasan Davi - "Uciderea lui Deli Ha-
san papa" (p.398-400).
9eyh ul-Islgm sUden Bursavi-i Mehmed efendi

6. . 9 oct.1657. 26 sept.1658.
www.dacoromanica.ro
 684

- "Numirea luk Mehmed efendi din Brusa (Bursa11) ca

1214_121:islAm eau mare muftku" (p.4o2-405)
Vaka'yk-A Misir-i Kahkre -"Evenimentele din
Cairo-Egipt" (p.4o5-407).
aialLyir:Latimmilkliti_sisita-"t`veninentele
anului 1o6)7(p.315).
112.0.hat=1-bAULTRA-Pe-canib-i Ederlle 7 "Placa- ,

rea imp4rfteascl in partea Adrianopolului"(p.315-317).

,Feth-i Cezkre-k Limnt - "Cucerirea insulek Lem
nos" (p.317-319).
Ameden-i_sodr'azaave serdar-k ekrem terpc4b-1,
`slam - "Sosirea mareluk vizir ek klustru serdar la
scare. (suite) gehin-gahului lama (snitanuluir.
(p.319-32o).
f;Aclett-ksitti - "Asprkmea lernik"(p.32o-321).

1.9.12111.7.1arvaBol4yeseari-i
Fazli pava beanib-i i*E14 - "Schimbarea vokevozilor
prii Romnegti sk,Mo1dovekt gk serdariatul Ink Fazli
paga intr-ocolo"(p.321-326).
.Tebdil-k ken4daa - "Schimbarea marelui amirel"
(p.322). .

Tebdil-k agely). dar-us-seadet "Sohimbarea ma-

relui eunuc" (p.32E).
Eati-t agayi Tenicerian - " Uoiderea agalei de
kenicerk"(p.326329).
Tebdi1-1. sadreyku - "Schimbardia calor doi kadi'
asker1" (p.329).
Maktuli-i_vall-k,Si1kstre Faz11 paea - "Uoide-
rea valiului de Sklistra Faz11 paga" (p.329-331)
Zuhur-i sefer-k Erdal - "Aparktia expeditkek in
Transilvanka"(p.331-332).
Maktuli-i 'AbdkpadahsildAr Mora - "Uckderea
lui 'Abdi paga incasator in Mors:lea" (p.332).

7.=29 sept.1658 - 17 sept.1659

www.dacoromanica.ro
 685

Fesad-i Nakkag Hasan ve maktuli-i o balz ez

ashab-i fitin - "InzvrAtirea lui Nakkag (zugraf) Hasan,
omgrirea aoeluia gi a unor provooatori de dezordine"
(p,332-334).
Nakli-i padigAh-i 'alempenah be-otaA-i hualzaa
ve sadeazamrd_prUlU Mehmed paa be sefer-i Erdal -
"Transportarea padigahului lumii cu cortul impArAteso
gi.expeditia lui rdpru1 Mehmed papa in Transilvania
(p.334-335).
Maktuli-i SiyAvug Mustafa pasa -"Uoiderea lui
Siyavug Mustafa paga" (p.335-338).
Kapudan-i adeni Deli HUseyin paga - "Instala-
rea marelui amiral DelJ HUseyin paga" (p.338-34o).
Huruc-iCe1A1i_LEseanolLyall=U121.112_9_.-
g2hbA - "Rdsooala lui Gelalii Hasan paga,valiu al ti-
nutului A16p" (p.341-352).
Zikr-i reften-i serdar-i 'azim be vilayet-i
Erdal ve feth kale-i Yanova" - "Descrierea plecdrii
marelui serdar in vilaietul Transilvania
gi cucerirea cetatii Yanova" (p.352-357),
Isizan-i GUr (E3r) bey der Atalya."Rdscoala
lui Ktir bey in AtaltYa" (p.4o7-411).
cAzimet-i padigah-i 'alempenah be-cAnib Bursa
- "Plecarea,padigahului lumii, azilul lumii, la Brusa"
(p.411-415).
Amedeni elgi-i Herne - "Sosirea solului neamt
(austriac)" (p.415).
Reften-i MUfettis (Nakkas) Ismail pasa be cl-
nib-i Anadoll - "Plegarea lui Nakkag Ismail pega spre
partea Anatoliei" (p.415-419).
Kat11 mI Nu'man efendi - "Uciderea lui amui
(sirian) Nu'man efendi" (p.419-42o).
Ak-deniz bo'jnzinda kaleler tAmir 0 unduAiidir

www.dacoromanica.ro
 686

;.."Repararea cetItilor de la intrarea (strimtoarea) in

Marea Mediterana" (p.32o-423).
Nusret-it azime-i Mehmed Gir han der muha-
rebe-i 'esker kuffAr - "Victoria mare a lui Mehmed,
Giray han in3tzbdul cu ghiaurii moscoviti" (p.423).
Ef3A_.kve_j12.gc.j12rj_.21 y,DA - "Situatia TIrii Ho-
manegti gi Moldovei" - (p.424--p29).
Veka'yi-i sene seba'in ve elf - "l&vanimentele
anului lo7o"8 (p.429).
'Avdet-i padigAh-i'alempenth ez Bxesa be-cAnib-
i Ederne - "IntorCerea padigahului, azilul lumii,din
Brusa in partea Adrianopolului"(p.42o-431).
vadls-t simaliyye - "Evenimentele de la
nord" (p.431-435).
malciagElart_Raaa - "Uciderea lui Kadri pa-
ga" (p.435).
Tenbih U tedArik-i sefer ve tevcenh der?rmen
humayun be-cAnibi Kara-Deniz - "Ingtiintarea gi pregI-
tirea pentru expeditie gi indreptarea flotei imperials
in pIrtile MIrii Negre" (p.435-436).
gamatue - "CiudAtenii, curiozitIti"(p.436-
437).
Serdari-i 'Ali page - "Serdariatul lui 'Ali pa -
ga" (p.437-438).
Muh_arebgt-iSediAhn_z_jacLaaler-imacar
- ",Luptele lui Seydi Ahmed paga cu oastea maghiar5"
(p.438-441). .

Nota la incheierea editiei gi data (p.442).

IlAve - Anexa se incheie cu "temme-i Kul
Nacima", cuprinzind conceptiile sale istorice, precum
gi micul tratat (Risale) despre "alLaari-i F.27zu11ah
efendi" - "Intimplarea ou PeyzUllah efendi" in care

8. = 18 sept.1659 - 5 sept.166o.

www.dacoromanica.ro
 687

se desoriu evenimentele istorioe de pe la finele seoo-

lului al XVII-lea pi inceputul celui urmXtor. Un boo
important in aoeastA inoheiere a lui Nacima ii ocupl
rasooala din 1793 din oauza abuzurilor marelui muftiu
Feyzullahefendi,

www.dacoromanica.ro
 688

Fragmente din Natima tarihi in transcrierea

patind duDI ed.Zuhurf Danlsms.n (vol. VI ,
fasikU119, Istanbul,1969,p.2752-2753):

Patrijin asilmasi: - Istanbultda Rum patrigi

voyvodasi
olan mlitaid, EflAk/olup Kostantin denilen murdaratfe-
sad telkin edenaslanla dolu olarak gUderdigi mektubu
tutulup hiyaneti meydana cikinoa, bu mektub kendisine
gUsternerek sorulmugtu. Verdigi oevap'da:
- Her sane sadaka almak Win bu gegit kAgit
Onderege1migtirdir, deyu ikrar ettigindentParmakkapul
da asildiael'unun kagidinda olan yazida "Mils1Umanligin
glint! tamam olmasina az birgey ka1migtir.Hiristiyan di-
nin velvolesi yine dtinyayi tutacaktir., OnagUre teddrik
de olasiz, yakinda bUtUn vilayetler, hiristiyanlarin
aline gecip hac ve can sahibleri (!Hiristiyanlar) tama-
men memleketlere sahib.olsalar gerektir...", demig.
HazelehUmallaahu ted1A...
Bundan bagka Istanbullda cikan fitnelerde ve
yanginlarda, saglam ve zinde kefereler, dolama ye fee
giyip, yeniceri kiyafetine girip yagmaaik yaptiklari
ve Ummetti Mu4p.2753-hammedie zarar verip ihAnet etti-
kleri, o siralarda cok yayi1migti. Patrik yakalaninoa,
yeri basilip, kirk elli dolama, fes ve yeniCeri UskUfU
cikip bu sUzlerin dorulugu meydana cikmig... Asli so-
rulunca, Fener kapusunu bekleyen corbacl neferlerinin-
dir, deyu suctan kurtulmak istemig1er
Kazak elciligt - Kardeg kazagi Unvaniyla meg-
hur olan azgin ve Asi taifenin Batman pldigAh katina
kUllugunu 'arz etmek Uzere elci :Ondererek, padigdh ta-
rafindan EflAk ve Bugdan voyvodalarina oldugu gibi al-
tin yaldizli Mirk, tug ve 'alem ihsan buyrulmasini rioa
eyledi (p.2758)...(Receb U1-mUreceblde)10o66;>,
1. = 25 apr. - 24 mai 1656.

www.dacoromanica.ro
 689
-s... ,

...
-
.
.
,

-,.4.y...e.e.......CAA.anwer.onclwagwespartc-jw,:az*.

t- `14?- '
"":.; 7:'"
,
7.4
v;: 7

-..:G61.=6.6.1.....6
... ...: 1--,,t1'...%.;
/
......4'...--..../., ,., .
ci,:'%;,?..". 60
,. . .
-'.. ---
....--,...,............,. J.0,,:,......
.

,
."'
i.z......
i
::;'..,11...' 1:Ar ,.: " ...:1.... 1...../iP :. '. '....;
. f,,,;-:;',.......",i.
.

4.i
.!.. er v.. , 4. .., ''... .., ,.., ....-:.', ,,,,.:,.......,;., . ,... 'of .., ,......:)...., ,
..-
6o i
jee, p4-7.4:0-4..:- /,,.....:--',41.4.44.;"
d-vo,/,..../....... '4.1 6 I, :,..
ir......t....- A . I-:
.
..":'. r.;.; ;04::_.,":1 I, .....,..,:t...t.,...',": ....-...,.....,:,;.: 4,r,......,... :
4.- ..4,,,:.,...,
...:.4 ...t ! st: i :.....1'.."....t., . l; ;I; ..M.-i'. -; Nr./:...;..
.!1..A.::# 4.4.1/ ',... .1), ...0.), .4: 1 44;...AP,../..}..e.:"./4.
Op, kW". ...4. i4., .......1 .:

al,". 6. ,', .-:.--

..r,..",.....,....:1.44., ..v....., ......,,,,....:-.......,...:..),11
Ji....:fr 41..........s.._..,th,; ,y,., ,t-,1: Li'...:4 t , , ,,,,ti,,171,:, /7.:,-; . '
,.."AL:... "/ .-5.:-.. v.& .j..4.^-;.:i ....FIJI "Y.1141111.-A:V-".t;.,-- ''..... I
1 . .....
:.....-, o- , . . . Lfr LPj, w ,i--",?. , 40- , 40 a:./ '-', L.1":"1: Af,.....4.-a. .,
. - ....
i ..:. . /v. f .....-f 4.-4 , i ..: 4.-- - ..., ,....1/ ....- t..-- ' ..: ... ; .6 ...4, i
.., V Q.:. I 0 ,I.... . h47-', t`910 67...11,..7i10 )
-r- i 446.; /,'1,1./."
..).1.-,.'' .. A114 ....A...5LS, i '4.-.1...C;
....- 44-e,......-1-,;...,;,.*,....,:*,41,1.:...1.6
V::,......3,.;,
.... 1),..'.:.4 ' -:.--;2: P',.. ..":;.414. 1..10; v.:J.:. ..;r1
.;...,/, , ..- t ?:)".....--"%reir.....0"-,' 61.-;,4,14;,:i1,A,... i
..: ,. d ot., ', ., I .?;;)-,-;lq./1!-'-kr-"i''7%.4
1. II
,1:17.4.,c." !,..;..7 :r l .m:..........m.:...elp
..:.....:- ..., ..! ,.........- ,.... .,_...--,17::' t- 1 , ;..":4" b.- .."..:),' 4./01 ,

e ...,,, 1., N.- A/ ,4..4 L.: .-- ft.:".,,i ,..:...,..;......; ...._.- .p.1 , i
1:4:,'.0../.."6.>CO3 4,0: , ......." / .14., , , km-- .1: #4..?..i.:,,:?.,-
. . 41.. ,,...- .,,.....til.z.,,..L....--...;..,,,,-.1/4.2,.1.;,. 1.,;,4.0' 4., .4.....14., '
...4./1...... .jo; ... '...t...-,) ..."1.d. C.....-?)li,....*--:.;-2)''"""'"6,
s="cmrom...amodi
Facs.XVI,1: - Prima pag.din Cronica lui Na'ima,cu miniaturi
in culori si text otoman.
Tarih-i Na'ima,ms.Bibl. Nuru'osmaniyye,Istanbul,Yeni K.no.
2710 (Eski K.no.316o),f.1 (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia,rola 58,c.2 I).

www.dacoromanica.ro
 690

Tatar lignin Erdel ile muharebesi: - Leh krali

eski Tatar Hgni ile dUgman oldugundan on sene kadar
viran ve
Uzerlerina sefer olmakla memleketleri hart-ib ve/regyasi
esir, 'askeri periggn olmakla halleri berbad ve cigeri
kanla dolmustu.
Simdi Tatar medbacetinde hgn oltn Mehmed-Giray
ile barig yapip birkac.zaman r:hat ve emniyet altinda
gUlgelenmiglerdi. Erdel krali olan Rakegi adli mel'un
Leh memleketi karilik olmakla zabtedilmesl kUgUk bir
himmet ilo mdmkUnIdUr dUgUncesiyle tek bagina kUkmUnU
gecivlbilmek igUn Isyec kralindan yard= istedi.Eflgk
va Bogdan voyvodalariyla birlegUb, hUkUmet merkezinden
altmigbin namli kiiffgr ile hareket ve Leh memleketleri
Uzerine yUrUdUgU haberi pgdiggh katina ' arzoluncaogni
bityUk Tatar hgnina, Rakoci Uzerine sefer edip mUmkUn
mertebe kulagini cekmek icUn evvelce hatt-i hUmgyan
cikmigti.
Ozel huylu hgn dahi, ikiyUzbin dUgman avlayan
Tatar askeriyle gidip Osmanli Klkesinin serhaddine
varmig idl.
Rakocil'daglari deviren sel gibi Leh Ulkesi
Uzerine skip gelUrken hAnin sayilamiyacak kadar cok
'askerle hareket ettigini heber ah.nca bulundugu nokta-
da tabu kurup.zanninca tagan Tatar denizinin bane du-
var gerdi. (Ed.cit., p.2789).
0 kendint bilmezi sehrada avare ve perigan et-
mek idUn hgn, yUzbin'den fazla 'asker ils Kalgay sul-
tani Rakogi vilgyetini yagma ve ahalisine zarar vermege
memur edip o yagmaci ,askeri Erdel memleketine havale
ve belA seli gibi akittl.
Bu isabetli tedbirden Rakoci haberdar olup mem-
leketini muhafaza kaydina dUgmekle, Leh kralligina
tecavUzden vaz gecip ve 0 ham sevdadan dimagini bogal-

www.dacoromanica.ro
 691

tip kendine saglam siginak.sandigi taburu terk ile mem-

leketini muhafaza'ya gitti. OnU ve arkasi sultan ve hAn
ile kapali, ve kurtuima imkAnt mevoit olmayip, kargi1a-
tiklavakit iki taraf laskerleri conk denizi dalga-
landi.
Muharebede Erdel'in UstUne nokta konmaz iken mu-
harebe sirasinda rezilin rezili oldulars Ok yaras1 ile
Islam taskerinden ancak doksan Tatar iilmtig iken, kafir
tarafindan enaz irmian karari kiligten gegip,yQd.iyizzdm
fazla namlilari ile yirmibini zincire vuxu1nus esir olau
--Siidailaii olan mel'un ancak UgyUz kadar klmso
ile,kurtulup geride kalani helAk, esir ve parigen oldu-
lar. Dirhem vs dinarle71 ile dolu keseler ve gegitli
mal1ar ve ufak tefek limetli geyler ile yUk111 nice
araba ve kale Oven yUzelli ladet top yUksk genii
hAn-in eline gegtikten sonra Leh 'askeri Rakogi vi1A-;
yetiti yagma ile virAn ve nice yft bayindir ve istifA-
de edilir yerleri yerlere bir et (p.2790) tigi haberi
ve Rakogi'nin en yakin akrabasi olup, Han'a UgyUzbin
kurus fideyi necat verdikleri haberi ile, muteber bir
esiri devlet katina geldi.
BUtUn herkesin kalblerinin seving ikedomesa
igUn bUyUk genlikler yapildi. Bu hizmeti kargiligi
pAni yUksek hana, kapucular kethUdAsi ile okgayici pa-
di4Ah mektubu, gAhAne hil'at, hanger ve mUcevherli
kilig ve murassa' Latin kemer Onderilip,kiymetine
Misir hazinesi geliri kargilik olabilen bir pAdigAh
otagi ile kadri yUkseltildi.
Bu Erdel muharebesi 'Aziz efendinin ve Vecihil
nin yazdigina garedir. Isa-zAde efendi ve Mehmed
Halife, tarihlerinde bu husus bu gekilde bildirmis ve .

Tatar Hanin bu seferde bir nazikce tedbiri :3eki1de yam*.

lardir:
Bundan evvel Erdel bani eird oiup,yerine Yedikulet
de unhbus olan takoci'oau GOrki adli murdara

www.dacoromanica.ro
 692

Erdel banligi ihsAn olunmugtu. Hlikamet merkezinde ltur-

dugu vakit kafasi fesAt Uzere olmak1a, mahbus oldugu
zamanda zuhura gelen havadisi ve mevout nizamlarin bo-
zulmasina ait mnimat sahibi oldugu ahVAli kefere gil-
ruhuna tafsilAtiyle aciklayip:"Al-i Osmanin 'asker ve
hazinesi ahvtaini bilUrUm. Mukavemete kudretleri yoktur,
devlet bUyUkleri ve 'esker araeinda an1agmaz1ik vardir
bu yUzden halleri aciklidir. Venedik mellunlari ile
deniz tarafindan meqgul olur iken bir da 1 radan LUcum
edelim. Istanbul'a varincaya kadar tinUmU,e gelecek ve
kargi duracak 'asker yoktur", deyip etrafinda olan ke-
fere ile birlegerek 'ahd ve misAk edip, bi1hassa EflAk
ve Bogdan voyvodalariyla s5zbiriii etmeleri kararlagt-
kindan Tatar HAni Mehmed-Giray HAni terbiyesini vermek
icUn tAyin olunmugtu. Ancak EflAk ve BoAdan voyvodalari
beraber bulunmayip yarar ve ramli boyarlarini lasker
ile gUndermig1erdi.(ed.cit.,p.2791).
Rakocitoglu, kUffAr gUruhu ile tabur kuratklari
yere iki konak yakin yere Tatar 'askeri geliuoe gUyle
bir hileye bagvurdular: -
Ktiffardan birkac dil alinmigti. Tatar laskerin-
den birkac bin yigiti Osmanli kiyafetine koyup gebeleyin
ordudan digariya g5nderdi1er ve seher vakti esirleri
UlUm meydanina getirip, soyletip katillerine bagliyacak-
lari sirada sUratle bir kac Tatar mUjdeoisi Al-i cengiz
divanina girip "HAn'im, mUjdelerolsun 1 PAdigah tare-
findan onbegbin yUkU hafif 'asker imdad g3nderi1mig.
9imdi geldiler 1", deyu haber verdiklerinde gUya tegek-
kUr yerinde esirler azad etti1er. Esirler, hanin divanin-
dan cikip, gUrUh Osmanli kiyafetinde gUrUnen 'askeri
gorfip, kendi tabu2lari tarafina can attilar.Rakocil
oglune olup biteni anlatip, "Bu kadar bin Tatar aW7e-
rinden bagka, Osmanli tarafindan dahi onbegbin lasker

www.dacoromanica.ro
 693

imdad geldi. Bu geoe veya ertesi geoe Rakoci taburunu

geoe basIglnina ugratmalari kararlagmiglar" deyu haber
verdiler. Rakogi'oglunun can bagina slgradiaakat'as-
kerine periganlik gelmesi ve islAm 'askerinin kend'
arkasina dUememesi igin bu haberi dqyurmayip:"Yak a
kalelerden birinin beyi beni davet etti. Ziyafetina
giderim I" diyerek mahrem ve gUvendiii kimselerdm
bir kag hinziri yanina allp, laskerinden ayrilarak
kagtl.
Ertesi geol. Tatar laskeri yetigip kUffara r,
agtirmadi. Kirkelli bin kadar kafiri katl, esir ve
bozguna ugrattilar.
Cogu Erdal bu harp ImAlaninda
esir ve helAk oldu. Va sevingle zafer ile Tatar 'as-
keri Allahin yardimina mazhar ve muzaffer olup geri
dUndUkieri haberi, Bozoaada'nin fethinden Unce gelmigti.
Zikr olan Erdal havadisi gelip Rakogi 'ollunun fesAdi,
EflAk ve Bogdan keferesinin ona txydugu muhakkak olup,
hudud boylarindan gelen 'arz ve mahza.A.arin do6ru1ugu
anlagilmakla, o taraflarin nizam altina alinmasi ioa-
bettil Bm husueta sedrtezAma hattl. gerif, kilic ve kaf-
tan gOnderildi. (ed.oit., p.2792).

www.dacoromanica.ro
 694

Eflgk ve BoAdan voyvodalarinin dekiistirilmesi

ve Fazli Pasa'nin o tarafa serdarliAit -

Evvelce Erdel krall olan Rakoci'oglu, hukUmet

merkezinden altmiq bin lasker ile Leh kliffari Uzerine
gittikte Tatar HAni,tarafindan bozguna ugratildigl yuka
rida yazi1mi4t1 (ed.cit.,p.28o8).
Eflak ve'Bogdan voyvodalari gUrtinuptedevleti.
'aliyye'ye boyun egmisler iken gizlice Erdel
krali ile birlegik olduklari duyulmu idi. YeryOZUnO
ve cihAni soyleyen cenAbi pAdWh hazretleri, Venedik
kAfirlerinden intikgm almak ictin hareket etmeleri ile
EflAk ve Bogdan voyvodalarinda, "imkAn nisbetinde mem
leketiniz 'askeri ile hazirlanip zaferle bitecek seferde
bulunasiz 1" deyU birka9 defa padigAh emirleri gUnderil
misti. Emellerine nail olamavan mel'unlar., hazinelerine
gUvenerek bazi zaif bahaneler esterip geciktirmeyi bil
dirir cevaplarla emre itaat etmemi4lerdi.
BUyUk Ali 'Osmanin sultanlarl, Allah .mUlkleri
ni kuvvetlendirsin zafer yeri Edirne'yi pereflendirdikler-
rinds, EflAk ve Bogdan voyvodElarl gelip kararlastiril
mi olan hediyeleri ile pAdiAhin Uzengisine yUz sUrmek
ve pftdiahin gittigi seferlerde laskerleri ile,bulunmak
eski kanun olduindan Edirne'ye davet olundular.
Dimaglarind olan fesat kararli olmakla, yine
oyalama ve bahane yoluna gidip gelmediler.HattA EflAk
voyvodasi Kostantin dedikleri Wirt "gidersem kilicim
ile giderim" deyu ayledigi sbz ve sacmaliklar gayreti
kikirtip degistirilmeleri ioap etti. Bogazda olan Fazli
paqaya Sjljstjre ve Idgbolu sancaklari verilip o tarafa
Onderilmiqti.

www.dacoromanica.ro
 695

Adi gegen mel'unlar eski ittifaklari Uzerine

tekrar birbirinden yardim isteyerek isyan gikarmaga bag-
ladiklari pAdigAh tarafindan bilinmekle, evvelA gAni
_
yUksek hAnotuz-kirkbin Tatar laskeri ile namli bir ger-
dar gUnderip Kili ve Akkerman taraflarinda durup ,A1-1 -

bUyTk fermAni_beklemeleri igUn hatti hUmAylan g6nd.rildi.

Ikinoi olarak Silistire-muhafazasindi olarl Iaz
ii pagalya serhad 'askeri ile hazir olmak ferman buyu-
rulup Rumen beylerinden birkag ladet beyler dahi adl
gegen paga tarafina gUnderildi.
PgdigAh hazretlerinin fermani Uzerine Tatar
Rftni hazretleri (ed.oit.,p.2809) otuzbin kadar Tatar
'askerine, Kalgayi Gazi-Giray serdar edip, memuriyet
yerine gUnderdi. Fazli aga dahi kendi kapusu'askeri
ile ve bUtUn Dobruca i.ade ve o taraflarda olan yeni-
geri, sipdhi, zeamet ve timar erbabitserdar ye kethUdA
yerleri (vekilleri) ve alay beyleri, vilAyet erleri
ile kaldirip, Ruscukla varip orada toplanip fermani be-
klediler. Bu sirada maoar cinsinden olan EflAk vorrodasi
Istefan ve Bogdan voyvodasi Kostantin azlolunup yerleri-
ne cih4nin siginagi tarafindan Erdel'oglu Miha/Mihne ?
adli zimmiye EflAk, ve Lika(Ghica>aili zimmiye Bogdan
voyvodaligi verilip eski usul Uzere divan-i humAyUnda
hil'at/uaUf giydirildikten sonra, gavug-ba1 olan Is-
'

mail aga,ile hUkkamet merkezlerine, makamlarina otur-

tulmak igUn gOndermiligti.
Silistre'ye girdiklerinde daha evvelki voyvo-
dalar, azledildiklerinden haberdar olup bUyUk hazirlik
ile 'asker toplayip taburlara girip cc:Inge hazir olmug-
lardi.0 sirada Tatar laskeri etraflarini yagma edip,
kargi koyanlari kilica lokma, aman dileyenleri esir
edip zincire vurdular. Bir alay kahrolmug cehennemlik
hazine ve pek gok cebhane ile taburlarinda kugatilmig
olup, intizamsiz 'asker hazirsizlik olarak Uzerlerine
0
varmaga gayret edemeyip etrafi yagma, kbyleri ve ekili

www.dacoromanica.ro
 696

tarlalarx talan, barab ve viran edip,446 kl-Sspo imyamet-

ler koparmlglardi.

Serdar Fezli paga ise, bir miktar 'asker ile

tabur azerine varip cenk etmek periganliktan bagka ne-
tice vermez deyu ayak sUrUmekte idi.

YagMacilarin yagma ve zararlarindan memleket

reayasi (ed.cit., p.281o) muztarib olup, aman ricasi 14
itaat ettiler. Taburda olanlar dahi yavag yavag periaan
olmakla dinsiz rel'unu (Rakoci) dayanamayip, waiyetleri-
yle Erdal tarafina kagti.

Yeni voyvodayi hUktimet merkezine oturtturup,

gaile bertaraf olduktan sonra Efak Uzerine gittiler.
Adl gegen voyvodanin da ettigi tedbiv, netice vermeyib
boyarlari ve reayasinln namlllarx gelip itaat edince,
kendisi malinl ehil ye AyAlini kaldampodahi Rakoci
'o(clu tarafina kagti.

EflAk voyvodasi-dahi yerine oturtulup, ikisi-

nin de gaileleri ko1871 kla bertara2 edildi. Bu ha
ber pftdigftha 'arzedilinoe, Tatar 'askeri serdari olan
kalgay Razi-Giray sultan, cihtin pftdigAhinin iltifatlna
mazhar olup, kapucular ; kethUdasi Kadri aga
ile altin zincir ve murassa hanger gUnderildi.

Bu yazilan Vecihi'nin ifgdesidir. Ama Iegt-z11-

denin mufasal olarak yaidigi budur ki..." Efak voyvo-
dam. Kostantin mel'nunu muhakkak ele geciresin" deyu
Fazli pagaya tekrar tekrar hatt-1 hUmayan gelmigti.Yeni

www.dacoromanica.ro
 697

voyvoda, iskemle agasi ile Rusoukta gelip Tatar laskeri-

nin yakina geldikleri haberi gelip, etraftan kAfirlerin
topluluguna hUcum lAzim iken Fazli paga tedbir ve ha7lr-
liktan habersiz vehimli, saf olmakla YerkUyU BUkreg bir
menzil, Tirgovigte'ye iki menzil iken pek fazla vehimli
olugundan, koIaylikla topluluklari dagilsin bahaneSini
edip agir hareket eyledi.
Kostantin dedikleri kAfir, bUtUn mallari ve
agirliklari ile macar hududuna girdikden sonra onyedi
gUnde gUclUkle dolagarak Tirgovigte'ye varip, bog buldugu
varogunu atege verdi. GUnahl soylenin boynuna...
Tabur Uzerine F=Idtrek muharebe etmeyip, Kostan-
t,

tin mal ve coluk comrs,u ile kacincayadek 'askeri oyalama

icin, aradaki tercUman kafiri aliyle gizlice ve-/ed.cit.,
p.2811/rilen yirmibin altunu kabul ed.iphiirs ve tamahkar-
ligi yUzUnden laskeri oyaladi, deyu isnad eylediler.
Tatar 'askeri kUylerini vurup kalkini esir et-
mekle adi gecen serdar (Murtaza Dees.) gecitlere adamlar
koyub yakalanmasi mumkun olan esirleri Tatarlarin elin-
den alip ige yarayanlari kendine ayirdi. Bu yUzden Ta-
tartaskeri kendine gUcenip, Kalgsy sultan ile serdar
arasina dUgmanlik dUgmUg idi.
Zeamet ve timar erbabi ve serdar yaninda olan
diger 'askerler, Haseki Ibrahim agaya pikAyet edip:"Eger
serdarimiz larzu etseydi Kostantinii ele gecirmesi katli
idi.Ihmal ile hareket edip iki gUn1iik menzili onyedi
gUnde alip mal ve egyasiyle kacmak icUn bile bile Kos-
tantine meydan verdi. Kig gUnlerinde bu kadar gUn kar
Uzerinde yatik 2ogumuz hasta ve hepimiz mihnet pek-
migiz. Her ne hal ise imdi hizmet bitti. 2ize izin
vermeyip izin akcasl ister", deyu sizlandilar Fazli pa-
p: da hasis ve alcak bir Bognak olmakla devlet tarafii-

www.dacoromanica.ro
 698

dan gelen adamin hatiri hos edilmek fevkAlede mUhim

olup, bilhassa knit hali dawisiyle bUtUn laskerin ken-
dine gUoenmis oldugunuve haklunda kUtU dUsUndUklerini
.biliyorken, ayiblarini Brtmek ilin devlet tarafina gide-
oek kimseyi memnun etmek aruri iken hasisligi yUzUnden
Haseki Ibrahim agaya riAyet etmeyip, hAtiri kirilmis
olarak gUnderdi. 0 da devlet kttlAsina gelip, 'esker
agizindan duydugu halleri pAdiah katina u1astirdt.
.Kalgay sultan dahi Kadri agaya sikAyet edip Fasli pasauln
alcakligini bildirip padiah katina 'arzetmek Uzere
tavsiye eyledi. Adi gegenler pAdisAh katima gelimoe ah-
vAlini bildirip katline sebeb olmuslardir. Netekim yeri
gelse gerektir (ed.oit., p.2812)..
Silistre vAlisi Fazli pasanxn katledilmesi:
- Evveloe anlatildigi Uzere EflAk ve Bogdan voyvodala-
nini yerlerine oturtup,eski voyvodalarl ele gecirmek ve
o memleketlere dUzen vermek Uzere serdar tAiin olunan
Fazli.pasa agir ve ihmal Uzere hareket gUoenmia idi.Ta-
tarlarin ellerinde olan esirleri aldlgi ictn ve daha
ban sebepler yUzUnden Kalgay sultan ile aralarina so-
guluk dUsmUstU.Kendine hil'at ve kilic gbtUren Haseki-
Ibrahim agaya da hizmet etmediginden o da gUnUl ednul
birakip, 'askerden isittigi kUtU hAlini tafsilltiyla
sadr'-azAma nakleyledi. (ed.cit.,p.2816)...
Ramazan ayinin basindal Edirna'ye geldigi gUn
pAdiah huzurunda clkarlldl. Padiahln dilinden yle
azarlandi: "Ben seni Ef1&k Uzerine serdar tayin
eyledim. NicUn Kostantin dedikleri kAfiri ele gecirmedia?

=10111100.

1) Evail-i ramasan 1o68 = 2-11 iunie 1658.

www.dacoromanica.ro
 699

Iki konak yeri onyedi gUnde alip'askeri cenkten men'

ve lupin siddeti istirarabi ile azab cektirdin.Zahiren
Kostantini mal ve adamlariyle kacsin deyu firsatx yen-
din. Ben seni adam sanurdum. Meger sen maLannes imigsinl
Islam 'asieri Tunayi buz UstUnden gecince Ruscuk kadisi
bir keyif eha adam imip; uykuda buluiiWiodavul gUrUltUsUn-
den uyaninca Beni Gecirmek icirmek icUn beygirine binip
koparak buz Uzerinden kart:A yakaya gecer Bre mel'unl
Sen serdar olaiin, utanmadan bir kayiga ipler baglayip,
uzerifte binUp kayib. buz Uzerinden ipler i1matt&EUp
Uy1e gecmissin I Matt bapinda turna7telli/ile dUlben-
din, kayiga binerken bcnindan dUsmUp MUsahib aga1a-
rim vak'asinda zorba1a-i casula sokup yakinlarima ihanet
etmegi bilUrstin. Ugur-u humayunumda hizmete gelince bbyle
hareket edersin I Senin gibi gayretsizin vUcudundan
yoklamasi daha iyidir. Cellat II deyu buyurduklarindan
cellat hazir imis...Ge1Up hetan o dakikada padipahin
hUzurunda kellesini topraga dUpUrdU.
Saadetla alemin sihnagi padipah hazretleri
bUyUk dedeleri gibi bUtUn per'i ve Urft ip1eri, devlet
vUke1asi kullarina biraktiklari vakit, kul hakkini haket-
mate cok dik (ed.cit., p.2817) katli olduklarindan
kalkin dava ve kavgalarin kafes arkasindan bizzat dinle-
mek ve hareketlerinden bilgi edinmek icUn, fermani hU-
L.ayun1arly1e Edirne sarayinda olan divanhaneye bakan bir
kUpk yaptirip, penceresine kafes konuldu.
Erdel seferinin ilkisi: Evvelce Eflak ve Bogdan
voyvodalari rehberi zafer olan sefere gagrildiklari va-
kit Erdel beyi olan Rakocitogluna da padiOh emri gun-
deri1miati. Adi gegen hUkamet mUstakil krallik olup,me-
kani -cennet olsun, merhum Kanuni sultan SUleyman Han Bu-
din kalesini fethedip Nemge ve Alman memleketlerini vi-

www.dacoromanica.ro
 700

ran ve yagma ettikleri Vakit o memleketler dahi itaat

edUb, beyleri Devlet-i Osmaniyeoe tAyin olunmak Uzere
haraca baglanmislardi. BU gUne kadar sene'de onbin altun
harao ile vezirlere ve devlet erkAnina, eski usul Uzere
her sene hediyeler gonderirlerdi. EflAk ve Bogdan voyvo-
dalari gibi biri UlUno;.kanunla:i Uzere yerine gegeoek
kimse Istanbul'a basvurup, hillat, sorgug ve yenigeri
ocagi tarafindan UskUf verilip, devlet tarafindan bir
kcpuou-ba41, (iskemle akias1) adlyle gUnderilip hUkUmet
merkezine oturtulurdu. podi hlkim olan Rakooi'oglu
merhum sultan Ibrahim 114n hazretler inin saltanat devir-
lerinde tAyin olunub bu gUne kadar hUkamet basanda idi.
Dogusunda olan hiyhet geregince dimagi fesaddevolmakla
bundan evvel kendisi Leh kralllgi sevdtsina dusubtoglunu
Erdel hAkimi yaparak Uzere Isveg, EflAk ve BogdanIdan
yardim isteyerek fazla mikdarda 'esker toplayip. Leh
memleketi Uzerine yUrUmUstU. Leh krall, pAdiSahta yar-
dim istemekle Kirim IAA musallat edilUp adi gegen mel'
una (Rakoci'ofauna) geregi gibi terbiye verildigi yukarr-
da anlatilmisti. rine uslanmayip gelen emirlere boyun
egmeyip zaif.bzUrler bildirerek bAtil oevablar gbAder-
migti.
KavitwEatk ve Bogdan voyvodalari ana srginmislar-
di (ed.cit.,p.2818).
"EflAk ve Bogdan voyvodalarini pAdisAh katina gUn-
derip kendin dahi haUmetini yenilemek igUn pAdisAh kat).-
na yUz sUresin I", deyu UgUncti defa gUnderilen pAni yUk-
sek fermAna da kulak asmadigindan, Venedik seferi geri
birakilip, EflAk ve Bogdan ahvAline kuvvet verildi
ve Rakooilogluna terbiye verip intikAm almak igUn sefe-
re karar verilip 1o68 senesi recebinin onunou gUnd ki

www.dacoromanica.ro
 701

abArek ilkbahar idi, dUnyayi saran otag,Edirne sahrasi-

na kuruldu (ed.cit.,p.2819).

Alemin siginagi PAdigAhin otagi hUmAyana nakli

ve ead.eazAm KoprU1U-Mehmed pager= Erdel seferi
serdarbli:

Ramazan ayinin yirmiikinci gUnU mehabet1U Alemin

81g2ndlg1 gAh hazretleri Edirne sarayindan hareket buyu-
rup, Edirne sahrasinda hazir1anmig bulunan yUksek otaga
peref verdiler. Ve sadr'azAm K5prU1U-Mehmed pagayi'aske-
re serdar tAyin edUb bagina iki kit'a muras've mUcevher
sorguclar koyub, beline bir murassa' liiig kugatip, ve
BUB-1U hil'at ile samur kUrk giydirdi.
BUtUn sefere memur olan kullarina da eski kanun
Uzere hil'atlar giydirUb pek cok hayir dua ettiler.Kubhe
vezirlerinden Kenan paga rikAbi hUmAyan kaymakamlillna
tAyin olunup kUrklU hil'at giydirildi...(ed.cit.,p.2822)

SadrlazAmin (KprUlU'nUn) Erdel vijAyetine ptdii

ve Yanova kaleeinin fethi:
Evvelce yazildigi Uzere 1o68 senesi remazaninin
yirmi-ikinci gUnU (M.1658 haziran ayi) veziri'Azam Is-
lam 'askeri ile Ederne'den kalkip Erdel Uzerine gitmisti.
ni yUksek Tatar HAnina, Tatar ve Kazak 'askeriyle acele
hareket ederek Erdel Uzerine yUrUmekte sUrat Osterme-
leri icUn evvelce hatt-i hUmAyan gUnderilmisti.
Serdari ekrem konaklayarak Belgrad'a girip Budin
muhafIzi Kenan page bUtUn serhad'askeriyle ve Siliire
beylerbeyisi Kadri paga kendi eyAleti ve Dobruoa levend-
leriyle ve Tatar (ed.cit.p.2859) hani dahi say; Ta-
tar 'askeryle ve Leh krall tarafindan onikibinden fazla
sadr'azAmla beraber idiler.

Cda. 077 Foe 36

www.dacoromanica.ro
 7o2

Filibe'de bayramsnamazi kilinip Erdel'e dogru ha-

reket ettiler. Rehberi zafer olan 'esker ile dtisman sini-
rine ula*ip orada akmakta olan- adli nehir tizeri-
ne yeniden k5prU yapilip deniz gibi gUriittilil, kararsiz
sel gibi 'esker o kUprUden gecip dtisman memleketine
girdiler. Orada olan ve kliffAr memleketinin kilidi olan
Yanova ari kale kit merhum sultan SUleyman.HAn Nemee
ve Alaman seferlerine gitigi vakit Osmall Unesi icine
alinmis idi. Ve sultan Mehmed devrinde meydana gelen
macar seferleri gUrtiltUstinde bi mUnAsebetle kAfirler
eline d110.1p serhad beylerinin ihmAli AzUnden bu zamana
kadar ka1mif;t1.
'0 kalenin fethi ve tahkim edilmesi en mlihim olma-
Ptrafina konulup ve etrafi yagmaya memur edilen bey-
lerbeyiler derhal varovi atee verip, kaleden baska big-
bir eyden eser birakmadilar. Din akmanlari kaleye ka-
pnip harbe hazirlanmislardl. 0 gece yenigerilerin me-
trise girmesi fermAn olundu. Geoe yarisina kadar met
risler alinip herkes gediginde hazir olduktan sonre du-
vnra yikan, ejder suratli toplar ve ytirlimefe elverili
olan yerlere tUfenkciler konulup firdolayi her tat/motto=
kucatildk. Sabahleyin kahrolan dtisman, her taraftan deniz
gioi' askerle kusadildlgini gUrlinCe korkularintdan ken.-
dilerinden gecip kurtulus alanira ulavabilmek ictin tes-
lin olmaktan bakacare bolamadlklarindan amen ricasiyla
birka9 namlilarini enderdiler.
"Afv, zaferin zekltidar" anlami lizere varakli
sadr'azrm tarafindan ricalari kabul olunarak o gau alwn-
ma kadar cikmak vartlyle AmAn verildi.
Zilkade ayinin birinoi gUnti ki, metrise girilip,
ortesig slinti kale zabtedildikten sonra dUman memleke-
tini yagma ictin 'esker slniflarina izin verilip gUrUh
gUrUh o mokruh firkaya (ed.oit.tp.284o) gUnderildi.Ta-

www.dacoromanica.ro
 703

tar HAni ise evveloe cikan ganli ferman Uzere ikiyUzbin-

den fazla Tatar TO Kazak 'askeriyle dUgman sinlrina
girince, ugradiklari yerleri ya*la ve ahalisinin kimini
esir ve kimini cansiz ederek, adi gecen mel'unun hU101-
met merkezi olan Belgrad denilen gehire ulagtiklari gibi
kazak laskeri top ve tUfenge bakmayip derhal kalenin al-
tine girdiler. Muharebe_Uc-dUrt seat sUrmeden merdiven
ile hisarin tepesine glkip gehrin kapularini agtiklari
vakit, yagmaya ham, olan Tatar laskeri kaleye girip
gehirin altini UstUnU ledge kUge yagMa ve emsglslz dere-
cede klymetli egya alarak zenginlest,iler .

Dinsiz mel'un Rakocilaglu, 0 tareflarda duramayip

NemehUduduna yakin,saglam bir kaleye kadar kagmieti.
lAkerlerinden kalanlari da serdarlari olmedigindan dayer
namayip gecilmesi gllc ormenlare siginmak icUn kactilar.
Adi gecen memleketleri, sipAhl ve serdarlari olma-
makla, ig ehli 'esker ve dUgman avlayen Tatar hic kor-
kusuz yagma ve berbad edip cogunu kilics lokma ve coluk
, 9ocuklarini esir etmeleriyle relyAdan olanlar Laskerin
teovUiunden mUzdarip olup, itaat vo boyun egip giderek
amen ricasyle haktan yardim even orduya girdiklerinden,
ricalari kabul olunup,-yegmaci 'esker mentolundu.
Erdal beyzadelerinden evveloe Rakoci-oaunun defter-
darllgi hizmetinde olan "Borckay,Akog.Bark Czar adli
beyzade Erdel hAkimi tyin olundu. Devleti 'IDsmaniyeye
her sene veregeldikleri onbegbin altun haraclarina yirmi-
begbin altin daha eklenerek kirkbin altuna cikarildi_.
Kendisine hUkUmet reisligi verilmesine kargilik daha
pAdigAh katina yalnizibu sone bin kese gUndermegi kabul
ettikten sonra zilhicce ayinin onbeginci gUnU hil'at ve
topuz latfedilip, Tamegvar vAlisi olan orada oturmak Uze-
re Egri eyttletinden 'azledilen Gengizade 'Ali papaya
ziniocenin cabirinci gUnU verildi.

www.dacoromanica.ro
 7o4

Adi gecen mel'unun - Rakoci-uglunun-kapandigi kale

Uzerine varilh;aua karar veri1migt1. Fakat pgdiggh tara-
findan .(ed.clt., p.2841) acele davet hatt-i 9erif11 ile
hasek1 aga, kalenin muhasarasina baglandiAl siracla gel-
migti. Sadr'azAm bunu gizleyip, geri 9ag1rma haberin1
duyurmamigti. Yanova fethi nasib olduktan eonra

pgdigghin davetine uyarak celg11 gallesini defletmek

19Un mecburen Edirne'ye danmek loabetti.
RAkoci-oglu 1g1 19Un o hudud boyunda eglenmek mthn-
kiinolmemakla Budin valiai olan Kenan pagayi eerhad taa-
kerlyle Yanova muhafazasina birakti. 0 memleketlerin
dUzeltmesine alt igler1 adi gegen Kaman pagaya devr etti.
Sadr'azgm (KUprUlU) Islam 'askeri ile Edirne tara-
fmna gitmege karar verip Yanova kelesinin fethi mljdesi-
n1 Istanbul'a OtUrmege telhisa1 Mustafa agayi memur
etti. Yirm1 gUne kadar pgdigahin ayagina yUz aUrmege
acele olunup keramet1U pgdiggh asla kederlenmeein Oeyu
davet hatt-1 gerifin'in cevablni yaadi ye hasek1 agayi
Telhiscl-Mustafa aganin yanina kogup pgdiegh katine gx
derd1...
Serdari'Azam tarafindan Erdal memleketleri alw411
icUn akillilardan bir zihni agak istiyar
dostumuz nakleder ki: (ed.cit.P.2842)...
Zilhicce a mran UcUncU cumartesi 0.nU PAdisgh ka-
tina gelen telhis ve kAgidma synl b_vrayajazIlmu-'
lar:-
Bundan evvel Erdal vilgyetininUc millet gygni ta-
rafindan vekilleri ile memleket vekili Ban-1 alan (Barg-
kay) edli kgfir gelUb, ordu-yu hUmAyUna ulagmakla igle-
rin mUzakeresi Budin muhafizi Kenan pagaya havale alunup
ilk mecliste iki tarftan sual ve cevab club andan samra
birka9 defa meclis toplandi. Erdal hUkmeti, Rakoaitoglu

www.dacoromanica.ro
 705

dedikleri hainin Uzerinden alindi. BUtUn vezirler,bey-

lerbeyler, beyler, yengeri ocagi, alti b3lUk halki ve
hudud boyunun yUksegi algagi shy/11 bilir ihtiyar edam-
lariyle megveret olanup Barkgayi'nin akt1 ve fikri be-
genildiginden ba$ka, her sene verilen onbigbin altun
haraca senelik yirmibegbin altun daha zammolunup her
sene kirkbin altun harap vermegi taahhUd etti. Bu se-
fere de kendileri sebeb olmakla yapilan masraf karsiltgi
olarak devlet hazinesine bu seneye mahsur olmak Uzere
bin kese akga vermegi taahhUd edUb, evvelce Tamisvar
vAlileri tarafindan zabtolunub her sene haremeyn fuka-
rasina Ugbin besyUz altun alnirken, zorbalikla zabtetti-
kleri Sebes ve Logos adli iki kaleyi ve iginde olan top-
lan ve cebhanesiyle, bUtUn etrafinda olan kbyleri ile
geri verip, serhad kbylerinden gidip Erdel'e tabi olmug
nekadar reayA var ise hepsini geriye vermek Uzere ahd
ve gart edUb, o toplantida herkesin ittifakiyle Erdel
hUkametine kaftan giydirilmisti.
"Budin,valisi veztr Kenan pasa, Erdel ban-1 plan
(Batkgay) ile toplandikta konusma sirasinda olan
soru ve cevap VE, karartastirilan maddelerdir"
Fvvelat Varat kalesi bosaltilip pAdipAh tarafi-
na teslim olunmak Zee, Lugo's, Firenc yerleri dahi 'Os-
manli Ulkesine (ed.cit.lp.2844) eklenip o tarftan hudud
kesilmek padisahin 'arzusudur. Bu is bUyle olmak gerek-
tir, deyu hitab olundukta verdikleri cevabda:
Emir, fermAn sahibinindir. Erdel memleketi hepsi
pevketlft, azamet1U, Alemin siginagi pAdipAh hazretleri-
nindir. ReAyasi harac venial reAyAdir, bir eli oagli
kullariyiz. Fakat merhum sultan Stileyman HAn hazretleri-
nin zamani periflerinde Erdel fukarasina Latuf ve ihsan
buyurulan ahidnAmede "bundan sonra Erdel vilAyetinden
kale ve toprak istenilince" deyu kavi (73z) ve karar

www.dacoromanica.ro
 7o6

olundugu yazilidir. Bu gUne gelinceye kadar bu sekilde

bir sey teklif olunmadiktan baska Sebes ve Lugog reAYA-
sindan Medine-i mUnevvere igUn her sene Ugbin besyliz
altun alinub pgdisah hazinesine Onderile-geldigi dev-
let vUkelgsinin malftmudur. Bu kaleler ve toprak igUn
yerden gbge kadar rica ye minnet ederiz ki bu kallarina
merhAmet buyurulup kaadir olmadigimizdan dolayi teklif
olunmaya...yUnkU verirsek de, genre cevAp veremiyeeek
sekilde hate etmis oluruz. Adi gegen kale ve toprak ve-
rildigi takdirde Rakoci-oglu hain ve etrafimazda elan
bUtUn hiristiyan milletleri Uzerimize hUcum ederler
Umariz ki devletla ve seadetlil sadrlazAm ve serdari ekrem
hazretleri bu hususlarda merhamet buyurup bu istenilen-
ler karsiliginda kudretimizin y9teceg1 kadar haraci ar-
t',.rarak iq g5relim. Pgdigghimizin fermgni gere gince
gOmlegimize varincaya kadar verip devlet hazinesine yar-
dim icUn elimizden geleni yapariz. Bu hususta yUksek
fermAnlarini bekleriz deymcovdaverdiler.
Ikinci madde: Yanova kalesine eskiden beri tgbl
olup, devlet defterhanesinde yazill clan kUylerin zapti,
bundad sonra devleti Aliyyeee lgzimdir. Bu hususts ee-
vabiniz nedir 7 denildikte, (ed.cit.p.2845).Bu hususta
zerre kadar muhalefetimiz yoktur. Yanova kalesi eskiden
beri sevketla ve azemetla pAdisAhimlzin mires olarak
gelen mUlkUdUr. ReAygsinda dahi hig bir iliskimiz yok-
tur. Ancak ricamiz budur ki defterhAne-i Amirede yaslli
olan eski hudud esas alinip, fazla tea-Wiz olunsaya izia
verilmeye... %.eyt1 cevab verdiler.
UgUncU maade: - Yanova kalesinin Solin sawagin-
'a eski gUnlerden beri yazill zegmet, timer ve evkafa
kayitli kylerin cou itnat etmemekle, evvelce oldugu
gibi bu tarafa itaat etmelerinin temini pAdisAhlmizam

www.dacoromanica.ro
 7o7

'arzusudur. Bu hususta cevabiniz nedir ? denilince.

