CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE.

revista muzeelor si monumentelor

>

- - - - - - - - - Nr. 1 •1984 - - - - - - - - -

ANUL XV

http://patrimoniu.gov.ro
Coperta I
Andrei O stap. Monumentul os taşului român, ridicat la Baia Mare în memoria celor căzuţi
în r ăzboiul antihitlerist.

Coperta a IV-a
Monumentul triumfal de la Adamclisi, restaurat În ultimii ani
I n medalion: Metopă reprezentînd o familie de geto-daci Într-un car tras de boi.

„nevista muzeelor şi monumentelor - Monumente istorice şi de artă" continuă „Buletinul Comisiunii Monumentelor istori ce",
fondat în 1908.

http://patrimoniu.gov.ro
 „ •..••••••••••••••••••••••••••••••••••
••
•
••
:•
•
••• 40 DE ANI DE LA REVOLUŢIA DE ELIBERARE SOCIALĂ
:••
•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••• „ ŞI NAŢIONALA, ANTIFASCISTA ŞI ANTIIMPERIALISTA
LOCURI DE LUPTĂ ŞI VICTORII
p r intre mă rtu r iil e care vo rbesc despre t rec utul glor ios
de luptă a l p op orului r om â n pent ru libertate soc i a l ă ş i
na ţ; i o n a l ă un loc im p or ta nt îl oc up ă loc uril e ş i casele legate
de isto ri a pa rt idului comunist, a m i şcă rii revo lu ţ i o n a re ş i
democratice din Rom ânia . Sî nt edifi ciile în care s-a u d esfăş u­
rat şed inţ:e ş i întîlniri , s-a u t ip ăr i t, în stri ctă conspi rativ itat e,
nu meroase z iare ş i m ateri a le de prop aga nd ă . Sînt loc ur il e în
care s-au desf ăş u rat pu terni ce acţ iuni de lu ptă a le clasei mu n-
citoare pentru î nfă p t uir ea un or profund e tra n sfo rm ări revolu-
ţ: i o u are în soc.ietatca ro m â n ească . Marcate prin m onumente,
obeli scuri sa u p l ăci m em ori a le, aceste locuri , h1 faţa că r ora
t ră i m sent im ent ul une i a d evărate întî lniri cu istoria, amin-
tesc ge n era ţ. iil o r de az i pilda îna ltului devotam ent a l îna in-
taş i lor faţă de ca uza proleta ri atu I ui , a în Lregu lui p op or. Sem-
11 ifi cat ive s înt, în acesL sens, locur il e ş i case le ce evocă lupta
p url aUt de forţ,e l e r evo lu ţ i o n are ş i dem ocratice, în frunte cu
com u ni şt ii , îm potri va fascismului ş i a r ăz b o iului , p ent ru
îh făp lui rea revo lu ţ i e i de eliberare soc i a l ă ş i n a ţ io n a l ă, a nt i-
fasc i s t ă ş i an tiimp e ri a li stă.
Num eroase sî nt loc ur il e ş i edifi ciil e ce am intesc de lalw-
r ioasa ac tiv itate d esfăş u rată de Pa rt idul Com uni st Rom â n în
a nii 1940- 1944 pent ru organ izarea mi şcă rii de rez i ste n ţă
di n Homâ11ia şi coa li za rea tut uror forţ. e l or dem ocratice ş i pa-
t rio li cc în lu pta pentr u dob orîrea di claturii milita r o-fasciste,
pentru înce ta rea răz b o iului împ otriva Uniunii Sov ietice ş i
întoarcerea arm elor con lra Germ a ni ei hitl erist e, pentru rec u-
cer irea li ber t ăţ ii ş i i11depe11 denlei n aţ i o 11 a l e.
în B u c ureşt i , pe stra da Şcoa l a F loreasca ur. 34, se a flă o
casă în care a f un cţ:i o n at o t ipogra fi e c l a nd est in ă o rga niz ată
de Pa rt idul Comuni st Român. C l ă di re a a fo st special a l easă
în acest scop înt ru cît, fiind în co njurată de l oc uinţe a le un or
ofi ţ;er i ş i funcţ i o nari hi t leri şt i , oferea p osibilitatea înlăturăr ii
bănui e lil or orga nelor repres iY e . Aici s-a u t i pă rit num eroase
ma nifeste, broş uri ş i a lte mate ri a le p ropa ga ndi stice, ia r în anii
1943- Hl44 ş i z ia rul il ega 1 „Rom i111i a lib e ră" , care m obiliza u
http://patrimoniu.gov.ro
GAVRILA SAUAFOtEA N - -
p oporul româ n la lu ptă p entru elibera rea ţ ăr ii. P e fa \:ada
cl ă dirii a fost a pli cată o pl acă m e m ori a l ă cu următoarea in-
scr ip ţ i e: „ln ace as t ă cas<I, în anii grei de /eroare fasc isl<I, 1941-
1.944, a fun c ţi onal tipografia ilegalii a Comitetulu i Central al
Partidulu i Comunist Rom ân. A ici s-a tip{trit „Cu11înt1Ll parti-
dului", cuvin/ de chem are la lu pta clasei m1111 citoart ş i a tuturor
ce lor ce muncesc împotri va răz bo iulu i hitlerist, pentru eliberarea
lor de sub jugul exploatâri i burgh ezo-m oş i ereş ti ".
Tot în B u c ureşt i în cart ierul Vatra L um in oasă, pe acL ua la
stra d ă S i g hi şoara nr . 27, .-e a fl ă o c l ă dir e în ca re, în a nii 1943 -
1944, a u av ut loc diferi te înt îlniri il ega le a le ca dre lor de co n-
du cere a le P.C.R . în vederea p regă ti r ii in s urec ţi e i n aţ i o n a l e
a nt ifasc iste . T ol a ici, în peri oa da 24 a ug ust - 3 septembri e
1944, a u fos L ţ: inu\:i, s ub pa za unei forrn a ţ-iuni de lup tă pa Lri o-
t ice, membrii guvernului Anto nescu a resta\:i In 23 August
1944.
În a nul 19,J3, r e preze nta nţ ii P artidului Comuni st Rom ân
ş i a i Pa r t idului Soc ia l-Dem ocra t au începu L tratativele pen tru
înfăpt uirea uni tă ţ. ii de a cţ. iun e a clase i mun citoare, încheiate
cu succes în apr ili e 1944. prin rea lizar ea Fro nt ului U ni c Mun-
citoresc. Tratat ivele s-a u p urtat în ma i m ulte clftdiri din
Bu cureş ti , între ca re se u um ă ră ce le de pe str. Lab irint nr . 127,
str. D r . Obedenaru nr. 8, st r . Ita li a n ă nr. 5. Fă urirea F ron-
t ului Uni c Muncitoresc a întă ri t rolul co ndu căto r a l pro lcLa-
ri at ului în lup ta de eliberare n a ţi o n a l ă, a exe rci t at o pu te rni că
influ e nţă asupra ce lorl a lte clase socia le ş i g rup ăr i p olit ice,
g r ă bind proces ul de uni re a t utu ror for\elor democra Liee
în vederea r ăst urn ă rii di cta t ur ii militaro-fa sc iste .
Î n p r im ăvara ş i vara a nului 1944, Partidul Comuni st
Româ n ş i-a intens ifi cat ac\iunil e de atragere într-o a li a 11~ă largă
a t uluror partidelor , g rup ă ril or ş i p erso n a li tă ţil o r p olit ice ş i
m ilitare interesate în eliberarea pat ri ei de sub jugul fa scist.
înt re aces tea un loc imp ortant l-a u d eţ inu t contacte le sta bi-
lilc de P .C .R. cu r epr ez e nt a nţ.i a i cerc uril or pa latului rega l
;;; i ai a rm at ei. Şcdinţ r l c ş i înt îlnirile conspira t iYC aveau Joc
 cl-i\:ii exte rne fa vo ra bil e, d ete rmi111te d e m a ril e s uccese obţi­
nute de a rm a te le sov iet ice, el e ce lela lte \:ăr i a l e coa li!;ie i a nt i-
hitleri ste p e fr o nt uril e c lui d e-a l d oilea răz b o i m ondi a l, între
ca re un ro l imp or t - nt l-a av u t pute rni c1 o l" c ns i vă d ec l a n 5a tă
ele A rm a t a Sovi e ti cl b 20 a uJ us t 1944 p c fr o nLul d e la Iaş i ­
C hi ş ină u.
Revo lu ţ ia d e e lib ~ ra re soc i a l ă ş i 111ţ i o n 1 l ă, a n t ifasc i s tă
ş i a ntiimp e ri a listă a în r.e put la 23 A ug ust 1941 prin r ls lurn a-
rea di cta turii rnili t1 ro·bsc is t c ş i a l ăt u ra r e1 Ro:nâ ni ci, c u
înLrcg ul să u p o t e n ţ i a l ec no mi c ş i milit3r, Un i1111ii S:)v iet ice,
celo rl alte fo r\ e a le co1 li\.iei a n t ihitl eri ste în lup ta pe.nt ru
z d robirea cl cf iniLi vă a fasc ismului .
În clup ă-a miaza z ile i, în sa l o nul ga lb en a l case i n oi el e la
Palat ul r ega l din C:ilc:1 Vi cLori ei nr . 53, clftclirc cc a fos t di s-
tr u să de b omb :ird am e nL le hitl eri s t e clin 21- 25 a n ::{ us t ş i ,
ulteri or, dem o l ată, Io n A n tow~s c u ş i M il13 i A 11ton escu, sos i ~i
la p a la t. pe nt ru a comuni ca h oL'.\ rîrea d e a co nt inu i r ăz b o iul ,
a n [os t a rcsta \.i clin o rdi nu l rcgel ni , aş1 c u:n fu sese pr evăzu t
î n pl a nul sta bili t ci t' comun aco rd c u Pct rLi clu l Comu ni ·t
Rom â n ~ i ce le la l te for! e p oliLi ce ş i mili L1 r . U l t ~ r i i) r a u fost
a res Ln \:i, Lo t la p a la t, ş i a q .i m em br i a i g uv rn. ului . Î n c nrs ul
nopţii el e 23/24 aug us t 1944, la pa la t a sos iL o fo rm a \.iun e de
lup tă pa Lri ot i că ca re a prclu 1 L m :!m brii g uve rnului a r es l. a~i
ş i i-a tra nsp or tn t la C)S'.1 co n s pira ti vă a p a r Lidului com uni s t,
Cl ădi r ea
d in s lr . Şcoal:J Fl or casca nr. 34 d iu B 11 c u1·cşli , ln ca r e î n an ii
1911-194'1 ::i fun c \i onat o li pogrn fi c i lega l u o r gm 1 izn l ă d e Pa rli d ul Co- a fl a tă .î n ca rti e rul Va tra Lum in o :1să (acLu1 la s tr . S i g hi şoara
mun ist Româ n
nr . 27), und e a u fost L inu~i s ub p ază în ce l ma i sL ri t se cre t .

î nd eosebi în l ă direa s il.u a Lă p e Ca lea Moş il o r nr . 103 di n

Bn c urcş Li. Cea m a i imp o r ta n Lă a fost ro nsf5 Luirea d in noa ptea
de 13- 11! iuni e Hl4·i, c înd , î n urm a un or di scu \ ii a ni111a Le,
a [ost a d op ta t pl a iul\ p cH Licl lil lti Co mun ist H om â n, d e e l i bvra re
a ~ăr ii , ca re prcvr cl ea r ăst urna r ea prin f o r \· ă, p e ca lea a rm elor,
a d ic LaLurii mili La ro- rasc istr, co ncom iLe nL cu înLoa rce rea a r-
me lor îm po Lri va hil.l e r i ş lil o r , ac~ iun c ca re să c uprind ă m·~sc l e
pop ul a re ş i a rma L'.t . În accs l scop , s-a const i t uit un Comitet
mi li tar, c:.nc, în luni le c~ a u urm a L, a e lab orat, s ub î ndrum a rea
rcprczen La n ţ. il or P.C.R., pl a n11ril e cc au a ig ura L r e u ş i ta i n-
s nrecpei d in a ug us t JM1.
Î n ac· eaş i p ~ ri oa cl ă s-a u d es [ăş uraL m ;:i i m n \Lc î nLî ln iri
î nt re de lega \:iile PJ.r Liclului Comuni s t. 11 om â n ş i Pa rtidului
Soc ia l-Dem oc ra L c11 cel e a le Pa r tid ului Na \. i o n'.il -Tă ră n esc
ş i Par liclului a\ io na l L ib ~ r a l , î11 urm a căro ra, la 20 iuni e
1944, s-a în ch e iat un aco rd ci co la b :) rare, co ns Li Luindu-se,
as l[e l, B loc ul N :qi o nal D ~ m oc r at (B.N.D.), pe b :iza un ei plat -
forme a nt if,15 ci>L', ge n ; r J l - d ~ mo c raL i c'. Tra l1 Li ve lc p e ntr u
înch eierea B.N.O., pr cum şi un ; le întruniri secrete a le aces-
t ui organi sm , s-a u d e s f ăş u ra t în c l ă diril e s ituate pc str.
A rm e nească nr . 1'1 ş i s tr . Schitu Măg urea nu nr. 19 din B uc u- Ed ifi ci ul cl in s tr. lla li a n ii nr . 5 din B u c ur eş ti ln ca re s- nu p urtat tra ta·
U ve intre cl c l cgaţ iil e l'n rliclului Co muni s t ]{ornâ n ş i P artitlulni Socia l
reşt i . De mo ·rnt pentru r ea li za rea F r ont ului L;n ic Mu nc itor esc, 1944.
Î n t re 20 iuni e ş i 23 a ug ust 1944, în m a i multe c l ă diri di n
B u c ureşt i , între c:i re ş i cea clin şosca u 1 Ki ss elef[ nr. 5 1, a u Im ccli a L dup ă a res ta rea g uvernului , unităţ il e militare ş
av ut loc 11u i m ult şe din(: e co nspi rati ve a le r e pr e z e nta nţ il or fo rm a \.iunile de luptă p a tri otice a u trec u t la preluar ea s ub co n·
B.N.D . ş i a i c :l rcuril or pa lat ului , în c1 drul că r o ra s-a u disc utat trol a princ ipal elor edifi cii ap ar (:inîncl ins titu\.iil or el e s taLl
îndeoseb i probl em e d e o rdin p oliti c : st ru ctura n o ului g uvern , P reşe din ţ i a Con s iliului el e M ini şt ri , Ministerul de Interne
întocmirea proc la m a \·ie i rega le, a d ec rete lor ce urm a u să fi e M ini stc ru l el e R ăz b o i , S ubsec re ta r ia Lu l el e S Ln L a l Aeru lu i
aclopL1Lc im ediat du pă înl §L ura rc:t cli ct·1 Lu r ii milita ro- fa sc iste , Pa lat ul te lefoa nelor clin Ca lea Vic t ori e i ş i m ar il e ce ntrale tfr
p rec um ~ i a lLe pr o l~ l e m e c11 cJ. ract e r ge ne ra l. le l" o ni ce din Bd . B a nll Ma nta ş i Bd . D ac ia, p os t.urile el e ra cli1
Cr ea r ea s is Lcnrnlui la rg d e a li a n ~ e p oliti ce, d e la comu- ~ i T .F.F. el e la Bă neasa, Hcr~1 st ră u , Văcă r eş ti ş i a ltele.
11i :; Li pîn '.i la cercu r il r p ::i lat ului , a co ns tituit facto rul h o tă rît or ln z il c k ·e a u urm n l , ln B u c ur eş ti ş i în r es tul \ ă rii ·-al
în as ig ura rea s ucces ului în lupta p e nt ru d ob orîrca di c ta turii purla L pute rni ce lup te pe nlru z drobirea t rup e lo r hiLl e ri s Le can
m ilitaro-fa sc iste ~ i a l ă tura r ea Rom â ni e i l a c oa li ţ i a a ntihitle- în cer cau să înă buşe revo lu~i a . Num e roase s înt l oc urile c1
r i stă, s ubliniind j uste \:ea lini e i p oli t ice a P. C.R. amintcst: el e e roismul ş i jertl'ele ostaş il o r rom â ni ş i a le m emb ri
Î n ac ~ st fe l s-a u c re1 t Lo1 t e co n ::l i\.iil e inte rne n ecesare lor form a ţiunil o r el e lup tă patri o ti ce în lupta d es făş urată prn
rrce rii la a cţ iun ea h o tă rîL oa r c . P entru a cea s t a ex is tau ş i con - tru e lib e rar ea p atri e i.

http://patrimoniu.gov.ro

k-:~
I . ; --
Casa d in Ca lea Moş il or nr. 103 clin D 11 c urcşli in care în noaptea de
13- 111 i1111 ic 1943 a av ul lo c o co nsl'ii luirc lnlrc r cprczcnla n\ii P::trlidului
Co munisl Homiin, a i cer c uril or p:il:rl11l 11i ş i a i n r mal c i în vede rea p r egă­
t irii ac\ i11nii ele răslu rn a rc n dic l::t l urii rni li la ro-Jascislc
În B u c ur eşt i , p e A leea Ştefan G heo rg hiu nr. 1 (fostă A leea
E liza Filip esc u) s a l'l ă c l ă dirra ce a cl ăros lea Coma ndam e ntul
Milita r a l Cap i L'.1 le i . D e a ic i s-a 11 com a nd a t toate ope ra !.iunil e
T~ dil'i c i11I clin s l r . IHov
tară gc rrnan:1 ]Jc n tn r a r n1n la a~ rului ! 11 Homfm ia
luptă
<.; l ădirea cl in Aleea Şlcfan Gh eorgh iu m . 1 ( f oslă Aleea El izn Filipescu )
~lin B u c u r eş ti, cc acl;1 postca Coma nclnm cnlul JV[ il itn r a l Cop i la ! i !n
z il e i in s urccpc i d i11 a u g us l 1944
111 i Ii La re d esf ăş ura te în B u c ur eşt i ş 1 1m pre.i urim 1 1 n z i Jele d e
24- 28 a ug ust 1944 . În acrenş i c l ă dire s- a a fl at, ln încep ut ,
ş i sediul Com a ndam e n t ului Forma\ iuDil or d e Lu plă Patr io-
tice, ca re, ul te rior, s-a mutat în edifi ciul clin Aleea A lexa ndn1
nr. 33, unci e, clup ă. ce trup e a le Tieg im e ntu lui d e Ga rd ă că l a re
ş i luptă t o ri a i fo rm a'(:iunil or p a tri o tice el e lup lă a u li chicl aL
serv iciul sec ret a l Ges lapo1llui german a fl a t în c l ă dire, a
fost orga ni zat prim ul se diu a l con du ce rii Partid ului Corn uni sL
H omân, ie„it din tr-o lun gii ş i rr clîncă il ega li tate.
ln c urs ul n opţii d e 23/24 aug 11: L l!J44, uniLă~ i milita re ş i
forma\,iuni el e luptă palr iot ice au bl ocat, în ved er ea d ecla n-
şă r ii atac ului , ob iect iv e de~ inu Le d e trup ele hiLl eri sLe din
B u c ur eş li : M is iunea milita r ă ge rm a n ă p e n t ru a rm a la d e u sca t ,
c u sediul în cl ă direa Şco lii S up e ri oare d e Hăzbo i (az i Aca ci e-
http://patrimoniu.gov.ro
mi a M ilitară); M is iunea mi li tară ge rmană p e ntru a rm a ta
aeru lui din st r. J![ov nr. 6, co l ţ c u Spla iul Inclependen!.ci , î n
c l ă direa foste i Prefec turi Ilfov (azi se diul M ini sterului Să nă­
tă !. ii ); Com a nd a m e n tu l m a rini ci .în Aleea E li za F ilip escu;
loca luri din A leea A lexa ndru , Parcul .Ji a nu , s tr. Roma;
sedii al e G ~s Lapou lui clin A leea A lexa nd ru nr . 3~i, s lr . Sp iru
Haret 1u . 11 , sL r . Ber ze i nr . !) e le.
În cl ir n in caţa z il e i d e 'H a ugust 1941, lu ptătorii român i a u
<l cz l ă n~uiL atacu ri as 11p ra ob iec ti ve lo r din ca re tr up e le hil.l c-
r isLe 1111. acceptau sfi se pr el en . Lupte apr ige a u pur lat ostaş i ai
H cg irn e ntul u i 2 că l ă raş i , în spr i.iin 11J crirura au ven it. munci-
to ri el e la Uz in I „M:d ax,1", Fabr ica ele p îine Gage l ş i cc tă\.eni
cl in cart ie r penL r11 z drob irea r cz is le n!.e i opus el e Lr up cle
hiLl er isLe a d 5 pos l ite în sediul ~:Ii s iunii pentru armat.a aeru lui .
1n memor ia ac's Lor Juple ş i a ce lor cc a 11 că zut ero ic pentru
eli b erarea Cap ita le i, p e c J[1d irea din st r. Ilfov nr. 6 a fost
ap li cată o pla că cornerno ra ti \'ă, p e ca re se află scr is: „ln ziua
de 2:1 auyusl 1.9.J.+, orele -1-„'JO, os taş i români , luplînd pentru ap<l-
rarea 13uw r P.~ Liu lui , împolri uu lru pl'/or hi tleri ·Le, au lu ai c11
asalt ac e as t ă cUidire în care .-e afla co111a11dam en/11l au ia{ iei
germ an e. ln urma luplelor pur/ale, întreg ul comandam ent ger-
man a f'osl /'lic ul prizonier . S la uă os la5 ilor rnmâni care a11 luptai
penlrn Liberia/ea ş i independen(a patri ei noastre!"
în z il ele d e 211- 2:> a ugus t 1\}14, două esca droa ne din Regi-
m e ntu l 2 că l ă raş i , d ouă co mp a nii din H cg irn e n l ul 21 infa nLe-
ri e- in stru c li c, m a i mul Le ta n clwle şi gr up11 ri de mun ci tori ele
m . 6 cl in D u c urcs li !11 cn r ~ îşi avea sed iul Mi s iun ea mili -
Jn a nii 1940-1944, oc upat prin
rlc for~ c l c in s ur ecţ i o n a l e r omâ n e la 211 a 11 g 11 st 1911'1
la Uz in ele , V ul ca n " a n d es făşu rat puter ni ce lupte pentru
o c upa rea M is iunii m ilila re germ a ne r e ntru a rm ata d e uscat,
s ediu p11te rni e [orlif icat, av înd legi.\ Luri telefo ni ce directe cu
Ber linul şi com a ndamente le t r up e lo r hitle r i ·te din Balcani.
Evenim e nte le aces tor z il e sî nt co nsemnate p e o placă com e-
m ora ti vă a şez ată p c zidu l Academ ie i M ili tare , ]a lura din spre
~o . Pan duri , av încl urm ătoa r ea insc rip~i c : „ln :ilele de 24-
25 august 1.944, un ilii(i al e A rm atei rumâne, împrew1 i'i Cl.l for-
ma (iuni de lu plii palrioli ce, luptîncl eroic pen/n1 : drobirea tru-
pelor hillerisle din o r aşul JJ u c ur eş ti , au atacai din mai mu lle
di rec (ii sediul i\1isiunii mi/ilari' qPrm ane din Româ nia pentru
• armata de uscai care se aj'la în tliidi rca Sco lii Superioare de
Ră:bo i. D up ă lupte aprige , os taşii români 1111 nimicit tru pele
(Jl'rm an e .~ i au cucerit aces t ohiec ti u imporlanl. Glori e nepieritoare
celor care au luptai împ olr iua f'ascism ulu i, pentru libertatea şi
independenta R ol// âni ei!" .
D e aseme nea, în ace l eaş i zi le, 11ni tă\:i milita re ş i formaţ iuni
d e lu ptfi p atri ot icc n u s ili t cîte\'n ·ute ele hitl e ri şt i , baricadn\.i
 in localul Legaţi e i germane de pe Calea Victori ei nr. 174, să
se predea fără luptă, au dezarmat, prin acţiuni surprinz ăto are,
trupele hitleriste instalate în blocul din Calea Victor iei nr. 11,
la Grand Hotel (Cal ea Victoriei nr. 15), la hotelul „A mba sa-
dor", în barăcile de lîn gă stad ionu l „Venus", la h otelul „Prin-
ciar" etc.
!n cartierul Rahova, unităţi a le armatei române, priji-
nite de cetă ţe ni din cartier, au zădărnicit încercarea un ei co-
loane hill eriste de a p ătrund e în Capitală, clin clirec \i a M ăg u­
rele, în vederea participării la ac \.iun ea de înnăbu ş ire n insu-
recţiei. În m emoria acestor lupte, pc s tr. Mărgeanului , a fost
înrilţa t 1111 însemn corn emorati v, de forma un ei t roi\ c, cu ur-
mă toa rca in scr ipţi e : , 111 amintirea şi pomenirea eroilor cii::u[i
în luptele di11 acest carti er, contra hitleriş tilor, În 24-25 august
19J.4. A ici n e- am dai lot ce-am avui mai scvmp pentrn patri e -
su fl etul ş i via fa" .
Jn diminea \.a zilei el e 2G angust 1914- au fost li chidate ulti-
mele rezistenţe hitl eri ste aflntc în zona Crematoriului, la Fa- Oslaşi romftni preg:il iud asallul asupra sediului Misiunii mililnrc ger
bri ca de avioane S.E.T. ş i în cartierul Colentina, încheindu-se, man e pcutru a rmnta acr ului , 24 august 1944
as tfel, cu deplin succes operaţiunile de li chidare sau dezarmare
a trupelor hilleri ste din interiorul CapitHlci , forţele insurec-
t.'
ţionale române stăpîniud ferm oraş ul. "'
Lupte grele au purtat în zilele de 24-28 august unilăţ'i ale
Arm3 tei române ş i form3 ţiu ni de luptă patriotice la marginea
de nord a Capitalei, în special în zona Băneasa-Otopeni, unde
a u fost concentrate for~c hitleri ste cu misiunea el e a pă­
trunde în Capitală ş i a înnăbuşi revolupa d eclau şa tă la 23
August. Cine că lătoreşte pc şoseaua Bucureşti-Ploieş·ti arc posi-
bilit3tca să întîln ească mai multe pl ăc i memori a le ce ornn gia-
ză eroi mul luptătorilor români manifestat în luptele pcntni
apărarea Capitalei. Astfe l, p e un pilon al podului de calc
ferată B u c ur eşti-Constantn , ce traversează şosea ua Bucureşti­
P l o i cşli, se a[Jă o placă m e morială cu urm ă t arca inscripti c:
„ne-a lungul aces tei căi /'erate, de la comuna Pipera ş i pîn cl
la şosea ua Buwreşli- Chitila, a fost bara de plec are la atac a
unitii[ilor rom â neş ti care au luptat între 24- 25 august 1944
penlrn apărarea Buwreşlilll ui împotriva trupelor hitleriste care
ac(i onau dinspre comuna Băneasa ş i din pcldurile Tunari şi
]Jr/n easa. Slavă ostaşilor rom rJni care au luptat penlrn Li beria/ea
şi independenta patriei noastre!" Asemenea pl ăc i com emora-
C l ă direa J\cackmiei 1\-lilitare ln ca r e în anii 1940- 1944 s-a a flat se diul
t ive au mai fost fi xa te , p e socluri de pi a Lră, în dreptul Aero- Misiunii mililarc ge rman e pentru nrmntn de 11scat, luaU\ cu asa ll ele for-
portului Băneasa , la intrarea în pădurea Băneasa, în satul !cle in surec !ional c ro mân e ln zilele de 24 - 25 nu gus l 19'14
Odăile , în ap ropi erea Aeroportului interna\i onal OLopeni.
g lorifi cî nd eroism ul ost3şilor român i ş i a l [me mbrilor gărzil o r
patriotice in luptele purtate pcnLru apărarea Bu curc ş Liul11i ,
pcn tru zdrobi rea rezisten\,elor hi Ll eriste ca re î ş i organ iz3 sc ră
o puternică pozipe p e marg inea păduri l or Băne3sa ş i Tmrnri,
pc aeroporturile Bă nea sa ş i Otopeni. Lup1.clc s-a u înche iat în
c ursul zilei cir 28 august, cînd unităţ' il c militare r emân c a u
re u:;:it sr1 li chid eze to~1te. rczisten\,elc f orţe l o r ltill cri ·t · con-
duse de gen . ,e rsLenbcrg în nordul Bucure ~ tiului .
E[ccliYL1l trup elor române participante la luptele insurec-
ţionale clin Cap it31ă ş i împrejurimi s-a rid icat la aproximativ
39 OOO el e militari. iar al formaliunilor dr lupt ă patriotice la
circa 2 000 de Juptă l o ri .
În cursul luptelor clin Bucureşti , Jor\elc Hm~rne au lua l
peste 6 700 de prizoni eri cre rmani , printre care 7 ge nrrali
ş i 358 de ofi \.eri,

în ziua el e 28 august 1941, popula\,ia Capi talei a i eş it pc

străzi, în număr impresionant de mare, pentru a sal uta, cu
un entuziasm el e nedescri s, victoria nsupra trupelor hitleri ste
ş i a aclama ostaşii români care se reîntorcea u în garnizoanr1
IJa lcric ro111:111 easc :i Lr iig ind asupra lrnpclor hillcri s tc din zona Băneasa
<lupă ce au lupwt cu un deosebit eroism pentru asigurarea s uc- in li111pul in s ure c ţi e i din august 1944

http://patrimoniu.gov.ro

Oslnşii ro111ilni , ca re sc r clnlor cra u 111 i-(nrnizoană după cc au zdrobit
Lr upd c hitl c· risl c tlin zonn Băncasn-Olopl'n i , si nl aclnrn n \i de popul a \in
Cap it a le i, 28 au g ust 1944
J\spccl de la gr a nclioa a dc 1nonstrn\ ic popul a r ă , cl c rno c rali că şi anli -
fa sc i s l ă
cc a avut lo c în Bucun·şli, l a 28 august 1914 , clnp i'I viclori n asupra
trupe lor hill eristc.
crs ului revo luţi e i de c lib ~ rarc soc i a l ă şi na \. iona lă. Mani[esla-
\i a s-a Lransformal înlr-o l argă ş i gra ndioa să d emonslraţ ie
popu l ară, democratică ş i anli[ascislă, în curs ul că re i a mase le
populare ş i -au exprimat ad ez iunea la I up ta for\.elor r cvo lu ţio­
nare pentru asigurarea lib erlă \. ii palri ci, p enlru în făplu irca
unor prol'unde tra n s formări în soc ie latea român ească .
Concomitent cu luplcle din Bucureşti, s-au d es făş urat
puLernice acţiun i ş i în res lul ţ.ării. Importante o p e raţiuni
miliLare au avut loc pe Val ea Prahov e i, zo nă de o însemnătate
economică şi s lralcgică d eoseb ită . După c in ci zi le de lupte
crînccnc desfăş urate la Ploieşti, Moren i, Cîmp ina, Bold eşti,
Băicoi, Buda , Păule ş Li ş i în a lte l oca lităţi, uniLă\: il e milita re
r omâne şi muncitorii înarmaţ. i au r e uşit să zdrob ească forţe l e
hil.l erislc din Valea Prahovei, cu excep\.ia celor ca re mai rezis-
tau la principale le intr ări în oraş ul Ploi eş ti ş i în cîLcva loca li-
tăţ i. printre care Tlrgşor ş i P ă ul eş Li. La 29 august, în sprijinul
Lrupelor române, care stăpîneau cu [ermitaLc oraşul Ploieşti ,
au sosi L, ele pc [rontul din Moldova , Diviz ia 18 infanterie
română !'ii Brigada G motom e canizată sov i et i că, care au co-
operat, în zilele de 29- 31 aug ust, la zdrobirea ultim e lor punc-
te de reziste nţă hitl eri ste . ln acest fel a fost salvală el e la dis-
trugere zo na petroliferă din Valea Prahovei , iar importanta
arteră de comun icaţ ii Bucureşti-Ploicşli - Braşov a [ost de-
finiti v deschisă pentru trupele române şi sovietice, care urmau
să se deplaseze în Transilvania pentru eliberarea părţii de nord-
vcst, r ăpită prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.
http://patrimoniu.gov.ro
ln am inlirca acestor ero ice lupte au fosL rieli cale mai mul Le
monum e nt ~ şi ap li cate plăci m emorial e . E locvent în acest
sens es Le monn:n entul în'.i l!:at î11 parcul clin cc nlrul oraşului
Moren i, pc c1 rc a [ost în crustat următorul tcxL: „Jn amintirea
os taş ilor .~ i locuitorilor din oraşul Moreni care în auqusl J.9.J4
au luptat pentru libertatea ş i indep e nde nţa pairiei noastre, =dro-
binrl 11nilil(ile arma/ci hitleriste din ace aslil zonii.".
Ac \.iuni imp ortante pentru zdrobirea sa u deza rm a rea, ca p-
turarea sa u a lunga rea trupelor hitl e ri ste s-au d es [ă ş urat şi
în a lte l oca liLă \. r din \: ară. L a Turnu S ~ ve rin , Co ns La n\:a, Bra-
şo v, Arad, Orşova, Lugoj , Olten i ţa, Călăraşi, Timişoara, F e-
teşti, Slobozia, U rziceni, Bod, Corab ia etc„ for!ele insurct-
ţ. iona l e rom â ne au făc ut mii de prizonieri hiLl c rişti ş i au
capturat o mare cant itate de armament ş i tehnică de Juplă .
Pînă la 31 august 1944, armata română, cu sprijinu!
popula\.iei , a c lib ~ra t întreaga parte centrală, ele sud-esL, s nd
şi s ud-vest a ţării, adică provinciile: Muntenia, Dobrogea,
Oltf' nia , R1n1t, pa rtea d e sud a Trans il vaniei ş i a Crişanei.
L'.l acste operaţiun i , Armata română a parLicipat cu un
d ect iv ele cca. 165 OOO de militari, din rîndul cărora au căz ut
pes te 8 500 morţi şi răniţi . lnLr 23 şi 31 august 1944-, [or\ cle
insurecţ iona le române au nimi cit peste 5 OOO de sold a \,i ş i ofi-
\,eri hitlerişti ~ i au capturat peste 5t:i OOO de prizoni eri , între
cJ re 11 genera li şi 1 421 ofiţe ri , rcprczenLînd echivalentul
a şase di v izii.
În m emoria ostaşilor rumâni care au luptat ş i s-a u jertfit
pentru eliln rarea pa triei , pe esplanada din faţ.a Academici
Militare a fost înălţat „Monumentul Eroilor Patriei", o p eră
co lectiv[1 a sculptorilor Marius Bulunoiu , Zoe Băicoianu,
T. N. Ionesc u ş i Jon Dămă cea nu, ina ugurat la 17 august 1957.
Pe pos ta me ntul monumentului se află urm ă toar ea ins c rip "ţ ie:
„S lav ă osta.~ilorromâni , moşl enilori ai lradi{iilor eroi ce slrll-
bune, luptt1lori neînfrica(i împotriva fa scismului , pentru libcr-
talea ş i independenta patriei!"
Măreaţa victorie din August 1044 a anrt o în emnătate
hotărîtoare p e ntru destinele ţării, a deschi s o n o u ă eră în is-
toria multimil e nară ~ p oporului român.
ln Cnvîntarca la aduna rea festivă din Capila l ă organizată
cu prilejul împliniri i a 35 de ani de la revolu!.ia de eliberare
socială şi na\. iona lă , antifascistă ş i a ntiimp e riali stă, secreta rul
general al P a rtidului Comunist Român, pr eşe dintel e Republi-
c ii Socialiste Homânia , tovarăşu l Nicolae Ceauşescu, aprecia
că: „Declan ş are a re voluţi e i
de eliberare soc ială şi naţională din
august 1944 a inaugural o clapei nouă în istoria patriei, a deschis
calea împlinirii idealurilor ş i nclzuinţe lor de dr eptate ş i lib ertate
ale poporului român , a cuceririi depline a independentei ş i su-
veranilă (ii na(ionale, a afirmării României ca nafiune liberlf
ş i demnă în rîndul nafiunilor lumii . lnfăptu ire a insurec fi ei a
marcai începutul unor ample mişcări sociale ale mase lor largi
ale poporu lui , în frunt e cu clasa muncitoare, conduse de Partidul
Com unist, pentru transformarea revo lufionară a socie tăjii româ-
n eş ti ".
Num eroasele locuri ce ev ocă evenimente ş i acţiuni impor-
tante din preg ătirea şi desfăşurarea vi c torioasă a revolu\.iei de
eliberare soc i ală şi naţ.ională , antifascistă şi antiimperialistă
amintesc generaţ.i il or de azi abnega-ţia ş i ero ismul comuni ş­
tilor, ale militanţ.ilor antifascişti, a le întregului pop or în lupta
pentru zdrobirea fasci mul ui, pentru seu tura r ea domiuaţ:iei
străine, pentru dezvoltarea lib eră şi suverană a patrie i. Aici,
numeroase grupuri de oameni ai muncii , de elevi şi s tncl e nţ.i ,
de turişti , deseori în pr e zenţa unor participanţi la evenimen-
tele respective, r ecompun în minte imag inea trecutului r evo-
luţionar.
Vizitarea aces lor locuri constituie o şcoală de educaţ: ie
revoluţion a ră şi patriotică a tinere tului , un izvor direct de
cunoaştere a istori ei luptei pline ele sacrificiu a Partidului
Corn un ist Român , a tuturor forţelor revolut.ionare, patriotice
ş i democratice pentru făurirea unei vieţ:i libere şi fericite, un
imbold însufleţitor pentru înfăptuirea obiectivelor Partidului
Comunist Român de ridicare a patriei pe culmi tot mai înalte
de civilizaţ.ie, pe culmile soc ialismului şi comunismului.
23 AUGUST 1944, PROPULSOR AL ARTEI MONUMENT ALE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 \ i t l U C E A DEAC - - -

şi locu itor, dintre i ·Loric ş i artă, Jluslra rca tcmaLicii h oga Le a trecutului ~i prezenlului ,
Caorela\.ia dintre ora!'i
devenit o temă majoră a contempora n e it ăţ ii socia li ste. problema spa~iului, a formei ş i stilului , ca fenome ne a('tiYc în
Ea a creat premise noi dialogului dinlrc a rtist !'i i tCi nc lc isLo- crea ·ţia artei monumcnlalc. au dus la noi so luţii fa ! ă ele s itua-
riei, dintre artisL, arhitecl ş i publicul larg. Acest dialog a ·\:ia como dă a stilurilor aca demist-romanti c ş i naluralist din
ridicat cu acu itate, ca o ncces i tatc soc ia I- cu ILurală, problema Lrecut, s uscitîncl inlc rpretarca Lemei şi a s pa\iului finit ş i
artei monumentale. Prin realizările arLe i monum cnla lc ob\.i- arhitectonic h azaUi pc parliciparea t uLuror artelor v izuale
nute în cei patruzeci de an i ele la 23 A ugusL 194L!, s-a al'irmat ca ş i permiterea un ei lib e rLă\i imaginativ e a artistului în re-
stră lucit ese n ţa artei socia li sm ului . Monumentul a îndeplinit, darea simbolului m ărc \. al r evo luţiei eliberării socir.lc şi naţi o­
comparativ cu celelalte forme ale a rLci plasLice, o func\.ic pre- nale. În trecut, majorilalea monumentelor au fost coma nda Le,
ponderent soc i a l-ist or ică . Acest fapL a dcLerminaL şi dezv ol- în dispreţ fa\.ă de clementele aulohlone tal entate, sc ulptorilor
tarea funcţiei sa le de comunicabilitate şi de inLensitate patrio- stră ini, de cele mai multe ori pe criLcrii financiare şi politice,
tică. în timp ce unii sculptori ca D. Paeiurea, cu un real talent
Cînd programul partidului , a şa cum a fost co ncreLizat la în arta monumentală. aYeau să·-şi iro sească l'or\.ele în busturi
Co ngres ul al IX-lca ş i în ce le următoare , a ridicat problema şi lu cră ri de expoz i\ii, expr imîndu- ş i protestul cel mai adesea
sistemaLizării oraşelor, a realizării de ce nLrc civi ce şi obpnerea prin reprezentări alegorice şi himere. După 23 August 1914,
unei varietăţi armonioa se a aspecLelor lor , a inclu s ş i ridicarea s pirilul de ec hipă între arhitect, sculptor, picLor şi raclorii
ele monumente cu un înall co nţinut educal iv, istori c, soc ial ideologici a du s la găsirea clementului ccmun, capabil să ex-
ş i patriotic. In acest scop s-a alcătuit un plan d e perspectivă prime noua tematică şi orientare corespunzătoare socielăţii
a l lu c r ăr ilor de artă monum e ntal ă în care un loc prin cipal a soc ialiste cîl şi principiului spaţialităţii în artă şi arhitectură,
revenit evocă rii imagistice a principal e lor momente ale luptei rcaclucînd monum entul la măsura umană şi la semnificaţiile
pentru eliberarea naţională ş i socia l ă . Arliştii plastici au fos t prezenlului.
so l ici Laţi să se asocieze cu ar hitecţ ii în ci ia logul i s lori e-ar tă­ Problema esenţi a lf1 a fo st crearea unui monum ent ca re sii
arhitectură, să participe activ la făurirea oraşelor noi şi la se adreseze, lizibil şi mobiliza tor, mas elor populare. Conside-
inserarea îu arhitectura lor a a ce lor m onum entc care să refi cc Le rarea monumentului ca forma cca mai de răspundere a c reaţiei
principalele momente legate de istoria patriei ş i de cea l oca lă. plastic~ a [ost urma rea l egă rii lui , în 111 od u I cel mai strîns,
ln faţa creaţiei lor au apărut a tun ci 11111llipl e !'ii diverse aspecte. de conslructia soc iali smului .
Fiecare oraş avea istoria , perso11alităţile >a lC' is torice , sociale, Lucrarea grandioasă ca proporţii a J'osL. în perioa da irncdial
politice şi cu ltural e, ca ş i parlicularităţile sale urbani s tice , după război. rnonumcnL1Il Ostaşului rnmâ11 , ridicat în Piaţn
fiecare avea un specifi c impunînd cn'aloril or ce rinţa unită\. ii Academici Militare din Bucureşl.i şi realizat de un co lect iv
d e s til izvorită din co n cepţia generală asupra vie\;ii şi a rtei de sculptori consliluil' din : M. BuLunoiu , Zoe Băicoianu, T. N .
societă\: ii. Se impun ea u de. asemenea, făurirea ansamblului
armonios al co nslruq:iil or noi ş i v chi , oh!.inrrea efcc Lului
plaslic es lctic ş i armonios al formelor , [a\.ad c lor , relidului ,
luminii , rilmului clădirilor , cul orilor e1c . Prin natura lor,
monumenlcle , statuile, busturile, vitraliile, basoreliefurile,
frescele , e leme ntele decorative , fîntînil e, pavimenlcle, pi ese le
de ce rami că ş i diYersc alte decoraţii a11 inlral în preocupa rea
e dililor , arhitecţi l or şi artiştilor plastici , ca pa ci latra ş i com-
p e le nţa lor profe s ională fiind in mă s ură să realizeze d ezide-
ratele l egăr ii crea (:ici artisLice de nccesi l.ă \.i le existenţei soc ia Ic
şi urba ni s ti ce, să exprime scnlimenlelc pa LrioLicc ale is tori ei.
In cad rul planului vas l al ridicării de monumente. u11a clin
teme le principale a J'os l co nsem narea rn[1rc\.ului acl. al r cYolu-
ţ i e i de eliberare soc i a lă ş i n a! i onală antifascistă ş i antiimpe-
rialistă de la 23 A ugust 1914 a l ăt 11 ri de reprezenta rea l uptc i
clase i muncitoare pentru făurirc;1 socialirn1ul11i . EYo l1q,ia
c ullural~1 din ·\.ara noastră a demonsLraL aslfcl că arta nu
poale exisLa în afara istor iei. În acest sens, penlru m on11m en-
tele create s-a înlrcprins o analiză lucid ă asupra C\'c nirncnle-
lor istoriei ci t ş i as upra figurii omului co nlemp oran . Exi l.enţa
unui potenţial arlistic elevat a dat posihilitalea ca or ic11tarca
spre arta monumentală să capele un ca ra cter ş Liin!. iJic şi pla-
nificat în cepî nd cu proieclcl e co njugale între artişli ~ i arhi-
tecţ i , C\' icl e nţi atc, cum a fosl firesc, prin rcl'k cla rea actului
d e la 23 August, a principalelor clap e ale istorici ş i a dil'eritc-
lor sarcini urbani stice ca ornamenlarea un or compl exe noi
ah itecloni ce începînd cu litora lul Mării cg·rc ş i cartierul i\JonumC'nlul ero il or patri ei . ridi ca t 111 Pia(a A cnclc· mici Militare dii
'f ig ! i na de la Galaţi. Uu ·urc.) l.i

