ORADEA ANUL IX Noembrie - Decembrie 1928.

ANALE CULTURALE
1
t ""'ii • •• • • * • * • " " • • ' * * ' * t ** i
â I I 11 i i 1 1 * i . !•t • m 11.. i • ţţ *i *• '•"" "

Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU

FRANKEN: Mihai Viteasul la curtea imperială din Viena, sub Rudolf.

(Originalul celebrului tablou în Museul Naţional din Viena).

Număr închinat Ardealului şi Banatului cu ocamunea y

împlinirei primului deceniu de la Unire.

1918—1928
No.
11—12 MIŞCAREA CULTURALĂ LA GRANIŢA DE APUS Lei 2 5 .
 „CELE TREI CRIŞURI" ORADEA, str. Prinţul Carol, 5.—Telefon 119. '
ABONAMENTE :
Pe un an Lei 200.— . .

M Pe un an şcoli de toate gradele

P e un an autorităţi
Abonament de încurajare
Lei 400.—
Lei 500.—
Lei 1000—
«i^S»
Pe un an studenţii Lei 100—
In străinătate: Europa 1000 lei; America 5 dolari.
Pentru autorităţi lei 500. — Anujiţuri şi reclame după tarif. —Manuscrisele nu se înapoiază.

CUPRINSUL:

«Cele Trei Crişuri» Z e c e a n i dela u n i r e a A r Col. C. Bacaloglu: Dr. Aurel Lazăr.

dealului. George Murnu: George Coşbuc.
Dr. I. Lupaş:. . . Adunarea naţională dek George Baiculescu: . . . . Poetul Octavian Goga.
Alba-Iulia. G. B.: P r e s a în A r d e a l .
G. Bogdan-Duică: D e s p r e A r d e a l (Aforisme) P. Ardeleanu: Viaţa culturală a minorita­
D i n folklorul a r d e l e a n . rilor din A r d e a l .
Octavian Goga: Ardealul. Spectator: «Cele T r e i Crişuri».
Const. Kiriţescu: Ocuparea Budapestei.
General Radu Rosetti: . . F ă u r i t o r i i î n t â m p l ă r i l o r dela MIŞCAREA CULTURALĂ PE GRANIŢA DE APUS:
1 D e c e m v r i e 1928. I
G. B.: Nicolae Filipescu. Romulus S. Molin: . . . . Scrisori din B a n a t .
Arhiereul Andrei Crişanu 1 D e c e m v r i e 1918. Traian Birăescu: S c r i s o r i din T i m i ş o a r a .
I. Agârbiceanu: Marele anonim. ; A Negură (Arad): Pregătirea actului unirii
V. M.: Luptătorii Banatului pentru 1 D e c e m v r i e 1918 la A l b a
idealul n a ţ i o n a l . Iulia.
Mihail Dragomirescu: . . Unirea Ardealului cu Patria- A. Davidescu: Scrisori din S a t u - M a r e .
Mamă. G. Vornicul: Maramureşul.

N O T E : I n a u g u r a r e a m u z e u l u i etnografic al S e m i n a r u l u i d e Sociologie.
MEMENTO. — BIBLIOGRAFII. — CLIŞEE.

COLABORATORII REVISTEI:

I. A g â r b i c e a n u , I. Al. B r ă t e s c u - V o i n e ş t i , C. B a n u , NJ. tof, E . L o v i n e s c u , I. L u p a ş , A. L u p e a n u - M e l i n , D r . C a s s i u

B ă n e s c u , G. B o g d a n - D u i c ă , N . B a t z a r i a , Z a h . B â r s a n ,
M ă r i a B a i u l e s c u , G. Baiculescu, Şt. B e z d e c h i , L. Blaga,
I. B i a n u , Oct. Beu, E l e n a Bacaloglu, Const., V i c t o r
şi G e o r g e Bacaloglu, T r a i a n B i r ă e s c u , E m a n u i l Btt-
c u ţ ă , Al. B o g d a n , Al. C i u r a , R. C i o r o g a r i u , A. Ciortea,
T h C a p i d a n , A . C o n s t a n t , E u g e n C o n s t a n t , A. C o t r u ş ,
G h . C i u h a n d u , Teofil C o d r e a n u , I. C o n s t a n t i n e s c u - D e -
l a b a i a , Const. D o b o ş , V i o r a D r . C i o r d a ş , V . C o r b a s c a ,
C r i d i m , M. C h i o v e a n u , V . D e m e t r i u s , R. D e m e t r e s c t l ,
O vid D e n s u ş i a n u , I. G. D u c a , V i r g i l D r ă g h i c e a n u , Mi­
hail D r a g o m i r e s c u , Silviu D r a g o m i r , Ion D r a g u , A.
D a v i d e s c u , Mihail D r a g o ş , Ion D o n g o r o z i , V i c t o r Ef­
timiu, Ion Foti, G. G a l a c t i o n , VI. G h i d i o n e s c u , V a s i l e
Al. G e o r g e , Ion G a n e ; D e m . G â l m a n , D . G â l d ă u , Radii
G y r , E. H o d o ş , N. I o r g a , B o g d a n Ionescu, Al. Iaco-
bescu, I u s t i n Ilieşiu, E m i l Isac, N. E, Idieru, G. Kris-
Maniu, G-ral Moşoiu, S. M e h e d i n ţ i , V . M e r u ţ i u , A r h i ­
e r e u A n d r e i C r i ş a n u l , V . Militam, C h r i s t a c h e G h .
Milian, R. S. Molin, V i r g i l Molin, T . M u r â ş a n u , N .
Milcu, M. M o r a , G. M u r n u , D . N a n u , A. N a n u , A. Ne­
g u r ă , G-ral S c a r l a t P a n a i t e s c u , Ion P e r e t z , N . P o r a ,
Sextil P u ş c a r i u , V . P e t a l a , Al. P t e a n c u , I. Pillat, E c a -
t e r i n a Pitiş, I. P o g a n , D . P o m p e i , Matilda P o n i , S e p -
t i m i u P o p a , P a u l I. P r o d a n , G e o r g e P a l l a d y , Pr. G h .
P t e a n c u , P . I. P a p a d o p o l , M i r c e a R ă d u l e s c u , G. R o t i c ă ,
C. Rîuleţ, A l e x a n d r i n a S c u r t u , Ion P . S a c h e l a r i e , V a ­
sile Savel, A n d r e i S i g m o n d , Al. T. S t a m a t i a d , E u -
g e n i u S p e r a n t i a , M ă r i a Ş t e f â n e s c u , C. S u d e ţ e a n u , G.
Sofronie, O. Tafrali, C a t o n T h e o d o r i a n , G. T u t o v e a n u ,
Nuşi Tulliu, N. G. T i s t u , J. V a l e r i a n , G e o t g e V o e -
v i d c a . V o l b u r ă P o i a n ă - N ă s t u r a ş , G e o r g e M. Zamfi-
rescu, E u g e n T i t e a n u , P a u l N e g u l e s c u , G h . Vornicti.
 ANALE CULTURALE
N U M Â R Î N C H I N A T
Sărbătorire! a zece ani dela Unirea Ardealului
J9Î8—I92S
MIŞCAREA CULTURALĂ LA G R A N I Ţ A DE APUS
ZECE ANI DELA UNIREA ARDEALULUI
r 3 u n t e m î n t r ' o p e r i o a d ă d e e v o c ă r i de fapte m a r i
n a ţ i o n a l e . In p r i m ă v a r ă a m s ă r b ă t o r i t cei z e c e
^ - ^ a n i împliniţi dela u n i r e a B a s a r a b i e i . D e foarte
c u r â n d a m evocat, p r i n t r ' o c o m e m o r a r e , cei cincizeci
d e a n i d e v i a ţ ă r o m â n e a s c ă în D o b r o g e a . A c u m săr­
b ă t o r i m u n i r e a A r d e a l u l u i şi a celorlalte ţ i n u t u r i r o m â ­
neşti de peste Carpaţi.
S ă r b ă t o r i r i l e a c e s t e a , p e c a r e le-am
dori cât m a i l a r g o r g a n i z a t e şi cât
m a i definitiv î n c h i e g a t e , a u p e n t r u
noi, m a i întâi d e t o a t e , o m a r e în­
semnătate naţională, mai m u l t : apar
ca o a d e v ă r a t ă n e c e s i t a t e n a ţ i o n a l ă .
N u m a i la ocazii d e felul a c e s t o r a
î n v ă ţ ă m a n e c u n o a ş t e m a i bine,
î n v ă ţ ă m a ne preţui mai bine, a
c u n o a ş t e jertfele t r e c u t u l u i şi, m a i
presus de toate, î n v ă ţ ă m a cunoaşte
m a i t e m e i n i c datoriile p r e z e n t u l u i
şi viitorului, p e n t r u a p u t e a p r i v e -
g h i a cu destoinicie la b u n a a r m o n i e
şi p r o g r e s u l l ă u n t r i c , la b u n a s t a r e
în a f a r ă . A m i n t i r e a t r e c u t u l u i să
n e fie, prin u r m a r e , p i l d ă a b ă r b ă ­
Mihai Viteaeul
ţiei n o a s t r e p e n t r u viitor. C ă c i nu­
mai aşa asigurăm urmaşilor o viaţă
n a ţ i o n a l ă liberă, d e m n ă ; n u m a i a ş a
se î m p l i n e s c d a t o r i i l e n o a s t r e ca fii
ai aceleiaşi ţ ă r i , ai a c e l u i p ă m â n t
s t r o p i t d e n e n u m ă r a t e ori cu s â n g e l e
celor ce s'au jertfit p e n t r u binele şi
p r o g r e s u l g e n e r a l al n e a m u l u i , în
lunga n o a s t r ă t r a g e d i e d e a f i r m a r e
n a ţ i o n a l ă şi d e i n t e g r i t a t e t e r i t o r i a l ă .
R o m â n i a M a r e a fost î n c o r o n a r e a
a c e s t o r j e r t f e s e c u l a r e , a c e s t o r sfor­
ţări uriaşe de a ne putea păstra,
în viforul celor m a i n ă p r a s n i c e u r g i i
din c â t e a c u n o s c u t i s t o r i a popoa­ Pecetea lui Mihai Viteazul Domnul
relor, fiinţa n o a s t r ă e t n i c ă şi naţio­ 3 Ţări Române
n a l ă . Si a c e a s t ă î n c o r o n a r e s"a d e s ă v â r ş i t la 1 D e c e m ­
b r i e 1918.
T r a g i c ă şi d u r e r o s d e î n d u i o ş e t o a r e e s t e p o v e s t e a
a c e s t e i p r o v i n c i i r o m â n e ş t i d i n t r e T i s a şi C a r p a ţ i !
Deslipită de massa m a r e r o m â n e a s c ă încă de a c u m u n
mileniu, e a a d u s v i a ţ a c o b o r î t o a r e a p r o v i n c i e i subju­
gate. A sângerat veacuri dearândul
p e n t r u l i b e r t a t e şi a u t o n o m i e n a ţ i o ­
nală, p e n t r u r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r ,
fie c h i a r n a t u r a l e , p e c a r e le a v e a
o m u l ca om. Şi a l u p t a t i a r ă ş i v e a c u r i
î n t r e g i . L a 1387 s u b V l a d I a n c u l ; la
1437 s u b M i h a i şi G e l u R o m â n u l la
m u n t e l e B o b â l n a ; la 1514 s u b D o j a
S ă c u i u l ; la 1720 la D e v a ; la 1727
o r ă s c o a l ă la A b r u d . A p o i a l u p t a t
şi s â n g e r a t , la 1784, c u H o r i a , Cloşca
şi C r i ş a n ; la 1848 c u A v r a m I a n c u
şi S i m e o n B ă r n u ţ i u ; î n sfârşit în
1918, cu r e v o l u ţ i a r o m â n e a s c ă p r i n
c a r e s'a î n f ă p t u i t u n i r e a A r d e a l u l u i .
*
R ă s ă r i t ă din l u p t a p e n t r u afirma­
(1593—1601)
r e a R o m â n i s m u l u i în ţ i n u t u r i l e Ar­
d e l e n e d e o s e b i t e , «Cele trei Crişuri»
c o m e m o r e a z ă a s t ă z i e v e n i m e n t u l cel
m a r e al u n i r i i cu b u c u r i a p e c a r e
va trebui să o simtă orice R o m â n .
A r ă t â n d în a l t ă p a r t e a n u m ă r u l u i
d e faţă c o n d i ţ i u n i l e şi rostul fiinţărei
revistei noastre în părţile ardelene
de nord, ne mai r ă m â n e să u r ă m
n o u e i provincii r o m â n e ş t i v i a ţ ă veş­
n i c ă şi n e d e s l i p i t ă d e P a t r i a M a m ă ,
c a r e , şi ea, a d u s n e c u r m a t ă l u p t ă
pentru strângerea într'un singur
m ă n u n c h i u a tuturor provinciilor de
celor o a c e e a ş s i m ţ i r e şi g r a i u r o m â n e s c .
„Cele Trei Crişuri'.
 ^^M^^M^*^ CELE TREI CRIŞURI W^m^^^^m

M. S. Regina Măria.

M S. Regina MĂRIA a binevoit să adreseze Revistei noastre «Cele Trei Crişuri», cu

ocaziunea numărului de faţă, închinat sărbătoririi a zece ani de la alipirea Ardealului
şi Banatului, următoarele înălţătoare cuvinte:
Ziua sărbătoritei Unirei Ardealului cu patria mamă, treime să fie o si de bucurie
şi in acelaşi timp o si de reculegere pentru tot Românul.
Spiritul generaţiilor de luptători din trecut, să călăuzească pe acel al conducătorilor
de astăzi, ca, prin înfrăţească înţelegere, să se poată ţ.
desăvârşi înălţarea patriei. ^J^XJ^^J^ ^
I

Adunarea naţională
dela Alba-lulia
de Dr. I. Lupaş
Pro/. Univ., membrii al Academici
Romane.
• 7 \ u p ă i n t r a r e a R o m â n i e i în r â s -
~J J b o i u , s i t u a ţ i a r o m â n i m i i d i n
A r d e a l şi Ţ a r a U n g u r e a s c ă a
d e v e n i t cu totul i n s u p o r t a b i l ă . A ş a
n u m i ţ i i „ b ă r b a ţ i de s t a t " d e l a Buda­
pesta, bântuiţi de o nemai pomenită
miopie politică, a t i a r ă c ă a r fi sosit
m o m e n t u l , s ă s a p e d e zor g r o a p a
e l e m e n t u l u i r o m â n e s c , fără a se
g â n d i m ă c a r o s i n g u r ă clipă, că în
g r o a p a a c e a s t a s'ar p u t e a î n t â m p l ă
să c a d ă t o c m a i U n g u r i i .
Intervenţia armatelor americane
a p r o d u s p e frontul a p u s e a n o astfel
d e s c h i m b a r e fericită, c a r e a s d r o b i t
n u m a i d e c â t trufia fără m a r g i n i a
N e m ţ i l o r şi U n g u r i l o r şi î n c r e d e r e a
lor o a r b ă î n t r ' o a p r o p i a t ă b i r u i n ţ ă
definitivă a p u t e r i l o r c e n t r a l e . Nea­
m u r i l e a s u p r i t e din m o n a r h i a a u s t r o -
u n g a r ă , al c ă r o r g l a s a fost c u totul
n ă b u ş i t în c u r s u l c e l o r p a t r u ani
de răsboiu, începură a ş i accentua
a c u m cu î n d r â s n e a l ă tot m a i m a r e
Pitorescul Castel Regal dela
n e m u l ţ u m i r e a faţă d e m o n a r h i a ,
c a r e le ţ i n u s e a t â t a t i m p î n t e m n i ţ a t e
în c u p r i n s u l h o t a r e l o r s a l e , p r e c u m
şi legitimele lor p o s t u l a t e p r i v i t o a r e
la l i b e r t a t e a şi u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă
atât de mult dorită. Când a p ă t r u n s
în p ă r ţ i l e a r d e l e n e ş t i v e s t e a , că şi
comitetul naţional r o m â n a hotărât,
în ş e d i n ţ a sa din O r a d e a M a r e (12
O c t o m b r i e 1918), s ă se d e s f a c ă d e
U n g a r i a , p ă ş i n d pe a c e e a ş cale a
d e m n i t ă ţ i i şi s u v e r a n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e ,
pe care o indicară de mai 'nainte
prin a d m i r a b i l a lor a t i t u d i n e băr­
b ă t e a s c ă C e h i i şi Iugoslavii,—întreg
poporul r o m â n e s c a fost c u p r i n s d e
b u c u r i e n e s p u s ă . Toţi, c u m i c c u
m a r e , a ş t e p t a u n e r ă b d ă t o r i ziua, în
c a r e v a r ă s u n a d e c l a r a ţ i a .deputa­
ţilor R o m â n i în p a r l a m e n t u l din
B u d a p e s t a , î n c e p â n d p r o h o d u l Un­
g a r i e i m i l e n a r e şia'l n e n o r o c i t e i «idei
de stat unitar naţional maghiar»...
B u c u r i a a s p o r i t şi m a i m u l t , c â n d
s'a A-ăzut că şi Slovacii fac decla­
r a ţ i e la fel cu a R o m â n i l o r şi c h i a r
d e p u t a t u l Sibiului, R u d o l f B r a n d s c h ,
e x p r i m ă în n u m e l e e l e m e n t u l u i să­
s e s c şi g e r m a n d o r i n ţ e în c â t v a
similare.
/iran. A s u p r a u n u i s i n g u r lucru a u r ă m a s
>mm^%%%%%imm<
însă oamenii cam nedumeriţi: după
d e c l a r a ţ i a d e r ă m a s b u n dela gu­
v e r n u l şi p a r l a m e n t u l U n g a r i e i pen­
t r u ce n ' a u p l e c a t d e p u t a ţ i i i m e d i a t
din A r d e a l , să facă p r e g ă t i r i l e ne­
cesare pentru adunarea naţională ?
C ă c i toţi R o m â n i i a r d e a u d e d o r i n ţ a
d e a se şti c â t m a i în g r a b ă des­
făcuţi d e ţ a r a , c a r e îi î m p i l a s e p e s t e
1000 d e ani. D e a c e e a t r a t a t i v e l e
dela A r a d cu m i n i s t r u l O s c a r Iâszi
a u fost u r m ă r i t e p r e t u t i n d e n i în cer­
curile r o m â n e ş t i cu a d e v ă r a t ă t e a m ă ,
n u c u m v a să d u c ă la v r e u n r e z u l t a t ,
c a r e a r fi în s t a r e s ă z ă d ă r n i c e a s c ă
ori s ă î n t â r z i e r e a l i z a r e a d o r i n ţ e i
sfinte d u p ă u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă a
t u t u r o r Românilor... (Ca o manifes­
t a r e s p o n t a n ă cu totul c a r a c t e r i s t i c ă
p e n t r u felul d e j u d e c a t ă al poporului
r o m â n din A r d e a l n o t e z aci cuvin­
tele, p e cari le-am a u z i t a d o u a zi
d u p ă i z b u c n i r e a revoluţiei, dela un
s o l d a t — T o m a D r a ş o v e a n din C u n ţ a ,
—care se ' n t o r c e a c â t r ă c a s ă î n t r ' u n
t r e n s u p r a î n c ă r c a t d e t o v a r ă ş i de-ai
lui. «Să ştii, p ă r i n t e , că s e face
a c u m o n u n t ă , c u m n u s'a m a i po­
m e n i t nici c â n d ; şi-a m ă r i t a t î m p ă ­
ratul V e r d e fata d u p ă feciorul îm­
p ă r a t u l u i R o ş u . D e a c e e a s u n t e m aşa
d e veseli, că toţi m e r g e m la n u n t ă » .
* m e a , c a r e t r e c e a p e s t e 100.000,
A d u n a r e a n a ţ i o n a l ă d e l a Alba-
lulia, cu t o a t e c ă s'a ţ i n u t î n t r ' u n
t i m p a ş a d e n e p o t r i v i t , c â n d dru­
U I M I II
m u r i l e e r a u t r o e n i t e d e z ă p a d ă şi
circulaţia cu trenul foarte a n e v o ­
ioasă, a r e u ş i t p e s t e orice a ş t e p t a r e .
I n t e r e s u l poporului p e n t r u h o t ă r â r e a
epocală, p e c a r e o a ş t e p t a dela
a d u n a r e a a c e a s t a , a fost a t â f ' d e
m a r e , î n c â t a u venit c u zecile şi
sutele d e mii din cele m a i î n d e p ă r ­
t a t e ţ i n u t u r i : şi din B a n a t u l o c u p a t
d e S â r b i , ca şi din M a r a m u r ă ş u l ,
CELE TREI CRIŞURI
M. S. Regele Mihai I
111111!1111111111111111111111':
>mmmmmmîv
tricolor a l e r g a u s p r e Alba-Iulia, c u
a d e v ă r a t c a la u n o s p ă ţ fără s e a m ă n .
Ţ ă r a n i i din Aciliu z i c e a u : « m e r g e m
cu toţii la B ă l g r a d s ă a u z i m , ce
s p u n şi ce h o t ă r ă s c d o m n i i n o ş t r i
şi d e s'a î n t â m p l a să zică v r e u n u l
altfel, d e c u m d o r i m noi, îl p u ş c ă m
p e loc»...
D a r cui p u t e a să-i t r e a c ă p r i n
m i n t e alt g â n d şi p r i n i n i m ă altă
s i m ţ i r e d e c â t a c e e a , c a r e însufleţia
milioanele d e R o m â n i ? S a u cine
a r fi c u t e z a t s ă se î m p o t r i v e a s c ă
dorinţei, c a r e i s b u c n i a cu p u t e r e
e l e m e n t a r ă din t o a t e p i e p t u r i l e ,
u m p l â n d v ă z d u h u l d e s t r i g ă t e l e bu­
c u r i e i : Trăiască România Mare!
In d i m i n e a ţ a zilei d e 1 D e c e m v r i e
1918, p e s t r a d e l e o r a ş u l u i Alba-
Iulia n u m a i cu m a r e g r e u t a t e te m a i
p u t e a i s t r e c u r a . D u p ă serviciul divin
la c a r e s'a c â n t a t în loc d e p r i c e a s n ă
« D e ş t e a p t â - t e R o m â n e » şi «Marşul
l e g i o n a r u l u i r o m â n » , s'a î n c e p u t
defilarea g r u p u r i l o r n e s f â r ş i t e p e
sub p o a r t a lui M i h a i u V i t e a z u l
c â t r ă c â m p i a in c a r e a v e a s ă se
ţină a d u n a r e a p o p o r a l ă , iar cei 2000
d e r e p r e z e n t a n ţ i ai c e r c u r i l o r elec­
t o r a l e , ai bisericilor şi diferitelor
a ş e z ă m i n t e s'au î n t r u n i t în sala
casinei m i l i t a r e din c e t a t e . Mulţi­
a ascultat cuvântările episcopului
M i r o n C r i s t e a , D r . Iuliu H o s s u şi
Juliette ale d-lor Dr. A u r e l V l a d , D r . A u r e l
L a z ă r , D r . Saftu, D r . S. D r a g o m i r ,
1> I I U I
d e s p r e î n s e m n ă t a t e a cea m a r e a
zilei şi a h o t ă r â r e i d e a l i p i r e la
R o m â n i a M a r e . I a r în a d u n a r e a re­
p r e z e n t a n ţ i l o r p u n c t e l e d e culmina-
ţ i u n e a u fost d i s c u r s u r i l e d-lor V a s i l e
Goldiş şi D r . Iuliu M a n i u . D-nul
Goldiş, în m o t i v a r e a p r o i e c t u l u i d e
r e z o l u ţ i u n e , a făcut o e x p u n e r e su­
m a r ă a desvoltării noastre naţionale,
s t ă r u i n d în deosebi a s u p r a faptului