Bu hususta dahi zerre kadar pAdigthin arzusuna
kargi sUzUmUz yoktur. Nihayet bu kOylerin hepsi Haydo-
gak taifesindedir. Erdel'de daimi ihtilAl ve fesad aka-
ran bunlardir. Bundan sonra saedetla pAdigth hazretleri-
nin devletlerine icten ve OhUlden itcat edipi adi gecen
kUyleri sahiblerine zaptettirsiinler, deyu elks tenbih
eider ve nasihat mektuplari endeririz. SUzUmUze uyub
pAdigthin arzusuna gUre hareket ederlerse, devlet ken-
dilerinindir ve 111A bundan sonra pAdisAh fermtnina kargi
hareket edUb nasihat kabul etmezler ise vebAlleri kend1
boyunlarina.... Biz dahi onlardan yllz cevirip, emre itaat
etmediklerini devleti Aliyye katina 'arzederiz. Artik
pAdigth gayreti neyi icab.ederse apila...
dUnUyadaR UrancU.madde: Rakoci-oglu dinsizin vilcudunu
ikaldirmak ptdigthin iarzusudur. Bu igi bavirmaga araniz-
da,kim muktedirdir ? diye sorulumea ads gecen Ban (Bark-
987) g
Padigthin zamaninda bu ii gUrmege benden bagke
kimse muktedir degildir. Erdel hUkameti bu kullarsna
lAyik gUrUlUp, memleket bUyUklerinin ittifaklyle iheAn
buyurulursa ingaallah Rakoci-oglunun vUcududa ortadcn
kaldirmagi Uzerime lair= ! deyUb, yaninda clan tic mil-
let bayUkleride "bu gekilde yapabilir, elinden gelUr"
deyu sUzUnU dogruladilar. (ed.cit., p.2846).
Besinci madde: - Bu sefer ictin gevket1U ve 'aza-
metla padisthimiz hazretlerinin hazinelerinden pek cok
masraf oldugunu biliriz.Hep sizin ytiztintlzden masraf ol-
makla yine aizlere Udetilmesi ldzim Gelmigtir. Bu husug-
ta ceyabniz nedir ? deyu hitab edince: Emir ye feren
saadetni sadr'aztm hazretlerindir.nkaek fermanlarl her
ne olursa elimizden geldigi kadar hizmet ederiz:Ve bun-
dan ka9masiz. Ye her halde merhametleri rica olunurodayu
cevap verdiler.

www.dacoromanica.ro
 7o8

Bu anlatilan ahvgl, pgdiggh katinas'arzolunarak

tamami pgdigghin manmu ollu. Fakat Anadolu'da cikan
oelgli egkiyasinin feBadlari gittikce artmakta olup
muhakkak Burette haklarindan gelinmek cok mUhim olma
kla, etihden sonra sadrtazgm hazretlerinin,o taraflar
da :)eklemesine Mum Ortilmeyip alelgcele pgdigghin
yanina dUnmesi icUn hatthumgyan genderilmigti (ed.cit.,
p,2847).

www.dacoromanica.ro
 709

Veka sene tis'a ve sittin ve elf (1o69 M. =

1658 sept. 29)

Sadr'azAm padigfthin rikAblna gelli ve Alemin

siRinaf41 adigAhin Edirne'den Istenbul'a dUnUA:-
Evveloe anlatigimiz gibi sadr'azba geri cagir-
maki0Un hatt-i hUmAyan gUnderilmigti. PAdigAhin Istan-
bul'a dUnUgU kararlagtirilmig oimakla, muharrem ayinln
UgUncli gUnU igik Gegen t(4; cikip, beginci pergenbe gUnL
otagi hUmAylan (Solakgegmesi) yakinina kuruldu.
SadrtazAm da, pAdigAhin fermAni gereamce Yanr
va fethinden sonra o taraliarda durmayip, agirligi ge-
riden gelmek Uzere kendisi, UstUn gelen 'esker ile,
sUr'atle rikAbi hUmAyana dUnUp ve Yanova altindan yir-
minci gUnde gelip, muharrem ayinin UndbrdUncU gUnU
Edirnelye girdi ve pAdigghin etegini Upmek Terefine rnaJ
zar oldu. Samur kUrklU hil'at ile pAdigAh tarafindan
iltifat edildi.
--Ertesi gUnki, muharrem ayinin onbeginci pazar
gUnU'dUr, acaib alaylar tertib olunup gevketla pAdigAh
hazretlerit azavet ve,gan ile muhtegem otalarina indi-
ler (ed.cit., p.2854)...
Nemge elgisinin geligi:- Zilkadenin yirmillcUcU
Bali gUnUnde otagi hUmayunda divan olup, Nemge kralinda.a
gelen,elgi hediyeleri ve mektubu ile yUksek tahta yUz
sUrdU. Sonra mektubu terans ve hUlgs o1undn. Eski KO,
del hAkimi olup isyan eden Rakoci'oglu dedikleri igUn
gefaat ettigini bildirmig. Bu gefaat din ve devlete
nyik OrU1meyip gevket111, mehabetla Alemin s3ii.n41

www.dacoromanica.ro
 710

pAdigAh hazretleri, gefaat mektubunu kabul etmeyip:"9a-

saran Jaksadi, elbette aramizda akdedilmie olan bariga
riayet ise o dinsizi ele gecirip devlet katiniza gln-
derstin I", deyu hakli cevap verip, elciye ayrilmasi ictin
izin verildi. Erdel vilAyetine tekrar safer o1anmak ivtin
tearik gBrUlmesi Win pAdigAhin fermAni cikti (ed.eit.,
vol.VI, fasikill 2o, 1969, p.2897-2898)...
Moskov hAfiri 'askerisle yavaan AubarebeAttillett-
med-Giray Hani'inARMit - Osmanli devletinde en eene-
den fazla zamandanberi Venedik kfiri derdi bertaraf
edilemediginden baka Aftadola'da CelAliler, bazan maha-
rebe seferi sebebiyle IslAm laskerinin kimi adalarda,
kimin yalilarin muhafazasinda olup, bircok kaleler hu-
dud boylarinda muhAsara ve begugmak ile ugragip perigan
edilmigti. Osmanli kuvvetlerinin bir yere toplanmalari
kolay olmadigi dUgUnceslyle Moskov krali (tamitrPattlr)
deyu bir taraftan sayisiz 'esker gikararak, mem1eket1eri
tahrip ederek ebediyete kadar yagayaoak olan Oenanli dev-
letine periganlik telAgi vermek sevdasina dligmligtU. Iki
seneden fazla 'esker toplamak we muharebeye lUzumli gey-
leri tedPrik etmege caligip (el'kUfrti ini11,jn vA4dett14)
anlaminca Macar, EflAk ve Bogdan voyvodalarinin eereem-
liklerinden tamamen,sabri ttikenice harekete gecti (ed.
att., p.29o5-2906)...
EflAk ve BoAan ahvAli:- Bandon evvel Badin vA-
lisi Mira - Konen page. ve Silistre beylerbeyi Uon-Are-
lan papa Erdel vilAyetine tAyin olunan yeni beyin emri-
ni kuvvetlendirmek icin Erdel semtinde kalmiglarda.EflAk
voyvodasi Mihnea, vilAyetine gitmek icin Kenan paWdan
izin almaga lUzum Ormemigti 4 recte:Ormtiptil I) Izin
aldiktan sonra vedA sirasinda Can-Arslan paca Mihnea
'nin edgstine bir tekme varap huzurunda arkasi UstU yikar
ve: "Bre mel'un I Ben Silistire vAlisi olam...Ayrilmak

www.dacoromanica.ro
 711

icUn benden izim almaga tenezzUl etmezsin !" deyu azar-

lar ve tahkir eder. Mihnea sierefi kirilmig olarak gikip:
"Ahdim olsun, bu ihaneti komam, tekme vurmak nice aux
Oran 1" deyu 1af1ar1a Erdel vilayetine gitmig idi..-
(ed.oit., p.2911).
Sonra Can-Arslan page da, Kenan paga tarafindan
memuriyetine gitmege izinli olup Eflak vilAyetine girin-
ce Mihnea yalan hulDs ve muhabbet merasimi eaterip,isy-
an etti ve EflAklilarla birlikte Can-Arelan paga care-
siz kacip, bin zahmet ile Zigtovi kargisindan.Tuna'yi
gelti ve olup biteni devlet katina larzeylediaiNileOellace
macarlardan yardim istemekle pek cok adam topladiNitk
voyvodasi iken kacan Kostantin de, Rakoci'oglunun imdadi
ile gelip Bogdan'i zorbalikla zaptetti.Bylece o hudut
boylarinin nizami bozulup perigan oldu ve bu haberler
Istanbul'a geldi.
Bundan evvel bi1diidii gibi veziri'azam Kbpr11-
1U Mehmed page Yanoveyi fethedip, isyan edip kacan Er-
del krali Rakoniloglunun yerine Barkgay denilen kafiri
Osmanli devleti tarafindan Erdel krali tayin etmigti
(ed.cit., p.2912).
Veka'yi-i sene seb'in ve elf (1o7o M. = 1659
sept.18)...
Alemin 81l1ndA1 padigahin Edirne'den Bursa ta-
rafina hareketi3-
... (p.2913) ... CUmadi el-Ahirenin onuncu cuma
gllande kW& ikinci mirahor Mustafa agaya Silistire
eyAleti ihsan olunup, padigah huzurunda temiz hil'at
giydirilerek padigahin i1tiftna mazhar oldu...
9ima1 olaylari: Alemin siginagi padigah hazret-
leri Bursa'dan Edirne'ye geldiklerinde gimal memleket-
lerinde olan ihtilAlin def'i ve kaldirilmasi tecraiki
hususunda sadrlazam hazretlerine tenbillbuynrmalarlyla

www.dacoromanica.ro
 712

mUpavereden sonra Bosna vAlisi Seydi Ahmed papa Budin,

eyAletine nakl ve Yanova muhafazasina tAyin olunmuptu.
Sind' Berkgay-i Erdelte getirip Erdel banligina ona
zaptettirip Rakoci'oglu dedikleri hainin fesadini def'
etmek.ipi, Seydi-Ahmed papaya verilip pAdipAh emri en-
derildi (ed.cit., p.2914).
EflAk ve Bogdan voyvodalarinin Uzerlerine rUz.-
gAr sUratli Tatarlarin c;i5nderi1mesi mUnAsip gUrUmekle,
pAni bUyUk han tarafina pAdipAh pAh hUkmU, kilig ve
hil'at gUnderildi. Ilbasan sancagina mutaserrif olan
Ahmed bey ki, evvelce EflAk ve Bogdan muharebelerinde
yararliklari g3rU1mekle4 hizmeti karodiginda adi gegen
live kendisine veri1mipti. Bin nefer Rumeli yigiti ile
Silistre'de, Tatar'askerinin geliaimi bekleyip, birlikte
din dUpmanlarini tArUmar edipt pAdipAhin 'arzusuna gUre
bir hizmet yapmaga kudretini sarfetmesi tenbih olunarak
adi gegen hududa gUnderilmipti.
Gegen senelde, Osmanli devleti tarafindan Bog-
danta hAkim tAyin olunan Kiko (Ghika) ki, Kostantin
istilA ettigi vakit kagip Edirne'ye ge1mipti, EflAk voy-
vodaligi ona verilip, Bogdan hUkameti de, evvelce bu
vilAyete yirmi aenedenberi hAkim olup, pimdi YedSmaede
mahbus olan Kupol <rectet Lupul> voyvodanin og1um;
verilip gUnderildi.
BunlLr ulaptiklari sirada pAdipAh fermAni Uze-
rine pAni yUksek hAnin Kalgay olan Gazi-Giray, ellibin
kadar 'esker ile yakina gelmipti. Kazaklar ve Lehliler
de imdat olarak bir miktarlasker gUnderip, Tatar clasks-
rine katildilar. Yerebatan ktifir1er dahi (a2) denilen
chirin UnUnde yedi 'adet tabur kurup, diger cenkcilerden
baOca onUcbin k,dar tUfenkendazlarini tabura koyub,oni-
ki 'adet tor1arini Unlerine koydular. BUy1eoe harbe
iziruLflular idi. Yeni voyvoda Lupul'un og1una (Ghika

www.dacoromanica.ro
 713

olaoak)4(- recta: tefan>yilgyet ahalisinden nihayetsiz

reaya ve 'asker gelip itaat ettiler. Taburlarin def'edii-
mesi da4lia1tip, Islam 'askerinin itifakiyle Leh ye Ka-
zak 'askerini ileri yUrUtUp1kendile4 de arkalarindan
tabur Uzerine yUrUdUler. Varip karpilagtiklarindan har-
be baglayip derhal ileride plan Leh ye Kazak 'askerinin
cogunu helAk edip Peripan ettiler. Diger 'askerle Uze-
rine hUoum ettiklerinde, taburda bulunan mel'unlar ile
mixpmak zor olmakla taburdan y1r1p meydana glkarmak
icUn Islam 'askeri bozulmug gibi gUrUndU,Ve harb meydan-
dan eShraya dogru gekildl. Kgfirler (ed.cit11p.2915)
de arkalarina.dUgmeyip taburlarina dUndligUnden D gUn
cenkten el gektiler. Sabahleyin yine her taraftan Uzer-
lerine *varilinca mel'un mUgrikler, top ye tUfenk ile
cenk meydanini Tatarlarla dar edUb yanlgdna yaklagtirma-
1

dilar. 0 gUn de bu hal Uzers gecUp UcUncU gUn sabehin

erken saatinde her taraftan harbe tekrar baplandi.Yere
batasi kUffgr cense iyice kiziginca, Islgm 'askeri de
maglap olmus gibi gUrUnerek geriye gittiler. Yerleri
cehennem olasi kUffgr bu kere hUcum ile yUrUyUp tabur
larindan ciktilar.,IslAm 'askeri de hiyle ile bunlari
peripan edip hemen oradan yell agasi alon Mehmed bey
kendine tgbi olan Ucbin kadar yigitler ile harb meyda-
nina yalan plan dagin bir tarafina yUrUyUp, Rumeli taa-
keri de Ahmed beyle bir bapka tarafa gittiler.
Tatar laskeri serdari plan namli Gazi-Giray dal
'askerin geride kalani ile, peripan plmug gibi sahraya
dogru yola dUgUnce kUtU fikirl r dUgmanlar da,Islgm
'askerlerinin tammen maglup olduklarini zannedipldagi-
nik laskeri aylamak seydasiyle firka firka arkalarindan
segirettiler. Bu suretle dagilip sayira.. ye daglaracLptU-
lerinde gaza ye harb meydaninin yiitier anUp din dUp-
manlarinin Uzerlerine

www.dacoromanica.ro
 714

kan Men kiliglarini havale edip her taraftan kizgin

arslan gibi yUrUdUler. KIAU hareketli dUgmanler, bir
ands kahredilipt ayaklar altina alinip sabre ve daglar
legleriyle doldu. Cenabi Rakkan yardim ile hUket aAhir
olmakla din dUgmanlari maglelp ve kahredilmig ve Islam
gazileri muzaffer ve Allahin yardimina mazhar olmug ol
dular.
Rezil olan voyvoda as ki4lerle EflAk terafina
, kacip arkalarIndan giden 'esker yetigtiklerinde amAn
vermeyili kalagtan gecirdiler. Islam sipAhileri hesapsiz
ganimet ile memnun olup, yeni voyvodayit Menet merke
zine oturttular.
Bir iki gUn eglendikten sonre EflAk voyvodasana
da ye (ed.oit., p.2916) - rine otturtmak igUn o tarafa
gittiler. Isyan eden EflAk voyvodasi Mihnea dedikleri
mUfsid kit gengliginde Ahiska fAtihi KocaKenan paganin
yirmi seneden fazla igJgianlari araL,Inda terbiye olmug
yakigikla, tAze gehrili bir genc idi. Samur kalpak ve
MUslUmanlar gibi elbise lie sUs1U, nAn vs nimete bogulmug
olup, arabca, farsga tUrkge kitaplar okuyup yazip, biraz
sonra MUslUman olurum derdi. Merhum sultan Murad RAn
Gazi vaktinde E2lAk beyligi icin caligirdi. Zamanla
beylik ile arzusuna nail olup, Osminla devleti hAneda
ninin nimeti ile yetigmig iken bu kadar fitne ve fess
da sebeb olup Asi oldu. Ilk bag kaldirdigi vakit, mem.-
leketinde bulunan binden fazla tUteari katlettirip ma
carlardan ve hirvatlardan yanina toplanan bir firka ks
fire dayanarak TUrklere kargi gelmege cUrtet etmigti.
Bogdan voyvodasi gelipt bu kadar 'askerle kargi koya
mayip, maglOp oldugunu haber alincat Islam 'as
Perlerinin derhal kendi Uzerine geliceklerini anladi.
Mamiyetsiz habis,bir an bile durmaga cesAret edemeyip
hazinelerini \re mallarini kaldarip adamlarlyla birlikte
Rakoci 'og1unun yanina kagti.

www.dacoromanica.ro
 715

Derhal IslAm taskeri gelip, mel'unlardsn kims 1

bulamadilar. Hududun sonuna varincagUrn gUruh sahra v
daglari dolagip, Mihneallnin adamlarindan rastgeldikle
rini kiligtan gecirdiler. Hylece o Ulkeyi muhalifler-
den temizlediler te bUtUn onikibin kiginin helAl edilip
yen1 voyvodanin EflAk hUkftmetine oturtuldt4unu cihmn p
digAhl cenAblarina bildirince, Tatar serdari ve diger
namli beyler, pAdigAh tarafindan iltifata mazhar oldukt
sonra ayrilmalarina izin verildi. Onlar da memleketleri-
ne d5ndU1er,
Kadripaganin 51dUrUlmesit...(ed.cit.,p.2917)...
Threte gayandir ki bu Kadr1 page, kapucular
kethUdAsi iken EflAk ve Boban seferini mUteakip Kalgay
sultana pal:110h tarafindan zincir ve hanger gUnderip,
o seferde serdar olan vezir Fazli pagaya dUgman olup...,
Faz11 paganin katline sebep olmug ve onun,yeri olan
Silistire eyAletine kendisi nail olmugtu... (ed.cit.
p.2918)...
Seyd1-Ahmed 3)asa'nin Erdel laskeri ile muhare-
beler1:-
Vaktlyle Erdel kAkim1 olan Rakogi' oglu evvelce
Erdel Ulkesi.hUkUmdarligi sevadaslyle 1o67 seani baglta -
da (1656 oct.-nov.) hUkftmet merkezinde altmigbin kadar,
kilavuzu geytanlar olan'asker ile hareket etmig iken
Tatar 'askerinin gimgek gibi kilici ile toplanti harman-
larinin berbad ye ierlere bir edildigi yerinde yazil-
migti. DeVlatini tedvir eden GUbanug <rectesKem6ny $
adli (ed.cit., p.292o), mel'un, o harb meydanina Ta-
tar'askerinin eline dUgUp uzun zaman mahbus idi. Sonra
yUzbin altin vererek kurtarilmasini rice edip, hall ,
Oni yUksek hIna bildirildi. HAn kabul edip bu parayi
tedArik etmek igUn vilAyetine adam gUndermesine izin

www.dacoromanica.ro
 716

verilmigti. Akraba ve taallOkati bu mikdar parayi top-

lamak icUn calloxlar iken, EflAk voyvodasi olan Civan
bey dedikleri habis haberdar olup, eski i1ii1. olme-
kla, ni bUytik hAna haber ganderip, takdir olunan yllz-0
bin altun fidyeyi eindermegi taahhUd ederek GUlbenuctU
istemig idi.,HAn da itimaa edtbirkac nefer namli Tatar
ile gUnderdi. Bu lAin ise hiyle fenninde usta hllekAr
iblise benzer bir kAfir idi. EflAk voyvodasinin yanina
gelince tUr1U hiyleler greterek, pAdigAh tarafindan
yllz cevirtip, evvelce de icinde olan tagklnlik ve isye
nl tamamen meydana vurmaga sebeb oldu.
Para istemek-ictin gelen Tatarlari ve onlardan
bagka o memlekette bulunan binden fazla IslIm tUccar-
larini gehid ettikten sonra GUlbanuo'u Rakoci'oglunun
yanina Onderip onbin kadar kinder Ile hazir olUp,bir-
lik oldugunu ve nAdigAha itaat etmediglni bildirdi.GU1-
banuc mel'unu, velinimet Rakoci'oglunun yenina varin-
ca, mirap olarak mall (den Ulkeyi istemege tem* ile
onu da kigkirtip 'asker toplamagai>2qladi1ar.
Az 2w)maninda yirmibin kadar tertipli silAhll
kbtU hareketli kUffAr ile yen1 voyvoda olan Barokey
Ekog'un Uzerine yUrUdUler. Adi gecenin kargi koymega
iktidari olmadgindan ahvAli, devlet katlna bildirinee
Seydi-Ahmed paga Bosna'dan Budin eyAletine naklolunap
Yanova muhafazaslyle, Erdal memleketinin ihtilllini
def'etmege memur clmugtu.
Rakocioglu'nun yakina geldiii haberi 11e,yeni
ycjvoda adam ucurup Seydi-Ahmed pagadan yardim isteyin-
ce, Seydi Ahmed paga da yaninda mevout olan serhad'as-
kerinden dart bin kadar cesur ye namll olanlar1 ayirip
Sijgam pa4an1n kardegi Sari-HU.,;eyin paga,ile voyvoda-
nin imdadina giinder.-(ed.oit.,p.2921) di. Kendisi de
maimmatini taindmlayip heman yola dllgtli.Kliffar aerdarl

www.dacoromanica.ro
 717
....._ _.

.
..k. p:../....A.0.,......i/d A/ / ed.. o.4,.... 1,2.,,,/, 4.: ,f ffi;:,! 1 I!Af.1,..: 4.... 1.
1.4. ,.....34., l/ //:.) 4 ;1: L ......... I j !),.... 'Ar 4'1c.60..t.r 14 .:4 i

.......+......:d....4i.V.tl,"%4/.A.tLA/,'.l;..".../.46....f;.111 '

4.;..4 4 -:-.,.......,,e, iii,./.,,:/..:;/,...,,,,,,,,.; ,,, rail/ ,

7-'-31.,A 46.://4.614 6 .. 6,4; /...-,&.4.44.:A.::://,;5
. .. .
4.14.- .6 LA....*
.
4.:;Ok4L; iiiA....../..a.; / !,, C; *A.,,;. V/fi 4.;,)/// 0,6:1,;.:41
/iii....0,0.44 0.1....0,./.4r1.4.././ 4? 1 i. ...17.01/....tiiate,, I..."..,
6.".2;1; IS (... ;a/ 1. 4(.4.0 ......./.0.7"..<11,:;"ro: 1.1., 1/i

, Udr;hA reil..1/r. 16.1. .111,? .1 j.7.....i, vi.,),:,,,,/.,,

9q......4,..,....4 '.. ffre.......e....2.,.J.e),0...). !orldle.

.P&J(.0.,/, /...;..14.a.::./..:0. ..1?: I 1 (.1..; 1 * .P.A.91 fig; 1, 1/1/).; .41..... .1

. . .
(14 !`,; ii */..X.4 A' ../1. Al ; , .!',
,q 4 40146... ...,4i/ f I 44;41.../ ),/' ; f : 1 t..1,...%/1. 46ito!! 4. .`''d / I
&." .
(41 jf ......,1014;....01(j.!
I
AI y4,07 I A.., 4 .....::-Ui..... ;

.1,..' 4. ), IA. i ;:61.1):4::/. .. %, 011 ,; 1..;. 4,,,r?,-;/1Pio,.,

".11,Je.,... , e iLr IC )(Su 16i4g, 7-.J4t;14,;1/ 1

c;'lig' '
*....- c /4:ed., I-
(.!1'1;.3/^7114:.5?
i. t.4
, t.,4=--:.; Ai, I IA: ../1,- .....-.... Itjr,
-:-.4_1,--,.. 4,.7;9,,i .,."1.,,,...:-.-21,7-,.(1.),ti,..,-- ti
.
..? 4,%.. L.,6 4 , .%; ,..:0.
C:7** '
(1."7*.0,f,--.10.0...,./......;4- .. .

; #11,..;...:40...riii.).
. .
4.:1),..... ...;,..,
Yr.

'' J).. 41 10..4 !f44;1.:: 1. 01, 71 C.I.t'4.4?)j. /A ..... %

'.... .1 ,..c...; d 1/.),.4.1 4,9''3 0,, :":"*.,:: rjfials:".":?..: 6., .;.:44, ,
'''' ? ;:''../ ;,) 1 .4,1 bi.S,/...::.4%,.:4 c; a?,/, 0...,..,....
..-
: /6;11,.% /14 t:,11..;, A...0

P:'').# ...,.;ci I, ....?-i,..s.i. ; ec. .:.. 1, I.; ..,..frtr rikk,..:...; a.d.,41.), 1

o

i iii4 f -.4%; (i'%!4://efat.'-'131

:;.A4/0-, Off .C,."ye .11:frP.
1

.A.,'.; ....:-.1:?...1-+, 4.....,....,,,,," 1 &LI ,...44,..14 ii, ..4 ... -e, ..%, 0 p...

:;-........... 1.:4-...$ -......./..1,, k.. ...Ay' ./44::. 1-4.0e;!--teA;,1/..74;',./ I

,
: :%;;;04ii:...A; ir. 0 ..-,j 6-
1:4-:"..; ; 4.;::-,i"./L-2<.....,..1.4.41":447,49;1. 4/..:.k/...; 42.4-.% .....%

, .riPli. '.X4 '/.7:';'"ek.144.- -:'''...".4 1

11 i --.. 1 ... //---(

I 4 '.i, _. ei i ''''' fr"4;,72_,):, ;.)1,. 016. )1, / VA./,14pi,.; i; r

: r;!./t f k 0%:-.;, , 1 ;(*,!; o'd.r,=-11":- : A. i :. ,--4,s,,,

_
.
Fasc. XVI,2..- Incordarea re1e4ii1or Transilvaniei cu Poarta,
acIiunea cApitanului Barkoci, ruda lui Rako-dion1u, 'intArit in ce-
tatea OrIzii (1659)
Din Tarih-i Na'ima, ms.cit., fol.570 r. (Arh.st.Buc.,Rola Turica
nr. 58, c. 619 II).
www.dacoromanica.ro
 718

olan dinsiz dahi, dfttbin kadar yiit 'asker ile HUSeyin

paganin, Uzerlerine geldigini ve namli serdarin da eayi-
siz 'asker ile heman geleceene ogrenince, yollari Uwe-
rinde olan gecilnesi zor bir ba&zin mUhafazasine,Islam
laskarirl. gecmekten men'etmek icUn bir miktar dinsiz
mel'un Ondermigti. HUseyin papa bu hileyi Ugrenince
alelacele serdara bir haber ucurup "egar duqmen taske-
ri gelmezden evvel bu derbendden gecmezler leer yaninda
olan Islam gazilerinden bir tenesinin bile kurtuLmayip
dUgman taraiindan kiligtan gecirleoeklerint" bildirdi.
RUstem gibi kahraman olan serdar da haber ge-
lir gelmez ata binip Allehin inayetiyile Mg-man laske-
ri yetigmeden o bogazdan sgectiler. Kendine boyun egen
dlirt begbin kadar 'asker toplayiP yeni voyvodenin hulas-
dugu... kaleeinin Uzerine gelmig idi. Kalede olanlar ise
gereken,mahimmati tanamlayip iki taraften harbe bagle-
mig idi.
Muhafaza clan Islam 'askeri bazi taburlari ee-
rine cikip korkususce hUcumlar edip4 A11ahln ingyetiyle
dUgmana maglap olmedilar.
Bu gekilde beg ay kadar devanlx cenk elupig4a1
bUyUk paga bazretlerinin imdad iCUn glinderdigi adamlar
defalarca gelUp hallerini blldirmilerdi. 'ea'b kig
mevsiminde hiC bir suretle hareket mUmkUn olmadlginden
ilkbahara birakilmistl.
Vakta ki ilk'behar geldi. Harb meydan1arini
!1Usleyen paga da kendi cadirlarini sebraya cikarlplkUf-
far memleketlerine gitmek ictin hazirladikdan sonra sex-
i.adhalki ile igler mUzakere olundukta "Erdal kavimt Ug
clue olup, bir firkasi, cenkci, kinci olup kilic kul.
lanmak ve bag kesmak ile taninmigtir. 0 uaUrsur gUruh-
hun icinde (Haydugak) denir.0 gUruhun memleketleri 'ag-
ma edilirse, Allahin yardimi ile diger1erine cevap vex-

www.dacoromanica.ro
 719

mek kolaydlr "deyu sbzU kesince, bu fikir dogru 01.1114

o tarafa hareket edildi (ed.c1t.,p.2922).
Serhadde olan gaziler, kendi bizmetinde olan
yigitler ile kalkip yol alarak (Haydu*ak) 'lar icine
girdiler. Onlarda IslAm 'askerinin geleceklerinden ha-.
berdar olunca, memleketlerinde sag]em1ik ve istihkam-
lariyle taranmiq Varat kalesinin kapudani, Rakociogiu
.akrabasindan Borckay dedikleri mel'un,_IslAm ehlini mem-
leketlerine girmekten men'etmek iclln yirmibinden faz-
,la 'asker ile serhadlerinde olan bir dar vAdlnin geci-
dini kapamak 1clin sUratle hareket etmilerdi.Bizim
kiler adi gecen vAdiden gectikler1 sirada mel'unlar
dah1 gelip, IslAm 'askerinin derbendden geclini gS-
rtince kalblerine korku dULAp karal koyamiyacaklarini
anlayarak kararlarini kacmaga, dayatmak 'arzularini
bozguna cevirip geldikleri yola andUler. Huylari ;;e-
caat olah'askerler arkalarindan ilgar edip yet1tikle-
rin1 kilica lokma, ve nicelerin1 esir edip alay top-
, lam ve cebhaneler1 alindi. Sonra uradiklar2. Wdy
ve kasabalari yekma ye kalelerini yakip tahrip ederek
saglamigly1e me0aur Bucaq denilen kale Uzerine mdi-
lei. (Ed.cit. p.2923). -

www.dacoromanica.ro
 720

Traducere dupg. ed.IV (Istanbul 1866) gi

ed.Z.Danigman (Istanbul 1969).

Din evenimentele anului hegirei >

1
1067
DupA omorirea marelui muftiu sau geyh
Ul-islam SaliriOurmeazA:
64 Spinzurarea patriarhului. 0 scrisoare
t1o1uit4 gi cu un cuprins plin de minciuni, tri-
misA de cAtre rufAcAorii patriarhului greo
(Rum), 2 necuratului numit Constantin, voievodul

TArii RomAnesti, a incdput in mina <turcilor>

Prin aceasta, indemnindu-1 <:pe voievod> la tu3
burriri gi dezordine, iegia la ivealA hlinia sa.
AceastA scrisoare fiindu-i arAtata si el ihausi
fiind intrebat, in raspunsul pe car 1-e dat
s unea: "In fiecare an fusese trimise astfel
de scrisori pentru a strings pomanA Oadaka) .
MArturisind aceasta, el a foot spinzurat la
Parmakkapu3. In cuprinsul scrisorii blestematu-
lui se spunea: "A ramie pt41.n pinA la termina-
rea musulmanismului. StrigAtul pentru credi4a
cregtina va cuprinde, iarAgi, lumea. Potrivit
cu aceasta, sA vA pregitiO., cAci, in curind,
toate 14nuturile (vilayet) vor trebui sa ineepL
In miinile cregtinilor, gi purtAtorii de cruel
1. Incepea la 2o oct.1656 (pinA la 8 oct.
1857).
2) Cf.P.Ndsturel, Lista de patriarlil ortq-
docgi in Hristovul VII (1947),p....
) Pernek-K-71. -."Poarta cu degete", un
cartier al or.Istanbul.

www.dacoromanica.ro
 723.

gi posesorii de clopote <cregtinii > trebuie

sd fie stApinii tuturor tdrilor... Dumnezeu cel
preainalt :36 ne ajute " Afard de aceesta, se
!

spune cd numitul patriarh lua parte la toate in-

trigile gi razvrdtirile, care aveau loc la Is-
tanbul, ai imbrAcindft-se in port de ienicer,ou
fes ai turban, cAuta s4 facd victims provocind
hAinie gi pagube poporului mehomedan. Atunci ,
cind 1-au inhAtat pe patriarh, menzilul sdu<pa-
triarhia> fiind cAlcatd, au iegit de aoolo 4o4.1
50 de rinduri de,fesuri, turbane gi scufe (Us-
ktif) ieniceregti. Deci, adevdrul acestor vorbe
a iegit la iveala. Dar, indatd ce a fost intre-
bat ce sint acestea, a vrut ca sd scape de vind
zicind:"Sint ale neferilor oiorbagii care pd-
zeso poarta Fanarului".
4
27o Solia cdzdoeasod . Hatmanul vestitu-
lui neam de rebeli si rAzvratitii, numiti "Caza-
cul frate", care de un timp incoace se anise
cu hanul Degt-i Kipceak-ului, a trimis sol pe
lingd tronul curtii milostive a sultanului,spre
a face arz supunerea sa. p. a rugat ca sd i se
acorde gi lui din partea padigahului burcd au-
rita (bOrk), tui (Lubgi steag, aga cuase giddea
gi voievozilor Tdrii Romanegti,gi Moldovei.Dar
nu i s-a dat ascu1tare...(ed.Z.Danigman,p.257).
3o2 Rzboiul hanului ttdresc5 ou
Transilvania

Din cauza dugmdniei regelui polon (Leh

kirali) cu fostul han tdtdresc6, timp de aproape

4, Bogdan Hmelnitki, cel mai mare hatman cd-

, zacesc.
5. Mehmed Ghirai IV:a doua oard 1654-1665
(1064-1o75)
6. Islam Ghlrai III:1644-1654 (1o54-1o65)

Cda. 077 AOSC. 3'1

www.dacoromanica.ro
 722

zece ani, s-au intreprine expeditii impotriva

acestuia. prile sale au fost ruinate gi pustii-
te, raiaua sa clued in robie pi oastea, imprg-
tiatA. Din aceastd pricind, halul lor ee inrdutd-
tise gi plaminii lor se umpluse de singe. Inche-
ind pace cu Mehmed Ghiray, he...11 de acum din
tara tdtdreascd, s-au bucurat, un timp, de pace
gi linigte. Blestematul numit Rttkoczi 7 g winci-
pele Transilvaniei (Erdel Krell), se gindise cd,
"din cauza dezordinilor gi tulburdrilor din tare
polond, printr-un efort mic poate fi ou putintd
stapinirea ei =mai de cdtre el, fapt pentru ca-
re ceruse ajutor gi de la regele Suediei8. De
asemenea, el unindu-se cu voievozii Tdrii Rom-
negti 9 gi Moldovei lo a pornit din centrul std-
,

pinirii salell cu 6o 000 de ghiauri renumititiar

potriva tdrilor legegti. Indatd ce aceast stire
fusese ficutd arz la pragul sultanamtAkte-a emis
gi s-a trimis, gloriosului hn tdtdresc un hatkri
husayun ca s6-1 pedepseasc6. La rindul eau, glor
riosul han, potrivit ou cele prevdzute in firmant
plecase cu 2oo 000 de tdtari "vindtori de dusmaniw
gi ajunse la hotarul stdpinirii otomene. Tocmai
atunci, venea gi RAkoczi, oa un torent de ap4,
asupra rii pOlone, pared rdsturna muntii I 0.
indat ce a aflat de pornirea hanului ou o oaste
3o3 nenumdratd, gi-a agezat tabdra in locul undo se

7. Gheorghe RAkoczi II:1648-1o64).

86 Gust-N Adolf
9; Constantin Serban: 1654-1658.
10. Gheorghe 9tefan
11. Be1gradu1 ardelenesc

www.dacoromanica.ro
 723

afla gi a tras un zid in fata tatarilor infuriati ea va

lurile earn.
Spre ai imprAgtia pe acei ageamii, agezati
gi intingi pe ges, 1a ins4rcinat pe :1-a1gaysultan12 s4
ruineze gi s4 pustiasc4 tara lui Rbkoczi <Transilvania>
cu peste loo 000 de ostagi, iar populatiei sdi prici
nuiase4 pagube. I acea oaste de pradd, dind n4va1 d asu
pra riI Transilvania, a intrat in easele gi tinutu
rile lor ca un torent al nenorocirii. Abuzind de aceas
t4 mIsurd chibzuitd < a hanului>, a socotit cd este
mai bine stigi apere tura sa, gi scotindugi din cap
aceast ides, a renuntat la cr4iia t4r1i polone; par4
sindugi tabdra pe care o intdrise, a plecat pentru pa
za tArii sale. Avangarda gi ariergarda sa, fiind inchi
se <de oastea> hanului gi a lui <kalgay > sultan,
nu mai era cu putint6 de a se salva. Indatd ce sau
intilnit, cele dou4 ogti sau ciocnit in lupt4 gi m4
oel, ca valurile mdrii.
Versuri (beyit): Sdgetile oastpi ttareati
care curg ea lumina, au transformat, eu singe de dug
man, timpia intinsd intro grddind de lalele.
Potrivit acestor versuri, sfirgitul zefiru
lui de cucerire gi victorie a suflat in partea musul
manilor pi copitele cailor vitejilor au cllcat, in
acel cimp de bdtalie, oastea du4manI aga incit cu
mina rece de vitejie, ei au fost biruitori ca in epo
13
Deea b4trinului RUstem .

12. Mogtenitorul trnnului tdtar, pe atunci fiind

Adil Ghiray (v.H.Inalcik, art.Ghiray in "Is
lAm Ansiklopedisi", cUz 38 (1948), p.783
789.
13.Eroul legendar in mitologia persan4.

www.dacoromanica.ro
 724

Oastea, care in rdzboi nu permitea ea

Transilvania sd fie atinsd, s-a acoperit de ru-
pine pi infamie. JAn rindurile oastei musulma-
no au murit in urma rdnilor provacate de sdgeti
abia 90 de tatari, in timp ce din partea ghiau-
rilor au fost trecuti prin sabie aproape 2oaaa;
mai mu1t4 de 700 de ghiauri vestiti, impreuna
cu alti 2o 000 au fest ferecatl. in lanturi.
Blestematul ler de serdar a scdpat doer
cu 3000 de indivizi, restul, rdmas in UTM4, a
fost distrus, a cAzut in captivitate gi s-a
imprgptiat. In mina gloriosului han a incdput
pungi (kise) pline cu bani (dirhem ve dinar),
diverse mdrfuri pi lucruri pretioase, multe
304 harabale pline 00 merinde pi un numds de 15o
de tunuri mari pentru asedierea de cetdti.Apoi
oastea polond a ruinat tara lui RkoczilddrIm.
mind pind la pdmint sute de cetdti renumite,
Aceastd Ttire a venit la Poarta feri-
cirii (=Istanbul) printr-un prizonier renumit
pi cu o <altd. > veste cd, fiin ruda lui Num.
koczi, < ei > au oferit hanUlui suma de trei,
suta de mii de grogi ca prat de rdscumparare.
S-au fdcut petreceri mari spre a inveseli ini-
mile lumii, pi ca rdspuns la aceastd slujbd
s-a trimis gloriosului han, prih chehaia de
kapugii, scrisoarea de felicitare a sultana.-
lui,un caftan impardtesc, un hanger gi o 641..
bier t un chemir ornat au aur gi pietre pro-
tioase. De asemeneat i-a fost trimis un cort
impdrAtese valorind eit o viserie egipteara
(Misir hazinesi)14. Acest rdzboi ou Transil+

14. Naima'ccmpard aceasta cu haraciul Egip-

tu1ui.M1s3r hezine gi era gl o unitate
masura.
www.dacoromanica.ro
 725

15
vania este dupl. descrierea lui Azdz efendi
16 17
ci a lui <Hasan>Vegihi . Isazade efendi

gi Mehmed Halife, in cronicile lor, au poyes

tit aoest eveniment bazinduse pe acestia.Din
aceasta campanie, ei at mai povestit gi o ma
sura chibzuit6 a hanului tdtresc. Mai inainte
de aoeasta, murind prihcipele (ban) Transilva
niei18 blnia arde1ean4 a fost acordatI unui
necurat, numit Rakocior,Ju Gheorghe, care era
inchis la YediKule. Odata ce acesta sa ase
zat la cirma guvernbirii sale, capul sAu fiind
pornit spre rdutate, a dest4inuit cu deamInun
tul cetelor de ghiauri toate ytirile re care
le auzise pe timpul inohiderii sale; totodatA
fiind partac la izbucnirea rIstoalei, lea
ziss "Eu cunoso starea ostIpeascI gi situatia
vistieriei dinastiei otomane. Cu sigurantil, le
lipsegte puterea de rezistentl pi starea lor
este tristI din cauza contrariettilor gt ani
mozitItilor dintre ostagi pi diriguitori.Cind
blestematii de venetieni vor ataca dinspre ma
re, noi Ii vom ataca de pe uscat.Find la Istan
bul nu este oaste,oare sl vind inaintea noastrI
pi 86 ni se opuna"; Zicind astfel, acesta<Gh.
Rtlkoczi> a incheiat pact si intelegere cu
ghiaurii din imprejurimile sale, citstiinduse
mai au seamI intelegerile sale cu voievozii

15. Istoriograf otoman din sec.al XVIIlea.

16. Cf.M.Guboglu,Qronici turcesti...,vol.
II, p.166-188. . .

17. Abdullah Isazade, cf.F.Babinger,G.O.W.

p. 278.
18. Caterina de Brandenburg sau Stefan Bet
.
hlen (1629-163o).

www.dacoromanica.ro
 726

Tarii Romanef.;ti pi Moldovei, a fost numit hanul tatareso

Mehmed Ghiray spre a-1 pedepsi pi pentru a-1 invata min-
to. Voievozii Tarn Romanepti pi Moldovei nefiind insa
impreana, trimisera ling& el numa4 pe boierii lor des-
toinici pi curajopitcu optile lor.
Cind oastea ttareasca a venit in apropiere
de cloud conacuri de locul unde RAkoczi apezase tabara
cu cetele de ghiauri, <hanul > a recurs la acest vicle-
pug:"Luindu-se de la ghiauri citeva iscoade (dn.), cite-
va mii de viteji din oastea tatara au fost imbracati in
haine osmanepti pi trimipi, in timpul noptii, in afarti
de ordie. In zori, in timp ce duceau iscoadele la locul
de executie sau ca sa spun <ceea ce ptiau> tocmai
in,momentul hotaririi lor, au venit in graba citiva yea-
titori tatari. Aceptia, intrind in divanul genghizhani.d,
au comunicet zicind: "Hanul meu, sa va fie cu noroc !

S-a trimis din partea padipahului o oaste upoar5. -de

15 000 <de oameni>. Au sosit acum". Drept multumire,
iscoadele au fest iertate. Iscoadele iepind din divannl
hanului au vazut oastea care aparea, cete dupa tetetin
pertul osm5nesc pi apoi au trecut in partea lor.kratind
situatia lui Rkocio1u, ei au zib ca pe lingl atitea
mii de ostapi tatari, au mai sosit, ca ajutor, 15 000
de ostapi din partea osmanliilor pi c5. in noaptea aceae-
ta sau in noaptea urmatoare, vor de, sigurt un atac pee-
te noapte asupra taberei sale". La aceasta ptire,RAkoeio-
.
glu depi cuprins de groaza, n-a raspindit ptireat sprO
a nu demoraliza pi risipi oastea sa gi pentru a nu fi
urmarit de oastea musulmana. Aceeta, <Gheorghe Rakoo-
zi II>, le-a mai opus: "Eu nint invitat de catre unul
dintre beii cetatilor din apropiore, de aceea ma due la
oepat (ziyafet)". Apoi, luind cu dicsul citiva badarani

www.dacoromanica.ro
 727

(hinzir) de incredere pi care ii arAtau ascul-

tare, s-a despartit de oastea sa fugind in
bezna noptii. In noaptea urmAtoare, ajungin-
du-i oastea tAtAreascd, nu le-a dat ghiauri- .

lor nici un ragaz, infringindu-i, i-a distrus.

Aproepe treizeci-patruzeci de mii de ghiauri
fie 06 au Lost ucipi, fie cd au fost luati
306 prizonieri, au fost invingi. Cel mai multi,din-
tre notabilitAtile transilvane,au cdzut pri-
zonieri pi au disparut. yi cu bucuria victori-
ei, oastea tatAreascA a mulumit lui Allah
pentru ajutorul dat. i *tirea intoarcerii
lor victorioase sosise mai inainte de ctice-
rirea insulei Tenedos (Bozca ada). Sosirea
arzurilor j mahzarurilor de la marginile
granitei confirmau adevarul intimplArilor
desdriee din Transilvania, rAutatea lui Ba-
kocioglu pi potriviree ghiaurilor valahi gi
moldoveni acestuie. Toate actea.ardtau ne-
cesitatea ca acele pdrti sd fie aduse la or-
dine. De aceea s-a trimis marelui vizir kin
hatt-i serif, o,sabie gi un caftan (ed.Z.Da-
nipman, p.2792).
< Intoarcerea padisahului la Adrianopol
la arzul marelui vizir pi pregatirea expedi-
tiei>
321 Schimbarea oievozilor Tdrii Romnesti,
al Moldovei, serdariatul lui Fazli pasa in
acea parte (isan)
S-a Boris mai sus cum, mai inainte,
Rakocioglu, principele Transilvaniei (Erdel
kirali) pornise din centrul stApinirii sale,
'cu 60 000 de ostapi, impotrive ghiaurilor

www.dacoromanica.ro
 728

poloni (ilh) gi cum fusese infrint de hanul

.tatresc... (ed.cit.p.28o8). Se vazuse cum
voievozii Tarii Romanegti gi Moldovei, in
timp ce igi plecau grumazul feta de inaltul
devlet, in taina, ei se intelesesera gi se
unisera cu principele Transilvaniei. Maria
sa padigahul, care impodobegte fata pmmn
tului gi lumea, atunci cind pornise 0 ex-
peditie spre a se razbuna pe ghiaurii vene-
tieni, trimisse de citeva ori porunci ilas-
tre gi voievozilor Tarn Romanegti gi Mol-
dovei zicind: "Pe cit este.cu putinta, sa
va preg'Ititi cu ogtile voastre si su 174
gasiti in expeditia care se va incheia ou
victoria". Dar, afurisitii <de roma:11>,
neputind obtine sperantele lor, gi flin-
du-se cu avutiile sau visteriile lor, in
rdspunsurile trimise, cu intirziere, invo-
cau unele pretexte slabe gi nu se supuneau
322 poruncii. In trecut, era obiceiul ca,atunei
cind sultanii cei mari ai dinastiei asmane
Allah s4 le intdreasca stu,Inirile, onorau
cu prezenta lor Adrianopolul, local victo-
riei, voievozii Tarii Romanesti gi Moldovei
se preaentau gi se supuneau, aducind gi pre-
zentind la scare imparateasca daruri, gi se
gaseau *i slujeau cu ogtile lor in campanii-
le padigahilor. Din aeeasta oauzl, ei au
fost invitati sa vina la Adrianopol. Dar in
creierii lor agezindu-se rautatea, ei au
apucat iaragi calea pretextelor, zabovirii
gi n-au mai venit... t Insugi voievodul Ta-
rn Romane*ti chiar, ghiaurul numit Constantim

www.dacoromanica.ro
 729
s-a opus nebuneste si incdp41n1ndu-se, a gd-
sit ou cale sl spund ouvinte ca: "Dacd md due,
ml duo cu sable mea". De aceea, fiind necesa-
rd schimbarea lor, s-au dat ca sangiacuri lui
Fazli paga Silistra gi Nicopole, fiind trimie
in acea parte.
Afurisitii de mai sus, potrivit cu ve-
chea lor intelegere, au cerut iar5gi ajutoa-
re.unul de la altul si s-au apucat de rdsooa-
lg. Aoestea fiind ounosoute de padigah, s-a
expediat, mai intii, un hatti humayun glorio-
sului han ca ad trimitd vreo 3o-4o de mii de
ostagi ttari, cu un serdar destoinic, gi al
stea in pdrtile Chiliei pi Akkermanului astep-
tind sosirea ilustrului firman. In al doilea
rind, s-a dat firman lui Fazli pasa, care se
afla la paza Silistrei, ca el fie pregatit
cu oastea sa de serhat si, de asemenea, au fost
trimipi citiva bey dintre bell de Rumelia.
Potrivit cu firmanul mdriei sale padi-
sahului, mdria sa hanul tdtdresc (ed.Z.Danis-
man, p.25o9) a numit ca serdar pe kalgay sul-
tan Gazi Ghiray pests o oaste de vreo 3o 000
de ostagi tdtari si 1-a trimis in lacalit4ile
indioate. De asemenea i Fazli page, stringind
oastea as de poartd, ieniceri,spahii,zaimi gi
timaricqi,impreund cu serdarii si cu vechilii
de chehdi, alaybeii gi ostagii de vilaiet,din
toatd Dobrogea gi din acele imprejurimi, a
plecat la Rusciuc. Adunindu-se acolo, au agtep-
tat firmanul. In acest timp, voievodul Tdrii
Romnegti, de neam maghiar, gi voievodul Mob-
(level, Constantin <Cirnul>, fiind maziliti

www.dacoromanica.ro
 730

in locurile lor au fost numiti, din partea Curtii,azilul

lumii, in dnmnia Trii Romne*ti, nemusulmatiul cu numele
de Erde1o4u Yihnea,iar voivodatul Moldovei a fost dat
cre*tinului numit Mica (Like). Potrivit cu vechiul obi-
cei, dupg ce au fost cAftaniti in divanul imparAtesc,
cu hilat i cu soufe, au fost trimigi cu ceaugbaga Is-
mail aga, spre a fi instalati in regedintele lor de gu-
vernare.
Atunci cind au ajuns insa la Sinatra, inain-
tagii lor, aflind de mazilirea lor, au adunat ogti gi
cu mari pregatiri au intrat in tabere, preggtindu-se
pentru lupta. In acest timp, ostagii tgtari, fiind nu-
miti s ruineze acele parti gi sa provoace stricaciunil
au trecut prin ascutigul sabiei pe acei care li s-au
opua, i au luat in robie, ferecindu-i in lanturi, pe
toti acei care au cerut iertarea. Un alai, fiind dis-
trust twit& vist-teria lor nenorocit gi cu munitii bo-
gate au fost impresurate in tabara. De aceea, castes
< tatgreasca > risipita n-a putut sg mearg, farg pre--
gatire, impotriva lor. Dar, ruinind gi devas)And sate-
le din imprejurimi, parca adusesera,din colt in cult
potopul. 3er.-1.1rul Fazli paga ins g. mergea incetinel saw..
pra taberii, numai ou un mic numar de ostagi, ca ag nu
provoace distrugere gi imprdatiere < raielei>.
Din pricina pagubelor gi devastarilor pre-
vocate de jefuitori, raiaua tgrii s-a supus (ed. 1.
Danigman, p.281o), gi s-a inchinat cerind iertare
(aman). De asemenea, acei care se aflau in tabra a-au
impragtiat mareu gi necredinciosul blestemat, Rgkaci,
neputind sa mai reziste, a fugit cu cei de pe lingI el
19
in partila ardelenegti.Inscdunindu-1 pe noul voieved

19. Adica :-tefanita Lupu,care dupa. EvliTa Celebi,

promisese atunci Ca va trace la islam.

www.dacoromanica.ro
 731

in scaunul sdu, ei < turcii gi t5.t9rii> au mars

impotriva Tdrii Romanegti. Dar pregitirile numi-
tului voievod <moldovean> n-au ajutat la nimic,
c4c1 boierii gi raielele mai cu renume au venit
si s-au inchinat, supunindu-se. Atunci, el<vv.
324 luindu-gi avutul.gi familia, a fugit in partea
lui Rakocio 1112o.
Voievodul prii RomAnegti, la rindul
s1u, fiind 1nscdunat21 la locul sau, s-a fdcut
arz la pragul califatului ca pr9blema color doi
<doruni> a fost des1egat1 usor. Serdarul oastei
t4tare, Gazi Ghiray, kalgay sultan, a primit fa-
voruri din partea gahingahului lumii22 trimitin-
du-i-se, prin chehaia de capugii, un lant de aur
gi un hanger ornat <:cu pietre pretioase>. Ceea
ce s-a spus aici este povestirea lui<Hasan>
Vecihi23. Dar descrierea lui Isazade, fiind mai
amInuntitd, este astfel:... "Spre a pune mina
pe afurisitul de Constantin, voievodul Tdrii Ro-
manegti, au fost trimise lui Fazli paga hatihu-
maiunuri repetate.<0dat1 cu> cosirea noului vole-
vod la Rusciuc, au Iskemle agas124, venise gi vES-
tea despre ajungerea oastei t4tdregti in apropie-
re. Atanci, degi se impunea ca ceata din impre-
jurimi a ghiaurilor s4 fie atacatA, totugi Pao-
li paga, fiind neputincios gi prost, n-a reugit
B. ia mAsuri pentru pregdtiri; el s-a migcat in-
cetinel, pretextind cd oastea<turco-t4tard> ar
20: Adicd in Transilvania.
21; Gheorghe Ghica: noiemb.1659-166o.
22. Adic4 sultanul Mehmed IV:1648-sept.1,1687.
23. Cf.Cronici turcest1...II,p.16,0 gi urm.
24. AO, de inscdunare.

www.dacoromanica.ro
 732

obosi repede din cauza sfortarilor, deoarece Mu-

curegtiul se afla la at menzil25 de Giurgiutiar
Tirgovigtea, la dougi menziluri.
Dar ghiaurul, numit Constantin, dupa
ce a trecut ou avutia gi ou familia sa hotarul
ardelean, ocolind cu greu 17 zile, gi soeind
la Tirgovigte, pe care gasind-o pustie, i-a dat
foo, darimind-o.
Povestitorul<Vecihi>11 invinuieqte
pe <Fazll paga>de faptul ca aoesta nu e-a due
asupra taberii <romnegti> gi nu e-a luptat .

cu ea, deoareee ar fi primit, pe ascuns, (sda.

Danigman, p.2811), prin mina ghiaurUlui tilmeoi
suma de 2o coo de galbeni, numai c ea intirzie
cu oastea pinl ce numitul Constantin ar fagi ou
avutia gi cu familia sa.
Oastea tatareasca, atacind satele <re-
Mnegti>, au luat in sclavie populatia. Atunois,
numitul serdar <Fazli page.> a pus oamani la
treoatori gi a luat robi pe cit a foet GU putin
ta, oprind pentru el pe aoei oars erau buni de
treaba. Din cauza aceasta, oastea tatareasea
fiind nemultumita, a intrat zinsanie intre ser-
dar pi kalgay sUltan.
325 Instalind ca voievod, la Buourestipe
Mihnea 26 , cind s-au intors la Giurgiui vanise
acolo pi Kadri aga, chehaia de capugii, ou 1sn-
t,u1 <de aur> gi cu hangerul <impodobit >pen-
tru kalgay sultan, gi Raseki Ibrahim aga, ou spa-

25. Yenzil (mizil), aici in sans de distan-

-ta; etapa.
26. Radu III Mihnea:1658 mart.-1659 noiemb.

www.dacoromanica.ro
 733

da impodobitd gi eau caftan impdrdtesc pentru ser-

dar.
Posesorii de zeamete gi timare gi res-
tul oastei care era pe lingd serdar, pirindu-1
pe acesta lui Haseki Ibrahim aga, i-au grdit:
"Serdarul nostru decd. ar fi vrut, neapdrat, ar
fi pus mina pe Constantin; dar el s-a migcat ne-
pdsdtor gi incetipor. Astfel, un menzil de cloud
zile, el 1-a parcurs in 17 zile gi aga, pared
inadine i-a ingdduit lui Constantin el fugd 1311
avutia sa. Noi 1ns50 pe timp de iarnd, am dormit
atitea zile pe zdpadd I DiL aceasta pripindocei
mai multi dintre hoi s-au imbolndvit, cu to0.1
sintem bolnavi 1Cu tot halul cre este acum gi
cu toate od slujba.s-a terminat acum, totulj el
ne persecutd zicind o Ii vom cere aspri de in-
27"
voire . Fazli paga, fiind un bosniao umil gi
326 lingugitor, a cdutat sd-1 primeascd foarte bine
pe omul care venise din partea impdrAtiei, dar
el supArase oastea. Atit oastea, cit gi kalgay
sultan s-au plins lui Haseki Ibrahim cga, care
a ingtiintat Poarta,asupra acestor stari de lu-
cruri... (ed.cit.,p.2812).

329 Uciderea valiului de Silistra,Fazli page

Dupd cum s-a explicat mai inainte,
Fazli paga fusese numit pentru instalarea vole-
vozilor Tdrii Romanegti gi Moldovei la locuri-
le lor, cu inhdtarea fogtilor voievozi *i cu
facerea de rinduiald in aoele tdri. Dar, mig-
cindu-se incet gi prost, prin mdsurile sale

27. Bani pentru 14sarea oastei la vatrd.

www.dacoromanica.ro
 734

nechibzuite, nemultumise oastea. <Haseki> Ibra-

him a povestit amdnuntit marelui vizir halul lui
Faz11 paga, precum gi dugmania aa cu kalgay sul-
tan din pricina prizonierilor luati din miinile .

tdtarilor, gi din alte motive... (ed.cit.lp.2816).

330 Pe la inceputul lunei ramazan28, toe-
mai in ziva cind sosise la Adrianopol, Fazli pa-
pa, fiind infatigat padigahului, a foot mustrat
astfel: "Te-am numit serdar impotriva Valahiei
gi de ce n-ai vrut sa-1 prinzi pe ghiaurul cu
numele de Constantin ? 0 cale de doud menziluri
tu ai traversat-o in 17 zile, ai impiedicat oaa-
tea de la luptd gi din cauza aaprimii iernii ai
razvratit-o. Ai ingaduit anume ca <voievoda>
Constantin sa fuga cu avutia 44 aupusii sal.
Am creaut ca egti om, ai dat insd dovadd de. la-
gitate. Atunci cind oastea musulmand a traversat
Dunarea inghetat, cadiul din Rusciuc, fiind un
chefliu, dormea dus. Apoi, desteptinduse de zgo-
motul tobelor gi surlelor, spre a trace <dinco-
lo> c-a urcat pe calul sdu gi fugind pe ghiata,
a trecut pe partea cea1a1td <la Giurgiu>. Mai
blestematule, tu egti serdar ?! FarI sa ai obraa
te-ai fi suit pe un caic, 1-ai fi, legat cu o
fringhie pi ai fi traversat <fl.DundreA>gi Gs-
tagii te-ar fi tirit pe ghiata. Dar, urcindu-ta
in caic, pind gi turbanul.tau impodobit cu sGr-
guci ti-a o6zut de pe cap. Dar stiai ea foci hdi-
nie trimitind iscoade la zorbagii pe timpul rz-
vratirii agalelor sfetnice. <Sultanul> a tipatt

28. .2-11 iunie 1658.

www.dacoromanica.ro
 735

"Mtile, vino 1", care la porunca padigahului

era goolo, gi indatO i-a Zburat cOpatina la pa-
mint. Norocosul padigah, ca gi strabunii sAi,
cOuta sa Plea dreptate... fOcind o ferestruica
la divapul palatului din Adrianopol, urmOrea
totul... (ed.Z.Danigman, p.2817).
331 Aparitia expeditiel in Transilvania
Mai inainte, atunci cind voievozii Td-
rii Romnegti gi Moldovei au fost invitati la
expeditia insotit4 de victoria <asupra vane-
tienilor> , se emisese porunott impiirtiteas0
a
pi lui Rakocioglu, principele Transilvaniei.Prin-
cipatul de mai sus era o orAiie independent6 pe
cind rposatul sultan Suleiman ban "legislato-
rul", odihneasca-se in rail, cuoerise cetatea
Budei, ruinase gi devastase tOrile nemtegti
(austriece) pi germane. Atunci, fiind supuse
gi acele tinuturi <transilvane,s-au angajat
sl dea haraci numai ca.principii lor s. fie nu-
miti de inaltul devlet. Si de atunci pin astOzi
ei trimit, anual, ea tribut,cite zece mii de
galbeni gi potrivit obiceiului, din vechimnotri-
mitesu in fieoare an daruri gi pegcheguri vizi-
rilor gi demnitarilor impOrdtiei. De altfel, ca
gi voievbzii din Tara RomOneasca gi Moldova,cind
muria unul dintre principii lor, cel care urma
; de drept> la principat, dup6 legea lom,ape-
la la Poarta fericirii29. Atunci, la arzul lor,
li se trimiteau caftan gi sorgug, iar dih par-
tea ogeacului de ieniceri li se trimitea scufA

29. Adic6 la sultan *i inaltul divan imperial.

www.dacoromanica.ro
 736

aurie (Usktif). Tot din parlea inaltului devlet se

trimitea un capugibaga, cu rangul de.iskemle aga-
si, gi aga, erau,inatalati pe tronul regedintei
lor de guvernare. Rakociog1u3, care se afla In-
ca la domnie, fiind numit pe timpul domniei ma-
riei sale sultanului Ibrahim31 han, eel rIpoeat,
din cauza caraoterului sAu de hain gi cavil &Au
fiind pentru zizanie, el dorise mai inainte de
aceasta gi crAiia Poloniei. Spre a face pe fiul
sIu principe in Transilvania, el adunase oaste
mare, obtinind ajutor de la suedezi, valahi gi
moldoveni. Dar, atunci cind a.pornit impotriva
tArilor polone, craiul legeso32 a apelat la -Su-
blima Poart cerind sprijinul el. S-a arAtat mai
sus cd, pentru pedepsirea acestuia a foat insAr-
cinat hanul Crimeei <:Mehmed Ghiray>, dindu-i-
se numitului blestemat pedeapsa meritata. Napo-
tolindu-se gi neastimparindu-se, nu titea seams
de poruncile impdrAtegti emise, rdspunzind ou
prefhoAtorie gi pretexte nedrepte.
332 Voievozii Tarii RomAnegti gi Moldovei,
la rindul lor, Osind adapost gi refugiu (ed.
Z.Danigman, p.2818) la acesta <Rtikoczi>, i a-a
trimis acestuia, pentru a treia oara, firman
preastralucit, care gl4suia astfel: "Pe numitii
<voievozi> sd-i trimiti la Poarta, azilul
lumii, iar tu sd te inchini in persoana la pra-
gul impArAtiei pentru reinnoirea stApinirii ta_
Neluind in seamA nici aceasta, campania asu-
pra venetienilor a fast aminata, hotaxindU-se o

30. Este vorba de Gheorghe Rkoozi I.

31. Ibrahim: 164o-1648.
32. Sigismund III Wasa.

www.dacoromanica.ro
 737

expeditie pentru a face ordine in stirile din

Tara Romaneasod qi Moldova gi spre rdzbunarea
gi reprimarea numitului <RAkoczi>. Din aceas
td cauzd, in a zecea zi a lanai regeb 106833,
odat cu aparitia inveselitoare a primdverii,
cortul impardteso a,fogt agezat in Cimpia adri
anopolitand (ed.cit.,p.2619)...
334 Sosirea padisahului. azilul lumii,la
cortul impArateso si serdariatul marelui vizir
rdprUlti Mehmed _papa in expeditia asupra Tran
silvaniei
. In a 22a zi a lunei xemanan 34 , padi
gahul, azilul lumii, pornind din palatul sda de
la Adrianopol, a aj,uns cu,cinste la cortul Imp
335 rdteso de pe gesul Edirne,. ,17,1 numindu-1 ca ser
dar paste caste pe sarele vizir KbprUlti Mehmed
papa, ia impodobit capul ou cloud sorguciuri
prWoase, 1-a incins cu o sable ornatd gi 1-a
laibraoat cu caftane gi bldnuri impodobite...

352 Plecarea marelui vizir si serdar

K6prillti in Transilvania si nu,
cerirea cetd.tii Yanova55

Astfel, cum sa ardtat mai inainte,in

a 22a zi a lunei ramazan, marele vizir se ridi
case din Adxianopol, ou oastea,islamului, gi se
indreptase inspre Transilvania. Mai inainte de
aceasta, se expediase un hatti humayun gi ha
nului titar, cel glorios, ca sd piece indatd cu

33. . 13 apr.1658.
34. = 23 iunie 1658.
35. Corespunde cu Ineu care se aflA in Bana
tul romnesc, nu in altd parte.

www.dacoromanica.ro
 738

oastea tatareasci pi cazaceasca, zorindu-se in

mersul lor, spre Transilvania.
Ilustrul serdar, tramersjhd menziluri
gi conacuri, a sosit la Belgrad. De asemenea,pri-
misera ordine sd mearga la razboiul sfint, pe
linga serdar, gi Ken'an pasa, pazitorul Budeiocu
oastea de berhat ,gi Kadri paga, beilerbey de
Silistra, cu oastea t4nutului sau si cu leven-
0.136 din Dobrogea, si hanul tataresc cu nenuma-
rata oaste tItareascd, precum gi cu 12 oae de os-
tagi din partea regelui polon (Leh krall). Dupd
ce au prdznuit sarbatoareu sacrificiilor gi au
ilideplinit rugdciunea de bayram, la,Filipopol379
au inaintat drept spre Transilvania. Indata oe
au ajuns cu oastea victorioasd la hotarul dugman
au zidit, iaragi, un pod paste apa numit...38,
353 care curgea ca un torent, si oastea, ca o mare,
a treout ca un puhoi de pe acel pod solid pd-
trunzind in tara dusmand. Fortdreata, numit Ys-
nova, care era acolo, construitd cu trdiniciel
era lacdtul (kind) tdrii ghiaurilor. Aceasta
fusese ad5ugatd stdpinirii otomane si guverna-
td de diriguitorii impdratiei incd de pe timpul
rdposatului sultan Suleyman han, atunci cind In-
dreptase expeditii,asupra tdrilor nemtesti (aus-
triece) si germane. Pe vremea campaniilar ne-
norocite asupra maghiarilor, intimplate pe tim-
pul sultanului Mehmed < TV> <Ineu1>inc4u...
se, oarecum, in miinile ghiaurilor si din nepa-. .

sarea beylor se serhat ramdsese sub ei pind acum.