http://patrimoniu.gov.ro

Gavr il Covn lschi . Mo-
numentul eroilor căz u\. i
pentru c i i bcr nr ca patri e i ,
ridi cn t l a A rn d
Iuli a Oni\ ă. Monum en-
tul ostaşu lui român , ridi -
cai ln Oradea
Ionescu, I. Dămăceanu ş i V . Ba r a baş. Monumentul înfă\. i ­
şcază tre i ostaş i : un infanterist, un av iator ş i un m arina r ,
primul ţ in înd în mîna dreaptă , ridi ca tă deas upra ca pului , o
ramură de la uri. Const i tu i ţi într-un bloc, urmărind să exprim e
unitatea diferitelor arm e, a utorii au re u ş it. să s ublini eze tră­
să turile v i rtuţ il or morale ş i patriotice a le ostaşu lui r omân.
Amp lasat într-un s paţju im ens, monum e ntul s-a impu s prin
proporţ iil e a le gra ndioase. D acă adăugăm la ce i 7 m , înăl­
ţ im ea monum entului propriu-zis, turnat în bronz ş i aşezat pe
un soclu de !') m înălţim e, îmbrăcat în blocuri ş i plă c i de gra-
nit de Măcin ele culoare v ineţie, lun g im ea de mari dimensiuni
cu o deschidere de 32 m în formă de arc a scărilor construite
din piatră de Barnpotoc, ca r e sluj esc la urcarea spre cele două
rampe, ce du c la monum ent, prec um şi cele două basoreliefuri
laterale, cu scene din is toria e roică a poporului nostru , avem
prop or\:iile deosebite a le acestui monum ent.
Tem a apărători l or patr ie i a constituit prile jul ev id enţierii
mai multor scu lptori , intre care putem cita pe Iulia Oniţă cu
Monumentul Ostaşului R omân, ridicat la Ora dea , pe Gavr il
Cova lsch i cu monumentul de la Arad, pe Andrei Ostap cu monu-
mentul de la Baia Mare şi, îndeosebi , p e sculptorul Vida
Ghcza, autoru l origina lului monum e nt a l ostaş il or r idi cat
http://patrimoniu.gov.ro
Mo 11111111·1 1L11I eroilor
de la Pil uli ş, jude~ul
Arad
Vid ri Gltczn . Monu -
mcnlul oslnş ului ele la
Care i . jucll'\.ul Sn lu
Marc
la Carc ii Mar i şi, mai a les, a l Monum entului Eroilor de la Moi-
sei , care ră mîn e unul clinLrc ce le mai expres ive !'i i ori g inale
monum ente rC'a li zatc în acea r er i oa d ă, că reia i-a urmnt peri-
oada di ve r s ifi că rii temati cii monum e nte lor.
De la fi g ura leg e nd a ră a lui Deceba l, ca în m onum entul
sc ulptorului Ion Jal ea, ridi ca t la D eva , istoria tr ec ută şi pre-
zentă a fost ii ustrată de num eroase monum ente dinLre ca re ci-
tăm pe ce le mai amp le şi reprezenLat ive arti sti c, legate de
id eea unităţii na ţi o na Ic ş i a 1uplci pentru I ihertatc soc i a l ă:
Horea, Cloşca .: i Crişa n , de Jon V las iu , ridicat la Cluj-Napoca,
M ihai Viteazul , de Osca r Han, la A lba Iulia, ş i Mi hai Vitea :•ul ,
de Mari us Butuno iu , înăl\:at la Cluj-Napoca, Ş t efan ce l Mare,
de Iftimie Bîrleanu , la Su ceava, şi Ş t e fan cel Mare, de Mircea
Ştefănescu, ridi ca t la Vaslui , Avram Janru, de F lorin Codrc,
la Tîrgu :Mureş, Mi hai Vi.teazul, el e Gh. Rădul esc u-Gir. ridi-
ca t \a Sf. Gheorghe, Dra9oş Vodii şi zimbml, de Jon J a lea,
la Cimpu lung-Muscc l, Fra/ii Buzeş ti , de Boris Ca ragea , la
Cra i.ova, Monumentu l Indep end enţ e i , el e Gheorghe şi GabrieJa
Adoc, ridicat la Iaşi, Monumen tul lndependenjei, de Pavel
Bucur, la Calafat, Gărzile patriolice, de J\Jli a Oni1,1\ , la Drobeta-
Tr. Severin, Monumentul Vic tori.ei, de Bori s Ca ragea , la Con-
stanţa , Dr. P. Groza, de Romul Ladea , la Bucureşti ş. a.
 Printre monumentel e de importanţă socială şi artistică
se silucază şi Monum enlul luplclor de la Lupeni (1929) datorat
lui Ion Irim esc u. Ion Irim escu este şi autorul statuilor Mircea
cel B ătrîn, d e la Tîrgovişte, D. Ca ntemir, N. Iorga, Brâncuşi
ş i N. Titulescu, ridica te la Bucureşt i ca şi al bustului monu-
me ntal al lui C. Brâncu ş i d e la T g. Jiu. O amploare deosebită
a cunoscut-o şi bu 3tul m onum ent. Im ag inea unor conducători
de stat, a fi g urilor prog res iste a le epo cii , a savanţilor şi perso-
nalităţilor pro cmin'.) nte ale culturii, apoi marii înaintaş i ai
pop orului român şi-au găsit întruchiparea în num eroase
busturi monum enta le ridicate în pieţele ş i p a rcurile publice,
în incinta m a rilor întreprinderi ş i ins tituţii culturale. Prin-
tre aces tea pot fi citate: Mihai Emin esrn , de Gh. Anghel, ri-
dicat la Bucureş ti în faţa Ate neului Român , Lucian Blaga şi
S. P elof'i , d e Romul Lad ea, prirhul ridica t la Cluj-Napoca,
sau r;eorge Coşbuc, de C. Covalschi, 13aba Novac, de Th. Fuli-
cea, A dy Endre, de Artur Vetro , ori busturile în[ăţişînd pe
Ion Creangă, Aurel Vlaicu, V. Pârvan, Ovidiu, Ili e Pintilie,
Iosif Vul crn, Ciprian P o ru m b ~s cu, Mihail S::i dovea nu , George
Enescu, Nicol ae Iorga, P e tru R a reş, Gabriel B ethl en, Vlad
Tep eş etc.
Semnifica ti ve s înt, în ceea ce prive te sculptura monu-
m e nta lă , cuvintele ma es trului Ion Irim esc u, preşedintele
Uniunii Artiştilor Plas ti ci, p e care le-a spus în legătură cu si-
tuaţia actuală:
„Monumentele ridi cate la noi în ultimii ani, mai ales, au
întreprins o a na 1iz ă lucidă at ît asupra evenimentelor isto-
rici , cît şi as upra figurii omului contemporan. Subiectele au
fo -t a b x datc c u c o n ş tiinţ a c lar ă că id ea lul um a nist contem-
pora n în sea mn ă, d eopot ri vă. continul!'ea un or tradiţii spiri-
tuale, d ar şi o co ntinu ă autod e p ăş ire . Sculptura monumentală
a c î ş Lig a t în a nii soc ia li smului un s ub 3 ta nţi a l t ere n. Putem
veni cu multe cx :!mple, in clus iv cu ceea ce s-a făc ut în ex-
plo:ttarea unor va riate aspecte ale istorie i noastre na !:iona le.
D e la D ~ c c b 1 l ş i pîn ă la c roii istori ei noast re contemporane,
num ero:ise p ~ r sowdită!:i ş i- a u găsit întruchipa rea în sculptură.
M'.\ gî nd e: c d o::ir h e roii ră7. b o iului ele indepe nde n\:ă, care,
indi fe re nt d e g ra dul d e ţinut în armată, s-au di stins d eo p ot ri vă
prin jertfa lor pentru lib ~ rt atea \: ă rii . Ce le 23 busturi monu-
rn ent'.tl c ridi c:ite la G iurg iu c:i p ătă as tfel sem nifica t.ia unui
om'.lg iu a dus lupte i lor. Asistăm, de asemenea, pe ntru prima
(1'\tă în isto ria sc ulp t urii noastre la o adevărată acţ iun e de
ridicare a un or sta tui ecvestr e. Pot să al'irm că în trecut
aceaslă preoc upar e era in e xistentă. R a rele exce pţii în acest se ns
oferea u exem ple lip3ite el e f o rţ a artistică. Se apela în genere,
pentru asemen ea m onumente, la sculptori s trăini. În ultimii
ani s-a u ridicat în să m a i multe aseme nea s tatui . Mă gîndesc
la monumentele închinate lui Ştefan ce l Mare ele Mircea Şte­
fănescu (la Vas lui) şi Htimi e Birleanu (La Suceava), la monu-
mentele lui Mihai Viteazul rea lizate de M. Butunoiu ş i O car
H a n, la m onum entul lui Avra 1n [a ncu, a p a r~iuînd lui FI.
Coclre, sau, el intre cele în curs de execuţie, la ecvestra 1ui
Paul Vas ilesc u, care, sînt convins, va fi una clin ce le mai
bune, ca ş i la macheta monurn euLului l 11i Mih '.l i Vitea zul,
concep ut de N. Corcescu, care, ele a ·eme nea, cred , va fi una
dintre lu c ră ri le foarte interesa nte ca viziune a r fo: t i că. A~ a dă u-
ga ş i monumentul lui Ton Vod'.i de la Roşca ni de G h. Turcu
sa u a l lui Petru Mu şat de la Suceava , ele Paul Vas ilesc u."
(I. Irim e-;c u, Sculptu ra - mărturi e vibrantă a se n ~ ibilită ţii
contemp ora ne, „Scînte ia", 8 fe hrnari c 1979) .
A l ăt uri de m onumente-stat ui ş i m onumente-bust, în sc ulp-
tura co nt e mporană o dezvoltare de ose bită au cunosc ut-o re-
li eful deco rativ , g rupul statuar legat org ani c de c l ăd iri ş i
b :iso relieful s ub for m a fronto a nelor, friz elor, m e topelor sa u
adosat pe s upra fe ţe l e m ar i, lib ere a le ed ifkiil or.
Ideea p os ibilităţ ii de a fi înfăpl uită s inteza artelor cu
arhitectura a încep ut a deveni o preoc upar e act i\'ă , în sensul
cel mai la rg, dup ă 1965. D e f apt, cooperarea dintre pictori,
sc ulptori , arhit ecţ i se inse ra ca o problemă ese nţială a noii
urba ni stici.
http://patrimoniu.gov.ro
În condiţiile dezvoltării României socialiste, în afara
modurilor diverse de exprimare, se afirmă, în prim ul rînd,
unitatea conţinutului de idei a creaţiei artistice, patosul pa-
triotic şi diversitatea modurilor de exprimare, dominarea re-
prez e ntării realiste şi a compozi\:iei cu sensuri umaniste, va-
loarea artistică, originalitatea p e rsonalităţii creatoa re şi efi-
cienţa educativă.
În desfă ş urarea ei, în planul creaţiei artistice, viziunea
monumenta lă s-a îmbogăţit cu concepţii, viziuni, cu teme,
tehnici ş i expresii plastice noi , dar a dezvoltat deopotrivă şi
monumenta liza rea repreze ntării compoziţionale paralel cu
cea deco ra tiv-abstractă cu sensuri de simbol. Ea a depăşit sta-
diul restrîns al stricte i specializări, aşa încît eliberat de ,jugul
condiţiilor tehnice, de gre u tăţ:ile inerente începutului, de
tenta !:ia ilustrării şi literat urizării temei, artistul a fost pre-
ocupat de înfăţişare a problem elor m a jore a le contemporanei-
tăţii , de reprezenta rea trecutului ş i prezentului socialist ca
şi de formarea unui stil corespunzător progresului artistic.
Viziunea monum e ntală, eliberată de prejudecăţ i , a atacat cu
curaj cele mai inexorabile dom e nii a le fanteziei.
Pot fi date ca exemplu în aces t sens, în afara ansambluri-
lor lucrărilor amintite p entru cartierul Tiglina din Gala\:i, lu-
crările de proporţii concepute pentru noile sta\:iuni de pe lito-
ralul Mării N eg re, ca fîntîna de la Constanţa (de C. Lucac i),
sau sculpturile şi picturile m onum entale din oraşele Suceava,
Gheorghiu-Dej, Bra şov, Baia Mare, Drob ela-Tr. Severin,
sculpturile pentru complexul televiziunii din Bucur eşt i (ope-
rele artiştilor C. Luca ci ş i Ovidiu Maitec), picturile la Sala
sporturilor din Ploieşti (autori: Petru Popovici , Ion Hocflich
şi Ov idiu Pastina), la Casa copilului din Iaşi (autor: Dan Hat-
manu), la Complexul studen\:esc din Cluj-Napoca (autor:
Kovacs Zoltan), sculpturile la Casa tineretului din Timi şoa ra
(autor: Jecza Petru), ceramica de la Casa Lincretului din Slobo-
zia (autori: C. Ba dea, D . H ă dul esc u ş i I. Stencll) ca şi pi cturile
monum enta le rea lizate în ceramică de C. Piliu\:ă, Gh. Spiri-
don, Marius Cilievici, Laz ă r Iacob, Mihai Ba ndac, Tr. Bră­
dean, V. Celmarc ş.a. O m e nţ iun e s p ec i a l ă m er i tă picturile
parieta le ale pi ctorului Sabin Bălaşa r ea liz ate la U nivers i-
tatea din Iaşi, înl'ă ţi ş înd o adevărată ep opee a istori e i ş i legen-
dele lVIoldovei.
De un răsunător succes s-a u bu curat şi tapiseria Odă
patriei pentru T eat rul Naţional, de Virgil Almăşanu şi Gh.
Iacob, sa u cele r ealizate de Ion Nicodim ş i Florin Ciubotaru,
l'resca Din istoria tealrnlui, la T eatrul de stat din Piteşt i, de
Şt. Câ lţea, Sorin Ilfovea nu ş i Mihai Cismaru, Buwria muncii
in agrir.u!l11râ, la Căminul cultural clin comuna Malul cu Flori
- Dîmbov q:a, de Miha i Ba ndac ş i Aurel Nedei sa u cele sem nate
de Eugen P opa, Spiru Chintilă , Vasile Celmare, Gh. Spiridon,
C. Piliu\:ă , C. B e rdilă, C. Blend ca ş .a.
M e ri tă a sublinia ş i diversitatea genurilor a bord ate - mo-
nume nte ecvestr e, compozi\:ii cu r eli efuri , statui , comp oz iţii
statua re, ob eliscuri , bust uri , reliefuri, mozaicuri, fresce, vi-
tra lii şi tapiserii. La acestea se a d a u gă n enum ărate lu crăr i cu
caracter decor at iv ş i ornamental executa te prin grija judeţe­
lor ş i a dife riţil o r b enefici ari.
Sculptura con temp ora nă, d atorată impulsului creator
obţ inut dup ă 23 August 1944, a cî şt i gat un su b stanţ i a l teren
în exp loatar ea îndrăznea\:ă ş i origina l ă a un or va ri ate aspecte
p e care v i aţa contemporană le-a pus la înclemîna art i şt ilor,
în cercetarea m ar ilor muta ·ţii soc ia le ş i tehnice la care as i stăm,
şi a vast ului lor eco u în d esăv î q i rea fiinţe i umane. În această
perspectivă, sculptu ra ş i pictura monumentală a u devenit
a d e vărate cronici, mijloace cultura l-artistice prin care se
a mintesc ge n eraţ iil or v ii toare înf ăpt uiril e p rezentului , a le
minuna telor etap e a le co n str u cţie i soc ia li sm ului.
Arta monumentală rea li z·ează impres ia de fo r\.ă, de v ita li-
tate ş i spir itua litate pro.fundă , e ntuzi astă ş i cop l eş i toare . Tră­
săt uril e esenţiale ş i de perspectivă a le aceste ia sînt definite
astfel el e redarea r ea listă a conţinutului istoriei ş i faptelor
de v i a \:ă co ntemp ora nă, de unicitatea creaţiei, mărturisind
bogă'ţia in epuizabilă a insp iraţ i e i şi talentului creator ilor.
~~~~~~-RESTAURARE, CONSERVARE~~~~~~-

CONSOLIDAREA, RESTAURAREA ŞI REMODELAREA

UNUI EDIFICIU DIN ZONA LIPSCANILOR

- - -- - - - - - - - - - - -- -- - - - - - -- - - -- - - - - - - - - arh. O. UlMlTilIU---

C l ăd irea din slrada L ipscan i nr. 18- 20 , co n sLru ită în deoseb iL fa\.aelele h o lului cc nLra l, o scară de o noare în palm.
stilu l n eoc las ic care a făcul vogă în Bucureşt i i sfîrş iLului rampe şi o sa l ă ova l ă la elajul I. Holul cenLra l, octogona l ,
de ,·eac XIX ş i începuLului ce lui urmrtLor, esle amp lasaL[t în- cl esfăş u r aL pe înăJ\;imea a Lrci ni ve luri , esle prev ~izut cu o
tr-o zonă de marc inleres urban. SiLuată în vec in ă Latea foslu lui c upol ă dub l ă , luminaloa re şi lunete ele penetraţie.
han S t·avropo lcos, ca a fosl ridicată pe la 1880 (dup[t o cără ­
Co loa ne le ş i pi l aşLrii cxecuta\;i în s Lu co-marmură , cap itelu-
mid ă gi'\s ilă în şa n tier) , pc locu l foslu lui „han a l g rec ilor" ,
ri le şi friz e le decoraLive auriLe, picLuri lc , grupnril e sta luarc
<i~a cum aces ta apa re figurat înlr-un p la n el e e p ocă (1853).
ele. , într- un c:uvînt arhil cclura in ler i oară op nl enLCt şi de
Se pare că, ini ţ i a l , aici a funcponat o casă de as i g ur ăr i ,
bună ca liLa l c, îndre plă\.csc presupunerea că acest h ol, o biju-
dar, lLl t 1ecerea an ii r , dcstina\ii le s-a u schimb al ş i c l ăd ir ea
terie de a rhit ec lură, esle opera unor m eşleri de excepţ i e, poale
a suferi l 1: enum ă ralc m o difică ri. Deşi afecLat el e lreccrea lim -
ace i aş i care a u dccoral ~i Aleneul Român.
pului, im obilul lasft să se întrevadă că, od i n i oară , a fost u 11
<i 11 •2mblu bine în ch egat, echi librat ş i propor\ional, cu cleco- Î n u lLirnii a n i, c l ăd irea era fo l os i lă de mai mu l ~i benefi-
ra\ii ex terioa re ş i inler ioa re va lor oase, rcmarcînclu-sc în mod c iari , adăposL inc.J m a i mu lle m agaz in e, un resLauranL cu auto-

1. L'ra gmcn t din

planul el e s itu a\.ic clupă
ar il . Bo rosin i , l a 185:1.
1n plnn s · distinge
fosta mănăsLirc n gre -
c il or s itu ată î nlrc h n-
nuril c S t avropolcos ş i
Şerban Vodă, p c l oc ul
acestu ia clin urm ă ricli -
clndu -sc la 1883 Bancn
Na\. ion a l ă.
Confi g uraţi a gcnc -
r a lă triun g hiul a r ă a
mănăstirii gr ec ilor va
fi reluată în planurile
construc\ ici ele m a i tlr -
ziu, inr în centrul com -
pozi\ ic i, pe locul bise -
ri c ii, se vn înill!a holul
cc n tra 1 octogonal cc
ponte fi arlmi r at nz i.

http://patrimoniu.gov.ro
lf
curte
PLAN PARTER (releveu) interioara
U.lJm
z
o
<( _,
_, UJ
<( >
Zo
OV> 2. În p la n se ob-
servă multitudin ea in -
trărilorla cliver se'lc uni -
tă\i co mc rc i::il c cc-s i
ci • s făş ur a u ac li vităţiie
in sp a\ iin c corcsp 11 nză­
z to ar c fun c\ iona l . Cele
<(
m a i mu lt e mn gaz in c
o
a: era u accesibile clin s tr.
Lipsca ni , o l r nclă cu
„va d comt.:r c ia I" porit
fa \ ă el e s t r . Sl::t vropo -
<( lcos.
o Zone le poşa le r e-
<(
a: pr ez in t ă sp a \ii Ic în ca-

·"'- magaz in magazin ma gazin

STRADA LIPSC ANI
restaurant r e s-a u p ăs lrat m a rtori
decorat iv i ni a rhi tec-
turii vec hi .

PLAN ETAJ 1 (releveu) curte

corp de interioară
~m legătură
cfint r - o
etapa de
tranziţi•

hol
birouri

aala ova(j

3 . P rin po z i ţ i a sa , Lt.

aşr1 cum se observă in

pla n , h ol ul ce ntr a l s~ ­
p ara in două imob ilul,
f ără l cgă lur ă înt r e cele
două păr\ i. Pe pa r -
c ur sul ex ploală rii aces-
tuia au fost n ecesa r e corp de
scara în gol
legat ură restaurant
d ou ă pasar ele ele l egă­ birouri dintr- o birouri 4 rampe
tură, clc menle fun c- etapl de
tranziţi~
ţiona l e clar r ea li zate
inest etic.

4. Se obse r vă cum h olul ce ntr a l se cl ezvo ll ă impe lu os, fastuos clar izolitt, sp a\i il c, în ca r e s-au păstrat ma rtor i decora tiv i de valoare, nefiind legat e
intre e le.

hol central
aala ovata scara ln
4 rampe

hol curte
interioara

z
<(
c
o:
::r.
V'!

,_
V'!

SECTIUNE LONGITUDINALA (releveu)

01 3 5m
~

·--
12

http://patrimoniu.gov.ro
 5. Fa\ad ă spr e s lr. Lip scani (îna inlc el e r sta ur:n c) . 7. In holul cc11Lr nl (veder e spr e s lr . l.iJ)SC:m i), p c p an :urs11J ex pl oa t ă ri i
ln ultimii a ni , fu \ael a „mod rn ă" a rcs t aur:mlului Lip scani ::ielu cca o imobilului au rost improv iza t e p asa r ele el e l cgiHur ă la c l nj(•le 1ş i 2.
11 otă cli sc ord a nlă în arhitcct ur::i v alorondl a imohih1ln i (foto 1980) .

(i. Imag in e inl'U\ i5 inel un a dintr e ce le el oui\ intr ă ri pri 11 c ipul c în holul 8. D c l a liu cupo l[1 inl e rionr i\ , în a int e de rl's l:n rr nr e .
~e n t r n l ,in a int e el e rcsla u rnr e .

servire, di ve rse birour i ~ i depozit e, s pa ~ ii tehni ce ş i a lLe le, Lran sform ă rii c lii clir ii înLr-un ce nLru comercial m odern. Ast-
toa Le aces Le func\.iuni cl esnl ş urîndu-s e în s pa pi in comod e. fe l, prin grija Minis Lerului Indu. Lri ei Uş oare - Ce ntra la
În interesu l re inLegră rii co nsLru c ~i e i în fondul imobiliar- Inclus Lri e i pi e l ă riei , cau ciu cului ş i în cii l\. ă min te i ş i cu p ar-
urbanisti c el e va loare a l CapiLa le i a ap f1rut ca oporLun ă ideea ti ciparea Dir e c~i e i genera le comercia le clin cadru l Consiliului

13

http://patrimoniu.gov.ro
 n. Decor n\ ic cu gr ifoni
a uri ţ i ,
îna inte de resta -
u ra re .

•
L
O S 101520m u
I I I
I I I

1 0 . Dc l rol iu ])O rln l deco rati v cx isl cnl in h olul vrin c ipa l înain t e el e rc - 11 . P la n ti c s itu a \ ic a co nst ru c \i c i (desen dec. a rh . M ih a i J\ n ge lcscu ).
stH urnrc: n ic i a f ost na li za l il pornirea un c ia di n tr e cele tlo u i\ sdl ri prin c i-
p a l · cc Jcngil 111n g a~ i11 c l • de la par t e r cu ce le d e la e t aj.

p opnl a r muni c ip u l Bu c ur eşti , s-a Lrecu L la e la bo ra rea 11nui c ircul aL pasaj el e Lreccrc pe nLru pieto ni în t re ce le douii s Lrăzi
pro iec L ele co nso lid ar e, rcs La ura r e ş i r em ode la re a ecli[i c iului , co m e rc ia le (Lipsca ni ş i S tavro p o leos) , es Le în prezent un
p roiccL î ntocmi L de că ire a rhi tecţ ii Co nsta ndin Rul ea ~ i OcLav im p or La n L p un cL el e a L r acţ: i c d eve nind pi esa d e ci i stribu ţ i c
Dimitriu el e la ln sLitutul el e Pro i ccLă ri „Ca rpa \j". că tre m arraz in e lc di s puse în jurul să u (la p arter 4, ia r la etaj

Ca s Lrateg ic d e lu c ră ri d e co ns lr uc\ii , în co ncord a n\.ft
cu av ize le Co ns ili u lui Cu! Lurii ~ i E du ca \i e i oc ia li s Le - D i-
r ec"ţ i a eco nomi ci\ ş i a pa Lr im o niului cul Lu ra l n a~ i o n a l ş i al e
D irecţ: i e i de arhiLcc Lură ş i s is Lcrn a Liza re a Co ns iliului po pul a r
muni c ip a l Bu cureşt i , m e nţ i o n ă m faptul di e lem e ntele m a rto r
d e arhiLec Lură o ri g in a ră a u fos t Jo los iLe la rcsLa ura rea exac Ui.
i ar în lipsa aces Lor m ă rLurii s-a procedat la o a rhiLccturtt
nc u ă, cu m o]Jili e r a cLua l.
Înt r eaga c l ă dire a fost reo rga ni zată sp a \.ia l. J !o lul ce ntra l
cu arhitectu ra lui va l o r o a să, ho l g îndiL să d ev in ă un fo arLc
4 plus ce le d ou ă case d e com e nzi de co nfec (:ii propriu-zi se).
Pe nLru rea liza rea aces Le i fun cţ iuni d e di st ribu ţ i e s-au creat
g rupuri d e scă ri no i (în ax ul lo ng iLudin a l a l c l ă dirii) ca re co n-
du c ,· iziLa Lo rii din h o lul ce nL ra l s pre s p a ţiil e com er c ia le <le
la e ta ju I I , s p a ţ ii car e p ot fi p a r curse în circui t prin int er-
m ediu I un or pasa re le de l egă tură.
Pr ec iz ă m că î n h o l p asa re le le s înt tra Late în t r-o m a ni eră
m o d e rn ă, s upl ă,cu sccurit , co ntrast încl vo it cu bogă ţi a d eco-
rati d\. a inLe ri ornlui , t ocm a i pe nLru a m ar ca inLe n ·e n\.ia di n
z i le le noas Lre .

14

http://patrimoniu.gov.ro
 .,..
an e x€'
buc~tărie

...,_
"I

PLAN PARTER (proiect realizat) · depozit

01 3 Sm

z
o
«-'
..JW
<i>
acces Zo
salariali ~.,„

depozit

12 . Com pnrind pro-

ic ·I.ni r rn li 1.nl cu fi g.
2 se obse r vă că h olul
z ·e ntr a l a el cvc nit o pi e-
să el e di stribu\ ic că tre
'"
" 0
ce le patru m ngn 1.in e din
' cr
ju r u l să u , i nr , prin intcr-
111cdiul ce lor do11:1 sc:'\ ri
dispuse s im e tri c-opu s,
ci\lr • mn gnz inc lc ti c la
e t a j . To t odnlă n11 fost
acces e l ib e r a t e spa\ iil c ocu -
depozit salariali
depozit SîR ADA LIPSCAN I .(""'
pat e anterior di n pnr-
t c rul vn l orosu lu i im o-
bil , a l:'\turnt fo st ei
Bi:l nc i Cri ssovc lon i.

r
1· PLAN. ETAJ ·1 ( pioiect realizat) pasarel il
I O 1 3 Sm
1· - df'pozlt i '... I
z
pasarelă

depozi t

b irouri
sal A
prezentare

1:1. În jurul h olu ·

lui ce ntr al , in proi cc l.111
rea li zat sînt el ispu sc pa -
t ru ma ga zin e, id c nli cc
cu ce le de la parte r ,
magaz ine cc se l eagă
ru nc\ ion a l ş i c u ce le
dou ă cose el e com cn 1.i ,
-g ra \ ic ce lor t r e i p asa-
1·c1c nou cons t rn i t e. scara ln
Di alogul pa rte r - e t a j es- at elier pasarelâ depozit . 4 ra mpe
creat ie depozi t
t e at rac liv ş i p c rm a-
ncnl.

14. Comparî nd cu fi g. 4 , l n proi ec t se r e m a r că, î n ce ntrul p l n 11 şc i , lega r ea sp n ţ ii lor boga t ş i va loros dcco r nt c prin interm edi ul a do u i\ sc:'ir i pr in -
c ip ale, prec um ş i pr in holul nou r eali zat î n l oc ul un e i ban nlc c ur\i de l umin i\ .
r
hol central
scara în
4 rampe
spati i
product ie
hol
/ sala
prezentare

<lf
o
cc

a:
,...
\/'I

magazin depozi te buca tă ri e

SECTIUNE LONGITUDINALA
(proiect realizat)
01 3 5m
--=-

http://patrimoniu.gov.ro
 · t '-
-' _,
"t w
z>
z ()
"\/)
<(
o '.;( \/!
a: z-:
<t u
lJ .
z ,,
<( ·-
ro 111
o
t~

FATA DA SPRE STRAD.A LIPSCANI (refacere)

O I 3 5m
~

1 5 . P a·\ a la spre str . L ip sca t1i. P roiectu l a p t·cvii zul corectarea col\ u lui d rept, d in zo na r cs taur unlu Ju i „Lip scani" (a se vcdcu fi g. 5) (desen de
a rJ1. Viole ta E ne) .

1G. Fa \ ada spre Lipsca ni, aşa cum a ros t r cali za lii con l' orm p roiccluJu i. 17. De ta l iit in l rn rc prin cipu lii (st r . St avropolcos) , du p l't re staurare.
în p r im p ia n , col\ u I cu resta ur ant u I „Lip~ c:rn i ".

Dad amint im că la e tajul II a u fos L ame naj a Le aLe liere S upra faţ a co n s LruiLă d esf ăş ur ată a c l ă di r ii est e 8571 mi
de cr ea\.ie-prot otip uri şi p r odu cVi e pro priu-z i să, ia r că la sub- re par liza Lă as Lfe l: s ubso l - 2348 m p; p arter - 220G rnp;
so l sî nt as igura le s p aţi i tehni ce şi el e clep ozi La re , am co nLura L, etaj I - 2066 mp; e Laj Jl - 1951 m p .
cred em , im agin ea unui com p lcL ce nLru com er c ia l. P rin mun ca ta len la \,il or m eş l e ri co ns Lru ctori d e la T rustul
Ar m a i fi de amin t it di î n partea de vest a c l ă dirii , el e Co nsLru cţi i „Carpa \.i" (şef el e şa n t i e r T ra ia n Ra n g heţ) ii
la p art er ş i sub so l, a fo sL m oderni za t un res taura nt cu cu co ncurs ul unui grup el e a r t i ş li pl ast ici condus el e Dan
au toserv ire (res taura ntul „L ipsca ni " a l T.A .P.L . Sega rcea) Broscă u\.ea nu (ca r e s-a ocupat cu su cces ele r esta urarea pic·
cu car e prilej au fost res Lil.uiLc s p aţ ii a pa r(.inînd , la ori- t uril or şi el e vi Lra lii ) , proiect ul ş i- a p ro pu s, şi credem că a
g ine , im obilului a di acent - c l ă di rea '' a l oroas~t a 13i:i ncii realizat în ca drul aces Lui ce nt ru co m ercia l a l L ipscanilor,
Naţ ion a l e (fostă B anca Cri ssovc loni) - m onum e nt el e arhi- integrarea un or fun c(.iuni n oi în s p a ~ii ex istent e , cu p ăs tra rea
tec Lu ră, op era preţ:ui tului în a in taş care a fos L pro[. a rh . arhitecturii vechi d e va loare iar , p c m ăs u ra acestei in tegră ri ,

G. M . Cantacuzin o. noul şi vechiul srt se va lorifi ce recip roc.

16

http://patrimoniu.gov.ro
 18 . Vcdcr · ge n e rală a holului princ ipal , după r es t a ur a re. 20. Decora\ ic cu grifoni , după rc st a u rur e. În prim pl a n se obse rv ă
Se obse rv ă pa sa rela n o u ă. fnn c \ iona1"\ , Lratali\ vo it mod e rn , în conlra sL pas:n cla nou il, mod e rn ă, clin scc uriL ca ş i u ş n că Lr r magn1 i1111I lrat nl ~i
cu dl'cora\ia opul enL ă a arhilccLurii originare. ci. prin co nlrnst, i11Lr-o n rhile c lură n o u ă .

"' ·...!
• I I

„. •~ 111 "Qi..: r ~

19 . Ved er ea cupol e i interioare, după r estaurare. 21. Detaliu pornire sca ră princip nli\ (nr. 1) că tr e c tnj (clupă restaurare).

AUTOlll l'ROIEC.T : arh . Con sl a ndin nulca şi arl! . Octav Dimitri u . - pentru mobili er: a rh. i\ lircca Bocngiu , arii. Conslnnlin Vi ş an .

COLAllOJIATOill : - pentru structuri : ing . Dorin Lni\r.

·r1CTL:HA YJTll i\LI I: Dan Broscău ţc anu .
- pentru arhitectură : nrh. Nicol ae Hădulescu, arh. Miruna Bcrincki,
proiccta n\ii : Mircea Nicu l escu. l\odica Ştef i\ncscu, Virgil Poşirci\ . DESENELE din prezentul a rti col (cu excepţia celor de la fi g. 1l şi 15)
- pentru corpuri de iluminat şi firm e: arh . F lori an Dumitriu , aril. au fost executate de a rh . Oc tav D imitriu .
Simona Ciuci'\, ar h. Şerban l\larincscu, i)roicctant Paula Ciobotaru. FOTOGRAFIILE an fost r ea lizate de Nicolae Dănilă, I. P. „Ca rp aţi".

17

http://patrimoniu.gov.ro
 STUDII ŞI COMUNICĂRI
GHERLA• ASPECTE ISTORICO-ARTISTICE ALE DEZVOLTĂRII ORAŞULUI
şezarea de pc c ursul inferior al Someşului Mic, Gherla,
A a fost locuită
în că din n cm urile ce le mai îndepărtate.
Dintre urm ele străvechi de cultură mate rială pom e nim pe
cele din a doua epocă a [i e rului , ce apar\:in civilizaţ:iei dacice,
ş i vestigiile importantului castru roman cc străjuia drumul
de la Napoca romană la castrele de pe cursul mijlociu al
Someşului. Fo rtificaţi a avea planimetric o formă patrulateră,
cu laturil e de 1G2/ Hl!) m, cuprinzînd o suprafaţ.ă de 2 ,7 ha.
Col(·urilc şi mijl ocul curtinelor era u protejate de ba st ioane
de apărare. În această forlificaţ.ic , construită în jurul a nul ui
Fosta cas:'I Dnni e l (17117) clin P ia\ n Lilll'rl:'l\ ii. n1" 12 . Fn\.a dn prin c ipal:1 .
Hel cve u
c
. 1\
" B ucln pesl , 1917 ; Gh. Sebcslyeu , V. Sc bcs t ycn , Arhitec tura re naşte rii î11
Fostn casii Danie l , Pin nul pnrl<•rulni
18
http://patrimoniu.gov.ro
143 e. n. , ş i-a avut sediul ala a II Panoniorum 1 .
După retra gerea trupelor romane din Dac ia, fortificaţia
a fost o vreme pără s ită, dar nu def initiv, pe parcursul evului
mediu timpuriu fiind, probabil , folosită în repetate rînduri
de populaţ:i a romanizată din împrejurimi. în vecinătatea
fortificaţiei se va fi dez vo ltat o aşezare c ivilă de mai rnicft
importantă, ca re va fi ev icl e n~ia·tă, destul de tî rziu , în docu-
mentele din secolul al XIII-iea. Abia la 1291 apa re toponimul
de Ghcrlahicla 2 • Era, în primul rînd , un vad, ·ţ: inîndu-s e sea ma
de faptul că p e a ici trecea unul dintre drumuril e principale
ce unea nordul cu sudul Transilvanie i. În seco lul al X III-iea
loc ele vamă ce depindea de cetatea Un g ura şului , aşezarea
t rece după 1410 în proprietatea voievodului Transilvaniei,
La\:e, stă pînul cetăţ ii sus-pomenite. În anul 1463, regele Matei
Corvinul d o n ează satul familiei Gereb - aceeaşi ca r e a
ct itorit ş i frumoasa bi ser i că gotică din Vingard - ca , dup ă
patru a ni (1467), aşezarea să treacă în stăpî nirea Ep iscop iei
cato lice orăden e 3 . Satul Lrebuie să fi înregistrat e\'id enle trans-
formări o da tă cu co n str u cţ i a, în vec in ătatea lui , a noi i
cetă ţ: i el e pe Someş (Szam osuj vftr) , fortifica ţie de tip mod ern
cu bastioa ne în f o rm ă de pană fără urechi , co n str ui tă pc vremea
luplelor pent ru co nstit uirea principatului transih'ănean, în
mai m u I te eta pe cc urcă p înă în seco lu I a I :X V 1 II-i ea . N 11cleul
prin cipa l se dato rea ză iniţ i ative i „fratelui Gheo rghe", episcopul
t.czaurariu Gh. Ma rtinuzzi , cc l-a clădit după a nul 1538, mti i
<' u scamă de fri ca molcloven ilor I ui P etru Ra reş 4 •
ln seco le le XV I ş i XVII sat ul apar!.in c de această cetate,
docum e ntele înregistrînd familiile aşezării la l630 , 1G31 ,
Hi37, 1643 eu drep t ul de a ţ inc trei tîrguri a nual e la sărbă­
toril e sf-l or Gheo rghe, Mih a i şi N ico lae. ln a nul 1667 s înt
1 .Joscphus Benk o, T ran s i111a11ia si11c Magnu s '.f ran si/vaniac I'ri11cl-
pat11s, f, Vi en a 1778 , p. 26; Fra n z Xavie r Hene, B eylrti(JC z11r dachisc hen
Gesc hichlc, Hcrman ns tad t , 1838, p. 138; Torma Karol y, A limes dacicas
f e /s li r esze.„ B udapesta 1880, p.117 , 119, 128 ; Ornstein J6zscr, A cas lru m-
beli r 6m al :e letek , in „Archaeologiai Br tcs il o", 1901 , p. 368-369; Orosz E„
J elen tes a szam os1lj11ari r 6mal cas tel/11111 praelorlumanak asa tasar 6 1, Gh erla ,
1907; ide m , tn „Armenia ", XXI (1907) , p.1 29 -155 ; V. Christescu, I storia
m ilitară a Daciei roman e, B u c ur eşt i . 1937, p . 69, 109, 13 1, l.3 3, 135- 136,
181 ; C. Dni eovic in . ]), Protase, „Acta Nlusr i Nnpoce ns is", l , 19H4. p. 163 -
178 ; D. Pro tase, „ Probl e me cir Muzeograf ic", Clu j, 1961, JL 177 - 181,
263; I. L Huss u , Dacia ş i P a non la Inferior în lumina diplom ei militare din
1 23, Bu c ur eş ti , 197:3; E uge n C hirilă , Teza flrlll mon etar de la Gherla (sec . I V) ,
ln „Actn Musei Poro li ssc ns is". 3, 1979, p. 525-53:3; E uge n Chirilă, Ioan
Chifor. Desco p eriri mone tare an tice ş i bizan tin e l a Gherla(/), 1n „Acln !\fo-
se i Poro li sscnsis" , ,, , 1980, p . 245 -246 .
2 K {1cl{tr .16zsef , Tng{1n y Karol y, Hcth y Utsz l<i , Szo/n ok-Do boka var-
m cg yc monograp hiâja , \1 1, D('j, 1903. p . l :.l8.
:1 .Ibide m , p. 1:19 .
'' P~ şa nti er ul de co nslruc\i c al aces tei fortil'i caţ ii au lu cra t ele-a lun-
gul a nilor , nli'l turi el e pietrari c lu jeni sa u ce i cl in zon ele limitrofe , şi arhi -
l cc \ii iln li eni Domenico de 13o lo gna („a rclillcctor et edific ior11111 regalium
(widalor". pr ezent în a nul 1540 la Gherl a), Giova nni Lnndi (1629) ş i Ago-
s lino Ser cnn (activ l a G hcrlfl in 1649 , 1651) . Cetatea a fost l' c f ăeu t ă ln
ani i 1703 şi 1760 , În a dou a ju1mltutc a seco lului a l XVIII-i ea ş i- a pi er-
dut fun c \.ia ele apăr n r e propriu-zisă , devenind, ma i inlli , se diu ele garni-
zo:rn:'L, apoi, din a nul 1786, tn chi soa r e. Dintre vechil e planuri a le forlifi-
c a\:i c i este de m e nţion at ce l r ea l izut ele .J, Jiol s l, np~ ru t in „Co n l e Ga l.
Gualdo , Jl is loria d i .Leopo ldo Cesare", Vi cnna 1670. (v . Balo gh .Jol{m, Az
crrl elyi rcn aissance, l , Clu j, 1943, p. 102 - 103, 104, 210, 283 - 285 , :'16,1;
ide m , l( es iiren csza n sz kufarag 6 mil/1elyek. V lll. ko zlemen y, ln „Ars H u11 -
gari ca", 2 , 1980, Akaclcmini Kiad6 , Buclapest 1980, p , 239-24.8; F lor io
Bt\nff y, Olasz k a tonai e pit eszek E rd ely/Jen , ln „Erclcly Muzcl'.1m", .nr. 7-
12, p. 294-317; L cclmer .Jeno , R en aissance e pi tesi eml ek Sza mosujvarotl ,
Tra 11silva11ia , B u c ur rş li , 1963, p. 83 - 8 1 ; Szo ngott Kri slcH. Srnmos1îj11ar
 ce iuril c de baştină, multe d eprind e ri moldaY e, şi , ca o c uri o-
zitate o n o m astică î nreg i strată d e d oc um e n te. num e c u r ezo-
na n\.i\ româ n o-armeană, c um ar fi: Plăcinta r , Brenzar, B ulbu c,
Bogda n , Cri st:e, Cercel, Co rbul , Da ni e l. Dragoman , Goro bc i,
Ja co b , Miron, Macsim, S im co n, Vr1ca r . Vasilia n, Vico l ele~.
No ii co l o ni şt i au fost. co ndu ~ i ş i spr i,iiniţ i de e pi scopul
Oxcnd iu s Verzrresc u, pe r sona lit ate mar ca nt ă c u o Yi a\:ă punr-
l a t ă d e 'i nt împ l5 ri m a i p11(i11 o hi ~ 1H1il e. n ă~c 11 l î n Bo losa nii
Mo ld o, ·c i, c u o ~ederc d e l 1J a ni la Co leg iul de „ Propag~ nda
F idc·" din Hom a ~ i Lrc i a ni d e prizo nierat (.l703- 170GI dup ă
e~ll'.ll"l'a 1wgoc ic ril or <·u Fr. Ti ttkOC'Z,V n i 11-lea, pre lat ca re a
o b\i1111t pe11tr11 . <·0 11 ce t ă\ e nii să i dreptul d e ri d icare a unui

8 Szo n go lt IZ„ A nlll(f!Jar /1oni unn i: ny csal6dok (J enealogiaja , tekinlellel

ezckn ck cyymas ko :ii l /evu roko nsagara . s a vc:e!Ck cs keresz t ne11ek clymnlo-
!tiai crle /m cre, Sza mos 11jdrL 189H.

Fosln cnsi\ L :'lszlofJ y (d up ă 17'H, c u r rfacrri l1 1 seco l11l :i i ~ 1 :-.:: - J c a), s t. I' .
28 Aug ust , i1 r . Hi . F u\acla p ri n c ipa l i\

/
''-./
//~ ',
( I
"// P la nu l o ra ş 11lui G hc'l'l:t ( 17'10) l' en li wl d<· Ko11rnd I ln 111111 l'I' ( \\'i l' ll . l( l'i cgs
/ o ul'd 1i v )
I . Lrncl n Apl' i (az i st r. 2:l ,\u g11 s l ş i llobi l nn)
2. S lrud:i ele Mij loc (sl l' . Şld r111 ce l i\lal' e ~ i ~ lih ai \"il c :iwl )
:!. St.racla a T l'c in (s lr . Dra go~ Vod:I ş i 30 l h-<'(• 1nlJl'il' )
·I . S lrndn Şap l <'C l'll c i (s lr . J\v ra111 ln 11 c u )
;„ Strada C i 111p 11l11 i (sl l'. C l'i ~ a11)
li . Hi sr l'i ca :tl'lllcn 11 0-ca toli c :"\ ~ i pr :"îvi'i. liile ol'a ş 1il11i

o 7. lli SC l'i Ca „!)0!0 1110 11 "

8. Celn l ca Gll crki
\), P:l l' Cl' ie il' Ol':l ~ llllli
Fost.a cns{1 L:'lsz loff y. Pla nul pa l'\ l'ru lui JO . Pi l' 'i ul Cl'L:'\\ ii
11 . C:11'lil'l'lll C:1 11di:1

a~cza P în veci n ăta t ea crl~1ţ. ii puşcaş ii sc uLi\i de dări îu scl1irnb11l

obli gaţ i e i d e a p5 ra rC' a rorLif ica i.ie i5 . La 1G69 o a rm a l ă
tu rcească a ca nto nat în aprop ie rea ziduri lor ce lă \ ii - e cas/ri s
sllb Candia posit isG . Sat ul s-a d epop ul a t s im\ilo r î n tim pul
răstoa l c i c ur u \.il o r (1703). Ap rox im a tiv în aceas tă pC'r i oadă
sosesc în aceas tă aşezar e fa milii de col o ni ;;L i a rm e ni din zon e le
BisLriLei, Gh eo rg h e nil o r ;; i F rurn onse i . f\ceşt i co l o ni ş t.i (cca
3000 de fam il ii) a u e mi grat. din Mo ld ova î n Trnns il va ni a
la în gă duin ţa p rin c ip e! ui M iha ii Ap a fi , ciu pii 1672. No il or
vc nip li se acordă succes iv, în a nii 1684- ş i Hi09 , priv il eg ii
pc•nLru cxer ciLar•a m ese riil o r de Lă h ăca ri , co .i oca ri :; i c izm ari
prl'c um ş i libe ra d esfăş urare a come r\.ului , pri v i! C'g ii întă ri t <'
~ i el e L eopold I (1699) , Ca ro l a I V J-lca ( 1736), Mar ia Ter eza ,
Iosif a l JJ-l ca, L eopod a l U-l ca, Franc isc I ş i Fe rdina nd u l
Jl -lra . D e a l tfel breasla tă bă ca ril or, prod1 1 că Loarc a foimo asC'-
lor p iei de sa lin ş i cordo1Jan , er a un a dintre prin c ip~1 l e l c b e nr -
J'i c ia re a Ic acesto r pri v i leg ii (Ceha pri 1Ji le1ia la cedornm A rm eno-
polilanor um)7.
Fa m il i il e sta t.orni e iLe î n G h e rl a nd 11 cea 11 , a l ă turi d e ob i-

s:11b. kir. l)(iros nwnor1ra{iaja 1700 - 1900, I , Sza mos nj val' L, 1901, p. 11 -
39; Aug uslin Ta l oş. Ce lalPr! Gherl ei. G h erla , 19:~3; B. Nagy Mn l' g il , Varak .
lrnslCl yok. udoarh6 zak, ailogy a rer1 iek lallak, B u c u „ cşti , J9n , p. 28, 30, 31,
:17, 118, 270, 360; Giacomo Bnscape, Le rela zioni /ral ' I/ a lia e la '.J'r ans il -
vania ne/ esco lo X VI , Ho m a, 1931 ; Corn eli o B udini s , L 'o pera de/ genio
ilalia no all'es lern. filia rlisli ilrr /iani i n Ungileria , Hom a, 1936, p. 97-98;
Andrri Kov acs, M ir cea Toca, Arililec /i italieni în Tra11 si/11ania în cursul
seco l e l o r a / XV I- l eaş ial XV II - l ea , ln „Studia U ni ver s itatis Babcş-BoJyn i ",
t;cr ics Hislor ia , f. 2, C lnj, HJ73 , p . 20, 28-29 , 30- 33 ).
" Kad ar .1 „ Taga nyi l<„ Heth y L ., op. r it ., vr. J). 1:19 - 1 110.
u Jbid e111 , p . 14 0 . Case tipi ce a rhilcc l11l'ii ba r oce g h cl'len r i11lr -o p i c lul'ă con l c mpornn ii (cx-
7 Szo 11 goll i<. . op. ii ., 111 . p. :1:1 . voLo el e l a 1 750). Co l. 11isr l' ic ii :tl' 11wn 1t o-catoli cc. G h erla

19

http://patrimoniu.gov.ro
 P l' :'iv:i liil c c 11 por li c din P in\a L i bc l'L ă\i i Casă de l oc u it d in sL I'. 23 AugusL , n r. 1 (1773). Faţada p r inc ipa l :'t

f'rA.r -- -
~Jn ~ \
; ~ 1n.1 J 1
~
n:
0
)iot.J'
1H 1 11.1 _1 ,Y

Cas:I ue loc 11il d in s ll' . ŞLcfa n el!l Mal'c, n r. 5 (176 1). Fa \ a da p l'in c i pa l ă

Casă de locuit d in slr . 23 A ugusL, nr . 1. P la n pa l'l. •r

de a ţine în fi eca re joi din să plă mînă lîrg loca l, ca ş i Lîrgul

de \.a ră de trei zil e (la 5 februa ri e, la 25 iuli e ş i 1 n oiembri e);
p rin scoate rea oraş ului de s ub juri s di cţ i a n o bili a ră, d reptul
de a legere a unui m agis trat. , a unui jude, a unui n otar şi a
V 12 ju raţ i; obli gaţ. i a familiil or de a pl ă ti un imp oz i t a nual
de 10 fl.Rh „ cl ar ş i deg reva rea ce lăţe nil or de sa rcina ap rov izi-
o nă rii so lda \.il or ca ntona \: i în vec in ă late sa u pa r t icipa rea la
corvez il e mililar e1 0.
Semnifi cat iv ~ i în cura ja t or p e nt ru un o raş de negustori
ş i de m ese ri aş i era drep tul de a d esfăş ura co m e rţ ul lib er,
Casă de l oc uit din s lr. Ş t e fa n cel Ma l' c, n i' . 5. P la n11l s ubso l11lui
sc uti t de va m ă în toată T ra ns il va ni a. În anul 1736, Ca nce laria
o ra ş: j11s exlruendae A rm enopolis ad arcem Szcun osiijo6.r9 • a ust ri acă zălogeşte pent ru sum a el e 100 .OOO fi. întreg d ome-

în primele d o u ă decenii a le seco lului a l X VIII-i ea, p os i- niul Gherl ei ş i p artea de o ra ş de s ub cetat e, numită Candia,
bilită ţil e de extind ere a le co l o ni ş til or a u fos t în g ră di te de p e o p e ri oa d ă de 90 de a ni 11 • Ma ria Tereza co nfirm ă ş i re întă­
sta tutul ju r idi c a l dom e niului din prea jma aşeză rii. Stră du ­ reşte pri v ileg iile aco rd ate de tată l să u , Ca r ol a l VI-lea,

inţe l e a cest ora de a int ra cît ma i curînd de jure în p oses ia p ă­ co l o ni ştil o r , clin dipl om ele din a nii 1746 ş i 176 1. La 21 a ug ust

mînt ului se in te n s ifi că, ia r a cţ iun ea rni s i·ona rului Minas de 1759, di cta clin Sibiu co nfirm ă ridi carea Gherle i la ra ng ul de
B ra un (1 0 oc t. 1726), p e lîngă Ca r ol a l VI-lea, va Ii în cunu- o raş liber r ega l, act ca re va fi î ntă rit pr in decret de Ios if al

n a lă de s ucces prin ob ţ ine rea D iplom ei în 11 pun cte, ca re
s tipul a, în tre a ltele, drept ul co l o ni ş til o r de a inl ra în st[1-
pînirea p ă mînlului cc a p ar ţinu se pînf1 a t un ci ce lă\. ii , d reptul
9 F ranc lsc us F aschin g, N ova Dac ia, Cla udiopol e, 1 743, p . 25, 29;
ll cs A nclr ăs (And re i lllia, prob ubll de ori gin e rom:în ll), Orlus el progressus
Var iarum in Dac ia ac R e/lgionum , Claucliopol c . 1764, p . 64; Jose phu s
Benk o , op . c il„ 11 , p. 560 -563 ; Szo n got t K „ Sza mos1ljv6. r, I , p. 25 7 -296.
Ii-l ea în a nul 1786 . Cu ace l prile j a u fost am endate n oi drep-
t ur i com ercia le p rin ca re se în gă dui a ţ in e r ea a d o u ă t îrguri
să p tămîna l e ş i a pa lru t îrg uri de \ a r ă anua le .1 2 Dreptul de
ju · gladis, so li citat în acea p e ri oa d ă, a fosL respins el e di cta
10 IG1d:lr J., Taga n y i K „ net h y I ., op . cil „ V I, p . 142-113.
11 Szon goU, IC , op . c il „ 111 , p. 30 .
12 K {td :'i r J „ Tag{lll y i !<.. HCt h y L „ op . c il ., V I , p . 114 - 115.

20

http://patrimoniu.gov.ro

' Lăm o întă rire a bresl e i negus Lo ril or, care cupri nde acum un
Fos ta casă Sokol . A doua ju mă talc a sccol ului al XV TJI-l ca. Str. 23 August ,
m. 2, Fn\·atla principa l ă
a nului 1701, propun rea fiind aprobaLă de jure ab ia în 1838,
-clnd fo rul suprem trans il vă nea n a ratifi cat-o acceplîncl ş i
emblema o raşului; aceasta reprezenta vu lLurul cu două ca p ete,
însemn hera ldi c cu sLrăvech i ş i profund e rezo nante istor ice
penLru a rm e ni , clup ă cum remarca ş i B.P. Hasd eu î n a l său
Magnwn E lhim nlo.17icwn Roman iae . fD in a nul 1844 d alează o
-a l tă pecete a oraşulu i ce ilustr ează în moci s inlet ic una dinLre
le<rend ele Vechiului Testamen t, r efe ritoare la episocl 11l s[ir-
b f
·ş i tu lui Potopului ş i op rirea arce i lui Noe pe vîr ul muntelt11
.
Ararat (denumirea clin anLichi taLe a Armeni ei)].
Nou l oraş nu s-a clăd i t dinLr-o dată , da r rea li zarea l 11i
pe parcursul unei jumătăţi el e veac, în conditiil e tehni ce el e
.atunci, r ep rez inlă o adevă rată p e rforman!.ă ele ordi n co nstr uc-
Liv. Planurile au fost realizate cu concursu l in g ine rului Alexa
:<? i ad use de la Roma , în jurul a nului 1700, de căt re ep iscopu l
Verzerescu 13 . Ev ide nt, programul accsla de ed ifi care va f i
fost pus la punct în toate detaliile sa le planim etri ce ş i a rhi-
tectu rale. Din păcate planurile vechi , or ig ina le, a le oraş ulu i
nu se păstrează, v iitoru l însă n e poale rez erva surpriza apar i-
ţ i e i lor, clacă nu în a rhi vele noastre, at unci în cele de la
Budapesta sau Vi ena. Intre planurile mai tîrz ii a minLim pc
<:el clin 1750, rea li zat el e Konrad Hamm er , releveu în care
se d es lu şeşte intravilanul oraşului cu tramele slrada le ş i par-
-celele mari a le oraş ului 14 • Desigur la în cep ut num ăru l fam ilii-
lor ca re s-a u stab ilit la Gherla era mai redus. La puucrea
pi etrei fu nclarnc nta le a cl ăd iri lor de pia Lră mai în sem nate
( 1700) a u parlicipa t o mulţime d e invita \.i ve niţi de la B is lri-
!:a, F rum oasa, Gh eorgh en i, Geoagiu de Sus, Petelea , Batoş
şi Veţel1 5 . Abia după a nul 1712, cînd SfaL ul oraş uliti BisLriţ:a
a ob ligat p e co l on i şt ii armeni stab iliţi „cxlra-muros" să pără­
sească să laşuri l e înch iriate acol o, se co n stată o c r eşlere s im-
ţ i toare a numărului ele fa milii g he rl ene. Astfel, la 1712,
Co nscr ipţ iil e înscriu un număr de 100 fa milii ; patru a ni mai
tîrz iu rece nsăm întul c uprinde 111 fa milii cu 130 bărha ţi
intre care un preot, doi capelan i, doi cantor i, un jude, Lrei
-cizmari, 22 tăbăca ri , d oi bl ăna ri , c inci !:esă Lori, un crîşmar,
l in pescar, cinci zilieri şi cîţ i va negustori 16 • Recensămî ntu l din
13 Szongott K., op . c il ., 111, p. 20.
H O imagine cl in pa rtea de mia ză noapt e n oraşul ui , cu p r incipakll'
~al e monumente, cetatea, imobil ele civ il e şi l ăcaşu ril e d iferit elor co nfc-
ii uni , a fost realizat ă ele J . .T. IIaas, într -un p r ospec t cc nr putea fi datat
înain te de anul 1736. Yn 1755 a fost r ea I iznt alt plan a l locali lă\ ii, în ca re
~c di sting mai bine cetatea clin secolul al XVI- iea şi cartieru l Canclia ,
locuit cu pr ecăder e de români (v. Dorbfly Andor , Erde l yl vârosok kepes-
k iiny1Je, în „Erde/yi M i! seum", 2, Cluj, 1913, p . 204, 211 - 215, pi . 19 ;
B. Nagy Mu r git , R en es;ânsz es barokk Erde lybcn, B u c ur eşt i , 1970,
fig. 200; idem, Vtirak, kaste lyok, ucluarhazak a l1 og !J a regiek lâtlâk, Ducu-
rcştl , 1973, fi g. 20) .
15 Szongott K., op. c li., Ill , p . 20.
16 K:\ dl1 r J ., Tag:i nyi IC, RCthy L., op . c il ., VT , p. 112.
http://patrimoniu.gov.ro
1720 înregistrează 148 casc cu 115 conlr ibuab ili 17 . Dnpă un
an, stat isticil e înreg istrau 156 case cn 116 contribuabili.
Numărul c l ăd iril o r c r eşte s im~: itor pc an cc trece, astfel că în
1728 sînt aminLiLe 193 case p l us şase Lercnuri no i el e cons-
truc~: i e. Din punct de vedere al compone nţei soc ia le, consta-
num ă r de 60 de p e rsoane . Alături ele aceşLia e rau înscrişi
17 tăbăca ri şi 7 c izmar i. În a nul 1735, numărul case lor ajunge
la 219, iar în a l t re il ea sfert a l seco lului a l XVIII- iea, înfă!:i­
şa r ea oraşului se apropie Lot mai mult ele conf igura\.ia barocă
plănu i Lă 1 8 . L a 1818 erau deja 090 n umere ele case.
Terenu l pe ca re urma să se dezvolte ora ş ul s-a cum păra t -
ceea ce reprez in tă unu l din rarele caz uri din isloria u rbanis-
mu lui transi l vă n ean - pentru s uma ele 12 .000 fl.Rh ., apoi
împăr~. i t în parc ele de 100 fl. p enLrn fiecare fam ili e, banii
urmînd să fie achita!:i in tegrn l sa 11 cu un ava ns minim,
benef ic iindu-se ele un împrumuL pc un termen mai l ung, aşa
după c um o d ovedesc însemnările acelui la:we co lec tor, însăr­
c inat cu strîngerca raLc lor pentru tercnuri 19 .
F iecare fami li e a fosL lnz es lrală n11 numai cu l o ul de
Fosta casă Sokol. Co ronament de fereastră. Deta li u
casă, ci separat cu grădină,apoi cu parce le în extrav ilanul
oraş ului , aşa-z i su l „ pămînt p entru mălai ", fo losit cu pr ecă dere
la c reş terea a 11 ima le lor. O nouă achizq.iona re de terenur i ce
se făcuse în vremea Marie i Tereza, c întl s-a p l ătit suma gene-
ra l ă ele 25 .000 fi (o pa rce l ă de 10/20 111 fi ind eva luată la
300 fi.) , a im pu ls ionat dczvo llarea oraşului . După achi ziţio­
narea d omen iului , Gh erla devine un fe l de ur/Js in rure (oraş
în ţ inu t rural) ce putea să-ş i ex tindă sfera de aproviz ionare
ntît de n ecesa ră unei aşezăr i de m eser ia ş i ş i negustori .
Para !el cu acest „Ba uwu t ' a l construc~ iil or civile au fost
organiza te ş i ş:111ti ere l e d e co nstrucţi e cclez iast ice. Mai întîi,
in anu l 1723, a fost e dificată B iser ica So lomon, ce poartă
num ele ctitorului ei (So lomo n S imai) 20 , î i urmează Biserica
armcano- cato li că Sf. T reim e (1718- 1798) 21 , Mănăst irea fran-
c i scană Sf. Petru de Alcantara (1748-1758) 22 ş i Biserica
g reco- cato li că a românilor din carlieru l Ca ndia (1769) 23 • Inte-
resa nt şi sugest iv ne apare a ici la G herla statutul ega l în im-
portanţ:ă a l c l ăd iril or la ice, comerc ia le (prăvă liil e construite
după an ul 1722 ş i demolate în deceniul cinci a l secolului nos-
17 Ibid em; Szongott K., op. cil. , I, p . 118-121.
1s I biclem.
19 Szo ngo tt K., op. cil., III, p. 22.
20 Lăcaş ul a fost r efăcut !n ani i 1751, 1707, 1841. Portalul cu baghete
ce marchează intrarea principală a fost ad us tle l a biser ica r e format ă din
Un g ur aş, jud eţ ul Cluj (Entz G., Szo lnok-Doboka miiemUkei, in „Szolnok-
cloboka magyars:iga", Dej-Cluj, 1941, p. 208 - 216; V. Bogrca, Costume
oecili 1110 lclou en cş/ i în pori re tul el ilorilorarmcn i clin (i l!erla. în „An uarul Insti-
tutu lui de Istori c Naţ ion a l ă" lll , 1924 - 1925, Clu j, 1926, p. 534).
2 1 Szo n goll K. , op . . ii ., I , p. 256, Ir, p.18 -12, 417-418, III , p. 98,
257; B. Nagy Marg i t , Jl cnes:âns: es barokk Erdillyben, p. 211-226; Gerone
Kramer ll1 f1rta, Jl ang .Jr):sc{ pesli cp iWmes ler, in „Magyar Miieml ekve-
dclc m", 1967-19G8, B uclapcsla 1970, p. 201.
22 K{1cl:ir .J ., Tag[myi IC , net hy L., op. e ii. , V I, p . 79-84, 197, 198,
203; Szongott K ., op. c il ., IV, p. 79-81, 197, 198: Boros Fortunat, Ai:
crdf!.l!Ji {ere ncrencliek , Clu j, 1927, p. 136-137 .
2:J 1{{1d {1r J. , Tag{tn y i J{., l\Cthy L., op. cil., VI., p.167 .
21
 (r - ···- -- o-- - - · - -0 - - - --- - -- 0-

Fosl n casii Sokol. Pla n parll'r

©>

oo
Casă de locuil din a doua jumii-
tatc a secolului al XVll l-l ea .
Slr . Dragoş Vodă , nr. 9. l< aţnda
p r in c ipnl:'i ş i grilnjul di11 fi er
forj at

Casf1 elf; locui l din a dou :1 jumă l a lc

I L Jj .. -- ---~„„,_ --~
n seco lului a l XVll l-l eil.
Slr. 2:3 August, nr. 7. Fn\.a da
pr in c i pa l ă

1ru), ca re în ca dr:1u p c tre i • Ja luri Jaţ.a d e .l e ele ve~ l. iw rd ~ i
s ud a le monumenLului r e li g ios cli11 piaţa ma re , c u b iseric il e
oraşu lui. N u r ep rcz inUi acesla un s irnh o l e lon•en l :1 I neobos i-
tului Mercur. protecto r a l com e 1 ţ ului , ce se Yrea un co ncu-
rent ~e ri os pPntru e nti tatea „S l"-e i Treirn i" clin , · e cinălah',
pP ca re o con c u r raz~t c u s u cces?
în an ul 1788 se aprobă s1a tut.ul de Jun q io narc a l fa1111acîei
oraşu lui ~ 4 , aµo i , î11 an ul 17g3 a l sr rYi c iului p ş l a J <!i . La înc e-
2'1 ,„ ..qu od c 11111. C ivifa s no"lrfl ~ 1.1m111up c r c in d ig cr cl 1-.'rcc/ion l' r / J\pcr i-
iion e f\po lltccac . . .", (v. Szo11goll J<. , op. c il „ 11 . p . 2 12).
p utui seco lului a l ,XJX- lea se reg ularizeaz ~1 c urs ul Somqu lui
M ic. Pentr u eY ita rea inumla [.iilor s-<1 construit, la 1811 , clupă
pla11uri le in g. Ma lhi as F ischer, Ca na lul Mor ii , a poi la 181 2
Moara d e Sus'- 6 . fo a mil 1801 a fosl p i clruită pi a ţ.a prin c ip a l ă
a 0 1 aşu lui pe cele patru la turi a le sa le 27 , iar în anul 1805, cî nd
s-au achi zi!·ionat t re i p omp e impotri va ince ndiil or , erau m e n-
\ iona le de ja 13 străzi . :i le c ă ror denumiri :iYea u co ntin gen ţ,c
25 Szo11 go ll IC, op. c il .. ·11 , p . 2J:l.
2a Ibid em , l , p. 177 - 17\J.
t 7 Ibid em , J. p. 17t\.

22

http://patrimoniu.gov.ro
 I li Fosln casă Bo ll:i-Todorfl' y (az i
Muzeul loca l) din n doua jumă­
tate n seco lului n l XVTII-lca .

cu aspectul geo-morfologic a 1 loc11lui (SLr. Apei, Str . Cîmpll-

~
lui dinafarf1 , Str. Cîmpului dinăuntru, Str. Mij locie, Str .
l\1ănăstirii, Str. Morii, Str. Crucii, Slr. Nouă, Str. Cetăţii,
Str. Podului) sa u care au pre luat numele unor proprietari de '
imobile clin acea zonă (Str. Covrig, str. Solomon, Str. Balla ''
ctc.\ 2 ş . ' /~
/
La sfîrşitul secolului al XVTII-lca ~i începutul secolului / '
al XIX-iea sî11t edificate imobilele şcolare, apoi la 1800 azilul
de bătrîni (Senodochitun Karatso nyanllm).
De-a lungul anilor oraşul a s ufe rit în re petate rînduri din I
pricina focului. Patru dintre incendii au adus însă mari I

prejudicii cc tăţ:e n ilor şi cc tă li i în sine : "oc u l din 20 iu I ic

1728 care a m is t 11 i t un mare număr din casele abia înă l!:atc;
') < ' \ /

' ' '\

incendiul din 14 septembrie 1807, cc a distrus o parte din ' '\
st răz il e Covrig ş i Cîmpului intcr ioar[t ; ce l din 14 iuli e 1822, ' ;.<.. /

-cî ud an ars 18 casc pc Strada Man' ş i in ce ndiul din anul 184 4 ' /
\
' /
/ \
'\
:
în ca re s-au pră bu ş it o serie de case a le aşczării~ 9 •
De a ltfe l teama fa!:ă de in ce ndi i cs t.e cv id e n(. ială de aspri- /
- .../ '
\
\.- -
I
I
/ \
'\

mea decrete lor pronun\.a tc el e Sfatul o rn5ului , dec izii cc pre- /

I
I
' \

vedea u pedepse deosebit de as pre pentru co ntrav e ni e nţi.

Amenzil e erau destul de ridicate !;ii se exp rimau în suma de
12 fi. pentrn cc tă !. e nii mai înstăr i\. i ai l oca l itălii sau în pedcp-
~e l e „corporali ier", p e ntru orăşcn ii nrvoi aş i 30 •
F a \adn prin l' ipa lii ~i p ln nnl parl 1• r 11 lui
Im obi lele co nstrnite de co lonişti în primrl e tre i drcenii
.·d e seco lului a I XVIII-iea era u în bun ă parte din paiantă .
.Casa de pione rat'' a co lo ni st ului era ridicată pe o fundaţ. i e
<lin piatră de rîu. Planimetric se compun ea din două în că ­
peri ma i m a ri - ca mera din fa!.ă ~i ca mera din spate - des-
p ă r\. i te de bu că tă ri e . În fi eca re cameră prin c ipală era a m e na-
j ată o ni şă cc servea drept dormitor, rnbirnle pro /oro nup ti-
a /e31. Cînd familia nu era m arc, încăperea clin spate era ca m e ră
·de alimente. Fiecare casă avea anexe: grajduri und e se \ineau,
da că proprietarn l era com erc ia nt, d e la tre i la ci nc i ca i,
-co rnute ş i porc i. Gospodăria e ra protejată de un gard înzestrat
cu o poartă ca r osa bilă şi o u ş[1 pi eto na lă . Casele era u acoperi Le
-cu ş j\.ă, iar fa\:aclele, înz estrate cu fr ontoa ne l rapezoidale,
aveau trei ferestre s impl e.
Aspect ul caselor cît ş i ce l al st răz ii cîşLigă în armo ni e ş i
b ogă \. i c, o dată c u înfăptuirea programu l ui de edifi ca re a l
.caselor de pi a tră . U n m a nu sc ri s din anul 1775 co ns e mn ează in
Lrrmen i exac ~i această rn ela m o rfoza n· proprie ba rocu I u i:
ffi ffi
„ oraş ul lor c bine aşe:::al, t.11 pia/a palrulal<'f'i1 , r·u slril:ile drt plc
'111lnd şi cllidiri în[rumusc(atr, in vidi ate de ln(i lon1itnrii prin ri-
palului. Geamurile clădiri lor din pialril, împodobi le, au f'os /
<frschise libt rc .~prr• s tr adă , au f'e runeril'. iar {a(adelr ru !Jrij1/
: 11grli11il e": 1 ~.
Succese le eco nom ice ş i com e rc ia le a le o ră:;;c nim ii , \ '!'lli-
t11ril P substa n! ia le cl ohîndiLe pc ca lea cxpo ri-ului de anima Ir.
le-au permis aces t ora să-ş i rn n s trui ască loe 11in l1' t ra ini ce, •
m m •
rn nforta hile ~i fr um oase .
Edi fi ciu c1 1 d:ij ele 1:1 s l'ir ş il11J scco l11l11i n i X:V llJ -Jca, c11 refa ceri !11 s cco-
28 iliid em, .1 11 , p. 207-208 . 1111 n i X IX:- len. Pin\a Libcrlil\ ii , nr . l I . Fa\.:1d:1 principnlă
29 ibidem , I, p. 125 , 181 - 182; I.li , p. 127 - 120.
:JO ibid em, TV , p. 120- 122.
31 Ibi de m , p. 48-40. Dacă în prima jumătate a seco lu l ui a l XV III-i ea în Gher la
:i 2 Cf. llisloria domus, se11 c or111c11l11s S:amos1.ljoariC11sis F m lr11111 Minor
şi împrc jur im i (Bonţida, Co rn eşl i , Dăbîca) a activat un a te-
strici. Obser11a11 /iae . ad i11sere11dam rer11111 memo riam i11c!ioalaa11110 JJ11i 177 .J : l ier loca l de pietr:.lrie, re lucra după tipicul ş i m orfo log ia
Szo ngo ll K „ np . c il„ li . p. 22 - 2:1. Renaşterii tîrzii tra n s il vă n e ne , a l căn· i e-: p o ne nt de seamă

23
http://patrimoniu.gov.ro

Ed ifi ciul din P in\ n Lib c rlă\ii , 111-.
Casă d c locuitdinn dou a jumălal c
23 August, nr. 3. Fa\ada principală
Op\.iunil e a rtisti ce ale o r ?işenimi i înrcg istreaz[t accca5i me-
tamo r foză, mani era st ili st i că a ornamenlici i citad ine evo luînd
de la R e naştere la b:n oc . ln cazul un o r cern un i tăţi mai b ogate,
ca aceea g h e rl eană, se recurge la mîna de lu crn stră in ă, la
mc~l.ni co nst ructor i, z id aii , p ici.rari, stucator i ş i fi era ri pro·
veniţi clin A ustria , Boemia. Morav ia, Slovacia ş i U ngarin
ap u seană. Aceşti me ş teri erau purtăto rii une i culturi de fac-
i ură barocă cent ra l- e ur opeană a cărei mani e r ă sti li s ti că s-a
g refat, într-un t imp r elativ sc urt , pe fondul ş i tradi\.ia artis·
tică l oca l ă.
Matrico lele de botez , cununie ş i decese a le parohi ei r cma no-
ca toli cc din Gherla înr eg i st rează în rubricil e respective num ele,
oc upa \,ia ş i uneori prov e nienţa acestor m eşte ri în marea lor
m ajor itate de or ig in e germană. Josephus Vogel , pi etra r „na/us
Hib eraky" , 1732; Jgnatius Proschek , meşter pietrar, înregis-
trat la 1735, 1740 , 1746, 1753; Pa ul I-I utea ş i Mart in Abholtz,
lemnar i; Johannes W is ling (Wisinger), 1744- 1746; J ohannes
Puechcr (P uch er) „nwrarius r .1: Edcnburgi in Hungaria", 1745,
1751 , 1755; J ona nn es Micha e l Sc ngstschm id t „murarius cws-
1 . P lanu l c l njul11i lr iacus", 1745, 1746; Johannes Geo rg iu s Probon us, 1746;
Bernard us Daniel vVim e rsky „Bohemus glatoviensis lapi cida",
1746; Andreas Se itzen „salisb urgensis murarius", 1747.
Odată cu deschid er ea şan ti e rn I ui biseri c ii mari ci în piaţa
ce ntra l ă a oraşu lui , num ăr ul m eşte rilor co nstructori , a l pie·
trar il or, lemnarilor , st ucator il or ş i fi e rari lor, creşte. Matri·
co lele co nscm n ează ac um pc Sebastianus Ecler .murarius ef
edu ci llalor arcensis", 1754; Sebastia n us Leclerer „Kelesdorffen-
sis auslriacus murarius", 1751, 1752 ; Fra nciscus Hall er , 1753,
1756 , .T osep h us S ilbe rha uer „Nlurarior Pa llerius Segedi ensis
in Hungaria" , dup ă 175 1; Pe /ru s Greimm el (probabil ace l aşi
cu Petrus Grimmcl ca re a lu crat la caste lul de la Bonţ icl a) ,
1753, 1751! ; Anto nius Heis, 1754; Josep hu s Gasna k „juven is ho-
nes lus 1111.1rari or", 1754; Johannes L in tzba ucr „Vi enensis Ma urer
J>alli er", 1755, 1757; Franc iscus Bebe! „murari 11s e:t „. in
}fohemia ori undus"; Josephus Gas nolk „murarii ex Hagen i1r
A ustri a oriundus", 1858; Simon Kirchb ergcr, „murarior ex
J,am bach in superioare A uslria ori11ndus", Ma rtim1s E rtel,
1758; M ichae l Szeli cska , 1758, 1771; J ohannes Geo rg Kreirner
a scco l11!11i al XV lll-I C':i. Slr . (Krci ncr) „JJungariae P es li ensis nrnrari11s", 1759·; J osephus
Kreb el „nwrar ius es Ve ylh ofen in J\ 11slria na/us", 1759; Johan·
nes L i neb a 11r „Pallerius m11rarior V ienn ensis", 1762; Sebastia-
,·,, 1111 s Dem lzb erger, 1761; Ma lhias Leonard, „Opifex m11rari11s
'' ' \

/ ''
'
'

".

Cas:'t ele locu i t din n doua jurn:'\lulc n scco l11!11i a l XVI 11-l e:t. Pi a\a 1.iiJN - C:rsă ck lo cuit. ele Jn s firşilul seco lului a l XV I 11 - Jea ~i !ncl'p ulul secolul ui
Htţ ii , nr. 10 al XIX.- Jcn. Sir . Dragoş \Iod:'\, nr . 8. F:1\:rdn prillcipnlă

era meşterul S ip os David , de prin deceniul paln.1 al scco l11l11i
încep să se răspîndească ş i în această regiune noil e forme
sti listice ale barocului. Preferinta acesto r modele este ilus-
trat[t de ohserYaţ;ii l e maliţi oase a le lui Apor P et ru , care, î11
a sa IY!elamorphosis 'J'ransylvaniae , deplîngea această „mod1i
nouă" cc s-a insinuat în „gustu l" nobil im ii loca !e 33 • Indi cap il e
prec ise date meşterului constructor Paul Schmidt, angajat de
unul dintre te l eki şt i , de a-i realiza edificiul „nach der heuligen
A ri", ne sc utesc de or ice comentariu 34 .
33 A p or Peter, Me lamorp liosis 'l'ra11sy luaniac. 1737, în „i\Jonlllncnta
Hungarlae Hislorica". Scriptorcs, XI, Pcsln, 1868, p. ~115.
31 Nicolae Sabău, Sculptura {iguraliu â de piatră din 1'ra11si/vania i11
seco lu/al X IX-i ea ('fcză ele doctorat, m ss), Cluj-Napocn, 198 ~1, p. !J.l .
oriundus Epe1:jes", 17743".
După a nul 1750 se rema rcă în mod deoseb it pietrarii cărora
Ic aparţ in or ig ina lele a ncadrame nte de ferestre, portaluri,
cap ilei e sa u deco rul vegeta l, zoomorf ş i anl.rop omorf, ce agre·
m e ntea ză fa\:adcle monumentelor lai ce sa u religioase ale ora·
ş ului: la 1754 Johannes Pilzer; la 1759, 1762, 1768 Joscphus
35 1\'1alric11/a Dap lisi malis Parociliac S:amos11iuariensis a !IR. Pl'.
Franci:sca nis R es idenlia e D ccs rcnsis Co nscrl'.pla. ele. S:a mos Ujllaricnsis Con·
limrala Anno. „ Repara /a c Sa lulis NIDCCXXX I"; Liber Copu latorum.
Ubcr Daplesimo nun . U bcr Sepullorum, p. 1 -1.3, 29-'32. Arhivel e Sin·
lui ui C I uj-Nnpoca . Sta r ea Civi l ă. Matrico le, Gh erla 114 /9 (141/l); D . Nagy
!l'fargit, A barokk Sza mosttjllar sziilctesc, !n Kti!onlenyomat uz cp i tcs-cpi·
leszc lludomany" , X V, nr. 1-4, B uclupcs l n , 1983, p. 32-36 .

24

http://patrimoniu.gov.ro

~ ·····~ .,.-
Pecetea oraş ului Ghcrl:i d in a nul 1838 I ccctca oraş ulu i
Mii ll rr; Scbas Li a nu s To i! , i nLre 1760 ş i J7G .1 ; Geo rgi us Fa lt in g
„Lapicida c:r Morauia e:r 1000 Crann au oriundus", 1768; Ca rolu s
Lr uln er „Lapicida el edu cillator arcis", 1768; M ich ae l Szabo,
1QG0; D up ă a nul 1757 a p a r e num e le lui R omm a nu s Lehr
(Lrhl , Lerb ), unu 1 el int re ce i m a i so li c itaţ i m cşteri stu cat ori
di n T ra ns ilva ni a, căru i a îi apar\ in nu num a i frum oase le
deco ru r i în gips cc împ od ob esc bo lţ.i l c case lor gh erl en c da r
ş i un ele din tre bogatele st ucaturi cc în v i or ează interi oarele
unor cast ele el e p e Va lea Mu reş ului sa u Va lea Someş ului .
Ace l eaş i matri co le în reg i strea z ă ş i cît iva m eşteri că ră m icl a ri ,
înlrc care Ba ltasar Iloffele, 1749; Joh sep hu s K ern ş i Geor-
giu s Wolff. Dintre m eşter ii lemnari cc act i vea z ă e urîncl d up ă
mi jlocul secolului a l XV III-iea se rem arcă Adamu s K ern
(1752) ş i Andreas Fo rsch (1764)- „fab er li gnws" . Mat ri co lele
însc riu ş i fi era rii , la 1732 p e J oha nnes Spacl , la 1746, p c
Johannes Gcorg iu s Killi a n ş i în 1752 p e IIcnri c us Per ga uer -
f'aher f'errari us 36 •
l ncepînd cu ulLimul sferL a l secolului a l X VIII- lca, p ara lel
cu d ec l a n şarea crize i econ omi ce din prov inc iil e imp eriului ,
sca de ş i activ ita Lca e dilita ră. Docum entele înreg i s Lrea z ă cu
de Lul ă sensib ili tate această star e de fap t, num ă rul m eşteril or
din toa Lc bra n şel e fiin d m a i redu s chia r dec î t în p e ri oa da el e
înccpuL a co n st ru cţ iil o r edilitare din deceniul t r e i a l seco lului
a l XV JII- iea. Dup ă 1770/ 177 1 este el e co nsemna L a c Li v ita I.ca
lui Urli cus (A ld eri c us) K c ll cr ş i a lui Gco rg i11 s E rLcl, că r ora
li se a d a u gă de ac um ş i m eşter ii el e or ig ine t ra n s il vă n ea n ă
36 Nla lr iw la llap li sin.ialis ... p . 9 .
http://patrimoniu.gov.ro
Casă de loe uil din st r. Ş l el'nn cel
J\fore, nr . 7. P la n pa r ter
Ghcr lu d in :1 11111 1 $~9 C " să ele loc uii <i l' ta lnccp utu l seco lulu i a l X IX - lcn
p rec um: J oha nn es F ire!! (F ri ci! ) „murarius B istriti ensis", 177 1 ;
z id a rul rom â n Gcor g iu s Şerb a n din \inul ul Chi oa rului „mura-
rius ex D is/ri ctus I< ovar" 1772 ş i An d reas To rr ,. faber legnarius
Claudiopo/itanus" la 1776 37 ş .a .
D in n um ă rul tota l a l im obilelor cercetate în nu cle ul de
a rhil ec Lură l oca l ă am ident ifi cat cîteva c l ă di ri a p arţ inînd p r i-
m e i jum ă tă \ i a seco lului a l XV IIJ- lca 38 , ce co nservă în că o
se ric el e elem ent e decorative p rop r ii Re n aşter ii t îrz ii Lransil-
vă n cn e, el e Jelui a n ca dra m ent elor cu denti cul e pe care le-am
întîlni t la B iseri ca Solcm on ş i la fosta casă U1szl6fJy (str. 2:1
A ug ust nr . 16) sa u a l a n ea dra m entelor decorate c u m ot ive
fiLom orie a pl atiza t e (aea nt ul ) în m a ni era lui Sip os Dav id,
p rezente la in sc rip\.ia com cm ora Li vă a Bi ser icii Sol om on (1724)
ş i la fosta casă Da ni e l din P-ţa L ib ertăţ ii nr . 12, con strui Lă
îna inLe el e a nul 1747. Aces Lor im ob il e li s-ar putea a d ă u ga
casa de pc s lr . Bobîlna, nr . 1 din a nul 1745 ş i fosta casă
Bârâ ny (s Lr . 23 A ug ust nr. 4) .
37 I dem .
38 Pri ma lncercn r c de el aborare a un ei liste a monumentelor ele arh i-
tec tu r ă c i v il ă
al e oraş ulu i datează ele l a ln ccpulu l secol ul ui n os tru ş i o
dntor :im l ui B:l nya i Elc mcr. În an ul 1974-1975, un col ecti v nlcălui t din
cercetă t or ii Gh . Ari on, Bcnkti Ma r ga r eta, Mar iu s Porumb, Nicolae Sabău
ş i I<ov:'tcs A n dre i, cl in rnelrul Sectorului ele isto ri a ar tei ni In sti tutulu i ele
istor ic ş i a rb col og ic cl in Clu j-Napoca, au lntocm i L un de taliat repertoriu
:i i mon umcnlcl or isto r ice cl in oraşul Gh erla (v. Ba nyai E lcmcr, .A regi
S:amosiijuar em/ekei, ln A szamosujvar i „Ormeny .Muzeiiml/Jrll!nete", Sza-
mosu j var , 1907, p. 116 - 11 9).
25
 , ~~pa c.L.ul ~u- noua ma~1ier~. b a ro că este r~ve lalor p e ntru
consLt ucţ11lc malţate dupa m1Jlocul secolulut al XVJII-l~a.
ţn tot.alitatc, acestea au f?st r~alizate potrivit unor tipa~
m C'.H e e lem e ntel e de planunetri e locală, transilv ă neană at\
primit un adaos d ecorat iv d e factură barocă. Din răsti1~pul"­
c uprins între 1751 şi 1795, ani înscrişi d e cele mai multe ori
pe .lrnlţarul ce m a r ch ează a rhivolta p or t.a lui ui ca r osabil, se
m a i p ăst rează 47 d e imobile aflate pe st răz il e Avram Iancu
(2 case), Gh. Bari ţiu (1), Bobîlna (5) , Crişan (2), 23 August (11) ,
Dragoş yodă (4), Mihai Viteazul (8), Piaţa Lib ertăţ ii (3), Th.
~ p era.n\. ia (1), Ştefan ce l Mare (4) şi 30 Decembrie (6). Dintre
un ob d ele care apar\:in secolului al XIX-iea, monumente ca r e
a u !nregistrat în chip semnifi cat iv int:lu e nţa n eoclas ic ismului ,
m a i cu seamă la nivelul limba jului d eco rativ sînt de n o lal
un numă~· .de 30 d e c l~diri păstrate pe sLră i.'. il e A lecsa ndri (1)
G h. Banţ1u (1), B obdna (2), Crişan (3), Dragoş Vodă (5),
23 A ugust. ( 2), Mihai Viteazul\6), Pia\a LiberLă\;ii (1), Şte fan
ce l Ma re (6) ş i 30 Decembrie (3).
. D~u punct de _vedere pla nim etr ic, în ge ne ra l, înlilnim trei
tipuri ele planun: cel r ecta ngul a r compa ct, c u ves Libul la
parter, în jurul căruia au fost di stribuite ce le la llc încăperi
(fos te le case L{1sz 16ffy şi Ka ră cs6 ny, apoi case le de pc străzi le
Avram Iancu nr. 7; Dragoş Vodă nr. 9; 23 A ugu st nr. 2, 3,5,
7, 14 ş i Piaţa Libertăţii nr. 10), eu o varianlă mai d ezvo llată
p e aX'.l long itudin'.l l ă, în care în căpe ril e s înl dispuse în a nfilad ă
(case le ele pe st răz il e Bobîlna nr. 22; Mihai Viteazul nr. 8.
12 , 14, 15; Th . Speranpa nr. l l ~i Ştefan ce l l\fare nr. 8, 15),
plan în formă de L, c u faţada princ ip a lă di sp 11 sl1 pc a linia -
m e n~.rli străzii " i fa\.a cla l atera lă dezvoltală în profunzimea
c ur\·11 , s pre ca re se d eschid e un pridvor înzeslrat c u a r ca d e
semicirculare spr ijinite pe s lilpi , t'oisor boltit. cu ca lote d es-
păr!. iLe d e a r ce-du bl o u. Case le d e ace~t plan a u ca m er e le di s-
tribuite în jurul unui ves liJrnl , c île una sau dou ă înc[1pcri la
slrac~ a P .rin c ip a l ă ş i c u c îLe două sa11 Lrci încăperi pe axa
l o~g 1~ud~n a l ă (străzile: 23 A ug usL nr. 6,7,8. 10, 12, 13, 14;
M 1ha 1 V 1leaz 11I nr. 5; 30 Decembrie nr. 2, 3 1).
Planul ce l mai rar utili zat. esLe ce l în formă d e U, pe
ca re l-am înlîlnil la case le cu num e rele l şi 1:2 (l'osla casă
Daniel) din Piaţa Libertă ţii ş i la Azilul de bălrîni d e pe s t.rada
23 August nr 46.
Din punct. de vede re a l Le hni c ii co nsL ru ct ive lrebuie să
r ema r că m sr ri oz ita lea ~ i ac ur aLe~ea lu cră ril or de zidărie,
tradu 2:1 A11 gusl - c liidiri in slil l>aro c
mal e rialul dl' calilnle, !'ic că l'sLc ,·o rba de cără mi z il e bine
a rsl', ele 111 o rl ar 11l deosebit. sa 11 pialra c i op lit ă într-un calcar
;1 lb -gă lbui. ce îns111'1e\e~t.e , ele l'i eca rc dată -cînd eslc aparenlă.
fa \.ada c l ăci i ri i.
S islem ul d e b oit.ir" a l in căper il o r propriu-zist', 'ge ne roase
ca di1n e ns iun e, esLe ce l a l bol~ilor semi c ilindri ce c u d o u ă ,
t re i sa u paLru p e n et raţ ii , al ca lote lo r d es părţite de a rce-cluhl ou,
a l lrn l~il o r sem ic ilindri ce c 11 mu chiil e inLrînd e ş i a l bol\:il o r a
oela. Uneor i, pînza bolţilor din că r ăm id ă a fost. d ecora l ă t: 11
moti ve geometr ice orînduile înLr-un Lra se u ca pri c ios sa u c u
motive fl orale căr n oase moclelale .î n sL uc. Cileoclată acc leas i
bol\.i sa u chiar pereţii latera li au fost împod ob i\.i c u rn o ti,;e
anlropomorfo din st uc (fostele case Daniel ş i Lăszl6ffy). Fa\.a-
26
http://patrimoniu.gov.ro
Ort!HI TARf.>l ([f'IT fl U/.U / IS TORlt
Plnn cu delimitarea ce ntrului ist ori c şi nctu:ilele trame str:icla l e
dele, cel mai adesea c u fronto ane trapezoidale, au beneficial
d e o atenţie sporită în ornamentaţ:ie. Caracleristi c penlru
fr ont ispi c iul stradal este d e limitarea pr ec i să a portalului caro-
sa bil ele ce l pieto na l , a l'l ale a mînd ouă în pre lungirea faţa dei
principale. La fiecare im obi l port.alui ca r osab il - simbol
al prospe re i îndeletniciri a proprietarului - a r e dimensiunile
generoase, iar a rhi vo lta lui din pialră urm ează, la t:ele mai
vech i, un t raseu în arc semi c irc ul a r , sa u, la ce le din seco lul
a l XIX-lea, un m od e l în forma unui arc în mîn e r d e coş. Cite
un bolţ:a r median cc cuprinde, a l ăt uri d e un d eco r s implu ,
anul e difi că rii ş i iniţ. ial e l e proprietarului, marchează la mijl oc
a nea dram en Lu I ele pia Lră a I p o r ţ ii.
Aspecte pl a nim etr ice într-o repreze ntare cva si-axonome-
trică e mpiri că, gramatica limba jului decorativ, Lradiţionalrlr
port.aluri ca rosa bil e, t ipul de pridv or ce ag r eme nt.cază lat 11r:i
lun gă a case i, fe reslre le recta ng ulare cu ochiuri de st i c lă prinst•
în rame ci r c ul a re de plumb clar ş i figurile ome neşt i ce îns u-
rt e \.esc acest. peisaj arhilectural. pot fi văz ute în d o uă tablouri
în ul e i păstrate în co l ecţ i a Bisericii a rm ea n o-ca t o li cc din
G h e rla . Lu t rărilc, datorale unui meşLer m a i puţin dibac i,
reprez intă două e.i.:-vol o-uri din a n11l 1750, secve nţ e aproape
sce nog ra fi ce din Y i aţa sp iritu a l ă a o r ăşea nului g he rl ea n,
<l o minală de o ac u zală fc r\' oa re r e li g i oasă expr imat ă în c ulLul
s l'in\:il o r paLroni ş i al imag inil or apotro pa ice, între ca r e acPea
a Mariei ca re e ra in voca tă împotriva ful ger ului sau a molimelor
t:e a u bînLuil în ace l veac 3 9.
Î n multe caz uri , a ntab l ai~e ntul ş i [ ro nlon ul ce încoronează
p or ta lul earosab i I dar ~i u şa p ie lona l ă a u b enefi cia l de o
bogală ornamenta~ i e geomet ri că, fit omor fă, flo ra l ă sau a nL ro-
pomoriă. La c l ă diril e edifi cate în seco lul a l XVII I-i ea, st ilul
acestor ornamente este p repo nd er e n t b a roc conc re tiz at îutr-11n
repe r tor iu d e fo rm e inco nfund ab il în plastica transi l vă nea nă
ş i ca r e p e bună drept.al e ar putea fi cH Lalogat s ub gener icu l de
„ manieră g h e rl ea n ă". La început.ul secolului a l XIX- iea,
o rnarncnl ica g h e rl eană se decantează eliminînd e lem entele
cl eco ra live inu ti le spr e cîşL i gu l unor modele a fl ate în co nsonan-
\.ă cu rigoril e sti lului neoclasicist.
Tiep e rlori ul Iigu rat i v a I scu lpluri i gherlene d e decor ar h i-
leclo n ic es lc var iat . Triglife, butoni semisferici , di sc uri s upra-
puse străp un se el e motivul panglicii sa u a l frîn ghi e i, aşa cum
îl a [l ăm p e unele po rt.a le cluj ene, rozete, infl o rcsce n ~e fl o ra le,
însemn e h era ldi ce, c u scut. urile împodobiLe de fe lurit e m ob ile,
ca pete de ciobănaşi în relief, busturi p iLoreşL i de lup tător i
Lurci , modele d e nuan~ă exot i că ca re prin proliferarea lor vo r
co nfe ri o n olă propri e sc ulpturii b aroce din Transil\'ania 40 ,
a ll anţ: ii , im ag in ea Ma ri ' Î Protectoare sa u a Sf.-lui Ioan
Nepornuc, a l că Lui esc o a d ev ărată ca rLe de m od e le folosite
la agre m e nt.arca faţ:ade. l or ş i a por~,îlor m o num e nt.a le cc sL ră­
juia 11 acrst<> c l ă diri .
:io Asupr a pierderilor ş i exti n derii e pidemiilor pestilenţial e clin T ran-
s ilvania ne inf o rmea ză o sta ti s ti că cont e mporană , foarte exactă: „Strages
pes li s in T ransillianiaa nno n:rn el1739g rassanlis". (v. Ale'ln n cl rn Leng hcl,
Istoricul cium ei din C l11j , Clu j, 1930, p. 11 - 35).
40 N icol ae Snbă u , Prolegomcn a l a iconograf'ia sc ulpturii baroce din
Tra nsiloania, :n „Situ /ii de is loria a rtei", Cluj - Napoca , 1982, p. 19:1 - 197.
 Ferestrel e din faţada principală au cel mai adesea ancadra-
mente de piatră, îngrijit lu crate; ele dezvăluie, în timpanul
frontonului încoronat de o sprînceană de cornişă în aco ladă ,
un repertoriu ornamenta l a l căt uit din scoici biza re , frunz e
de a ca nt, v rejuri vegeta le sti Iizate, într-un d ese n c u tra se ul
capricios , rocaille-uri d e diferite mărimi , ghirl a nd c ve g et a Ic
ş i medali oa ne cu figuri antrop omorfe .
Anca dram ente le rectangulare sa u cele cu co l\:uril e în ·ta lcn
nu uneori golurile prote jate de grilaj e din m eta l, ce r e prez int ă ,
prin frumus e ţ ea decorului l or, uni cate a le fero ne ri e i transi l-
vn ne din seco lul a l XVIII-iea ş i al XIX-iea (sir. 23 A ug us t
nr . 2, 3, 5, 7, 16; 30 D ecembrie nr. 16, 3 1; Şt efan ce l l\farc
nr . 5; Dragoş Vo dă nr. 8, 9) . La une le im obi le în fronlmnil
trapezo idal, ce în co ronea ză faţa da p rin c i pa l ă , se d eschide
o ni şă în care î ş i avea u loc ul sta Luil e de pi a tră sa u de lemn
ale principa lil or sfinţi-patroni , apreciaţi ş i inv cca \i pe ntru
„harul lor apotropaic" (Sf. Barbara ce se subs litui e ai ci Sf- lui
Flori an, fiind inv ocată împotriva incendiil or , Sf. Gr igo re
lluminalorul - protectorul a rm enil or, Maria c u Isus cop il -
ta um aturgi, Sf. Gheo rgh e - protector a l ag ri cultoril or , a l
rccollelor ş i al t urm elo r de a nim ale, Mai ca D emnului îndru-
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - SUi\UUAllY - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Onc succ in lly pr csenl s lh c l1i slor y or that setll e mc nl rrom lhe earl y
hcg innin gs 0 11 to t hc modern e r a. T he se ltl c mc nl of Gh erl a s i lua l e d on tl1 L'
hank of Someş ul Mic was unintcrrn pte dl y inhabil e d by lhe Romnnian s.
Thc mcdia cval document s r cg istcr e d Jatcr th c cohnbitnlion of Romnnian s
and Hun gari an s. 'fh c wa r s a nd upri s in gs of th c 16lh a nd 17th cenluri cs
IJrought abo ut a sc ri o11s dec r eas c o r th c inhab itants numb cr . On c sc lll c cl
Lhcrc, from 1700 on. Ar mcnian s, co lon isl s imrni grnlin g from Mo l d av ia to
Tran sy lva ni a, sin cc 1672 : m a kin g goo cl usc or a ser ies or so11nd }Jlan s,
!he ncwcomcrs - cnlcrprisin g lrad crs a nd c rnflsmcn - bnill up a n c w
t own whosc lrn r oq11c nsp cct showc d a sp cc1nl c h n rm .
VALOARE ÎN PEISAJUL URBAN AL GHERLEI
şezarea o ra ş ului Gh er la în P o di şu l S o m eşa n, între dealu-
A ri le Clujul ui şi
D e jului , în va lea Som eş ului M ic, pcrm itr
rel aţii strînse între ora ş ş i împrejurimile sa le, c re în d un dialog
permanent nu numai fun c ţi o n a l- eco n omic dar ~ i estetic înlre
ncPstea . Evo l uţia i tor i că a o raş u l ui 1 a a du s p în ă la no i, în
cc nlrul aşeză rii , un a nsamb lu compact , de mi c i prop or\.ii , c11
o ampre nt ă pute rni că a epoc ii în care s-a cons ti tu it.
Fig . J. Pn 11 orn111 a oraş ului Gh crln cla li11d clin a dou a :j um ă t a t e n secolului
al X V 1"1 -l cn
l Datel e nsuprn cvolu\i e i aşe z ă rii sint l a r g pr c zcn tn t. c ln l ucrar ea lui
Nicoli1c Sa b:111 „r.ilerla - as pecie islorico-a rlislice a Ic de:v n !lăr ii n.m. i oraş
baroc11 •
http://patrimoniu.gov.ro
mătoa re, de tipul Nicula, d evenită un m odel dintre cele mai
îndrăgite în r ep ertoriul iconografic a I scu lp turii loca le) .
Aceeaşi aten\:i e şi grijă le desluşim pînă şi' în ce le mai
rn ici amănunte ale co n strucţi e i; acoperişul în două sau m a i
multe ap e pr ez intă mi ci lu ca rnr iar h a muril e înalte se înche ie
în m în er de ccş, de fapt un mi c co if de protec"ţ i e, un paravan
împ ot ri va scî nteil or atît de p ericu loase într-o go s p o dări e cu
a ntxe ag ri co le . Pi etrel e ·ternp o n, cu vî1ful în co l ă cit în formă
de , · o lu t ă, ciop lite un eo ri într-un s in gur bl oc de p i at r ă, pro-
te j ea ză co l\.uril e c l ădiri l o r. Mobili erul ş i cerami ca ce împ od o-
b er. 11 acest e int er ioa re ne d es lu şesc aceeaş i pr e ţ:uire a ulilului
da r ~ i a fr um os ului. La un ele im obile m a i întî lnirn şi as tăzi o
seri c el e m edele de încui etori , zarmi ş i cla nte ca re p e lîn gă
r olul lor fun c ţi o n a l preze ntau ş i o fo 1rn ă d eco rat i vă a d ecvată
lînd eose hi m ot iv e a nim a li ere stiliz a t e) aspectu lui grner a l a l
cl ă dirii. Exi s t ă a ici un simţ a l h um os ului care a fost practi cat
făr ă os t e nta ·ţ. i e de ce t ă l rn ii o r aşu lui. Din aceas t ă g rijă de a
co ns trui Lc.m e ini c ş i fT11m cs r ă zba ·t e sentim entul de rnîndrie
ş i el e dra goste a l loca lni cului fa1ă de o ra ş ul p e ca re l-a cons-
truit, se ntim ent ca re s-a diminuat progres iY , o d a t ă cu m eca ni-
zarea ş i g iga ntiza rea l oca li tăţi l o r din ep oca m o d e rn ă.
O nc r cscn r c hcd ov cr 80 builclin gs bc lon g in g t o Lh c a r c hil cc l oni c r cscr -
valion of t hc tow11 , b uill bc lwcc•n lh c fir sl ha li' o f lh c 18lh cc nlury nnd
I he fir s l dccadcs or lh c 19l h . On c pr csc nt s al so t hc lhr cc t y p cs of pia ns
c ha r actcr ist ic ol' th e town buildin gs : co mpa c t q uad r an gul a r , th c U sh a pc cl
:111cl Lh c L s hnpc cl. Th c aul hor follow s a rorrna l-s l y li sti c :rnn l y sis of th c
!'or c pnrts of tl1 c bui l dings, adorn c cl wilh pi c lur csquc orn c nic nls , u nei of
lh c porli cos for p e des trinn s m1d vc hi c lcs.
On c unclcr lin es Lil e importa n cc of th c Gherl a buildin g si l e for tll c
deve lop me nt o f thc bn r oq 11 c nr chilcc lurc i11 th e ce ntral a r ca of Trnn sy l\'n-
ni n, whi ch co ncc ntratc d , b e l wccn 1740 - 1780, m rrny n rli snns of Ge rm a n
or ig in , comin g from A u slrin , Doh c mia , Mornv in n nd Uun gnr y.
.MTU J\ ELJ\ IlODEJ\
Jnch ega rea p c isa jul u i urba n de-a lun gul seco lu Iu i a I
XVIII-iea ş i î n prim a jum ă ta te a seco lul ui a l XIX- iea, p eri-
oa d ă ca ra cte ri zriLă el e că utarea mi şcă rii prin co ntraste, a somp-
t u oz iLă ~ii ş i fa ntez ie i, a în semn at rea li za rea un e i comp oz i ţii
plasLi ce a rm on ioase în ca re se d istin ge <'I a r concep~. i a ba rocă
de trata r e a sp a ·ţ.i il o r 11 rha ne. ·
Imp o rt:rn ~a eco n om i că ş i soc i a lă a aşezăr ii în re!.ea ua de
loca li tă~ i a Imp cri11lui a us tro-unga r a determina t în pr im ul
rînd sca ra a nsa mblului în re la \.ie cli reclă atît cu peisa jul nat u-
ral în co .njură l o r , cî t. ş i cu r es tul l ocal it ă (. ilor d in ţ.inut. D e~ i
r ea liz ăr il e de a ici nu rit in g fa ntezia , exub e ra nţ a sa u fastul
rrm a rrab il e lo1· c r ea~ ii a le ace l e i aş i p eri oa de din P raga , V ie na
ş i chi a r C lu,i , rămî 11 î nd o cr ca \ ic „pr ~v in c i a l ă " , a nsa mblul
urba n se co ns LiL11i c ca o unita te cu o p ersona litate bin e defi-
nit ă , c u valoa re el e uni cat în urba ni smul t ra n s il vă n ea n . S ubo r-
d o na r ea scă rii po rnind de la pe isa jul natura l la aş e za re, de
la a nsamblu p în ă la dcla liul deco rativ es te r epreze 11Lativf1
peni ru or ice m ode l baroc . Accaslă ·ub orcl ona re o r egăs im :; i
la Gh erla. S is Lcm ul de organ izar e, ac urateţ.ca exec u\.ie i, g1ijri
pent ru el e La lii deco raL iv e cu va loa r e a rti sL i că e l eva lă, r'~ a li -
zarea co n stru c ~i i lor ci i n ma ter ia le d11rab il e, de cal ita t e, Y ă d esc
o s i tu aţ i c m a l er ia l ă pr osp eră , o preocupare s u s~ inută p e ntru
crea rea unui cad ru de v i ată el e înallă \. inută esteti că .
O expres i vă pa n o ra m ă a oraş ului (fig. 1) da tînd d in a
d o ua jum ă ta te a seco lului a l XV III-i ea ilu s trea ză - ca e lem e n t
de va loa re a l p e isa jului Gh erl ei - s ilu eta. Pe jor ul a rm oni os,
u şo r ag itat a l a cop e ri ş uril o r , intervin acce nte le reprczenlînd
pnn c Lclc de inLe res maj or: b iser ica a rm ea n o - cato li că „S fîntn
T re im e" ~ i bi ser ica „So lomon", înă I ·ţînd sa u diminuînd t·e ns i-
11nea comp ozi! i o nal ă . D e taşar ea s ilu et e i (fig . 2) , prin contras t,
de dea luril r în co njurăt oare, r rfca z ă senza\ ia mi şcă rii ş i ev id c n-
27
 pe direcţ ia drumului de legătură dintre Dej şi Cluj. Pe acei,te
>'\ artere principale sînt amplasate clădirile importante ale a n-
S1
c C!J samblului, adăpostind funcţiuni comerciale, de învă ţă mînt
o E sau sociale, cu volume ce se încadrează cu claritate în scara
E . Qj
o L întregului oraş. Două dintre artere, străz il e 23 August-
o f--
(./)
_.___ Bobîlna ş i Ştefan cel Mare - Mihai Viteazul, de limi tea ză
• ,,.U) pe axa N-S pi aţa ce ntrală. Lu ciditatea cu care se contro-
ou o leaz ă scara s p aţ iil or urb:1ne4 , gradarea climeusiunilor străz ilor
·c .S2
L una faţă de alta ş i în raport cu pia'j:a centra l ă sînt caracteris-
C!J C!J
L[)
L[) tice pentru stab ilirea p 3 rsona lităţi i b a roce a aşezării. Faţă
15 15 de dim ensiunil e străzilor ad ia cente, Pia\:a Libertă \. ii creează
o schimb::tre bruscă de scară , cu efect de accent, pe m ăs ura
imp o rtanţe i monumentului a mpl asa t în centr u, monum ent
care domină silu eta ş i volumetri a aşezări i . Integrarea pie\:ei
în concep \:ia b a rocă a ansamblului est e evi d e ntă, căci fa\:ă de
scara genera lă a ansamblului orăşenesc care merge de la partere
Fig. 2. Silueta oraşu lui in a doua jumătate a secolului a l XVI II-iea

Fig. 4. Trama stradalii a Clujului mcdi cvnl

Fig . 3. P la nul oraş ului Gherla (c u denumir ea act11nl 1l

a prin c ipalelor străzi)

ţ:iază rela\.ia prim-plan fond, ca element de valorificare a volu-
m ului construi t.
Pe m ăsura apropierii de loca li t!lte percepţia ansamblului
se m od ifică. S 3 sch imb ă totod a tă iera rhiz a rea scării, cea a
ansa mblului co nst ruit dominînd, acum, cadrul natura l.