luliu Maniu Julielte

Dr. Al. Yaida-Voevod
Deputatul român care a citit la 18 Oct. 1918
în Parlamentul Maghiar declaraţia de
deslipire a Ardealului de Ungaria,
— Actualul Ministru de Interne. —
fost Preşedinte al Partidului Naţional
Român din Ardeal
actual Preşedinte al Consiliului de Miniştri.
S â t m a r u l , S ă l a g i u l şi Bihorul înde­
p ă r t a t , p â n ă şi din U g o c e a . Cei ce
n ' a u î n c ă p u t în t r e n u r i , a u venit p e
j o s s a u în c ă r u ţ e . D r u m u r i l e dela
Sibiu p e s t e Sălişte, M e r c u r e a , S e b e ş
c ă t r e Alba-Iulia e r a u î m p e s t r i ţ a t e
în p r e z i u a a d u n ă r i i cu cetele fru­ St. Cicio-Pop
m o a s e ale c ă l ă r e ţ i l o r din P o i a n a şi
Preşedintele Consiliului Naţional Român.
cu u n foarte m a r e n u m ă r d e c ă r u ţ e Organizatorul Gărzilor Naţionale
din t o a t e satele c o m i t a t u l u i Sibiiu, Române (1918).
cari s u b flamura m â n d r u l u i n o s t r u — Fost Ministru. —
 mmmm^mm% CELE TREI CRIŞURI m^^mm^mmm
că «veacuri d e a r â n d u l poporului PROMOTORII MISC A RE I p i n a t a p r o b a r e g e n e r a l ă şi u r m ă ­
românesc, adevăratul şi legitimul t o a r e l e c o n s t a t ă r i : « P ă t u r a socială
proprietar al pământului, ce fusese c e a m a i p u t e r n i c ă a n e a m u l u i ro­
o d a t ă D a c i a r o m a n ă , a fost socotit m â n e s c e s t e ţ ă r a n u l r o m â n agricul­
s t r ă i n şi sclav p e p ă m â n t u l s ă u tor. T o a t e a c e s t e h a i n e n e g r e şi
s t r ă m o ş e s c . I a r c â n d d u p ă suferinţe frunţi l u m i n a t e , c a r e le v e d e m aici,
d e secole din d e p ă r t a t u l A p u s dela a u ieşit din p o p o r u l n o s t r u ţ ă r a n .
d u l c e a s o r ă latină, c a r e p ă ş e ş t e în N u e s t e aici nici unul î n t r e noi a
t r u n t e a ginţilor s p r e l u m i n a desă­ c ă r u i o b â r ş i e nu a r fi plugul r o m â ­
vârşirii, a sosit şi în m u n ţ i i n o ş t r i n e s c , la b r a z d a ţ ă r a n u l u i r o m â n ,
d u h u l libertăţii, egalităţii şi frăţie­ sliinţită d e suferinţele nesfârşite, de­
tăţii, c â n d c r e d e a m să î n v i e m la c â t c a r i n u m a i c r e d i n ţ e l e i-au fost
l i b e r t a t e prin întocmirile c r e a t e d e m a i m a r i . D e a c e e a d e g â n d i r e a po­
l u m i n a n o u ă , vechii n o ş t r i a s u p r i t o r i litică a n e a m u l u i r o m â n e s c a fost
s'au înfrăţit c u î m p ă r a t u l , p e c a r e s t r â n s l e g a t ă s t r ă d u i n ţ a d e a făuri
ei îl d e t r o n a s e r ă , cu î m p ă r a t u l , o soartă mai bună ţăranului român.
p e n t r u c a r e noi v ă r s a s e m s â n g e l e O r e f o r m ă a g r a r ă r a d i c a l ă , c a r e să
n o s t r u cu c r e d i n ţ ă , şi aceste două d e a p ă m â n t ţ ă r a n u l u i r o m â n şi s ă
puteri ne-au robit din nou. U m b r a facă posibil c o n c e n t r a r e a î n t r e g e i
îndurerată a Regelui munţilor, a sale forţe la o p r o d u c ţ i u n e c â t se
s c u m p u l u i n o s t r u Iancu, rămâne p o a t e d e i n t e n s ă , a fost t o t d e a u n a
p e n t r u v e c i e clasica d o v a d ă a legen­ o ţintă bine p r e c i z a t ă a l u p t e l o r
darei ingratitudini liabsburgice. îm­ politice r o m â n e ş t i » .
p o t r i v a voinţei n o a s t r e a u unit S e a l e g apoi la p r o p u n e r e a d-lui
A r d e a l u l n o s t r u cu Ţ a r a U n g u r e a s c ă V a i d a , 150 m e m b r i ai m a r e l u i sfat
şi p r i n t r ' u n c o n s t i t u ţ i o n a l i s m falş n a ţ i o n a l r o m â n , i a r a d u n a r e a naţio­
şi m i n c i n o s ne-au d e s p o i a t d e liber­ AVRAM IANCU n a l ă î m p u t e r n i c e ş t e c o n d u c e r e a ma­
t a t e a culturii, n e - a u desfiinţat poli­ Conducătorul mişcărei de la 1848 în Ardeal r e l u i sfat, ca n u m ă r u l a c e s t a sâ-1
ticeşte, bisericile n o a s t r e le-au a- (1824—1872). s p o r e a s c ă u l t e r i o r p â n ă la 250, în­
s e r v i t t e n d i n ţ e i lor d e o p r e s i u n e şi grijind ca t o a t e p ă t u r i l e naţiunii
ne-au făcut imposibil p r o g r e s u l e- o b â r ş i e , d e aceaşi fire, cu o s i n g u r ă să-şi aibă r e p r e z e n t a n ţ i în m a r e l e
c o n o m i c , p r i n c a r e a m fi p u t u t să şi u n i t a r ă limbă şi c u l t u r ă şi sun­ sfat în n u m ă r c o r e s p u n z ă t o r .
n e a p ă r ă m î m p o t r i v a n ă v ă l i r i i oar­ tem încălziţi d e aceleaşi tradiţii In 2 D e c e m b r i e m e m b r i i m a r e l u i
delor s t r ă i n e p e p ă m â n t u l p ă r i n ţ i l o r sfinte şi d e aceleaşi a s p i r a ţ i i mă­ sfat n a ţ i o n a l a u şi ţ i n u t c e a dintâi
noştri.»... r e ţ e . C â n d t o a t e a c e s t e a s u n t uni­ ş e d i n ţ ă în sala t r i b u n a l u l u i din Alba-
A c e s t s t r a ş n i c r e c h i z i t o r îl î n c h e i e t a r e , p o a t e încerca c i n e v a să împie­ Iulia, a l e g â n d consiliul dirigent,
a p o i a s t f e l : «înaintaşii n o ş t r i p e dice m a n i f e s t a r e a a c e s t e i u n i t ă ţ i şi c o n s t a t a t o r din 15 m e m b r i p r e c u m
C â m p u l L i b e r t ă ţ i i în 1848 a u h o t ă r â t în ce p r i v e ş t e v i e a ţ a politică, sufle­ şi o d e l e g a ţ i e d e 4 m e m b r i (Dr. Mi-
a ş a : N a ţ i u n e a r o m â n ă d e p u n e ju­ t e ş t e d e m u l t î n f ă p t u i t ă ? r o n C r i s t e a , Dr. Iuliu H o s s u , V .
r ă m â n t de credinţă cătră împăratul ...Noi privim înfăptuirea unităţii Goldiş şi D r . V a i d a ) s p r e a p r e z e n t ă
c ă t r e patrie şi c ă t r e naţiunea ro­ noastre naţionale ca un triumf al h o t ă r â r e a a d u n ă r i i n a ţ i o n a l e M. S.
mână, împăratul ne-a înşelat, patria libertăţii omeneşti. Noi n u voim să R e g e l u i F e r d i n a n d , c o r p u r i l o r l e g i u i -
ne-a ferecat şi n e a m trezit, că nu­ d e v e n i m din a s u p r i ţ i , a s u p r i t o r i . Noi t o a r e r o m â n e şi r e p r e z e n t a n ţ i l o r din
mai credinţa în noi înşine, în nea­ voim să î n t r o n ă m p e a c e s t e plaiuri B u c u r e ş t i ai p u t e r i l o r a l i a t e .
mul nostru românesc ne poate mân­ libertatea lutulor neamurilor şi a In cele s p u s e p â n ă aci, s u n t schi­
tui. Să j u r ă m c r e d i n ţ ă d e aci î n a i n t e tutulor cetăţenilor. ţ a t e în m o d s u m a r m o m e n t e l e d e
n u m a i naţiunii r o m a n e , d a r tot a- C u v i n t e l e d-lui M a n i u a u fost d e s c ă p e t e n i e ale Adunării naţionale din
tunci să j u r ă m c r e d i n ţ a t a r e civili- s u b l i n i a t e d e a p l a u s e l e u n a n i m e şi Alba-Iulia, c a r e î n s e m n e a z ă cea m a i
z a ţ i u n i i u m a n e . C â t ă v r e m e v o m însufleţite ale a d u n ă r i i . A u î n t â m - m i n u n a t ă zi d e t r i u m f şi d e s ă r b ă ­
p ă s t r a a c e s t e c r e d i n ţ i , i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i u i i t o a r e in vieaţa r o m â -
n e a m u l n o s t r u va trăi, nimii a r d e l e n e şi a ro­
se v a î n t ă r i şi fericiţi mânismului întreg.
vor fi u r m a ş i i n o ş t r i Ordinea impunătoa­
p â n ă la sfârşitul vea­ re, în c a r e s'a înfăţişat
curilor». poporul n o s t r u la a-
Iar d. Iuliu Maniu c e a s t ă zi d e s e r b a r e , a
s p r e a d a o justificare p u s în u i m i r e p e toţi.
deplină hotărârii, care Iar p a r t i c i p a r e a fraţi­
u r m a s ă fie a d u s ă cu lor din B a s a r a b i a , din
cea m a i m a r e însufle­ B u c o v i n a şi din R e g a t
ţire, a s p u s că «unirea a c o n t r i b u i t să pece­
tuturor Românilor în- tluiască p e vecie uni­
tr'un singur regat şi rea tuturor Românilor
într'un stat nedespăr­ î n t r ' u n s i n g u r stat.
ţit e s t e nu n u m a i un
ideal sfânt, izvorit din
t r e c u t u l n o s t r u şi din D u p ă r â n d u i a l a sfin­
c o m o a r a vieţii n o a s t r e tei n o a s t r e b i s e r i c i
sufleteşti, ci este şi un d r e p t m ă r i t o a r e la ser­
drept indiscutabil al viciile d i v i n e ale săr­
nostru, în baza fiinţei b ă t o r i l o r m a r i s e ci­
noastre naţionali' uni­ tesc a ş a n u m i t e l e «pa-
tare. Noi fiii n a ţ i u n i i remii», c a r i s u n t spi­
r o m â n e d e pretutin­ cuiri alese din cărţile
deni s u n t e m d e aceiaşi Soldaţii din armata Iui Avram Iancu, la mormântul acestuia de la Ţebea. sfiinte.
>mmm?%^mm>m CELE
L a s ă r b ă t o a r e a na­ o
ţională din A l b a lulia,
— d a c ă iuţeala fulge­
rătoare a evenimente­
o
Q
o
G A Z E T A
lor a r fi p e r m i s — s ' a r
fi c u v e n i t s ă se citeas­
c ă astfel d e p a r e m i i
din m i n u n a t a c a r t e a
lui Nicolae B ă l c e s c u :
«Românii sub Mihai
Vodă Viteasul», căci
în c u r s u l t i m p u l u i car­
tea a c e a s t a , în m u l t e
p r i v i n ţ e , s'a î m b r ă c a t
în a u r e o l a c ă r ţ i l o r sfin­
te ale l i t e r a t u r i i noas­
tre naţionale.
D e a c e e a a r fi fost
potrivit să se c i t e a s c ă
capitolul d e s p r e Uni­
rea naţională, ca toată
suflarea românească
a d u n a t ă acolo să s e fi
d e s f ă t a t a s c u l t â n d des­
c r i e r e a m ă i a s t r ă a lui
Bălcescu d e s p r e fru­
museţile A r d e a l u l u i
n o s t r u , d e s p r e îndelun­
g a t e l e suferinţe şi legi­
timele a s p i r a ţ i u n i a l e
n a ţ i u n i i r o m â n e şi des­
p r e a c e a n e u i t a t ă zi
d e Luni, 1 Noembrie
1599, c â n d a i n t r a t Mi­
hai V i t e a z u l cu t o a t ă
s t r ă l u c i r e a triumfală a Cel mai vechi
î n v i n g ă t o r u l u i în capi­
tala A r d e a l u l u i , în Al­
b a lulia. «Mihai a j u n s e s e a t u n c i
— c u m s c r i e Bălcescu — în c u l m e a
slaviei şi a m ă r i r e i ce el visase.
Cinci a n i t r e c u s e , d e c â n d el t r ă s e s e
s a b i a s p r e a a p ă r ă ţ a r a sa d e tira­
nia t u r c e a s c ă şi d u p ă o m u l ţ i m e d e
eroict triumfuri, r e s p i n s e potopul
t u r c e s c d e p a r t e d e d â n s u l şi d e în­
treaga Europă creştină. Nu n u m a i
a t â t ! E l voi a-şi c r e a o p a t r i e m a r e ,
p e c â t ţine pământul românesc şi
norocul ajutându-1 în c â t e v a luni
A r d e a l u l , Moldova şi o p a r t e din
B a n a t s u n t u n i t e cu Ţ a r a R o m â ­
nească... I n d e p e n d e n ţ a a b s o l u t ă a r
li u r m a t fără îndoială. Mihai reali­
z a s e a c u m v i s a r e a iubită a V o e v o -
zilor m a r i ai R o m â n i l o r . Acum Ro­
mânul s'a înfrăţit cu Romanul şi
toţi au una şi aceeaş patrie, una
şi aceeaş cârmuire naţională, astfel
p r e c u m ei n ' a u fost din v r e m i l e ui­
t a t e ale v e c h i m e i . Stalul acesta nou
are hotare naturale de minune; el
e destul de puternic, pământul său
d e s t u l d e b i n e c u v â n t a t d e cer, lo­
cuitorii săi n u m e r o ş i în p a r t e omo­
g e n i : el p o a t e trăi, a s t ă d e sine şi
a se a p ă r ă î m p o t r i v a n ă v ă l i r i l o r
s t r ă i n e . Mihai a v e a d e s t u l ă înţele­
g e r e s p r e a constitui a c e s t stat, ale
c ă r u i h o t a r e le t r ă s e s e cu s a b i a sa.
D a r s p r e a a ş e z ă bine temeliile şi
a u s c a t e n c u i a l a a c e s t e i zidiri, p r e a
g r a b n i c făcută, îi t r e b u i a v r e m e ;
şi v r e m e a îi fu d e lipsă. El n ' a p u -
c a s e încă a î n c u n u n ă zidirea sa d'a-
TREI CRIŞURI mmmmsmmsm
loasă şi d e t i r a n ă faţă
n t.
Q°0
•
de m ă r e a ţ a alcătuire
a n e m u r i t o r u l u i Mihai
V o e v o d ? In locul ne­
norocitelor s b u c i u m ă -
ri şi sfâşieri î n t r e fra­
ţi, în locul robiei secu­
Nro 1.
l a r e şi al s u s p i n e l o r
î n n e c a t e în l a c r i m i de
jale, a r fi. încolţit pre­
tutindeni s ă m â n ţ a de
I f A R 0 I i a u r a vieţii n a ţ i o n a l e
deplin slobode, a d r a ­
g o s t e i şi înfrăţirei ro­
mâneşti, pornirea spre
s o l i d a r i t a t e şi înălţă­
torul î n d e m n s p r e o
vieaţă sufletească su­
perioară, care numai
în a t m o s f e r a binecu­
v â n t a t ă a l i b e r t ă ţ i i şi
independenţei naţio­
nale e s t e cu p u t i n ţ ă .
D a r în sfaturile ne­
c u p r i n s e ale P r o v e d i n -
ţei, a c e s t e trei secole
şi m a i bine, a u fost
astfel î n t o c m i t e pen­
tru naţiunea noastră :
p o t o p d e n e n o r o c i r i şi
Ht. suferinţe a u revărsat
d>r*<T I S 3 7 $ a a < c a
.i c l v r «*> «i.i - H I V *
din n o i a n u l lor a s u p r a
f,â Ml' t&^IIMIIU fi II îndureratului nostru
A r d e a l , c a şi a s u p r a
celorlalte ţări şi ţinu­
ziar din Transilvania (1SHS,, având pe prima pagină capul turi r o m â n e ş t i . T o a t e
marelui patriot şi ziarist Oh. Bariliu suferinţele şi n e n o r o ­
cirile d e v e a c u r i le-a
bia r i d i c a t ă şi i a t ă glasul cobitor al ştiut insa p u r t ă p o p o r u l n o s t r u c u
clopotului r e s t r i ş t e i s u n ă c u t ă r i e m u l t ă r ă b d a r e c r e ş t i n e a s c ă .
şi d i n t o a t e p ă r ţ i l e , î n v e r ş u n a ţ i a- Şi astfel din vârtejul d u r e r i l o r el
l e a r g ă d u ş m a n i i săi, mii d e mii şi şi-a făcut o a d e v ă r a t ă şcoală a vir­
toţi î n t r ' u n a a-1 d ă r â m ă . Vai! căci tuţii ; şi-a î n t ă r i t c r e d i n ţ a şi n ă d e j ­
nu ne-am putut opri ac), în culmea d e a , şi-a î n ă l ţ a t cugetul, şi-a oţelit
triumfului naţiei române, sporind sufletul, c a să p o a t ă vâsli b i r u i t o r
împreună cu uoi şi timpul şi isto- p e s t e t o a t e valurile p r o t i v n i c e p â n ă
na > V la plinirea vremii, p â n ă c â n d s'a
milostivit A t o t p u t e r n i c u l D u m n e z e u
a încopciâ i a r ă ş firul d e s v o l t ă r i i
istorice acolo, u n d e el a fost r u p t
în m o d a t â t d e b r u s c în d i m i n e a ţ a
zilei d e D u m i n e c ă 19 August 1601.
c â n d Batori o m u l lui B a s t a , p ă t r u n ­
z â n d în cortul lui Mihai p e c â m p i a