36. In rom.levinti, o categotie de oaste pe-

- destrd sau de marina etc. -

37. Azi Flovdiv in R.P.Bulgaria.

38. Trebuie sgt fie Muregul.

www.dacoromanica.ro
 739
Cucerirea gi intArirea acelei cetAti
fiind o treaba mai importantA decit toate,s-a
descins acolo. Beilerbeii care au fost numiti
pentru ruinarea, devastarea pi jefuirea aoelor
imprejurimi au distrus 1ndat6 varopul <cetd-
tii>. Afarl de fortAreatd, n-a mai rAmasoco-
lo, nioi o bucurie, dar dm5manu1 credintei,1n-
t6rindu-se in fortareatA, se pregItea pentru
lupta pi rezbel. In acea noapte s-a emis fir-
man ca, ienicerii sA ia loo in metereze,.pi
pe la miezul noptli ei au ptruns in ele.Oda-
ta ce fiecare s-a preg-Itit in pantul sAu
<pentru atac>, in jurul ei au fost ageza-,
te tunuri mari pi grele; iar in locurile uncle
nu se putea sA seatrecoare, au fost instalatel
potrivit nu ordinul, pucicapi. yi apa, cetatea
a fost asediatl gi atacatd, pe cit a fost cu
putintA, din toate pArtile. Apoi, in zori de
zi, acea oaste nenorocitA, cind a vAzut oA es-
te asediatA din toate pArtile de o,armatii ca
marea, gi-a pierdut capul de fried. De aceea,
spre a-pi gasi salvarea, n-a avut alta putin-
-VA decct predarea fortAretei. Au trimis, in
acest scop, pe citiva dintre ei mai vestiti
cu rugdmintea de pane pi aman. Potrivit cu
versetul <din Coran>: "Iertare din partea
calor victoriopi", rugdmintea lor a fost pri-
mit6 cu mArinimie gi au fost iertati ou con-
ditia na pin4 epre sear s pArseascA fortd-
.354 reata emintitA)9) S-e dat apoi invoire ca
cetele de ostapi sA meargd , pilouri dupA pil-
curio impotriva ghiaurilor umili, pentru in-
vadarea pi devastarea tAxii dupmane (ed. Z.
Danisman, p.284o). Dar, oind hanul ttarlpo-
39. In6u sau Ineu in Banat.

www.dacoromanica.ro
 74o

trivit cu firmanul emis mai inainte, a cdlcat

grenita dugmand, cu 2oo 000 de ostagi tdtari
pi cazaci, acegtia au ruinat gi au jefuit pe
unde au trecut, luind din populatie pe Unii
robi, iar pe altii ucigindu-i. Indata ce au BO
sit la oragul numit Be1grad4 9 capitala bles-

tematului de mai SUB <Gheorghe Rkoczi>, oas-

tea cazdceasc4 n-a mai tinut seama de tunurile
gi pugtile lor gi au patruns indata sub ziduri-
le fortaretei. Cu citeva ore inainte de lupta
s-au urcat cu scdrile deasupra cetatii gi au
deschis portile oragului. Atunci, oastea tata-
reasoal gata pentru prada *i ruind, a patruns
in ootate devastind taste colturile oragului4
de sus in jos. Au prddat obiecte valoroase gi
demne de admiral/ie.
Ghiaurul blestemat, Rakociot4u, nepu-
tind sa stea in acele parti, a fugit cu ai sai
intr-o cetate puternica de la hotarul Austriei,
In ce prive*te osta*ii sai, ramagi acolo Vara
serdar, n-au stat pe bc, ci au fugit, la add-
post, in munti stincogi gi prIpdstiogi. In scale
tinuturi fdra ogti gi serdar, armata <turca>
se plimba in voie.Tatarii vinatori de du*mani,
cercetindu-i i nimicindu-i fard mild, i-au
trecut prin ascutigul sdbiei pe cei mai multi
dintre ghiauri, familiile lor fiind luate in
curtivitate. Acea parte a populatiei numitd
ra'ia, indurind gi oprimarea oastei, s-a
chinat, cu inima ranita, cerind supunere.La

4o. In alto izvoare:Erdel Belgradi - "Bel-

gradul ardelenesc", adica Alba-Iulia.

www.dacoromanica.ro
 741

intrarea lor in oastea cea victorioas4, cererea

lor de aman fiind luata in seam4, oastea pradal-
nioa a fost oprita de la jaf.
Unul dintre beyiadelele Transilvaniei ,
numit Barckay Akup 41 g care fusese mai inainte
in slujba de defterdar al lui Rakocioglu, a fost
numit ca principt.La haraciul de 15cao de gal-
beni, pe care-1 platea anual inaltului devlet,
355 au fost adaugati Inca 25 000, ridicindu-se la
4o 000 ds galbeni. <Noul principe> ouat4 ce
s-a angajat ca sa oxpedieze numai in anul aces-
ta, la curtea p4rateasca, suma de o mie de
42
pungi (kise) sa semn pentru obiiinerea prin- 43
cipatului, in a 15-a zi a lunei zilhicce<C1068>
i a-a trimis caftan, cuo4 pi iduzdugan (topu4).
In a 11-a zi a lunei zilhicce44 , Timipoara a
fost data valiului Cenkcizade, mazilit de la
Agria (Egri), ou conditia s stea acolo pentru
paza.
Dar, in momentul'in care se hDtAries ple-
carea pi asedierea cetatii in care se intarise
numitul blestemat de Rakocioglu, a sosit din
partea padipahului (ed.Z.Danipman, .2841) ha-
saki aga cu un hatt-i erif. Marele vizir pi
serdar era somat sa se intoaro4 indat4 la Poar-
ta. La inceput 1-a tainuit4( hatt-i periful>,
dar indat4 dupa cucerirea Yanovei, potrivit

41. Acatiu Barosai:1658 aug.25 - 166o dec.31.

42. Popular, kess, dup4 1688, era o traista
pentru 5o 000 aspri sau cca 500 de gal-
beni.
,

43. 13 sept.1658.
44. 9 sept.1658

Ca. 077 Fag.www.dacoromanica.ro

38
 742

dorintei imparatestit sa intors l Adrianopol

pentru potolirea rdscoalei gelaliilor.
Nefiind cu putintd zabovirea la acel ser
hat, a fost lasat acolo, indeosebi pentru Rako
a
cioglu, Ken'an paga, valiu de Buda, cu oaste pen
tru paza Yanovei gi aranjarea treburilor din ace
le tinuturi. Inainte de pornirea oastei musulma
ne spre Adrianopol, marele vizi erdar II
45
trimise pe te1hisci Mustafa ga u vestea d s
pre cucerirea cetatii Yanova... I padigah...
357 Sa scris, aici telhisul gi scrisoarea ,
intocmai aca cum a sosit la scara impdrateasca,
in ziva de simbdta, a 3a zi a lurei zi1hicce46,
Mai inainte de aceasta, au sosit la or
dia impdrateasca reprezentanti (v killeri) ai
notabilitdtilor calor trei neamuri din Transil
vania. Impreund cu ei era gi numitul Bargkay,
care este reprezentantul *i principele (Ban) td
rii. Discutiile gi treburile au fost ldsate pe
seama lui Ken'an paga, pazitorul Budei. Intreba
rile gi raspunsurile din ambPle pdrti, de la
primul meclis47, sint stiute. In adundrile urea
toare sa hotarit ca principatul Transilvaniei
sa fie luat de la hainul Rakociolu.Raia'ua gi
beraia'ua48 , crezind c acesta va veni iarati
asupra lor, sau frdmintat. In sfirgit, dupd
111011.141111,

45: Cel care redacta raportul sau actele.

46: 1 sept.1658y
47. Meclis - adunaretsfat;tribunal.
48..0 patura taraneascd privilegiatd (?)

www.dacoromanica.ro
 743

citeva adundri (meals), s-a tinut sfat cu toti

vizirii, mirimiranii49, emirii, ou ogeacul ieni-
oereso pi ou pase bulucuri ale gloatei (bUlUk-
halki), ou oamenii mai marl *i mai mici ai ser-
hatului gi cu bAtrinii, cunosoltori ai locului
pi situa0.ei. Luindu-se unele hotdriri, s-au pus
pi citeva conditii:"Pe lingd faptul od s-a ti-
nut seama de iscusina pi depteptAciunea numitu-
lui banSo 9 au fost adAugati incd 25 000 do gal-
beni, care se plAteau anual, apa incit, ei
<transilvanii> pi-au luat asupre lor ca S. dea
anual 4o 000 o, galbeni ca tribut. Odatd ce ei
4: transilvanit> au fost cauza acestor expedi-
tii, s-au angajat oa sA verse, numai anul aces-
ta, 1 000 de pungi (kipe) 51 , drept daune pentru
cheltuielile de rAzboi. Din cele cloud cetatignu-
mite Sebes pi Lugoj, stApinite de valiii din Ti-
migoara, mai inainte se adunau anual cite 3 5oo
358 de galbeni pentru :55.rman1i calor doug orape Be-
are 52 <Ghiaurii>, punind mina, prin viclenie,
pe cele doud cetAti, numite Sebes si Lugoj,s-au
obligat ca sI restituie toate tunurile pi wuni-
tiile aflate in ele pi in satele din imprejurimi.
S-au mai angajat cu restituirea raielelor pleca-
te din satele serhatului pi aciuite in Transil-
vania.Dupa ce au fost toti de acord au aceste
angajamente,principele Transilvaniei a.fost c5t-
tnit luindu-se hotdrirea definitivd...
011.1014

49. Forma persand pentru beylerbeylara .emir

ul-timera.
50. Adica Ace:0.0 Bergey (rom.Barcsai).
514 Unitate de mAsurd pentru bani: 5o 000 x
1 000 = 5o 000 000 akge.
52. In text Haztatm (dual areb in asmanl)
-"cele'doua orape sfinte",adicA leca ci
Medina.
www.dacoromanica.ro
 744

Artioole, rgspunsuri gi hotgriri luate in

timpul adundrii, discutia intre valiul Budei ,
Ken'an p9ga53 , gi principele Transilvaniei.6ca-
ti0Barkc4Y:
Art. I: - Arzul padigahului este evacua-
rea pi prdarea cetgtii Oradea (Varat) pgrtii
impdrAtegti54, precum gi anexarea looalitgtilor
Sebeg, Lugog pi Ferenc (Franta)55 trilor bine
pAzite56,spre a fixa mai bine granita din acea
parte. Atunci cind s-au adresat zicind:-"Aceas-
t treabg trebtie sA fie astfel' ei au rgspuns
aga:"Porunca apartine celui care posedg firma-
nul. Toatd tara Transilvania apartine majestgtii
sale, mAretului gi gloriosului padigah, azilul
lumii57 Populatiia ei este o raia tributarg gi
noi sintem supugii sgi <padigahului>cu mina
legati. Dar prin ahidnAmea'ua58 impgrgteascg de
pe timpul mAriei sale gloriosului sultan Sulei-
man han, rIposatul, se acordg sgrgoimii transil-
vane consideratie gi respect r De azi incolo sa
nu se mai pretindA din tara Transilvania fortg-
rea14 gi pamint", articole,gi clauze care sint
inre istrate <In tratat>. Pe lingl aceasta,es-
te cunoscut demnitarilor impArAtiei cg ping in

53. Rus sau cerchez de origine, Sarl Kens'

an paga a fost numit-la Buda pentru -

prima oarg. la 9 sept.1653, la 9 febrr1654-

a fost transferat la Silistra cf."E.I."
III (1936), p.905 (Franz Babinger).
54. Adiod Imperiul otoman.
55. Pare a fi Ferendia,1ing4 Deva.
56. Memft1ik-i mahruse...Una din titulaturile
Imperiului otoman.
57. Protectorul lumii, una din titulaturile
sultanului Mehmed IV.
58. Tratat'de pacettermenul a intrat gi in
romana.
www.dacoromanica.ro
 745

aoest moment se stringe, anual, de la supugii

Sebegului pi Lugojului, suma de 3 5oo de gal
beni pentru binecuvintata Medina. <De aoeea>
pentru aceste cettiti.gi pdminturi ne rutem 71
vd implordm de la pdmint gi pin la cer s
aveti mild de acepti robi, nepretinzind cee
oe nu se poate indeplini; pentru oat zicind
el le vom acorda, vom gregi dacA nu va fi cu
putintd <zsd indeplinim> rdspunsul pentru a-
359 re neam obligat. Odat4 cu cetatile gi pdmin
turile amintite, mai BUB, vor fi acordate, oa
fi pugi in situatia de a fi luati in ristfiind
atacati de he ul Rakocioglu gi de toate cele
lalte popoare %regtine aflate in jurul nostru.
Noi sperdm cd norocosul gi preafericitul mere-
59
le vizir ai serdar cel generc va avea mild
gi indurare fatA de cele dorite de la noi si
pe cit va fi cu putintd, ne vom strddui sd md
rim haraciul. Potrivit cu firmanul impdratesc
vom depune toate sfortdrile noastre pind la
cdmaga de pe noi pentru ajutorarea vistriei
<impIrdtesti>. Au mai rdspuns zicind:" In
aceastd privintA agteptrun preainaltul ferman".
Art.II: - Stdpinirea satelor supuse din
vechime cetatii Inau ((nova), necesare inal
tului devlat, < au fost > inscriseAlondioe
impdratiei. In aceastd privintd care este rde
punsul vostruged.cit.,p.2845). In aceastd pri
vintd nu avem nici un pie de opozitie. Forth
reata Yanova este din vechime una din proprie

-,
tAtile mogtenite ale majestdtii sale marelui

59. KUprtilli Mehmed paga.

www.dacoromanica.ro
 74-6

nostru padigah. De asemenea nu avem nici o le-

&tura cu raiaua satcare nu ne privegte.Numai
ca rugamintea noastra este ateea ca,tinindu-se
seama de vechea granita inscrisa in condita mi-
pdrdtieil sd nu se mai ingaduie a fi atacata
pi depagita.
ArtoIII: - Cele ma multe din satele san-
giacului Solin 6o ale cetatii Tanovatinscrise
din vechime ca zettmet, timer gi vakif n-au ara-
tat supunere.Din aceastA cauza,asigurarea ado-
cerii lor sub ascultart, de azi incolo, in &coas-
t:I parteteste dorinta imparateasea a padigahu-
luio Indata ce s-a ajuns : "In aoeasta privin-
t4 care este raspunsul vostru" ?<Ei au raspina
"De asemenea gi in aceasta privinta nu avem nisi
un cuvint de a ne opune fata de dorinta padiga-
huluio In sfirgit. toate aceste Bate apartin nea-
ce i
mului Haydugak. Acegtia sint/care
,
au facutItot-
deaunaAtulburari gi au pricinuit rautati in Tmn-
silvania. Dupa aceasta, vom trimite ingtMa44ri
gi scrisori repetate la st'apinii Batelor de mai
sus ca sa-i stapineasoa. ,Acegtia trebaie sd
sesupuna ca gicidln14 umilit din inimd gi suflet,
Lao_ de Poarta fericirii mariei sale padigabalui,
TOM cere sd-gi 0.na in feu gi pe oei de
36o acolo ca sa-gi stapineasod gi satele amintite
mai sue.Potrivindu-se cuvintula nostril gi daea
vor actiona potrivit ou dorinta padigahalui, noxo-
cul este al lor. i in caz daoa de aid inoao vox
face impatriva firmanulai imparateso gi daod 411

6. Trebuie sal fie Solona,linga Zalau,Solnok

fiind in alt parte.

www.dacoromanica.ro
 74.7

vor primi sfaturi, atunci responsabilitatea este

a lor. Si noi, de asemenea, intorcindu-ne fate
de la ei vom face arz la inaltul devlet sod nu
arat4 supunere. In sfirgit trebuie sl se facd.
aga cum pretinde zelul padigahului.
Art.IV: - Arzul padigahului este de a-1
distruge pe necredinciosul de Rkoci41u care
trebuie s4 dispard din lume. Cine este in sta-
re s4 feed acest lucru printre voi ? Cind s-a
pus aceast intrebare, mai sus pomenitul Dan
<Barcsai> a rdspuns: "In zilele padigahului
nostru, afard de mine nimeni nu este in stare
ad indeplinea, 4 acest lucru. Numai in caz dacd
guvernarea Transilvaniei se va socoti potrivitl
pentru robul de mine, mi se va acorda prin in-
telegerea demnitarilor impdrdtiei OLatunci>
cu ajutorul lui Allah cel prea inalt imi iau
asupra.mea angajamentul sd-1 nimiceso pe Rako-
cio61u. La rindul lor, notabilii celor trei
neamuri <din Transilvania 61 >9 aflati ling&
acesta, au intdrit cuvintele lui zicind:
- "ste,in stare sa faci intocmai cum a grdit"
(ed.cit.p.2846).
Art.V: Stiti ca pentru aceastd expe
ditie s-aufAcut foarte mari cheltuieli din 'Os-
tieria mdriei sale gloriosului padigah. <De
oarece > aceste cheltuieli au fost fdcute din
cauza voastrateste necesard ca despdgubirile
sA fie pldtite tot de cdtre voi. Indatd ce ii
s-a adresat zicind: "In aceastd privint4,care

61. AdicA unguritsagi gi seoui,romanii

erau scogi din rindul neamurilor pri-
vilegiate.

www.dacoromanica.ro
 748

eat*: raspunsul vostru "?, ei au.raspuns:"Ordinul

gi fermanul apartin maried sale maretui vizir".
Indiferent care vor fi inaltele sale porunci,vom
sluji cit vom putea gi nu ne vom da la o parte
de la aceasta. Si in orice situatie,rugam pentru
mila noastra. Aceest situatie, descrisa mai sus
a fast facut6 'arz la snara imparAteasca a padi-
gahului.<Din cauza rascoalei ge1A1ii1or in Ana-
tolia,marele vizir KbprUlt1 Mehmed paga,la porun-
Ca padigahuluipa fast nevoit sa e! intoarcA din
acele pdrti...>
361 Moartea imparatalui Indiei: Hurrem-ah...
moartea istoriogrefului otoman Kara CelebizA-
de 'Abdul-'Aziz... (ed.cit.,p.2847).
369 FazlI paga este de neam bosniac, prove-
nind din haremul imparatesc fusese numit ea
.mutasarrif in tinuturile Buda, Bosnia gi Sills-
tra. De asemenea a fast mare amiral (kapudan)./$
Pe cind era valiu in Bosnia, gloata cetatii
62
Gradigka se rasculase... gi din sabele parti
au pierit multi oameni. Razboindu-se cu frincii
veniti asupra cetatii Knin63 a fast victories.
Cu ocazia tulburarilor din Istanbul,fiind
invinuit ca a fast partag la rebeliunelil supa
rase pe padigah. Atunci cind a fast serdar Im-
potriva Tarii Romanegti (Eflak tizerine)din eau-
za lacomiei sale pests mAsura gi pentru inceti-
nealA <in expeditiAa fast ucis...(ed.cit.,
p.2853).

62. Gradiskalorag in. Bosnia,1a 45 km.nord

de Banyaluka, pe Ormul Savel..
63. Kninp fortreat in Da1matia,1a 6D km.
sud de Zara,

www.dacoromanica.ro
 749

414 Evenimentele anului 1069 64

Sosirea marelui vizir la scars impArAteascA
gi Intoarcerea padigahului lumii din Adrianopol
la PoartA.
Mai inainte,dupA cum s-a scrispfusese trimis
un hatt-1 humayun pentru intoarceres grabnicA a
marelui vizir 65 HotArindu-se intoarcerea ImpArA-
66
teascA la Istanbultin a treia zi a lunei Muharrem,
a fost scos gi inAlIat tuiul (IRE) eel plin de
strAlucire. In a cincia zi, cortul impArAtesc s-a
agezat lingA Solak-yegme 67 . Marele vizir,ls rtn-
du]. sAU potrivit cu porunca impArAteascA, dupA
cucerirea 4Ce-.31.1 InAu (Yanovn) nu s-a odihnit
68
In acele pArti,3i a hotArit ca agir1ik'u1 sA
vinA din urm. El insugi s-a grAbit sA vinA cu
oastea victoriaasA,intr-un chip,ls aoara impArA-
teascA. Si in 20 de zile.sosind de sub Yanovapin
69
a 14-a zi a lunei Muharrem ,a intrat in Adriano-
pol. Fiind onorat cu srutarea poalei impArAteti
4!nare1e vjzjr a fost cinstit gi onorat ou un oaf-
tan strAlucitor (hil'at-i fthire) din blan de
samur 70 ... CirmeazA un divan imperial pentrusfat
in vederea primirii unui Sol austriaa gi disouta-
rea problemei transilvane... (ed.cit,,p.2854).
64. 29 sept.1658 - 18 sept. 1659.
65. Kiiprala Mehmed paga (vezi p. nota }
66. 1 Oct.1658.
67. Cegmea'ua sau fintIna lui Solak (ostag din
garda sultanului)-"stIngaci".Sinan Solak,
cartier in Uskddar la BUlba)adere.
68 Povoara,greutate,bagai.e; efecte militare.
69 12 Oct. 1658.
70 Portul otoman avea apte feluri de blnuri:
1.KabaniIa.2. gst-kurk 3. Krkqn-karkd...
4.Konstog-INrku...5.Ferac1 kurku... b.Sert-
ser-kurku... 7. Muvahidi kurku...

www.dacoromanica.ro
 750

415 Sosires solului nemtesc(austriac)71

72
In a 23-a zi a lunei de mai sus ,intr-o
zi de marti,in cortul impArAtesc,solul cart ve-
nise din partea impAratului austriac(nemgt kira-
73 s-a inchinat la inaltul tron cu daruri,
11)
prezentind gi scrisoarea sa. Apoi, indatA oe
scrisoarea ea (ed.cit.,p.2847) a fast tA1m4eitA
gi fAcutA telhia 74 s-a L'Iat cunogtintA cA hainal
numit Rakocioglutfostul principe al Transilvani-
ei (Erdel hftkimi),care se rAsculase,ar fi expe-
diat '.scrisoarefil prin intermediere. Dar 9-a
constat cA aceastA mijlocire nu este la demnita-
tea credintei gi impArAtiei(devlet) majestAtii
sale mAretului nostru padigah,ocrotitorul lumii,
fapt pentru care scrisoarea prin mijlocire n-a
Lost luatA tn seamA. 4Su1tanu1? zicind cA:911acA
scopul kaiserului (9asarin) este de a respecta
pacea tncheiatA intre noi, atunci sA punA mina
pe acel necredincios gi sA-1 expedieze la Poar-
ta Fericirii", i-a rAspuns cu dreptate. Cu aoea-
sta s-a acordat solului permisiunea s se into.er-
c5. S-a emis firman imprtesc ca in primAva-
,
ra s se pregAteascA iarAgi o campanie in tare
Transilvaniei (ed.cit.,p.2898).
423 Marea biruint a hanului tAtar Mehmed Ghi-
ray 75 in lupta cu ghiaurii moscoviti. <Deearie-
rea situatiei Imperiului otoman care mai mult
de un deceniu avea lupte,pe de o parte cu Vane-
71. Nu apare pe lista lui J.v.Hammer,poate
fi Schmid de Schwarzenhorn eau Beris ?
(Cf.Hist.de l'Empire ottoman,t.XVII,Parie,
1841,p.131 (AmbwadoAi Austriei la PoartA).
72. 21 oct. 1658.
73. Leopold I (ImpArat roman):1658 iu1.18-1105.
74. Scurt raport viziral,a intrat gi in rom.
75. Mehmed Ghiray IV:1654-1665 (a 2-a oarA).

www.dacoromanica.ro
 751

tienii,pe de alta cu ge141fii din Anatolia 76 ei

tn acelagi timp cu austriecii>. Din cauza aces-
tei situatii critice, tarul (kiral) Moscovei 77 .

socotind cA este un bun prilej a tnceput pe de o

parte sA stringA ogti nenumArate,pe de alta a
cAzut in patima de a ruina casele gi 0.nuturile
vegnicului Imperiu otoman,cu dorinta de a-1 tul-
bura mereu. Mai mult de doi ani a avut grijA sA-
gi procure ogti gi sA pregAteascA cele trebuin-
cioase pentru rAzboi. Potrivit zicalei:"Neamuri-
424 le ghiaure sint unite" (11-Kafra mi1let'Un)78 gi
din cauza rAzvrtirii voievozilor machiari(macan
valahi gi moldoveni (ed.cit.,p.2905), irosindu-
se toatA rabC, -ea sa, Oara a pAgit la actiune
pentru izbinda pastei gi spre a ocroti neamul,
ImpArAtia gi credinta lor <creetinA> Mai intii
i-a momit pe cazact :Jai de la Don (Ten),ghiaurt
umilioare din vechime nu se supuneau nici unuia
dintre beii ghiauri aflati in acele pArti.kge-
zindu-se in locurile anevioase,stufoese el mlAg-
tinoase, <cazacii de la Don> de cite ori aveau
ocazie iegiau cu gAicile lor pe Marea-Neagra
prAdind gi jefuind satele gi tirgurile de la
granite islamului 80 . Craiul Moscovei trimitindu-

76. Este vorba de rscoalele gelaliilor cf.A.

S. Tveritinova,Vosstanie Kara Yazigi-Deli
Hasana v Tuilii,Moscova 190- leningrad,8g
p. gi prof.M.Akdag,Tark halkinin dirlik ve
dirlik ve duzenlik kavgasi Ce11t isyan-
Ankara,1975, (Bilgi Yayinevi).
77. Alexei Mihailovici,tatAl lui Petru 1(1645-
1676).
78. Verset din Coran, aytun...
79. Este vorba de pincipii Transilvaniei,cAci
dup 1526 ungurii nu aveau institutii.
80. AdicA la marginile Imperiului otoman,mai
ales tArmurile Mdrii-Negre gi Moldova.

www.dacoromanica.ro
 752

le bani din belgug,ti Imboldia mereu ca sh iasA

Cu gdicile lor pe Marea NeagrA gi sA pricinuiple-
ca daune gi pagube tmprejurimilor. Cazacii de
la Oceacov (zi),care mai inainte se rdsculaserq
tmpotriva craiului lesc,spree-i rzbuna a-au
unit cu hanul <tAtAresa Islam Ghiray 81 .Aproape
timp de zece ani au intreprins incursiuni, una
dupa alta,In Polonia (ie,histan), gi s-au razboLt.
Avtnd tratat de pace cu tarul Moscoveitau fAcut
prietegug gi tntAlegere tntre ei. <Scrisoarea
prin care se aratA te1u1 tarului ruses() de a ni-
425 midi oastea tAtard,ruinarea.stdpInirilor turceg-
ti, distrugerea cazacilor de la Oceacov aliati
ai ttarilor din Crimeea gi Bugeac; descrierea
Infringerii oastei rusegti de cdtre tatari gi
cazadide Oceacov, condugi de Mehmed Ghiray han
etc. (ed.cit.,p. 2901 - 2)11).

428 Situatia Tarn Romnegti gi Moldovei

(Eflak ve Bogdan ahvali)
Mai Inainte de aceasta,valiul de Buda,Gar-
cii Ken'an paga82, gi valiul de Silistra,Gian(tc.
222) Arslan paga, au fost humiti sA stea 4de pa-
zA7 In vilaietul Transilvania,spre a tntAri au-
83
toritatea noului principe (Ban) ,numit In taxa
Transilvania. /Atuncil, voievodul Tarn Rant:1meg-
84"
ti, MihneZa/ , solicittnd tnvoireaZde a se tn-
toarce spre a merge In principatul sdh, nu ce-

81. Islam Ghiray al III-leas 1644-1654.

82. Glared Ken'an paga,muhafiz de Buda: sept.
1655-mai 1656; nov.1h56-nov.1658(a 2-a
oard) gi dec.1658.4fiart 1659 (a 3-a oarA .
83. AcaIiu BarcGai (cf. p. nota 4
84. Radu III Mihnea (cf.p. nota

www.dacoromanica.ro
 753
ruse aceastA tnvoire de la Can Arslan paga.Dar
indatA ce obtinuse numita Invoire,in clipa des-
pArtirii, Can Arslan paga dAduse din supArare
un picior in burta lui Mihnea bey gi apoi trin-
tindu-1 pe spate, tipAl "MAi,afurisitule, eu
sint valiu de Silistra. N'ai vrut sA te umi-
429 legti, certnd invoirea mea pentru plecare".
Mihnea,infuriatalecA cu stparare. in Tranail-
vania (sic)85, spuntnd cu indignare gi amenin-
tare: "Jur cA nu voi ierta aceastA hAinie, sA
vadA dinsul cum se 1ovegte cu piciorul" (ed.cit.
p.2911).
Apoi, gi Can Arslan paga, fiind invoit de
Ken'an pag& -14 piece la slujba sa 86 indatA ce
a pAtruns In Tara-RomAneascA, Mihnea bey i-a
simulat numai un ceremonial de prietenie ince .
rA; dupA aceea s-a rAsculat cu populatia valahA
(Kavm-i,Eflak), impotriva lui Can Arslan paga.Ne-
puttnd s-i reaiste gi neavind altA cale, Can
Arslan paga gi a ales fuga. Cu mii de greutAti
a trecut DunArea din fata <cetAtii Sigtov(agt-
tovi) fAcind arz la Poarta tmpArAtiei asupra
calor intimplate87. Mihnea, la rtndul su, ce-
rind ajutor de la maghiari, a strtns foarte mulr
ti oameni. De asemenea gi Constantin /Serba,
fest voievod al TArii RomAnegti, care fugise
, in Transibrania4s-a intors cu ajutorul lui Ra-
kocioglu ostApinind Moldova prin Zobalik gi
uzurpare". i aga a sesit gtirea/la PoartA/
deipre ruinarea orind*ii(nizAm) acelor serha-
85. De fapt in Tara,RpTftneascA.
86. In eangeacul Silistra,de uncle trebuia
sA supravegheze ()rice migcare din Tara
RomAneasclit
87. Adica asupra situatiei proasbe(tc.hal)

www.dacoromanica.ro
 754
turi.
Mai tnainte de aceasta,dupA cum e-a arA-
tat, KOprala Mehmed paga.pe atunci mars vizir,
a cucerit InAul (Yanova); atunci,tn locul prb-
cipelui Transilvaniei Rakocioglu, care se rA-
sculase gi fugise,,t1 numiee pe ghiaurul nu-
mit ZAcatiU? Barcsai ca rege al Transilvaniei
(Erdel Xirali88 din partea tnaltului devlet
(ed.cit.,p. 2912).
89
Evenimentele anului 1070
<Intoarcerea eultanului Mehmed al IV-lea
din Brusa la Adrianopol gi tn urma convocArli
unui divaniau loc schimbAri in ierarhia Pot-
430 tii otomane ... In a 24-a zi a lunei safern
potrivit cu vechiul obicei, padigahul a in-
trat cu mare alai tn Adrianopol... In a zieoea
zi a lunei rebi'iil-ahir91, tntr-o zi de vine-
ri, acordtndu-i se tinutul Silistra lui Mua-
tafa aga, eel de al doilea aau micul mirahoP
a foet cAftAnit cu un hil'at strAlucitor in
faIa padigahului. In a treia zi a lunei gev-
vAl 93 la tntoarcerea padigahului de la vtnA-
431 toare..., sangiaculOirMen94 a fost acordat
lui Mahmud aga
Evenimentele de la nerd (9.141141)
<Indemnul padigahului cAtre marele vizIrca
sA facA pregAtiri pentru tnIAturarea rdscoa-
lelor din regiumile nordice 95 /. Astfel,dupA
88. PtnA atunci fusese ban de Lujoj gi Ca-
ransebeg,apoi,comite de Uunedoare,.
89. 18 sept.1659 - 5 sept. 1660.
90. 10 noiembr. 1659.
91. 25 dec. 1659.
92. Din Emir.ahor,principe al ieslelor
gi al grajudurilor,a intrat gi tn roaL.
93. 12 lunie 1660.
94. Azi Cernomen,pe Marita (R.P.Bulgaria)
95. AdicA din IArile romAne etc.

www.dacoromanica.ro
 753

!Lte,t6 5,14:4 tar.,%,A,L:,14 7:6,41; yl-,/,..x3.6-?41,a,

/k7A:1, kr--11 'As e10.1.4.1
--4-10 co
.4.

,:.,

; e ..1)*A.9

iryi re-D(114, !,,35,gs

hi 4. !, 1/4.1 r 4e;ifikor. yAvIti/o 'or 4/00
, teritkit loh I A:/1.....4...;: 4.04 r/
?"1.;4.
1.1,alf 4.; ti.14/40.4;i44..A, .4,6*.&0 .4,
/.).44 //..to..: l//::m.-
I

:; Afj; ti,.1.40

tO i ,

5.-1, .7.1.1/r 4;;,:r.1004; 10,4! y 6%4,1/ 16.:,1.44.16:. 440

et"Y47/,):44,4/;A/ ;.,44;'../ /;,A,&0
bft,
..1164:1/
1.1; ie.:AA:
.$0-4 0:0 40.0..;4; dr,e I
.frOlf A.; 4.1.4:11,e4:4'r4;/;.4"/ .54#4,1..:10);;;.,irdtzii. /
.1,0e., I. j.,01)./); i.;;I:r.4;1:1;/ 14%./.1.,/4; -4;.:(irif
4...,A2* (#. 46e.4.::01kAtoii
4..61%.011:A.niA.10,7%...!/?!19.7..0.1.;.4.4141.0.*).11744,441.0.1

4i&),7 .44" 414444 4.,,I41,4 6.1...6,4),?4119:1.1.2114

4.0 yiloo al 4 40
VAV1ie, y!'2//' 4;;?)$i Otcl4:0",./;,...:l1-:.ed.s.
6:g jo ;'./..4

4014:7 gr 40;,:;,,;Pite 4.
40?..../OV;/rkkiir14A440;0'kJe
j)
.1
fo 14:ts:),
4, Z101..t 1104. fi:3.:1:IVI,P40:311:11,011:1W.44.?"1(:;i
/1- r ":,1* ":"110":. ill. s It; 4;e4.-;Oyii4f.
X40.4...?6 f.?rt taif 4.40 11.:v ;101/,./...
/41:0;/.4101,....,.?,....._.ri....-.a.
,
Faso. XV1,3. - Partea finald a cronicii lui Na'ima privind une-
le schimbAri in ierarhia PorIii... aoordarea Silistreisou Dobror,ea
micului corals "Mirahor" Mustafa Ica la 1660 (1070 1.1.).
Tarih-i ffirritha, ms. cif-. fol. 571 r. 71,7h.st.Buc.Ef.Tureia,rola
58, c. 612 11).
www.dacoromanica.ro
 756
un sfat in divan, vizirul Seyid Ahmed paga,
valiu de Bosnia, a foot mutat la Buda% gi
nunit la paza cetatii Yanova (Intim). Aeum
a fost trimisa porunca impArateasca lui Seyi-
di Ahmed paga,cu recomandarea pentru aducerea
lui ZAcagiu Barcsai in Transilvania gi itta-
rirea sa,precum gi indepartarea raufAcAtoru-
lui hain numit Rakocionu (ed.cit.,p.2914).
Socotindu-se potrivit expedierea oastei
tataregti, iute ca vintul, impotriva voievozi-
lor Tarn Romanegti gi Moldovei,s-au trimin
in partea hanului cel glorios o porunea impa-
rAteasca, o sable gi un caftan (hil'at).Vice-
guvernatorul (mutasarrif), de IlbassanrAhmed
bey,care mai inainte arAtase bravura pe cim-
pills de luptA din Tara-Romaneasca gi Mo1doN;
s-a acordat ca rasplatA pentru olujba liva-
ua de mai sus. Potrivit cu dorinIa fericitu-
lui padigah, acesta a fost trimis la numitul
serhat al Silistrei,impreuna cu o mie de vitt)-
ji din Rumelia.A foot tngtiintat ca sa agtep-
te,la acel serhat, sosirea oastei tatAregt.i.,
gi impreun cu ei BA depunA eforturifslujind
432 in vederea impragtierii dugmanului credintei.
Si anul trecut, Ghica (Kiko)971care fusese
numit domn in Moldova din partea inaltului
devlet, la invadarea ei de cAtre Constantia8,
fugise gi venise la Adrianopol. Numitului i
s-a acordat voievodatul Tarn Romamegti,iar
domnia Moldovei a fost data fiului voievodu-
96. Seyidi Ahmed paga,muhafiz de Buda/ -
mart 1659 - mai 1660.
97. Gheorghe Ghica:2 mart 1658-2 nov.1659.
98. Constantin erban,vv.Moldovei, 2-21
noiembr. 1659.

www.dacoromanica.ro
 757

lui Lupul (Kiipii1)9,2are mai tnainte fiind 20 de

ani In tam de mai us, zAcea acum Inchis la Yedi-
Ku1a . Ei au fast trimigi <tn tArile de mai sus,
La Intilnirea lor,potrivit cu firmanul impArdtesq
venise In apropiere mogtenitorul (kalgay) glori-
osului han Gazi Ghiray, cu un numAr de 50 000 de
ostagi. La rindul lor, cazacii gi polonli (Leh)
trimitind, in ajutor, un numAr oarecare de ostagi
s-au Impreunat oastei tAtare. De asemenea gi ghia-
urii cei umili, age.,7ind gapte tabere in fata ora-
gului numit Iagi (yag), au fAcut gapte fortr-e/e
gi afard de alti rdzboinici, ei au pus in tabard
un numAr de 10 de pugcagi gi au agezat in fata
lor cele 12 tLJIri, fiind preg6titi pentru luptA
gi rAzbel. Raielele gi ogteni nenumatati din po-
pulatia Ittrii au venit gi s-au supus noului vole-
vod, fiul lui <Vasile Lupu. Luindu-se msuri
pentru distrugerea taberelor <de mai sus>',in In-
telegere cu oastea musulmand, au pus s mergA
inainte ogtile legegti gi cazdcegti, iar ei tngi-
gi au inaintat din urma lot asupra taberei <dug.
mane. Ajungtnd fatA in fat& gi incdierindu-se
Intro!, ei, s-au apucat indatti de luptA gi rzboi,
timp in care <romanii au nimicit gi au imprAgti-
at cea mai mare parte din oastea cAzAceascd i po-
long, aflatA fnainte. Indat ce restul oastei a
dat atao asupra lor, gi-au dat seama cd lupta cu
ghiaurii este anevoioasA. Din aceastA pricind,oa-
stea musulmand s-a prefAcut ad este infrint gi
s-a retras din cImpul de luRtd, spre ges,cu gindul
de a despArti <pe moldoveni/ de tabArA gi spre a
aduce In tinutul de cimpie. Dar ghiaurii cei ne-

99. yasile Lupu,vv.Mo1dovei: 1634 - 16534a-

2U1 in loo de Lupul,,grafiat gregit de E7:
100. FortAreata inchisorii "apte turnuri"(Ie-,
tanbul).
www.dacoromanica.ro
 758
demni nu s-au pus pe urmele lor, ci s-au intors
intabAra lor (ed. cit.,p. 2915). In acea zi,
prin aceasta,gi-au renuntat la lupt, de aceea
dis-de-dimineat, s-a mere iargi Impotriva loi
dtnd iureg din toate pArtile. IndatA MBA ghiau-
433 rii cei afurisiti, Tmprogcind din tunuri gi pug-
ti, au fAcut ca locul de luptA BA parA atrTmt
pentru ochii tAtarilor gi <aga, nu 1-au per-
mis sA se apropie de ei. i ziva scurgindu-se
Tn acest hal, a treia zi s-au repezit,din natal
din toate pArtile gi s-au apucat iarAgi de lup-
tA gi rzboi. Dar pe msurA ce ghiaurii cei umi-
li se obignuiau cu lupta, oastea musulman se
prefAcea (simula) art este invinsA gi bAtea in
retragere. De aceastA data ins, ghiaurii eon-
damnai focului din infern, atacind mereu,tnain-
tau gi pe aceastA cale s-au IndepArtat de tabe-
rele lor. De asemenea gi oastea musulmanApoi-
trivit cu cuprinsul versetului "SA folosegti vi-
cIegugul in rAzboi"(el-Harbi huda' tun)11 au
chibzuit pentru imprAgtierea mai sue-numitilor
gi apoi renunttnd la prefAcAtoria cA fug, i-au
prins <in capcana gi i-au distrua ugor. Din
aceastA cauzA, Mehmed bey, yall-4aall2, cu
vreo 3000 de viteji, upugi, s-au retras indatA
din cimpul de lupt tntr-o parte a muntelui din
apropierea cimpului de luptA. Ahmed bey a pie.-
cat tu oastea de Rumelia in altA parte. Vesti-
tul Gazi Ghiray103, cApetenia oastei ttare,la
rindul sAu, a pornit cu restul oastei, rAmaoA
in urmA, opre cimpie ca gi cum ar fi fast invin-
101. Citat din Coran, aytun
102. "Aga'ua tArmurilor,1itoralului" - cApe-
tenia ttarilor bu,-eceni peste aTrzaci.
103. Nu spare pe listehde hani gi Valgay -
sultani.

www.dacoromanica.ro
 759
gi. Abia atunci ghiaurii cu ginduri ascunse gi
nefaste, socotind cA sint cu totul biruitori
asupra oastei musulmane, s-au repezit, cete
dup cete, sA-i prindA din urmA gi agaolu cAzut
in dorinta de a Irina oastea ,OlausulmanA riaipi-
tA. In acest chip adunAtura lor s-a imprAgtiat
gi atunci cind erau risiptti In geso in vAi gi
prin munti, vitejii (Lazi) rAzboiului sfint s-
au intors deodatA gi au tras cu sAbiile lor se-
toase de singe asupra dugmanului credintei, re-
zindu-se ca nigte lei turbati In toate pArtile.
Si dugmanul rAu din fire a fost zdrobit intr-o
clipA, umplindu-st'gesurile gi muntii de cadav-
rele lor. Cu prijinul lui Allah eel drept, in-
deplinindu-so ierFletul "Biruinta este cu Allah"
(Nasrun min Allah) 104 dugmanii credintei au
,

fost invingi gi nimiciti, iar gaziii islamului

au devenit victoriogi gi biruitori.
Umilul de voievoaCZfiid tnvins a fugit
cu putini supugi rufAcAtori In pArtile Trli-
Romnet1, dar oastea care pornise indatA pe
urmele lor ajungindu-i i-a trecut prin ascuti-
434 __
gul sAbiei,fArA aman 106 . Gaziii musulmani,fiini
multumiti de prAzi nnumArate, au InscAunat pe
noul voievod 107 in regedinta sa de cirmuire.
Dup ce s-au odihnit o zi dou, au mere in acea
parte spre a-1 InscAuma gi pe noul voievod al
Trii RomAnegti108 (ed.cit.,p.2116). RAufAcA-
torul de voievod al TArii Romanegti, care se
rsculase,in tinerete era un bAletandru(oglall)

104. Citat din Coran, a tun

105. Ccsntantin "Cirn' c. Burunsuz)-.
106. Aman, mil,indurare.A intrat gi in on)
dergrfca romAnA,de ex. Aman Theodor.
107. AdicA pe StefanitA Lupu (cf.p. n. ).
108. Pe Gheorghe Ghica (p. nota (17).

www.dacoromanica.ro
 76o

cu o InfAtigare plAcut, mai mult de 20 de ani

primise o cregtere aleas printre pagii lul Ka-
ca Ken'an 'Naga, cuceritorul <rcetatii, khiska109.
Impodobindu-se cu cAciula de samur, se tmbrAca
frumos ca musulmanii, tnecindu-se Tn ptfice gi
sare110; el /Mihnea III Rada/ citeEi gi sorla
carIi in arabA, persan gi turcA, zictnd:"dupA
putin timp voi deveni musulman". Ps timpUl eUl-
tanului Murad han111, el.lucra pentru beylik'-
ul Trii Romftnegti112. Mai ttrziu a forst clue-
.

tit gi cu domniaacestei tArif gi degi a. fost

crescut gi hrAnit cu binefacerea dinastiei tnti-
tului devlet (:)toman , el totugi s-a rAzvrAtit
gi s-a rAsculat, pricinUind multe rutAti gi
ipocrizii. data cu rAscoala sa, el a fAcut ca
sA fie ucigi peste 0 mie de<mueulmani > negus-
tori aflati tn tara sa gi sprijinindu-se pe o
ceat de ghiauri, dintre maghiari gi croati, a
cutezat BA se opunA Zturcilor. IndatA ce a
aflat cA voievodul Moldbvei nu a putut stiee
opunA gi sa reziete cu atttea ogti gi cA a foot
Tnvins, gi cA oastea musulmanA va yen' gi asup-
ra sa, el s-a adpAcit. RAufAcAtorul, lipeit de
orice zel, n-a mai putut sA stea pe loc niel o
clipA, apuctild vistieria gi bogAtiile sale a
fugit cu oamenii sAi pe ling& RakocialuJ-134
Oastea mueulman vanind tadat4 n-a g4sit
pe nimeni dintre eel blestEmati, '.I'urcil?' au cer-
cetat, cete dupA cete, etmpiile gi muntii ptnA
109. FortAreatA In Orient,
110. AdicA trAia ta bunAtAti gi mare belgug
111. .Murad al TV-leas 1623-1640.
112. AdicA a fost un fel de capuchehale,
agent diplomatic.
113. In Transilvania.

www.dacoromanica.ro
 761

la capAtul granitel gi pe oamenii numitului

<Mihnea vv. pe care ii ittlniau ii treceau
prin sable. i aga,au curAtit aces tarA de po -
trivnici, distrugind in total 12 700 de /ghia -
Uri/ gi au tnscAunatla regedinta sa pe noul vo-
ievod al TArii Romdnegti, Gheorghe Ghies. Ir
435 data ce padigahu1lumii114 a fast ingtiintat de
toate acestea, i-a cinstit cu daruri atit pe
cApetenia tAtarA cit gi pe ceilalti emiri,dupA
care au primit invoirea de a pleca in trile
lor.
Uciderea lui Kadri page. Dup descrierea
vietii gi faptelor acestuia (ed.cit.,p.2917)
urmeaZA: Este demn de retinut cA pe cind ers
chehaie de portari (Kapucular kethudasl) numi-
tul Kadri page, au trimis din partea padigahu-
lui un lent <de aur gi un hanger ornat lui kal-
gay aultan, care participa in expeditie impotri-
va TArii RomAnegti gi Moldovei. Fiind dugmsnul
lui Fazli page, serdar in acea expeditie,la in-
toarcerea acestuia din campanie la Istanbullde
cite ori avea prilej, ii ponegria la padigsh.E1
a fost cauza mortii lui Fazli page gi obtinuse
pentru el insugi tinutul 1Llatrei, locul acelu-
ia. DupA trei ani, gi el a fost ucis, primind
rAsplata pentru uciderea lui Fazli paL.
Ingtiintarea pentru pregAtirea expeditiei
436 gi iegirea flotei imperiale pe Marea-NeagrA...,
spre a nu permite incursiuni gAicilor cAzAcegti
de pe rful care curge mai sus de apa115 de lin-
gA Oceacov (zi); arzul padigahului a fost in-
114. Mehmed al IV-lea (1648-1687).
115. Este vOrba de rtul Bug "Boristenesm
(Aksu tc.) gi de limanul sAu:Bugski li-
maETT-

cata. ysw list .09

www.dacoromanica.ro
 762

tArirea acelei pArti prin zidirea unei cetAti

gi agezarea de paznici in ea. Cele necesere ce-
tAtii, Ciind procurate, au fast incArcate Tn
corAbii. In aceast iarn pregAtindu-se cele
trebuitoare flotei imperiale, fostul amiral
(kapudan) Aliph.lazade A fast numit serdar al
flotei impArAtesti epre a iegi de Nevruz116 in
largul mArii. Vizirul-amiral Ali page e fast
chemat la Adrianopol... ( ed.cit., R. 2919).
457 Serdariatul lui Ali page <spre partee Bel-
438 graduluO. RAzboiul lui Seyidi Ali page cu oas-
tea maghiarA.
Fostul principe al Transilvaniei Rakocidglu
fiind cuprins,mai tnainte, de dorinta atApini-
rii Polaniei, pe la tnceputul anului 410, 67117
pornise din centrul sAu de regedintA, Insatit
de 60 000 de ostagi diabolici. Cu toate acest,ea,
adunAtura sa a fost distrusA gi fAcutA una cu
pAmtntul de loviturile de sAbii strAlucitoare
ale oastei tAtare. Toate acestea au fost scri
gi explicate la locul lor118. Blestemetul,numit
Kelbanos (Ga1banu0 119, care cirmuia Iinutul
sAu (ed.cit.,p.2920);cAzuse in luptA prizonier
in mtinile oastei tAtare gi era trichis de multi
vreme. Apoi, oferind o sutA de mii de galheni
120,
(a1 -011) el se rugase ca s fie eliberat.

116. Nevruz - "Ziva cea noug.",prima a a

anUTUnffau la persani,21 martie,cores-
punde cu echinochtiul de primAvarA ofl
art.Nawrilz,In "E.I." 111,949-950-04L4v0
117 20 oct.1656 - 8 oct. 1657.
118 Vezi peg.
119 FormA coruptA in ambele editii turcP-
ti. Este vorba de loan Kmeny,ejuns 0-
principe al Transilvaniei:1-22 ianua/r
1661.
120 Suma peat. fi exageretA fiind mai ma-
re dean haraeiul tAriler romane.
www.dacoromanica.ro
 763
.CTnd halul sAu a fost adus la cunogtinta hanu-
lui cel glorios121, acebta a aprobat gi a ingd-
duit ca sti fie trimis un om in tara sa tn Tran-
silvania> spre a Tncasa banii pentru eliberarea
numitului captiv. In timp ce prietenii gi ru-
dale sale cdutau e adune suma de mai sus,voie.
vodul Tarn Romtnegti, numit Civtn bey 122 ,rdu
fAcAtorul, a aflat despre aceasta. <Numitul vv
avind legaturi vechi <cu I.K4meny), trimise g.1-
re gloriosului han, solicitIndu-1 pe loan K4m -
ny Tn schimbul angajamentului sdu de a-i trimi-
te o sutd de mii de Ealbeni ca pret de rdscum-
pArare. Hanul, la rTndul sdu, crezindu-1, 1-a
trimis cu citiva tAtari renumiti. Dar blestema-
tul numit Ioan Kgmeny era un Ehiaur iscusit,
439 megter Tn vicleguEuri gi plin de dracovenii.In-
data ce a venit la voievodul TArii-Romtnegti 1-
a tnvtat tot felul de giretlicuri ca s-gi fn-
toarcA fata de la padigah. i aga, a apArut toe
td rdzvrAtirea gi rscoala sa care Tncoltise
in inima sa blestematd. Dupd ce i-a omortt pe
ttarii care veniserd BA ceard banii gi afard
de ei mai mult de o mie de negustori musulmeni
care se aflau in acea lard, 1-a trimis pe loan
Kmeny lingd Rakocioglu. Apoi, fiind pregAtit
cu zece mii de ghiauri rdzbundtori, a trimbitct
atIt nesupunerea sa fat& de inaltul devlet cit
gi unirea gi Tntelegerea sa cu Rakociglu.Afu.
ristul de loan Kdmeny, indat ce a ajuns 1tnEd
binefcktorul su Rakoci25g1u, 1-a instigat gi
1-a indemnat atita pe acesta ca s ceard tinu-
121. Mehmed IV Ghiray:1654-1665 (a 2-a oara)
122. Civan tc. - "Adolescent,om tTnr",po-
recl data de turci lui Radu III Mihnea,
vv. prii Romanegti.

www.dacoromanica.ro
 764
turile sale mogtenite, incit a inceput sA adune
ogti !pentru rzboi impotriva Portii otomane.
In scurt timp Gheorghe II Rkoci7 porniT
tmpotriva noului voicvod, <Acatiu Barcsai, cu
20 GOO de ghiauri afurisiti, bine tnarmati gi
pregAtiti pentn. lupt. Numitul <Acatiu Bar-
csail neputind sA opunA rezistentA a fAcut cu-
noscut situatia la inaltul devlet. Tomei stun-
ei Seyidi Ahmed page, fiind transferat din aos
nia la Buda123, a fost tnsArcinat odaticu pall
InAului (Yanova) sA impiedice gi r5ecoa1a tArii
Transilvaniei.
Noul voievod Acatiu Barcsai, repezind
un om cu gtirea despre soairea lui Rakoeioglu
in apropiere, a gi cerut ajutor de la Seyldl
Ahmed page. Vizirul de mai sus, la rindul, sAu.,
alegind vreo 4000 de viteji renumiti din oaeta
de serhat, aflatA ling& el, i-a trimie eu Sari
Haseyin paga,fratele lui Siyavug paga124, in
ajutorul Orincipelui) de mai sus (ed.cit..4.p.
2921), i el insugi seyidi Ahmed paga%inde e
plinind cele trebuincioase, a-a pus indatA la
drum, pornind <spre Trnesi1vania:7.
440 De asemenea gi necredinciosul, care era cape-
tenia phiaurilor, indatA ce a foot ingtiintat
de sosirea lui Haseyin page in apropierea sa,
ou o oaste viteazA de 4000 de oament., preaum
gi a renumitului aerdar cu 0 caste nenumAratA,
a trimis un anumit numAr de catagi neatedincio-
gi gi hlestemati la paza unei trecAtori greu
de strabAtut, gi-i agezA in ealea 4.tureilor7,
spre a impiediaa trecerea oastei musulmane.

123. Cf. p. note

124. Siyftvug page a foot valiu de Tuta
(mart 1648-aug.1650) gi,apoi,mare vi7i-
(sept.-noiembr.1651) .
www.dacoromanica.ro
 765
Hiiseyin paga indatA ce a anat despre aceastA viclenie
a repezit o gtire la serhat fAcind 4tiut cA "In caz
dacA nu vor trece din aceastA trecAtoare, inainte de
sosirea ghiaurilor, nu va scapa nici unul dintre gaziii
musulmani aflati ling& dinsul gi cA toti vor fi trecuti
prin aseutigul sAbiei din partea dugmanului".
La rindul sAu, serdarul, vitesz ea Rustem, adatA
cu sosirea gtirii de mai sus, ineAlecindu-gi ealul,
prin grija lui Allah, inainte de sosirea dugmanuluila
traversat trecAtoarea. Aduntnd vreo patru-cinci mii de
,.125,, uncle se gAsea
ostagi, venise asupra cetAIli ...
noul voievod <Acatiu Barcaai. Dar cei aflati in ceta-
te, indep1inind cele trebuincioase din ambele pArti,
s-au apucat de luptA gi rdzboi4
Oastea musulman <aflata7 in pazA iegia mereu
epre unele tabere dugmane, dAdea atacuri fArA fricA,
dar cu ajutorul lui Allah, n-au fast Infrinti de cAtre
divmani. In acest chip, lupta cantinutndu-ae aproape
cinci luni, oamenii trimigi de renumitul pagA,ca sA
cearA ajutor, veniserA adeseori gi arAtaserA situaIia
lore InsA, din prieina iernii aspre, nefiind cu putin-
IA D-Ci o aetiune, acettstrit a feet lAsstA pentru pri-
mAvarA. A sosit apoi gi primAvara la timp tind gi pa-
p, la rindul Esau, impodobise eimpurile de luptA gi-a
Wins corturile sale in cimpie. DupA ee s-au pregAtit
sA meargA in tara ghiaurilor, au fAcut sfat eu gloata
de serhat pentru luptA gi rAzboi. l indatA au opus
cu tArie cAs " Populalla transilvanA <oomputIA din trei
neamuri125, o ceatA este cunaseutA ca rAzboinieA, rAz-
bunAtoare, megterA In folosirea gi minuirea seAUei gi
tlierea de capete. Acestei cete nenoracite i se spune
paydugah127 . In caz daeA este cu putinIA devastarea

125. SpaIiu alb,nu se indicA numele cetAtii(Sibiul

126. Sagitunguri gi secui,romAnii fiind scogi.
127. Haydugah,

www.dacoromanica.ro
 766

tinuturilor, ruinarea cetAtilor, prAdarea avu-

tiilbr.gi lucrurilor acestei cete, cu ajutorul
lui Allah este foarte ugor de rAspuns altora".
441 Gsindu-se cA aceast pArere este dreaptA gi
mai chibzuit, au pornit spre acele pArti (ed.
cit.,p. 2922).
Atunci <serdarul), ridicindu-se cu gaziii
de serhat gi cu vitejii din slujba sa, s-a pus
la drum gi a pAtruns in "tare haducpscA" (Hay-
dugah). De asemenea gi ceata mai sus pomenital
afltnd despre sosirea oastei islamice, s-a grA-
bit s ocupe trecAtoarea unei'vAi strtmte,afla-
tA la hotarele lor (serhadlarinda); ca sA tinp-
dice intrarea oastei musulmane tn tam lor,bles-
tematul numit Barkgay (Barko7i), unul dintre ru-
dele lui Rakimi6g1u, cApetenia unei cetAti numi-
te.Oradea (Varat)1,2grestitA prin Intriturile.

sale tn acele tinuturil a strtns peste 20 000

de ostagi. Astfel, in clips ctnd turcii tra-
versau valea amintit, au sosit gi blestmatii,
care observtnd Indat trecerea oastei 4:turcegti)
prin trecAtoarea aceea, inimile lor au fost ca. -
11.agite de spaim gi groazA. Dtndu-gi seama cA
nu vor putea s se opun 4turcilo, gi-au schim-
bat dorinta lor de reziste4a tn fugA gi tnfrtn-
gere, tntorctnda-se pe drumul de unde veniserA,
La rtndul ei, oastea cea viteazA s-a pus Indat
pe urmele lor dtnd hranA sAbiilor pe cei ajungi
din urm gi pe multi prinztndu-i i-au luat tn
captivitate; munitiile gi tunurile lor de alai
au fost capturate. DupA aceea,devaottnd gi ru-
intnd satele gi ttrgurile peste care nimeriau,
incendiind gi drtmind cetAtile lor, :turcii
128. Grosswardein (austriac),Ndgyvarat(magi

www.dacoromanica.ro
 767
au descins cu demnitate gi trie asupra vestitd.
cetati numite Pogay (Buca4)129. (ed.cit., p.
2923)136.