Pl a nimetria centrului Gherl ei (fi g . 3) s-a păstrat în mare
m '.i<; ură n ea lte rată. E a are b b ază pla nul presta bilit 2 pentru
aşezarea armenească ş i anume o compoziţie or donată al cărei
vocabular urba nistic cuprinde o pi aţă centrală dreptunghiu-
l a ră ş i o reţea d e străzi aproximativ recta ngulare, într-o st rînsă
relaţie de interd ependenţă .
Trama stradală este un a lt c lem ent de va loa re al Gherlei,
a cărei rigoare geometrică dife ră de pitorescul m edieva l.
Comparînd reţeau1 stradală a Clujului medieva l (fig. 4) cu
cea a Gh 3rlei, s~sizăm deosebirea. Constructorii m edieva li,
fără să urm ă rească o d ezvoltare pe b :t ză de plan, au creat o
compoziţie cu străzi îng uste, sc urte şi s inuoase, cu perspective
şi intersecţii neaşteptate , cu o succesiune de pi eţe fără ierar-
hizări. Modelul baroc adoptat la Gherla se bazează pe efectele
picturale obţinute prin mişcarea unui privitor, într-o compo-
zi\:ie planimetrică rigidă oarecum, în care scara se stabileşte
la tot pas ul în raport cu import.a n\:a func:t.iona lă sau socială
a clădirii sau a spaţiului. Sistemul de organizare urb a nă por-
n eşte d e la parcelarea medi eva lă , cu loturi înguste la stradă,
dezvoltate pe adincime . Distribuţia ş i formele casei orăşeneşti,
alinierea la fronLul străzii sînt preluate clin epocile anterioare 3 •
Adaptarea tramei stradale baroce la funcţiun e reiese din dis-
poziţia a . trei artere principale, paralele cu albia Someşull\i,
î111lte la cît ~ un P+l, se r emarcă amplificarea proport.iilor
clădirilor d e p e fronturile de n ord, sud, es t (fig. 5, 6,) unele
re1 liz1te, es te drep t, într-o epocă mai tîrzi e (a dou a jumătate
a s ec . XIX). F eno:nenul nu este n econtrolat, însă, căc i spa-
\:iul este d oz1t p entru a pun în va loare volumul Bisericii
Sfînta Treim e. Prin rea liz a rea unor c lădiri importa nte în jurul
pi e ţ e i , stab ilire1 ra portului de l : 2 între înălţim ea turnului
ş i spaţiul elin [aţa bis ericii, constructorul dovedeşte un ade-
vărat simţ al nu111ţ ă rii efectelo r în orga niz area a nsamblului.
Com1J o ziţi1 denotă e l ega nţă, fără te ndinţe de exuberanţă,
volu;n ~ l ~ şi d eta liil e fiind puse p e rîncl în evidenţă, pe mă­
s ura mişcării în acest spaţiu. Modelul b aroc îşi găseşte la Gher-
la o bun ă exemplifi ca re prin stabilirea unei scări potrivite
clădirilor pa rter, parter şi un eta j în raport cu funcţi­
unea şi im porta nţ.a lor . Faţadele sînt într-un perpetuu dia-
log la dista nţa mică dintre ele, prin alternanţa de scară, ce
dă în ac e la ş i timp mişcare şi plasticitaLe compoziţiei. întot-
deauna, elementul este perceput în raport cu ansamblul şi se
ev ide nţiază prin acest raport. Majoritatea clădirilor reprezen·
tînd locuinţa urbană comună s-au stabilit la o scară potri-
vită pentru dimensiuni le oraşului-p arter cu acoperiş înalt.
Aceste clădiri au o contribtt\:ie importantă, căci, deşi modeste,
s înt frumoase , form inel masa nucleului istoric, pc care apoi
se detaşează monumentele de excepţie ale ansamblului. Depă­
şirea acestei scări apare în cazul locuinţe lor unor familii im-
portante, al clădirilor publice sau de cult5 • Nu numai schim-
barea scării , da r ş i bogă\. i a decorului arhitectural modelează
aspectul st răzii ,6 ev iLînd monoLonia. De obicei modulaţiile

2 Planul de Ia 1750 a fo st realizat ele Konrad Hamrncr şi se păs­
tr ea ză Ia Kri cgs Archiv .
3 Grigore Ionescu, Istoria arliilec lllrii în llomilnia , vo i. II, Ed . Aca-
demi c i R.P .R ., 1965, pag. 261.
4 Hcatb Licklidcr, Scara arllilec t11rală , Ed. t ehni c:!, Bucureşti, 1973, ,
pag. 184.
5 Este cazul caselor din str. Mihai Viteazul 6 (Karacsony), 23 August
16 (Lăszloffy), Piaţa Libertăţii 13 (farma c ia).
6 ll ea th Licklicler, op. c il „ png. 197 .

28

http://patrimoniu.gov.ro
 accese le în e difi c ii . Fe rest re le oraş ului , în m a rc p a rle, se înso-
ţesc ele ch e nare ra fin a L p relu crate în pi a Lr ă. Ca sem n a l pros-
p erităţ ii m a Le ri a le cla r ş i a l g us Lului de frum os, mulLe p artale
se în c 11n11n cază c u sc ulp t uri 0 . Accs Lea m a r ch ează mi şca r ea şi
te ns iunea în t reg ii fa \.a d e . A rhiLec Lu ra c ur(i i cs Le un eo ri supor-
. Lul re u t ili ză rii un o r e lem e n Le prove ni nd din epoc i a n lcr ioare:
p l ăci c u in ser i p~i i , a ncad ra m c nLc. Pînă ş i s isleme de secur i-
ta Lc c um sî n t g ril a je le, sî nL s uporL pe nlr11 comp oz i\ii a rm o ni-
onsc, î n fi e r l'o r jnL, rea li za Le î n ace l a~ i sL il h a roc.
A l Le c lem c n Le a le pe isa jul u i t.ra di(i o na l c 11m s în L pava jele ,
mob ili er ul , copac ii , l ămp il e n u au rez isLaL m od ifi căr il or şi
mod e rni ză ril or repet.a le la care a fost su p 11 s cen trul is tor ic a l
G h er le i . AccsLea a r I i în Lreg i L des ig u r i m ag in ea mo-
delul ui baroc adapLaL aici .
Mo 1rnm e n Lc le imp o r La n Le a le ora•;ill lui a r p ie rde d in va loare
dacă n u s-ar p ulra ra p o r La im ed iaL l;i a nsamb lu l î n ca re sînt
in LcgraLc ar m o ni os, o rga ni c. Jm p l a nt ăr il e ele ea rli r rc no i, în
i m edi aLa vec i nă l <1 t e, ;111 l'osL f'iiră î nd o i a l ă î n defavoa rra conser-
vă rii p erona l i l.ăţii ş i carncLe rnlui a nsa m b lului . Modcln l baroc
a d or Lat la ( ;h e rl a , în ceea cc privq Lc co ncep ( ia d e o rga ni za re a

Fif/· 5. C:is:i L:i sz lof fy, sLr . 23 A11 g us L 16

.apa r, aşa c um a m a r ă la L ş i în a in lc, [i e la schim bă ri c u ca rac-

Ll'I' v iz ua l ca în cazti l P ie \.ci Li b ~ rl ă (ii , fi e la ce le c 11 carac-
Lersocia l, ca în caz ul case lo r K aracso ny sa u Lasz loffy. A lLer-
n rnţa de sca r ă mi că ş i m a re as i g ur ă vn ri PLatea ş i cli na-
rn ic:t compozi(. i o n :i l ă, dim ens iunil e fiin d Lo Ld ea una co re late
c u l ă (. im ea st r ăz ii , C'.ll'e, în o ri ce caz, pe rrn iLe doa r o pc rcep\:ic
<l ~ la mi că cli st'.l nţă. Spa \.iu l urb :rn co n Linuu se poate per cepe
numa i pe po r ţ iuni restrînse, prin parc urge rea n ucleelor, un u l
d u pă a lt ul , fe nom en c:H ac Leri sLic penLru un sis Lem ele orga ni -
z. re urb J n ă b.:i r ocă .
F unc\·iunile m a jo re, în afa ra cele i r ez id cn \.ia Ic, se g rup ează
repreze nta Li v î n pi a \.'l ce nLra l ă, c re înd a nim aţ i e, mi şca rea .
s p ec ifi că aşeză rii pe nLru ca re a rh i Lec Lura el ev i ne un fli nd a l.
F un cţ iun ea com e r i a l ă, cl eosebi L d e puLe rni că ş i va r ia tă, es Lc
b in . rep reze n ta Lă în P ia \;a L ib e rLă \;i i la Loa Le parter e le, ea
co nLinuîndu-se la rni că di s La n ţă p e ac Lu a la s Lra d ă 23 A ug us L,
cu cea ele în vă ţă mîn t (la nr . lG prima iiCoa l ă a rm enească, az i
c lub a l Linere tului , sa u la nr . 13, şcoa l ă) sa u cca soc i a l ă (spi-
Lalul , az ilul el e hă lrîni ).
Cul oa rea es Lc un a l t c lcm c nL imp o r ta nL î n înch ega r ea p :! r-
som lită ţii unui a nsa mblu 11rbJ n, m a i a les c înd es te vorb a ele
un a nsamblu b J roc . D escr ie rea clin 1775 7 refe riLoare la oras
îi me n ţ i on ează „faţade le cu grijă :zuqNlvite". P înă ac um , î nsă
<l in p ăc1 te, nu s-a î n Lreprins ni c i un s tudiu ca re să ev id e n-
~·. i eze ş i să va lorifice c rom atica or i g in a ră. T ip olog ia pl a nim c-
Lri că ş i deco rul a rhitec Lu ra l fiind preze nta Le p e larg în studiul
lui N ico lae S1 b J. u1, d o rim să s ublini em d oa r imp orLa nţa ca li-
tă~ ii clă diril o r î n stabilirea va lor ii ş i p e rso na li tă ţii or a5 ului . Fig. 6. Casa Ka ra csony, sLr . M ih a i Vi Lcazul 6, deLa l iu por ta l
Cu toate că im obile le dife ră de la ce n t ru la pe ri fer ie se ob se r-
vă , în în t reg a nsa mblul , acee:iş i preoc upa re p e nt ru ca li ta le, u nui s p aţ iu u rb1 n, î n c::i res ilu c•L::i, t ra m a s Lra cl a l ă, sca ra , s ucce-
a tît în s is temul co ns Lr ud iv c ît ş i î n plasti ca d e fa ţa d ă. s iunea p e r cepţ iil o r , cul oa rea , caliLatea c l ă diril o r , n nim aţ i a,
Chi ar ş i exemplele cele m a i m od es te p oa rtă p ece Lea g rijii p e isaj'ul aco p e ri ş uril o r se rapor tează m e re u d e la unitate
pentr u rea li zar ea deta liului el e a rhi tect ur ă, a accesor iil or. la a nsamblu , î n tr- o mi şca re co nLinnă, co nferă oraş ului va loa-
Că ră mida te n c uiLă, pi a tra p e n tru a nca cl ra m enLe ş i sculpLuri , rea d e uni cat. Toa Lc aceste e lem e nte d e baroc p rov inc ia l Lre-
ţi g l e l e-so l z i , g ri la jele d ecorative s în t princ ipa lele m ate ri a le b ni e co n se r va t e ş i oc r ot ite c u g rij ă, avî ud în vede re că o rice
a că r o r mi gă l oasă p reluc rar e a a dus m eriLc a rhi tec tura le c l ă ­ i n terve n ţi ~ ca re n 11 \.i ne co nt d e c Ic poate di struge u ~o r ţesă­
dirilor întregului a nsa mblu . Anca dra m e nLul el e pi a tră c u d eco- t ura i s t o ri că a un e i rezervaţ ii el e a rhitec Lură c u o p e rso na li tate
raţ i e fină, b ogată, î n b asore li ef, m a r ch ea ză a proap e toate put e rni că .

7 Szongo LL K, Szamosu j var Mo nogra{iaja, Sza most'.t jv:'trL , 1901, Yo l . 9 Cas •Ic tlin sL r . M iha i V iLeaz ul 6, '.!3 A u g usL J , 13, 16, Pia\.a Liber-
I II , pag. 23. Ul \ li , 10 - l :l, s Lr . C ri şa n 5 şi 7, B ise ri ca n rm ca n o-ca L o ll că Sa lamon din
8 Ni col ae Să b ă u , op . c il .
sL r. C l oşc a .

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - SU l\Hll/\llY - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

T hi s sLud y lia s a LL c mpL cd Lo defin e a n d eva lu a te Lh c ch a ra e Lcr nn cl hi gh deeo ra Li ven ss of Lhe a r ebiLeeLu r c , the qu a liL y of nre hi Lec Lure, col our
l he persona liL y of a T r a nsyl va ni a n t o wn , b uilt up o n a pr ces lablish cd buildin g materi a l s, all Lhese ar c t h e c le mc nLs Lhat on e can read on n
des ign clurin g th c X VI LI-t h ec ntu ry and the beg innin g or Ll1 c XI X- Lh. Th c b aroq uc model o r a pro v in c ial urba ni s m , t ha Lbrin gs Lh.e mer iL of a un iquc
Lown scnpc, sk y lin c, lil e scale of th e cn se m b lc, the sLrcc t pn t l crn , Lhc v al11 c fo r G herl a.

29

http://patrimoniu.gov.ro
UN CLIMAT NOU DE ARTĂ ÎN EPOCA LUI VASILE LUPU

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - A N A UOilJi\NSCIIJ, VICTOJl SIMION - - -

JnLen sa acti v il a le de va lor ifi ca re a rn oş lc nirii c ul t ura le, aces t.ca se m a i a d a u gă num e r oase le da nii , s ub\' cn\ii , con ces i-
co n c r c Liz a Lă p rin num e roase st udii ş i cerce tă ri as upra Lrccule- uni făc ute diferiLe lo r ni caşe el e c ulL din ţa ră sa u din s lră in ăta l.e,
l or p e ri oa d e nrLi sticc r om â n eşti , a condu s la id e ntifi ca r ea ci• p e bun ă el repla t e se poa le a l'irm a că Vas il e L upu a fos l , dup ă
n o i asp ec lc, la conturarea un or n oi im ag ini - m a i ccmpl e'L e Şte l'a n ce l Mar e, tmul dinlre ce i m a i m a ri c tit o ri a i M o ld ovei.
ş i impli c i t m a i ob iec li ve - c u pri v ire la cr ea ţ. i a a rli s ti că
A şa c um o d oved esc rn a i r ecente le ce r ce t ă ri , o d a tă cu -cco-
din peri oa da ev ului m ediu r m â n e~c . 1n aceas l ă s ilua !i e se
1u I al XVII-i ea, c lim a tul ri g uros f ud a i şi co nser\' al or a l Mol-
a fl ă ş i complexa ep ocă a d omni e i lui Vas il e Lupu as up ra că re i a,
d ove i încep e să -ş i pi a rd ă LrepLa L clin „sta hililatea" ca re i-a
în ullimii a ni , ş i- a u îndrep la t a len!i a m a i mu]\i cer cetă l o ri
co nsa c ra t prin c ipiile, ceea ce va cl et enn ina rcm cclcl a rea ş i
ca r e a u pu s .î nlr- o lumi nă n ol1 ă clim a Lul v ie\;ii a rli sti ce (ş i nu
r eclim c n ·ionar ca p r opriil or coo rd ona le poliL.icc, e li ce d a r m a i
num a i a rli s li ce) m o l d ove n eşti din prima jum ă ta le a veac ului
al X VII-l ea 1 . În ce rcă m în ce le ce urmea z ă - ş i în id eea d e ales s piriLua lc . A ces tea vo r co ndu ce în m e d fire sc la a firm a rea
a om ag ia un a n a ni ve r a r. împlinirea a 350 de a ni d e c încl un e i n oi co n şt iin!. e spirilual c şi la s la bilirea un e i n oi scă ri

Vas ile L upu a d eveniL d omn a l Mo ld ove i - să înlreg im d e va lo ri care, la rîndul să u , ,.a d c le rm in a n o i ie rarhii .
~1 cea tă im ag ine c u cîteva elem enle p e ca r e Ic spe ră m a fi d e Redim e ns ion a r ea ra p o rluril or dintre cm , cli v inila lc ş i m ediu
inter es . îş i v a găs i fir q ti ecouri ş i în a rla vrem ii , a rhitectu ra, pi c lura ,
S-a vo rbit ş i se vo rb eş lc în că el e un a num e ec lecti sm al sc ulptura , arla mini aturii sa u a r tel e somptua r c a n g ajînclu-se
a rte i clin ep oca vas ili a n ă compa rati v cu rea li z ăril e d e v îrf a le înlr-un v izibil proces înn o it or ma le ri a li zat prinlr-o p e rm a-
pe ri oa d ei Ş tefan - Ra r eş - Lă pu ş n ea nu . Aşa dup ă cum încer- n e ntă că ula r e d e n o i mijl oa ce d e exprim a r e, prin p K1r ă sirea
cam să dem o n s lră m într-un studiu a nle ri o r 2 , sfîrş itul seco-
t r epta t ă a vechil or r ep crlorii d e 111 ocl e le şi impliril. prin in\' CS-
l ului al XV I- iea ş i începutul ce lui u r m ă t o r sînl ja lon a Le di n
tiga r ea el e n o i zo ne d e c rca li\'ila le v irlu a l a ple a oferi s urse
p un ct d e ved er e a rtisti c d e lu cră ri ce ilu strea z ă clorin!.a el e
in ova t oa re p e nlru art ă . Fă r ă a p ă r ăs i fil o 11u l tra cii! ie i (în!,elc-
î nnoire ş i , impli c iL, t enclin(:a d e înd ep ă rta r e faLă d e vechile
g încl prin tracli~i e arlisli că p e rmancn\ e le s piritu a le- a.l e p o-
m odele . U nila t ca st ili sti că ce caract eriza se a rta Moldov ei
t imp d e a pr oap e un eco l ş i jum ălatc în acea p e ri oa d ă d e p orului co ncre Li z:.t Le prin m ijl oaccl c d e exprim a re a rti s Lic ă) arta
clas ic ism a a rte i m edieva le m o ld ove u eş li este ac um prim c j- ep ocii lui Vas il e L upu \'a în semn:1 un import ant m om ent de
duilă d e n oile tenclin!:e ce e înr eg i str ea z ă u ev id e1q.ă î n op(iun e înLr-un co nle ·L cc impun ea c u ncees ilal e d c p ă;; irca
a mhi a n!.a a rli sti că a epoci i vas ili en e. F en om enul c t e fir esc ş i unui p rn g-limilă la ca re ca a junsese. U n ~1 din comp o nc nl ' lc
c i p oa t e fi regăs i t în is lori a a rlei (r orn frn eşli sa u e urop en e) ori a ces tui rn om enL de op!.i1111 c - ;is uprn că ruia dorim ~ă in s i stăm
d e cîle ori un s lil , o epocă sa u o p eri oa d ă a rti s ti că î ş i e puiz e a ză
fo rmul e le d e exprim are (sa u ele dev in improprii un o r n o i co n-
d iţii socio-c ultura le) ş i se ca ută a llc so Jupi cerut e de n oil e
rca lităţ: i p oli Lice, socia le , eco n mi cc sa u cullura le. Expres ia
aces t1' i fen om e11 o p oate con s tilui - în ceea cc pri veşte ep oca
Ia care n e referim - ~ i fap lul că, i n ce i 1\) a ni d e d omni e,
Vas il e L up u v a r idi ca cl in tem elie 15 bi se ri c i, vn exer ula r efa -
ce ri a cl nosuri sa u co n so lid ă ri la a lt e a pr ox im a li \' 14 edifi c ii
eclez ias li ce, la ca re lreb ui e să a d ă 11 gă m con s lruc\iil e iv il r pe
care le ridi că le r eface sa u Ic co nso l.id cazii. T oa le aces lea,
lu a Le în pa rte , v[tcl esc in te nţi a el e a se găs i n o i so lu~ii (pl a-
nim e lri ee, m orl'o log iee sa u cleeora li\' e) ca re să în loc ui ască trep-
tat vechi le fo rmul e p lasLiec ca re îş i ep ui zase r ă fo 1rn elc . A rlli -
tec lura civ il ă spre exem plu se va bu c ura el e ac um î na in lc
<le o a Len \ ie deose bi tă în inLe 11!i a ele a d c ,·cni rna i co nfo rl a-
bil ă, m a i c l ega n lă, m a i fu11 q i o 11 a ] ă, C:X rnpl 11l fii11d dat el e
î nsăş i c u r tea d omn L'LISC[t clin laşi r dă rnl ă ap r oape in teg ra l
d e Vas il e L upu , a nsa m b lu ce va m ar<'a un rn ome nl ele eoli-
t.u ră î n arhi tec tu ra c i v il ă m o l clo\'C' 11 ea~că:1 . Dacă la l oa le

1 D r ăguţ, Arta românească , Ed itu ra Meridiane, B u u-

Vasile
reşti, 1982; Grigore Ionesc u, A r hitectura p e ter 'iloriu l. României
ele-a lungu l v ea urilor, Editura Acade m iei, B u c u reş t i , 1982 ; Con-
stantin Şerban, Va ile L u pu, domn al M ol dovei (1 634-1653), lu-
cra r e în manusc ris.
2 A. Dobja nschi, V. S im ion, A r la în epoca lui Vasi l.f! L u pu,
Editu ra Me ridia ne, B u c ur eş ti, 1979; Jdem , .J\llo l iv e decorati ve în
ar ta mo ldoven e ască a seco l u lui al X VII - l ea, „Revista 111 uze Jo1- 0

şi rn onum nt lor - Monumente istorice ş i de ar tă" , n r . 2/ 1978.

3 Vezi şi rece ntul stud iu emna t de N. N . P u şcaşu şi V. M.
P u şcaş u ,
Mă rtur ii ele civi lizaţie .~i urb aniza r e me diev a lă d esco- Fi11. 1. A ndr l' i di11 Lwow . Co horirca ln ln tl (cld t1 1iu). 1G4 fi. Pr ov in e de la
perit e în vatra 'is to rică a la şil o r , în aceeaş i rev i s tă, nr. 2, 198 ~l. S tcka - Tir gov i şll'.

30

http://patrimoniu.gov.ro
 în continuire - este aceea l egată de strădan i a aproape pro-
gramatică a domnului moldovean de a extinde raporturi le
ţării (nu num a i politice şi diplom atice cl ar şi cele a rti st ice
ş i culturale) în p erim e tre aflate dincolo de h ota rele ce lor
trei ţări româ ne, d e a implica ş i d e a racorcia m a i pute rni c
Moldova la v i aţa Europ ei Ce ntral e sau a celei răsăritene fără
n neglija nici l egăt urile c u lum ea balc a ni că sau a Orient ului.
Sigur că şi a lţi d om nitori dina inte d e Vasil e Lupu au avul
legături. dive rse c u aceste a rii d e c iv iliza(: ii , de astă d ală însă
pare a fi vo rbi d e o preoc up 1re pro gra mati că, amp l ă, deter-
m in ată d e n oil e imp erative cultural e ş i artistice a l e vea c ului
ce impun ea u găs irea unor so lu ţii adecvate.
În a rhitect ură , spre exemplu , d omeniu ch em at de regu l ă
a „da tonu l" în reorientările stili stice ale m a ril or epoc i de
artă, cele dou ă monumente d e la Trei Ie rarhi ş i de la Golia
<lin Iaşi p ot fi, în acest sens, ilustrative . Tre i Ierarhii cap ita lei
J\foldove i va fi trecut fără îndoia l ă drep t un m onum ent com un ,
înscris pe o linie tra di!: i ona l ă, p oa le chiar mani er istă , dacă nu
~ir fi a v ul fastuoasa h a in ă decorativă exte rioară, „cro ită " se
pare de m eş te ri ve niţi din lum ea răsări Lu Ju i ortodox, marcaţi
în arta lor de puter nice influ e nţe orienta le . Fără îndo i a l ă că
Vas il e Lupu va fi trebuit să aibă rnullă îndrăz nea lă p e ntru
~l cere sau p e ntru a accepta să i se co nstruia scă un edificiu
<le cult (de regu l ă supus unei rigori t racli!,iona li ste) a cărui
noutat e, de o asem enea amp loare, t rebui e să fi fost la vremea
respectivă şoca ntă . Prob:tbil , la fel ca ş i Neagoe Basarab,
<: li mai bine de un secol în urm ă, domnul moldovea n a d or i t
:să aibă şi el un monum e nt unic, int e nţ. i e ce i-a reuşit deoa rece,
~lupă cum bine se ştie , a lte biser ici ca re să imile Trei Iera rhii
nu s-a u mai co nst ruit în ţările r om â ne .
Ce l ălalt monum ent vasi lia n, Goli a , te rminat la 165 3, dec i
la 14 a ni dupft Trei Iera rhi , impli că de a st[t d ată o a l tă ambi-
~rnţă a r t istică, p e aceea a Po loni e i ş i a Ita li e i, ş tiut fiind
-că m eşte rii p ie lrar i ce a u 1uc ra t a ici a u I' ost i la I ie n i ch ema \ i
ma i îna inte să lu c reze în Poloni a. E i , ·or adu ce c u s in e a ll:a-
hetu l cler.oral i" al n e na şl:e rii t.î rz ii ş i a l b a roc ului pe ca re
îl vo r transpun e în parament1 1i din pi alră fi\ţ. uilă a l Go l iei,
făcînd din acesl edifi c iu un a dinlre prime le co nstru e \ii m oldo-
ve neş li cc se a lini ază în veac ul a l XV H-l ra la a rl <i E uropr i
Oce icle nl:a le . O a l tă n outate pentru cli matn l artistic din Mol-
-dova, tot în l e găt ur ă c u Gol ia, o vor rcpreze nla ş i impres io-
nantele !'.)a le dim ens iuni , m onum entul fiind , la da ta con-
s trucţiei sale, cel mai m a re ed ifi c iu de cult ridi cat pînă a lune i
în aeeas lă proYincie românească.
Prec um se veci e, dorin\:a programatică de n ou îl \'a elele r-
rn ina pc Vasi le Lupu să ape leze la m eşte ri sa u la come 11z i
<lin a lte a leliere sa u centre artistice s iluale din colo de h ota re le
ţă rilor române. Aceasta nu excl ude însă c îlu ş i de pu\:in act iv i-
tatea m eş ter il or a u tohtoni ca r e vo r r ea liz a cea m a i mare partr
:a come nzil or vo ievoda le ş i b o i c reşli din Mo ldova prime i j 11m ă­
l:iiţ i a veacu lui al XV II- iea . Dom ni to rnl-cl ilor doreşte în să
să instit uie un fe l de m ecenat a rti st ic, a di că să aducă în pe ri-
metru l ţă rii sa le tot ceea ce co ns id era m a i demn d e lu at în
~~ea m ă la \'J'crn ea r espect iv ă din lum ea art-.isl.ică a ·~ăr il o r înv e-
·C ina le sa u chi ar ma i îndepărlal.e. fol.ă spre exempl11 că, deşi
~1rr în \.a ră un pi cto r de ta li a ace lui N ico la e z is .,cel b ă lrîn "
{'.a re n i lu cra împreună c u Şte fan , ln pictarea Trei Ierarhi lo r
(va l'i folns i l şi ca so l dom nesc în di[e ritc mi s iuni clin st r ă in ă ­
tate), totuşi Vasile Lupu ţ in e să ad u că pent.rn piclarea aces te i
l)i ser ici ş i zugraYi r e numi ţ.i din ate li e rul impe ri a l a l \.a rului
Moscove i, deoa rece aceştia se dovedea u m a i npropiaţ. i , m a i la
c11re.nt c11 nou Lă ! i le Occidenta le, îndeosebi C<' Ic re nn sce n l ist.e-
t.îrz ii. De a ll.fcl , Ev li a Ce leb i (şi nu num ai ci) ce poposise
in 1G59 la Iaşi şi v izitase cu acest prilej şi Trei Tr rnrhii ,
http://patrimoniu.gov.ro
co nsemna în n otel e sa le ele că l ător i e că Jelul în ca re privesc
şi sînt p ic.ta le p erson a jele din inte ri orul acest ui m onum e nt
„dc1 de gîndil" cxprimîndu- şi prin aceasta s urpr iza faţă de
noua viziun e, întreaga pictură fiind fă c u tă „rlup ii gus tul euro-
penilor" - co nse mn ea z ă e l în conti nua re. Ace l aş i că l ă tor
mai nota că p erso naj ele sî nt aLît ele r ea le înc ît. „le lipseşte
numai glasul", fapt ce ne d cterm in ă sr1 î n!.elegem că pictura
de la Tre i Ie ra rhi m 't rC!l o sem nifi cat iv ă schimlnre de pl a nuri
în concep\:ia t rad i ţ i o n a l ă a picturii r e li gioase din Molcl o\'a.
Avem el e a ltrel drept m ă rturie fra gme ntele de pi c tură (din
pă cate ne-a n rămas num '.l i cîteva bucă!: i în urma nefe ri cit.c i
„resta ur ă ri " fă c ute d e Lecomte el e No i.i.y ) ce ni s-a u p ăs lrat ca re
atestă o n o u ă in terpret'.l rea im ag inii omu lui în deplin co nsens
însă c u n oil e elem ente unn ni ste p e ca re le promove a ză epoca
vas ilian ă. D du cem că Vasi le Lnpu î ş i a legea e u deosebită grijă
m eş t e rii ce urm a u a-i rea liza com e nzil e, e i t reb uind des ig ur
să r ăs pund ă, din pun cl d e ved ere a l măi e striei, ex i ge nţ,e l o r
şi îndeosebi inte nţiil o r sa le .
H ă mînînd în ac e l aş i d ome niu al pi cLurii să ne rea minlim
că p ~ nlru pi ctarea Lîrnpl ei clin bise rica ridi cată de Vasi le
Lupu în Ce tatea Nea m(: ului se va apela la un zug ra v prove nit
dintr- o a ll '.i a ri e d e c ultură e uro p ea nă, la acel Baraschi , un
po lonez ce se se mn ea ză „Ma Ie r BJrask i" - numindu-se d ec i
„p ic to r", dup ă tracl i ţ. i a Occiden t::i l ă ş i nu „z ug rav " c um se
sem111u pi cto rii n oşt ri - Lot aşa după c 11rn p ~ n lru rea li za rea
i co1 n ~ l or d e l'.t Stel e1, ct itoria sa munte nească, vo ievod ul \'a
a p ela la a l t po lonez , la acel A ndre i ve nit, de asemenea,
dintr-un ce nt ru polon ez de Lradiţie , Lwowul. E lem e nLele
unei n oi v izi uni plastice, op u să cele i a u toh lone de traci i\:ie
biz a ntin ă se p ot obse rva ş i în deta liul, a l ăt urat, m ode lul
atest înd viguroase influ e n!;e a le pi ct urii occ ide nta le : volum ele
s înt subt il re1 lizate prin umbre ş i tenle de c uloare, tr id im c n-
s ion:1li l<1 l.ea ia l oc ul bidim e ns i o n '.dil: ă !. ii , hi era tismu l Jiind ,
la rînclu l său, înlocuit cu imag in ea m a i ap roape de rea li tatea
co nc r e lă a p erso na.ielor pieta le . Este in teresa nt să co n se mn ăm
că în ace l aş i an c înd Andrei din Lwow picta icoa nele p entru
Stelea (164G), mini aluri st nl m old ovea n I va nco din Hădău\:i
ilus tra, c u irn 1g ini vă din d aceeaş i in[)u e n!: ă occ id e n ta l ă, un
frumos manuscr is coman dat d e Gav ril Hatmanu l, fratele lui
Vasile L up u, p e nt rn Mfoăst irea Agap ia-N eamţ. Perso na je lt>,
ampl asa t e în a d e vărat e interioa re, d ecorate cu drap erii ce
deschid „culi se", dup ă sc h ~mc l e picturii occ ide nta le, mode la te
prin U'Tlbre colorate, atestă as imil ar ea de că lrc m ediul artis-
tic a utohto n a acesto r e lem e n te noi ce păt rund ac um î n pi ct ura
m o l d ove n ească . Chi ar d acă e le sînt î n că Lim ide se d ove d eşle
că m ed iul artist ic a u toh to n e ra apt să înreg istreze aceste nou-
tăţ i , să le preia ş i să le adapteze g ustu lui loca l.
Un a l t exemplu privind in tenţ iil e l ui Vas il e Lupu de a
ext ind e rdp orturil e cu l tura I-artisti ce a le Moldovei către zone
d emarep r estrn !; ă c ul tura l ă în ace l veac îl ofe ră :;; i ceram ica .
N um eroas ele ob iec Le din această categor ie ca re ne-a u parvenit-
întreg i sa u fragme nta r - d in pe r ioa da rl'sp e ct i vă co nfirm ă
desc ri erile că l ăto ril o r st ră ini ca re au p opos il un t imp ma i sc urt
sa u mai in d elungaL lrr Curtea Domnească cl in Iaşi . E i co n-
semn a u fapt.ul că inl.e ri cnrclc pa laL1ilui vo ievo dal e ra u deco-
rate c u plăci d e f ;i. i a n\. ă („ci nii ", d e la China, de unde îşi trag
o ri g in ea) cu d ecor poli crom coma ndate spec ia l la ce ntre le
re numite de la Jznik ş i Kutahia clin As ia Mică. ;\ ici, la ace-
l eaş i ce nt re, s-a u coma ndat, tot în vremea c înd Vasi le Lupu
îş i înfrumuseţa pa latul din Iaşi, p l ăc i asemă nătoa re de cera-
mi că el e lu x p e ntru pa late le d e la Topkapî s ~ua i , C iuli Kiosc
ş i Blgda d Kiosc ce se co nst ruiau în aceeaş i v reme la Ista nbul.
Faptu l că se ape la la aces te ate li e re, ca r e lucrau a proap e
în exc lus iv i t'.1t e penlru come nzil e s ulta nului d ove d eşte o dată
31
în plus că se dorea lu cru el e cea mai bună ca litate ş i în acelaşi
t imp că se d orea a se a du ce în Moldova Lot ceea cc se consid era
a lun ei mai de faimă, mai de renum e, .în arl.a ' Yrcmii. Că este
vorba de o com a nd ă specia l ă ş i nu de o ach izi ţie întîmplătonr c
ne-o dovedeşte acea p l acă -p om e lni c din cera mi că po li cro m ă
avî ncl înscr ise numel e lui Vasi le Lupu, a l d oamn e i Cercheza,
cca el e-a d oua so \.ic a sa, al lui Gavri l ş i Gheorgh e Coc i, fra\.ii
domnito rului , precum ş i ce l al copiilor să i . Or, o as tfel de
lucrar e nu putea fi decî l prcclus11l Ulle i cc menz i spec inl c făc ute,
probabil, odată cu marca comn ncl ă ele Ja i an\.ă p entru pa lat ş i
băile publice pe ca re ci rnnul le cu nst1 ui eş l e în ce ntrul ca pib.1-
lei sale . Sî 11t şi aces tea clin urmă un element n ou în v ia \:a
publ i că a soc i etăţ ii moldoveneşti vizîncl m odernitatea , inspi-
ra·te (însăşi denumirea el e „fe rccl ce tui ceşti " o arată) din ambi -
anta Orientu lui Apropiat. (se pare că est e Yorba de primel e men-
ţ. iuni despre băile publice clin \ ă ril e român e) . Din acel aşi p e-
rimetru orienta l se mai aduc la curtea lui Vasi le Lupu, pentru
fo l os in ţă de lux, clifrrite vase de faian\ă , decorate policrom,
care a d ă u ga u des igur un spo r de fast interi oa relor palatului
domnesc ce avea pereţii încăperi l o r îmbrăca\i cu d rape rii de
mătase ş i a ur, c u tap iser ii sa u coYoare, d 11 pă cum nl' r e l atează
un a lt că l ă to r a l vrem ii , Banclini 4 .
Fig. 2. Ibric. Ateli er clin Rcgcn sburg. I rovi11 c ele la T rei krnrhi ,
4 Căl ă tori s trăin'i d espre ţă1·ile române, Bu c ureş ti ,
32
lu ega l ă măsură, rămînînd în că în ace la ş i dome1iiu a l ce-
ramicii, se cuvine să consemnăm în co ntextul ideii p e care e>
urmăr im , că atît în în că peril e palaLului d cmnrsc cît şi în unc-
ie case boiereşti se afla u sobe z idi te din cahle aduse din Tran-
silvania da r ma i a les dintr-o a lt ă p art e a Europei şi anume
din Polonia sa u Lituania, zonă ca re , precum se vede, a exer-
citat o multipl ă influ e nţă asupra m ed iului artistic moldove-
nesc în această primă jum ă tate a veacului al XVII- iea .
U n alt dom e niu al manifestă rilor el e artă din acest veac
îl constituie şi cel a l argintă ri e i ca re continuă ele fapt tradi\:ia
une i r emarca bile produ ct.ii loca le. Dar, ca şi în caz ul altor
genuri artistice deja am intite, ş i a ici vom întîlni implicate
ateliere sau m eşte ri clin alte arii gcogrniice. U n ibri c ce a fost
donat Bisericii Trei Ierarhi reprez intă p r odus ul - remarca-
bil clin punct de vede re artistic - a l unui ate li er din R egens-
burg, Germania, centru care - împreună cu ce le din Augs-
burg ş i Ni.irnberg - ş i-a dobîndit o faimă e ur opea n ă ca urmare
a excepţ.i ona l e l or produse rea li zale a ici. Apar\:inîud st ili stic
barocului, cu rcmini scen[ e a le Renaşterii tîrzii, o astfel de
lucrare nu face n o t ă di scor d a ntă în conle::-..'tul inte nţiilor -
în parte co nc ret izate - de a co nec t.a via'ţa artistică a Moldo-
vei la a lte arii culLural-a rtisLi ce europe ne din veacul al
XVII-iea.
Mărturi i de epocă ne informează că la curt ea lui Vasi le
Vodă se a [lau încă nLm1 cr oase arginlării rea lizate în parLc
în ateliere e uro pe ne , print re aces tea fi gurînd ş i servi cii de ta-
cîmuri - piese de relativă noulale în folosinţa a .ut oht onă -
ce se foloseau la mesele de mare ceremonial . În ace la ş i t imp,
în să , la Iaşi , ra u ad use şi piese clin m e la i preţios - fi e pentru
curtea domnească, fie pentru uncie din cL iLor iil c vo ievo da le -
lu cra Le în ate li er e co nsla ntin opolila ne , aşa cum par a fi două
ele ga nte ibri ce din argint a urit , a l căror pr ofil arată apartenen-
ţa la a mbianţa ori entu lui, sa u un elegant pahar de corat ctn
[iligra11 ş i stră lu c itoa re sma l\uri po li crome. In scrip\,iil c indi că
el rept cl ona tor p e Vasile Lup1 1 ceea ce poate presupune că Lot ci
Ic-a şi coma ndat în a teli e rel e resp ec ti ve.
Dorinţ,a el e a impli ca în v i aţa soc i etă ţ. ii m o ldo ve neşti ce lc-
mai remarca bil e a rii culturale ale E urop ei şi Orientu lui va
fi des ig ur cos li siLoa re căc i i a tă că vo ievod ul nu se sfieşte săi
coma nd e tocmai la Danzig - ce ntru de faimă în privin\.~
turnării bronzului ş i a altor m et a le - patru mari sfeş ni ce
împărăteşti de bronz p eni rn Golia, pe ca re , se zice, că le-ar
[i pl ăti t c u g r eutatea lor în argint. U n asemenea pre\: uria ş"
numai ş i num a i p entru a avea „lu cru de Danzig" (aici se sp une-
că se turnau cele mai bune c lopote din Europa), rcfl ecUt des i-
g ur un program impus de la car e Vas il e Lupu nu dorea să se
a bată. Faptul că s feşnice l e comportă un elega nt decor inspi-
rat el.în repertoriu l baroc ului pol onez (ca pete de îngeri , meda-
li oa ne, m ot iYc vegeta le ce se asea m ă n ă cu ce le din decora \.ia
faţadei de la Go li a) p oate conduce la concluzia că ş i în acest
caz o pţiun ea nu a fo st întîmplătoare, aces l.e monum enlal e pi e-
se înscri indu-se perfect în a mbianţa s tilisti că a Goliei.
Desigur, în ceea ce priveşte arta, exemplele a r puLea co n-
Linua, ex lensia spre perim etre ele c ultură europene sau or ir n-
la le rămî11înd un fapt. les ne demon st rab il. Co ns id e r ă m însă
că ele sî nl s ul'i cienle p e ntru a putea s u ·\in c că această d o rin~ă
laşi ,
el e nou a epocii a crcal î n Mold ova prime i jum ă lă\. i a veacu lu î
a l XVII-lca „un clima t de arii/ inlema/ionalti", pentru a ne fc-
1973, vol. V. los i de expres ia unui cunosc ut is tori c de artă (raportată în. ă
http://patrimoniu.gov.ro
la o p e ri oadă artistică
mult mai timpuri e~). Spre a intf1ri aceas-
t ă a fi r m a ţ.ic est e necesa r p oat e ~ă ne rc~ minti m că ş i cultura
(•poc ii în di scu\,ie est e m arca t ă de a c eeaş i [.rnbia n! i'.i. Intr odu-
cerea t ip aru I u i cu lite r ă m o bil ă este înl es ni t ă de primi rea
unei t ip a rni ţe d e la Ki ev şi a literelor de la L wow . T ip ar ul
în sine r eprezenta p entr u acea v rem e un sunn v ig uros de in-
flu e n ţă occ id e n ta l ă în cullura rom â n ească (să n u uită m că
ap roape s imulta n ci este in trodus ş i în Ţa ra R om â nească) . Î n
ace l aş i contex t cu l tura l se cuv ine să comc mn ă m fapt ul că Va-
sil e L upu a găzdu it la cu rtea sa o sc r ie de p e r ~o n a li tă !,i <l e
scamă a le v ie\:i i c ultu ra le s ud-es t euro pene cum a u fost
Pa isic L iga r id is, Mel etic S i ri gos (pres up usul d as că l a I fiil or
domnului ), N ico lae Ken:m eos rn u Teo d or din Trapez unt,
a du ş i în Mo ld ova tocm a i pent ru fapt ul că era u rep rezentan t.ii
(ş i mesager ii , în ace l aşi tim p) une i culluri de m a re prestig iu
europea n - cullu ra g r eacă . Exem p lul nu es te si ngular . Pc
propr ia sa c h e ltui a l ă Vas ile I up u va î nfiinţa la Iaş i , d u pă m o-
delul unor coleg ii apu se ne, o „a a demi e" la care, to t pe spezele
sa le, va a du ce tocm a i de la K iev pc un Sofr oni e P oc ia·! ki ,
rec torul co leg iului din loca litate, spre a- i în credinla condu-
cerea noii şco li . Tot Vas il e L up u va ad una în jurul aces Luia,
pc propri a sa che l t ui a l ă, un g rup d e t in eri învăţa ţ, i , unii
din tre ei d oc tori în fil oz ofi e (o şt iinţă um a ni s t ă, n ota b ene I)
fo rmai,i la îna lte coleg ii a puse ne tocm a i în ideea de a da în-
vii t ă mînlului a Lî t uu pres ti g iu cît ş i o dir ecţi e um a ni st ă .
5 fo los ită
de Răzv an T heod orescu în volumul. Un mil en'iu de
ar tă I.a Dunăre a de Jos, Editura Meridiane, Bucure~ ti. 1976.
http://patrimoniu.gov.ro
Jar d orn nul nu se va sfi i să afirm e că de va fi nevo ie, vn
aduce ş i a Iţi profesori p entru a p reda la aceas tă şcoa l ă . Esk
f ă ră î nd o i a l ă o a liludinc pc ca re ne-a m c bi ş nui l sr1 o înt îl-
nim ma i a les la prin cipii din Ita lia Hcn aş lc rii , ca re atesH1
cr1 noua vi z iun e l a i că despre va loril r 11m an istc a le a r te i ş i
c ulturii prind e ră d ăc i n i ş i pc pă m înl r om â nesc (N icolae Io rga
va co nsid era acea ·t ă peri oaclrt vas ili a n ă drepl un mom cn l
de , Re n aşte re lit era ră", refer in d u-se ev ident la lit.eratur:-i
cp oc ii6) . De pr. bă n c il e aceste i şco li vor i eş i că rtu ra ri de ta l i:1
J ui Dosoflci saL1 a spă t a rului M ilesc u .
P utem b ă nui că ş i îu caz ul a li a n\.clor m a trimo 11ia lc pc ca n·
le-a s tabiliL, Vas il e L up u a rnm ăr iL - în afara ev id ente lor
intc rri,ii po litice atîl de curente în v r emea ev ului rn r diu - şi
sLah ilirea de J eo· ături cu pe r so na lită !· i a par!,in în d un or prest i-
rr ioasc perim etre p oliti ce ş i cult u ra l-artist ice europene a le
vremii . Pro iec tata că să Lor ie a Ii icc i sa le R uxa ncl ra c u Am ]Jro-
z io Grill o, fiu a l ambasa d orului p ut erni ce i ş i s t ră lu c i toa r ei
He pu b li c i Vc nc \ ic ne la Consta ntin opo l, sa u căsă to r ia eelc ila ll c
[ii ce, Ma ri a , r 11 cneaz ul Ra dziw ill , per sona li Lale m a r ca nl ă
Fig. 4. Acopcrămt n tu l de mor-
mint al l ui Simion Movilfi .
1592-1593. Su ccvq:a.
Fig. 5. Portretul brodat ni Doain -
nei T udosca . 1638-1639. T r ei
Icrar hi, Inş i.
a v i e~ ii
po lit ice po loneze, sint astfel de exemp le. Iar fapt ul
că la un m om ent dat Vasil e L upu deve ni se con du cător ul abso-
lut a l v ic!,ii b i ser i ceşt i ortod oxe di n întreg Or ien tu l, a utor i-
ta tea sa ex tinzîndu-se de la sud de Dun ăre p înă în Ana-
t oli a, G ruz in ş i chi a r Eg ipt , est e, rv id cnt un c lcmcn L semni-
fi ca ti v, în contex tul ce lor p reze ntate pîn ă acum,
6 Ni colae Iorga , Bizanţ după Bizanţ, B uc u re~ti , Edi tura E'nci-
clo pe di că r o m â n ă. 1972.
33
 D ~s igur , a ces t „int e r1nţion1lism" cultural şi artistic nu
rămîn e fără efecte asupra crcaţ: i e i autohton ~ . El se a[irmă mai
pregnant intr-un moment în care arta Moldovei intrase într-o
p u io1d i d e dec lin după s trălucita afirmare din vremea lui
Ştefa 11-R1reş-Uipu5neanu, intr-o vreme cînd tradiţia îşi epui-
zase formele şi nu mai putea genera elemente de valoare la
nivelul creaţiei din perioadele precedente, ea riscînd în acest
c1z să se transforme în tradiţion:dism. Noile im pacte socio-
culturale ale î11ceputului d e vc1c XVII vor cere reorientarea
suprastructurii artistice chiar dacă pentru început fenomenul
acesta fires c nu devine încă imperios . Acest „internaţiona­
lism" va oferi insă sugestia un ~ r căi şi m odele noi în arta
veacului, fără a se înţelege prin acea<>ta că epoc1 vasiliană este
marcată de un cosmopolitism artistic şi cultural şi nici că etapa
nouă în c:irc va păşi cultura moldovenească (şi românească în
general) odată cu această perioadă ar reprezenta un fenomen
de import, preluat şi implantat artificial în spaţiul cultural
al Moldovei. Noul , din ac est punct de vedere, înseamnă pe
de o parte un clim1t spiritual marcat d e evidente idealuri
um a nist-renasce ntiste, iar pc de altă p1rte (şi în consecin\:ă)
conturarea unui program novator în artă, ale cărui formule
să revigoreze între:tga creaţ: i e a vremii şi sft o alinieze la di-
recţ iile vieţii artistice europ ene. Nu ne-am sfiit a afirma ,
cu alte prilejuri, că epoca lui Vasile Lupu reprezintă primul
j1lon al drumului în că des tul de lung către arta modernă
român ească (considerînd începuturile artei moderne în prima
jumătate a secol ului a I X IX-i ea ).
Un ultim argument pentru a ceastă afirmaţ:i e .
Un lo c deo:;ebit în creaţi a epocii vasiliene îl ocupă brode-
riile, îndeosebi portretele brodate de la Trei Ierarhi rcprez en-
tînd pe Tud osc:i şi p e To:rn (din inform a ţii docum entare aflăm
că a existat ş i o a treia broderie c1 rc îl reprezenta pe Vasile
Lnpu , piesă di s p ă rută însă în împre jurări nec unoscute. Infor-
m 1ţia ace'.lst1 es te d eosebit de preţioasă, după cum vom
vcd ~ 1 m a i jos). Pină la începutul secolului al XVH-lea, mai
prec is din anul 1477 d e cind date a ză vălul brodat a l Mariei
d ~ M tngop ş i pină la cel al lui Simion Movilă de la Sucev iţa ,
văluril e (1tite1 cite vor m:i. i fi fo st dar răm ase nou ă necunos-
cut :!) văd ~a u in co nfundabil o v iziu11c m ediev.ilă , l egată evi-
d ent cb scopul lor funerar. P entru Moldova, aceste acoperă­
minte d ~ mormînt juc1 u rolul pe care îl aveau gisanţii în
sculptura fun ~ rară occidentală, d efunctul fiind prezentat tot
culcat, sugestia stării letale fiind unul din scopurile artistului
brodcur. Cu por tretele brod<:1te din vreme1 lui Vasile Lupu
intrăm într-nu alt orizont tem1tic. Ele s înt rea lizate în mărime
111turală , pe un fond d ~ c:i tifc:t n e utră, fără elemente decora-
tive s1 u simbJlice adiac ente. P ersonajele sînt înfăţişate în
picio.tre, îmbrăca te în costu:ne de m3. re ceremonie (asemăna te
pini 11 identit'lt ~ cu reprez e ntăril e votive din pictura de la
Trei Ierarhi), au ges turi re ţinute , impres ia generală fiind aceea
că ele poz e 1Ză c1 şi cum s-ar afla în. faţ:a unui pictor chemat
a le flec portretul. Impresia aceast1 es te întărită şi de faptul
că broderiile resp ective s înt gîndite, co ncepute, a fi privite
în picio 1re, vertica l, as em eni unor ta blouri (ele amintesc de
portretele în m ă rim e mturală aflate în palatele nobiliare occi-
d ent'.l le, iltBtrînd ge nea logii) şi nu orizontal în chip de văluri
d estinate a împodobi lesp ezile funerare . D e asemenea, ele nu
au ni ci in sc ripţii , ni ci invoc a ţii liturg ice, după cum nu au
ni ci chenare mHgina le. ca în cazul broderiilor cu destinaţi e
fun e rară rea liz ate anteri or. Toa te aces te lucruri ne dete rmină
să presupunem că por t rete le broda te de la Trei Ie rarhi nu au
fost co1nc1 ncl a te spre a servi drept acoperăminte ele mormînt.
HESOME
A l 'occasion de I 'mrni ver sa ire de 350 a ns clcp ui s I 'acces a u trone de
ln Mo lclnvie de Vasile Lupu (1634 -1653), Ies a uteurs r clevcnt, en se fon-
dant sur Ies r echerchcs Ies pi us recentes consacrees i\ cettc epoque, qucl ques
aspects fondam cntaux du climat · Cle l a ·!vie culturclle 1et lartistiquc du
temps. Ils montrcnt, cn parti culi er , qu'au cours ele la :prcmiere moiti e cin
XVIJe sieclc, la Molda vie, sous l 'impulsion du prince, subit bien plus qu'a,u-
1.refois Ies influenccs de la vi e spirituelle ct artistique i\ ln foi s ele I 'Europe
centra le ct oriental e et du monde de I 'Orient. Par Ies soins de Vasile Lupu ,
la Moldavic dcvi cnt une region ou exercent lcur aclivite nombre d'artistes
ct ele spcc ialistcs venu s de differcntes aires geographiqu es: Jle intres, typo-
34
http://patrimoniu.gov.ro
Spre această concluzie conduc şi alte fapte. Primul dintre ele
se referă la informaţiile p~ care ni Ic furnizează un călător
străin, Demidov, citat de Nicolae Iorga 7 • Acesta consemnează
faptul că exista şi un portret al lui Vasile Lupu, portret care
s-a pierdut în împrejurări necunoscute . Or în acest caz se
naşte o întrebare firească: este verosimil ca Vasile Lupu, în
viaţă fiind, să-şi comande o broderie pentru propriul mor·
mînt?
Alt fapt. Paul de Alep, de care s-a mai amintit anterior,
consemnează, după vizita făcută la Trei Ierarhi în anul 1653,
că p ~ mormintele Doamnei Tudosca şi fiului său Ioan se aflau
„Stofe de mătase şi de brocard de aLLr" nicidecum aceste broderii-
portret. Este greu de presupus că atît Paul de Alep cit şi alţi
călători străini care au descris - unii foarte detaliat - inte-
riorul de la Trei Ierarhi, să nu fi observat (dacă într-adevăr
s-ar fi aflat acolo) şi prezenţa acestor excepţionale broderii.
Di sc uţ. ia despre aceste broderii ridică însă şi un alt semn de
întrcb:trc. Pictura d e la Trei Ierarhi a fost realizată , se ştie ,
în anii 1641-1642, deci dLLpă moartea Doamnei Tudosca ş i
a lLLi Ioan ~evenimente ce au avut loc în anul 1639 şi res-
pectiv, 1640). Cum au fost realizate, în acest caz, portretele
votive din incinta bisericii? Asemănarea frapantă dintre por-
tretele brodate şi cele aflate în tabloul votiv poate conduce
la presupunerea că figurile ce lor doi membri ai famili ei dom-
nitoare, dispăruţi din via\:ă în anii im ediat anteriori, au fost
copiate după broderii şi nu invers, aşa cum s-a afirmat pînă
acum. în acest caz, valoarea de document a broderiilor creşte
consideraliil şi avem oda tă în plus regretul ele a nu cunoaşte
detalii şi despre cel de-al treilea portret brodat reprezentîndu-1
pc Vasile Lupu.
Ipoteza no :is tră este că aceste portrete au fost realizate
odată cu majoritatea broderiilor liturg ice comandate de Vas il e
Lupu pentru Trei Ierarhi în perioada 1638-1639 şi că ele au
avut probabil drept modele cartoanele făcute de unul din pic-
torii de la curte, poate acel Ni co lae cel Bltrîn, atît de apre-
ciat de domnitorul moldovean . Este posibil ca tot el să fie şi
autorul tabloului votiv din pict ura de la Trei Ierarhi ştiut
fiind faptul că a făcut parte din echipa ca re a lucrat la aces t
monument. Fiind unul din apropiaţii domnului şi ai famili ei
sa le. Nicolae zugravul a cunoscut evident încă din viaţă atît
pe Tudosca cit şi pe Ioan fiind deci firesc ca lui să îi rev ină
realizarea portrete lor respective. Desigur, în lipsa unor date
c:! rte lega te de problem :ttic'.l în discuţie, toate afirmaţiile
no1st re se re\:in d o.H c1 ipoteze. Un grad ma i mare de certitu-
dine îl prezintă faptul că broderiile de la Tre i Iera rhi , respcc-
Liv portrete le brodate, au avut o altă de s tinaţie dec ît a servi
drept portrete fuuera re, poate s-au aflat în încăperil e pa la-
tului , în apartamentele priva te ale famili ei domnito:trc
unde ac c~s ul pcrs o1 nclor străin:! constituia un veritabil
privilegiu.
Este, credem, unul din numeroasele exemple cc s-a r putea
da în l egăt ură cu ceea ce au însem nat pentru viaţ: a culturală
şi artistică a Moldove i acele inte rfe re nţe cu ariile de c ultură
învecin·1t e, un CJZ d e „prelucrare" şi de autohtonfaare a unor
date artistice venite de p:! alte meleag uri culturale. Portretele
brodate de la Trei Iera rhi deschid astfel seria de portrete
laice din art'.l român ească într~o expresie absolut originală
catalizată însă de acel „climat intern a ţional " al vieţii artistice
moldove neşti al că re i a nimato r a fost acel Io Va s ilie Voievod.
7 Nicolae Iorga, Tapiţ eriile Doamnei Tudo sca, „ B CM I " , VIII,
1915, fa sc. :J2, p. 132-133.
graphcs , erudil s, sc ulplcurs, archilcclcs, et c . D e rncm e, Jlarvi cnn en t dif-
fcr cnls objct s ou ouvragcs comma nclcs i\ des atc liers d'Europe ou de I 'Ori-
ent, qui co nfcrenl :\ ln vie arli stiqu e ele ln Molclavi c un climat intcrn a-
lional. Toule ce lte activite derive de l a nccessite de Lrouver de nouveaux
moyens ci 'exprcssion artisti que, pour r enouvelcr Ies mode Ies „clnssi qucs"
:.111tcricurs. Les conditions politiques , economiques et sociales du temps
exigent un r cnouvellement du repertoirc des formes ct des motifs . U n exem-
ple concluant du courant uovateur impose par Vasile Lupu nous es t fourni
par Ies portra its Ja ics brocles, qui pcuvent ctre consideres commc un pre-
mi er jalon de la voie qui mcncrn i\ I 'art roumain modern e .
ORAŞUL DE FLOCI - MONUMENTE ISTORICE
isto ri ci . oraşel_or ~xi.ste 1~ tc şi _a u~10ra ~li~pf1ru~c
Studiu l
exercită o anum ită fasc111aţ1e rn c1mpu l 1stonograf1e1 deaz1.
Explozia urbană contemporană, care pe Arno ld Toynbcc îl
duce cu gîndu l la viitorul Ecumenopolis 1 , ridică o serie de
probleme economice, sociale, culturale, psihologice, a căror
rezolvare cere raportarea investigaţiei ştiinţifice şi la trecut.
Iată de ce înmulţirea monografiilor istorice sau arheolog ice
dedicate aşezăr ilor urbane pare un lu cru fire sc şi izv orît
dintr-o necesitate actuală. N urn a i în ultime le decenii princi-
palele centre urbane din cele două ţ:ări române extracarpatice,
Moldova şi Tara nomânească , şi -au căpătat vo lum e monogra-
fi ce .
Oraşul de Floci , Ycchi centru urban dispărut, a flat la
vărsarea Ialomiţei în Dunăre , se poate considera, din acest
punct de vedere, oarecum nedreptăţit, numărul studiil or, mai
mult sau mai puţin amp le, dedicate lui fiind departe de a
acoperi im porta nţ.a aşezării aflate în dreptul H îrşovei 2 •
Actua lmente, siliştea medievală a Oraşului de F loci se
află pe ambele părţi ale şoselei naţ.ionale Bucureşti- Consta nţ:a,
la 8 km vest de comuna Giurgeni, judeţul Jalomita. Din cer-
cetări l e de teren întreprinse de N. Co novici au putut fi depis-
tate urme arheologice pe o suprafaţă de cca 8 ha . Singurul cle-
ment de e l evaţ:ie p ăstrat este un fragment din zidul de nord
al unei biserici.
ln privinţa orig inii cuvîntului „Floci" se.acceptă în genera~
părerea avansa tă de N. Iorga , conform căreia numele oraşului
ar veni de la comerţu l cu lînă care se făcea aco lo. Numele
generic de „oraş" (Bapom) s-a adăugat celui de „Floci", uti-
li zatpîn ă atunci în docum ente, începînd din anul 1534. Forma
,Cetatea de Floci" este o inovaţ.ie istoriografică de ~crn l XJX,
~a necorespunzînd realităţ.ilor istorice, în nici un document
medieval neapărînd această s intagmă.
Aşezarea de la gura Ialcmiţ.ci este men\. i o 1ia ·tă pentru primn
dată în 1431, clupă ianuarie, data unui hrisov prin care Dan II
anunţa toate tîrguri lc şi vămi l e Tăr ii Rcmâneşti că a întărit
privilegiul comercia l a l braşovenilor dat de Mircea cel Biltrîn.
Implicit, se recunoştea existenţa a ici a m~ e i I~ie\e de schin_1.b
(tîrg), a unei Yăm i aflate la capătul u11111a dmtrc drnmunlc
comerciale urmate de braşoveni în ev ul mediu. Acest drum
comercial este amintit încă din seco lul a l X IV-ka. În cunos-
cuta diplomă a regelui Ludovic de Anjou a l Ungar iei din 28
iunie 1358 se acorda braşovenilor dreptul de a merge cu mărfu­
rile lor în tot ţi11utu l dintre rîurile Buzău şi Prahova, cu pre-
cizarea „a loco vidilicet ubi fluvius llontha voca/11s in Da11ubi11m
11sq11c [acum ubi fluviu s Zerelh nominatus similitcr in ipswn
D111111biw11 cadunl". Precizarea exactă a extremităţi lor zone i
de desfăşurare a acestui comerţ, cu menţionarea expresă
1 A. Toynbcc, Oraşele în mişcare , Bucureşti, 1979.
~ Al. T. Dumitrescu, Despre Oraşul de Floci. Notifă istorică-filologică,
111 „I\cvista pentru istoric , arheo lo gic şi filologic", Xl 1 • 1910, p. 409 -
4:18 ; M. Coslăchcscu, Arderea Tirgului de Floci şi a lalomi/ei în 1470 . Un
(api nec11noswl din luptele lui Ş te fan cel ll1are cu muntenii, Iaşi, 1925;
D. llicscu, Un vechi oraş dispărui : Ce ta tea de F loci, Bucureşti, 1930; N.
Conovici, Delimllarea teriturilllui Oraşului de F loci în vederea ocrotirii vesti-
giilor arheolog/ce, tn „Revista muzeelor şi monumentelor ", XII.' 1975; nr; 2,
p. 63-68; R. Lungu , Contribufii la istoria meşteşugurilor medievale 11~ 1 ara
Românească, !n „Revista de istoric", 34, 1981, nr. 3, p. 5~3-518; ra~oar­
tclc de săpătură Jntocmitc de un col ectiv condus de L. Clu\cscu (N. Cono-
vici, Laura Georgesc u , R . Lun gu, Anca Păunescu, T. Papasima,. Vc~era
Rădulescu, P. Vlădilă), ln „Cercetări arheologice", III, Bucurcş~1, editat
de Muzeul de istoriea!R.S. România, 1979, p. 199-246 (ln contmuarc sc
va indica ·numai volumu l şi anul apariţiei); IV , 1981 , p. 120-143; V,
1982, p. 129-166. Scurtul istoric al Oraşului de !"l~ci pc .care 1_1 lnce~căi:n
tn studiul de faţă se bazează , ln marc parte, pc b1blzografia mai sus md1-
cată . Vom uliii za trimiteri , ln cuprinsul lui, doar at unei clnd vom npcln
la alte surse.
http://patrimoniu.gov.ro
vărsări i Ialomi~ei şi Siretului, acolo unde mai tîrziu vor fi
atestate documentar Oraşul de Floci (14 31) şi, respect.iv,
Brăila (1368), impune presupunerea că la acea da1ă la cele
două conflucn\.e treb ui e să fi existat măcar cite un punct de
vamă, în jurul cărora se \'Or fi dezvoltat mai np o i cele dou[1
aşe zări urbanc 3 .
Pînă la sfîrşit.u l seco lului a l XVI-iea oraşul s-a dezvoltnt:
fără întrerupere , cu excepţia expcdiţ: i ei lui Ştefan cel Mau'
clin 14.70, acţiune concepută din raţiuni po litice, dar şi ccc-
nomice.
Odată cu instaurarea , la mijlocul seco lului a l XVI-iea,
a reg imului dcminaţ.iei otcmane în ţările r emânc, instabi lita-
tea politică a domniilor şi ingerinţele puterii suzerane în viaţ.a
internă a Ţării R omâneşti afectează şi s iguran'('a vieţii de
zi cu zi a locuitor il or Oraşului de Floci. Exped iţiil e de jaf,
mai ales a le turcilor şi tătari l or din raiaua Brăilei şi clin
Dobrogen, se înmulţesc, staţ i onarea trupelor devine un lu cru
curent (în spec ia l în vremea lui Mihai Viteazul, Malei Basarab
ş i în timpul răscoalei scimen ilor şi sluji tori lor). Politica
comp li citară a domnilor Janario("i face ra vaste operaţii m ilitarP
din cadrul războaielor ruso-a uslro-turce de la sJîrşitul seco-
lului al XVIII-iea să se desfăşoare pe teritoriul Ţării Româ·
ncşti ş i a l Moldovei. Vremelnicele oc up aţi i străine, carp
reprezentau o încălcare gravă a autonomiei ce lor donă ţ.ări
române, corespun d , printr-o tragică coinci d enţă, cu dispariţia
o raşului.
Oraşul de l~ loci, a id em a tutur or l oca lit ă\ il ar urbane medi-
na le româneşti, avea statut de m oş i e d c mnească ş i o serie de
privileg ii rezultnte din acenstă situaţ:ie 4 • Drept unnarc , istoria
socia l- economică a „varoş11 /11i " s-a aflat, în bună măsură ,
s ub in cidenţa atitudinii domniei faţă de soarta oraşu lui şi a
locu itori lor lui. Din acest punct de vedere, evolu\.iei aşezării
de la gura Ia lom i\ei i s-n asociat. o perman entă restrîngere,
în profitul mai a les ni mănăstiril o r , a teritoriu lui ora~1llui ş i
a Ycchilor privilegii oră~eneşti. Mănăstirile ce le mai favodzate
din acest punct de vedere au fosl, în ord in e crono l og i că: Cozia
(„bă l Ji l e şi gîrle le de la Săpa tul dnpl la Dunăre însii pe aptl
si pe D unăr e în jos pînii la gura Jalomi(ei", adică actuala Balta
'Borcei , după un conflict de mai multe seco le: sfîrş i tu l seco-
lului a l XIV-iea - mijlocul seco lului a l XVII-i ea), Mărgineni
(jumătate din satu l Blagodeşti cu rumâni, cca 1529-153or,;
satul Stîlpeni , post 157 16 ), Mislca (dijma de la moşiile mănăs­
tirii de lîngă oraş, printre care şi Stîipeni, ante 1632'), Căl­
dăruşani (vinăriciul de la „oraşu l domniei m elc Floci", ante
11341s), Sf. Ionn (loc de pădure în cîmpu l oraşului, ante 16719 ),
Sf. Spiridon ş i Visarion (jumătate din moşia d omnească şi
„lot venitul bi'i/fii domnr.şli de la oraş", 1768), Măr cuţa (cealaltă
a jumătate din moşia dcmnească din „vechea silişte a tîrgului
Oraşul", 1779) etc.
Din punct de vedere econom ic, Oraşul de Floci a fost în
primul rînd un centru ccmercia I, a ici existînd un tîrg , care
înainte de 1793 a fost mutal la U rziceni, un punct de vamă,
3 Pentru grnczn orn i, clor mcdicvnlc , Yt' Zi şi Ş. Oltean u , Ce rcetări c11
privire la geneza oraşelor mec/iernle din Tara Romdnească, ln „St udii. Re-
vista de istori c", XVI, l!J63, nr. 6, p . 1255-1282.
4 V. Cos t ăr h c l , P. P. Panni1rscu, A. Cazacu, Via/a fe udală in f'ara
Românească şi Mo ldoL·a (s ec . XJV-XVll) , Euc m rşt i , 1957, p. 414.
5 „Documen t e privind istoria României" (in con t inu arc „D.J .H. "),
B, XVJ 5 , doc. 82; idem, XVI1 2 , doc. 11·L
6 Jdcm, XVI 4 , doc. 10; idem, XVI1 1 , doc. 429.
7 „Doc umcntn Romaniac Historica" (ln continuare „D.R.H."), B,
XXllI, doc. 396.
s Ar h . St. Buc., M-rea Căldăruşa ni , LXVlll /l
9 Idem, M-rea Sf. Ioan , V /11 , 12.
35
 Fig. 1. Piatrn de mormlnt a lui Arion sin Eno.
Fig. 2. Pridvorul şi clementul de elevnţie (parte din zidul
de nord in dreptul pronnosuhtl) ale Bisericii nr . 1 (aspect
din timpul snpi'\turii).
Fig. 3. Pionul Disericii nr . 1 .
o schelă, aşezarea fiind punctus terminus al drumului comercial
care unea Braşovul cu vadul de la Hîrşova. Vremea de maxi-
mă înflorire economică a oraşului o reprezintă secolele XVI-
XVII. Oraşul de Floci figurează la loc de frunte în registrele
vamale ale Braşovului din prima jumătate a secolului al
XVI-lea. Preponderenţa negoţului cu peşte în cadrul aclivi-
tHii economice a aşezării o indică folosirea peştelui drept mo-
bilă a sculului pe pece\.il c documentelor em isc de oraş în se-
co lul a l XVII-iea. Penlru a sublinia stadiul de diversificare
a aclivilă\: ii eco nomice a „11aroş11l11i" în secolele XVI-XVII,
credem a fi suficienlă simpla enumerare a meşteşugurilor
practicate aici: olăritul, preluc.rarca pietrei, cojocădtul, prelu-
crarea pîslei, cizmăria, croiloria, confec\;îonarea bumbilor ele.
Negoţului şi meşteşugului li se adăugau diverse activităţi agri-
cole (lucrarea pămîntului, viticultura, pomicultura, creşterea
animalelor) şi, de asemenea, pescuitul.
Din puncl de vedere administrativ, oraşul era capitala
judeţului Ialomiţa şi avea o conducere autonomă (judeţul
şi cei 12 pîrgari). Dintre dregătorii domneşti menţionaţ: i în
documente, surprindem „pîrcălabii Flocilor" (secolul al XVI-
lea) şi ispravnicul oraşului (mijlocul secolului al XVII-iea).
La Oraşul ele Floci fiinţa, clin prima jumătate a secolului
al XVII-iea, o garnizoană ele călăraşi, organizată apoi într-o
căpitănie, care s-a mutat după dispariţia 'oraşului la Piua
Petrii.
Personalită\. ii cu lotul aparle a oraşului i-au corespuns şi
o serie de personalităţi individuale. Am invoca mai întîi ascen-
denţa matriliniară a J ui Mihai Viteazul 10 , apoi pc J\rioni,
neam vestit de boieri , răspîndiţi în toată Tara Românească 11 ._
io I. Sîrbu, istoria lui M iliai vodă Vilea:ul, domnu I Tării
Timişoara, 1976, p . 22; N. Iorga , I storia /Li JUi/wi Vitea:ul , l ,
1979, p. 28.
11 Vezi mai jos. tabelul gcuc:ilogic.
36
.-: I~.·~ •
··-·- ]
O
......===----===i--•5m.
ln studiul de raţă ne propunem o trecere în revistă, ca
rod al inves liga\.iei ştiinţifice de arhivă şi ele teren, a monu-
mentelor religioase afla le pe raza dispărutului Oraş de Floci 12 .
O asl[el de întreprindere ne va face să în\.elegem nu numai
unele aspecle legale de viaţa culturală, spiriluală, economică
a „v aroşului" de la gura lalomiţ.ei, dar şi să co mpletăm infor-
ma\.ia actuală privind evoluţia arhitecturii medievale pe teri-
Loriul României, precum şi cunoştinţele legale de dreptul de
clilorire în Tara Românească şi Moldova.
1. j\fănăstirw Flămînda. Principalul monument de arllÎ-
lectură de pe raza Oraşului de Floci n-a fost surprins, din nefe-
ricire, prin săpătură arheologică. Izvoarele care stau la îndc-
m îna cercelătorul ui penlru reconsLiluirea istori e i \ 'cchiului
lăcaş sînt documentele inlerne, de secol XVII în spcciaJ13,
izvoarele carlografice, un izvor epigrafie, cîteva memorii de
călătorie şi chestionare ele dală t îrzie.
Mănăstirea, aşa cum ne-o indică documentele interne şi
cartografice, nu se afla în vatra aşezării, ci undeva în (;arina
sa u cîmpul oraşului, în orice caz pe teriloriul său 14 .
Astfel , despre „s{înla mînăstire de la Oraş de la Floci"Iiî ni
se spune explicit, în unele documente, că se afla lîngă „dealul
oraşului", „priste gîrlă" 16 , „lingă Oraşul Flocii de Sus"1 7, „lîngă
l?. Ordinea prczcnlilrii monumentelor nu a urmărit c ritcrui cronolo-
gic , c i a fost alcătuită in func\.i e de import:in\a lor , aşa cum rezultă din
s t:idiul actual a i invcsli ga pci şliin\ifice. Heconstituirca structurilor spa-
\ ia Ic u I c monumentelor dcpist:ite prin si'\pătură arheologică (bisericile
nr . 1 ş i 2) s-a fă c ut pc urmele zidăriei surprinse la nivelul fundaţiei,
deşi este ştiut că în clcvn \.ic zidurile prezentau o retragere ca r e mcrgcn
pini\ l::t 0,50 m de o parte şi de alta n nxul ui lor .
L3 Pcnlru documcnl clc de secol XVII a u fost utilizate transcrierile
aflate în arbiva lnslitutului de istoric „N . Iorga".
H Pentru problemele privind tcrilo1·iul ornşclor med ieva le, vezi
nomt'ln e~ ti , V. Costăchcl, P. P. Panaitescu, A. Cnzacu, op . cil„ p.115; D.C. Giurcscu,
Bucureşti,
Tara Romt'ln ească in secolele XIV-XV, Ducurcşli , 1973, p. 256.
15 Arh. St. Buc„ M-rca Tindu Vodă , XXVll/6.
J6 Tbidem, XXVII/5.
17 Ibidem, XXlV /3.
http://patrimoniu.gov.ro
 _,..
,...
~

-
-
~,~ '
'=== ......
7'fl};;~
/

====
~
= ·~ ~
=
- Cl J ., --:J I== ====
, ,., ~ =
~ ====
F=J11 I
, = ' f==j
'
I
' . --

'---
-
=
~

I l l I I
/ = l , 7

,
~ ~

j
• '=== l
'- · ~

~
'---

, , . I I I

I
~ ~

'=== -- l

rn TI 111 llTITITITITI nn 111 1rn r1 I 1111 111 TITI TI 11 1111 1rn TI 1111 1111 TITITI Til
! O 5m
-
-- =
= ==--== =---
li
, li 1111 11 11
, li
, 11 11 11 11 ]]]~
,
I l I

\ li ii ,1111 1111 li 1111 1111 ]]],~

rT I T T I l I
I l l 7
l
' Fig . 1. Hc lt•\·t·ul cle me ntului el e ele-
I \ valk a l B isr ri ci i 111'. 1.

f 7 Fig. IJ. P lanul

co nstituire la
Disc ri e ii nr. 2 (re-
sug s liil e nrh. C.
Mo isesc u) .
Orasul F locii , la Că tun " 1 Ş . Pc h a rLa Lop ogra ii că miliLară de bizantină26.
la J\l08 m ă năs Lirca a pa re la cca 3 km s ud-vcsL de act ua la Fondatorul dintru început, ct iLoru l inj\.ia l , a fost un boier
fo rm ă av i co l ă a C.A.P . G iurgcni, că Lre su le le Chioara ~ i Brf1 i- a 1 locului , .i upa n Hrani te postei ni c ul Bla godesc u 127 . După
li ţa, dezafectate acum 19 . c um n:!-o indi că num ele, posteln icu l era or ig inar din Blago-
Ridi ca rea une i mănăstiri la Oraş ul de F loc i, ş i prin deşti, sat aflat în apropi er e de Oraşul de Floci. Să fi fost
aceasta o lu ăm întru cîLva îna inLca logicii expune rii noas Lrc, Uranite urm aş a l „unui I oan Blagodesc ul , originar « după apa
nu pare a fi un lu cru întîmplăLor. La n\.ul de m ă n ăst iri d om- Dunârii ~), pe care l-a câ luqclrit Basarab(t Ne agoe", pentru că
neşt i întă rite, c Litorite de Matei Basarab pe lini a Dun[1rii
ar fi n ăz uit la tro nul !:ă rii? 2 S Cert este că e ra fiul lui Ianc
(Strehaia, Sadova, Brîncovc ni , Drăgă n cş Li , Negoeşti , S lob o- p ostelni c ul Blagodcsc ul , din a că rui căsătorie c u o Maria
zia, Măxi ne ni) , era compl e Lat de c îLeva c LiLorii boi ereş Li (Boldeasca?) s-a nă sc ut Hranitc, care la rîndu-i a av ut trei
ridica te fă ră îndoi a l ă din înd emnul domnului 20 • Că Mă nă s lirea copii: Gh e rghie, Mira ~i Maria 2 J. Fiica aceste ia din urmă ,
Fl ămînd a era fo rLifi cată es te un lu c ru a proap e n e înd oielni c. dec i ne poată a lui Hranite, Ilin ca, se va căsă tori c u Arion .
în harta mai s us m e nţ. i onată se pom c n c ~Lc „zidul Nlrlni'islirii fiul lui Ianc c11pe !:11l din Brăila 3 0.
F /ămînda"2 1 • Să nu uităm apoi că oraş ul dr F loci ş i Lich i-
reştii erau apărate de ga rniz oa ne de s lujitori 22 , iar puLcrui ca Jane Blagodcscul
Mănăstire Slobozi a lui fona chc se afla „numai la o .zi depiir- poste lni c
iare de Silislra" 23 ş i de Ilîrşova . Mănăstirea Piăm inela se integ ra J\laria (Boldeasca?)
~1stfel perfect s istemu lui strategic dunărea n ş i a fo s t constru -
{
ită, printre altele, ş i din r a'\.iuni miliLarc, de apărare, izv o- JJ rn nilc B lngodcscul
rite de la domn ic . postelni c
nidicaL cu puţ;in înainte de 9 d ecembri e 1G50 24 , m o nu-
J
mentul avea hramul ,,Viivedeniei (= Intrarea în bisericâ) prea
cinstitei sliipînii noastre de Dumn ezeu n ăscâ loare i şi pururea I
G hcr gh ic .Ma ri a Mi r a
fecioar ei Mari ei". Numele de F l ămînda apare mai tîrziu ,
într-un docum e nt din 20 august 1G52 25 • I
llin ca
Mănă stirea F lămînd a, ca orice funda-ţi e m edi ev ală româ- /\rion sin Tanc c upc \:ul din Brt'l il a
nească, s-a constituit în baza drepLului de ct iLorire de sorg in Lr
Îndep linea HraniLc co ndiţ. iil e necesare pcnLru a dobîndi
Ibide m , X LI /4 .
18
JO Harta a fost con s ultat ă !n a rhivn Muze ului .Judeţea n Ct1 1 :) ra ş i ; N.
Lillu l de c titor 31 ? G îndindu-ne la ave rea de ţ: inută, atît cît
Conovlci , op . cit„ p. 65. rezu I tă din docum e nte, răspunsu l nu p oate fi dec ît afirmativ.
20 !olanda Micu, l'l. L un g u , Ma tei flasarab - aspecte eco nomice a le Prin moşte nire, ce l mai adesea, ş i pr in c umpărăt uri îl găsim
palronajului cultu ral, co muni ca r e \inult1 la Ses iun ea anua li\ de co muni căr i
'liin\.ifice a F ilial ei Aca demi c! de ş liin\ e soc ia le ş i po liti ce - Cm io va . 26 .h . Cron!, Drep t11/ de c/ltorire în '.{'ara Romlinească şi :Mo ldova,
martie 1983. in ,.Studii si malt·rinJ c de istori c me di c", IV, 1960, p. 77-116 .
21 Vezi nota 19. ~7 Vez i nota 15.
22 N. Sto iccsc u, Curteni şi slujitori, Du c ureşti , 1!l68, p. 8 1, 105. 1 L0- ~ 8 N. Ior ga, in „R ev ista Istoric:! ", XXIIT, 1937, nr. 7-9, p. 303 .
111 , 213. W Arh. St. Buc „ Mitropolia Ţări i Homâncşli , CCC IV /5; idem, Doc.
2
3 Călători s trăini despre /ările rom ân e, VI , p . 277. lsl. , CCCLX\lll /132. 137; iclcm, M-rca S f. Tonn , XX/17.
2
4 Arh. St. Buc„ M-r ea nactu \'odă, m ss . 256 , r. 498 - 499. 30 Idem, Doc. ist „ LIX /43.
25 Vezi nota 16 . :11 Gh . Cront, op. e l/ „ p. 83.

37

http://patrimoniu.gov.ro
pe Hranite stăpîn de ocine în cca 12 localităţi, cele mai
multe în judeţul istoric Ialomiţa. Pe acest potentat al Jocului,
Hranite, îl găsim martor în mai multe rînduri, o dată boier
jurător luat pe răvaşele domneşti 32 • Era slujit de un oarecare
Grozea, se pare un mic boiernaş din partea locul ui 33 •
Dintr-un alt document, din 19 aprilie 1664, aflăm că cti-
tori era u moşii jupa niţ:ci Anca, fata annaşului Gheorghe Por-
tescul din Blagodeşti şi vară a lui Hranite postelni cul Blago-
descul. Credem că este vorba de aducerea din Blagodeşti a
rămăşi\;elor pămîuteşti ale strămoşilor comuni ai Ancăi şi
ai lui Hranitc, în momentul ridicării mănăstirii; numai astfel
poate fi interpretat actul mai sus-invocat: „( ... ] fiindu moşii
noştri şipârinjii noş tri ctitori de în zidire sventeia mănâsiiri şi
zâcîndu-le oasele tuturor acolo ( ... )" 34 • Că Hranite era ctitor
dintru început docum entele o dov edesc în mod irefutab il 3 ".
Spusele jupaniţ:e i Anca trebuie puse pe seama unui sentiment
de pio şe ni e filială şi a relativită\:ii informaţi e i oferite de do-
cumentele noastre intcrne 36 .
Dintr-un document din 3 m a rtie 16D9 rezultă că alţi ctitori
erau Cazan clucerul şi Arion 37 • Pornind de la faptul că
„drepturile şi
îndatoririle ctitorilor erau transmise succesorilor",
„deopotrivă biirbafilor şi femeilor" 38 şi că „donatorii şi testatorii
ulteriori primeall şi ei dmumi rea de cti /ori , buc11rînd11-se de
aceleaşi privilegii" 39 , trebuie precizat că Arion, Jiul lui Ianc
cupeţul din Brăila, era ginerele Mariei, fata lui Hranite.
Din căsătoria lui cu Ilinca (post 1672-a nte 1677), nepoata lui
Hranite, a luat naştere , mai Lîrziu, un neam \'estit de boieri ,
Arionii 40 •
Ianc ot Brăila
c upc ţ
J În primele decenii ale secolului al XVIII-iea mănăstirea
Ar ion
Ilinca Blagodcasca
I chiamâ l" lămînda în s11dstvo Jalomi/a" Mănăstirii Radu Vodl1
Dcdiul Arion
Maria
I lului al XVIII-iea au contribuit la decăderea oraşului de la
I I
Toma Arion Dumilraşco Arion Mărgărit.
Orăşanu ispravnic de Jalomi\a
postelnic = Arghira (Fălcoianu ?) ,
n epoata de fiică a lui
Constan Lin vodă
Mavrocordat
I că biserica avea plan dreptunghiular, cu o singură n avă , com-
i pusă din pronaos, naos şi altar (fig. 3); dimensiunil e la exte-
etc.
Arion, prin căsăto rie, dobînd ea dec i, automat, calitatea
-d e ctitor. Cum s-a ajuns la această alianţ.ă matrimonială ne-o
indică tot documentele. Ar ion provenea dintr-o fam ili c de ne-
guţători din Brăila şi era deţinător de numeroase oc ine, ob\,i-
nute prin c umpărare. Este indi cat, în do cum entul clin 1U99,
drept ctitor încă din 167241 , cînd probabil a luat-o în căsătorie
32 Arb. St. Buc „ Doc. lsl. , CCCX /34.
33 Vezi nota 15.
34 Vezi nola 18 ; N. Stoiceseu , B ibliografia localită/ilor şi 11101111111c11-
telor feudale clin Jlomdnia, I 2 , Craiova, 1970, p. 46'3, nota 42.
35 „[ .. . ] s/'1nla m ănăs tire di la Oraş ele Floci , cari mănăstire iastea Jlranilt
postelnic Dlagodescul şi ias/i Imunul Vivedenia f ... ]" (Arh. Sl. Buc „ M-rea
Hadu Vodă. XX ll /7).
36 Un exemplu consistent al acestei real it:'il.i ni -l oferă A. Saccrdoţeauu,
O c/ieslic de diploma/ici/ român eascii: „Tot salul cu lot hotarul", in„Arhivelc
Olteniei", l.X, 1930, p. 1 - 25 ; l\fatei Basarab. atun ci cinel invoc<1 monu-
mentele pc care le-a reconstruit sau r efăcut , d ec lară că le-a ridicat „din
tem elie", V. Nicolae. Clilorii/c lui Maici Basarab, B ucureşti , 1983; chiar
în cazul măn:islirii F lăminda ln:il\.ale de Hranitc, într-un document mai
t!rziu se uilă ctitorul ini~ial , dcclarindu- sc că este zidită „den temelie" de
Arion (Arh. St. Bu c. , M-rca Radu Vodă , XXl /33).
37 Arh. St. Buc. , M-rea Radu Vodi'i, XXIV /4; N. Stoi ccsc u, op. ci/.
38 Gh. Cronţ, op. cit„ p. 107.
30 Ibidem; c hiar în cnzul măm'\slirii F l:1minda , un anume Sta11 i11chint1
l:icaşu lui o vie, prin aceasta „fiicînd11-11e şi noi ctitori noi " (Arh. St. Buc„
M-rea Radu Vodă , XXVJJ/9).
40 Ş. Greeianu , Genealogiile, J, Bucureşti, 1913, p . 15; tabelul gcucn-
logie al Arionilor , întocmit de ş. Grecianu, a fost îmhumlt:,ţit de noi acol<•
unde informaţia a impus-o.
41 Vezi no la 37 .
38
http://patrimoniu.gov.ro
pe Ilinca, prima menţiune ca ginere datînd din 167742.
Arion a fost reînnoitor al vechiului edificiu, pe care l-a zidit
„din temelie" 43 , şi, mai mult decît probabil, înzestrător al
I ui.
Consacrarea epigrafică a unirii celor două bogate familii,
spre propria lor prosperitate, evidenţ:iată şi în continuitatea
atitudinii ctitoriceşti, o reprezintă textul une i inscripţ;ii
funerare puse de Arion în pronaosul bisericii mănăstirii în
anul 1688, cînd era încă în viaţ:ă (fig. 1) 44 • Iată textul complet
al pietrei de mormînt:
"f<HClC> N<o.30.p111T1.Hb) U,<.6.pbl) f<IAl "I>
l<Hcnc X<p11tcro>c/ Phuc6..
noM(~~ r<ocno >AH :/€NO, Ap6.l'H1TE ;/ Bl>
AoT } p<i.S ,_ M <€ H< O 4 <O.> M <6.)pl<iE> 7
A<b>Nb I(.
Aceas(ta) s(fin)ta / pet / ră au făcut jupan Arion sin Eno" 4''-
Cazan clucerul, celălalt ctitor menţionat la 1699, era un
Blagodesc, nu ştim în ce legătură de rudenie cu I-Iranite-
Era ctitor clin anul 1661, poate anul morţii lui Hranite .
Patrimoniul Mănăstirii Flămînda s-a constituit mai ales.
prin închinarea de bunuri funciare. Din docum entele interne
de pînă la mijlocul secolului al XVIII-iea rezultă că a stă­
pînit ocine, vii, casc în cca 10 localităţi din istoricul judeţ
Ia lom iţ.a: Blagodeşti, Bucşa, Cernăteşti, Cioara , Cosîmheşti,
Larga, Oraşul de Floci, Răteni, Sufleni.
Flăm înda era o mănăstire de călugări. Dintre egumenii
surprinşi în secolul al XVII-iea rnenţ.ionăm pe Ma carie (amin-
tit mai întîi la 9 decem brie 1G50 46 ) şi Gherasim (25 aprilie
168()47).
trebuie să fi decăzut, ceea ce o va face pe Maria , jupîneasa
răposatului Decliu Arion, să închine acest „schitişor ce să
clin Bucureşti şi, prin intermediul acesteia , mănăstirii Jveri
de la Muntele Athos 48 •
Războaiel e ruso-austro-turce din ultimele decenii ale seco-
gura Ialomiţei şi, odată cu el, a monumentelor sale. Este pe-
Arion
rioada cînd Bauer consemna în memoriile sale „bisericile rui-
nate" de la Oraşu I ele Floci, printre ca re figura şi , Flominda"49 •
2. Biserica nr. 1 es te situată la cca 200 m sud de ferma
avicolă a C.A.P. Giurgeni. Este monumentul care păstrează
singurul element de elevaţie de pc raza fostului Oraş de Floci
(fig. 2).
Fără a int.ra ·î n detalii tehnice de săpătură 50 , mrnţ:ionăm
rior sînt de 19 x 8 m, grosimea zidurilor variind între 1,50-
2 m. Prima fază de construcţ,ic, realizată din bolovani de pia-
tră legaţ.i cu mortar, se datea ză la c umpăna secolelor XV-
XVI. Bisericii, reconstruite în întregime clin cărămidă spre
mijlocul secolului al XVII-iea, i s-a adăugat atunci un prid-
vor care lungea montunentul cu încă 4 m. Refacer ii bisericii
îi aparţ:ine, credem, un pavaj interior (surprins în pronaos)
de cărămidă prinsr1 cu mortar şi un pavaj exterior de piatră
dispus pe lungimea laturii ele vest 51 •
42 Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan, XX/20.
4a Idem, M-rea Hadu Vodă , XXl/'33.
44 D. Ili esc u , op. cil ..• p. 10, 34; N. Iorga, lnscmnări, ln „Buletinul
com isi ei monumentelor istorice ", 24, fasc. 67, 1931, fig. 1-2; I. Baroca,
O cercetare arheologicei pe Borcea, in „Revista muzeelor" i3, 1966, nr. 2,
p. 158, nr . 17; N. Conovici, op. cit., p. 64.
45 Piatra se aflil în inventarul Muzeului Judeţean Călăraşi. Mulţu-
mim direcţiunii muzeului pc11Lru pcrmisiu1H'a ele a reciti textul inscrip\ici.
46 Vezi nota 24.
47 Arli. St. Buc., l\l-rca Hudu Vodă , XJ.l /8.
4 8 V czi nota 411.
49 Baucr, Memoircs historiques el geogra11hlques sur la Va lacllic, Frank-
furt, Leipzig, 1778, ]>. 111-112.
5o N. Conovici, ln „Cercetări arheologice", llI, 1979, p. 199-206;
H . Lungu, T . Papasima, P. Vlădilă, ln „Cercetări urhcologiec", lV, 1981,
p. 120-12'3, 126; Ia campania arheologic:'l. din 1!l7!l au participat şistu·
cl cn~ii M. K. Tulbure şi T. A. Verona.
51 Analogie ln privinţa pavajului exterior, la biserica Bradu-Buzău,
sec. XVI, informaţie I. Chicidcanu; Constantu Modoran, I. Chicidcanu,
Cercclclri şi rcrnllalc la 1111fn1islirca Bradu, în „Biserica or1odoxil română",
XCIV. 1076, nr. 9 - 12 , p. 994 - 1004.
 Tipul de plan dreptunghiular al bisericilor c reştine apare
în zom lnlcanică încă din secolul al VI-lea 52 , iar p ~ teritoriul
României din secol e le X-XP 3 , constituind una din direc-
ţiile principale ale cvolu\:iei arhitecturii bisericeşti din seco-
lul al XIV-iea şi următoarele 5 4 •
ln prim l [,tză d ~ existen\:ă este de pres upu s că pronaosul
a avut boltirea semicilindrică longitudinală, la fel ca şi nao-
sul în pa rtea sa centrală, în zona absidei altarului b oltirea
fiind terminată printr-o semica Iotă.
ln cca de-a dou::t fază de funcţio11'.lre, considerăm cft o bol-
tire semicilindrică transversală era Hlilizată numai la prid-
vor, nefiind exclusă nici posibilitatea acoperirii acestui com-
partiment cu donă cu.polc, d espărţite de lin arc longitudina l"''.
Nefiind depistate urme de zidări e la co l\:nrilc pronaosului,
dar ţiuind cont d ~ forma pătrată a compartimentului , es te de
presupus că ac op erirea să se [i realizat cu o calotă aşezată pe
console, procede u tehnic [rccve nt utilizat în arhitectura epocii
lui M1tei B'.lsa rab. Naosul, dreptunghiula r, a primit, se pare,
o boltire asemănătoare. Acest sistem de acoperire a pronao-
sului şi ruos ul ui cu cîte o ca Iotă id e nl.ică sprijini tă pe a rec
în co nso le se re întîlneşt·e la un edificiu co ntemporan, Biserica
Sr. Nicolae - Androneşti din Tirgov işte, refăcută , „din te-
melie" de Elin::t do:11nn1 şi l\ibtei Basarab la 1G35 56 •
în pri v inţa phst icii m o11umental c a cdifi c i11lni, ca urmare
:i lipse i urmelor un e i scări amen::tjaL ~ în grosimea zidurilor
pron:t0sului, considerăm că nu avea - aşa c um se întîlneştc
la uite monumente ridicate în p cr ioacb dom ni c i I ui Matei
Basa rab - un turn clopotniţă la partea superioară " 7 . ln
această situaţie nu este exclusă posibilit<1tea existen\:ei unei
clopotniţe situat~ la aproximativ 20 111 ves t cit~ biserică, acolo
unde au apărut resturile unei co n~t rn cţ ii dreptunghiulare
(cca 2,50x 2 m) , c u podea de~ c:irrtmizi aşezate pc un pat de
mor la r 5 ~.
Un clement de inte res deosebit apare în plasti ca d ecorat ivă
a faţadelor, care prezent~lll în regist rul inferior - atît cît
se ma i p oate ob>c rva pe zidă ria p f1st ra tă (fig. 4-) - o s ucce-
s iune de firid e subliniate la partea s11perioară de arhivolte.
Soclul monumentului este format din piatră fasonată :;;i trei
asize de cărămidă. Intre soclu şi parte:i infe rioară a firid elor
se interpun trei rînduri d e ciirărnidrt proUlată - proba bil
scmirotundă ;; 9 , dispusă p e în'llt - cies p ăr \:ite de cite un singur
dnd de că rămidă p ~ orizontală. Unele dintre aceste aspecte
confirmă, la rîndul lor, faptul că ne aUăm în fa\:a unei plas-
tici dec'.l r.1tive CHacte ristice prim e i j11rnr1tăţi a secolullli al
XVIf-lc:i.
Cele trei şiruri orizontale c[c că ră midă profilată cfispusc
la partc1 infe rioHă a bi se ricii constituie o tratare rar întîl-
nită în arhitectura monum e ntală a e poc ii lui Ma tei Basarab.
In schimb, cbc orare'l registrului in [c rior c u firide înalte ele
1,70 m - la p 1rtea ret rasft a fi ec[tre ia - reprezintă o tratare
curent utiliz ată la împodobirea faţad e lor rea lizată în epoca
lui ~hte i B.ts::irab, asp~ct d e veche tradi(:ic irt arhitectura clin
'fara Romfoească începîncl c u veacurile XV-XVI (Cotmeana
Il 60, biscr ic::t-p :trac lis şi bi se riC'.l domnească mi că clin cad rul
complexului Curţii Domn e ~t i din Tirgoviştc61 , Bucovă(: 6 ~).
52 C. Moiscscu, Un momzmenl feodal inco111111 de Dobroudja, ln „Rcvue
Roumainc d'I-Iistoirc", XVI, 1976, nr. 3, p. 496.
53 Cornelia Pillat, Biserici de plan drept11ngl1iular în Ţara Romtlnrnsc1I
ln seco lul al XVI-iea. în .• Sludii ş i ccr ccl:1 ri de is loria artei. Artă plas-
ti că ", 18, 1971 , nr. 2. p. 232.
M ş. Andrecscu. O biserică din seco l11/ al X\!l-l ca: Dragomireşlii, ln
„Glasul Biseri c ii ", XXV III , 1969, nr. 1 - 2, p . 156; idem, Din nou des-
pre bisericile de cur le din veacurile XIV - XV I. in .,Studii şi ce r cetă ri de
istoria artei. A rtă Plastic:!", 20, 197:!, 11r. 1. p. 1G4; c. Moiscscu, 1'irgo-
i1iş te. Mo11u111e 11/e istorice ş i de artă. Bucureşti , 1979 . p. 80-81; mulţumim
jjrh. c. Moiscscu pc11tru sugestiile date în al egerea vocabularului celui
mai potrivit in descrierea 111011u11ll'nlC' lor dP la Oraşul de Floci, dcp isla lc
_pc ca lc arheologică.
55 Hcs luri ale aces tui nr c long il11di11 a l par s:'\ fi fost surprin se in c om-
pania a rh eo lo g i că na nului 1979, vezi H. Lungu. T. Papasima. P. Vlnclilfi ,
.op. cil„ p. :121.
56 N. G hika-B nd cş li , Evolu/ia arliilcc lnrii în !11u 11/e 11iaşi Olle11ia , IlT ,
J>I . XII - XV II: C. Moiscscu op. cil „ p. 85.
07 N. Co no vici, op. cil „ p. 201.
5B R. Lungu , T. Pa pas ima, P . V l ădi lă , op. cil „ p. 123 .
59 Din cm1za stării precare ele co nservare a monumentului 1111 se ma i
IJlOatc observa c u c xactilale profilatura c:Iriimizilor r es pect ive.
oo N. G hika-Buclcş ti, op. c il., I , p. 3 şi pi. XXXVI-XXXIX.
01 c. Moisrsc u, op. cil „ p. 118-127.
02 N. G hika-lJude şli, op. c it „ ll . p. :JO -- a l. ~ i pi. LXXXIX-XCV.
http://patrimoniu.gov.ro
continuat în pe rioada mateină, printre alte le, la Ciutura 63 ,
Jitianu 61 etc .
Un clement oarecum deosebit la monum e ntul ele care ne
ocupăm îl reprezintă alît distan\:a relativ mai marc dintre
firide - cca 0,70 m, cît şi încastrarea p e verticală în acest
spa\,iu a două şiruri de cărămidă, avînd între ele o distanţ:ă
· echivalentă cu lăţimea unei cărămizi (0,16 m). Considerăm
că acest ultim aspect ses izat nu fă cea parte clin aparatul deco-
rativ al faţadelor, dat fiind faptul că acestea erau pro te jate
cu un strat sub(:ire de tencuialău;;. Nu excludem posibilitatea
ca aceste şiruri de cărăm iclă verticale dintre fi ridc sft fi fost
reproduse în decoraţ:ia incizată şi pi ctată a tencuielii 66 .
D e asemenea; în timpul săpăturilor, atît în naos, cît şi
în pronaos, au fost găsite fragmente de frescă, care impun
concluzia că interiorul bise ricii era pi ctat67 •
In sfîrşit, urmele tiran(.ilo r nşezaţ: i în grosimea zidului,
în longitudinal şi transversal, cu rostul, frecvent întîlnit, de
a co nsolida zidăria p c timpul mai înde lungat al prizei morta-
rului, se văd de asemenea 6B.
Biserica era îr1co n ,jurată de un cimitir ale căru i limite sî nt:
g m spre nord, 24 m spre s11cl 69 , cca 22 m spre vest7°, necropola
nc întinzîndu-sc şi în partea ele est a monum ent ului, uncie
funct:iorn un atelier el e pre lucrat nasturi clin os 71 • Majoritatea
morminte lor se datează în secolele XVII-XVIII.
Nu cunoaştem, pînă în prezent, numele ct itorului, mă car
p e ntru faza de refacere din prima jumătate a secolului al XVII-
lca. În pronaos an fost descoper ite resturile unui cavou de crt-
riimiclă aco perit c u o lesped e fun era ră. D efuncta, poate unul
dintre ctitorii bisericii , purta la mîna stingă un ine l sigilar
de argint c u in sc ripţia în limba greacă: „+Ilrislodi l11 J-Iris-
lodo"; co nst ru c ţia cavo ului , datată în prima jumătate a seco-
lului al XVII-iea, este co ntemporanft ref:,ccr ii mouum c n-
tului72.
Tot el e la Biserica nr. 1 parc să parvină o piatră de mormînt,
d atată 1septembri e 1710, apar!:inînd unui annrnc Mitu 73 , fftră
indoială ctitor la vremea resp ect ivă.
În privinţa funcţ: ionalită(: ii monume ntului de la Oraşul
de Floci, credem că nu este lipsit de importanţă să amintim
faptul că la numai 75 m sud-vest, pe acelaşi mal al vechii
albii a Ialorniţ: ei, a fost de scop e rită o lo c uin(:ă ma s ivă de
pi at ră cu o suprafaţă ele 4G mp şi aproximativ co ntemporană
mom e ntului reface rii bi sc ric ii 74 • Ca ipoteză de luc ru , ava nsă m
ideea, pe ntru faza de refa cere a monumentului , a cxistcnţ:ei
Hnui singur complex de locuire, poate s ub forma une i biseri ci
ele curte75 , de ce nu , chiar d o mneşt i.
Ca orice tîrg sa n oraş clin Tara Homfrnească şi Moldova,
oraşul de la gura Ialomiţei e ra socotit pămînt domnesc, unde
era pos ibil să fi funcţionat o c urte domnea scă pro v in c i a l ă 76 •
Documentul din 20 ianuarie 1740 de închinare a mănăstirii
Flămînda, emis fără îndoială la Oraşul de Floci, este scris
<le un ,,Gheorghe cînliireflll ol biserica domn easc<1" 77 , iar pe manu-
scrisul Bobulescu se reproduce o însem nare de pe o carte
a „bisericii domn eş ti " din Oraşul de Floc i 7S.
Ruinată, odată c u decăderea definitivă a Oraşului ele
Floc i în a doua jumătate a secolului al XVIII-iea, bi ser ica
este m e n(:ionată la sfîrşitul veacului de generalul Ila ucr. Cum
martorul austriac surprinde rui ncle a trei bise rici, Biserica
0:1 Ibid em . Ilf , p. 54-55 şi pi. CT-CVf.
64 Ibid em , p. 70-71 ş i pi. CCXXV!-CCXXXI.