T u r z i i , a ucis în m o d m i ş e l e s c p e
viteazul D o m n al t u t u r o r R o m â n i l o r .
Să nu cârtim însă contra Prove-
dinţei p e n t r u suferinţele din t r e c u t .
Ci m a i b i n e să c e r c ă m a dă g l a s
s i m ţ ă m i n t e l o r n o a s t r e d e a d â n c ă şi
nemărginită mulţămire pentru darul
d e s ă v â r ş i t şi p e n t r u n e m ă s u r a t a mi­
lostivire a T a t ă l u i C e r e s c , c a r e în
a c e s t e zile ne-a î n v r e d n i c i t s ă înfăp­
t u i m din n o u idealul u n i t ă ţ i i n o a s ­
t r e n a ţ i o n a l e , coborându-1 din înăl­
Bariţiu.
ţ i m e a sferelor a l b a s t r e , u n d e a plutit
a t â t a t i m p î n f ă ş u r a t în vraja d e
U n d e a r fi a c u m a n a ţ i u n e a noas- t a i n ă n e p ă t r u n s ă a inimilor n o a s t r e ,
tră, la c e c u l m e d e p r o g r e s , la ce p e t ă r â m u l realităţii.
t r e a p t ă d e p u t e r e şi d e s v o l t a r e , d a c ă A c e a s t ă î n f ă p t u i r e v a fi a c u m d u
s o a r t a n u a r fi fost a t â t d e n e m i - rabilă şi definitivă, căci e a n u se
sprijineşte n u m a i p e s a b i a v i t e a z ă
*) N. Bălcescu: Istoria Românilor sub Mi-
nai-Voda Viteazul, ediţie noua întregită de şi p e m i n t e a î n ţ e l e a p t ă a unuivoe-
Alex. Lăpedatu, Bucureşti 1908, p. 319. vod, ci se î n t e m e i a z ă p e rezulta-
HHK^^W^H CELE TREI CRIŞURI
tele clare, p e legile fireşti ale evo­
luţiei istorice şi pe e l e m e n t e l e cons­
t i t u t i v e ale n a ţ i u n i i n o a s t r e , cari
sunt: trecutul milenar: t e r i t o r u l
u n i t a r şi c o m p a c t ; r a s a traco-ro-
m a n ă ; limba şi l e g e a r o m â n e a s c ă ;
d a t i n e l e , obiceiurile, tradiţiile şi as-
p i r a ţ i u n i l e sfinte t u t u r o r R o m â n i l o r ,
şi m a i a l e s conştiinţa noastră na­
ţională, fără d e c a r e a r fi ş u b r e d e
şi n e s i g u r e t o a t e celelalte e l e m e n t e .
••> iiiinit imn nu i IIIIIIIII
DESPRE
(AFORISME)
B u c u r i a , că 'n sfârşit îl avem...
p a n ă a c u m a p r o d u s m u l t m a i puţin
r o d d e c â t a m c r e z u t ceice d e p e l a
1890 î n c e p u s e r ă m a vorbi l i m p e d e
d e s p r e a n e x a r e a lui.
D e - a c e s t fel d e l ă u d a b i l e incur­
siuni c u c e r i t o a r e la B u c u r e ş t i s'a
v o r b i t mai întâiu.
Şi s'a vorbit î n t r ' u n t i m p în c a r e
s t a t u l r o m â n însuşi e r ă aliatul pu­
terilor c e n t r a l e - e u r o p e n e !
P o p o r u l r o m â n a v e a , însă, poli­
tica sa d e s e n t i m e n t ; s t a t u l , po­
litica s a d e c o n s e r v a r e , cu a t â t m a i
g r e u d e d u s c â t se p u t e a p r e v e d e a
c ă viitorul conflict a r m a t - e u r o p e a n
va hotărî de vieaţa sau de moartea
p o p o a r e l o r estice.
C â n d vijelia a sosit Ionel I. C.
B r ă t i a n u t r a s e t o a t e concluziile celor
două politice şi, cu a j u t o r u l cel m a i
d e v o t a t al ţării sale mici, clădi o
ţară mare.
D e - a c e e a lui i s'ar c u v e n i două
s t a t u i , n u u n a : î n t â i a la B u c u r e ş t i ,
al c ă r o r g â n d l'a î n t r u p a t ; a d o u a
(identică) la Cluj, ca pildă p e n t r u
g e n e r a ţ i i l e c a r e se p e r i n d ă 'n el.
P e n t r u ce u n i r e a n u a d a t tot ro­
dul aşteptat?
C a u z a primă este, d u p ă p ă r e r e a
m e a , lipsa unităţii naţionale.
Grea vorbă ?
Şi eu ştiu că e s t e g r e a !
D a r a ş â este.
Ardelenii înşişi au fost, înainte
d e r ă z b o i u , de părerea aceasta.
C i t i t o r u l ş o v ă i t o r să b i n e v o i a s c ă
a d e s c h i d e Enciclopedia română, la
c u v â n t u l «Transilvania» şi v a g ă s i
acolo p r o b a r e a a f i r m a ţ i u n e i
m e l e . Enciclopedia, sinceră,
a n o t a t t o a t e l a c u n e l e cul­
turale ; o dată, o singură
d a t ă , î n s e m n â n d că sprijinul
social al c u l t u r a l i z ă r i i î n c ă
a lipsit, c e e a c e î n s e m n ă c ă
societăţii ardeleneşti îi lipsiă
impulsiunea vivace-produc-
tivă a naţiunilor cu elan.
D e a c e e a morfologia so­
cială e r ă s i m p l ă s a u r e d u ­
să ; î n t r e p r i n d e r i l e econo­
mice, puţine ; agricultura,
p r i m i t i v ă , cu î n c e p u t u r i d e Casa
A c e a s t a s ă a r d ă c a o flacără pu­
r u r e a vie în sufletul t u t u r o r fiilor
n a ţ i u n i i n o a s t r e ! L a l u m i n a ei s ă
se î m b r ă ţ i ş e z e t o a t e c u g e t e l e , d e
c ă l d u r a ei să se p ă t r u n d ă t o a t e ini­
mile, la c h e m a r e a ei, s ă se î n c o r d e z e
t o a t e b r a ţ e l e s p r e m u n c ă şi l u p t ă
românească triumfătoare! Atunci
b i n e c u v â n t a r e a lui D u m n e z e u n e
va însoţi în t o a t e n ă z u i n ţ e l e noas­
iiiilllliiiiiiijiiiiii iititiiiiiiiiiniiiiiirii
ARDEAL
de: G. Bogdan-Duică.
p e r f e c ţ i o n a r e ; şi ce î n c e p u t u r i pro­
miţătoare de extensiune, începuturi
p e c a r e le-a s t u d i a t Ştefan B e t h l e n ,
u n u n g u r c u p r i n s d e t e m e r i , n u vre­
un R o m â n dus desnădejdii.
D a c ă în v o r b a cultură c u p r i n d e m
toate f e n o m e n e l e ei, nu n u m a i cele
ANDREI MUREŞANU
Poetul mişcăret de la 1848 hi Ardeal.
itaţioual-cukurale, a t u n c i eu am
d r e p t s ă afirm că u n i t a t e a c u l t u r a l ă
n e lipsiă.
* *
U n i t a t e a «<7//b«a/-eulturalâ, deşi
lipsită d e t e r i t o r i u l c o m u n , fusese
o d a t ă m u l t m a i egală. D a r e s t e m u l t
lui Andrei Mureşeanu din Bistriţa
mmmmmm^
t r e sfinte şi clădirea unităţii naţio­
nale, care s'a desăvârşit prin ho-
tărărea dela Alba Iulia, va deven)
prin virtutea tuturor fiilor naţiunii
noastre, atăt de trainică şi puter­
nică, încât nici porţile iadului nu o
vor birui pe dânsa.
A ş a t r e b u e s ă fie, căci d r e p t a t e
şi j u d e c a t ă face D u m n e z e u t u t u r o r
celor a p ă s a ţ i !
i iimiiii i [tiiiiiiiiui
d e - a t u n c i ! D e c â n d , a d e c ă , formula
vieţii n o a s t r e e r a u p u ţ i n e şi s i m p l e
Biserică ; c a r t e r e l i g i o a s ă ce d i n Iaşi
şi B u c u r e ş t i a j u n g e a p â n ă ' n M a r a -
m u r ă ş ; ţ ă r a n ce c u n o ş t e a a t â t pă­
m â n t c â t a r ă ; d a r p ă s t o r c a r e tre­
c e a m u n ţ i i şi t o v a r ă ş i d e l e g ă t u r ă
c o m e r c i a l ă , etc. Şi t o a t e , t o a t e , fire
subţiri d e î n ţ e l e g e r e !
Din s i m p l i t a t e a a c e a s t a A r d e l e n i i
se r i d i c a r ă ABA
I d e p e l a sfârşitul
v e a c u l u i al XVIII. V e a c u l lui Iosif
al II-lea îi d e ş t e p t ă şi p e ei.
In a c e l a ş t i m p se t r e z i a u s p r e
n a ţ i o n a l i s m şi «regăţenii».
Paralelizarea aceasta este sigură
şi i n t e r e s a n t ă . A t i n g e r i l e r e c i p r o c e
se î n m u l ţ e s c ; în o ş t i r e a lui T u d o r
Vladimirescu luptă mulţi A r d e l e n i ;
în 1848 n e vine sfat b u n din Ţ a r ă ;
în a c e s t a n a b i a n e r e g ă s i m unita­
t e a d e voinţă. D a r în A r d e a l voinţa
este s u p r i m a t ă ; în ţ a r ă c r e ş t e l i b e r ă
şi a n i m e a z ă p u t e r n i c m i ş c ă r i l e so­
ciale şi c u l t u r a l e . In 1918 Ţ a r a n e
este de-asupra, enorm d e a s u p r a .
E r a clar c ă t e n d i n ţ e l e d e unifi­
c a r e spre Ţară trebuiau s ă g r a v i t e z e .
*
"- * *
A fost ( p â n ă la u n t i m p n u m a i
în f o r m e literare) e r ă a p o i şi c a
î n d e m n politic, e s t e a c u m în toate
privinţele o datorie a «Ţării»—căci
n o ţ i u n e a , caşi r e a l i t a t e a , n u a p i e r i t
î n c ă — s ă a i b ă ea grije d e a c e a
unificare al c ă r e i r o d să fie naţiu­
n e a r o m â n ă a viitorului.
C o n t e n s t a r e a a c e s t e i m e n i r i ; opo­
ziţia, o r i c e fel d e opoziţie c o n t r a ei,
este d e t e s t a b i l ă , d e c o m b ă t u t , d e
s t â r p i t . A fi făcut Alba-Iulia a n u l u i
1918, în mijlocul u n e i d ă r ă p ă n ă t o a r e
vijelii, a fost f r u m o s ; m a i g r e u şi
m a i f r u m o s va fi a p r e v e d e a c h i p u l
n a ţ i e i d e p e s t e 100—loO d e a n i , d e
pela a n u l 2100—2200; şi a a l e g e
d r u m u r i l e s p r e el.
C a r e p o a t e să fie busola
p e m ă r i l e î n t â m p l ă r i l o r vii­
toare ?
F ă r ă m u l t ă ş o v ă i r e , la a-
ceastă întrebare, răspund
î n d a t ă : Egoismul naţional.
Înainte de toate : R o m â n u l
şi r o m â n i s m u l ; î n a i n t e d e
t o a t e c u c e r i r i l e m a t e r i a l e şi
culturale româneşti; înainte
d e t o a t e sprijinul r e c i p r o c ,
p e n t r u c a a c e l e c u c e r i r i să
(Transilvania). fie cu p u t i n ţ ă ; şi încă urgent
%!^w®mm®^m
D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , în
zece ani, a m p ă c ă t u i t d e a j u n s .
A r fi loc şi milă d e p ă c a t , d a c ă
ţările a n e x a t e idealului n a ţ i o n a l a r
fi p u r r o m â n e ş t i . D a r n u s u n t .
Mulţimi d e streini circulă şi, p r i n
c h i a r p r e z e n ţ a lor, aşteaptă la g r a ­
n i ţ ă ; dela g r a n i ţ e s p r e c e n t r u ele
se resfiră cu b o g ă ţ i i m o ş t e n i t e , cu
i n d u s t r i i î n t e m e i a t e d i n a i n t e d e 1918;
o legislaţie e g a l i t a r ă le a c o r d ă scu­
tul cel m a i s i g u r ; s t r a d e l e B u c u r e ş ­
tilor r ă s u n ă d e limbi s t r ă i n e ; şi
a c e s t e m u l ţ i m i se a p ă r ă d e noi, n u
ni se a p r o p i e ; n u n e i u b e s c .
Dar noi a v e m r ă g a z d e v r a j b ă :
C â ţ i d i n t r e noi îşi b a t c a p u l cu
a c e a n a ţ i e c a r e p e a i c i va t r ă i pela
a n u l 2100—2200? Şi câţi c h i o r ă s c
n u m a i la osul d e r o s , p e n t r u c a r e
fireşte t r e b u e b ă t ă l i e ?
*
* *
P e n t r u a î n t r e z ă r i d e d e p a r t e , vii-
t o r u r i , o m u l a r e n e v o i e de trei în­
s u ş i r i : 1) m u n c ă d e o r i e n t a r e ; 2) in­
t e l i g e n ţ ă ; 3) i n v e n t i v i t a t e .
C i n e face, î n t â m p l ă t o r , p a r t e din
c o r p u r i e r u d i t e , din acel fel d e oa­
m e n i pe c a r e firea i-a î n z e s t r a t c u
filosofica c u r i o z i t a t e a ştiinţei, a c e l a
face d e l a s i n e m u n c a d e o r i e n t a r e .
| [ O r i e n t a r e a p r i n t i p ă r i t u r i la iu­
ţeală p r e p a r ă n u m a i terenul d e m a ­
gogiei s a u al greşelii.
I n t e l i g e n ţ a este l u c r u r a r . U n psi­
holog de s e a m ă , g e r m a n , B e t h , şi-a
luat o s t e n e a l a să c a l c u l e z e p e t r e i
mii d e a n i în u r m ă c â t e a u fost
t a l e n t e l e c a r e a u d u s o m e n i r e a îna­
i n t e ; şi a g ă s i t vre-o 100 d e o a m e n i
geniali şi vre-o 3000 d e t a l e n t e m a r i .
întemeietorul Blajului (1692-1768).
CELE TREI CRIŞURI
Andrei Baron de Şagnna
întemeietorul t Asocia/iuuei* din Sibiu, făuritorul 'Statutului Organic.
Mitropolitul Românilor Ortodoxi din Transilvania, binecuvântând
Atât !
Şi noi ? ce n e c r e d e m noi ?
I n v e n ţ i a , d e orice fel a r fi a s t a
d e p a r t e a celor 100 în mulţii 3000
d e ani.
N o r o c d e omul a s u p r a c ă r u i a firea
a r e v ă r s a t t o a t e cele trei d a r u r i :
N u m a i ei pot fi c o n d u c ă t o r i i p e căile
p r a c t i c e , b u n e , s p r e viitor.
*1
* 4
In A r d e a l p u t i n ţ a d e o r i e n t a r e
n u a fost n i c i o d a t ă p r e a i s t e a ţ ă .
S p u n a c e s t a d e v ă r şi fiindcă m i l-au
i m p u s c e r c e t ă r i l e m e l e i s t o r i c e ; şi-1
pot d o v e d i o r i c â n d ; fiindcă m i l-au
i m p u s m a i ales c e r c e t ă r i l e literare,
în c a r e se d e s c o p e r e i n v e n t i v i t a t e a
şi i n t e l i g e n ţ a .
D a c ă , d e pildă, a ş luă la r â n d p e
toţi poeţii n o ş t r i şi i-aş c e r c e t ă din
p u n c t d e v e d e r e al invenţiei—, proba
a r fi l ă m u r i t o a r e p e n t r u oricine.
Şi la acelaşi r e z u l t a t aşi a j u n g e
cercetând invenţia — economică;
e x a c t la a c e i a ş r e z u l t a t .
De-a c e e a ce noi nu a v e m t r e b u e
sâ c e r e m dela fraţii cari a u —,
dacă au.
Altfel, s ă a ş t e p t ă m înfloririle vii­
t o a r e ori s ă n e p l e c ă m capul — fa­
talităţii.
* 1
* *r
O r i e n t a r e a şi aflarea celui ce p o a t e
o r i e n t a s u n t cu p u t i n ţ ă m a i a l e s
acolo u n d e egoismul naţional este
n e s t i n g h e r i t d e teorii s t r ă i n e şi
stranii.
^mm^m^mm^
poporul.
Epoca noastră produce multe de
acestea ; peniţe juvenile alunecă pe
h â r t i i s u p e r i o a r e şi scriu, fără n i c i u n
talent, e c o u r i fără c o l o a n e ; fără,
p e n t r u c â la noi m o r t r ă m â n e şi m o r t
t r e b u e s ă r ă m â n ă tot ce n u a ră­
s ă r i t din n e c e s i t ă ţ i n a ţ i o n a l e . D e
p i l d ă : R o m â n i c o m u n i ş t i ? ; să dai
m â n a cu , dar, mai curând să
le-o tai din u m ă r , d e c â t să le-o
strîngi. R a d i c a l i s m democratic?, pen­
t r u c a d u ş m a n u l d e - a c u m z e c e ani.
(Numai d e - a c u m z e c e ani!) să con­
t i n u e a-mi r ă m â n e a «domn» ?
Ni se p a r e că A r d e a l u l a r e n e v o i e
de-o r e c u l e g e r e (în a c e a s t ă privinţă).
*
* *
D a r nu-i m a i p u ţ i n a d e v ă r a t c ă
şi «regatul» a r e n e v o i e d e u n plus
d e î n ţ e l e g e r e , c a r e plus să mijlo­
cească creşterea speranţelorcomune.
*
* *
Blocul e s t i c - e u r o p e a n - r o m â n t r e ­
b u e să fie un suflet, o v o i n ţ ă . D a r
a c e a s t a a ş â d e s i m p l ă — gâşişi-va
o a r e formele sale c u l t u r a l e şi poli­
tice î n a i n t e de-a n u fi p r e a t â r z i u ?
T a l e n t de-a nu fi a m d o v e d i t des­
tul. Să s p e r ă m că d e c e n i u l 1928-1938
va fi m a i p r o d u c t i v .
>^mm^^^mm CELE TREI CRIŞURI m®mm^mmmm
Condamnaţii pentru Memorandul Românilor dus la Monafchul Austro-Ungar
1892 Mai 28 — 1894 Mai 25.