129. Cam greu de identificat. Poste fi

Paucea lfnga Mediag sau PAuca 1tng6 Sebeg (?).
130. Cu aceasta se tncheie cronica lui
Na'ima; nu se gtie dacti a continuat-o gi dupti
anul 16600ga cum proiectase initial.

www.dacoromanica.ro
 768

XVII
MEHMED HALIFE
Unul dintre reprezentantii de seamA ai istorio -
grafiei turco-oemane din secolut al XVII-lea este gi
Mehmed Halife. NAscut pe la finale veacului al XVI-lea,
in tinerete a fAcut parte, I4preunA cu viitorul domn
dim
al prii-Romdnegti, Radu III Mihneairragma pagilor(Ia-
oglan) lui Kogia (tc.422!) Ken'an paga (m.1652/1062 HO,
cuceritorul cetAtii georgiene Ahiska (1635). Anul urmg-
tor a insotit pe stAptnul sAu la Sinatra gi in Dobra-
gee, unde acesta fusese numit valiu pentru cucerirea de
mai sus. In acelagi an participA in expeditia turcilor
impotriva Transilvaniei, unde principele Gheorghe I
Rdkocsi se rAzvrAtise. Dar la gtirea tnfringerii lui
Nasuhpagazade Haseyin page, a font nevot sA se intoar-
cA la Silistra. DupA maalirea stApinului eau (164018-
a intors la Istanbul, unde, intrind in alujba palatuld,
a ocupat citeva demnitAti. Astfel, a fost Seferli -"par-
ticipant la expeditie", ibriktar, hasodali gi halife,
ajutor de scrib (kalfti) la divanul imperial. Slujind
trei sultani: Murad IV (1623-1640), Obrahim (1640-1648)
gi Meh-d IV (1648-1687), a participat la diverse expe-
ditii in Anatolia gi mai ales in Rumelia, de la Adria-
nopol pinA la Viena. In acelagi timp, a cunoscut bine
evenimentele din palat tn slujba cAruia a font mai bine
de douA decenii. A murit dup-A 1665.
Mehmed Halife a rAmas cunoscut printr-o cronicA
succintAgintitulatA Tarih-i Gilmani (Istoria robului),
dar pretioasA. Ca gi alti cronicari contemporani, M.
Halife a descris evenimentele istoriei la care a fost
martor ocular gi a jucat un rol important in desfAgura-
rea unora dintre ele. De aici se deduce importanta a-
oestui izvor narativ in care se dencriu evenimentele

www.dacoromanica.ro
 769
lstorice din 1623-1665, care stnt gi mai amAnuntite du-
pA 1632. DupA propria sa marturie; autorul a Inceput sA-
gi eerie opera, pe baza tneemnArilor anterioare, la 6
oct. 1650 (10 gevvAl 1060) gi a dus-o ptnA la 12 martie
1665 (24 ga'aban 1075). Se poate spune, alAturi de cro-
nicile lui Aziz gi H.Vecihi,c5afa3t unul din izvoarele
narative de mina Tnttia al lui M. Na'ima care,l-a folosit
cam defectuos, confundInd uncle lucruri.
Primul care a editat aceastA cronicA, dupA un manu-
scris din biblioteca sa proprie,a fost istoricul turc
<Altunay Ahmed Refik (m.1937), care a publicat-o ca
anexA la revista Institutului de istorie otomanA "Tarin-
i Osman]. EncUmeni Mecmuasi",warele 78-83, Istanbul 1924
1925. Un alt manuscris din aceastA cronicA se pAstreazA
In Biblicteca Topkapi Sarayi MUzesi, Istanbul, fond Re-
van (hazine) nr. 1306, 99 fol.;.ms. din care am fAcut
un microfilm gi pentru Arh.st. Buc. (Cf. Mf. Turcia,ro-
II 22, cadre 478-572). Una din c6pii ne arat6 c. a foat
Intocmitd cam la trei patru ani dupA terminarea luorteld,
adica tn 1079 H. (1668), avind gi o continuare de valca-
re sulidiarA.
11 este cazul SA insistAm mai mult, deoarece am
folosit gi aceastA cronicA In Cronici turcegti...,vol.
II (1974),p.189-202,traductnd numai fragmentele privi-
f'oare la istoria romdnilor. In extrasele care urmeazA,
fclosim noua editie turcA, In alfabetul turc modern gi
adaptatA la.limba de azi de Kdmil Su (Istanbul,1976),
avInd un cuvtnt tnainte de primul ministru SUleyman De-
mirel gi o prefatA de Rifki Danigman tinistrul culturiL
Numiii aratA important's' unor astral de izvoare gi
pentru istoria culturii turcegti. Editorul, Kdmil Su,pe
ltngA transcrierea gi adaptarea textului la turca moder-
n,a avut grijA sA dea,tn continuare, 361 de note expli-
cative (p.157-191). Note la care a alAturat gi un Index
(p.193-207).

www.dacoromanica.ro
 770
Editorul Mil Su a avut grija sA dea gi anexa
dintr-un manuscris In care se descrie succint vista in-
terioarA a palatulu.
Fragmentele care urmezA, transcrise gi traduce du-
pA ultima editie,privesc evenimentele istorice care au
avut loc.dup asedierea gi cucerirea dramaticA a OrAzii
(1660). Acestea tncep cu Tlartea marelui vizir Kgprala
Mehmet paga gi Inceputui de vizirat al fiului sAu Fez:11
Ahmed page (oct.1661), care au incercat sA dea 0 ultim
cucerire Imperiului otoman, aureola trecutului. Eveni-
mentele la care ne referim mai mult sint expediIia tm-
potriva Austriei, asedierea gi cucerirea dramatic& a
cetAIii Uyvar (sept.1663). Aceste evenimente au trezit
un ecou adtric In istoriografia otomanA contemporenA.Es-
te tndeajuns sA amintim cele trei cronici minore,prima
intitulatA Uyvar seferi de Mehmed Necati, a doua Fethiy-,
ye Uyvar de Ta'ib timer gi Tarih-i Uyvar de Mustafa Zuh-
di, toti trei In slujba vizirilor Kpri1i. Manuscriaele
acestor cronici se gasesc In bibliotecile din Istanbul
(Cf. AgAh Sirri Levend, Gazavatname1er..9, P. 119).
Mai tirziu, J.v. Hammer povestind aceste evenimen-
te,mai mult In lumina izvoarelor europene, spune:" La
forteresqe de Neuhaeusel =ijyvar7 avait dtd attaqu4e
par d forces si supdrieuresi le siege en avait dtd
conduit avec tent de vigueur et avait durd si long-teups.,
qu'aujourd'hui encore, si l'on veut parler en Autriche
ou en Hongrie d'un grand ddploiement de forces, d'une
fermetd indbranlable, on dit souvent: Conme un Turc
1
devant Neuhaesel. Cronies lui M. Halife educe multe com-
pletAri gi precizAri la opera lui Hammer.
Ostilitatile turco-austriece au continuat Inc& un
anodupA capitularpa Uyvarului, pInA la tneheierea tra-
tatului de pace de la Vasvar sau Eisenburg (10 august
2
1664),rat1ficat de Austria la 28 sept.1664.
1. Cf. J.Hammer,Hist.de l'Em ire ottoman,t.11,Parls,
1838, p.147 (tra . J.J. e er ).
2. Cf. J. Hammer, op.cit., p.189.
www.dacoromanica.ro
 771

Mehmet Halife, Tdrih-i Gilmftnt, Sadelegti-

ren - Hazirlayan: Mail Su. Birinci Basilig.
Devlet kitaplari, Milli Egitim Basimevi -
Istanbul 1976, 207 p.

Despre moartea marelui vizir Kiipralii Mehmed

page gi succesiunea urmagului su aprUla Fa-
zil Ahmed page (30 Oct. 1661):
Text turc

107 Sadrazam Kpri1ii Mehmet Paga'ya gelince o

"her can Olamla tadacaktir" ayeti kerimesi uyao
rinca bin yetmig iki yill Rebialevvel ayinin
yedinci (30 Ekim 1661) Pazartesii gecesi seat
dokuzda danyadan ebediyete ggg etti. Yerine
oglu Ahmet Page sadrazam oldu. Ahmet Paga o
ki Edirne'de oturup ilk baharda saadetli Padi-
gah ile birlikte Istanbul'a geldi. 0 yll Istan-
burda kalip Padigah'im ve dinin hizmetinde ol
mayi kendisine bYiik bir nimet, yace bir Orev
saydi. "Tanri katindan bir yardim ve yakin bir
zafer vardir. Ey Muhammed: inananlara majdele"
ve "Dogrusu, biz sane apagik bir zafer eagle-
migizdir". anlamindaki ayeti kerimeler uyarin-
ca zaferle dalgalanan sancagi yaselmenin ge-
regini, "Tanri yolunda bir grin sinir (kale)
A 08 beklemeki danyadan ye onda plan her eyden ha-
yirlidir." Hadis-i gerifine Ore i Oremenin,
yani din yolunda bir gUn din diigmanlaryyla (15-
glagmenin danyadan ve onda olan her geyden dela
hayirli oldugunu benimsedi. Ayrica "Bir kul
gayet Tanri yolundan ayrilirsa onu cehennemin
yalazasi kavurur." Hadis-i Serifini kendine re-
hber edindi. Kendisi Nemge (Avusturya) kirall

www.dacoromanica.ro
 772

azerine gitmege, askerin yaregine kuvet vermek

iginde, saadetli Padigahl Edirne'ye giitarmege
karar verdi. Savag igin gerekli olan araglaril
geregleri, gadirlari, atlari, develeri ve savag
sildhlarini haziratti. Bin yetmig ac ylli Race:4
-
yani Subat ayinin dokuzuncu Sall gunu Padigahan
tugu, ettesi Sall guna Ordu-yu Humayun Oadir-
lari7 , onu kovalayan Pazartesi gana de Padigah-
in gikarildi. pban ayinin (Mart) ikinci Pa-Ear-
tesi gu-na ise saadetli Padigah alayla ordugdha
gikti. Saban (Mart)'in onaltisina rastlayan ert
V

si Pazartesi gunu Edirne'ye hareket edildi.Konak

konak yol alinarak on bir gunde Edirnetye var11-
di. Sonra Ramazan-1 erif-in beginci (12 Risen)
cumartesi gu-na sadrazam "Tanriya tevekkal ederd5
Tanrldan yardim dileyerele atina atladi. Fotih
ve zafer bayragi olan Isldm sancaginin &lane da-
.
gda. Menzilleri gegerek, beg gun scnra, Ouma
na Sofya'ya yard], Burada atlat on iki gan cayi-
ra salindi. On yedi gan kalindiktan sonra burs-
dan kalkilip Halkall Pinar's gOgalda. Heikki]:
Pinar'da, padigah tarafindan kllig ve kaftan ge-
ldigi igin bir gan kalindi. Zilkade ayanin biri-
nci (7 Haziran) Ona Hisarcik'a varaldl. Riser-
ciletan Belgrat'a varincaya kaar alaylar yolun
109 iki yaninda sira sirs saf bagladilar. Sag ve so,
la Sipah alaylari dazdlap durdular. Havale Pepat
si'nfien Belgrad'a kadar bir saatlik yoldur.Yeni-'
geriler de sagli sollu gehre kadar dizilip dux-
dular. Sonra Sadrazam, yanindakiler rabelertne
giire dizilmig oldugu, arkasindan yaz yirmi log,
lani bulundugu halde, tabil ve alemlerle, aa,a
sola seldt vererek Cuma garia sald vakti Belgrad'
a girdi. Tanri'nin latfu ile asker o kadar gok

www.dacoromanica.ro
 773

idi ki, Belgrad dolaylari asker goklugundan ve

renk renk gadlrlardan bukalemun rengine
Pazar gunJi liemge elgisi (Baron von Goes) Vir
gok beyzadelerle Sadrazam Hazretlerine geldi.Ama,
sOzlerinden bir fayda gOr4memekle yiz verilme-
yip koguldular. Bunun zerine, ne isterseniz ve-
diyerek on giln mahlet istediler. Istenen bu mih
let verildi. tlgi ve yanindakiler bir eve yerleg-
tirilip azerlerine muhafizlar tayin edildi. Son-
ra sefer igin gerekli olan toplar, cephane ve ta-
rut yilz kirk gemiye yUklendi. Sirem (Syrem/Syr-
nia), ve Cirehuru ? 1 gemileri bunlari gekmege me-
mur edildi. Katahya Pagasi Yusuf Paga ve Sirem
Pagasi dogancibagilik'tan gikma Ibrahim Paga ge-
mileri Budin'e, oradan da Esterron'a varincaya
kadar yukari Tuna yoluyle giitUrmege memur edildi-
ler.
Blegrad'ta on gun kalindi. Sonra Sava suyu
gegildi. Zemin (Zemun) yakininda kopru baginda
yaksek bir yerde karar`gAh kurulup ii gCn kalin-
di. Oradan kalkip menzilller agilarak Zilkade
aynin on altinci (22 Haziran) Cuma glan Dimitro-
vice (Mitrovica) adindaki kasaba yakininda kondr-
landi. Bu kasaba gayet giLel bir gehirdir.Cuma
kilinan beg blayiik camii vardir. Hergey ucuz, et
110 sekiz, yem ona. Oradan sonra dart saatlik bir
yere varilip konuldu. Bu konakta serdar Ali Pali
Carkaci atandi. Kendisinin bu ige gok elverigli
begbin adami vardi. Oradan, Torank ? ta ordugfth
kuruldu. Burada iken iki casus yakalandi. 0 Van
Haseki Aga Padigah'tan Hatt-1 erif ile hanger
ve kUrk getirmigti. Veziri'azam, kanun azere,
gOsterilmesi gereken saygidan sonra hangeri be-
line takti, karkii de arkasina giydi. Hatt-1 ge-
l. Recte: cirahor, Cerahor

www.dacoromanica.ro
 774
.rifi Reis Efendi'ye okuttu. Padigah hatt-1 ge-
rifle Isldm ascerine dua ediyor, Kizlar Agaslntl
azat ettigin bildiriyordu.
Budin Pages]. HUseyin Page kdfirden bir Pa-
lanka almig, komatanlarini da tutup giindermigti.
Vezir komutani getirtti. Ondan di4manin durumu-
nu ve sayisini sordu. 0 da, esker toplanplini
ye halkin kaleye sokuldugunU soyledi.
Zilkade ayinin yirmi ikinci (28 Haziran)
Cuma gini, Tuna'nin te yakasinda bir miktar
deveci ye zahireci gayir bigerken bir kag
ii kdfir "Bizim reayamizdir" diye devecilerimi-
zi tutup Macar'lara gOtiirmek istemigler. Her
zaman boyle yaparlarmig. Bu kez, deviciler fe-
ryadl basmiglar. Yakin yerde bUlunan Cebeoi*-
ler devecileri kurtardlklari gibi orada olan
kdfirleri de tutup Ikindi Divan'inda vezirin
huzuruna getirdiler. Vezir, cebecilere bir ke-
se (akge) ihsan etti. Kftfirierin de boyunlari
vuruldu. 0 kOy azerine Kibleli Mustafa Page 0-
revlendi. 0 da sOza gegen yere gitti. Amalbura-
si ky degil Palanka idi ye igindeki kdfirler
-
de tetkikte imigler.Paga, sadece tufek ile ba-
ari kazanamayinca geri geldi.
111 lisek (Esseg/dsijek) e girildigi vaman ge-
hirlilerden loam, kimseler vezire geldiler ve
ona, "Bir kag yerde fitne gikaran kAfirler zi-
rhllara barlanmdg, sildhlanmig olarak geziyor-
lar, gafil olmayasizP dediler. Bu, aaker era-
sinda da yayildi. Ana, Tanri'mln llatfu ile bir
gey yapmaya gagleri yetmedi...,
112 sek (Esseg)'te yedi gUn kallndi.Sekizin-
-
ci gun kalkip kOprtini.in 6bir yakasina gegildi.
Sipahilere arpa ve'un verildi. Nigbolu PEL;a81

www.dacoromanica.ro
 775
Kadizade Ibrahim Pagagelip kiiprd baginda alay
ggsterdi. Sonra vezir'hazretleri tarafindan
kabuledildi. Kaftan giydirildikten sonra ga-
dirina dOndU.
sek giizel bir gehirdir. Burada hergey
ucuzdur. Bdydk bir kale, varug ve alti bUydk
cami bulunmaktadlr. KOprd bagi'ndan kalkilip
yollar agildi. Zilhicce ayinin onbirinde (17
Tammuz), Belgrad'a girildigi gekilde,'alaylar
ddzelerek Budin Ovasi'na inildi. Hamza Bey Pa-
lankasindan Budin'e kadar iki buguk saatlik
yoldu. Bu ova Islam askeri ile o derece doldu
ki,.yer yazii gOranmez oldu. Bazi Budinli'ler-
in anlattiklarina gOre, kdfir, "Erer Budin o-
vasi Tdrk ile dolarsa dOrdgdriiz, agar fazla
olursa TUrk'e kargi gelemeyiz" dermig. Ama,
Tanrinin lUtfu ile deril ova, hatta dereler,
tepeler bile doldu. Oysa, hendz pek gok asker
ve pagalar gelmemigti, sonra geldiler.
113 Zerin-Orlu (Zrinyi) diye adlandiran kfir
sek'ten Budin'ne kadar olan yerlerin gorunu
yakmig Ve harap etmigti. SOzU gegen ayin ddr-
dunci Cuma gdnd kugluk vakti bir taze yigit
bir sinlrboyu kiyafetli herifi belinden tutmtv,
"Bire Ummeti Muhammett bu herif casusturl" di-
ye bagiriyordu. Herifi tutup derhal kethuda'...
ya goturduler. Yigit'e "Casus oldugunu nereden
biliyorsun?" diye soruldu. Yigit, "Benim sul-
tanim, ben Yanveyli (Yanova/Jeneo)2'yim.Fi1an
kyde bir aga'nin birkag beygirini guderdim.
Bir kapru yaninda bu kafir gika geldf. Seldm
verdi. Berimle sOylegirkeh-bir iki darken, on
kadar kafir etrafimiza toplanip beni ve yanim
da bulunan yoldagimi tuttular. Bizi Nemge (A-
2. Rom. InAu, Ineu

www.dacoromanica.ro
 776

vusturya)'ya gOtardaler. Beni garap satici bir

kdfir"kadin satin aldi. Alti ay onun.hizmetkdr-
ligini yaptim. Kdfir1er4m kibarlarina kadeh ai-
rerdim. Tanri, Varat Senesi'nde3 bize firsat
verdi,. kurtulduk. Simdi bu kdfiri burada bulup
tuttum. Tanri'ye Vikarler, bir daha ele girecak
kdfir deildir. 9ok masalmani tutup tutsak.et-
migtir.". Kargiligini verdi.:Gergekten kdfirin
bagindaki yegil kalpak, arkasindaki mor.dolaMe,
belindeki mavi ince kugak, kopcali gakgtr ser-
hatli kiyafeti idi. Adami Vezir'dzam'in huzu..
runa getirdiler. 0 da, hakindan gelmesi icin
Muhzir ara'ya teslim etti.
Budin (Buda) kalesinin 1_9 hisarinda ki.
ral sarayi diye adlandirilan gormege deger tdr
'yakeek Bray vardi. Lakin, vaktiyle baruthaneye
yildirim datuga igin harap olmugtu. Merhum
Koca Musa Paga hayret edilecek bir bicimde Tu-
na'dan hisara su getirttig, Meseld, bu, Saley-
maniye camii haremine, hatta daha yaksek vs
114 yokug bir yere denizden su getirtmek gibi bir
geydir. Garamege degerdir. Arnavut Mast Pa-
Fisa dabaglik tarafindan, anlatilamayacak dere-
cede bayak burglu ve.bedenli bir varog yaptir-
migtir.
"
Budin'de zahire konusunda buyuk zorluk
gekildi. 9Unka, &leaden Kutur'a ? ve Zadragye
gidiliyor diye siirsatlar o tarafa yigilmigti.
Daha sonra Zerin.:Oglu'nun yaptirdigi Yeni Kale'
(Zirinwar)'ye gidilecek denilmigti. Sonralan-
sizin Budin'e gidildi. Bu kez ansizin Budin'e
yOnelinince Banan-Oglu Kdfir, Turk benim aze-
rime geliyor, diye kalelerini korumak icin git

3. Rom. "Anul OrAzii"

www.dacoromanica.ro
 777

ti. Zilhicce ayinin an dokuzu (25 Temmuz)'nda

Budin Paga'si Haseyin Paga, Hisim Mehmet Paga
-
vr Ohri Beyi alay gosterdiler. Rumeli Pagasi
Beyko Ali Paga, pargkende olan iskeri korunmdt
igin bir yana gnderi1di. 0 da serhatli kiyaf -
tinde elli kAfiri tutup gonderdi. 0 da serhat
ii klyafetinde elli kftfiri tutup gonderdi.
Bir Sipahi-oglanlariyle birlikte otlaga
gider. Oglan ot bigerken bir kdfir gikarlog1a-
ni tutmak ister. Arkaaindan bir iki kigi daha
gelir. Oglan bunlari ggrance bagIrma baglar,
Sipahi kdfirlere saldirir birini
yaralar, birini kagirir, birini de butup
vezire getirir. Vezir kendisine elli altin,beg
akge verir vet "Dilersen kdfirin boynunu vur,
her nasil bilirsen 85rle yap" der.
SA gegen ayin yirmisinde (26 Temmuz),
Silistire Pagasi Can Arslan ile bir bey geldi.
115 Gergi bunlara birer kaftan giydirildi, ama il-
tifat olunmadl. 0 gall kOprii gOrevine verilditr.
Arkasindan, yani 8OZU edilen ayin yirmi biri
Cuma gana de birkag Pegtelli_kayiklarina binip
Budin'e gelirken Tuna'ya bUyuk bir kitik Bali-
verirler. lOituk suda saraklenirken Budin 16p-
rasd'ne rastlayip kpruyui ag yerinden ayirir.
nerinde.gegmekte olan dOrtyaz kadar atli va
yayanin hepsi suda bogurlurlar. Buular, Tanri
emriyle Isldm askerine kurban oldular.
Sava gegen ayln yirmi ikiainde (28 Temmuz
Nemge Elgisi, kirallarindan mektup geldigini
sOyleyerek vezir'Azama bagvurdu ve mektub tes-
lim etti. Mektupta yazilanlar gu idi: "Bize
birkag gan mahlet veriniz. Istediginiz kalele-
ri vereyim. Ldkin'harag ve kese veremem.Niha-

www.dacoromanica.ro
 778
yet altin, gUmag kageler vereyim". Sadra'azam
elgiYe: "Kefil olur musun ?" diye sordu.Elgit
"Olamam, emir kuluyum. Ne cevapgelirse ana go-
re ig gOraram". Kargiligini verdi. Kafir,sOZU:-
ne inan olmadigl igin, Budin'de yengeri odasim
na, kapu kethudaLl. da karyisindaki bir efendi-
nin evine hapsedildi. Birbirleriyle asla bulug-
mamalari igin de tenbih olundu.
SOza gegen ayin yirmi aganca (29 Temmus)
"
gunu Tatar Hanzade geliyor diye vezir'gzem say
agalarindan Uzun Yusuf Aga'yi kargilamaya g;n-
derdi.
Kisacasi elginin istekleri sultanin gere-
fine, Ialamin gayretine uygun dugmedigi igin
verdigi kargiliklara asla kulak .asilmaszli.Ve-zdr-
i'dzam devlet ileri gelen memurlari ve sorbed
ihtiyarlariyle toplanip onlara konuOu.
116 tida, casar ve Nemge kirali (Autumn Imparatoru'
ve Nemge Kirali) denilen kafirin a1kes1 ile ya-
kin zamarda Islam askerinin ayak basip yagma
etmedigi, reayasi saldlriya utramamiy kaylead
mal ve egya ile dolu, Haiki Macar, Tot (T5ten)
olan ve Orta Macar adi verilen fake azerine.
yOranmesi, oybirligi ile karaklagtirildx.Orta
Macar'in her kalesi, benzetmek gibi olmasin&
-
Kurdistan Beyleri gibi Macar Beylerine atalar-
indan ocaklik olarak gegmedir. Ve ayrloa, her
kalenin ig hisari Nemge casari(Alman Imparato-
ru)'nin hassa askeri eli altindadir ve hep-side
melan.yasar's aittir. Yine Oarta Macar deailea
memleket uzunluguna ve genigligine yirmi gua.
lak yoldan fazladir. Dogu ve gUney yakasi Tuna
nehri ve Tisa suyu ile gevrilir. Bu y6nde Os-
manli Ulkesi'nden Budin, Estergon, Egri(Erlau).

www.dacoromanica.ro
 779
Erdal (Transilvania) diyari ile bitigiktir.
Ancak, Tuna nehri lie Tisa uyu iki tarafi ay-
irmaktadir. Bati ve kuzey tarafi Frengistan'a
ulagmaktadir..ata niyeti kafirin bu diyarda
gayet tahkimli siginak yeri clan kaleleri var-
dir. Bunlardan nami Uyvar olan hakkinda halk
dilinde, "Saglamlikla dna var, gacan yeterince
Ov var" deniliyordu. Ig geytan yli ve kara
bahtli Nemge, Frenge, Tot (TOten) ve Macar as-
keriyle dolu idi. Bunlarin Osmanli sinirina
surekli zararlari, fesatliklari devam ediyor.
Toplantidaki batan akillilarca tedbir olarak
sOza gegen kalenin Uzerine gidilmesi 6nemli ve
gerekli bulundu.
-
Sadr'azamln yuce emriyle Estergon siniri
Yakininda Tuna Nehri gzerine, Islam askerinin
kargi tarafa gegmesi igin kOprii kurulmasi g6re-
vi Budin Pagasi Hyeyin Paga ile Can Arslan
Paga'ya verildi.
117 Budin'de on iki gun kalindi. Haseyin Paga
gittikten sonra, dogru gOriigla Paga hazretleri
Zilhicce ayinin yirmi beginci (2 Agustos) gni
Islam ordusu ile Estergon sahrasina indi. ap-
rianiin tamamlanmasi igin Defterdar ve Silandar
aga'sini ustalar Uzerine bag tayin etti...
Muharrem ayinin ikinci (7 Oustos) Pa;]artesi
- -
gunu ogle zamani dugmanla temas saglandi. Daha
Once o tarafa gemilerle dart bin kadar askeri-
miz ge9mig idi. Mager, o kalenin beyi ve Macar-
larin kOpegi ve bagi olan Gargag (Kont Forgac0
adindaki mann, kopru bagina casus gondermig.
Casus ta kOpra bitmeden iki gun &ice gelmig.
Reayadan birile konugurken Macarca bilen bir
topgu onu gOrmag. Reaya gelen atliya: "Kiipra

www.dacoromanica.ro
 78o
ancak bir haytaya kadar tamamlanir. Bu tarafa
birer ikiger kayikla gegen asker azdir. pmdi
firsattir. KOpra tamam olmadan acele yetiginiz"
diyormug. Atli casus gitikten sonra,topgu,rea-
yap. tutup yezire getlrir ve durumul anlatir.
Casus da acele gider, durumu g;ir duga Ye iit
tigi gekilde atlatir.
Gargag kAfir firsati ganimet bilerak ki5p
ra bagini basti. Orada olanlari kesti. Ulkaai-
ne Islam razgAri estirmemek igin kargi yakaya
korkusuzca yerlegti ve toplarini yerlegtirdi.
Kale beyi olan mann Gargag: "Kirk elli ya1dal-
beri bu serhadlerde, benim olan bu topraklarda
ancak Isfendiyar, usta binici benim"
118-119 <Tarklerin kOpra bagina geleikAfirlerle eavagai
120 Bu savagta dmanan elli davul ve kOsatbay-
raklari, bitun cephanesi ele gegirdi. Bu kadar
kgfirin Omar defterleri darUlaP diinya ye a.
hiret hasrdn miihrayle maharlendigi halde gehit-
lik hil'atini giyen, savag agi yiyip din yolu-
na pervaneler gibi kurban olan ve kendilerini
cennet yuvasina atan gehitler ancak elli kadar
segkin dogan idi.
Estergon'da on gill kalindi. Bu yeni zafer
den sonra Muharrtm'in a1tinci (10 Agustos) Cu-
ma gana vezir'Aaam hazretleri kapriiya gegti.
Kdfirin vaktiyle Sultan Saleyman'in yolunu kap
mak igin tabur kurdugu Cigerdilen (Parkan)ova-
sini agti. Bu kez, savag yapilan yerin yolu a-
zerinde otaini kurdurup orada konakladi.Ialft
askerinin tamami kargiya gegmeden Tuna tagip
kOpra/sLYna iki tarafini aldi. Asker gegemez
oldu. Budin pagasi ve Yenigeri A7gasi derhal
kereste getirip k6pri:inan baglarini onardilar.

www.dacoromanica.ro
 781
Asker yeniden kargiya gegmege bagladi. Biitin
-
esker on gunde guglukle gegebildi. Bu sirada
pek gok kl<l yakay1e suya dtigap tekrar gika-
bildise de pek gogu da heldk oldu. Sular, atm')
egerine ulagacak kadar yakselip karaya tagtm.
Sadrazam, serdar Ali Paga'yl, Ibrahim Pa
gay]. ve Estergon Beyi Cerkes Mehmet Beyi Uyver
(Neuhausel)'a giden yolda bir kUgiik kOprii yap-
tirmak igin Onden gOnderdi. Onlar-da gidip kap-
riiya yapmlya bagladiklari sirada suda gegit
bulup kargiya gegtiler...
130 .. Safer ayinmn sekizinci (11 Eylal 1663)
ee
gunu Sipahiler ages]. Sunullah toprakta gehid
oldu. Dokuzuncu gana ikindiden sonra sadr'azam
metrise gidip Reis efendiyi ve damadl olan
bolu beyi Ibrahim Paga'yi katletti. SOza edi-
len aymn on sekizinde Anadolu Pagasi Yusuf Pa-
- -
ga,saldiri smrasmnda gehit dugtu. Kale duvari-
na el atalincaya kadar pek gr;k orbaci, alay-
beyi ve serden-gegti eras]. baglarmni feda et-
tiler. Metrise girildiginin beginci gUnianden
otuz sekizinci ganane kadar anlatiyamayacak
derecede dla cenk ettiler. Kale oylesine sag-
lamdi ki,,tarif edilemez...
133 ... 0 an kale tabyalarmna Padigahin zafer
-
bayraklari gekildi. Aman dileyen gunahkftlara
yarall larin , goluk gocuklarmni derleyip yol
hazirlagi yapmak Uzere rnih1et verildi. Safer
aymnln yirmi ikinci (25 Eylal) Cargamba ginii
Ogle zamani amen ile murder canlarmni kurtarip
digarlya gmktilar. MUslaman1ar ise sevingli ve
gulerek "link geldi, bat11-hrtadan kalkti"psoz-
lerinin doguladigi azere Vice Tanriya gakar1er
olsun, dogru, apagmk dinin ortaya glkmasi ile

a'0. 8/%7 FaR. 40

www.dacoromanica.ro
 782

WirIerin sapkinliklari dagilip yok o1du.Ka3P

iginde olan kata gidi1i be bin kadar Macar,
Nemce, France, Tot ve Hirvat, ikibin elsi z. a-
yaksiz ye yarall, on beg bln kadin ye cocUk
givenilir askerlerin korucu1u7unda, dc guniak
yolda Tuna ici,le bulunan Konran (Komorm). ada-
sinda stru1dii. Oradan Koran kalesine gitmller
dir. Dart binden fazla reaya harag yertagi.ka-
btl aderek kalmitir. Top tiifenk yarasi alarak
alnag bulunan binlerte kiiyi gmatek or bul-
lantadlglndan kalenin icerini bactan ace6.1e.
ile dolmttU. Delia sbnra sZza edilen legleiklett
kale temizlendt. Bunlar bSita bOtek 19in. *ala
bir ziyaftt oldu. Kurtlar, kuqlar v&li beivai-
lar doyuruldu.
"Daha Eionra kalenin harap olan yerlori ea-
klbinclen dabs iyi onarildl, hendekler temizlea-
cephane/ik daha gok gerecIe doldur-
ruldu...
134 Budin ye Pete'ye yakin dag tapeatale tu-
A
n/I:mu Novigred adiadaki a/yr/ einek loador
eRk, fakat katiillakte b&yik bir kale Atardi.
133 si 0 civarda bUlunank&.; ki4ilarin ye harami-
larin yuvaal olraugtu,..
Hi'serlarint sagiatiligita gime-Derek beri
Yatia<OemanU1ara> boyun eeyen, itaat etgey-,
en bu kuloyi almak igin yezir'Ssam, altl bal-
.yez topla Kaplan Pa4a Hazretleri komutaavn,;-.
da Anadolu sipahilerini, azepler tayfa2lm".Sam-
suOcuba1 ile on adayi gOrevlendirdl. Kaplan
Paqu du garevleudirildigi kale azeripe
Birka ein ku4atup bir hayli yerini yikttapa,
-
ktis gunleri gelip atiti. Sadr'az444 zpcikwe-
yi dogru bulmadigAndan kendiei kalklp kale a-

www.dacoromanica.ro
 783
zerine gitti. Bu, dugmanin korkuya dagmesine
ve kaleyi teslim etniesine eebep oldu. Kale Os-
manli alkeeine katildi.
Islam askeri Uyvar (Neuhaueel) altindaki
metrislarde iken,Auharrem ayinin dardano5(28
Agustos). 9argamba giina Gazi Ahmet Giray Sult.
gelmigti. Ahmet Girdy sultan, Osmanli egemen-
ligi altindaki Kip9ak-Ili'nde oturan sikke ve
136 hutbe sahibi Tatar Hani'niii-oglu idi.Sutan'in
yaninda veziri olan Kalgay ve Yali-Agasi ile
gek gok gazileti, in1u mirzalari ve seksen bii
kadar rugdr gibi kogan, sel gibi oogan Tatar
askeri Vardi. Onun yani sira, dev yapili beg-
bin tiifenkli skeri ile danya gidii uygunldi-
ne aykirt kardag-kazagi Hatvan'14, baltapkilig,
tufenk ile donatilmig otuz bin atli ye yaya a-
skeriyle Bfltik ve Bogdan beyleri gelmigler ve
veziri'dzaM hazretleriyle bulugmugIardiau ma-
ndeebetle bayak ziyafet1Pr gekilmigti. Galen-
Ierin herbirine darumlarina 6re kabul gaste,
ri1ap. ittbitr edilmig hil'atlar giydirilmigti.
Sonreq a8zii edilen kalenin alinmasi igin IslOm
askeri ai3ip gabalarken onlara da dart-bin
yaninda olan kdfir alkelerine akin etmeizi-,
ni verilmigti. Onlarda ic 6nde bir aylik yol
alarak orduyu humayunu aayisiz tutsak, mal ve
hayvan aaraierile5 doldurmuglardi. Yeniden sag-
kinlar alkesine ealdirip yaz binden fazla ha-
kire kis, taysaz oglan, oariye ve Kazak eoir-
leriyle d6nmi4lerdi, Her bir gadirda iki ag,
beg on hatta y1rm4er esir almig kimeeler ea-
yielzdi4==
4, Reote: liEqman
i. Reetes piiralerine...

www.dacoromanica.ro
 7e4
.Safer ayinin yirmi ikino1 (25 Eylii1) yar-
gamba gananden Cumaya kadar kilise aami'e gevi-
rild1. Kilig ve tedbir sah1b1 vezir Cuma nama-
zini kildiktan sonra gevketli Padigah hazretle-
rine naktel1 ve yakeek aslOplu bir fetihname
yazdi. Burada parlak zaferi anlatip tasvir et-
ti. Sonra bunu, akli baginda kug gibi Ulaelar-
137 la gOnderdi." Nazim...
138 Ilkbaharda seferegikmak igin hazirlik ya-
pilmakta iken Zarin...01u (Kont Nikolas Zriny)
denen malanun Hamsin 'nin baglarinda (21 Ooak
16.64) beak (Osijek) kiipriisi:ine geldigi, kprfi-
yi yaktiri Peguy (PgsPec'ujFiinfk1re-.11en),
Sigetvar varog1arin1 yarma edip yakip yiktii
haberi eadr'Azam hazretlerine ulagti. AMatgi-
dilecek yer uzak, ki lddetli idi. Bu sebeple
sek kOpriisa'nun yakilmasi olayinda imdat gon-
derilmes1 bulunamadi. Bu ig ilkbahar'a birakil-
di. Zerin-Oglu kftfirlise, "Tark'Un kEpriiya yap-
tirip gelmesine hay11 zaman later" diyerek fir-
sattan faydalandi ve Kanije'yi kugatta. Sadr'
Azam bunu haber alinca, gecikmeyi dogru balm-
di. Belgrad'ten hareket edip on bir gunde Si.
getvar'a geldi. Pradan acele Kanije kalesi a,
zerine yaruda. DUgmani bozup kaleyi kurtardi..
Dagman kaley1 otuz sekiz gun kuotmagti. pure-
da,yem yaz akgeye gikmigti; Her ey Innia gre
kiyaslanabilir. Bnndan sonra bar11 iag1smak
azera Zerin-Orlu'nun Kanije kargisinda yeptili
kale iizerine gidildi. Tanritman yardimayle bu-
rasi kisa zamanda ele gagirilip yerle bir ed11-
di...
140 Merhum Sultan Saleyman (Kanunt) Nemge
azerine ardi ardina on sekiz yil safer ettigi,

www.dacoromanica.ro
 785
141 bunca vilayetler aldigi halde dagman gaglakle
boyun egip.Sultan Saltyman.ile barig yapmigtir.
Yate Tanri'yagakarler olsun Padigahimizin ida-
resinde bu kez bin yetmig beg tarihindepyirmi
ay biterken, Rebiglevvel'in yedinti (27 Eylal
1664) Cumartesi gana sultan Saleyman'inzapta
gl gekilde bir barig yapild16. Ertesi gun Bel-
grad'a dogru yola gikildi.

154 Bu kitabin yazari Tanri kulu harik(Ha-

kir) ye her zaman isyan denizine batmig Mehmet
halife, saadetli Padigah Sultan Mehmet Han Hey,
retleri'nin Edirne'ye ikint1 gidigine Ibrik
gakirtligi ile camagirci-bagi yerine gittigim
ye oradakiler azerine zabit olarak bulundugum
155 Farads bu eseri yazmaga bagladim. Kitab-i Hic-
ret Nebeviye'nin (S.M.) bin yetmig beg (1665)
tarihinde pban ayinin yirmi dOrdande yani Man-
y

tin baglangig gang olan Pergemie giina Ogle valc-

ti tamamlamak nasiboldu.
Bu eeerin yan1igina rastlayan kalem aahi-
bi kardeglerimden rice olunur ki, kueurlari af
kalemiyle dazeltip bizi Fatiha ile anilir....
Amin!, Ey, herkesin yardimcisi Allah. Hamdla1em-
1erin Rabbi olan Tanriya mahsustur.
Sene: 1079
(1668).
Son.
==================
6. Meghur Hammere Ore Vagvar (Eisenburg)
muahedesi olataktir.

www.dacoromanica.ro
 786

Traducere
107 In ce privegte marele vizir lalprala Meh-
med paga, acela in virtutea versetului:"Fieca-
re suflet va gusta moartea" 1 intr-o noapte de
,

luni, pe la orr.le noti, in a *aptea zi a lunei

Rebi'Ul-evvel din anul <10 722 a plecat din
aceastA lume in vegnicie. In locul sAu a deve- .

nit mare vizir, fiul sad.: Fazil Ahmed gaga.'

In acea iarnA, Ahmed paga gezind la Adrianopol
(Edrine) primAvara urmAtoare a venit la Istan-
bul impreunA cu norocosul padigah3. In acel an,
rAmas la Istanbul,a'soceit cA pentru dinsul
sarcina insemnatieEttdiffi in slujba ImpArAIiei
gi credintei. "Din partea lui Allah este un a-
jutor gi o victoria apropiatA. 01 Muhamme 014 L
sA dai vegti plAcute calor ce cred in tine5gi
potrivit cu cuprinsul versetului "Gem ce este
108 adevArat,este cA noi vA asigurAm o victorle si-
6
gurA..: . Deci, el Ahmed paga gi-a tnsugit
sfinta tradiIie drept cAlAuzA <In viaI4. El
insugi a :dotrtt de a se merge impotriva crsi;-
lui nemtese, gi imbArbAt oastea sA-1 aducA ic
norocosul padigah la Adrianopol. In vederea
rzboiului,a dat poruncl ca sA fie pregAtite
mijloacele de transport, materialele. corturi-
le, caii, camilele gi armele de luta trebuin-
cioase. In 41una regeb din 1.0)*73,adicA mar#,
in a noua zi a lunei gubat7,a fast inAltat tu-
1. Citat din Coran, amtun...
2. 31 oct. 1661.
3. Sultanul Mehmed IVz 1648-1687.
4. Mohamet, fondatorul islamului,profetul
musulmanilor (cf.art.Muhammad,"I.A.." III,
p. 665-703 (Fr. Buhl).
5. Din Coran,suratul 61(Saf),a tun: 13.
6. Cava transmis prin Hadis - ra ilia"
7. 9 febr. 1663.
www.dacoromanica.ro
 737

iul padigahului, iar In ziva urmAtoare au fost

scoase corturile ordiei impArAtegti gi in ziva
de luni cortul padigahului. In a doua zi a lu-
nei ga'ban8 4!1 pornit,7 ordia impAnagWEsca iar
in a noua zi padigahul a legit cu alai in tab6-
rA. Luni, in a 16-a zi a lui ga'ban9 au plecal
din Adrianopol <in expedit.ie)'. Traversind cona-
ce dupti conace, in 11 zile s-a ajuns la Adria-
nopol. Apoi, stmbAtA, a cincea zi a binecuvir-
tatului RamazanhO, marele vizir dupA ce s-a In-
cinat lui Allah gi a implorat ajutor, el s-a
aruncat pe calul sAu. S-a pus in fata steaguld
gi victoriei sangeacl islamului. Traversind
menzaurilell, dupA cinci zile, intr-o zi de
vineri, a ajuns la Sofia. Aici, timp de 12 zi-
le, call au fost lAsaii sA paacti in ceair. Du-
pA caw rAmaa <acolo 17 zile, s-au ridicat gi
de aici gi au mere la Halkall-Pinar12. In Hal-
kali-Pinar au rAmaa numai o zi, pentrucA veni-
se sabia gi caftanul din partea padigahului.ln
prima zi a lunei zilka'de13 s-a ajuns la Hiaar-
cik14 . De la Hisarcik gi pin& la Belgrad, ala -
jurile gi-au agazat rindurile, unul dulA altul,
pe ambele parti ale drumului. In partea dreep-
. tA gi sting& fiind aranjate alaiurile spahiii4",
au agteptat <acolo. Din colina numit& Havale
gi pinA la Belgrad este o cale de o orA. De
8. 12 martie 1663.
9. 26 martie 1663.
10. 13 aprilie 1663.
Menzil - eetatie"' gi diatanVA /ntre do-
statfit interval.
12. Un alt Halkall-Prmn -este lingA Edirne.
13. 7 iunie 1663.
14. Hiparcik - "Cet&Iuie " este gi azi ass,-
ria In R.P. Bulgaria.
11
2 Spahii, timarioti gi zaimi; cavaleri...

www.dacoromanica.ro
 788
.asemenea gi ienicerii din dreapta gi stinga,
au stat, ingirindu-se pinA in'orag.'Apoi,mare-
le vizir glvind alAturi pe cei agezati dup ran-
gurile lor, gi In urm vreo 120 de pagi,vineri
pe timp de rugticiune "salA" a intrat cu tobe
gi darabane g s'eaguri In Belgrad, saluttnd
in drapta gi/stinga. Prin gratia lui Allah,oa-
stea era aga de numeroasA incit imprejurimile
Belgradului din cauza multirliogtilor gi a culo-
rii pestrite a corturilor gi a luat culosrea
lb
de "camelion" (Bukalemun) a InftigArii lor.
Intr-o zi de luni, solul nemtesc (austri-
ac), Baron von Goes, ImpreunA cu multi beyza-
dele 17 au venit la mAria sa marele vizir.Dar,
vAzind cA n-au nici un folos din vorbele lor,
nule-au permis sA mai stea, au fost poftiti
sA plece. So1ii au zis: "Ce vreti sA v dAm
pentru aceasta" <,gi au cerut un rAgaz de zeoe
zile. Acest rAgaz solicitat le-a fost acordat.
Solul gi cei care erau pe lingA el, fiind age-
zati intr-o casA 4-.turcii7 au pus pAzitori pes-
te ei. Apoi, au fost IncArcate in 140 de cora-
bii tunurile, depozitul de muntii gi praful
pugcA care erau necebare pentru expeditie. Cs-
rabuile din Sirem 18 gi de"gerahor"(Cirehuri 4?
au fost InsArcinate cu transportarea aoestorii.
Paga de Katahya2, Yusuf page, gi paga de Si-
rem, provenit din Doancibaglik 21 , Ibrahim pa-
galetifost insArcinati sl le ducA pe calea Du-

16. Ce se adapteazA la culoarea loculuio

mAtasA(ipek) de Anatolia,lucrat in fir.
17. AdicA "fii de bey", nobili,:notabili.
18. Syrem,Syrnia este vechiul Sirmium,In
R.F.S. Yugoslavia. /regti.
19. CorAbii sau vase particulare,negusto/
20. Vechiul Cotyaeum,or. in Anatolia.
21. DanbibAgia,capetenia de goimaripulit
www.dacoromanica.ro
 789
nrii tn sus, spre Buda.gi de acolo 'Anti la
Strigoniu (Estergon).
Au ramas zece zile la Belgrad. Apoi, a
fost trecut apa Savei. Ageztnd tabra tntr-un
loc tnalt, la capAtul unui pod tn apropiere de
Zemin (Zemun)22, au rdmas<acolotrei zile. Ri-
dietndu-ee gi de aici, dup ce au traversat
menziluri, tn a 16-a zi a lunei zilka'de23,vi-
neri, s-a conAcit (konak) In apropiere de tir-
gul numit Mitrovita (Dimitrovice) 24 ..Acest ttrg
era un orAgel foarte frumas.Avea cinci geamii
marl. In care se Indeplinea 4rugAciunea de vi-
neri, Aioi7, totul era foarte ieftin, pentru
<Ocaua7 de carne, 8 4aspri7, de furaje, 10 as-
pri. DupA ceau pornit de acolo au ajuns tn-
trun loclla o cale de patru ceasuri,unde s-au
agezat. In acest conac, serdarul Ali paga a
25
fost numit "hArIuitor" (garkaci) . <,Ridietndu-
26
Beide acolo, tabAra a Lost agezatA la Torank? .
Pe ctnd <turcii) erau aici, au fost prinse doul
iscoade (casus )27. In acea zi, Haseki aga28 a-
dusese de la padigah un hatt-i gerif, un hangar
gi o balnA <de samur. Potrivit cu obiceiul,
spre a arAta semn de cinste, marele.vizir gi-a
tncins la brtu hangerul gi a tabrAcatope spate,
blana. El a cerut ca hatt-i geriful sA fie ci-
tit tn divan din partea lui Reis efendi29.In
22. Zemlin, cetate gi or. tn R.F.S.Jugoal.
23. 22 mai 1663. 24. In R.S.F.Jugoslavia.
25. 0arhaci,ostag de avangardl,oare hAiqu-
deobicei cavaleria ugoarA.
26. Tuvarnik ?, Tornberg ?,in apropiere de
cetatea sek, lingA palanca Terrak.
27. Adie spir, tn limbajul actual,
28. Slujitor Tn patatul imparatesc,provenit
din garda bostangiilor; "favorit".
29. Numit gi Reis til-Kattap,gef al canoe-
lariei divanului imperialiministru de
externe.

www.dacoromanica.ro
 no
hatt-i gerif se fAcea cunoscut c padigahul
se ruga pentru oastea islamicA gi <CereaCon-
cedierea marelui eunuc.
Paga de Buda (Budin) Haseyin paga 30 olua-
se o palancA de la ghiauri gi trimisese in tar-
bArA pe cApetenia 11r. Acesta a fast intrebat
despre situaIia gi numArul dugmanilor. Si a-
cesta a rAspuns despre stringere de ogti gi
virirea g1oatei,popu1atiei, in fortAreatA.
In a 22-a zi a lunei zilka'de31,vineri,
pe ctnd un numAr oarecare de cAmilari(devaci)
32
gi zahereci coseau iarba pe tArmul celAlalt
alDunArii, ciIiva sAteni ghiauri zicind cA
ustnt raielele noastre", au.prins pe cAmilarli
nogtri gi au vrut sA-i duct% la maghiari. Tot-
deauna fAceau astfel. De data aceastA inst
cAmilarii au inceput sA tipe. Cebegii 3 din ;

apropiere <sarirA gi indatA salvarA pe cA-

milari; prinztndu-i pe ghiauri,i-au dus la Di-
vanul de chindie34 in Dila vi2iru1ui<KOpra1
Vizirul a dat cebegiilor o pungA4de aspriNi
capetele ghiaurilor au fast retezate. Asupra
acelui sat a fast InsArcinat4sA meargA
li 35 Mustafa paga, care a plecat la locul in-
dicat. Dar, aci nu era sat,ci o palancA, gi
ghiaurii care erau tn ea erau in cercetare
gi iscodire. Papa, pin ce n-a obtinut sueces
cu pUgca, nu s-a intors.
111 Atunci ctnd <turcii, au intrat tn<areglj
30. 'Sari Haseyin pagamai 1663-oet.1664.
31. 28 iunie 1663.
32. StringAtor de zahere,provizii,merinde.
33. Armurieri,cei care transportau muni
34. Ikindi divani,care avea loc la chindi-
etla conacul marelui vizir.
35. Kible - spre sud-est,cAtre Meca.

www.dacoromanica.ro
 791
36
sek (Esse& , unii dintre tirgoveti au vent
la marele vizir gi i-au spus'acestuia:"SA nu
fiti neglijenti gi nepAsAtori ca in citeva lo-
curl ghiaurii cei intriganti, fiind acoleriti
cu zale gi inarmati; umblA". AceastA Zgtire
s-a raspindit gi in oaste. Dar prin gratia 11
Allah n-au reugit s facA ghiaurii) nimic
112 In 6sek au rAmas gapte zile. In a opta
zi, ridicindu-se,au trecut pe tArmul celAlalt
Spahiilor ii s-a dat orz gi fAinA. Paget de Ni-
copole, Kadizade Ibrahim paga,s-a prezentat
gi a arAtat alai la capAtul podului 37 Apoi,
a fost primit din partea vizirului. DupA ce a
fost cAftAnit, s-a intors in cortul sAu.OravAl
sek este un tirg frumos. Totul, aici, este
ieftin. In acest crag se gAsesc o fortAreatA
mare, o suburbia (varug) gi gase geamii.
Ridicindu-se de la capAtul podului, s-au
parcurs menziluri gi drumuri. In a 11-a zi a
lunei zilhicce 38 , dupA ce gi-au aranjat rindu-
rile ca la intrarea in Belgrad, s-a descins
in cimpia Budei. De la palanca lui Hamza bey
pinA la Buda era o cale de doull ceasuri gi ju
mAtate. AceastA ctmpie era attt de plinA cu
caste musu1manA32ncit nu se vedea fata pAmtn-
tului. DupA explicarea unora din Buda, ghiau-
rul Zaustriac spunea en "In caz dacA cimpia
Budei se umple cu turci, putem s ne luptam
Zgl) dacA vor fi mai multi, nu putem sA ne
opunem gi sA rezistAm turcului". Prin gratia
36. siglek.(magh.) gi Esseg (austriac).
37. Alay gostermek te., a trece in revis-
tA irupele, a defilai paradA.
38. 17 iulie 1663.
39. In text "Islam aekeri",oastea islami-
GA, a islamului.

www.dacoromanica.ro
 792

lui Allah insA, nu numai cimpia, el pinA gi

vAile, fluviile gi colinele erau pline <de og-
teni turci. Era aceea cA la tnceput nu veni-
se multA caste gi pagale, dar apoi au venit.
113 Ghiaurul numLt Zeiinog1u4O, dAduse
foa gi ruinase cea mai mare parte din locuril
tncepind de la dsek gi pinA la Buda. In a 4-a
zi a lunei mai sus 41 arAtate, intr-o zi de
42
vineri, Inainte de timpul de amiazA (Kug1uk) ,

tan tinAr viteaz ingfacA de spinare pe un indi-

vid, ImbrAcat in port de ienicer-granicer,li-
pind tare:" Bre poporul lui Mahometl acest
individ este un spion". Prinzindu-1 pe numitul
individ indatA 1-a adus la"chehaia" (Kethudal3
care, adresindu-se viteazului, i-a zis: " De
unde gtii cA este iscoadA sau spion" 1 Atunci,
viteazul i-a rAspuns: "StApInului meu, eu sint
din Yanova 44 in satul cutare pAgteam citiva cat
ai unui agA turc. Acest ghiaur a apArut de
odatA lingA un pod gi m-a salutat. In timp ce
vorbea cu mine, pinA sA spUaunN-, doi, s-au adu-
nat in jurul nostru vreo zece ghiauri care m-
au prins pe mine gi pe prietenul meu pe lingA
mineoi ne-au dus gi ne-au vindut in Austria
(Nemge'ye). M-a cumparat a cadinA ghiauru eu-
re vindea vin. Timp de case luni am Indeplinit
slujba acesteia. Serviam cu paharele pe chiabu-
ri (kibftr). Dar in"anul OrAtii" ( Varad
7---
senesinde))745 Allah ne-a dat prilej gi am QaA-
,

40. "Fiul lui Zriny",contele Nicolas Zrinv,

comandant austriac,croat de origine.
41. 10 iulie 1663.
42. "Pdsdr6lie", timpul in dim. gi amiaza.
43. Termen persan,intendent; aghiotant.
44. Ih-text Yanovall(Yeneveli),din Ineu.
45. Anul asedierii i cuceririi Oradiei(1'60).
www.dacoromanica.ro
 793
pat. Acum gAsindu-1 aici pe acest ghiaur 1-am
prins. Multumiri lui Allah, ca de asemenea a-
test ghiaur, care a incAput in mtna noadtrA,
prinzTndu-i pe multi musulmani i-a fAcut robi..
Si-a plAtit ceea ce meritA: Intr-adevAr,ghia-
,

urul era imbrAcat in port de grAnicer (serhat-

111 avTnd pe cap cliciulA (kalpak) verde, pe
rpate dolama 46 , de culoare violet inchis(morl
la betelie (gold) o cingAtoare sau brTu de
culoare albastrA, suptire, anteriu gi imbrAcA-
minte cu bumbi. L-au adus pe om in fat& mare-
lui vizir, gi acesta, spre a-i veni de hac47,
1-a predat lui Muhzir agA.
In fortAreata interioarA a cetAtii din
Buda, afarA de palatul regelui (Kiral sarayi)
mai era de vAzut gi palatul inalt. Dar cu firm
pal, depozitul se munitii, pulberAria (barut-
hane), fiind lovite de trAznet,se ruinase cu
timpul. Este de mirat gi admirat cA rAposatul
Kogia (tc.Koca) Musa paga8a adus apA din DunA-
re In fortAreatA. Aceasta tnseamnA a aduce a-
pA din mare intr-un lot mai inalt ca dealul
(yokul) sf. geamii Sialeymanie <din Istanb0).
114 Era important de a fi vizitat (palatele De
asemenea gi Arnavut kurat paga49 Ii fAcuse un
crag (varog), spre partea viilor, cu turnuri
gi creneluri aga de mari Incit nu se poate
explica gi descrie.
In Buda <:turcii. au avut multe gi mari
greutAti din cauza lipsei de merinde (zahirel
46. Caftan sau halat care se ImbrAca de
supra ca la ienicert.
47. Aici In sans de a-1 ucide,are gi alte
sensuri ca a pedepsi, a dojeni etc.
48. Valiu de Buda:1631-1634 1-a oarA)
1637-1638 (a 2-a oarA),l'dn.1644(a treia)
49. Murad paga,?.bey de Buda, 1650 - 1653.

www.dacoromanica.ro
 7911.

deoarece proviziile de rAzboi (sarsat)hcare

mai inainte mergean la Kutara AKotara ?)50 gi
Zadratfuseseril tngrAmAdite in acea parte.DupA
aceca a fost ziditA o fortAreatA noun, de Ze-
ringlu, numitA Zirinwar,ce ducea tn acea per
te. Apoi, pe nea;teptate, au mere la Buda.Ghia.
urul care a luat aceastA mAsurti,zApAcindu-set
s-a tngelat. De aceastA datAvcind s-au indrep-
tat pe neagteptate spre Buda, ghiaurul Banan-
51
oglu zicind cA "Turcul vine asupra mea" a
plecat ca s-gi apere cetAtile sale.
52
In a 19-a zi a lunei zi1hicce , paga de
Buda, Haseyin paga53 Hisim Mehmed paga541gi
paga de Ohri<da 55 Paga de
au arAtat alai.
Rumelia, Beyko Ali paga, a fost trimis intr-o
parte spre a pazi oastea imprAgtiatA. p. aces-
talprinzind 50 de ghiauri in imbrAcAmintea de
serhatti-a trimis tn tabArA.
96
Un spahin plecA la strinsul ierbii gi co-
situl finului cu bAiatul su. Pe cind cosia
baiatul iarbatse ivi un ghiaur care a vroit
ed-lprindA, In urma lui au vanity de ascmenea,
cItiva indivizi. BAiatul, indat ce-i vAzu pe
acegtia, incepu sA tipe. Atunci spahi'ul se
repezi asupra ghiaurilor, mnorind pe unul,rA-
nind pe altul, scApA pe unul gi prinzindu-1
pe altul tl aduse la vizir. Vizirul ti dAdu
50 de galbeni gi 5 aspri zicindu-i: "DacA do-
re*ti sAjai nppul Ablial4r4141, s, faci aga cun
51 Eu poate fi deciI biatnyani.
50. Trebuie s ft % Kotorytdincola de Dra-
va (Cf.j.nammer,op.cit.02.172).
52. 25 iulie 1663.
53. Cf. p. nota
54. Primul pagA de Oradea.
55. AdicA au defilat in fata marelui
56. Timariot sau zairn cavaler feudal tux%

www.dacoromanica.ro
 795
gtii".
In a 20-a zi lunei mai sus amintitV,
a venit un bey cu paga de Silistra, Gian Ars-
'115 lan paga. Intr-adevdr acegtia au fost imbrca-
ti cu cite un caftan, dar n-au fost bine pri-
miti, In acesai zi du fost insdrcinati cu
paza podului. In a 21-a zi a lunei ardtate58,
intr-o vineri, citiva oameni din Pestha urcind
pe caicele lor, pe cind veneau la Buda, au l-
sat din spate o buturugd mare (kiltak) e apa
Dundrii. Buturugd,pe cind era dusd de apdpni-
merind paste pod,i1 despdrti tn trei pArti.
Aproape patru sute de cAldreti gi toti pedes-
tragii care il traversau, toti s-au inecat ti
apd. Acegtia, din porunca lui Allah, s-au jegt-
.tfit pentru oastea musulmand.
In a 22-a 42:0 a lanai mai sus men;iona-
te zilhicce59, solul austriac (Nemge)b,spu-
find cd a sosit o scrisoare de la craiul lor,
s-a prezentat la marele vizir gi a predat-o.
In scrisoare se scrfauurmAtoarele: "Sd.emi a-
cordati un rdgaz de citeva zile ca sd vA pre-
dau cettile pe care le cereti. Dar haraci gi
61
pungi Z,cu bani nu pot ad vd dau. In sfir-
flit et vd dau galbeni gi lingouri (kUlge) de
argint". Marele vizir adresindu-se? solului
ii Intrebd, zicinds "Poti fi chezag" ?. SolUl
ti rdspunse: "Nu pot ad fiu. Sint rob al po-
runcii. Ce rspuns ar veni, fac dupA acesta".
A rdspuns ceeace credea. Neavind tncredere in

57. 26 iulie 1663.