65 N. Conovici , op. cil. , p . 203.
66 C. 1\foiscscu, Decoraţie c:c te rioară rngrăoiiă p e te n c 11ia/ă a mom1-
m enlelor clin fara Romilnească (sec. XIV-XVII) , ln ., Revista muzeelor
ş i monumen telor. Monumente i~tori cc şi de art ă" , X Lrif, 1974 , nr. 1,
p . 5'1-58.
!i7 N. Conovici, op. c il.
os Ibi de m , p . 201.
un Ibidem, p. '.103.
71J H. Lungu , T. Pnpasima. P. Vlăclilă, op. c il .
7 1 T . Papnsinn. P. Vll1clilă, în „Ce rc etări arheo lo gice", V, 1982, p.
129-132 .
72 N. Cono vici, op. cil„ p. 201 , 205 -205 .
n D. Ili esc u, op . cil.; N . Iorga , op. ci l „ p. 15; c. C. G i.uresc u, Istoria
llomei11i/or, I li ~. Bucureşti, 191,I, p. 197, fig. 9; N. Co no v ic i, Delimitarea,
p. 64.
74 Venera Răclul escn, în „Ce rcetări a rheolo gice", III , 1979, p. 228,
2:Jo. 232.
75 R. Lungu, T. Papasima, P . Vlndilă, op. cit „ p. 126.
7~ V. Costăchcl, P. P. Panaitescu, A. Cazacu , op. cit., p. 114.
n Vezi nota 13.
78 N. Stoiccscu , op . cil. , nola '11.
39
nr. 1 ar putea fi cea numită „Orasch Weki" 70 , deoarece ruinele
Fl ăm înde i au dispărut cu d esăvî rşire, iar Mănăstirea Ghidiliţi,
conform hărţi i stolni cului Constantin Cantacuzino, era a m-
pla sată undeva la nord de Oraşul de F loc i 80 •
3. Biserica nr. 2 (fig. 5). Aflată la cca 300 m nord-vest de
Biser ica nr . 1, se datea ză, pe baza clementelor de plan şi de
inv e ntar, în a d oua jumătate , p oate chiar în ultimul sfert a l
secolului a l XVI-lca 81 • Elementele d e c leva \:i e lipsesc. Prin
reco nst ituire de pla n, credem că dim ensiunil e m onum entului
era u de cca 18 m lun g im e ş i 7 m l ă\:i m e (10 m în dreptul
abs id elor latera le).
Bise rică de plan tr iconc 82 , al cărui prototip îl cons tituie
bi serica m ă n ăst irii Coz iaP , se aprop ie structural de cLitoria
lui Ra du cel Mare de la Dca lu 8 4 • Fa cem această apreciere
ţinînd scama d e urm ele unui pil as tru de zidărie care se mai
pă s Lrea ză în zona de nord a fostului pronaos, care în ni ci un
caz nu putea constit ui m a rtorul zidului de închid ere că tre
vest a acest ui compa rtim ent, înt ru cît în zona r esp ect ivă se
p ăst rea ză in situ urm e le a patru înhumări , dintre care un m or-
mînt datat cert c u m onedă 1G06, deci din epoca im ediat ulte-
ri oa ră construirii monumcntuln i, ş i d o u ă ca v ouri, dintre ca re
unul d ublu datat în seco lul a I XVII- leas 5 • A d ăugăm a mănuntul
demn de relevat, că p c latura de sud a fost ului pronaos se m a i
pă streaz ă, p e o por\iunc de 5 m , urme de dcmantelareş 6 ,
fapt ca re v ine în sp rijinul ipoteze i n oastre .
În această s it ua !.ie, bi se ri ca de ca re ne ocupăm reproducea
în z id ărie de cărămidă atît str ucLurile planimetri ce ş i spa-
ţiale , c ît ş i plas tica decorat i vă a ctitor ie i de la Dea lu ; adic[1
pronaos ul era acoperit c u o b o !Lă semi c ilindri că l o ngitudinală
în pa rtea de vest, iar către est c u d o u ă mi ci turle sep a rate
printr-un arc m ed ian l ongitudinal ş i care se sp rijin ea u către mij-
l oc ul compartirn cntului p e un a rc Lra nsver sa l din ca re S('
m a i p ăst rează urme le de zid ă ri e a Ic pici orului de nord.
N aos ul era înc ununat, în m od s igur, de con struc\:ia un e.i
turle, s us!:inute către s ud ş i nord de boltirea a bs id elor laterale ,
ia r către est ş i vest, jud cc înd clupă forma pla nului , de d o u ă
a rce sem icilindri ce transversa le av încl naşte ril e pe 1 pilaştri ,
din care urm ele ce lor doi dinspre vest a u p ulut fi depi s tate
arh eo log ic .
Pc pa r tea d e est a monum entului , prin a na l og ic cu a l Le
m o num ente contemp ora n e de acest tip (T uta nas 7 , Gorgota 8 ~).
co n s id erăm că b oltirea era rea liz ată cu un segmen t semicilin-
dric l ong i tudi na l, racordat la o sem i cal ol ă care corespundea
a b s id ei prop riu-zi se a a ltarului.
Fără îndoi a l ă că nu p uteau li ps i ce le d o u ă anexe indi Epe n-
sa bil e pentru cerin\:ele cult ului , proscom icli a ş i di nco ni con ul .
Din ceea cc c un oaştem, acest tip de plan („Dea lu"), deve-
ni t, prin r epe ta re, m odel „de familie" la urm aş ii lui Rad u ce l
Mare (Vl a d VinLil ă, Pătraşc u ce l Bun , Mihn ea Turc iLul ), a
fost utiliza t în seco lul a l XVI-i ea la edifi c ii mănăstireşt i
(Menccli c - 1532, Gor gota - 1554 / 1557, Tut a na - 1582)l0;
d e a ic i şi pres upu ne rea că acest l ăcaş a aparl inut unui a n ~a m­
blu m ă n[1sLi resc rea li zat, p ro ba bil , ca mmare a unei ini!i a Liv e
d o mne şti , fără a putea preciza ctiLon1l.
B iser ica este înconjurată de o n ecrop o l ă dest ul dr î nt in:;[1 ,
d a tată pc b aza inventa rului în interva lul S('C Ole lor XV J-
X JX00 .
Jtlc nLifica rea hramului m onu mentu lui ş i a num r l11i cLiLori-
lor să i nu a fost: p os ibil ă pîn ă acum . Procedî nd p rin clim inare ,
70 Ba ucr , op. cil.
so C. C. Giurcsc u, ][aria stolni cul ui Conslan li n Ca11 lac 11 : ino. O desc ri-
ere a Nlunleni ei la 17 00, în „Hcvistn lsto~·icn Română ", X lll 1 , 1 043, }J. 20
nola 4; N. Cono vic i . op . c il. , p. 65.
81 Anca P1'n111 cscu , in „Ce r cet ă ri nrh eolo gice", JlJ , 1070 . p. 224 , 22().
228; IV, 1981, p. 130 , fi g. 6 ş ip. 139 - 140; V, 1982 , p. 147, 1'1 9 - 15ti.
8 2 G. Ionesc u, I storia arhitec turii în R om(tnia , 1, B u c ur eşti , 196:!,
p. 374 -37fi; C. Mo isescu , 1'iryoviş tc, p. 11 7.
81 N. G hikn-Bucleş li , op. c it „ I , p . 15 şi pi. XX JV - XXXV.
8 4 Ibidem , p. 24 ş i pi. L l X-LXXV; C. Moisesc u , op . c il„ p. 1:10-
134.
80 Anca Pă un esc u , op. c il„ IV, 1981 , p. 130, fi g. 6; V, 1082, p. 11 0,
fi g. 13.
80 Jnfornrn\.ic A ncn Pă un esc u .
8 7 N. G hlka-B ud cş li , op . c it „ IJ , p . :12-:J:J şi pi . XCV l- XC \'111.
8 8 c. Moiscscu. op. cil „ p. l:JU-142.
89 lbiclcm, p. 117, 140 - 142 : idem , nouă clilorii bu c 11reş t 1! nc ale lui
l\latei Basarab Ş i locul lor in evo lu(ia arhitec turii romiin cş li , ln Ma tei lJ asa-
ra b ş i Bucu reş tii , B u c ur eşti , 1983, p. 98.
90 Anca Pă un esc u , op. cit „ lll, 1970, p . 22,1.
40
http://patrimoniu.gov.ro
Mănăstirea Gh idiliţi din harta stolnicului Ca nta cuzino ş i
biserica cu ace laşi nume din m emoriil e lui Ba uer ar putea fi
m onum entu I tocmai prezentat.
4 . Mă năsti rii sau bi seri c ii Ghidili!i (Ghidilitza) 91 nu i-a
fost sta bilit , pc ca lc ar h eo l og i că, a mplasamentul. Se afla,
probab il , und eva la n ord de Oraşul de Floci. Brner îi con-
semna ruin clc9 2 . Ar pul.ea fi as imilată, cu multe rezerw,
Biser ic ii nr . 2.
2. Metohu [ mănăs tirii Va lopedi. Dintr-un d oc um e nt di 11
7 oct ombrie 1609 aflăm că Radu Ş e rba n a întărit l\tlănăstiri i
Va to pcdi de la Muntele Ath os jum ătate clin vadurile cu m orile
de la Oraş ul d e F loc i, und e e ra m etohul m ă năst irii 9 :i.
Cuvînt ul m etoh p utea însemna atît lă caş de cul t închinat,
c ît şi loc dest inat desfa ce rii mărfuril o r de p e m oş iil e mănă s­
t ireşti (pivniţ:e, prăvă lii) sau altor ac tivităţi (hanuri)94, sau ,
de ce nu , ca în ca zul n ostru, m ori închinate. O id ent ifi ca re
preci să a m etoh11l ui m a i sus mc!l\.iona t nu se p oa le fa ce.
6. B iseri ca nr. 3, de plan t ril obat, d esccper iLă , în cu rs u ~
ca mpani e i arh eolog ice 1983, la cca 1 km su d de Biserica m _
2or. .
Di ntre m onum ente le is Lori ce de la Oraş ul de F loci pre-
zentate mai s us, tre i pot fi daLate cu precizi e . Unu l (Biserica
nr. 2) a fost r idi cat în u!Limul sfert a l secolului a l XVI-iea ,
d o u ă ~ B i se ri ca nr. 1, Mă năstir ea Fl ă mînda) a u fost r efă c ut e­
sau zidite clin teme li e în plin ă epocă a lui Malei Basara b,
cea m a i dinami că eta pă clin istoria a rhi·tecturii ecles iasticc
rom â n eşt i .96
Din pun ct de vede re a dm i ni strat iv, l ăcaşe l e d e c ult dc
la Ora ş ul d e F loc i se afla u în epa rhi a epis copului de Buz ă u 97 ;
aprop ierea sca unului epi scop a l, dar ş i d oc um ente le impu n
această constata re. În m om entul co n se mn ă rii în act de ema-
naţie individu a l ă a une i danii făc u te la 8 octombri e 1652
Mănăst i ri i F l ă m inel a, unul dintre martori e ra ierom ona hul
Serghi e de la „sfînla episcopi e (a B u ză ului )" 9 8 , d oc um e nt ul
de înt ă rir e cu aceeaş i dată fiind r edacta t de ca ncelar ia ep is-
copului de Buzău , Sera fim 99 .
O a l tă concluzi e ca re se im pu ne este că în va t ra p ropriu-
z i să a oraş ului se a fl a u d oa r bi seri cil e 1, 2 ş i 3, ş i und eva,
c redem noi , spre extron iLatea nord-n ord esti că a ei. Cc argu-
m e nte co n c ură în s us·\.in er ea acestei tez e? Mai întîi, un num ăr
a LîL de mare de necrop ole, peste patru100 , descope ri Le în zona
de la s ud de ferma av i co l ă a C.A.P. G iurge ni, condu ce la
id eea cft ce rcet a r ea a rh eo l ogică de pînă acum a surprins
num a i o parte din vatra oraş ului , ş i anume una dint r e limitele
e i. În a l d oil ea rînd , est e bin e ştiuL d\, în cea mai m a r e parte
a caz uril or , carti erele m eşteş u gă r eşti fiinţa u în m a h a la lele
de m a r g ine a le tîrguril or şi ora~elor din Tam Românească ş i
Mo ldova. Or , tocm a i în această zo n ă, contempora n cu bise-
ri cil e 1 ş i 2 , se a fl a un întins carti e r m eşteş u gă r esc 101 . În
sfîrş i t, niv ele de loc uire de seco l XV , c in ci aşezarea de la
gu ra fa l o miţ' e i :;c a fl a î n p lin ă ascens iune, au fost depi state
01 C. C. Gimesc u , op. cil „ p . 20; Bn urr, op. c il .
92 Ba ucr , op. c il.
0:1 „n .T.H.", n, XV IJ 1 • doc . 368 .
94 \'. Cost ăc h c l , P. P. Pa n a itescu , A . Cazac u , op . c il „ p. 423 ; N·
Sloi cesc u , op. cil „ p. 523, nota 92: chiar mănăsli rii F l il mîncla de la Oraşu l
de F loc i i se v in el e o casă în oraş „ca s( ii-i ) f'iia meloli " (Arh . St. Buc.,
M-rca Haclu Vodă , XXV IT /5).
95 l nforn 1 n~ i c /\ne a P :'\ un cse u, 1.. Chi\ c:sc u .
ou c. c. C iuresc u , l\!Ja tci Basarab , cel mai marc ctito r bise ricesc al nea-
rn11 l11 i nos trn , in lna ll Preasf'in/ilul arhie piscop şi mitro po lii Nico dim Pa-
triarli11/ Rom ân iei prinos la sll rbălorf rca a op t:eci de ani de virs t ă , B u c ur eşti,
1016, p. 107-176.
97 Pe n tru is toria ep iscopiei Buz:1ului in secolul ni XV II - iea, vezi
M. Păc 11r :1 ri u , I stor ia t tscn cil ortodoxe romrin c, II , B u c ur eşti , 1981, p.
169-1 77.
9 8 Vez i nota rn .
99 l\rh ..'t. n uc „ ~l- rl'l.1 Hndu Vodă , XXVll/7.
100 Es lc vorlln mni iut1 i, de necropol ele b ise ricilor 1 ş i 2. npo i de urn
c imilii' dcsl'O j)eri t 111 l:lll'(l'a fermei av ic ole a c.A.P. G iu q:~c· ni (Venera
Hăd ul t'sc u , in „Crr cctări ar lirnl og iC'e'', JV, 1981, p. 132, 137, 139), de mni
mull c 111onninl c npil ruk î n şarr\ul ele ln sudnl şose l e i n n \ion nlc Bucu-
r cş li - Co nstnn\a (N. Co no vici , op. c il „ p . 61). ·
10.1 H. Lu ngu , Co11trlb1.1/ii, p. ::J l(i; L. Chiţ csc u , lu „ Ccrcc l ă ri nrhcolo-
gicc", V, 1082, p. 1:37, HO ş i 142 , fi g. 8; T. Papnsi ma, P. V l ă dilil , op.
ci/.
cu totul sp oradi c10 2 , confirmînd t eza , s u s ţinut ă urni înaint e
de N. Conov ic i, pe cal e t op cg rafi răH 3 , că m onum enlele
mai s u s~m e nţ i o uat e se afl a u und t va ~ pr e f Xtrcm i ta tea nord-
nord e s ti că a v elrc i rezult ate prin extinderea O ra ş ulu .i de
Floc i.
Rolul cullural al fund a ţ.i il o r cc les ias li ce de la Ora ş ul dC'
Floc i uc es te r e levat, p ri11tre alt ele, de acC' l logcfă l Iv a n ce l
io2 Vez i ro:i;onrt clc de Et~pă \ur ll de ln O ra ş ul de floc i , în „Ce r ce t ă r i
nr)Jeologicc'', lll , 10/0, p . 19!!-246; JV , l!:)81, p. 120 - 11 3 ; \ ', 1982 ,
p. 129 - 166.
JQ3 N. Cc 11ov icl , op . cil ., fi g. p . 65.
RE SU MJ~
L'au tcur prcscn t c le frn it ele . cs rc cl1u <11 cs d ' m 1lli, cs ct <:cs fcuil-
les nr chcologiq ucs con ccn rnnt si x 11:ont:ll'.cll'ls llist oriqt:cs Cc la vil le dis-
pnruc ele Vnlnch ic di'l c Ornş ul c~c P lec i („Jo Vill c (c la 111i1: c'').
11 s 'agit d 'un c egli sc de p ln n r cct :rn guJ ::t il'C CCITIJlTCJH ll t un JlH 111 ÎCJ'
nivcn u de constru c t io11 s ele ln fin clu X V 0 siccl e ct cl u c:clnrt du siccl c
5\I ÎVllTit, pui s des refcctions de ]a }ll'C lll iCrc m oi"li c OU XV )) C SÎCClC (egJ i~c
n° 1) ; de dcux egli scs de p lan t ricon que, clont l 'ur.c cla1rnt cc la fin du
XVJ 0 sicclc (cgl iEc n ° 2); d ' unc cgliw succ unnlc „cediec" nu n :on ast c1c
UNELE CETĂŢI ALE BANATULUI ŞI DESENELE LUI L. F. MARSIGLI*
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - D H . AHH. GHEORGHE SEBESTYEN
n ăsc ut
Nmnln cle20 luiulii Le ui1658
gi Ferdiua nd o Mars igli (sa u Mars ili ),
şi
dece dat la 1 no iEmbri e 1730, îş i a rc
loc ul b inem eritat în islori a ştiin( e l or: „Da uubi us P a nn cn icc-
Mysicus", publi ca tă în 17:;.G la Ha ga ş i Am ster d21n , i- a co n-
ferit o r ep ut a ·ţ i e m on dial ă de natu ra list. Cc r ce 1 ă t o r a lent ,
a consem nat în aceas t ă lu crare co n sacr ată D un ăr ii , de la
izvoarele c i p î u ă la d e lt ă , ş i alte cb •e1 Y aţ ii de mn e de inl e1e~ ,
mm nr fi a nli c hit ă ţ il c 1 <m a ne.
]'via i p tr\.in cun osc ut ă c~ t e îm ft 2c Li v itatea oa mili1 ari'\.
D in 1681 intri'\ în se rv iciilC' H ah. burgil or. Ca ge nera l a l
ge ni şt il or , p a rti c i pă la elib era rea B ud ei ( 16 ~6) ş i la răz h oa i c le
antiotcma ne de la Jin clr seco lului , aj un gî nd ş i în Ba nat ;
apo i parti c i pă la r ă z ho iul de succes iun e a Spa ni e i (1701-
1714). Ca o co n sec in\ ă a aces te i act i v it ăţ i , în Yolumul 21 a l
m anu sc ri ~e l o r sa le, _păs tr a t e la B ihli ot cca U ni vers it a r ă de
la Bologna, ~ e găsesc 11t1rn cr case re levee de ce1 ă \i , pc
fo1m nt de cca. 32 x 45 cm , r ca li za lc de corpul de in g in eri
Cnra n sebrş, plai1 d ii1 l 697
--::·
.,'
,:{'§;., ..
.'
http://patrimoniu.gov.ro
B ă trîu din Ora ş ul de Fl oci , a cti v g 1 ă m ă Lic dcmne sc suh Mihai
Vit e::izuJIC 4 , ş i de N eagoslav de la Floci, ajutor asiduu a l lui
Co res i 1:1 Sch e ii Bra ~o vtilui 10 ~, nmind oi oa meni de ca rle , for-
ma\.i fă ră înd o i a l ă, ce l puţin în primii ani de v i a \ ă, îu a tm o-
sfera c ullural ă a , ,varoş u/11i "; rolul milita r (în cazul Mănăstirii
· Flil rnînda) se înt r evede prin prezcn\ a lui Male i Barn rah, în
m om e nte de c umpăn ă p entru ţar ă, în sau în preaj ma o raşului
aflat la frunt a riil e de est a le Tă rii Rc m â n( şti 1 C6 ·
101 „D .H. Il .", B, X T. wz i Jndi cc lc; D . Jli csc u , op. cil., p . 29.
to5 D. lli rsc- u , op . cil .
106 Ccllători s tră in i , V, p. 11~): N. Con ovic i, of>. cil „ p. !Hl.
Vn1o)'.rd i c:u Mrnt Atllos el at lcstec a u c!cbut du XV ll 0 sicclc (1609) ; du
rrorn s1Cle l- J{m!J1cln Jc11cc iia r le b oyard Hr ~ n it c Bln godrscul , „postelnic"
vers Ic m il in 1 clu XV JJ 0 siccle, el du mo11aslCrc (ou eglisc?) de G hidili ţi
(Gl1id ilit7a), :rltn1c ţo ur la premiere fois pa r u nc w urcc car lographiquc
cc 1/CO ct c;u i r c111r :iit r nrt-cli c concspond 1c :'t l 'cgli~c 11 ° 2.
Dcux de ccs mcnurnrn t s, Ic rnonastcrc Fl:'imlnda ct l 'cgl isc n° 1, ap-
prtirnmnt a l '( ţoquc c!c Ma t ei Basarab, I 'c lape ln pl us dyn:1m iquc de
1'h is1oirc cc l '1ucl1itcc1mc cccllsinstiquc rou mainc.
mili ta ri de sub co ndu cerea sa. Aces te dese ne d a l C'ază di n
toa mn a a nului 1697 . 1n urm a t ra ta tului de pa CC' din 26 ia nu-
a ri e 1699 de la K a rl owit z, aces te rc t ăţ". i a u fos l don ola lc în
prim ăva ra a nului 1701 - cxccp\,ic Ji'\c înd ce tat ea Ara d , c:in·
a mai supra v ic \ uil cin c i dece nii - astfe l în cît se p re zint ă în
volumul aminlil a l m a nu ~er i ~· C' l o r ş i si lua \.ia d11 pft dr mola rc 1 •
* l'n rtca rcfcrilonrc l n Caran~c l; cş, L ugoj, l\'lrh adia şi .Jd ioara a fo st
prezen t ată la scsiu11 cn an u a l ă c u lema „Ai t ă ş i is toric. Jmng in en - docu -
men t de c i v ili za ţi e r omâ n e::isci:i ", o r ganiza t ă in 21 - 22 feb ru arie 1983 de
Co rnil ctul Na \i on:i l ele l slori :i A rt ei ln Bu c ur eş ti .
1 Vc rcss E„ A bo log n a Marsigli -iralok m agyar vona lko: asai, B u da pesta ,
1906, p. 8- 9 . Cu cxcep p n - neexpl i cab il ă - a Cen aclu lui , ele se găsesc
micr ofilma te la IJ ircc \i a Gen e r a l ă n Arhi velor Slatul u i , B u cureş ti , Fond
Ita li a , r ol a 39, c li şeel e 616 - 637. Pe nt ru se mn ala r ea lor , precu m ş i pentru
ind icarea a lt or su rse clocurncn t::i rc, l i si n lcm recunoscăt ori istor icului
Cos tin Fe n eşan. Ob \i nerea fo t ografi ci despre Ccnad s-a 'făc u t cu bunăvo ­
in ţ a Bibliotecii Un i ve r s i tă ţii d in Bol ogna ş i a prof. nrh . Grigore Ionesc u ,
că r o 1· u l a mu lţumi m pc uccast :'\ calc.
Caransebeş p l nn (pro iect c~c moclcrniznrc) clin 1697
( .
41
 Majoritatea desene lor , deosebit de va Io roase pe ntru istoria
ptc i a ntiotomane a ce lor ce au convieţuit în această zonă, an
n 1s pînă în preze nt inedite. Publi ca rea lor, c u unele comen-
rii s ucc in te, o c red util ă întrucît nu dispunem în că de o
01ng ra [ie a ce tăţ ilor d e p e t erito riul Români ei 2 , lucra re
- it de n eces1 ră c un oaşter ii e fortului de mil e nii a l poporului
st ru p ent ru p ăstra r e a ind e p e nd e nţei .
Com enta riile d e faţă se vor limita în es e n\,ă la evo luţia din
- co lele XVI-XV [[ , d 1t fiind nu num a i an ul d e întocmire a
-r, d a r mai a les în >'.!mnH1 t e1 sp ec i a l ă a ep oc ii în is t ori a
!!!a na tulu i .
Într-adevăr , p ă trund e rea turc il o r în cîmpia Panonic i, ca
•·mare a b ă tă li ei d e la Mohacs (1 5 26) , a co ns tituirii pa şa lî c u­
_ lor de la Buda (1 54 1) ş i Timişo a ra ( 1552) schimbă s itua ţi a
-o li t i că ş i st rateg ică a Transi lva ni e i . P e de o pa rte se con-
_ itui e princ ipat ul au tonom al Trans il van ie i, as upra că rui a
- să Habsburg ii î ş i a firm ă de la început pre te nţiil e, nu numai
e că i p aş ni ce . P e de a lta, limite le spre s ud- vest a le p r inc ipa-
••lui devin direc t expuse p e rma ne nte lo r a ta curi o t om a ne.
-.ces tea din urm ă s înt m a i pu\.in pe ri cul oase dinspre sud, und e
p ă rar ca es te co n s tituită de ex i ste nţa Tării Român eşti ş i a
=a rp aţ il or. N ici din di rec\ ia Oradi e i nu ex i s tă un p e ri co l Ca r anse b eş, p lan <lin 1701 .

w
I'
· -"

'I'! ,J
I1'
I
~
t

.I
'l

L ugoj l) i:in tl i11 1697.

direct şi co ntinuu , întru cî t t rece rea pes te munţi , p c va lea
C ri ş urilo r, nu era l es ni c ioasă 3 . Dec i, zona cea mai cxpusrt
(•xp a us iunii otoma ne se întinclcâ înt re Mureş ~ i Dun ă r e, und e
e rau practic două că i principal e de intrare î n princ ipat. Cca
mai u şoa ră, ş i dec i m ai frecve nt î n ce r cată, e ra pc va lea Mure-
ş ului , iar cea de-a d o ua, pri 11 Porţ i le de F ier a le Tra ns i I va ni ei-
în faţa cărora, cl in 1554, s o rgan izase B a n atul de Ca ra nseb eş
~ i L ugo j - , prin care se a jungea în Ta ra Ifaţ cg ului , de unde
se deschi dea drumu l s pre nord ş i , ocolind ceta tea D eve i,
căt r e r eşc din\; a de la A lb:t Iulia a principil o r .
Î n co nsee in\;ă, ce tăţil e, a le că r o r dese ne ne-a u fost p ăs t rate
.î n rna nusc ri se le 1ui Mars ig l i, vo r f i preze nta te în cele cc urm ea-
ză, clup ă c um s tră jui a u intrarea pc va lea Mureşu lui, sa u 'ea
prin Porţ ii' ci F ie r a lc Tra ns il \'tllli e i .
1. Cl\UANSEBEŞ
O raş ul î11 ca re şosea u a Or~ova - T imi ~oa ra se leagă ca ~ i
o dini oa ră de cea spre H 1 \.cg, a vea, d '.tL o ri tă aceste i p oz iţii ,
o în se mn ă La te d eosebită. Me n\i o n'.lt d oc um c nla r cl in 1290
2 Cca ma i ampl :'l, dar ev id ent in compl cli't, lu c rare de ace.s L p r ofil a
.a părn t în l.972 s ub sc mn:'\Lurn lui Gheor gh e An gh el , Cr tll /i :nec/i evn le din
Tra nsi lva nia .
3 Totu ş i , Oradea prczenla o în sc mn ăLal. c <lcoscb iUi , fiind ca p ital a
„Pa rli11m "-ului .
d es te în ca m ace la ş i secol castr u r cga l 4' . Cu oc up a rea T imi-
şoa re i de că tre turc i ş i d esf iinţa rea han a tului Severinului , rolul
lui p o lit ic c re~ te : G iova n Andrea Gromo (care a fost în Tran-
s il va nia în 1564- 1565) îl co ns id e ră drept ca pita l ă a „Valahiei
de din coace de Carpa[i" ş i îl descr ie ca „un o r aş întărit , C!/
suburbii mari , dar cu case de lemn [. „] , bine populat, cu ziduri
din pialn1 sfărămi c i o asă ş i c 11 ş an/uri f'ăf'(t apă. ln ău nlrnl ora-
ş ului se află o ce lule CLL ziduri groase, dar fă r ă fl ancuri ş i filr11
.~ an/uri ; loa le case le sînl de lemn, dar foarte ariUoase şi bine
înzestrate, locuite de mlllţi nobili unguri.
Pozi(ia oraşu lui îngădui e ca el s ă fi e în t ărit , ş i Cas ta/do îl
.~ i întărise în vremea cîncl regina I zab ela cedase aces t prin cipal
impăralului amintit ' (n .n.: lui Ferd ina nd de Habsb urg, intre
155 1- 155G) 5 • Reţ in em din această desc ri e re ex i ste n ~a unui
oraş mare, în s tă rit - ch ia r ş i în ochii unui ita lian, p c ca rr
Med iaş ul nu l-a sat i s [ăc ut în a ccea ~ i m ăs ură 6 - , înconjura i
(' 11 z iduri , a v înd şi s ubu rb ii, în ă untrul lui fiind o ce tate fără
:;a n\,uri.
4 Co riol a n Suciu , /)ic /i ona r isloric al l ocalită f ilor di n Trn11 sil11a11ia,
\' Ol . T, Bu c ureş ti , 1969, p . 120.
5 G io v:rn Andrea Gromo desp re C ar [1n scbcş, în „C ăl ăLori s Lrăini des-
p re \ ă ril c rom â ne", vo i . )[, D ucur cş li , 1970, pp. 317, 329,
G „Cose le sî nl c l ăd ilc în cea mai m are parle cli n piat re/, ci 1r sini mu lll
ş i de lemn . U /if ele sînl pociile în parle cu /Jirn e de lemn şi grozav de noro-
ioase; ş i ln lr-1rn cu vîn l aces ta mi se parc ce l mai /risl o ra ş din loa tă ţara „.
- G romo despre Mcd i n ş , î n .,C ă l :'\ L ori sLr:i ini „. ", voi. n ., Bu c ureş ti ,
1970, p. :J50.

42

http://patrimoniu.gov.ro
 Subliniem şi rolul de „capitală" acordat de Gromo, care
se referă astfel la faptul că pe atunci era reşedin\:ă a banului
de Caransebeş şi Lugoj, funct·ie înfiiu\.ată la cîtva timp după
că derea Severinului sub turci (1524). Banul de Caranseb e ş şi
Lugoj a fost una din demnităţile importante al e principalului
Tra nsilvaniei. Astfel , în 1556 el o aduce înap o i pe Jza b el::i.
cu sprijinul lui A lexandru Lăpuşneanu şi a l lui Pătraşcu ce l
Bun, în lup tă cu habsb urg ii . Între 1505- 150!"! oştil e ba nului
recuceresc de la turci cetăţ il e Bocşa ş i Făge t , prec um şi o
se ric de sat e. În 1603 Moi se Sz<' k e ly porne ş te din Cara n sebe ş
î111pol riva lui Gheor gh e Basta p entru a d chîncli ~ cau nul prin-
ciar, iar alt principe - Acaţ:iu Barcsa i - a ros t în prealabil
ba n de Lu goj ş i Caransebeş.
A dou a mărturi e d espre oraş o aduce spre JG03 cronicarul
Sza moskozy: „C aranse b eş es te 1111 ora~~ aproape circular, cu
perim etrul de circa cin ci s tadii [ ... ] Ziduril e lui din 11remuri
vechi , insuficient de puternice pentru oprirea duşmanului , nici
af'(/loase nu sînt , ş i nici nu sini în zes trate w bastioan e capabile
~ă reziste unui asediu . Locuitorii lui sînl români , însi1 ca 011 es li-
lale, cullură ş i practi carea m eş t eş ugurilor , sîi1t deosebi (i ş i lrlii esc
mai cu gust decî l a/fi lornitori." 7
Ce le două m ă rturii a u cî teva pun c te co mun ' irnp o rLanLe
F,-;:·.
I:,
• -"'.l.-
Mclrn cli a, plan di n 1697 .
şi an um e zidul vech i al oraşului , lipsa b ast ioane lor cărora
Gromo le zice „flan curi" (de a ici rezultînd că clin iniţiativa
lui Castalclo nu s-au făcut lu crări însemnate) şi caracterul
7 „Mo1111menta Tlungarinc llistorica" - Scriptorcs, vol. XXIX . .
Budnpcst, 1877, p . 9 - 10. - l !n stadiu g recesc era de circa 180 m.
http://patrimoniu.gov.ro
înstărit, dezvoltat al oraşului cu locuitori româ ni (în realitate
erau şi sîrbi, cum apare din alte docum ente) ş i maghiari.
A treia descri ere este a lui Evlia Celebi, din 1660: „[„ .] e o
cetate frumoas ă , de o construcfi e traini ci/, aşez ată pe malul rîului
Timiş . Circwnferin fa ei es te de ureo patru sule de paş i (n. n .:
cee a cr nu co respunde nici cu datel e lui Szamoskozy şi ni c i
· ru cele cc urmează ); [ . „] A re douli por.Ji; ş ontul ei nu es lt
adînc. ln ce tat e sînl trei sute de casc ale nP_q11slorilor .
ln mijlocul aces tui zid de apărare se află o putemicli cetate
inleri oar<I, în cinci co l/uri , so lid co nstruiti/ ş i greu de pâfrnns
f ... ] A ceas Iii ce /al e inl eri oarli are o s ingură poartii micii, în
partea dinspre nord. Ca să C!f11ngi la aceaslii poarli'i, trebuie să
urci treizec i de ltept e de pialrii. Prin tre coş uril e de deasupra
ei se aflii găuri penfrn a arun ca pi eire, iar în sl1nga ş i în dreapta
se a{lâ geluri de cren eluri , în cîl es te o poartă foarte lare. Dar
în oraş 11/ din afară are bazar şi un lîrg f'rum os ." 8 •
Se co n[irm ă dec i b ogă li a o ra ş ului ş i cx i-t en\ a un e i „cct ă \i "
în inte ri o 1ul lui , fort ifi ca t ş i ci.
U iLîndu- ne la dese nul clin 1607, co n st a t ă m în primul
rînd ex i s tenţa un e i cctă P ba s li ona rc p entago na le, ia r a p o.i. în
interiorul e i, a unei in c inte a proximativ c irculare, cu turnuri
d e apărare, în jurul bi se ri c ii .
e co nfirm ă co ns tat a r ea lui Ce lebi că c lalea pcn 1 ar1o n a l ă
este m a i pute rni că dec îL cea c ir c ulară , d oa r p oz i~i a l or rel a·t i vă
este a lta: cea c ir c ular ă nu este la ex ter ior, c i la interi or.
La o prim ă vedere s-ar părea chi ar că vedem trepte le la
nord de această in c intă interi o ară, da r liniil cre~ p cc ti ve rep re-
z intă d oa r o rîp ă, o de ni vela r e p oa Le, ca r e str ă b ate oraş ul.
1n desen nu a p a r s uburbiil e se mna la t e de G rom o, dec ît
s ub forma unui val el e pămînL la nord , care Ic d e I im iLa prob a bil.
Lipsa lor din p la n se datoreş te des igur inter es ului r edu s pc
ca re-l prezenta u din punct de v ecTrre militar . Apar în să c in ci
h as ti oa ne, a căro r ex i s t c n\ ă a ros t. tăgă duită exp li cit a tît de
Gromo , c îL ş i deSzamo ·kozy. De fa pt, ni ci Celcbi nu vo rb e~ lc
de bastioane, c i d oa r el e forma pentagona l ă a cetă \ii. Să fi e
r le r ez ulta tul lu cră ril or din a nii 1637- 1652?0. H apo rLul
clin 1605 al lui Malh erh e10 vorb eş l e de, basti oane de piimînl
ridi cate de unu-doi ani susfinul e de împletituri de nui ele", penl ru
ca apoi să aminteascft, t o L la b as ti oa ne, el e „palisade în între-
gime pulrez il e .. . .~ i rare in cep s1/ cadii de la si ne" . ă da leze
pali sa dele ele la mijl oc ul seco lului ş i împletitura de nuie le
ci in a nii 1693- 1604? în ori ce caz, ce le d ouă rave 1i ne Le1rn ina t e,
s pre n ord ş i s ud-vest, se pot dala din aceas tă u ltim ă e t apă,
fiind că întrerup ce le d o u ă a ccese spre ce ta te, mninlitc de
Cclebi.
De a lLfe l, raportul lui Malh c rhc face o se ri c <k prcc izft ri
util e înţe l ege rii pl a nului Marsigl i, întocmit c11 do i a ni mai
t îrzi u. Aflăm astfel că î11 Lre ba s Li oa ne , curtin e le păstra 11 vcc h i Ic
z iduri de pi at ră, da r se ridi case în fa\a lo r ş i un val de pă­
mînt, p e ntru a diminua efec tul di st ru gă tor al ghiul ele lor. Acest
va l este în să rea li za t d oa r în fa\a c urtin el or spre vest, ş i sud -
Yes t , ce lela lte Lre i avînclu- l rid icat doar p c jum ă tatea înăl\ imii
prim e lor două.
Cu toată neclar itatea lui , datorit ă în spec ial dispari\:ici
din Arhiva el e Război vieneză a desenului la ca r e face [rec-
vente trimiter i, raportul lui Mallwrbc se p oate confrunta cu
dese nul lui Mars igli.
În ceea ce pri veşte o raşul propriu-zis, ar fi de exp li cat ,
în primul rînd p e ntru ce i neav iza \.i, s itua\:ia lui înfloritoare,
care-l plasează în secol ul al XVI-lea printre cele mai înstărite a le
principalului. Ea se d a toreş t e nu atît r olului strate g ic ş i poli-
ti c a l oraşu lui , amintit mai s us, c ît evo lu\i e i sal e economi ce.
într-a d evăr, în urma îna intării otomane, pătrund în că înainte
d e 1541 negustorii b a lca no-l cva ntin i în Trans ilva nia . Este
vorba de aşa-numiţii comercianţi „greci' , de fapt: g r eci ,
bulgari, român i, armen i, evrei, sîrbi, ma cedoneni. Ei ocolesc
8 Ev lia Celebi despre Cnrnnsebeş , ln: „ Că l ă tori sln'lini . „ ", vo i. VI. ,
Bucureşti, 1976. pp. 531 -535.
9 In 163 7 Dietn Transilvani ei dec ide /abor gratuilus pentru Caran-
sebeş, iar in 1649, 1653 ş i 1654 pentru „celăfile de margine", din care
făceau parte ş i Caransebe ş şi Lugoj ; ln 1650, 1651 şi 1652 ca s tabil eş te
un impozit special pentru construirea acestor cetăţi (Monumcntn Com i-
tialia Rc gni Transylvaniac ", vo i. X., Bndapcst, 1864 , p. 187 şi voi. XI,
Budapest , 1866, p. 61 , 168 ,168, 178, 71 , 120, 149).
IO Raport ul „Estnt ele la fortification de Knransebcs dan s l e l cmp
qucll e a este abandoncr ", redactat de inginerul P. A. de Mnlhcrl>c, !n 19
octombrie 1695, publicat de An drei Ghiclin ş i Iosif Bălan în : Monografia
oraşului Carans e beş, Caransebeş, 1909, p. 353 - 361 .
4J
locurile de etapă obligatorii de la Braşov ş i Sibiu, traversînd
„ '
Dunărea la Vidin ş i folosind rula Turnu Severin - Orşova -
Cara nsebeş - Haţ.eg spre A lba Iulia . Acesl co merţ: înlîmpin ă
i
proteslele U ni vcrs ilăţ. ii săseşti , care-ş i veci e lezate prerogati- ~ .:~ ~·
f,
ve le, dar este încurajat de nobili , cărora le es le avantajoasă V 1.
__ ,
clim inarca inlcrmediaril or în achiziţionarea mărfurilor orien-
ta le. ln urma accsLui a mplu corner \. de tranziL se d ezvoltă ş i cel
;
local, bogăţia oraşu lui crc.5tc, iar în 1556 ob\ine ş i el dreplul de
depozit (}u s stapulae, SLape lrechL), dup ă Sibiu (1382) , Bra-
i;;ov (1508), Bistriţa (1523) ş i Cluj (1538). Co ntinu a rea ofens i-
ve i comerc i anţ il or balcano-leva nlini du ce la acordar ea privi-
legiilor compan iil or comercia le „greceşt i " de la Sibiu (1636) şi
Braşov (1678). Astfel se diminuează însemnătatea rutei oco li-
toare prin Caransebeş, odată cu c r eşte r ea rolului „g recilor"
în co m erţ ul orie n ta l al principatului. Pe ntrn bogă \. i a la care
a ajuns Caransebeşu l este s mnifi ca liv că Ce lebi înşiruie hass u-
ri le em iril or din e il a t.ul Timişoar e i , euprinzînd Lipova , Cenaclul,
Gyu la, Mo ld ova Veche, Ineul, Ca ransebeş ul ş i h a su l defterda -
ru lui Ti mi şoa r ei, a r ătî nd că ven ituril e dalorite Ca ra n sebeşu lui
se r idi că la 6 19 .155 aspr i, faţă de 648 .265 aspr i din toate
ce lela lte uni Lăţ i adm ini sl.ralive, la un loc. Cifre le sî nt eloc- Jd ioarn, plan din 1697.
venle, ch iar dacă par îndoie lni ce.ll
Ar mai fi d e a n:dizat problema caselor de lemn, ses i zată
de Gromo, în acest oraş în s tărit.
Este prob '.l bil că a firm aţia I ui G rom o, că „toate case le sînl
de lemn", să fie ex'.lgera tă. Faptul că, în 30 apr ili e 1653, văd u va
lui Gheorghe Toma v inel e o casă de piatră 1 2 ( are, deci , a
fost constru ită a nte ri or acesl ~ i date) este un eleme n t sem nifi-
cativ, avîncl în ved e re nu numai numărul extrem el e redus : l.1u .r.
de docum ente de c•pocă păstrate , c i mai a les probabil itatea
ca ce l pu l in biseri ca ca toi i că ş i m ă năstirea franciscani lor (pe
ling ă ca re Juncl, iona proln bil şcoa l a cato li că, menţionată
din 1566) ş i l ocu in ţa lnnului , clacă nu şi locu in\.e lc unor fa mi-
lii de vază, să fi fost de pi a tră. Mai pu\.in prob abil pare ca
biseri c;:i ortodoxă piscopală , pe lin gă care funcţion a o şcoa l ă
reorgan i za tă în 1G35, să fi fost de z id ă ri e întru c ît ea c
găsea în afara in cintei fort ifi cate a o raş ului.
D es igur, predominarea case lor de lemn este certă, avînd în
vedere rapidilalea ş i caracter ul recent a l ascens iunii oraşului ,
care n u a u dat. răgazul ca majoritatea case lor să fie co nstr ui te
di 11 pia l ră, p înă la mijlocu I seco lului al X V I-l ea (data obser-
va ţi e i lui G romo). mai a les comparîndu-1 cu vechil e oraşe
mari a le Trans il\'aniei. Se pare că la aceea daUi., chi ar ş i .'
la Braşov, Sibi11 ş i Bislri\.a, al că ror proces de rei nn oirc
încep use cu p ~ ste un seco l înaintea Cara nsebeşu lui , ponderea Arad, plan din 1697.
case lor de lemn era încă ele 74%, 63% ,respectiv 78% 13 •
În s fîrş it , nu trebuie uitat faplul că o raş ul Cara nseb eş era prerogative faţă el e ce leia I Le cl istri cle bă năţ e ne 1 5 , putem cou-
mic, comparabil ca dim ensiune cu ce tatea de S us a Sighişoa­ ch id e că era un important centru eco nomi c, politic şi militar
re i, maj or italea loc uitor il or avînd dec i casc în s uburbii , s itua- în ş irul oraşe l or prin c ipalului Transilvaniei, dese nele alălu­
ţie clifcri!J1. de Cluj , Braşov , ' ibiu sa u Bistriţa. Penlru aceste ralc avînd as lfel o ins emn ălale d eosebită.
casc din s uburbii era prob::i.bil va l ab il ă obse rva \.ia lui Hilte- Apoi evo luţi a oraşului se frîn ge. ln 161 5 dev ine cetate
h ra ndl, că în a fara celă \. ii nu era permi să ridi ca rea caselor fiscală şi astfel i se iau o pa rte din veniLuri 16 • 1n 1658 este
de z idăr i e, ca nu cum va e le să poată fi utilizate de turci ca ocupată el e turci, în 1688 de imper iali , clup ă ca re - în numai
puncte de sp rijin in cazu l unui eventua l alac 14 • Observa\ ia , nouă ani - î ş i schimb ă de şase ori s tă pînii , iar la încep utul
referitoare de fap t la Oradea, era des ig ur va lab ilă la alte secolului urm ă lor nimic nu ma i dă el e bănuit , clin noua situaţie
oraşe „de gra niţ ă", exp11se per ico lului Lurccsc . prezentată de Marsigli, că pe acest loc ar fi fost c încl va un oraş

D::i.că la ce le d e mai sus c adaugă faptul că prin Caranscheş

se înţelegea nu numa i oraş ul , ci un di s tri ct întreg cu pes te 100
de loca lilă \: i atestate în seco lele XV- XV I , cu oa reca ri
11 neferilor ln necastă vol11\i c a Caransebeşu lui , vezi (cel pu\in):
Mih a il Dan , Sam uel Go ldcnbcr J<, Regimul comercial al negustorilor ba l-
cano - levanlini în Tra 11si/1Jcwia în seco lele XV l - XV IJ , ln „Apulum ", 1968,
A lba Iuli a; Sam uel Go ldcnberg, Cara n sebeş1.1 / în comer/i.l sud-es t european
în seco ltil al XV I - iea, ln „B:rnalica ", Hcş i \a, 1971 ; Lidia A. Dcmeny,
Regimul negustorilor s trăini din Transilvania in a aom1 jumătate a seco-
/1.,l 11 i a l XV l/- /ea, ln „S tu dii". Hcv i s lă el istoric " nr . 2/1973, B u cureşti;
Ol ga Cica nci, Compa niile greceş ti din Transi lva nia in com er/ul europ ean
i n anii 1636 - 1716, JJucurr ş li , J98J.
12 Costin Fr1wşa11 Doe1.m en le 111edie1Jale bănă/ene, T imi şoa ra , 1981,
Jll'. 92.
l :J l'aul Nicckr mnit•r, ))cwo llarea 11rbc111islic1/ ş i arltilce /uralcl a 11nor
o ra şe tra nsi lvă n e n e di 11 seco lul al X II - iea pînă în seco /11/ al XVI- iea, tn •
„S tudii de isloric a na\.ionalilii\ilor con locu itoa re din nomânia şi a ln fr ă­
ţirii lor c u na\iun a român:i", voi. T. Bucu reş ti , 1976, p. 163 ; Pa ul N ic-
dcrmaicr, „Sicbcnblirgischc St iidlc", llukarcsl , 1979, p. 222 - 223 .
14 Conrad Jacob Jlildc brandl ; ln trel/a so lie suedezii 1n Transilvania ,
Uc raina Şi Constantinopol (1656 - 1658), in „C,i lil tori s tr ă ini ... ", vol. V,
Ducurrştl, 1973, p. 515.
înfloritor.
2. LUGOJ
Oraşul (azi municipiu) csle aşezat pe malul Timişului,
între Caransebeş şi Timişoara. Este amintit d oc um enta r încă
din 1331 17 . Nefiind un nod de c irculat ic de însemnătatea
Caransebeşului şi găs indu- se clin 1552 la limiLa paş a licului
Timişoarei, evo luţi a lui a întimpinat mai multe g re utăţ i clecît
a Caransebeşului, cu toate r e l aţ iil e a propiate dintre aceste
două oraşe, r e laţii consfiinţitc ş i de regele Ioan Zăpol:va 18 •
De altfe l, ambele oraşe au fost de mult reşedin(.e de di strict,
iar de la mijlocul seco lului a l XVI-iea, ci nel unul , cinel altul:
sediul bănici.
15 Marius B izcrn, Consl:rnli11 J\11dc:rnu , Co nsidera/iuni istorico-geo·
grafice asupra di str ic t11/11i autonom al Cara n seb eş ul11i în evul m ediu, ln
„S tudii de istori c a Banatului ", 1969, Timişoa ra.
1 6 „Monumcnta Co miliali a f\cg ni Transylvaniac", voi. VI I, Buda.
pes ta, 1881, p . 281.
17 Co riolan Suciu , Die/ionar„ „ voi. l Bucureş ti , 1969 , p. 365.
18 Pcsty Fr igycs, A szo reny bansag cs s=urcny va rmeg y c tiir/cn ctc, voi.
li. , Buclaprst, 1878, p. 128.

44

http://patrimoniu.gov.ro
 Poate tocm a i d a torită pozi(.iei m arg ina le a Lugojului , prin
care treceau astfel mai puţini că lători , exi s tă un număr m a i
mic de mărturii contemporane, iar cele de ca re dispunem
sînt deseo ri contra di c torii şi ne ajut ~ prea puţin la interpre-
tarea a ltor do cum ente p ă stra te pînă în zilele noas tre . Astfel,
la 18 ia nuui e 1552 Gia n B :iptista Cas ta lclo co muni că lui
Ferdinrn d de H 1b >b urg , că l-a trimi s (dec i: în 155 1) p c arhi-
tectul Alessa ndro la Lu go j ş i C Ha n >eb eş penlrn încep erea unor
lu c ră ri el e forti[icar e 19 • Cu to:ite acest ea, în 1552 Lugo.iul
ce re lui C1sta Id o un spec ia 1is t, cHe să i ncl i c ~ loc ul p enlru
construirea - d e fapt, prob 1bil , ex tin·clere:i - c ~ Lă ţ. ii ; aceas t ă
interpre ta re a t ex tului es te d :i tă d e Iva nyi Istva n p e b :iza
altui doc um ent cue (în ac e l:i ş i an) co n s t:ită că ce tat ea es te
a mplasată în mijl ocul o raş ului , ceea ce nu cor espund e necesi-
tăţ il o rW. Ap rox im a tiv cu d oisprezece ani nl'.l i t îrziu , Grom o
re ~ine : „ ... Lugoj ul, o raş m are deschis ... " 21 D 1r fa p t ul că se
limiteaz ă b ac :! 1s tă afi rm 1 \: i ~ , p2 d e:is up ra inex:ic tă, p ermite
ip oteza că acf.'s t ob >e rva t or a ten t ni c i n -a Lrec ut p rin L ugo j .
ln 1583 A nto nio P ossevin o m e nţionează că „Aces t ban se
Lipova, plan clin 1697.
num eşte ( ln n )de Lugoj ... clup ă o locali tal e unde fş i are
reşe dinţa , ş i el
fin e din porun ca princip elui un nwnâr mai
mare de 05 /eni - pîncl la cifra de trei mii - ş i mai buni deci!
fn orice allcl cetate", s ubliniiucl a stfe l imp orta n\·a c i22 •
Urm ăloa rc1 m 1rluri c m :li î1Bcmn 1 Lă es le a lui Sz:i mosko zy,
ca re nolca z ă în 1603 că „ oraş ul era legal nemijlocii de cetate,
dar fiind în conjurai doar de un ual slab . .." 23 • Ap o i ara tă că -
spre deosebire ele cetat ea C a ranseb eş , ca re ma i îna inte îşi des-
chisese porţil e lui Mois e Sze kely - num a i o ra5ul Lugoj s-a
preda t, b r ce ta tea a p ă rată d e 10- 12 o ş t e ni a fo s t lu a tă cu
asa lt.
Ap oi ce ta tea, dup ă ce trece în 1615 în propri e ta te'.! fi sc ului,
se refa ce s ub d omnia ce lor doi princ ipi Gheorghe Rak6czi.
C u ce rită de turc i, recucerită d e a rdeleni, apoi iar de turci
î11 1658, ea este d es crisă de Celebi a stfel: „Este o cetate de
lwm ş i de pămînl , pătrată , aşez ată într-o cîmpie întinsă , pe
malul rîului ( .. .1 Şan/ul din jurul ei e plin cu apa rîului [ .. . ]
Cetatea are o s ingură poarl<l. Deasupra ş an/ului se aflll 1111
pod mobil împ odobii , care es te ridicai în fi ecare noapte. ln
cetate sînl trei sule de case ale ungurilor (n .n. : des igur nu numai
ale lor), unele acoperite c 11 stuf, a/l ele cu scînduri [ ... ] Ce tatea
rn Pcsly F ri gycs, A szo renyi ... , voi. II. , B uda pes l , 1878, p . 135.
20 Iv:'tnyl Ist van , L ugos r endcze ll tanacsr.1 l}(iros t /J rten ete, Sza ba dka,
1907, p . 22: „Castrum L ugas in lpsa ci vilale L ugas hab/lum"-
21 „Clil i\tori s tr ă ini. .. ", vol. li. , B u c ure şti , 1970 , p . 317.
22 Antoni o P osscv in o , T ra11silvania , în „Ctt l ă lori slri'iini „.", vo i. II. ,
B u c ur eş ti , 1970, p . 557 .
23. „Monum c11La Jlun gnri ac H islori cn" - Scriplorcs, v oi. XX IX ,
Budapest , 1877. p. i:l : „Erai oppidum castel/o ad// cran s, 1w llari !antum
1111w im cnlo coqu e in/'irm o ci r c11111sc ri p lum . .. ".
http://patrimoniu.gov.ro
interioară , e de asem enea pătrată ; e o ce /al e mai mi că de piatră
c 11 ş anţ separat"24.
Ai c i es Le cn ul să ne oprim puţi n as upra ce tă ţil or ele p ă­
mint şi lemn , sist em utilizat ş i la co ns trui rea ce l ă !· ii de la
Satu Mare ((1 569- 1573) dup ă pla nuril e lui G iuli o B a ldi ga ra ,
sistem ins11fi c ient s tudi at în li te ratura n oast ră ele s pec ia liLa lc,
c u to'.l tc că Sza rn os kozy ne-a l ăsat o desc ri ere a m ă nunţită ,
relatîncl co nstruirea cetă \. ii de la U jgo rocl(( U .R. S .S .) el e către
genera lul imp :!ria l L a z ă r Schwcncli : „Parii au fost astfel îm-
p lînla/i în p ăm î nt , în cîl.sl'i fi e la o dis t an/ ă egal<! în/re ei, fiin d
la o de p ă rtar e de circa doui'i picioare wwl de altul. Ş i penim
ca ei ·ă nu cadii , au fost legafi între ei ş i înt ări/i c 11 nuiele.
D eoarece î nsă peretele acesta, numai as tfel în sine, ar fi fost
prea slab pentru a rezista în fa/ a in amicului , au ridi cat la o
dep ărt are de dou11sprezece picioare un al doilea perete fileu l de
asemenea din lemn de s t ~jar ş i î nt ării cu nuiele. Acest al doilea
1·înd (n .n. : perete) es te m ai scund ş i pentru ca nu cumua să
fi e distrus cu lunurile folosite ( n .n. : tunuril e ele a p ăra re. de
pe z id), el a fost înt ă rii din spate ş i la mijloc cu slîlpi puter-
nici. Spafiul dintr e slîlpi a fost umplui cu p ăm înt astfel ca
să reziste mai bine louiturilor de tun . Jn ex terior, pere/ii au
fost bin e î nt ă riţi cu p ă mînt ar,r]ilos, pentru ca duşm a nul să llll
:se p o ală că (ăra pe perele, ag â ţîndu-se de nuielele r ămase apa-
.rente"i5.
Întorcîn.du-ne la a na li za comp a ra Li vă a celor d o u ă Lcxle
refe ri toa re ln L ugo j, csle ele r em a rca t în primul r î nd că Sza-
nn os kozy vo rb eşte el e un o raş înco nju ra t de un va l <; Jab, ş i de
·o ce tate, ev id ent mi că - dacă era a p ă ra Lă de 10- 12 oş Le ni .
•Ce lebi , în schimb , fol oseş te no\.iu nite de „ce ta te" ş i „ce la le
cinterioa ră" , prima dintre ele fiind de lemn ş i p ă mînt, cu un
;şa n(: ş i pod m obil , iar a doua de pi a tră, c u şa n\: .
Se pare că „ora•;arl " lui Sza m os kozy es le „cetatea" lui Ce leb i,
•care între timp a fos t înco njura t el e for Li f i caţ ii puLerni ce, iar
,„ ce t~ tea" lui Szam os kozy nu es te cl ec ît „ce La Lea int er i oa ră" a
1
lui Ce lebi , ceea ce co n co rd ă ş i cu m e n-ţ iun ea din 1552, co nform
•că r e i a cc ta Lca era în inLe ri o rnl o ra ş u I u i.
Timp ele t re i decenii o raş ul es lc s ub stă p î nir e t urcească .
A p oi urm ea z ă, ca ş i la Ca ra n seb eş, frecve nte le a l te rnă ri în tre
iimperiali ş i t urci pînă în 1697, iar în prim ăvara a nului 1701
.cJis Lru ge rea forlifi caţ iil o r .
D ese nul I ui Ma rs ig li din JG97 ne a ra lă cn clar i La Le res tur ile
vechii cetă \: i de pi at ră, p e pla n p ă l ra l , îă r ă t urnuri ele ap ă-
1ra rc, p e ma lul drept a l Timi!;i ului . l nco njurînd-o ele t rei p ă rţ:i,
:a pa re zo na o raş ului , sa u „ce ta tea el e lemn ş i p ă mînt", cn o
·s ing ură p oa rtă ele in tra re, în fa\·a că re i a era un p od m obil
pes te ş1 nţ. Pîn ă a ici, pl a nul co nfi r m ă desc ri e rea lui Celeb i.
Dar e l vorbi se de forma p ă tra tă a „ce tă \. ii ", c înd ea cs le tra pe-
z oida lă , co l\:ul înspre am onte fiind ele c irca 45 °. Să nu uităm ,
îusă , că omul a pr ec i a z ă foa rLc g reu un ghiuril e vă zute în per s-
p e ctiv ă . As t.fel, în imag inea noas tră , inte rsec ţia din t re ca lea
M oş ilor ş i ş osea ua M ihai Bra v u, ca ş i cca dintre bulevardul
A na lp ă lesc u ş i şosea ua Ili e PinLilie, s înt p ract ic în ungh i
drept, cînd în rea lita te a mb ele s înt apropiate ele 45 ° .
Mai s urprinzătoare est e însă aparj\.ia în desen a unor
b as ti oa ne, n ea mintite ele ni ci unul dintre contcmpora ni i c ita ţ i ,
fie că le-au omi s, fi e că au fo st realizate clup ă 1660 (data pro-
b a bil ă a v izitei lui Celebi), dec i el e că tre turci - s ing urii , care
au stat ma i mul t Limp a col o, înaintea întocmi r ii desenului.
Dim ens iunil e reduse a le basti oa nelor ş i form a lor a r indi ca o
r ea liza re din secolul a L X VI-lea, da r se par e că t oa tă ce tat ea
de lemn ş i pămînt da teaz ă clin seco lul a l ' VII-i ea , cl acă
a vem încredere în tex tul lui Sza m oskozy.
D e a sem enea, se poa le const at a ex i s te n ţa unui va l ele
p ă mînt în jurul s uburbi e i, ca re se întinde la est de oraş. El
est e însoţ it de un şa n ţ, clar nu se poa te di stinge clacă es lc
umplut de a p ă sa u nu.
În sfîrş it, în a val m a i apare un poci , cu fortifi caţ i e pc malul
s Lîng, nemen\:ionate de ni ci una din s urse le c itate.
Din p ăca te, acest plan dife ră princ ipia l de cel a l Caranse-
b e şului prin faptul că sc limitea z ă la t:orlil'i ca \.iilc Lu gojulu i
~ i nu d ă ni c i o indi ca \.ie despre ora şul propriu-z is, despre sch ema
lui s trad a l ă, des pre c l ă diril e m a i imp orta nte.
21 Cclc bi cles pr Lu goj, î n „Că l i\L o ri slr i\ in i . .. ", vo i. Vr, B u c ur eşti,
1976, p . 533-531 .
~r, „Monurnt'nln I run gn ri nc„.", vo i . X ·r, 13uclnpcs l , 1876, p. 161 -
10:1 .
45.
 Fri gyes Pcsty aminteşte drept singurul vestigiu arhitectu-
ral al trecutului , păstrat inta ct la finel e secolului al XVIII-iea
biseri ca ortodoxă din apropi erea v echii cetăţi , despre car~
se sus ţinea de către s pe c i a li şti că data clin secolul a l XVI-lea
~ i care a fost re înnoită p entru a treia oară în 172626. Este însă '• ..
s igur că mai era u ş i alLc c l ă diri însenrnate în ora ş. Astfel, în I '; ,,
161l1 P etru din Oră şt i e, preot ortodox din Ha\ eg, poseda o
<:uri c nobiliară în s trad a Pi c \.ei 27. Din t estam entul Mar 0Naretei !
,··. ~,

Găm a n, înLocmit în anul 1600 ş i ca re se refe ră prinLre altele '

ti
t·
la ma i multe ca s e 2 ş, ne putem da seama că în o ra ş exi sta u )
-0a m eni foa rte îns tări\i , putînd avea a stfe l loc uin\:e bune, iar
din faptul că în 164 5 Gh eo rgh e R{lk6czi I în11 obi l eaz ă s i a co rdă
blazon n obiliar unui număr de 55 oşteni r om â ni , ' s îrbi ş i
ma ghiari din Lu go j, ne d ă m seama , în că o d a tă , de ap ortul
localni c ilor la v ia \.a p o l iti că a princ ipatu lui rn.

3. IlOC~A
Oraş ul de p c Birza va es te m err\.iona t d oc um entar, ca cetate
c u a cest num e din 1534-30 ; s ub denumirea de C ui cşti , ap o i
! g ri ş , p lnn din 1697.
C uit> ş d ((Kovesd) apare în seco lul al X IV-i ea, fiind, în că
elin 1333, r eşe d i n\.ă de di st r ict3t.
Loca li tatea a fost oc up a lă de turc i între 155 2 ş i 1595 .
În desenul lui Ma rs igli ap a r d o u ă cetă \,i. Cea mai veche, " ." .. .'•'

p c un pin te n de dea l, sec mpun c dintr-un turn puterni c ş i o

}~l atform ă c u p a ra pet. Tip olog ic, ea î ~ i a re ori g in ea proba bil \. ·.'
.
'·
m seco lul a l X IV-i ea sa u a l X III-i ea, putînd fi dec i idenLifi-
cată cu cetat ea Cu i eş d , la ca re s-a 11 făc u t a d a p tă ri ulteri oar e,
n ecesa r e u t ili zăr ii tunuri lor , c um a r fi am ena ja r ea platform ei.
.•
A d oua cel.a le, mult m a i a rnpl ~1 , se găsca în va le , p c m a lul
ce l ă l a lt a l BîrzaYei. Ea er a pc pl a n p ă trat, cu b asti oa ne la =-~-~~
col\uri , rea li za Lă cu un p a ra p e t - des igur din lemn ş i p ă­ "
mîn t - în fa l.a căr ui a era un şa n ţ . Dup ă pl a n, ea par c a fi - ~~~~
r<'a li za tă m a i d egra b ă în secolul a l XV II-iea, cl ecît în a d oua
jum ă tate a seco lului a l X VI-lea .
D esenul nu indi că ni ci p uncte ca rdina le (în 1697 hăr ~il e
în că nu se ori enta u obli gatoriu cu n ordul în ~ us ) ş i m e i
di rec ţi a cursului Bîrzavc i. D a r ruin ele cetă ţ.i i el e pia t ră s înt
cunoscute, ceea ce permite sta bi lirea exact ă ş i a am p lasam en-
tului celei el e-a d oua c e t ă ţi .

4. MEHADIA
1':igct , Jl lan clin 1697.
Comuna cu aces t num e din jud eţul Ca ra ş-Seve rin est e ampl a-
sat ă la intrarea clin pre s ud în defil eul Cernci ş i Timi ş ului ,
c înd Meha dia cs1c a tcs l a l ă ca „opp idurn ' din 1423::4 ia r I
aşa-uum i La „P ort a Orienta li s' , p riu ca r e se a jungc dinsp re data _ v i~itc i lui G rcm o es le r e~e clinţ ă de di s lri cL. S ingu1
c:x p l1 ca ţ 1 e p e ca re o p ot da a ces tui Lcx L, co n s Lă în ip otez
Dunăre, spre Cara n · eb eş . În acest l oc s trat egic imp orta nt,
cet atea est e a mint ită clin 132232. că e l s-a r refe ri la p os ibi l it ă \. il c de ca za re ofer ile de cct atl

D escrierea lui Grom o este, de aceast ă d a lă, el e-a dreplul
p oeti că : „ [. „) spre a trece fn T ransil vania, î n/Un eş ti pe o
s ~în c~ă un caslel puterni c ş i bin e păz ii , numit Nl eli adia [.„]
şi sta ca un cavaler de pazii asupra întregii văi . Es le foarte bine
îndestulai cu alimenle, material de râzbo i si tunuri în m l/s ura
ccrulă de o asemen ea poziji e, unde num ai 'cu m are 'trud<I poale
fi urcalii arlileria grea, iar odati'L urcal<l nici nu poale {i
aş c::a /ă din cau::a înguslimii spafiului dimprej ur, toiul fiind
resp ecti v de cas tela n , ce la lea nefiind a mpl a s a t ă Jîn gă Lîq
. ÎULr- a cl evă r, în dese nul lui lVJars ig li nu apa re Joca li tat<
c1 d oa r ce ta t ea ca re în să a rc un a~pect t ot a l dife rit de ci
rez ul tat din recente le ce r cet ă ri a le lui N ico lae Săca ră 3 " .
În pl a nul lui Ma rs ig li apa re o ce ta t e a p rox im a ti v Lriur
g hiul a ră, de pi a tră, c u turnuri în col\ uri , aşe z a t ă pe un pinte
de dea l. În co ntinua r ea ci se di s Lin Ne o a d oua in c in1 ă, u şo
tra pe z o id a l ă , c ir c um sc ri să de un Ya l de p ă rnînL ş i un şa n!

slîn NI vie ( inaplâ) pe11Ln1 a se puica fa ce mici Lransee si melc-
rczc . , ,
Aco lo s t ă un castelan cu gami zoana c u ue nilă de o/ Uirefi si
pedes traşi; iar în afara ce lăf.ii sînl doar cî/eva case în care câl2i-
lorii sînt gâzduifi /'clrâ nici un fel de în lesnire [„. ]"n
P e cît el e p rec i să es te ca rac te ri zarea vechii ce lă~ i , p e v îrf
el e st în că, puLerni că prin p ozip c, clin ca uza imp o s i b ilită ţii
ele a fol osi a r t il eria împ otri va ei, p c aLît de s urprin ză t oare
p arc cons latarca ex i ste n ţe i d oa r a cît orva ca ·c în afa ra ei,
26 Pcs t y F ri gyl' s , J\ra ssu van nrgyc /O rt i:n ctc, Yo l. l I , pnrl \'fl I, B ud:i-
pcs l , 1811, p. 358 .
27 Ivăn y i l st v :'rn , L 11gos„ ., Sznbn dka , 1907, p . 16 .
~ 8 Costin Fcn cşm1 , Doc umcnlc„., Timi şo nra , 198 1 , nr. ,17.
°
2 Costin Fcn cşnn , Doc umen te„. , Timi şo a rn , 198 1, nr . 83.
:JO Coriolan Su ciu , Dic/ionar „., vo i. l , B u c 11r rş li , 196 9, p . 86 .
ai Th eodor N . Trâp cca, JJ espre un ele ce t ă ţi medi evale di11 B anal '1 11
„S tudii de istori c a Bau :itului ", 1969, Timi şoara, p . 63 . '
32 A drian A._ Ru su , Castelanii din Transilvania (sec . Xl!T -XIV) ,
in „Anuaru.I In strtutului de Istori c ş i Arh eologic ", 1979, Cl uj - Napoca ,
Jl. 89.
03 „C:'\ l:'itori s trăini„ .", \'o l. ll , n ucurrş li , 1970, p. 328.
prob a bil a ceas ta es le extind e rea da·t o rită I u i P e Lru P e1ro v ic1
ban a l C a ranseb eş ului p e la mijl ocul secolului a l X VI-l c.1
af i rm a tă de Th eod or N . Trâpc ea 3 G, dar c nl esta 'lă de Să ca ră
ca r e n-a găs i L-o p e t er en .
Ce ta t ea ce rce ta tă de Săca ră es le la circa 4- 500 m d
co rn ună , prin ca re curge Be la R eca, iar cea clin desenul lu
Marsigli es te la ce l mult 50 rn d e rîu , fă ră să se va d ă în apro
pie rea e i comuna 37. E st e dec i vorba de d o u ă ce1ă\i diferite
Mai mu l t chiar: a mbele dire r ă de ruin ele ce l ăţ i i rom a ne ş
urm e le ca strului, ale că r o r p lan ş i descri ere a u fos t publi cnl•
de Ma r s ig li 33 .
3'1 Corio'la11 Su ciu , D ic/ionar„., voi. l , l:111 e11rcş ti , 196!J , p . :J8!J .
35 Ni col ae Săc ară , Cas/ru111 Myli ald , 111 „Tibisc11s " , 1975 , Timi şoa rn
p . 167- 185 .
: G Theodor N . Tr â pccn , Despre uncie .„ , 111 „Studii de istor ic n Bana
!ului ", 1969, Timişoara , p . 51 .
37 În spec ial 111 analiza s itu n \i ci complexe de la Mchadin , dar ş i !1
alte probl eme le ga te de fortific a \ii , mi -a fo s t de marc a jutor competcn\:
arl1itcctul u i Miha i Opriş de la lnstitutul de Arhitec tur ă „Jon Min cu"
38 A loysio F crd. Corn . Mnrsi li, Danubis Pannon ico-JY!ysicu s, voi. li
H aga-Amst erdam, 1726, sau c di\ia fran c eză : Louis F erd inand de Marsigli
Dcscriplion du Danub e, voi. li, Pari s. 17'1'1 nmbclr cuprinzind , la p. 7(
un dese n c u tex t u l aferent i11 p. 68 .

46

http://patrimoniu.gov.ro
 5. JDIOARA
Loca li tatea [ace pa rte din comuna Cr ic iova din jude \.ul
Timiş ş i este amp l asa tă p e va lea Timişului , la c irca 18 km
în amo nte de Lugoj, p e vechiul drum spre Cara n se beş. Cu
to3 LC! că ccl.:.l Lea este a Les ta tă d oc um cn La r din 1320, 30 nu se
cunosc desc ri eri a nterioare lui Ce lebi , 40 care re la ta urm ă­
Lcm el e:
„Ve aici (n.n.: el e la L ugo j), conlinuîndu-n e drumul , am
<!iu11s, în pairu ore, la Jdioara . Şi aceasta a /'os t cuceril <I de
J\uprii lii (Mehm ed pa şa ) . E o palanci't de lemn , în /'orm {1
p11tratâ, aşeza l ă în tre munţi , pc malul rîul ui T imiş, în sangeacul
l.ugoj. Are di zdar ş i os t aş i . Fiind cucerire noucl, nu are cons-
Jruc(ii publice." De rn e n\i onat că de a ic i ş i-a co ntinuat drumul
sp re Ca ra n seb eş.
Ev ident această descrie re nu corespunde cu p lanul lui
Marsigli reforindu-se - probabi l - la o întă ritur ă din apro-
pierea celă \.i i de care ne oc up ă m . Dar p la nul lu i Mars ig li a
fost co nfirm at de Adri a n Bcjan, ca re a dezgropaL-0 41 , găs in d
în plu s (fa\i.i de p la nul am in t i t) d oar trei sLî lp i cu baza p ă trată
ş i un fragment de zid , toate acestea la est de m ar e le turn ele
pc latura \'est i că (presupus de e l a fi turn el e p oa rLtt, dar clin
~-
:· " '·:~!.~ .:.~~::· . . ' . ,:
/. ·.· .·:'.'">'~:Pioc:.ţ. · î
~ • j; : . -
\'dra ş, plnn din 1697.
,- - .
' ' I
,,
,J
.,-:.;i\ .
J•
: ' I •
I rior prin rlldilcinile înlr epălnmse. Pes te cîle w1 astfel de strat se
I aşezau mereu noi straturi de ciîriunizi de iarbt1, apoi din 11 0 11
/ Îll 1607 ş i această ce tate este m c n~ionaLă ca distrusă, pro-
Cr11 Ad, dese n d in 1697 ,
desen apare că intrarea e ra suh turnul sud-csL ir . ce l ,·estic
fii nd dec i lul'll de locu ii ).
30 Cor iol un Suc iu , lJic/ionar„„ \ 'Ol. J, llu<:un· ş li . p.
40 Cckbi dt·sp rc ,Jdioarn. ·111 „Ci\ l:llo ri s lr il ini „.", \'o l ,
1!!76, p. 53,1, 5'11.
'li Ad ri a n 13<:jan , Ce tatea Jdioara , !?aport preli mi n ar de s<i tHl l11 ră -
""1111i1111 i11 1!173 ; Ad ri a n Bc ja n , Co 11 cl u ~ ii prc /i111i11 a1" asupra slipli ll1ri/ or
"rlwo logicc dc /a ce tatea /'e uda/ă J dioara, din an ii 19 7.3 - 1 !!77. ·111 „Tib isc u s".
1075. Ti111 işoa r n , p. 1fi5 - 156 ş i 197fl. T i m i şonra. p. 199 - 206.
Ar m a i f i o remarcft ele făcut , pc marg in ea de numirii
cetăţ ii . Adria n Bej a n arăta în 1975 că „origin ea numelui aces-
tei ce t ă ţi a fost înlm lo tul cla rifi cată", trimiţînd la PesLy.
AcesLa"'2 r e lata , ac um aproape un seco l, d ouă încercăr i de
expli care a or ig inii num e lui el e Zsid6var (sa u S icl6var), a di d i
'._ în I. raci uccrc - Cela Lea J iclovească. Pr im a versi une c i La L[t
de c i este a lui Maniu 43 , ca re spune că o par te cl in evre ii răs c u ­
la\ i în As ia Mi cft împotr iva sti.ipînirii ro mane din t impul lu i
Au re li an ş i Commoclus s-ar fi refu g iat î n Banat, întem e in d
această cetate. A d oua vers iune este a lui Kăv {tr iH, care -
ce- i d rept, legat de a l t Zsid6vt1 r, din a propi erea Z lat ne i -
arată că Deceba l; ca re ad un a în juru l lu i pe toţ i duşmanii
Ro m e i, a r fi adus acolo evre i suprav ie \.ui tor i a i asediu lu i
Icrusa limu lui .
Bineînţe l es, Pcsty resp in ge aceste vers iuni ca nefo ndate
şt i inţ ifi c. A lerg ia ca r e o are îns ă la or ice v ine în co n t in ge n ţft
cu co ntinuitatea loc uirii p c Lc ri toriul ţă rii noast re î i pro vo acă
nn scurlc ir .uit log ic ş i - l face să lan czc o ip oteză p ropr ie,
co nsid erînd mai probabi l ca num e le eLi'i tii să se tragă el e la
sec i a iuda iza n\.il or, „uiLînd " c[t această formă a protes tant is-
mu lui apa re în Tra ns il\' a ni a ab ia în 1GŞ8, dec i cu p es te d o uă
seco le ş i jumăLaLe clupă a nul 1320, am inLit de el ca pr im ă
men i, ionare a ccLă\ ii sub num e le ele S icl6 vftr. Astfe l, e l nu fa ce
'· . . . dccîL să dovedească în că o da Lă că ş Li i n ~a ş i ide il e pre co ncepu Le
;„ ' .-. ': ' ' ,„ nu se împa că î nlre e le .
Cu to tul a l ta este poziţia lui Iorgu Iordan în această pro-
b l c m ă45. D up ft cc e num e ră 2G dc num iri de locu ri cu o astfe l de
rezo n a n \:ă, at rage atenţia as upra a l tcrnan~e i destul ele frec-
ve n Le î nL rc co n oanc le J ş i Z, clî ncl ca cxcmp Ic: j g hi a b -zgh iab,
J ili şLea-Z il işLea , Joiţă-Zo i ţă ş i jugrav-zugrav ş i trage o prim ă
co nc lu z ie, pri v ind re l aţ i a j id-z id . Apoi, co ntinu ă, a r ălî ncl că
„o par le dinl re aces le toponimice n-au semnifi caţ i e e limolo,qică,
adică o riqinar ă, ci 11na milologiccl , dewo llal<I ulleri or, pe baza
un ei c r edi n ţ e populare, ca re a asimilat .„ pe Evreii cei vechi
(„Jidov ii") cu uriaş ii". î n a rg um entare se rct:eră ş i la un loc
denumit Jidova , Gră di ş Lea, U riaşa ş i remarcă „să se noleze
„simelria" ce lor trei cuvinte ca re, lua le sepa rat .~i în alle condi ţ i i,
nu pre:in W abso lut nici o inmdire fo n e ti că ori seman lică".
Cred că această xp li ca~ i e co nstituie un pas imp orta nt î 11
lămu rir ea prob lem e i de numirii acestei l oca li Lă\: i , dar imp l i că
cx istc n\ a cc Lă\ii c u mu l t îna in te de prima me ni, iona re d oc u-
m c nt artt.
G. AHAD
U na clint.re cc L ă~ il e
m a i im portante ca re apărau valc:t
:....„•.. Mureşulu i , m e n(. i onot lă
documentar din 1l564 G, 1111 a făc u t
parLc cl in pr inc ip at ul T rans il va ni e i decît d ouă dece nii: între
1595- 1598 şi 1599- 1G1G47.
că prima cetate d in loca li tate a fost co nst ruită
, e parc
în 1551, ad i că trei ani după cuce rirea Aradu l u i ele că tre Lurci.
D up ă 1595 însă Sza moskozy menţ i o n ează că n-au ră ma s clccît
„:iduri vechi ş i rnin e" ş i d ă o deos eb it d e interesantă descr iere
a co nc;Lru irii no ii cetăţ i 48 : „lntrucîl nu au pa lul obfin e var
şi pia/NI (sic I) .„ au în ăl(a l pe l<l(imea de do uăzec i rle picioare
c<lrclmizi pc'Urale de pajiş t e icliate din iarb t1 împ reunli. w pămîntul ,
punînd la mijloc lot felul de pari de sa lcie şi s l ~jar , împlî.ntîncl
nuiele care prind uşo r rădăci ni as tfel încîl terasamentul era
ca legal w lan(uri ş i plase, sus prin lcls l iirişul în fnmzif , în inll::-
nuiele [.„]"
bab il în. urm a ce lor două c uceriri , din 1598 ş i 1599 .
4~ Pl'sly Fr i ţ:lycs, J(rasso varmcg !JC /Url en cle, vo i . J I, parlca II. Buda-
Pt' s l. 188.J, p , :l03 - :J04.
<t:J I lasi Ii 11 Ma niu , Oiscr la(i1w c i8 /orico-cr i/ică .5i lile rară trac landa
despre origin ea rom :tnilor rli11 Dacia· 'J'rajana , Timi şoa ra , 1857, p . 67,
n ota !il.
44 Kiid ri l.itsz l o. l":rdt lu lii riCnclmc. vo i . T. Pcsl , t8!J9. p. S ş i
l(iiv:°Lri l.i1 sz l 6. Erdc/!J rcgis i:{lei , Pcsl , 1852, p . 5:1 -54.
•15 l o r ~ u Ior dan, N ume de loc uri m111ânc.5 /i în R. . P. II , vo i . I, Bucu -
315. l'l' Ş li . 1952, p. 233.
VT , J3 11 c urq l.i , 46 Coriol an u c i11 , ./Jic/iu 11 ar„„ vo i . J , .Buc urcş li , 1969, ]). 4.2.
'l i I. 1';: ini c h l mr c, Brd c /y lerii/c /i v6;toz6sai a /Oriik !t o( ilas koraba
n ll - 17 ll. D u da pc sl , 1918, p. 7'l , 138.
4 8 „Mo num cnta Tiun g::i rin c TTi s1or ic::t" - Sc rip lores , vol. XXV lTl
B ntlapcst, 1876 . p . 162 - 1!i3.
47
http://patrimoniu.gov.ro
 Desenul lui Marsigli din 1697 ne arată o cetate amplasată
pe malul drept al M ureş ului , de formă aproximativ dreptun-
ghiulară, cu bastioane la ce le patru co lţ.uri ş i cu raveline
pe laturile lungi , cu lu crăr i exterioare dest ul de ampl e şi un
cap de pod întărit pe malul s udi c al M ureş ului. Se disting cu
clar itate banchetele din spate le curtin elor, de acelaşi nivel cu
platformele bastioanelor, ridicate peste nivelul c urţii interi-
oa re, respectiv al curtinelor. 49
Este cu cert it udine o rea lizare a seco lului a l XVJI-lea, care
va supravieţ. ui pînă la mijlocul seco lului următor , pentru
ca apoi - între 1762 şi 1783 - să se co n stru ia scă alta , hexa-
gonală, pc malul opus a l M ur eş ului .
Ceea cc dă însă de gînd it s înt dimensiunile reduse ale
cetăţ ii; nu atît ale cur!;i i, ca re arc aproximativ 16 X 25 stî nj eni,
ci ma i a les a le bastioanelor, ca re au Jeţe de circa 8, iar
flan curi de 2- 3 stîn jeni 50 • Desigur, acest dreptunghi nu putea
av ea bastioane mult mai mari. Să fie ce tatea rezultatul unor
repetate refaceri a le prim ei cetăţi? poate chiar a uneia şi
mai vechi , de care nu şth~ m?
7. LIPOVA
Menţ. i onată documentar ca loca lita te în 1315, iar în 1324
drept cetate61 , se pare că a fost întărită de Bela IV((1235 - 1270)
- ca şi Mehadia, Caransebeş ş i Lugoj - pentru apărarea
sudului U ngar iei52 , după ce tătar ii distruseseră o aşezare
nrn i veche63 •
Oştil e lui Gheorghe Doja o cuceresc în 1514. • zicea Celebi) a o raş ului , o cetate pc plan trapezoi dal , cu pate
1n 1541 devine pentru un t imp reşedin\:ă. Î ntr-a d evă r , după
că derea Budei ş i cedarea către Petru Rar eş a Ciceiului şi
Cetăţ.i i de Baltă, reg ina Izabela nu mai posedă decît trei
cetăţ i: L ip ova, Şoimuş şi D eva, dintre care o alege pe prima
drept r eşedintă 64 , pînă cînd - după moartea ep iscopului
Statilius, în 1542 - dieta Transilvaniei hotăreşte secu lari-
zarea bunurilor ş i venituril or episcopatu lui în favoarea reginei,
transform înd astfel A !ha lu Iia în reşed i!l'ţă.
Zece ani mai tîrzi u, Lipova este cucerită de turci, pentru
a fi reluată în acelaşi an de oşti l e reunite ale lui Martinuzzi
ş i Casta ld o. Descrierea a cestui ased iu , făcută de Paul Spe11a-
cher din Hallc"ri, vorbeşte de un oraş înconjurat de ziduri cu
şa n ţuri, iar în interioru l acestuia de o cetă ·\; ui c, pare-se puter-
ni că, întrucît s-a apărat încă tre i săptămî ni după căderea
ora ş ului , predîndu-se în co ndiţiil e liberei plecări a garn iz oanei
de 1.200 de oşteni ai Imp eriului otoma n, cifră imporlantă
pe ntru neca vreme.
Ocupată de turc i în 1552, est e succ in t c::iractc ri zată de
G romo' 6 : „ ... aces t oraş foarte bin e întărit , care e aşez ai pe o
cimpie mui ridi cai<! între lacuri , spre intrarea Transi Ivan iei ... "
De a ici remar că m c-xistcn\:a unui o raş întărit, accesu l la zidu-
rile lui fiind î ngreuiat de la curi , s istem ut.ilizat ş i la a lte
oraşe ale Trans ilvan iei .
lmportan!a st rateg i că a acestei por\:i de intrare în principa l
este ses iza I ă şi de Miha i Vi Lea z ul , car e-l num eşte în că în
J!)\)9 pe Ioan de Să 1i şte în fu n c~ ia de că p i t:a n a 1 celă \:ii.
1n 1616 ceta tea t rece prin evenimente neobişnuite . lntr-
ad evă r , Gab ri el Bethl en prom isese încă în 161 3 cedarea ei
către t urci. dar garn iz oa na nu i se supun ea. Principele a
fost de ci ob li gat s-o c u cer ească (între 1 ş i 14 iuni e) de la
proprii să i oşlen i , pentru a o pulca p reda turci lor.
Lipova este dec i de pes te pa Lrli dece nii s ub st ă pînire oto-
m a nă , cînd o desc rie Ce leb i astJeF 7 : „ lceas /a este o cetate de
49 Vez i şi pl nnu l (a non im?) publ icnt !11 B. N:1 gy Mnrgi l , Vara k , lrn~-
t elyolc, uduar/ici za k, B ulrnrcst , 197:3 , pi . 23.
50 Un s l111jcn nustr iac era cgnl cu 1,8964 m .
51 Co rio l::m Suc iu , Dic/ionar.. „ voJ, J ., Bucui cş t i , 1969, p. 359.
5Z M{trki Zoll{ltl , 1lra<l uarm egy e es A rcul s:abad kir6lyi varos iiir!Cn etc,
vol. II., parlca J, A rad , 1892, p. 113.
53 Theodo r N. Trf1pccn , Despr e un ele ce/el fi„ „ in „Studii ele ist ori e n
flanatului ", 196!J, Timi şoa ra , pp. fi7 - 69.
51 Vcrc ss E ndrc, Izabel/a kir6/yn c, Bucln i;cst, 1902, p. 1!}7.
55 Pn ul Spcllnchcr cli11 Hnll c, U n ci ntec 1:ou Ş i frum os despre c:r pcd i/i<t
clin Trans ilvania, aşa cum s-a înlimplal acum în iureş ul din {a(a U rau.ci .
in „Căl ători ~ lr iiin i. .. '", vol. lJ, B urnr cşti , 1970, p . 3 - ~ , 27.
rn Gromo de:sprc Lipovn, in „Că l :ltori str:lini„ .", voi. li . . Bu c urc ş li.
1970, p. 339.
57 Ccl cbi desp re L ipova , !n „C:Yliitor i str:iin i .. . „, vo i . V I. . B t:cur cş ti ,
1976, p . 505 - 507 .
48
http://patrimoniu.gov.ro
piatriî, frwnoasi'i. [ ... J şi are o circumferin/i1 de vreo 10.000
paşi [ ... ] Rlu l .Mureş curge lovindu-i zidul dinspre mia:ănoa_
ş i , înlruclt a făcu t s tricăciuni în un ele p ărJi ale cetii/ii , s-a co-
truil aco lo un puternic =id de umpluturi'i. Are cinci por/i [-
ln această cetate sini o mie cinci su le de case fr1:moasl', rr-
scu11de sau mai înalte (nn .: probabil c1.1 etaj, sau făr ă); ele s-
acoperile cu ş indril ă şi au griidini şi vii. De la un cop la al(iii
toate s trăzile sînl pardosi te rn scînduri din lann luci os. 111 to
se găsesc două su le de prăvălii [ ... ]
ln partea de sud a acestei ce li!fi mari se aflâ cetatea de miji•
în formi'i de pen tagon , rn bastioa11e solide şi tari; ea are o circ11-
(eri11 Jă de vreo cinci mii optzec i de picioare [ ... ] A re vn zid
umplutură, cu tavan şi e de vreo cincizeci de picioare. Nu i=
constru cfi e de piatrii, ci o palancă so lidii , constrnită î11 întregi,..
din frmn. A re un şa n! ciudat, demn de admirat, prin c
curge Mureşul [ ... ] A rc o singw'l'i poarti1, spre răsărit , şi ii
pod mobil foart e fiwn os. ln jurnl zidului celă(ii sînt cinci bas
oan e, [ .. . ] 111 cetatea de mijloc sînt, cu totul , o s ulă cincizeci
locuinfe pentru oş t eni [ ... ]"
Deci Celebi confirmă , după un seco l ş i mai bine, cons1-
tarea lui Spellacher desp re un oraş înc onjurat cu z id , în int
r iorul lui fiind încă o cetate puternică.
Desenul din 1697 ne confi rmă acest fapt, infirmîncl totocla-
dim ens iunil e perim etrelor indicate de Cele bi pent1 u oraş
pentru cetate, ca ş i forma de pentagcn cu cinci basti oane
cetăţ, ii.
Vedem deci în partea de nor d (ş i nu în cca de s ud , cu•
basti oa ne . Mărimea lor, cu feţ:ele de 12- 18 stînjeni ş i flanc•
rile de 4- 6 stînjeni , ş i mai a les proporţia lor d cm in a nt ă fa!!
de curtine da u el e bănuit că ar data din seco lul al XVII-le:;
1n interiorul acestei cetăţ i , spre nord (adică spre Mure;;
se vede o c l ăd ire în formă de „U", dec i din trei corpuri c
cîte cinci stînjr ni l ăţ.i m e, în jurul unei curţi de circa 12;::
15 stînjeni. Ea ar putea fi cetatea a nt e ri oa ră seco lului a l XV:::
lea, devenită reşedinţa reg inei Izab ela, se diul răpitanulL
cetăţii, diverse depoz ite, poate ş i cază 1mi ale garn iz canei - c
toate că în jurul ei se mai văd c lădiri mai puţin importante
Claritatea dese nului permite să se distingă ~ i bancheteL
din spatele curtinelor ş i bastioanelor, intrarea pe latura răsăr i
tcană a cetăţ ii (amintită de Celebi ), ca ş i lu crăr il e exter ioa re-
prchabil mai recente.
În ceea cc priveşte oraş ul propriu-zi s, exter ior cetă !. ii
vedem că ci se întindea mai a les la est de cetate. Distingen:
o zonă co n str uită în regim închis, pe aliniamente, ceea C•
r eflectă pe plan urba ni stic ni ve lul evo lua t, înstărit al o raşu
I ui , chi a r clupă v itregii le seco lului ; într-adevăr, Lipova a fos-
un mare centru a l ccrner\ului cu sarea a du să de la Turda, ca re
de aici .lua drumul ape i, spre Tim şi Dunăr e .
Dintre c lădiril e mai însemnat e, ş tim ele o moschee în z on ~
ră săr ileanr1 a oraşului, o bise rică orto d o xă, a mpl asată îi:
preajma bazarului , aproape de ca nalul care un eşte Mureşul ct:
şanţ ul cetăţi i , ş i bi se ri ca reformată (calvin ă ) spre limita de
vest a oraşului.
8. IGHIŞ
Loca li tatea Jgriş - az i sa t din ccrnuna Sînpelru Marc -
este amintit doc um enta r din 11911 8 . ·
Fort ifi caţ iil e reprezentate în de se nul lui Marsigli se compu n
dintr-un va l de pămî nl ş i un şa nţ, ca re în co n.iură o dublă
cetate c u c îte un acces, peste p od. Tipologi c, ambele par a
da ta din seco lul a l XV J-l ea.
9. FĂGET
Făgetu l , aşezat pc malul rîului Bega, ap ă rînd trecerea spre
va lea M ureş ului , spre cetatea Ili a, este am intit doc umentar
ca loca li tate din 1548, iar ca cetate din 1595 59 •
Din pla nu I I u i Ma rs igl i rezultă ex istenţa un ei dubl e cctă ţi.
U na mai mică , desigur ma i veche, p e un plan de fo rm ă aproa-
pe pătral.[i, c11 unPl c ncregularită\: i , ca re am intcsc de fl a ncu-
rile b as ti oa nelor. Ea este se parată printr-un şa n ţ cu a pă (ş i
58 Luk ini ch Tmrr, „E rtlcly (('l'lilcti. .. '", B ud nr-rst, 1918 , p. l!J6.
59 Co ri olnn Suci u, Dic/io nar ... , voi. 1„ Buc unş ti , 1969, p. 305.
legată printr-un pod) de a doua cetate, de fermă aproape
dreptunghiulară , din c·a re prima cetate „ muşcă" o buca tă.
Ambele cetăţi s înt înconjurate cu un ţa nt , alimentat cu a pa
Begăi , ca re es le mult mai lat p e latura intrării în cetatea
nouă. Acest şa nţ dublează eficient rîuril e, care ele însele
constituie o apărare naturală a cetăţilor , p e trei laturi ale
lor.
La cetatea n o uă se vede cu claritate că valul de p ămînt
es ţe in soţ i t spre interior de o banchetă de păm înt p entru
tunuri.
10. VEFRAŞ
Cetatea, cu localizare încă incertă , este un intită într- o
disp ozi ţ i e
din 161 5 a lui Gabri el B ethl en căt re trimisul lui
la îna lta poartăeo, iar în 1660, Celehi, venind din spre Radna,
o descr ie astfe Jf>l : „Plecînd de aici am m ers spre răsărit , pe malul
rilllui Mureş, vrem e de un ceas şi am ajuns în cetatea Vefraş.
Ce tatea Vefraş .
Es te o întliritură de piatră, aş ez ată pe un deal spre Radna
al rilllui M ureş . 111 prezent es te hass11l beiuilli de la Lipova ;
este un s ubaş îlîc. A re di zdar ş i ş aptezec i de neferi ş i cuprinde
trei Sllle de case frnmoa se ; ai ci se află multe grădini şi vii.
Apoi , urmîndu-n e drnmul pc malul rîului M ur eş, în sus
după ş ase ceasuri de mers am ajuns la cetatea Vlirădia." (n.n.:
ev ident, Vă ră ci ia ·de Mure ş).
Încercă ril e el e l oca lizare, p e haza acestei descri eri , va ri a z ă
între Ap ric ş (Eper jes), l oca litate di ~pă ru1 ă, la n or d de Ch el-
mac62 ş i Odv oş, am be le în ccm un a Concp a jude \ ului Arad.
Poa te planul clin 1697, cu resturil e un ei cetăţi care - tip o-
logic - pare a fi din secolul a l X III-iea , Eă aj ute arh eo lcg ii
la găs ir ea ei ş i astfe l să- i sta bile ască şi loca liza rea d e finitivă .
11. CENAD
Comun a c u acest num e din jud eţ ul Timiş a fost în jurul
anului 1030 r eşe dinţă epi scop a l ă cato li că 6 3 , und e î ş i av ea
reşedinţa epi scopul Ge ll ert. Amp lasată p e l ocul unui vechi
castru roman 64 , a fost ase di a tă şi d i stru să în r ep etate rînduri
astfel încît, în 1552, im edi at cl upă ocuparea ei de către turc i,
nu mai ar e cl ec ît 45 ca pi el e fam ilie65 . E lib era t ă în 1597, este
re lu ată de t urci în a nul următ o r. După mi ci, ş i mai a les scurte
incid ente, este e li berată în 1685, dec i 12 a ni înainte el e întoc-
mirea dese nului I ui Ma rs ig li , ş i cl ă rîmat în 1701. Co n scr ipţi a
imp e rial ă clin 1717 co nstată ex i ste nţa a 40 de case în fosta
mîndră reşe dinţă ep i scopa J ă6 6 •
Ce lebi îi con sac r ă un spaţ iu destul de amp lu 67 . Mai im-
porta nt în să est e faptul că Cenaclu lui , fiind multe secole la
rîn d ş i r eşe dit1ţă de comitat, i s-au consa crat lu crăr i amp le
al e un or istorici , s-au făcuL săpăt uri la fata Jocului , m oti v
pentru ca re - în cadrul m ater ia lului ele faţă - nu mă voi
ocupa de istoricul lui , c i mă voi limita la un sc urt com entar
al desenului din 1697.
Acesta se comp un e din t re i păr\;i: în stînga jos, l'ste pl a nul
forlif i caţ iil or Cena clului , c u indi carea unor c l ă diri mai impor-
tante ; deasup ra lui esLe o vedere, lu ată p c di agona l ă, clin co lţ.ul
din stînga jos, astfe l în c ît se vă d zidul din josu l ş i ce l din
stî nga planului cetăţ ii ; la dreapta, ş i la a lt ă sca r ă, sînt o
secţ.i une tra n sversa lă prin şa n ţ, ş i o por\iune a zidului cetăt ii.
60Cori ol an Suciu , D ic/iono r ... , voi. J. , Bucmeşt i , 1969, p. 225.
6lCelebi despre V c fraş, ln „ Că l ător i str ă ini. . . ", voi. VJ. , B u c ureşti ,
1976, p . 509.
62 Coriol an Su ciu , Dic/ionor .. . , voi. II. , Bucureş ti , 1969, p. 322 .
63 Coriolan Suci u , D ic/ionar ... , vo i. I. , Buc m cşti , 1969, p. 131.
64 Mir cea R usu , CaslnLI roman Apulum ş i cc /alea fe udală A lba Julia,
in „Anua rul Institutului de Istori c ş i Arheologic", 1979, Cluj-Napoca,
p. 47-70 .
66 Borovszky Snm u , Csanad varmegyc iăr/l!nete 1715-ig, vol. I. , Buda-
pcst, 1896, p. 80 .
66 Borovszky Samu, Csanad . .. , voi. J. , Budapesl, 1896, p. 81.
67 Cclcb i despre Ccn ad , ln „C:'ilători slr i'i.ini " ... ", voi. VI. , Bucureşti.
1976, p. 617 - 648.
http://patrimoniu.gov.ro
Se distinge o cetate, c u z iduri cre nelate , de circa patru
s t înje ni înălţim e, forma ei reflectînd num er oase dărîmări
şi completări. ln fala cetăti i se întinde oraşul, ambe le fiind
înconjurate c u un şa nţ, cu apă, av încl adîncimea el e aproap e
d oi slî nj en i ş i lăţimea el e circa cpt, mtilul interi or fiind mai
. ridicat decît ce l exterior. Intrarea în oraş, peste p oci, est e
apărată de un ava n-corp .
În interiorul cetăţ ii clistin gfm tre i turnuri p e plan pătrat ,
două clin ele aparent intacte, unul lip s it de coif. Tot în cetate
se mai di stinge o bi ser i că de t ip bizantin, a cărei turlă rno i
ex i stă , nu însă şi cup ola deas upra ei .
În afara un or resturi ele ziduri , aprop iate de centru l ce-
tăţ,ii , mai este ele semna lat o bi ser i că el e t ip occ iden ta l (pe
plan long it udinal ), apa rent gc li c ă (întru c ît se vă d contrafor-
turi) în afara cetă ţ,ii , în o raş - poziţie ca re ar pl eda p entru o
vechime mai redu să a aceste ia, cl ec ît a ce le i el e tip bizantin.
din cetate .
Am în cercat în ce le de mai s us ~ă preze nt ăm succ inl ce le
un sprezece cetăţi h ă n ă \ e n e, de se nate de Marsigli. Depar te
de mine de a g îndi că aş fi epuizat probkm e le ridi ca t e el e
aceste dese ne . Ce le prez entate co nstitu ie doar rezu lt atu l că u­
tă rii , de circa un a n , a răspun s u 1u i la întrrbarea: de ce i-a
pl ăc ut lui Gromo, Caranseheş ul ? A lte în tre b ă ri Yor p rimi ,
des ig ur , răspun s clin partea a lLor ce r cetător i , istorici, a rheo-
l og i ş i arh itec \:i , cărora le pun la di s p ozi ţ i e aceste pl a nur i.
Din ele apare o tipo log ie fcartc va ria ·t ă a Jo rtiJi ca ·\iil c r.
ca re nu poate fi îu ţ: e l easă d ec îL în co ntextul r evo lu ţ i e i tehni c ii
militare, care a în cep ut în prim a jumătate a secolului a l X I V-
iea: apar ş i se d ezvo lt ă în E urop a a rm e le ele fee. Pe 1frc \i r.-
narea l or ş i în spec ia l a p ar i~i a tunur il or c u ghiul e le de fo nt ii
sînt mai tîrz ii : ca m pa nia lui Ca rol VJIT în Ila li n le d ove d eşte
efi cien \:a în 1493 . De a lunei , a1hit ecti i milit a ri se aJl ::: u în
fa\,a a d o u ă p robl em e ş i a num e: găs i rrn un or so l u!i i tdrn ice,
ca r e să r ezi ste la vihr aţ: iil e ş i efec Lele de şoc a le g h iule le lor de
fontă ş i găs i rea unui m oci co r e~p unz ă t c r de utilizare a tunu-
ril or în apărare. Pr ima pro hlm1 ă se r czo lY ă prin ·trece rea de
la ziduri de p i at r ă, la că ră mid ă sa u pă mînt ~ i reducer ea
în ă lţimii lcr.
P entru rezo lva rea ce le i de-a do ua, este uti l ă, de asem e nea,
r edu cerra în ă l\. imii z iduril o r, în spate le lor apă rîncl ba n chet e
de pămî n t p ent ru art il e ri e. T llrnuril e sr tra n sJo 1m ~1 în bas Li-
oa ne de înălţim ea zidului . PenLr u el im inarca un ghiuril or
moa rte, nebătute de tunuri , se red uce treptat imp ortan\a
( ş i lun gimea) ziduril or (curLine lor), în favoarea basti oa nel or .
Acestea din urm ă se amp l asează ş i se t r asea z ă pe cit p os ibil
a stfe l în c îl Lunuril e aşezate pe fl a nc ur i (adică pc latu ril e pe r-
pendi culare pP c urtin e) să tragă în lun gu l fe(c i ba sti onului
următor , apă rîncl astfe l cetatea nu numai pr in t ir frontal, ci
m a i a les prin fo c ul fl a ncat a l unor t unuri apă rate faţă de
inami c prin însu ş i locul lor de amp la sare . AslJe l, se n aşte,
bast ionul (prima re a lizare - foarte t impuri e - este Basti-
o nul Ve rd e, ridi cat de Mi ch e le Ca na le la Torin o, în 1461), apo i
cetatea hasti o nar ă, p rim e le re aliz ă ri a le e i fiind legate de
num ele lui Fra ncesco Pariotto (1 521 - 1591) la T orin o (1564)
ş i apo i la A nvers (1 567- 1569) . Acest e prin c ipii no i ajung
r epede în Transi lva ni a, după cum o dovedesc ceHi \ il e de la
Gh e rl a ş i Beclean, ridi ca t e în a I c in c i Iea deceniu a I seco lului
a 1 X VI-l ca. 1n deceniul următor , apli ca rea lor se ext iude, ce l
mai imp or ta nt exemp lu păstra t pînă azi fiind bastionul
llall e r de la S ibiu . Însă numai la Satu Ma re ş i Oradea putem
\'Orbi d e cetă\,i hastionare , con cepute ş i r ea lizate ca atare
(amhe le în cepute în 1569) . În ce le la lte cazuri s-au făcut, clup ă
c um o arată ş i exempl ele de mai sus, adaptări t reptat e la cer in-
ţe l e noi, în func\:i e de n eces ităţi ş i posibilită\i.
Astfe l, ele d ovedesc pe de o parte c un oaşterea no il or cer in-
ţe şi procedee te hni ce, pe de alta spir itul pra ct ic, raţ:i o nal şi
modest, caracteristic întregii arhitecturi de pe teritoriul ţă rii
noast re, o dat ă c u preoc up area co n t inu ă, s u sţ" inută cu m a ri
jrrtfe, de menţinere a incl epe nd e n\:e i lării.
FORTIFICĂRILE MEDIEVALE ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI*

I evul m ediu , în zo n1 de s ud-es t a Tra ns ilvani e i, cu-

'li
p rin să
între rîul O l t ş i Hîul Neg ru , se întindea \jnutul
T re i Scaune, ce co respunde ap rox ima Liv c u Lcritoriul jud e ţului
ş i Lăta ril o r , să p ă Lrund ă în Tra nsilva nia p entru a jefui ş i
pîr joli sat ele ş i oraşe l e aşez ate la m a rg inil e ei .
l n se olul a l X V- iea, dup rt cc prim ejdia invaz iil or t urceşti
Covas na de as Lăz i . P e vă il e lor, împrejmuiLe de mun!:i, t re- a devenit ev id e nLă, în aproa p e fi ecare loca lita te a în ceput
cea u drumuri de ma re imp orta n ţă pent ru Tra nsilva nia m edi e- a cţ iun ea de a u t oapă ra r e . Fiind cele m a i rezi s tente cl ă diri clin

Belin . Bi ser ica unilari an ii

cu incinta forlifi c al ă. Plan
genera t (Dup ă S .S.A . Sf .
Gh eor ghe 1962)

Ză b a l a . Biseri ca r eformal ă
cu incinla f ortifi c ată . Plan
genera l (r eprodu cer e dup:i
K oro mpay Gyo r gy).

vai ă, fă c înd l eg ă tură, prin defil eul întorsura Buz ă ului şi

Oituzu lui , cu Moldova ş i Ţa ra Româneas c ă. P e aceste drumuri
c ircu la u călători ş i negustori s tră ini ş i loca I ni c i, ca re trecea u

' J
./'""" " "" · \ c:;.

/
-
T A
. ." . .,/
."\
' '\. ,
(
)
.... . >
. I
(
(
... 1
i
) Pelricent • •~
I
I • ~mn11
J ! s;nzitrr ''." ·-
'· ~ ==> Tur;d de .sus ~ \
'a..Wd•jti
..i .
1 ...
i ....
,. :<:

i :
,,,
Arc u ş. B iseri ca unitarian ă cu incinta !or tificu lll.
P la n gen eral (Dup ă S.S.A. Sf. Gh eor ghe 1962 )

I
I
i
li
( "'
A
...,

chiar ~i din co lo de grani!.ele ţă rilor învec in a te. A ce l ea şi dru-

muri oferea u p os ibilitat ea ş i ina mi cil or , m a i c. 11 sea m ă t urcil or

* Arti colul face pa rlc din lu crarea no as tr ă Fo rtifică ril e m edieva le ln llicni. B iserica r eforma t ă cu inc inta forlifi ca l ă . P lnn gen eral ( Dup ă desc·
T r ei Scaune, tn curs de a par iţi e l a E ditura Kr ilerion. n ul lui Orban Ba l ăzs, op. cit.)

50

http://patrimoniu.gov.ro
 ·. \
.:~ . ~ : ! ~
t-------.. .

Bis r ricn forlifi ca l i\ din Sf. Ght•o r ghc. seco lul ul XVl-Jca . \'cdc rc pa r \i a li'i
P la nul fo sl c i cc l ă ~i din \' ,\ rh cgy. P la n i;c ncrn l
(D u pă dese nul J11i Or b:1n Ual{1zs, op. c il. )

,'! - - . ; - ; :
În seco lul a l XV I- iea prim e jdiil o r din afa ră ce amcn in \a u
f: ·~ I ' „-' ._ Mo ld ova, Tara Româ n ească ş i Tra ns il va ni a d e opolr i v ă li s-a u