Dionisiu Roman Patriciu Barbu Dr. D. P. Barciau Glierasim Domide Dr. Th. Mihali Dr. A, Suciu M. Veliciu Rubin Patifia
Nicolae Cristea Juliu Coroiatul G. Popp de Săseşti Dr. Ioan Ra/iu Dr. V. Lucaciu Dim. Comşa Sept. Albiţii
D e l e g a ţ i i C o m i t e t u l u i N a ţ i o n a l R o m â n c a r e , î n f r u n t â n d protocolul m a g h i a r , s'au p r e z e n t a t M o n a r c h u l u i
F r a n t z Iosef, cu u n m e m o r i u , î n c a r e se a r ă t a u suferinţele R o m â n i l o r din A r d e a l , fapt p e n t r u c a r e a u fost
j u d e c a ţ i la Cluj, d e c ă t r e j u s t i ţ i a m a g h i a r ă şi c o n d a m n a ţ i la î n c h i s o a r e . P r o c e s u l şi s e n t i n ţ a d e la Cluj a pro­
v o c a t — d u p ă c u m se ştie — f u r t u n o a s ă m i ş c a r e de p r o t e s t a r e a s t u d e n ţ i m e i şi i n t e l e c t u a l i l o r d e la B u c u r e ş t i ,
c a r e p o a t e fi socotită, ca u n p r e l u d i u al m i ş c ă r i l o r n a ţ i o n a l e din 1914—1916. A ş a zisa «Redută», u n d e s'a ju­
d e c a t p r o c e s u l , se g ă s e ş t e azi în s t ă p â n i r e a Cercului Militar al g a r n i z o a n e i Cluj.
IIIIIIIIIIIIIIIIII INIMII UIMI MUMII IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMMIIII IIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIMMIIIIIIIII II II IIIIIIIIIIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Dinfolklorul ardelean ARDEAL U L

Merge badea meu cu plugul
Tot alăturea cu drumul,
Tot arând şi sămânând,
Şi din gură cuvântând :
— Creşte mândru, grâuleţ,
La paiu gros, la spic măreţ,
Să stai 'nalt la secerat,
Ca mândra la sărutat.
Bade-adună, ploaia cură,
Ieşi Domnică şi-i dă g u r ă !
— E u guriţă cum i-oiu da,
Câ mă tem că m'o muşca
Şi mămuţa m'o 'ntreba :
— Domnicuţă, săraca,
Ai avut gurif ori ba ?
Atunci ce i-oiu cuvânta?
— Spune-i tu atunci aşa :
A m avut, mămuţă hăi,
Dar a m dat-o la flăcăi!
* p e c e t l u i t ă definitiv şi n-o m a i des­
Şi să ştiu bade că vii,
F r u m o s m'aş împodobi —
Şi 'nainte ţi-aş eşi
Şi calea ţi-aş vărui
Tot cu var de cel mărunt,
Ca să ajungi mai curând.
* *
Dragostea de fată mare
Ca garoafa din c ă r a r e ;
Când bate vântul subţire,
Atunci mă scoate din
de Octavian Goga.
S u n t zece a n i d e când n u m a i D e - a t u n c i A r d e a l u l r e i n t e g r a t în
este, d e când la Alba-Iulia în frea­ u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă , p ă r t a ş la bine
m ă t u l m u l ţ i m e i s'a desfiinţat, ca s ă şi la r ă u cu s o a r t a ţârii, m e r g e îna­
se t o p e a s c ă în m a r e l e tot. inte p e c a l e a d e s ă v â r ş i r i i u n u i pro­
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIWII
c e s firesc d e u n i f i c a r e cu r e s t u l , c â
p e a c e s t d r u m se î n t â l n e s c a s p e r i ­
tăţi e a d e v ă r a t , că d e d u p ă g r a n i ­
ţele d ă r â m a t e se ivesc a d e s e stri­
goii s t ă p â n i r i i d e d e m u l t , e fatal,
d a r d e s t i n u l n o s t r u s'a împlinit şi
carul istoriei nu-şi m a i î n t o a r c e oi­
ş t e a î n a p o i . D e - a c e i a toţi micii n e ­
g u s t o r i ai frecărilor locale, c a r e c r e d
că p o t î n j g h e b a o d o c t r i n ă d i n r e ­
vendicările u n e i r e g i u n i , n u s u n t
d e c â t a p a r i ţ i i t r e c ă t o a r e , m e n i t e să
r e c a d ă în n e a n t . U n i r e a n o a s t r ă e
face n i m e n i . P u t e m în viitor s ă în­
d u r ă m n e n o r o c i r i , d a r v o m fi u n a
şi le v o m suferi la olaltâ. V i i t o r u l
va z â m b i cu i n d u l g e n ţ ă s a u c u dis­
p r e ţ a s u p r a t u t u r o r c a r e n ' a u în­
ţeles î n c ă a c e s t a d e v ă r şi n u s'au
c o n f o r m a t lui. —-
M. S. Regina Măria, însoţita de / Decembrie, 1928.
fire. A. S. R. Principesa Ileana, la Sovata.
 m^mmimmmm
M. S. Regele Ferdinand.
OCU PARE
2
iua d e 4 A u g u s t a a d u s R o m â ­
nilor î n c o r o n a r e a biruinţei d e
la Tisa. E r a u n a din acele m a r i
satisfacţii p e c a r e P r o v e d i n ţ a le păs­
t r e a z ă p e n t r u p o p o a r e l e g r e u încer­
cate, c a r e a u d o v e d i t t ă r i e d e suflet
în u r m ă r i r e a u n e i idei d r e p t e şi a u
ştiut să-şi î n c o r d e z e b r a ţ e l e şi să nu-şi
c r u ţ e s â n g e l e p e n t r u i z b â n d i r e a ei.
La ceasurile şease seara, trupele
diviziei î n t â i a d e v â n ă t o r i i n t r a u în
B u d a p e s t a şi o c u p a u c a p i t a l a ma­
g h i a r ă . De-alungul marelui bulevard
A n d r a s s y t r e c c o l o a n e lungi d e in­
fanterie, c a v a l e r i e , a r t i l e r i e . In ini­
m a oraşului, g e n e r a l u l c o m a n d a n t
al t r u p e l o r din T r a n s i l v a n i a p r i m e ş t e
defilarea t r u p e l o r . Nici o d a t ă o tru­
pă r o m â n e a s c ă n ' a defilat m a i mân­
dru, m a i m a r ţ i a l . Nici o d a t ă u n co­
m a n d a n t n ' a t r e b u i t să facă o sfor­
ţ a r e m a i p u t e r n i c ă , c a să-şi î n ă b u ş e ,
s u b m a s c a s e v e r ă a şefului, explo­
zia d e s e n t i m e n t e ce e ş i a u din ini­
m ă , s p r e a se f ă r â m a în lacrimi.
Căci, în decorul g r a n d i o s a] monu­
m e n t a l e i străzi b u d a p e s t a n e , se în­
t r u p a a e v e a cel m a i m ă r e ţ vis pe
c a r e î n d r ă z n i s e v r e - o d a t ă să şi-1
plăsmuiască o minte românească,
r e v a n ş a cea m a i s t r ă l u c i t ă p e c a r e
şi-o p u t e a lua u n n e a m d u p ă o m i e
d e a n i d e silă, batjocură şi obidă.
In a c e a s t ă zi n e u i t a t ă d e 4 Au­
gust, soldaţii r o m â n i t r e c în p a s d e
p a r a d ă , în c â n t e c u l voios al fanfa­
r e l o r militare, p r i n i n i m a capitalei
m a g h i a r e , c u c e r i t ă d e ei în luptă
d r e a p t ă . Ei defilează cu b ă r b ă ţ i e ,
c ă l c â n d în p i c i o a r e n u n u m a i pie­
trele străzilor capitalei, d a r şi sufle­
tul trufaşului c ă l ă u d e p a n ă ieri.
Mut şi r e s e m n a t se g r ă m ă d e ş t e no­
r o d u l m a g h i a r p e t r o t u a r e l e largi,
ca s ă p r i v e a s c ă spectacolul unic.
CELE TREI CRIŞURI
M. S. Regina
A BUDAPESTEI
— 4 August 1919 - de
E s t e istoria c a r e se d e s f ă ş o a r ă răz­
b u n ă t o a r e , n e m i l o a s ă , fatală. E s t e
s e m n u l vorbitor al u n o r v r e m u r i
n o u ă , a u n o r r o s t u r i n o u ă . S e pră­
buşeşte o clădire pe care un maes­
tru, orbit d e trufie, a d u r a t - o p e
temelia n e s i g u r a a silniciei.
Şi t r u p e l e r o m â n e t r e c m e r e u , iar
p a s u l lor r ă s u n ă c a d e n ţ a t , ca u n
r i t m u d e e p o p e e . T r â m b i ţ e l e înalţă
Julietle
m$mm%mm%^m&
I I
Măria.
Const. Kiriţescn.
s p r e c e r din ce în ce m a i vesel
i m n u l lor d e triumf. C â t e p o v e s t e s c
e l e ! C â t e r e s t r i ş t i ale t r e c u t u l u i ,
c â t e v e a c u r i d e s u f e r i n ţ e se r ă s b u n â
în c e a s u l d e f a ţ a !
C o m a n d a n t u l oştirii, î n c o n j u r a t d e
s t a t u l s ă u major, p r i m e ş t e defilarea,
r ă s p u n z â n d ofiţerilor c a r i s a l u t ă cu
sabia, s t e a g u r i l o r c a r e se p l e a c ă ,
soldaţilor care-i a r u n c ă c ă u t ă t u r i
voioase. D a r ochii săi a l u n e c ă visă­
tori p e s t e r â n d u r i l e soldaţilor, stră­
bat prin negura vremurilor apuse
şi r e v ă d , î n t r ' o î n ş i r a r e t u m u l t u o a s ă ,
tot clocotul p a t i m i l o r şi al sbuciu-
m u r i l o r c a r e se r ă s b u n ă în a c e a s t ă
clipă. S u n t umilinţele, î m p i l ă r i l e şi
jafurile d e v e a c u r i , i n i m a s t r i v i t ă şi
g u r a î n c h i s ă cu p u m n u l , s u n t mu­
cenicii înfipţi în ţ e a p ă ori întinşi p e
r o a t ă , preoţii batjocoriţi şi scuipaţi,
c ă r t u r a r i i vârîţi în t e m n i ţ e ori siliţi
să-şi s c h i m b e ţ a r a . E s t e u n t r u p
frumos d e voevod viteaz, a r u n c a t
p e o c â m p i e , d e s p ă r ţ i t d e capul în
c a r e încolţise î n t â i a d a t ă s ă m â n ţ a
c a r e , u d a t ă d e l a c r i m i şi d e s â n g e
veacuri dearândul, dă astăzi rodul
cel î m b e l ş u g a t . E s t e î n t r e a g a po­
veste milenară a neamului martir,
c a r e se î n c h e i e î n t r ' o a p o t e o z ă or­
bitor d e s t r ă l u c i t o a r e . E s t e ziua ho­
t ă r â t o a r e a u n u i l u n g p r o c e s istoric,
c a r e s e sfârşeşte, a ş a c u m t r e b u e
, s ă se s f â r ş e a s c ă t o a t e lungile con­
t r o v e r s e : cu i z b â n d a d r e p t u l u i şi a
dreptăţii.
Comandantul român priveşte rân­
durile luptătorilor, c u m s e u r m e a z ă
u n e l e d u p ă altele, p e c â n d i c o a n e l e
se d e a p ă n ă şi ele din c e în c e m a i
r e p e d e în m i n t e a lui. Z o r i roşii se
a r a t ă la orizont. S u n t s c e n e din
s â n g e r o s u l n o s t r u r ă z b o i . F i l m u l în­
c r e m e n e ş t e a s u p r a u n e i viziuni d e
>m%%mmMm^%%< CELE
Primirea
IIIIIIIIMIIIMilMlIIItl ••IIIIIIII l l l l l IIIIUIIMIIIIll
a m ă r ă c i u n e şi d e g r o a z ă : T u r t u c a i a .
Şi m i n t e a m ă s o a r ă d r u m u l s t r ă b ă ­
t u t ; el se s t r e c o a r ă p r i n a m i n t i r i l e
presărate pe creste de munţi, prin
văi şi p r i n m a r g i n i d e p ă d u r i , t r e c e
p r i n v a d u r i l e râurilor, u r m â n d căile
invaziei, s t r ă b a t e c a p i t a l a Ţ ă r i i , pân­
g ă r i t ă d e d u ş m a n , u r m e a z ă pote­
cile s â n g e r o a s e a l e r e t r a g e r e i , şer-
p u e ş t e p r i n l u n c a Şiretului, u r c â n d
g r e u p e s t e înălţimile V r a n c e i şi Oi-
tuzului, t r e c e m u n ţ i i şi se a v â n t ă în
m a r ş triumfal p e s t e plaiurile scum­
pului A r d e a l , p e s t e Tisa, p e s t e
Pusta ungară.
D e l a T u r t u c a i a la B u d a p e s t a !
E s t e d r u m u l dela î n f r â n g e r e la
b i r u i n ţ ă , dela umilire la m â n d r i e ,
dela catastrofa ce a m e n i n ţ a viitorul
u n u i n e a m , p â n ă la s ă r b ă t o a r e a mă­
r e a ţ ă a învierii.
Cele din u r m ă şiruri a u t r e c u t . E
s e a r ă B u l e v a r d u l A n d r a s s y se g o ­
l e ş t e încetul cu încetul. T ă c u t ă , mul­
ţ i m e a m a g h i a r ă s e î m p r ă ş t i e cu i-
n i m a g r e a , cu m i n t e a î m b u l z i t ă de
g â n d u r i şi s e n t i m e n t e p o t r i v n i c e .
Plecarea Generalului Berthelot, însoţit de D-l ruliu Mauiu, Preşedintele
TREI CRIŞURI
GENERALUL BERTHELOT ÎN ARDEAL
Generalului Bertlielot în Stiliste, de către o delegaţie de fruntaşi
şi doamne române în costum naţional (1919).
Illllllllllltlll 1 III 1 tll llll 111 11 i IIII l l l l l l l l III
B u c u r i a m â n t u i r i i d e visul r ă u al
t i r a n i e i roşii se a m e s t e c ă cu a m ă ­
r ă c i u n e a orgoliului n a ţ i o n a l c ă l c a t
în p i c i o a r e . I a r a r m a t a c u c e r i t o a r e
se î n d r e p t e a z â s p r e c a z ă r m i l e un­
g u r e ş t i cu conştiinţa împlinirii u n e i a
din cele m a i g r e l e şi c o v â r ş i t o a r e
misiuni.
S o a r e l e a p u n e a , presă r â n d o pul­
b e r e a u r i e p e s t e t u r n u r i l e şi cupo­
lele m e t r o p o l e i m a g h i a r e . D e a s u p r a
cetăţuii lui Soliman, d e a s u p r a Bur­
gului habsburgic, deasupra Parla­
m e n t u l u i şovinismului u n g u r e s c , flu­
t u r a u falnic culorile n a ţ i o n a l e a l e
steagului românesc.
Se sfârşise o zi m a r e . O zi c a r e va ră­
m â n e în istoria n e a m u l u i , s t r ă l u c i n d
cu l u m i n a ei o r b i t o a r e p e s t e v e a c u r i .
Budapesta a fost cucerită de ar­
mata românească.'
E r a m , î n t r e toţi aliaţii noştri, sin­
g u r i i , p e c a r i D u m n e z e u ii î n v r e d ­
nicise s ă c u c e r e a s c ă prin l u p t ă ca­
p i t a l a d u ş m a n u l u i lor d e c ă p e t e n i e .
C e e a c e n u fusese î n g ă d u i t m a r i l o r
noştri prieteni, n e fusese n o u ă , ce­
Consiliului
v^^^^^mmm
ardeleni
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIII
lor mici şi c r u d î n c e r c a ţ i . E n g l e z i i
n u şi-au p u t u t plimba caii p e s u b
P o a r t a b r a n d e m b u r g h e z ă a Berli­
nului şi p e s u b teii din U n t e r d e n
L i n d e n . F r a n c e z i i n u şi-au p u t u t
face a r m e l e p i r a m i d ă p e t e r a s a cas­
telului dela Sans-Souci, d e u n d e spi­
ritul lui V o l t a i r e s t ă p â n e ş t e ironic
peste a r m u r a g r e o a e a P o s t d a m u l u i
p r u s a c . Nici Italienii n ' a u i z b â n d i t
să s f ă r â m e cu p a t u r i l e puştilor ipo­
crita m a x i m ă : Justiţia est regno-
rttm fundamentam, înscrisă c a o
ironie p e p o a r t a H o f b u r g u l u i v i e n e z .
Ne-a fost d a t n o u ă , u r m a ş i i Hoţi­
lor v a l a h i , să a v e m satisfacţia su­
p r e m ă d e a r ă s b u n a u m i l i n ţ e l e şi
suferinţele a t â t o r g e n e r a ţ i i d e stră­
moşi, să p u t e m i n t r a ca s t ă p â n i î n
c a p i t a l a trufaşului o p r e s o r , şi, ţi-
nându-1 î n d o i t s u b g e n u n c h i u l nos­
tru, să-1 silim s ă r e c u n o a s c ă veni­
r e a vremilor n o u ă .
«Când visurile sunt întrupate, iar
nedreptăţi de veacuri răsbunate».
( D i n 'Istoria Războiului pentru
întregirea României*, v o i . H I ) .
Dirigent din Sibiu (1919).
 c r ă t o r i n u a u şi n u p o t a v e a î n t r e g
Făuritorii întâmplărilor dela 1 Decemvrie 1918 m e r i t u l a c e s t e i îndepliniri, ei a u însă
o p a r t e m a r e şi a c e a s t a n u t r e b u e
d e Generalul Radu Rosetii. u i t a t ă . C ă c i ce a r ti p u t u t face cei
m a i m a r i p a t r i o ţ i , cei m a i capabili
L a l D e c e m v r i e 1918 a u a v u t loc tăţilor c o n t e m p o r a n e , va a r ă t ă m a i b ă r b a ţ i d e stat, cei m a i p r i c e p u ţ i
d o u ă fapte, d e o p o t r i v ă d e î n s e m n a t e t â r z i u , a t u n c i c â n d v o r eşi la iveală g e n e r a l i , d a c ă n u a r fi d i s p u s d e
pentru poporul românesc. toate d o c u m e n t e l e , m e r i t e l e şi scă­ a c e a m a s s ă d e o a m e n i simpli, cre­
P e d e o p a r t e R e g e l e î n d e p l i n i r e i derile fiecăruia. dincioşi, r ă b d ă t o r i şi viteji, cari, a n i
d a t o r i e i , al u i t ă r e i d e sine, al sufe­ Nu, scopul m e u e s t e a l t u l : e s t e d e a r â n d u l , a u ţ i n u t locului şi a u
r i n ţ e l o r şi al m ă r i m e i sufleteşti, r e ­ a c e l a ca, î n mijlocul osanalelor ce m ă c i n a t p u t e r i l e c o t r o p i t o r i l o r c a r i
i n t r ă , în c a p i t a l a Sa, în capul tru­ se v o r r ă d i c ă , d e mulţi d i n t r e foştii a u a m e n i n ţ a t p a c e a şi c h i a r fiinţa
pelor a u g l o f r a n c o - r o m â n e . s a u actualii fruntaşi, p e n t r u ei în­ l u m e i ? C e a r fi p u t u t r e a l i z ă căpe­
P e d e alta, R o m â n i i de p e s t e suşi s a u p e n t r u alţii d i n t r e ai lor, teniile R o m â n i m e i d a c ă soldatul ro­
C a r p a ţ i şi d e dincolo m â n n u a r fi fost deo­
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l p o t r i v ă r e z i s t e n t g l o a n -
d e Moina, h o t ă r ă s c u-
n i r e a cu fraţii cari, ţelor, bolilor, lipsurilor
d u p ă ce-şi c â ş t i g a s e r ă , T R I U M F U L N E A M U L U I şi p r o p a g a n d e i bolşe­
cu p a t r u zeci d e a n i vice?
înainte, neatârnarea, O m u l d e i s p r a v ă şi
s'au a r u n c a t î n foc b ă r b a t u l fin c a r e a fost
s p r e a-i s c ă p ă d e jugul F e r d i n a n d al R o m â ­
s t r ă i n şi a u p u r t a t u n niei, a s i m ţ i t cel din-
r ă s b o i u g r e u , ce n u tâiu a c e s t a d e v ă r şi d e
p u ţ i n e sacrifiicii şi su- aceia, la 12 D e c e m b r i e
ferinţi le-au c ă ş u n a t . 191S, p e n t r u p r i m a
Aceste hotărâri—dela o a r ă în istorie şi c a
Alba J u l i a şi dela Cer­ c o n c r e t i z a r e a nouilor
năuţi — au desăvârşit stări democratice, El
u n i r e a , a c ă r e i iniţia­ a a ş e z a t la m a s a Sa, a-
tivă o l u a s e r ă Moldo­ lături de generalii car,
venii d i n t r e P r u t şi Ni­ îi d u s e r ă la i s b â n d ă i
stru, în p r i m ă v a r a a- c â t e cincizeci g r a d e
celuiaş a n . inferioare din a r m a ­
Capitala ţărei eră tele e n g l e z ă , f r a n c e z ă
astfel m â n t u i t ă d e ru­ şi r o m â n ă , i a r la sfâr­
şinea ocupaţiei străine şitul m e s e i a a r ă t a t a-
şi n e a m u l e r ă , în fine, c e s t o r ostaşi, în cuvin­
întregit. t e , s i m p l e , r o s t i t e în
limbile r o m â n ă , fran­
Ţ i n t a abia î n t r e z ă ­
ceză şi e n g l e z ă , mul­
r i t ă d e s t r ă m o ş i i noş­
ţumirea ce are de a
tri, visul p u s în c u v i n t e s a l u t ă în p e r s o a n e l e
d e c â ţ i v a c â n t ă r e ţ i ai lor p e cei ce şi-au fă­
n e a m u l u i şi c a r e adu­ Artileria română trece podul Frânt: Iosef*, din Budapesta
cut datoria,
s e s e jertfa a c â t o r v a că g e s t u l şi cuvintele,
s u t e d e mii d e R o m â n i , d e v e n i s â , să n u fie u i t a t i n s t r u m e n t u l c a r e a S o c o t e s c ale p r i m u l u i r e g e al Ro-
în sfârşit o r e a l i t a t e ! fost m o d e s t u l r e a l i z a t o r al a c e s t o r d e a t u n c i ,
Ziua e r ă , î n t r ' a d e v ă r , o binecu­ f a p t e : soldatul r o m â n şi soldaţii m â n i e i î n t r e g i t e , a e x p r i m a t u n m a r e
v â n t a r e d u m n e z e i a s c ă , la a m i n t i r e a aliaţi. a d e v ă r şi câ a c e s t a d e v ă r n u tre­
c ă r e i a fiorii emoţiei d e a t u n c i cu­ E a d e v ă r a t că aceşti modeşti lu­ buie u i t a t azi c â n d s e r b ă m a ze­
p r i n d d i n n o u p e cei c e a u t r ă i t c e a a n i v e r s a r e a a c e l o r slăvite în­
acele c e a s u r i sfinte. tâmplări.
Şi e firesc ca r e c u n o ş t i n ţ a p e n t r u IIIIII IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMI1IIIIIIIIIIIIIIIIIIII1IIIIIII1IIIIIIM