58. 27 iulie 1663.
59; 28 iulie 1663.
60. Baron von Goes insotit de Reninger.
61. Marele vizir pretindea Austriei pe
ling& etteva cetdti gi 30.000 de galbe-
ni drept tribut anual.

www.dacoromanica.ro
 796
vorba ghiaurului, a fost Inchis in casa unui
efendi la Buda, tmpreunA cu capuchehaia sa
(kapukethuda)62. Au fost avertizatiEAnase mai'
tnttlneascA unul cu altul.
In a 23-a 2.1) a lunei de mai sus 63 ,auzil.
du-se cd vine fiu.m. hanului tAtAresc 64 ,marele
vizir 1-a trimis, pentru inttmpinare,pe Uzun
Yusuf agA.
Pe scurt, nu gi-au plecat de loc urechea
la cererea solului, deoarece nu era potrivit
cu zelul. Marele vizirtaduntnd pe mai marii
tmpArAtiei gi pe veteranii serhatului,discut
cu acegtia. Intradevr, tn adunareocu toti au
fost de acord sA meargA asupra stIptnirii ce-
65
116 sarului gi impAratului nemtesc gi austriac ,

care in timpul din urmA n-a fost cAlcatA gi

prdatA de oastea islamului; raiaua ei n-a
suferit atacuri ipentru care satele lor erau
pline de bosAtii gi lucruri, populatia sa era
compusA din maghiari. toti (Toten) 66 gi tara
lor era numitA "Ungaria de mijloc" (Orta Macai
Fiecare fortAreatA a Ungariei de
,

mijloc se poate asemAna cu a bailor din Iara

kurzilor (Kurdistan); bailor maghiari 11 S-S
transmis ocina (ocaklik) de la mogi gi strAmo-
gii lor. AfarA de aceast fortAreata interioa-
rA3a fiecArei cettiprau sub comanda oastei
impAratului nemtesc gi totisupuii. blestema-
tului de kaiser. Si tare. numitA Ungaria de mij-
loc avea o lungime gi o lAtime mai mare dect
o cale de 20 de zile. Spre sud-est se mArginw-
gte cu tArmul fluviului Dunrea gi apa Tisa,
62. Agentul diplomatic Reninger.
63. 29 iulie 1663.
64. Ahmet Ghiray,fiul lui Mehmet Ghiray.
65. Leopold I: 1655 - 1705.
66. www.dacoromanica.ro
Omite pe kuruIi.
 797
In aceastA parte se mArginea cu posesiunile
otomane: Buda, Strigoniu, Agria (Egri,Erlau)
gi tars Transilvania (Erdel). Numai fluviul
DunArea gi riul Tisa despArteau cele doug par-
ti4hustria de Imperiul otoman?. Partea de
nord-vest se mArginegte cu "tara frincilor"
Q'rekistan) 67 . Ghiaurii cu ginduri rale aveau
cetAti in aceastA tarA foarte intArite, cu lo-
ouri greu de pAtruns. Una dintre aceeteainumi-
68
tA Uyvar pdespre care in limba popularA i se
spuneas "Are renume in trAinicie, vigoare in
rezistentA gi nume demn de laudA", Aceasta
era plina de ogti cu infAtigAri de diavol
69
nemti, frinci , toti gi maghiari. Pagubele
continue gi rAutAtile acestora asupra grani-
tei otomane se tineau lant. <In adunarea de
mai sus?, toti acei cuminti au rAsit de cuvi-
intAca o msurA chibzuitAlcA este important
gi necesar sA se meargA asupra.cettii amin-
tite mai sus.
Printr-o inaltA porue, marele vizir
1-a numit pe paga de Buda HUseyin paga gi
pe Gian Arslan paga <de Si1istr07 ca s a-
geze un pod paste fluviul Dunrea, la hota-
rul Agrieilpentru ca oastea musulmanA sA
treacA in partea cealaltA.
117 Turcii) au rAmas numai doul zile in
Buda. Dup plecarea lui Haseyin paga,in a
25-a zi/ a lunei zilhicce 71 mAria sa paga,
,

67. Firenkistan,in general, Europa

68. Ujvar (magh.), Neuhausel (austr.) gi
Nove-2amci (sirbo-ceho-slovak).
69, Numit gi Efren ,din Europa apusean.
70. "...avait trang1,devant Neuha-
sel..." spune Hammer,op.cit.,p.159.
71. 2 august 1663.

www.dacoromanica.ro
 798
cu vederi juste, a descins cu ordia musamenA
In ctmpia strigoniului. In vederea completArii
podului 1-a numit pe defterdar gi silAhtar
aga, cApetenie peste megteri (ustalar). Ne-
fiind o treabA care se.poate indeplini In 20
de zile, el tnsug: marele vizi1:7 se ducea
dimineat gi seara, la locul de muncA gi de-
punea atIta zel gi cheltuia atita energie tfl-
citten fie lAudat cAlun pod uriag a fost ter-
minat In 12 zile. In a doua 4zi a.lunei mu-
harrem 41074Y72,1uni, pe la smiazA, s-a fOt&-
rit legAtura cu.dugmanul. Mai inainte, trecu-,
se In partea aceea cu corAbiile aproape 400a
'de ostagi de-ai nogtri turci,>. Dar, beiul
acelei cetAti, cfinele gi cApetenia maghiari-
lor, blestematul cu numele de conte Forgaes
(Ferree) 73 a trimis o iscoadA la capAtul po-
dului. i iscoada venise cu dou zile Inainte
de terminarea podului. In timp ce vorbea cu
una din raielell-a vAzut pe acesta un tunar
(Imia) care gtia unguregte (macarca). Raia'
ua zise cAtre cAlAret: Podul,abia dacA tntr-
, sAptAminA va fi pregAtit. In aceast parte
este putinA caste care poets trece cu -cite un
caic sau douA. Acum este prilejul ca sA ajun-
geti repede, inainte de terminarea podului".
DuoA plecarea iscoadei cAlarei tunarul ingfa-
cInd-o pe raia a dus-o la vizir gi i-a expli-
cat situatia. La rindul sAuliscoada a plecat
iute gi a povestit ghiaurului Forgac0' situa-
tie vAzutA gi In forma In cars a fost auzit.
Ghiaurul Forgacs, cunosoind bine prilejul,
a atacat capAtul podului, tAind pe oei care
72. 6 august 1663.
73. In text grafiat gregit: Gargag.
www.dacoromanica.ro
 799
erau acolo. Spre a nu perwite ca vintul
mului sA sufle in tara ea, s-a instalat fArA
teamA pe tArmul din fatA gi gi-a agezat tunu-
rile. Beiul cetatii, care era ghiaurul FOrgaa;
spunea: "De 40-50 do ani incoace, in aceste
serhaturi, pe aceste pAminturi ale9mele mare-
le maiestru Isfendiar 74 sint numai eu".
118-119 <Descrierea luptei turcilor cu austriecii
gi maghiartila capAtul podului gi infringerea
120 acestora din urw. In aceastA luptA au incA-
'put in mtinile turcilor 50 de tobe gi dare-
bane, steagurile gi toate munitiile dugmanu-
lui &spre infringerea suferitA de ghiauri,
ceeace nu vA-userA in vista lor7.
4Turcii7 au rAmas zece zile la Strigoniu.
Dup aceastA nouA victorie, in 66-a aialunei
muharrem 75 , intr-o gi de vineri, mAria sa ma-
rele vinir a trecut cu alai podul. Spre a
apuca din vreme, ca odinioarA drumul sultanu-
lui Suleiman, pentru a-gi intinde tabAra 76 ,
ghiaurul a trecut dincolo de Cirerdilen (Par-
kan). De aceastA data, <ghiaurul gi-a intins
corturile pe locul de luptA, conAcind aco-
lo. Inainte de trecerea intregii ogti islamioe
in partea cealaltA, DunArea s-a revArsat lu-
ind doud pArti ale podului. Page. de Buda gi
aga de ieniceri, aducind indatA cherestea,au
restaurat capetele podului. Oastea a inceput,
din nou, s treacA in partea celalaltA. In
zece zile, toatA oastea a putut s treacA cu
greutate. In aceste zile,dacA multi oameni au
74. Numele unui rege legendar din iran.
75. 10 august 1663.
76. AdicA au inceput s sape ganturi in
jurul taberei in vederea luptei.

www.dacoromanica.ro
 Boo

cAzut tn apA gi au putut s iasA, iarAgi, to-

tugi gi foarte multi au pierit.' Apele revAr-
sindu-se pe uscat s-au ridicat pinA la geaua
calului.
Marele vizi.- a trimis inainte pe serdarul
Ali paga, pe Ibr,him paga gi pe beiul de Stri-
goniu, Cerkes Mehmed bey, spre a construi un
pod mic pe drumul care ducea spre Uyvar.Acei-
tia dupA ce au plecat cind au inceput sA
facA podul9gAsind un vad (gecit) pe apAlau
trecut in partea din fatA.
121 Intre timp, ghiaurul observind tracerea
turcilor gi construirea a douA poduri peete
Dunre, au adue tunuri la capetele lor, der
au fost fortati sA se retragA in tabia lor.
TUTOil din cetatea Agria,in ciuda unor greutA-
ti din partea ghiaurilor austrieci, reugeec
participe la asedierea cetAtii Uyvar care re,.*
zista eroic. DupA lupte crincene,timp de 53 Ct
zile, Uyvarul mereu a fost asediat prin lure-
guri repetate. Asediatii fiind disperati,in Al-
mineala zilei de 21 august 1663, au lansat din
tnltimea cetAtii trei oameni. Fiind observati
gi urmAriti de turci,.doi dintre ei intrind
pe sub apA au scApat cu fuga. Unul fiind
prins a fost infatigat vizirului care 1-a in-
trebat: "De ce ati ie4lt afarA" din oetate>?.
Ghiaura i-a rAspuns: "Am legit ca e ducem o
scrisoare lui Zriny pentru a ne yea in ajutar.
Doi dintre tovarAgii meilacApind cu fuga,au
plecat cu scrisoarea, tn timp ce eu am fost
prins". Apoi, vizirul ii intrebA iarAgi: " In
cetate citi ghiauri sint"?. Ghiaurul ruspunse:
"Cinci sute de nemti, patru mii ae maghiari gi

www.dacoromanica.ro
 8o1

gase mii de raiele, dar multi au.pierit ...".

Pe ling& greutAtile asedierii, tumdi au avut
,de suportat gi o ploaie torential gi aga de
v1je1ioas6., incit veteranii incercati in rAz-:
boaie au spus cA "In. viata noastrA n-am vAzut
o astfel de p1oa1e" L Dar asedieul continud
cu invergunare,i ghiaurii rezietSavitejegte
130 In a gaptea zi a lunei safer>77 era in-
ceput de toamnA. Incepind de pe la miezul nop-
ii gi pinA luni spre dimineata a suflat un
vint puternic gi a plouat cu gAleata.
In a opta zi a lui safer 78 , pe chindie,
aga'ua de sipahii Sunullah gi-a gAsit moartea
de erou martir (gehid), /intrinc3) in pAmint.
In a noua zi ,<safer/ dupA ch1ndie,4adicA
,

spre searA, marele vizir a plecat la meterez,

unde 1-a ucis pe reis'ul efendi gi pe beiul
de Nicopole, Ibrahim pagacare era ginerele
sAu (damadi). In a 18-a zi a lunei is mai sus
arAtate , paga de Anatolia, Yusuf paga, in
timpul unui iureg, a eAzut ca un erou martir
"
(gehid dugtu). PiriAce s-au apropiat turcii?
de zidurile cetAtii, gi-au sacrificat eapete-
82
le, in luptA, foarte multi eiorbagii , alay-
beyi gi aga'lele de serden-gecidi83. Din a
eincia zi, de cind turcii7 au intrat in mete-
reze, gi pinA in a treizeci gi opta a fost o
luptA /Ica de crincenA /licit nu se poate expli-
774 10 septembrie 1663.
78. 11 septembrie 1663.
79. 12 septembrie 1663.
80. Mardle cancelar pmizade incercA sA-1
inlocuiasA pe vizir cu ginerele sAlKadi-
zade Ibrahim page.
81. 21 septembrie 1663.
82. Corbaci tc.,aici in Bens de colonel.
83. 1LAPAciIi la cap",oastea de sacrificiu.

Oth. 071 i-oc.401

www.dacoromanica.ro
 8o2

ca prin cuvinte. Nu se putea inchipui ca

cetatea Ovar sA fie aga de rezietentA gi
puternicA iDescrierea cetAtii tntrite cu gan-
turi, tabii,fortArete, turnuri, creneluri eti
gi sAlAbirea ei de turci prin sAparea de cane-
luri supterane (lagim) gi iureguri repetate.
131 In cursul celor trei zile care s-au scum
.(11-14 sept.) au fost mereu iureguri. gt
numeroase atacuri repetate,dar in zadar. De
multe ori vitejii pArasind cimpul de luptA
au venit la cetate gi au atacat-o mereu. Ble-
stematii de ghiauri, care erau InAuntru, igi
tAiAserA orice sperantA sA mai vietuiascA.
Descrierea aparAii disperate a asediatilorp.
132 atacurile furioase gi rugAciunile turcilor
pentru victorie "zafer "...
133 In cele din urmA,cei din cetate fiind
fortati sA capituleze au inceput sA arboreze
steaguri albe pentru pace gi aman... In
acea clipA, in fortAretele din feta cetAtii
(IaLL.EgALLTLI) au inceput sA flfiie steagu-
rile victorioase ale padigahului. S-a dat .

rAgaz pAcAtogilor de ghiauri, rAnitilor gi

familiilor cu copii care au implorat iertare
(amen), sA se retragA /din cetate,. In a 22a
67.7a lunei safer 84 intrro amiazA de vinen4
,

toti acei care gi-au salvat sufletele murder%

prin "amen", au iegit afarA; tn timp ce musul-
mann exclamau, rizind de bucurie:"A venit
dreptateagi a dispArut nedreptatea"85. Po-
trivit cu adevArul vorbelor lor, au multumit
lui Allah pentru triumful credintei celet a-
devArate 4musu1mane>gi pentru disparitia cre-
84. 25 septembrie 1663.
85. Citat din Coran,suratul 17,aytun 81.

www.dacoromanica.ro
 8a3

dintei ghiaurilor. Cei care erau in cetate

gi care nu erau in stare BA meargA, aproape
cinci mii de maghiari, nemti, frInci, toti
gi croati, vreo doul mii de oameni fArti mii-
ti gi picioare, rAniti, vreo 15 000 de femei
cu copii,.sub ocrotirea oastei de pazA au
fodt dugi, dupA 0 cale de trei zile, intr-o
insulA de pe DunAre numitA Komran86. Si de
acolo au plecat in.cetatea Komran. Peste pa,-
tru mii de raiele au rAmas pe loc, preferine
s p1AteascA haraci <turcilor. <In cetate
nu se gAseau locuri pentru ingroparea miilor
de mortt, din cauza rAnilor de tUnuri gi pur.
gti; toatA.cetatea de sus pinA ix jos gi in
feta sa era plinA de 1eguri. Apoi, cetatea a
fost curAtitA de stirvurile amintite. Aceirtia
au servit ca ospt (ziyafet) viermilor,ca hra-
nApAsArilor gi animalelor sAlbatece.
134 UrmeazA repararea, restaurarea gi intA-
rirea cettii Uyvar cu ogti gi tunuri; trans-
formarea bisericilor in geamii gi a mAnAstiri-
lor cu cAlugAri in seminarii musulmane "med-
rese". ToatA cetatea gi imprejurimile sale,cu
sate gi ttrguri au fost adAugate stApinirii
otomane
In apropiere de Buda gi Pestha, agezatA
pe virful unui munte, se gsia o fortAreatA
mica, cIt un tintar, dar in rAdtateera.0 ce-
tate mare, numitA Novigrad87. Aceasta deveni-
135 se cuibul rufAcAtorilor gi tilharilor care
se aflau in acele regiuni. Nazim (versuri )

<0hiaurii care tgi plecaserA grumazul <osma-

nilor pentru intarirea fortAretei lor;acum,
86. Numit gi Komaran, Komorn gi Komorn.
87. "Nevgrad"7-0ITA"oragul nou"(slav).

www.dacoromanica.ro
 8o4
pentrucA nu arAtaserA supunere turcilor>,ma=
rale vizir a tnaArcinat asupra acestei cetAti
pe sipahiii din Anatolia, ceata azapilor tm-
preuialcu zece compAnii (oda) cu samsuncubaP8
gi cu zece tunuri balyemeze ' sub comanda ma-
riei sale Kaplan paga. i Kaplan paga, la rtn-
dul sAu, a tnaintatitaupra cetAtii pentre care
a fost numit gi tnsArcinat. DupA o tmpresura-
re de ctteva zile a dArtmat-o tn !pinta locuri.
Dar venind zilele de iarnA, <turcii au renun-
tat la asediere gi cucerire. Marele vizir,
negAsind tnsA just& tnttrzierea, a plecat el
tnsugi asupra cettii 4Novigrad. Aceasta 1.4a
speriat pe dugman gi 1-a determinat BA predea
cetatea.
In a patrazil a lunei muharrem 4'1075 4
tntr-o zi de miercuri, pe ctnd oastea musulma-
nA era tn metereze, subZ.cetate? Uyvar, venise
gi Gazi Ahmet Ghiray cu oastea tAtareascA.
Gazi Ghiray sultan fiind sub Buveranitatea
136 otomanA, in tinutul Degt-i Ktpceacului pe ca-
re 11 stAptnia, btea monete (sikke) gi se
citea hutbe 91 In numele sau. Acesta era fiul
92
hanului tAtAresc . Pe ltngA sultan gi vizirul
sAu kalgay gi yall-agas193 erau foarte multi
viteji (gazii), mtrzaci renumiti gi vreo opt-
zeci de mii de ostagi tAtari "iuti ca vtntul"
gi"nAva1nici ca torentulr Pe ltngA acesta mai
mai era i hatmanul cazacului frate (kardag-
88. "Seksoncibagi",ciorbaci al comp.71
din ogeacul ieniceresc; comandant.
89. Din "palmezza"(italian),tun mare.
90. 2d sept. 1563. .

91. RugAciunea de vineri pentru suveran.

92. Mehmed Ghiray III,-is "Bonan"(Mold.)
93. Despre acegtiP cf. mai sus, n.

www.dacoromanica.ro
 8o5

kazaP1)94 cu cinci mii de ostagi cu mersul

potrivit in lume, dar cu figuri de uriagi(dev)..
De asemenea veniserA gi domnii (hey) Tarn ;
Romftnegti gi Moldovei95, cu 50 000 de ostagi
<roma/1i/. , inarmati cu baltage, sAbii gi pu-
gti, care s-au intilnit cu maria sa marele
vizir. Cu aceastA ocazie au avut loc ziyafet
mare. Fiecare dintre cei veniti au fost cin -
titi, potrivit rangului eau, fiind imbrAcati
in caftane. Apoi, oastei musulmane care se
stradaapentru staptnirea cetatilor de mai
sus, i s-a dat invoire gi acegtiapdin patru
partips& intreprindA incursiuni in Virile
ghiaurilor. Acegt.a. la rindul lor, parcurgini
in trei zile o distantA ca de o lunApumplurA
ordia imparateascA cu robi, bogAtii gi cu
turme de vite nenumarate. Repezindu-se Iar-
i asupra tinurilor celor ratticiti, cazacii
s-au tntors cu prizonieri, avind peste o sutA
de mii 97 de fecioare, bAieti tineri gi sclave.
In fiecare cort, numArul acelora care apuca-
serA doi, trei, cinci gi chiar 25 de prizoni-
'eri, era fAra socoteal.
In a 22-a <zi a lunei safer 98 ince -
,

ptnd 7 de miercuri gi pinA vineri, biserica

a Post transformat& in geamie. Vizirul, cel
posesor de sable gi chibzuintA, dupA ce
indeplinit rugAciunea de vineri, a scris o
99 !
"Scrisoare de cucerire" (Fetihname) ,

94.- Numiti gi "Sarl-Kamig",cazaci din Ultra&

ina,aliatii tAtarilor gi turcilor.
95. Grigorie Ghica gi Eustratie Dabija.
96. Cred c& cifra este cam exagerat.
97. Este gi mai exageratA.
98. 25 septembrie 1663.
99. Cf.gi Fethiyye-i Uyvar de Ta'ib timer
efendi apud A.S'.Levend,op.cit., p.119.

www.dacoromanica.ro
 8o6

intr-o limb& aleasA gi intr-un stil elegant,

mriei sale padigahului. Aici, explicindu-i
victoria strAlucitA, a descris-o in vii ou.
lori. Apoi, a expediat-o prin olAcari iuti,
cu sbor de pasAre.
137 <Versuri... sosirea scrisott de biruintA
"fetihname" 1-a bucurat atit pe padigah ott
gi populatia s.tambulean
138 Marele vizir a fost ingtiintat cA in
vederea expeditei de primAvarA, blestema-
tul numit contele Zrinsky, pa la lijlocul ce--
lor 50 de zile ale iernii (Hamst0100
,., ar fi
venit la podul de la osek, ar fi inceput po-
dul gi ai fi prAdat gi devastat suburbiile
(varug), oragelor Pdcs gi Sigehtvar. Dar lo-
cul unde trebuia de ajuns era departe gi iar-
na asprA. Din aceastA cauzA,.la vestea incen-
dierii podului de lingA sek, n-a putut trimi-
te nici un ajutor. AceastA treabA a fost 1A-
satA pentru primAvarA. In timp ce ghiaurul de
Zerinoglu zicind: "ClAdirea podului din par-
tea turCului cere mult timp, a gAsit prilej
gi a lmpresurat Canisha (Kanije), incepind e-o
asedieze. IndatA ce marele vizir a fost ingti-
inatgi despre aceasta, a aocotit c zAbovirea
nu este bunA. Pornind din Belgrad, in 11 zile
a ajuns ia Sigehtvar gi de acolo s-a indrep-
tat in mare'grabA asupra cetAtii Kanije. Aici,
infringindu-1 pe dugman, a salvat cetatea.Dug-
manul impresurase gi asediase cetatea timp de
38 de zile . Aici, troaca de orz (am) se ur-
case la o sutA de aspri. Orice se putea comp&
100. Hamsin, de fapt a doua jumAtate a
ienaTriltimele 50 de zile(21 ian.-22
martie 1664) pinA la Nevruz.

www.dacoromanica.ro
 807

ra cu aceasta. DupA aceasta, spre a intri

pacea s-a.mers impotriva fortAratii fAcute
de Zerinoglu in fats Kanijei("Zerinwar0u
ajutorul lui Allah,incApind gi aceasta in mt-
iia Zturcilor?', a fost fAcutA una cu pAmintul.

140 RAposatul sultan Suleiman (Legislatorul)

care intreprinsese, una dupA alta, 18 expedi-
Iii Impotriva Austriei gi dupA ce ti luase
141 atttea vilaieturi, dugmanul cu greu gi-a ple-
cat. grumazuloincheini pace cu sultanul Sulei-
man. MulIumiri marelui Allah cA sub.domnia
padigahului nostru, de data aceasta, in anul
1075, pe cind ee incheiase 20 de luni <de la
inceputul campaniei, in a gaptea zi a lunei
rebi' al-evvelY1, intr-o zi de simbAtA,a fost
incheiat un tratat de pace in forma pe care o
fAcuse Suleiman 102 . In ziva urmAtoare,turcii
s-au pus pe drum spre Blegrad.
sint
154 Cel care a scris aceastA carte,/sArmanul
rob.al lui Allah, infundat mereu in oceanul
rAzvrAtirii, Mehmed Halife;. am inceput sA
scriu aceastA opera la a doua plecare a mAri-
ei sale norocosului padigah Mehmet han la
Adrianopol; atunci eram, acolo, zabit paste
ucenicii ibrik'arilor gi in locul celui care
era gamgir91-bagi 103 Am terminat cartea In a
24-a Zzil a lunei ga'ban, din anul 1075 de la
hegira profetului 1 4, adicA in prima zi a lu-
nei martie, tntr-o amiazA a zilei de joi. Rog
la. 28 septembrie 1664, data ratificArii
de Austria a tratatului de la Vasvar.
102. Nu era altceva decit tratatul de la
Sitvatorok (1606), in zece articolet
103. Numit gi "Cemagir-Usta" ayes grija
de linteria palatului.
104. 13 martie 1665.
www.dacoromanica.ro
 do8

pe prietenii mei, mtnuitori de panA gi condai,

care vor intilni greeli in aceastA carte sti
le indrepte i sA mA ierte, i s mA amintea-
BOA, citind in numele meu un Fatihal5."Amin.
0 VStApinul fiecAruia este Allah, lUdat sA
fie domnul Dumnezeu... "

Anul 1079 H.(1668).

Fine (Son)

NotA. Inainte de aceastA Inheiere,dupA

oum s-a amintit i in schita biobibliografi-
cA, noua editie de Kean Su are l 0 anexA,
intitulatA "Cuvint de incheiere" (Son S8z),
fiind un adaus la unul din manuecrise. In
acest apendice, credem tot de autorul Mehmed
Halife,care a trAit mai bine de doug decenii
la palat se descrie tn trei fragmente suoctl-
te viata din palatul sultanilor. Acestea sin%
"Sfaturi pentru monarhi i suVerani" (I),"Mo-
rale i caracterizarea sultanului Mehmed IV"
(II); Cermonialul curtii otomane.i descrie-
rea rindulat la palatul imperial, cu unele
qtiri despre sCribii dancelariei divanului
imperial (Halife), cum a fost i autorul
cronicii, hafizi. (recitatori ai Coranului)
i secretarii caligrafi care redactau firma-
nele i tratatele impArAteti (III).
105. RugAciune pentru odihna sufletului
unui defunct; primul surat din Coran
of. "E.I." I, p. 89-90.(B. Cerra de
Vaux).

www.dacoromanica.ro
 869

XVIII
EVLIYA 9ELEBI EFENDI

Un izvor narativ, de altA naturA, foarte interesant

prin diversitatea gi complexitatea problemelor sale,ne-
limitat numai la fapte politice gi militare ca operele
cronicarilor, .constituie cAlAtoriile, timp de 50 de ani
(1630-1680), in zece volume, ale vestitului "globetrot-
ter" otoman Evliya 9elebi efendildin secolul al XVII-
1-a (1611-1681/1682)1. Mult timp, aceste frumoase des-
'crieri n-au fost apreciate, la junta lor valoare,in li-
terature istoricA gi beletristicl turcA. Se poate spune
cA ele, prin umorul gi limba spiritual& a autorului,pli-
n de anecdote gi aforisme orientale bine aleseau servit
mai mult ca amuzament cadinelor din haremul sultanilor
de pe malurile Bosforului gi Cornului de Aur,rivalizind
cu minunatele povegti arabe "0 mie gi una de nopti",in
frunte cu "Lampe fermecat& a lui Alaeddin, pentru dis-
tractia califilor abbasizi din Bagdad.Intr-adevr menu-
scrisul original al cArtii cAlAtoriilor "Seyahatname",
cu un scris nu prea caligrafic, se pAstreazA in.biblio-
teca fostului palat imperial, azi muzeu republican,Top-
2
kap]. sarayi Katiiphanesi . Celelalte manuscrise,mult mai
framoase, unele ornate chiar cu miniaturi turco-persane,
3
pAstrate tn alte biblioteci stambulene,sint c6pii(nUsha).
Primul invAtat, de renume ouropean, care a semna-
lat importanta acestui izvor pretios a fost vestitul
Joseph von Hammer-Purgstall (1774-1856) ,care mai tir-
1. Unii cercetAtori care au incercat sA prelungiascA
viata lui Evliya Celebi cu doi-trei ani,pinA in
1683 eau chiar 1684 O),nu sint convingAteri (cf.
R.F. Kreutel,Eyallya lelebis Bericht iker die turkische
Grossbotschaftdid Jahres1665 in
71771-970T57277-Wota 137, C.M. Baysun... etc.).
2. Catalogat de F.E. Karatay,op.cit. (I),p.454-457.
3. Bibl.Millet,fd.Pertev paga,nr.448-452;SUIeymani-
niye,fd.Begir aga9nr.448-452:Hamidiye,nr.963 etc.
Bibl.Univ.,Yildiz ktp. gi fa.Halis efendi,Uskadar.
www.dacoromanica.ro
 810

kau a publicat primele douA volumetbazindu-se pe menu-

scrisul din Biblioteca na-tionall vienezA (nr.1281),In-
titulataTgrrh-i Seyyah -'"Istoria unui cAlAtor"4. Cu
toatA aprecierea elogioasA a lui J.v.Hammer:"le plus re-
marquable et le plus hereux de tous les manuscrits ot-
tomans", un orientalist ca A.D.Mordmann calificA, la
1863, pe autorul cAlAtoriilor ca "un sot et un fanfaron
colossal, dont les recite ne referent pas une leuer de
verit6"5. Mai ttrziu, cam aceleagi aprecieri i intIlnim
In partea introductivA a operel InvAtatului ungur Gyula
6
Szekfa, "Istoriografi turci" . Pentru faptul
ca Evliya Celebi,spre a distra pe cititorul sdu, folo-.
segte uneori glume gi bragoave n-a fost luat In serios.
Publicarea unei editii turcegti, primele gase volu-
7
. me cu caractere arabe (Istanbu1,1898-1938) ,degi necores-
-t.,
punzataue sub raport critic-gtiintific, au crest totugi
o bazA bentru cercetarea acestui izvor sub diverse asia .

pecte gi rapoarte. Incepind din 1953, au aprut peste

zece volume,In scrisul turcesc modern , . adaptate gi
8
ca limbA, sub Ingrijirea lui Regad Ekrem Kou gi,apoi
a lui Zuhuri Danigman, sub forma mai mult a und. antolo-
gli cu cele mai ilustrative pArti gi fragmente din "ear-
tea cAlAtoriilor" (Seyabgtname). Acestea au constituit
tpatul 4nei frumoase serii de opere istorice "Tarih
eseri3ri",dar mai mult pentru popularizare. Aicipse poa-
te inoadre,oarecum,gi "Cele mai frumoase <bucAti aleee
din Cartea cAlAtoriilor lui Evliya Celebi",publicate
tot sub forma unei antologii, de Mehmet Aksoy gi Server
Rifat Iskit9. Am semnalat,acum 15 ani,cA mult mai origi-
4. La Incenut tn:"Fundgruben des Orients",vol.IVIV
(Viena,1814-1815) gi Des osmanischen Reiche Staats-
verfass ung..., II (Viena,1815,p.455 gi urm.,apoi
Narrative of Travels in Euro.e. Asia and Africa...,
y v ya en , on on, :A: 850.
5. Apud Alessio Bombaci, Histoire de la litterature
Tur ue, TEaduite par I.Melikoff,Paris,1868,p. 340.
6. 'ik Torten4tirok, III (Budapesth,1916),Introd.
7. Vol.I=V sub Ingrijirea lui Ahmet Cevdet gi VI de
A.Vdmbery, ed."Ikdam - Orhaniye Matbaasig
www.dacoromanica.ro
 811

nal& gi mai temeinicA este antologia cu studiul lui 6z6n

Mustafa Nihad, intitulatA: "Cartea cAlatoriilor lui Ev-
liya Celebi - aspecte (tablouri) din viata secolului al
XVII-lea" 10 ,cuprinzind gi fragmente inedite, care n-au
putut fi publicate la timp din cauza cenzurii hamidiene.
Nu este cazul sA insist asupra acelor contributii
care au fost semnalate in partea introductivA a artico-
lui nostru "Situatia social-economicA a tarilor romAne
pe la mijlocul secolului al XVII-lea vAzutA de Evliya
Celebi"11. Mergind pe calea acestor incercAri,am mai
.publicat gi alte citeva articole-studii, axate pe anumi-
aspecte politica, administrative, militare (dominant
in aceastA opera) gi cultural-artistice sau traducere
12
a anumitor parti privitoare la Transilvania gi Banat ,

care pima atunci nu fuseser traduse gi publicate in ro-

manA130 Dupa aparitia bibliografiei noastre (1963),fAra
pretentii exhaustive, semnalam unele contributii despre
Evliya Celebi gi opera sa, aparute in unele tari. Din
cercetarile turcegti, publicate in ultimii ani,amintid
nota-articol de GOzay-Nevzat despre Evliya Celebi14 gi
mai ales studiul documentat al lui Tan Nail, intitulat:
"0 incercare de Indica folkloric a Cartii CalAtorillor
lui Evliya Celebi" 15 , bazindu-se pe editia,. Danlgman.
14-a mffdlogCE.fai iarliintraunrilaalfghtglItutreutel,con-
tinuatorul traditiei sAnAtoase a turcologiei austriece
rontru cercetarea izvoarelor istoriei otomane, pe linga
volumul (II), intitulat frumos: "In imparatia merelor de
8. Dup ce a publicat vreo 4 vol. (1938-1943) a inau-
gurat "Tiirk Tarihleri Serisi-l" cu Evli a Celebi
Seyahatnamesi..., Istanbul s.a. 1953T, 176 p.
9. Evliya Celebi Seyahatnamesinden'en azel se meler
Derleyen:Mehmet-Aksoy - Server HI a , s . , p.
10. Evliya Celebi Se ahatname - Onyedinci asir!..hayatin-
a 1ei1a, vo . I-Ill, Tstanbu.1 /1955-1960/.
11. EviiTinlebi: De la situation sociale-economique
des pays roumains vers le Milieu du XVT-17 sicle,in
"Studia et Acta Orientalia" TV,Bucarest,1962-19b3,
p. 155 - 167.

www.dacoromanica.ro
 812

aur - MArturiile cAlAtorului turc in tare ghiaurilor,

in oragul-cetate Viena,in anul 166517, a mai publicat
gi un articol, cu unele noutAti despre "Cartea cA-
15.toriilor lui Evliya Celebi"18. Pe lingA disertatia
de doctorat a lui Ulrich Wolfart, despre "CAlAtoria lui
Evliya Celebi in Moreea" , articolul lui Pierre A.Mac-
kay,"Manuscrisele cArtii cAlAtoriilor 1ULEvliya Celebi"
(I)20, meritA s semnalAm gi studiul lui Ulrich Haar-
mann, "Relatarea lui Evliya Celebi despre antichitAti-
le din Gize"21 etc.,fiecare insemnind o contributie.
In be- privegte bontinutul bogat, variat gi interesant
al cAlAtoriilori de vreo 6 000 de pagini imprimatelpri-
vit in 'ansamblu, con-tine nu numai descrierea topografi-
cA a tuturor tArilor din vastul Imperiu otoman, ci gi
. a unor tAri invecinate. Din acest pundtde vedere,opera
lui Evliya Celebi constituie o adevAratA minA de infor-
12 Cf. Mihail Guboglu: Din cAlAtoriile lui Evliya
Celebi in Transilvania, in anuarul "Apullum...", BUc.
1964, p. 347 - 374 (Cu rez. in francezA): idem, Evliya
Tschelebi im Siiden Siebenburgens. Beschreibung der Stad-
Fogarasch, Kronstadt und Hermannstadt,in "Forschungen
fur Volkskunde"..., Sibiu,1965, p.119-130s idem,Evliya
celebi: De la situatirn po1itiquejadministrative,m1II=7-
taire r culturelle et artistioue dans les pays_ roumains
(1651-1666);in "SACT'Ar-n-VI-TrgETT,
p. 3-48i idem, Le voyage d'Evliya Celebi efendi dans 33
Banat, in "SAO" VII (1968),p.35-75, veir gi versiunea
FUEneasea. Calatoria lui Evliya Celebi Efendi in Banat;
in "Studii de istoria Banatului" vo1.II,Timigoara,1970,
p.23-60 (Are gi extras).
13. Incepind dup 1948,prof.I.Totoiu a tradus cam
aceleagi parti, dar din unguregt . In ce mA privegte,
cu doi ani mai inainte, tinusem o conferinta despre
"CAlAtoriile lui Evliya Celebi ca izvor pentru istoria
tarilor romftne" in cadrul fostului Institut -balcanie.
14. Evliya Celebi Seyahatnamesi uzerine,in rev."Tmark
Ka1turu",nr.11 (Ankara,Eylul-Sept. 1972),p.1188-1189,
15. Nail Tan, Evliya Celebi SeyRhatnamesi. Folklo-
rik Dizin Denemesi, Ankara, 1974, 115 p.
16. Evliya yelebi Seyahatnamesi Birinci Cildinin
Uzerine bir arac.tirma CO cercetare cu privire la izvoa-
re e primu u vo um din "Cartea cAlAtoriilor" de Evliya
Celebi), Istanbul, 1960.

www.dacoromanica.ro
 813

matii care se deosebegte de alte izvoare prin bogAtia,

varietatea gi complexitatea gtirilor sale. Acestea sint
de naturA geograficA, arheologicn, etnograficA-folklori-
sticA, istoricA-literarA, politica-administrativ,socia-
economicA, cultural-artisticA etc. adeseori foarte pre-
lioase, fiind unice in felul lor, dar se impune folosi-
rea lor cu multA prudentA. DacA am face un bilant pe
categorii de gtirigam putea constata ugor cti cele de
istorie-militarA sint dominante prin participarea auto-
1-u1ui la numeroase expeditii gi campanii militare. Par-
curgind aceastA vast& opera, pe ling& multe adevAruri,
situatii gi scene istorice reale, povestite uneori cu
sinceritate brutalA, se observA gi exagerAri vAdite,con-
fuzii, erori izbitoare, impreciziuni gi inadvertente
numeroase. Dar in stadiul actual al cercetrilor nu se
gtie Mitc toate acestea apartin autorului, editorilor
.

eau cenzurii hamidiene. De pildA, sondajul efectuat in

acest sens de prietenul meu Ismail Eren/Istanbul,pe ba-
za unei comparatii serioase a editiei cu manuscrisul
11
original, privind descrierea oragului Uskub (Sicoplje2,
a arAtat cl majoritatea nu apartin lui Evliya Celebi.
Este foarte regretabil ca. pinA azi nu dispunem de o e-
ditie criticA, gtiintificA, fundamentatA pe cele cite-
va manuscrise existente spre a vedea care este adevarul
asupra acestei opere mult discutate.
17. Kreutel Richard F., Im Reiche der Goldenen Apfe23
-Des Tarkischen Wettenbumm1ers Evliya Celeli denk-
wilTa17TeigT771-717677iaurenland und IE die Stadt
WTin anno 1665, I (1957), If (Graz -
S yrie, 9 , 290 p.
18. Idem, Neues zur Evli a elebi "Forschun:en"
in rev. Per s am , 48 bd. ,p. le
19. Die Reisen des Evliya elebi durch die Morea,
Diss.phil. Munchen - 1970.
20. The Manuscrits of the Seyahatname of Evlya Cele-
bi, Part I: The Archetype, in rev. 'Der Islam"' 5e
71975), P.278-298.
21. Evliya Celebis Bericht aber von Gize,"Turcica".
Paris - Strassbourg, t.VIII/1, 197b,p.157-230.

www.dacoromanica.ro
 814

Se poate spune, fArA exagerare,.cA SeyahatnAme

este ooperA unicA in felul ei, realA, incomparabilA in
ceea03 privegte descrierea vietii. otomane din sec.al
XVII-lea.tn multiplele ei aspecte. Toate acestes se ob-
eery& atit in capitala impArAtiei, la Istanbul, cit gi
in provinciile imperiale; atit in cele douA palate im-
pAretegti "Sarayi atik ve cedid", vechi gi nou, cit gi
in conacele vizirale, attt in cazArmile ostAgegti "Klg-
la", cit gi in cuiburile banditegti, atit in timp de
pace, cit 9i in timp de rAzboi. EvIlVa Celebi este omni-
prezent in toate straturile gi pAturile societAtii oto-
mane. Nu se poste inchipui secolul al XVII-lea,otoman,
fArA Evliya Celebi. Poate ar fi mai nimirit ca acest
veac sA fie denumit "Secolul lui Evliya Celebi" .de cit
.al lui KAtip 9elebi sau Hagi Khalfa (m.1657). MArturii-
le sale sincere ne aratA cA societatea otomanA, a timpur
lui sAu, era in plinA agonie gi tulburare, dominatA me-
reu de oameni ambitiogi, lacomi de averi gi mArire,aro-
ganti peste mAsurA, dornili de singe. In aceastA ambien-
IA paradoxalA spare luminoasa figurA a lui Evliya efen-
di, dezinteresatA, modest pinA la umilintA, un adevarat
musulman, aqa cum eerie in Coran, resemnat, mereu cu am-
betul pe buze, inofensiv, spiritual, dornic sA fie slu-
ga tuturor gi pe placul tuturor. Apare mereu plin de
compasiune nu numai pentru oameni, ci gi pentru anima-
le gi mare iubitor de muzicA gi arta. Descrierile gi apm-
'cierile sale ni-1 aratA adesea ca un observator spiri-
tual gi perspicace. Limba poeticA a povestirilor sale
mereu vii, atractive, talentul sAu poetic ne aratA cA
Evliya 9elebi a fost mai mult decit un narator gi pro-
zator plAcut. Prin bogAtia cunogtintelor salejcAlAtorul
otoman a fost o adevAratA enciclopedie ambulantA, cu o
mare vocatie de erudit pentru toate domeniile. In
22. Cf. D-r Duganka BojanidrLuka6,La conquete de Skop-
je par les Turcs (1391), Skopje - 1965/6,p.5-18.

www.dacoromanica.ro
 83.5

descrierile sale plastice, mai mult in form de memorii

se desprinde la tot pasul scruplozitatea unui meticuloe,
a unui mare geograf,avind un interes exceptional pentru
monumentele istorice,atit din Istanbul cit gi din toate
colturile marelui Imperiu turcesc, musulmane gi nemusul-
mane. Acest interes exceptional se desprinde gi din o-
pera sa pentru epigrafii, lingvisticA-filologie,datini
gi obiceiuri. Se poate spune cA nimic nu i-a scApat
virii agere gi curiozitAtii lui Evliya efendi.
Marele "globetrotter" a fost cuprins de zelul cA-
lAtoriilor incA din frageda tinere/e, pe la 18-19 ani,
cutrelerase deja tot Istanbulul gi imprejurimile sale
(1630). Apoi, angajat in viata de palat, in viltoarea
vietii politice gi militare a participat timp de o ju-
mAtate de secol la toate expeditiile otomane intreprin-
se in cele trei continentaAsia, Africa gi Europa, vizi-
tind gi descriind tot ceeacm a intilnit in calea sa.
Fiind un povestitor excelent, a reugit sA descrie,sub
diverse aspecte, viata popoarelor din marele conglome-
rat otoman. Adeseori, fArA a indica chiar sursele de
inspiratie, descrierile sale privitoare la anumite eve-
nimente istorice de mult apuse pentru vremea sa, igi au
importanta br. Un fragment tntins in acest sens 11
constituie dramatica asediere gi cucerire a Constanti-
nopolului (mai 1453), devenit Istanbulul turcesc. Cu
acesta incepe chiar primul volum din "Cartea cAlAtorii-
lor",cuprinzind peste 200 de pagini tiparite, pline de
interes istoric, consacrat oragului sal natal.
In cele ce urmeazA dam citeva fragmente ilustrati-
ve (text tura gi traduceri) gi din "Seyahgtnme" din
vol. I, despre Istanbul, gi din vol.III ne 1imitAm la
darea unui mic fragment privind descrierea oragului
Babadag, in deosebi pentru Sari Saltuk Baba, in prima
sa cAltitorie in pArtile noastre (1651).

www.dacoromanica.ro
 816

EVLIYA CELEBI SEYAHATNAMESI, Seriyi Hazirli-

yan Regsad Ekrem Kogu, Birinci Cilt, Semih Lat-
fi Erciyas - Semih Lfttfi Kitabevi, s.a. et 1.
/Istanbul,1953/, 176 p.

17 /Evliya Celebi precizeazd cd a tnceput 84

eerie aceastA "Carte de cAlAtorie" pe timpul
sultanului Murad IV,"Cuceritorul Bagdadului";
tn anul 1631/1041 H. cutreierase toate satele
gi ttrgurile din Imprejurimile Istanbulului,
admirase miile de grAdini gi livezi se rugase
lui Allah s fie un mare cutreierg de glob
"golbetrottee; i s-a prezis ca visul su va
20 fi tndeplinit... In anul 1634/1044 H.,pe ctnd
sultanul Mu.oad han plecase In expediIie, tatd1
cAldtorului povestea lui Bayram paga, caimaca-
mul marelui vizir, despre fondarea oragului
Constantinopole gi ptnA la cucerire /.
23 Fatih Sultan Mehmedin Istanbulu Muhasara-
al ve Zapti - "Asedierea gi staptnirea Istan-
bulului de sultanul Mehmed "Cuceritorul".
Evveld miiverrihlerin yazdiklari azere Hie-
retin sekiz yaz elli yedinci senesidir ki Fatih
Edirneden derya misal esker ile parilyerek Is-
tanbulun Edirnekapisi diginda gadirlarini kur-
du. Kaleyi muhasara ettikleri gibi, hacum edip
her taraftan.mamkdn oldugu mertebe sarinca gibi
kale duvarina sarilip BismillAh ile igin girip
sabah akgam cenk ettiler. Kostantiniye Tekfuru
24 Kalenin i9inde iki kere yilz bin fecerei muri-
kin toplamig, bUtlan burc ve barular azerinde
nice bin geytanlar ihdas etmigti. Biitn kudret
lerini kara tarafindan sarf edip derya tarafin-

www.dacoromanica.ro
 817

dan korkulari yoktu, zira Sarayburununda beg

yuz pare top ile amada olup derya yazande kug
ugmaga ihtimdl yoktur derlerdi: ttBiiyuk Muhammel-
lerinden beri Kostantiniye on bir kere muhasara
ggriap Arablar tarafindan fethedilemedi de bu
Turk mi mayesser olaoak?," diye eksik akillari
azere nice lftf ederlerdi. IslAm askeri, yer yer
kaleyi zedelemege bagladilar, islam askerine
dartbir taraftan imdat geldi. Amma kaffara bir
hardal tanesi bile gelmedi, zira evvelden Ak-
deniz ve Karadeniz taraflarina kaleler yapilip
kapatilmigti. Amma kale daynanlyordu. Fatih "
Iya 1 Hal neye mancer olur ?: " deyinie Akgem-
seddin : "Beyim sen elem gekme, bu kalenin fa-
tihi sen olacaksin diye gehzadelikte sana teb-
gir etmigtik 1 " dedi.
Fatih Timurtag Pagaya Kftglthane yanindaki
orman iginde elli kadirga yapmak igin ferman
etti. Denizde elli pare kadirga ve elli kayik,
kizak ve bocurtgatlar, nice bin namdar levend
yigitler agir agir gekerek Okmeydaninin" ol gi-
menlik sahrasina geldikte, eizel bir ruzgar
esip gemilerin yelkenlerini ay.') camle.gaziler
Allah Allah sadasini salverip top ve tiifenk en-
likleri ederek yaz elli pare gemi ile o meydan
derya gibi oldu. Oradan Tersane bahgesi dibin-
de Sahkulu nam iskelede deryaya indirdiler.Kft-
firlerin akillari baglarindan gitti.
Muhasaranin otuzuncu gana Sultan Mehmed,
bagina kendisine mahsus kavugunu giyip ayagina
dsumant gimesine gekip bir ata binlp Istanbul
kalesi etrafini devir ve seyretti. Ae.cere ihaan-
lar ve vditlerde bulundu.
Sarayburnu tarafindan on tane Patrona,ve

www.dacoromanica.ro
 818
on tane miakellef ve makemmel aletler ve silah-
larile kalyonlar hagll bayraklarini aglp Saray-
burnunda demir biraklp, tabll ve erganunlar
gallp bir yaylim top ve tafek gadimanlarl eder-
ler ki diller ile tabir olunmaz. Haman beriden
iki paz pare firkateyne ve kaylklar igine gazi-
ler dolup salya demir, avanta karek edip on
pare kalyonlara bal arlsl kovana agar gibi klg-
tan ve bagtan Orameek gibi resenbazlik dip ka-
fir gemilerine dolarlar. Kafirler ise vemna
amana dahil olduk. Bunlar istikbalimize geldi"
25 zannedip asla el uzatmazlar, asOde dururlarken
gorurler ki bunlarin dilinde "Allah Alahh" zah;.
ir olup gemi iginde olan kaffarl elini arkasl-
-
na goturup bagllyarak butun malarinl yabea bat-
ladllar. Hemen kaffar liss:nlarinca "ki parlavi"
derler. Yani "ne igleyip ne sgylersiniz" derler.
Gaziler dahi: "Paralamazlz butan aluruz* derler.
Kafir gorur ki silaha el kaldlrmaga iktidarl
yok. Limana girdikte gadlmant igin bUtUn top
ve tUfenklerini atmlg bulundular. Nihayet:nan-
go Turko" deyip camlesi esir oldular. Gaziler,
geMilerde olan ag bin kese Takyanos florisini,
bin kalge halls altinl iki bin kese kalge gii-
miia ye yirmi gemide sekiz bin esiri, yirmi
kaptanl, bir Kral zadeyi ve Fransa krallnin bir
gonca kizlnl ve bin adet mahbubei cihan gmmeti
Muhammed.klzlarl ki her biri sahibi hicab kiz-
lardl, nice paz bin aletler, silahlar ve lava-
zlm makulesi euayl deftere kaydedip gaza mall
olarak Fatihe Allah emaneti verdiler.
Mager, Istanbul Kostanini Fransa Kralinin
klzina niganll imig. Fransa Kral]. dahi klzlnl
Istanbul Tekfuruna on pare kalyon ve on pare

www.dacoromanica.ro
 819
-
kadirga Karun malina bogarak gondermig.Camlesi
esir olup ol Kral kizindan Ikinci Bayazid dog-
mugtur. Maverrih Lii merhum "Bu kizi Fatihin
babasi alip Fatih bu kizdan dogmugtur" der.Am-
ma dogru sZz, Fatihin Isfendiyar oglunun kizi
Alime HaniMdan dogmug olmasidir.
-Babam, Sultan Saleyman ile Belgred ve Ro-
dos ve Budin ve Istolnobelgrad fetihlerinde
bulunup hattA Zigetvar gazasinda Saleyman Han
merhum oldukda 0 gazada bulunup hizmeti dokun-
mug bir piri fant idi. Daima yagli adamlara
ihtilAt edip gegmig maceralardan sOylegilerdi;
candan arkadaglarindan yine bir pir vardi.Ani-
ma fasahat ve.beldgatine Emralkays hempa ola-
mazdi. 01 piro.Yenigeriyan dergAh Alisinin bag-
katibi idi.. lamina Sukemerli Koca Mustafa Cele-
,

bi derlerdi. Mezbure Fransa Krell kizinin akra-

basindan oldugu muhakkak idi ki kendisine Fran-
sa Kralindan hediyeler gelirdi. yomukluqmda
bana ban. garip gekiller ve resimler bagiglar-
di. Onlar bir piri fant olmuglardi. HattA bir
magAvere olsa huzuru Padigahfgamle vazera ve
vaelA vardikta "kocalar gelsin" der idi. Zi-
26 getvar altinda Sheyman Han merhum olup askerin
haberi yok iken Veziri'azam Sokollu Mehmed Pa-
ganin reyi ile Saleyman Hamm nigAni taht laze-
re koyup yol hil'atinin ardindan ellerini ha-
reket ettiren SilAhtar Kuzu Ali agayi mUgavere-
ye davet ederlerdi. Andan rikAbdar Giant Ali
. agayi, andan Zeyrek-baginda sakin Mutbak Emini
Abdi Efendiyi, andan hakirin pederini, andan
sonra Koca Mustafa celebiye getirdip maga-vire-
yi tam ederlerdi. Ne tarafa safer olsa bunlar
tahtirevanlarla gazaya giderlerdi. Zira bu Su-

www.dacoromanica.ro
 82o

kemerli Mustafa plebi camlesinden yallydi.

"Kemal Paa haddami olmasi cihetile Selimi
evvel ile misir fethinde yirmi be yaina var-
mi bir baba-igit idim" diye Selim phin Sul-
tan Gori ile Mercidabikda olan cengi azimini,
tA Misir fetholunoa yirmi ag yerde conk edip
Misir nice fetholundugunu kaganki Mustafa Ce-
lebi hikAye etikde hayrette kalirdim. Mezkdr
Fransa Krali kizinin sergazetini anan nakli
sahihindenden dinleyerek yazmipmdlr.
hiriernir ellinci in oldu. Kale igin-
den klyamet koptu. Deryamisal askeri islam
sadayi Alah Allah ile Istanbulun i tarafIn-
dan yarayU edip mall ganaim almaga ba41adak-
larinda Fatih atinin lastnde kilicini kaldlr-
lp: "Gaziler t Hamdolsun Kostantiniye fatihi
oldunuz" dedi. Fethi miabine nice uera ve ule-
ma tarihleri bulmuaardir. Amma Kur'ana Kerim-
de bmlunan "Beledoi'Tayyihe" ve "Ahirtn" lAfzi
fevkalAde tesadiaft;ir. Diger tarihi:
Ehli islam etti Islambolu fetih
Tarihi musanna:
Fetholdu IslAmbol yArana
Digerleri u tarihi yazmiglar:
"Kiiffara klyametir".
Yer altinda gizlenmi olan hazineler Ter-
sane bahgesile Hazinei hamayuna naklolundu.
Fatih Tersane bahgesine gidip gelip i gece
biitin gazilere.ziyafet verdi. Hitami ziyafet-
te mall ganaimi Tersane bahgesinde daglar gibi
kume Owe yigdilar, csmle gazada hazar olan
gizilere tevzi olunau.
Anadoluda ve Rumelide butun eyelet sahib!.
-
vazeraya emri erifler gonderilip vilAyet vi-

www.dacoromanica.ro
 821
ldyet Istanbula adam celbettiler. Evveld Rum-
27 elinden Uskiab halkini Uskiibla mahallesine,Yeni-
gehir halkini Yenimahalleye, Mora Rumlarini Fe-
nernerkapisina ve Seldnik YahudiAerinin elli
cemaati Tekfurearayina ve Suhudkapisi canibine
kodular, onun igin yifitkapisi derler. Anadolu-
canibinden Aksaraylilari Aksaray mahallesine,
Akkd, Gazze ve Rimleden gelenleri Tahtakaleye,
Balat gehrinden gelen Kibtilerini Balat mahal-
lesine, Arnavud kavmini Silivrikapisina, Safed
Yahudilerini HaskOye, Anadolu Tarilerini Uska-
dara, Tokad ve Sivas Ermenilerini Sulumanasti-
ra, Manisalilari Macuncu mahallesine, Egirdir-
leri Egrikapiya, Bursalilari Eylib Sultana, Ka-
ramanlilari Bayak Karamana, Konialilari Kagak
Karamana, Tirelileri Vefaya, yargamba ovasi
halkini yargamba semtine, Kastamonu kavmini
Kazganci mahallesine, Tersaneye, Izmir kavmini
Buyak Galataya, Frank kavmini Kagak Galataya,
Sinob ve Samsun ahalisini Tophaneye velhasil
ol asirda elimizde ne kadar gehir varsa cumle-
slnden ammeti Muhammedi ehli.ayallyle Istanbula
getirip izaz ve ikram edip mamur ve abaddn et-
tiler.