a d ă u ga l ş i fră m î n l ă ri le interne prin l re ca re se aflau ş i cc Ic
a le sec uil or din T ra ns il va ni a. ec uii libe ri a u l'o.' l î n pa rle io-
bă g i ~ i , creî ndu-se astre i o dife re n\.ie r e ~ i m a i pronun~a lă '-'
c lase lo r soc ia le 2 • Acest lu c ru ex pli că apar i\.ia un e i no i lu c ră ri
d e fort ifi ca re î n zona Tre i Sca un e, datînd d e p c la s fîrş it1il
seco lului a l XVJ- l ea(ş i m a i a les el e la în cepuLul ·cco lului a l
XVII- iea, Limp î n ca r în vest ul T ra n . il va ni e i nu prea sînt
semna lale as lfe l el e lu c ră ri în comun e ş i a le).
Dec i, la. fîrş i l ul eco lului a l XV- iea ş i în seco le le urm ă loa ­
re, s fîr ş ilul- secolului a l XV I- iea ş i în eci ului ·eco l ului a l
XV II- iea, în T re i Scau ne s-a u efec tuat a mple l ucr ă ri d e a ulo-
a p ă r a re , co ns Lr u c(. ii cu ca racter el e for Li ri ca ţ i e, ca urm a rc n
nevo ii d e s upravie\.uir ş i ca o co ntinu a re a lu c r ăr il or c u
ace la i carac ler rca li zale î n zone le înYeci nalc d in s ud-vest
Cr ara Bî rse i ş i împre jurimile S ibi 11lu i) . Deş i for Lifi ca (.iil e clin
Trei Sca un e c ra11 m a i m odes lc cl ecî t. ce le din (.in11turil e în ve-
c inate , e le a u ju ca l 1111 ro l la l'cl d c im porla n t în apă ra rea
locu i lo ril o r el e a ic i .
i temui el e apă r a r e a l bi se ric il o r fort ifi ca le clin zo na Tre i
Sca 11n r este d eo ·ebil el e ·e l a l l'o rlil'i ca (.iil o r clin ves L11l Tran s il -
va ni e i în ca re însăi;i i cl ă dir ea bi se ri c ii a l'osl l ra n s formată în
sC'opu l forli l'i că rii ; în jud c\ 111 Hcl ua l CoYa nH b ise ri ca n rămas
intaclă, ridi c înclu-se împrej urul c i un z icl de npă r are ca re,
de fapt , a în sr mna L [or Lil'i ca \i a în sinP (cxce p(ii : A ila Mare
~ i Zăba l a).
ln ce le ce 11rm ează ne \'0111 oc up a ele s is te m iii ele forL ifi care
al bi se ri ci lo r clin zo na Tre i ca un e, m ai ales p e ntru moLivul
că aces lca sî nt m a i pu\in c 11n osc ulc :;; i desc ri se:\ în timp cr
hiseri c il e forl ifi cale clin sud- v stu l T ra ns i!Y a ni e i a 11 o bib li o-
gra fi c rc la Li v hoga t ă.
11 îna inte de a începe de sc r ie rea ş i a nal iza a m ă nun\. i tă a
ca ra cteri s Lici lo r accsLor for tiJi ca~ ii , vc m face un e le pre c iz ă ri
rrfe ritoa re la a ş ezarea lo r geogra fi că , ceea ce ne \'H perm it c
să co nt.ur ă m c u cla riLa le dir ecţ i a dr11muril or urm a le de im·a-

Bise ri ca f orlif i cată din A ila Marc, secolul al XV I - iea. Vedere par\ i a l ă.
sat, li ·eri c il e a u fost supu se unor lucră ri d e forL iJi ca rc efcc-
LuaLe de loca lni c i; împre jurimile bisericilor a u d evenit asLfe l
mi ci şa n t i ere datorite'\ lu cră ril or d e fo rlil'i ca re d efen s i vă. Ame-
nin ţaţ i permanent d e prim e jdia ce se apropia , săte nii a u
fosl o n s lrînş i să efect uez e o mun că utilă lo r ş i cît mai
pu ţ in cos li s itoa r e. ln acest sen s g răiloare este, d e exemp lu ,
fota in sc rip ţ i e d e pe t urnul de intrare a l bisericii fort ifi cate
de la Belin, în care se m en~ion ează: „cu o mînă munceau,
cu cealaWi_tineau arma, gala dL luptă împotriva turcilor"1 •
1 Kclcmen Lajos, Mllu esze llorll!neli tanu/manyok (Stud ii de istoria
orlc i) , Ed. Krilerion , B ukan·st. 1977, p. 215 - 217 .
da t o rii tă t a ri ş i lu rc i . sLfe l, cr le mai afec la lc a:;;eză ri se
dovedesc a fi ce le a fl a t e ci -n lungul vă ii Oi tu z ul11i ş i pe malul
~ Szck c ly fclk c.l cs 1595- 1596 (Hăscoa l a sec uilor d in 1595- 1596),
r e cl. Benko Sn m11 , De meny J.:ij os, Vckov Kar oly, Ed . Kr i Lerion, B ukar es l ,
1979.
3 Cel e ma i in sc mn a l e lu c r ă ri <l e s inl cză despr e biserici le rortifi ca l c
d in jude\ ul Covasna : E ntz Geza, Sz ek ely{oldi templomerodok (Biseri ci le
for lifi cnl r la sec uim ), „Szepmlivesel ", 1944 nr. 4; Ke lc mcn Lajos , op.
cil., p . 213 ; Orban Ba lâzs, S zek elyfii ld Leirasa (Desc rierea 'f:'îrii Secuilor) ,
voi. 111 , Buclapesl . 1887; Vas il e Drăguţ, Aria gotică ln Romllnia , E d.
Mer idi an e, Buc ur eş li , 1979 ; Vi r gil Vătăşia nu , I storia ariei feuda le ln /ăr ile
romlln e, J , Bu c ur eşti , 1959 ş i ar ti col ele lui Ko uya Adam a păru l e ln zia rul
"Megye i Tli.kiir ", a nii 1979 - 1980. Pc accas l ă ca le ţ i n să mulţum esc fostu -
lui meu profesor K6n ya Adam pentru a julorul da l la l ăm urir ea unor pro-
bl eme in l egă lur ă c u n eas lă t e rn ă .

51

http://patrimoniu.gov.ro

Discr icn rort ifi cn til clin li icni , secolul al XV J-lcn. Vcclcrc par\inJ il .
Di scrica rorli[ical:'l din Gicll':1l i1u, secolul ni ' VI-l ca . Plan ge neral (tolo :
Simon J i>zscf).
Rîtllui Neg ru , între mun\,ii N cm cre ş i Boclocului , ca, de pildă ,
aşezări l e L ~ mn i_t , E>tclni c, P oi::i. n, S inzi eni ,T uri a el e Jos
(z idul d e a pi rzi re d :!m ol3. t), Turi :i. d e Sus, Cern:i tu d e S us şi
de Jos, A lbi ş, D1lni c (zidul cb apăra r e d emolat în 1900) şi
Moacşa (z idul d ap ă rar e d em ola t h s fîr ş itul seco lului a l
X IX- iea), ia r la s ud , la p o1 lele mun te lui Br e ţcu: Ojclula (Zid
d e a p ă ra re cbmola t în m He p 3.rt ), G h e li ţa, Pava ş i Z::ib J la .
O a lt ă c1 lc d e ac c:! spre ~inut era ce::t prin trecătoar ea
Tuş n1 dului , pe nu lul Oltulni , intre Munţii B1raoltului ş i
B odoc ului. L'l c1 p ă tul aces tei vă i , începînd cu Cîmpia F ru-
mo 1să, se in1[\ H L biseri cil e Iortific1t c d e la: B :ldoc, Zălan,
G hi dLtl ă u (p1r\:ia l d em ol:lt), C'l lni c, Arcu?, Sfintu Gheorgh ,
Ozun (zid ul d ~ m o l a t în 19J2) , L is 113. u, Ilie ni , Sînc ră i e ni ş i
M i cfa l ă u .
Tot pe ma lul Oltului , dincolo d e Mun\,ii B1raoltului , se
găsea u bis eri cil e fo rtifica te din l oca li tăţ il e BHa olt, Aita Medi e,
Aita Ma re ş i B elin .
În unele aş ez ă ri m a i mo deste, unde construirea bi se ri cii
fusese d eja t e rmin 1 t ă, să t e nii au ridi ca.t num :t i un zid sc und
din pi a tră brută, sa u că r ăm id ă, ca re a r fi putut r ez ista doa r
a tacurilor unor ce te răzl e ţ e, sau oşt i cu efec tive reduse. Pro-
babil că astfel d e ziduri a u înconjura t ş i bis ericile din Bocloc,
Ză la n, Caini c. A ita M cli e şi S im eria (azi, ca rti er aJ oraşului
Sfîntu Gheorgh e) ca ş i biseri cil e din G h e lin ţa, Poiana, P e tri-
ceni sa u S în c r ăie ni.
O npărare m a i s i g ură, în să ev id ent mai cost is i toa re, a
co ns tituit-o fortifi ca rea bi seri c il or cu unul sa u d o11 '.\ z iduri
î na llc ş i gro::is c, st ră juite d e tunuri ş i b1 s ti o:rn c, ce se înfă­
ţ. iş::iu ca ni ş te a d evă rate fortăre \.e . în m od obişnuit , în p ăr \, il c
s up eri oa ră ş i inl er i o1 r ă a le acesto r ziduri a rost ridi cat un
co rid or de a p ă rare , cu d eschideri , prin ca re se pu tea trage '
.a supra inami cului , sa u arunca p ăc ură fi erbinte ; zidul era pre-
văz u t ş i cu m ete reze . P entru apăra r ea ma i t rn e i ni că a p o r ţ ii
<le intrare s-a adăugat ş i cite o birbaca n'.i la di s tanţă de c î ţ i va
m e tri de la intrare (Aita Mare, Z ă b a l a).
52
http://patrimoniu.gov.ro
B iser ica fort i fi cată d in Sin zicni . P la n ge nera l (Colo : Simon Jozscf).
O m are partr -· b ise ri cil or fort ifica te din Tr i S ciune au
fost as ig ura te CL. t urnuri cum e rau cel e d e la E5 relni c, Gid-
falău, Ilieui (zidul interi or) cire av i u cite un turn, la Sfîntu
Gh .:!o rg he cu d o uă, iar la B elin cu p a tru.
În urma răspînd irii a rm elor de fo c, în secolul a l XVI-i ea
t ehni c.t a p ă r ă rii s-1 clezvo lt1t ş i e::i., rcc urgî nclu-se la pla nuri
d e apărare m1 i efi c1c e. S-a u con>truit as tfel ziduri d e a p ărare
cu p1tru, c in ci, ş1s ~ co l ţur i , s1u ch i::i.r m1 i multe, întăr it e cu
b ist io111e. N outa t e1 în tehni ci a p ă r ă rii o co1nt itui a u b1s tio:i-
11ele p ent1cron1 le el e tip i t1li::tn; fu n c ţ i a ş i neces ibtea lor
st rateg i că erau d oved ite d e fa ptul că în a doua p arte a seco·
lutui a l XVI-lea, în Et1ro;n î11 t r e 1 gă fortifi c1 ţiil e au fo st
co nstruite as tfel. Influ .:! nţ1 a c.:!s tui s is tem a dura t t im p înde-
lunga t, construindu-s e în ac es t m od c e t ă ţi ş i fort ifi ca ţii ale
u nor oraşe mai mari .
ln[lu e nţ a ren tSC:! nti st'i în c :i1ntr u i: ţi a fortiCicJţiil or a a juns
în T ra nsilvdni a prin m e?t erii ve niţi clin nordul Ita li ei ; cl 1 t o rită
l or, s-1 s ch imb 1t n'.l nun 1i flţ td 1 c e tăţ il o r , dir s-a produs ş i
tra 1n [ o rm H ~ 1 întreg ii co n>t ru :.: tii. In urm 1 ac ~ s tor tra 113fo r-
mlri , C :! t ăţ il e clin Tctn >il va 11i1, pînl at u11 ci în J. lţ :i t e sub
im p eriul n :wo il or im ecli 3te el :! su;>rav i ţnir e, s-::iu co 11struit
a ltfel : [aţ1cl e pit or"? ti , form e m a i compli c1te, adap tate la
sp .:!c i.Ci.cul t .:! ren ulni ş i ridi c1 te clu pă principiul sim etriei , au
lu1t lo:: ul z iduril or s im ? le ş i a l turnuril or dispuse dup ă nevoi
s tri ct e el .:! strateg ie ini ţ i a l ă ( G h ~ rli , S1tu M tre, Ora d e9.)4.
Prima c t J tc clin zon1 Trei S::um e în c1re se putea ob >e rva
influ wţa fortifi c1 ţi e i cb tip it1li a n a fo s t co n st ruit ă la Vâr-
h egy, p e cîm p i1 Tofalău, uncl , în a nii '60 ai secolului al
r VI-lea, din p orun c1 reg .:! lui Iorn Sigismund, a fo s t ridic a tă,
în a min t ire1 în[rîngerii r ăsc31 l i sec\l il or din 1562, pe ruinele
unei c e tăţi m :ti vechi. Nu se c u11 01ş t e form a origitnră a c etăţii ,
cleMrece, în 1595, cîndMil11i Viteazul a intrat în Tra nsilva nia
cu O) til c s1lv, lJ cu:! s-a u a l ăt ura t ş i sec uii , cetatea din Vârhegy
a fost cl ă rîm a tă. Se şti e că secuii a u p1rti cip a t activ la b ătă liile
purtate d e d om nul român, iar a c eas t ă co la h:lrare a fost urm a tă
clin p1rte1 lui Milui Vite1z ul cb reC llll Ol 'it re1 drepturilor
ş i lih .:! rt 3.ţ il o r s ec ui c;;t i, prin t re ac este1 Jiin :l ş i dreptul ele a
nu p ermite să fi e ricli c1te în sec uim :! C ::! tă ţi d e suprav egh ~ re
ş i r eprim ar , a p o puhţi e i . Ast ~e l s e exp li că c ~ r e r ea sec uilor
d e a distruge cet1te1 Vărh e g y , . ci r ~ , în ciud a h otă rîrilor Di etei
din 16'.Yl, nu a m a i fost riclic 1 tă ni c i oclată 5 •
Astăz i ·e p ot di s tinge d o1 r form1 g ::! n :! ra l ă a c 2 tăţ ii ş i
dimensiunil e şa nţului Cll"e o î11con jura; d e formă p ătrată,
cetat ea prezintă pat ru b1 s tiorn e p et':t le la co lţuri , după cum
se poate vedea clin desenul făcut la mijl oc ul seco lului trecut de
Orb :t n B1lă z s 6 , cl e s ~ n clin c1 re re iese c'i a fost prim 1 fortific a ţie
d e tip i ta li a n din reg iu11 ~ 1 Trei S crnn e. El a inrlu e nţa t
direct co ns truq:iile ridi c1 tc apo i p e aceste m elea gur i, ce tatea
di 11 Ora dea exer c i tîncl d o1r o i nflu ~ nţă in d irec tă.Trăsă turile de
4 Bl lo gb Jol :\n , Olas: tervraj zok es hazai k esorenaissance epi!letelkn
(Proi ec te itali ene ş i c l ăd iri ale H c n aş l crii Urzii ), 111 „Magya rors zâgi re·
ncszâns z cs barokk " („Renaş te rea si barocu/ ln Ungaria") , „Studii de istoria
artei", r ect. d · Gal avics Geza, Aka de mia Kiacl6 , Budap cst , 1975, p. 55,
5 Dcmeny Lajos: S ecuii ln campania de eliberare a Ţă rii no ml'tn eş t/
din 1595, „R evi sta de istorie", 1975 , nr. 4, p. 495 -5 14 ; D cmeny Lajos,
Secuii si Nlihal V iteazu l, în l\[ihai Vitea zul . Cu legere de studii, B ucur ş ti ,
1975, p. 227-250.
6 Orban Bal âzs, Op. ci/ ., p. 162.
biz ă ale fortifica!:iilor noi d e tip italian se găsesc deci la
Vărh ~gy . în zon1 Trei Sem ne, ele apar doar în fortificările
<lin jurul bis er icil or, ca d e pild ă la Ilieni (ziduri de fortificare
h ~ x 1go 1nl e), la Arcu; ((p ent1gon1 le) şi la Aita Mue ((ziduri
pătr a te nereg ulate).
Trebui e să m e nţion1m î1n ă că b 1stio:r nele ridicate în jurul
bi s~ ricilor fortific at e din zo1n Trei Scaune a u urm ă rit ca
id ~~ nLir1n i forn11 celor d e t ip ita li a n, d ar ca fun c!:ie au răm as
lu ro lul sp ecifi c a l turnurilor.
Ult imul t ip de fo rt ifi c1re a l bis eri c il or din zon1 Tre i Scau ne
li înt:îlnim 11 bi seri ci din S inzi w i în form1 e i a c tu 1 l ă, formă
<le a ltfel unică în ac e1 stă reg iune: z iduri sc und e cu 10 co l ţ uri
~ icu p:i tru turnuri mi ci ş i rotun '.b . În p ă r~,il e de sud ş i n ord
.a le zid ului m 'l i ex i stă două i eş induri în unghi, a l ăturate
(avînd, împre un ă, form a el e „M" în plan). Dista n!:a dintre
.a~~ >t e doui i e ~ in d uri es t e a t ît d e mit:ă, în cîL, în c1z d e apă ­
rare, ma i cbgrabă const itui 'l. u o pi e d i că clecît un spr ijin, forti-
ficaţh nefiin d pre1 u t il ă p en t ru resp ingerea inamicului. D e ş i
plrnul ac~s t e i fo rtifi c1 ţ ii a ra tă influ e n ţ a co nst ru cţ iil or din
R ~ 111şt e r e1 tîrzi e (formă el e c l e şte), din punct de vedere func-
ţ i o1n l ş i pncti c era inefici ent .
A111lizînd cu at e nţi e elem entele arhitecto ni ce a le biseri-
<Cilor fort ifi c1te din zon1 Trei Sca une, putem observa că, în
.c iu cl:t cl ~o3ebirilor ex istente dintre acestea ş i cele s it uate m a i
:Spre ::ip tn, ac este1 din Lu· mă au exercit1 t, totuşi, o influ e n\;ă
asu,J ra !::Jr. Ce1 m l i ac ce n t u 1tă influ e nţă ve nea d in zon1
Tă rii Bir3ei. D e exemplu, gu rile d e păcură cu ni şe în zidurile
de apă r a r e p e CH'e b găsi m în zon1 Tre i Sc1une la B elin ş i
Aita Mire ne arată înru direa lor strînsă cu c e tă\;ile \;ă ră n eşti
<lin P re jm ~ r : Hirm'.ln ş . a. ac estea or ie ntî ndu-se spre t ipul ele
fortificare a s1 t elor cu pop ul1\; ie săs ească. Ac eea şi infl uen\:ă
se poate obs erva ş i la biseri cile clin A ita MHe ş i Zăbala,
unde, sub acoper i ş, sub c iubucu l de coroa nă înă l!:ată, s-a
co nstru it ş i u11 corid or d e a p ă r :i. r e . Trebu ie să menţionăm
că la biseri ca fortiiicată clin Sfîntu Gheorghe, ciubu cul de
coroană î111 l tă nu a îndeplinit nici un ro l el e a p ărar e , fiind
ridic ~rt nunni p entru d e coraţ i e.
E lemente el e influ e n ţare dinspre c:rnstruc!:iile clin Tara
Birsei se p ot ob 5e rva ş i 11 t iv ituril e re1nsce nt iste a le zidului
bis ericii d e 11 B eli n, Cll"e s e 1mă n1 cu orn1 m ente le castel ului
Bran. l n es t ul zon ~ i Trei s ~ 1un :! , se p o1te observa influen\:a
constr u c ţ iil or s irnil :tre din jud eţ: ul I-hrghita , ev ide n tă la zidu-
ril e cb a p ăn r<: c u·n sî nt c ele din Sfîntu Gh ~ o rg h e, sa u Ili eni
{z idul interi or), cu m etereze înguste ş i lung i, aşezate în par-
tea c:mvex'i, s up e ri oHă a zidului , acop e rită c u \; ig le .
Vo rbin d d esp re bis :! ri c il e fortifi c1te din Trei Sca une, s im-
ţim 11evo ia ele a da ş i unele expli caţ ii cu privire b diferenţele
ce ex i stă între a rhitect ura bisericii fortific1te din aşezăr il e
săseşti ş i s : c ui e ~t i . St ilul fortificării era determina t nu num a i
de trad i\:i il e dif er ite, c i ş i d e d eosebiril e ce ex istau în star ea
soc i a l ă ş i m'.lt ~ rială a populaţiei. S ă le ex1m inăm succint .
Aş ez :i ţi la cot i tura sud- estică a Carpa\; i lor, secu ii nu erau
num1i agr icultori ş i c: res ::ăto ri de v ite, c i îndeplineau rosturi
militH e, fiind obl i gaţ i să p1'zeas c1 şi s ă a p ere graniţa el e
sud-est a Transilvaniei. Pentru a-şi putea îndeplini aceste
obliga pi , sec uii a u tră it în c1drul unor organiza\,ii militare
perm:rn ente, C:ll"e avea u fun c ţ,i a d e a-i insLrui ş i a-i pr egăt i
.pentru scop ul prop us, p e ntru a fi gata de a observa la timp
~ i înfrun ta clu?m a nul. Forma el e co ntro l a acestei pregătiri
era „lustra", a di că trecerea în rev i stă ş i ver ifi carea pregătirii
mili t1re cu ocaz ia exerc i\;iilor p eriodice. Aceste co nvocăr i
constitui a u importante mom ente din viaţa sec uilo r, pentru
că întreţ inea u sp iritul ele lup tă şi pregătire militară, iar la
apar i ţia duşmanului puteau fi repede mobilizaţi pentru apă ­
rare. Modul lor cTe luptă - cava ler ie u şoa ră de arcaş i , care
erau foarte mobili - nu s-a m od ificat de-a lung ul veac urilor,
astfel încît ş i în secolul a l XV I-iea el coresp undea per fect ne-
voilor în întimpinarea atacu lui clin partea t urcilor ş i Lă taril or.
(S'.i nu ui t'.tm . că în ac este seco le în vestul Europei se 11tiliza
http://patrimoniu.gov.ro
cavaleria grea). P e aceste meleaguri însă apărarea efect ivă se
realiza în lupta co rp la corp pc un cîmp liber, nu în cctăţ i7.
Nu t rebuie însă omis nici faptul că formele de apărare şi
s istem ele ele fortificare era u determinate în mare m ăs ură de
s itu1ţ ia econom i că a locuitor ilor acestor aşezări. În t imp cc
co l o ni şt ii saş i înstăriţi , avîncl de apărat o ag ri c ul tu r ă cl ezvo l-
• ta t'i ş i centre le lor come reia I-m eşteşugăreş ti , a u co nstr uit
fortific:.i!:ii a decvate, satele secu i eşt i , a i căror loc uitor i a u fost
în primul rînd o;;te ni , cu stare materială mai modestă, s-a u
sp rijini t m a i mult p e for!:1 ş i mobilita tea lor miliLa ră , decît
p e s olicli t'ltea zid uril or ridicate, modul de tra i ş i sLarca
mat e rială d etermiriînd d ec i felul lor ele a se apăra şi ele a
const rui .
D espre organiza rea muncii ele pe ş a ntierele fo rLiii ca'ţ: iilor
din zon1 Trei Sca une nu avem prea multe mărturii. Aici, con-
strucţ iil e medi eva le nu erau ridica Le sub patronajul nobilimii
sa u a l vo ievoz il or, ca în celela lte zon e a le Transilvaniei, ci
cu for!:e ş i res urse proprii, după nevo ile loca lni cil or . Numele
meşte rilor a rămas nec unosc ut, clupă toate probabilită\;ile
însă ci au fost loca I ni ci. Aceasta se poate cled uce ş i elin axu l
olog a l b1stioanelor ridicate de ei, în contrast cu axul asc uţi t
tipic el e la b:istioanele de ti p ita li an . Deşi aceşti meşteri nu
puteau ave1 o pregătire prea so lid ă , ei ş i-a u put ut însuşi c un oş­
t inţe minime necesare, deoa rece participaseră la constru cţ iilc­
întreprinse de principii Transilvaniei. Şt im , de exemplu, că
a u lu crat la fort ifica rea cetă \:i i d in Oradea, Ş tefa n Bâth ory
oh li g înclu-i să munce a scă a ic i ; mai tîrziu, Ga bri e l Bethlen
foloseşte forţa şi priceperea lor în muncă la co nstrucţ iil e ridi-
cate s ub domnia sa. Zidar ii , dulgherii ş .a ., odată întorş i acasă,
au va lor ificat c un oşt inţe l e clobîndi te la aceste lu cră ri, clin
l oc a li tăţ il e lor de b a şt ină, am e ninţate nu numai de invaz iile
duşmanilor tătar i , t urci, clar ş i de a lte v icis it udini.
! n spaLe le zidurilor fortifica te, ce i retra ş i a ici din fa \:a
p eri co lului duceau o v i a !: ă cotid i a n ă orga niz ată , sub conducerea
unor căp e tenii. Sătenii, retra ş i în interiorul fo rtifi ca'ţ i e i, se
s upun ea u unor leg i mai severe; d isc iplina ele v i aţă as igura
supravie!:uirea în cond i ţ ii ele ased iu, în ega l ă măsură p entru
toţi: !:ăran i , nobili sa u stră ini , to\:i fiind ob li ga\; i să se s upună
di sci plinei, cel ce o că l ca era judecat cu severitate. S istemul
d e ord ine ş i di s c i p lin ă a l biserici i fortificate clin J3elin ne este
cunoscut din statutele redactate în 1690, care prevăd ca toţi
cei adă p ost iţi a ic i să se su pună cu str i cteţe celor doi căp itani
ş i şapte dec uri on i a l eş i 8 • Dup ă ' apusu l Soarelui toată lum ea
t reb uia să se a fl e la loc ul să u. Intrarea ş i i eş ir ea din fortă r ea ţă
se făcea u cu aprobarea com a nda nţ il or. Paznicii era u instruiţ i
în m od spec ia I, mult mai sever decît ce ila I ţ i. E i î ş i ocupa u
posturile clin co ridoar ele de apărare ş i la caturil e turnurilor
sau b ::tst io:rnelor, urmărind nu numa i împrejur imi le im ediate
a le fortific::i\.ic i, cbr ş i v ia\;1 clin inter iorul e i. Neatenţia lor
putea avea urm ăr i din tre cele mai grave, putînd deveni fatală
pentru apă răto ri . După t rece rea perico lului , reî ntoa rcerea în
sat putea fi e f ect u a tă tot co nfo rm orcline i s us-amintite; c ine
acţiona fă ră aprobarea comanclanp tor era pedepsit.
R econst ituirea stă rii biser icil or fortificate din perioada de
dina inte ele secolele XV III ş i XIX est e dest ul de dificilă,
f iin d c ă m uite dintre ele au fost modificate, reco nstruite sa u
ex Linse. Unele din ele au fost demolate, iar materialul folosit
la reconstruirea noil or bi se rici (Moacşa , Dalnic, Ozun). Totuşi.
\; inînd seama el e rolul lor soc ia l-eco nomi c ş i politic în epoca
respect i vă, folosind descr ier ile, iz voarele, ins c ripţiil e medievale
ş i in terpretî nd forma act u a l ă a bis eri c il or fortificate, în .linii
mari ar fi po s ibil ă reconstruirea fo rm ei iniţi a l e a cîtorva dmtre
e le, reconsiclerîncl - în pa rte - modificările la care au fost
s upuse aces te const ru cţ ii medievale.
7 Dcmeny Lajos, Răscoale secuieşti în a do ua jumătate a secolulu i al
XVI-lea, E ditura politică, Bucureşti, 1976 .
s „Szckcl y OklcvcltM", voi. IV, Bndapest , p. 328.
 TIPURI SOCIALE ŞI ASPECTE DE CRITICĂ SOCIALĂ ÎN PICTURA
MONUMENTELOR DE LEMN DIN CENTRUL ŞI VESTWL ŢĂRII
l ăcaş ului
Vavaloaniar eaddeec udrge,
ocum c nL is l o ri c a d e lemn din Tra ns il-
ori g in ea p l ă m ă dirii sa le
ce l clintîi , clin
colect ive, d in imp lica rea, la în ă l ţ,a r ea sa, a înLreg ului sa l..
P isa niil e, ce a u în so \,it pîn ă astăz i l ăcaş uril e de lemn ,
cr u ţate de veacur i, co n se mn ează co n ş Liinţ· a ro lului d e c ti tor
colectiv a l ob şt ii. La 169u „ .. . s-a începtll cu îndemîr1area Şi
toalrl chelluiala salului " l ăcaş ul din Vă l eni (fos L Oa ia ) ,
rem a r ca bilul m onum e nL isto ri c d e pe va lea N ira jului; în
1733, p e ntru îndrăg itul m onum enL din B ră d c L (B ihor ),
,. ... t o ţi brărlă / an i i , b ă l rîni ş i cu tin eri , s- au nevoii , cin e cu
ce au pulul ... "; „ Cll ostenea la salului la anul 179tJ.", s-n
r idi cat bi seri ca din CurLea (Timi ş ), exempl e le putînd să-ş i
11rm eze cursul L.
Cînd p od oab a d e d esen ş i cul oare ş i -a r ecă p ă ta L pres Li g iul
î n arta rom â nil or Lr a n s ilY ă n e ni , c u aceeaş i ch e llui a l ă p e reţ ii
b ătr îni sa u ce i a tun c i re înn o i\:i s-a u înfnun use ţ:at, dup ă c um o
a Lestă s lova ace l e i aş i ca tcgori i d e izvoa r e . La S tîna (Să l a j) ,
lăcaş ul ,s-au zidit de izno11 în anul 1778 ş i s-au wgr ăv it în
anul 17.<J5, prin cheltuiala .~ i s/r rldania bunilor prauos lavnici
din aces t sat" 2 ; „ ... cu chcllui ala comuni t ăţii satulu i To pla"
(T imi ş) s-a z u g răv i t bi seri ca d e aco lo; din Hceeaşi ch e l tui a l ă
„a lot salul" est e p l ă tit N ico lae d e la L upşa Ma r c, î n 1811
ş i 1813, p entr u ost e nea la d ecoră rii u pi ctu ră
a l ăcaş uril o r
d e la Să l c i va (Hun ed oa ra) ş i resp ectiv Tr oaş fAra cl ); „ . „ prin
s trădania ş i cheltui ala dumn ealor din aces t sa l Aş tileu 3 ", z u g ră­
veş te Ioa n P op lăcaş ul acestor a, ridi ca L „de iznov"", în 1801;
„cu cheltuiala a lot sa lul împr e ună în anul 1 22" se înfr umu se-
ţea z ă c Li Lor ia de pe Valea Som eş ului , d e la Fo d ora, ia r , în
1 Ca l ila l ca de c lil ori r a obş lii , a l ăcaş ului de le mn di n T r ans il va ni a
a fo t aclcscarc m a r cată în 1 u c r ăJ' il crcfcril oarc l a dif er ite zon e: „Monumen l r
is l ori cc bi seri ceşt i cl in ep arhi a Oracli c i . B iseri c il e ele le mn ", Or a dea.
1978; .A nca Pop-Br a lu , P ictura mura lei m a r a m u reşea n ă, E d . :Mer idi a ne
B u cu r cş li , 1982, p. 18 112; St u d iil e p ri v in d monu me ntel e ele le mn cl in
Tra n s il vani a cu p rin se l n „B u lc linu l monum entel or is lori cc" („13J\!II") .
1970- 1973, ş i l n „Hev is l a mu zeel or ş i monume nte lor - Mo numenle isto-
r ice şi de ar tă, 1974-1982.
2 I. Cri s l ach c-Pa n a il , B ise ricil e d in S!l/aj. in „Mo 11umc11Lc istori ce" ...
p . 404 .
:1 Aşc h i l cu i\ li c, jude\ u I Cluj .
Pov ir g in n (j ud .
O bcud , î n p ic Lurn de la Zo ll
ll on \. i şo r (jucl . A rnd )
54
http://patrimoniu.gov.ro
IOANA CHJSTACHE-PANArT
1828, din aceeaş i co l ect i vă s lr ă d a ni e, l ărn:;; tll d e la Căză n cşli
(Huned oa ra) 4 .
Pi sa niil e ce în sc riu num ele unui a a u a l m a i mult or ctilori
nu excl ud , în ge ne re, pa rt icipa rea c bş Lii , primii pă rînd , de
multe ori , a l'i av ut, m a i d eg ra b ă, rolul d e îndrum ă t o ri , sa u
isp rav ni c i ai luci ul ui. În 1764, Dav id z ugrav ul de la Curtea
d e A rgc:;; î ş i p rim c~ Le pl a la pent1u z u g r ăv ir ra l ăcaş ului din
S e bi ş (B ihor ) d e la : „ ... popa F ilim on un ga lben, pop a Vasilie
un ga lben, popa Lupu w1 ga lb en, ş i poporeanii din cîl 011
pu/Lll'' 5 • Pr eze n ţe i ctitorului Ma r c T oa der în pi rn ni a de l:i
T il ec u ş (Bih or ), din 1793, i se a l ă tur ă m e nţ. iun ea: „şi cu chel-
tui ala de obş t e a satului s- a ş i gă l al " 6 , dup ă cum num ele Il ic
T ri a nu , la Tă r că i ţa (Bih or) în 179e, este urm a L d e co nsemna-
r ea 1,cu cheltui ala salulu i"7 • H a r n ic u l zu grav S im o n din Abrud
zu g răveşte, „rn chelt uiala satului", bi seri ca cl in F urcşoa ra
(.Huned oa ra ); „cu cheltui ala de bani din lot salu l Ociului" sînt
împ oclobi(,i p er e\,ii c titori e i el e aco lo ; „din chellu ia l11 satului",
a i cele i d e la F în a ţc (B ih or ), d eş i pi rn nii le acestora indi că ş i
num ele un or c ti to ri indi v idu a li.
Nu puLem să nu fa ce m acum c uve ni la l egăt ur ă în Lre l ăcaş ul
d e lemn , p od oa b a- i el e p i ctur ă ş i ca rlca î n limba r omâ n ă
p e care o d e·\.in ea ş i pe fil e le că r e ia a fl ă m , ad esea, m e n\,iunca
c ump ă r ă rii e i d e căl r e în tr eg sa lu l, un eo ri chi a r , în ş iruir ea, cu
ră bd are, a num e lo r loc ui to ril or 8 , aşa c um s-a u nevo it a o fa ce
ş i zu grav ii cc a u înfrumu seţa L , în 1782, ct it o ri a m o lil o r el e la
Va lea La r gă.
Din co ns idere ntul as upra că ruia am insi s la l , ni c LiLo ri ei
d e ob ş te, La b lo ul voti v, el e vech e tra diţi e bi za nLin ă, famili ar
c LiLori ilor c nez ial e, v ig uros ş i amplu în cea el e-a d oua jum ă La Lc
4 Jn Hun e doara, c a ş i în vestul T r a ns il va ni e i (Ban at-B ih or), tnlll -
nim a desea ş i fa mili i el e cti t ori , fa plul v ă dind nu num a i tr rtini c ia un ei
lr n di~ii , da r ş i ex i st enţ a un or co ndiţii ist ori ce r e lat iv m a i pri elni ce, dcc iL
in r es l u l Tra n s il vani e i .
5 „Monum cnl c isto ri ce ... " p. 188.
6 J b icl e m . p . 203.
' l hi dc rn , p. 2 00.
s Jo a na C1·i stnch e-l a n n il . lmporlante lnse nll1tiri de p c căr ( i vec hi li pd-
rilc la Vi/cea şi in alte p ă r/i , 111 „ Milr opoli n O lt eni e i („MO") XXX, 1 - 3,
H)78, p. 63 - 67.
T imi ~)
 Un ul dinlre c lilorii p iclurii de la Lt1i eriu (ju d. l\111rq)

Zugravul l-0<111 Lilpuşcnn, în p icl 11rn ti c la Piluşn (B ih or)

Fc le d in rcp rczcnlarra „Pi lda l'cc ionrr lor '', în pict.11ra de la Si r b i (j1 1d.
Sil laj)

a seco lului a l XVII-iea ş 1 rn seco lele urm ă l. oa rc , pe pere\ii
l ăcaş ului de la s udul munţil o r , 11u- ş i va afla ace l aş i loc ş i
ro l ca pc ce i a i m od estei ctitorii din aş : zărilc de peste mun~i.
Din podoaba pi ctată l ăsa lă d e vreme , a l ăcaş uril o r cc
dăinuie pe pl a iuril e transilvănene, c ulegem d oYa da inf'luen\;e i
tab loului , ·o t.iv, p e ca re zugravii d e la s udul m un\.ilor , sa u
ce i form a \.i s ub îndrum a rea acestora, l-a u rea liza t p c p cre \.ii
ctitoriil o r vo ievo da le", p e cei a i altora sl.răvcrJiilO, sa11 din
nou ridi caţ i 11 •
Din a l XV II- iea veac se ro nse r vă la Tîrnăvi\.a (llun ed oa ra )
chipul prin c ip e lui Mihail Apafy , şi ce l sp iritua l a l lui Sava
Brancovici 12 , în fri za apostolilor de la l'rnnLa riul 3 , p er e \.ii
neprimind a L11n c i d eco rul pirtural.
Lui pan Vasi l ie Saplonţ.ai, s urprin s doe11m e nLa r c u rosturi
de co ndu cere în E ra ş ul d e Sus, cî l ~ i so\ ici sa le, coma nditarii ,
o Dr la Porecş li (T urnu Hoş u ), Ocna Sibiului , sn u a acel or a d i spă­
rulc .
10 Tab lo ul c lilori ccsc de l n M:'inăslir ca 1'1ra cn(judc \ul Tirniş),r nlizat
tn 1730 de pictori de la sudul mun\ilor ; cel clin 1724 el e la Gcong iu ele Sus,
ul zugrav ilor l van ş i N is lor di11 Hăşinari , form a \ i în ntmosfcrn nrtisticil
brîncovcncasc:1.
1 1 La biscri ·a din P r ejmer (Braşov) se pilslrcază Lab lou l c litorilor ,
lonn Vlad ş i l'iul sil u Gh eorg he, piclat ln 1791 , ele Ion zu gravul ; la Sobo-
dol (ju d eţ ul B r aşov), tabloul voliv al preotului cc a plătit pictura „popa
A/ionic Cii .~o/ i a, a 1111/ 18 17 , s-a u z ug răv ii prin min e N icu lae : ugrav1tl din
1'urcheş".
l2 Da t ab il e Intr e 1656 ş i 1680.
l:J Mo nu111 e11l ce r celat î n 1966 ş i 1968.
din 1754, a i pi c Lurii d e la Culica((jud c\.111 Maramnreş) 1 4, z ug ra-
v ul le r ealiz ează porLrcLclc pe panouri mobile :;;i nu înLr-un
program ico nogr::i fi cl".
în Banal va Ji impul s io na l m oda tab lo ului c lil or icesc
z11 gra\'l1l Vas il e diaconul , ca ş i ce i care, Lot din s udul mun\.i-
lor, a u împ odob it Mănăstirea Să r aca, dar co ns isle n\ a i-a fos t,
da Lă el e p rcs l.i g i ul eh i nez i lor (con el u că Lor a I sa tu I u i bă nHea n,
prove nind clin păstrarea t.raeli\.ie i in stiLu\.ie i ·nez ia le), ace i
fruntaşi a i sa te lo r ce în c uraja u, el e Ji ecare dată, refacerea
aşezării p us li ite d e turci , ci 11p ă rum em o~ io na n L ros Leş Le c ro ni ca
d e la Eze ri ş 1 6 .
Zugravul de la Tismana , cit ş i ce i f orm a ţi prin priceperea
sa a u rea liza t chipuri ctito ri ceş ti p e p e re \.ii un o r l ăcaş uri a rse
11lLe rior d e Lurc i, sa u pe a i ce lo r di s p ă rute, pc ca r e co n sc rip ţ i a
de la 1805 le a fl a s lnbc ~i aproape d e că d e r c 17 • Ex i ste nţa ,
o dinioară, a acestora csle evocată prin portre tul lui Petrn
Obead, z 11 g ră\'Îl , în 1781, în Linda ele la Zoit (j11el e\ ul Timiş),
14 1n jude\ nu mai l'o s l sc 111n nln l1• ş i all c porlrclc : l n bi se rica clin Posta
(al prco lului Teo dor D ra •oş şi n'I so \ ic i sa le), ln Conş , ş. n. cf. A. Soco lan ,
A. Toth , Z ll!JrlW i a i 1111or biserici d e lemn din norei - ves tul Jlomdni ei, in
„ Marmaţia '', 1, 1963, p . 52 . U n porlr ct el e prco l a rost pictat p c o cr uce a
Biseri ci i Sf. Arhangheli din Dob ri c.
15 Ancn Pop-Brat u , op . c il „ p . fi O, 119 , 120 şi nola 2:30; Eca terina
Cinch czn-Bu c ul ei , Cilcva da te noi desp re m eş terii bisericilor de lemn clin
Ma ra m11reş ul secolul ui a l XV I I / - /ea (Tarn L1ipuşu lui ) ln „S ludii ş i ccr-
cl'tăr i de istoria arte i", („SC l A'') - A rt. ii p las li cil, lom 27, 1980, p. 31 .
16 Glt. Coloş m a n . Cro11 i1·a de l a Ji:c ri ş din Tara fla 11 a /1C/11 i, în „MB",
X I, m . 1 - :J , 1966 , p. 107.
17 A rhiv a Mitrop oli c i Ba n al ului .

l\.lnr n 11111r cşc n cc ln r ep rczc nla rcn „Nnşlc r c a J\ ln ici i Do mnului "
iulr -o icoa11 i'i ele la Că lin cşli

l\ l n r :11 11 11r cşc n cc în pictura el e la Budcş li -S ti snni

lmag in cn scen ei „Jucl cca ln de Apoi", cl in piclttra tic la Dobric

(i ud . J\t·1r:im urcş)

55

http://patrimoniu.gov.ro
 -<le călre T eodor sa u Atanasi e din Lu goj , ment.ionati în pisanie18 ,
dt ş i prin ce l al ctitorului principal de la Povîrgina , răma s,
ca prin hazard , din pi c tura tind e i de a ic i. D egajînd , prin întrca-
g a-i ţ.inută, seriozitate ş i h otărîre , Ioan Medescu este repre-
zenta t în portul d e s ărbăt oa re al ţ,aranului , ccmpus din p a n-
taloni de p ost a v alb, ves tă c u g ăit a n e, strîn s ă în chimir,
zeghea ti v ită c u blan ă . Portretul nu mai p ăs trea z ă legenda,
dar r ealiza t orul , Gheo rgh e Di a conov ici în pisa ni a cc marca
săvîrş irea d ecora ţ i e i pi c ta te la 25 septembri e 1782, trecea ca
p rim ct itor p c Ioan Medcsc u, acl ă ugîncl m e n\,iun ea : „ce s-au
11 ll/11 il" 10 •
lu m onum entul de la I l o do ş , sa h a l clin
ruină 2 0 , nu s-a mai
p utut r ecup era p ortret ul clin 1771., a l chinezului Joni\ ă Mun-
tca n 21, cl a r nutrim spcr a n\ a a Jlării sub ten cuiala p e r e ţil o r d r
la B ăteşt i a ta bl oului vot.iv , r eprezentînd p e fra ţ.ii Mihai ş i
Tan oş Vo in escu , pl a tni c ii pi c turii r ealizat e de Gheor g he
Diacon ov ic i ş i Ş tefan P op ov ic i, la num a i un a n clupă a ceea
d e la P ov îrg ina, ca ş i a l ace luia de la forg ina, datorat lui Ioa n
z ug ra v ul din L ugo j2 2.
Din ac Li v ita tea unui a rti s t d e pc va lea C r .i ş ului A lh ,
d ă inui e, din cca de-a d oua jum ă ta te a seco lului a l XV Jll-l ea.
la H o nt. i şo r 23 , d ominîncl Limp a n11l de vest a l naos 11lui v iLreg il
de a ltă cl ccora·\:ie, chipul impun ă to r a l unui ţ.ă ra n , c u s um an
b ine cro it, m ă r g in it cu bl a n ă, ş i pc ca r e t ra di\i a ·a tului îl
atribui e ct ito ru I ui . Cu căci el n i\ ă în m îna clrcap Lă, c li Loru I
„Samson c1'I tare ", în pictura de l a Cuh ca (jud.
,. Sn m ·0 11 cl in Circrw ", în str a ie.
(j ud. A ra d)
Pe reg r ini sp re En 1ma 11 us , î n p ict u ra ele la Tu r b u\a (j ud .
r idi că, c u cea l a ltă m î u ă, o sa bi e. Pom elni cul cti to ri cesc a fla t.
în a bs id ă, la l ocul o bi şnui t , încep e cu num e le G iurg iu , a cesta
fii ncl desig ur r eprezentat în im ag in ea arti sti c~i aminti t ă.
L a S urclu c (judelui B ih or ), ob ştea îş i î nn o i eş te c lilor ia î11
p rea jm a a nului 1782, aceasta fiind î mă îm po do bită , co nform
p isa ni ei, în 1808 . P e perete le de vest a l naow lui , ca ş i la
Mă n ăstir ea · Să ra ca, arti stul zu g răv eşte pc ce i cc i-a u plătit
mun ca , ce i d o i bătrîni , din famili a Vesc, cu că mă ş i lun g i,
p rin se în hrîu , s um a n e p e um ă r , ş i a le că r or Ic! c s înL în ca d rate
<Ic pl et e lung i 24 .
Fa p t ul că la Tă rcă ila (jud ctul Bih or), chipul , plin de
<'x pres iv itatc, a l preotului N ico clim 2 5, în soţ eşte in sc ripţi a,
( în bun ă m ăs ură c ură \ a t ă), clin 18 iuni e 181() n r în gă dllil'
18
l. Cr is lach c-Pan a it . Con lri bu/ii la c11 noaş terea p ictur i i bâ11cl /e11 e din
/1iscricile de le11111 de las {'îrş i/ul seco l u lui al XV Jll -lcaş i începu lu / scco l11l11 i
a l X I X- iea, l n „S Cl A" - Art ă pl asti cii , t o rn . 19. 1, 1972 , p . 1211.
19 Ibidem.
~o Str ă mut a t , ş i r cst::nu-:1t , in in ci nta l\·litrop oli c i Ban a tului .
U Da le cc rez ult ă d in insc ri p \ ia de p c ico 11 05 l :1s .
~2 Aut ornl c hi votului p ic l[1[ în 1786 .
~ 3 S tr ă mutat ş i ns t n urn t , lu 1974, ln i11 ci 11ta E pi sco p ie i Arn d ului .
21 „Mo nu me nte is tori ce„. ", p . 183 - 186.
~ 5 l •olos im pril ejul p cnlrn a co nse mn a ş i ·portr etul ])r ro l ului S l n11
Iosif, buni cul p oe tului Ş t. O . l os if , di11 pi cturn bi se ri c ii de la Dr ii u şt ui
{jude\ u l Braşov), pr ă l.nr ş il ă d up:1 1965 .
56
http://patrimoniu.gov.ro
a firmaţia că a cestuia i se datora cheltui a la pentru pictură ,
d e nu va fi fosl în s uşi r ealiza torul e i.
Monumente de lrmn , din estul Transilva niei , p ::i rticipă
la conturarea prezenţ e i un or p ersonaj e din via !a satelor î11
pi c tura de carr şi-au legat numele. La Să ca lu de Pădure (jud e ţ.ul
Mureş), pi sania, din 181U, îl c o1mmn ea ză pc p cpa Chirii „care
el s-a străduii''. în ab s idă, pe p er et ele de v est : 6 , le genda „Cii
cu cernicul popa C hiril "~ 7 identifi că pcrtre tul , inim os realizat,
a l a ces tuia 2 8 .
Semnalîndu-i chipul plin de înţel e pciune , nu-l putem des-
prinde de însemnarea , ce-i c ompl E t ea z ă m emoria , a ş le rnulă
p e fil e le tipăriturii buzoiene, confonn că r e ia a fo st „ cumpăra/li
de ce l plecai la Bucureş ti ş i locma în oraşul Ru c 11rrş lilor. Şi s-a11
învrednicii de au cumpclral în seama bisericii din Siicalul de
l\1argin e, 1815, popa Chirii s-a rngal s-o c ump ere"~o.
Două p ortret e de ţă rani , din acee a ş i part e a loc ului , cu
că m ăş i lungi , c roi a lă rotm1clă la g ît , pantal oni strim\,i ş i
s uman e lun g i, s-a u r ăs t rat p e p e r eţ, ii l ăca~ ului de lemn a l cio-
b a nil or clin Lui c riu 30 . Cu ~ prijinul in ~cripţi c i a fl 2rn că ele
înrăţi şea z ă „pe preacinsti111l ş i de bun neam S tagilcl Jaco b31,
fi curator care au plălit 114 2lofi .~ i pe V lasa Jon, birău domnesc".
Ş i în aces t caz prez e nţa un or ci it ori prin c ip a Ii nu rxc l ud e par-
t ic ipa r ca ob ştii , ca fiind , astfel , rn c n l i o n a t ă : ,.~ i au dat din
s ăteni care cum s-au îndurai , care rn toa/ii inima au stal la
lucru dumn ealor". P rin efor t uril e m a i ms am intil e, în 1839,
Mara mur eş)
\ă r i1nc~ li , în p iclu rn de la J uli\ a
Să l nj)
z ug rav ul S Lc n! c l Condrat. a uLornl pu ri rele lo r, cl ă d ea Lin crc·\c
ş i v ioiciun e p cr c!il or cc în s 11rn a u a lun ei mai mul1 ele d o uă
seco le.
D e la . portre tul z ugrav ului R adu J\lunt r anu , din 1782, pc
~a r c ochi .ul ce rcetăto rului 1-a aJl at impli ca i. î n p rog ramul
icon og ra fi c al p ro naos ului de la U ng ureni , r e leY î11du- i sernni-
fi ca !i a3~, nu m a i c un oaşte m altul , pîn ă lu auLop o rLretul lu i
Le nt.c i Co nd ra L. Ori g ina r clin părţile B istri\ci n ăsă ud en e,
de la Ti gă u, c u o prim [! preze n ţ[t î n pi c tura de la Năsal
(jL.1cl eţ ul C lt~j .) .clin 1807, Jiarni cul zu• rra v fac e mărtu r i a co n ştiin­
ţe i sa le art1 st1 ce la Să ca lu de Pă du re , n a lizînclu-ş i p ortret.ul ,
p c p er ete le de vcs L al naos ului , a l ă luri dl' pi~· ani a clin 1816,
ce-l con s emn eaz ă împr c 1u1ă cu am in1itul p op :1 Chirii , c u ju-
pînul Simc on Cin ger ş i c u întreg ~- ~: lui. Îmbr ăca t c u o h a in ă
f G Cu vr e mea a u fos t z u gr ăv ite chi puri le lui Mih a il F u kn, r ăposat
în 1890, ş i a l urm aş ului să u l oa n D uma .
~ 7 P ronume le parc a indi ca un aut oportre t.
28
U n portre t de preot , ce l ni lui „popa 1'as ilie paro/iul tocului", din
1780, a fo s t se mnnl nt în abs ida monumr ntului ele la B icnz, cr. Ec. Cin-
chcza-B uc ul c i, op . cil ., p. :31 - 32.
a l oan n Cri s lac hc- P an nit. Mo 1111mcntu I istoric etc la Săca/ 11 I de Păd u re
(j ud . M ureş), l n Jr. dr . pas/. J V, A llrn Juli a, 1980 , p . 14 3- 14 4.
30 As t:lz i ~ t· a fl[1 la ,]rr cli lăi , ora ş ul U rlaţi , jud. P r ahova.
31
Formular ea o r ca minl cş l c pr acccn clin pi s:min de pi ctur ii de la
D n in, jud. Albn .
32 Ec . Cin clr czn-Duc ul c·i , op . cil ., p . 30 - 31 .
 trnnsilvănean. în lăca ş ul înfrumuse\at. de el , aduce pes te
\Teme, cn şi a l ce lui de la sudul munţilor , nu numai mesajul
co n ş tiin ţ:e i sn le ar ti s ti ce- , clar ş i pe ce l n i ~p iritu a lilă\ii r omâ-
neşLi, aceeaş i ele o parte şi de a lta n arcu lui carpat in.
P isanie i, zapisu l d e bază a l a ctivităţii sa le, ca ş i n i ct.i -
l or ie i, z ugrav ul îi dă un eori profunzim e prin r eli efa r ea l egă­
'.Luri i sale s uileLeş li cu obştea ccmandi 1ar ă, dar ş i al sporului
pe ca r e Limpul l-a a d ă ugat m enirii m ic. În 1788, în pi sa nia
d e· la Sînpau l. sa u în 1818, în cea d e la Agîrbiciu (Cluj) ,
Dim i trie Ispa s, rcccmp ensa L ,.prin cheltuia/a a toi salul",
făcea mărturisir ea: „eu nimănui pen tru nimic nu ponos lui esc,
ori ce mi-au greş it , de la cel mare, pfnli la ce l mi c şi la lofi
le pof'lcsc să nătate ş i 11ia(ă înde lungat ă .. ." .
Aducem ~i p e ntru ce l el e-al doil ea aspec L cv icl e nţiaL un gră i ­
t o r arg11menL. Dacă în 1809, la Dr·· g u, zu g 1av ul ~ cmna rodu l
mîinil or sa le „ce le de fiirînă" , pr in Perşe Jos iJ parohul E lc iului.
22 el e ani mai Lîrziu. la Voiev odeni, se recunoştea „mai.stor
pictor paroh .Elciu lui".
A fl at în imp os ibil iLa t ca de a marca ctiLoria obşti i î11Lr-t111
tab lou votiv , z ug raY ul parc a o rec omp e nsa prin inlroclu ce rea
în co mp oz i~i a i co n ogra fi că a elem e nl e lo r ce- i era u familiare ,
al~ din naL ura în co nju rătoare , din v i aţa- i de zi cu zi, clin
porL 37 ş i fizionorn ic, din gra i ş i simţ irc . Vcm :; m in l i nunu1 i
fund a l11! munt os pe care zugravul aşnă decoru l a rhitect ural.
pre luc1L clin p ic Lura de la s udul mu11~il o r , chenaru l din ul cele
sa u ouă încondeiaLe:18 , im ng inca casc- i c u înYeliLmnc ele pnie 3n,
Lic păg1nul , în rcprczcnlarea de l ::i Rozav lea (jud . Maram ur eş)

Mo rnri ş i c rî ş 1 mui ncei n sli \i ln sccm1 ,..Jucle!':lln tle Apoi " ele ln Cuwp
Alego ri a ciumei şi a Jenei ln p ic l11ra de la Orli\a (jud. Marnmurc.ş)
(.illd. B ih or) . Rep roc1 11 ccrc clupă c. Pctr::rnu

albă de p ostav , z ugrav ul , c u fa\ a ro tund ă şi lumin oasă în ca-

drată de p ă rul lun g, negru , era a lun e i î n puterea Yîrste i 3 ~ .
În prima p a rle a secolu lui n os Lru , la Şerbe ni (.jud eţ ul Mure:;;),
strămoşescul l ăcaş din lemn es Lc înlocuiL prin cel de zid ca r e
pă str ează, d e ln cel s Lr ăvcc hi , şi o stra n ă de c întări. Pc fa\ a
aceste ia zugravul Gheorghe , cc a dat, prin i sc u s inţa sa, r cnum c-
aşezării el e a ici, a pi c tat, în 1828, un Unăr g rămăti c, preocu-
pat de cartea d eschisă p e m asa-id e 1ucr u. După în [ă ţ .i şa r ea perso-
naju lui , picLat, fira v ln trup, c u faţa mi că, ce cv id e n~ia ză
în ă lţim ea frunţ ii , ave m temeiuri să cre dem că -l reprezintă pe
însuş i faimosul zugrav al vă ii Beicii ş i p e care m ă rturiilc­
istorice îl a Les Lă ş i în ca liLaLea d e cop ist. In 1839, Gh eorglw
din Şerben i cop i ază LipăriLura bu cureştea n ă care , clup ă sp usa
sa, „s-au lălm lic il de pe limba gr ecească pe limba român ească în
Ţara Românească, în zilele prea luminatului ş i fnălfa/ului domn
al fării aceia Jo Mi.hai Racovifă Voievod" 34 •
La Păuşa (jud eţul Bihor), în 1838, zugravul Ioan Lăpuşenn,
tot pe o strană ş i-a desenat chipul 35 , o a lta fiind d est inată
portretului fratelui să u , preo Lul Isa ia 36 • Portretul zugravului
33T. Cr istacl1 c-Pa nait , op. cil ., p . 43.
34Biblioteca Centrală U niv e rsitar ă Cluj, mss. 4032. Hcprczc•nlarc:i trn gcr ii pc roal ă a lui Horea (Tisa , jud . J fun cclonra )
35 Ş i Ia s udul munţilor zu gravii şi-au real izat porlrctul pc mobili -
erul de cult, cazul lnt!lnit la Bucşani, ln 1812, fiind edifi cator , cf. A. 3 7 Studiil e privind bisericil e de le mn clin Maramureş ş i Tara Uipuşului,
Plinoiu, Pictura votivă din nordul Olteniei, Ed . .Mer idian e, Bucureşti , 1968 . din Banat sau Transi l vania i stor i că, fa c desc obscrva~ii ln aces t sens.
36 C. Petra nu , Monum entele istorice ale jud e ţu lui B ihor. Bisericile de 3 8 Din pi ctura de la Brăzcşti (Alba).
lemn, Sibiu, 1931, p. 20. 39 La Tron ş (Arad), ln medalionul cu r cprczcnlar ca lui Cuin şi Abcl.

57

http://patrimoniu.gov.ro

pi esc lr de m obili e r din l oc uin ţa sa<1.0 . Loca lni c i sînt adesea
Adam ş i Evn, ca în pi c Lnra d e la Icud-D ea l4 L, sa u d e la
B ud eş ti-S11 sa 11i . F iz ion om ia Jete lo r din zo nr1, cos i ţe l e ş i îmbră­
că rninLea lo r le împrumută z ug rav ul p e n tru fec ioare le în chi -
puiLc frecve n t în tinda l ăcaş uril o r , aş a cum le întîlnim la B ul -
ga ri , Var, VoiPvode ni 4 ~ sa u Sîrb i4 3 , ( ju deţu l Să l a j). În lumina
aceslor imagini , co nsemn ar ea: „au pll1tit aceaslii Jinelii dt au
::ugrifoi ljupîn ese le sa lu lui" 44 capă Lă d e plin înţe l es. La Că Ii n eşt i ­
Că ie n i, l re i Li 11 cr e ma ram ureşc n ce sosesc la naş Le rea Fec ioa re i4 5 ,
după c um a lte seme ne a le lor se tîngu iesc în faţa lui Lameh,
în rcpreze nla rea d e la Bud eş li-Su sa ni 46 . În loc ul „sufletulu i
qo l", cu rn îinil c lega le. stab ili t el e c rrn ini c în Jud ecata d e
Apo i47 , zugrav ul Radu Muntean u, ca re în s u ş i ş i -a făc u l aul.o-
porlrc lul în ra i48 , în gă dui e lîn gă „ cumpăn a dreplă(i. i ", p c o
!-ăra n că din Lăpu~ că rC'ia îi r C's p cc lă c u s l.ri c Le (.c p o rtul , prec um
ş i un \,ă ran 49 •
Pe legendarul Samso n, zugrav ul îl trav es lcş te în \.ăra n ro-
mân , Lăr i a sa înving ind fi ara 50 . ToL ţăran Lransi l vănean cs L1·
Si mon clin C ire ne, c i prcluînd c ru cea răsti g nirii p c drumul
Golgote i (I e ud -Maram u rcş, J ulj\:a, Tro aş - Arac1) 5 l. La Păd uri ş
( jude \.ul Să l aj) , semnifi caţ i a scene i z ug ra v ul, Ioa n Pop din
Ro m â na ş i , o întăreş t e prin adăug irea legend e i · „ş i înlorcîndu-se
40 Lav i\.a (acles f o l os it ă 1n fri za aposlo lil or ele la iconos L::i s), scau nul ,
spec ifi c popular (ca la Al m aş-Să l i ş lc, p c car e cs lc aş c z::ilă Lenea, sau clin
p ic lura ele J::i Si'i l c uţa -B i slr i \. a-Năsă ud).
41 V. B r ă lul csc u , Bisericil e ele lemn clin l\1aramureş, ln „B ul etinul
Con1i s iC' i Monu mcnl clor l s Lori cc („BCM I ") , XXXIV , ras e . 107 - 110, 1941 ,
p. 3:~.
4 2 I. Cri s la c ltc- l'ana it , /Ji serici/ e ele lemn din jud . Să laj , 1n op. cil .,
p. 273, 427 , 432.
43 l bidcrn, p . 40 1 (i111br{1catc, a ic i . c u fu slc la r gi , c u şor \uri dcas uprn ,
s u111 anc a l be , cu bordur ă cl in b l ană n c:i gr i'\, iar părul împlet it l n coz i legat e
c u fun dă r oş i e).
4 4 FăcuUi ele zugrav ul Haclu Mnnteanu , l a Dcscş li , ln 1780 , cf. V.
B r i'il ul cscu , op. cil ., p . 17.
45 Ibi dem, fi g. 87.
4G lns li tuLu l ele lslor ia Arlci , fototecă, in v. 3558 .
47 Erminia picturii bi zan/ine, Ed. Milropo l ic i Ba natului , Oradea , 1979 ,
p, 279 .
' ' 8 Ec. Cin ch cza-B uculci , op. cil. , p . 31.
4 0 ln pictura ele l a Dob ri c (Institutul ele istoria artei , in v. 3417).
50 M. Go lcsc u , Prea puternicul Samson, în „BCMI", XXXUI , fasc.
104, 1940, p. 85-86; V. B r ătul esc u , op . cil. , p. 16, 110 - 111; Ancn P op-
Bratu , op . cil. , p. 107 (l :i Cuhea, Dcseşti, le uci ).
51 Tot ţăran transi l vănean este ş i Iosif ca r e coboa r ă Lrupul lu i Is us,
ln r eprezentarea de la Almaş-Şă li şt e (Hunedoara).
58
http://patrimoniu.gov.ro
„Biracle ş i .i u.ra\ii ca r e fac
ju deca ta s lrimb ă", d in pi c-
tura de la Almaş - S ă li ş l e (jud.
H unedoara)
Ţăran i în tcm ni\. ă (Poieni,
jud. Tim i ş )
Ţărani pribeg ind (Poieni, j ud.
'f i miş)
Isus cii l ă a ::icP, fii ce le Jerusa li11wlui nu plingefi ele mine, însii
pre uo i pl înge(i .5i pre fec iorii u oş lri "5 2 •
D in tre r e preze ntăr il e că l ă t o ri e i s pre Emaus, pc care p opa
Gheo rgh e ci in Ş ~ rb e ni o in t i t ul ează s ugestiv : „cinel au uorbil
ll S. cu L uca şi w C leopa pe cale" 53 , n e oprim la aceea d in
181G, d e la T urhu \.a. Păstrî nd fid eli tatea redă rii unui ca s Lcl
î n lă rit , zug rav ul înlocui eşte di sc ip olii pe reg rini , înveşmîn taţ i
d up ă t ipi c ul bizantin 54 , prin d o i să l ă j e ni , ce întov ă răşes c un
preo l d e \. a r ă, urcî ud aga le co line le d om oa le clin preaj ma
Someşu lui .
As pcc le de mun că, ac ti v ită~ i Lradi\:io na le, diferite preoc u-
p ă ri, in lrod ucc z ugra vul oh :; tii în prog ramul ico nografic. La
Br us turi (B iho r) , în ·cern intitulală „Plugarul", un tf1ran
româ n slă apleca l p e coa rne le plu g ului , t ras d e boi 55 , prin el
arti s lul ilust rînd „pilda sem ănă to rului". Pe bolta troiţei de la
Şe rb c ni , din nefe ri c ire a tit d e s la b co ns e rvată , p opa G h eo rghe
a zugrăvit , în 1821, u n c iop lito r în lemn, dar ş i un olar, la
roata d e mîn ă, în ate li e rul în că r ca t de vase.
Pe bo l ta pron aos ului d e la Săca lu d e Păd ure printre pati-
mi le aposto lil or , zu g ra v ul Sten!-. c l î nca drează şi imaginea 11nui
da scă l înt r-o t ind ă de biseri că, cc pare a sugera proces ul, nu
lipsit d e g re u tăţ i , a l şt iinţ e i d e ca rte românea scă . Acel uiaş i
z ugrav îi d a to ră m im ag inea „bogatului", din zona ce ntrală
a T r ans il van ie i, rea l iz ată în pictura m a i s us-amintită, ca ş i
în aceea d e la Să rm aş u.
lm p li cî nd româ nul tra n s il vănean în toate ce le bune ş i
drepte, z ug rav ul împrumută, adesea, p e ntru cei răi costumul
ş i fiz ion om ia asup ri torului său politic şi soc ia l. Astfe l, este
înlr uchipat p ăgî nul L ie 06 , ca ş i călău l ce taie capul lnai nte
m e rgălo rului 57 , ~ i nu ara reo ri ostaş ii cc duc la împlinire
batjocor i rea I u i Is us 5 s.
52 I. Cr is Lach c-Pana it , op. cil ., p. 356.
53 ln pi ct ura , clin 1856, de la Urisi ul el e Su s.
54 L. Ren u , Ico nograpbie de l'arl chrclienne, II, 2 , Paris, 1957, p.
501 - 563 .
55 „Monumen le istorice ... ", p. 59.
su V. B rătul csc u, op . cil „ p . 13-14,93, lOO ;An eaPop-B ra Lu , op. cil„
' p. 27, 46, 106 - 107, 114.
57 La Corneşti (judeţul Ma r a mureş) c f. An ca Pop-Bratu, op. cil., p . G5 ;
la Finale (Bihor ).
58 Aspect observat in pi cturil e de l a: Bergbin (jud. A lba), Ag hirc~
şi Surclu c (jud. Cluj), Zagra (ju d. B i stri \. a-Năs ăud) , C hin ci u ş , Dlmbău .
Berna elen (jud. M u reş), Zoit (jud. Timiş) ş. a .
 în veacul al XVIII-lea, tipul „ Judecăţii de Apoi ", e lab orat
la sudul munţilor, în secolul anterior, cu preg nant caracter
moralizator şi accente d e c riti că socialăr.o, afla la r cmânii
transilvăneni o d eplină a deziune. Prin z ug ra Yi peregrin i,
prin caiete de mode le, compoziţia est e pre luat ă dar ca capătă
ai ci o a num e p ersonalitate, prin aportul im ag ina·\ ie i indiYidu a-
le a z ugrav il or , prin inte rpretarea o ri g in a l ă a lilenl'lmii
]J opu lar e şi m ora li ste, prin parti c ul a rit ă ţ il c de , . i(1 ţă if l cricf1
a a cestora 60 .
Pr in inte rm ediul terne i sÎnt biciuit e v ic iil e ~ i m ornv 11rill'.
se d ctestă i g n ora nţa dar rn ai a Ies sÎ nt df m a~ca le nc d re p tă ţ i le
soc ia le .
La Sălc i va ş i Almaş-Sălişle (Huned oara) , la B ul ga 1i, Bic;;z,
Or l i\:a (Maramureş), Corund (Satu Ma r e), es te ridicu li za tă
lenea, că r e i a i se a d a u gă, a desea, a lego ria c ium e i, epi dem ie
cc a bîntuit a desea Tran s il va nia . O o ri g in a l ă ~ :rl iriza re a
bc\i r i este r ealizată la Nă sa l, prin ce le d o uă chipuri de ·ţ ăra ni .
unul cu sec urea ş i p a ha rul , ce lăl a l t cu cete rn ~ ul. Neuitaţi a fi
trec u ţ i printre d a mna'ţ i sînt: „morarnl care ia mul/li vamil",
„crfşm a rnl care ames tecâ vinul cu api/ ş i vinde cu mclsuri'i mi cc/" 6 1
Neiertat este lud a, s imb olul t răd ă rii , Înfi rra t ă de rcmâ nii
trn nsil vă ne ni afla ţ i În fr ă rn întă ri soci a le, n evo i \.i a cl r ,·ca să
apuce ca lea b e jeniei , reuşita acţ- iunil or lor ce rîml a nu Ji
deco nsp irate . Pe h a lta na os ului (Urisiul de J os, Lăpuş11a­
Mur cş ), sa u În scena i ~ dulu i, zugravu l îl stigm at iz ează pc
„ti ci'ilos ul luda" (O roiu-Mur eş); pe „luda vînzc1/ornl care pil-
raş lt" (Vica-Hunecloara). Sî n t Lrcc11\,i print r r cla mna 1i cei
care nu- ş i resp ectă părinţ.ii (Coruud , Ceh e i, Vica). A l ături
de frccvcn la regăs ir e a Jenn ccătoa rcl o r ce ia u mana va cilor,
gt1sim „des fclciil oriilc vrajelor'' (C u ~ t e lnir ); pe ,. nccrcdin cics ul cc
face mach ie" (Som eş ul Rece).
Jnju s li ţ ia soc i a l ă îşi a fl ă , pr in „.Judeca ta <.l e Apo i", un
apr ig r echizitor iu . Proce sul is t er ic a l ~că d e rii ses ie i i c h ăgcş ti ,
paup eriza rea ·\ ăra nil o r runâ11i ~c og lind tsc În cond:u miarea
celor ca re ta ic În p ă rn Întul a li u ia (G îrda de Sus -A !ba, Lunca-
Murcş62 CopărP ni 6 3 , S cm eş ul Rece, Onc eş ti , Poieni le Jze i,
Co rnnd ) cît ş i a ce lor: „oam eni rare miinîn<ci ostrn cala altuia"
(Vim); „care b1'globesc cu ne drl'p/al e" (Ceh f i), ~a u ca re „hagii
pc a/fi la ne11oi" (Ulciu g).
Zu grnv1il dem ască, cu Îndr ăz n ea l a pe care o a n um e st a re
de revoltă i- o impune, n edreptatea ce i se face o b şt ii de către
dr egă t orii n ec iu stiţi ai satelor : hirai c le şi juraţii (Luncat 4 ,
Iernut 6", C u ş t e lni c, D îmb ă u , Rotăn~ti( 6 , C hic ~ cl , Cnncl,
Vi ca , A lrn aş-Sălişte).
Prezenţa că tan e i În ia d (Brzdcd 67 , Mccc iu 6 f.) d ezvă lui e
pri goana prind erii la oas t e a r crnânil or de cătr e ca tane lc
au striece, umilin~ ă co n S( m1rnt ă ş i de a lt e iZ\' Care istoricern .
Un docum ent , din 13 m a i 1793, Înştiinţa că d aEcă lul ţcolii
59 T. Voinescu , Elem ente local e rea liste în pic /ura re ligioasă din regiu-
nea Cra io va, 111 „SC IA" - Art ă plastidi, 1-2, 1951, p . 63-64, ?2; „ls1o-
rin nrt elor pln sli ce în Romfmi n'', voi ll , E d . Meridiane", 1970, p. 67,
73; V. Drii gu\:, A ria rom â n ească , YOI . l , E d. Meridi an e, 1982, p. ~87-388.
60 c. Pc lranu , Bisericile de lemn din jud . Arnd, Sib iu , 1926, p. 16-
18, 41; V. Dn'\gu\:, Picturile bisericii din Gura Sada, în „BMl ", 2, 1972,
p. 65; ib.idern , A rta rom âncascll, vo i. J, p. 462; „Monumente istori ce„",
p. ,l:.! , 51 , 139, 142 , 160, 168; A nca Pop-Brntu , op. c il ., p. 18, 32, 94-
95 , 105.
61 A llnnş -Să li şte, Vicn (jud . Huncdoarn), L un cşoa r a (jud. Bihor),
Ulciud, Ce he i, Chi cşd (jud . Sălaj), Dîmbă u , Culpiu , C uş1 e lni c (jud. Mureş),
Corun g (jud. Satu Marc), Som eşul Rece (jud . Cl uj ), ş . a.
· 2 Al. Popa, B iserici de lemn din Ardea l, ln Anunrul Comisiei Monu-
ment elor Istori ce („ACM l ") Tra n s. 1932, 1938, voi. IV, Cluj, 1938.
03 Idem, B isericil e vech i de lemn ro mân e şti din A rdeal, tn nACMI ",
Trnns . 1930-1 931 , Cluj, 1932, p. 171.
64 At. P opa, Biserici de lemn din Ardeal, p. 74.
65 Idem, p. 274 -275.
66 „Monumente istorice.„ ", p. 162-163 .
67 l. Cristachc-Panait, Bisţrici/e de lemn din Să l aj, ln op. c il „ ]) . 252.
oa Croni ca, tn „BCMI", XXX, 1938, p . 189.
60 „Monumente istori ce„. ", p. 68 -69 .
IIESUUE
Fondnt ion de tout le village - foit qui lui confere en premier lieu
sa va leur historiquc - J 'cglisc en bois de Tr ansylva11i e n 'a pu adoptcr
qu e timidemcnt la mode du tnblcau votif, si repandue en Valnchie, ou
de la r epresentation du peintre. Nennmoins, cctte mode s 'est refletee dans
Io pcinlure des Iloumnins de Transyl vanic, a insi qu 'on pcut Ic constatcr
mcme apres la di sparition de la pi upart des constructions de ce genrc ou
de la pelnturc de celles qui se sont maintcnues. „Peintrc de la commu-
nautc", eommc Ic dcsi gneul Ies iuscriptions votives, I 'a rtiste introduit
dans Ic pro gram me iconogrnphiqu e des clements de. la vi e de la eommu-
http://patrimoniu.gov.ro
de la Moieciu de Jos , und e Yeneau ccpii din s us de Bran , a
fost nevoit să fugă pentru a scă pa d e d o r e ha n1 u I ca re a ve nit
cu ş tre a n g ul În mîn ă, ca să-l lege la c ă t a n e~ 0 .
1n a fara ilu strării „ Jud ecă ţii de Apo i", avem dova da că
zugravu l a fol os it ş i alt e terne icc nogrc.fi ce pentru a dem asca
oprimarea p oporului. Jn ce le ~as e îndur ă ri fizi ce, zu g r ăv it r
pe b o lt a de la Poieni (Timi ş), Petru Ni co li c i ~ira t ă, fă r ă cco-
li ~ uri, că ce i cc <! ll nc\' o ie de h ra n ă, de ::: c! ăpc~ l. s înt ~·ă racii
ţărani rcm â ni , ajunşi în st a r e de miz eri e 71 . E rn o (, i o n a nt· ă
este r epreze nta r ea în t e mni\ă a aceslora, c um îinil e şi pi c ioa 1e lc
în j ugul pcrindelclr.r, sa u în l a nţuri. Că s itu a \.ia est e a vre mii
ş i a loc ului , zugra vul o a utentifi că nu n um a i prin strai ele
ce lcr cprima('i , da r ş i pin ~ ti l11J ba r cc a tîL a l t e mniţ e i , c u
a r c2dc, c ît ~ i n i turnului.
Co1o lr. 1ul ~ t ă rii de revo ltă a pcpc1ul11i r<mân de pcsle
munţi , în epcca f eu d a l ă, ~- e i=ă ~ lrc ~ ză, cu ~ emnele n ec ruţăt oa r e
a le vnrnii , la T i~· a (re m . R11rjuc) , în inim a ţinutului ră sco li t
p rin d { z) ă 11\ui1rn rn. L ă c ;;~.ul ~ t1 ăYCc hi a du s, co nfu m tradiţiei ,
de la Che lm ac, la mijl oc ul Hacului a l XVJII- lca, a rc să p at
pc a nca drr m entul inLrării , nu în locul inscrip t ie i c i m a i
d eg r<' hă a l a du ce rii :o minte - a nul 1784.. 1n 17!J3, cînd pe rc-
ţil c r int eri ori li se d ă rui e o n c uă decora \.ie pi c t a tă _ zugnw11l
într egeş t e ş i co n s fiinţ cşte mrn10ria ră scca l e i . Pc b o lt ă,a l ături
de imaginea Pant cc ra t orului , prne lul fă li s lll prind c zdrobirea
pc r o ată a lui Hor ea • ~, im ag inea d E ţ. inînd , prin m esa jul să u ,
va loa rea cea mai r e l e vată din înLreaga ico nogra fi e a ră sc c a­
lei'3 . Poporu l a dat nimbul veş ni c iei erou lui Horea în lă caş ul
de lemn , ctiLor ia sa, s in g ura in s tituţ-i e ce o rep reze nta. Astfe l
~c ex plic ă ş i <l pri g il e p orun c i a le Gubcrniu lui din ianuari e
ş i februarie 1785, împ otri va <. dună r il o r şi ~o h c are l c r sa lt',
c u directa acuzare că: „dupcl cc norodul din varmcghia Hune-
doarei cu a Zarandului unii , ar fi ridi cai grea rclsco ală asupra
n rmiş ilului, nil numai 1111 s-au silii a o potoli ş i a o stinge,
ci încâ ar fi îndemnai spre aceaUa ş i s-ar fi 11c12uil ca aceas/li
rău/al e şi prin alie varm eghii sii sp o rcas c<1' ·~ 4
Zu g ra v ii cc a 11 îrnp c d cbit ct it criil e m o\il c r a u da t persc-
na jelor pi ct a t e de ei expres ia de dîrz cni e a acest ora, ,·ă dit
surpr in s ă în a b s ida de la Brăz eşti , d e corată în a nul răscoal e i ,
sa u în aceea de la B erghin 7 5, unde, fă ră înd o i a l ă, peni ru prooro-
cul Ioan s-a preferat chip ul J ui H orc a.
Auguste de Gcra nd o, c un cscă t o r a l r rn lit ă \il o r i-; l ori ce din
Transil va nia'° , nmarca C' XpH~in plină de co nt ra di c\.ic a p er-
so na je lor bibli ce din pi ctura hi ser ic il cr de lfmn: „rnre te
privesc păln111 z c1J o r , pe de o parte rn ::.îmbel, pe de alia sc rîş­
nind din din/i 7 ~ ' ·.
Documrnt ist ori c prin ctitoria so lid ară , l ăcaş ul de )(•mn din
Transilvania cuprind e, î11 sonnifira\ia sa , ş i unitalt•a spiri-
tu a l ă a p cpo rului .
Jn fata mărturii lc r iH ti~ti ce păs t ra t e din t ezaurul crrat
de-a lungu l Yeac ului , uu putem Eă nu CY ccă rn partea covîrşi ­
toare mistuit ă din t eza urul creaL, În vremi ş i prin v remi , şi
să nu dorim intens ifi carea eforturil or , în a c un ca~ te , În\cl cge,
va lorifi ca şi co n ~ crva puţ.inu l ce ne-a r ă ma s.
70 Arh. St. Braşov, Ac tele rnagistrntul ui 11 31/1797.
71 Joan a Crista chc-Panuil , Con lribufii la cunoaş t e rea picturii bă11 ă fe 11 e,
p. 127.
72 La lnl cm ni\·area lui Hore a, Cloşcn şi Cri şa n , se r eferii şi reprezen-
tarea sce nei losif tn lnchiwarc, r eu li zatii la Mohu, ln 1804, ef. Pr. I.
Fulea, Biserici m onumente istorice pic/a le de {rafii Grecu, ln Aril. S ibliilui.
Pagini de istorie, Sibiu, 1981, p. 220.
73 I. Şerban , R<lscoala Iul H orea în arta vremii , 111 lndr. Pas/„ V,
Alba Iuli a , 1081 , p. 157-1 61 (cu tnlrcngn bibliografi c a problemei).
74 Arh. St. Fii. Alhn lulin , fond Blaj, P ro1o eo lum, 1, 1785-1788,
doc . 26 , f. 4 - 5 .
75 Monument prăbuşit ln anii 1978- 1982, din cauza gre ut ă ţii ţiglei ,
pictura zu gravilor Gheorghe de la Răş inari , T eodor Ciungariu şi Simon
de ln Alba Iulia, r eal iza t ă ln 1790, fiind grav avariată.
76 La 1'ransy /vant e et scs lwbilanls, Paris, 1845.
77 Cron icn , ln „ECMI", XXX , fa sc. 98, 1938, p. 18!J.
naute , ou bicn du site, du costume , des oc cupation s, qui exprimcn t en
ml!me t cmps sa sensibil it e.
P a r l e th cme du "Jugement derni cr", Ic peintre cxpos1• de maniere
i;atiriquc Ies moeurs ct l es viccs des v illngcois, ii clemasqu c aussi Ies in-
justices socialcs, pl a~n nt parmi Ies dnmncs Ies autoritcs du village. Ainsi,
dans l 'eglise de Poieni (dep. de Timiş), le peintre a rcprescntc Ies peines
de prison subies par Ies paysans, ainsi que ln pnuvrete nttcinte par Ic vil-
ln ge. A Tisa (dcp. ele Hune cloarn), I 'a rtiste represente l a pcine de la rouc
infligec :1 Horea (I 'un des cl1cfs ele ln ja cqucri e de 1784), eommc un sym-
bole des so~1ffr :111c c s, mnis aussi drs cspernnees du peuple opprimc.
59
- - - - - D I N .ISTORIA RESTAURĂRII MONUMENTELOR-----
ALEXANDRU LAPEDATU ŞI MONUMENTELE ISTORICE
-------------------------------------IOAN
Acvoc::i o p erson1lil'1Le
unei vi c\.i, c u o
c um s-a
bog1tă şi multil a terală
dovedit p e parcursu l
activitate, cel
cc a fost Al. L::tp ed'ltu, const itui e o obliga\.ie m ora lft de a
r est itui isto ri ei pe fă căto rii e i de bine, rn:ii a les c înd aceşLia ,
ca în c:iz ul d e fa~ă, s înt pe nedrept uit1\;i . A l. L::tpedatu este
leg::it el e monum ent.e le isto ri ce şi d e organismu l c::i re le-a apă­
rat, Com isia m onum e nte lor islo ri ce . Este lega l ş i prin forma-
l-ia sa, ca e lev al lui Iorga , Onciul şi Bogd a n, şi prin filia\:ia
sa mărturisită ş i prin pri c Lcni a c u savan\:i ca Nicorescu ş i
Pârvan. Nu o să pr e zenlărn în ce le ce urm ea ză multipl ele func-
ţii şi onoruri - din ca l e -afa ră de multe - de ca re, pe bună
<lrcpLale, s-a bucurat şi le-a oc upat . O sfi sub lini em d oa r că
în Loate acestea va Lrebui c ineva să facă lumin ă p e ntru că
un e i asemc ne1 p e rso 1nlităţ i trebui e să i se acord e timpul ş i
alen :, i ~t c uve niLe . D ec i, trecînd p este acestea, ne vom opri,
se lectî nd dintr-o im e n să arhivă, l ăsaLă p entru păstrare Aca-
d emi c i, la cîteva impres ii C)re vorb '.!SC de l:l sin e . În prezentu l
m a l e ri a l se utiliz e'1 Ză d 1Lelc a fl ate în l•ondul Al. L'i!pcdal:u,
p ăslra L la Acad emia R .S.n ., S e c~ i a m a nu sc rise ş i co respon-
dcn\.J, inclu s iv Albu rnu l omag ia l înlocmit. d e dr. Oct . Bnzea
(7 vo lum e) în 193G: „A le:r. I . Lap edalu , în lumi.na presei,
J.901 - 1.936." L1 jubil e ul d e GO d e ani - om::ig in din partea
o rga niz al iil or P.N.L. din Ard e:i l şi Brn:it. Astfe l, d esp re Al.
L1p ecl'.1Lu o mulţim e d e im 1g ini ne l a să co ntemp o ra nii săi . ~i
toat ·~ ni-l înfăţi ş e :iz'.i într-o v iziun e c:ire impune. N. Iorga,
profesornl său , cu oc::izia primirii în Academi e, în 1918, îl
numeşte „ucenic al ş co lilor noastre, el s- a apropiai_ de studiile
istorice c11 o iubire, cu o în(eleg ere a ros tului lor na/ionat şi
uman care fa ce ca orica„e din stu diile sa le, redactat e i'nlr-o formă
/ o ld ~ a:rna int eres antă , s<l vi breze de o sim(ire care cîşligii . Prin
el în Academie inlrii nu numai spirilul unui critic istoric, ci.
şi 11n om de convinqeri, de inimii ş i de caracl er"1 . Cu ac e laşi pri-
le j, a rh. Ghica-Budeşti, într-o scriso::ne din Mehad ia , seric:
„Stimate D-le Lapedalu, Dâ-mi voie, înlli s ă le f'elicil ez penlrn
alegerea matale la Academia R omâ1111. !mi fa ce evident o plâ-
cere deosebilil cind viid p ~ rsoa ne p ~ Ungă care am lucrai a/iţia
a.ni , care s<l impun prin m eritele lor' 1 • U 11 zi a r hraşov ea 11 , m a i
la pida r, ex primă că „da cii personalitatea d-lui A l. Lapedalu ar
putea intra în cadrul un ei formul e, apoi aceea ar f'i: Omul dalo-
ri ei"3. Minislru la a rte şi culte în rep etate rîncluri, în urma
act ivităţii sale de animator cultural, lasă o im ag ine n eştca rsă ,
p c care o grăb ~sc să o evoc e, reuniţi , r eprezentan\;ii c ulturii
epocii: Constantin Nott·:Ha, Maria Filotti, Liviu Hebreanu,
Ion P ill at, G eo rge En esc u, Oscar Han, Dumitru Ghia\ă ,
Tudo r Arghezi , C-;za r Petrescu ~.a. oferindu-i un banchet,
în 1926; cu această oc;tzie Liviu Rebreanu, p e atunci pre~e­
dinte lc Societăţii Scriitoril or Români, spunea : „To/i miniş­
trii sau aproape to/i, suni primi/i cu banchete cinel vin dar aşa
de puţini sînl acei care sii f'i e sărbiilor i /i la facerea bilan/ului ...
J,a J\t! inislerul Artelor, creai de 11n seriilor şi condus mereu de
scriitori, noi , scri itorii n-am fost copii riîsfâţa(i. J\l[â grâbesc
1 N. Iorga, în „Nea mul Homâncsc", 14 octombrie 1918 , an X!l' I ,
Jlr.284 .
2 Biblio teca Academici R.S.R., (BARSH.), Scc~ia de co rcs pondc nţ. ă,
voi. lll. Scrisofuc din 22 iuni e Hl2 3, mss. nr. 197756
a Carpaţii Braşovului, 11 martie 1924 DARSH..
60
http://patrimoniu.gov.ro
OPJUŞ ---
să adaug că nici ceilalţi artişti. Noi credem că Ministerul Artelor
c ministerul uiilorului. că de-aici trebuie sii porn e asc ă subt forma
artei, valurile de unificare ş i consolidare a fiiri i în /reg i. Noi
sînlem .~i rămîn e m adînc co nvinş i crl armele culturii sînl instru-
m entele ce le mai puternice pentru înch ~garea unillifii na/ionate...
J\t! are cărturar (A .L. n .n .) el însuşi, poale mai mu ll cllr/11rur
decîl politician - nu şti u dacei vorbind aşa n-am făc ui o gaft1
- a sim/il ca ş i noi , a în(eles frâmînWril e noastre şi, ln ciuda
tuturor greulă/ilor , a incerca l sâ ne uşur eze calea, sâ ne ajute
sf'or/iirile. Penlrn literal urii ş i seri ilari , ca să mă mărgi11 esc la
breas la m ea, a /'ost un prieten bun, un sfătuitor cump!l!al , un
sprijinitor cuminte. Noi iubim pe ministrul artelor pen/rn crl e
mai muli decîl ministru: e un suf'lel f'rumos ş i bun" 4 • Cu ace l aşi
pril e j I. Minul esc u îi adresa următoar e l e cuvinte: „Jmpor-
lan(a ac li vilâ(ii dv. pentru Încurajarea ar telor co 11s lă în aceea
cil, deşi sp ~ c ialital e a dv. vă îndrepta spre cercetarea documentelor
şi monum entelor vechi , dv . n-a(i în curajai numai forul ele de
artă p e rimată care d ~ obicei cons/iluie aria of'iciafâ, ci aţi deschis
hra(ele larg tuturor ce lor care socotindu-se ar/işti, se adresau
minislru l11i artelor ca u11ui pri ete11 1111 ic":•. Măguli Loa re mă rl.uri-
s i ri d espre un 0 111 de cultură !
In 1928, „R evista pentru toţi" scria despre m unca isto-
riculu i : „lnţe l egînd semnul vremii dl. Al. Lapedalu lucreaz11
la în!.ll(area artisti r:â a (ârii sa le, prin mijloace Clll'C
cullurală şi
îi di stin,q valoarea. R iot ce se poale şi ce trebuie sâ se spuie
despre valorosul ministru al eul/efor ş i arlelor" 6 • Al. Lapedatu
s-a bucurat de ce le m a i înalLe d e mniLăţi ş i onoruri, între
acestea şi cele de a fi fost ales secretar genera l şi apoi preşe­
dinte a l Academiei Române , în care ca li tate s-a remarcat,
ele asem e nea, prin o act ivitate el e mare presl igiu şi cu co nsc-
ci n~e dintre cele mai importante. Alegerea sa ca pr eşed inte
al acesLui for îi pril ejuia lui Mnius Bunescu, directo r pe
atunci la Muzeu lui Simu, asem e nea c uv inte: „C111L11ra fării
a avul loldeauna năd~jdi în Rxcelenfa Voastră . Azi cel mai înalt
for cu llural împar te a ceas tă ni'ul~jde alegîndu-v<l conducător.
Pentru progresul aces tor înalte tărîmuri să trăi{i" • Preţ uirea
7
distinsu lui om de culLură v ine clin parlea a num eroş i şi de
cxcepţ;ie oameni ai vremii sale. Petru Groza îi scr ia la sărbă­
tor irea a 60 el e ani, în 193G, fe li c itîndu-1 şi m ă rturisind că o
om ag ie re ele acri gen „constituie un bun îndemn pentru gene-
ra/ia lînllrll ş i un strop de alinare al râs urălire i celor cari consti-
tui esc lista pari.ilar wwi regim politic s!.l lbalic"S . Iar N . Iorga
notează: „Acei care se ocupll de i.storie sau o cillsc numai, ştiu
ni omul care a fost de trei, pairu ori ministru ş i care pr es idează
asliizi senatul a fost, în genera/ia sa ponderală şi cuviincioasă,
1111 adevărat mode l în ce priv eş t e cercetarea onestă, piilrunderea
ş i rostirea rezu llale lor într-o formei de un perfec t echilibrn, în
r:arc n11 se caulii expres ia lit e rară , ci ea venia de la sine, limpede
·?i armo11ioasl'i, wm se înlîmplă la lo/i aceia cari sînl chema/i
a da viaţă Incu/ului ... Poate din aces te st udii , dar şi dintr-o
fericită m oş t enir e, istori cul ·?i profesorn l de istori e a adus în
4 „Rampa", 14 martie 1926,
5 Idem.
6 „Revista pentru toţi", 1928, un XI, nr. 1, p. 5
7 BARSR Telegramă Muzeu Simu, vo i. I, p. 89.
8 BAH.SR, Scrisoare. 21 noi e mbri e 1936, voi. VII.
 Alexand ru Lapcclalu , la
La Furn i c o ş i (jud. 1\r gcş ),
La Tirgu .Jiu, c u ocazia clcschiclcrii
muzcul ui, 1928 .
La Micia, !n 1931.
via/a polilicli acea •năsurli , aş a de rarii as tăz i , rnre nu l-a pus
niciodalr1 în con fli ct cu un adversar, rilmia n11 avea sli-i opuie
decîl o allâ convingere" 9 • Cu ace laşi pril ej, Gh. Cipăianu îl nu-
m eşte „omul de şliinjă , care a .~Liul ş i ş li c s11 punli al ese le sale
însuşiri spiriluale ş i toate daruril e s ufle t eş ti în slujba neamului
şi a fării" t 0 , ia r într-un a lt loc, că „s-a remarcai prin /al enl şi
disc iplină , pondere ş i mode ·ti c, devolamenl ş i mun c ă concen-
lrale înlr-un caracter ales de linii clasice"ll.
Toate aces tea pentru că acest mini s tru es Le ce l ca re inst i-
tu ie premiile p e ntru lite ratură, inaugurate, în 19211, c u Goga
ş i Sadovea nu; cel ca re reo rga niz ează Teatrul din Cluj , und e- l
num eşte p e Victor Eftimiu , în 19271 2 ; cel care a juLă la rea-
nima rea v i c·ţii muzical e din Iaş i. Însuş i mini ste rul va bene-
ficia de o nouă orientare, aici fiind al eş i Ştefa n Pop esc u ca
şef al Comisie i artelor, Grigore Antipa l::i muz ee ş i G. Enescu
la muzi că 13 .
Chi ar puţin e aceste mărturi s iri , a lese din c îteva mii , prin -
tre ele păreril e ş i co nstată ril e un or frunLaşi a i v i eţ ii noasLre
cultura le, a rată, scot mai bine în ev id e nţă omul , sava ntul ,
istoricul, munca sa ş i climatul de înc uraj a re pc care l-a impri -
mat vie·ţi i culturale şi şt iinţifi ce clin i.ara n oast ră.
9 N. Ior ga, tn „Neamul Romtmcsc", an XXXI, nr. 257, 26 noi em-
brie 1936.
10 „A lex . I. Lapeclatu Io lumina presei, l!l01 - 1936, la jubil eul ele
60 de an i, oma gin clin partea organizaţiilor P . N .L. clin Ardeal ş i Banat.
Album întocmit ele dr. Oct. Buzca"
11 „Naţ iun ea Română", 18 noi embr ie 1936 .
1D Pe larg in „Lupta ", 10 au gust 1927.
13 „Dimineaţa" , 12 oc tombri e 1927.
http://patrimoniu.gov.ro
omana , 1907
c u arh . I. Vulcan , 1908.
ex poziţi e i el c u să luri şi a in a u g urării
În ca lită\ il c sa l e mul t iple , de n enum ăra Lc or i, A l. Lapcclatu
va ina ug ura m onumente de for publi c ş i va pregăti sau va co-
m em ora aminlirea unor ilu ş Lri îna inLaş i. 1n 1922, l a Putna,
împr e ună c u J. Lupa ş, scoate în r e li ef, c ins Lindu-l pc Ştefan
ce l Mare, rolul Ardealului în rn e n~in erca id e ii naţ i o na l e. lu
1921, la Cluj , c u vî ntă la dezve lirea m on um enLu lui lui Gh .
Lază r , spunînd despre a ce l act că „este un aci simbolic, prin
care învlifălorim e a românii /rans iluană fin e sli afirme crl înţe l ege
să (i e, chiar de pe acum , de la în cepu/ul vremurilor celor nouă
ale vi efii noaslre na/ionale, aclivlt ş i lupUlloare pentru realizarea
misiun ei wllurale a poporului român în pairia sa reînlr eg il ă" 14 •
Tot în ace l a n îl întîlnim la Ţch ea prezentînd l a 2 septem-
bri e fi g ura lui Avram Iancu1 5 , ia r la 5 septembri e cerind să
se ridice l a Cluj o stat ui e a ero ului 16 . La Sighet, în an ul urm ă­
to r, evocă figura el r. Ioan Mi ha l y i, l a dezvel irea bus tu lui
acestuia, ca p e unul „din cei mai buni ş i m erituoşi fii ai acestui
finul '1 7 • ln ace l aş i a n esLc cel care pune piatra fund a m e nLa lă
la Mausoleul de la MirceşLi m on wn ent claLorat lui N . Ghi ca-
Bucleşti pi ctat de P. Molda ş i termin at în a nul 1928 1 8. În
1927 omagiază pe m a rii is Lori ci B. P. Il ascl e u ş i D. Onciul
vorbind a l ături de N. Iorga, Bianu , Minovici ş i Moisil , la
d ezvelirea bu s Lurilor de la Arhivele Latului , spunînd că ei
14 Cuv lntar cn în „Viilorul ", 16 mai 1924.
15 „Oglinda lumii ", 2 septembri e 1924.
ia În „Viitorul ", 5 septembri e 1924 .
17 „Viitorul", 30 august 1925.
1 8 „Vi itorul ", 20 mai 1925.
61

Lri Mici::i, i uli e Hl31
sî nt „chipurile în bron;: , a do u ă
di11 ce le m ai ilustre şi rnai rrpre-
zentati ve personali tă fi ale vi e{i i noastre cu lturnle şi istoriogra-
fi ei na/ionale..." [ ... ] con tribui e „cu rodul mi.nfii lor superi-
oare ş i a su f'l ctului lor înalt , prin operi şi lu cr ări epocale la
îmb ogăj irea patrimoniului nostru c111lural şi na/ional ş i deci la
pregătirea zilelor de glori e ş i mărir e ale înf'liptuirii României
întregile" 19 • La 28 m a i 1928, la Cluj , într- o cuv înlare de excep-
ţ i e,
A l. Lapeclatu .îi co memorează pe memorandişti, punîncl
pc ed ifi c iul r ed ute i placa cu inscrip \i a evoca toa r ern . Tot ac um
îl evocă pe V. I3rani ş t.c, închinîndu-i minunate cuvi ntc 21 • La
3 iuni e, cînd se in a u g ur ează, în prez enta lui S imi on Me h e dinţ i ,
Em il Racov i\.ă, Gh eorghe Tiţeica, G ri gore A nti pa, M iha il
Sadoveanu , m a uso leul bardului el e la Mirceşti , într- o a nim ată
cuv în tare sp un e : „România întregită e datoare să wllive, în
chip cuvenit şi demn, amintirea fiilor mari şi aleş i , cari prin
mun că şi j er lf'a lor, prin simţ ir ea ş i entuziasmul lor, au contri-
buit mai muli ş i. cu folos la realizarea aceea a idealului ce i-a11
cc/ lău z it în v iaf ă ş i pe care l-a11 propovădu it cu c r e dinf ă n es tră­
mutală cc/ va sli fi e ajuns urmarea cea mai fir ească a tot ceea
ce el î ns uşi au săvîrş it pentrn binele ş i prosperitatea pairiei şi
neamului" 22 •
Istoric ul LapeclaLu , cu rea le apo rtu r i a du se cercetăr ii im e-
diat clupă U nire, este un act iv om el e ştii n ţă ş i c ulLură, îo-
fiin~ează institu~ii, '(:in c cuvî ntăr i , in a u g urează m onum ent e,
prezintă public sau la radio marile evenim ente ş i p ersona li-
1.:1 \.i . Se bu c u ră de a tenţ:ia sa: Andrei Bîrsea nu , Barbu Dela-
v ra n cea, Jon Cîmp inean u, Bogda n D ui că, e ro ii C i o rdaşi ş i
Bolcaş, la a l căror m onume nt vorb ra astre i, la Be iu ş, în Yara
lui 1935: „monument mrnil să nemureascii nu 1111mai j erif'a de
sîn_qe a ce lor doi martiri ai Bci u ş ului ci ş i lupta fănl prihanti
a rîndurilor dr vajni ci luptători pentrn apărare a ş i sa lvarea
românismului la cca mai ameninfată ş i prim~jdioasii granifii
a neamului "t~ . L ui Vin cc nţ:iu Babeş , a l căru i m onum ent îl
inaugurează în 1940 la Timişoara, a l ăt uri el e doctorii Antipa,
Gerata, N icoln u, Sto icov ic i, Pa uli a n , Lcva diLi , Ma rin esc u
ş i Proca, îi face urm ăloarea caracterizare: ,.Num ele lui s-a
înscris şi oa riiml'n e n eş ters în pa_qinile istori ei politice ş i cultu-
rale a popoml11i de din coace de m11n/i ca 111111l dintre cei mai
aleş i, mai vrednici :~·i mai m eritu oş i f'ii ai sili ... Căc i ş i el es te
din şi rul ce lor ce a11 pus o pi atrâ de tem eli e la edif'i ci11l Româ-
niei mari prin politi ca lor cuminte, pozitiv</ şi cunslructivâ în
slizjba c r e dinci oasă ş i devoiai1/ a n eamul11i "~ 4 •
În a nul 1931, dezvelind la C hi ş in e u- C ri ş m om mH· nLul
memorandistului M ih a il Velişcu , consecven t prin c ipiului el e
1n„Viilorul ", 10 noiembri e 1927.
20În c11 vi11 l::irc af irm it că: „De l a 1848, pînil la 1918, n -a fos l l a aceşti
romllni (Lra ns ilvi\n cni) a c ţiun e mai însemnată ca acea memorandistă , de
la 1892-94 în care puterea de 11ia {ă, de cr e dinfă şi de 111idej de a n ea-
mului să se fi manif'es la l cu mai mu llă vigoare şt so /i da rila lc. c1i mai mult
sp iril de j e rtfă ş i de idea litate şi cu mai mu.//ă ardoare ş i entu ziasm - care
să fi aiml un m ai profund şi durabil răsune t în inimile şi con~ liin/ c / e romll-
n eş li de pretutindeni ş i care să fi impus în a farll c/1 es li1111ea romdno-lra11sil -
11a nă ca o ehes l/un e de ordi n şi de caracter eL1Iop ca 11 ", 111 „V iit orul ", 25 mni
1928.
2 L „Carpaţii ", 6 ian uari e 1928.
22 „Viitorul ", :1 iuni e 1928 .
23 „Naţ iun ea Homână", 8 iuni e 1935.
24 „Univer su l ", 23 n o iem b ri e 1931 .
62
http://patrimoniu.gov.ro
a releva semnificaţia istorie i şi a fun c ţiei sale d e sinteză evoca-
toa r e, A l. Lapeclatu afirmă: „Evident, efigiil e în bronz nepe-
rilor ale înaintaşilor ce au bin emerilat de la neam sa11 de la patrie
au w1 sens moral şi un rost educativ. Sunt, mai întîiu, simbol
al admiraji t i ş i recu n oş tinţei noastre ptnlru fapt ele şi virtufi/e
ori pen/rn caracteru/ , moral şi naf ional , al vie/ii celor pe care
îi r epns int ă . S unt , apo i, mem ento purnrea uiu şi gri'iitor pentrn
urmaşi, să f'i e şi ei asem enea ace lora p1, care aceste efigii cau((/·
sli-i personif'ice în cil printre noi" 2 5.
l!:i
N e 1111m ăra li a i s în t ce i car e, într-o a clevăra lă strategie
gî ndită ş i concerlată c u multiple r ostu ri ş i înfăptuită în nu-
mele istoriei şi culturii , se vor bucura în epocă el e comemorări
~ i evocă ri . .. La toate, în ca litate el e academician, el e secretar
genera l a l Academ ie i, de prc!;>eclin tc a l Comis ie i Mon um ente-
lor J tor icc sa u ca is t.or ie lup tăto r acti v pentru binele patriei
sale, A l. I ap eclatu va impune prin cuvînt ş i fap tă . Astfe l'
îl găs im prezent ca ini\.iator şi orator la dezve lirea monu-·
mentului Ec . Tcodoroiu, la Tg. Jiu, în 1935, a l ăt uri el e N.
T.it ul escu~ 6 , la se rbăr il e de la Cara n seb eş ca re l-a u om agiat
pe epi scop ul Ioan Popazu „ctitor al şcoalelor române din Braşov·
şi ctitorul relnvialci episcopii ortodoxe a Caranse besului"2 7 ,
\'O rbeş te la Blaj, la com em orarea lui A ug. Bunca pe c;ire-1
vedea marcîncl „o nouli. şi însemnată e tapă în dezvo ltarea is to-
riogra fi ei român e transilvan e" ta. Apoi în Cameră şi Senat, ln
aceea a lui Vasi le Lucaciu, a l căr ui m onum ent îl şi ina ugurea-
ză la Satu Mare, pril e ju indu-i următoarele c uvin le: „ V. Luca-
ci u es te dintre oamenii pe cari neamurile nu-i pol uita , ca un ii
ce, din viajă în că, au fost inves tifi , de misti ca popularli, Cll
aureo la de martiri sa u eroi, şi aşezafi de conş liinfa unanimei <t
ce lor pentrn cari şi-a u închinai rostul vie /ii , în panteonul lor
nafional" <a u că „a avut meritul , marele m erit de a fi fost şi
rămas, statorni c ş i n eşovă ito r, pe lîngă politica na/i onată , inte-
grală, a unilăfii rom â n eş ti , respingînd şi condamnînd tranzacfi.i.le
sa u compromisurile pe care unii sau al/ii le credea u posibile sau
chiar necesare, cu asuprilorii"rn.
Astfel fi eca r e prilej de aducere aminte pioasă a datelor ş i
faptelor m emorab ile clin istoria patriei este trausfo1mat într-o
lecţie c ivi că . Tată, la 3 sept em bri e Hl39, la Mediaş, unele se
dezve lea o placă evocatoare, clin stră cluiuţ a di rector ului de
li ce u Horia T ec ul esc u, în amintirea biruinţe i lui Petru Rareş
clin septembrie 1534 co ntra lui Gritt i, c i spuuc: „Bravura ş i
sar:rif'iciu l acestora (Prin cip atele R cmâne - n .n .) în Iru apărarea
creşlinătăfii de pes te Carpa/i nu pol fi nici azi n ici ignorate
şi nici contes tate. E le se ev idenfiază din ce în ce mai muli ş i w
cîl vremea va trece, cu a/îl 11a trebui. sli se recunoascli mai muli
câ poporul român esc a avut de îndeplinit în cursul veaw rilor
roluri istori ce de naiuri'! a asigura continuitatea culturii şi civi-
li za ţi ei creş tin e în aceste păr!i ale teritoriul11i sci u na(ional"" 0 •
Toată această stă ruin\.ă de a pune în valoare, prin piatră
şi b ronz , monumente a le ero il or naţi o n a li , p e tot cuprinsu l
ţării , evocă o gînclirc i s t o ric ă bine definilă ş i co n stant ă într-o
epocă extrem de compl rxă s ub raport politic.
Pornind ele la monum en tele de for public , comemorative,
trccînd apo i la o operă inte n să el e cerceta re a a rhiv r lor din
ţ'ară :;i de peste h otare, la publicarea un or importante corpu-
suri de d oc um e nte p e nt ru isto ria naţională , din ca re A I. La pe-
cia t u a fă c ut un scop imp ortant, crucial, am spune, a l Acade-
mi e i Române, la aceasta adăugîndu-sc publi car ea s i st emat i că'
a monumentelor ţă rii prin prestigiosul Buletin a l Comis iei
Monumentelor I stori ce, apo i la plasarea un or oameni el e cul-
tură , a un or istori ci , în serviciu I propaga11dci pe st c Jw tare,
î n toate rostul şi ro lul profesorului ş i aca demi cianului , a le
istoricului, a I căr ui om ag iu îl a ci ucern , a u fost foart c mari.
El , de fapt, le vedea în s lujba a ceea cc num ea „noua ordine
wlturalll", remarcîncl cft istori ci i trebuiau să-ş i îndrepte aten-
ţia , cîl mai muli spre lrecutul nos lru rnliural", să ia îu iitudiu
ş i să reflecte în cercetă ril e l or „domeniul vechilor noastre insti-
lu/iuni privitoare la organizarea administrativă, judiciară ş i
militarii , împr'irJirea, caracterizarea şi îndeletnicirea claselor
25 „Univer s ul ", 25 octombrie• 1931.