cele î n f ă p t u i t e a t u n c i să n e facă a
c ă u t ă cine s u n t a c e i a c ă r o r a se p o a t e
a t r i b u i m e r i t u l îndeplinirilor din
a c e a zi.
S u n t mulţi cari, c a m g r ă b i ţ i , a u
c ă u t a t în cei z e c e a n i ce a u t r e c u t
d e a t u n c i , s ă r ă s p u n d ă a c e s t e i în­
t r e b ă r i . Şi, d u p ă c a n t i t a t e a d e ego­
c e n t r i s m cu c a r e a fost d o t a t fie­
care, după simpatiile sau antipatiile
ce le a v e a p e n t r u X s a u Y, a u r ă s ­
p u n s : E u a m făcut totul, s a u : E u
şi X, s a u în fine: N u Y e a c e l a
c a r e a îndeplinit ceva. N u se c u v i n e
a c u m s ă se facă p r o c e s u l a c e s t o r a
şi lucrul a c e s t a n u a fost şi n u e s t e
în intenţiile m e l e , p e n t r u câ s u n t
c o n v i n s d e d o u ă l u c r u r i : că o faptă
a t â t d e m a r e n u p u t e a fi î n d e p l i n i t ă
d e u n s i n g u r om, o r i c â t d e genial
a r fi fost şi p e n t r u că ştiu că H r o -
nos, acel m a r e n i v e l a t o r al asperi­
Nicolae Filipescu
La jumătatea lunei Noembrie trecut,
s'a desvăluit la Focşani bustul marelui
luptător naţional Nicolae Filipescu.
In lunga noastră neutralitate, N. F i ­
lipescu a fost acela care a pregătit,
neobosit, spiritele pentru intrarea noas­
tră în răsboiu alături de puterile An­
tantei.
Visul lui era unitatea neamului, trium­
ful luptei lui a fost umilirea umilitori­
lor de ieri, prin ocuparea B-Pestei.
Visul s'a împlinit d a r Nicolae Fili­
pescu n'a avut fericirea să culeagă
roadele activităţii lui. Moartea l'a smuls
tocmai în clipa în care România se re­
trăgea dinaintea forţei duşmanului. Cu
acest mare regret, cu această mare du­
rere a trecut N. Filipescu în lumea
drepţilor. Istoria însă, nU-1 poate uita.
Mare Român, amintirea lui N. Fili­
General O. Mărdărescn, /ost Comandant al pescu este aceea a unui mare crainic
Armatei de operaţiuni din Transilvania. al unităţii noastre naţionale. G. H.
>z<>Mmmm^mwz<>m CELE TREI CRIŞURI wmwmm<>m
gul iernii e r a copleşit d e c ă l d u r a
1 DECEMVRIE 1918 însufleţirii. P o r t u r i l e ţ ă r ă n e ş t i din
Arhiereul Andrei Crişauu toate unghiurile Ardealului dădeau
Evenimentele mari supraviefuesc timpul lor în trei forme:
câmpiei haina de sărbătoare.
1. In amintirea martorilor oculari şi a contemporanilor. E r a de faţă î n t r e g sufletul Ar­
2. Pe paginile istoriei. dealului, — ca o a p ă n ă p r a z n i c ă ce
3. In formă de simboluri în sufletul mulţimii. s p a r g e z ă g a z u r i l e s p r e a se r e v ă r s a
în m a r e , — p e n t r u a h o t ă r î u n i r e a
I. rii h o t a r e l o r noui. L a s p a t e l e n o s t r u s a cu sufletul r o m â n e s c d e p r e t u -
A d u n a r e a n a ţ i o n a l ă dela Alba- e r a m o a r t e a , iar în faţă viaţa. C i n e tindenea.
Iulia, în 1 D e c e m v r i e 1918, t r ă e ş t e s a r m a i fi dorit î n d ă r ă t ? 4. A r m a t a s d r o b i t ă şi d e m o r a l i ­
încă vie in a m i n t i r e a n o a s t r ă , ă 2." C u ochii sufletului r e v ă d a p o i z a t ă a lui M a c k e n z e n se t â r a s p r e
celor ce i-am fost m a r t o r i oculari. falanga nesfârşită a celor veniţi la casă, trecând dealungul oraşului.
D i n m u l ţ i m e a s c e n e l o r ce colo­ A d u n a r e , p o r n i n d s p r e porţile ce­ Pâlcuri-pâlcuri priveam nesfârşitul
r e a z ă a m i n t i r e a acelei zile, fantezia tăţii. D u p ă o d e s m o ş t e n i r e d e 1000 şir d e c a r e , ce d u c e a s p r e o p a t r i e
m e a d e s p r i n d e m a i ales p e a c e s t e d e ani, s t r ă n e p o ţ i i legionarilor ro­ î n d e p ă r t a t ă , frânturile u n e i oştiri
patru: m a n i v e n i a u t u m u l t u o s să-şi r e i a înfricoşate o d i n i o a r ă .

Repr. int. Intrarea triumfală în Bucureşti a MM. LL. Regele Fenlinand 1 şi a Reginei Măria, Muz. Na|. MM.
A.S. R. Principele Nicolae şi Generalul Berthelot iu capul armatei. (I Decembrie 1918).

1. D u p ă t e r m i n a r e a serviciului di­ moştenirea. Tabloul se complecta In faţa unirii n o a s t r e v e d e a m spul-

vin în c a t e d r a l a o r t o d o x ă , se in­
t o n e a z ă i m n u l suferinţelor n o a s t r e
„Deşteaptăte Române", — imn lăsat
în u i t a r e d e i n g r a t a n o a s t r ă g e n e ­
r a ţ i e , ale c ă r u i a c o r d u r i ne-ar m a i
p u t e a î n d e m n a la s c u t u r a r e a şi al­
tor robii pe l â n g ă c e a politică.
Nicicând c â n t e c u l n ' a a v u t mai m a r e
p u t e r e s u g e s t i v ă a s u p r a sufletelor
ca a t u n c i . Ceice c â n t a u î n t r ' o su­
flare, dela V l ă d i c ă p â n ă la opincă,
p ă r e a u t r a n s f i g u r a ţ i . E r a g e n i u l nea­
m u l u i c a r e g l ă s u i a prin g u r a mu­
ritorilor. C â n d versul a a j u n s la for­
mula de j u r ă m â n t :
,,Murim mai bine în luptă cu
glorie străbună.
..Decât să /im robi iarăşpe vechiul
nost pământ".
t o a t e b r a ţ e l e d r e p t e se r i d i c a r ă în
faţa a l t a r u l u i . A t u n c i a m înţeles că
s'a p e t r e c u t clipa cea istorică, c a r e
d e s p a r t e t r e c u t u l plin d e suferinţă,
de viitorul î n t r ' a u r i t . Ittrământul uni-
m i n u n a t cu priveliştea legionarilor
moţi, î m b r ă c a ţ i în s t r a e albe, c a r i
s t r ă j u i a u zidurile cetăţii r e c u c e r i t e .
O clipă de înfiorare, ce r e a m i n ­
tea tot t r e c u t u l d e s u t e r i n ţ ă , ne-a
c u p r i n s când şirurile n o a s t r e com­
p a c t e t r e c e a u p e sub p o a r t a cetăţii,
d e a s u p r a c ă r e i a se a r ă t a locul în­
chisorii lui I loria şi Cloşca, u n d e
a u p e t r e c u t î n a i n t e d e a fi frânţi
pe roată.
3. C â m p i a lui Horia, d e lângă
C e t a t e , g e m e a s u b călcâiul celor
100.000 R o m â n i , a d u n a ţ i p e d â n s a .
Linţoiul alb d e z ă p a d ă p r o a s p ă t ă ,
î n c e p e a a se topi s u b picioare. Ce­
rul m o h o r â t d e i a r n ă se î n t i n d e a
cu g r e u t a t e d e p l u m b a s u p r a pă­
m â n t u l u i . P a r ' c ă şi p ă m â n t u l voia
să scuture o povară.
in a c e a lapoviţă şi în c o n t r a s t c u
t r i s t e ţ e a n a t u r i i , defilau s p r e tri­
b u n e g r u p u r i l e d e ţ ă r a n i ce v e n i a u
cu preoţi şi tarafuri în frunte. F r i -
b e r â n d u - s e şi p e cel m a i p u t e r n i c
inamic.
î n c e t c u încet a m ă n u n t e l e se ş t e r g
în a m i n t i r e , p r e c u m s e d e s p r i n d pe­
talele d e p e floarea c e se vestejeşte,
totuşi tabloul r ă m â n e î n t r e g . A m i n ­
t i r e a zilei d e 1 D e c e m v r i e 1918, o
p ă s t r ă m în suflete noi cei ce a m
trăit-o a e v e a , şi o v o m coborî în
m o r m â n t d e o d a t ă cu f ă p t u r a n o a s ­
t r ă d e lut.
II.
Istoria v a r e c o n s t i t u i , din s p u s e l e
m a r t o r i l o r o c u l a r i şi ale t r a d i ţ i e i
şi v a p ă s t r a în a m ă n u n t e a m i n t i r e a
zilei. D a r v r a j a t r e c u t u l u i v a tre­
bui şi e a d e s p r i n s ă din p a g i n i l e is­
toriei. P u ţ i n e suflete d e v i z i o n a r i
v o r a v e a d a r u r i d e a r e d e ş t e p t a în
alţii fiorii clipei, p e c a r e şi ei n u
le-au t r ă i t a e v e a . D e a c e e a d a t o r i
s u n t e m noi, cei ce a m t r ă i t ziua
d e 1 D e c e m v r i e 1918 a e v e a , să ţi-
 n e m a p r i n s tocul în inimi p r i n co­
m e m o r a r e a n e î n c e t a t ă a zilei.
III.
T o a t e e v e n i m e n t e l e m a r i t r e c în
d o m e n i u l n e m u r i r i i prin a c e e a că
p r i m e s c o î n s e m n ă t a t e simbolică,
d e v i n simboluri. M a r e a m u l ţ i m e îşi
h r ă n e ş t e sufletul din simboluri. Ele
s p u n m a i mult d e cât
limba cea m u r i t o a r e .
A l b a lulia este azi
p e n t r u t o a t ă suflarea
r o m â n e a s c ă simbolul
u n i t ă ţ i i n o a s t r e naţio­
n a l e , î n f ă p t u i t ă p e veci. V' V * *>'< ; • * ' / • •
Deşi u n i r e a celorlalte
provincii cu p a t r i a - m u -
•-
m ă a fost d e c r e t a t ă în
alte o r a ş e , totuşi A l b a
lulia p ă s t r e a z ă î n t r e g
simbolul unirii, pen­
t r u că d e a c e a s t ă loca­
litate s u n t l e g a t e cele
m a i m u l t e fapte, ca
elemente constitutive
ale noţiunii d e u n i r e .
I n t r a r e a lui Mihai
V i t e a z u l în A l b a lulia,
a fost cea dintâi între­ Rep. im. \_ MM. Lh. Regele fi Regina, insolite de Generalul Berthelot, Muz. Nai. Mii g h i a t a s u p r a n e a m u ­
z ă r i r e a idealului na­ trec in revistă,iu Ja^a drapelului, divizia francezii in Bucureşti. (1 Decembrie 1918), lui, să n e d e a înţelep­
ţional: U n i r e a t u t u r o r
Românilor. C o r p u l a c e s t u i erou, în­ d e e l i b e r a r e şi d e î n t r e g i r e a nea­ în sui lele c u r a t e u n i r e a n e ş t i r b i t ă ,
g r o p a t în p ă m â n t u l A r d e a l u l u i l â n g ă
T u r d a , t r e b u i a r e u n i t cu c a p u l său, acolo s'a făcut s u b inspiraţia ge­ î n ă l ţ a r e şi înflorire.
p ă s t r a t în M u n t e n i a .
IUI llllllllllllllllllllllllllllllllllllllilIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMI
MARELE
S u n t fapte în v i e a ţ a p o p o a r e l o r
cari nu pot fi l e g a t e d e n u m e l e sin­
g u r a t i c i l o r . In z a d a r a m c ă u t a un
om a n u m e p e c a r e să-1 p r o c l a m ă m
a u t o r u l lor. C h i a r d a c ă unul, doi,
ori m a i mulţi d i n t r e fiii u n u i p o p o r
se ridică p e s t e m a r e a m u l ţ i m e ano­
n i m ă la p o r n i r e a şi d e s ă v â r ş i r e a unei
astfel d e fapte, z a d a r n i c a m î n c e r c a
să o î n ţ e l e g e m , să o e x p l i c ă m , nu­
m a i p r i n ei, n u m a i prin i n t e l i g e n ţ a ,
prin sufletul, p r i n simţirea a r z ă t o a r e
şi p r i n v o i n ţ a şi jertfa lor. L a c e a
mai sumară cercetare a raportului
d i n t r e faţa celor aleşi şi p r o p o r ţ i i l e
e v e n i m e n t u l u i , s u n t e m siliţi să ba­
t e m în r e t r a g e r e , ori c â t a m v r e a
unii să fim a d e p ţ i i teoriei rolului
o a m e n i l o r m a r i în v i e a ţ a p o p o a r e ­
lor. V o m d e s c o p e r i , la fiecare p a s ,
o voinţă şi e n e r g i e c o v â r ş i t o a r e p â n ă
la d i s t r u g e r e p e n t r u un s i n g u r om,
vom î n t â m p i n a a d â n c u r i de s i m ţ i r e ,
d e elan, d e jertfă c a r i n u pot în­
c a p e nici în sufletul celui m a i m a r e
om p e c a r e l-ar p u t e a n a ş t e u n popor.
înfioraţi de m i n u n e a , d e m a r e a
faptă ce n e s t ă în faţă şi s e c e r e
e x p l i c a t ă , n u vom p u t e a face a l t c e v a
d e c â t să î n g e n u n c h e m p e p ă m â n t u l
P a t r i e i şi s ă n e î n c h i n ă m , cu zrhe-
r e n i e , m a r e l u i e r o u n e c u n o s c u t , a-
C a l v a r u l lui floria, Cloşca şi Cri-
şan, sdrobiţi s u b r o a t ă tot în Alba-
lulia, n e s p u n e a că u n i r e a nu se
va p u t e a realiza fără suferinţă. Alba-
Iulia pe l â n g ă simbolul unirii, de­
vine şi simbol al suferinţelor nea­
mului.
L a 1 D e c e m v r i e 1918, d r e p t a t e a
divină a rostit la Alba-lulia s e n t i n ţ a
m m
m u l u i . C e e a c e s'a p e t r e c u t a t u n c i p r e g ă t i n d p a t r i e i viitor p a ş n i c , d e
niului r o m â n e s c .
Illlllllllllllllllinillllllllllllllllllllllllllllll
ANONIM
de /.
d e v ă r a t u l u i f ă u r i t o r al t u t u r o r fap­
telor c u a d e v ă r a t m a r i , poporului,
iu totalitatea lui Na/itti/ii.
F a p t e l e cu a d e v ă r a t m a r i , c a r i
constitue nu evenimente trecătoare,
ori cât d e l u m i n o a s e , ci r e a l i t ă ţ i na­
ţionale m e n i t e să d ă i n u i a s c ă , s ă crea-
•••••IIiniini>niiii11 I I i i n i i n i I M i n i I I 1 1 < n u n m i n u n i i m i n i m
Const. Kiri/escu, autorul ,,Istoriei răz­
boiului pentru Întregirea României", minu­
nata operă istorică, care fixează Într'o
admirabilă formă literară, toate evenimen­
tele de sbticium şi bucurie ale marelui nos­
tru război.
T o t în Alba-lulia s'a î n c o r o n a t
cel d i n t â i u r e g e al R o m â n i e i între­
gite. A c t u l a c e s t a a pecetluit p e
veci u n i r e a . R e g i m e n t e l e n e s f â r ş i t e
d e soldaţi ce r ă s ă r e a u din c â m p i a
lui H o r i a , p e n t r u a defila în faţa
r e g e l u i î n c o r o n a t al R o m â n i e i Mari,
p a r ' c ă e r a u t r i m i s e d e Mihai V i t e a ­
zul, H o r i a şi A v r a m I a n c u , s p r e a
vesti lumii n e m u r i r e a
acestui neam.
A l b a lulia n e s p u n e
în g r a i u l ei mistic că,
în faţa n e a m u l u i nos­
tru s t a u d e s c h i s e d o u ă
căi:
U n i r e a n e condiţio­
n a t ă , p e c e t u l i t ă cu co­
roana monarhiei, care
d u c e la glorie, s a u
V r a j b a şi n e u n i r e a ,
care ne pregătesc noui
l a n ţ u r i d e robie.
Dumnezeul părinţi­
lor n o ş t r i , c a r e a ve-
ciune p e n t r u a p ă s t r a
111 • 1111J1111 >111 IUI I II 1T111
s c ă z e s t r e a s u n e t u l u i n a ţ i o n a l pen
tru câtă v r e m e va t r ă i însuşi p o p o
rul, faptele m e n i t e s ă d e s c h i d ă epoci
igârbiceanu n o u ă în v i e a ţ a u n u i n e a m , s u n t a-
n o n i m e . Ele c o v â r ş e s c p u t e r e a u n u i
om, a u n u i erou, a u n u i sfânt, şi n u
pot n a ş t e d e c â t p r i n s f o r ţ a r e a şi
jertfa t u t u r o r d i n t r ' o g e n e r a ţ i e , c a r e ,
la r â n d u l s ă u p u n e la b ă t a e tot ce
a u c â ş t i g a t , tot ce a u a c u m u l a t , ca
e n e r g i e şi ideal, p e n t r u n o u a e p o c ă
ce se d e s c h i d e , g e n e r a ţ i i l e t r e c u t e .
O astfel d e m a r e faptă în t r e c u t ,
c a r e a d e s c h i s o e p o c ă n o u ă în is­
toria n e a m u l u i r o m â n e s c , e s t e in-
c r e ş t i n a r e a lui. N u u n apostol ori
u n sfânt a p u t u t s ă v â r ş i m a r e a schim­
b a r e , ci însuşi p o p o r u l , c u t o a t e a p ­
titudinile lui sufleteşti, cu î n t r e g u l
lui fond d e m i s t i c i s m şi d e n ă z u i n ţ ă
s p r e ideal.
T o t o m a r e faptă a n o n i m ă a tre­
c u t u l u i n o s t r u e s t e l u p t a d e rezis­
t e n ţ ă a r o m â n i s m u l u i î m p o t r i v a Is­
lamului c u c e r i t o r . Ori c â t d e stră­
luciţi voivozi şi-au l e g a t n u m e l e d e
a p ă r a r e a , prin noi, a c r e ş t i n i s m u l u i ,
Mircea, Ştefan, M i h a i , — e i n u s u n t
d e c â t stâlpii d e foc a p r i n ş i p e culmi,
în frunte, d e u n i v e r s a l a s i m ţ i r e ro­
mânească, de universala dragoste
d e m o ş i e şi d e lege, d r a g o s t e ce ro­
bise p e s t r ă m o ş i i noştri d e l a o ex­
t r e m i t a t e a r o m â n i s m u l u i la a l t a .
N a ţ i u n e a î n t r e a g ă s'a c u t r e m u r a t ,
n a ţ i u n e a î n t r e a g ă s'a sculat, naţiu-
(nrmare la pag. 176).
O şedinţă plenară a Conferinţei păcii, care a avu
(Salonul