Eski Saray ile yeni Saray binalarini be-

yan eder - "Explicare despre cidinlle vechiu-
lui gi noului palat".
Canki Fatih bu kadar mali ganimete mazhar
olup evveld padigahlara lazim olan bir mesken-
dir diye ag bin kese mal harcedip Yeni Sarayl
bina etti, Sena 863 /1458-1459/, ve bittigi ta-
rih'sene 872 /1467-1468/' dir.
Devri Ademdenberi mUhendisdni nem Oyle

eda. 6/977 filse. 42

www.dacoromanica.ro
 822
bir sarayi ferahfezA inga etmemigtir. Ve seyya-
hani dlem nazirini giirmemigtir. Bu sarayi hog-
havayi Fatih bina ettikte 70 adet makeurei ga-
hane ve mateaddit divanhane, hlavethane, mutt)*
habazhane, ebehane, hasirhane, odun ve hayvan
yemi anbari has ahir, ahirlar inga etti. Dart
bir tarafina yirmi bin ginar, servi, sanavber
ve gimgir agaglari, aralarina nice kere yaz bin
meyva agaglarm diktiler. Bu mazeyyen bahgenin
tA vasatinda bir martefi zemini hogava azere
kendisine mahaue kAsei gin ile has oda1ar bina
etti. Bir hamami lAtif, ona bitigik hazinei
hasta, ana muttasil kughane, kilAr odasitandan
28 hazine odasi, has oda, hankAr camii, dogancila.
odasi, andan kagEk oda, bayak oda, seferliler,
andan kalhan odasi, bayak oda mescidi, andan
megkhane, oradan yine hamama geLinir. Camle
odalarda bin zera zivere mastagrak zerdAz
darlara ve bir adalet kagka ve bir divanhane
bina olunup yedivezir haftada dart gan divan
olmak kanunu padigah oldu.
Bu tahrir olunan earayi padigAh igre asa-
kir, htddaman, gilman, teberdAran, aggiyan,he1-
vaciyan, habbazan, acemi hasirciyan, taVatiyan,
An, beyyaz ve kara bevvaban, mualliman, ce11A-
dan, has ahir hademeleri, 1200 bostanciyan ile
Sarayi Cedid iginde kirk bin nEfus hesap olun-
mugtur.
Eski Saray. - Istanbulun Karadeniz tara-
fina ve Galata ve Hance nazlr bir martefi ve
havadar mahalde (1) Pozatin Kayser binasi bir
eski manastir var idi ki dOrt tarafi gimenzar
ve hiyaban ile miizeyyen idi. Fatih a manastIr
yerine 858 senesi /1454/ Eski Sarayin ingasina

www.dacoromanica.ro
 82

baglayip 862 /1857-1458/ de tamam olup burc

ve barusuz ve dendan bedensiz ve hendeksiz bir
surdur. Amma gayet metftnet azere bina olUnup
camle duvar azere kurgun ile kaplldlr. 01 a.,
sirda etrafi 12000 argun idi. 9ek1i murabba
kdrkir bina'dir.'Bir. rakna Sultan Beyazid ka-
zancilari kesinden tft Miski sabunu kapisina
matehi idi. Andan bir kggesi Dellftk Mustafa
Paga srayinda nihayet bulurdu. Andan bir rdna
Kagakpazar seddi ve sarnici Uzere karar bulmtig-
tu. Hdlen yenigeri agasi sarayi ve Siyavug Pa-
ga sarayi yeri , mezkdr Eski sray yerinde idi.
We andan bir kOgesi td Tahtakale Ustdndeki sed-
den gegip yine kazanci tacirleri kEgesine gel-
ince bir sarayL azim inga edip iginde ganagan
avlular, mateaddit harem hacrelri ve maksure-
ler've havuz ve gadirvanlar inga edip mutbak,
kilftri hassa ve 3000 teberdardrive kftkalsuz
huddamana mUteaddit haneler bina etti. Ve'bir
oda akagalara ve bir oda da karaagalara bins,
edip camlenin azerine Darassaade agates= hdkin
29 edip hasekilerle Kral kizini.dahi bu Sarayl
atike koyup haftada iki kere Yeni Saraya gelip
ol gece adalet ederdi.
Fatih: "IyA 1 Istanbulun kangi suyu ldtif-
tir" deyu outnie hakemasini toplayip sual buyur-
dular... Anlar dahi Eski Saray dahilinde olan
pinarl hafif ve mutedil ve serialhazim bir bi-
hayat buldular. Fatih daima ol ftbilezizden nag
eyler idi. El'an camle padigahlar andan nag e-
derler ki kildcibagi ve di saka bai taraflar-
indan acer adam beher gdn alt1 kigi i sishane
yaka yirmiger klyye gelir gama gamlere ol
dbi nAbdan agiz agiza doldurup bir su naziri

www.dacoromanica.ro
 8214.

huzurunda kilarcibaginin mutemed adamlarinin

mahrile kirmizi balmumu ile muiiiirlenlp padiga-
ha gOturarler. MA 01 gegme Eski Sarayin gar-
ka nazir kapisi Onandedir. Sonra Sultan Sialey-
man bu Sarayl atiki ag mil ihata eder bir sa-
ray edi.ip ag kap]. eyledi. Divan kapisi garka
nazir, ve Bayazid kapisl cenuba nazir, SUley-
maniye kapisl canibi garbe nazlrdir.
Bu sarayin haricine Saleyman Han Belgrad
ve Malta ve Rodos, fethi malindan Saleymaniye
camiini bina etti. Ve medaris ve darialhadis
ve dariakra ve mektebi sibyan ve bir gargi ve
ve bir imaret ve bir agline (aghane) ve bir
kervansaray ve daraggifa ve kendisine bir mer-
kad ve bir hamam ve kavaftar gargisi ve gargi-
yi dameciyan ve zerkeran bina ettirdi.
Ve Ma'-cbul Siyavug Pagaya bir sarayi azim
ve yenigeri agalarina mahsus bir saray, ve La-
la Mustafa Paga igin ve Pir Mehmed Pagayi Ka- .

ramant igin birer saray ve Gebzede cami sahibi

Mustafa Pagaya ve laza. Ismihan Sultana keza bi-
rer.saray yaptirip cami hademesi igin bin adet
hOcre inga edip Eski Sarayin dOrt tarafini u-
mumt yol ile detip, el'an bir canibe ittisa-
74-
li olmiyan bir sarayi aziMdir. BlAda tahrir o-
lunan'vezir saraylari imaretler hep Sarayi Atik
yerine bina olunmugtur.
Fatih Mehmed, Sarayl Atikeden sonra yeni-
yenigerilere, bOlUk1U, cemmatli ve sekbanlara
yaz altmig adet oda bina etti. Peykhane,kalenw
derhane, tershane ve tophane, KAgithanede ba-
ruthane ve nice bin bunun emsali azim imaret-.
ler ile Istanbulun igini ve digini gaza mal*"
yle tezyin etmigtir ki her birini mahallinde
tarif ve tavsif eyliyeoegiz.

www.dacoromanica.ro
 825

/In continuare se descrie: AgezAmintele

turcegti instituite la cucerire - "Fetholunan
zaman Istanbula Hdkim nasbolunanlar" (p.30-32);
Geamiile eau moscheele impArAtegti - "Istanba-
daki Seldtin Camiler" (p.32-46), Meceturile
eau geamiile mai mici - "Istanbulda bulunan
Mescidler" (p.46-50); co1i1e pentru copii -
"Istanbuldaki Sibyan mektepler" (p.50-51);
Institutiile charismatice eau de binefacere:
"Istanbuldaki imaretler",(p.51-52); Spitalele
gi casele de Ingrijire -"... Hastahane ve Timar-
haneler" (p.52); Palatele vizirilor, ulemale-
lor (cArturari), notabililor gi celor mari
(53-54); Hanurile gi tervansarayurile (p.54-
56); Cegmele, fInttni gi bdi "hamam" stambule-
ne (p.64-98) etc. Din bogata descriere a car-
tierelor stambulene (p.64-98) nu putem repro-
duce,aici, dectt fragmentul privind Galata,
numit Pere gi Beyoglu locuit,deobicei, de eu-
ropeni. Se numia Beyoglu -"fiul beyului" dupA
numele unui ambasador "baylo" venetian, Gritti,
care fiind bogat refAcuse acest cartier .,/
75 GALATA. - Fatih Mehmed Istanbul ve Gala-
tayi fethile mamur etti.Sonralari Bayezit dev-
rinde Galata kalesi zelzeleden ylkilmakla ta-
mir edilmigtir. Sene 916 /1510-1511X . Bunun
tarihi Yag kapusu ustunde dart beyaz, bir mer-
mer azerinde yezilidli.
Galata kalesi gepgevre yallnkattlr.Kale
iginde kat biame hisar duvardir. Bunlarin
her biri birer Ceneviz Kiralzadesinin hikmune
idi.
'Evveld garb tarafinda Kasimpaga tersane-
sine nazir hisar bigiminde Meyit kapusu,iltinci

www.dacoromanica.ro
 826

cenuba nazir ve deniz kenarinda Azabkapusu,

Ugancla yine cenuba nazlr deniz kenarinda Kirk-
kapusu, dorduncu deniz kenarinda Yagkapani
kapusu, beginci-deniz kenarinda Balikpazari
kapusu, altinci KarakOy kapusu, yedinci garkta
76 deniz kenarinda Kurgunlu Mahzen kapusu, sekiz-
inci garkta deniz kenarinda Kireg kapusu ile
deryaya nazir Timur kapusu, dokuzuncu karaya
bakan Tophane kapusu, onuncu kara tarafinda gi-
male bakan Kagiik Kula kapusu, on birinci gima-
le bakan Bayak Kula kapusudur.
Kale Igerisinde battle hisarlarinda kapu-
lar bunlardir: Kik KarakOy kapusu, Mihal ka-
pusu, Meydancik kapusu, Kilise kapusu, 19 Azab
kapusu, Sadik kapusudur.
Galata kulesi eflake gekmigtir. Her yer-
den gorulur. Sekli yuvarlaktlr. Igi on kat zin-
,

dandir ki gimdi gemi aletlerine mahzen olmugtum

Cenuba bakan demir kapusuna tag merdivenle gi-
kilir. Hakir bir kaleye bir kag kere orada ha-
vaya wit uguran ve aline ip baglayip ugan
canbazi Eieyretmek vesilesile giktim da Istan-
bulu gazelce seyrettim. Bu Galata Kulesinin
kara tarafindaki Meyi kapusundan ta Tophane ka-
puduna kadar surunun dibi derin buyiik bir hen-
dektir. Igindeki gemicilerin gemi gomanalari
vardir. Cankurtaran palamarlarini baeler. Ke-
narlari bagtan baga mezarliktir. Fakat kalenin
deniz taraflari cari ve pazar yerleridir.
Camilerinden Kadim Arab camii, iginde bir
gok satiinlar vardir. Ruhaniyetli camidir. Bir
dig haremi, bir de yUksek minaresi vardir.Azab
kapusu diginda Sokollu Mehmed paga cemii Sul-
tan camilerine egtir. Deniz kenarinda ve dar

www.dacoromanica.ro
 627
bir yerde oldugundan minaresi camiin sol tara-
finda yol aglri yapi1migt1r. Iskelebagi gibi
kalabalik bir yerde oldurundan cemaati gbktur.
Mimar Sinan binasid1r. Yggkapan camii, fevkani
dOrt kgge ahgab, kurgun kubbeli, algak minareli
bir camidir. Alti bagtan baga zeytinyagcl dak-
kftnlardir. Kara Mustafa paga camii, banisi dgr-
danca Murad vazerasindandir. Eskiden kilise
imig. Bir minareli, cemaati gok, yeni bir cami-
dir. Karakgy camii, kagUk bir camidir. Galata-
nmn biraz da mescitleri vardir. Medrese ve didr-
alhadisi yoktur. Mektebi sibyani yetmig sekse-
ne yakmndir. Imareti yoktur. Yirmi Ug kadar
sebilhanesi vardir. EzcUmle Mehmed paga sebili,
Karakgy kapusu.sebili, Keptan Sebili meghurdur.
9egmesi pek azdir. En meghuru Azabkapusunda
Mehmed paga gegmisidir.
.Bu gehirde on sekiz islAm, yetmig mahalle
77 Rum, ag mahalle Frank, bir mahalle Yahudi, iki
mahalle Ermeni vardir. Bag hisarda hig hiris-
tiyan yoktur. Ikinci hisarda da Arab camiine
kadar yoktur. Bu mahallelerin elinde Fatihten
kalma Hatti erileri vardir, kdfir komazlar.
Dardanca Murad tahririnde Galata sekenesi iki
pazbin kftfir ve altmig bin maslUmand1r. Yetmig
kadar kilisesi vardir. EzcUmle Fransanin Ergft-
nOn kilisesidir. Venedik kilisesi ona yakindlr .
bir yanginda yanarak yirmi sena kadar harap
yattiktan sonra Kandiye sulhunda Kgprala Ahmed
Paganin iznile imar olunmugtur. Rumlarin da bir
gok kilisesi ve darUggifalari vardir. Ermeni-
lerinde kiliseleri vard1r.
..Galata beg yUz pdyeli bir Kadi1ikt1r.Mon-
law. Arab camii yaninda oturur, Ug raz kadar

www.dacoromanica.ro
 828

kariyeye hakma geger. Kirk dOrt yerde nahiye

naibleri vardir. Bu gehrin ekser magtemilAti
Sultan Ahmed caMii evkafindan olmakla naziri
Kizlar Agasidir. Matevellisi hAkimdir. Ugalca
hAkimi Galata VoyvodaaidIr. Diireinca hAkim
Bel, Yagkani Gamrak Eminidir. Beginci hAkimi
Kalafatcibagidir. Altinci hgkimi Muhtesibdir.
78 Yedinci hAkim Ayak naibidir. Sekizinci hakim
Viplak Sabagisidir. Dokuzuncu hAkim 7arab Emi-
nidir. Onuncu hdkim Yenigeri Ocagindan beg al-
ti yaz nefer taifesile bir 9orbacidir. On bir-
inci hAkim Yeniceri Ocagi Mumcularindan bir ih,
tiyar mumcu olup ba hAkim meyhaneler azerine
memurdur, mandsebetsizlige meydan vermez. On
ikinci hgkim KarakEykapusunda Istanbul Agasi-
dir ki odun toplayip Padigah mutbagins verir.
Bu hAkimler gece ve gandaz dolagup bir macrim
bulurlarsa aman vermey4 hakkindan gelirler.
Galata dakkdnlari camle ag bin seksen
dakAndir. Sekiz gargi, yag pazari, attarlarl
vardir. Fatih binasi bedestani vardir. DakkAn
sahipleri ekseiyetle Rum ve Frehktir. ',Akin de-
niz kenarinda, Orta hisarda iki yaz adet kat
kat harabathaneler, meygedeler vardir ki her
birinde beger altigar yaz fasik iyea isret
idap hanende ve sazendegAn ile bir hayihuy
ederler ki dillertarif mamkan degildir. Zira
meyva ve yiyecek ve igecegin en AlAlari burs-
larda bulunr. Adam cani, ruh gidasi, kug satii
hep Galatada bulunabilir geylerdir. LAkin mab-
tecel gerbet sofular igan gayet lezizdir.
*
In ce privegte celdlalte oartiere stambu-
lene, centrale gi mrginage, descrise tot aga .

de amanuntit,nu putem sti le amintim decit nomi.

www.dacoromanica.ro
 829

nal, mAcar unele ea Yedikule Dig]. (p.64); Yeni - Ka-

pu kasabasi (p.64-65); Topcular Mahallesi (69); Otakql-
lar (p. 65), Nigangi (65); HaskBy (p.71); Tersane Bahge-
si(p.71-72); Ortakgy, (p.85); Eura41-ms (p.86); Arnavut-
tOy(p.86); Rumelihisari(p.86-87); Istinye (p.87); Yeni-
/a (p.87-88); Tarabya (p.88); Bilyadere (p.83-89);Sari-
yar (p.89); Kayak Kasabasi (p.90); Yoroz Kalesi(p.90-
91); Beykoz (p.91); Tokat Bahoesi (p.91-92); KadikOy
(p.98),autorul nu gtia ca mai inainte se' numia Khalkis)
Din cele 44 de cartiere gi mahalale stambulene se
bucurA de o mai ampld descriere: Comlekgiler mahalesi-
"Mahalaua olarilor"(p.65-66); Cartierul Eyub cu frumoa-
se Imprejurimi pentru desfAtare gi petrecere-"Eya Mese-
resi" (p.66-69); mahalaua zisA SUIlace -"lAptosul"(p.
69-70); cartierul Kasim:paga (p.72-75); Tophane -"Arse-
nalul artileriei" (p.79-85); Uskadar - "Scutari"(p.94-
98) etc. Dup cum a arAtat gi turcologul francez Ro-
bert Mantran,tn teza sa de doctorat, aceste cartiere
au jucat un mare rol in Via-ta social-economicA gi ins-
tituIinalA a oragului Istanbull. Se poate spune Oa des
1

crierea lui Evliya Celebi a fost izvorul su de baza.

In roMAnegte nu putem da dectt partea finalA a
descrierii privitoare la Galata, precum gi un mic fraq-
went despre Cartierul Fanar. Astfel, Evliya efendi,dup
ce descrie Galata sub raport topografic,geografic gi
istoric,spune: "Locuitorii ei stnt de diferite catego-
rii - mai tntti mateloti,adicA marinari, gi apoi negus-
tori,iftisfirgit breslagii sau megtegugarii, gi de ase-
menea dulgherii gi calfatari (kalafatci). Ei se imbracA
adeseori ca algerienii.MulIi stnt arabi gi de alte nea-
muri. Printre ei, stnt cApetenii extraordinare. Grecii
Iin tavernele sau circiumele murdare; armenii stnt Tn
1.. Cf. Robqt Mantran. Istanbul dans la seconde moi-
tiCdu. XVII sibcle. Essai d-Thistoire institutionnel
le, dconomique et socfale..., Paris, 1962.

www.dacoromanica.ro
 83o

posesia dughenilor, adicA a prAvAliilor, iar evreii

sint misiti gi mijlocitori. Copii lor sint altueva,adi-
cA p ti, ceea ce este o rugine.
Printre hrana gi bAuturile din Galata, o speciali-
tate renumitA, era ptinea albA numitA: frangela, adicA
"franzela". Dulciurile care se vind pe pieta de dulciu-
ri, in clondire marl, in miile de culori, cu esenta de
mose gi ambrA.(chilimbar) sint demne de un suveran,re-
ge sau impArat, gi nu se gAsesc in altA parte,dacA nu
cumva la Damasc... Vinul moscat "4"otonel1', de diferi-
te calitAti, de culoarea rubinului, din care este
oprit Zde islam sA bei mAcar o picAturAtsint vinuri
curate, esentA, de Anc8n, Saraguza, Mudanya, Edremit,
Tenedos etc.
Cind trecem prin aceste loeuri de pierware <Clin
cauza vinului, vedem zcind gi cAlcate in picioaretpe
.caldartmul strAzii principale, sute de victime ale ea-
baretelor, cu capul gi picioarele goale. DacA ii intro-
bAm de ce stilt in staretoceasta de imprAgtiere gi decA-
dere <moralA, ei ritspund prin aceste versuri: -
Cyle sermestim ki idrak etmezem dUnya nedir
Ben kimim sAki clan kimdir meyi sahpa nedir -
"Sint aga de beat gi ehefliu cA nu inteleg eine, cep
este lumea aceasta, eine stnt eu, eine este turnAtorul
<in pahare, ce este deci vinul ? 1" Nu se poaterstAi-
nui nimic de Allah, care gtie lucrurile secrete gi as-
cunse, mi-e martor cA nu m-am atins niciodat de vin,
nici de alt bauturA care imbatA. Dar in timpul liber,
cind nu eram Ocupat, am frecventat tot felul de oane-
ni gi Si ounosc sub toate aspectele. Dar am bAut gerbe-
tul legat de soarta lor.
Data, corporatiile Galatei sint compuee din acestea.
Din cauza climei plAcute a oragulu4 plAcerile gi diet/lac-
-0.12e sale stilt multe. Populatia sa este ahtiat dupA

www.dacoromanica.ro
 831

mincare, bAuturA gi petrecere,dar corect in meserie.

In timp de iarnA igi petreoetimpul,tn odaie, in cozerii
plAcute. In timp ce notabilii si mai marii sAi,intor-
cindu-se din expeditii, umblA cu caicele gi petrec in
grAdinile lor din pArtile Bosforului. Limanul Galatei
este foarte plAcut, iarna, si din cauza suflArii calor
opt vtnturi TorAbiile-sintEntorate intr-un colt..(Seys-
hatname Iied.A.Cevdet,p.484; ed. Resad Ekrem Kogup.78-
79).
Cu en este elocvent in descrierea Galatei gi al-
.

tor citteva,cartiere, Evliya Celebi este foarte laconic

cind este vorba de Fanar: -
Fener. - Haleden tasra yaksek bir kule azre bir
fantls aztmdkr. Her gece yanar. Karadeni.zdeki gemiler
ona bakarak Bogazdan igeri girerler.
9imdiye kadar yazdigimiz sehir ve kasabalarin cam-
lesi Rumeli tarafinda olup Istanbulun birer mahallesi-
dir. Yedikuleden bu araya gelince iki konak yerdir.Ka-
sabalarin arasinda hali arazi yoktur; biribirine mutts-
sildir. Burada Rumeli kasabalari tamam oldu. Andan ka-
yiga binip Bogazhisarindan kargi temiz Anadolu topra-
gi olan mukaddes topraga ayak basip yazmata car'et et-
tim. - Fanarul. - Are un far mare, in afara cettii,
aezat pe un turn tnalt. Acesta arde in fiecare noapte.
CorAbiile din Marea NeagrA uitindu-se la acesta intrA
din Bosfor <la Istanbul.
Oragul si majoritatea ttrgurilor pe care le-am des
scris fiind in partea Rumeliei,constituie cite o mahal
a Istanbulului. De la Yedikule - "Cele sapte turnuri"
gi pin in acest loc este o cale de douA canace. Intre
aceste tirguri sau mahalale nu sint terenuri virane,
fiind unite si legate intre ele. Aici s-au completat'
gi s-au incheiat cartierele Rumeliei. De aici, urcind
caic (kayik), treci prin Bosfor in partea din faIA, gi

www.dacoromanica.ro
 832

calci cu piciorul plmintul binecuvintat al Anatoliei.

Mi-am permis sA scriu acestea... (ed. Rep.& Ekrem Kogu,
I, p. 89-90).
Dup desCrierea viilar, livezilor gi grAdinilor,
cOnaCelor impArAtegti, adicA ale padigahului, urmeazA
o amplA descriere,dattnd din 1638 (1048 H.), a'corpora-
Iiilor megtegugAregti eau breslelor "Eanaf" din Istan-
bul. Din cele vreo 400 de esnafuri prezentAm, texte
turcegti cu traduceri,numai pentru vteo 15.cdrperatii,
dupti Seyahatname,ed. Regad Ekrem Kogu, I):

ESNAFI YAZICIYAN. - DakkAn 400, nefer 500.Bu tayfa

ordu ve pazarda, Sadr'azam kapisinda arzuhal ve mektub
yazarlar... (ed.cit.p. 115)
ESNAFI SAHHAFAN. - DakkAn 50, neferler 300. Bunlar
.ulema hAdimleri olmakla kadl'asker alayinda tahtirevan-
lar azre eikkAnlarinda nice bin kitablari bulunur.(ibid)
SEBZEVATCI ESNAFI. - Neferat 500 ve 500 tablalari
azre dakkAnlarini maydanoz, kereviz, hiyar, patlican,
turp, galgam, kabak ile tezyin edip halk azre taze hiyar
ve tere ve pirasa ve galgam atarak gegerler.
+ +
ETMEKCILER ESNAFI. - Baekmegi sinifinin dakkAnla-
ri 999 olup neferleri on bindir. Bunlar araba dzre ek-
mekgi dakkAnlarl yapip kimi hamurkftrlik , kimi pigirir.
Seyircilere kagabak pargalayip ekmek alegtirirler ki
hamam kubbesi kadar asta gOrek otlu has ve beyaz olup
tahtirevanlar ve arabalar ve kizaklar azre yakletirler.
Her biri elliger kantar gelir ekmeklerdir. Yetmig sek-
sen gift camus geker. LAkin bu gibi ekmekleri firinda
pigirmek mamkan degildir. Yeri hendek gibi yarip astle-
rine kal dOkap dart tarafini ateg ederler. Yavag yavag
piger. Elhasil gOrmege muhtagd1r. Ve dakcAnlarinda nice
eine beyaz ramazan pideleri ve somunlari ve yufka ekmeh
leri olur. Mezkdr beyaz ekmeklerin birkag tanesini Alay,

www.dacoromanica.ro
 833

Ogkii dibinde Padigah huzurunda ve birkag tanesini de

Istanbul Mollasi hanesinde yagma ettirirler. Alaylari
orada nihayet bulup herkes hanelerine dOnerler.
YENI9ERLILER EKEEKCISI ESNAFI. - Bir kArhane 300
neferdir. Camle acemi oglanlarldir. Yenigeri ocagina
tayin verir, gayre vermezler. Meger firkaya ola.-Siyah
fodulalardir amma gayet lezizdir. Bu kArhane Eskiodalar
ile Acemioglanlari Odalari arasinda bir kArhanei azim-
dir. Bir gorbaci, bir fodula katibi ve yedi adet mute-
medleri ve bir ekmegibagisi ve bir kethudasi, bOlakbagi-
lari vardir. Bunlar dahi arabalar azredUkkAnlarinda ek-
mak yaparak ve un eleyerek azim ekmekleri seyirci-Nd.
cit.,p.120; lere dagitirlar. CUmlesi bir suru kulfthli
acemi oglanlari parsilAh saf saf ekmekgibagi ve fodula
katibi ve gorbacibagi muhtegemane gegerler...
TUZCULAR ESNAFI. - Bu eanaf da ekmekgiye yamakdir.
Zira ekmek tuzsuz olmaz. Bunlar dahi parsilAh olup tah-
tirevanlar azre tuz dakenlarinda tuz tartarak "Tuz ek-
mek hakki igin 1 " diyerek gegerler... (ed.cit.,p.121).
KARADENIZ GEMICILERI ESNAFI. - Sultan Murad asirin-
da 9000 Karadeniz gemicisi yard], BAhusus Haci Ali gay-
-
kasi, iki anbarli iki dikmeli gumruk Amini Ali aganin
"Kuru zevrak" adindaki gaykasi, Cido Ali gaykasi, Kosti-
ga. Mustafa gaykasi, Abacloglu gaykasi, Katranoglu kara-
marseli, Aggi karamarseli, cigo karamarseli, daha nice
bin gayka, zirbina, karamarsel, Vekelve, menkesle gibi
gemiler Karadenizde ginAverlik ederdi. Bunlarin nefer-
leri 2000 kadardir. Temiz masellAh kati ve bahadir as-
kerlerdir. Bu askerler alaydan evvel birkag gemiyi ka-
zak gemisi gekline koyup Karadenize gCinderirler. Sonra
kendileri de gidip o gemileri yedeklerina alarak Alay-
kka dibine geldiklerinde gayka ve karamarseller ile
kazak gemilerile cenge girigler. Islam gemileri onlari
fethedip tayfasini bagliyarak fetih ve zafer nekkareleri

www.dacoromanica.ro
 834

galarak, toplar atarak gegerler. (ed.cit.,p. 126).

ZENGIN KARADENIZ BEZIRGiNLARI. - Dakkan ve mahzen-
leri 2000 ve neferats 8060. Bu tayfa dahi tahtsrevanlar
Uzerinde mallarins arzederek parsi1th geOer1er.
Gemiciler alaysndan sonrs kasaplarsn gegecegini
Akdeniz kaptanlari igitince Murad Han huzuruna varsp:
'Tadigahlm igittik ki bizim azerimize kanls kasaplar
.gegecekmig. Ya bizim cifmlemiz.kaseprars ksrersz. Devri
devletinde bednam1sk Olur. Bizim akranlarlmsz Karsdeniz
kaptanlari Nuh Nebi kkekleridir. Onlar fermansnszla i-
Ieri giderler de biz Mekket Medina kapissna we Masirsna
htirmet ettigimiz ve Istanbulu MIssr nimeti/e ganimet
edip yetmlg bin hacs 6-02-4 getirdigimiz halde kusura-
muz nadir ki kasaplar Lizerimize geger1er* dediklerinde
padigah aralarina bulmak igin: niakkaki kaptanlar Istan-
bulu ganimet ettiklEtLi gibi bin alay iiahidi ftseb11-
i11ah gazi1erdir. Bun1ar slays aztm ile evvela gegein-
ler sonra kasaplar gegsinlert7 diye hatts gerif verip
kaptanlar akran arassnda taze can buldular (ed.cit,,p.
129).
ESNAFI KARHANEI YOnalCUBASI. - 100 )neferdiler.Bir
karhaneleri olup Sultanahaed camti altsnda 9atladskapu
yoluna yaksndsr. Padigaha mahsus karhanadir.,
ESNAFI CUMTY. YOURTCIYAN. - Karhane 500, neferat
1600'diir. Eyab'de yuz kadar karhane vardl, ki gayet ma-
zeyyen ve miinekkagtsr. Bayramlarsn UgUncii gl;nlerindeSe-
fa dagkanleri top1ansp yogurt ve kaymak yerler. Istan-
bulda Zeyrekbags camii yansnda Haw, Hasan yogurdu me4-
hurdur. Siitlce, Kassa paga, Ortakay, Uskadar taraflar-
snmn da yogurt ve kaymaklars meghurdur. Nice bin kass.
gini icre halls yogurtiam baglarinda tablalar igre gii-
tUrap alay ile gegerler.(ed it 132).
ESNAFI AYIC/fAN. - Bunlar Ksptilerdir. Camlesi
Balat mahallesinde sakindirler. Avosbagilara mensup ol-

www.dacoromanica.ro
 835
duklarindan slaya gelirler. Yetmig kadar olup Karyagd],
Avare Duracan, Bin-Bereket,Bazu'oglu, Sara'oglu nam pn-
gftneler ayilarini gekerek ellerinde sopa ve daire ile
ayllarinat Beni daNa tuttarlar
Ayi diye oynattirlar
Bahgede dolap doner
Zen de don gorsunler
gibi mahmel ltizlar sOyliyerek Alay Kki dibinden
gegerler. Igte kasabbag] ve tevabii olan otuz bir esnaf
sirasile gegerlerken bu alay Padigaha hog gelap 6eg ke-
ae ihsan eyledi. Bundan sonre bagellarin alay etmesi
ferman olundu. (ed.cit., p. 134).

ESNAFI PASTIRMACtYANI SItIR. - Bunlar anka bazir-

ganlardir. Ekserisi Eflftk ve Bugdan keferesidir. Kaslm-
da Istanbul halkinin ganimeti igin ag kere yaz bin si-
ir getirip Kulekapusunun diginda Hendek kenarinda iki
hisardik arasinda pastime yaparlar. Pastirma emini Ali
Aga bacin] alir ve pastime emini Haseyin Efendi days-
lam= dinler. Alt] yaz neferdirler.(ed.d1t.,p.135).
ESNAFI BEZIRGINI ESIRCIYAN. - Neferat 2000 dir.
Dakkanlari, esirhane hC;cretleridir. Bu taife Garcistan
Mekrilistan, Abazistan, Cerkesistan ve Kirlmdan raze
maliyle gelmig ve irtinam olunmug gilman ve cariyeleri
sasliyerek anlari sara sara elele verdirap yaya olarak
Alay Kziodi dibinden gegirirlerken padigah yaz adRd ga-
neg gibi Garda ve Abaza ve yerkes gulAmlarual saral ha3-
sa alup sahiblerine bedellerini fazlaaiyle ihsan etti.
Ondan sonra nide bin pak ve pakize esir kizlari, sag-
lan gOzla manevver yazla mahbubu devran esir galmanlar-
ln] gatirlar 6mane katup saf saf gegerler. (ibid.).
ESNAFI EMINi DARBHANE. - Istanbul igre karhanesi
birdir. Bayezid yanlnda azim bir darbhanedir. DOrt ta-
rafi kale misaldir. Emini bazi zaman kubbe veziri olur;

www.dacoromanica.ro
 836

tire., c alas olup sikke tashih oldugu vakit yevmiye on

kantar gamag ve bir kantar altun iglenir, oats vakti
olmazsa emini kagak defterdar olup yevml bir kantar
gamag, on kantar mangir keserler. Ktrhanede kethadapsim-
sar, kttibler, sikketen bagilar vardir.
SIKKE0IYANI KEPTERE. - 500 nefer. Amma gayet dogru
adamlardir. (ed.cit.,p. 136).
ESNAF1 ZERGERANI CEVAIIIRCIYAN. - DakkAn 100,neter
155. Dakkanlarini maoevher egyalarla sas1eyip cevahir
avani ve egya igliyerek parental gegerler. Kape1i Yahu-
di, Samurkag Rum, Galatada D.Ortyolag'zinda Benli Urum4
Cevahir-kulu tabir ettikleri Ltekarari Urum cevahirci-,
likte, rakkas pehliven pigektr1ikta aerin yegftnesi idi.
Unkapaninda bizim peder merhumun gakirdi Lag AllSultan
Muradin tahtini kendi tasniatl ile Syle tezyin etmkg.tir
ki bakan gOzler kamagir. (ed.cit.,p. 139).
KURKQULER ESNAFI. - Dakktn 500 ve nefer 1000 dlr.
Bunlar tahtirevanlar azre dukktnlarini nice yaz bin ku-
rugluk samur, vagak, zeoMarl;,. sanaar, sincab kakum ve
daha sair karklerle saslerler. Soara, Mahmut pa.ga gar-
gusunda Rum garkaleri bagka bir alayi azim ile nice yilk
kark1eri terb giyip bag1arinda ayi baga kalthlar ve bir
gogu da srapa kaplan, arelan, kurt ve sansar olarak ge
gerler ve nicelexi ayi, arslan, kaplan postlarina girip
dart ayak ile giderken halk azerine hamle etmege ye1te-
nirler. Seyircileri dehget iginde birakarak geger1er.
SAMUR KALPAKCILAR ESNAF1. - 80 dakkan 205 nefer-
dir (ed.cit.,p. 149).
KAINE SATICILAR ESNAFI. - Mahzen 500, nefer 500A
Bunlar bayak bazirganlardir. Rer birinin Mlearda, Yemen
San'asinda ortaklari vardir. Binlerce kantar kahveleri
iantarlara vurarak gegerler.
NAKKALAR ESNAFI. - Bir ktrhanei nakkagan vardir.
Arslanhanenin ast tabakalari kat kat kArgir bina hgcre-

www.dacoromanica.ro
 837
lerdir ki biitiin usta nakkag1ar bu kdrhanede otururlar.
Bagka yerlerdeki dUkktn1ari 100 adettir. Amma dakkftn
agmayip evlerinde oturan biiiyiik saraylar nakkag1ari cam-
le bin neferdir. Tahtirevanlar azre kapular, iakemle ve
yairaklar nakgedip Sahkulu, Delican, Aga Riza, Murdari-
lik, Behzad, Mani, Cangah adlnddki ueta1arin eserleriV
dukkAnlarinin*dOrt tarafini eaeler1er.
SAHAFLAR ESNAFI. - Diakkdn 60, nefer 200. Zirs a4Tk
sahafi goktur. DakkAn1arini nice bin kitablarla aiaii-
rirek torba torba kitablar gegerler. (ed. cit.,p.155).
ESKI BEDESTAN ESNAFI. - Bedestan-Istanbulun kala-
balk ve eizide bir yerinde gtya-Kalei Kahkahadlr.Batiin
erbabi seferin, viizera ve dyanin ma1lari.buradadir ki
yeraltinda nice yaz demir kapulu mahzenleri vardir.Fa-
tih binasidir. Dart tarafi diginda kegeciler, sahaf ve
takkeciler, bogascaar, kilaptan ve sirmacilar ve kuyl-
umculara sarilmigtir. DOrt kOgesinde demir kapulari var-
dlr. V.11011e nazir Sahaflar kapuau, garba agilan Takke-
oiler kapusu, cenuba kapanan Gazazlar kapuau, garktaki
Kuyumcular kapusu vardir ki bu kapu azerine kanatlarini
song heybetli bir kug sureti vardir. "Kazang ve kdr de-
dikleri berhava olup ugar vahgt bir kagtur. Eger bu ku-
gu.nezaketle avliyabilireen bu bedestanda kdr edebilir-
bin" nasihatini anlatir. Iginde kurgun ile Zrtala bir
bayak kubbe vardir. Wirt tarafinda demir kapakli pence-
reler vardir. Kubbenin etrafinda adamlar gesip demir
kapaklari kaplyacak tabakalari vardir. Bedestandaki
dOrt sokagin Elai ve solu alti yLiz dUkkandir. Kat kat
(ed.cit.,p.157) iki bin dolaptir. Her dolap sahibi vaz-
gegip satmak dilese bagel, bin kuruga same gibi satilir.
Sabahtan kug1uk vaktine kadar igier bir kftrhanei azim-
dir. Burada biner ikiger biner gemiye malik bazirgdn1ar
vardir.

www.dacoromanica.ro
 838

Traducere

2.2a2Eali-LIEMEZ12221111211.52r. - AreN00 de dughe-

nes 500 de oameni (neferi). Cei care tap parte din aceas-
la ceitA,.atit in ordie cit gi in bazar, scriu jalbe gi
scrisori la poarta marelui vizir (ed.cit.,p. 115).
Corporatia anticarilor de cArti.- ,OLre 50 de du-
ghene gi 300 de oameni. Acegtia fiind ciracii u1emale1or
au in dughenele lor multe mii de cArti, agezate pe tare-
be in alaiul magistratului militar (Kadl'asker)
Corporatia zarzavag1ilor.7eAre 500 de oameni gi
500 de tarabe pa care ageazi igi impaddbes4 pravilia
cu pAtrunjel, telind, castrveti proaspeti, pAtlAgele vi-
note, ridichi, napi, dovleci. Apoi, se duo gi aprovizio-
neazd populatia cu castraveti proaspeti, cream gi praz.
Corporatia brutarilor. - Dughenele esnafului bru-
tarilor fiind in numr de 999, dispun de 10 000 de oa-
meni. Acegtia fac pe harabale un fel de dughene pentru
piini (brutaxii), unii pregAtesc aluatul, iar altii
ii coc. Celor care Si privesc le oferd 'Mae rupind bu-
cdtele mici dingea cmosa crescut cit cupola bdiei, dee-
supra albA gi rumend Ca cernugca; dupd aceasta sint in-
cArcate pe lectice, sdnii gi harabalef fiecare etntAreg-
te cite 50 de cintare de piine gi stilt transportate de
70-80 perechi de bivoli gi bivolite (camus),. Dar coaoe-
rea unor astfel de piini in cuptoare nu este cu putintA.
Dupd ce se despicA pdmintul ea un gant,se toarnd 77e pun
hucdti de cocA cenugA gi apoi se face foe din patru
pArti. Incet, incet se coace. In sfirgit, este necesar
sA se vadd cum se fac' in dughenele lor multe feluri de
pite (pide) alba de ramazan, ptini marl cit'o.roatd gi
ptine ugoard, find gi suptire. Citeva din ptinile de mai
sus fac BA fie predate (prdate).in fata padiauluitin
fundul chiogcului pentru alai gi alto citeva in easa

www.dacoromanica.ro
 839
lui mola de Istanbul. Alaiurile lorodup ce se sftrgesc
acolo, fiecare se tntoarce la casa lui.
Corporatia brutarilor_pentru ieniceri. - Au o cher-
hana cu 300 de oameni. Teti stnt pagi gi dau numai tain
ogeacului ieniceresc gi altceva nu mai dau. palli nu-
mai pentru ceata lor. Ptinea lor, tn forma de pit,nu-
mita "fodula",,este neagra, dar foarte gustoasti.Aceasta
cherhana a lois este o "fabrica" mare,agezatA intro ye-
chile odtii gi odi.le pagilor (goglan). Au paste ei un
ciorbagiu, un scrib de "fodula" (fodla), apte oameni
de incredere, un staroste de brutar, un intendant (emin)
gi cApitani de buluc (bOlak). Si acegtia fac ptine pe
harabale, tn dughenele lor, cerneau asupra lor fAina
gi distribulau ptini mari acelora care ti priveau(ed.
cit.p.120). Teti laolaltA erale ceatA de pagi au bonete
tuguiate, bine tmpodobiti gi tnarmati, treceau toll pan-
pogi, rtnduri paste rtnduri,cu aApetenia brutarilor,
scribul de fodla gi ciorbagibaga
Corporatia sarariler. Si acest esnaf este de aju-
tor brutarilor, deoarece nu se poate face ptine fArA
sare. Si acegtia fiind bine gatiti gi tnarmati,cAnta-
resc sarea.de pe tarabe migcAtoare, In dughenele lor gi
tree zictnd: "Pentru dreptul la sare gi ptine". (p.121)
. Corporatia corbierilor Marii Negre. - Pe timpul
sultanului Murad ZIV. era un numAr de 9000 de corAbie-
ri ai Marii Negre. Erau renumiti pentru tnot In Marea-
Neagr, Incieosebi gaica lui Hagi Ali, gaiaa cu douA
hambare gi cu dou despartituri a vamegului, numitA
"Barca uscatA" (Kuru Zevrak), gaica lui Cido Ali,gaica
lui Abagioglu, barca lui Katrangioglu, baraa lui Agci
(bucAtar), barca lui Cico gi Inca mii de gAici, cum ar
fi corAbille arbina, Karamarsel 9ekelve i Menkesle.
Neferii flaarina& acestora erau ptnA la douA mii de
oameni. Erau ostagi curati gi bine tnarmati gi viteji.

www.dacoromanica.ro
 84o
Acegti ostagi, tnainte de alai, dupA ce echipau citeva
corAbii in forma navelor cAzAcegti, le timiteau in ma-
res NeagrA. Apoi, ei trii mergeau pe urmele lor gi re-
morcau (yedek) acele corAbii gi cind sosiau in fundul
alaiului, gAicile gi bArcile lor se apucau de luptA cu
corAbiile cAzAcegti. Corbiile turcegti) treceau, im-
progcau din tunuri, Si infrtngeau pe acegtia, legau clea-
ts lor <cAzAceascA, in timp ce trimbitele gi surlele
cintau victoria gi cucerirea (ed.cit.,p.126).
Negustori bogaIi ai MArii Negre. - Dughenele gi
magazine lor erau in numAr de 2000, iar oamenii lor
8000. Si aceast ceatA, tranporttndu-gi mrfurile pe
tarabe migcAtoare, trec bine gatiti gi inarmati.
Dup alaiul corAbiernor, capudanii de Marea Nea-
. grA, indatA ce aud de trecerea casapilor, se infAIigea-
zA sultanului Murad han gi spun: "Padigahul meu vor cA-
dea asupra noastr cazacii stngerogi. Dar noi toti ii
vom distruge pe cazaci. In timpul domiei voastre vor
avea 0 faim rea. De o seamA cu noi este gi capudanul
tinerilor dansatori Marinari din Marea NeagrA, Nuh
Nabi. In caz dacA ei merg inainte cu firmanul vostru,
atunci noi vom trece la porIne <Ainspre, Meca, Medina
gi EEipt, pe care le respectAm gi vom imbelguga Istan-
bului din binefacerile gi bunttile Egiptului. Si Mica
vom duce gi vom educe gapte zeci de mii de pelerini,
atunci care este cusurul nostru ca <acegti) casapi sA
treacA asupra noastrA"?. Atunci, padigahul, spre a-i
tndreptAII., a dat un hattigerif zicind: "AdevAraIii ca-
pudani vor umplea Istanbulul cu bunatAIi, fiecare alai
este campus din viteji luptAtori pe calea lui Allah".
Capudanii fiind de o seamA, s-au inviorat gi s-au insm;-
fltIit. (ed. cit.,p. 129).
CorporaIia cherhanalei lui Iaurgibaga. - /se com-
pune/ din 100 de oameni. Au numai o sinEurA cherhana,

www.dacoromanica.ro
 841

mai jos de geamia sultan Ahmet <Atmeydan, in apropiere

de drumul"Portii crApate" (9atladikapil). Este o cherha-
na specialA pentru padigah.
Corporatia tuturor iaurgiilor. - ,<Are 500 de cher-,
hanale gi 1600 de oameni. Numai In cartierul Eyub sint
'aproape 0 sut de cherhanale, bine zugrAvite gi impodo-
bite. In a treia zi de bayram, toti acei care A(YeerY3 si
petreacAt adunindu-se aici, mAnincA iaurt 4 sMintinA.
Iaurtul lui Hagi Hasan, de lingA geamia Zeyrekbagi,din
Istanbul, este fenumit . De asemenea sint vestite iaur-
turile i smintina din pArtile <cartierelor Satlace,
Kasim paga, Ortakay iiiskiidar. laurgiii tree cu alail
ducind pe,upetele lor, pe table gi vase de. portelan
multe mii castronele cu iaurt curat (ed.cit.,p.130).
Corporatia ursarilor. - Ategigiasint tigani, mojori-
tatea fiind locuitori ai mahalalei Balat; deoarece apar-
tin cApeteniei de vintori, vin la alai ati defileze.
Stnt in numar de 70 fiind cunoscuti tiganii numiti:-
,

Karyagi, Avare Duracan, Bin-Bereket, Bzurog1u care ti-

rindu-gi urgii ii imboldesc cu bitele gi cu ciomegile.
Acegtia zicind vorbe goale <urgilor aa: -
Te-au prins In munte gi pAdure
Si te fac s joci zicindu-ti ursule.
Dulapul se invirtegte in grAdin,
Intoarcete gi tu ad te vadA 1
Trec dinspre fundul chiogcului pentru alai. Rita cA pe
cind treceau, <Cla casapbaga gi suita sa, un numAr de
31 de alaiuri, unul dupA altul, acest alai fiind pe piti-
cub padigahului le-a dAruit cinci pungi cu aspri.S-a
dat rirman ca gi cApetenia lor ed facA alai (ed.cit.,p.
134).
CorporaIia paotramatjilor de vite. - Acectia stnt
neustori foarte hogai, cei mai multi Iiipd Uiauri va-
lahi gi moldoveni. in ziva de 81. Damitru, aductnd trei

Cth. ern 5.5c.43

www.dacoromanica.ro
 842

sute de mii de vite pentru tmbelgugarea populatiel

stambulene, fac pastram tn afarA de Poarta turnului
"Kulekapu" , pe marginea unui gent, tntre cloud mici
fortArete. Intendentul de pastramA Ali aga ia vamd gi
administratorul de pastramA. Haseyin efendi ascultA
pricina lor. Sin tn numAr de 600 de oameni. (ed.cit.
p.135).
Corporatia negustorilor de robi.4Stnt tn numAr de
2000 de oameni. Dughenele lor sint nigte barAci pentru
casa robilor. Aceast ceat a venit cu pradA de rdzboi
"sftnt" (gaze) din Gruzia (Georgia), Mingrilia, Abhaz4,
Cerchasia gi Crimeea. Robii gi roabele tnsugiti ca pra-
dA, fiind Impodobiti, stnt predati ceatA dupA ceatA gi
ctnd trec pe jos, din fundul chiogcului pentru alai,
padigahul ia un numAr de o sut de robi georgieni,abha-
zi gi cerchezi pentru nevoia palatului. PlAtegte castul
loromai mult.dectt se cuvine sttptnilor lor. DupA aceea,
ageztndu-se tn fats mscdricilor, trec rtnduri peete
rtnduri OefileazA, mii de fete, roabe curate gi curd-
tele, cu ochii azurii gi robi cu fata luminat (ibid.).
Corporatia intendentului monetAriei. - In Istanbul
este o singurA cherIana. Este o monetArie mart! ltmgA
<piata Bayezid. Are patru pereti ba nigte fortArete.
Intendentul su este eiteodata gi vizir de cupolApde-
oarece cind are loc intronarea <sultanului% verificindu-
se monetapatunci se prelucreazA zilnic, zece ctntare
de argint gi un ctntar de aur. In timpul tntronrii,
dacA nu este intendentul su "emini", atunci micul def-
terdar bate zilnic un ctntar de argint gi zece ctntare
de mangtri. Cherhana'ua are cApetenii ca intendent eau
administrator (kethada), mijlocitor (simsar), scribi gi
mai-gtri monetariw
Monetarii ghiauri. - Stnt In numAr de 300, dar
oameni foarte drepti gi cinstiti. (ed.cit.,p. 136).

www.dacoromanica.ro
 843
Corporatia bijutierilor gi giuvaergiilor. - Au
100 de dughene gi 155 de oameni. mpodobindu-gi dughene-
le cu lucruri pretioase, prelucrind bijuterii, vase gi
ate lucruri, trec impodobiti. Acegtis. sint Evreul cu
cercei "Kapeli Yahudi", grecul Samurkag, grecul cu neg
de la gura a patru cAi de incrucigare a Galatei. Cind
ise vorbegte de supusul bijutier sau giuvaergiu, atunci
se gindesc la grecul Laskaraki pendular Pehlivan unical
secolului in arta bijuteriei. Ucenicul rAposatului meu
tat, din <cartietui2' Unkapan, Laz (Lazul) Ali, impodo-
bise aga de frumos tronul sultanului Lurad,incit cel cell
privegte parcA orbegte de strucire (ed.cit.,p.139).
Corkoratia blAnarilor. -,Sint 500 de dughene gi
1000 de oameni. Acegtia impodobesc tarabele dughenilor
cu diverse blAnuri de samur, linx, jder, dihor, singeap,
cacom gi alte blAnuri <in valoare de o sutA de mii de
kurugi (grogi). Apoi, in bazarul Mahmud pagalblAnarii
greci, cu un mare alai, imbracA pe dos multe sute de
blAnuri, avind pe cap cAciuli cu capete de urs; gi multi
tree avind de asemenea blanA de caplan, leu, lup gi di-
hor, Apoi, multi <Aintre', blAnaripintrind in piei de
urgi lei, tigri, pe cind merg pe patru picioare, se re-
ped asupra lumii. Apoi, acegtia trec tnainte7 lsind
pe privitori in mirare gi stupefactie. (ed.cit.,p.149).
CorporaIia cefegiilor. - Au 300 de magazine(mahzen)
gi 500 de oameni. Acegtia sint mari negustori. Fiecare
dintre ei are ortaci in Egipt gi in San'a din Yemen.
Acegtia tree cintArind mii de cintare de cafea.(ed.cit.,
p. 153).
Corporatia zugravilor. - Este o cherhana a zugravi-
lor. BarAcile lor de cArAmidA slut una peste alta in
despArtituka "Casei leilor" (Arslanlieme). In aceastA
cherhanaua locuiesc toti maigtrii zugravi. Dar zugravii
marilor palate, care n-au dughene gi locuiesc la casele

www.dacoromanica.ro
 8/44

lor, sint cu totii o mie de oameni. Acegtia zugrAvesa

gi impodobesc in toate partile operele marilor maigtri
zugravi numitiphkulu, Deliaan, Aga Riza, Mardalik, Beh-
zad, Mani, Cangah, intinzind uge, scaune gi dormitoare
pe tarabele lor de lucru (ed.cit.,p. 155).
corporatia anticarilor de cArtir - Au 60 de dughe-
ne gi 200 de oamni, dar nbiblioteci ambulante" stnt
multe. Impodobindu-gi dughenele cu multe mii de carti
ei umblA cu traistele (torba) pline de cArti (ibid.).
Corporatia vechiului bazar (Bedestan). Bazarul
agezat Intr-un loc aglamerat gi ales al Istanbulului
este o minunAtie a cettii. Aici sint.toate lucrurile
din expeditie, avutia vizirilor gi demnitarilor,avind
sub pAmtnt multe magazine de fier. Este constructia
sultanului Mehmed II< "Cuceritorul". In patru pari n
afarA, este Inconjurat cu Znegustori7 de pislA, antioA-
riate de cArti gi takkegii (cAciulari), bogasieri,fili-
grAnari,ceaprAzari , gAitanari gi bijutieri. In aele
patru colturi are porti de fier. Spre nord este Poarta
anticarilor de cArti, spre apus Poarta takkierilaropre
sud Poarta mtqarilor gi spre rsdrit a bijutierilar*
Deasupra acestei porti este o pasAre maiestaasA 311 ari-
pile tntinse. Se spune cA este o pasdre sAlbaticA, foar-
te rarA gi foarte scumpA, care cind zboarA strAlucagte.
In caz dacA cineva vtneazA aceasta pasare cu ugorintA,
se spune cb. are de ctgtigat foarte mult In acest bazar
gi cu sfatul. <Bazarulare InAuntru o boltA mare,ac-
perit cu plumb. In cele patru pArti ale ferestreI In-
chise cu gratii de fier, oamenii care umblA In jurul
boltei o inchid cu plAci mari, avind capace de fier.In
partea dreaptA gi in'stinga celor patru strzi din bazo'
stnt gase sute de dughene. Are dou mii de dulapuri,a-
ranjate unul peste altul, in forma de etaj. Dead vneun
stApin de dulap doregte sA-1 vindA, atunci se vinde cu

www.dacoromanica.ro
 845

cite cinci mii de kurugi. 4Bazarul,> este o cherhana

mare care lucreazA de dimineata pinA spre amiazA. Aici
sint negustori care au in stApinirea lor cite o mie gi
cite dou mii de corAbii (gemiye malik) (ed.cit.,p.157-
158).
Corporatia noului bezar. - Si aceasta este clAdi-
rea lui Fatih <Mehmed i17717proape cu o sut de pagi de
vechiul bazar. Forma gi clAdirea acestuia (ed.cit.,p.
159) este foerte aproape ca bazarului vechi. Se poate
iegioprin nigte scArionumai in partea sa de nord la
Poarta vizitatorilor"(ziyaretgiler kapusuna)... Are
spre apus Hakkaklar-kapusu, spre sud poarta 0adircilar-
kapusu, spre rsArit poarta Telciler-kapusu numai ca
porli de iegire. Dar in acesta nu se \rind lucruri aga
de prelioase ca in vechiul bazar. Se vinde numai imbrA-
cAminte acumpA... (ed. cit. p460).
+ +

Ne-a mirat faptul cA in bogata descriere a corpo-

ratiilor stambulene nu se intilnegte esnaful halvagii-
lor cu care s-a ocupat mai in deaproape Irene Melikoff
intr-un articol intitulat: "Le rituel du Uelva: recher-
ches sur une coutume des corporations du m4tiers dans
la Turquie m6didva1e,in rev. "Der Islam", XXXIX, 1964,
p.180-181.

www.dacoromanica.ro
 811-6

Evliya Celebi despre Sari Saltuk Baba gi Saltukname:

Sayahatname vol.11 (edastanbul,1899),p.132-137

1o2 Din peripetiile lu Evliya Celebi pe Marea Bea-

grd . pe tArmul dobrogean.
1)
Umilul de mine am intrebat ce locuri
sint aoestea. Cind colo, ne eseam in fate mun-
tilor, stincilor gi villor de la Kelgara sulta0
Desigur, este vorba de mormintul lui Sari Saltuk
din Baba4dag, de pe malul Marii Negre, din els-
letul Silistra, ears se ina10 pia. la oer. De
la inceputul dilatoriei noastre pe Marea Neagr
trecusera trei zile gi trei nopti cu peripetii
pi ou foame.
133 Istoria i motivul oonstr rii meto-
12/Luitekkelssultan.adie al lui Sark
Saltuk
Motivul construirii acestui laces fe-
rioit este faptul ca Hagi Mehmed Veli a luat
personal invoire de la dascalul (howl) Ahmed.
Yesevii3 pentru a se ageza in tare Rum (=Ana-
tone). Astfel Kelgarasultan, degi era :Armen
ca ochii din cap, a venit totagi cu 37o de. s=,-
4 ,

mani de-ai sai la Orhan-gazi , Rumigi

s-a adApostit pe iIng. el. Daill cucerirea BruseP,

1) Adica autorul Evliya Celebi

2) Adica printul Kelgra,Caliaora to a1t5.
denumire a lui Sari Saltuk.

www.dacoromanica.ro
 847

Hagi Bettagi 1-a trimis pe KO:gra sultan ou 70

6
de srmani de-ai sAi in VIrile Moscovei,Lehiei,
Cehiei gi Dobrogei, dindurd vole s fie s000tit
dintre piogii Anatoliei (Rum erenlerinden). Ii
trimisese <aoolo>dindu-i o sabie de lemn, un
covor pentru rugaciune (seccade),o tobA, un tim-
bal ? (kudum),un steag, zioindftr-10In Dobrogea
se aflA o gogorita (blictik)? Omoar-o gi salves-
za-i do rAutatile ei pe eel care se inahinlui
Allah".
Se spune cA <Sari Saltik>sosind la
cetatea Kelgam, gi-a intins acolo la mare piei-
le sale, ci ointind din tambal a ajuns intr-o.
singurA zi in Crimeea. De acolo a mars la naamul
zis hepdek 8 din tara Mosoovei, iar de acolo s-a
dus la neamul lipcan (libka)9 din Vara leseasol.
De acolo, travestit, a sosit in portul Danzig
(Danska), tot in tara,legeascI. Acolo s-a imprie-
134 tenit ou un monah (sf.fficolae) lo pe care<au
Saltuk> 1-a omorit asounzindur-i apoi legul sAu
murdar. Multi ani a ohemat el, in tainA, mii de
oameni la islam zioindu-le:"Eu sint Sari Saltuer
gi astfel i-a onorat ou islamul. B1 a ollAtorit
mult timp.in aoeastA sibustie, sub numele de Sa-
ri Saltuk... au preotul pe care il luase oAlAuzA
136 plea.' la dealurile din oimpia Dobrogei...Craiul

7: 0 sperietoare (?)
86 Hegdek, Hagdak (?)
.96 Lipkani, ttarii musulmani in Polonia.
lo. fficolae Basarabov, ascet cregtin (of.
Mihail Ceaohir...)
116 Adioa 'Ali "cal ales"

www.dacoromanica.ro
 844-8

Dobrogei, oind vazu.aoeastA situatie, /pi intit-

se mina catre umilul geih,q1.-a glorified pe Allah
din toata inima sa de rob...
Atunoi, oraiul Dobrogei trimisese ves-
te lui Orhan gaziuWaspuse acestea Din partea
lui Orhan gaziul sosind la <aoel> arid un oa-
137 diu, un steag.si tui (tus), numele eau deveni
'Ali Muhtarll.
Al paselea <oopoiug2A, venit craiul
Moldavei, numit trvp (Irvan)L , care, dupa ce a
sosit in persoang, a luat un oosoiug (tabut),1-a
inmormintat <pe Sari Saltuk)-intr-o mIngstire
veohe, situata intr,,un loo pAduros din apropierw,
oetatii Buzau (Buzeva). In prezent, pe looul
acestei manastiri au fost construite o mosohee,
un imaret 13pun medrese pi un han, de catre Baia-
zid al II-lea, dupg ouoerirea <oetatii)>Akker-
14
man . De asemenea a fost oonstruita pi o bolt&
luminoasa pentru4(pari>iSaltuk Mehmed Buhari19.
Pe poarta ei fericita se afla o inscriptieAcum,
acelui orag 1. se spune Babadagi pi este un tirg
placut... Aioi, toate sint,fundatii pioase (ya-
kif) pentru "Mehmed Buhari Sari. Saltuk sultan".
Timp de douazeoi pi unu de ani<Sari> Saltuk
16
s-a argtat ca fiind din neamul lui Mesia pi
i-a invitat pe multi ghiauri s treaca-la isl ,

12. loan, Ivan (?)