26 „Viaţa Ardealului", 10 septembri e 1935 .
27 „Dimineaţa", 6 octombrie 1935.
2s „Uni ver s ul ", 18 decembrie 1934.
20 „V iitorul ", an XXV J'II , nr . 868 7, 16 dcccmbr.i c 19::16.
30 „Diminea\ri", 3 scpl c 111bri c 1939.
:sociale, la felurile , normele ş i raporturi le de proprietal e", iar
în Tra ns ilvani a „cu deosebire asupra vi efi.i proprii româ n eş ti
f.„ ] organiza(iile politico-na(i orw le pe care Românii transilU(/-
neni le-au avut pe vremea regilor Unqurilor f. „] rela(iile de tot
soiul ce au existat în curwl timpului între Ungaria .5i Transil-
.vania de o parte, Mo ldova şi Tara R 'J mân casc1/ rfr alia ş i in/'lu-
i enţ e le culturale pe care locu itorii acestor (ilri le-au exercit at
asupra frajil or lor din Transiluania. Trebuie, în fin e, s tudi ată
f1mdam e11lal uia{a socialrl ş i economicii. a pop orulu i rom<in din
aces te păr/i, pentru ci'i din rodul munci i grele ş i stiimitoarc a
popom lui român, totdeauna s-au tras fo r(ele, p cari feudalii
ş i oligarhii stiipinitori ş i- au clădit ş i m ~ n(inul via/a politi cii.
.ş i r:u lturali1 a stalulu i dominator şi asupritor" 31 •
Insă dom eniul în ca re A l. L a pcd atu s-a r e levat a l'i unul
<lfo cei m a i av iz aţ i dintre co ntemp o ranii să i , cs Le ce l a l s is-
temului d e ocrot ire a monum entelor isto ri ce ; din 1908 sec re-
tar a l Com isie i MonumenLc lor Istori ce, apo i din 1921 a l Com i-
siei Mo num e n telor Istori ce pentru Transilvania, iar clin 1941
vreş e cl i 11 te a I Corn is ici Mon um c nte lor Istor ice , fiind ş i u 1tirn ul
dintre preşcd in ţ:ii acesteia, n-a prcc up c \:it ni ci t im p ş i ni c i
·energi e p e ntru a apăra ş i p ăstra mai d eparLc monum entele
tăr ii. D e a ltfel id eea apărării aces t o ra e ra id eea mar ca ntă a
unei întreg i g e n e raţ. ii , căc i i a lă ce îi sc ria is to ri c ului un a l t
ilustru om d e c ultură, G. T. Kiril ca nu , la numirea sa în
fruntea M ini ste rului Cu l te lo r ş i Arte lo r: „111 aces te timpuri
.grele ş i pline de amilrilciun e se înlîmpW st/ ne vină ş i n o u ă ,
âlrturari lor, cil e-o rau"i de mîngîiere cîntl vedem c ă e chemai şi
w1 om vredni c la conducerea cu llurii noastre. D in loalll inima
le felicitez pentru numirea ca ministm al cultelor ş i artelor ş i-fi
urez s1/11ă/a/e ş i spor la mun c ă . D ~ a D.?m1111l să ni se împli-
.nească prin d-ta alîlea uisuri rnl!urale: 7. M in!llirea de ruinii
rt l ăc aş urilor credin( ci s /r i'im oşeş ti (la Hurezi şi la Cn:ia trece
ploaea prin acop e ri ş); 2 . Copiarea verhi lor pi cturi ameninfate;
J. Inuen/aru l monumentelor noastre istori ce ş i a bo.!Jil(iilor lor;
4. Pu blicarea inscrip(iilor de pe la biseric i ş i de prin cilrţil c
Jiise ri ceş li (mă qîndesc la culegerea pc/rin te lui C. Bob u lesCll pe
<:are o c un oşti); 5. J\l[ă gîn<lesc la m arele tablou al lui S toica -
Intrarea lui l\!Ji hai V it eazul la A lba Julia. Poa le ci'i aCllm îş i
Jiil fa ce drnm spre sa la în co ronll rii " :J~.
ln acest sens A I. Lapcdat u va fa ce mari efo rturi p e ntru
inventari e rea monum en telo r isto ri cr , mai a les a ce lor din
Tra nsilva ni a . În Transilvani a această op e ră, p e ntru ca re c i
persona l se va ad resa prefecţ ilor. Ya adu ce în li sl.ă HlO d e noi
monum ente . Ma i mult, ca unul ca re !nerase la Bule t.inul
Comi siei Mo num e nte lor Isto ri ce , va ini\.ia Anuarul Com is ie i
Monum e nte lor Istorice pentru Trans il van ia, în ca re vor fi pu-
Jilica te o serie d e obiect ive imp or tante. Di nd ca sa r c in ă in ven-
tarierea ş i publi ca rea monum e nte lor un or specia li şti, ca re
rea liz ea ză Repe rtoriul , <~ vorba d e Iuliana Marţ. i an ş i Mi h a il
Csak i, o însemnată act iYi tatc d e c un oaştere este dusă la bun
s fîrşit. Mai tî rziu , în 1937- 1938, Homâ ni a ben efi c ia aslfc l
de un in ve ntar bin e pu s la pun ct.
Istoricul , căru i a i se dato r ea z ă, între a lte le, înc urajarea
cercetăr il or de arh eo logie medi eva l ă, a urmărit c u atenţi e
permanent ob iectivele ca re dăd ea u no i dimensiuni c unoaşterii
isto rice; el a legat ce rcetarea arheo l og i că direct d e co roborarea
cu surse le docum enta re . În acest sens , V. Drăghi cea nu îi
:cria de la C urtea d e Argeş, într-o sc risoa re momorabil ă din
<JCtombr ie 1920, răspunzîndu-i la felicităril e p e ca re A l. Lape-
<latu i le transm iscse p e n tru rez ulLatcl e de cxcepţ:i e obţinute
aici. Astfe l: „ Iubit e Dle Lapcda lu , Cum sil-/i mulţum esc pentru
frumoasele cuvint e? Nlă simt neputincios a-(i aNlta rec unoş tinfa
mea. E u încă continui s1/prl/urile la Pala t, alî/a timJj cîl m ă
41a ajuta vremea . .ln biscricrl am terminal. N u am i eşi. I în că din
~ tare a de obicctiuit alc abso lul1/ pc care mi-am impus-o de la ince-
pul. Şi aş f'i vrnt a p<is/ra mutismul pînă cc voi clasa mate-
rialul adunat şi voi ar1ca răspuns ul slrâin1/i</ (ii asupra f'a c/urii
~ i epocii obiectelor găs ite - care r1/spuns va aduce o ho tărîrc
<lefinitiocl în ches tiun ea aşa de încurr.altl a începuturilor state-
lor noastre.. ." 3 3 .
Dar ce le mai e lOC\'C' n te aq,i1111i P<' ca re A l. Lapeda t.11 le
3l „Fo i ţa ziarnl ui Înfr ă ţir ea" , un II, nr.341, 9 octombri e 1921.
32 BAHSH, Scrisoare, 30 octombrie 1923, mss, nr. 197820, vol. IV.
:l3 Loc. c it. Scrisoar e, 14oc tombri e 1920, T ir govişt c, mss . nr.197714,
VOI. 11!.
http://patrimoniu.gov.ro
întreprind e , sî 11 t ce le ca re privesc co nser va rea ş i r esta urarea
m onum entelo r. Astfel, num ai în Transilvania , în e p oca 1921 -
1947, au fost r sta ura te 235 m o num ente istori ce. D espre c îtcva
din e le m er ită să a mintim în ce le ce urm ează . De n e număr ate
ori, l'er i c i ţi, p a r oh i, e n o ria ş i , primari sa u a l te a ut o rităţi , î i
· mul\:um esc pr eşe dintelui p e ntru ajutor ul aco rd at în sa l va rea
m onum e ntel o r. În Hl23, Zen ov ie Popov ic i, clin Sat ul Lung
a 1 S ă ce l c l o r , îi scr ia mul\:umindu-i p e ntru ce i 40.000 le i aco r-
daţi pc ntrn r es taurarea pi cturii „ş liind prea bine c ă ace as tă
lâudabiltl şi pentrn noi de mare î nsemnăta t e lw!ilrîre, s-a adus
sub pres id iul Du. ş i grn /i e drag os Lei şi bu nr"iuoin f ei ce ne pur La f i" 34 •
Dea ltfel în acwstă zonă profesor ul va r eve ni , v iz ilînd în 1924
m o num e ntele din S ăce l e , Zizin, P11r că re ni , Tă rlun ge ni 3 \
a poi în va ra ace lui aş i a n alte obi ect ive , de data a cea sta pc
Tîrnavc - B oian, Dî rl os, B ii a, Soplac, Căp'il na; Hundor[,
d in 14 comun e, bu c urîndu-se el e sfaturil e gri ju lii p e care prcşe ­
clintek Ic-a dat a utor i tăt il o r , urm a te el e ajutoa r e m a ter ia le
d in p a rtea secţ i e i 3 G. În anu l urm ăto r îl înLîlnim p e is t ori c la
Tur nu -Seve rin, und e a ul.o rită \. il c, cl ar m a i a les A l. Bărcăc ilii ,
îi 111 ul ţum e sc p e ntru a j 11 l.o rn l acord a t în cxp roprier0a t c n :-
11 11 lui cas tr 11lui ş i la a m e na jare<:> m11 z .; ului din loca lita te 37 •
C u un nit pril e j, îl g'.is im la M i c l ăuşe ni , la pal atul Stu rz eş t.i ­
lo r , und e r e l evă im po r ta nţ<t m o1111m e n tu lui ş i ec re inte r ve n ţ i e
pentru conser va r ea sa 38 . În aceeaş i ca li tate, AI. Lap eelaLu
va pune p c li s ta d e res ta ură ri D e ns uşnl , în J92G , apo i, casa
Mate i Co rv in din Cluj 39 • L e urm ează în 1927 Zl at na, G hirn-
b av, Hî ş n ov, Prejm e r, Turc h eş . P e ntru un astfe l el e aj ntJor îi
mulţum ea î n ac e l aş i a n stare·\a Aga pi e i ca re î l a mmţa că a
fo los it c u g rij ă ce i 120 .0) 0 Ic i d aţ i p e ntru restaurare, ru gî n-
du-1 să î i a jute ş i în co 11 t in11 •u c 40 • for la H om a n, dis c ută C LL
G hi ca-B ud eş ti şi c u P. M olda m ocb li tăţi l e d e resta ura re a
11ne i lu c ră ri - p ictura d e la bi se ri ca epis cop a l ă - cci re, în
fin a l, cos lă sum:i impres i o na ntă d e 800.000 le i41 .
l n anu l 1928 vor bind la sc rb:irilc d e la B la j , profeso rul
anun\:ă h o tă rîrca ele a se resta ura catedrala , important m o nu-
m e n t istor icu. În ace l aşi a n aproh ă 111c ră ril c d e res taura re d e
la castel11l Hunedoa re i, iar în a nul următor în urm a une i
v izi te p c care o face c u m embrii sec \.ic i Em . Pana i tcsc u, S .
Dra gomir şi C . Daicov ic iu la Cr isc io r, Rîbi ţa, Leşn i c, G ura-
sa cla , M ese n tca ş i Rîm e \: a firm ă hotă rîrea Comisiei „de a lua
în prO.!Jf'(tmul şi bugetul sâu, alîl îngrijirea bisericilor din Zilrnnd,
rîl si lucrarea de res taurare a bisericii comunei Lesnic si Gura-
sad~, precum ş i cerce larea celorlalte biserici din j;1def1(l Hune-
doara, de a c eeaş i ucchim e, a c<lror pi c/uni se înţe l ege acum mult
mai uşor"4 3 • În aceeaş i ip ostază , în 1930, c înd prof. V. Vătă­
ş i anu so li c i tă a jutor ul Comi ·ic i Mo num e nte lo r Istori ce p e ntru
Transilvania p e ntrn a studia pi ctura mural ă din Hu ned oa ra,
obţ ine a prob :.i rca im e diată , ară Lînd „cil slltdi erea picturii mr1-
rale din vechile biserici româ n eş ti constituie în general un dezi-
derat care trebuie sa tisfăcu! t:îl mai urgent , fiindc ă ac<'sle mârt11-
rii ale artei român eş ti sîn/ am eninţ a te de pieire, Cil toate m!ls11-
rile de conservare luate, distrugîndu-se prin ins ăşi billrîne(ea
lor, chiar dacii 1111 interuin agen(ii atm os ferici wm e cazul la
rnina biseri cii de sub Ceta tea Colfii"44.
T ot lui A I. L;ipedatu i se datorea ză ce rce tarea ş i resta u-
rarea, în 1931, a bi seri c ii d e la Poiana Măru lui 4 \ a p o i, c u
un a n mai tî rziu , a cele i de la Rîşn ov ş i Zi rneşt i 4 G.
În an ul 1934, la o vizită făcută la Tîrgov i şte, istori c ul
ce rc ca m o numentele oraş ului să fi e resta urate ş i m a i bine
31 Lo c. cit„ Scrisoare, 4 ma i 1923 . Su tul un g, mss„ 111· . 198333, vo i. VI.
35 Pc larg tn „Viitorul ", 192<i f. c it „ ide m, vo l. VI, p . 8 ş i ln „lnfri'I-
\ i r ea " nr. 1073 , 8 mai 1924.
:rn Idem, 27 iuli e 1924.
:n „Viitorul ", 29 noi embri e 1925 .
38 1n „Cur entul ", 6 mai 1925.
:m „Viitorul ", 31i anuarie1926, nr . 5365, an 18 .
•Io BAHSR, Sc ri soa re Maica Sta r c ţ. ă Macri Eprascia, Aga pi.l , 14 mar-
tie 1927, mss. nr. 198069, vo i. IV.
41 „Un iversul", 13 august 1927 .
12 „Cm·cnlu l ", 27 ma i 1928.
43 Muz . de istori c al Transil vani ei, Ar hi va Comis iunii Monumentelor
fsloricc - Sec ţi a pcntrn Trnnsil va nia , 1929, nr. 203, Rnport S. Drngomir,
25 oc tombri e 1928.
'11 Loc . c it., Scrisoare V. Vătiiş i anu, 14 iunie 1930.
'1~ Lo c . cit. , Adrese Comis iunea Monumentelor Istorice - Sedia
pentru Transilvania din 31 octombri e (nr . 177) şi 11 mai (nr. 302) 1931.
10 Loc. c it „ Re fer at Al. Lapcdatu .
63
îngriji Le, .î n care sens propu ne să se reînfiinţeze muz eul rcgio-
ual , ca re să p re ia c u autor i tate resp ect iva activitate 47 •
În Yara lui 1936, tot c u avizu l să u , Comisia Monum e nte lor
Isto ri ce - Sec\:ia p e ntru Transilvania - îi în c redinţează
prof. Vătăşianu studiul pi c Lurii mural e de la Biserica evan-
gheli că din S i ghişoara 48 • l n ace l aşi a n , o altă în semnată ocazie
ne reî nv ie a mintirea savantului: la Cluj , în toamnă, se de s Jă­
şoară lu crăril e ce lui de al IV-l ea congres de numi s matică şi
arheo log ic, la care participă o seri e de prestigi oase p er sona-
li tăţ i , ş i la ca re Lapedalu este preşedinte de onoa r e . Cu aces t.
prile j el remarcă neces iLatea co ns e rvării şi păstrării m a rilor
argum ent e p e care arheo logia le ofe r ă istori e i p a tri e i 49 • Pc
acea stă linie va în curaja ce r cetă ril e ş i m a i a les opera de pune-
re sub protecţ i e - pr in creruea de r eze 1niţi i a 1h eo log ice la
U lpi a, Poroli ssum, Căşei, Tibi sc um - a ce lor mai importante
rez e r vaţ ii de arheol og ie; va inte rv eni la autorită\: i p e ntru
acorda rea de a jutoare ş i mijloa ce pentru o va lo rifi ca re p ozi-
ti vă. În acest sens va fi ce l care sprijin ă în 1\)40- 1944 marile
efort.uri de cercetare a cetă \, il o r da cice din Mu11ţ,ii Or ăşt i c i,
Iată d ec i că se p oate demon s lra , chi a r c u aces le pu~: in e
exemple, afirmaţia lui G hi ca -Bud eşti , ca r e la numirea C[I
preşe dinte, în 1941 , r ecunoştea că A l. Lap e dat u „ cunoa.~ / e mai
bine decîl ori cin e" Comisia Mo num e nt.c lo r Isto ri ce, sensuri le
operei de păstrare a monumentelor isto ri ce 50 ,
În multe le sale rosluri Al. L a pednt u a în c urajat rea li zarea
un or lu cră ri de speci a li t a te c u ca racter de rel'e rin ţă , un ele
47 „V iitorul ", 18 oclombrie 1934.
•JR Muz , de ist, al Transilva ni e i, Ar hi va Co mi s iu nii Monumentelor
Is t ori ce - Scc ţ,;a pentru Transilvania , 24 scplembri c, nr, 672 . Haport
V , Vălăş i an u.
~n D etalii ln „Nan un ea Ro mân:'\", 28 oclornbric 1936 , nr . 211,
50 BAHSR„ Sc ri soare N, Ghica-Bud eşti, 10 ia nuari e 1942, mss ., nr ,
l 977fi9 ,
HESUME
L 'a ul c ur prescntc un c s uit e de tcmo ignagcs documcntaircs qui 111rtlcnt
en lu miere l a [i gurc e l l 'n~t i vite de l ' hi stori cn el hommc el e grand e c ullurc
quc fu t A l , Lapcdatu.
H isloricn de ·1a r gc fo rm ation ct d ' un c r c marqu ab lc c ullure, A l, Lapc-
datu u c u un c ac ti v it 6 :\ ·1a ca usc de la d6fcnsc des monumcnts hi s lori q ues .
Ainsi, so it co mm c r cprescntant de la Corn rni ss ion des m on urncnt s histori -
qn cs - 01'1 ii a cleploye so n a ct ivitc de 1908 :) 1941:1 - , soil da ns Ic ca drP
de J' !\cad6mic Tio u mainc , 01'1 ii n ' n ccsse de pro111011voir la r cc lwrc he
CONTRIBUŢIA PICTORULUI PAUL MOLDA
LA RESTAURAREA UNOR MONUMENTE ISTORICE
rta p l ast i că
a seco lului al XX- iea a c1 1n cscul în prim e le
A dece nii co ntribu\:i a un or a rti şti ,
az i necun oscu\ i, cc s-au
format în şcoa l a na\:i o nală şi ş i- a u desăvîrşit c 11n o ştin\, e l e în
centre le r e numite a le Europ e i . Prezenţi în rxpoz i ~ii l e ·tim p ului
cu lu crări ce au r eţ: inut ate n ţia iubito ril o r de a 1"l ă, a cril ic ii
de specia li talc, trece rea an il o r însă a cobo rîl în m od ne jus ti-
fi ca t vă lul uităr ii p este v i a~a ş i op f' ra lo r. No il e gene raţ ii .
la întîlnirea c u un e le din aceste c reaţ ii , 1111 a 11 p os ibi lit a t t'a
de a consu lta lu c rări care să fa că r eferin\ă la omul ş i activi-
t atea d esfăş urată, Grija p ent ru patr im o niul arlistic impun<'
ca o sarc i nă prior itară depistarea va loril or rn oşt <'nite, De a ici
neces itatea el e a avea une le in formalii de spre art ist ~ i ope ra
sa. Printre cei ce r ec lam ă o asemenea tratare se a flă ş i Pau l
Mo lda. Num e le lui Pau l Popesc u Mo lda mi-a trezit interesu l
de a a fla date c u caracte r biog ra fi c în mcm c nt11l cî nd un ta-
blou ce su feri se în part('a de jos efe ct ul inundaţ, i e i mi-a rele-
vat, prin îndepărlar ea mucegaiului , ~ cmnătura :111Lo1ul11i ş i
anul rea li zării. Era un tab lo u pe ca re a rtistul î l n •a lizasc în
a nul 1917, un portret reci îud u-1 pe Dimitri e O ne i 11 l în unhia 11\:1
de lucru de la Arhi ve le Statului, Tab lo ul a [osl reprodus,
a lb-neg ru, în Revista Arhivelor , în numărul dedicai. lui D.
http://patrimoniu.gov.ro
des igur, ş i cu im p I ica ('ii pcn tru c un oaşterea ş i păstrar ea m 01111-
m entel or noast re. Astre i prof. V. Vătăşia11 u îi scrin lui Al.
Lapedatu în 1940, de la R oma , mul\;umincl pentru pr emiul
„C. Ch i r11", acordat de Acadrm ia Română, mărturisind că:
,)mprejurarea că în repe/alc rînduri mi-a/i acordai un sprijin
prefios şi holclrîlor, mii în curajeazli s<I ul! scriu , „ îmi amin lese
zilnic cli am o îndatorire fa(11 de Du. personal ş i f'a/11 de înaltul
inslilul al Academiei Rnmâne; ajulnrul ma/erial şi moral ce
mi s-a acordal awm un an ş i jum<l/a/e, prin atribuirea sub-
ven{iei tri enale „C. Chiru" pc anul 1.910, în vederea r e alizării
un ei is/orii a artei în România". Este vo rba , cum bin e se ş tie ,
de lu c rarea de referinţă lsloria ariei f'wdal e în ţările române -
monum e ntală o p e r ă ca re a se rvit ~ i se rv eşte în atîtea rînduri,
p e ntru sprij inir ea,ş i apărar ea m onumentelor din ţa ra n oastră 51 •
Ca un adevărat om de c ultură , L a p edatu a transformat
d emnilă \. i l e ş i lun cţ iil c în posib ili talea rea l ă de în curajare
a unui d om eniu al.îl de compl ex - isto ria - în ca re mon11-
m enlele ocupă un loc prim o rdi a l.
Am în ce rcai., astfel , să pr ez e nlăm s ucc int v i aţa unui om
dăruită c n pasiune palri e i ş i timpului să u , şi înc hinată,
prin ceea ce a J5cut, apă r[1rii m5rturiil o r n oastre nep ieritoare,
co nsiderînd că o a sem enea v inţ,ă şi zbuc ium sufle lcsc, puse
în slujba c ulturii ş i id ea lului de libertate na\: i o n a lă , o m e ril[1
cu pri sosi n\: ă.
Dac[1 a m r euş i t să pr e fi g urăm c ît de c ît o imag in e r ea l ă
a·upra învă\,at ului ş i omului care a fost A l. Lapedatu , aceasln
se d a tor eşte în pri11111l rînd eco ul ni pe ca r e, pînă la noi , I-an
lăsat faptele sa le.
01 Loc , c il. Sc ri soar e V. Vătăş i n nu , 6 iuni e 1910, mss , nr, 19 8 ~97 5i
.( noi e mbri e 1911 , mss , nr. 198498,
h is lori q uc, il a fail eh: la mi se cn va lc ur du passc el e la Roumanie, eo m
pri s n11lant da ns Ies mon11mcnl s qu c dans ks temoignagcs des musces el
<Ies nrchivcs, k hut fin a l el e so n ac li v ilc , I ar sa co ntributi on et scs
inlcrvcntions. un gra ncl n o mbrc de monumcnls h istoriqucs ou puhliqucs
o nl pu rccl!Voir ks fonds n eccssa irrs pour lc11r co nservat ion ct Ic ur r esta ura-
t ion, Les clonnccs cx posecs par l\111lc ur . qui ccrn cnt un c pcrsonnalite aux
tn11llipl cs as pcc ls, lJl"OV icnn cnl du Fonds Ln11cd ntu , de l 'i\cadc mi c ele la
H, S. <I c llo 11111u11i'"
VIHGIUU z. TEODORESl:U - - -
Onciu l în 1941 , Cu pril e jul documen tă rii p e ntru a l cătu i rea
istoricului Mausoleului de la Mără~ eş ti m -am r e înlîlnit cu
num ele lui Pau l Mo ld a , în acest caz în ip ostaza de r ea lizator
a l p ict uril or el e la capela din in c inta m onum entului. O altă
s urpriză am av ut-o cerce lînd ist ori c ul Mauso leului de la Mir-
ceşt i. A l Le dale di sparalc m-a u aprop iai. d e Pau l Mo lda , r estau-
ra l orul un or va lo roase monum e nte istori ce. Astfe l, p e par-
c ursul a mai muli.or ani s-au adunat. o seri c de date cc ofereau
o vagă, dar dest ul de i sp i t i toar ~ , conturnrc a omului şi fapte lor
sa le , ce m ă înd emnau a persevera lu c ul ege.rea alto r informaţii,
m a i a les că se impun ea ş i o priv irr critici\ asupra iz voarelor,
un ele conlrazi cî ndu-l e pe altel e, O fericită împrej urare m-a
fav or.izat să ajung la sursa primar ă a mărturiilor , prin cunoş­
tin\:a c u so ţ· ia artis t ului care, c u m uită amab ili tate, mi-a pm;
la disp o z i ţi<:' nrhiva pcrrn n a l ă a nrtistului , ce o a l cătuise pe-
dant pc pa rcurs ul a nil o r. D in pă cate , Yic is iLudini de Lot felul
a 11 l ăs a t î n de.curs ul timpului 11r111 C' în acest izv o r de date.
Corohorale în ,· ă cu datele ce se găsesc în fondurile ş i colec-
! ii le A rhiv e lor SLat ulu i, ele dau cercetător ului posibilitatea
de a s tabili datele biografice şi mai ales principalele preoc u-
pări cărora le-a dedicat tal e ntul, cu n oşt in ţe le ş i pa s iunea sa
Biserica Domn eas că clin Curlea de Ar geş cu zid ul de incintă ş i clopot-
ni\a , în primul deceniu al secolului a l XX-lca, la înc cpcr cn l u cr ări l o r ele
rcslaurarc lnlrrprin sc el e Com isia M.o numcn lcl or Jslori cc.
Biseri ca Sf. Ştefa n clin B u c ur eş ti . Fotografi a r e dă 1u cr ă ril c cxcc ulalc
la coloanel e ş i :u-cele pridvorului, m cda n oancl c clin r eg islrul doi, pr cum
ş i clccor al iunil c de sub corn i ş ă. P ic lorul r es taurator est e pr ez nt ln clrca pla
intră rii.

Biserica cu Sfin ~ i din B u c ur cş li . Biseri ca cu Sf in ţ i clin Bucunşli. Ar - Biseri ca E pi scopi ei clin .I oma n. Corabia Sf. N ico -
Clitorii pi clal i u1 fr escă în drca pla han ghelul Miha il. Detali u clin ve- lae, deta liu din vechea fr esc ă de ln 1550, scoasă la
u ş ii de la intrare. chea fre scă sco as ă la iveal ă de Pau l ivea l ă ele Pa ul Molda , c ompo z i~i c su ger încl lupta
Mo lda. In tr e for\ t lc b inelu i ş i r ă ului.

ele-o v iaţă . Considerăm că punerea în c ircu itul şt iin!.ifi c a
aceslor date va oferi rea le pos ibilită \. i cc rcetăloril or artelor
plaslice, ele a rea li za o alenlă ana li ză a cl crn cniil or în care
Pau l Molda ş i-a m a nifestat talenhll să u.
Un concurs el e împrejurări va că lăuzi paşii lui Paul Mo ld a
spre un dom eniu care-l va consac ra într-o spec ialitate de
exce p ţ i e, cu puţini reprez e ntanţi autohtoni la acei ani: r esta u-
rarea monum entelor istori ce, care încorporau va loa r oase rea-
li ză ri arti slice a le veacurilor trecute.
1n iuni e 1911 o bţ. in ea 1 clin p artea Mitropoli e i U ngro-Vl a-
hiei învoirea de a pra ctica la oraşe ş i sate z u grăv irea de bise-
rici. 1n acelaşi a n, pe baza unui concurs ele proi ecte ş i lu crări
pregălitoare , a ob\,inut acor dul Ccmisici Monumentelor Isto-
rice (C.M.I.) de a r estaura pi ctura bi seri cii fostei m ă n ăstiri
Mam ul clin corn una Lung eşt i , jucl e·ţul V îl cea, una d'in prim ele
ctitorii a le lui C. Brîncovea nu . Aici el are prilejul să id en-
tifice, sub stratu l de pictură în ulei din 1814-, vechea pi ctură
în frescă, ce prin ca lită "ţ il e artistice era asemănătoare cu cea
de la Hurezi. Obţiuînd aviz ul favorabil a l C.M.I. procedează
la scoa terea la iveală a fresce lor .
Turla , care fusese z idită din nou, i-a oferit p os ibilitatea
de a realiza o nouă pi c tură , în reia ţi e cu vechea frescă. Expe-
1 Arhivel e Statului Bucureşti (in curs de pre I uar c ş i prcl ucra r c)
fond I au! Molda (în continuare se va menţion a: P.M.) dosar 2.
ri c nţa ac umula tă, aprecierile factorilor de deciz ie i-a u l ărgit
po ibiliLă !il e de a c \iun e. Astfel atît la bolta a llarului , cît ş i
la bo l La pronaosu lui , unci e te ncuial a era căz ut ă, i-a fost încrc-
din\ată realizarea un e i no i pi cturi în fre scă , prile j care i-a
so li citat ş i consolidarea şi relipirea el e zid a t encui elil or cu
fresce ca re e rau co~cov ite ş i de5prin se el e pe ret e .
Anul 1912 r ec l amă continuarea lu c răr ilor la Marn ul ca ş i
în cep e rea 2 cercetăr ilor la B ise ri ca D omneas că clin Curtea el e
Argeş , la care ar e pri le ju I să cons late crăpă turil e existente ,
m a i ales la turlă, unel e o parte din p erel ii ce s u sţ in ea u cupola
erau g ra v avar iaţi . Iniţial , arhitectul Lecomte de Noiiy pre-
co ni za ş i ai ci, ca şi în a lte ocazii, ca după rea lizarea releve-
elor, copiil or ş i studiilor, ă d ă rîm e bi serica pentru a ridica
o nouă co nstru c ţi e . La dala venirii lui Paul Mo lda p e şa nti er
se ridicase o schel ă interioară ca r e permisese picloru lui Neyli s
să realizez e copii de pe pi cturile cu proorocii din turlă. Paul
Molda remar că, cu acest pril ej, că pi ctura ce se vedea era
cea clin 181 4 realiz a ·t ă ele Dragomir, cl ar că, lucru u şo r ele
2 „Bul etinul Com isiei Mo1111mcntclor Istorice " (în continuare se va
m cnţ. ion a„B.C .M.I. ") an V, fn sc . 17, p. 39; Raport general cu privire la
lucrăril e Co mi siei Monumentelor l stori cc ln 1911 ; Îndrumător în arhivele
Centrale, voi . 1, p. 1, Bucureşti, 1971 (ln c011tinuarc se va menţiona Îndru-
mător), p . 57-58 , 23- 24 ; Stoiccscu Nicolae , Bibliografia localllă/ilor şi
monumentelor feudale ~<lin România, Crniova , 1970- 1971 , 11, Moldova,
p . 303 - 305.

65

http://patrimoniu.gov.ro
ses iza t pentru un specia li st , es l c s uprapu să pes te o altă pi c tură . tuţi e îi soli c ita 0 a ctel e justificative pent ru s um ele primite
D in fer icire, proiec tul lui L ecom te, d eş i fu sese susţinu t, a fo st în vederea pi c tă rii hramului Bi se ri cii Albe din Baia, juclc\ul
oprit, co nside rindu-se ca o c rim ă dărîmarea aces tui vechi S ucea va ş i deplasa rea 10 la Mă n ăs tirea Cozia p e ntru studierea
edifi ciu , m onum e nt de a rhi tect ură vech e feud a l ă. S-a trec ut la pi ct urii. L a 17 m a rti e o n o u ă mi s iune îi era în cre din\.a tă pen-
o p e ra ·~iun ca de sal vare a m onum e ntului , preco nizîndu-sc con- tru a recep ţ i o na 11 J u c ră ril e el e pi c tură exec uta te la Bi se rica
so lid a rea ş i res ta ura rea 1ui de că t re C .M . I. , prin arhitec tu 1 S f. A p os t oli din o raş ul P a nciu.
G ri go re Ce rch ez . Dup ă exec u La rea tu t uror Ju c ră ri lor de co n- 1ncepînd c u a nul 1920 P a ul Mo lda va în ce pc1 2 opera de
so lida re ş i res ta ura re a z iduril or ava riate de la t url ă, Paul rcs La urare a unui v aloros m onum ent de a rt ă din Bu c urcş U :
Mo ld a a fost în să r c in at ca p c p e reţ ii re făc u ţ i a i turl e i să pi c-
teze , folos ind copiil e lui Ney lis, proo rocii ca re lip sea u . Cu
aceas tă ocaz ie, ce rce tînd , s p ă l î nd ş i făc înd anumite so nda je,
Pa ul Mo lda a găs i t, s ub pi ct uril e de la s upra faţă, pi c turi ln
frescă de o re m a rca bil ă ca li tate a rli s li că, So nd a je le le-a extins
ş i - n a lte zo ne a le bi se ri cii : a lta r, na os , pronaos, p r idvor 3 •
Aceas tă op era \.iunc a fost î n să î n t re ruptă î n Hll 3, la începerea
ca mp a ni e i mili tare ele la s udul D un ă rii , din lip să de fo nduri .
L'.I încep utul a nului 1913, î n şed in ţa din 16 feb ru a ri e,
C .1\1.I. h otă răş t e4 să i se a corde lui Pa ul Molda o b u rsă pen t rn
s t ud i ul p ic turii bi za nt in e î n s tră in ătate. Era expres ia a p rec i-
er ii ca li tă ţ il o r afirm a te în ca drul lu c răr il or exec utate la Mam u l
~ i Curtea de A rgeş . în a ces t scop i se a co rda\ în toam na a ce-
l u i aş i a n, un co nced iu ele la c ate dr ă pc t imp de un a n pentr u
a în trep ri nd e că l ă to r ia î n s L ră i nă la t e . Pă ră s ind ţ a ra , va ră ­
m în e în s t ră in ă ta te pîn ă î n va ra a nului 1915 re î ntoarccr cau
f iind u- i g ră b i lă de ev 11ime n Le lc m ili ta re din î ntreaga E u ropă .
Î n Tta li a a s tndi a t7 în im po r ta n te ce nt re ele a rtă de la Ve ne\,ia .
B iser ica cl in F ili pcş lii ele Păd ur e, fa ţ.a cla s ud i că, Ja în cepulul secol ului
H a vc na, Rom a, F lorr n\·a ş i P c1l e r1110, [a 111ilia ri zî nd 11-sc ş i a l X X-l cn .

'7-1''! ;:z:~· ·~~ -~

B iseri ca Sf. Ştefa n. R id icat î n 17G4 p rin preoc upa rea lui Ştefan
~l Ha c ov i ~ă v v „ m onum en t ul a c unosc ut tran sfor m ăr i a tît în
1834 cit ş i ulte r io r . Ope ra de r esta urare î nLrcpr in · ă el e C.M.I.
a b e nefi c ia L, la pa r tea p i c L ura l ă , de con Lri bu \.ia lui Pa ul
11.· • Mold a , d e sfăş ura tă p c pa r curs ul ma i m ull or a ni , deven ind
l uc ra rea de refer in ţă pc nLru comp eten~a de res La urator. Apre-
c iat de N. Io rga a c u nosc ut î n a nii care a u urm at p rczcn (a
l a Lît a confrat il or î nt ru res La ura re cit ş i m a i a les a t iner ilor,
~ kz t~6 . , "' "" ...„)' ,........ ""1.--3<\ "• •
- '" ~.;-a.,t...,,..._ ~ ....-..,!...
cc s-a u fo rmat p e l î ng ă Pa ul Mo ld a . InLcresa nL î n a cest se ns
es te cl cm crs ul 13 p e care- l fa ce p e lî n gă C.M.I. p entru a olJPne
'} ~·J '!-<A.-1 ~v;,J.~A (.,.,,. ~ 't tA.;t.I : a prob:1l'ea ca s Lucl e n\.ii să p oa lă pa rLi cipa la a c L i viLă P p rac lice
d e spă l ar e ~ i repa ra re a z u g ră v e lil o r , s ub d irec ta lui sup rave-
g he re . !n a ces t se ns, la 4 a ugus L 1922, C .M.I. a c ordă l ui P aul
H8,4-b J~'
r-..>

';(llf a
(ii'
r:r:
'
fo lcla ap r ob area ca s tucl c n~ ii el e la Arte Frum oase să p a rt i-
<" ip c, s ub co nducerea sa, la op c ra ţ i u11 il c de resta ura re a m o1111-
m c n Lclor el e a rt ă.
/ d. !--t.1-fJ 1 ' ''ţ· "- t'"'-
QAC<fiţ.f • ' ~ l t • 4' \,j. t I •) 1..Af,t,.. tf;-(_Vh,(
;;
ln a nu l 1920 a u (os t rea li za t e lu c ră r i l e ele r es ta urare ş i com-
~
p le tar e la p ic t ura ex te r i oa ră a B ise rici i SL ~tefan din ca lea
ln sc 11111 ar ca l ui Pn ul Molda fi\c ul ă p Vl' l' SO Ul roLo gra riei j)rcce dcntc: Că l ă raş i .
„La baza t rn·l ci, p m ar ginea i11111i medalion a m găs it urm ăt o a r ea scri ere: T oL î n a nu l 1920 î ncc p14 , p c pa rcurs 11l ma i m ul t o r a ni ,
l \' AN Z UG / r a v11I 7285 (1777) J\ V\. /usl /2:3 - nccas tn c sin gura mcn\.iun e
despre zug n\v. l u cră ril e de cc rcc La rc ş i la B is •rica , fi n\ ii cl in B u c u rrş Li ,
uncie P a ul Mo lda scoa te la i v e a l ă va loroasele fresce ca re fu sc-
ser[1 aco pe rite de i n te r ve n ţ. iil e ul teri oa re. As tfel, de s ub pi c-
s pecia li z îndu-se în co nse rva rea, res ta ura rea ~ i conso li da rea
l 11ra în ule i din 1860 a fo s L r e l e vată fresca din ti mp ul Iul
di fe ritelo r lu c r ă r i de a r tă.
A lcxa ndru Mav rocordaL .
RcveniL în \.ară, P ave l P opesc u Mo lda es te integ ra l in ac Li - La încep ut u l ace l eiaş i l u ni , iuni e 1921, C .M .I. îl cl cle-
v iLa Lca M in is Lc ru l ui Cul te lo r ş i Ins t r uc \.iun ii Pub li ce, Aclmi- gase15 p e P a u l Mo lda să cer ce teze s itua\;i a pi c t ur i i b iseri cii
n is t ra ! ia Case i Bi ser ic ii încr ed i npnd 11.-i în 111 na ia n ua r ie 1916 Sf. Ad o rm i rea cl i n Satu lun g ş i Lîrnpla biseri c ii din Turch eş,
mi s i 11 nea de a p a rti cip a 8 la r ece p ţ i o n a r ea lu c r ă ril o r de pi c- amb ele di n ju deţul B raşov pentru a fa ce prop uner i în vederea
t u r ă exec uta Le la B isc r ic'.I S[. [oa n d i n co muna P a dina, jude-
res ta ură rii lor . U l ter ior aceste l ucră ri au fost în c rc d i nţ;ate16
( ul Buz ă u . 1na inLr el e 11 ma rL il', a ce l aş i a n, am int i La in s l i- J11i P a 11l Molda, ca re s-a an ga jat să r ea l izeze sp ă l a r ea, f ixa rea,

3 Fra nz J a rfc, D ie Bisc /iiifliche J( los terikirclie :u Curtea de Argeş in

9 P. M. dosa r 3 adresa Min ist erului CL 1ltclor şi In stru cţ iunii Publice
Rumil nien , Berlin , 1911 , e diţi e bilin gvă ( gcrmu n ă-rr:m cc z ă) 132 & 52 p .
nr . 14153 din 1916 preci za fonduril e car e i-a u fo st puse l a di s po z i ţ i e in
I. Miha il, P ictura B isericii Do m neş ti di n Curtea de A rg eş, î n Curtea domneas-
exer c iţi ul 1913- 1914.
că d in Ar geş, „B.C .M. l. " a nul X-X VI (1917-192:3), p. 172- 189; Slo i-
10 P. M. dosar 3, N . Slo iccscn, op .c il „ Ta ra Român ească, voi. 1,
ccsc u N„ Op . cil „ 1 'j.'a ra H o m â n cască vo i. l , p. 2:38-242 .
p . 205-210 . ·
4 P. M. dosar 2, inl csnir ca el e u sludi a ca burs ier pi c l ura bi zantin ă 11 P . M. dosar 3, a dr esa Mini Lcr ul ui Cullclor ş i Justru c\ iun ii P ubli ce,
di n b iser icile ele p0 Lcrilori ul lRo mâni ci, ncl rcsa Milrbpo lici cl in 10 iulie n r . 12447 din 17 marti e 1916.
1913. 12 Acea st ă activitat e î i va r c\.in c atcn~i a mulţi ani, lu c r ă ril e fiind
0 l . M., dosar t2, adresa Mini slcrnlui Jn s trn c ~iunii P ubl ice d in 4 no- Lr cna tc de clif i c u ltă ţj l e f inanciar e al e ti mpulu i, vezi. N„ Stoi cescu , Re per-
toriul bibliogra fic a l monumentelor feudale din B uc ureş ti , Bu c., 1961 P· 300-
iem bri e 1913. 301.
0 Dcc l a n şa n:a os tilit [t~ i l o 1· in cc nlrul E uropei l-a u cl ct crmin a l să se 13 P. M. dosar 4 a probarea C. l\II.1. nr . 685 din 4 au gust 1922.
reînto a r că prin Gr ecia, Bu lgari a. l4 P .M. dosar 4 con l rac lu l în cheiat la 4 iulie 1924 adu ce o scr ie de
7 P . M. dosa r ele 2, 3 certif icatul a cordat l a Venc\:ia la 24 martie 1915, • p r ec i zări care definesc proporţ ii l e l ucrării ; N . Stoiccscu , Rcpcr lor iul. .„
i nt erv en ţ iil e p entru a avea liber acces ln m uzeele cl in a ces te locali l ă ţi. p. 269- 270 c un oscu tă ş i sub denumiril e: Cu Sf i nţi , Sib il el c, Popa Hierca.
8 P . M. dosa r 3, adresa Min ist ernlui Cul l lor ş i l n s lrn c ţiunii Publ ice 15 P . M. dosar 4, ad resa C.M.I. nr. 699.
d in l 9 ianuari e 1916, bibi lografi c la N . Sto icesc u, N . '.f· op. cil. , Ţa ra 10 P .M. dosar 4, apr obarea dat ă l a 3 iul ie 1924 ele că tre min istr u l Al.
Rom ft n c asc ă , voi. 2, p. 470. Lapcdatu , pcnlru reali zar ea ·1 u cr ăr il or de r est a urare.

66

http://patrimoniu.gov.ro
ccrnpletarea golurilor la pictură, iar Ia tîmpla <'Xccutată la
1785, curăţ.irea ş i dezinfectarea lemnului , pentru a cpri ata-
cul cariilor, tratarea cu lacuri ş i ccmpletare a cu <Hi r veri1ohil
a zonelor desprinse18 •
1n luna sept€mhrie Hl24 va încheia un contracl17 cu r epre-
zcn lanţii Bisericii Sf. Haral ambi e din P l o i eşt i p entru a rra-
li za c ur ăţ ir ea şi restaurarea pi cturii exec utate de Gh. Talla-
rcsc u în 18EO .
Jn ace l aş i timp , co ntinuă lu crarea de scca terc la iYc a lă a
vechii picturi în fre scă de la Bi serica cu Sfi n! i d in capi t ală.
DeYe ncau astfe l rea li tăţ i pro1rnner il e sa le din Hl22. Co ntrac-
tuJIO înche iat la 1 iulie Hl21- cu C.M .J. prcv('clea ca de suh st ra-
1111 cu pictură în u le i să fi e pm: ă în Ya lca r e preţ.i c a rn frc ~că.
Concc mitent cu activ it atea de pi ct or de „na let ş i rc. t a u-
rn tor a l un or monumente , gă~eş t c pcs ihilit a t ca de a da cm s
de l egaţiil o r încredin(atc de C .M . J. ]Jrnt1u a Ee dep lasa la o
ser ic de m onum ente cc rec lam a u h 1arca un or m ărnr i ca r e ~ă
Ir sa lveze de la ruina r e. Astfe l , în n oiembri e 1924 este im·it aF 0
s[L facă o d epla sare la L ip ova pentru a fX <m ina pictura din
incinta l: iser ic ii or tod oxe 111m înd ca , în fun cţ i e ele ce le con-
~ tnta t e, să înt ocmea s că ca ie tul de rnrcini în YC dcrca exec ut ă­
rii lu cră ril o r de rcstamarc. Ş i acu m , ca ş i cu a ltr pril e juri,
asfmenea d epl asăr i a u fo st pe ntru Pau l Mo ld a pr il e j de ob ser-
\'are ate nt ă a multor aspecte: de la nat ura ce co nstituia ca dr ul
în ca re se a fl a amp la sat monmnentu l cercetat, la Ya loril e a rti s-
·ti ce p e ca r e le adăpostea. lubitorul de Jrum os, pasionatul
colecţ i onar, arc a cum pri le jul el e a ac hi z iţi o na pre(i onse ş i
rcprezentatiYc c reaţi i , constituind o co l ec ţie cc reun ea chiccte
dl' vccl1e pictură re li g i c a~ă clar ş i prcdu sc a le ar t e i pcp ul are;
această co l ecţ i e a fost pu să el e arti st la di spcz iţia ce lor ce-i
vizit a u ate li e1ul. Că a d or it ca cp ercle de a r1 ă ~ă fi e c îtm ai
mu lt cun oscute ne-o dcm o n stH:1 ză dem cr ni ril e• 1 re cn r c lr-:i
făc ut la factorii de dec iz ie, fie pen1ru a pub li cn a lbume ru
repro du cer i de pe as emenea nestemate. fie pentru a rea li za,
în ca drul unui muze u pub lic , exp unerea ace~ l o!a pe 1111u p ubli-
cul larg. Atî t mem oriile întocmit e în urm ă l e i ii a ni . cî t ~i
prrv€ dcril c tc s ta men1are sî nt , î n acest ~c m·, cc ncluclenlc.
La în cep utul lunii dec onb ri c 192'1 Pau l Molda rst e d e lr-
ga l'2 ~ă facă deYizul pentru spă l area ş i rest <i urarca pi cturii
Bise ri c ii ort c d rxe din S ibi e l, jucle'\u l S ibiu . În acecci~ i lun ă
i s-a încr ecli11\aL înt ocmi Ha• 3 devizului penti u res·t a urarcn
pictur ii bi ~er i i.i de lemn din Tcp li ·! a rcmâ 11ă, judr·(ul Mure~.
Din deYizu l întocmit î11 lunn i:rnua ri c n a nului 1925 se r r l cYă
17 P.M. Dosar 4, contractul din 2 ·ept cmbri c 192,t , N. St oiccsc u , Bi-
bliografie„ ., p. 497.
1s P.M. dosar iJ, propor\ ii lc lu crilril or lnt rt•pr imc sl nt sc m11ifi cn li v
subliniate de notn lntocmitil în l'cbrunri c 1925.
JO vezi noln 14 .
20 P.M. dosa r '1. :id rcsn C. JVl. J. ui-. 1320 din 15 noi embri e 1!)2•1 soli -
cil n această cer cet ar e.
21 P . M. closnr (i.
22 P.M . dosar 4, adresa C.J\l.J. nr. 1364 clin 8 clcccmhr ic 1924.
23 P.1\1. clos::t r tJ, adresa C.M.J. nr . 1'110 cl in 12dece mbr ie1924, dtvi-
wl lntocmil l a 31 ian unric J 925.
preocuparea artislului d e a veni c11 propunc11 pentru conser·
va rea monumentului apreciind ra lit ă! ilc co n st rucţiei ş i a le
picturii făc ut e p e pînz ă, cc a .fost lipită pc bî1 ne te de lemn .
Teh ni ca pi c i urii în tempera r ec lrm ă m ăs uri spe cia le de pro-
tejare. În acest seJ1s, prcpune ca m c nume11tul să fi e ridi cat
pc u11 ~c clu el e piatră, p e ntru a nu putrfzi ta lp n. Ş i t o t în
sc qrnl co n se rY ăr ii lui ara t ă că es te necesa r ~ă fi e îndrpă r tali'i
o ca ntit at e de i:: ii mînt pent1u a se cb o ncui'i ori e nt are sc 11rger ii
ape lor pluvi atiw, iar în interior să f ie 11mplutc sp:1\·. iil e dint re
bîrnc. Pcrrt1u a pe1mitc d rn1 ont a rca ş i mu tnrea hiseril'ii urma
ca pictura într- o primă c t <ipă el e lu ci 11 . să fi e d ez lipil ă, ur-
m inel ca dup ă . re(' cmpunnca ed iJi ciului ~·ă se procedeze la
re lipi rea e i ş i cc mplct arca spaţ iil o r de ter iora t e. Experi en\ a
acumu l ată, prc:t ig iul d chîndit printr-o munc ă as iduă ş i com-
petentă îl aprcpic de unu l clin p restigi a sc lr m onum e nte pic-
tate a le Mo ld ove i . La 20 feh1u a 1ic 1925 est e so li c iLat~ 4 să se
d rp laHZC la Rcman pr nt1u a s t::ihili m ăs uril e necesa re sa l vă rii
pictur ii de la Biserica l]li ~c qrn l ă. Memoriul î11toc mit în acest
se ns d r către Pau l Mo ld a re levau' fa ptul că, s uh pictura în ul e i,
rea li zată în ultima s ut ă de a ni ş i r e par a t ă de mai mu!Lc ori
pe carr o co n s id e r ă „cam m cdcrnâ , dar f'llrâ 11ici o 11aloare" ,
se a fl ă o pi ct ur ă în fr rscă deoseb iL el e Ya l oroa~ă, propu nînd
punerea c i în cviden\[1 prin îndepărtarea s l.ra tul ui de ul e i .
V iitorul a co nfi1m a t c u pri sos in\ă a fi1ma(iil c făc ut e pc bnza
o hserYaţ,iilor ini ţ ial e.
Anul 1925 este m a rcat ş i de frumoase le rezultate ob~ inul c~G
la restauiarea picturii la B iser ica cu Sfin!i clin ca lea :Moş il or
nr. 75 clin Bucure şti. B iser ica, avî nd ca h ra m lntra r ca Mai c ii
Dem nului , a fosl r idi cată din z id la 1'128 de că tr e Danii! ,
mitropolitu l U ng r c-V lah ici, pc loc ul und e a nt ri or se a fl a. c
o bi s cric.ă de lemn , ridicată în 1680 de „p opa 1-1 icrra '·. Luc ră­
ri le a nului 1925 a u fosL pos ibil e ea urm a re a su plim cnl5.r ii
prevederi lor bugetare.
În ace l aş i an un a ll monument din Bucurcşli. Biserica
Mî ntulea sa, ct itor ie din a nii 1730- 1734, a bc nefi c i a t ~ 7 de
a tenta activitate d cs fă~ urat ă de că tr e Pa ul .Mo ld a. ~i a ic i
trecerea timpului se Jăc u e r es im~it ă prin rep ictarea inler i-
oarc lor ş i a exte ri oa rel or . O ce rcetare ate ntă I-n a j11tal pc p ic-
to r să scoa tă în c \· id eff\ă ca lit ă (, il e fresce lor din seco lul al
X \ III-i ea, ce se aJi a u s ub strat ul de ul e i. Îndepărtar ea aces-
tui stra t, co nso lid area tencui elil or c11 pi ct ură, ca ş i piclarea
bo lte i panlocralorul ui care s-a z idil clin no u, sînt principa-
le le lu c rări pc care Ic-a rea lizat a Lît în in te ri or . cî L ş i în
ex ter ior.
24 P.M. dosar 4, ndrrsa C.M. 1. nr . 248.
25 P.M. dosar 5, memor iul deviz. con lrncLu l c u Episcopia clin Homnn
la 13 se ptembri e 1926 pr econiza lnch cicrcn lucdrilor, ln ansl1 mblu , la
30 august 1927.
26 P. M. do sn r 4, ::tdrcs:1 C.J\ 1.1. nr . 204 clin 15 iun ie 1925 p rin c•u·e
j se p un ea u la clispozi\ie 100 OO O le i ele ln preveder il e bugelnre.
27 P. l\'f. do sar 4, ch il anţc'l r penlrn sum ele lncasn lc cn şi foto graf iile
făcut e r elev ii ac li vilatcn de · făş u ralii ln acrst obiect iv ; N. Sto iccscu,
Repertor iu „„ p. 2:34-235.

Bisei· ic::t din Filipeştii de Pădure , aspect din i nterior , în pri m

plan coloanele d intre pr onaos şi n aos .
Biserica clin Fi l ipeşt ii de Pădure. Sf. a postoli Kiri l ş i Erotei.
Detaliu din fresca realizată la 1683.
B iser ica din Filipeşt ii de Pădure . Sf. apostol Pet ru . Detaliu
din fr esca r ea li zată l a 1683. Medalionu l es t e plasa l deasu pra
unui capite l , între două :ircc bogat ornamenta le cu clemente
vegeta le.

67

http://patrimoniu.gov.ro
 în a nul 1925 Gn eta Nou ă publica 28 un reportaj în cad rul
că ruia era u relatate impres iil e ş i aprecieri le lui Nicola e Iorga
refc riloa re la modul în care P a ul Molda d escop eri se ş i scosese
la iv ea l ă v echil e picturi în frescă, de la bise ri cile Mîntuleasa
ş i Sfinţi, co nsid :! ra te un valoros patrimoniu artistic al Ca pi-
ta lri 20 •
La 15 ap rilie 1925 P a ul Molda este de legat 30 de Min ister ul
Cu ltelor şi Artelor să aprer iez e ca li tăţi l e artistice ş i tehnice
a le noii picturi executate Ia B iser ica SL N ico lae Ci urchi din
Ia ş i.
Atr ibuim 31 tot anu lui 1925 şi un dem e rs făc ut d e P a ul
Mo lda p e lîngf1 prim a rul capita le i pr in ca re- i so li c i tă contri-
bu\:i a m a l e ri a l ă p e nLru a faci li ta contin u:nea lu c rărilor de
rest-J urare a Bisericii Sf. Ştefan din ca lea Că l ăraş i . Artistu l
re l evă, cu acest pri le j, val o:n ea d eosebită a fresce lor cc se
află sub o pi cL ură modestă execu t a tă ulteri or, evocînd ceea
ce s-a întreprins în scopul resta urării în a nii 1920- 1923.
La începutul verii anu lui 192G Ministeru l Cu l telor şi Arte-
lor a pus Ia di s pozi ţ ia lui Paul Molda noi sume p entru a pu-
tea co ntinua lu c răril e de rest:i urare 32 la Bise ri ca cu Sfinţi, con-
fonn co ntra c tului înch eiat la 4 iuli e 1024, p e h aza d ev izului
întocmit în 1922. Lu c răril e clin 192G au fo st recep\:i onate de
d e I ~ gat ul mini ste rului, Artur Verona 33 •
L a 13 septembrie 192G Paul Mo ld a în che ie un co nt ra c t 34
c u Episcop ia Roman ului , conform m em oriului aprobat de
C.M. I., în ca drul că ruia sînt m e nţ;ion ate e L1p ele de luc ru ş i
ge nul lu crări l or ce urm a u a fi ex ec utate. E l a trecut c u promp-
t itudine la rea Ji·z 1rea opera\,iunil or ce i-au releva t , în primul
rînd I u i şi a p oi t uturor, va loril e ce se afl a u sub straturi le mai
noi de pic t uri a le bisericii. Degajate cu m a re aten\;ie, stra-
t uri le ev id e nţi a u faptul c ă m a i recentele pi c turi în ul ei ş i
temp era „ conservaseră" fresce le de la jumătatea sec·olulu i a l
XV [-l ea de o d eose bit ă va lo1 re artistică. Astfe l, din pronaos
s-a putut c nn OJşte a r ta epo cii lui Ştefăn i ţă V o dă , ia r în naos
s-a ev id e n ţ i at pictura , de p e la 1650, apr ec i ată ş i aceasta ca
fiind d e o î1n ltă ţ inu tă artisti că .
Că ace :tstă co mpl e xă activitate a reţinut atenţia contempo-
ranil or , a spec i a li ş tilor , o prob ea z ă, printre altele, şi scri-
soa rca35 de hi Iaşi a dresa tă lui Pau l Mo lda, de către profeso-
rul uni versitar Orest Tafra li , care îi mulţum ea pentru datele
furnizate asupra lu c răril o r întreprinse la n om a n în inc inta
B iserici i episcopale.
În ceputul primăve rii anu lui 1927 es te marcat de rezo lva-
r ea 36 problem e lor fina nciare ridi ca te ele lu c răril e exec utate
pe p a rc urs ul a m a i mul ţ i a ni la Biser ica Sf. Ştefan din Bucu··
r eş ti.
Coresponden~a purtată d e a r List rel e.vă faptu l că Paul
Mo ld a se a fl a pe şa nti e r la biseri ca din noma n . D up ă c um o
d oved eşte şi jurn:i lul3 7 întocmit p e ntru lu c răr il e efec tu ate
între 1 septembrie HJ26 -30 aug ust ] !)27, e l între prinde o
mun că de m a re miga l ă p e ntru a putea descop e ri ce le m a i
mici deta lii , r eţ inîncl pe p e li cu la fotografi că şi în n o tele ce
le întocm eşte, toa te in sc ripţii le, sLarca stra Luril or de tencu-
i a l ă, m e tod e le fo los i te pentru fix :i rea ce lor p e ri e i i Late de a nu-
miţi fa cto ri distructivi ca şi rea li zarea de zone c u pictur ă
ne utr[1, aco lo unde aceasLa lipsea, insp irînclu-se din siLua\;ii le
ana loage.
Dintr-o scri soare 38 a Ep iscop ie i din Roman, a dresată lui
P a ul Molda , constatăm că b enefi c iarii co ns idera u lu cra rea
ca n ete rminală la acea dată ş i-i cereau să se însc ri e în preve-
derile contractu lui.
28 Arh. St . Buc., fond Sa int Georges, dosar 36/1925.
29 P.M. dosar 12.
3o P. M. dosar 4, a dresa Ministerul Cultel or şi Artelor nr. 20700.
31 P .M. în dosarul 5, menţiona: „Pentru oraş11r Buc ureş li e tlll mon11-
ment de artă care interesea ză în cel mal înalt grad n11 n11mai p c c11 noscă lori,
ci p e toţi care se interesează de trcc11tul vie/ii romtln eş ti ".
3?. P . M. dosar 5, Adresa Ministerului Cullclor si Arlelor nr. 26192
din 5 iulie 1926 prin ca re se ns ig.ura fina nţa rea luc;·ăril or .
33 P.M . dosar 5.
31 vezi nota 25.
35 P. M. dosar 5, scrisoarea clin 26 dece mbri e 1926 fncc referiri atit l n
inter es ul acordat acestor lu crăr i cit ş i cclorlallc probleme ca r e-l prcoct;-
pau pc Paul Molda.
36 P. M. dosar 5, adresa Minislcrului Cullclor si Artelor nr. 19082
din 17 ma i 1927. ' 46 P . M. dosar 6, proces verbal de rec e pţie de finiti vă în care, la
37 P. M. dosar 5.
3 8 P. M. dosar 5, adresa nr. 3272 din 30 august 1927.
68
http://patrimoniu.gov.ro
O prezentare a lu c ră rilor întreprinse într-o primă e tapă
la Roman o face Paul Mo lda în articolul încredinţat 3 9 rev istei
„C ronica Roma nului", care, în numărul din februa ri e 1927,
informa citiLori i că ini\.iativa episcopului Lucian, ce s-<1 bucu-
rat de un la rg spr ijin moral şi materi a l , a p ermis ev id e nţie­
rea ca li tăţ il or vechii ctitori i a lui P etru Rareş ş i a urmaşilor
lui , Şte fă ni\;ă ş i Consta ntin, care o ridicaseră între anii 1542-
1550 şi o înz est rase ră c u o va l o r oasă pi c tur ă în frescă .
în anu l 1927 P a ul M olda ş i-a d e s făş urat act iv itatea 40 ş i Ia
Bi se rica cu Sfinţi clin Bucureş ti. P entru această lu cra re C.M .I.
avusese în ved ere exec uta rea un :l r pi ct uri neutre în zo nele
unde vech ea pi ct ură fu sese di st ru să . R ecepţia lu cră ril o r exe-
cutate a fost r ea li zată de pi cto rul A . Vero na, delegatul comi-
s iei, iar problem ele fina nciare ridicate se vor afl a în atenţia
orga nelor d e r eso rt şi în anu l 1928.
Arhiva p e rson a l ă a r eţ inut ş i c îteva do cum ente n edaLa te41 •
Printre ele se a fl ă un deviz întocmit de Paul Molda pentru
c urăţirea pi cturilor în frescă de la Bise rica Sf. Elefterie din
Bucure~ti, dev iz ce poate fi data t clupă adresa lui Paul Molda 42 ,
care a locu it în strada l~o rtune i 7 în p er ioa da 192!l- 1935.
Dup ă ace laş i criteriu poat e fi d ata t ş i un inter esa nt m em oriu 43
prin ca re Pau l Molda so li cita sprijin m ate ri a l p e ntru a putea
întreprind e o cerceta re care să- i p e rmită rea li zarea de desene
de p e C:!le m a i s emnificat iv e costume d e artă p o pulară , pe
care co nstata că sc himb ă ril e ce in t ervin în modul ele viaţă
le co nda mn§. la disp a ri ţie, fa pt ce impunea lu a rea unor măsuri
urge n te pentru înreg ist rarea lor.
În anu l 1929 se rez o l vă, printre a ltele şi probl ema recepţiei a
două m onum e nte clin judeţ ul Braşov , la care P a ni Mo lda I ucra se
în an ii anteriori 44 • Erau lu c răril e p e care le contractase ş i rea-
liz ase în 1924 p e ntru res taura rea Lîmpl e i şi icoa nelor de la
bise rica clin Turch eş. Aprec iind m onum e ntul ca o sem nifica-
tivă lu cra r e d e p e la 1785 în spiritul v echii arte româneşti
d e factură bizantină, ce cunosc use însă anumite influ e n\;e de
fact ură occidenta l ă în mani e ră L ouis XV, Pau l Mo lda pres tase
o mun că as idu ă, ca şi la Satu l ung, dar p e n tru ca re nu primise
sumele ce-i reve nea u prin contractu l , avîncl av izul lui Al.
Lap ~ datu, ministrul Cultelor ş i A rt.c lor, încheiat cu b enefi-
ciarii. Acum, în urma r ece pţi e i 4 5 fă c ute la ti iuni e Hl29 de
către delegatul mini ste rului , arhilect ul-pi c l or Ste rie Becu,
se va impune fac tor il or loca li să o noreze ob li gaţii l e tăneşti
ce le rev e neau.
A rhitect ul-pi c tor Sler ie B ec u, d elega tul C .M. I. , proce de a ză
la 11 iuni e Hl29 la efect uarea r ecepţi e i 46 definitiv e a lu cră­
ril o r efectu a Le de p icloru l Pc1u1 Mo lda la tur la B iseric ii Sf.
H aral ambi e din Pl o i eş ti a prec iind că e le sînt de bună ca li-
tate, dup ă cum pr ob ea ză părţi le r ă ma se nedistru se de in ce n-
diul din J!J2G, luna martie, c inel a ars turla panLoc ra l orului.
39 P. M. dosa r 5, Cronica Ho manului an IV, nr . 2, Homan, februarie
1927, p. 890 - 898.
40 P. M. dosar 5, adresa C.M .I. nr. 1153 din 16 februar ie 1927.
41 P. M. dosar 6 din dev izul întocm it extra gem următo a rel e aprecieri;
„Aces te picturi sini acoperite de s lral11ri <ic a lte pic/11ri în tzlei sem cu var şi
din cc se poa le co nstata si ni remarca bile mai ales din ptzncl de vedere deco-
rallv, cu o ornamenta/ic foarte varia tă Şi toi exteriornl bisericii a fo st orna-
menta t ca la S tavropol eos . Din ca 11 za limptzlui, vechea fr escă ntz c des tul de
rez is tentă ş i cum s-atz făcui ni ş te înc ercă ri de spălare de persoane n especla/1-
za le, tzrmarca es te p icl11ra, pc care s-0 11 fdctz t aces te înc ercă ri de spălare, s-a
ş ters . Prin urmare, pentru aceas tă opera/ie trebuie o deoscbiM grijă şi rmilld
pricepere", N. Sto iccsc u, Hepcrtoriul. . . , p . 279 -281.
4 1 Tabelul caselor din B ucur eşt i în care a l ocuit in dcc nrsul an ilor
Paul Mol da întocmit pe baza documentelor din arhiva „Paul Molda",
vezi anexa la monografia Pau l Molda, lu crare în manu scris !ntocmită de
Virgiliu z. Teo dorescu.
43 P . M. dosar 6, în memoriul !ncredinţat ministrului Instrucţiunii
Cultelor ş i Artelor r eleva, "ln unel e din satele noastre ce le mai retrase, din,
fundul mtllltilor, în judeţu l Gorj, Mchedin/i , P11tna şi , a llelc am găsii oame-
nii Şi mai a les femeile în vîrs lă p11rtînd, mai c1.1 sca mă la sărbă tori , nişte veş­
minte cu totul aparte, necunosCll le; ultimele rămăşi/e ale unor coslmne purtate
în vrcm11ri prea depclrtate. Studierea şi redarea plas tic ă a acestora în desein-
nuri şi culori , preCllm Şi a altor lucruri de artă pop11 l ară, ar cla noi conlrl-
bu/ii asupra origlnei ş i ar iei poporu.mi n os tru" .
44 P . M. dosar 6, proces verba l din G iuni e 1929 lntocmil de către
arhitec tul delega t a l Ministerului Cullclor şi Artelor pentru r eccp\.ia lucr ă­
rilor l a cat apctcas ma bisericii din Turcheş; ln aceeaşi zi era r ecepţion ată
ş i lucrarea din Satulung.
45 P. M. dosar 6, adresa Minislcrului Cultelor şi Artelor, nr. 24511
din 25 iunie 1929.
lţ iuni e 1929, erau consemnate şi lu crăril e r ea lizate in plus faţă de devizul
iniţi a l.
 La 21 marti e. 1929 C.M.I. inform a 47 p e Paul Molda că
recepţi a lu cră rilor d e curăţire ş i resta urare a pi cturii bisericii
Episcopiei din R oma n se va face de către Artur Verona, pictor-
specialisL a l co'.n isi ei. Însă în lun 1 urm ăto1 r c, la 26 aprilie
a fost nu:nit un nou d ~ l eg1 L43 în p e rso111'.l a rhitectu lui Horia
Teocbru. Aces La a întreprin s o recepţ i e m etodică, r clcv încl
atît p ă r\. il e p oz iLi ve ale lu 0 ră rii , c ît ş i s i tLnţ ii pe Cf1rc 1111
le co ns id era a fi în co n co rclan~ă c u ce rin ţe l e un ei as em e nea
activităţi. El sem1nl e:tz'.\ că p e s uprafe\:e m:iri a fost r ea liz ată
<J pi ct ură n o u ă (la glafuril e feresLre lor, p a r tea infe ri oară a z idu-
rilor) imitînd m otive le d ecorative ce se păstr ea ză nu ma i pc
1rnr\:iuni mici, f ă ră a face c:rnLururil e ca re să le d eo3e b ească
de ce le autentice şi că aceste in t e rv e n ţi i nu s int d at;;ite. R efe-
rindu-se la pictura r ea liz ată d eas upra tq ii , p e un sp::iţ iu co ns i-
<lerat ca fiind anteri or m oşLenit fă ră pictură , el reve ndi că foto-
graf ia ca re · ă moLiveze această lu cra re . Arhitect ul H or ia Teo-
<loru ridică probl em a de principiu a necesităţii fotografiei în
diverse etape d e lu c rn p en t ru a se p,utea urm ă ri d ~ und e s-a
pornit şi la ce s-a a juns. Aces Le obser va\:ii era u inclu se în
nota 49 , din 18 iuni e 1929, tra1rnnisă lui Paul M olda. La 24
septembri e 1920 C .M.I. r cvine50 asu pra problemei print r-o
adresă se mrntă d e N. Iorga prin c1 re cerea lui Paul Molda
să finalizeze lu c ră ril e la bise rica Episcopia Romanului, pro-
cedîncl la co nlurarea şi datarea c u frescă a por\·iunilor comple-
tate, la ascund erea s ub un ton n eu tr u a zugrăvelilor n o i de
d eGsupra Lqilor d e la intra rc1 în bi s e ri că (sf. Maramă).
Alte aclrese 51 ne oferă posibiliLatea completării datelor
referito1r ~ la probleme le ridic1te d e lu c rările d e la Bi ser ica
Sf. Şte fa n ş i Bise ri ca c u Sfin!;i. I se cerea lui P a ul Molda,
la 31 ianu a ri e, să jus Lifi ce sumele primi te pe p arcu rs ul anilor
ventru picta re:t Biser icii Sf. Ştefan începînd din 1921 , ia r
pentru Biserica cu Sfinţi să rea liz eze, pentru o s umă a nte-
rior primită, ş i o nouă fin a n ţa re, co mpl etă ri a le spaţ iilor goale
ale turlei cu tonuri neutre. La adresa 52 C.M.I. din 29 aprilie
se a l ăt ură o alta 53 , din 15 iuni e, care-i punea în vedere să
procedeze de urge n \:ă la rea liza rea acestei lu c rări , deoa rece
schela pusă la di sp oz iţi e era n ecesa ră p e nt ru a lte şantiere.
În vara ş·i toamna a nului 1930, lu crează la resta urarea pi c-
turii~4 unui alt va loros monument bu c ur eş tea n , Biserica Mîn-
t ul easa, ctitorie avî nd hram ul SL Voievozi.
La începutul lunii aprilie 1931 a re pril e jul d e a refe ri 5 " la
<J lucra re exec utată la o n o uă biserică bucureşteană, cea din
cartierul Griviţa C.F.R„ avînd hra mul Sf. Gh eo rg he . Ridi-
cată după 1924„ bi se ri ca a fost pi cta tă pe pa rc ursul a nil o r
1928/1932 de căt re pictorul Al. I. A. Brătescu-Voineşti. Milro-
polia Ungro-Vlahiei îl delegase pe Paul Mo lda să fa că recep~ ia
aceste i lucrări. Prompt, el o vizitează ş i co nstaLă 56 că artis-
tul a lucrat sub influe n!:a a rtei primitive din Ita lia ; r elev înd
că şi a J!;i în 1 int aş i au pictat in această m a ni e ră, propune, dec i,
ca pi cL ura să fi e co n s id erată ca r ecepţ. ion ată .
ln lun a octombri e 1931 Paul Molda este delegat07 de Pa-
triarhia Română să facă recep\,ia picturii de la Biserica Sf.
Şte fan din Ploi eşt i , lu cra re exec u tată de pictorul D. B eli-
zarie.
L·1 28 ianua rie 1031 Mitropolia U ngro-Vla hi e i aducea la
cunoştin\:a 58 lui Paul Molda h otăr irea clin 23 iuni e 1030 prin
care Patriarhia dec isese să fi e cooptat in comi s ia care urma
să verifice autorizaţiile tuturor pi ctorilo r ~i zugravilor de bi-
47 P. M. dosar 6, a dresa C.M. I. nr . 109 din 21marti e1929 .
48 P. M. dosar 6, adr esa C.M.I. nr. 18,1 din 26 aprilie 1929.
40 P.M. dosar 6, adresa C.M. I. nr. 469 din 18 iunie 1929 prin ca re se
aducea la c unoştinţa lui Pa ul Molda observa\iil c arhitectului delega t pen-
tru a r ece pţiona luc răr il e execu tate, a dresa C.M . l. nr. 702 revine cu preci-
zarea că a utorul lucr ă rilor este dator a r ealiza cele pr evăzute !n n ota
întocmit ă cu ocazia recepţiei, urmînd ca detaliile să f ie stab ilite impreun :'i
cu A. Verona.
50 P. M. dosar 6, adresa C.M .I. nr. 1069, din 24 sept embr ie 1929 ;
adresa C.M.I. nr. 1163, din 28 octombrie 1929.
51-53 P. M. dosar 6, a dresa C.M.I. nr. 383 din 21aprilie1929; ad resa
C.M.I. nr. 383 din 15 iunie 1!l29.
54 P .M. dosar 7, chi ta nt.ele din 16 a ugust, 21 septembri e şi 6 oc Lum-
bric 1930 ln valoare de 40 OOO Ici. · parohi a Biseric ii sr. Viner i din P loi eşti co nform ordinului 7682 a l Mitro-
55 P. M. dosar 7, ad r esa 3< 121 clin 3 nprilic 1931, Anuarul Arhi ep isco-
piei Bucurcşlilor 1911, Ccrnica 1941, p. 164-165 (în continu are se va men-
ţiona Anuarul„. 1941).
56 P. M. dosar 7, ciorna r ăspun s ului la 4 aprilie 1931.
67 P. M. dosar 7, adresa 8559 din 10 - 12 octombrie 1931.
58 P. M. dosar 7, ndrcsa 1012.
http://patrimoniu.gov.ro
serică, fiind în acest se ns invitat să p a rticipe la lu crările
comisiei.
Anul 1931 este m a rcat şi de luc răril e final e de resta urare
a Bisericii c u Sfinţi din Bucureşti. 1n acest sens a rh . Horia
Teodoru so li ci ta 59 , în luna februarie, lui Paul Molda să pre-
.zinte C.M .I. un deviz ofertă p entru lu crăr il e de la partea
infe ri oară a zidurilor. Tot cu acest pril e j i se cerea să as ig ure
de urge nţă evacuar ea schelei din incinta bi ser ic ii. ln I una
martie oferta fusese av iz ată 6 0 şi ca ata re e ra in v itat să pro-
cedeze la realizarea e i . În luna m a i primea 61 p enlru lu cr[1rile
exec ut'.lte ordonanţare a el e plată. Fuses e ră exec uLa Le lu crăr i
la tîmpla din zi~l, la stîlpii ş i t impanul semi c irc ula r dintre
pronaos ş i n aos, lu c ră ri la p artea infe ri oa ră a pereţ: il o r unde
lip sea u vechil e fr esce prin rea liz a rea unor zo ne neu tre .
ln luna iuli e 1931 a întocmit 62 o n o u ă ofertă pentru resta u-
rarea picturii rea liz ate în 1880 de că tre pi cto rul Gh. Tatta-
rescu la Biserica S t' . Vin eri , c u hram lll Cuvioasa Paraschiva
din Ploi eşt i. Bise ri c:t fu sese r eparată între a nii 1926- 1931.
Era o co nstruc ţ i e a anilor 1874- 1877, rea lizată s ub co ndu ce-
rea arhitectului Socol esc u63 . U n prim d ev iz a l I ucră ri i ele res-
ta urare a picturii îl prezentase împreună c u pictorul Beli-
zarie64. Al d oi lea îl prezenta numai în num ele său. La 30
august 1932 a re loc la Ploieşti şedin\:a co ns iliului parohial
al Biser ic ii SI'. Vineri care dezbate co n testaţ iil e făcute de pic-
torii care a u fost r e fuz aţ i în favoarea dev izului prez e ntat de
Pa ul Mo lda. Consi Ii ul îşi m enţ. in e punct ul ele vedere şi hotă­
răşte să solicite Patriarhiei Romime av iz a rea începer ii lu c ră­
rilor d e restaurare a pi :: t urii. Aprob a rea este primi tă 65 ]a
încep utul lunii octombri e, Paul Molda fiind acceptat ele Mi-
tropolie c u drept u I de a-ş i a lege co la b ora torii. Supravegh e rea
exec ută rii lucrăr ii fu sese încredinţ:ată lui D. Belizarie, ca dele-
gat a l C.M.I.
Paul Molcb a executat operaL iv lu crarea, asLfcl că la
29 noi embri e 1932 este înch e iat, d e căt re pictorul expe rt D.
Belizarie, proces ul-verb a l de recepţie prov iz or ie a lu c r ăr ilor
de spălare ş i reco nstituire a pi cturii la Biser ica Sf. Vineri
din Ploieşt i. S<> face precizarea că fu seseră realizate lu cră ri
compl ete în pronaos şi se exec uta pi ctura în cupola ce ntral ă .
Spec ialistul aprecia că lu crăr il e se exec ută fără a fi diminuate
ca lită\: ile pi cturii lui Tattarescu, că lips uril e a u fost compl e-
tate fă r ă a se c rea distonanţ. e între vechea ş i noua pictură.
E l r ecoma nda ca picturile ce se vor face în zona c up ole i
ce ntral e, unde lips eşte pictura lui Tattarescu, să fi e rea lizate
p ornind ele la icoanele executa te de Tattarescu. La 21 decem-
bri e 1032 cons iliul p arohi a l ia act66 ele procesul-verbal întoc-
mit d e D. Belizarie.
O scr isoa re67 din 5 noiembri e 1932 din H e r\:a-Doroh oi, clin
p artea lui Artur Verona, îl inform a pe Paul Molda că au
fost clesem111(:i a face p e nt ru Patriarhie o exp ert iz ă la bi se-
rica pi ctată d e Brăescu, menţ. ionîncl că- i s înt c unosc ute moti-
ve le ca re au dus la a lte rarea culorilor la această lucrar e . Îi
propune să fac'.\ demersurile n ecesa re pe lîngă factorii el e dec i-
zie p entrn a primi o lucrare p e ca re să o realizeze împreună,
o lucra re monumentală care să le pună în va loare cunoştinţele
ele pictură. L'.l 10 octombr ie 19.)2 Paul Molda a fost delcgat68
d e căt r e P.ttriarhia R omft n ă p e ntru a face recepţia lu c rării
de pi ct ură a bi se ri cii clin Finta, juele tul Dîmboviţa, iar la
11 n oiembri e 1932 e ra clin nou so li citat69 să facă recepţia la
pictur;i Bis ~ ricii Cuv io1 sa Paraschiva clin Turnu M ăgure le.
59 P.M. dosar 7, ndresa C.M.I. nr . 36 din 16 feb ruari e 1931; adresa
c. M. I.nr. 40 din 18 februari e 1931; a dresa parohi ei Bisericii Sfinţilor din
24 februarie 1931. ,-
oo P. M. dosa r 6, a dresa C.M.J. nr. 95 din 7 martie 1931; adresa c.M.I.
nr. 171 din H martie 1931.
61 P.M. dosar 7, adresa Ministerului In sl rn cţ. iunii Publice ş i Cultelor
nr . 69301.
6~ P. M. dosar 7, N. SLoicescu , 1, Ţara Homâncască, voi. 2, p. 498.
63 Anuarul„. 194 1, p . :300 -302.
61 p, M. dosnr 7.
65 P . l\'1. dosar 7, scri soa rea nr . 101 <lin 6 octombrie 1932 prin care
polici Bucureşti aduce la c unoştinţă a probarea e xec ut ării lucrărilor.
66 P.M. dosn r 7.
67 Idem.
68 ldcm adresa 7958; N. Sloiccsc u, 1. Ţara Homânească, voi. 1, p. 305.
69 ldem ad resa 9913, N „ Stoicescu , 1. Ţara Homânească , voi. 1, p.
665 - 666.
69
 La 24 mai 1933 primea 70 , din partea preotului paroh al
Bise ri c.ii Sf. Nicolae clin Schei-Braşov , invitaţia de a prelua
lu crarea de spălare-r es laurarc a vechii pi cturi din valoroa sa
clitoric. Nu c unoaştem r eacţ- ia lui Paul Molda la acest demers.
Anul Hl37 îi oferise încă un prilej ele a participa la acţi­
un ea de resta urare a une i lu crăr i de pictură religioasă. Este
vorba de restaurarea picturii de la biserica din Bozovici,
jude\:ul Caraş. Nu cunoaşLern însă ce curs a dat invitaţ: i e i 71
d e a participa la licitaţ,ia prin ca re urma să fie stabilit picto-
rul. În schimb se va integra în opera de r esta urare72 a uncia
dintre ce le mai valoroase ctitorii a epocii hrîn cove ne şti, bise-
ri ca clin Filipeştii de Pădure, jude\ ul Prahova, a cărei fresdi
a scos-o în ev idcnţă el e sub straturi le ul teri oa re . Această frescă
a dev en it, pe parcursul anilor, lu cra re de r efer inţă pentru
şcoala de pictură de sub condu ce rea lui PîrYu Mutu. Lucrarea
de la Fi li peştii de Pădure, s-a executat pe haza unui ca ict
de sarcini întocmit de pictorul I. Mihail, delegatul C.M.I.
Erau prevăzute lu crăr i de c ură\.ire şi resta urare. Lucrarea a
început în luna a ugust . Printre co labo ratori, a fost prezent
probabil şi Mihail Cioppraga ca re, la 9 august, de la Braşo v
îş i oferea 73 serviciile în acest sens. În cadrul lu c răr ii de restau-
rare operaţiunile de tratare a lemnări e i reveneau sculptorului
Gh. Tudor. Paul Molda, rcrnarcînd metoda def ect uoasă utili-
z ată de acesta , ce putea să aibă urmări fatale asupra obier-
telor trata te, lovindu-se de I ip sa ele receptivitate din parte;i
acestuia, se adresa 74 , la 16 august, C .M .I. penlru a inte rveni
şi opri lucrăril e .
Activitatea primelor două săptămîni de lu cru la restaura-
rea şi curăţirea picturii oferindu-i satisfacţia unor co n s tatări
impres ionante privind ca liLat.ea fres ce lor exec;utate în ctitoria
lui Şerban Cantacuzino, înaintează 7 5 C.M.I. propunerea de a
fi exec utate fotografii de deta liu la aces1c picturi ale secolu-
lui al XVIII-iea profitîndu-se de preze nţ:a schelei care facili-
tează apropierea şi folosirea unghiului coresp unzător. El se
oferă ca, în cazul primirii cu titlu de împrumut a aparatului
de!:inu t de C.M.I. , să execute, pe p a r c ursul efectuării opera-
ţiunilor, fotografii ce urmau să redea var iatel e aspecte cu care
se confrunta. Co nside răm ca fiind deosebit de interesanL acest
m em or iu cc relevă gr ija lui Paul Molda pentru prezentul , dar
şi pentru v iitorul acestui tezaur artistic. Grija s-a manifestat
:;;i prin relipirea pc zid a ten cui elilor dcslipitc, mai ales la
boltă unde mari s uprafe\:e ameninţau să ca dă. 1n acest scop
a procedat la injecta r ea în golul dinlrc zid şi tencu ial[1 a un o r
s ubsta n\:e cc au permis realizarea un ei bune adez iuni. O altă
probl emă ce i-a rec lamat valorificarea c un oştinţ e lor au consLi-
tuiL-o coloanele din naos ş i pronaos care se mă c inau , piatra
fărîm iţ:îndu-s e. Inj ectăr il e cu diverse substanţe au dus ş i în
acest caz la oprirea acestui proecs ş i co nc omite nt la întărirea
rezistenţe i materialului.
La 11 septembrie 1937 primea răsp11ns 76 din partea C.M.l.
la memoriul să u ccrînclu-i -se ş i pentru biblioteca Ccrnisiunii
fotograJii refer it oa r e la ac liYilalea drsfă!Jillmlă la acest obiec-
tiv.
ComplcxiLaLra lu c rărilor necesa r e pentru rcs1nurarra aces-
tui monument d epăşea însă ce le înscri se în ca ie·tul el e sarc ini
si ca atare Paul Molda a înaintat 77 către C .M.I. un dev iz
])entru a primi aprobarea executăr ii unor lu crăr i sup limen-
tare. La 14 octombrie această apr obarc 78 îi era daH1. O adl'-
verintă79 pentru primirea hanil or ce-i reveneau ne inf01mr a z[1
c ine a fost t encuitorul folosiL la această lu crare. Actul era
semnat de Cost i că Simi on.
lntr-o a Lmosfe ră so l emnă, la 14 n o iemhri0 , a anii luc sf in-
70 p. M. dosar 8, adresa clin 19 mai 193:3 ln cnrc se ra c r cfcrin\ c ln
rezultatel e obţinule la biseri ca Ep iscop iei Roma n. ·
71 P. M. dosar 11, Foa ic volantă prin care se lansa , la 10 septembrie ,
li c it frţia clin 19 sept e mbrie 1987 . Ex lras din Foaia Diae e za n ă, or ga nul
epnr hi ~ i Carnn~ c bcşului nr. 12.
n P. M. dosar 11 ,.Jaffc p. ,12 , anex:I -46 fol ogra fii ş i lcxl; N. Sto i-
ccscu, 1. Ţara Homfrn ea scă, voi. 1, p. 304 .
73 P. M. dosar ll , o car te poştală pri11 care moli vinci lnl1rzierea r ăsp 1111 -
sului ţş i ofe ră servi c iil e pentru r ea lizarcn lucrărilor ln F ilip eş tii ele Păd ur e . •
74 P . M. dosar 11.
75 P. M. dosar 11.
76 P. M. dosar 11, adr esa C.M.l. nr. 1107.
77 P . M. dosar 11.
78 P. M. dosar 11, adresa C.M.l., nr . 1296 prin cur e s uplimrnl a fin nn-
ţ. a rcu c u 11 392 Ici .
70 P. M. dosar 11.
70
http://patrimoniu.gov.ro
ţirea şi redeschiderea acestei biserici. O fotografic realizată 80
în faţa bisericii a surprins pe particip a nţii prezenţ,i la acest
act ce finaliza o acţiune de cultură care a încorporat acest
obiectiv printre valoroasele monumente ale ţării. Acum
această ctitoric 81 din 1688 a doamnei Bălaşa, soţia marelui
vornic Matei Cantacuzino, renăşt ea prin operaţiunea de res-
taurare, relevînd ca lităţile unei epoci culturale cu ccmplexe
implicaţii în cvoluţ. ia ulterioară a artelor pia st ice din \ările
române.
Ziarul Universul din 17 noiembri e 1937 ofcreaş 2 un repor-
taj de la această solcm nita te pun încl la ci ispozi \.ia cititorilor,
prin text şi imagini, info1maţii utile despre bi se rica din Fili-
peştii de Pădure, judeţul Prahova. Sînt relevate contrihuţ.iile
celor doi artişti la restaurarea monumentului .
Anul 1942 i-a ofer it83 lui Paul Molda sat isfacţia Jinalizării ,
la sfîr~iLul lunii septembrie, a lucrărilor de curăţire şi restau-
rare a picturii de la Biserica SJ. Gheorghe din Bascov, jude-
ţ. ul Argeş. În luna februarie 1943 so licita recrpţ. ionarea aces-
tor lucrări , întreprinse conform ca ietului de rnrcini al C.M.I.
Cu acest pri le j el rnen\.iona principalele e1ape parcurse: c ură­
ţirea de fum a picturii, repararea mior stricăciuni , scoaterea
la iveală a unor fresce vechi, pictarea din nou a tavantdui
din pridvor. Lucrările încep us eră în luna august pe baza caie-
tului întocmit de pictorul I. Mihail, şi e le i-au pe1mi s artis-
tului să constate că pictura execulată la 1875 de către zugra-
vii Ilie Petrescu (tatăl lui Costin Petrescu cc locuia în Piteşti)
şi Apostol Cruţescu era o lu crare în care se ev idenţiau momen-
tele de trecere de la canoanele bizanl inc la infl uenţ. e l e occi-
dentale. Era o pictură în tempera slahă , fapt ce pcnnitea ÎIH!c-
părtarea ei cu uşurintă. Ulterior peste această pictură s-a dat
cu ulei , acoperindu-se însă şi fumul ce se acumulase întrn
timp. O încercare, la un mcment dat, de curăţ.irc a picturii
a avut drept urmare, dat orită n epriceperii celui care a exe-
cutat-o, răzuire a acesteia . U1mărind cu atenţie situaţ.ia pere-
\,i lor, Paul Molda a pulul să identifi ce pictura veche sub stra-
t ul de ul e i, cea în fre scă, pe care a scos-o la iveală cu acest
prilej, avînd revelaţ.ia unei frum oase lu crăr i . Cercc1arca mai
aprofundată a istoricului co n strucţi e i i-a relevat faptul că
această bis er i că fusese construi1ă din lemn (altarul, naosul,
pronaosul) iar pridvorul şi ca tap etca ~ma din zid. Partea con-
strui15 din lemn fusese 1encuilă în inter ior şi la exter ior . Cu
acelaş i prilej a găsit şi vechil e .arcuri ale pridvorului, cc mai
a\"l:'au Ycchil e fres ce . Paul Molda aprecia că pictarea catape-
tesm e i s-a .răcut în 1740, iar cea a pridvoruh1i în 1770. Cer-
ceta rea exteriorului i-a ofer it prilejul de a găsi ca drul ferestre-
lo r sub stratul de tencuială, rea lizat ulter ior . Ferestrele, şase
la număr era u frumos orname ntate cu motive sculptate, fi e-
ca re din ele avînd un alt motiv de ornamentare, caracteristic
<'pocii lui Malei Barnrnh.
*
Enunţ"area obi ect iv e lor ce a u stat în aten\.ia lui Paul
Molda o feră posibilHatea înţelegerii con Lribuţ. i e i sale la opera
ele tra nsmite re către gcneraţ.iile vi itoa re a tezaurului de creaţ:ie
artistică m oşte nit din trecutul poporului n ostru. Inv est iţia
de încredere aco rdată de Comisia Monumentelor Is1 o ri ce prin
t rimiterea lui la spec ializare în d omeniul restaurării rnonu-
rnenLelor istorice s-a dovedit in sp ira1 ă oferi1idu-i ull crior,
pc parcursu l a cîtorva decenii , nenumărate prilejuri de a con-
tribui efectiv la depi starea şi punerea în val oare a unor remar-
cab il e creaţ ii a le înaintaşilor, multe din aces·te obiective
înscriindu-se în rîndul monurnenklor el e r e Jerintă ll rn1 ni
patrimoniul \ării n oastre.
Prin aceasta s-a expr ima t înalta responsabililate c i v i că
de arL ist pus în s lujba patriei, şi p oporului său. Aces te cîteva
dale evoca toare despre un om care meriHt a fi în ate11\:ia ce lor
ce se oc up ă de istor ia păst r ăr ii :;; i conservăr ii m onumentelor,
sperăm să co ntribui e la ev id e n ţierea rolului să u, în prima
jum ătate a acestui seco l, la formarea 11ne.i şco li nati onal e ele
reslaurarc a m onum enLe lor.
so P . M. dosar 11, uit e 12 fotografii redau detalii al e piclurii scoase
lu ivealăcu ocazia r es taurării .
8 1 T. Voinescu, Pirvul J\llu lul , ln „St udii ş i ce r cetări ele istor ia artei",
1955, nr. 3-4, p. 133-157.
82 P. M. dosar 11.
83 P. M. dosar 16, N . Sloi ccscu, 1. Ţara Homilnească, voi. 1, p. 60,
Dona F. Marin, Schitul Bascoavclor clin judc\.ul Arge ş, „B.C.!Vl.L " un
1942 , p. 59.
 DIN PATRIMONIUL ARHITECTURAL

NOI DATE PRIVIND CÎTEV A MONUMENTE DE ARHITECTURĂ

DIN JUDEŢUL ARGEŞ

Arh. J\!lAJUA J\lULTESCU, m·h. AT,EXANDilU J\rl ULŢESC U

ul ţ im ca inlră r ccc plă r i i 1n sa tul lh1dea. a i, s iLuaL la 10 km nord-est el e P il cş Li , se

M a rt is ti ce clem ente lor ca re
şi
în proces ul
islori ce a va loril or de pa lrim oniu a f ăc uL ş i
va
face în co nLinua re ca acţ iun ea el e r epera re ş i pun ere în va loa re
a aces lora să fi e p e rma ne nt în plin ă d esfăş ura re . Trehui e s5
intre în t ra cli(.ie ca un a din el a loriil e a rhit" ec ~il o r - indife-
rent de loc ul unde îşi d esfăşoa ră ac Li v iLa Lea - dat ori e ci r
{)noa re pe ca re şcoa l a să le-o inoc ulez· cu cea ma i m ar e se ri o-
.zitate ş i pc nLru ca re aceasta trebui e să- i fo cii comp e le n ţi - ,
aceea a d epi stă rii va loril or arhitec t ura le, a ev icl e n~i e rii ş i
.;i clîn c ir ii c un oaşte rii ce lor semna .late sau s Ludiate par\.ia l.
Boga t.ul pa tr im oniu arhiLec tura l a l jud e Lu lui A rgeş es te
bine repreze ntai. în ceea ce pri veş l.c a rhitec t.u ra c i v il ă . Ex i s t ă
·da le despre cur(il e d o mn eş Li de la Cimpulun rI ş i Curtea de
păs lr ează un g rup el e m onum e nLe clin car e ce l ma i c1111 osc 11 t
('S LC co nn('ul B11cli ş le nil o r . Co nce nt ra rea el e 111 onu111 e nLe la
l3 11deasn a r fi Lrebu i t să i n Lrc în a te n \.ia ce rce lă ri lor arhi tect uri i
Ycchi rom â n eş ti pl cc încl de 1:1 co ns icl ere nlul că d om eniil e
fc ud a k , o d a lă create, ră mîn ea 11 în poses ia 11nor gc nern \ii
a le act' l c i a~ i fa milii . F elul cfe v i ~1 ~ă se m o difi că de ln genera-ţ i e
la genera \,ie, iar l oc uin~n era fi e m o difi ca tă, fi t> înl oc uit ă cu o
n it a de ni\'elul cc rn L ln 111 ome nt 11l res pect iv. Ma i ex i s t ă :;; i
" N. SLo icescu, B ibliogra fi a loca lilă/ilo r ş i monumen telor f'e11dai e din
Jlomiin ia, J . Tn ra Romfm cască, 1970, p. 105, unde se spec ifi că fapl ul că
sa t ul cs lc co nse mn ul doc11111cnlar pcnlru p ri ma d ată în 1526.

Fig . 2. Casa IIag i T udo rncltc d in B uden sa. Fa \ada de est , lna inte de ulli-
Fig. 1. Conacu·1 B u di şlenil or d in Du deasa , j ude \ ul Ar geş. Fa\ada de vest. mc lc rcpnrn~ ii.

A rgeş, s in i. cu nosc u Le c ur ~ il e fo rtifi ca te ele la Bă j e~ Li , cul e le

·de la Ş ui e i , H rLcvo i cş Li , Raco,· i ~a , B ucl easa e le., co nacele
de la Ştcfă n eş li Vtllea Ma rc, Go l eşL i , D răg hi c i , L uc ic ni ,
])o p eşt i -Pa l a n ca, Jz,·or u, Bo r zeş Li , Mer i şa ni ~ i num e roa e
.nite le, l ăsî n d
de-o pa rl.e \'n loros ul patr im oniu el e l1 1 ·hi Lccl ur ă
po pul a r ă cl in zo n ă; sîn l. reprrze nt a l.e a ic i c la pe a le cl cz , · o lt ăr ii
a rhiLect urii civ ile înc<' pîncl clin seco lul iii X I V-iea p in u în
: eco I u1 a I XX-1ca 1 •
Dat.e le noi prczc nLat.c î n a rLi colul dr fo~ă se ref e r ă la evo-
111\ia reşe din\, cl o r dczvo lln lc cli n d o u ă s~il e: B ucleasa (fi g. l şi
2) ş i Me r i şn ni (fi g . 3).

1 P• nlrn h a biL:.i Lul clu pă secolul a l X I V-lca cx i slă o b ogaLă bibli o-

gra fi c pc epoci ; pent rn ha bilalul lna inl de secolul ni X IV-l cn !n zo n ă, F ig. 3. Fos la Casă a ag ronomulu i clin Mc ri şani, ju dc\:ul Ar geş, vcd •r c
v zi Dinu Ant onesc u, „Arhitect ura ", 1979 , 1, p. 01, a ln lurii de s ud-est.

71

http://patrimoniu.gov.ro
 I I to ~ - 2 9!1
...• I\ ! ·-1 ----------
-----------
Fig. 4. Planul ruinelor co11ac11lui de la Budcasn, ars la 1764.
o 10
Fig. 5 a, b. Planurile celor dou ă ni veluri ale conacu lui
propunerea ele restaurare.
p os ibilitatea distrugerii acesteia de ca l ami tă ! i naturale şi a
refacerii ci pe alt am plasam ent . La Budeasa există tre i casc
ş i alte clădiri anexe, aflate în diverse stadii de co nserva re ,
ş i care apar(:in ace l e i aş i familii.
1. Constnw! ia 3 plasată între atenansele mai noi a le co na-
cnl ui cunoscut, ş i la sud-est de acesta, păstrează z iduril e (fig. 4)
alcătuind un început de dreptunghi mai larg - probabil casa
- din ca re se detaşează un i eş ind , even Lua l foişorul. Prote-
jate de o şapă realizată în anul 1927 cu ocaz ia lu c răril or de
lărgir e a conacului , aceste ziduri se mai co n se rvă pînă la înăl­
ţimea de cca 1,85 m deasupra nivelului actua l al terenului.
Pe unul din e le es lc vizibilă şi azi o firidă a pivni(ci ce alcă­
tuia primul nivel a l casei 4 •
2. Ansamblul conacului Budiştenilor ~' c uprind e co na c ul
propriu-zi s cu parcul, capela c ur\;ii cu zidul_ ele incintă, deve-
nită biseri ca satului , şi curtea gospodărească, azi se diul C.A.P .
Budeasa.
a După datel e împărtăşite cu deosebită a mab ilitate de familia arh .
Ion Budişteanu, casa aceasta a fost construită de Mirică B ucliştcanu ş i a
ars la 1764, dat ă după car e nu a m a i fost refăcută.
4. Proiectul de r esta urare, a lcătuit de către 111stilulul ele proi ec tări ~
Argeş, la comanda Comitetului jud eţea n de cultură şi ed uc aţ i e socialisUi
şi a primări e i comunei Buclcasa, pentru an sa mblul el e monumente din
localitate, prevede şi cercetări ar heo lo gice în zona acestei co nslrn cli i.
5 Paul Cernovocleanu, Paula Petrescu, Monumenil! istorice din comuna
Budeasa (descri er ea conacului, inscripţii , foto casă, biseric:I ş i cruce),
"Monument e şi muzee", I , 1958, p. 149-166.
72
Lucrările de resLaururc încep ute la co na c în a nul Hl82 au
pus în eviden!,ă e lem e ntc ce îmbogălesc c un oşt i nţ.e lc noastre
asupra arhitecturii sale.
MonumenLul se compune din d o uă părţi (fig. 5) şi anume:
partea veche - un drepLunghi de cca. 15,50 m pe 11 ,50 m -
ş i cea nouă, a dă uga l ă în două etape; bucătăria la parler ş r
dorm itoa rele la elaj, în a nul H.l22 ş i foişorul de pc lat ura de
es L, în 1927 6 •
Parlea veche a co nac ului , cu aspect ul e i atît de unitar
az i, este ş i ca rezulLatut un ei su ite de inter\'en!,ii , constînct
chi ar din comp l etăr i şi dezafectări.
Parterul se compune din intrarea pe sub foişor, h olul scă rii ,
casa scăr ii cc duce la eta j ş i s ufra geri a, toa1e la un nivel
mai ridicat clecît pivni!:e tc din parLea el e no rd , a l căt uite din
gî rli ci, pivni!a mică ş i pivni(a mare. Dintre elementele
act ua lului parter esle posibil ca ce le mai vechi să fi e c upr inse
I
- - - - - .J.
în dreptunghiul a că rui lun gime îl const itui e lat ura lun gă a
pivniţei mari boltite semicilindric ş i av înd două dubl ouri .
Zid uril e su fragerie i au p u Lut fi a d ă u gate într-o elapă ulterioară .
9 10
Această încăpere , care are o lun g im e foarte mare, este c ompu~~
din două mai mici între care s-a suspend a t un zid ce coresp 1111-
dea Jocului unel e, pe perete le ci nordi c, apare un rezalit.
Pentru sus\;increa zidului corespu nzălor ele la eta j, npare în
toc ul zidului s uspe nd a t o g rind ă c ompusă clin două profile
de ca le fera Lă.
Fig. 6. Fa~ada de vest a conac ului B ucli ştc nilor cu indicarea şlre pilor
de zidărie c ioplit ă.
B uclişl cni lor cu
Fo i şo rul actual pare a fi o adă u g ir e c u ocaz ia restaurării
construc (.ie i în an ul 1870 7 • Săpălurile începuLe penLru rea liza-
rea unei cenLuri la nivelul Junda\,i il or, cer ută de necesdăt.i de
conso lid a re, au dus la descoperirea, pe lat ura vest i că a c lă­
dirii , a unui zid perpendicular pe fo(.a dă ca re ar puLea fi
zidul foişorului iniPal. Că acest zid se înălla ş i se ~esea cu
zidul act ual e i [a(,a cl e este co nfirma t el e faptul că la decapa-
rea tenc ui e lii a apărut Lra se ut zidului pe ve rti ca l ă (fi g. 6).
Problemele ricli caLe de etaj s înt şi ele destul de complexe.
Eta jul se comp une din casa scăr ii , holul-corid or , sa lonul
mare , iatacul de pc co lţul nord-vesLic (camera bunicii), sas ul
c u ia La c u 1 (camera ele oaspe!:i), debaraua de pc co l ~ul norcl-
est.ics , precum ş i sasu l ş i iatacul (hiroul ş i biblioteca) de pe
co l ţ ul su d-esti c. Actualmente , din acest sas se acce de la fos-
te Ic dorm it oarc ci în ari pa n ouă a case i.
lnLre efecLe lc cutrem urului clin anul 1977 , care au condus
la actuala resLaurare , n fost ş i apari\;ia, pe tencuiala Ja\,adelor
eta jului , a un or c răpături pe co nturul tuturor go luril or (m od i-
ficate sau închise). S-a cons tatat, astfel , cx istenla unui gol
de u şă pe fatada s udi că; din sa!onul mare de la eta j, se com u-
ni ca într-un b a Ico n de lcm n. Jn caz ul .în ca re cerce tăr il e ulte-
ri oa rc în parcloscal:i şi pc perc\.ii sa lo nului m a r\' Yor 1·r rlifi ca
« Aripa nou ă a conac ului Buclişlcnilor csk datorată , clupă mărturia
arhitcct11J11i Ion B ucliştcan u , inginerului Dimitrie Buclişteanu.
7 Datorată generalului Al. Bucliştcanu , unul dintre croii războiului
de incl r. pc nden'ţă a Homânici (1877-1878).
B Deasupra u ş ii ca mer ei ele oaspeţi cm accesul către tainiţ ă .
http://patrimoniu.gov.ro
 o 4 6 8 9 10 Fig. 7. Planul lliscricii cona-
cului Budişteni l or.

COMPLETARI DE
ZIDARIE DIN DIFERITE
EPO CI (SEC XIX)

\ /
I
I
\ /
I „„,___ /~.~/li
...... ______ .........
' I
\ /
/
\- \. - - - --- ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - 7 -
ACCES LA POD
\ ,, ////

__ __ _::~... -=--=--=-„---...---=---------~-:,-._-;,;/------

r-- · - ·1
'
I '
I
' '
' L- - '
-J

o
li 3 4 5 6 7 8 9 10 o 4 5 6 8 9 10

Fig. 8. P lanuri le celor două nivelu r i ale Casei Hagi Tudorache.

fapLu l că a ces la es Le 1111 spa .~iu a mplifi caL c u timpu l , uşa ar fi p lafoa ne lor ca re s-a u pră bu ş i t într- o e t apă următoare , figu-
pul11 t cond uce pe o p l atform ă ale cărei rosturi numai săpă ­ rează , p e ntru iatacul de p e co lţul n ord-vest ic al cona cului , o
turi le arheolog ice le vor demonstra . P e peret e le vestic - faţa­ împărţ. i re a plafonu lu i în două părl:i : una m ai l argă, împodo-
da cu foişor spre şosea - s-a u constatat modificări importante bită c u elemente decorative bogate ş i o alta pre l un gă,bor­
ale zidări e i în zona ferestrei clin capătul holului-coridor ele la dată de un ch enar a semănător ce lui de p e coridorul central