(Grupul de sus)
M Dutasla Prezident Wilson (S. U.) Ion I C Bl
(Sccr. gen.) Cteinenccau (Fr.) Lord Cecil
E.P/i. Bertluiot Lloyd George Balfour (A) Bene
Pichon (Fr.)-E. Housc (S. U.) G-ral Bliss A. Tardieu L. Kloia.
(S. V.)

fn urma acestei conferinţe a reprezentanţilor naţiunilor cari au luat parte la marele r

redobândirea Alsaciei şi Lorenei, Italia prin aceia a regiunilor Triest şi Ti rol, iar R<
sus reprezintă o şedinţă a acestei conferinţe. Printre personalităţile politice reprodus
nimente. Reprezentantul României, a fost regn
 loc la Ministerul Afacerilor Străine din Paris (1919).
Orologiului).

Orlando l'olitis (Gr.j

;(C S.) Italia) Baron Sountno Marchiz Faggi Veniselos (Cr.)
CaVnbon U'nutlcrweltic [Belţc.)
Trunibici [Italia) Marcchal-Focii.
Boitrţţeois (Fr.) l'asici (Scrb.) '•'-ral Weigpnd

ăsL)], Franţa, Italia şi România au recăpătat provinciile ce au fost înstrăinate; Franţa prin
>m< nia prin realipirea Ardealului, Bucovinei şi a Basarabiei la patria mamă. Ilustraţia de mai
e mai sus, am reţinut cele cari au jucat un rol mai însemnat în desfăşurarea cunoscutelor eve-
:tatul Ion I. C. Brătianu. vizibil la mijlocul ilustraţiei.
n e a î n t r e a g ă a s â n g e r a t , l u â n d în
piept primejdia.
Şi tot a ş a a n o n i m ă r ă m â n e u l t i m a
m a r e faptă din istoria p o p o r u l u i ro­
m â n e s c : u n i r e a . A u t o r u l realităţii
c a r e a d e s c h i s o n o u ă e p o c ă în is­
toria n o a s t r ă e s t e însuşi p o p o r u l :
p o p o r u l r o m â n e s c d i n t r e fruntariile
e t n i c e s t r ă v e c h i , cu tot ce-a a d u n a t
în suflet în v e a c u r i l e d i n a i n t e , cu
întreaga comoară de inteligenţă,sim­
ţire, voinţă, c o n ş t i i n ţ ă n a ţ i o n a l ă , i-
deal, în tot c e e a c e a fost s ă m â n a t
în sufletul lui, în tot ce a f e r m e n t a t .
In a c e a s t ă i n t e r p r e ­
tare, singură pe care
o c r e d e m j u s t ă în ma­
rele a n o n i m , poporul,
în t o t a l i t a t e a e n e r g i e i
n a ţ i o n a l e , îşi a u p a r t e a
c u v e n i t ă , toţi a c e i fii
ai n e a m u l u i , c a r i m a i
î n z e s t r a ţ i dela fire, a u
î m b o g ă ţ i t şi a u fructi­
ficat e n e r g i a n a ţ i o n a ­
lă. In a c e a s t ă moşte­
nire devenită comoară,
în a c e a s t ă c o m o a r ă a-
dunat veac de veac,
se c u p r i n d e r o d u l ori­
cărei s â m â n ţ e b u n e a-
r u n c a t e în sufletul na­
ţional. D e la cele m a i
v e c h i vestiri d e bine,
d e la î n t â i a slovă, d e
1a î n t â i a c a r t e r o m â ­
n e a s c ă , p â n ă la cuvin­
tele d e foc ale m a r i l o r
răscolitori de n e a m , ale
poeţilor, ale oratorilor,
ale a n i m a t o r i l o r pro­
roci, ale b ă r b a ţ i l o r po­
litici.
O n a ţ i e s ă v â r ş e ş t e m a r e a faptă
p r i n jertfa u n e i g e n e r a ţ i i c a r e a a-
d u n a t tot a u r u l simţirii şi al voinţii
lăsat de strămoşi, îmbogăţit, sau
p u s să l u m i n e z e în t o a t ă s t r ă l u c i r e a
lui, d e cei m a i distinşi fii ai u n u i
n e a m , în faţa poporului î n t r e g . Me­
ritele singuraticilor nime n u l poate
c o n t e s t a , d a r a d e v ă r u l r ă m â n e în­
t r e g : a u t o r u l m a r e i fapte r ă m â n e
t o t a l i t a t e a u n u i popor. D a c ă la, un
m o m e n t d a t , se s p u n e că «bate cea­
sul», a c e a s t a î n s e m n e a z ă că o n a ţ i e ,
în m a r e a ei m a j o r i t a t e , e p r e g ă t i t ă
p e n t r u o faptă în acel m o m e n t . Cea­
sul, altfel, a r b a t e fără s ă fie auzit.
S a u d a c ă l-ar a u z i n u m a i puţini, a r
fi în z a d a r , căci ei n ' a r p u t e a porni
la l u p t ă c a cei mulţi, c a r i n e a u z i n -
du-1, n ' a r fi p u t e r e pe l u m e s ă i m i ş t e .
Iată p e n t r u ce, în j u r u l a c t u l u i u-
nirii, de-o l a t u r ă şi d e alta a Car-
paţilor, v o r fi p o m e n i t e în istorie
câteva nume, dar autorul adevărat
va r ă m â n e a m e r e u a n o n i m , fiind în­
suşi p o p o r u l r o m â n e s c în t o t a l i t a t e a
lui, c u t o a t e e n e r g i i l e lui din t r e c u t ,
cu toţi s ă m ă n â t o r i i d e prin v e a c u r i ,
cu toţi dascălii şi apostolii d e eri,
cu î n t r e a g a j e r t f ă a u n e i a din g e n e ­
raţiile sale.
A m c u n o s c u t b ă t r â n i din A r d e a l
c a r i v o r b e a u cu lacrimi în ochi d e
zilele m a r i ale războiului i n d e p e n ­
d e n ţ e i . C u n o a ş t e m cu toţii înfrigu­
r a r e a r o m â n i s m u l u i din A r d e a l din
1913 c â n d R o m â n i a a h o t ă r â t să in-
t e r v i e în r ă z b o i u l b a l c a n i c : t o a t ă lu­
m e a — în m a s e l e m a r i p o p u l a r e —
nutrea credinţa că după trecerea
Dunării va u r m a trecerea Carpa-
ţilor.
Iar c â n d a izbucnit războiul mon­
dial, c i n e se m a i îndoia aici c ă a
«bătut ceasul» ? Toţi l-am a u z i t bă-
Bânâleiice la lucru.
t â n d . Zile, luni şi ani, r o m â n i s m u l
din A r d e a l a privit a r z â n d d e ne­
răbdare, Carpaţii.
Sufletul ardelenesc ? D a r , cu ex­
cepţia câtorva nuanţe, nu există de
c â t u n s i n g u r sufiet naţional, d e a-
m â n d o u ă laturile C a r p a ţ i l o r . D a c ă
nu e r a în t e m e i u l lui c o n s t i t u t i v a-
celaşi, n ' a m a v e a azi R o m â n i a m a r e .
C ă c i e a s'a p u t u t n a ş t e n u m a i din
î n c o r d a r e a şi j e r t f a u n u i suflet ti­
ni tar.
A m v ă z u t soldaţi din t o a t e regiu­
nile A r d e a l u l u i ca şi din R o m â n i a
v e c h e şi B a s a r a b i a , a m c u n o s c u t ţă­
r ă n i m e a r o m â n ă ele p r e t u t i n d e n e a
în v r e m e a războiului. M a r e l e a n o ­
n i m g â n d e a la fel, n ă d ă j d u i a la fel.
P â n ă şi r o m â n i i m o l d o v e n i din Ucra­
ina, d u p ă ce a u p e t r e c u t la ei v r ' o
d o u ă luni, r o m â n i a r d e l e n i refugiaţi,
d o r e a u să vie în ţ a r a r o m â n e a s c ă .
D i n c o a c e de C a r p a ţ i a p u t u t fi
m a i a r z ă t o a r e d o r i n ţ a unirii, fiindcă
e a e r a în acelaşi t i m p , d o r i n ţ a m â n ­
tuirii, d o r i n ţ a libertăţii n a ţ i o n a l e .
D â r z a l u p t ă d e r e s i s t e n ţ ă , din ul­
t i m e l e d o u ă v e a c u r i , d a r m a i ales
din al X I X , p r e s i m ţ i r e a u n e i pri­
mejdii tot m a i m a r i , c u c â t c r e ş t e a
ofensiva c u l t u r a l ă u n g u r e a s c ă , — au
t r e b u i t s ă se r e s i m t ă în sulletul ar­
d e l e n e s c . făcându-1 să fie m a i pă­
t r u n s d e c â t în 1848 d e a d e v ă r u l im­
nului n a ţ i o n a l : «acum ori nici o-
dată».
î n t r e z ă r i r e a , p r e s e n t i m e n t u l , do­
r i n ţ a m a r e i fapte a r d e a î n s ă în to­
t a l i t a t e a n e a m u l u i ; u n i r e a e r a a-
c u m în sânge. A r d e a în s â n g e l e tru­
pului, d u p ă ce a r s e s e v e a c u r i de-a-
r â n d u l în a c e l a al inimei, h r ă n i t tot
m a i b o g a t d e u n i t a t e a c u l t u r a l ă ce
d e s v ă l u i a acelaşi ideal p e n t r u toţi
românii.
C u c e i n t e n s i t a t e a dorit sufletul
românesc de dincoace
d e C a r p a ţ i u n i r e a , se
p o a t e v e d e a din cele
două m a r i m ă r t u r i i is­
torice : A d u n a r e a d e
u n i r e d e la Alba lulia,
şi p r i m i r e a c u a d e v ă ­
r a t î m p ă r ă t e a s c ă pe
c a r e p o p u l a ţ i a d e aici
a fâcut'o S u v e r a n i l o r
în p r i m u l lor d r u m în
A r d e a l şi B a n a t .
* *
C a r a c t e r i s t i c a sufle
tului a r d e l e n e s c c a r e
a d a t a c e s t e d o u ă e-
p i s o a d e din u n i r e a Ro­
mânilor?
Voiu pomeni unele
n u a n ţ e la sfârşit. D a r
a l c a r a c t e r i z a p e ţă­
ranul r o m â n a r d e l e a n ,
e s t e a c a r a c t e r i z a în­
treaga n o a s t r ă ţără­
n i m e , neamul de baş­
tină cel adevărat, Şi
n u pot afla u n m a i
p o t r i v i t p r i l e j de-a re­
aminti caracterizarea
u n u i a c a r e 1-a privit p â n ă în fun­
dul sufletului, şi 1-a c u n o s c u t p â n ă
în s t r ă m o ş i i cei m a i b ă t r â n i . Cu­
vintele a d e v ă r a t e ale lui V a s i l e P â r -
v a n din «Parentalia».
«In a l c ă t u i r e a sufletului n a ţ i u n i ­
lor», s p u n e a m a r e l e d i s p ă r u t » prin
topiri d e suflete d i v e r s e s p r e a for­
m a un aliaj nou, c a î n f ă ţ i ş a r e şi ca
p u t e r e , femeia e ca p i c ă t u r a d e fos­
for a r u n c a t ă în b r o n z u l topit.
B ă r b a t u l e , înainte de orice, fiul fe­
meii. Fiii o a m e n i l o r s u n t a c e e a c e
s u n t femeile l o r : d i s c r e t e , credin­
cioase, cu suflet a d â n c , s u p u s e , de­
v o t a t e p â n ă la m o a r t e ; s a u : g r e o a i e ,
brutale, sensuale, banale, loquace.
P r i n a l i n a r e a femeii*se afinează r a s a .
Şi femeile n o a s t r e a u fost afinate d e
suferinţă, r ă b d a r e , c r e d i n ţ ă , m u n c ă ,
t ă c e r e , î n c h i n a r e . Şi fiii, ţ ă r a n c e l o r
a u f o s t : suferitori, r ă b d ă t o r i , cre­
dincioşi, m u n c i t o r i , t ă c u ţ i , î n c h i n a ţ i
d a t o r i e i d i n t r u s t r ă v e c h i t i m p u r i , şi
p â n ă în zilele d e î n t e m e i e r e a ţării
celei n o u ă d e azi.
«La n a ş t e r e a sufletului r a s e i birui­
t o a r e d e azi s t ă femeia D a c ă . T ă r i a
b ă r b ă t e a s c ă a femeii s p o r t a n e , —
m a r e l e foc d e n e b u n ă î n c h i n a r e zeu­
lui î n d u m n e z e i r i i n o a s t r e aici pe pă­
mânt, Dionysos inspiratorul, care^
wmmm^^^mm^< CELE TREI CRIŞURI ^mmmmm^m
LUPTĂTORII BANATULUI PENTRU IDEALUL NAŢIONAL

Prăznuind astăzi come­ cercului electoral Oraviţa

morarea primului deceniu şi Bocşa montană iu Casa
dela Unire, nu putem trece fării ungurească şi s'atăe-
asupra acestui eveniment, boit ţară frică în congre­
fără a nu aminti de cele gaţii/e comitateiise, cu fiş-
doită mari figuri bănăţene: panii trimişi să maghia­
Dr. Coriolan Brediccanu si rizeze Lugojul şi judelui
Dr. Yaleriu Branişce, acei pur românesc. In cimi­
cari Constitue pentru gene­ tirul Lugojului, alături de
ra/iile noastre sinteza lup­ mormântul'lui Brediceauu
tătorului neînfricoşat pen­ se odihneşte n ^despărţitul
ii u cauza naţională. său tovarăş de idei şi su-
Brediccanu ca şi Braniş­ ferinţeă-T Yaleriu Branişce,
ce. au crescut şi au acti­ omul politic, care n'a iz­
vat în Lugojuldeallădată, butit în România între­
capitala spirituală şi ve­ gită pentru care a suferit
chea cetăţue de lumină si temniţă, să fie ales depu­
gândire românească a Ba­ tat, deşi a candidat dc mai
nalului. multe ori în cercul favorit
Coriolan Brediceauu a la Oraviţa. voturile fiind
fost o desăvârşită întru­ ca de obicei la discreţia
pare a spiritului bănăţean: «o/;///. Dr. Yaleriu Branişce,
mândru şi curagios faţă a fost gazetarul de mare
de duşmanul secular şi in- talent, răscolitorul suflete­
trasigent în lupta pentru lor şi mucenicul din temni­
drepturile sale. A fost in ţele Vaţului şi ale Seglie-
/

repetate rânduri deputatul ilinului.