13. Imaret, institutie de binefacere, spital
orfelinat eto.
14. Cetatea-Albg.
15. Adiog din orapul Buohara, azi in R.S.S.
Uzbeca, do uncle au venit pi alti asoeti
musulmani.
16. Mesihiyye, adicg a Mesiei, .a lui Isus.

www.dacoromanica.ro
 B4-9

Al eaptelea copoiug al lui <Sari Sai-

tuk> a fost luat de ()Aire 'Ali Mubtar, care -pc.,
cind era orai al Dobrogei trecuse la isles pi
ducindu-1, 1-a ingropat in peptera Balaurului
din stincile Kelgareaei de care am vorbit, el
17
este amintit aoum sub numele de Kelgmtsultan .
Kelgara in limbs latinA inseamnA "balaur ou gap-
tl capete". De aceea, el <Sari Saltuk>a fost
ingropat pe pAmintul a papte crai, avind lAcap
in fiecare. Trei dintre acestea sint pe pAmin..;
138 tul osmInesc..., metohul (tekke) Kelgmmo-sultan
in al.cArui loa a fost gAzduitit.dupl scApa-
rea noastra de furie mArii, este un cap, un pro-
montoriu ou virful inaltat spre cer, pe malul
MArii Negre,pi se intinde in mare es o trompA
de elefant. CorAbiile care vin din Istanbul pi
18
se indreaptA spre Kara-Harman Constanta
(KUstence) pi spre pArtile Chiliei, se,orientea-
zA de fapt dupA stincile de la Kelgara. Ele sint
nicte munti inalti ce se ridicA spre cer pi care
se vAd de la o distantA de o sutA cincizeci de
mile, Capul Sinope de pe trmul Anatoliei
MAMA Negro> dinspre Bud, ce se afl dincolo
de mare, este in dreptul stinoilor Kelgara. Pe
vreme seninA se pot distinge de la Kelexe Mun-
tii SinopUlUi pi de la Sinop se pot vedea muntii
de la Kelgsm. Dar pentru aceasta se core o vreme

17. Sultan, dupl un name propriu inseamnA

print sau cApetenie de dervipi, stare-
tul unui metoh sau mAnAstire.
18. Azi,comunaNada, Veii monografia lui
T.Mateescu.

www.dacoromanica.ro
 850

foart seninA. Kelgara-Saltuk-Sult n19

te ingropat in interior 1 un 1. pegteri,
tocm i la capul stincilor de la Kelgara..
In dreapta gi in stinga metohului,pe
stinci, existA multe sate de vAgluni adinci.
CorAbiile care soseso aicilcu catargele lor
de o-sut6 de brate, vin pi isi aruncl anuo-
rele sub aceste stinci. Corgbiile se ageazA
sub aceste vAgAuni si isi deschid dugheneleo
apoi de suS se dI drumul la griu gi la orzo
gi ele ourg.Tn corAbii prin aceste vAgAuni
eau guri....

3 2 3 Din S yahatnameivol.III
Descrierea oragului B badag . G ami4
le. Ulu geami, adicA "geamia cea mare", c m-
plot ruinatA, este lipitA de metohul (tekke)
lui Saltuk Baba (o cAsutA nenorocitA, in ca-
re se afld mormintul lui Saltuk Dede), fiind
o ctitorie placutA gi o geamie frumoas in
cit este greu de descris. A fost clAditA d
Balazid Veli, cind a cucerit el aceste tinu
turi.
365 .,.<Descrierea unor dughene sau prA-
vAlii >Cele mai suite prAvAlii sint vene-
tiene-genoveze20 o gi printre ele sint
gi prAvAlii de sgeti ci arcuri. Are opt
fenele, tAbAcArii gi 11 mAnIstiri. Cele mai

19. Adicl Sari Saltuk Baba zis pi sultan

in sens.de staretul unui ordin de
dervici.
2 In text: firenk

www.dacoromanica.ro
 8 51

t.t4.i i Lt..* r.,61.r.uorr.

,t;,e1;t.t.:?1,:,101.04tekmlar4fAla./,i;4-t- 5.
4.:
''''61-;;..:....'leTr..4.1;iLLY L4"11: 4...Jr 11 ,61i6tb
6,401:0r41:11.;":44;0;4701+664'1,
ZN:w
JA; 4.4..);irrJr-p,;:,..,,tt':1..:,..-A.A. ,fW.)
4.At'Ll3/14./.4; le-pt.-104i 4,0
/A1-4.1);Ati'...;c41 Aft.
) , 4,121-;
;0 .4 NO 7,40:01:1:314 aeli4 1r
i4a4 to-A "-...atie.#1:414:101 4)40; .1.) AMAII" .

jiA4 or;r:*- .:.:.....5...i);'44.;17.1,'"*

tri Lik.31,144.0;40 `- ' AO; IUMIL,:r3A0sied..":4:0". 7.0 L:4r.At
:04.j.:41-12)tr. .:1
r.; .80? :g;'k-,!
-/5
'or"- !Is .4 I'LL, -A4.-",:,):-.-.141:.11;
..rta, 0.40 .4..4.1;.,1:-556/14.3C 1246,11,44:1 -144 '41;A:Ji-
" ; .>
V.: ..,...1At;.,.7. Ajor.j. )4tjokitot-
sf;,' ;,,Pk; lik;,41t;c,-; 2, 41,1)

1:11AA I 4 ..Ar.,14.00A-riotA
t.).. ;rot' ;" -"rei",4 4
61-25 ="1k--;,. qA:-;164,
ti")(A ;116":04.3' .111;Zi

.1 :
A)/ p; :.:-; L
,
4 Jt' 1?));,71;t1.4.re.00-
t : )1. J1/1-- -
..5;:gt! 7' .4tir.>*skx.i4;p I; rrtert .:/'4ki.144,1!
:,1..) 11' ti;x.-
Ii1.44-e;;',,ru.".;,,,O.e.:4-44i).144.irt!4.4-c.44-iA0:0:i
_14/,-).:leg;U-016;-r-4A..40% ' J13,,.;.< t; .) -.0,1 4191-11
E ut: di+ te.T.slev,AftLfril.:000_, --.A)1;:.:;.; I,. a. 04.4.14..

414/1?-i1.61.0 441/1.e ,!;1',A'-'1 V:t1

riLk;r;Wii1110.14,1,)
.1,414.1"

Facs. XVII3,1 - Prima Raato. din "Cart ea chla-

toriilor" de Evliya CelebiL vol. III.
Evli a oelebi Se;Lahatnamesi, ms. Bibl.TKSM.,
fd. Baq: a nr. 305, 7317r-77(Arh.st.Buc.,Mf.Tur-
cia, rola 51, c. 177 - I).

www.dacoromanica.ro
 852

bogate dintre ale pi cola care au cola mai

multe fundatii pioase (yakg) sint urmAtoa-
role: metohul piosului Saltuk-bay- Mehmed
Buhari, a lui Uzun Imam22 , pi altele...
Locuri de plimbAri pi de vizitat in
Babadag . In partea rAsariteanA a tirgului
se gAsepte o vie au turn (kule), oasa lui
Bekir aga, in spatele sAu este o junAtate
de vie, paroul (koru)23 lui Dade Saltuk sul-
tan, o mare grOinit in afar& de orag
(khyaban), o grAdinitA de oastraveti, par-
ouri de Ialele, un loo minunat pentru vinat
gi pescuit. Din cauza seoetei gi uscAciunii
nimeni nu poate sh-pi ia mAcar o surcea<dz
aoolo > decit cu invoirea judelui (PALLEa).
Este in intregime o fundatie pioasA afeota-
tA in mod special curtii lui<Sari>Saltuk
sultan. AceastA parte este arhiplinA ou mul-
te mii de oi, vite cornute (82Ar), caitilros,
minji ale mAriel sale Saltuk sultan...
366 Locuri please (ziyaretguiab) de vzit_ot
in Babadag. Mai intii, in orag sint izvoare
asounse, refugiul color virtuosi, sfltuitowi
ai prietenilor, printre invAtatii verificati
este pi mAria sa Sari Saltuk. Pfu este r:
o bAnuialA pi indoialA cgi acesta este din
/BO

22. Imam, predicator in moschee;Uzun

Imam-"Imamul cel lung".
23. Coru, ar fi oodru o micA pAdurice
care imprejmuia mormintul lui Sari
Saltuk.

www.dacoromanica.ro
 853

vita nobi11, pur& a lui Mehmed Buhari. Cu toate acestea

Zinciog1u24, in tratatul tau despre autorul lui Gelibo-
lili Muhamedia25, ea rudenie ci apropiat; ii descrie gi
11 canna. pe Saltuk bay sultan altfel. Deoareoe aceia
fiind de pe vremea marelui ouceritor (Ebu'1-feth)26, ci
fiind mai apropiati de timpul lui Magi Bektagi gi a lui
San. Saltuk, au Boris despre viata aoestora mai amInun-
Vit. Ken'an paga, pe oind era valiu de Oceacov (Ozi),r&-
minind citiva ani la spaza Babadagului, le-a folosit qi
le-a adunat ou h&rnioie la un loot Cronica (Menakib)27
a lui Yazioizade < tAli>28 ci alte oronioi de la hanul
Tohtamlc care schimbaser& intr-o form& oareoare descrie-
rea vietii lui San. Saltuk sultan. Toate aoestea ins& nu
pot explica deoit pin& la o anumit form& <viata lui
Sari Saltuk>. In aceast& privint& exist& gi o "Cronio&
a lui Saltuk" (Saltukname)29...

Intr-adevar, rposatul.Ken'an paga era caligraf,

care sgria in forma lui Demirgi Kulu31, in sorisul reiha-
ni320(se spune ol strilluoea ca rubinul. De aceoa ou pri-
vire la acest <pios> scump, ingratul pAlavrgind mult
1-a calomniat zicind c& este numai un ollugar<oareca-
re>, cu numele de Saltuk"acum 1-a descris. Este Ind..'

24.Textual inseamnd "Fiul negrului",un astfel de nume

-nu se cunoagte in istoriografia otomand.
25.0 carte de largd Circulaie,dar plina de superstitii.
26.penumirea sau epitetul sultanului Mehmed al II-lea
Cuceritorul"(el-Fatih).
27.Menakib, inseamnd gi "opera biograficd" in care se
descriu ca1i-Ca-0_1e cuiva.
28.Vezi primul autor (I),p.l-33.
29.Nu gtim la ce se refera autorulopoate la Oguznanm
.a Seyyid Lokman.
3o.Citat din Koran (verset),greu de redat in romanegte.
31.Unul dintre cunoscutii caligrafi otomani.
32.Reihani, un anumit tip de Boris - dupd oragul Reihan.

www.dacoromanica.ro
 854

ta a1 fiind invitat la oredinta islamicA *1 pen-

tru cA nu aooeptase 1-a uois pe cAlugArul Saltuk
in chilia sa qi se imbrAo1 ou vegmintele aces-
tu1a....
Se qt1e cA in vilaietul lepeso, la schitul
numit Danskat'a fost un ollugAr numit Saltuk-bay.
Aoesta ajungind aoolo invitase la oredinta <mu-
sulmank>, deoareoe aoesta nu-1 primise, Saltuk-
bay il uoise pe ollugAr in ohilia sa 01 se imbrA-
case in vestmintele lui
Astfel se aerie in nUmeroase carti ai is-
torioare mai ales in biografia (Manftkib) lui Ta-
zicizade.
Atunc1 oind Baiazid II a pornit la ou-
cerirea cetAtilor Chilia i Akkerman si a &June
la Babadag, atuno1 un11 dintre ce1 pioa1 mind
la dinsul 1-au dat jalba urmAtoares "Padiaahul
367 nostru, aioi se afla un mausoleu (turbe) strA1u-
c1tor numit Sari Saltuk, dar ace1 care nu-1 re-
ounoso, arunand paste ele guno1 41 murdAril, au
Mut sA disparA mormintul sAu venerat.

www.dacoromanica.ro
 855

N 0 T A. Inainte ca aceast Crestomatie...

sd intre la multiplicare, a apdrut gi vol. VI dir
CAldtori strdini despre tdrile romftne, EdituraStintifi-
c gi EnciclopedicA, Bucuregti - 1976, in care a fost
incluS gi Evliya Celebi. Degi cAldtoriile acestuia,pri-
vitoare la tarile romAne, incepind din 1912 (Goran I.
Cialicoff) gi 'Ana in 1970 (Mihail Guboglu) au fost tra-
duse gi publicate in diverse anuare gi reviste romdneg-
ti, socot un fapt pozitiv cd ele au fost adunate laolal-
td. Totodatd are gi o expunere mai unitard bazatd pe
textul turc. Ar fi fost gi mai bine dec se lua ca bazd
de traducere mdcar unul din manuscrisele mai bune,in lo-
cu editiei defectuoase prezentat mai sus pe care au
fost fundamentate toate traducerile anterioare. Calita-
tea traducerii, chiar in"prima form" de prof. S.A.Mu-
ratcea, n-ag putea spune cd este mult mai bund "etalon",
dar nici mai slab decit cele anterioare de dr. Andrei
Antalffy, Gh. Zerva etc.
Notele, foarte bogate la numr, laolalt vreo
3424, indeosebi cele care reflectd toponimia istoricd,
adesea coruptd in limba lui Evliya Celebi, terminologia
turcd-osmand gi mai ales viata institutionald otomand
las mult de dorit. De ex. explicatii pentru institutia
Euhzir ete. "ugier,portar,aprod" (p.467,n.431) chiar
gi la Glosar (p.766-767) gi multe altele nu stnt sufi-
cient de corespunzdtoare. In acest scop trebuia s se
foloseascd mai bine lucrdrile lui M.Tayyib Gabilgin,
M.Z. Pakalin gi Midhat Sertoglu privitoare la institu-
tine turcegti.
Indicele toponomastic (p.781-820) este bine intoc-
mit de Cristina Bulgaru. Putea sd fie aldturat gi un
Indice de lucruri gi institutii.
Partea introductivd (p.3I1-325), semnat de Mehmet
Ali Mustafa, aga gisul "Studiu introductiv", sub raport

www.dacoromanica.ro
 856

gtiinIlfic, lasd cel mai mult de dorit. ln elementul

"Bio - ", degi majoritatea datelor corespund.reantbAii,
cunoscute din Enciclopedia islamicg etc., totugi se in,
ttlnesc gi unele eronate, altele for-O.te ca explicate
gi interpretare. Incercarea de a prelungi cu dol-trei
ani viaIa lui Evliya Celebi, pind 1684 (? 1) este farA
temei. ToIi acei care au citit cu atentie "Cartea can-
toriilor" gi au inIeles-o s-au convins cd nu este nici
o mdrturie, cit de maruntA, dih care sA rezulte o Ev-
liya Celebi ar fi atins anul 1683. Astfel, vorbindu-se
de Kara Mustafa paga, urmagul lui K6prala'Fazil Ahmed
paga in postul de mare vizir se spune.doar atttt"Merzt-
fonlu gehirinde bir sipahinin ogludur. Amma gayet caret-
Li ve sahib rey tedbirde...", adica "Este fiul unui spa-
hiu din or. Merzifon, dar foarte viteaz, chibzuit gi
hotarit.." (Cf. Seyahatname, I, p.286). Despre faptele
cunoscute cA marele vizir gi serdar Kara Mustafa page
a condus o expeditie mare impotriva Vienei gi a auferit
o infringere dezastroas (aug.sept.1683), pentru care
a lost Spinzurat la Belgrad, nu se spune nimic. Putea
oare ochiul ager al lui Evliya Celebi s treaca cu ve-
derea acest eveniment politic-militar, cel mai impor-
tant din veacul al XVII-lea ?. Ored cA nu. In aceasta
privinIA recomandAm documentata introducere a lut Regal
Ekrem Kog (p.11, n.20) ptecum gi alte lucrAri tn acest
sena (Restul va urma in recenzie).

www.dacoromanica.ro
 857

XIX
KAZAZ-ZADE AHMED AGA
In stadiul actual al cercetrilor privind istorio-
grafia otomand gi problemele ei, Vista lui Ahmed Oapau-
torul unui jurnal "Ruzname" privind asedierea Vienei de
cAtre turd. (1683),Incl nu este reconstituitA.Fr.Babinr,
gerttn "Istoriografii otomani gi operele lor"(abr.GOW),
cumagte. numai pe fiul acestuia,numit Mehmed bin Ahmed,
ganaegrifati-zade (Cf.G0W9p.231.-232). Numele de Kazaz,
sau mai.bine Kazzaz-zadetne aratA cA a fost fiul unui
matAsar, negustor sau fabricant de mAtase (tk.Ipekgi).
Se gtie cA a trait In secolul al XVII-lea gi pe timpul
sultanului Yehmed al IV-lea (1648-1687) a ocupat demni-
tatea de thare gambelan. al Portii sau marele maistru de
ceremonii,numit Tegrifatglbagi, un fel de gef de proto-
col. A participat, sub comanda marelui vizir Kara Musta-
fa paga la asedierea Vienei. Cu aceast ocazie a scris,
a V-nut la ziljurnalul esedierii Vienei (10 jul. - 14
sept.1683). Inainte gi dupd dezastrutfAcind parte din
tabra adversar politicii lui Kara Mustafa paga,In frun-
te cu marele itbrahor, marele eunuc gi sora sultanului,
au smuls un firman de la sultan gi o fetva de la marele
muftiu pentru decapitarea marelui vizir. Cel care a fost
insrcinat s aducA capul marelui vizir a fost:Kazazzade
Ahmed aga. Acesta,Tn:seara zileide 25 dep..1683,indat
dupa apusul soarelui, ins0Iit de doi gelati, a apArut
incognito la Belgrad. Cu ajutOrul lui Mustafa paga,din
Tekirdag (Rodosto), aga de ieniceri, care era in,agtep-
tarea marelui gambelan cu o astfel de misiune,in noaptea
de 25/26 dec. 1683, marele vizir Kara Uustafa paga a fost
strangulat ugor de cei doi gelati in prezenIa adversari-
lor sdi (vezi figura alAturatA). Farele ambelan Kazzaz-
zade a avut grija sA configte MVIP140 de pungi de aspri,
reprezentind averea personal a marelui vizir. Suma a

www.dacoromanica.ro
 "
fr, 04.Th

!Ike
..X.

co-
co

reA4

OWNW.A.W7
'fravik
1.
,
T*,
'.";;;;:"_7:4 r--_4,1t. Z'r. - "-y, -
gtt -2.; .

Vlyana kusatmasinin basansiz iiidiazanU Kata Mustafa Pap. Belgradla"

Padisah fermam ye cepfitlan hazir buldu I.d zellcl 1s1 abucak bltfrdlter _

Pl. XI. - bravurA reprezentind strangularea marelui vizir

Kara Mustafa paa, la Belgrad, pentru dezastrul de la Viena ,(1683)
La firmanul sadi ahului doi ela (25 dec.1683).
(Marele ambelan Kazazzade Ahmed aga aratA firmanul).
www.dacoromanica.ro
 859

fout predat noului serdar pentru.folosul armatei1 .

Numitul gambelun, dupA cum s-a amintit mai sus, a
avut ca urmag in demnitatea de "mare maistru de neremo-
nial" pe fiul sAu Kazaz-zade Mehmed bin Ahmed, cunosnut
ca autor al unei nondici de ceremonial "defter-i tegrifat"
sub sultanul Mustafa al II-lea (1694-1703)2.

Nu se cunoagte manuscrisul original al operei lul

Kazaz-zade Ahmed aga.despre intimplatile din fate, Vienei
"Vekayi-i Beg". In snhimbose nunosc doug c6pii (nalahd)
de manuscris carelfActnd abstrioti de grafie gi unele
erori al copigtilor,sint cam aceleagi. Primul manuscris
'ca:a4-tisteintitUlat "Vakayi-i'nAme".(CronicA) in loc de
"Ruztame", se pstreazA in bibliotena Topkapi Sarayildin
Istanbul, fond Revan nr.131N.avind 118 file. A fost ca-
talogat gi descris foarte succint gi cam vagode rApoea-
tul F.E. Karatay3,-atribuindu-1 unui autor_"anonim"..pe
fapt4primul.istorie Tel careaasemnalat anest manuscrist
intrim articA despre."A doua asediere a Vienei"44a fost
MehmW_Arif (1912)4 Anesta insA 1-a atribuit lui Hasan
Esiri care a eerie, de apemanea, despre expeditia impo--
triva Vienei gi asedierea nettitii vieneA. Aparitia cro-
. 6
nicii lui Mehmed Findlk111, "Silfthrar
lui Ahmed Refik (Istanbul - 1928), a pus in fats. flume-
1. Despre aneste evenimente cf.J.v.Hammer,Histoire de
l'Empire ottoman,trad.J,J.Hellert paris,P38, 2:14-
135, Ghazazzaartrebuie citit Kazzazzade
2. Despre acesta gi continutul OFFFer-Egre apud Franz
Babinger, 0.0.9., p. 231-232.
3. Cf. Fehmi Edhem Karatay,op.cit.,p.269,nr.834(R.1310)
4. Ikinci Vi ana seferi hakkinda, in rev. "Tarih-i
Osznani Encuineni 1errnuaei", nr. 16 gi 17 din 1328 M.
Istanbul, 1330 ir* (1912)*
5. Despr6 Hasan Esirigi opera sa,snrisA mai tirziu,
(1725) tf. Fr. .babinger, op.cit., p. 265.
6.- manascrisul auto_ :padicA original; al aceatei
tronici s-a pAstrat in bibliotena de stat Beyazid,
din Istanbul, fond Veliyaddin nr. 2369, 326 fil.Mai
amAnuntit cf. Cronini turnegti... II,p.287 (vIII) i
urm. Am adus un microfilm gi pentru DGAS in 1970.
www.dacoromanica.ro
 86o

ttarilor gi anest jurnal. Deci, primul istoriograf oto-

man care 1-a folOsit ca izvor a fost"Silfthdar Mehmed
Findiklill,cara a fostode asemeneapin slujba palatuluir
in biblioteca cAruia se pAstreazA 'Ana astAzi gi acest
jurnal. Istoriograful Damad Mehmed paga Defterdart gi
chiar Mehmed Ragid-l-au folosit foarte sunnint.
Al doilea manuscris s-a pAstrat la British Muzeum,
din Londra, sub nr. 6674, avind 99 de file.
- Nu numai istorinii Imperiului otoman,na J.v.Hammer,
ci gi nernetAtori mai noi na A.Camesinas,"Strimtorarea
Vienei in 1683"; V. Renner, "Viena in 1683"; C.O.Klopp,
"Anul 1683 gi rAzboaiele turcegti-care au urmat acestud,
ia"; R. Lorenz, "1683 anul turcesn"7, n-au nunosnut
acest jurnal.Cu atit mai mult nu-1 puteau cunoagte au-
8
torii europenio-unii contemporanl gi multi de mai tir-
ziu,care,care snriind despre marele eveniment din fata
Vienei,au preamArit triumful "nregtinIttii99.
Este meritul lui R.F. Krautellharnin.cernetAtor al
izvoarelor-istoriei otomane,nare bazindu-se pe nele am-
bele manuscrise, amintitA-mai sus, a publinat: Kara Mus-
tafa vor Wien. Das tiirkisnhe Tagebunh der Belagerund
Wiens 16835verfasst vom Zeremonien, Meister der Hohen
-10
Pforte (craz,1955,1966),care a'stirnit mare interes ,
Versiunea turneasnA,mai noud,a anestui jurnal o dato-
ram lui Esat Nermi,publinat sub titlul:Devlet-i Alin-e
11
Tegrifatqlbagi Ahmed aga,-Viyana Kugatmasi Ganlagu(1970).
Trezentmpin nontinuaretaneastd editie gi dam totodat
niteva fragmente ilustrative gi despre trile romane.
7. Cf.sturminger,n-rele:935-936,2521-2522,2862 etc.
8. Ca Pierre A Vaelckeren, Vienne assi4ge par les
TIAISs_!-tAelAyr_e_TayLles_Cbrftiens. Ou Journal du siege
te3ineomposnan 77,73, ruxelleo, 1864.
Cf. H. Kabdebo, Bibliocrraphie zur Geschinnte der
9.
'eiden Tarken-belagerun-Tials (1529 und 1683),ien,1813.
10. Cf.recenzii in rev.Belleten" XXI,85(1957),514 f.
"Studii..." XXI,3 (1968),p.6o6-608 gi AO.Hun.(1960)
11. In ed."Millet Yayinlarl", Tip.Baha, 196 p.+ pl.
www.dacoromanica.ro
 861

Din jurnalul asedierii Vienei (1683): Devlet-i Aliyye

Tegrifatgibagisi Ahmet Ara'nin VIYANA KlqATMASI GUNan,
TUrkgesi Esat Nermi, "Milliyet Yayinlari" s. 1.
"Tip. Baha", 196 p. pl.
4upd,
DupA un nuvint inainte "OnsOz" (p.9-10)("Izvoare-
le istoriei otomane des--)re a doua asediere a Vienei (p.
11-18) gi "Introdunere" (p.21-25) urmeazd expunerea jur-
nalului, nind turciirdupd 0 nale de ninni neasuri,sint
la conanul Ovar de_la granita Austriei. Apoi, urmeazd pe
rind descrierea sunnintA a conanelor austriene na Gatten-
dorf (tk.Gota),la 11 iul.; Wildungsmauer, 12 iul.; Sn11.7
wenht (Igkel), 13 iul.; prima zi de nonAnire in fata Vie-
nei, la 14 iul. eta. Desnriindu-se..aezarea trupelor oto-
mane pentru asedierelse amintegte 4-4 in aripa stingd era
cu oastea vilaietului sAu beylerbey'ul de Ineu (Yanove)gi
vizirul Ahmed paga, fost defterdar; la 15 iul.,martilog-
tile Moldovei gi Trii Romanegti au fost insArcinate nu
construirea unui pod peste Dunre gi drimarea altora
sub comanda vizirului Sari Abaza paa beylerbey de Damasrt,
urmatpare '
Siria (Sam) etc, (p.41). In zi1e1e4printre altele, se
arat gi rolul.,craiului Imre TOkOly, omul turnilor, mai
tirziu gi principe al Transilvaniei (1690-1691)1isosi-
rea tAtarilor in ajutorul asediatorilor, sub nonducerea
lui Alp Giray sultan, fiul hanului; sosirea unor soli
din partea prinnipelui Transilvaniei (26 iulluni) nu
scrisori. Scrisorile,dupA tradunere,_au fost prezentate
marelui vizir. In aneeagi zi, pe la nhindie, s-a prAbu-
Ot un canal subteran.(1q1m) in aripa lui agA de ieni-
ceri, dar_toti au snApat uvia. Dupd apusul soarelui
a_avut lon o luptA grea gi nhehaia gahingiilor a fost
ucis de bombarda unui tun "gahi". la 27 iul.,marti,du0
chindie, a sosit un oldnar (ulak) din partea nraiului
1. Atinay, Ahmet Refik: 'Park hizmetinde Kiral TOkeli
Imre 1683-1705, Istanbul "A.lialit Ktp.,19527-57-137
eth. em Fasc.44
www.dacoromanica.ro
 862

maghiar Imre TOk8ly,care a fost bine primit, fiind nftA-

nit. Chehaia de capugii al lui Abdurrahman i)aga, beyler-
bey de Camenita, a fost numit la intendenta marelui vi-
zir (p.63-64). OdatA cu Inceputeul lunei august,gtiriie
despre romAni in fata Vienei creSP.Este de retinnt et(
principele Transilvaniei, Mihail I Apafi, fiind consul-
tat asupra ordinei de bAtaie pentru asedierepar fi rAs,
puns categoric: "Viena nu va fi cucerit". Un astfel de
rAspuns iritA pe marele vizir care Si porunni imediat e
be retragA tntr-o parte nu oastea sa
+
+

Textul tures -
6 Agustos cuma 41685 - Viyana kalesine on seat
likta Avusturya Ulkesine giden yol Uzerinde iki dag ara-
2
sinda bulunan gok iyi tahkim edilmig Sotvin palankasi
ile Viyana kalesine yedi seat uzaklikta etraft surlar ye
hendeklere gevrili Befurt gehiri Magi boyun egmemig ol-
dugundan, bunlar igin amen kAgidi hazirlatilmig; sekban
baUkbagilarindan ?.. 'run yanina birkag edam ve kila-
vuz katilarak gonderilmigti. Kendisine verilen buyrukta
"Eger boyun egerlerse ne iyi, eglemezlerse o zaman da
zorla egdirilir" denilmeteydi. Bu gUn her iki gehirden
elgiler ge.ip boyun edikleri haberini getirdiler.Bunun
Uzerine muhaflz olarak birer gavug gOrevlendirip yola
gikarildi.
Karp yakada bulunan Eflak ve Bugdan askerine Hizlr
paga ile haznedar Hasan Paga'nin bagelerinde birer kOp-
ra kurmalari emredildi. Allah kendilerini bagarlya erip-
tirsin.
Kethnda Sarhog Ahmed Paga'nin durdugu bagede bir-
kag gAvur garap almak igin_kaleden cikmaya yeldendiler.
2. Snhottwien (IdentifinArile sint ale lu R.Kreutel)
3. Oragul Ebenfur4inregistrat Sd gi Sw-Eymiurt.

www.dacoromanica.ro
 863

Paga'nln askerleri bunlarla klllg.dOgUgUne (p.76) tutu-

gup Ug tutsakla iki kelle ele gegirdiler. Hepsi Sadraza-
ma getirildi. Iki tutusak kiligtan gegirildi. UgUnniisU
alikonuldu. Getirenlere hilat giydirildi. Tutsaklarin
verdigi bilgiye gOre, kalede Yaz dirhem ekmek onbeg akga
ve yarim okka et yirmi akgaymig. Her tarafta gagkinlik
hUkUm sUrUyormug. Savag birliklerinin kumandani olan Ge-
neral Serdnyi4 de bir okla vurulup Olmag.
Nddasdy'den hediye olarak_erzak geldi. Getirenlere
Sadrazamin huzurunda orta dereneden iki ve bir kaok hi-
la giydirildi. Ahmed Paga ve &Tier Paga kolundan iki kel-
le giinderildi. Getirenler bahgig aldilar.
Bu gan Erdal Kirall Apdfy Mihdly'yi orduya katilma-
ga davet igin gonderilmig bulunan Renep Aga geldi. Kendi-
yle birlikte gelen kralin ulagi bir mektup getirdi. Mek-
tupta kralin emre uyup hareket ettigi ve Budun altinda
Tuna'yi agmak niyetinde oldugu yazillydi.
Bir tutsak daha getirildi ve Sergegmeye teslim edil-
di (p.77),
20 Agustos Cuma - Sadrazam, kugluk vakti Deli Be-
kir Paga kolunu ziyaret etti ve sonra dig hatlaradki ken-
di tabyasina gitti,
Daha Once Padigaha gOnderilmig bulunan dmer Bey bu-
gUn diinUp geldi. Kendisiyle birlikte Kizlar Agasinl'ula-
gi olarak baltacial Seyyid AbdUlkerim 9elebi de geldi.
Sadrazamin etegini Oplap Valide Sultan Hazretlerinin E-
dirne'de danyadan gOgerek Istanbul'da kendisi tarafindan
yaptirilmig cami'in tiirbesine defnedilmig oldugu haberini
etirdi. Ayrlca gevketlA Padigahimizin Olen KagUk Hasan
paga ile Olen kethUda Ahmed Aga'nin Istanbul'da bulunan
maklerini devlet mall yaptlrdigini da bildirdi. Kiziar
Agasinin armagani olarak altin bir kiligla elmas kapli
bir hangeri Sadrazama sundu.
4. Josef Graf Serenyi, nomandantul netaIii,ranit gi
apoi mort,

www.dacoromanica.ro
 864

Erdel Kiralindan bir ulak geldi. Sadrazam tarafin-

dan kabul-edildi ve etegini Opebilmek gerefine erigti,
Divan terciimaniyla daha bagka i kigiye ag orta derertede
ve bir kUgiik hilat giydirildi. (p. 92).
Zagarci koluna bir piiskiirme lagim patlatildi.Gftvur-
larin domuz damini iginde bulunan bitiin melunlarla bir-
likte topragin altina gOmda.
Kiralin pazar giina gelerek Sadrazamin etegini Opmesi.
kararlagtirilmig oldugundan kendisine bu yolda haber
giinderi1die

21 Agustos Cumartesi - Seher vakt.i Vezir Ahmed Page

kolunda araziyi agmak igin bir paskiirme lagim patladildi.,
hayli yararli oldu.
Kaledeki dagmanlara ekmek satan Ug Ermeni firinci
yakalandi ve her birine agyazer sopa vuruldu. Ayrica ba-
rut hazirlamakla gOrevlendirilmig birkag timarli sipahi-
ye hizmetlerinde gOsterildikleri ihmalden tiri yazelli-
ger sopa vuruldu.
22 Agustos Pazar. - Bu gan, Sadr'azam daha sabah-
tan otaglarina giktilar.
Erdel Kirall ordu-yu hamaydna yaklagmak azere oldug-
undan, Eflftk, Bugdan beyleriyle Sadr'azamin Delileriyle
anallaleri kargilamaya gittiler. Orduglha yakin bir yen-
de bir miktar gedikli ve ulafeli gavugla (p.93) gavu.
bap_ ve Silfthdar Agasi 6mer Aga, Kirall kargiladi. Sadr'
azamin,gonderdigi cins bir ati Saragbagi getirdi. At i-
lemeli bir Orta ve macevherli bir egerle gahane gekilde
donatilmigti. Kiral hizli.kogan bu ata bindi ve Sadr'az-
am.otagina dogru yola gikti. Yaklavtigi sirada divan ter-
camani Aleksander de (sin)5 karplamaya geldi. Kendiyiy-
le konugtu ve sonra haber ulagtirmak azere geri
Yarim saat gegtikten sonra Sadr'azamin Delileriyle
5. Alexandru Mavronordat,mare dragoman: 1675-1709.
(n n.)
www.dacoromanica.ro
 865
lUleri geldiler. Arkalarindan Eflak ve Burdan beyleri
lie 'Ural maiyetinin ileri gelenieri bayraklarlyla bir-
likte gelerek boru trampet sesleri arasinda gegtiler.
Sonra da Kiralin muhaflz birligi Rum..tresine uyarak
boru, trampet ve davullarlyla gilginca gUrUltaer yapa-
rak geldi. Bunlarin'arkasindan divan gavuglari, gavu-
bap., Silahdar Agasi ve en sonde da Kira]. kendisi gel-
mekteydi. Kiral otagin girig yeri OnUnde attan indi.Az
Once saydiklarimizin OnUnden sana sollu seldmlar vere-
rek gegti ve bir miktar yak= adamlyla birlikte lag di-
rekli'gadlrdan igeri girdi. Sofa kenarinda konulmug o-
lan iskemleye oturdu. Divan tercUmani yaninda kalarak
tOrenin ilkelerini Ogretmek amanlyla kendisiyle konugta.
Bu sirada igerden Reis Efendi ile 9avugbagi kavuk ve
kUrk giymi olarak gOrUndUler. Arkalarindan kudretlft,
devletlft bagkumandan kalldvi kavuk ve kakim kurki kapl1
(p.94) soften kaftan giymig olarak igeri girdi. Satin-
da KethUda Bey, solunda YeNn HUseyin Bey koltuk1am1g-
larch. Sonsuz bir vakar iginde yUriip seldm verdi ve ma-
kata oturdu 6 . Seldm Agasi selmina kargillk verdi ve
gavuglar bagirgarak kendisini kutlayip alkigladilar.
Bundan sonra da Kirala, kerem sahibi Sadr'azamln etegi-
ni Opmek ve huzurunda oturmak gerefi verildi. Ancak Ki-
ral, hemen oturtmayip tekrar Sadr'azama yaklagt1, yUzU-
nU kaftanin etegine bastlrdi. Sadr'azam, kendisini bir
defa daha oturmaya davet edince, begin]. egip yerine 0-
turdu. 9egitli soru ve kargiliklardan sonra Kiral yeni-
den kerem sahibi Sadr'azamin yanina vamp etegini
Bag1111n.ni gostermesi igin dUzenlenen torenin butun ge-
reklerini yerine getirdi. Kahve, gerbet ve gubuk igil-
dikten sonra Kirala sirma iglemeli diba Uzerine yarim
samur kUrk kapli hilat giydirildi. Divan terPUmanina,
Kiralin yakin ademlarindan ve ordu kumandanlarindan on-
6. Arapga'dan gelen "Sofa" sOzU,U:,.erine klymetli
yastik...

www.dacoromanica.ro
 866

sekiz kigiye, onsekiz orta dererede, yirmlbeg ocui hilat

giydirildi. Bundn Uzerine Kiral tekrar Sadr'azamin eten-
ni Operek gitmek iizere izin istedi. Cavugbagiyla gavutyl
lar anti sira at sarap kendisini ordugahtan gikardilar vt
dig tarafta Ozel olarak kurulmug.bulunan gadirina gOtax--
daler.
Ikindiye dogu Draskovig, Nddasdy ve Esterhazy Mihl-
y adli beyler Sadr'azamm ziyaret ettiler. Sorulan 6orula
ayakta durarak kargilik verdikten sonra, her birine ba-
yak ve maiyetlerinden atli kigiye kagak, tercamana orta.
derecede hil'at giydirildi. (p.95).
Erdal Kirall hediye olarak Sadrfazama alti kogum/u
bir binek arabasi, altin kaplamali gamagten yapilmig al-
ti tane kupa arabasi, kogumlu egerli bir binek ati ve
dart tune araba ati gOnderdi. Getirenlere orta derecede
hil'at giydirilip bahgig verildi.
Btun evrenin sahibi Allahin iradesiyle, din diigman-
lari adadaki ordugfthlarindan kagarcasina gekilip
Nereye gittikieri Ogrenilemedi. Ordu-yu hiimayOndan ve
irmagin beri yakasindaki sekbanlara gi3na1lalerden birg,o-
gu suyu gegip gdvur ordugAllina gittiler. Orda bulduklari
bir hayli erzakla daha bagka cegit geyleri alip getirdi-
ler.
Rumeli kolundaki sipahi serdengegtilerin bulundugu
yerin altinda gavurlar bin paskUrme lagim patlattilar.
Annak birkag kigi yaralandi. Allahin inayetiylel IslAm
ordusu bayak bir zarara ugramadi ve gAzilerin huzuru bo-
zulMadi.
Devletlft Sadr'azam akF;flin namazi kilindiktan aonra
tekrar metrisler bagesini dolagti ve sonra tabyasina
dOnda.
Vezir Ahmed Paga kolundan gnvurlarin her geyi ta-
mamlanarak ateglemege hazir bir lagimi kegfedilip tiin
barutu bogaltildi.

www.dacoromanica.ro
 867

23 Agustos Panarertesi - Seher vakti Erdel Klrall

trampetler galdirarak hareket edip, Yanlk klymslndaki
kOprilleri beklemek Uzere (p.96) yola koyuldu. Serasker
Ibrahim Paga'ya Ulak Celebi'yle gOnderilmig olan,ordu-yi
hiamayana derhal katllmasl yolUndaki buyruk kendisine u-
lagtirildi.
Sadr'azam metrislere gidip bir edre sonratabyaslna
dOnda. Tlrhala alaybeyi gehit dagtdganden yerine kendi-
7
sinin timar sahiplerinden adli biri tayin edile-
rek alaybeyi olarak hil'at giydirildi. Bundan sonra sad-
r'azam Kul-Kethudasinin tabyasini ziyaret etti. Buraya
az Once Yeni-Agasi, Rumeli Beylerbeyi ve Kul-Kethadasi
gelmig bulunyordu. Savag yOneiimi hakkinda konugulup
dr'azam adi gegenleri emredilen iglerden hig bin ekilde
kusur.etmemeleri konusunda uyardi. Sonra da kendi tabya-
sina dOnUp bir sare orda kaldi. Arkaslndan dlg hatlarda-
ki tabyaslna gitti.
Bu sirada Zagraclbagl Aga'nin kolunda bir paskarme
lagiml patlatildl. Gftvurlarin domuz daminl ylkip iginde-
ki mer-anlari altinda birakti. Hepsini yerin dibinde kay-
bedip cehennemin ebedi ategine yolladi (n ,, _,c17)

... Tatar Hanlnin ulaklarl iki tutsak getirdi. Ga-

vurlarin ordupAhlnda ele gegirilmigti. Sergegmeye teslim
zdildiler. Sonra gavur ordusundan "hir bagka tutsak daha
etirildi. Bu gavur sorguya gekilirken, baiin gftvurlarIn
_anige kapilip ordugahl terkettiklerini ve kaglp gittik-
lerini sOyledi.
Tatar Haul irmagln Cite yakasinln dagmandan arinallg
oldugunu gOriince, oraya bayilk bir gayretle atilip her ya-
nini yakip yikti ve Ole dOndiirda. (p.98).
_

24
_
Agustos
_
Sall Trabzon Alaybeyi eneliyle Olda-
-
rnden yerine kendisinin timar sahiplerinden Kir Ali ta-
7. SpaIiu alb gi in textul turn (nedenumit).

www.dacoromanica.ro
 868

yin edildi.ve Sadr'azamin huzurunda alaybeyi olarak hi-

lat giydirilidi:
Ddnkd gun, dOrt kigi, gftvurlarin garampolu dibinde
garap igerken yakalanmigti. Bu gun herkesin Onunde her
birine.ikiydzercoopa vuruldu.
Uglenden Once Draskovig ile her iki Nadasdy, Sadr'
azamin elini Operek dOndg,igin izin istediler. Kendileri-
ne orta derecede dg hil'at giydirildi.
Tatar Ham.= oglundan bir ulak gelerek Hdseyin pa-
8
ga :Ile Tatar ordusunun Morava suyunu gegtigini, Karp_
yakada gftvurlarin eskiden ordugfthlarinin bulundugu ada.
da gadir kurup yerlegtigini bildirdi..0 tarafa dogru gi-
denier, adi gecenlerin gergekten anilan yerde gadir kur-
mug olduklarini kendi gOzleriyle gOrddler. Irmagin beri
yakasihda bulunan birliklerden bir gok sekban ve
suyu gegerek gftvurlarin terketmig oldugu yeri aragtirdi
lar, erzak ve bagka ganimetler getirdiler.
Keledeki gftvurlaregizline garap gOtiiren Izmirli ae-
kiz dokuz hristiyan arabaci yakalandi. Her birine her-6
kesin Ondnde iki ydzden dgydze kadar sopa vuruldu.(p.99).
Ayrica gunlari da bildirdiler:
Hdseyin Paga'yla Tatar Hanin oglu, askerleriyle On*
ce sOz konusu edilen yere varmiglar; ordugAh kurduktan
sonra ydrUydge gecmigler; bicya da iki saat yol amiglar.
Burda gegitli birliklerinden toplanmig gftvurlarla karga-
laglp kisa bir savag yapmiglar. Allahin emri bOyleymig
ki, Egri Beylerbegi KEr Hdseyin paga imaga dtIgdp gehit
ipaga
olmug. Varat Beylerbeyi Mehmed/da ayni gekilde irmaga
diigmdg, fakat dzerek beri yakaya uIagmig. Oteki yakada
kalan diger askerlerin ne oldugu Ogrenilemedi.(p.100)...
_2.7..JahuttaeLQIIM4,.!- Rumeli kolunda Oldmd hige sayan
kahramanlar, serdengegtilerin &Uncle dikili duran kirpi
engelleri sabah erkenden hayli gayret gostererek kament-
le kendilerine gektiler ve Sadr'azamin huzuruna getirdi

www.dacoromanica.ro
 869
ler. Kendilerine zengin armaranlar verildi.
8
Erri ve Varat timarlari sipahilerine buyruk yael-
lip, Kethi.ida Ahmed Paga'nin kethadasula birlikte Macar
Kxralina gitmekle gOrevlendirildiler. Buyrukta eksiksiz
toplanmalari, Kiralla birlikte yola giklp Erri Beyler-
beyi Ahmed Paga ve Varat Beylerbeyi Mehmed Paga'yla bir-
legtikten sonra irmak yukari ilerleyip ate yakada ordu-
gfth kurmalari bildiriliyordu.
Geceleyin gdvurlarin bir lAglmi kegfedildi.
drlenden Once gavurlar Zararnlbagi koluna sa1d1r-
dilar. Yarin seat waren zorlu bir savagtan sonra geri
pskrtildu1er. Alti kelle ele begirildi 9 (p.102).
Uyvar Beylerbegi Hocazade Hasan Paga ordugahl. gel&
ve kendisine yeni Rumeli Beylerbeyi olarak Sadr'azamln-
huzurunda tOrenle en yaksek dereneden hil'at giydirildi.
Rumeli Beylerbeyi olan pyhoglu Ali Paga'ya ise Uyvar
vilAyeti verildi ve kendisine en yaksek dereneden hil'-
at giydirildi. Hasan Paga metrislere gitme buyrugu aldi.
Ikindi izeri Rumeli kolunda serdengegtilerin bulun-
duni yerde bir lagim patlatildi. Bir wara gavuru havaya
savurup bir-gogunu da 61dUrda, Simdiye kadar hig bir la-
gun bu derece etkili patlatilmamigti. Arkasindan da ser-
dengegtiler hacuma hemen kalktilar. Yarim seat sareyle
gavurla kavgaya tutugtular. Kelle ve tutsak ele gegirdi-
ler. Bu lagimi hazirlamig olan askerler Sadr'azamdan ar-
maganlar aldilar... (p. 103)...
3 Eylal Cumq - Samsuncubagi kolunda dOrt cebeci bg-
liana ve Sivas, Temegvar, Karaman vilayetleri askerleri
kargilarinda bulunan duvarin altina bir patlatma kanall
arynaga ugragtilar. dglenden Once duvarin igine dorru ag
dart argin kadar yol almig bulunuyorlardi...
8. Ogtile acestor douA vilaiete au fost sub nomanda
lui Kbr-Habeyin pagai dupd infringda de la Bisamberg nei
rAmagi in viaIA s-au retras la Pressburg.
9. 0 gtire privind palatul imperial din Beigrad.

www.dacoromanica.ro
 870

4 Ey101 Cumartesi - Sabah erkenden bir tutsak getiril

di. Sorgusu sirasinda gok Onemli geyler sOyledi.
brlenden Once Defterdar 9irkegli Caleb Hasan Efen-
di'ye Paga ratbesiyle birlikte Temegvar vilayeti (p.110)
verildil0, ancak kendisi Sadr'azamin huzurunda bu gOre-
vi reddetti ...9 Daha sonra Sadr'azam yeniden Hasan Erma.
di'yi gagirtti ve onu Yanova Beylerbeyi yaparak hilvat
giydirdi. Kendisini rahmetli Vezir Ahmed Paga'nin kolu-
na kumandan tayin etti (p. 111).
10 Ey1A1 Cuma - DevletlA Sadr'azam maiyetiyle bir-
likte ordugahin gevresini gOzden gegirmek azere at ge-
zintisine ikip One azeri tekrar otagina dOnda (p.116)
... Bosna Beylerbeyi Hizir Paga kendi vilayetinin bfi-
ttn askeriyle birlikte adadaki yerlerden gekildi.Yerine
Eflak ve Bugdan beyleri Saruhan Sannagi beyi pyhoglu
Ahmed Paga ile Sadr'azamin agalarindan Madn Aga ile
Recap Aga konuldu...
Geceleyin Tatar Hani yirmi tane klman tutsek yaka-
ladi. Ondukuzunun boynun boynunu vurdurup bir taneaini
Sadr'azama gOnderdi. Bu tutsak sorgusu sirasinda gunlarl
sOyledi: "Gavurlar iki yoldan geliyorlar. Aralarinda
kirk bin askerlik ordusuyla Polonya Kiralinin 11 kendisi
de bulunmaktadir. Alman Kayzeri de yanindadir. Yanlarm-
da ikiyz tane agir ve hafif top getirmektedirler.Yarin
sabah, Islam ordusuna kargi hacuma gegmek niyetindedir-
ler"... (p.117).
12 Eylnl Pazar - Seher vakti mel'un gavurun iki-
yaz bin kigilik ordusunun Tuna kiyisindaki dagdan ,clip,
Kara Mehmed Paga'nin bulundugu taraftan kavga ve dOgrIge
tutugmug oldugu haberi geldi..Bunun azerine Sadrtazam,
Kethada Bey, blatn mayet halki, Seyh Vani Mehmed Efendi,
sipahi ve silahdarlarla geri kalan herkes atlara hipii.
10. In lonul 1ui Defteraar Ahmed Paa rare murise,
in "Ruznsme" este-mereu trenutbey1erbey de Ineu(Yanova)
11. Jan Sobierki

www.dacoromanica.ro
 871

Sannak-i Sarin agtilar. Rep birlikte hareket edip ani-

Ian yere gittiler. Gavurlarin top menziline yakin bir
yerde Sadr'azam igin gagelik kuruldu, kendileri bunun
altina gegtiler.
Sag kanatta Vezir Kara Mehmed Paga, Deli Bekir Pagq,
Ser'asker Kona Arnavut Paga, Binamaz Maui Paga ve Oteki
beylerbeyleriyle sannak beyleri; Tuna'ya dogru Otelerde
1
ada tarafinda Eflak ve Bugda12 (p.120) beyleri askerleri-
yle yer almigti. Sol kanatta Sam Beylerbeyi Vezir Abaza
Sari HUseyin Page., Tatar Rani ve bir gok beylerbeyleri
ile sannakbeyleri bulunuyordu. Ortada Sadr'azam sagli sci-
lu silahdar ye sipahilerle durmaktaydi. Sadrlazam UnUnde
ise yenigeri agasiyla kul kerhUdasi hayli kalabalik yeni-
gerilleriyle yer almigti. 7egitli yerlerde Sahi toplari
getirilip konulmugtu.
Gavurlar-dagdaki palankaya varmiglar, koyu mavi g8k-
yUzUnUn OnUnde yamaglari firtina bulutlari firtina bulut-
lari gibi sarmiglardi. Bir kanattan Tuna kiyisindaki Ef-
lak <ve7 Bugdan askerine kargi dayanip. tek1 kanattan
en uzaktaki Tatar birliklerine uzanmiglardi. Dag ve ova-
yi kaplayip yarimay bigimde savag dUzeni aldilar. Sanki
kara katrandan bir sel gibi dalgalanarak dagdan agagiya
aktilar. Bu sel kargisina gikan her geyi gigneyip yaki-
yordu. BOylece Islam askerini iki yandan kugatmak gibi
bog bir amagla saldiriya gegtiler... (p.121).
14 Eylnl Sall. - Yanik &panda Konaklama.
Sadr'azam ertesi sabah burdan da yola gikip Eglen-
den Slice Raab ve Rabnitz sulari Uzerindeki kOpraleri geg-
ti. gleye dogru Raab ovasina varip Siliststre Beylerbe-
yi Mylitenli Mustafa Paga'nin gadiri &Uncle atindan indi.
Mustafa paga ile Erdel Kirali Apdfy Mihdly, Sadr'azamm
kOpra baginda kargilamiglardi... (p.125)
12. Serban Cantacuzino gi Gheorghe Duna.

www.dacoromanica.ro
 872

t a. -
. 4.
._''' e- -
I,
I
14

w;:v., , . :. -,
.-- 1

':'
.

4 44.
- :"ire
, jp-.,
,

- . ...1,.
1 , , ,t r.,;spc
.,. ..
.
(f))--1110/11A, (f)4 J.) i'.;11.'strooe .s./0;.'
. - , A .e.. t ., , 4. 1 "
,
.t.
..
.-* -; L
.

1
4040.&"'
i:s ,. 1 . ''.::
..." '.., b 1
r 0 ' .
,
'''',-I
' ,
0 -
.',-....): .1

Id4*13,iltf 0 .thiall ej it'd Ori..41.1.1); j .

(t'4Y C ?jiji ; ))0(41,4(1g(1?1,j,' 010.11I 1

, , ?i,;;i0;--iiip:
tritt. . A f 'JO 1;0 )

46.. j/
UTP9.1,,, IA) 04
.
I
h 0)./Zii gd JAZ 6g i JJ
,
A 8 i 0.4.1.1 Vicd,.0)
Cf;tfa.,.::) i lid 1.;.; :.,4i ail6Y1(40-4:14*
4AL:ia_d; cz.il .0) 6. 9,), ;4
Citedoif ..) p'.J.) i7 ) ,;,) di)ea ( %.'itis'
: A fi , '
aif.6C---Itif)t,"Aik; eft", , od'i; CO4J:IA
40449');* tig1)44144.:J;qj,
034P)elij '14 .,+1- /49db) gl!s$0;/eal. .