etaj ş i a ocniţe i din iatacul a lăturat, precum şi închiderea al etaju l ui. Aceas1ă zonă corespundea unui corid or a e[1 rui
unei fe rest re din aceas t ă ulLimă încăpere. R e leve ul executat cx i s Le n\ă es"lc conf irm ată a z i de ştrepii apănq. i în zidăria
de cătrr arhit ect ul Ş t e fa n Ba l ş în an ul 1948°, şi ca re a re dinspre inLe ri o r, p e p ercLele nordi c al c l ăd irii, ş i de u:;;n zidită
meritul el e a mrnţiona pentru ultim a oară dese nul stu catur ii a le că re i co n turn ri au a părut în zidăria zdn1 neinat ă de c utre-
mur. În pa rd osea la a cestu i cor idor se pă s lrcază a ccesul în
o Cunoaştem pinii nzi tt·ei r el evee a le clădirii , exec utate de către La inii.a de deas upra pivniţei m ic i. Spre Pxter ior s-a u des-
nrh. Şt efan Balş în 1948, arh. Ion B udi şlean u in 1970 şi I. P. Argeş sub co1writ în zidărie, und e brîu l profilat al cl[i dirii lipsea, tot
conducerea arh. Alexandru Mulţescu ln 1980. pe pc rcLele no rdi c, amprentele grinzil or ce s us \ inea u o sală;

73

http://patrimoniu.gov.ro

ZIOARIE OE
, ., Lt-H.Ul llR A OIN
·. OlVE H ~ [ LPOC I
o 9
9 10
Fig . 9. Planul pivniţ elor clădirii iniţiale de la Mer i şanl cu indicarea
boltirilor; Secţ.iunea prin partea veche a conacului.
ca înca dra co l\; ul c l ăd irii de la u şa cor id or ului dispărut (înglo-
bat în iatac) pînă la actua la fereastră e stică a h olului-coridor
de la etaj. P e peretele estic al c l ă dirii s-a u co nstatat modificări
de zidărie şi umpleri de goluri în zona micului sas ce constituie
a cces11l în d o11[1 came re de pc co lţul nord-es ti c al casei , la fereas-
tra holului-cor idor ~;i în ia tac ul de pc co lţul s ud-esti c a l casei
11 nd e a [ost zidită o fereastră. A lt e co nstată ri nu s-a u p u Lut
fa ce pc pe rete le vest ic d a torită a lipirii a ripii noi de acesta.
So lu ţ i a de resta urare adoptată p entru această cl ăd ire
urm ă reş te pă stra rea în linii mari a aspectului consacrat de
tra clj\:ie, în timp cc săpătu ril e a rheo log ice vor preciza
t ra se ul incinte i case i m ari ş i e vid enţi a, totodată, eventua:
lele corpuri a nexe: bu cătă rii , bă i , odă il e de servi ciu e tc., di s-
pă ru te în timp .
Incinta biseric ii îşi păstrea z ă zidul ş i poarta, ocr otind o
s ui tă de morminte ale famili ei ctitorilor. Lăcaş ul de cu H ,
http://patrimoniu.gov.ro
ce a co nst ituit ş i el, de curîncl, obiectul unei r epara\:ii 10 , se
pr e zintă ca un m on um e nt reprezentativ p entru arhitectura
seco l11lui a l XVIII-lca 11 (fi g . 7) prin dim ensi unile sa le, felul
în ca re s înt rezolvat e b ol t irile diverselor spaj.ii ş i spaţ iile
propriu-z ise, frumuseţea e lem entelor de pi atră (col oa nele
din t re naos ş i pro naos în sp ec ia l), prec um ş i elega n\.a vo lu-
m e triei exteri oar e .
Actua lele atena nse s înt refăc u te în a nii 1922- HJ27, pro-
b abil pe loc ul ocupat de vech ea cur te gospodă r ească ampla-
sată a ici dup ă disLrngerea co nacului nr. l.
3. Elem entele p ăs t rate din c ur ţ il e ansamb lului case i cunos-
c ute azi s ub denumirea de Casa H ag i Tud orach e 1 ~. FosLul
a nsa mblu , alcăL ui t clin casă cu in c inta ei ş i parc, precum ş i
din cur (:i le gos p o dăreşt i , se a U ă la cca . 300 m de co nacul
B udi şt.e nil o r , p e pa rtea dins pre rîul Argeş a şose l e i . Odi-
nioa ră îmbr ăcată într-o bog ată profila tură, casa arc d o u ă
ni ve luri (fi g. 8). Primul ni ve l se compune din g îrlici, pivni ţă
mi că, b o l t ită semicilindri c c 11 a rc-clublou ş i p i vn i ţă mare bol-
tită semi cilindri c cu do uă a rce-cfubl ouri. Spre sud, dreptu n-
g hiului format de pivniţe i se a lip eşte în că p ~ rea p o li go na l ă de
s ub sac nasiu, iar spre nord spaţ iul des Linat intrăr ii.
Etajul cuprinde casa scă rii , h olu 1-co rid or cu sac nas iul în
capăt şi mai multe încăp e ri. F rumu se ţ ea t ut uro r aces tor în că ­
p er i o co nst it uiau mulPm ea şi ca liLaLea deo sebită a stucaturi-
lor ce ornau pla foa nele 13 • D in p ăcate, toate ncesLe decora \,ii
nu di spă rut cu ocazia r e p a r a ţiil o r rece nte, exec utate a ici
pentru int rodu cerea c l ăd irii în c ircuit ul cco norni c14 • Din
co nstată ril e la faţa locu lui făc ntc înaintea acesto r rep a raţii
a r e i eş it că goluril e n u fost modificate în mai multe eta pe.
Pină la ultim ele rep a raţ ii , p e faţada est i că a clădirii se
10
p ăstra un m a rLor pentrn forma golurilor de feres tre ini ţ ial e .
Modifica rea ş1 rp a ntc i, uni [ormiza rea go l uril or, finisaj ele
folosite la faţa dă între ca re soclu l din m oza ic cu asize dezordo-
nate ş i te ncuiala din piatră artifi c i a l ă de la eta j au schimbat
înfă ţ i şa rea aceste i c l ă diri r ema rcabil e, o dini oară, prin aco-
p e ri ş ul ela nsat, albul zidurilor, dec upa jul go luril or ş i frumu-
seţea o rnam entelor.
*
Merişanii1ii, a fl aţ i la o inte rsec\:ie imp o rta ntă de drumuri ,
sta ţi e de poş Lă pînă la punerea în funcţie a că ii fe rate Piteş li­
Curtea ele A r geş, posedă num eroase clădiri vechi a căror ce r-
ce tare m erită interes . lnLre acestea, ansamblul cunoscut azi
s ub num ele de Casa a gronomului , viiLorul ha n t uristic
Me ri şa ni , atrage a Le nţia în mod deosebit.
Situat în mijl oc ul unui pa rc de cca. 10 h:i , el în s u ş i puLînd
fi un pun ct de refc rin\:ă în dezv oltarea arhitecturii p eisagiste
la no i în ţa ră , la ca p ăLu l une i al e i de ulmi băt rîni a nsamblul
se compune din co nacul propriu-zi s, casa intendentului, cur tea
gos p o dărească, g ra jdurile plasate într-o a t reia in c in tă ş i din
hi se rică.
10 Gindită ca o r estaurare după cutremurul din 1977, lucra rea cc pre-
ve dea eliminarea igrasiei, consolidarea şi aducerea monumentului la situ-
a ţia iniţial ă chiar prin reînălţar e a turl ei peste pronaos, prăbuşită l a lnce-
putul secolului al XIX-iea , s-a rezumat l a consolidar e şi l a o seri c de
tnlocuiri de finisaje fără a probar ea proiectantului.
11 Cl ă dit ln 1796, ln locul unei biserici de lemn , monumentul a sule·
rit stricăciuni datorate cutremurelor de la începutul secolului al XIX-lea.
Turla naosului a fost reclăditi1 in 1810 dar turla pes te pronaos a r ă mas
din l emn. Vezi N . Sto!ccscu, op. cit.
12 Curţ.ile acestea, !n ălţate ln a doua jumă ta t e a secolului al XV III-i ea
sau ln primii ani a i secolului al XIX-iea, au aparţinut tot famili ei Budiş­
ten ilor. E le au fo st vlndutc la 1898 unui neg ustor din Pit eş ti - Hagi
Tudorachc.
13 Amintesc printre a ltele de stuca turil e casei protopopului Cirslea
din Popeş ti-Gorun eşti sem n a l ată de Mari a Golescu în articolul „ Un arizi·
teci român de la ince putul veacului al XIX-iea; meşterul I /ie Gulie „BCMI",
1943, fasc . 115-11 8, p . 109. Este de a ltfel izbitoare şi a s e mănar ea vederii
dinspre r ă s ărit a cl ă dirii de la Po pcş ti-Goruneşti cu cca de la Budeasa.
14 Clădiril e au fost preluat e de o asoc iat.ic e conomi că intercoope r ati stă
cu profil industrial şi reparate ln anii 1979-1980.
15 N. Stoicescu, 1970, Bi bliografia localilăfilor ş i monumentelor feu-
dale din România I, Ţara Român ea scă, p . 425, unde se spec ifi că faptul că
satul este consemnat documentar pentru prima oară l a 1428. Pentru nu-
m ele satului ava nsăm ca ipoteză lnfiinţar ea acestuia de către locuitori din
a propi erea schitului Mcriş-Corbii de Piatră , aflat l a 4 km peste deal de
Brăd etu, vechiul sa t de pe rlul Vllsan , rlu cc se va rs ă ln Argeş în dreptul
Mcrişan il or .

Fig. JO. Aspect din foişorul de pc latura de est a conacului de la
Co nacul , o clădire de mari proportii, este realizat în mai
multe etape, în formă de „U".
Nucleu l său iniţial este cons tituit din ar ip a de es t ale
cărei origi ni pot să coboare pînă la sfî r ş itul seco lului a l
XVII- lea ş i începutul seco lului a l XVJJI- lea 16 , Iuînd în co nsi-
dera re forme le arhitecturale.
Nivelu l întîi ~fig. 9) cupri nd e gîrli ciul iniţial, boltit în
leagăn, cu acces la două piv niţ e: pivniţa mică, boltită, de
asemenea, în leagăn, ş i o pivni!ă marc - o încăpere de 7/8,35 m
acoperită cu patru cupo le pe pandantivi , sprij inite de arce
ca re se descarcă in mijlocul încăperii pe o co l oană de piatră
sculptată, cu fus în tor sa dă, capi tel şi baze gecme tri cr.
Şase firide ritmează pereţii aceste i încăperi. Accesul in i-
ţ ia 1 a fost abandonat şi a trcbu it să fie creat un nou gîrl ici,
ce l prin care se intră azi în pivni\ă, în cadrul încăperii bollilc
de sub sacnas iu . Lucrările au afectat, în timp , bolta de peste·
noul gîrli ci şi aceasta a fost întărită cu un arc de z id ărie.
U„n de mici dimensiuni a încăperii de sub sacnasiu a fost
zidită, locul ei rămînînd v izibil în zona int ersecţ.iei de
liol\i , iar o u~ă mare a fost practicată pe peretele nordic .
Stnrea zidăriei ş i bolţilor pivniţelor este admirabi l ă, iar execu-
ţia deosebit de îngrijită. Tot primei etape înclinăm să î i atri-
buim şi holul de intrare cu scara ce duce la odă il e de peste
pivniţe de pe latura de sud a casei, încăperi cc par a fi con-
temporane cu acestea.
16 lncerclnd o atribuire ne-am oprit asupra fnmiliel Mcrişanilor cu
moşii in Teleorman. Barcan (din Tirnava), Mcrişanu apare tn acte, con-
fon11 N. Stoicescu, Dic/ionarul marilor dregători din Ţara Romtlnească şi
Moldova, 1971, Intre anii 1558 - 1568 in special ln mareic pomelnic al
Mănllslirii Argeşulu i (mănllslirca eslc plasată la nord cu ccn. 20 km de
llfcrişani). Un a ll Barcan Mcri şanu este consenmnt Intre 1583-1611. Stnico
Bucşnnu Mcrişnni, semnalat Intre 1656-1693, apare ca martor tn proce-
sele lui Mar eş Băjcscu din Băjeşli (mărturiile depuse pentru moşii din zona
Mrrişanilor - Băjeştli slnt apropiaţi de Merişani - pot Ci un indiciu
asupra stăplnirii moşici Mcrişani de către Stnico).
La 1875 conacul este lărgit17 adăugîndu-i-se un foişor
eta ja t pe latura de est, ce oferea o frumoa să privelişte către
intrarea în parc printre ulmii aleii de acces, încă un nive l în
fachwerk peste toa lă aripa veche ş i încăperi pc două nivele
pe co lţu I nord-vest ic. Perpcnd icu lar, pc a ceastă aripă
. nouă, către vest, s-a adăugat marca sa l ă ele hal cu terasa
ci spre pe luza par ului ş i Argeş ş i belvederea înglobată az i
în corpul bucătăriil o r .
ufrageria ş i sa la de ha l s înt încăperi de 9/G,GO m ş i 11/
G,GO m, cl espă r\,il e printr-un glasYand. Marca sa l ă de hal are
înăl\. irn ca de 5 m ~ i se clr schid e către norei ş i sud prin cîlc
trei go luri de m ar i dimensiun i. P lafon ul este executat din
g rinzi de lemn caselalc, la intersec\ia cărora atîrnă ciubuce
din lemn scu lptat. Faţade l e au în cazul întregului corp adău­
gat o profila tură bogată, ec l ectică. Foişornl de pe latura de
est, la ·tură ce constituie nu cleul ini\ial al co na cului , este
executat din zidărie la parter şi clin lemn traforat la etaj
Mcrişnni .
(fig. 10). 1ncăperca de la parter era l ambrisată cu panouri de
lemn ornate cu ciubu ce s trun jitcls.
Aripa de vest a ansamb lului , adăuga ·t ă tot la 1875, era
i ni ţin 1 separată de c l ă d irilc descri se. Rolul ei era de a adă­
post i bucătăriile şi locuinţele p ersonalului. Abia prin anii '50
ai seco lului nostru s-a realizat legătura îutre 1nipi lc conac ului
prin bucătăriil e a dăuga te între sa la marc de bal ş i încăperi le
de pc latura de vest. Contemporane cu etapa 1875 de rcame-
11ajare sî nt şi casa intendentului ş i incinta grajduri lor. Grar
durile, mult modiricatc azi, erau din cărămidă apare ntă cu
chenare a lbe de tencuia l ă. Se mai păstrează în interior stî lpi
frumos profilaţi din cărămidă cc prcbcază calitatea arhitec-
turi i utilitare din e pocă.
U na din c l ă dirile de pe conturul curţi i gospodăreşti, cu o
a dincimc marc într-o :1n umită zonă, poate fi ghc\ăria din
Yechime a conacu lui .
Amenajări l e prevăz ute prin proiectul de tra11 sf01marc a
a nsa mblului în han tursitic10 constau în crearea în comic a
unor spaţ:ii de cazare şi nlimcntaţ;ie, iar în celela lt e corpuri
::de acestuia, a altora productive: ţe~ii'lorii.
Biserica curţii, d eve nită biserica sa tului , es te o clădire
repara tă în 1808 de către proprietarul de a Lunci a 1 conacului,
Constantin Viişorcanuw.
U n punct muz ea l cu exponate de epocă se Ya amenaja în
pivn i ţe, urmărind popu larizarea monumcnt11lui , sporirea
alrac ţ,iei turistice, relevarea scm niJica\ici arhitectural în
acord cu respe ctarea ş i păstrarea va lori lor trecutului.
17
Lucrilrilc clin 1875 au fost executate de proprietarnl ele atunci al
conacului, Tache Zisu, care es te şi ini\iatorul reamenajării parcului. Pro-
prietatea este ln jurul anului 1901 ln posesia familiei Grildişteanu-Otctclc­
şcnnu de unde pinii la naţionalizare r ev ine doctorului Ficşinescu. Datele
slnt culese din „Dlcponarul Romfm", IV, p. 317 şi ele la publlcislul
Ion Cruccanll din Pileşti.
18
Depozitate ln fostele grajduri, lambriurilc ş i ornamcnlelc sint pc
calc să se deterioreze grav.
19
Proiectul se execută la Jnstitulul de proiectare Argeş. ln cndrnl
acţi unii de relevare a conslrucţJci s-au făcut constatările de mai sus.
2o Ionaşcu, Ca tagrafia Argeş, p. 6. Este singura semnalare pe care
o cunoaştem a unui proprlctar plnă la 1875.
http://patrimoniu.gov.ro
„CASA ECONOMU" DIN STRADA PLANTELOR NR. 4
Despre casă în general şi despre comanditar
C o ns truită în 1891 în careul de albastru al Bucureştilor
sfîrş itului ele secol, într-o zon[t destinată - at unci ca
şi ac um - loc uirii , casa se afl ă pe un pa teu t riun ghiula r,
cuprins între st ră zil e Pla ntelor ş i Pi ctor Roma no, ce se unesc
în str. Mînt uleasa ; casă de că ră midă cu s ub:;o l, pa rter ş i et a j
mansa rdat, î n ve lită cu ardez ie, cu coloa ne a nga jat e încadrînd
ferestrele ş i lu cJ rne rezol vate cochet , ca la a lte l oc uinţ e
în stă rite .G
Astfel ş i-a făc u t casă , prin Credit ul U rba n, juris tul E lef-
t eri e E conomu , intelectua l cu fu n eţ ie în a paratu I juridi c a l
vremii. Nu c un o a ş te m în că a utorul proi ec tului , se pare a rh i-
tect ; obi ect iv ul este ac tualm ente pr opu a fi cr ura în li sta
centra l i z a tă a m onu mentelor d e c ultu ră din R.S. Româ ni a,
f iind dec i considerat bun suscepLibil de a face par te din
patrim oniul c ultura l n aţ i o n a l.
A fos t co nstrui t în t r-o pe ri oa d ă în ca re arhi tectura case i
burgheze o răşe neşt i era influe nţată de cîtcva s tiluri ş i curente
la m o d ă, c um a r fi neoclas icul , rom a nticul , ec lecticul , g refat e
un eori pe tra ci i ţ. i il e funq :iona le a utohtone ; p c at unci Bucu-
reşt inl p oseda deja U ni versitat ea ş i H otelul Bul eva rd , Atene ul
ş i Ba nca Na ţi o 111l ă , ia r con> trnc \:ia P a latului de Ju st iţi e
t ocma i începuse. T ot în acea p e ri oa d ă Ion Mincu cons truise
Casa L ah ova ry ş i Ş c o a l a C e n tra l ă d e fe te ş i proiec tase Bufetul
ele la şosea, a di că în moment ul cînd se d ec l a n şase disputa
p entru a firm area specifi cului naţ i o na l în a rhi tect ură . A oul
189 1. - a n co nsemna t pe faţ a d a case i clin s tr . Pla ntelor, es te
ş i ce l a l constituirii Societă ţii Arhitecţilor Români. 1891 mai
însemna doi ani de exi te n ţr1 a Turnului Eiffel, anul de co n-
s tru c ţi e a l oc uin ţe i Clrn rnley a lui Wri gh t ş i da ta n aşte rii
lui Pier Lui g i Ner v i.
Casa Economu - fa~a da prin c ipa l ă
76
http://patrimoniu.gov.ro
ANCA SANDU TOMAŞEVSCHI - - -
Dup ă moartea lui Elefteric E conomu, soţia sa a vîndut casa
famili ei Katz 1 • In 1947, Cla ra K atz vind ea famili ei avocatului
Antifiloiu, ultimul proprietar pa rticular, „casă dintr-un corp
de clădir e veche, cons lrnit din 1891", contra sum ei de
265.000.000 lei 2 • Din 1950 casa se a fl ă în a dmini stra ţi a ICRAL
F o i şo r , ca re a comandat întocmirea proiectului <le resta urare
At eli erului de Proi ecta re DGDAL.
Des1ne spaţiul exterio1·, volumetl'Îc şi funcţiuni
D acă lot ul i-a impus case i ma i mult sa u mai pu ţ in fo rm a,
p î nă la urm ă pare că însăş i casa îş i o rga niz ea z ă situl prin
personalitatea ei. Este m ă rg inită p e dou ă laturi scurte de
stră zi , ia r p e una din la turile lun g i de ca lca n. Astfel, faţ a da
spre curte ofe ră privirii g ră dina cu fîntînă a rtezi a n ă ş i cu
a lei ce făcea u l egăt ura prin p o rţ i m ar i între stră zi. Se mai
p ă strea z ă bazinul circula r, garduril e ş i p o r ţ il e, pava jul ori-
g inal şi un tei care - din spusele locatarilor - este mai
b ă trîn de un seco l . Dinco lo ele gră din ă se a fl ă o co n stru cţ ie
plină de farm ec din că ră midă , pa rter ş i e ta j, c u b a lc o naş de
lemn ş i t urn , cn re co nstit ui a fos tele a nexe a le case i.
L oc uinţa pr o priu-z i să, inte r esa nlă în primul rînd prin ori-
ginala ş i inge ni oasa p oz i ţ i e a acces ului principa l, m arcat di scret
de o cop ertină e l ega n tă, a re o rezolvare acuz a tă p e o riz o n ta lă
cu o inte r esa ntă faţa d ă spre g ră cli. nă . A mplasată la 45° faţă
de ce le d o uă axe p c ca re se d es făşoară c l ă direa, intra rea con-
fe ră o n o tă de intimi tat e, invită fă ră să domine . Pri v i tă dinspre
in te rior, ea ofe ră o sp ec ta c ul oasă deschidere spre g ră dină .
Pla nul comp act , dezaxat ş i obl ong nu oferă o di sp oziţie
reg ul a tă ş i s im e tri că , unghiurile drepte apa r în m od iz olat.
P e ntru în că p e ril e reprezenta ti ve s înt că u ta te s upra feţe mai
insolit e, p oli go nale, cu un aer u şo r pre \:ios. Rez ul tă alte
ca mere, poli go nale, da r nereg ulate, ca re nu p a r să -l pună
prea mult în în c ur căt u ră p e a rhitec t. E l le r ot unj eş te sau
le teşeş te c îte un co l ţ ş i se dec l a ră mulţ umit cu aerul lor spon-
ta n. Acest ae r spo nta n este dega jat ele înt reaga vo lum etrie
a cl ă dirii . S ec ţiunil e ve rtica le indi că num eroase să ri turi de
ni vel la m a n sa rd ă, unele c ău tate ( în ă lţim ea ma i mare a holu-
lui ce ntra l), a ltele rezultat e, ap oi s trăpungeri a le luminatoa·
relor ş i coş uril o r. Înveli toarea , compli ca tă , dar a bil rez o lva tă
a p are ca o rezulta ntă a „ fră mîntăr il o r interi oa re" a le casei.
P are că a rhitec tul a urm ă rit ca, prin a lcă tuirea atît de ro-
m a nti că a sp aţ iului , să protest eze împotriva rigoril or clasi-
ciza nte a că ro r m o d ă încep ea să apună sub pres iunea noilor
c ure nte .
L o cuinţa func ţi o n a c u serv iciile la subsol. Monte-charge-ul
era acces ibil la p a rter, fi e clin sufragerie, fi e clin zona de
circula !:ie a case i scă rii . Cele d o uă intrări clin exteri or împăr­
(:ea u par terul în d o u ă zone fun c ţion a l e . L a s tînga , deservite de
in trarea princ ip a lă, se afl a u sa lonul de muzică (holul central
oc togo na l) , bi ro ul , sa lonul ş i dormi to rul. Int rarea sec unda ră
deserv ea ce le d o u ă sul'ragerii - „de t oa te z ilele" şi „ele musa-
firi " - ş i m a nsa rda .
1 In baza a c tului de cump ăra r e autentifica t de Tribunalul Ilfov S.
Not. sub. nr. 14613 din 19 aprilie 1940.
~ Conform a ctului de vînza r e- cump ărar e, din 27 marti e 1947 , înre-
gistrat la A dministraţi a ele Co nsla tar c Albastru sub chita n\.a nr. 41850.
 mului proprietar. Faptul este dovedit atît de sistem ul de
acoperire cu totul diferit, cît ş i de fragmentele de cornişă
şi timpan finisate, vizibile clin poci , precum şi ele înălţarea
evidentă a coşului. Tot atunci s-a zidit, probabil, ş i peretele
marchizei de la intrarea sec undară. Închiderea trebui e să fi
fost cu geam lîc metalic. Numai astfel se pot exp li ca proporţiile
neinspirate a le actua lului fragment de fa\:ndă.
Soluţia iniţială de func\:ionare a partiul ui n cl eru tat pe
div erşii chiria ş i ş i a generat solu\:ii ele locuire în comun,
variate şi ciudate,; ca urm are, o parte din decoraţii au avut
de suferit.
Un obiectiv important a l prezente i restaurări îl consLi-
tuie decop ertarea, recondiţion a rea ş i comp letarea acestor
finisaje cochete, prete nţioase şi pline de farmec, ilustratoare
atît ele bine a le epoc ii că reia îi apar\:in. Se propune, de ase-
men ea, o so luţi e ele refa ce re a geamlîcului.
Casa Economu - detaliu din inter ior Destina \.ia cea mai potri v ită p entru această c l ă dire, conce-
pută c11 funcţi e rezide n ţia l ă, es le tot aceea el e locuinţă . Pro-
bl emele fun c\:iona lc care se pun sînt legate de crea rea de
nu clee indep endente, preY ăz ute cu an exele obligatorii, Iără

'f l l I 11
I _ __)

Casa Econo mu - c!C' Laliu pl a fon

Dcspl'c dccornţia i11tc1'io:u:1

J'îrş iLul seco lului a l X TX-lca însea mna 1n dcco ra \.ia arhi- Pro1111111•re plan parter
tectura l ă a caselor din Bucure~ Li o ju x Lapuner c g ra\ioasă el e
1. dormilor 2. ba ie 3. grup sa nitar de serviciu 4. salon primire 5. dormi -
stiluri. Clas icismul ~ i barocul nu ma i s înt cu!Luri în anliLeză, t or 6. ca mer a de zi 7. sufr ager ie 8. casa scării cu acces la subsol 9 . debara
d se s uprapun aşa cum ajung pe fili e ră [ra n\. uz ească sau sub scară 10. casa scării cu acces l a mans ard ă 11. grup sanitar 12. atelier
v i e neză . for Ju gc uclstilul curcnL orig ina l „e n vog ue", v ine 13. debara 11. vestibul 15. windf a n g-seră 16. vestibul
· ă acopere s uprafeţel e ră ma se plane cu panouri pictate . Moda a . acces la npnrtamentnl de l a parter b . acc es Ia ateli er şi la apartamentul
.acest or pi ct uri s-a cxL in s de la cîLeva t ava ne ş i oglinzi în de la mansardă. Cele dou ă nucl ee pot fi independente prin blocarea l egă­
vil ele somptu oase, la ca mere intecrra J pi c La Le în locuin\:elc turii dintr e ca mer ele 7 ş i 14, sa u pot folosi ocazion al sufrageria în comun.
ma i mi ci ale burghez il or „cu s Lar c". Fam ili a Economu, el e
exemp lu , a av ut va nita Lca de a in v ita un pi cLor fran cez 3 -
poate de origine a l sac ia n ă - Fr. E ich e le, a căru i semn ă tură
fi gurează p e tavanul [ost ului d ormi tor ş i est e datată tot 1891.
Pictura, bine pă strată mult Limp sub un s lrnt de hum ă, est e
frumoa să ş i de bună calitatc4 . Toate încăp e ril e de la pa rLer
prez intă pi ct uri mura le, unele clin ele vor i eş i la iv ea l ă clupă
deca parea st raLurilor de hum ă ş i ulei . D e mare efec t cs Lc scafa
-c urb ă p i c La tă ş i o rnată cu st ucat ură clin sa lonul el e muzi că
-central , în căpe re cu pereţii clin stucomarm ură roz ş i un lumi-
nator octogonal Inunos pictat. 1n două încăper i , p la fonul cs Lc
easet at ş i b ogat decora t. Uş il e imp orta nte au tăbliil e pictate,
iar sobe le de la parter prezintă o ce rtă va loa re a rti s Li că .

O posibilă soluţie

Destinu l r elat iv paşn i c a l case i a sa l vat-o de modifi că ri

importante în strucLură , ulte rioar e di spari\.ie i famili e i Eco-
nomu. Lum ea î ş i a mint eş Le casa aşa c um este ş i acum. Iar
<Iacă podul spre s Lr. Pi c tor H.om a no a fost co nstrui t ult.crior
te rmină rii case i, aceasta s-a p etrecut poa te din i n\.iativa pri- 1n·op11 Dcrc p Ian nta nsard:l

17. vestibul 18. dormitor 19. hol ccnlral de di stribuţie în jurul lumina-
3 Cuno aş l c m necas ta din spusel e vech il or locatari a i casei. torului cu nişă de telefon. Parapetul spre luminator va fi coborît la
4 Aprecier ea apari in e istori cului de artii Petre Oprea inlr-un arti col 10 cm. 20. baie 21. debara 22 . cămară 23. bu că tărie 24. loc de luat masa
a părut în „Bul etinul lVIonumcntclor Istori ce" ( „B.M.I") , m-. 1/1974. 25. cameră de zi 26. nişă de dormit şi studiu 27. pod

http://patrimoniu.gov.ro

Propunere phm subsol
28. pivniţ ă 29. bu că t ăr i e 30. s pălători e 31. depozitare lenj eri e 32 . gru p
sa nitar 33 . du ş 34 . atelier
a afecta arhitectura şi cl eco raţ:iil e ele va loa re. Varia n ta i d eală
este aceea în care întreaga c l ăd ir e este o c up ată de 3. Ceeaş i
familie, compusă din d o u ă-trei ge n eraţ ii . Parteru l este compu s
din şase camere reprezen Lati vc : d ormitoa r e, birou, sa Ion,
LOCUINŢA ARHITECTULUI L.L. LIPIZER ÎN BUCUREŞTI
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - R O D ICA STĂNCIOIU - - -
ecolul a l X IX-iea a î nsemnat pentru ·\:ăr il e r om â ne în ce-
S putul afirmăr ii na ţ i o n a l e,
racordarea la circuitul c i v ilizaţ i e i
con t inental e, conturarea bazelor econom icc a le capitalismului;
o da tă cu dezvoltarea eco n omi co- socia l ă, ţ ări l e r om âne a 11
făc ut eforturi el e mod ernizar e a suprastructurii bazat e a lîl pc
re a li z ă ril e propr ii, cît ş i , în parte, p c as .im il aren un or cle-
m ente a le culturii din Europa ap us eană .
Datoritii co ndiţiil or obi ective în d cm eniul arhitec t urii ,
împrumutul nn s-a limitat la pr e l u ă ri stili stice, rccurg îndu-sc
iniţial la imp ortul de a rhitecţi, pînă c înd aveau ~ă apară
prim ele genera\:ii de arhitec\.i români (întîi formaţi la şco lil e
din st ră in ătate , apoi la facu llatea din Bu c ureşt i).
În a doua jum ătate a secolului a l X IX -iea, î n t impul
lui A lexa ndru Ioan Cuza , se manifestă o arh i tect ur ă r omantică .
atît sub aspectul spec taculos a l r eşc clin ţ:e l o r boi e r eşti sa u a l
cl ă diril or pub l ice (în special cu caracter mi lit ar) , cît ş i a l
forme lor m a i m odeste al e case lor mi cii burghez ii din d iversele
car ti ere a le ora ş ului (Sf. Gh eo rghe, Cftl ăraş i , Dud eş li ) , und e.
între a nii 18W ş i 1870, încep să apa r ă c lem e nt ele a rhit ec111rii
neogotice .
Preluarea arhitecturii r omanti ce d ove d eşte co ntinua rea ~ i
aprofundarea conta ct e I or c ult ura Ic cu E uropa ce ntrală ca ş i
cu restul cont inentu lui . Caracte rul parti cular a l sti luh1i neo-
g otic apare ev id ent în ocuparea amp lasam entului , ·tratarea
ma selor co nstrui te ş i în d ecoraţ" i a r ea lizat ă ec hilibrat într- 1111
sp iri t ev id ent romantic, oarecum a n acro ni că ep ec ii ş i , în
unele cazuri , st r ă in ă locu lui .
La m ijl ocu l secolul u i t recut, în prime le g1upuri de pr ofes ic-
ni şti stră ini , a Yenit în ţ:a r ă un arh itect m a i p u\ în cun osc ut:
Ludovi c Lui g i Lipizer . Originar din Tcrgls im c, Dalmaţia
(teritoriu restrîn s pc coasta Mării Adriati ce) . i.md(' s-a 11ă s~ 1 1t
în 1825, c i s-a stab ilit în \ara noa str ă, und e a ş i muri t în
1864, în plină ascens iune cr ea toa re.
ln anu l 1856, căsătorindu- se cu fiica ncgu st orrsc i Ho ş oa ia
Ca l iopi, a rămas definitiv în Bu c rn r ş li , undr în a fară de
78
http://patrimoniu.gov.ro
sufragerie ş i un ateli er de lu cru. Bucătă ri a prin c ip a l ă se a fl ă ,
conform concepţ i e i or ig ina le, la s ubsol, sub sufragerie, ş i este
din nou prevă zută cu m onte-charge. Nu cleul de la mansardă
cuprind e dormitoare, li v ing, bu că tă ri e şi o ni şă p entru mese.
Spat iile cuprinzînd ba ia, bu că tă ri a ş i ni şa de lu at ma sa se
a fl ă, el e data aceas ta. la ace l aş i nivel cu s p a ţiul centra l cir-
cular, difer enţa de ni vel de 50 cm fiind pre lu a tă de placa de
beton nou turnată, ne cesa r ă în prim ul rîncl p entru protecj;ia
va loros ului tava n pictat de la parter. So lu\.ia prevede inver-
sa rea sensul u i scă rii clin lemn , el e co n cepţi e medi eva l ă, total
ne r eprez e ntati vă. Jn a cest fel se p oate crea ş i o ind epe nd enţă
a m a nsa rd e i, ca re p oa t e fun cţ: i o na ca apartament de sine
stătător şi în a căr ui compo n e ntă in t r ă at eli e rul de la parter.
ln această s i tu aţ i e, m a nsarda poale constitui apartamentul
unui ar t ist pla st ic, în ca r e cul oar ul oc togona l o fe ră posibi li-
tatea exp unerii , iar r estul pa rterului fun cţionează ca aparta-
m ent de cin c i came re cu servi cii la subsol. Cele d o uă nu clee
pot exista tota l ind ependent, fă r ă interferenţ e, sa u p ot. avea
l egăt ur ă prin s ufragerie, în căpere ca r e p oate fi folosită ocaz i-
onal în corn un.
S p aţ i i l e inte ri oare, gî nclilc ş i ini ţial pentr u o fami li e din
trei generat ii , depă şc•sc norm ele actua Ic , dar prob Iern a compar-
tim e ntăr ii lor nu se p oate pune, din ca uza unităţ ii comp ozi-
ţ.iona le a d ecoraţie i tava nelor , a parchetel or, precum şi pentru
a nu m odifi ca unitatea concepţi e i origina le . Soluţi a de readap-
tare a partiului pr evăz ută el e proiectul de resta urare ccm-
po rtă modificări mi ci, care nu afectează reziste nţa un ei c l ă di ri
d e aproape un seco l vechim e .
prop ri a l oc uinţă din str. Stclea Spă l ar u nr. 10 A, a construit
ş i a l te cîtcva c lădiri .l
Cca mai repreze ntat i v ă. dintre lu cr ă ril e sale se a il ă pe
slr. D ion is ie Lupu nr. 4G, în vec in ătatea Grăd inii Icoa nei,
f ii nd cu nosc ută în istoria e dilitară a Bucureşt iului sub num ele
de Casa Liebrecht (a ctua la Casă a U niversitar il or), ridicată
între 1860 - 1862 . Ea a aparţinut fost ului concesionar al
poşt e l or ş i snli ne lor el e p e v rem ea domni torului Alexandru
Ioan Cuza. După co njura ţ i a din 1866, casa a t rec ut în posesia
fost ul ui m a r eşa l a l pa latu lui - N. F ilip escu.
C l ă direa din str. D ioni sie Lupu est e exemp lul t ipi c ce l ma i
r eprezentati v de arhi tectură r c mmrl i că, stil ce s-a caracte-
rizat prin prelu a rea un or e lemente const ru ctive ş i de corative
din arhitecturi le medi cva le, c u precăd e r e clin :nh itec1ura goti că
de ca racter militar.
Faţade l e, foarte încărcate, clar bin e propor\,ionatc, înJă\, i­
şează t oată gama motivelor caract eri stice s1.i lului , printre
ca re : ferestre în ogivă , colonete torsionate , firide , traforuri
oarbe ş i coronament cre nelat.
„Imagin ea romanti că a aces tei co ns tru c ţii relevi/ calitt!fi
deose bite în distribufia maselor, go lurilor, în compunerea vo lu-
melor, în interpretarea detaliilor, în ritmarea componentelor
arhitec turale, c ali t ă ţi care conferâ edif'i ci1.1l11i o va loare parli-
cularll, nu numai prin pitoresc ul ş i originalitatea slilisticli a
elem entelor go tice . T otodatâ se constitui e într-un veritabil docu-
m ent despre posibililâfil e ş i limi /l'lr rcman lim 111lui de facl 11r(/
m e di e va li :zanlă" 2 •
Observatoru l Astron omic din Parcul Lib c rt ă \ii clin Bucu-
reşti (d u pă uncie informaţii) , Cazarma de la Copou, din l aş i ,
casa lui Mi ha il Maca, din maha laua Şe rban Vo d ă (cul oa rea
roş i e) 3 , casa lui Anastase Psa lida clin mahalaua Miha i Vo d ă
(culoarea v erd e) 4 , casa lui Mişa Anastasi ev ic i d in str. Bârcă -
l Din r elatăril e v erbal e ale foştilor proprietari.
Monica Măr g in eanu, Rornan /lsmul în Romtlnla (t eză de doctorat) ,
2
Jns titulul de Arhiteclur:'\ „lon Mincu" Bu c ur eş ti , 1979 .
3 Cer er e de aulori za \i c d in 17 ianuarie 1860, Arhive le Sta lului .
1. lmob ilnl din st r . Stclca Spătar u 2. Deta liu c u orn a men te spec ifi · · 3. D cc r oş cnsa scăr ii - Faţadă la- ~. Legă tur ă corp princ ipal cu corp
ur. 10 A - Fu \ udă repr eze ntati vă st ilului romantic te r a l ă secundar

nqt i, m a h a la ua Şe rban Vodă (c1il oa rea r oş i e) ocol I" sî nt a llr

<:Î lcva cl ă di ri în ă lţa Le de că lrc a rhiLec L11l L ud o\'ic Lu ig i L ipizer.
U n ed ifi c iu a că rni arhitcc Lur ă r e l evă un Yocab ul ar de
for m ă şi proced ee comp oz i\.io na lc a naloage c 11 ce le d e la pa la Lui
L iehrech t-Fi lip esc u csLc c l ă direa din s Lr. Ste tea Spăta ru nr .
~
10 A, co nsLruiLă de arhi tect ca l oc 11inţf1 p e r so n a l ă, p e te renul - f)(Jrt;hf't
- rugrovelJ
-Wm'!i
- 1~·

~llăluratcas e l or soacre i sa le. ]m obilul , in c lus în li s la monu- H-236m H-<Sl)n

~ ~
mente lor istor ice din H.S . Rom â nia, la p ozil ia 250, es te am -
p lasa t în mahalaua SLclca, ce se în Li nclea, clupă d esc rierea
<latri d e Geo rge Cos tcsc u, (B ucureştii Vechiului Reqa l, Ed iLura
U ni ver s ul , Bu c urcş Li , 1944), „ În jurnl liiserid i t.ll a ce laş i num e
<ie ciUre Ca lea Mo.5 ilor ş i Ca lea Căliir aş il o r , iar În sus pî.nr'i
la casa 11iconlelui de Gramonl 6 , de Ungă /'os l11l „ foişor de /'oe"
<.1rs oda t ă Cil „casa micii" ce f'u cese m11ltii uremc palat al Ghicu-
leş lilor ş i î.n jos pînă la Cauaf'ii ( neg ust ori de căc iuli ş i pă l ă rii ,
<le co joace ş i opinci) din gura Pie (ri".
Din „bil e tul " că tre M uni c ipali tatea C.ap iLa le i, p e nLru
„ îngrădir ea
cu scînduri locul meu din f'a(i'i ce posedez în Mahalaua
Stelea nr. 8, culoarea n e agră , pe term en de un an"7 , se poate
<ledu ce că acest im obi l a fost co ns truiL î ntre aceasLă d ată ş i
1861 c înd Lip ize r a murit.
S is temul co nstructiv es te compu s clin pl a nşee d e lemn ,
pc zidăr i e porLantă de că r ă midă s ub ţire, fund aţ ii d e că r ăm id ă,
J)a rp a nLă d e lemn p e sca uu e ş i în ve liLoa rc din tab l ă.
A l că tuit clin d emisol , p a rte r , e ta j ş i pod , im obi lul prezintă
<l distribuţ:ie inter ioară caracte ri zată prin prezen!:a, Ia fi eca r e 5. P lan demiso l
<:at, a cîte tre i ca mere di spuse p e h olul ce n t ra l. D emi so lul a
av ut două în că p e ri , probab il p e ntru p erso na l ui d e se r v ic iu , Tnj\:ia l, c urtea parc să [i fosL p avată c u ca lu pur i m oza i-
ş i cîLeva b oxe. ca Le, iar în g ră dina ci i n jurul case i era u pom i d eco ra tiYi şi
Arhitectu l ş i -a conceput proi ec tu l propriei l oc uin~c, fără un c hi oşc în ace la ş i stil cu c l ăd ir ea .
<r rupuri san i tare, cu inte n(:ia să co nstrui ască d e pendinţe l e Fa!:a cle lc pr ez intă o a rhitect ură în stil r om a nti c, unde
într-o c l ăd ire a l ăturată. Aceasta rezultă din dispozi(·ia d e plan co mp oz iţi a d eco ra tivă ş i expres ia fi ecă r e i travc i s înt în directă
.ş i din go lul d e uşă, care ex i stă în tre acesta ş i corpul B, pres u- rit ia P e c u co respond e ntele lor ele la casa Liebrecht.
.pus mai vechi , car e fu sese inclus în pla n c u scop ul de a [i Apar ace laşi t ip de a r c frînt a platizat, aceeaş i inte nţi e ele
fo los i t drept cl c r e ndin~r , a nexe. „ pre lung ire'' a fe restrelor prin d ecor c u friz e din arcat uri
D in punc L de vede re co ns Lru c Li v, este d e r em a rcat !;i i fapt ul got ice di s puse p e rim e tral la r a rtea super i oară ş i în b enzi
că arhi Lect 11 I a e liminat de p e fo !:a d ă burta n e le necesare pcnLrll or izo n ta le la cea infe ri oa ră, ace l eaş i co lonele - t url e înt r e
.scurger ea a pe i d e ploai e, ap li c înd o so lu ţ i e in ge ni oasă co nstîncl rcg is lrc le fe res trelo r e l e. D eco rnl este mai ajurat clecît la
d intr- un jg lt ea b p e ntru co lec ta rea a p e lor d e p c aco p e ri ş ca re casa L iebrec l1L ; co lonete le se tor s i o n ează, în loc ul pris m elor
.s înt dirijate in p od, iar d e a ic i, prin bnrla ne î ng ropate în po li go n:ll e [iincl amp la sntc statu i, astfe l încît deas up ra lo r
te nc ui a l ă, d eve rsate îu clrc n s ubteran . Un interes deosebit co ro nam c nLc lc crene. late d ev in 1111. fe l d e mi ci ba lda chine
p rez in tă şi maniera de realizare a fin isajelor interioare, a jura Le.
relevante fiind profilul de la cornişă, executat ă parţial clin lemn, Ce le n ouă s La Lu e te aşezate pc pi edesta le, plasate fi eca r e
crenelurile din le mn îmbrăcate pc fata post er ioară în tablă ş i d eas upra une i co loa ne, atrag î n mod d eosebit aLc nţia . E le
oclul de piatră . rcp r z intă chipnri le s taros tilor bres le lor t ip ografilor, tîmpla-
1 Cer er e de a utor izaP c cl in 10 fcb rnari c 1861. ril or , pi e la ril or ş i zidar il o r. Aces te rep r eze ntăr i d e bres le
° Cer er e de a utorizaţi e din 21 apr ili e 1862. m cstcs ugă r es ti m ed ie va Ic s înt, ci up ă cîte c u noa ş tem , nni ca te
6 Vicont ele ele Louis Anto in e ele Gramont 1795-1852 . ln 1834 a intrat în Bu ~ ureşti'. Tipog raf'ul ~: inc în mîna stîngă o filă d e manu-
in armata română cu gradul ele col onel. A fo st aghi ota nt domnesc sub
sc ris înfăşurat , în gen papirus. O h a i nă lungă , cu r everele
domnit orii Al exandru Ghi ca, Gheor gh e Bibescu şi Barbu Ştirbei. Acesta
din ur mă l-a rid icat plnă la fun etin ele mnr e lo gofăt. îmb l ă nite ş i falduri b oga te, .î l aco p e ră pînă la ge nunchi ;
7 Cer er e de a ul or izn\:ic din 26 martie 1862. mînec il e h a ine i sî n t la rgi ş i au man şete îmbl ă ni te. Se obsearvă

79'

http://patrimoniu.gov.ro
 0
CA MERA
- parchet
-zugrăv. li
H· 252m
S -. U?6 mp

I~ w 1.:xi I 720
481
!li t
60
t ;xi I sa I 90
I 6. P lan parter

- - + - --MIEL/TONIC [!)li 8
( 101>1d J

COPf:PTNA
( occ•s df!f"Jso/ I

- d.lsume.~
- zv9rave /1
1-1„Jt.IJm
5 •ll?6rr.i

7. Pl a n et a j

bluza închi să pîn ă la g ît. Dulgh erul poartă şi el o tocă îmbl i.l -
nită. O că m aşă lun gă pînă la genun chi se d espi că în p ă r~i ;
în mîna stin gă t ine o un ea ltă. P a rc surprins în m om ent ul
cînd se a dresa Lov ar ăş il or de mun că. Pielarul est e îmbrăca t cu
un gen de sa l op etă ce-i trece din colo de ge nun chi ; în că lt ă ­
mintea lui a rc ga rnitură de bl a n ă . Zidarnl se înJă ţ.i şează ca un
tîn ă r din ev ul m ediu. Păr ul lun g îi acope r ă urechil e, p o~11 H
c ă m aşă cu m în ec i s ufleca t e ş i , p est e ea , o îmbrăc ă m inLc com-
plet diferilă de a ce l o rl a l ţ i ; pa rc o hain ă din timpuri rece nt e
cu d espicături la tera le ş i buzunar e .
La interi or pl afoa nele erau lu crate cu stu ca turi , iar lr ş il e
a u av ut elem enlc decorativ e din bronz 8 .
Orna m e n taţ iil e inleri oa r c din ip sos nu mai păs trcnă u11n e
sa u indicii ca re s ă facă p os ibil ă r efa cer ea lor, din ca uza repa-
raţ,iil o r n eco res punzăt oare ca re s-au f ăc ut cu timpul .
Im obilul a b enefi ciat de o s in gură r cpa ra\:ic ca pilal ă în
a nul 1972, cînd n11 s-a u prevă zu t lu c ră ri pe nirn co nse rva r ea
faţa d e i. N u s-a in t er ve ni t , de asem e nea, la p a rtiu pe nlru .
rea du cerea lui la sta rea iniţi a l ă prin d es fiinţ-a r Nt b ă ii a c lualr :
imp ropriu ampl asa tă în logg ie, ba ia , d ato rit ă ca lit ă ţii neco res-
8 Din r elnU\ril e verbal e a le f oş til o r p ropri clnri
punzăloa r e a in s ta l a ţiil o r ş i iz ola \;iil or , ge n e r eaz ă infil traţ ii
în plan şe u .
1n proi ec tul actua l de r esta urare (conceput în ca drul
at eli erului de proiectare D GDAL) s-a r ecurs la un ele îmbună ­
tăţiri din acest pun ct de ve der e, în baza pa rtiului m a i fun cţi o­
na l, cv iiîndu-sc s p aţ iil e în comun , fă ră schimb ă ri la st ruc-
tura de rezi s t e nţ ă . Astfel se r ea liz ează d o uă apa rt am ente a
cîte d o u ă cam ere (pa rter ş i eta j) ş i o ga r so ni e ră la demi sol.
S-a p revă zu t resta urarea fid e l ă a fa\ a del or , prrcmn ş i con-
servarea ornam entelor ş i profil elor di struse în timp, soluţiile
definitivîndu-sc după efectuarea unor sondaje de cercetare, cu
care ocazie se vor stabili şi materialele iniţial folosite . In acest
se ns, p en t ru o m a i bun ă rez i ste n ţ:ă, s-a propus executarea
ornam enta \.iil or în praf de pi atră , în loc de ip sos . T encuiala
ex te rioară va p ăstra p c cca de e p ocă, r esp ecti v apli cîndu-se
r eţ eta cu comp oz i\.ia va r-ni sip.
Fcresl rele de la p arlcr de pc faţa d a la'lr ra li\ (sp re r urte)
vor a ,·ca corn p let a le şp ros urile dcco ratiY e, id en l irc cu ce le
de pc faţ a da prin c ip a l ă (cnrl e) .
Prin r ea li za rea lu c ră ril or pr evăz u te de proiect e urm ă ­
resc co nsen ·a rea ş i utili za rra m a i departe, în co ndiţii ame-
li orate, a le unui m onmncnl. rep rrzcnia li v de la jumăta te a
seco lului a l X TX-l ea.

80

http://patrimoniu.gov.ro
 DIN ISTORIA ARHITECTURII

INTRODUCERE ÎN ARHITECTURA COMPARATĂ

GllEOHGll E CUHIN 'Cill-\IOHONJ\

O nouă di n· i11Jină a ciclului istoric·
a nii din 11rm ă, în ca drul î1wă\ă111înlului s uperi or de
În a rhit cc L11ră, c iclul disciplin e lor ca re rep r e zint ă d om c11iul
isLnri ci ş i Lco ri e i a rhitec Lurii a fos l îmb ogă \il cu o di sc iplin ă
n c11ă : a 1hilcctu1 a cc mr arn lă.
in s u ş irca o ri că r e i pr ofe s iuni prc !:: upun e parc urgerea un11i
ş ir de cla pe co ns lînd din an11nu l ă ri el e experiell'\e Lec 1e li cc !;i i
prac tice care p enniL d obîndirea tr ep t a ·t ă a un or î nrn ş iri dl f'i -
nit or ii pentru pr ofilul specia li s lului. 1n înv ă \ ă mîntul rnpc ri c r
de a rltiL cc tur ă procesul ele p reda re pca rt ă n np re nla n ăz uin\ri
dr a reda cîL mai ex ac l prin s u<.: ces iu11 rn i"a ll ccm· ( mil e11\a
tra nsm i l.c ri i c u n o~ti n \el or , prin gra da rea el i f'i cu I L ă \ i lor , pri 11
fo los irea un e i rn c l ocl e bazale pe dial ec ti ca între intuiLi\' ::; i
rn\i ona l, proccrn l r bi ec li\' de formare :11 arhitec t11lui , <.: li tn' p-
Lrle ~ i cicluril e pe ca re le p::: rcurgc.
În domeniu l is lori e i a rhi tc ·Lurii , accasl.ă g ra d<ll'e a tra ns111 i-
tcrii c uno ş t in\ e lo r se ex primă as t ăz i prin predarea , în prim ii
tn•i a ni ele s tudiu , a c ur10~L in\.e l o r rri v i11d ,·ocabu la rul ş i m or-
fol og ia s tiluril or prczcnla tc di acro nic , iar î11 urm ă t o rii Lrc i
aui ::i c un oş tin\ e l o r privind lim baju l ~i s int axa î11 cadru l 11nci
a b o rd ă ri Lcmati tc prcclcminanl s incro nice . Aceas t ă din ur111 [1
trntare co nt i1n1ă ~ i r e , · itali zcnză o a b ordare cc mpar;1Li s t ă pre-
z en t ă din Lru LoLdca una în istor ia a rh i tec Lu r ii. ele re Ic rnn i m 11 I te
ori fără a f'i cxpl i c ita t ă ca al.a rc, a clu c încl-o la ni,·e lul unei
di sc ipline de s in e s t ă l ă t oa re: a rhit ec tu ra ccmpnală .
I: toria rt'afă a fapte lor d(• t•ultur:l rcflt'cl.at:1 tic că i.re
is toriile „sre undt•'
În ce le cc urm ează ,·0111 în ce rca să s ituăm is l oria a rhit ec-
t urii ş i a 1hiLccturn comparată pr inlre ce lela lt e ş liin\ e şi
discip li ne. Pe nLru aceas ta es te neccsn r ele a 111:1 în co ns i-
de rare ex isten\a H L1·p i pa li e re rep rczc 11La tc, rcspc cli\' , ele fe no-
m e nele di11 natur ă ::; i soc ict.ale , ~ tiin\t' ll' ca re pr i\' CSC acesLe
l'rn c111 f' ne ş i is toria aC"e s Lor ş t iin\.c.
Evo lu\.ia islo ri co- obi cc t i,· ă a l'cn o111r11cl or el e <11·L[i ş i cu l-
Lură (malcr i a l ă sau sp iritual ă), printre ca re arhitec tura ş i
ar Le le, es Lc s lujită ele o is lc ri e p a ralel ă c:Hc poa te l'i uum iLă
„sec und ă" S[lU „sec und a r ă". Is toria a rhilcc Lurii ş i is toria a rte-
lor, în ca lila Le de is lc rii „sc cuncl e", r la b orcaz[i conccpl e ş i
11 0\.iuni de s Lil , deli111it C[Z[i ~ c o li ~ i rurcn ll' . c,·id en\ ii11d \'aria-
tele lor m o elaliLă \. i de exp rimare. J\s tfl'I . ist oria fa pLPl o r dl'
c ultur ă f'i e că c v o rh ~ 1 el e a rhiLt•clură sa u dl' arte :1rt• un sta tu l
specia l, în se ns ul că nu se cc1 11s Lilui c ca o islorie a unei ;; t iint e,
c i ca ist orie a 1111ui fcn c m c n . Istoria !;it iin\ ci dc s pn' arhit ec t.nră
ar repreze nta o a lL[1 tr eaptă ca re s-a r ot up a ele ef' ortul te ore ti c
depu s î11 decurs ul timpuril or el e clif'erill' di sc iplin e 1w 1rLru
t un oaş lcr ca fen cm c nului de a 1hit cr tur ă.
ŞLiinla despre a rhiLcrtură se ramif iri'i in tn•i disciplin e:
teoria arhilec turii. to nsLruc\iil e ş i es lc li ca nrhitcclurii , co ns ti-
tuiLc în jurul ce lor tre i a tribute v itn1 v icnc c· 1t sp1mz ătoa re
ce lo r trei ccmp one ntc a le fcn mrnului: l'u1H·\i11n c. s tru ctură
şi pl as ti că.

NO T A. Lucrările ci' l abora -

lor tol o uu t'osl l' Xl' t: ulatc el e
Flor e nlin O i\. ă, mc 111bru a l Aso-
c ia\ ic i Arli ş lilor Fo l ogr a fi. La
pr cgă lir ca mat e.rialului pcnlru
li par a u col aborat st ucl cn~ ii: Adri -
a na Horn ca, Cor ina Ba r oi u, Bog-
dan Angh cl csc u .

Mo11u111cnl c: î 11rudilc. prin stru c-

t ura spa\. i a l ă î n cru ce g r eacă î n -
scrisă deri vă cl inLr -o s ur ă bizan -
tină sau balcano - bi zantin ă sa u
mm eazti o lini e filialiv :'\ a ulo11 -
ton :1.

1. CUH TEA DE AH ' EŞ. Biser ica

Domncll scă Sf. N ico lal' (sec . al
X lV-l c::t).
2. SNAGO\'. B ise ri ca Mă n ăstirii
Sn::tgov (15 J 7- 1519).
:l. T1HGOV1 ' T E. Disc.rica Dom-
n cnscă (1583)

81

http://patrimoniu.gov.ro
 .1. BUCUHE , Tf. Casa fo s lă La hovn r y, a rh. Ton i\Iincu,
1886 .
5. B UC HE Ş T I , Palat ul Co ns il iul ui Po pular a l i\'luni-
c ipiul u i, nrh. P e tre A nl o1wscll , :1906 - I 91O.
6. GALi\Tf. Pa l u lui U ni vcs s il:'i \ii , nr h . G ri gor e Ce rch pz,
1911 - 1923.
Ana li za ordinului ş i a pln sl ici i el e an samblu
n n rhitcc lurii r l': lli zat c ck 1 mH· ş trii ş co l i i naţion a l e
ş i :1 i c ur<•nlului nt•o ro 111flll esc dl' ri va L t·v icl ent iaz:I
s ursl'lc r l'zicl cnlc in ar hil cc lura po pul a r i\ ş i cc a
1m·cl icva l i\ c ultă , pronsu l dl' trnn sfi g urarc p c
planul 111on urncn l n lului ş i r cla\ iik fili n li vc cli nlro
corife ii s lilului.

7 . ll CUHEŞ Tl. Bufet ul ele la Şoscn, ar h . Jon i\Tincu , 8. 13 CU HFS T T. Casa-mu ze u Dr. Min a l'l lin o- 9 . BUCUHEŞTI. Pa lat ul Co n siliului Popul nr
v ic i, ar h . C ri slo fi Cer c hez, 10 1 ~ .
0

1889 - 1892. a l src tornl ui l , a rh . N. Geor gesc u ş i arh . C.

Cri stin ei , 1927-1936 .

Crle Lre i disciplin e c 1111m e ra te dt' s rac in ri 11umilt' lirniLl' aprox im ativ exar Lă :1 fap telor, a cvo lu\i ci frn omc n1ilui , de und e
1111 i I.a Lca corn pl cxă a knomcnu I 11 i ci i 11 ne vo ia de a nali z[i . Is toria rezull ă o i11d e pt• ncl c n\.ă r r l aLivă ca re îi d ă ·Lat11t de c r r::iţ i c
<1rhiLc cLurii re co nsL iLuir aceas t ă unilal e s intcli z ind cele h e i l.eo rcl i că de s ine s lă l ăLmire , p a ral e l ă, care in so \,e ~ Lc frno111c 1111l
rnmp o ne nlr a le knomenu l11i , privi tr in ca drul re l aţ iilor lor i1wes Liga l .
di a lr c ti cc. AnLeri or H.ena~ terii, ca rr ş i -a prec izn t poz i\ia în raport
Isto ri a arhilecturii , ca :;; i loa tr ce le lalte is torii .sec unde'', tu An l.i ch i La Lea :;; i Go l.i cu I, nu ex i s lă a Les Lă ri pri v ind au Lode-
arc un carac ter s ubi ec tiv pronun\.a l , constit11i11d o rdl cc tare f in i rea unci e Lapcadezvo l Lării arhitec turii în raporL cu trecutu l.
A nali za un or c l:'i diri a par\ini u cl ace luia şi program (n o il e pa late po lili co-a dm inislr a tivc di n or nş c l e Ho mâni ci) c ap ătă carnc l t' r d · s tudiu ·o mpa-
ra li s l ln momcnlu l in care se stab il eş te cli spozi\ia a utoril or ş i a oper elor lor în ca drul unui Jnn\. e vo luti v (un ci e oper e a vinci ca litate ti c s nrsi:i a cclorl alle
sa u cxc r eilincl o influ en\ i'i asupra lor) .a u clac:!, pornindu -se de l:J condi\iil c soc ial - is tori ce, materia le şi s pir itu a l e, a u torii şi ope ra lor c v id vn\iază un
par:i lcli s m is tori c.
10. P I TEŞTI. P(ll nt ul polilico-ndm ini s trnt iv, 11. DA l A lVL'\HE. Pa lat ul polilico- aclm ini slr nli v , a rhi - 12. SATU MAHJ.:... P al a tul poli -
arl1itccţi Ceza r Lă ză r cs c u ş i Mircea Ochin c iu c. tec ţi M ircea A l ifnnli , T iber iu Bcnc clck ş i A lexa ndra tico- nclm ini s lrativ , arh . ". Porum-
F lorian . bcscu .

82

http://patrimoniu.gov.ro
 INFLUENTELE D TRECTE a l e a l'11i lec lurii
got ice d i11 T rans il vnn ia as up r a a rhi lcct urii
~ l o l dovc i se co nsla l i't spora di c în so lu ~ i o n a r ea
uno r st ru c t u ri . da r se gener a li zează 1n mo clc11 a-
turn ancaclra mc 11 Lel or de u ş i ş i l'ercst r e.

13. LT UNEDOARA. Cas t e l1 1l Co r vi 11 ilor , sec.

al X I l l - lcn, r cfăc u l l11 l r c 14 <10 ş i 145 3 . Sa ln
Cava ler i lor .
14. BAL l NEŞTI. B isc ri cn cu r\ii logo l'iH ulu i
Tt'l u l u , a nt e 1493. Bo ll>1 pr idvo rului.
15. l AŞ l. Ml1 n ăsLi r ·a Cclii \ui a. 16f:H - 1G72.
Sa la go li c ă a casel or rg u m c n cş li.

16. VlNĂTOR T-NEAMŢ. J\ l ă 1ul.sli r '' t 'ca m \,

14!)7. Fa\ncla el e vrsl a bise ri c ii .

17. T UGHUGASEN J. E difi c iu el e e ull exe- 18. T Î RGOV l ŞTE. Mii n ăs lir ea Dca l u , 19 . CUHTEA DE J\ FI GEŞ. B ise ri ca E pi sco p a lii,
cuta t 111 p ialr ă fă \ui tă, sec. a l X lV- lcn. 1500-1501. 1518.
INFL UENTE D l f\ECTE. Toa tă podoa ba de ciubu ce ro tunjilc de pia tră şi scu l p tu r i, care î mbracă biserica M ă n âs lir ii Dea lulu i din Tîrgoviş l e, /oa le
pietrele î.n fl orile a le Episcop iei d in Cur/ea de A rgeş , fllrl a l)rago m irn ei [ ... ] - ce l pu /in µe ntm ce priveş te ideea de a acoperi în înlregim e cu orn a-
mente - ş i toa te p ietrele dantelate a le fa/ mie /or B isericii T rei J era rhi din l aş i , se da tore~c unor mî ini a bile si bin e w n oscă loare a le ariei din A rmenia [„.]
Drumurile pe cari aceas tă a rtă a pă trun s 111 România I ·„) si ni diferite" . (Gri gore Ton csc u , l sloria ar/iilec lurii ro m d n eş li , B u c w·cş li , 193 7).

Este de pres upu s că a rhiLec pi , r ăspunzînd ce rin\ e l r m a t e ria le
ş i es tetice a le vr emii lor , nu a u a vu t o co n şt iinţă c l a r ă pri v ind
poz i\ia p c ca r e c reaţ ia lor o oc upa în is tori a a rhi tecturi i, în
st' nsul de a repreze nLa în ceputul , a p oge ul sa u s fîr ş itul unui
st il.
O d a tă cons LiLuiLe, is t oriil e „sec und e" de ca r e ne oc u pă m ,
prin mijl ocirea a r se na lului lor t eo reti c ş i m e t od ol ogic, acţ i o-
11 cază în se ns ul co n şt i e n t i ză rii procese lor evo luti ve, iar pri11
interm ediul conştiin ţ.e i es t e ti ce a oam e nil or influ e nţ ează p r o-
ces 11! rea l de dezvolta re, conLribuind la m od ela r ea lui. Venind
în în t împ ina rea uno r ce rinţ e a le soc i etăţ ii , n o ţiuni le d e sti 1
au contribuit ln a pa ri 1-ia curente lor „neo" (neoclas icism , neogo-
t ic, near omânesc) dup ă cum ş i a stăzi oferă c r eaţ i e i contemp o-
rane un pat rim oniu a l t recut ului , cla sat ş i orga niza t p e st iluri ,
şco li ş i cure nt e, ş i ajută la t ransferul une i părţi din a cest
pa trim oniu în co ntemp orane ita t e , în ca lita te d e tra diţ.ie .
SLrîns l ega tă d e d om eniul s upra stru cturii ideo log ice ~ i
po li t ice, istor ia soc i et ăţ ii , a p op oa rel or , a fap lc lor de c ulLură,
a a rte i , a a rhitecturii est e s u cep t ibil ă d e a re fl ec ta !'ap te le
r ea I co rect sa u d eform at.
Ca uzele r efl ectă rii d eform a t e a p r oces ului rea l a l dezvo l tă rii
p ot fi g n oseologice (ig nora n\.a, ge n era li ză ril e p r ipi te în b aza
un ei ac umul ă ri nesa ti s făcătoa r e de dat e) sa u soc ia le (intere-
se le claselor dominante d e a ev id e nţ.ia ap or tul lor ş i d e a m ini -
m a I iza co ntr ibuţi a a !tor clase).
Ist ori a a rhi tecturii a deve nit ş Liin ţ.ă prin surpr inder ea (pe
ca le e mpiri că) a uno r st r uct uri, co nsta nte, l eg it ă ţi a le fe n o-
rn enu I u i, fă ră a le expli cita ş i d efini ca s ist em , p reoc up ă ri le
ist ori c il or d e arhitectu ră p enLru studii m eto d olog ice fiin d
ca zuri el e exce pţi e. Dintotd ea una însă, în m od sponta n , istoria
a rhitecturii a pus fe n om enul d e a rhitectur ă în co r e l aţ i e cu
ev oluţi a fen omen e lor d e c u!Lur ă . Asimil a rea co n ce p ţ i e i m a-
teri a li st-istori ce ş i a m eto d e i dial ec Li ce a condus la co n şti e nti ­
za r ea ace stor core laţ.ii ş i la a dîncirea a na li ze i lor s ub un unghi

83
http://patrimoniu.gov.ro
soc iolog ic pentru c1, m 1i rec wt, acce ntul pus p e condiţion ă ril e în ca litat e de concept central, noţiunea de valoare , pentn
cx t ~ rn e a le a rhitecturii (al e m ediului fizic ş i socia l) s ă cedeze a lte concepte centrale s ă se succ eadă punîndu-şi ampre1
loc ul, cel puţin la nivelul int e n ţ iil o r , in v e s ti gă rii l e g ită ţilor as upra ce rc e tă rii ştiinţific e în ce le m a i div erse d omenii: m
in terne, d etermi1n nt p ent rn proces ul ev olu t iv . Obi ec ti v ul unit e de s tru c tură, inform a ţi e, sist em , semn a u genera t abo
fund 1m ent::i l a l i to ri ei a rhitecturii ră mîu e acela d e a reco ns- d ă ril e : st ructura li s tă, info rm a \: iona t ă, sis temi că, sem ioti c4
ti t ui cît m 1i co rec t p ro::::m l obi ec ti v a l ev olu \:ie i fe nom enului. P e rioada în ca re un aseme nea concept ce ntra l î ş i exer c ită
P ent ru a tingerea ac es tui sco p, is tori a arhiLect urii trebui e s ă influ e nţ a sa domina ntă pa re să fi e clin ce în ce m a i sc urtă.
r c c ur rră la o m eto dolog ic a de c vată. Se poa te rec un oaşte mom entul în ca re încep e r el'lu x ul , cî Lco-
dată foarte lent , ia r un a lt co ncept central tinde să ia Joc ul
Metodologii tradiţionale şi moderne ce lui precedent . O pa rte din teore tiz ă ril e ce p ă rea u să r evo lu\,i-
oneze domeniul c un o a ş te rii î ş i d ez v ălui e lim ite lc, da r s ucce-
1n m od p eri odi c, în dom eniul teo ri ei, a l c un oaş terii , o s iunea ele concepte ş i a b o rd ă ri m etod olog ice se insc ri e în a lbia
no (:iunc prin ip a t ă î ş i c r o i eş t e drum căt r e o p oz i ţ i e d o m in a nt ă, i sto ri că a c un oaş te rii .
deve nind un co ncep t centra l. îm,'J r e ună cu fa mili a e i sem a nti că Se p o1te pune întreb :i rea d acă isto ri a a rhitec Lurii nu ar fi
ca se impune ades ori , în m od a buz iv, cu pu teri di cta tor ia le, t rebuit să -ş i a da pteze co nLinuu m e Lodolog ia la o ri e ntă ril e
diferi telor d om enii , î5i s ub ordo ncu '.l a I te no\:i uni , cre îndu- ş i m oderne e num e rate . Is tori a a rhitect urii trebui e s ă ia în consi-
un ·istem ca tego r i:l. l p rop riu ş i e l a b J rîn d u -ş i o m etodolog ie derare ş i să r eţ in ă se leeti v elem entele t eore Li ce ca r e convin
a d ecva tă . Î n seco lul a l X IX-l e:i, î n d om eniul c un o1ş te rii , o na Lurii ş i sp ec ifi c ului a rhitecturii ca fenom en ş i să -ş i d esăv îrşea scă
asem enea p oz i ţ i e cu s tatut el e co nce pt cent ra l a fos t o c up ată p ropria sa m etodologie1 . O asem e nea inves ti gaţ i e teo re Li că
de n oţiun ea de ev o luţi e . E1 a generat nu num a i o m etodolog ie p oate da ma i multă înteme ie re dem e rs ului istori cului ele arhi-
de ce rce tare, clar ş i co n c ep ţ i a evo lu ţ i o ni s t ă că r e i :1 i se ch t o r en ă tect ură, chi a r dacă e l se p ăstr ea z ă p e pla tform a ve rifi cată a
atît istori a şt iin ţe l o r , c ît ş i is tori a soc i etă'ţ ii în a ns:i mblu ş i a b o rd ă ril o r tra di!:io na le.
a dil'eri telor fenomene a le v ie\.ii socia le prin t re ca re ş i a rhitec- Di s Lin cţ i a dintre Lra di\:iona l ş i m odern nu es te o di stin c ţi e
t ura . 1n p rim ele d o u ă decenii ale seco lului n ost ru s-a impus, de va loa re, ci un"I i s t o ri că , deoa r ece ceva ca re a pare ca m odern
PAHALE LISME [STO FU CE. Î n a rlt i l ~ c luri n ; lcg 1tc prin rel a ţii genelicc sa u evolulive a p:rr , în î mp rejur ări soc ial-istori ce simila r e, sol u ţ ii asc-
m ă n rtloar ca program ş i [ o r m · 1l ă l'i pl asti ce c u m esl c, d ~ p i l d ă , c r cş l er ca di n amic ă şi g rad a t ă a volumelor.
PAF\ALEL I SME AN !STOFUCE . S'..1 1· p r i11 z ă l o 1 r e în ru diri a le un or mrni [cs l tl ri de a rhi lc ct ur ă di st a nţat e ln timp ş i în s p a ţiu , a lun ei cin ci nu ascund
ra por t uri fili at ive n c d ~svă luil c, p i l [i rezu lt a tul a c\ iun ii un or conjun clur i de n a t u r ă t e hn ic ă sa u sp iri t u a l ă sa u a u no r l e g il ă \: i intern e a le feno men ului
cu o s rer ă l ar gii de a c \.iun e ş i o 11u rc sl ab ilila te ln timp .
Sist emul compl ex d e opl a rce pi e z i şe r ca p1r c p er iodic la mari in terval e de timp, sugcr lncl ipoteza un ei surse comune î nd ep ă rt ate sau a unor elabo-
ră ri inclcp cn dent e .

20. DOTOŞAN I - POPĂ UT L 2t . H ÎH L ĂU. B iseri ca C w· ţ i i 22 . K OLOME NSKOE. B iserica 26. CEAH BAKR , Asia Cen tral ă. Moschee
B iseri ca sr. N icola ic, 1497 . do mn · ş ti , 14 92. în ăl \. ă.ri i, 1532 . ş i h ana lrn , 1560 - 1563.

23. COH DO BA . Mcsq ita, 960 .

24 . VATR A MO LDOV IŢEI. B iseri ca m ă­

nii.s liri i Mo lcl ov i ţa , 1532 . Bolla pr on aosului.

25. DRAGOMTHNA. B iseri ca măn ăs tiri i ,

1606 - 1609 . Bolta n aos ul u i.

S4

http://patrimoniu.gov.ro
 27. PAESTUM (POSEJDON I A). P ri -
mul templu ded icat ze i\ ci At hena
(Basili ca), sec. al VI-lca 1.e .n .
28 . BEIJING. Pal atu l Imperi al. Pa -
v ili onul „ Lini ş tii p ăm int cş li " (K un -
ning1111) sec. al XV-iea.
20-'.IO. DELPHJ. T IÎo losul din sa nc-
Lu aru l Marmarin , sec . al V T-ka i. e.n
:3 t. BE IJI NG. Te mplul Ce rului ,
15:32 .

Ordinul de l emn s-a const ituit, probab il , în paral el , în arhitectura antică g reacă ş i chineză. În arhitectura Gr ec iei, st rn ct uril c de lemn au fost transpuse
î n că în perioada ar hai că în timp cc ln cca ch in ezit an s upraviejuit plnă în zil el e noastre . Pcr iplcrnl ş i tholosul grecesc !şi au coresponden t, respectiv,
în pavili oan el e ş i templ ele chin eze.

capătă ::ice::is Lă ca liLaLe exclu s iv prin ra p orta re la trccuL.
în s uş i term e nul a apăruL în culLura fra n ceză c u prilej ul di s-
pute i din seco lul a l XV II-i ea d in tre „a nLi ci ş i moderni" .
Apari(.ia unui d emers ca re poale f i ap rec iat ca m odern nu
rcprez in Lă clec ît o modifi ca re a per spectivei cercetătorulu i.
O abordare dintr-un un ghi soc iologic apa re astăz i m a i trad i-
ţ i o n a l ă decîL una ca re v iz ează ce rce l.a rca form elor . Va l e nţ.e l r
abo rd ă rilor trad iţi ona l e nu a u fost ni c i ele epuiza Le. Se p oa te
conl'irm a că istori a arhiLcc Lurii se află ac um în prag ul d esăv îr­
ş irii metodo log iei sa le tradi'ţional e . P rczc nLa exp un ere a re.
<lrcp t obi ect valo rifi ca rea une ia dinLre o ri e n tă ril e trad iţi o n a l e
în domeniul cul t urii , care ş i-a demon st rat o d eo seb ită co ns-
ta n ţă ş i sLab ilita Le: compa ra t ismul. ArhiLccL ura co mp arată,
-ca di sc iplin ă în ca drul cicl ul ui isLor ic, urm ăreşte să expli ci-
teze demers ul compara t isL prezent el in tru totdeauna în cerce-
tări l e de is Lori a arh iLectur ii , să încorporeze teoria compara-
t ismului î n m e todologia de investiga r e şi de Lratare a eYo lu ~ i e i
arhi LecL urale.
De la compm·atismul Iilcrar, la :ul1itcctura comparată
ComparaL ismul a apă rut în istor ia ş i criLi ca liLe rară sub
imp ulsul cercetăr il or clin domeniul biologi ei efectuate î na in te
·de mijlocul secolului trecnt. Cristal iZ'.lrea un ei discipline a
literaturii comparate are loc abia după anul 1921 cînd a pa re
la Paris „Rev ue ele l i tLerature comparce", ed ita tă ele căt re
F. BJ ldensp erger şi P. H az'.lrcl . O c:rntitaLe uri aşă de stud ii ,
crearea ele cursuri ş i catedre în num eroase instit u ţ ii ele învă­
j;ămînt s uper ior clin lum e a u perm is r ea liz area unor lucrăr i ele
s in teză~ în care se e nunţă obiect ul ş i metodologia compa ra-
;tism ului. precmn ş i categori ile fundamenta le a le disciplinei .
Din Loate acesLe l u crări rezultă că den umirea disciplinei este
impropri e înLrucît obiectul comparaLismului nu îl constitu ie
.simpla compara·ţ i e, care ar co ndu ce d oa r la un stud iu văzut
în paral el. Deş i comparatismul nu îş i propune un asemenea
·cop, pînă în prezent uu s-a găs i t o altă de numire mai adecvată,
ia r cca acL u '.llă a in trat în Lrad iţi e 3 . ObiecL ul comparatismului,
.aşa cum re iese clin st udii le l i tera re, îl const i tu ie re la~iile dintre
literatur i, infl u e n ţele clirec Le (de la em i ţăto r la r eceptor) ş i
indi rec Le (prin mij loc i rea unui intermediar), para lei ismele
<ana logi i co n co rd a nţe, co in c iclc n ~e, s imulta n e ită ţi) , ca re nn
· e dato r.cază ni c i relaţii l or, ni c i influ e nţe l o r. D in inve t i-
!1sarea t oLuror acesto r asp ec Le r ez ul tă un a l doi lea ob iect iv,
[ina l, a l comparaLi smului , :;; i an um e, clcLermina rea pr in com-
paraţie a originalităţii fi ecă r e i liLera Luri.
lu pr im ele şase dece nii a le secolului nostru, compa ra Li smul
lite rar s-a ocupat cu pre că d e r e de izvoare ş i influ en~e, de pro-
b lem e d e ge n eză ş i filia\;i e . Caracteristica lu i pr inc ipală a
fost abord a rea prefe r e nţi a l ă a as p ~c Le l o r pri v i nd factorul
e miţăto r. Iii a nul 1963 se produce î n ·ă o răsLurnare a acestei
s i tuaţ ii , cînd Reni: Et iemble publi că lu crarea sa Comparaison
n'es t pas raison. La crise de la lilteralure comparee, în care pune
în ev id e nţă c u tăr i e co n tribu~ i a factorului receptor la as imi-
larea organ i că a inflnen\.elor. Influen\:a nu apare decît ca un
cata li zaLor capabi l să g ră b ească r eacţ ii creatoare . Această
î ntoa rcere a ate n~. i c i căLre ra::torul recepto r va caracteriza
comparaL ismul li Lerar în etnpa care u rmează, în suş ir e comună
aLît o ri e n tă rii şco lii marx iste d in 'ţăr il e oc ial istc est-e uropene,
cît ş i şco lii amer ica ne.
Investigarea co ndiţion ă rilor mediului cul tura l pr il e juiLă
de ce r cetăr i le compa ratiste în li teratură a st imulat extinderea
metode i ş i în a lte dom enii a le creaţ i e i. Este ele sem na lat că
abo rdări l e comparat isLe în arhiLecLură au reflectat cele două
faze a le compa ratism ului li tera r . Cea d:intîi tentativă de apli-
ca r e a compa ratismulu i în isto ri a arh itecturii îi apar~: ine lui
S ir B:i ni stcr F lc Lcher, care publică, î n 1898, o Istori e a arhi-
tec turi i d11pi'i metoda comparată 4 clar, din înseş i declaraţiile sa le
de pr inc ipiu r ezulLă că el a recurs numai la comparaţ ii ş i nu
la comp ara Lism. ln sch imb , Josef Strzigowsk i în a le sale Orient
sau Roma şi A rhitec tura armenilor şi Ellropa (1918) 5 abordează
o m etodă el e cercetare care se î nscrie în parametrii compara-
ti sm ul ui .
AspecLc ele comparat ism, rezultaL al unor demersuri spon-
tane, sînt prezente în mai toate lucrăril e ele istoria arhiLec-
tu rii . 1n mod spo nta n sau, poate, influeU"ţaţi de comparatism ul
liLerar, G . Balş şi N. Gh ik a-Bucleşti au urmărit să explice
11'.lşte rea ş i dezvoltar ea arhitectu rii clin Moldova ş i Ţara Româ-
11ească prin diferite s urse ş i influ e nţe externc 6 , cît ş i prin influ-
' nţe rec iproce dinlrc arhi tectur ilc celor trei ţări române. Opera
acestor studioş i , a cărei importanţă pentru e laborăr il e ulte-
rioare este cap i tală, a p lă Li t un anum it tribut orientărilor
compara Lismului ep oci i în care au lucrat acorclînd, cu deose-
b ire, atenţ i e sur elo r externe, facto rului emiţător . Astfel,
socot i nd arhitectu ra m edievală de cult moldavă ca fiind ele
s ursă bi za n Lină , G. B a l ş a tribu ie rea lizarea acesteia unor „mîini
got ice". N. Ghil o-B ud eş ti expli că evo l uţ i a arhitecturii clin

85

http://patrimoniu.gov.ro
 32. NESSEBA L{ (MESSE MBRT/\). Biseri ca Sf. Io a n Bo l •zii Loru l,
sec . a l I X-lcn.
33. ECMl /\DZ l N. B ise ri ca Gai a ncl1 , G30. l\lo 11 um c11Lu l con slilui c
un a clin Lrccc lc ma i vec hi for m ul ă r i c1111 osc ulc a le spa \ iu lu i in
cru ce însc ri s:].
34. Ml STRA. J iscr ica Sfi11\ii Tco dori , sec. a l X I V- iea.
VLAD I MIR. B iserica Sf. Di m iLri c, 1194- 1197.
NOVGOHOD. B iser ica ele pc rl nl Nc.r ccliL za , 11 98.
SAMTAV IST. B iscr ica -ca Lcdrn l ii, 1030.

REPL l CA CRE/\TOAHE est e cca ma i fec u ndă f o r mă clc- r cz i s L cn\ă f aţă ci t' infl ucn \.l!; ca s inL c 'Li zcnză pr ocesele de sc lcc \i c, as im ilnr c şi c r eaţie du
va l ori Ol' igina lc.

MunLe nia şiO ILe n ia pr inLr-o s ucces iune de i11U uc n\ c ex lcrn c
(occ id e nta l ă, bi za ntino-co n ·t a nt inopoliLa n5, s l avo -hi za nLin ă,
a rm ea n o- geo r g ian ă ş i a rab o - o L o man ă), ceea cr o !'ace să a pa r5
ca o ma nifes ta re prov i1 c ia l5 a un or ~co li ş i cure nLe a le a rhitec-
t ur ii uni ve rsa Ic . Ş i Lot u ş i opere le lui G . B a l ş ş i N . Ghi ka -
B ud eş Li se s 11 t ra g Lend i n \.c lor ex trem e a le comparaLi sm ului
d in prim a jum ă L~1Le a seco l ul ui, ideea as i mi l ă r ii s ul'se lor ş i a
influen\.elor. cîL ş i cea a l: rea \ie i ori g in ale J ii nd preze nt e.
G. B a l ş p 11 ne în ev i cl e n\ ă carnc t.er ul d e s in Leză a l arhilect uri i
mo lcl avc 7 , ia r N. Ch i k a- Bu cl eş Li d e lim i tează înl:cput,111 unei
şco li loca le mu n Lc neş t. i în urma as imil i.i r ii i nf' lu e n\.e lor cn u-
me rn le8. Prof. d r . ci oc . arh. G ri go re l on csc u în a sa pr im ă
for mular e a 11ne i Tslori i a arhit ec turii rnm lÎ IH'Ş fi (1937) reia aceste
JHlllCLe ele ve de re.

38 . CURTEA DE A H G E Ş, B iser ica Do m- 39. SN1\ GO V. Bi st· ri ca Mă n ::\s tiri i , 1517- 10. T Î H GOV I ŞTE . JJi sc ri ca Do mn c :i scă, 1583.
n ească,
a do ua jum ăt a L c a sec . a l X l \1-l ca . 1519 ,

86

http://patrimoniu.gov.ro
•11. BUCUHEŞ Tl. PalaLu l Fac ull ă lii de dr pt (l 9:l5), az i sed iul U ni vcr-
" il ă \ii , opera a rhilcc lului P. J\ nl on csc u.
Într e ce l e două r ăzboaie mondial e pulcrni cn prl's ino c u 111odcrni s 111ului n s timul al r epli ci c r ('u l oarc :d ciil uind o vaslil g:i 1rn1 d e so lu\ ii pla s li cc de 1:1 [or-
11111li\ri c u ca rart cr C'las ic is l pin ă la Jormul ă ri mod 'rnc, n mrndalc de inlcn\ ia inl crprel ă rii un or moli vc Lrncli\ ionnl c
Obiectul ş i categoriile arhitcctUI'ii comparate
Prn lru a co nst.itu i arhitectur a r.omp111·a/ti ca dis c iplin ă,
~ ni recurs la exper i e n~.a cornparaLi smului literar ;;i am împrumu-
ta L s is Lemul său caLcgor ia l. Nu este ,·o rba îns[1 d e o s impl ă
adapLare a Lc rm in o log iei . Am 11rm ă riL să s urprind em ese nţa
<eornpara Li s mului ca m et oclrt a pli ca bilă unor dom enii clil'c rite,
iar aceas Lă o p e ra~i r n fo L m e di a lă d e l'Xpcrimi!ntul compara-
tisL, Ya g explica t, cl a r prczc nL în is Lorin a rhitect. urii încă clin
mome ntul apar i ~ i e i sale ca ;;t iin\ ă .
Ca urm are a m d efinit a rhitec tura comp a ra L[1 ca di sc iplină
<CCare drep t obiee t. s/udiul surselor, inf'lu en(elnr direcL1• .~ i indirec le,
<li paralelisme lor istorice .5i anistori ce in srnpul <ieleclifrii lrăsă­
lurilor oriqinale, spec if'ice, ale arhilec /uril nr na/ionole ş i preci-
.zlirii loculu i aces lora în ('(lrfrul arhitec turii uniuer.sale. De îndată
<:e d e p ăşeşte [aza unui s Ludiu p a ral!'log i(', comparatismul
urm ă r eş te să s La l.Jil ească cl acă înlre ma nik s Lă ri de a rhiLcct ur ă
înrud i Le ex i s tă un raporL geneL ic, unul evol 11l.i v (între un cm i-
tent ş i un r eceptor) sau un paral e li sm re z ulta! din ac!:iu n ca
unor co ndiţionări sim ilare. Prin cipa le le categor ii ale compa-
ratism ul11i -s urse , in.flu e n\.e direc Le ş i indire te, emi\.ăLor, Lrans-
.mq:ăto r , rece pl.or , paral eli sme ist.or ict' \ii ani s tori cc 9 ser vesc
pe deplin abo rd ări lor comparaL is Lc î11 a rhiLec lură.
Sursele dezvă Iu ie or ig ini le une i ar hi Lec turi sau a le u nc.i [az e
~I ci. E le p ot [i in terne ş i ex Lerne. Ce le inLc rn e, de ce le mai
rn ulLe or i hoLărîtoa r e, re pr ez intă ace i [ac lori ca re Lrrbuic detec-
tat.i în propria dezvoltare a unei arh il.ec Luri . Asem e nea fa c tori
pot fi a ntecedentele el e ese nţă populară a le une i arhitec Luri
sa u pot rep reze nta un stadi u a nterior faze i c ulte cercetate.
Pentru faz e le inq.ia le el e co nstituire nle primelor arhitec turi
monum c nLa le, core punzătoa re nnLich iLă !ii , arhitec Lurn popu-
lară pre mergătoa re, înd eosebi cea a loc uin\:e i, a ju ca L un
rn l e ·e n\:ial. Casa el e lut c u z iduri în c lin a te a felahilor eg ipten i
·au casa c u schelet din mănunchiuri el e trest ie a ag ri c ultor il or
din zona dintre Tigru ş i EufraL, r e inLe rpre LaLe pla st ic , la o
sca ră monwn e ntală , în m a teri a le durabil e, au general aspec-
tul spec ifi c al ar hi tecLu rii cu llc aparţinînd ce lor mni div e rse
progra m e nlc arhitectu rii Or ic nLului anti c. ArhiLec L11ril e
monum e nLal c din a d o ua ge ne ra \:ic, nă sc 11 tc în peri oada fe 11-
dală, pe lingă s ursele inte rn e a le prececl e nlului popul a r , au
hcneJ'i c iaL, în cad rul unui schimb complex d e aporL 11ri c ulLu-
ral e, de s urse ex te rne reprczc n la Le d e m a ril e c 11rc 11Lc. d e ja ons-
LituiLe ale a rhitecturii univ e rsa le . Proces11 l d e n nşten· a a rhi-
Lcct urii m r cli eva lc a popoarelor din Balcani a a\' 11L ca s ur să
'exte rn ă a rhiLect ura biz:intină. Accsl fopL ş i alLelc s imil nrc din
vas Lul d om niu a l c u lL ur.ii i-a u p e rmi s isto ri c ului N. Io rga să
·C1 li(ice [e nom e nul c u l t.ura i românl'sc medieva l drept un
„ Bi za n~ dup ă B i za n ţ". Hă m î nînd s ursă primară d e te rminantă,
arl1i tec Lu ra l oc uin~ e i populare, ca re a slaL la b aza prim e lor
mnni[cstă ri el e arhitec tură m o numenta lă popu l a ră , îş i păstrea ză,
de-a lung ul m a i mul Lor c ta p e ele d cZ \'OI Ln re a a rh i tccL 11 ri i
culte, rolu l d e s ur să ca re furniz ea ză ce lt' i clin urm ă s uges tii
.5i solu!ii c:i re, l.ran ·fi g uraLe la a lt ă scară, gr 11 e r ează rn o num e n-
http://patrimoniu.gov.ro
12. DUCUrtEŞT J. Pn lu lul clin Pia \a Vic l.o ri c i, proicc lal dl' a rhit ccL11\
Du iliu Marcu ca sed iu al Minislrr11 l111 A.l'acc rilor Exlr n1 c, r ea li zat între
:in ii 19:.17 şi H).1'J..
ta lul. Predil ec \.ia pcnll'll spa~,î iil d e Lip cent.m l a a rhitec turii
prebi za nLine ~ i biza ntine se d a i.ur ează Lipului d e l ocu in~ă a
popoarelo r clin Orientul Apropiat p c rp e l.u at pînă n proa pe în
z il e le noastre în l oc 11in~:a g ruzină d e t ip dar/Ja:.i ş i în pridvorul
arm e nesc d e Lip qauit. Sch c le L1ll case i popul a r e europene din
paiantă a ge ne rat id eea sche le i.ului de piaLră a l cd i[i c iil or
goti ce, da r naşter ea arhitcc lurii go Li cc a h e nefi c ial de cxpe ri-
l' n\:a t e hni că ~ i plast i că a arhiLec Lurii rom a ni ce.
Influ en (ele se exe r c il.ă as 11pra 111H'i a rhiLcc Luri d e ja co ns Li-
t uitc p e parcurs ul evolu!.ie i sa le. ln ca drul une i asemenea
rc la!·ii apar d o i Lerm e ni , e mi( r'Unr şi recrptor. Influ e n\:e le directe
aq. i o n ea ză pr in m eş Le ri sl ră ini angajaţi, ctitor sa u prin
m cs Lrri autohLoni că r o ra li se d ă 1111 m ode l s Lră in d e urmat.
L1° inl'lu e n~.c l c directe a s itpra n rhiLec turi i din Homânia, e nu-
m e rat.e m a i sus, se p ot aclăurrn inl'lu e 1l'ţe l c o tom a ne tîrzii şi
ce le a le a rhitec tu rii ·la s ie ismnlui . Jnflue n(.e lc a rhitec turii
p a l coc reş Lin e s iri e ne ş i a le nrltiLce Lu rii Ira 1rnlui snsa nicl asupra
arh iLcct nrii Armen ie i, influ enţe l e arhiLecLu rii bizantine asupra
arhiLecL urii roman ic ului din Italia ş i Fran~a , influe n\:c le a rhi-
tec turii ebsicismu lui r cgnl francez as upra a rhiLcctur ii din
G e rmani a ş i n1ts ia i I us Lr ează i nt·en sc Ic r e laţii el intre a rhi te c-
l 11 ri.
CîtcodaLă, di s Lincţ i a din t re o s 11r să ş i un e mi~ă Lor se rea li-
zează c u o anumită clifi c 111Latc din ca Llzn ins u[i c ie nte i c unoa\i-
Le ri a sulrtra Lu I u i a uLohLon. A: Lfel, es Le g reu de prec izat da că
arhitec tura maură din Span ia r e prez intă î11 raport c u sL ilul
rn ud c jar o sursă sau un cmi \.ăto r de influ c n\.e. ln schimb în
mod evident, cla . ici smul constituie pe ntru arhitectura el e c ult
din T a ra Român e as că s i Mo ldova o s ursă , iar p c nLru arhit.ecL ura
d e p'a ta te ;; i case b o i c ;·eş ti , clar mai a les pentru arhitectura el e
l ocu in~ e. urb :.tn e de carac te r sern ir11ral , o influcn\.ă. Influ e nţel e
indircc Le se exe r c ită prin mijloc irea unei arhitec Luri c u rol
d e inte rm ediar car e a sufe rit influen\.a direc Lă a emite ntului.
D e pildă , se co n s id e r ă că motivele armcano-geo rgi ene prez e nte
în a rhitec tura ct itoriilor lui H a du cel Mare ş i Neagoe Basa rab
au fosL Lransmisc prin mijlocirea unui in t rrn edi a r r eprezentat
d e a rhiLrc L11ra otomană ca re a sufer it o pute rni că influ e n\:ă
dircc lă prin co ntribuţi a me\iLe rilor prove ni\.i clin Armenia şi
Gco rgi n .
Para lclism ele islnrice :; au anislnricc s în L re nom e ne comp a-
rab ilc prin fa ctura l or. apărute în cadrul unor nrhitecturi
co nLrmporanc fă ră l egă Lură între el e sa u în ca drul unor a rhi-
l.ccL uri cli s La n\.atc c rono log ic . Asemenea pa ral eli sme sî n t exp li-
cn bil c prin co ndiţ. ii : imita re ca re ge n e r ează efec Le s imila re
cxcl uzîndu-se rda!.ia înLre nn c miţăLo r ~ i un r eceptor , chiar
indir ec lă. S tudiil e clesfă~ uraLe asupra uno r p'H'a le li smc pot
r,o ncl uc·c la cl e LccLa rca uno r rnporLuri ge neti ce sa u evo luLi ve
a nlc rior 11 ec u110scu tc. U n exe m pl u d e pnralelism istori c îl
repr ezi ntă ex istenţa î11 a rhitecL ura r el i g i oasă m o ld ove n ească a
v re mii lui Ştefa n cel Ma re ş i PcLru Rare·? ş i , totodată, în
arhitccLura cn ezatului Moscovei a un or co mp oz iţii dinamice
ş i g ra da te a vo lum el or. În a mbe le caz uri , aceas tă compozi\:ie
pon le l'i pu să în legă tură cu e lab o rarea progra mului ele hi se-
87
 ri că - monum ent comemorati v destinat să pă streze amintirea
unor v ictorii împotri va unor invadatori străini. Ca exemplu
d e paralelism ani s toric p oat e fi dată ap a riţi a la mari intervale
d e timp a sist emului de opt arce pi czi se s u sţin ă toa r e ale unei
calote în moscheea din Cordoba (faza 961- 966), în gavitul
une i biseri ci arm e n eşti (cu şase a rce in ter Eect ate) din H orana ş at
(1251), în p ronaosul bi sericilor de la Hîrl ă u (1 497) , Prob at a
(1 530) ş i Mold ov ita (1 532) ş i în prid vorul ad ă u g i t bi seri cii
Bogda na din R ă d ă uţi (1 5!59). Apar ent, prez enţa t ipului atît de
t impuri e la Cord oba t ulbur ă sp ec ul aţ iil e pri v ind ori g inea
arm en ea scă a a r cel or piez i şe m o ldoven eşt i. Da că se ia în
c onsid erare î nsă că dina sti a din Co rdoba era de origin e siri-
an ă , ia r arhitectura mu s ulm a n ă din Si r ia a recep ţ;i o n at consi-
derabile influ e nţe a rm e n eşt i , semna la rea acestui pa r a leli n n
a ni stori c, s urprin zăto r, a r putea să fi e înl oc ui tă print r-o ipo-
tez ă f iliativr1. O im p res i o n a ntă apr opi ere exi st ă între ptero-
m e le a rhitecturii t em p lelor g receşti ş i ga leriil e cu co loa ne
d e lemn al e pav ili oa nelor chin e z eş ti (templ e sa u pa lat e).
Arhitectu ra chinez ească d ă impres ia de a Ji r edescoperit ordinul
ş i de a fi parcurs sta diul u nor stru ct uri de lemn de mult epui-
z at în arhitectura a n t i că g r eacă sensibil di sta n\· a t ă cronologic .
Ce r cetă ri efectuate în a lte d om enii a le culturii ev id e n\. i ază
re l aţ ii st răvechi între lumea a nli că greacă ş .i cea chinez ă , ceea
cc ar pu tea s ugera ip oteza îndrăzn caţ.ă a un or influ e nţ e sa u a
unui para leli sm în co ntcmp ora ne ilat e, ordinul el e lon n a l
a rhitectur ii chin ez eşti , cun oscut din etap e m a i r ecente . reprc-
z entînd o manifesta r e el e co nser vatori sm , o suprav ie·1.uirc a
u nor sta dii străvechi.
Esenţa comparatismului: studiul inflmntelor. Rezistente
şi replici creatoare
Cer cetăr il e compa ratis le n u iz o l ează Ie ncmenul studi at, fi e
el li te rat ur ă sa u arhi tectur ă, de m edi u l soc ia l. Mai cu sea m ă,
în lumina comp arat i ~m ului m odern , influ eJr\.ele nu pot fi
ex pli cate f ă r ă a lua în cons id era r e întregul compl ex de r ela"(:ii
econom icc, p olitice ş i spirilua le ca r e l eagă factor ii em i ·\ă Lor ş i
rece ptor . S ub asp ectul interese lor ce lor d oi factor i, care pril e-
jui esc p r ocesul de infl uenl ar e, pot ex ist a urm ăto:ue l c cazuri
Jim i tă: i nfl 11 en ţ.e l c pot rep rezenta expres ia un or te11clin\ c de
d ominare, agr es iun e, atent at a l factor ului cm iţ" ă t or la ind e-
p endenl:a ş i ori g in a 1i tatea cult urii facto rului receptor. D e-a
lun g ul istorie i,p uteri în expa nsiune a u urm ăr i t Eă sub ord cnezc
a lte p opoa r e rec urg înd ş i la înt reaga capac i"la t c de influ e n ţa r e
pe c::i re o a u diferi lele d om enii a le id eo log ie i ~ i c ulturii. Ce l ă ­
la lt caz limilă exp rim ă interese le fa cto rului n:'. CEp·tor de a
b enefi cia de experi enl a fac torului e mi\.ă l or . De cele m ai multe
or i, în ce le m a i di ve rse d om enii a le c ult urii , fac·tor ul recep to r
ca u tă c u înfri gura re s urse p ent ru a prelua o exper i e nţ ă ca re
să -i pe rmit ă să - ~ i d esăv îrşească p r ocese le c,·oluli ve ş i să se
d efin ească, el în s u ş i , ca un fencm cn ori g in a l .
Acest carac ter co ntra di ctor iu a l tramm iter ii !i i p r e lu ă rii
influ enţe l o r fa cc ca atît în aceste caz uri 1imit ă , cît ş i .în s itu aţ ii
interm ecli m·e, să a i bă loc o r eact ie a r <'cept orului n u mit ă de
comparatism r ez iii /enfa fafi'l de inf'lu en(c. T ransmiterea ş i p re-
lu area influ en\ elor , atit 11dinea faţ ă el e influ en \c c e mpor ·t ă o
vastă ga m ă de at it udini . La unul cl in cape lr le ga m e i ~. c ma ni-
festă r ez iste n ~e l e faţă de infl uen \c sub fo rma un ei rt'E P în geri
categori ce . l n acest caz , rez i s len ţ"e l e apar ca ni ş·t c p ul r ri a nces-
tra le cl ezl ă 11ţ. uiLe au toma t î n atm osfera un e i lra cli\ii a ut ohtone,
în apăra rea un e i s pirilu a lit ă\. i a m e nin ţ:a t e 10 . La ce l ă l a l t cq: ăt
a l gamei se s i tu ea z ă prelu a rea n ecri t i că a iuflu cnl elor, dove-
din d c î teocla"l ă ser v ili <m sa u u ş u r i n \ ă . Cont înd pc capac itat f.'a
de asimila rr a receptorului , ccm parntirn1ul nu c o nd a m n ă
receptiv iLatea exces i vă fată de m o d ă, ni c i p r eh1 ă ril e nese leC··
t i ve, î nt ru cît acestea pot cl c<chid c calea u nor reac\i i Jec un dr .
L egat de prohlcma r ez istente lor, com pa r nt.i u nul ~: e o c u pă de
snobi sm sub lini ind u- i, în cpc· z i ţ i e cu înc hi st arca ş i r ome1va -
tori sm ul , ro lul p oz it iv, făc îndu-i c îtec d a l ă chi ar elog iul 11 .
Î nt re aces te două ex trem e ~e s itu ează ro1m c ele r cz is len\i\
faţă ele influ en \·e ca r e r ep r ez i n t ă capac it alca pcz ili Yă a rrcep -
to rnlui de a r eacţ. i o na crit ic ra t ă de s ur ~c l r ca re i ~e ofc 1 ă ş'i
de a n u accepta ş i as imila dcc ît influ e nl e le ca rC' n11 Lu lb ur 5
uni tatea ~ i armoni a m ediului auto hton ş i d esf ăş ur uca pro-
cese lor sa le leg ice, corcspunzî nd , t oto d ată, un or neYo i l ă 1m ­
tri ce de dezvo l ta re a sa. În com pa ra l irn1, 1w \iun rn de rcz i ste n ţi't
88
http://patrimoniu.gov.ro
a re „sensul larg a lot ce intervin e penim a refu za, modifica,
atenua sau deforma elementele de infl uen {li .. ."1 2
F orma s up er i oar ă sub care se m a · nifes t ă r ezi st e nţ.e l e faţ.ă de
infl uenţc, cern p ara ti ~ m ul o num eşte replica crea /oart. Marea
vari etat e p e care o ca p ă t ă în cadrul diferitelor arhit ecturi
naţi o nal e a ce l e a ş i tip olog ii fun c ţi o n a le, stni ctura le ş i p la sticc,
expresiile individua le p c ca r e le cl oh în desc m onum entele
datora te ac e l o ra ş i tip olog ii , r e pre zint ă a de>.eor i repli ci crea·
toare, ca form ă de re zi ste n .l ă fa!"ă de influcnl e externe.
Istoria uni ve r rn l ă a arhitec turii ar a re ca un vast proces al
rez i ste nţel o r, de res pin ger e rn u de p r eluare ş i as imilare a
influ e nţe lor . Arhitectura a ntică rc m a nă a rnaniJest at r ecepti-
vitat e faţ ă de arhitectura g re a că , c l as i că ş i e l e 11i s ti că, pentru
ca apoi să difuz eze în prov incii tipuri st a nd ardiza te ş i • ă fie
la rîndul e i c onta min a t ă de t ra di ţ iil e arhitectura le a le popoare-
lor ori enta le cucerilr . Arhitectura m e di eval ă a It a li e i a ma-
nifestat r e zi ste nţ ă fal ă ele goti cul ncr d- eur cpca n , ia r arhitec-
t. ura nordului europrn n fa i[1 de R e na ştere. În ra p ort cu sursa
lor ita li a n ă, Re n aşte r ea fr a n ce z ă, ge 1 ma n ă ş i eng l e z ă pomii\
tr ăsăt uri vă di t sp ec ifi ce a le un or n pli c i crrn t ea r e . Ar l1itect11-