imun n iiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
a r d e a î n femeile t r a c e , — m ă r e a ţ a
t o v ă r ă ş i e î n l u p t ă şi s u f e r i n ţ ă ală­
turi cu b ă r b a t u l , în sfătuire c u m i n t e ,
şi m a e s t o a s ă m a t e r n i t a t e , a femei­
lor r o m a n e , — e r a u în femeia Dacă....
Priviţi p e fiul femeii D a c e : ţăra­
nul : c u baiul d r e p t , c u figura rezer­
v a t ă , c u ochii sfredelitori, c u glasul
c r e s c u t c a p e n t r u v o r b a dela dis­
t a n ţ ă m a r e , c u m i ş c ă r i l e r a r e , po­
tolite, p e n t r u a ţ i n e a m u l t la obo­
seală, cu sufletul senin întru aştep­
tarea ca ceva firesc nu numai a bi­
nelui, ci mai ales a răului, cu legea
cuvântului dat, ca legătură pană
dincolo de moarte cu delicata as­
cundere a durerii ori a bucuriei prea
mari, cu domneasca ospitalitate de
la egal la egal, cu bunăvoinţă dis­
tinsă faţă de feţele luminate, dar şi
cu adâncă ironie şi nobila închidere
în sine, pentru cei ce nu-i simt cu­
viinţa lui (Sublinierile s u n t ale noa­
stre)."
Iată sufletul ţ ă r a n u l u i din A r d e a l
c a şi a l celui din Moldova, Munte­
nia, Oltenia, B a s a r a b i a , M a r a m u r t ş .
Acesta e ţăranul român, poporul
d e b a ş t i n ă , în p r i n c i p a l e l e e l e m e n t e
c o n s t i t u t i v e ale sufletului s ă u .
C r e d e m a n u g r e ş i d a c ă v o m a-
d ă u g a c â t e v a n u a n ţ e , p e c a r e n u le
c r e d e m d e altfel exclusive, p e n t r u
sufletul a r d e l e n e s c , socotind aici, la
p r i m u l loc, ţ ă r ă n i m e a . E a este un
e l e m e n t d i s c i p l i n a t , p o n d e r a t în t o a t e ,
iubitor d e o r d i n e . A n a r h i a e a p r o a p e
s i n o n i m ă cu n e b u n i a , î n m e n t a l i t a ­
tea p o p u l a r ă . L ă s a t ă la d r e a p t a ei
j u d e c a t ă , R o m â n i s m u l n u se va pu­
tea t e m e nici o d a t ă de astfel de fapte
a n a r h i c e din p a r t e a ţ ă r ă n i m e i c a r e
să p r i m e j d u i a s c ă viitorul Ţ ă r i i . O
nepotolită s e t e d e o m e n i e , d e d r e p -
Dr. Coriolan Bn diceanu.
Dr. Valerin Branişce.
Illlllllllllltlllllllll IIIIIM Illllltlltllllllll
Unirea Ardealului
P o p o a r e l e fericite — s'a z i s cu
d r e p t c u v â n t — n ' a u istorie. A c e a s t a
î n s e m n e a z ă c ă p o p o a r e l e fericite
n'au adevărata mărire.
N u m a i t r e c u ţ i p r i n g r e u t ă ţ i în­
vinse, prin s u f e r i n ţ e î n d u r a t e şi prin
n e n o r o c i r i biruite, un p o p o r a j u n g e
la g l o r i e ; şi n u m a i a t u n c i viaţa lui
d â r z ă , d u p ă s d r u n c i n ă r i fără sea­
m ă n , p o a t e sluji d e pildă u m a n i t ă ţ i i
V HI.
unui! iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii n u >ri11 niiii
tate, a r d e î n inimi. U n d i s p r e ţ de­
s ă v â r ş i t p e n t r u cel n e c i n s t i t .
Mai î n c e a t ă la g â n d şi la a c ţ i u n e ,
e în schimb neîntrecută in râvnă,
în d e l â t u r a r e a piedicilor, î n stăru­
inţă c a r e r ă z b a t e , î n d â r z e n i e .
D a r c â t e d i n a c e s t e calităţi n u
le-am întâlnit şi l a ţ ă r a n u l moldo­
vean, basarabean sau oltean?
A r fi o m a r e g r e ş a l ă s ă c r e a d ă
cineva că ţărănimea ardeleană n u
a r fi p r i m i t o a r e d e fraţi din ori c a r e
r e g i u n e a R o m â n i e i , că n u a r fi g a t a
la înfrăţire. R e s i s t e n ţ a şi c h i a r ne­
plăcerea, e n e r v a r e a de după unire,
a n ă s c u t din alte m o t i v e ; ţ ă r ă n i m e a
n ' a v ă z u t a d e v ă r a t a , s i n c e r a frăţie­
t a t e , a r m o n i a şi d r e p t a t e a r o m â n e a ­
scă l a unii d i n t r e cei veniţi î n mij­
locul ei în n u m e l e r o m â n i s m u l u i . E a
e r e f r a c t a r ă faţă d e s c ă d e r i l e n a ­
ţionale, sau, m a i a d e v ă r a t , d e cele
î m p r u m u t a t e dela alte n e a m u r i . —
D e l ă t u r a t e a c e s t e piedeci, r o m â n i s ­
m u l din A r d e a l c o n s t i t u e , — b a şi în
ele î n spate,—o p i a t r ă d e t e m e l i e la
c l ă d i r e a viitoare a S t a t u l u i r o m â n .
IIIIlIlllllllllllllllllllMIMIIIIIilIIIIIIIIIIIiMIII HMI1IIIIIIIII1'
cu Patria-Mamă
d e Mihail Dragomirescu
Profesor Universitar.
şi a r e d r e p t u l istoriei.
P u ţ i n e p o p o a r e — şi d e s i g u r din
cele mijlocii p r e a p u ţ i n e — a u a v u t
o viaţă mai frământată de necazuri
şi n e v o i c a p o p o r u l r o m â n , c a r e a
l u p t a t s ă r ă m â n ă s t a t o r n i c p e pă­
m â n t u l lui, să p r e f a c ă s â n g e l e s t r e i n
în s â n g e l e lui şi s ă s u b j u g e şi s ă
m i s t u e în fiinţa lui, liinţa n e a m u r i l o r
ce l-au cotropit c r e z â n d că-1 pot birui.
>%mm^m%mm
L i m b a n o a s t r ă b o g a t ă şi strălu­
c i t o a r e , e n e r g i c ă şi m l ă d i o a s ă — p u ­
t â n d e x p r i m a cu a c e e a ş u ş u r i n ţ ă
s u b l i m i t a t e a şi g r a ţ i a , n a i v i t a t e a şi
r a f i n e t i a , î n t u n e r i c u l a d â n c u r i l o r su­
fleteşti şi strălucirile înălţimilor cu­
g e t ă r i i , — limba n o a s t r ă veşnic pri­
m i t o a r e d e h r a n ă s t r e i n ă d a r veşnic
s u v e r a n ă prin spiritul ce-o însufle­
ţeşte, — e s t e m a r t o r a cea m a i vie
a luptei n e c u r m a t e p e c a r e p o p o r u l
r o m â n e s c a dus-o d e a l u n g u l vea­
curilor c u n e a m u r i l e ce-au v r u t să
n e î n e c e în valurile l o r ; e m a r t o r a
vie a nobleţei lui n a t i v e , c a r e c e r e a
dela d e s f ă ş u r a r e a vremilor, recu­
n o a ş t e r e a ei, — e m a r t o r a vexaci-
tăţii g e n i u l u i c r e a t o r al u n e i r a s e
c a r e , d e a b i a slomnindu-şi p r i m e l e
c u v i n t e ale m i s i u n e i ei istorice, în­
d r e p t ă ţ e ş t e p r e t e n ţ i u n e a de a ii p u s ă
a l ă t u r i d e n e a m u r i l e a l e s e ale l u m e i
şi d e a-şi împleti a d m i r a b i l a ei ori­
g i n a l i t a t e cu a lor, p e n t r u d e s ă v â r ­
şire;! i c o a n e i ideale v i i t o a r e a cul­
turii u m a n e .
Insulă d e g r a n i t , l e g a t ă p u t e r n i c
d e i n i m a p ă m â n t u l u i , în mijlocul
valurilor ce a u băţut-o şi a u c ă u t a t
să o s f ă r â m e , n e a m u l n o s t r u şi-a
l ă r g i t temeliile, din m ă c i n a t u r i l e ri­
sipite şi şi-a făcut s t r a t u r i roditoare,
c a r e , prin v e g e t a ţ i a lor b o g a t ă în­
v e s e l e ş t e ochiul c ă l ă t o r u l u i venit din
d e p ă r t ă r i şi-i fură inima, d u p ă ce le
apropie.
A ş a s'a ţinut, d ă r â m â n d u - s e , d a r
p r i n z â n d din ce în ce m a i m u l t v i a ţ ă
proprie neamul românesc sădit de
divul T r a i a n în d e p ă r t a t e locuri, în
izbeliştea n ă v ă l i r i l o r din R ă s ă r i t .
S u f e r i n ţ a t r e c u t u l u i a t r e b u i t însă
să n e a d u c ă la mărirea p r e z e n t u l u i ,
IIIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIH UI illllllllllllllin 1 11HII1H1
Dr. AUREL LAZ AR
de Col. O. Bacaloglu
Printre Românii ardeleni cari au
luptat, neobosit, p e n t r u u n i t a t e a nea­
m u l u i r o m â n e s c , face p a r t e , din pri­
mele rânduri, Dr. Aurel L a z ă r dela
Oradea Mare. Personalitate culturală
distinsă, a v o c a t cu m a r e t r e c e r e în
părţile n o r d i c e ale A r d e a l u l u i , D r .
A u r e l L a z ă r este şi u n m a r e p a t r i o t ,
ale c ă r e i a c ţ i u n i n a ţ i o n a l e s'au ilus­
t r a t m a i ales în e p o c a t u l b u r e dela
1918—1919, în u r m a c ă r e i a A r d e a ­
lul s e u n i cu P a t r i a - M a m ă . D u ş m a n
h o t ă r â t al u n e i a p r o p i e r i r o m â n o -
m a g h i a r e , r i d i c â n d m a i p r e s u s idea­
lul n e a m u l u i său, d e c â t i n t e r e s u l
p a r t i c u l a r , fără să se l a s e i n t i m i d a t
d e p r e s i u n i d i n t r ' o p a r t e s a u alta,
D r . A u r e l L a z ă r şi-a c o n t i n u a t dru­
m u l lui, şi-a c o n t i n u a t tot t i m p u l
a c ţ i u n i l e lui b u n e p e n t r u triumful
cauzei şi poporului r o m â n e s c .
In 1918, în toiul luptelor naţionale,
cu t o a t ă p r i g o a n a factorilor d e re­
p r e s i u n e maghiară, c a s a lui A u r e l
L a z ă r a s t a t t o t d e a u n a d e s c h i s ă co­
l a b o r a t o r i l o r lui la m a r e a o p e r ă a
CELE TREI CRIŞURI
la clipele p e c a r e t r ă i m el cu toţii
acum.
I a r a c e a s t ă suferinţă, f e c u n d ă şi
mărturisitoare de puteri dumneze-
eşti, m a i m u l t d e c â t t o a t e m ă d u ­
l a r e l e n e a m u l u i n o s t r u , tu ai îndu­
rat-o, A r d e a l î n g e n u n c h i a t şi totuşi
nebiruit.
Cu tine m a i mult d e c â t cu t o a t e
celelalte c e t ă ţ i sufleteşti r o m â n e ,
s'au l u p t a t m a i a p r i g v r e m i l e , şi bi­
r u i n ţ a c e a m a i m a r e , d e c a r e se bu­
c u r ă t o a t ă fiinţa n o a s t r ă , tu ai avut-o,
tu o ai, A r d e a l , ce-ai fost c h i n u i t d e
m o a r t e şi t o t u ş n e m u r i t o r .
Şi a s t ă z i , c â n d s t r â n ş i aci, cu su­
fletele î n ă l ţ a t e s p r e culmile lumi­
n o a s e ale viitorului n o s t r u , — lumi­
n ă t o r i şi d o r i t o r i d e l u m i n ă , — săr­
b ă t o r i m a z e c e a a n i v e r s a r e dela
d e s r o b i r e a t a m i l e n a r ă , — d e sufe­
r i n ţ e l e tale şi-a l o r ' tăi, — t r e b u e
m a i î n t â i să n e î n d u i o ş e m şi c u ele
t r e b u e să n e m â n d r i m .
D e suferinţele v o a s t r e — m a r t i r i
obscuri ai u n o r t i m p u r i t u r b u r i şi
î n v r ă j b i t e — c a r e aţi p u t u t p ă s t r a ,
în mijlocul p r i g o n i r i l o r şi înjosirilor
— odorul limbii v o a s t r e şi l'a ţi îm­
biat şi s t ă p â n i l o r voştri, p e n t r u c a
să-i faceţi m ă r t u r i e f ă r ă voe, a no­
bleţei v o a s t r e n e c u n o s c u t e , — d e su­
ferinţele v o a s t r e t r e b u e m a i î n t â i
s ă n e a m i n t i m şi s ă le sfinţim în
adorarea noastră.
D e suferinţele v o a s t r e — l u p t ă t o r i
a v â n t a ţ i p e aripile u n u i p r e a tim­
p u r i u ideal — ai d r e p t u r i l o r nea­
mului, c a r e v'aţi v ă r s a t s â n g e l e în
c h i n u r i l e p u s e la cale d e s t ă p â n i t o r i i
voştri plini de furie, — d e suferinţele
tale, cel ucis m i ş e l e ş t e la T u r d a , d e
suferinţele v o a s t r e cei schingiuiţi
Illllllllllini III IIHIIIIIII illllll
unirii. Aci se a d u n a u p e r s o n a l i t ă ­
ţile politice ale A r d e a l u l u i , aci se
l u a u h o t ă r â r i l e s u p r e m e p e n t r u sal­
v a r e a n e a m u l u i , aci s'a h o t ă r â t în
ş e d i n ţ a din 12 O c t o m v r i e 1918 des-
Dr. Aurel Lazăr.
$®^mm%mmm%fâ
p e r o a t ă la 1784, d e suferinţele voas­
t r e cei î m p u ş c a ţ i şi s p â n z u r a ţ i la
1848 şi în 1 9 1 6 , - - t r e b u e să n e a m i n ­
tim cu fior şi să v ă b i n e c u v â n t ă m
în s l ă v i r e a n o a s t r ă .
D e suferinţele v o a s t r e , o ! p r e o ţ i
şi î n v ă ţ ă t o r i ai r o m â n i s m u l u i , c a r e
aţi p ă t i m i t a v â n d curajul să p u n e ţ i
î n t r e g u l n e a m să citească, cu i n i m a
p a l p i t â n d â , d o c u m e n t e l e lui d e no­
bleţe şi c a r e , în c r e m e n e a t a i n i c ă a
vitalităţii r a s e i , aţi s c ă p ă r a t s c â n t e e
şi aţi a p r i n s e n e r g i a n a ţ i o n a l ă c a r e
ne-a a d u s la clipele d e a s t ă z i — d e
suferinţele v o a s t r e , noi, l u m i n ă t o r i i
şi doritorii d e l u m i n ă d e a c u m , t r e ­
bue să n e a d u c e m a m i n t e cu s m e ­
r e n i e şi s ă vă p r e a m ă r i m !
In a v â n t u l sufletului n o s t r u c ă t r e
voi toţi, v ' a m v r e a aci î n t r e noi, ca
s ă vă luaţi răsplata a m a r u l u i vos­
tru, gustând bucuria dumnezeiască
a î n f ă p t u i r e i idealului v o s t r u , p e
c a r e ni l-aţi l ă s a t m o ş t e n i r e !
D r u m u l d e g r e u t ă ţ i şi d e s u f e r i n ţ e
ce ne-au a d u s p â n ă la a c e a s t ă c u l m e ,
— f r ă m â n t a r e a vieţii n e a m u l u i pen­
t r u c u c e r i r e a altei m ă r i r i ce i s e
c u v i n e , — n u s'a sfârşit.
C u p u t e r i î n c o r d a t e şi a v â n d n e ­
c o n t e n i t în faţă i c o a n a t r e c u t u l u i ,
— p e c a r e o c a z i u n i ca cea d e a s t ă z i
ne-o s t r ă f u l g e r a în a d â n c u l sufle­
telor, — să p u r c e d e m la n o u a l u p t ă
m a r e şi g r e a , c a r e v a d u c e r o m â ­
n i s m u l la o n o u ă m ă r i r e : la l u p t a
prin care vom desăvârşi unitatea
s u f l e t e a s c ă a n e a m u l u i şi p r i n c a r e
din a d â n c i m i l e vieţii lui u n d e d o r m
e n e r g i i n e b ă n u i t e , v o m s c o a t e fru­
museţea dumnezeiască, frumuseţea
n e g r ă i t ă a sufletului lui, p e n t r u a o
d ă r u i ca u n o d o r n e s p u s o m e n i r i i .
1I11IIIIMIIIII Illll 1 HlllllirillllUIIIIHIIII •••••IIIIIII
facerea blocului r o m â n d e Ungaria»
p ă ş i n d p e c a l e a d e m n i t ă ţ e i şi suve~
r a n i t ă ţ e i sale, d e a c i s'a î n ă l ţ a t dra"
pelul n a ţ i o n a l , cu m â n d r i e , şi f ă r ă
t e a m ă , d e ş i c a s a d-sale e r a s i t u a t ă
peste d r u m de Subprefectură încă
m a g h i a r ă , d e aci p o r n e a u ideile şi
faptele c a r e a u d e t e r m i n a t , c â t m a i
g r a b n i c u n i r e a s ă v â r ş i t ă la Alba-Iu-
lia la 1 D e c e m b r i e 1918. P e a t u n c i
D r . A u r e l L a z ă r e r a m i n i s t r u al
A r d e a l u l u i în Consiliul D i r i g e n t şi
m e m b r u în m a r e l e Sfat N a ţ i o n a l al
Ardealului.
De o modestie proprie marilor
personalităţi, Dr. Aurel L a z ă r n'a
m a i luat d e a t u n c i p a r t e a c t i v ă la
c o n d u c e r e a ţării d e c â t c a d e p u t a t ,
a p r o a p e în t o a t e l e g i s t a t u r i l e , deşi
a r p u t e a c o r e s p u n d e cu m a r e suc­
ces oricărei grele misiuni cu care
l'ar î n s ă r c i n a ţ a r a . L a m dori con­
ducător pe Dr. Aurel Lazăr de
o a r e c e a r e t o t d e a u n a idei b u n e d e
realizat, a r e t o t d e a u n a c o n v i n g e r e a
b i n e l u i şi a a d e v ă r u l u i p u s în slujba
neamului.
Noi, R e u n i u n e t t «Cele trei Crişuri»
a d u c e m , la a c e a s t ă a n i v e r s a r e a
mmmmmzm®m&
unirii A r d e a l u l u i , prinosul n o s t r u
d e o m a g i u D-rului.Aurel L a z ă r — p e n ­
t r u l u p t a p e c a r e a dus-o p e n t r u
s a l v a r e a r o m â n i s m u l u i din A r d e a l .
In Bihorul î n s t r ă i n a t , m e r e u sub
influenţa C o n t e l u i T i s z a şi nefastu­
lui Mitropolit M a n g r a , figuri ca D r .
A u r e l L a z ă r , a l ă t u r i d e P . S. S.
1 • I • t IIIII ] II111 • 1 II IlIIIIItll IIIIIIIIIIIIIIII
GEORGE
L'am cunoscut de aproape pe
G e o r g e C o ş b u c . O b u c a t ă b u n ă din
v i a ţ a m e a a m trăit-o a l ă t u r i d e el,
î m p r e u n ă c u el. Zile m u l t e , nopţi
m u l t e l'am a u z i t vorbind, i-am ascul­
t a t g â n d u l şi păsul, l'am v ă z u t m u n ­
cind şi m i s'a î n t i p ă r i t a d â n c în
m i n t e fâptura-i din a f a r ă , t o a t ă fiin-
ţa-i n ă u n t r i c ă . II v ă d şi a c u m î n t r e g
î n a i n t e a ochilor m e i : î n f ă ţ i ş a r e cu
totul s i m p a t i c ă şi originală. F a ţ a lui
e r a î n c o n d e i a t ă cu t r ă s ă t u r i v i g u r o s
semnificative. B ă t e a la ochi f r u n t e a
î n a l t ă , s e n i n ă , boltită: s c a u n l a r g ,
deplin î n c ă p ă t o r p e n t r u s ă l â ş l u i r e a
lumii lui b o g a t e d e g â n d u r i şi în­
c h i p u i r i . Ochii lui plini d e b l â n d e ţ e
şi clipitori, s c â n t e i a u d e i n t e l i g e n ţ ă
fină şi ironie inofensivă. Nările-i di­
l a t a t e p ă r e a u că v e ş n i c a s p i r ă şi a r d