IAI)G4)i
M* .. ..; J-6104C/.4;04itlY
Ii
4,70-0, )4j,f6b,ii.)th2).;*4)604i
i, :

?' iivOL)Jyr-alivefi-40.()""J
A
.
eel crIFI..0-1 :0.):,e014:"., (1.46-f%
6t.)$

Face. XIX, 1 - Prima pag. din Veka'inAme - ms.

asedierea.W.Anei de cAtre turci (iu1.-e-ept.1683).
KazazzAde Ahmed,Bibl.TKSM.,fd. Revan nr. 1310.
fol. 1 v.(Arh.st.Buc.,Mf. Turcia,rola 51,c.149-I)

www.dacoromanica.ro
 873

Traducereo-
6 augustivineri <1683'7 - La o-deptirtare de zece
ceasuri de netatea Viena, pe drumul care-dune spre Aus-
tria, se gasegte, tntre doi munti, palanca numit Sot-
vin 1 cgre este IntArit foarte bine; gi apoi, la o de-
,

partare de gapte neasuri de netatea Viena (se af1dNra-

2
gul Benfurt-. Deoarene nu ardtaserd-supunere, au-fost
pregatite scrisori de aman pentru anestea. Dupa-ne au
fost atagate naluze gi cttiva eameni pe ltngd nApete.
niile companiilor wiak -"bulu(") de seimeni (Sekban),
au fost trimigi. In porunna adresata anestora li se spu7.
nea: "Ce bine ar fi Esti v supuneti; dacd nu VA -yeti su
pune, atunci yeti fi supugi cu fortd% Astazi au venit
soli din ambele ttrguri gi au adus <gtiree'supunerii
lor. Potrivit nu aneasta <dupd Ce a-fost Insarginat
cite un neaug pentru pazd, au Lost snogi la drum.
-0ti1or Tarn Romanegti gi Moldovei, aflate pe par-
tea cealalta, ii s-a poruneit Ca sA ageze oitte un pod
in zone. lui Hizir pga gi Haznedar3 Hasan page. Allah
sA-A ajute pe anegtia <tn trebUrile lor.
In zona 1uliCethida Sarhog4 Ahmed paga, cttiva
ghiauri gi-au fcut vint ea sA ias din cetate spre a
lua vin. Ogtile pagei apuntndu-se de luptil nu sAbiile,
cu acegtia (p.76), au tnndput in mtnile lor trei pringi
gi doud-tigve. Toti au fost adugi marelui vizir. Dei
dintre nei pringi au fost trenuti prin sabie, iar cel
de-al treilea a fost retinut. Cei care i-au adus au fost
cdftAniti. Dup spusele celor pringi, o suttl de dirhem5
1. Citit gi Stvin sau Sotrin, corespunde cu Schott-
wien (identificdianapartin lui R. F. Kreute1).------
--2. SD sau SW de Eymfurt,forme norupte pentru oragul
Ebenfort (dupdR;F:Kreutel).-
3. Hazinedar - mareleyistiernin; vistiernin.
4. Sarho "betiv";Kethuda - aghiotantul m.vezir.
5. pirhem, drahmd, venhea unitate de mdsura =0,31 gr.

www.dacoromanica.ro
 874.

de piine tn cetate, erau 15 apri gi o jumatate-de oca

6
(okka) de came ftinea 20 de aspri. Apoi, in orine parte
din cetate domnia zpaneala gi tulburarea. Comandantul
forIelor unite pentru lupta, generalul Serdny7,fiind l0-
vitt de 0 sageatti, murise.
Au venit merinde ea dar de la Nddasdy. Celor care
le-au adus le-au aoordat cite un Caftan sau doua mijlonii.
Din aripa lui Ahmed paga gi dmer naga au fosi trimise
doua tigve; oel care le-au-adus au primit bacgig (ballgig),
Astazi, s-a intors Renep aga, nare fusese trimis na
sd-1 invite pe 0.incipe1e Transilvaniei,-Mihail Apdfy,
pentru-a se uni-c:,uordia .-01Anaru1 principelui nare a
venit nu acesta a adus o snrisoare. In-snrisoare s-a-ard-
tat Ca prinnipele a actionat potrivit cu porunna gi nA
are de gind sd trend Dunrea In jos de Buda.
De asemenea, a fost adus un prins, Care a fost pre
8
dat la "Sergegme" (p.77)
20 august,. vineri - Marele vizir, inainte de amia-
za, a vizitat flannul lui Deli Bekir Paga gi apoi a ple-
cat la tabya sa, ,E.flata>in afara liniilor.
Astazi s-a intors dmer bey ,nare mAi'indinte-fusese
trimis la padigah. Impreuna-nu el a venit gi olAnarul gl
halebardierul marelui eunuc Seyyid Abdalkerim 7elebi.
Acesta sarutind poala padigahului a adus gtirea mOrtii
mariei sale Valide sultan9 , la Adrianopol, gi Inmormin-
-
tarea ei in mausoleul (turbe) geamiei, construita de ea
in Istanbul. A mai aratat-nd bunurile lui Kagak Hasan
paga gi a chehaiei sale, care muriserl, au fost treoute
pe seama impAratiei de maria sa padigahul. A oferit mare-
lui vizir oa dar din partea marelui eunun o sabie de aur
gi un hanger innrustat cu pietre prelioase.
6. Unftate de masura ae 1,285 kg.
7. Josef graf Sereny"mandantul fortaretei Viena.
8. Numit gi serkerde,comandant de sekbani gi ienreri
9. Sultana mama.
www.dacoromanica.ro
 875
A..venit un-oldcar din partea principelui (kiral)
Transilvaniei-care a fost numit din partea marelui viiir;
nand onorat cu erutarea poalei acestuiay Dragomanul 4
divanului giincd trei persoane au fost cftdniti cu
halate mijloaii gi unul mai mic (p.92).
In flans:WI lui Zagargi s-a prAbugit un Penal supte-
ran (lagim) gi mulIi dintre ghiauri au fost ingropati
sub pdmint.
t Marele vizir a fost ingtiintat despre sosirea prin-
Cipelui (Transilvaniei), duminiCA , spre a sdruta poala
marelui vizir.
21 august, stmbdtd. - In flancul vizipului Ahmed
pagav.in zori de zi, s-a prdbugit un /alt, canal supte-
ran, care a fost de mare folos.
Au fost pringi trei brutari armeni care vindeau
ptine dugmanilor din detate gi fie8are a primit trei
sute de-ciomege. Afard de acesta, gi citiva timarioti-
spahii,are ardtanerd neg1ijenIA in slujbele lor au
)
pnr.
mit cite 150 de diomege. -

22 august, duminicA.---Astdzi, Inca de dimineatic

marele viir a iegit din Thrturile sale.
PrinCipele Transilvaniei <Mihail Apdf3;, apropiindu-
se de ordia impdrAteascd, au plecat pentru intimpinarea
sa delii gi gOna11a' ii10 marelui vizir, impreurA cu
domnii Tdrii Romftnegti gi MoldoveillIntr-un 100, tn.
propiere de tabArdv un numAr de ghedUklii gi Ulufegii12
cu ceaugii gi du ceaugbaga lor (p.93) gi aga!ua de silih-
tari 13 Omer aga 1-au inttmpinat pe prinCipe. Odpetenia
gelarilor (saragbagi) a adus un dal de rasa. trimis din
partea marelui vizir.-Calul era impodobit cu o pAtuYA
brodat gi acpperit cu. o gea minunatA, impodobita-cu
pietre prelioase. Principele a incAlecat pe acest cal
10. Trupe de voluntari - "inimogi"
11. Serban Uantaeuzino gi Gheorglad Ducat
12. bstagi in slujba palatului gi lefeii.
13. Trupe de cavalerie; spAtafi.
www.dacoromanica.ro
 876

lute gi a pornit direct spre cortui marelui vizir. In

clipa ctnd s-a apropiat, a venit pentru-tnttmpinarea 11.
'v14 care a vorbit cu
dragomanul Alexandru ,<Mavrocordati
Insugiprincipele, rgi apoi s-a tntor spre a transmite
gtireamarelui vizir/. DupA o jumAtate de orA, a-au tn-
tors deliii gi marelui vizir: Din spatele lor
au venit domnii Trii RomAnegti gi Moldo*ei, tmpreun cu
demnitArii suitei principelui. Impreun (lu steagurtle-lor
au trecut prin-saiste de trompete. Apoi, rtrivit cu ce-
remonialul greces0 (Rum tOreni), a sosit cu garda sa gi
principele Iihail Ap467 -tn sunetul trimbitelor. trompe-
telor.gi In zgomotul asurzitor al tobelor. Din spatele
acestora au venit ceaUgii divanului, eau.gbaga, aga de
silihtari, gi tn nr.mm rl-r! tot venia principele tnsugi.
P-incipele a descAlecat de pe cal tn faIa intrarii tn'
uort. Apoi, pAgind din faIa eelor pomeniIi puIin mai tna,
inte, a salutat pe uei din dreapta gi din stinga gi dupl
aueea tmpreund 6u un numr de oameni apropiatl intrat
tnAuntru printrun Ort (Uu trei Goloane. rinbipele7 s-a
agezat pe un suaun situat la marginea sofalei. Dragomanul
divanului 4AlexaTldru Mavrouorda;,), rAmintnd pe ltngA prin-
uipe, a vorbit uu aosta spre aT1 InvAta despre regulele
c'eremonialului 4otomai. In aest timp au aprut dindun-
tru reisul efendi gI ceaugbaga ImbrauaIl tn bonete mari
gi tn blAnuri. Din spatele lor a intrat Induntru mAria
sa marele serdar 1,/larele vizir> ImbrAat tntr-un uaftan
(p.94), uAptugit uu blanA de uauom, gi uu o bonet mArea-
IA. In dreapt tl avea pe kethgda bey gi tn sttnga ps Ye-
ren bey, Inainttnd tntr-un vauarm (vakar) fArA sftrgit,
a salutat gi !3.poi:, a gezut pe mauaTI7.Aga'ua pentru sa-
lut i-a rAspuns salutului su, iar ueaugii, Iiptnd, 1-^.0
14. Mare dragoman al PorIii otomane: 1673-1709
Nestor Liamariano, Alexandre Mavrok,ordato...,IA70.
15. In arabA "sofa", transmis i In tur%.,A.

www.dacoromanica.ro
 877
aplaudat..Dupd aueasta, s-a fAcut onoare prinuipelui 4.41
sd sdrute poala <hainel; marelui vizir, stdptnul genero-
zitdIii, gi s4 .qadd tn faIa sa. Numai printApele n-a
gezut imediat, iardgi, s-a apropiat de marele vizir,apd-
stndu-gi fata pe poala uaftanului. Indatd Qe marr,10
vizir 1-a invitat tnudodatd ea sA gadd p1e4tndu-i ca-
pul. a gezut tn 1ouu1 su. Dupli diverse IntrebAri gi
discutii, prinipele mergtnd iargi tn partea marelui
vizir, stdptnul generozitdIii, gi-a'sdrutat poala <
tanului su> . Spre a-gi ardta atagamentul sdu, gi-a tn-
deplinit toate regulele gi k;erinIele rtnduilei ueremo-
nialului. Dupd.ue au but uafea, gerbet gi <au fumat
din pipe (Qubuk), prinuipe1e a fost udftnit en un hi-
l'at strAluvitor, 1uurat in fir pe diba16 gi udptugit
pe jumAtate uu bland de samur. Au mai font caftdniIi
dragomanul divanului, omaneni din suits prircipelui gi
comandanIii ogtirii, eu 18 hil'ate mij1oii a valoare
gi 25 de halate inferioare. Pentru toate aGestea, prin-
cipele sdruttnd, isrgi, poalm marelui vizir a Oerut
Tnvoire Ga s pleZ)e. cPauii Gu geaugbaga au rtnduit
uaii in faIa sa, 1-au suos dintabAr gi 1-au due tn
uortul stiu special agezat tn afard.
Spre uhindie (ikindi), 1-au vizitat pe marele vi-
zir beii rnaghiari numii Draskovig, Nddasdy gi Ester-
hazy MihAly (p 95)
Prinuipele Transilvaniei i-a trimis marelui vizir,
drept dar,.o trsurd uu gase atelaje, un numr de gase
harabale &ablate (kupa) de argintcdptugite eu aurtun
ual ingeuat pentru atelaj gi un numr de patru trAsuri
pentru uai. Oamenilor Gare le-au adus, pe ltngd caftane
potrivite, le-au dat gi bahgig
august4 luni. - In zori de zi, prinuipele Tran-
silvaniellfMnd s kAnte trompetele,s-a pus In marc;
16. Diba - Stofd orientald broeatd In mdtand,uu aur
sau argint; brouart.
www.dacoromanica.ro
 878

spre a pazi podurile de ltnga. Raab (Yanik) *(p.96).

Lui Ibrahim paga17 i s-a trimis porun4a prin Cele-
bi. ola.Oarul (Ulak se1ebi)18Itn sensul OA BA se pr4zin-
te Indata la ordia imparateasoa.
Marele vizir a pleQat la metereze gi dupA un ras-
timp s-a tutors la tabia ea. In locul alaybeiului de
Ttrhala, uazut (-41 erou martir (gehit), a tost kAltanit
unul dintre timario3l.. Dup aceasta, marele vizir :

a vizitat tabia lui Kul-Kethadasi20. Putin mai tnainte

venisera aii aga de ienioeri, beilerbeiul de Rumelia
gi Kul-Trethadasi. Discuttndu-se despre 13regatirea, lup-
,

tel. . . marele vizir n-a gasit nici un ousur din

,

.:vele e ordonase mai PUS numitilor. Apoi, s-a tutors tn

tabia sa gi a rallies Wc-jolo un timp. <legind)'prin spatele
lei, a ple;at la tabia sa din afara liniilar de bataie.
In avest rastimp s-a prabugit un (Janal supteran
(laIlal dinspre. aripa lui Zaargi-baga, oars, dartmtnd
staulul de povi:i al ghiaurilor, i-a aooperit pe bles-
ma-0.. Tali, tnfundIndu-se tn pamtnt, au fost trimi.i tn
fooll vegnit; al iadului. (p.97).
015.Qarii hanului.tatareso. au adus doi prinsi,fiind
ingfoati tn tabara ghiaurilor. <AGegtia au fasi pre-
dati lui Sergegme (ser-kerde), Apoi, a mai adus Inoa un
alt prins din ordia ghiaurd, Acest ghiaur, fiind luat la
tntrebri, a rAspuns oA toti ghiaurii au PAzut tn panl.
Wai gi parasindu-si tabara lor, au pleuat. .

Hanul tatarescy Indata ce a vAzut CA partea .0ea1a1-

a a rtului a fost...guraIitA de dugmani, s-a aruneat &Co-
lo qu mare zel. Incendiind gi ruintnd toate partils le-
a transformat Intr-un ustiu (p. 98).
17, Arns$ut Uzun Ibrahi paga,ser'asker din 1682.
18. PorecIA-Pentru ahmed aga,apare tn alt wte.
19. Spatiu alb, n este indiwat numele respekAiv.
20. Numit gi Kethudabey urma tn grad ienik;ersd4
imediat dupa aga de ienigeri (Vezi mai amnunIit
apud Midhat Sertoglu,Resimli Osmanli Tarihi Ansik-
lopedisi,Istanbul - 1.9387157173:-
www.dacoromanica.ro
 879

24 august marti. - Din k;auza mortii naturale a

alaybeiulei de Trapezunt, in looul sdu a fost numit
unul dintre sipahi, Kir Ali. El a fost Gftdnit Ga alay-
bey in fata marelui vizir.
Ieri au fost pringi patru ingi de-ai ghiaurilor
pe suind beau In fund la palisade. AstAzi, au fost uiomd-
giti, in Data tuturor, Gu cite cloud sute de uiomege.
Inainte de amiazd, Dragkovig gi Gel doi Netdasdy,
srutind mina marelui vizir, au uerut invoire pentru,
tntoaruere. Au fost.uditanili cu trei hil'ate potrivite.
Venind un olAcar din partea fiulut hanului tt-
rest, a ingtilntatOespre, treuerea apei Morava a ordi-
ei.tAtAregti Gu Haseyin paga, gsirea in partea dinfa-
t a veohei tabere a ghiaurilor gi agezarea lor intr-o
insul prin intinderea c;orturilor. L;ei uare au pleuat
spre auea parte tu vAzut ou proprii-, lor oehi indr-ade-
vAr intinderea Qorturilor din parte& celor de mai sus.
Multi dintre seimsniigi voluntartl(anallii) unitatilor,
din partea de dinCoace, treuind apa au uerGetat locul
parsit de ghiauri gi gi-au adus merinde gi alte przi.
Intre timp, au fest ingfcati opt sau nou narutagi (ara-
bac].) din Izmir care aduceau pe asYuns vin ghiaurilor
din cetate. Fie.tare a fost CiomAgit, in fata tuturor,
cu doud pind la trei sute e Ciomegi ( qq)
Fiul hanului tatdres gi Oujiiiseyin paga au ajuns
4
cu ogtile lor pind la locul indicat.mai sus; dupd ce
gi-au intins tabra, au tre6ut la iureg..(y6rilg). Au
tnaintat o Gale de un ceas sau doug. Aiti unitIile lor
filnd adun&te gi intilnindu-se Cu ghiaurii, au avut o
micd lupta cu ei. Porunia lui Allah a fost aceea ca
beilerbeiul de Agria (Egri),Kiir Haseyin paga edzind in
riu, a murit. Astfel, gi Mehmed paga, beilerbei de Ora-
dea, cAzuse in apd, dar inotind a ajuns la c-elalt mal.
Nu s-a gtiut ce s-a inttmplat ca ogtile ramase pe ce1A-

www.dacoromanica.ro
 88o

lat mal.
27 august "vineri - Vitejii din aripa Rumeliei
eare sfidau moartea, fAgind divers *iota viteje'gti in
1

faa trupelor de serden-ghecidii..., fiind infaligati

marelut vizir au primit daruri.
Scriindu-se porunci posesorilor de timare din Agria
21
gi Oradea (Varat) au fost insArginati impreund cu in.
tendentul (kethilda)aghiotantului viziraaethada Ahmed
paga s meargd impreund la graiul maghiar ZImre ThOkeliZ
In numita porungA vizirald se gerea adunarea tuturorai
plegarea la drum impreuna gu numitul rege gi, dupA
nirea gU beilerbeiul de Agria, Ahmed paga, gi bailer .
beiul de Oradea, Mehmed paga, inaintarea mai sus de rtu
gi agezarea taberei pe Iarmul gelalalt.
In timpul nopW, a fost desgoperit un canal supte.
ran al ghiaurilor. Ghiaurii, inainte de amiaza, au dat
un atag asupra flangului lui Zagargi-baga. Dupd o lupt
grealgare a durxt o jumatate de orA, ghiauriiau fest
respingi gi alungaIi. Apoi, a fost adus un numAr de ga-
22
se tigve. .
Beilerbeiul de Uyvar, Hogeazade Hasan paga, a venit
in tabra gilpentru c5.1 s-a acordat noul rang de bailer-
bei al Rumeliei, a fost caftnit, gu pompA gi ceremonial,
In fata marelui vizir, in timp get lui Seyhoglu Ali pa-
a, beilerbei de Rumelia, i s-a dat vilaietul Uyvar qi
a fost gftAnit cu cel mai stralugitor hil'at. Hasan
paga a primit yorunca sa place in metereze.
Spre searA, s-a prdbugit un canal supteran in flan-
9u1 Rumeliei, pe locul unde se gaseau serden-ghegidii,
Un mare numr de ghiauri au fost aruncai in aer gi ma.
1i dintre ei au fost omoriIi. Pin aeum nu s-a prabugit
21. TimarioIii din ple doua vilaiete au fost moll-
lizaIi sub comanda lui Kor HUseyin paga.DupA infringera
lor la Bisamberg, restul s-a retras la Pressburg.
22. S-a insernt o gtire despre palatul imperial
din Belf!rad care n-are legatura gu expeditJa gi
asedierr,a Vienei de Kara Mustafa paga.
www.dacoromanica.ro
 881

nici un canal supteran gu atitea.rezultate. Din urma set,

serden-ghecidii au pAgit indatt la atac., Timp de o juma-
tate de o ort s-au ingtierat gu ghiaruii. A ingaput in
,mina /turgilor/ numeroase tigve gi pringi. Astaii care
pregatiserA acest larim au primit daruri gi rtsplatt
.

de la marele vizir... (p.. 103).

_.3 septeibrie4 vienriA - Patru compAnii de gebegii
gi ostagi din vilaietul Sivas, Timigoara gi Karamanldin+
23
spre flancul lui Samsuncubagl , s-au strtduit cu des-
ghiderea unei mine, aflatt sub zidul din fata lor.IrIain-
te de amiazt inaintart in zid aproape trei-patru ar-
,_424
g.L.LL... ...
_Lseptembriet stmbtt, -
Dis-de-dimineaV1 a fost
adus un prins. In timpul interogArii a spus multe lu I-
ruri importante.
Inainte de amiazt,defterdarului cirkegli celep
Hasan efendi i-a fost agordat vilaietul Timigoara gi
rangul de paga25. (p. 110). Numai cEt agesta a refuzat
o sargin in fata marelui vizir. Din ageastt prigint
marele vizir tare s-a suparat, apuctndu-1 de barbt pe
agesta, 1-a ptlmuit... Apoi, marele v zir, jarti, 1-a
sghemat pe Hasan efendi de Timigaoara gi ctftnindu-1
1-a flout beylerbey de fneu (Yanova). L-a numit serdar
in flaricul rtposatului Ahmed paga... (p.111).
.
1D1 septembriel vienriA - Norocosul mare vizir a
iegit la plimbare ctlare, cu suita sal gi dupt ge a vt.-
2ut imprejurimlle ordiei, s-a intors iartgi in gortul
sAu. (p. 116) ...
Beilerbeiul de Bosnia, Hizir pawl, s-a retras gu
toate ogtile vilaietului stu din locurile lor de pe in-
sult. In logul stu s-au agezat domnii (bey) Ttrii Ro-
,
23. Numit gi Seksongu-bagiggapetenia regimenttlui
71 de ieniceri (apud M. Sertor1u,op.c1t.,p.290).
24. Ar-in - unitate de mAsurt, avind 0,68 m.; got.
25. VilTetui de Timigoara fuses girat de Ahmed ----
gattn jurnal este arttat numai ga beilerbei ci ineu.
ao. CdC.8/177
www.dacoromanica.ro
fase. 41,
 882

mftnegti gi Moldovei, sangiacbeiul de Saruhan, Seyflonu

Ahmed paga, tmireunO cu agalele marelui vizir, Mahmud
aga gi Regeb agaouluat 20 de prizonieri germani(alman).
DupA ce a degapitat 19 dintre ei, pe unul 1-a tri-
mis marelui vizir. Agest prinsp.in timpul interogArii,
a spus agestea: "Ghiaurii vin pe doug drumuri. In urma
lor se gOsegte tnsugi regele Poloniei26 cu 0 ordiade
40 000 de ostagl . Pe lingA agesta, este gi tmpOratul
27
Germaniei weare are o armatA de 70 000 de oameni, din
care 40 000 de cAlAreti i 30 000 pedegtori. Mai aduc pe
ling& ei gi un numAr de douA sute tunari grele gi ugoara
Mtine, dimineAtg, ei au de gtnd s atage oastea musul-
man" (p.117).
12 septembriej duminigO. - In zor de zi a venit
gtirea gA o ordie de 200 000 9de-a ghiaurilor b1estema-
ti 7 a venit dinspre muntele de pe IATmul DunArii gi a-au
apugat de luptA gu ogtile turcegtil' din partea lui Kara
Mehmed paga. IndatA ge s-a aflat aceasta, mar vizir,
Kethilda bey;cu toatA suita <'viziralA> , Seyh Vani Mehmed
efendi, sipahiii gi silahtarii rAmagi tn urmA, au sdrit
9u totii pe gal. Indat a fast ecOs gi desfgurat ilus-
trul steag 4 al profetului. Ogtenii din toate unitd-W.
le s-au repezit la locarile lor. La o bAtaie de tun de,-
a ghiaurilor, s-a agezat un cort pentru umbrirea mare-
lui vizir, gare a trecut sub aceasta.
vederea luptei au luat loc astfel: pe aripa
dreaptA, Vizirul Kara Mehmed paga, Deli Bekir paga,ser-
taskerul Kogia Arnavut Ibrahim paga, Binamaz Halil paga
gi beilerbeiii impreunA ou sangiacibeii; iar dingolo de
DunAre, tn partea insulei, erau agezaIi domnit TArii Ro-
manegti gi Moldovei. In timp ce pe aripa stingA se aflau
26. Jan Sobieski, salvatorul Vienei.
27 : Leopold 19 1655 - 1705.

www.dacoromanica.ro
 883

beilerbeiul de Damasc (Sam), vizirul Abaza Sari Haseyin

paga, hanul ttAresc gi multi beilerbei gu sangiagibei.
Marele vizir states in mijlog, u silahtarii de areapta
gi de stinga gi spahiii. In timp ge in fata marelui vi-
zir se agezase agalua de ieni0eri gu ajutorul stilt numit
"Kul-Kethiidasi", cu un numAr mare de ieniceri. In dife-
rite locuri au fost aduse gi instalati tunuri. impArAteg-
ti "gaht".
Ghiaurii odatO ajungi pe lingA palanga de pe munte,
au umplut dealurile albastre ca cerul, inghise ga norii
unei furtuni. Ei -eau intins, pe de o parte, pinA la
ogtile Trii Romftnegti gi Moldovei, de pe malul DunArii,
gi pe de alta, pin& la aripa'indepArtatA a fortelor tA-
tAregti. Dup ce au umplut muntele gi gesul <Vieneit
s-au agezat pentru bAtaie in forma de semi-lunA. Apoi,
ea un torent de smoalA gi.catran s-au scurs ca
nigte valuri dinspre munte in vale. Tot ce era in fata
agestui torent era cOlcat, strivit gi incendiat. i aga
a atagat oastea musulman din doll& pari <infringerea
oastei otomane,... (p.121).
14 septembriej_marti._- Stationarea in fata <for-
tAretii, Raab (Yaniki.
In dimineata urmtoare, marele vizir s-a pus la
drum gi tnainte de amiazA a trecut podurile de pe apele
Raab gi Rabnita. Spre amiazA, ajungind In esul Raab a
descins de pe calul sAu in fata cortului beilerbeiului
de Silistra, Mustafa paga din Mitelene. Mustafa paga
gi pringipele Transilvaniei 1-au intimpinat pe marele
vizir 18 capAtul podului.

www.dacoromanica.ro
 884

Facs.XIX,2 - Insemnare de ze Caserta crouicii

lui Findikliii Silahtar Mehmed atestind ca este
vorha de un ms. autoEraf-ori,...inal Tn acris salUe.
Silahtar Findiklill Mehmed, SilAhtar tarihi
sau neyil-i Fe'aeke",ms.orig.Bibl.P,SyatAcc Is
tan1)111, fd. Veliyuddin efendi,nr. 2369, 326 fol.
(Arh.st.Buc.,Lf.Turciit,rola 23, c. 1), cf. i
Mihail Gubolu, Cronici tu,ce3ti...11,p.287-559.

www.dacoromanica.ro
 885

XX
DEFTERDAR SARI MEHMED.PASA
Bakkalzdde Mehmed efendi, nAscut pe la mijlocul se-
colului al XVII-lea, la Istanbul, ca fiul unui bAcan,du-
pa terminarea studiilor, gi-a.inceput cariera ca scrib
In biroul (kalem) ruznamece, pe lingA Kilig Ali efendi.
Fiind un bun socotitor, a fost numit in calemul ministe-
rului de finante "Defterdariat", unde s-a specializat In
problemele economice ale Imperiului otoman. In 1703,odatA
cu viziratul lui Rami Mehmed paga, a fost avansat la ran-
eul de mare defterdar, adied "ministru de finante". Mare-
le vizir Corlu Ali paga, spre a-1 indepArta de Istanbul,
1-a numitItn 1709, mutasarrif de Salonic (SelAnik) gi l-
a trimis la paza cetAtii Tighina (teaender). Aici, 1-a
primit pe Carol al XII-lea in Imperiul otoman gi a deve-
nit pagA cu douA tuiuri. Abia, dupA Incheierea pAeii la
"Hugi-Ghecidi" de pe Prut (iu1.1711), a fost rechemat gi.
numit In postul de mare defterdar (iu1.1712); In vara
.anului 1713 a fAcut parte dintr-o comisie pentru fixarea
granitei intre Imperiul otoman gi Rusia lui Petru I. La
Intoarcere din aceastA misiune, a fest numit pentru a 7-
a oarA mare defterdar, devenind gi omul de Incredere al
marelui vizir Damad Ali page.. Pe timpul expeditiel In
,

Moreea (1715), Pentru aprovizionarea armatei otomane eu

zaherea, a fost cAftAnit de sultan. Cu ocazia rAzboiului
turco-austriac (1716),in Banat, dupA moartea marelui.vi-
zir Damad Ali paga, a fast numit serdar al oastei Infrin-
te care s-a retras la Belgrad. Intre timp, austriecii sUb
comanda lui Eugeniu de Savoia, au ocupat gi Timigoaraqi
In aceastA perioadA de mare crizA, Damad Mehmed paga a
jucat rol mare ca defterdar. La intoarcere din expeditie
(febr.1717), deveni ginere de sultan (damad paga),luind
de sotie pe Fatma, vAduva lui Ali paga,cAzut in lupta.Cu
toate acestea, fiind invinuit de pierderea Timigoarei, a

www.dacoromanica.ro
 886

fost mazilit gi tnchi in cetatea Kavala. In soutt timp

(martie 1717/1129 H.), a lost decapitat, fiind victima
intrigilor de la palat.
Sari Mehmed paga a rAmas cunoscut in istoriografia
otomanA prin douA lucrari istorice. Prima, intitulat:-
Nesayiha'l-Viazera ("gfaturi pentru viziri gi
emiri"), un veritabil tratat politic, In care autorul gi-
a valorificat experienta de oca 50 de ani In slujba im-
periului otoman.
A doua lucrare, intitulatA: - Zabde-i Vektlyiattadi-
od "Esenta evenimentelor", este o oronicA importantA, in
care sint descrise evenimentele impArAtiei turcegti, in-
cepind din 1656; data cu viziratul lui KOpriila Mehmed
paga ping la 1704. Cronica are dou pArti distinote,pri-
ma intre 1656-1671 .-1 a doua dintre 1671-1704. A. doua
parte este mai important, deoarece autorul este martor
ocular la multe evenimente istorice. "Esenta evenimente-
lor" a fost izvorul de bazA,a1 lui Mehmed Ragid (m.1735)
pinA la rscoala din 1703,.care a dus la detronarea sul-
tanului Mustafa II gi Intronarea lui Ahmed al Ill-lea.
In bibliotecile stambulene s-au pAstrat 12 manuecri-
se turcegti de pe aceast cronicA, altul in Biblioteca
National din Viena(nr.1079/276) gi Inca unul in. Bibl.
or. Cairo. In 1966, fiind delegat al Arhivelor statului
din Bucuregti, am microfilmat unul din manuscrisele mai
importante (Cf. Arh.st.Buo.,Mf. Turcia, rola 51,c.1-530).
Acest manuscris se pAstreazd In Bibl. SUleymaniye, fond
Hammidiyye nr.949, 524 + 4 fol. (Mikrofilm Argivi no.19S)
din care alAturdm gi un facsimil frumoe (peg. 1-a),
In lipsa unei editii orifice, mai bune, folosim recen-
taeditie a lui Abdalkadir bzcan, din care dAm, in conti-
nuare, citeva fragmente, in transcrierea turcA modernA,
privind istoria Europei orientale.

www.dacoromanica.ro
 887

4 t
Asf.
'
.!. :

A't AT
. P. -:- NI:
.4,
If ,
, r
\
;

140
J..04.1.1.3 j .0,A\ .j\.(3knA.. r

ts.4'

944:he "1 1: i"c0-4 fr2.5 s.)

4.1:)\ ,t)4 ak
'L'''?..A;I:L;411-i;s:Z4C1+4 3`34 ii-\k:`
c1 is'. 4",2)\sAli.4 tk,Oi ,f 11.>

461 ,;4 tt-'74,f:0,4\

of
tA
\4;
oul;) 4r.'4-Fv tfr\.'-:::t\-,tA
4.1 ZA,Z.4.9. '641V 41.
-14+-9

01.)th.s."'"L;66"..r..4-
4,5 447z,
k!..5

. . .

Face. XX,1 - Prima pag., cu miniaturi In cu-

lori, text ornat i nramat din cronica lui
Defterdar Sari Mehmed paa, Zabde-i Vekiyat -
"EsenIa evenimentelor", me. Dibl. Suleymanlye,
Istanbul, fd. Hamidiyye nr. 949,fol. 1 V. (Arh.
st. Buc., Mf. Turcia, rola 51, c. 5-I).

www.dacoromanica.ro
 888

Defterdar Sari Mehmed paga, ZUbde-i Vekayiat (Clay-

larin Oza) I 1656-1684, Sadelegtiren: Abdakadir erz-
can, Istanbul 1977, 261 (-262) pag.

Din evenimentele anului 1083 H. (1672-1673) .*.

BoIdan'in muhafazas1 1cm asker tayiniv "Numirea
de ogti pentru paza Moldovei".
Bogdan voyvodasi Duka voyvoda zikredilen gande,din
dagmani tarafindan Bogdan vilgyetini bazi yagmael melt-
unlarin istild edecegi vehminin Bordan hallcint (p.47)
telftga dagardagana PadigAhta arsetmigti..Bu yazden Boa-
na muhafizi vezir Ibrahim paga, AnadOlu beylerbeyi Ali
paga ve Kang1r1 sancagibeyi Murat paa, inaallah ordu
o taraflara varincaya kadar, Bogdan havalisini damen
saldirisindan muhdfaza etmek azere tayin edilmigtir ve
hemen o gun Tuna nehrinin kargi tarafinagegip, ileri
hareket etmigler ve adi gegen yerde ag gun kallnmak age-
re gadirlar kurulmugtur. Du sirade GEMS san'atImin era-
lani Halep muhafizi Kaplan Mustafa gaga., Hamid sancagi
beylerbeyi Kagak Mehmed paga, Karaman beylerbeyi Ali pa-
ga, Kayseri sancagi ;Autasarrifi, Ali paga ve Kirehir
beyi bilcamle sancaklari askerleriyle Padigdhtin otagi
Onanden tertipli bir gekilde alay saflariyle gegmigler
ve huzur-1 Oehriydride Kaplan Paga eamur kiirk giydirile-
rek agirlanmigt digerleri de rabelerine g;re degerli
kaftanlarla sevindirilmiglerdir. (p.48).
Kirim Hanindan sevindirici haberifelmesi "aosirea
unei vegti tmbucurAtoare dfx la hanul Crimeei".
Adi gegen Doragenko'y4koruyanlar, daha arme ordu,
ya ddhil olmuglar, ancak Avlonya sancagi mutasarrifl
Yusuf paga ile Nureddin sultan, onbin kadar Tatar askeri
ile geri kalmiglardi. Kirim Haninin , kendi askeriyle
adi gegen yere sekiz saat mesafe yaklagtigi haberi,ken-
1. Petre Dorogenko,hatmanul cazacilor din Ukraina(n.n.)
www.dacoromanica.ro
 889

dilerine kuvvet kaynagi olmugtur.Fakat Leh Kralina tabi

ve 0 havaliye yakin Ladjin kalesi kumandani, Hanenko2ta-
refine gitmigler, yolda adi gegen kaleye yakin bir kale-
de bulunan ve Hanenko'ya yard= igin giden bin kadar kO-
ti ahldkli Kazak askerine tesadaf ettig1er ve dar bir ye
de sikigtiklarindan , aciz ve izdiraplarini Hanenko'ya
bildirmiglerdir. 0 da onbin kadar kdfir askerIeriyle kur-
tarmak niyetile gelmig, bOy1ece aralarinda garpigma ol-
mugtur. Fakat Allah'a oki i. diren direnmeleri gOzamag
ve cemiyetleri dagiltmigtir. Savag alaninda UgbInden faz-
lasi cehennem gukUruna yuvarlanmig, agbinden fazlasi esir
dUgmag ve Hanenko (p.50) mel'un da kilig artigi olan mag-
lap kftfirler ile gag beld kagarak, sapiklik diyarina ca-
inni zor atmigt1r. Iki seat sonra ni iice Han, savag
alanina gitmig, durumu Ogrenince, vaziyeti bildirmek ig-
in ag esiri kagak hazinedari ile Padigfthta gOndermigtir.
Daha sonra adi gegen yere varmiglar ve bu bayUk azavalfe-
tih ve zaferlerin mukaddemesi olup, neticesinde Oyak fa-
tilatlara mazhar olunacagi geklinde hayra yorulmug ve
tekrar tekrar Allah'a hamdedilmigtir. (p.51).
Kamanige kalesinin muhasarasinin durmu - "SituaIia
asedierii cetii CameniIa".
ayinin yirmiiigiinca (18 Agustoe)3 gini
ti.Lemin siginagi ve dagmanin mahvedicisi plan Padigth hazy-

retleri Islam aekerleriyle Kamanige kalesini muhdaara et-

mek niyetyle hareket etmiglerdir. Adi gegen kale altina
varmiglar, sipere girilecek yerleri ve muhdeara olunacak
mevzileri kahir pergeli igine alip, gOrmaglerdir ki; bu
kale dagman alkeleri ddhilinde bulunan kalelerin hepsin-
. den daha saglam ve meghurdur. EtrAfi.sepegevre kudretin
baltasiyle yontulmug genig ve derin hendek olup, kuzey
tarafindan bUyak bir nehir akmakta-ve bu hendegin igine
3. Alt hatman ctizAcesc din'Ukraina (n. n.).
4. 1672.

www.dacoromanica.ro
 890

daalerek etrAflna dolanip ganeye doru cereyAn etmekte-

dir. Bati tarafinda, nehrin arkasinda kule ve burglarla
sftglam bir hisar olup, biyiik bir kOpra ile asil hisftra
baglanmigtir. Nice top, savag Aleti ve gercgleriyle her
taraftan.kugatmiglar, butun kuzey sinirlarinin san.am
bir seddi ve Rue, Moskof ve Leh memleketlerinin kilidi
olup, bu kalenin banisinden bagka o vakte kadar yabanci-
lardan asla kimsenin eli yetigmemig iken, Allah'in yar-
d= ve Padigfth'in ururuyla o egsiz kalenin alinmasina
cihAngirdne niyet dizginleri gevrilmig olvpgana gecesi,
durup dinlenmeden kahraman Islftm a,lkerleri ac tarafindan
(p.53) metrise girmiglerdir. Ertesi ganan gecesi her kol-
dan kale dOviicti ve gk giritu1 toplarla, haven humbara-
lan yerli yerinde hazirlanmig, kahrolmug dagmanin binft
ve meskenlerini yildirim eiraltasiana adiran top ve humba-
ra taneleriyle harap ve yerle bir etmigler ve kAfirlerin
pis ruhlarini cehennem ategine atmiglardir. BOylece gan-
den giine siperleri ileri gOtaramfigtiir.
Sepik din dagmanlari da ethilAne gayretlerini elden
birakmamig, kalelerinin saglamligina gavenerek Islam
askerleri azerine top, tiifek ve humbara ile ateg etmede
asla kusur etmemiglerdir. Allah'in,yardimi ile mul-Asara-
nmn be-inci gini tabya hendei bagmna varilmig ve iki gan-
de tabya duvarm ele gegirilerek hemen aqilmaya baglanmlg-
tir. Kugatmanmn sekizinci gecesi, icindeki cehennemlik
mel'unlar tabyadan geri gekilip, arkadaki hisAra sigmn-
miglard1r. Islam kahramanlarm da o gun zaptedip, ileri
siperlenmigler, hisAr duvarmna el atip, o sanam kalenin
asil duvarina bitigik kule arasmnda gOranen bir tabyass,
lagim ile yerle bir edilerek asil duvara varilmigttr.Bir-
-
keg yerden lftgimlar kazildlnnm goren Oalmiet guruhu da-
ha fazla kargi koymaya takatleri kalmad]Imndan 'ertesi
-
gunu seher vakti Allah'in yardimmnln donuru yerden,fetih
ve zaferin cihAni aydinlatan gune.i parlamtgtmr.KAfirler

www.dacoromanica.ro
 891

slarUsa.aman istemigler, padigahligin gerektirdigi insani-

yet ve cOmertlikten dolayito maglup z;intrenin cehennemlik
canlarina dokunultamig, ellerine amanname verilerek,kale-
yi teslim etmek azere kafirlerin gogu orta hisarda top-
lanmiglardir. Henaz ehl-i imari kaleye gogu orta hisarda
toplanmiglardir. Hentiz ehl-i iman kaleye girmeden evvel,
bir bir kulede bulunan siyah baruta Allah'in kahir ate-
ginden isabet etmekle bin kadar kigi bu lagim misali ati-
lan taglar altinda kalmig ve cehennem ateginin lokmasi
olmugtur (p. 54).
Bu felaketlerden sonra 4 cemaziyelevvel 1083 ( 28
Agustos 1672) gint galip askerler igeri girmig ve Allah'a
hamd olsun ayni gala bayUk kale Islamin nurlyle nurlanmig,
bUtan top ve cephanesiyle bagtanbaga fetih ve zapt kill-
di Padigah hazretlerinintasarrufuna gegmigtir. Ertesi
gana kale generali, elinde kalenin anahtarlyle sadr'aza-
min huzuruna gelmig ve kendisine kaftan giydirilmigtir.
Daha sonra zarara ugramig kafirlerin top, humbara darbe-
.si ve tafek tanesi ile cehennem gukuruna diigmag olanlar-
indan bagka kilig artigiolarak kalan kahrolmug dagman aq-
kerlerinin bayak bir elem`ye hazdn ile istedikleri yere
gekip gitmelerine masaade edilmigtir. ye agirliklarini
nakletmek igin agyaz kadar haraba tayin edilmigtir, iste
4ik1eri yere varincaya kadar yagmaci askerlerden kendil
lerini korumaya HalepValisi Mustfa paga ve Rumeli beyler-
beyi Mehmed paga gOrevlendirilmiglerdir.
Kale kapisinda sipah ve silahdar askerlerinin hepsi
muhtegem bir tertip ile zafer alyinin safini baglamig ve
talihsiz ehl-i da1a1et kaleden giktlktan sonra ayrilip
ategi bagirlarini yakarken, o sayisiz askerlerin ortasin-
dan gegmiglerdir. Ertesi g5na btin vezirler, beylerbeyi-
ler, emirler, yenigeri ()can. zabitleri, alti bOlak ocak-
lan ve zabitleri ve diger devlet adamlari bu blayak zafe-
ri tebrik igin Padigah'in huzuruna girmiglerdir...(P.55)

www.dacoromanica.ro
 892

LISTA DE MATERIALE ILUSTRATIVE

A. Facsimile (abr.Facs.)
Facs.1,1 - Colonizarea Dobrosei cu turci seliuci
(d. 1263/662 H.).
Yazicizade Ali, Tarih-i al-i Sel uk (1424),ms. Bibl.
TKSM.,Istanbul,fd.Revan nr.13 0, o .4b3 (Arh.st.Buc.,
Microfilme (abr.Lf.) Turcia, rola 5, c. 107 I-II.
Facs.I, 2 - Complotul seliucilor sultanului Izzed-
din Keykaus gireprimarea lor de cAtre
imp;Aratul bizantin. ExpediIia lui Berke
han inIzotriya Constantinopolului
Yazicizade, ms. cit.,fol.464 (Arh.st.Buc.,Mf. Turcia,
rola 5, C. 108/I).
Facs.I, 3 - Dcannia sultanului Izzeddin Keykaus din
Crimeea pin in Moldova "Bordan" gi soar-
ta dinastiei selgiuce la Kara-Verria din
Macedonia,in a doua jqmatate a sec.XLIX*
Yazicizade Ali, ms.cit.,p. 465 (Arh.st.Buc.,Lf.Turcia
rola 5, c. 108/II)
Facs.I, 4 - Trecerea lui Izzeddin Keykaus gi a emi-
rului Cioban prin Tara-Romftneascd...
fazicizade Ali, ms.cit.,fd. gevan nr.1312 (Arh.st.Buc.
Mf. Turcia, rola 65, c. 617).
Facs.I, 5 - Relatii turco-se1giucejl_kaullko-ruse
(Sec. XIII-XIV).
Yazicizade Ali, Selgukname, ms. Bibl.Nat. fd.Turcs
ancienne,no.737, Cat.8:71761-Tet,II (1933),P.47-48:Teva-_
rih-i al-i Selquk... (ArhrstrBuc.,111f.Franta,ro1a 177,
c. 130 v.).
Facs.II,1 - Inceputul persrinrilor lui Saru-Sal-
tikh in Anatolia gi Rumelia la Burgean -
Iii - ?. "Tara Dobrogea" ?.
Ebu'l-Hayr Rumi, Saltikhnme, ms. Bibl. TKSM.sIstan-
bul, fd. Hazine nr. 1612, fol. 1 (Arh.st.Buc.,f.Turtia
rola 80, c. 1/II).
Face. 11,2 - Din peregrinrile lui Saru Saltikh
la Kafa (Kefe),in Crimeeat gi relatiile sale cu eroul

www.dacoromanica.ro
 893

ttar Kara-Davud.
Saltikhndme, ms. cit., (Arh.stauc.r Mf.Turcia, rola
80,-67-7777
Facs.II,3 - Prezenta lui Saru-Saltikh la Kefe, in
Rumelia gi agezarea sa in schitul sdu din Dobrogea(Dob-
ruca'da), lingd Dunre (Tuna):
Saltikhndme,ms.cit. (Arh.st.Buc.,Mf.Turciaprola 80,
c. 100/I.).
'Facs.II,4 - Din relaIiile lui Saltikh i Izzeddin
Kaykaus cu steptnitorul TArli Romlnepti, cu Bizantul gi
Iranul, prezenta lor la Kefe (sf.sec.XIII-in.sec.XIV).
Saltikhnftme, ms.cit. (Arh.stauc.,Mf. Turcia,rola 80,
c. 100/II.).
Facs.II,5 - Frezenta lui Saru Saltikh la Baba/da7c,/ gi
rela iile sale cu Moldova gi Tara Romdneascd (Bordan -
Liaak)
Sa1tikhnme,.ms.cit.,(Arh.st.Buc.,Mf.Turciaprola 80,
c. 111/II).
Facs.II,6 - Din relaIiile lui Saru Saltikh cu Moldo-
va "Bogdan", Serbia "Sirf" gi cu Bizantul (sec.XIII-XIV).
Saltikhnftme, ms.cit., (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia,rola 80,
c. 72-57177---
Facs.II,7 - Saltikh la Constantinopol, staionarea
sa la Eski-Baba,lingd Adrianopol, gi sosirea la schitul
su (Zavi e din Dobro:ea Dobri e ilinde .
S me, ms. ci Ar .s .Buc., W . urcia,rola SO).
Facs.III,1 - Despre expeditia sultanului Eurad II,
la 1444, rolul lui "Yanku Juban" (loan de Hunedoara).
Ed.Halil Inalcik, Fatih devri azerine tetkikler ve
vesikalar, Istanbul, 1954, p. 187.
Facs.IV,1 - Trecerea turcilor "Osmaniti" in Europa
gi ocuparea cetAtii bizantine"Cimhini"(Tzympe) de Saley-
man paga, fiul lui Orhan (cca 1350).
Agikpagazade, Tevdrih-i al-i Osman, ms.Bibl.TKSM.,Is-
tanbul, fd. Emdnet Hazine nr.1433 (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia,
rola 27, C. 49/I.).
Facs.V,1 - Expeditia lui Umur bey de Aydin la guri-
le Dundrii gi drimarea cetAtii Chilia, lupta cu romftnii
(1338-1340).- Dasturname-i Envert,ed.MUkrimin Hali1,1928,
p.44.
www.dacoromanica.ro
 894

Facs. VI,1 - Asedierea cetdtii Scodra (Iskenderky-

ye) de cdtre Mehmed II "Cuceritorul" (1477).
Kivamt, Fetihname-i sultan Mehmed, ms.Bibl.Berlin no.
1975 gi ed. Franz Babinger, Istanbul,1955a.255.
Facs.VII,1 - Descrierea Bosniei gi cucerirea et de
cAtre vizirul Mahmud a a 1464-146
ursun ey, lari -1 su -le ...,ms.Bibl.TKSM.,Ietan-
bul, fd. Revan nr.1097 (Arh.st.Buc.,Mf.Turcialrola 33,c.
490).
Facs.VII,2 - Asedierea gi cucerirea cetAIii Kara
(Kefe) de vizirul Gheddk Ahmed a a iunie 147
Tursun bey, ms. ci r .s .uc. 1 urc a, rola
33, c. 534/I-II).
Facs.VIII,1 - ExpediIia lui Baiazid I "Fulgerul"
tn ara RomaneascA i lu ta cu Mircea Birce ...
rug in i evaria-i a i sman ms. ambridje),
ed. F.Babinger, Hanovra, 1925/1926, p. 97.
Facs.IX,1 - Prima pacindicU miniaturd gi text din
cronica lui U.chmed Negrt... denpre turci oguzi,selp-iuci
9i otomani.
Ms. Biol. TKSM.,Istanbul, fd. Hazine, nr. 1361 If. 1
(Arh.st.Buc., Mf.Turcia, rola 27, (3. 432/II).
Facs.IX,2 - Istoria 0suldrii Istanbulului dupd cu-
cerirea din 1453 - M.Negrt, ms.gi ed.cit.,p 181
Facs. X,1 - Descrierea marelui cutremur din Istan-
bul_(au,:=12f2-1.1509) sub BNrazid al II-lea.
Luhiedclin al-Cema1t;-7evarih-i al-i Osman, ed.Fr.Gise
Breslau,1922, p. 138.
Facs.XI,1 - Prima pagind cu titlul: Cartea expedi-
diIiei la Mohdcs (1526) gi text.
Kemffrpaga-zade (Ibn Kemal), Fetihname-i sefer-i Moha
ms. Bibl. Sdleymaniye,Istanbul,Td.Esa't efendi,nr.
fol 1 v. (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia,rola 811c. 2/I).
Facs.XI,2 - Expedierea unor oldcari cu firmane la
vv. Tarn Romanegti, domnului Moldovei (Ban)ji hanului
tAtdresc Seadet Giray.
Kemalpaga-zade, ms. cit. (Arh.st.Buc.,Mf.Turcialrola
81, c. 18/I).
Face. XI,3 - Expedierea unor"edrIi de cucerire"
(Fetihname) _tn Moldova Tara-RomaneascA i tn Degt.01,Kip-
cealc du d 11ade a Ca-gcs au , 5
---kem pa ga-z e ms. ci
, . Ar .Ruc.,Mf.Turcia,
rola 81, c. 33/I-II1.
www.dacoromanica.ro
 895

Face. XI,4 - Despre expedierea unor firmane In

Tara-RomaneascA, In Moldova la ChiliaLli_q_qateanAlbA
"Akkerman" de pe malul Dundrii (Tuna).
Kenadlpaga-zade, ms. gi ed.cit.,fol.82 r.-83 v. (Arh.
st.Buc., Microfilme, Turcia, rola 81, c. 82).
Face. XII,1 - Ocuparea hanatului din Kazan de catre
rugi gi numirea lui Devlet Ghiray ca han al Kafei gi Cri-
meei (1551-1552).
Lutfi paga, Tarih, ed. Istanbul, 1923 (1341 H.),p.444
XIII,1 - Pagina de titlu, cu miniaturA in culori
gi text, Inceptnd cu descrierea evenimentelor cu 1563/971
Mustafa Selanik, Tarih, ms.Bibl.TKSM.,Istanbul, fond
Revan nr. 1137, fol.-I-VT (Arh.st.Buc.,Mfaurcia, rola
5, C. 520/I-II).
XIV,1 - Prima colonizare a Dobrogei cu turci sel-
giuci sub conducerea lui Izzeldin Kaykaus ( Gagauz) gi
Saru-Saltuk Baba (dupd 1263/662 H.)
Seyyid Lokman, Ortyimam, ms. Bibl.Nat., Viena. no.
1001, fol. 113 r. (AFIT:TIT:Buc., Mf.Austria, rola 1770.
540).
XIV,2 - Ospitalitatea acordatA sultanului Izzeddin
Kaykaus de Berke han, transferarea turcilor selgiuci dal
Dobro ea cu Saru=Saltuk Baba i domnia numitului sul-
tan din Crimeea tnA In Moldova "Kara-Bo'edan".
Seyyi Lo man, ms.ci fd51.114 r .s uc.,gf. IL,-
.

tria, rola 177, c.543).

Face. XV,1 - Pag. de titlu, cu miniatura In culori,
gi text, incepind descrierea evenimentelor din 1574/98.
Sarih ul-gendrzdde Ahmed, Tarih, Mg77017177gfanbul, U.
Revtn no.1169, fol. 1 v.(Arh.st.Buc., Mf.Turcia,rola 26,
C. 4).
Facs.XV1,2 - Unirea Transilvaniei cu Tara-Romftnea-
scd i Moldova in lupta Impotriva dominaliei otomane41-
atacarea ceta ilor dundrene de cAtre romni(1594-1 9
Sari u dien rz me. c r .8 . uc., urcia,
rol& 26, c. 417-11).
Facs.XV, 3 - Dezastrul campahi6i'lui Sinan paga
in Tara-Romftneascd, nAvala lui Mrhai Viteazul asupra
Tirgovigtei gi Bucuregtilor; asedierea Giur iului...
Sarih ul-MendrzAde, ms.citTTAithciT3t-Trlad-.7711:17117-cia,
rolA. 26, 0. 426 v I).
www.dacoromanica.ro
 896

Facp. XV,4 - Descrierea btliei navale de la

Karaharman (In Debrogea) dintre turei,i cazaci, in
1625 (lop H.).
Sarih til-MenArzade ms.cit. (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia,
rolA 26, c. 615 ).,
Face. XV,5 - Mrturia lui Na'ima efendi ca "'acept,
ducind descrierea evenimentelor pinli in 1065 (nov.1654)
aparl,ine raposatului Sarih al-MenftrzAde Ahmed efendi gi
7
dinsul a fost insrcinat cu descrierea evenimeAtelor in
continuare".
_

Sarih al-Menftr:Lade, ms. TKSM., fd. Revan no.1169,

fol: 673 r. (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia, rola 26, e.1058-
II.).
Facs.XVI,1 -Prima pag. din Cronica lui Neima,
cu miniaturi in culori i text otoman.
Tarih-i Na'ima,ms. Bibl.Nuru'Osmaniyye, Istanbul,
YenT-NYTX-E-67-7710 (Eski K.3160)7 fol. 1 (Arh.st.
Buc., hif.Turcia, rola 58, c. 2 - I).
Facs,XVI,2 - Fragment din cronica lui Na'ima
privind incordarea relaAiilor Transilvaniei cu Poar-
ta, acIiunea capitanului Barkaci din cetatea Orazii.
Tarih-i Na'ima,ms.cit.,(Arh.st.Buc.,Mf.Turcia, rola
58).
Facs.XV1,3 - Descrierea evenimentelor din 1659
(1070 H ) caftanire marelui amiral Ali paa i acor-
darea inutului e net Silistra Dobro ea etc.
ari -1 a ima, ms.c r .s .Buc.,M urciatrola
58)
Facs.XVIII,1 - Prima pag, din "Cartea-calAtorii
lor" de Evliya yelebi, vol. III.
Evliya Celebi Seyahatnftmesi ms. B1b1.TK5M.,Istanbt1c
'fd. Bagdad'nr. 305, fol. 1 V. (Arh.st.Buc.,MfTurcia,
rola 51, c. 177-I.).
Face. XIX, 1 - Prima peg. din Veka'intame -
asedierea Vienei de catre turci (iul.-sept.1683/1094H.)
Kazazada Ahmed.aga, Veka'inftme Viyana muhasarasi'
Ruznamesi, me. Bibl.TKSM.,Istanbul, fd, Haydn nr.1310,
fol. 1 v. (Arh.st.Buc.,Mf.Turcia, rola 51, c. 449-I).
Facs. XIX,2 - Insemnare de_pe coperta cronicii
lui Silahtar Mehmed ca este vorba de un ms. autorgrat.

www.dacoromanica.ro
 897

Sildhdar Findiklill Mehmed, Sildhtar tarihi sau

"Zeyil-i Fezleke", ms.orig. ibl.Beyazid,Istanbul,fd.
Velipaddin Efeni, nr. 2369, 326 fol.. (Arh.st.Buc.,Mf.
Turcia, rola 23, c. 1), cf. gi Cronici turceti... II,
p. 287-539. Findik1111 Mehmed aga Ixa folosit ca izvor
manuscrisul lui Kazazzade Ahmed aEa.
Face. XX,' - Prima pag., cu miniaturi In culgri,
text ornat gi tnramat din cronica lui Deftardar Sari
Mehmed paga, "EsenIa evenimentelor".
Defterdar Sari Mehmed paga, Zabde-i Ve'ciyat, ma.Bibl.
Saleymaniye, Istanbul, fd. Hamidiyye nr.94q, fol. 1 v.
(Arh.stauc., Mf.Turcia, rola 51, c. 5-I).

B. Plange (abr,P1.).
Pl. I .
Miniaturd de pictorul Nakkag OsMan, repre-
oenttnd odihna sultanului Nurad I, sub un platan, dupd
cucerirea cetatilor balcanice Vize, InLegiz, Ceatalbur-
gaz etc. (1370-1372).
Din Hunername, me. orig. Tn culori, Bibl.TKSM.,Iatan-
bul, fd. Hazine nr. 1523, ed. (tn culori) de Sevket Ra-
do gi Nigar Anafarta, Istanbul, 1969, fol. 4 4).89).
"
P1.II - Miniaturd de pictorunan,rerlNaki_t:
zenttnd asasinarea sultanului Murad I de strbul Milop
Cobilici - Obilici In bAtAlia de la Kosova iun61:84)
Din Hunernftme , ms. gi ed. cit., fol. 6.
- Minia,NaMEaOsmantrifd-
Iigtnd tntronarea sultanului Bayazid I "Fularull_laL
batAlia de la Kosova (iu1.1389).
Din anernAme, ms. gi ed.cit., fol. 24.
PI. IV - Miniaturd reprezenttnd asedierea cetij
Nicople de cruciali gi sosirea sultanului Bayazid 141396)
Din Hanername, ms. gi ed. cit., fol. 8.
Pl. V - Miniaturd tnfdligtnd asedierea Constanti-
nopolului de sultanul Mehwed al II-lea (mai 1453/857 H.)
Din ms. Bibl.Nat.,Paris,no.9087 (tn culori).
Pl. VI - Miniaturd de Nakka Osman rivind asedie-
rea cet ii Be de e. II IILIMIVLL__11_ an-
cu e une oara lunie-lu .1456). Din Hunern me,ms.-7
ed. cit., fol. 29.
www.dacoromanica.ro
 898

Pl. VII - MiniaturA de Nakkag Osman. Mengli Ghiray,

hanul Crimeei, promitind sultanului Bayazid II cA va
participa In expeditia impotriva lui Stefan eel Mare,
vv. Moldovei (1484/889 H.).
Din HUnernftme, ms. gi ed. cit., fol. 31 (p. 174).
Pl. VIII - MiniaturA reprezentind o vedere genera-
lA a insulei Rodos, asediatA 1 cuceritA de sultanul
Suleiman I "Magnificul" (1522).
Pl. IX - MiniaturA de Nakkag Osmant reprezentind
un episod din expeditia lui Mehmed I Celebi tn Tara -
RomAneascA imootriva lui Mircea eel BAtrIn 1416-1437)-
Din Hanernftme, ms. gi ed. cit., fol. 11 (Cf. gi Cro-
nici turcegti..., II, p.20-21, reprodus tn culori).
Pl. X - Mustafa Na'ima efendi istoriuraf otcuan
(n.1655, Alep - m. 1716, Palyo-Patras)j_/=duE_jduzA_
ed. Z. Danigman, Tarih-i Na'ima, vo1.Ilfasc.1 (Istanbul,
1967), coperta interioarA.
Pl. XI - Scena strangularii marelui vizir Kara Musta-
fa paga pentru dezastrul din fata Vienei (sept.1683).
KazazzAde Ahmed aga aratA firmanul gi doi gelati T1
executA (Belgrad, 25/26 decembrie 1683).

www.dacoromanica.ro
 899

CUPRINSUL
Introducere 3 - 22

Partea tnttia
I. Yazicloglu Ali 23 - 26
Tarih-i al-i Selcuk. 27 - 49

II. Ebu'l-Hayr Rumt 50 - 53

Saltukname 53 - 61
Gazavatname 64 - 75

IV. Agikpagazade Ahmed 76

Tarih 77 - 101
V. Envert.... 102 -103
Dacturname 104 -158

VI. Kivamt 159 -160

Fetihname-i sultan Nehmed 161- 183

VII. Tursun Bey 184

Tarih-i Ebu'l Felh-i sultan
Mehmed han 185- 206

VIII. Orug bin Adil 207- 208

Tevarih-i al-i Osman 208- 242

IX. Mehmed Negrt .243- 244

Kitab-i Gihannuma 244- 270
X. Mahieddin al-GemaIt 271- 272
Cronici anonime:Tevarih-i al-i
Osman 273- 298

partea a doua
XI. Kema1pagazade (Ibn Kemal) 299 - 300
Fetihname-i sefer-i Mohag 300 - 362

www.dacoromanica.ro
 900

XII. Latfi.paga 363-364

Tevarj.h-i al-i Osman 365-376
XIII. Mustafa SelAniki 377-378
Tarih-i SelAniki 379-388
XIV. Seyyid Lokman 389-390
pr,uzname 391-402
XV. Sarih al-Menftmade Ahmed 403-404
Tarih 405-659
XVI. Mustafa Na'ima., 660-673
Ravzat al-HUseyin fi hulasat al -
hafikayin 674-767
XVII. Mehmed Halife 768-770
Tarih-i Gilmant 771-808
XVIII. Evliya yelebi 809-815
Seyahatname - "Tarih-i seyyfth"816-856
XIX. Kazazzade Ahmed 857-860 ....
Vakayi'name - Viyana kusatmaai vanlaN 861-884

XX. Defterdar Sari Eehmed paga i.. 885-886

ZUbde-i Vekayiat 887-991

Lista de materiale ilustrative: -

Facsimile si planse,.. 992-998.

C-da nr Anal 1977

Tiraj .R247 Reeditare

Numele 9 Prenumele dactilografei :
Deldt/ CLENFATA

Desenvl : Efstate Elena

Corectat fi bun de tipar n AfMlb% 0049064161
:

Executat In cadrul Tipografiei Universitiffil

din Bucuresti

www.dacoromanica.ro
0

eg

cr

Lei 77,60

www.dacoromanica.ro