ril e Franţ e i ş i Ang li ei, cc1 eEp m1 z ă t ca r e i:c ri ca dei , bso luti nnu-
Jui , au resp ins influ enta h:acc ului pe ntru a - ş i elabora propriul
lor clasi cism. Arhitectura m e di ev a l ă a ţă ril o r ba lc a ni ce, n
Rom â ni e i ş i a R usie i s-a di s ta n\ at de surse le ei bi za 11ti ne, inr
proccsu l r e zi ste n ţe l o r a ge nerat repli ci creatoa r e ca r e p ermil
să se vo rb ească desp r e şco li n aţ i o n a l e di stincte .
S emnifi ca t i vă penlru ilu stra rea teze i rezi sten ţe l or est e isto-
r ia arhitecturii d in Rom âni a în peri oa da m o de rn ă . Şcoa la
n aţ i o n a l ă a a rhitecturii r c m â n eşti fo 11 d a ·t ă de Jo n Mincu,
co n verti tă ap o i s ub fo 1m a curent ului 1.1·orc m ânesc, a co nsti-
t 11 it succes iv o m a nifesta r e de rez iste n l ă fal ă de cosrn opo li-
t ism 111 ec lecti c ş i faţă de ce l m oderni st, pent ru ca apo i arhi tec-
tu ra r o m â n ească m o d e rn ă să co nsti t ui e o rep li că cr eatoa re în
ra p ort cu sur'a e i. Aca d. a rh. D uiliu Marcu, c l as iJi c îndu-ş i
opera du pă cri teriul s urse lor, vorbea desp r e lu cră ri de arhitec-
t ură m o d e rnă ro m â n ească 1 3
.
Aprec iind ro lul influ e n~e l o r ş i a l rez is1en\.el or în c ul tu ră,
venera bilul com parat ist N. I. P opa afirm a î n că în 1938:
„ .. nevo ia c i rc ul aţie i id eil or ş i a faun elor el e ar t ă est e n rifi cată
i sto ri ceşte s ub form a unei rele le s lrîn sc de „ofer t e" ş i „cereri"
int·elect ua le, sold ate într-un vast bil a n ţ de „debi t ş i credit".
Ş i , m a i depa rte: „ Isto ri a infl uen\ elor ] ... ] nu se scrie dup ă a de-
z iunil e pa s ive, in co lor<> ş i n eco ndi ţ:io n a le c i m a i a les dup ă
lini a frînl ă ş i ·t o rtu rată a r e zi ste n ţe l o r " 14 .
Comparatismul 11otcn ţ ează caracterul istorici arl1itceturii
de ştiinţă uiilitantă
Cc m para ti ~ mul a apă ru t ca un dem er s spc nl a n de· foc tm ă
teo r et i că. În p r ocesu l deve nirii m ie, cc m para ti ~ mul ş i -a
cr eat un s istnn ca t ego ri a l ş i o rn e t cdă ca re ş i-a u căpă t at efi-
cac it at ea actua l ă p rin ra li ere la m at eri a li rn1 ul di a lec ti c ş i
is tori c, at ing înd fa za de cl i sc i p li 11ă de s ine s t ă 1 ăt o a r e, cnnpa rt i-
rnc n tată pe d cm cn ii de c ul tură .
Cc m pmat i şt ii s-a u p r eoc upat el e p ez i\i a pe care o oc u pă
cern para ti rnrn I ca el iEcip l i nă fal ă de ist ori a Jeucm emil u i cer-
cetat, sub I ini inel sta tutu 1 de ind epen d e nţ ă a ce lor ci o u ă di s-
cip line, da r ş i r e la liil c cli n lre e le. Istori a arhi tec lmii apare
în m em entul în care Ee s"la hil eş"le rrp01t11l evo llrl iv între cî lcva
obi ect e de ar hit ectur ă . O ab orda r e ccmparat i st ă apa re în m o-
m en1ul în ca r e obi ect e le s im il are, k g:de p ri n rclnlii de ge n eză
ş i Jili a·l:ic, pe1rn it cl e~prin d ena irno r elrn1e nt e ele regu laritate,
a u nor cons tante . Ist oria arhil cctmi i JEcurge frecvent. la
ccmparat irn1 . P ri n fap tu I că un a ci i n co ord o1ia-t ele r orn parn-
t i ~m ului est e cea 1cm poral5, ai h itEctu ra cc m parată sc cont u-
rează ca o di scip lin ă de investi gal ic i s 1 o rică al e că r e i concluzii
w va r să în fon dul general al istor ie i ai hi1 cc t ur ii. D in lu crăr il e
multor ccmp a rat i ~ \i rn co nt urcaz[1 ickca cr m ră scop ul final
a l corn pa ra li nn u lui es1e a l căt ui rea un ei i ~ l or ii irni ver~a l c.
E ~ te prrhi'b il ca, în prcccni l lrr dP clrzv oltar<', er lc d o u ă d is-
cipline fă ruz icncz e ~ r h un n t m e ccrnu n ca re ;1r p u tea fi
Istoria vni11e1sal-t rm p .1a/ i1 a ([J /i ilr<lu iii .
Para fraz înd o fo rm .ula re a lui M.F . Guyard se poate afirm a
că a rhi t ectu ra co m para t ă cs le islori a re l aţ: iil o r interna \i ona k·
î n d om e niul arhi tecturii. „Comparatismul vegheazll la f'r onti ere/p
lingv isti ce ş i n a ţi o nal e ş i supravegh eazll schimbul de tem e, de
idei „."15 • O altă formulare, a lui Pani van Tieg hen , permite
să se afirme că obiectul arhitecturii comparate constă în stu-
dierea raporturilor dintre operele diferitel or n rh i1 rc t uri naţi­
onale16. Mi ezul fierbinte al comparati~mului îl constituie
relaţiil e, influenţele, asimilarea lor cr eatoare, generatoare de
structuri constante, da r şi de dife renţi e ri, sursă a originalităţii.
Comparatismul permite abordarea istoriei a1hitecturii ca un
proces evolutiv uni c în ca re e xistă şi ramuri sterile, lipsite d e
continuitate, dar în care în v inge tot ce este capabil d e viaţă şi
prog res.
Istoria arhitecturii s-a năs c ut ca o Ştiinţ: ă militantă. D eş i
se ocupă de trecut, ea vizează de fapt so luţionar ea pr oblem e lo r
arhitecturii prez entului. Creaţ. ia arhitecturală asimilează
necontenit o seamă d e compon e nte ale tradi!ici, în timp cc altele
sînt negate în virtutea apari\:iei unor ekmentc in oYatoare .
Refl ectînd acest proces, prin faptul că abordează ori ce moment
NOTE
Rev ista „Monumente lslori ce şi de Artă" publi că ln exclusivitate in cc-
pind cu numărul de faţă, ln patru numere succes ive, tezele de bază al e
.Arhitec turii co mparate " ilustrat e prin numeroase analize de caz. Com-
paratismul ca meto dă şi discipl inii s por eşte capacitatea de inv est i gaţ ie
a istor ici arhit ecturii avincl r epercu siuni ş i asupra metodologici ele cerce-
tare in domeniul r esta ur ăr ii monumentelor.
I Autorul r e latării de faţ: ă n pr ezentat in mn i 1983, in ca drnl ciclu-
lui de pcrfcc'ţ.ionare profesională, organizat de Uniunea Arhitcc\:ilor, expu-
nerea „Funcţia formativă a istori ci arllitccturii . Metode tradiţional e şi
modern e ele in vest i gaţ i e . Arhitectura comparată", avlnd int enţia de a
dezvolta această t e mă.
2 Cercetarea bib lio gr a fi că privind comparatismul n e-a condus la
delec tarea urm ătoar elor lu crări ele s int eză asupra co mparati s mului literar
Pnul Van Ti eghen , La li/Ura tu re co mpar ee, Paris, 193 1 ; Marius Fra n~oi s
Guyard , La lill era /ure compar ee, Paris, 1951; N. Stallknccht şi H. Frcnz ,
Comparative li/era lure m elhod and perspec tive, 1961 ; AJ. Ciorăncscu, Prin-
cipios de lilem lura comparada, Trncncrivc , 1964; Claude Picl1ois ş i A. M.
Roussea u , La /iltera/i..re compar ee, Paris, 1967 ; AJ. Di ma, Principii de
I il cralură co mparată, B u cur eşti , 1972.
3 Se consideră , in gen era l , c~'\ denumirea cca mai a propiat :! de expri -
marea obiectului srlll comparntisnrnl ş i-a găs it-o ln limba germa n ă: Dic
vcrgleichende L ilera larwi ssen sc ha{I sau JJ ie vergleichende Lileral11rgeschich/e.
Al. Dima in op. c it „ p. 76 sem na lea z ă că cel ma i r ecent ma nua l r ealizat
de Picllois ş i Rouss ea u „acce ntu ează „. cel participiu/ prezent german ex primă
mai adecvat ac iui co mpara /i ei 1n rnporl cu pas ivul {ra nrez care sun ă Intra-
llESUJ\IE
De I 'cnse ign r mcn l ele I 'a rchitcct urc . l e cyc lc hi stori que s'cst cnri chi
d'un c nouvcll e d isc iplin e: l 'archilecturc co mparee.
Pa rmi Ies autrcs scicnces r l clisc iplin cs de la nat urc, de ln techniquc,
ccll cs socia lcs etc. ct l curs histoires, J' hi stor ic de l 'nrc hitccturc se fait
rcmnrqucr surto ut non qu 'ell c so it I 'his1oirc d'unc sc ience, mai s celle
d'un phenomcn c. E ll e comptc pa rmi un e cc rla in c categori c cl'histoircs
pnrallclcs ou „seconclaircs" qui aceompagncnt l 'evolution objectivc des
phcnomen es ele la c ulturc c t qui , par leur systcmc categorial (I es notions
de sty lc) el pa r l e ur methodolo g ic r eprcsentent des st ru ct urcs relativcment
indcpcndantcs qui contribu cnt au modelagc du proccssus reci.
Pcriodiquem cnt , Ic clomainc de la thcori c, de la connaissancc est
domine par un concept centra l , disons par exempl e par des notions cl'evolu-
tion , de valcur ou , plus r ecc mmcnt par des notion s de structurc, d'informa-
lion, ele systcrnc ou de signe, generatriccs des demarcl1es structuraliste,
inforrnat ionnell c, sYstemiquc et semiotiqu c. L'histoire ele 1'a rchitecturc
peul se maintcnir au nivca u des metboclolo g ics traclition ell cs, ma is, pour
un mcill eur fon cle ment ele sa de marchc tl1eorique, ii faut cn considerer ccs
dircctions et cn r cten ir Ies ele mcnts qui lui convi cnn cnt.
Le comparatisme fait parti e des orientations traditionn cll cs ciont l e
potcn li cl n 'a pa s encor e etc epui sc. Manifeste cl'aborcl dans la littcraturc
ct dans la critiqu c litterairc, Ic compa ratisme s'est aussi et cndu sur d'au-
lrcs doma in es de l a culturc, y compris I 'archilccturc, mais sans se consti-
turr co mmc cli sc ipl in c.
Tout cn se servant ele l 'expcri cn cc du co mpar atisme littcrair e ct en
s'cmparant de certnines clefinilions ct catcgories de celui-ci, on a dCCini
Ic compar atisme en architecturc comme l'Ctude des sonrces, des influances
dircct cs ct inclirectcs , des parai lei ismcs historiques et anbistoriques ayant
http://patrimoniu.gov.ro
al evolu\.iei ca rezolvare a unui raport intre YCchi şi nou , istoria
arhitect.urii c ultivă , p e de o part e, interes ul şi resp ect ul fo\f1
d e patrim c niul arhitfclural ~ i în,· ă ţ & rnintclc• mic, pc de altă
parte st imulenă situarea arhitectului pe tărîmul co ntemp ora-
neităţii .
D eş i is t oria arhitecturii r e (.ine numer c a~e cazuri el e impu-
u ere ş i d e preluare delib era tă a u nor m ed e le, tipuri, m etode ,
întrr g ul pro ces de trnmm itere ş i de pr e luar e a experienţelor s-a
dezY oltat d e-a lun g ul veacuril c r , d e ce le mai multe ori, spon-
tan. Ccmparati~mul co ntribui e la co n şt ientizar e a proces ului d e
c r eaţ i e prin d fzvă luirrn m eca niunel or d e răuta r e a surselor,
de asimilare a învăţămintelor şi d e realizare, pc această ba ză ,
a une i arhitecturi o rigi1~a lr. O ~coa lf1 nu îns ea mnă conserYa-
lorism sa u închi sta r e în formule, ci car-ac il a t e d e evaluare
c riti că şi selecţie, d e as imil a re a ecra ce co r e~ p1111d c nevoil or
sale d e prog res , de tran sfi gu rr: re c1ratca re .
dcl}(/r improprill ", co n str u cţ i r, de a ltfel , pr e lu a t ă ş i ele limba romllnă.
4 Sir Banister Flcchcr, A. l/islory of A rchilelure on /he Compara/io e
M.elhod , Lo ndon , B. T. Batsforcl LTD, 1%1
5 Josef Slrzi go wski , Die Bankl!nsl der Armr.nier 1.nd Europa, Wi cn ,
1918.
6 G. Balş , lnflu cnce d11 plan serbe sur le plan des eglises roumains,
Librairic ori enta li st e Pa ul Gcnthn er , Pa ri s, 1930; G. Bal ş, ln{l11 cnces
arm e ni e nn c~ el gtorgicns Sll r l'arc hi/cc /11r c rouma in c, Communication fnilc
a u Jll- e Congres des E\ludc·s Bysantin cs (Ath en es, 1931), Văl e nii ele Muntr,
1931.
7 G. Balş , Bisericil e lui Şt c fon ce l Marc, in „Ti.C.M.J. " 1925
8 N. G hik a - Buclcş ti , Evo lll/ia arhitec turii în Muntenia Ş i 01/enic! . I.
tn „ n.c.M.l„" 1927
9 N . F. G uyard op, c i t. cap. V, p. 58. ca p . VI, p. 79; P. von Tiegh en,
Ul eralura comparată , Ed itura pentru lit era tură uni vrrsa l ă, Bucun•ş l.i.
1966, cap. Vl , p 125, C'a p. Vll , p . 132; Al. Dima, op. c it., ca p . VI,
p . 108.
10 N. I. Popa, Studii de lilcra lurcl co mparată , Ed itur a .J unimea, Ia şi,
1981 , p . 200 -201.
l l Marcel Bo ulan gcr , E' /oge du .r nobi sm c.
J ~ N. I. Popa, op. c it„ p . 200, n ota 9
13 Aca d . Duiliu l\olnrcu , A rililcc t11ra 191 2- 1960, Ed itura tehnici,,
B u c ureşti, 1 960, p. 285
11 N. ]. Popa p . c il.. p. 20ti.
15 M. F. Guyarcl , op. c it „ p. 12
1 ~ Paul Van Ti cgh cn , I.a lill cral11re comparcc, Par is, Armand Co lin s,
cel . l V, 1951, p . 57
commc llut la deco uvcrl c des trai ts originnux, spccifiqu es des architcclurcs
n ational cs ct Ia determinati on precise ele lcurs placcs dans Ic context e
de I 'ar chitec lurc uui vcrscll c.
Sans cn clr c explicitccs, Ies clc mar chcs com parati sl rs onl loujours etc
prescnles dans Ies Ct udcs d ' hi sto ir c ele I 'nrchitccturc cn r cflet anl Ies dcux
grancles cpoques du co mparatis me litlernirc: ele 1840 :\ 1963, s'occupant
surtout des sourccs ct des in.flu ences, de la gcn t'sc ct de la fili atlon, ci·
l 'action du fact c ur emcttcur, ct celle d'npr cs 1963 s'oricntant sur Ic
r eceptcur , vers son potcnti el creatcur.
li y a un ccrtain obolc pnye par G. Balş el N. Ghika-Buclcşll ct l curs
ep igoncs, dans leurs oeuvrcs, nu comparatisme limite ele la pre miere epoqur .
L 'Ct ude des influcnces qui pcuvent r eprcscnlcr Ies int crets du fa c lc ur
emctteur en cc qui concerne l a domination culturell c et ideolo giqu c, ou
bicn Ies cx igcn ccs ele cleveloppement du factcur reccpl eur font I 'cssencc dtt
co mparat isme. Les infl ucnces suscitent des r(•sistances pui a ltcm cnt culn·
Ic r efu s categoriqu c ct l'adaptation ser v il e. L'accomplissemcnt maximal
ele ccs r esistances est la r epliqn c creatr icc . Une clc marche comparatiste\ S til'
l ' hi sloire ele l 'architccturc nous pcrmc t de la trai t er comme un vast e pro-
ce.ss us de resistallCCS, ele refus Oli cl'acceptation ct d'assimilalion d'inflt1 -
cnces .
L'architeclurc compnrec s 'erigc co mmc un e discipline ele r cc hcr c h ~
historiqu c ciont Ies conclusions cnrichissent Ic fonds general ele l'histoirc
de I 'architecturc . Le comparatisme contribue a la comprchension clu pro-
cessus de cr eation architecturale par Ic devcloppement des mecanismcs
de rcchcrchc des sonrccs, ele l 'assimilation des experiences ct de ln r ea li -
sation , a partir cl ' ic i, d'unc architecture originale.
 CRONICI -RECENZII -INFORMATU
LUCRĂRI DE CONSERVARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE
A MONUMENTELOR DE CULTURĂ, EFECTUATE ÎN ANUL 1983
". n a nul 1!183 s- au e fe ctuat o seri c de lu cr ă ri
I el e prote j a r e , con sol idarc şi c onservare a mo -
nu m c nte lor is tori ce şi d e arhit e ctur ă, ce r ce t ă­
torii ş i r es taur a torii fiind c onfrunt a \ i din nou
c u o prob le m u ti că div e r să ş i d e m a r c c ompl exi -
tat e, c are Ic- a ofe rit un cî mp lu rg d e manife s-
tar e a vo c a~i c i , dind dov uch'i d e r esponsu bililatc
ş i lnalt profes ion a lism . D e a ltfe l , cu fi eca r e
nn , ln aces t d o m e niu s- a u d epu s e forturi p en -
tru l.'a n101rn111 e n tc Jc să fi e r c dnt c circuitului
nos tru c ullur n l. Es t e o mun că de df1ruirc a
ce r ce t ă torilor , a nimat ă el e p a trioti s m , ştiut
J iind c:''i fi eca r e mon11 m e nt , fi eca r e v n loa r c
nult• nti că r e prt' zi11tă o m ă rturi e p est e VCllC'Ul'i ,
că r e i a tr e bui e să -i acord:'\111 nt cn\ iu şi Jocul
bin c mPrit n t e în p c i ~aj ul boga t ni r ea li zăril o r
noastr e ac tu a le, nwr gîncl m e r e u la izvoa r e ş i
fiind in pn s ru nouU11,il c di11 dom eniil e in ves ti -
gal.c .
!11 contex t , 111 c n\i o năm, l o locl a l i\, ş i faptul
c il , in caz ul monum r nl c lo r d e o m a i mar c c om -
pl e xitate, r es t a urar ea s- a r ea li za t p c baza ccr-
e c t ă rilorruprinz ă l o ar e, inl crcli. c iplin a rc. urm ă ­
rinclu -sc, ln fin n l , pun e r e a in va loa r e a n ccs t or a
prin a c ord a r e a un o r d cs t in a \ ii p o tri v ite.
ln cc rc î11d o grnp a r c n ohil' d ivc lor asupr a
că r o ra s- a inte r ve nit printr - un c \'a nla i d e 1uc r:I ri ,
cuprin z lnd dif e rit e d om enii a le rt•s l a ur ăr ii ş i.
al'lnt c in dife rit e s i n elii d e c x ec u\ ic. in prineip a l
acc·s l.c•a a u fos t monum c· nt c avi nd c ar act e r m e -
mori a l , d eci ln chin a t c e roilor patri !' i, m onu -
m ent e a nti ce , e difitii urb a n e ş i a rlc r c s tr n rl a lc
c 11 fro nturi r em od e lat e, monum e nt e m c di c\'a h'
s .a . D:\ m m a i j os c ît ev a da l e pri v ind un !' lC
dintr(· a ces t e lu c r ă ri ob\ inul e d e la rC'ft• rrn\ i i
d e sp cc ia lilatc din C .C.E .S.
OlllEC:TIVJ·: DIN JJ Uf. U llE ŞTI
• Ch'\dlren din slr. L111 scanl nr . 'IH- 20,
î n s til ne oc las ic (sfir ş it sec . :X I X - î n ce put
sec. X X )
Con solid a r<' a ~ i r e fa ccrca fid e h'i , p c b azn
c km c n lc lor m a rt or d e n rhil cctur:) ori g in a r i\ , ş i
c ompl e tarcn, acolo und e lip sea u aces t e m ă r ­
turii , cu cl crn c ntc d e a rhit l' clur i\ nou ă .5 i c u
mobili e r m od e rn.
H e orga n izu r ea sp a \ i a lă a c l ă dirii , h olu 1
ce ntra l c u o d ec or a \ ic opu le ntă d e v eni nd un
p asa j pi e t on:!! i ntr e slr ăz il e Lip sca ni ş i Stav -
rop olcos din Ca pit:il li.
în c l ăd i rea r e mod e l a t~'\ s- a d a t în run c \ iu rw
un ce 11tr11 co m e r c ia l mod e rn .
P roi ec t ş i cxec u\ ic: In s titutul d e proi cc-
Ui ri „Ca rpa ! i" (a rh . Co n s t a n d in H u lc:.1 şi Oct av
D imitriu) ş i Tru s tul d e con s tru c \ii „Ca rp a \i ",
Bu c ur eş ti.
• Ch'idlrl din str. ,lcar1ue Elias
He face n •a e le m ente l or orn a m ent a le a le
fa\ a dr lo r
Execu\i e: ~ anti e rul d e r cst. a urt11·i clin ca -
dru I D i r ec \ ic i ge n e r a le p <' nlru cl L· 1.voll' n r ca
<·011s t r11 c \ iil or el e locuin\t' soc in l-cul t u rn lt' ş i
admin is tra \i n loca l ă (D. G. D .A . L .)
• (;a sa To111a Stelian ( şos. I<isc le ff nr . 10)
Continu a r ea lu c răril or de r eface r e a a rhi -
t ec turii in te rioa r e şi p·ic turii m onum e ntului
(sec. XX).
P roi ec t ş i cxcc u\ ic : At e li e r<' Ic d e pr o i ectă r i
ş i r e st n ur ă ri al e D .G.D.A.L.
• Fo s tul eo11111lex llra1111dirn (Ca le a H a h o -
v c i , 147 - 153)
T c rminaren lu c r ă rilor cit' r e mod e lare n
f a \ a d c i ; finis a j e interioar e ( la pi ctur i\, stu ca-
Lură , tîmpl ă ri c ).
Op e r a \ ia d e c onservar e a urm ă rit a m e n a -
jare a în ace a s tă c lădir!' a Case i d e c ultur ă a
sec t orului V.
90
Pr o iec t ş i e x c cu I ic : a l e i icr e le sp ec ia liza t e -
D .G .D .A . L.
• ( :us u „Mila lllclclis la " (s tr. Cristian
T c ll , 9)
ln ce p c r ea lu c r ă rilor d e c on servar e
Proi ect ş i execu\i e: D .G. D .A. L .
• Cas n din s tr . UiiriHiei nr. 33
În cep e r ea lu crărilor d e ' c on se r v ar e ln mo -
num ent (sec. Xl X ), o c l ă dir e din că r ă midă
o lt e n ească, c u bol\ i c u dubl ă c urbură ş i gea m -
ll c , pr ccu m ş i c urt e int e ri oa r ă.
P roi ec t ş i e x ecu \i e: D . G.D .A. L .
• Vila l\latllda, s tr . O! e tarl , 2
Proi ect ş i e x ec uţi e: D . G .D. A. L .
L u c rări c ompl ex e d e r estaur a r e a c lădirii
(a rh ilt•ct uri\ ex t e ri oa ră şi in te ri oa r ă, picturi
mur a le, s tu ca tur i'i , mob ili er ş. a.) , a vincl d es ti -
n a \ ia p ro pu să d e a se am e n a j a, l n final , un
c lub ce n t r a l d e sa h .
P roi ec t ş i cx;•c u\ ic: D.G.D.A. L .
e lli s rl'l ca S L Ghenr11h c Nou
Continu a r ea ampl e lor lu c r ă ri d e c on ser -
v a r e ş i r estituir e a a sp ec tului ori g in a r al m o -
num e ntului ; s- au op e r at modifi că ri la proi ec t.
ln b aza un o r ob se rva \ ii cc ven e au sli su s \.ini:\
m ni co n v in gă t o r cv id c n\i c r ca spiril.ului a rhi -
t ect uri i br î n cow n eş li
Proi ccl: co lec ti v coordon at dt• a rh. Ş t.
Ba lş.
• Hanul Gnh1·nvenl
În cc p c r cn lu c r ă ril o r d r con se rvar e, unn înd
c a ace st ea si:1 se co ntinu e ele ur gc n\ ă 'l n aces t
an p e ntru 'a r ed a î n c irc u ilul publi c un imp or -
t a nt sp a \ iu c ome r c ia l.
O BrEf:Tl\' E UI N '.j'AHi\
• Maus ol e ul llfahda ş - Cln111uhtn!1 i\lu.; -
tel , ,llulc!.nl A1·11e ş .
Lucriiri d e c on s olidar e, la d eco r a \ in inl!' -
ri oa ra ş i el e pun e r e în va lonr r a monum e ntului
trlf'mori a J
P r oiec t ş i exccu\i r: ln st itutul de Ar te
P la s ti ce „N. G r igo r rsc u ", B u c ur eş ti
• Ui s crica Uo11111ea s d1 din Curtcu d11
A ru eş
Conlinu n r ea r es t a ură rii pi ct uril or mural e
inccput c în n nul 1980 î n turl a n aosului bi se ri c ii .
P roi ect s i cxcc u\i c: co lec ti v condus d e Da n
Moh a nu , In s titutul el e arte pl ast ice „ N . Gr i-
go rrsc u ", B u c ur eşti
• ]'alatul e pisco1ml din ora şul Buzău
Continu a r ea lu c r ă rilor d e co n se rva r e- r es -
t a urar e, pr o iPctul d e con s olidare ( in g. Al.
C i şmi g iu ) a m onum en t ului conceput înt r-o
f a ctun1 con stru c tivii o ri g in a l ă, p crmi\ inel pt111 e -
r c a d e ose bi l i\ în va lo a r e a pi V11i\ e lo r br in c ovc -
n cş ti.
• Cazarma 11r:lnlcerilnr (s e c . X\1111 ) d ln
Caran s eh1• ş, judt1!11l Cara~ -Scverln
P r o l c j a r c n m onunw nt ului a î n ce put <'li
Ju cr ii ri d P r e p a r a \ ii ş i c·o n sc r v:l ri la şa rp a nt :'
~ i ln vc lit oan'.
V n pri mi . ln l'in ~1 I, d rs tin n \i a unui c ornpk x
c ultur a l a l or aş ului ( muz e u , sa l ă de c onf!'l'in\ c ,
bibliot ecă e t c.)
Proi ect ş i c xc·cu\ic: In s titutul d e Ari e
P las ti ce „ N. G ri go r esc u " B u c ur eş ti ş i lntn -
p r indc r ea .Judc \ ca n ă d e Gosp odărit· Comun a l:'\
• Teatrul vech I din Orn vl!n , .ludep1I
tara ş-Se verln
Fin a lizar ea 1u c r ă rilor d e r epa r a \ ii ş i c on -
sc rv a l'L', cu r e fa ce r ea dt'co raţ iilor inte ri oa r e al e
să lii d e sp ecta c ol , cc v a fi folos it ă p e ntrn e v e-
niment e a rli sli cc ş i culturnl c d e osebite . E xpo -
zi\i e p e rm a n e nt ă c• e is tori a c ulturii p c t e rito -
riul jud . C a r aş- Se v e rin
• Sediul Comnndnmenlulul Marinel Mili -
tare din Constan!a (s tr . Hc mu s Opr en nu nr. 1 3)
http://patrimoniu.gov.ro
Finalizare a lu c rărilor de r estaurare cu o
r e uşită r ea lizar e a c lc m cnt cl or d e fa\ a dii ş i n
s tu ca turii c u motiv e floral e .
P roi e ct d e c x ecu \i c: Insti tu lui de proi ec tări
n i jude l.ului Const n n\a şi Mini ste rul Ap ă r ă rii
Na \ion a lc
• Ans nmbhtl 11101111111e11tal Stelen din
Tlrnovlşt1> , jtuletnl lllmbovi!a
Ampl e lucr ă ri d e pun e r e i n valoa r e n an-
sn m b lulu i prin c r ea r ea un e i zon e ve rzi t' ll o
p e r sp ec ti v ă că tr e centrul c ivi c. Au f os t mnr·
ca l c. urm e le zidului d e in c int ă in p a r tea de
s ud- est. a a n sa mblului.
. Au continuat ce r ce ti'iril c arh eo lo g i că ş i
el e arbitcc tun\, pr ecum şi lu c r ă ril e d e c on soli -
d a r e-c onservare la c l{1diren clatînd cl in secolul
al XV- Jca, c u tr n nsfonm'\r i şi r eface ri clin seco -
lel e X VI ! - Xf X, unde a fun c \ ion a t v!' stitn
~c oah1 gr ecea se:! ş i la tin e ască din or aş .
P r o icc t: a rh . C . Ionesc u ;excc u\i c: l.J.C.G.
D lmb ov i\a
• M;'\n;'\sliren Benin , Judeţul Dlmho\'l!n
Hcfn ccr ea acop e rişului ş i a a n ca dram ente-
lor d e m a rmuri\ a le fe r es tr e lor dup ă a sp ec tul
vc·ch i n I 111on11111c nt11 Ju i, ex is t e n t ·i n a inte de
1. r a n s form i\ ril c d e la mijl ocul seco lului tr ecui ,
op e rat e d e a rh . .J . Sc hl a tl e r .
• M1im\s llren \liîol'Îtn, j111le!ul Ulmho vi!n
Conliuu a r cn lu cr ă rilor d e con solida r e la
a rip a de v est ~ i. p a r\ ia l , l a ccn ele nord .
• i\liimlstireu Ti s maun , )111le!nl Gorj
l\cfa cc r ra pridvo rului bi se r ic ii , p c Ji azn
uu or d ocu m ent e i co nogr nfi ce ş i a cer cc U\rii
urm e lor p :1strnt c p c monum e nt , ciup i\ forma
av ut ă în a in te d e d Pmol :ll'l' a d P l n mi j locnl
seco lului trc ru t .
Lu c r i'i ril c sl nt. condu se d e in g. L Să i ăgc anu
• M:1m'is 11rea I 1 olovra!1i , .lml e lnl Gorj
Co nti11uar ca lu c r ă ril or de co n so lidă ri ş i
c ou sc rvar c- a m cnaja rc a a rip c i d e s uci a n n sa m-
blulu i măn ăs t ircsc.
Proi ec t : a rh . A . Co rv ă t c s c u
• }'alaiul Culturii din Jn ~ i
Lu c r ă ri d e co n so lidare. Recup e r a r ea lu vc-
lito ril or tr ebui e să se co n ti nu e fl e urgc11\:i
p c nlru a nu pun e in prri col cokc \ iil c mu zea le ,
prin infiltr a \ ii.
Proi ect ş i cxecu \i c : Jn s l:i t u tu I d e Pro i e ctări
al J11dc \ului l aş i ş i Tru stul .Judc \ ea n d e Con-
s tru c \ ii
• Cetnte a de la S lnhişoura , j111lt, !ul Mm1»ş
Lu cr ă ri de con so lid a r e şi r cp a r a \ii la obi ec-
ti ve din ce t at e; lu turnuri vor run c \ ion a at e li -
e r e m eşteş u gă r eş ti î n spiritul a t eli er elor de
br eas lă şi p c prof i lul acestor a.
Execu\i a lu c rărilo r de r cpnra \ii es t e e fec-
t u a lă d e U niun ea .Jud c \ e an ă a Coop cr ntivclor
Mcş t cş u glir eş ti (U. J. C. M .) .
• l're fe cturn vec h111l l11 Sighe tu Murmn!lel ,
jiul e lul Murumur eş
Lu c r ă ri d e 1·011 st• r va r c şi v alorifi ca r e p c
profil econ o mi c ~ i turi s ti c; proi ec tul prev e de
a 111 c n u j a n·a unui co mp lex c om c r cin l.
P r oiec t ş i cxccu\ ic: Ce ntrul d e P roi e ctări
a l .Ju dc \ului şi In stitut.ul .Jucll'\ ca n d e Con -
s tru c \ ii
• M1l111ls tlren Clococlov, Jud e lui Oit
Lu c r iiri de r e facer e a turlL>J or bi seri c ii 111 ~-
1. ăs tirii şi a fos t e i c l ă diri eg um e n eş ti a nwn n -
j a l c ln p rc 1.cnt în muzeu ş i ck p oz il de con cc 11 -
tr a r r p e ntru bunuril e d e patrim oniu ( in sp ec ia l
ca rlL' vech e ş i ic oan e ) .
P roi ect : a rh . M. J\u gclcsc u
• Ansamblul muzeul Nicolae Ior1111 din
\/1llcnil de Munte , Judeţul Prahovn
Co ntinu a r ea lu c r ă ril o r el e r c·s t :nu·a r c·
 Proiect: arh: C. , Holnărcscu ; execuţie: Co-
operativa „Constructorul" din Vălenii de Munte
• Cnsa l'loleştennu (J;lngl Prodnn), Judeţul
l'rabovn .-
Refacerea stucaturilor; învelitorii şi n
stîlpilor pridvorului etc.
Proiect: arh. C. Hoinărcscu; execu\ ic:
Coop er a tivu „C onstructoru]" din Vltlen ii de
Munte
• lllse rica e11isco1111lă din Uoman, Jmle\n I
Ncumi
S-a t erminat rcslaurarcn ansamblului d<·
pi cluri murale (miji. sec. XVI) din vrcmcn
doamnei E lcnn Hareş. S-a redat astfel ci rcu -
itului cu ltur n 1-tu risti c un imporf an l nns:1 mb lu
pictural in c dit (conducător al ro icctivulu i de
restau ra re: Viorel Grimalsch i)
•Ca s trul 1·onu111 l'oroli s~ mn, Ju1le\11l
,'iilnj
Lu c r ăr i de conservare la asczarca si cns lrn 1
rnma11, care con tinuă nn de a n· ia ruinele ce se
dcgaj(• prin ce r cetare.
• llise ricu Sf. Ioan cel Nou din Sucenvn
S-n u finaliz at lu cră ril e de conserva r e-
rcs laur nr c ş i punere în valoare n ansnmblului
de picturi murale e xterioare (prima jumăt a te
:i sec. XVI), intrînd î n sfera de ce r cetare îndt
un valoros a nsamblu cu picturi exterioare, cc
se ndau gă ce lor c unosc u te pină acum . l~cstaura ­
lori: O. Boldura ş i T. Pogonal)
• <:n~a D01nnensc1'\ !111 ia l'utnn , Jmletul
So.Ct'a vn
"REŞEDINŢE VOIEVODALE PE TERITORIUL PATRIEI"
~I. n zilele de 12-13dcccmilric198::!, la Mu-
zeul ele istori c a municipiului Bucu r eş ti
n nvut lo c o dezbatere organizată sub cgicln
Consi l iului Cu lturii ş i E duca ţ'ie i Soc iali ste, A en-
demic i de Şt iinţ e Sociale ş i Politic e şi Comit e-
tului el e C ultur ă şi Educaţ ic Sociali sUi a l Muni-
cipiului Bucureşti , ca r e a ::ihordnl o d iYers i-
ta Le de aspecte vizin ci r cşcd in ! ele vo icvo dale
romfmPşt i . Prc ~t i gioasa manifestare şt iinţi ­
ficli , la care ş i- a u ad us aportul ce r cet ători ele l a
institute şi muzee, co ntinuă sr ria întî lnirilor
de acest gen (Tîrgn Mureş - aprilie 1981 ,
Băi l e Her cul ane - noiembrie 198 1, Drobcta-
Turnn Seve rin - mai 1 982 . ş i Suc eava - de-
ccmilric 1983), cc a u supus atcn\i c i r ea lită\i
istorice de pe t erit oriul lo c uit dcromfi ni ln seco-
lele 111 -XV ll ; a pril ejuit dezbaterea un c ia
din l emele majore a l e v i eţ ii politice r omâ n eş ti
din ev ul mediu, avind dr ept scop r ea lizarcn
unui hilan\. a l r ezultatelor cercet ăr ilor de plnft
acum l cgatc de tema propus:1 şi ele a fixa . toto-
dntfi, ordinea priorilii\ il or de ce rc et ar e ln vii -
tor.
În C1wînlul de sa lul adresat particip un\.il or
la dezbate r e , în ş e din!a de desc hid ere - din
partea Cons iliului Culturii şi Educaţie i Socia-
list e, tov a r ăş ul Juli a n Antonescu, P r ezid iului
Academiei de Ş tiinţ e Social e şi Politice, prof.
univ. dr. Ştefan Ştefănescu , B ir oului Co mil c-
tnlui Municipal de Pa rtid Bucureş ti şi n Co mi-
tetului de C ultur ă şi Ecl u caţ. i c Socia li s tă al
Mu11icipiulu i Bucureşti, conf. un iv. Ghiţi'1
Florea, -s-a su b lini at oportunitatea , cit şi
importun\ a aceste i dezbateri ln ccr cctnrca isto-
rici romfrncşli.
. Avînd ln vedere faptul că ma nifes tarcn
ş liin\ ifică s upu să ateu\ ic i s-a dcsfiîş1irat pc baza
prczcn l ă rii unor r efera t c ş i coreferate , urmak
dr un v iu schimb de opinii , vom cn1111\a titlu -
rile materinlclor prezentate şi 11poi vo m lnccrc:i
si\ surprinde m un e le ide i exprima t e de partici-
pnn\ i: Genera 1şi parlic11 lar în geneza reşedin /clor
11oic11oda lc de pc teritoriul pairiei (dr. Mircea
D. Matei, dr. Nicolae ConslantincEcu, dr .
Ş t e fan Malei); Cen trele cn ez iale româneşti (dr.
Huci u Popa); U11 centru voievodal la Cladova
(jud. Arad) rec ent descoperii (dr . Vasile Boro -
ncnnL Octavian lliescu , George I-Iurczan);
llcşedinţc principale şi secu ndare (dr. Panait
l. Pn nait , dr. Alcxnndru Artimon, cir. Szckcly
Zollnn , dr. Gheorghe Anghel); Reşedinţe mănăs­
tireşti în ţăril e român e (prof. dr . Vasile Dr i\ -
gu\) ; Structuri politice şi econo mico-soc iale spe-
ci{tcc oraş e lor de reşedinţă (dr. Ştefan Olteanu ,
dr. Thom as Naglcr, Octav Monornn); Ora-
şul de rrşcdin/ă şi zo na sa in co nj v rătoarc (Aris-
!! el e Ştcfănc~cu. E mil Fmandi, Alexandru
Continuarea lucrărilor de r cstnurare şi
pun er e ln valoare a formei ini\ialc a casei din
vrcmen lui Ştefan cel Marc.
Au fost t ermin a le lucrăril e exterioare de
protejare (refacerea bol\ ilor vechi a le parte-
rului primului corp de c lădire şi sugerarea
form ei s tru ct urii vechi prin arce clin materialul
liti c original recuperat din zi d11rilc nnsnmblu-
lu i) ş i punere ln vn loarc aru inelor din nccrnşi
pl' ri oad:'I.
Proiect (pe ntru nrhilcc turii ): a rh. Ş l . Balş,
a rh . V. Anton escu ; pentru r ez ist e n ţii şi in sta-
la\ ii : Jn s li t utul de Proiccli'iri a l judeţului
Suceava
• ]~o s tu prcfHlnril din Tim i şo nra
Co nlinuar ~a iu cr:lr ilor de consolid a re ~
conserva r e, în vede r ea a m enajă rii în acrasli'I
c lădir e din P-\a U nirii , 1, a Muzeului de Ar tă
al Judc\ului.
• Ansamhlul Jlicturnl ni bi se ricii din
Scăueni, judetul Vlh·ea
S-n terminat r es laurnrra nnsnmblului dr
pic turi apa r\ inlnd epocii brîncoven e şli (colec-
tiv condu s de Jon N ea goe şi Gabriela Sloiit11).
• Tr:rnslutla casei Anton Panu dlu n11ml -
c iplul Rimnlcu \lilcra
Proiect: Jnsti lutul Proiect Buc ur eşti , ing.
J. J ordi\chrscu
• Ca~trul Amtcla-Cozla, jmletul \llieen
Lucrări de co ns olida r e ş i punere în valoare
a ruin e lor a fectate de lu crări l e ba r aj ului de
pc Valea Ollului.
Arti mon); Cu r/i/ c <iomneşti princiare(clr. Gli. J .
Can t acuzin o) ; Monum entul de cult i·oi e1:odal
(dr. Cristian Moiscscu); Iîaţorluril e au lorilăfii
cen trale cu colecti vita tea o r ăşenea scă din Cimpu-
lun g M usce l în secole le XV - XV JJ (Ştefan
Trîmbaciu); J/eş edin/e l e domneşti în dezvoltarea
uni/ară a poporulu i român , în lupta w pentru
indcpende11/ă (dr. Nicolae Stoicescu); J\1odel11 l
cap i/a lei: a rhi/ e c /11ră şi ideo log ie (dr. năzva n
Theodorcscu); Fnl111î11/<lri soc ial e din oraşe l e de
reşedinţă şi efec tele. lor social-politice (dr . Con -
stantin Şerba n) ; Ro lul Bu cureş tilor în circu la-
/ia cclr /ii medievale româneşti (dr. Toann Cr is-
tnel1c-Pa n a il).
Supunînd al en\i c i prob lema genezei rcşc­
din\clor de rang voicvocla l , originea lndcpăr ­
t ată a r<'şcdinţclor est e pri viHt sub asr-rc l rn c inl
(N. Co n st antin csc11 ). iar cnc7atclc de snt , de
vale ş i vo ievoda le slnl cons id er ate ca trep te
:1lc strn cturii rncia l c ş i sta t a le româneşti (Tiadu
Popa). De In bun lnc ppllt Er fnce o dclimitnn
Intre rcşcdin! ele dom n eş ti de bază (p rin c ipa le)
şi cele ocazionale (secundare sa u temporare ),
numărul de documente cm i ~ c într-o anumiti'\
perioadă dintr-o rcşcdill'\i\ fiind indi ccll' cr
marchează care dintre rcşcdin\clC' domneş ti
d eţ ine suprC'mff\i n (Panait J . Panait). l\lni
lun ga şedere a domnitorului în rcş e din\a prin-
c ipal ă atrage ci upi\ s in e înflorir cn c i eco n omic:'\ ,
lncctarea at ribu\ ii lor r cz id c nţi nlc impliclnd
un r cgr C's în viaţn economi că (cum este cazul
ln Sir et, Baia , Cîmp ulun g), astfe l că lndcpli-
11irc a func\i ci rczidcnţjalc c~c elitre un oraş este ,
i::r bună dr ep t ate, aprcc intă ca u n t ermost at
al dezvoltării lui economico-soc iale, Ia fel
c um prezen \a ln oraş a rcşcdin\ ci domneşti ar c
implicat.ii direct e ş i asupra consolidării stru c-
turii soc ial e urb ane , de o marc clivcr sitatc
(Ş t efa n Olteanu).
Apr eciindu-se că urbani smu l feudal rom f1-
nrsc trebuie nnalizat strins legat de aşezările
rurale cc l-a u precedat, est e s ublini a tă , tot -
odată int crdcpendcn\.a economici\ ex i s t e nt ă
Intre oraşul de r eşed inţă şi satele cc- I încon -
jur ă (Aristide Ştef ă n esc u) .
De asemen ea, tot ca un fapt specific feuda-
li sm ului r omâ nesc este cbnsiderat a fi rolul
important pc care l- a u avut r cşcd i11\ clc mănăs­
tir eş ti din \· ă ril c romf111 e (reşedinţa voievodali\
mănăstircasci'\ fiind reş e dinţa particularii a
domnitorului, unde nccsta se retrăgea la :id1i-
postul fortilica\iil or mlmăstirii , c tit orie, de
r eg ul ă), iar bo gi'\ţ ia de exe mpl e aduse fac diu
pi in dovada acestu i adevăr (Vasile Drăgtr\ ).
Cur\ilc domn c• ş li princiare si nt cons icl c·-
rnk ca rcprczcntîud clczvoltnrcn pc un piau
superi or n r qrdi 1J! elor vo ievoda l<' nnl l rionrc
http://patrimoniu.gov.ro
Un nou punct muzeistic în a er liber vn fl
dal în circuitul de vizitnre.
Proiect: Jnstilutul el e Art e Plastice „N.
Gri gor cEcu ", Bu cur eş ti
• l\Juurnlcul l\Hir1'\şeştl, }udc\ul Vrancen
S-au continuat lu c rări de c on solidare ş i
î ndepărt a r e a infiltr a ţiilor prec um şi lu c rări
de ventila\ ie ; lu cn'\ ri de hidroizol a \ ii ş i refa -
cerea pnrnmcnlului de piat1ă în IOLUl'i lc dis-
truse.
Proiect : Arh. L. Bîlciurcscu (l.S.L.G.C.);
cxrcu\ic: Trustul .ludc\ean de Construc\ii,
Trustu I de Lucrări Spec iale Bucurcşt i
(T.1.L.S.B.) şi l nlr cp rind erc a „Marmorn " Bu-
cur qli .
• Aci iunen de refacere n cromaticii la!a -
delor clii1lirilor tlin Plntn \lictoriel tlin Or111le11 ,
lu c r ări finaliz ate, nutorul proiectului, arh .
Orban Ca rol; din Pin(a Liherti11 ii d lu Clu.1-Nn -
p<ll!ll , în fnza ele în ceput a lu cră rilor , p c baza
unui proiect elabor at ele Miha ela Bodca şi U n-
dinn Nca m\u ; din Centrul v1•chi al Sihlul11i,
ln faza de fin alizare (autor: J-1 . Fabini); din
1•1111a Unh·ii din Timi şo ara . î n acest din urmă
orn i,; s-a rcniiznt o r es t aurar e în proporţ ic de
2 /3, g ăsin du - se c lem ent c de fa\ a cltt din form a
vech e a cl ădiri lor ca re vor trcbu i să fie cv i-
ckn\ iatc. Proiectarea r f cc lnnt ă de In stit utul
de proi cc t 1iri a l judc111lui Timiş.
secolul ui al X IV-lcn, stru cturn cur \ il or dom-
n e şti , cit ş i rni:: orlurilc existent e între reşedin ­
ţele dumnrşti-princiarc şi satele din jur fiind ,
de asemen ea, supm c atrn\ ic i (G h . Cn11tacu -
zino).
Mc11u\n1cntul ele cult Yoi cvodn i , bise-
rica, demon s tre ază a part enenţa Ja nmbin n\a
artistică r omân e a s că , deşi ln Cimp ulun g - Argcş
am in teşt e ele ci i matul ro mano- gotic şi bizantin.
Ctitoria voievodală de l n Argeş r ămînc repre-
zentativă pcutrn monum ent ul de c ult voievodal
rnmfincsc, l'iind apoi pr el uat ca lip p la nim etri c
ş i spn1ia l ş i ele a lt e monumente c u fun cţ i e simi-
larii (Cristian Moisescu ).
Cit priwştc r apo rtul dintre icl colog ia pu-
terii ş i nrhit ecturii , s-a cău t at a se vedea cum
conceptul el e „ Cnp ilnl ă" a lu crat ln timp ş i spa-
ţiu şi 111od 11l cu m monumrnlul de n rhit cct ur ă
ni Cnpita lci a p utut să exprime aspectele un ei
ideologii .n puterii (năzv:~ n Tl1coclorc scu) .
J\li t din r efera t ele prezentate, cit şi clin
dis c uţiilr p urt a t e a r eieş it cu cl a rit:.lt e 11n ade-
văr funcl:nncn t a l , anun :c caract erni unitnr al
d ezvo lt ă rii poporului romţ111 pc treptele is to-
riei, r eşe dinţ elor domneşti revenindu-Ic nn loc
deosebit în mcn\ incrca acestei unită\ i. no lui
jucat de acest ea în sc him bu ril e de mărfuri
dintre cele tr e i ţ ă ri r omfmc , ca să nu mni vor-
bim de r elffţ i il c ţolii icc , a ţoi tran sfer ul de dre-
găto ri , domni tor ii scl1i mbn! i n des ea dintr-o
\nră rom frnenscă ln alta, to at e contribuind la
ciment ar ea le gă turilor fr ă \ cşti şi menlinerca
co n şti inţe i de neam a tuturor romfmilor (Nico-
lae Stoiccscu). J~o lul oraşelor-capitală ca cen-
tr e cultur al e nu trebuie, de asemenea , n eg li-
jat, JJo·gata activitate tipo g rafi că ln Bucureşti
şi iradi er ea căr \ii ro mâ n eşti , tip ă rită aici ,
ln Transilvania şi MoleloYa fi inel r-r Jar g eixcm-
pl if icatc (I oa na Crisl ach c-Pmrn il).
Jn diseuţ:iile purtate a fost subliniată im-
portanţa dezbat er ii cu t ema „Reşe din\c voie-
vodale pc t eritoriul patriei", ca pril ejuind abor-
clnrea pentru prima dată în mod organizat a
un e i problematici nlîl de importante. Cele
două zile ele dezbateri au avut dnrul de a con-
tribui l a mai buna cunoaştere a va ri atelor
as pec t e cc g rnvit cnză ln jurul t e mei, clar au
nriitat ş i că mai exis tă lncă „pete albe" cc se
ce r rezolvate de că tr e cercetători. Rccoman -
dlndu-se ca ln viilor dot el e să fi e prezenta t e
mai s ist c m nli zal, m ai închega t , in cad rul ace-
l eiaşi dezbateri care să fie r cluati'i la doi ani ,
au fost fixat e cltevn priorită\i ele lu cru: stabi -
lirea n tribuţiilorcur\ilor dercşcdin\i'\ (ca insti-
lu\i c şi ca a rh i t ec tur ă); determinarea cronolo-
gici cfcc li ,.cec hm c\ ion ar e a cur\ i lor sec undare;
prl'zentnrrn , lntr-o \ 'iitonrc !ntîlnil'I', n rolului
91
capitalelor româneşti tn tranzitarea mărfurilor
Intre Occident şi Oricnl. ln aborda r ea temei
se recomandă, de ase men ea, să se facă distincţie
Intre reşedinţele unor voievozi şi r eşe dinţele
voievodale al e unor domni şi să se vadă r eJ aţ. ia
intre r eşe clinţ.a sau reş c dinţ. ele prefeudal ului
ş i reşe dinţa voievod a l ă de m a i tlrziu.
Avind în ved ere m ăca r cele cltcva aspecte
ART A ROMÂNEASCĂ ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
upă debutul c u te ma Jcienti/at e naţio­
D nală şi lcicnli/a/e regională în arta romt'l-
n ească (pl edo arii ln sus\ incrcn ori g in alit ă ţii
ş i unit ăţ ii artei noastr e), continu!nd c u Ar tă
ş i istoric. Imagin ea- doc um ent în civiliza/la
romdneasc ă, ce s-a constituit lntr-un viu di alo g
al artelor care, arti cul a t cu istoria, oferă n ebă­
nuite posibilităţi de d e sluşire a va lorilor tre-
cutului nostru , sesiunea anuală a Co mitet ului
naţional român ele istori a ar tei*, aflată la n
tr eia ed iţi e, a supu s dezba terii spec ialiştilor
d ecelarea artei rom â n eşt i din secolul al
XVlll-J ca, o temă pc cit ele int er esa nt ă pe atl t
ele temerară. Aceasta deoarece in ves ti garea
procesului evoluţi e i fenomenului arti stic ln
acest secol al ideilor, drb matic ln csen\. ă, cu o
activitate destul el e s t e ril ă ln 1itera t ur ă , clar
contradi ctor iu ln planul celorl alt e ari e - ca
un r efl ex al !mplc tirii moştenirii mcclicvalc cu
tracli\ia, cu se nsuril e un e i glncliri ilumini ste
şi c u imagin a\.ia rom a nti că - ncccs iUt eforturi
r eunite pentru c uno aş t er ea crea \ iei , ln ansam-
blul ci, cxprimincl ideologia ş i m e nta li tă ţil e,
fap tele de c ultur ă. Es te o lun gă perioadă ale
că r e i tr ăsăt uri s- au definit ca urm ar e a unor
rnutaţii înfi\ptuil e în sfera soc inlului ş i l)O Ji -
tic ului , mula\ ii pc care artele, in special cel e
v izuale , l e-au r ef lect at clin plin. De aceea, stu -
di er ea int er d i sc iplinară , pc dom enii artisti ce,
c u i nt erpr ctări d i nlr-o viziun e mereu r eînno-
i tă , perm ite, ca în caz ul dive r s it ăţ ii comuni -
că ril or pr eze ntate la presti gioa sa manifestare
ş lii n ţ ifi că ami nti tă, cont urar ea un ei imag ini
c uprin ză to are asupra ar tei secolului al XV lll -
l ca l a români , cu ev id enţi e r ea cond iţiilor isto-
rice ş i izvoar elor , depi stare a r el aţii l or ş i p ar a-
le li smel or, cu rec ptnrea infl ucn \.el or ş i intuirea
as imil ă ril o r c r eatoa r e, gen erato are ele diferen -
ţ i eri - surse al e or i g in a lit ăţ ii artei. Comple-
tarea informa pilor, dec i, despre o lum e a i clci-
lor ş i mentalil ăţ.ilor pc car e o cunoş t ea m pi n ii
:1 c um numa i p rin intermed iul formel or plasti -
ce; c r eaţ i a ci r ec on si d erată , prin rapo rtarea
la toalc m ocla lit i'iţi l c de exprimar e ar ti stică,
lnlătură acum !neloial a cc suscita rcacţ.ii dife -
rite gen er ate de o activ i Lat e artistică ş i cul t u-
r a l ă în decursul acestu i seco l, în apnrenlă
să ra c:'\.
Descoperi m, astfel, o ar i i\ ş i cu ltur ă tracli-
\.ionale cinel ne minunăm ln fa \ a bo găţ i e i de
ct itorii cl in Oltenia ş i Maramur eş, ale lumii
de m ijl oc, sa u cinel adm ir ă m podoabele scu lp-
turale al e edificiilor brincovcneş li , ci nci des lu-
ş im mesa ju l bogat al frumo aselor sce ne pictate
ele miini dibac e p c z'ieluril e biseri cilor. Ne
b u cură m la fe l c inel de scoperim bogă·ţia de
idei a pr od u cţ iil or folclori ce ca ş i grij a pentr u
a utenti c ln fa ptele de c ul t ur ă spirit u al ă clin
respectiva per io adă , cinel întrezărim spiritul
pătr unz ător a l croni cilor sa u deschiderea spr e
o c ultu ră s up erioară manifestat ă prin infil t r area
influ e nţelor occidenta le ş i dorinţa ele în noire
a modului ele v i a-ţă.
l a tă , deci , o pal etă l argă de .da t e ş i infor-
maţ. ii men ite să r econsti t ui e cultura spi ri t u ală
a soc i etă ţii secolului al XV lll-lea, pe baza
part i c ip ări i artel or , ses iun ea s u s-am in t i tă ofe-
r in d cadrul favorabil co muni cării ideilor, pcr -
miţlnd, totodată, ş i o aborda r e d i v er s i f i cată
n problematicii puse în discuţi e . · tării ş i amplifi cării oraşului -edifi ci il e de lemn
Pornind de la o categori si r e a st udiilor
ş i co muni căr ilor prezentate, c u ca r acter mai
gen eral sa u tematic, clin domeniile: arhitec-
turii (7), pi cturii (8) şi sc ulpturii monumenta-
l e (1), literaturii ş i producţii l or literaturii
populare (3), istorici culturii (1), muzic ii (2),
artei decorative (v est im ent aţ i e - 1), se. poat e
desp rinde , cr ede m, o anume orientare atit a
ini ţ i ato rilor or ga niz ă rii Ses iunii cit ş i a celor-
92
reliefate ln timpul dezbaterii: trecerea de la
cnezat Ja vo ievodat şi devenirea Capitalei,
expunerea realităţ ii istorice potrivit căreia
rc şc din\. elc domn eş ti româneşti au fost cele mal
mari centre economice ale ţării, centre politice
ş i culturale ln aceea şi măsură , ele r eprezentlncl
şi filonul prin care au t r ec ut cel e mai multe
clin relaţ. iil e c i menta t e între cel e trei ţ.ări ro-
J alţi spec iali ş ti spre acel e manif es t ă ri revela-
toar e a le crcaţ. i c i artistice co r espunzăto a r e
un ei dinamici a d ez voltării ci lu secolul a l
XV Jil-l ca. Această notă s pec ifi că se va vedea,
î n cel e cc urm ea ză , din recompuner ea ideilor,
oferind un an sa mblu unitar a l elementelor
cr ea tivi lăţii , r aportarea structurilor arti stice
l a m enta lit ăţ il e culturii , ogl in dir ea şi lnţc­
Jcgc r ca mut aţ iilor stili stice et c ., aşa cum au
r e i eş it el e din ma t er ialele prezenta te, cu nou-
l ă \. il c ş i a ccentel e cc vin să se ndnu gc cu11o şti n­
ţ c lor prealab il e intrat e ln circui t ul ştiinţifi c.
lată s intetic un ci e dintre acestea, cu p ă re r e
de r ău că nu l e putem m cnţ. i ona p c toate, clar
poa l e că s tudii as upra dezvoltării art elor ln
veacu l ni XV lll -Jca nu lntirzic să se publice
ln chi ar p ag inil e r cvislr i noastr e .
,.
·• .
,.
Ash itcctur a r ez id enţială , o m entalitate
p ropri e veacu lui , se constitu ie în tr-u n fenomen
specifi c 111 an ifcs l i\r il or au li ce ş i ct itor iil or
bo i er eşt i clin Tnrn Homil n cască (co nacele brîn -
covcn eşt i - r eal e scen arii al e d esf ăşur ă rii unui
mod ele a trăi iar casel e brln coven eş ti , pal atul
r ez id enţial - n o ut ăţ. i al e mcn l a lit ă \ i i epocii),
ln t imp cc ln Mo l clova avem de-a fac e cu o a rhi -
tec tură r ez i denţi a l ă de factu r ă b a ro că tlrz ic
iar ln Transil vai1ia, în cadr ul acţiunii de patr o-
naj ar ti stic , cu o prelun gire a accentelor st il is-
t icc moşt enite de l a mod elel e brîncoven cşti.
Al ă turi · ele confi gur area un ei ar t e ·\ ă răneşti ,
trad i ţio n ale cu o extremi\ fantezie ş i bo gat
decorat ivism al detaliilor, SP. a firmă rolul
mod elelor in a rhit ectu r a epocii , nl por -
tretelor genea lo gice, fastul cost umului şi
podoabel or vizuali zl nd ceram ica aul i că etc.
(Răzvan Teodoresc u). Continuitatea în pro-
ducţia de a rhitect ur ă este demonstrată
pr in interfer ar ea formelor şi motivel or
a rhitectur ii clas ice al to ite pe fondu l autohton
ni tradiţ i e i (M. l sp ir) , iar pon derea ine ga l ă de
conf i gur aţ ii tr ad i 'ţ: ionale ş.i modern e în arta
secolului al XV III-lca ln Moldova, văzută în
context ul social -politic al vrem ii , prin m etoda
co mpa r at i stă (Corin a Popa). P r ocesul puternic
a l str atif i căr ii sociale cu apariţia unor noi catc-
gori i socia le !nstărit e este reflectat ele bogăţi a
' unor monumente, ctitorii ale un e i lumi a sate-
l or (C. Bă l a n) sau de cat egori a cons lrucţ. iilor
r idi cate în perioada 1740 - 1780, cin ci ln arhi -
tectura lrn c m cştcană - ca refl ex al dezvol -
sl u t înlocu ite cu un cie ele z id ca bisericile
Olari, Flămînda, Sf. Şte fan ş.a. (Ter eza Sini -
gal ia). Urmărirea cvolu\:ici gustului art istic
dă posibilitatea cerc et ătorilor să întrevadă
r ecep tar ea influ enţ elor occidentale, scoţ. incl ln
cv id cn\. ă căile de pătrundere a barocului şi eta-
pel e ele c onstrucţ:i c ln arhitectura eclezi astică
din Banat (A. Buzili\) sau pla sti ca d ecorativ ă
http://patrimoniu.gov.ro
mâncşti , apoi cvoluţ. ia de la rural la urban
ca proces caracteristic românilor , şi putem
apreci a că această manifestare ştiinţ.ifică şi·n
atins scopul şi se cerc reluată la cote mni !nalte,
în viitor.
MAIUA IGNAT
barocă ln Transilvania cu motivisti ca tipici
modelului Renaşter ii (N . Sabău).
ln ceea cc priv eş te pictura, o l ecturare n
fr escelor monumentelor clin secolul al XVlll-
Jca, a pi cturii lu tempera p c lemn şi a celei
ele icoan e a 1)riJcjuit specialiştilor complctaren
un ei mai bune c unoaşteri a meşteş u gul ul arlis·
tic ln pe rioa da pu să ln di scu\.ic, cu e vid enţi crcn
mu hr\ ii lor stilistice, a ex i st enţei unor pulcr·
ni cc centr e ele pi c tur ă ca ş i a unui bo gat r eper·
tor iu de t eme cu scen e de o mare varietale;
ex pres ia aces tora cu lnc i\ r cătur a nu a nţ. elor de
aspecte soc iale , mer ge de l a o r elu ar e a forme·
lor brîn covcn cş li (A. Vas iliu) , l a lmpl etim
clementel or tradiţiei (ca o prelungire a ari ci
bizantine) , tradiţie ilu s t rată de pictur a marn-
mur eşca n:'i , ele exemplu , al e că r e i tcndin\c ne
Con acul clin Ccpl c niţ a (j ucle\ul
Iaşi) . Structură tr n cliţ. ion al:i ş i
st il n eoclasic ··
·Bucurcsti. Biseri ca Fu i5or (17 -15)
co l oa nă. din inter ior. ·
duc cu gindul la o unifi car e a expresiei artistice
cu cca a celorl alte t er itorii ro mi'1ncşti sub influ·
cJTţa Reform ei (A. Bratu), cu cl em ente noi,
văd ind puternice note r ealist e fr ecvente spre
s ftr ş i tu l secolului (A. Dobjanscbi).
Istorizarea unor ep isoa de din Vechiul Tes-
ta mcnt, o expres ie a spiritului epocii (A. Bra-
t u) , ideea ele filantropic ofi cia l ă desprinsă clin
scen ele pridvorului bisericii Mănăstirii Hurezi
ş i pi ct urii m onu mentei or ele l a Cozia ş i Urşani
(jud. Vilcca) sau idei Ic noi lu stru ctura compo·
zij.i ci reprezent ăr ii lumii de apoi (biserica
Gurasacla , jud. Hunedoara) ca şi alte mesaje
cu lncărcătură filozofică m enite să contribuie,
ş i prin mijlocirea vizualului, la dcsăvirş ircn
morală (R. Crcţ.c:mu), fr ec vcnţ.a frizelor cu
filozofi ş i s ibil c, l a un num ăr mar c de monu·
mrntc mai al es clin zona colinari\ n \orii noas-
tre, lmbogăţind programul iconografic al aces-
tora, ca o e fi gie a un ei cxpcrien\c de viaţă şi
cugetar e (A. Palcolog), marcar ea obştc i tran-
~i l vanc ca ctitor de cu ltură ş i artă (I. Cr istachc-
Panait) ş.a„ toate ni se par clem ente ale unei
cer ce tări văzute el e pc poziţiile exist enţ ei unei
arte şi est et ici lo cale în cadr ele căro ra s paţiul
culorilor r eci şi calde aşezate alături se arată ca
-0 r eprezenta r e a unui gust, a un ei se te de per-
cepere a frumosului (R . Thcodorcscu), clemente
care vin să lntregcască o nrtă co mun ă, n aţio -
1m l ă.
Unm'irincl în continuare, pc bal.n mat crin-
lrlor prezentate, seria preocupărilor soc i etăţii
romîmcşti clin vencul ni XVJIJ-lcn , se desprind
idei şi as pecte ca r e co nduc Ia cviclen\ icrca efor-
turilor spre r caliznrca un ei culturi co mun e -
a l ăt uri ele tradiţia ar ti stică rornfmcască mani-
fes llndu-sc o cu ltură tradiţ ionnlă pc baza căr cin
se clczvolti'1 un tcntru cnr c condu ce la idcen de
UN COMPENDIU DE ISTORIE A ROMÂNIEI PRIN MONUMENTE
or mar ea, cx istcn\a şi creşter ea popol"l1lul
F rorni\ n ln spa\.iul ca rpato-danubinno-
1ionli c nu fost asigur ate de cloeoti tonrcn mun c ă
paşnici\, creatoar e de bunuri materiale ş i spiri-
tuale, dar şi de lupta eroică pentru stăvi lir cn
·~a u alungar ea in vadato ril or , pentrn ci ib crarc
1\oc ială ş i na\ ionaHi, pcnlr u ind epend enţă şi
bu nii ln\cl cger c cu ccl cl ai t c popoare.
Aces te multimilenare lupte nu pricilrnil
poporului nostru u u numai pagube materiale ,
nu numai obstacole în dezvoltarea c i v ili zaţ i e i
·sale, ci ş i imens e sacrificii ele vie\ i om e n eşt i.
ln focul acestor lupte, n c nmn ăra \. i romfrni şi-au
jertfit viaţa pentru ca poporul si'i-ş i Jli'.1strczc
fiin ţa n aţ i ona l ă, p entru a se ci ibera de asupr i-
torii di1u1untru şi de jefuit orii dinaJ::iră. Jn
locul acesto r I uptc s-m1 r i clicat oa 1ncni i tl c
1\ea mă ai li rnp ur ilor , cn r c s-a u nfl nt totd ea una
în fruntea bătă liil o r , condu cind ma sel e l a v ic-
loric.
Acel ora ca r e ş i- au jcrtiit v ia \n, precum şi
~1cc Jor n cc ş i -au lnchin at-o bi n elui gC'nera l,
poporul lc-n păstrat o vi e ş i ctcrJ1ă r ec uno ştin\ :'i ,
dăltuindu-I c chiJluril c şi faptele nu numai în
sufl et, ci si ln monum ent e, aces te s iJllboluri ale
memori ei ·col ective, aceste modeste dovez i ale
pr eţuirii fapte lor şi s:icrif ic i ilor mo ş il or şi
strămoşi l or n oştr i , aces te jurărninl c nlc genc-
raţ. iilor că vor face totul - pinii la sac rificiul
suprem , da cii va fi nevoie - p entru păstrarc::i
lib ertă ţii poporului şi inclependcn\ ci \ fir ii .
Pămînlu l ţării no astr e este p lin de locuri
cc vorbesc despre lupte ş i jertfe, despre maril e
fi guri ale istori ci neamului. De aceea este ş i
firesc să existe o mul\.imc de mom1mcnte ş i
alte îns emn e rnc rnor iale , precum ş i perma-
nenta g rijă p entru mai buna lor p ăstr a r e ş i
folosir e ln activitatea c ultural -cducntivă . în
această dircc\ie se lnscric şi r ecenta npa ri'\i c
a volumului Monu'm cnle ale anilor 1le lupt:i şi
]ortfi'l, semnat de colonel dr. Fi or ian Tu că şi
Mircea Coc iu , care a văzut lumina tiparului
lu Ed itura Militară.
Virtu\.ilc aceste i cărţ i - căci el e l a încep ut
trcbu ic să-i r ec un oaştem meritele )le ca r e Ic
ar c - ni se dezvă lui e ma i bine dacă privim
ş i !n\.clcgcm conţ inutul din mai multe puncte
ele ved er e:
l. Turislic. Cei lndrăgosti\ i de drumc\.ic
~ i dornici s[1 - ş i cunoască tot mai bine ţara şi
istoria găsesc în volumul r espectiv foarte multe
l oca lităţi unde se JlOt opri pentru n vedea
monumcnlc ş i lllăci memorial e, cnrc să l e lrnbo-
gă ţ.ească cunoştinţ. c] c, să l e Incinte privirea şi
să le lncălzcnscă inima. La toate obiectivele,
cartea oferă su fici ente date pentru ca vizitatorul
nu num ai să 1n\cleagă, c i să şi trăinscii eveni -
mentul evocat.
li. Plastic . Dacă e xaminăm comparnti v
monumentele din diferite etape, observăm o
di!cr cn \.icr c n etă Intre el e, în cc priveşte con-
cepţ i a plastică gene r a l ă. De plidii , ln 1883,
i s-a făcut I ui Ştefa n cel Marc , ln I nş i , o statui e
cu multe clemente compoz iţ ionnlc: pc un piedes-
tal de forma un ei nave, din b eton placat cu
marmur i'\ nlbă, se înnl\ă sta tui n <I c cca . 4 m ,
jertfă, literaturn dramati căfiind J egn t ă de
producţia folclorică aşa cum o arată contri-
buţiile filolo gice (Mihai Moraru) - ca r e -şi
caută echilibrul în tr-o lume drnmati că, ech i-
libru pc ca r e romnntismul ii rupe; este peri-
oada trecerii de Ia o cultură orală la una scr i să,
cc dezvoltă an:iliza ln căutarea autenti cului
(Al. Duţu) clar şi :i procesului de lai cizare n
culturii şi receptare a influ enţel or, n dirccţ. ii­
Jor sti l ist icc, n un ei deschideri spre E uropa
occidcntnlă (Z. Dumitrcscu-Buşulcnga).
În sfirşil,trcclnd ln sfera muzicii, donă
comuni căr i n e-n u prezentat climatul muzical
ş i focarele de c ultur ă muzicală ale Braşov ului
secolului ni XVlll-lca (E. Zottoviccnnu) , peri-
oadă în ca re se trece de la tr::idiţi:i bizantină
l a noua con fi g ur aţ. i c a muzi cii psaltice romfi-
n cş ti cc se va afir ma în urm ătorul secol (1 I.
T r cb ic i). Două înregistrări de lncîntătoarc
lu crări muzicale au vibrat în inimile partici-
turnată ln bronz , cn r c li lnfă\ i şcazii pc domn
că l a r e, cu coroana pc cap, ln m!nn dreaptă,
ridi cată, \.in c stri ns buzduganul , inr cu cca
stingă, sprij init ă de gn rda s:ibici , stnm cstc în
frîu calul nflat lntr-o spl e ndidă arcuir~. Pc
frontispiciul pi edestalului este o coroan ă m asivă
ti c l'rimzc de stejar, turnată ln bronz, în inte-
riorul căre i a de a fl ă textul. Părţile latera le ale
pi edestalului s usţin douăr cli efu ri dreptunghiu-
lare , din bronz , cc rednu scen e din luptel e de
apăra r e purtntc de domnitor (scena prii văl irii
copacilor peste oastea polonă in bătui ia de Ja
Cod rii Cosmi nului şi cca n 1111ei lupte cu turci).
În 1979, l n 4 75 el e an i de la moartea lui St efan
cel Marc, i s- a dczvcl it, tot Ja l aş i , o no1{ă sta-
t 11i e: p c un pi edes tal de rn:! rmură nlb :I, ele p este
1 111 , de formă paral e lipip edică, se înalţ. ii
bustul clin bronz ; piedestalul este fl ancat de
im panou mns iv, de marmură, pc care este
montat un basorelief d in bronz cc r e pr e zintă
o sce nă din luptn de la Războ i eni . Textul
ncestui mon ument este mni :impiu clccît ni
celui din 1883.
111 . .Amb ien tal. Chi ar ş i numai di n c uprin-
su l vo lumului , dar mni ales din cuno astcr en
realită'\. ii l a fn\a locu lui , se constată o stră.dan i c
ele a ln cadra v echil e monumente în noua arhi-
t ec tură şi de a r eali za n o il e monum ente lntr-o
cit mai ele pi ină armonizare cu noua a rhit ectură.
JV . Or ien /ali v. O r es istematizare a ob ice-
ti vclor cuprin se ln volum n e-ar da posibili-
t ntea să observăm pentru care even imente şi
personalităţi sînt monument e ş i pentru ca r e
nu (şi a r fi bine să avem), ln cc lo curi există
ş i ln care ar mni trebuie să fie. Cartea vine
nu numai 1n spr ijinul factoril or de răspundere ,
ci şi al artişt ilor plastici interesaţi de asemenea
lucr ări şi al organelor lo cal e d in jud cţ'c .
V. l sloriogra{ic. Volumul este stru cturat
ca un dic\.ionar, dar da că monumentel e ar fi
prezentate potrivit cronolo gici evenimentelor,
s-a r obţ.inc un veritabi l compend iu de istori c
a României. Alit obi ectivele care e vocă eve ni-
m entele , cît şi cele care om ag i ază p ersonalităţi
surprind momentele fundament ale ale istori ci
patriei no astre: primul stat cla c ce ntralizat şi
inde pendent co ndus de Burcbista; r ăzboa i el e
daco-romane; formar ea statelor prefeudal e şi
f eudale (Gelu, Dragoş, Bogdan I, Vlaicu
Vod ă); consol ida r ca statelor fe udnl c şi lupta
pentru sc uturnrca jugului otoman (Mircea cel
Bătrin, Ş t efan cel Marc, Jancu de Hun edoara ,
Matei Corvin, Mihai Viteazul); unircn ţăr il or
rom âne de către Mihai Viteazul; răscoalel e
din 1437 (Bobîlna) , 1514 ( Gbcor gl1c Doj a ) ,
1784 (Horia , Clo şca şi Crişan); revoluţiile din
1821 (Tudor Vladi mircscu) şi 1848; unircn din
1859 (Alexandru Joan Cuza, Mihai Ko gă lni­
cea nu) ; războiul de inde pendenţă din 1877;
Hăsconla din 1907; primul război mondinl (cel
mai marc număr de monumente); organizarea
ş i lupta proletariatului lmpotriva exploatato -
rilor; lupta Partidului Comunist Homân în
il ega litate; insurecţia de la 23 August 1944;
războiul antifasc ist ; aniversarea a 60 de nni
de la cr ear ea Partidului Comunist Homfi n .
http://patrimoniu.gov.ro
p a nţilorsesiunii şi an ume: Tocată şi fugă pen-
tru orgă de Daniel Croncr şi 1'risaghion lilur-
g ic ln interpretarea Formaţiei „Madrigal".
NOTĂ
* Sesiune organizată sub eg ida Acade-
miei de Ştiinţe Sociale şi Poli ticc (In 30 -31
martie a.c.) avînd ca ternă A ria român ească
în secolul a l XVITI-lea (mutn\.ii stilistice, con-
text social , istorie cu ltural ă).
--EUSAU:ETA ANCU'fA-llUŞINAUU
V!. Didac ti e. Car tea prezentată de noi -
prin dat ele pc ca r e Ic oferă şi prin felul în care
este ordonnt mntcrialul - li a jut ă pc şco l ari
să ln\:clcag(1 şi să asimileze mai bine c un oşti n­
\clc că pătate l a l cc \.iil c ele istoric.
VII. Educa /iv. Jn descrierea monumentelor
si a cclorlnltc însemne m emoriale, autorii utili-
~.cnză mul te date de ordin gener a l ş i chinr
detalii care-l pot capta pc cititor. Mărc\. ia fapte-
lor, lu fii\ işar ca monumentelor ca dovezi de
ndmira\.ic şi rec unoştinţă fnţ. ă de !naintaşi
II fac p c cititor s:'\ participe su fl et eşte la cvcni-
rncntclc evocate, îi d ezvoltă dragostea de ţ. nră,
dorin\.a de n fi la in ă]ţimen exempl elor ilus-
trat e, tontc nc cstca du ci nd la forrnnr cn ş i con-
sol idarcn scntimcntul ui patriotic, de dăruire
şi, I a nevoie, el e sacrifi ci u .
Vlll. R cdac fional. Volumul , cu npr oapc
450 de pa gini , cuprind e peste 850 de complexe
monurnentnlc, monumente, obeliscuri , plăci
comc morntivc, stat ui , busturi cc evocă cve ni-
mcutc ş i personal it ă\. i istori ce. Este conceput
ca un dicţion a r, obi ectiv ele fiind aşe zate în
ordi nea alfab e tică a lo ca lităţilor; ar c un sumar
pc judele ş i unul ni person nl ităţilor. Este foarte
u t il sum aru l p c rso nalităplor, clar l:i fel de
n ecesa r a r fi si un sumar ni evenimentelor.
în ceea cc priveşte scl cc·\in monumentelor,
se observă o oar eca r e in co n scc vcn\ă, o abatere
de la „criter iil e de bază" a nun\:atc în Nota
ex pli ca tivă. De şi î n maren l or majoritate slnt
ob iective c:irc privesc eveniment e ş i personali-
t ă ţi pol ilice, totu ş i ln pa ginile volumului găsim
şi Monumentu l „Pali a de l a Orăşt i e", Grupul
s tntuar „Şc o al a nrele l ca n ă" sa u bustul lui Badea
Cîr \:an . în accnstă situaţ: i c, cititorul poate
lntr eba ele cc n-au mai fost incluse monumente
ş i pentru alte fapt e ş i p ersonalităţi de cultură ?
La cele spuse mai putem adăuga că o ilus-
tra \.ic ni b-ncg ru mai bogată ş i un a color g rupată
pe pagini ele birlic crctată legate l a sfirşitul
volumului nr fi sporit nu numai aspectul, ci
şi puterea de impresionare a co nţinutului.
O lucrare de ta lia cel ei pc care o avem în
faţ ă co n s id e r ăm că impunea ş i un studiu intro-
ductiv ln care si'1 fi fost aborda te un ele aspecte
a l e iwoblcmaticii; or icntnrca activităţii de
ridi care a monument elor în tr ecut ş i azi , mo-
mente importante ln evo luţia concepţiei şi
reali zării monu mcntelor, păstrarea şi util izarca
monumentel or inactivitatea instructiv-educa-
tivi\.
Dacă mai r c\.incm că ar mai fi putut fi
inclu se ş i alte monumente şi lnsc mn c memorinlc
- nşa după cum rccu.nosc chi ar şi autorii - , că
ln unci e monumente din vo lum nu fi gurează
nnu l c! nd au fo st dczvcl itc, inr l a a ltel e numele
autorului , precum ş i faptu l c[1 volumul este
ep uizat din libr ări i , putem considera bineve-
nită propunerea nonstr[1 dense trece la prcgă­
lirra nitei cdi\.ii adi'.rng ite şi lmbunătă\: itc.
ION GIUGORESCU
93
UN PERIODIC DE SPECIALITATE DIN R. S. SLOVENIA (Iugoslavia)
arstvo spomcniko " ( „Conservarea 1110-
ll V nnmentclor ") este o publica\ ic ed itată
de cătr e lns'lilut11l pentru Conservarea l\fonu-
m enl elor al H.S. Slove nia , s ub eg ida Co mite-
tului de Cullnră al H. S. Slovenia. La lipărir en
re v is t e i co11tribuie cu fonduri şi Societatea
Culturalii S lovenă si Societat ea Slovenă de
Cercetare lnterdiseipl inari\. Primul număr a
văzut lumin a tiparului in an ul 1958 , periodi-
citatea fiind an u al ă.
În gcncrn J, fi ecare vo lum al „V:irslvo spo-
rneniko " se l 111parl c ln tr ei mari cap itol e:
A rtico le; llapoarte de ccrcelare; A cte normative
şi ltolă rlri a le Jnslilutului penim Co nservareu
Monum entelor a l .li. S. Slovenia.
Fiecare număr a l r ev is te i cv itlcn\ ia zii bo-
găţ i a de monumente c-x ist cnt c p c teritoriul
R. S. Slovenia, gri ja ş i eforturil e ca re se cl epu11
pcnlru pi'\strarca lor , prcocupnrl'a p e rman ent ă
privind c ercetar ea ş i va lorifi ca r ea acestora.
Aria probl e mati c ii abordate în ca drul ar tico-
lelor nu se r ez umi'.! doar la monumcnlcle istori ce
ş i el e ar hitec tură , ci şi Ia cel e natural e şi de
artă , l a co ns ervarea şi r estaurar ea bunurilor
cullura le din patrimoniul mobil , edi torul
cunosclnd faptul că cea mai 111ar c parte a
monumentelor deţin pi ese de artă ş i c ullurit el e
o in estimab il ă v a loa r e sau sinl chiar se diil e
unor in stit uţii muzea le. De asc m cn cn, este
discutat s latutul p er sona l uh1 i ca r e I u crează
in domeniul conserv ării , probleme a le cli c ii
profesional e avlnd !n vedere marile r esponsa-
bil it ăţ. i cc revin nccs luia p e ntru nsi gurnrea
păstr ă rii nealterate ş i transmiterii gen era\ i ilor
v iitoare a c elor mai ele pr eţ mărturii al e tre-
c utului .
Ne propun em să prezentăm p entru cititorii
r evistei no as tre conţi nutul volumului a p ă rnt
în a nul 1983 şi care poartă cifra XXV. Se poate
aprec ia că,l nc c i2 5dc ani ele apnri\:ie , col ecti -
v ul r e dacţ. ional al lui „Varstvo spo m eniko "
a nc unn1l a t o bogată ex p c ri e n\ă , mililînd
pentru a oferi cititorilor săi inform aţ ii şi dale
relevante privind activi t atea de cons crvar c-
r cs laurare cc se d e sfăşoară în H. S. Sloveni a .
Prima parte a volumului co n\ in c rn1 număr
de 26 de a rlicolc . Tematica .lor , d eş i fo arte
variată , poate fi sjntctiza t i\ ln cll cva mari
prol.Jlcrne cc rcl iefcază pr e ocup ă ril e la zi din
domeniul co n ser vării -r esta ur ări i patri mon i ului
c ultur al in1obi1 şi mobil din R.S. Sloven ia. O
parte clin nrnlcrialc aborcl eazit aspecte de ordin
gc1H"ral privind loc ul şi valoarea monurnentclor
ln istori e, claie l egate de conservarea ş i restau-
rarea unora dintre e le în trecut şi n cces ilalca
intervenţi e i s ist emati ce l n preze nt. Astfel ,
Na cc Su mi semnează malcri alul , Locu 1castelelor
şi co nace lor 1n ş tiin/a is for ic11 şi !n co nş/iin/a
noa stră socialii, in c are a preciaz:'\ că monumen-
tele din S lovenia oferă o ima gin e sinte ti că a
a rhitecturii feudal e iar in studi er ea lor tr eb ui e
să se implice istori ci, a rh eolo gi, e tn olo gi şi
istori.e i de ar li'\. Pc buza dalelor ex trase din
mat.crial clc de arllivă , I van Komcly , în arlico-
lul - Problema co 11scrv<lrii monumentelor î11
perioada dintre cele două răz boai e mondiale -
r e m emorează lu c r ă ril e efec tuale pentru sa l va-
r ea unor monumente ruin ate, n bunuri .l or c u-
prinse !n inve nta rul acestora şi a parcurilor
din jurul lor. Intre :rnii 1920 - 1940 s-n dep us
o mun că stl1rn itoarc a Ică lu indu-se I islc-invcn lar
pentru un num ăr el e 40 ele cas t ele clin Slovenia .
Un grupaj ck Jologrnf'ii doc ument are , r ea lizate
in nnii 1918 - 1940 , pr ezcnlind cxlerionrclc ş i
intcr ionrcl c unora dintr e monumcnlc, !nso\eşt c
articolul. Ivan Stopar aduce în atenţia c ililori-
lor , prin materialul intitulat - Conservarea
111011ument11/11i - problemele caste lelor din Slo-
venia, numeroase le c auze cnrc au pricinuit
s lricăeiuui , Jn decursul vr em ii , caskl clor.
Autorul propune ca pc haza unor situa\ ii exacte ,
a documcnlaţiilor amănunţite ş i a r apoa rt elor
de c erc etare să se stabilească o ordine s lrict ă a
efec tuării I u c r ă rilor ele r estaurare ln htn c\ic
de n ecesi t ă ţi. În arti colul Case /ărăneşli cli11
S loven/a, Iva n Scclej analizează arhitectura
popul ari\ cxistenlii din sccol'c l c XVI-XlX,
parti cu larit ă \. ilc apărute în ca drul ci şi car e
sînt pu se, ln primul rinei , pc sca ma slratifidirii
soc ia le şi apoi pc influ cn\.cl c conslr u c \iilor
feudal e (castele, biseri c i e t c .). Con cluzia cc se
desprinde este că nrhitcctura popul a r:! din Slo -
venia pr e zintă carac t eris ti c i şi dif erenţe cc o
im})Un cn o crca\ic ori g inală.
Co n tribu\ ia ccrcctitrilor arlwolo gic c ş i
interd isciplin a re la cl ar ifi carea et a pelor de
ccl il'icnre a unor monum ent e, la cu no aşlcren
form e i lor originale şi la a lc ătuir ea documen -
taţi e i n ecrsnre ln vederea r es t au rării , cons titui e
Lema mai multor articole clin volum. Dintre
a cest ea , vom a min li : Tatjana Br cga nt , Aporl11 l
cercclclrilor arhco loyice la studierea caste/ul11i clin
Ce /j e, în vederea refa cerii (Ccrccti\ril c au dus la
sta bilirea p erioadei ln ca r e a fost cons truit
cas te lul ln forma ln care este c i astăzi - prima
jumătat e a sec olului ni :XVll-Jca); Nat asa
St upar-Su mi , Cercetarea ar/ico loyicâ care a
îmo/ll munca de res taurare la castelele clin Rihcm-
berk ş i Stanj el (Ccr cetarra a permis c unoa ş ­
t er ea et apelor de de zvoltare a ce lor clou ~ cas-
Lclc, precum ş i descoperirea unor urme ele lo-
c uire clin Epoca fierului); Marj eta Ciglcncki ,
Bl agoj Jcvr c mov , Interven/ii/e la Compl exul -
castel din Ptuj, lnccputc în 1945 (Amenajările
efectuat e ln prima etapă n u fo st puţ in c, fapt
ca r e a impus r eluarea lor ş i r ea lizarea un or noi
fundaţii ş i c onsolidări de ziduri. Cercetări l e
au dus la descoperirea unor urme el e co n struc\ ii
aparţin inel popul ir\ ici tracic e ş i din alte epo c i).
Grija pentru }Jăstra r ea monumcITl<'lor na-
turii din H . S. Slovenia , an a liza cu ma x imă
rcsponsabililnl e a cauzelor complc-xc care au
du s l n distru ger ea, in timp , a unorn dintr e ele
ş i la deg radarea a numcronsc p e isaje, precum
şi propun eri concrclc de rcfnc\•r e şi r en men a jare
a nc cstora , crea rea ele noi r czcrva \ii pcnlru
protcc \ia florei ş i faun e i, coi1st ilui e prohl c ma-
lica unui rnal'C număr de 111 nte ri ak. Dintr e
e le vom cita : Natalia Slupar-St1111i. Probl ema
modern izârli cars/LL/ul din Slovenia; Pete r Sko-
bcrn c, J\ll etoda privind co mporlamen/11/ asupra
patrimoniului natura l ; P6l a 11 ca Stcfa113c. De-
teriorarea peisajelor slovene ; Polancn Vrhun c,
ln l eyăturăcu problemel ep r e:e rvării palrimonitt-
lui natural împreun d cu 11101111111entcle: ace
Su111i , A.~pcc te a/ cc onservclrii peisaju/uic11ll11ra/.
Tincm s:i mai rnc11\ioni\ntarli('(Jlul Va tea Z c/iml-
j c, se mnal ck Jusa Vevkcn , în ca re , pl' haza
ce r ce t ă rii ma t eri a lului a rhivi sti c şi a s iluaţi (' i
clin t crr n , se s us \ in c posibililalca ream e najării
a num eroase c lădiri clin zona cns lclului Turjak
ş i Sl' propun e r eg le mentarea de ur gen\ă , a
a111plasărilor şi tipurilor de co nstru c \ ii p c11trn
wcrk-cnd car e a u all cral complcl aspectul Vă ii
Zc limljc.
Lr gaUi de problcrmt r cs taur:'\ rii monumen-
telor este aceea a utilizării lor dupft cc
s- au in c hc ial Ju c r:1ril e de rcfnccrc . 111
http://patrimoniu.gov.ro
majoritalN1 lor , cas lclclc clin Slovenia sint
nmcnajnlc ca muzee. Spec ialiştii Jancz Mikut
şi Marj cla Ciglcncki, Blagoj .Jcvrcmov III
donă arlicol e propun rcnlizarca în castelele de
la Bori şl Ptuj a unor cxpoz i\ ii t e matice. !n
prima să fi e valorificate o seri c dl' documente
legate de mi şcarea de r ezisten\ :'i ant i hit Ieri stil,
ia r !n n doua date ş i pil'Se istori ce r eferi toare
fa \inului Pokrajinski.
U n s tudiu deosebit el e i11lcrcsnnt sc mn cnz1)
.Jofo Curk , privitor la rolul a rhitec turii J'cuclnl c
în s tru c turarea unor aşeză ri urbm1 c din Slovenia
Autor ul ara li\ că la ori gin ea form ăr ii şi dezvol -
tării oraşe lor - B rd icc , Cclj c, Mari bor, Ormoz ,
P tuj, S lovenska Bislri ca şi Slovcnj Gradcc -
un rol import a nt l-au avut r es ursele na turale,
că ile ele comtmica\ie , posibilita t ea amena j ării
unor co nstru cţi i slrntegice şi administraţia
feudală. Cele şapte or aşe, prin arhitec tura lor,
sînt asl!'\zi o sursă important:\ ele doc umentare
pentru aceia care se ocupă d o dezvoltnr ca urba-
nisticii in e vul m ediu.
În ceea cc pri v cşt e conserv a rea monumen-
t elor publi ce r e ţin e a t e nţi a ar ti co lul lui Mnn11>
Vu covic , Condi/iilcatmos {c riccş i exis ten/a 111om1-
mentclor publice, în care se ad uc a rgumente
p entru folo sirea metode i p cli c ulizil rii monu -
mcnl elor c u silicon cc frln eazil ac \iun cn a gcn\i-
lor di stru ct ivi.
N u vom insista as upra faptului că şi cel
de-a l XXV- lca volum a l r evistei „Var stvt>
spomcnikov", ca şi nit ele prece den t e *, conţ.in c
articol e pri vi n ci con se rvarea ş i restaurarea
patrimoniului mobil. Precizăm , pentru ce i
i nter esa \ i, că ele se r e feră la noil e metode fizic e
ş i chimice , ec hipa mentul t ehni c şi substanţele
folosite ln trata r ea ş i conserva rea mat erialelor
el e arhivă , g rafi c ă ş i a altor obi ect e cu suport
ele hîrti e.
Partea a doua a volumului c uprinde ra-
poartel e privitoare la cerceta r ea ar h eo l og i că
ş i la restaurarea rnonurn enlelor din R.S. Slove-
n ia ln a nul 1982 . Raponrt clc de cercetare arheo-
lo g i c:~ slnt grupa te pc epo c i şi loca lit il \i . Cele
lega te ele r es taurare sîn l ordona le p c cat egorii
de mon11rnenl c ; urbani stice, el no gru fi cc ş i ele
artă. Hapoartcl c slnt lnso\ ilc de un bo gat ma-
t eri a l ilustra liv - ima gini foto grafice, sc hiţ e
stratigrafi ce, planuri ele aşezări, hăr\i et c.
To a t ă acca sW n doua parte a volumului se con-
stitui e lnlr-o ima g in e co n c ludent ă a muncii
sus\inul c ca re s-a depus ln anul 1982 pc linin
investiga\iilor ştiinţ.ific c ş i a protecţiei, prin
diverse mijloa ce, n patrimoniului cultural ele
p c t eritoriul R.S . Slovenia , n activilă\ii clcsf:i-
şuratc de lnstitulul pentru Conservnrea Monu-
mcnlclor.
„Varstvo spo men iko ", o publirn\ie cle \inu-
t:l,c u un co n\ inul deose bit de int er esant , merit1i
sii J'ic c unos c ut ă de c ătr e to\ i spec iali ş tii clin
ţara n oas tr ă care lu crează ·jn doml'niul conser -
văr ii-r esta urării m onum cnll'lor ş i nl p a trimo-
niului m11zcnl.
* A se ve dea ln aces l se ns prt>zcnlarcn
vo lumelor XXIII şi XX! Vin „Revista muzeelor
şi monumentelor - muz ee", nr. 6/198:3, p. 8!J .
I' A VEJ. . ANGHEL
 SUMAR • SOMMAIRE • SUMMARY • COD,EP}l{AHME
40 DE ANI DE LAREVOLUŢIA DE ELIBERARE
SOCIALA ŞI NAŢIONALA, ANTIFASCISTA
ŞI ANTIIMPERIALIST A
:1 - Gavrih'i SAHAFOLEA N . Lol' uri de lupt ă ş i v ic lorii • Li c ux de
combat c t vi c toi rcs • P la ces or fi ghl and vi c tori cs • M e cTa
6o e n 11 n oGe n .
8 - Mircea DEAC. 23 A ug ust 19.14 , propul sor a l arlci monument a l e •
Le 23 out 1944 , propul seur de I 'a rt 111011umrntnl • T h e 23-rd
o[ Au gust 19-14 , n propell cr or the monumcntnl nrl • 23 Anry c·1·
19V.t !' .' l laH nn 1-rra'l'CJJ bllhiit MOMe H'l' u MOHyM e H'l' aJJhllOM
11 c 11ycC TIJ O.
CONSERVARE - R ESTAU RARE
11 - O. Dll\I JTRI U. Co nsolidarcn, r esta urarea şi rc rnode larca unui
edifi c iu din zona Lipscani lor • La c onsolidali o n ct la r es taurnlion
cl ' un edifi ce de la zone d e Lipscani • Th e co nsolidation nnd the
rcs toration or a building from t h c Lipsca ni nrea • l\ 0 11 COJJ H/, a t1 11L
j) OCTanp a r111n li p OMO), OJJ Hp o na 11110 Wl MOCT IJ OCTl1 .JT 1mc 1rn 1111 .
STUDII ŞI COMUNICĂRI
18 - Ni cola e SABAU. G herl a . Aspcc l c is lorico-nrlislicc a le d czvollării
ora ş ului • Aspl· c ls hislori co-n rlisliqu cs du d cveloppc mcnt de
la v iil e • llistori c al and ar li sli e aspc c ls of lh e lown deve-
lopment • l1 c•rop HH011 cHycc•r11c u1-1 hrc ac n own,1 paa uHTH fl ro -
pO ţ{ a .
'2i - Mih ac ln BOD"EA. Vn loa r c in pe isa jul 11rba n ni G hc rlPi • La
vn lcur dn 11 s Ic pnysage urbain dl' G herla • Va lu cs in the urba n
lnndsen pc nt C hr rl a • ll, e 1111 ocn. ro po ~CHO r o n c 11 c ;irn r .
r op.rrhr.
.:JO - A na DOBJANSC IJI , Vi e lor S IMION . Un c limat nou de a rlii în
epoca lui Vasi le Lupu • U n 11ou vea u c limal a r t isliquc i1 I 'epoq uc
de Vas ile L upu • A n c w nrlislic c limate in Vasik L upu 's timc •
H o m,r îi HJJHM aT /l;JIH MCHy c ·rn a no up oM011 a Bac1rn o J ryny.
~15 - Hndu LUNGU. Ornş1 1I de F loci - Mon um enlc isto ri ce • La v iil e
„0 1·nş ul de F loci". Monumcnls hi s loriqu cs • Thc low11 „ 0.r aş ul de
Floci ". lli s lori e monumcnts • McTopn q emmo n aMH'l'HHHH -
r o p on «O p a 111yJJ ):10 Cl)JJ()lJh)). . n a Mfl 'l'lllll iOB, ll j)OllO/{fl llfl hlC 11 198 3 I' .
-4 1 - Gheo r ghe SEBESTYJ:::N. Um· lc ccUi \i a le Ba natului şi dese ne ll'
lui L. F. Mnrsig li • Fortcrl'sscs du Baiwl Pt Ies clcss in s de L. F.
Marsi gli • Forlrrsscs of Bnnat ancl L. F . Mars ig li 's drnwin gs •
H eHOTOpMe Hp eno c TH Ba1rn•r a u p 11 cy 1m ax JI. <D. MapcarmHL
~O - T iid os S . K I NGA . Fortificările m e di eva le in sud-l'st ul Trans il vn -
ni ci • Les rortifi cnti 011 s mc di cva les du s uci-es t ele la T ransylv:mi c
• The med ieva l forlificalions of sou lh -castern Tra n sy lva ni a •
Cp ei:111oneHODh1e yHpe rmem u1 .n mnuw-no c T o<rnot~ 'fpa1-1cJ.1JJh -
naH1rn.
;').1 - Joa na CR I STACT-IE-lA NA IT. Tip uri soc ia l e şi asp cc lc ele c rili et'i
~ocia l ă !n pi c lu ra monum entel or ele le mn cl in centrul ş i vcs lul ţări i
• T y pes soc iaux c t aspccts ele c1·itiq11 e soc ial e d an s l n p c inlurc des
rnonum enl s de bo is du ccnlrc ct de l 'o ucst de ln Ro uman ic • So-
c ia l typcs nnd aspec t s of socin l criti c is m in lhe p a intin g o f woodc n
monuments in centru l and weste rn nomania • Co 1.1u aJJ bHh! O
'J'IUlb( H ac n e H'l'h( CO lll1UJlhHOfi HpH'l'HIOI 13 lHHIIOilJ.ICH 11 11cp o-
l1JlHllhlX rr a MnT HHHax n 1.1e 1np o 11 u a :rnn a}:(o PyMi,ourn .
http://patrimoniu.gov.ro
UIN I STORIA RESTAU RA.RII MON UMENTELOR
liO - Jonn OPRIŞ. A lexandru L n pcdalu şi monumente le is tori ce •
Akxn 11 d ru Lapc dntu c t Jcs mo11u111cnl s hi s loriqu cs • A lexandru
Lapepat u a nd t h c hi s tori e monuments • A.rreHc an i:1p Jlan e11a 1•y
H HCTOplPIOCH He n a MH 'l'HHHH.
M - Virg iliu Z. TEODOHESCU. Co11lr ib11 \in pictorului Pnul Molda la
r csln urnrca unor monumen t e is t or ice • La contri bution du pe intrc
Pn ul l\foldn :I la r<'s laurali on des mo1111r11cnls hi s loriques • Thc
contrihution ol' the painler Paul Molda in lhe r cs lorati on or lhe
hi s lori c 1110llllll1l' llls • Bmrn)l; m11nO JJ Jo!Ct{a n a y Jra MO JIAU u
j)OCTa up a l\HJO HC1'0 ]J l'l'! OC HII X naMfl'l' llM HOU.
DI N PATRIMONIUL ARHITECTURAL
71 - Mar ia MUL T ESCU, A lexa ndr11 J\ IU LTESCU. Dale noi priv in d c !-
l c va 111on11menlc de arhill'Ct ură clin j11dc \ul A r geş • No uvell es
donnecs con ccn1 :111t cerln in s monum ents d'a r c hilcc ture du clcparlc -
111c11l d 'A r gcş • N e w data on seve r a ] 11101111111cnls ol' n r c hi tcet urc
in lh e Argeş Co unty • J-l OBhl O 11a 111J h(O o HCHO'l'Uj)b(X apxwr e l\-
•ryp1H,rX n a Mn TFJHH ax y ea~1 a A p r~ me w.
i li - Anca SANDU TOMAŞE VSCHI . Casa Eco nomu din B u c ur eş ti • La
ma ison „Econo11111 " de B ucan•s t • "E c o11om11" h o n sc i n Buc h a r est •
ll: o M «E 1rn H0 My» 11 ByxapocTo .
78 - l\odi ca S T ĂNC I O J U. Loc ui11\n nr hilec lului L . L. Lipi zc r din
Buc u r eş ti •Le dc rn c urc de l'a rc hitcctc L. L. Lipi ze r :'1 B uc harcst
• Th c dwe ll ing of th c arc hi tcc t L . L . Lipizcr i11 Bu c h nrcs t
• /I{ 11 m m1 0 a px111·ow1·opa Jl. Jl. Jl Hro,rncpa n ByxapC'C'l'f'.
DIN ISTORIA ARHITECTURII
81 - Ch. CUR TNSCl-11-VORONA. Int rod u ce r e. în ar hilecturn co mparatii
• l11Lrod11 cti o n dan s le clo111 n in c de l ' nr chi t ec l11re co mpa r ec • ln-
lroduet io n to lhe compa rnlivc a r c hi tcc lul'C' . • lleni:1e n11 0 n cpa B-
1111T0.1TT,J1Y,JO apXH TOHTypy.
C RONICI - REC ENZII - IN FORMAŢ II
!)0 - Lu c r i\1·i ele con scrva n · ş i pun ere in va loan: :1 111on11111cnle lor el e c ul-
t ur ă , e fec tu a te in n11ul ·1983 • Trava 11 x de con scrvation el mi se
l'll vu lc ur ci s m onurncnl s de c ullurc , c fl'cc tues <'n 1983 • P r cscrva -
lion works a n cl lur nin g lo good accou nt of lhe c ullurc monumcnts
clon c in 1983 • PaoOT.hl n o H o 11 co pna11m~ u 0 1.1e m io HYJIJ>'r y p11h1X
91 - Maria I GNAT . .,H cşe d in\ c vo icvocln lc pc lcriloriul \:1 rii " • „Hesi -
dcnc cs vo ie voda lcs s u r Ic lcr ri loirc de la Homnnni e" • „Hcs idcn ccs
of vo i voclcs on Ho m a ni a 's tcrritory" • „B 'O DO).(llh! e p e:J n ):IOHl.{fm
.11 a •rop wrnpH C'I'pa 11 J,1"
U2 - E li sa bet a J\NCUTA-H Ş T N AH U . Arta româneas c ă !n secolul n i
XV li l-l ca • L'n rl roum a i11 a 11 XV II I e sfec le • The XV li I-U1
cent uryromanian art • PyMbTJ JCiiOe IfC Hy ccT uO XV IJI-1·0 no1rn.
0 :1 - Ton GH TGO RE SCU. U n c ompend iu de isto1·ic n nom:î nic i pri n
111o nume11te • Un c breve hi stoirc ele ln Roumani e t1 travcrs Ies
monumenls • A Homanian hi sto r y compcndinm thro11 gh mon11-
111en ts • fl[ c·ro p11<roc H1111: IW Mn e 1r n 11 tt - PyM1>rHH11 n u a-
M 11T11li11 ax.
O·I - Angh e l Pave l. U n p eriodi c d e s pccin litn lc d in R. S . S loveni a
( Iu gos l av ia) • U n e publi cation pcri od iquc ele s pe cialitc de l a
li. S . de S l ov ~ ni e (You gos lav ie ) • A spcc ializc d p eriodi ca ! of S lo -
ve nia (J 11 gos la v in ) • I1epH 0/.111'10ClWO np o H ane r~ eHH O n o c n o-
l\l taJJ 1> 11 oc·r~111 . C.rr o a e 11 c 1t o it Co(.\ 1ra .n Hc·1·11 •1 cc HOJ.i P ec ny 6m·rn o
(I0 1·ocJl:lUIH1).
 COLEGIUL DE REDACŢIE

dr. Lucian ROŞU, reda c tor-şef, Ga vrila SARAFOLEAN,

reda c tor-şef adjunct, Ion GRIGORESCU, Maria IACOB,
Ghe orghiţa IANCU, dr. Mircea MUŞAT, Elisabeta RUŞ I­
NARU

Redac tori:
Ion GRIGORESCU, Maria IGNAT, Anghel P AVE L E li -
sabeta RUŞINARU, Decebal TOCA

Prezentarea grafică ş i tehni ca:

Corneliu MOLDOVEANU

Corectura as igurată de serv iciul de corec tură al I.S.l.A.P .

(Întreprinderea de stat pentru imprimate şi administrarea
publi caţ iilo r) .

Reda cţia: Calea Victoriei nr. 174, cod 71101, sector 1,

Bu c ureş ti, telefon: 50 48 68. Administraţia: Întreprinderea de
sta t pentru imprimate ş i administrarea publi caţiilor, Piaţa
Scînteii nr. 1, cod 71554, sect. 1, Bu c ureş ti, telefo n 176010,
interior 1405. Abonamentele se fac la administraţie - prin
poştă sa u v irament I.S.I.A.P. (Întreprinderea de stat pen-
tru imprimate ş i administrarea publicaţiilor) , con t
64 51 502 28 B.N.R.S.R. Filiala sector 1, Buc ureş ti, ş i b
oficiile p_oştale sau difuzo rii de pre să . Costul unui abona-
ment (10 numere „Muzee" şi 2 numere „Monumente isto-
rice ş i de a rtă" ), lei 400 anual. Cititorii din s tră inătate se
pot abona prin „ROMPRESFILATELIA" secto.rul export-
import pres ă P. O. Box 12.201 , telex 10376 prsfir Bucu-
reş ti , Ca lea Griviţei, nr. 64-66.

Tiparul executat la îNTREPRINDEREA POLIGRAFICA

SIBIU

40880 T.ei 7S

http://patrimoniu.gov.ro
 .1·-1984
·.:; tr~ ~.~
''." „to ~ ,:

I
„~.,··

MONUMENTE IS TORICE ŞI DE ARTĂ

http://patrimoniu.gov.ro