după bunuri nălucite. Buzele moi,
p r e l u n g i şi pline v e s t e a u nesfârşita-i
b u n ă t a t e şi d r a g o s t e p e n t r u v i a ţ ă
şi o a m e n i , c o m u n i c a t i v i t a t e caldă
din g r a i u a u n u i suflet î n c r e z ă t o r
şi e x p a n s i v , n e b i r u i t d e a d v e r s i t ă ţ i l e
s o a r t e i c a şi sufletul poporului din
c a r e făcea p a r t e .
V e n i s e din A r d e a l , din s a t u l Hor-
don, d u p ă ce p e t r e c u s e c â ţ i v a ani
la Cluj ca s t u d e n t şi la Sibiu cola­
b o r â n d la «Tribuna». C e l e c â t e v a
poezii t i p ă r i t e în foiletonul a c e s t e i
foi a t r ă s e s e r ă l u a r e a a m i n t e a câtor­
v a iubitoti d e l i t e r a t u r ă din p r e a j m a
«Convorbirilor literare», (Slavici.Ma-
iorescu) şi c a u r m a r e p o e t u l a fost
a d u s la B u c u r e ş t i . Aici i s'a' g ă s i t
u n locşor la Ministerul î n v ă ţ ă m â n ­
tului. D a r spiritul i u i d e i n d e p e n ­
d e n ţ ă şi d e b o n h e m i s m 1-a d e s p r i n s
din c ă t u ş e l e biurocraţiei şi 1-a a r u n ­
c a t în v â l t o a r e a vieţii libere.
Nepractic cum era, dezinteresat
şi idealist, p â n ă la l e p ă d a r e a d e s i n e
şi deci n e p r e g ă t i t în destul, d e z a r ­
m a t în faţa g r e u t ă ţ i l o r ce î n t â m p i n a
m a i ales a c u m treizeci d e a n i u n
scriitor, el din g r e u îşi c â ş t i g a pâi­
n e a din t o a t e zilele şi a fost o v r e m e
c â n d a c u n o s c u t din b e l ş u g a m a r u l
mizeriei.
Doi o a m e n i i-au î n t i n s o m â n ă d e
ajutor şi i-au d a t cel m a i m a r e spri­
jin. Muncitorul o m al şcoalei, g e n e ­
rosul S p i r u H a r e t , c a r e , ca m i n i s t r u ,
i-a c r e i a t p e l â n g ă C a s a Ş c o a l e l o r
o s i t u a ţ i e c a r e 1-a s c ă p a t d e g r i j a
CELE TREI CRIŞURI
Episcop R o m a n Ciorogariu, Arh.
A n d r e i C r i ş a n u , figuri p e s t e c a r e
n u se p o a t e t r e c e şi p u ţ i n i alţi fraţi,
r ă m â n pilde p e n t r u g e n e r a ţ i i l e vii­
t o a r e , prin i n t r a n s i g e n ţ a d â r z ă ce
au dus pentru menţinerea neştirbită
a sufletului r o m â n e s c .
IIIIIIIIIIIIIIIIIII MMI IIIIIIIIMIIIlllllllllllll
Figuri ardelene.
COŞ BUC
de: George Mumii.
Profesor Universitar.
m a t e r i a l ă şi soţia sa p r o p r i e , o fe-
m e e nobilă şi b u n ă , c a r e , în m o m e n ­
tul cel m a i critic al zilelor lui, i s a
a r ă t a t în cale ca u n î n g e r m â n t u i t o r
şi a ştiut p r i n hărnicia-i neobosită,
p r i n tactul, r ă b d a r e şi d e v o t a m e n t u l
ei neclintit d e p e s t e d o u ă d e c e n i i ,
să-i î n t e m e i e z e u n c ă m i n cald şi
\<k \v>j <i< 'vxx/^v-f* SCUL.
l AS** , o
b i n e c u v â n t a t şi să-i d e a î n d e m n u l
sufletesc şi t i h n a c e i t r e b u i a c a să
d e s f ă ş o a r e a c e a m u n c ă s p o r n i c ă şi
n e î n t r e r u p t ă , c a r e a făcut din poet
u n a din gloriile n o a s t r e l i t e r a r e . D a r
s o a r t a p i s m a ş ă n u i-a d a t r ă g a z
să-şi î n d e l u n g e p r e a m u l t zilele; o
l o v i t u r ă n e a ş t e p t a t ă , pieirea n ă p r a s ­
n i c ă a s i n g u r u l u i s ă u fiu, în c a r e îşi
p u s e s e n ă d e j d e a viitorului, i-a sfâşiat
inima, 1-a făcut să-şi t â r a s c ă anii
din u r m ă p â n ă ce m o a r t e i-a c u r m a t
wz4mmmm$%mm
suflarea şi c u e a o a c t i v i t a t e încă
r o d n i c ă şi î m b e l ş u g a t ă .
D a c ă G e o r g e C o ş b u c ca o m în
g e n e r e p o a t e sluji d r e p t pildă d e
cinste şi b u n ă t a t e , ca R o m â n şi
p a t r i o t nu e m a i p u ţ i n v r e d n i c d e
laudă. D e ş i original din T r a n s i l v a n i a ,
el p o a t e fi socotit ca r e p r e z e n t a n t
al poporului r o m â n d e p r e t u t i n d e n i .
A c t i v i t a t e a lui în scris, c a şi din
viu g r a i u , a î m b r ă ţ i ş a t d e o p o t r i v ă
i n t e r e s e l e g e n e r a l e ale N e a m u l u i c a
şi cele specifice ale A r d e a l u l u i . El
s'a asimilat în ţ a r ă şi n ' a v e a n i m i c
r e g i o n a l . C o ş b u c e o s t r ă l u c i t ă pro­
t e s t a r e î m p o t r i v a acelor miopi c a r e
îşi m ă r g i n e s c p a t r i a în h o t a r e l e în­
g u s t e ale provinciei lor d e n a ş t e r e .
El a fost unul din apostolii con­
topirii sufleteşti a N e a m u l u i . P r o p a ­
g a n d a lui scrisă şi o r a l ă a a v u t
multă vreme misiunea specială pe
la s a t e ca l u m i n ă t o r al conştiinţei
p o p u l a r e , — poezia lui cu c a r a c t e r
e m i n a m e n t e n a ţ i o n a l , fac p a r t e din
m a r i i factori c u l t u r a l i ai p o p o r u l u i
român de înainte de răsboiu.
C u v â n t u l lui p a t r i o t i c , s ă n ă t o s ,
d i r e c t şi e n e r g i c a p ă t r u n s ca o
t r â m b i ţ ă d e d e ş t e p t a r e în m a s a mul­
ţimii, a î n t ă r i t şi a ţinut t r e a z ă con­
ştiinţa n a ţ i o n a l ă , cu d e o s e b i r e în
Ardeal.
In p r e g ă t i r e a n o a s t r ă p e n t r u în­
f ă p t u i r e a unităţii, C o ş b u c a r e p a r t e a
lui d e frunte.
D a r a r t i s t u l n ' a fost inferior na­
ţionalistului.
I n t r e p u z d e r i a d e c r e a ţ i u n i poe­
tice l ă s a t e în u r m ă d e C o ş b u c , m a i
t o a t e i n s p i r a t e din t r e c u t u l n o s t r u
istoric, din v i a ţ a a c t u a l ă caşi din
l e g e n d e l e şi b a s m e l e p o p o r u l u i nos­
tru, se d i s t i n g b u c ă ţ i cu c a r a c t e r
epic şi liric, c a r e î n s e a m n ă o cul­
m i n a ţ i e în poezia r o m â n ă . Ele, din
p r i m u l m o m e n t al a p a r i ţ i e i lor, a u
r e l e v a t î n t r ' â n s u l u n poet d e m a r e
talent .Entusiaştii, literatorii, cu Vlă-
h u ţ â în frunte, îl s a l u t a u c a p e a-
t a r e . «Convorbiri literare» jubilau.
Şi publicul a fost r â n d pe r â n d sur­
p r i n s şi uimit citind «Nunta Zamfirii»,
«Moartea lui F u l g e r » , «La Oglindă»,
«Mama» şi altele, tot a t â t e a minu­
năţii, i s v o r â t e din p a n a m ă i a s t r ă a
lui G e o r g e Coşbuc. I n t r â n s e l e c ă u t a
p o p o r u l n o s t r u d e v e n i t poet, c ă u t a u
d r u m u r i l e şi n ă z u i n ţ e l e celor mulţi
şi obijduiţi, c ă u t a sufletul b ă r b a t şi
r ă s b o i n i c , oţelet d e v r e m u r i şi nevoi,
c ă u t a e n e r g i a eroică, o p t i m i s m u l
n e a b ă t u t al R o m â n u l u i , c a r e a ştiut
î n f r â n g e viforul u n o r v e a c u r i d e
n e a s e m u i t ă bejenie şi r e s t r i ş t e .
Şi a c e s t copil al A r d e a l u l u i v e n i a
cu mijloace noi în poezie. F a c t u r a
e r a a d e c u a t ă c a r a c t e r u l u i s ă u ori­
ginal, c r e s c u t ă î n t r ' u n m e d i u d e în­
r â u r i r e m a g h i a r o - g e r m a n ă , e a adu­
cea c o n c e n t r a r e a şi v i g o a r e a , conce­
s i u n e a şi n e r v o z i t a t e a locală.
î n r â u r i r e a streină a fost î n s ă
e x t e r n ă . C o ş b u c a r ă m a s tot aşa
R o m â n prin formă ca şi p r i n fond.
 ^IVM^BH C J I L E
G r a i u l lui e n u m e din cele m a i
n e a o ş e r o m â n e ş t i . Nu n u m a i că l'a
m â n u i t ca p u ţ i n i alţii, ci 1-a şi spo­
rit, ia d a t o b o g ă ţ i e n e c u n o s c u t ă
î n a i n t e a lui. M a r e m a e s t r u al limbei
r o m â n e ş t i , el a fost şi u n iscusit
m â n t u i t o r , un m i n u n a t virtuos al
versului r o m â n e s c .
E d e s i g u r cel m a i m a r e t e h n i c i a n
al literaturii n o a s t r e poetice. T e h ­
n i c a lui i m p e c a b i l ă l'a a j u t a t să cre-
ieze c â t e v a c a p o d o p e r e : M o a r t e a lui
F u l g e r , El-Zorab, N u n t a Zamfirei.
O p e r a l i t e r a r ă a lui C o ş b u c face
p a r t e din p a t r i m o n i u l n a ţ i o n a l . El
nu se a d r e s e a z ă u n u i c e r c res­
t r â n s d e rafinaţi s'au b l a z a ţ i ; e a e
m a r e a poezie c a r e e m e n i t ă s ă ră­
iiiiiiiiii>ii!iin:iiii!iuiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiii:iiiiii)iiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiii!ii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiiiii
POETUL
— F r a g m e n t dintr'un studiu mai m a r e —
Poezia p a t r i o t i c ă a d-lui O c t a v i a n
G o g a e s t e , cu d r e p t c u v â n t , poezia
v o i n ţ e i ; e n e r g i a cu care-şi î n v ă l u e
s e n t i m e n t e l e m a n i f e s t ă u n suliet ac­
tiv, in plină m i ş c a r e . C â n t ă r e ţ al
d u r e r i l o r u n u i n e a m î n t r e g , el por­
n e ş t e dela o s t a r e d e suflet depri­
m a n t ă , delii o ideologie în g e n e r e
p e s i m i s t ă , p e n t r u a a j u n g e la inten­
s i t a t e a r e t o r i c ă : a v â n t u l lui sufletesc
d e t e r m i n a a d e v ă r a t e a c c e n t e d e re­
voltă, d u p ă c a r e sufletul poetului îşi
g ă s e ş t e a l i n a r e a în n ă d e j d e a d e m a i
bine, în t u m u l t u l viforului r ă s b u n ă -
rilor viitoare, în b u c u r i a u n e i m u l t
a ş t e p t a t ă şi d r e a p t ă s ă r b ă t o a r e .
in felul a c e s t a , — d e ş i în versul lui
îşi g ă s e s c e x p r e s i u n e a propriile-i
simţiri,—inspiraţia l a r g ă a poetului,
p ă t r u n d e r e a d u r e r i i lui cu d u r e r i l e
n e a m u l u i , însăşi a c e a r e n u n ţ a r e din
«Rugăciune»:
Nu rostul meu de-apururi pradă
Ursitei maştere şi rele
Ci jalea unei lumi, Părinte,
Să plângă'n lacrimile mele.
T o a t e a c e s t e a laolaltă, e x p r i m a t e
î n t r ' u n stil d e o v i g o a r e şi plastici­
t a t e , p u ţ i n obişnuite, n e c ă l ă u z e s c
d e cele m a i m u l t e ori s p r e r e a l i z a r e a
epică. î n t r e a g a poezie de i n s p i r a ţ i e
naţională poartă această caracteris­
tică ti a c ţ i u n i i ; poetul e s t e n u m a i
u n sol al n e a m u l u i , r a p s o d u l c h e m a t
să-i c â n t e bucuriile şi d u r e r i l e , sâ-i
p o v e s t e a s c ă jalea e x i s t e n ţ e i lui d e
v e a c u r i , în v i g u r o a s e v e r s u r i epice.
D e a c e e a m u z i c a l i t a t e a lui este colo­
r a t ă , v a r i a ţ i a s o n o r i t ă ţ i i versului s a u
frazei e s t e d e t e r m i n a t ă d e n e n u m ă ­
r a t e l e n u a n ţ e ale s e n t i m e t e l o r c e le
însufleţesc. I a t ă c u m r ă s a r e din «Plu­
garii» a c e a s t ă m i n u n a t ă p u t e r e d e
a e v o c a viaţa, m i ş c a r e a , s a u varie­
t a t e a de t o n u r i c e formează î m p r e u n ă ,
m a n i f e s t â n d - o cu s t r ă l u c i r e , b o g ă ţ i a
sufletească a c â n t ă r e ţ u l u i :
TREI CRIŞURI
s u n e în s u n e t u l m u l ţ i m i i , al colecti­
vităţii d e la c a r e se i n s p i r ă şi p e
care o reprezintă.
Moda, s n o b i s m u l , m a n i a exotisme-
lor şi a b e r a ţ i a s u b i e c t i v i s m u l u i ra­
finat c a r e b â n t u e poezia a c t u a l ă pot
să s c a d ă m o m e n t a n în ochii u n o r a
c e v a din v a l o a r e a poeziei lui Coş­
b u c : ea însă, î n t r u c â t c u p r i n d e şi
r e a l i z e a z ă a r m o n i i e t e r n e ale sufle­
tului u m a n , c a r e e s t e în e s e n ţ ă a-
c e l a ş p r e t u t i n d e n i şi în t o a t e timpu­
rile, îşi v a p u r t a t r i u m f ă t o a r e melo­
dia d e â l u n g u l v e a c u r i l o r şi v a da,
a l ă t u r i d e tot ce s'a c r e i a t m a i frumos
în l i t e r a t u r a n o a s t r ă , o s t r ă l u c i t ă
d o v a d a d e geniul c r e a t o r al poporu­
lui r o m â n .
Luptătorii
OCTAVIAN GOGA
d e : George Baiculescu.
In coapsa grăitoarei mirişti.
De vreme plugul vostru a r ă ;
E primăvară pe câmpie
Şi'n ochiul vostru-i primăvară.
Blând tainele vi le desface
Din sânu-i milostiva glie,
Căci toată lloarea vă cunoaşte
Şi toată frunza ei vă ştie.
Purtaţi cu braţele — amândouă
A muncii rodnică povară,
Supt strălucirea înlăcrimată
A dimineţelor de vară.
Şi nimeni truda nu v'alină,
Doar bunul ceriului părinte,
De sus, pe frunte vă aşează
Cununa razelor lui slintc
D e l a c â n t a r e a aspiraţiilor naţio­
n a l e ale u n u i n e a m î n t r e g , p o e t u l a
t r e b u i t să se c o b o a r e la d u r e r e a
mulţimii, a poporului, p e s t e g r u m a ­
zul c ă r u i a a p a s ă robiile d e veacuri.
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiniiiiiiuiiiiiiiiii
Pitorescul Ardealului
Sica jele din Budiireasa (jud.
m^mwmwm^m
C u «Clăcaşii» şi cu cele m a i m u l t e
p o e m e din a d o u a c u l e g e r e : «Ne
c h e a m ă p ă m â n t u l » , — i n s p i r a ţ i a poe­
tului e s t e însufleţită d e a c e i a ş l a r g
şi îndoit s e n t i m e n t , d e d a t a a c e a s t a
n u m a i de c a r a c t e r social şi m a i
p u ţ i n p o l i t i c ; n o t a p a t r i o t i c ă este,
în totul, s u b o r d o n a t ă celei sociale.
Ţ ă r a n i i din A r d e a l , cu nevoile lor,
cu a s p r a lor c o n d i ţ i u n e d e viaţă,
câştigă î n t r e a g a s i m p a t i e a p o e t u l u i ;
d u r e r e a lor este d u r e r e a lui, bucu­
ria lor e s t e b u c u r i a lui, dorul lor d e
r ă s b u n a r e , s e t e a d e o viaţă m a i b u n ă ,
s u n t s i m ţ u r i l e p o e t u l u i însuşi. î n c ă
din «Plugarii» s e m a n i f e s t ă duioşia
cu c a r e poetul se face a p ă r ă t o r u l
celor umili şi m u l ţ i :
La voi aleargă totdeauna
Truditu-mi suflet să se'nchine;
Ardealului. Voi singuri străjuiţi altarul
Nâdejdei noastre de mai bine.
D e o b s e r v a t că p e n t r u p r i m a o a r ă
a p a r e în poezia A r d e a l u l u i a c e s t
p r o n u n ţ a t c a r a c t e r social şi politic.
C o ş b u c c â n t a s e b u c u r i a vieţii tihnite,
fără largi t u r b u r ă r i sufleteşti,fericirea
o m u l u i în mijlocul n a t u r i i binefăcă­
t o a r e . In versurile lui, r i t m u l m e ­
c a n i c al m u n c i i se d e s f ă ş o a r ă î n t r ' o
a t m o s f e r ă d e linişte, ţ ă r a n i i lui s u n t
î n s e t a ţ i d e chiot şi voe b u n ă , idea­
lizaţi; p a s t e l u r i l e lui, idilele lui s u n t
p ă t r u n s e d e b u c u r i a d e a t r ă i viaţa,
în n e n u m ă r a t e l e ei a s p e c t e , î n mij­
locul n a t u r e i înfrăţită, p a r c ă , cu
g â n d u r i l e şi a s p i r a ţ i i l e o a m e n i l o r .
In poezia s a d. O c t a v i a n G o g a îşi
defineşte c o n c e p ţ i a socială — ca în
cea p a t r i o t i c ă cu «Rugăciunea» —
în «fecunditas». Cu o p r o p r i e origi­
n a l i t a t e d e formă, n o u t a t e a concep­
ţiei s t ă în c o m p a r a ţ i a f e n o m e n e l o r
n a t u r a l e cu g â n d u r i l e sale cele m a i
lăuntrice. D u p ă cum cad frunzele
plopului d e p e c u l m e , tot a ş a p o e t u l îşi
risipeşte cele m a i f r u m o a s e g â n d u r i :
Se 'ndoae coapsa plopului pe culme,
Când frunzele de-o nevăzută mână
Atinse cad, — şi una câte unii
Sburând domol se spulberă 'n ţărână.
Le văd în drum şiraguri aşternute.
Un val de vânt le 'nvolbură 'n risipă,
— Viaţa mea, le ţine-acum m i e gândui
Cum te fărâmi, tu, clipă după clipă.
D a r , p o r n i t să-şi c a u t e r o s t u r i l e ,
sulletul lui îşi r e c u n o a ş t e c h e m a r e a ;
din d r a g o s t e a p e n t r u cei obidiţi el
p a r e că-şi sacrifică g â n d u r i l e , d â n d
l i b e r t a t e i n i m e i ; r o s t u l lor e s t e , d e
azi î n a i n t e , acolo, în mijlocul t r u d e i
care va rodi pământul:
Nu sus în cer! Vă birue înaltul,
Curmaţi-vă cărările spre stele —
Rotind răzleţe 'n praful de pe uliţi
Vă urau acolo, gândurile mele!
c o m p l e t â n d astfel i m a g i n e a din pri­
m a strofă:
Cădeţi, cădeţi, voi frunze deslipite,
Pe câmpul larg,în sbor, vă poarte vântul
Şi vă 'nfrâţească rostul cu ţ ă r â n a :
Bihor}. Pe urm;i voastră va rodi pământul!
 Presa în Ardeal.
Unul dintre cei m a i importanţi
factori culturali î n v i a ţ a R o m â n i l o r
din A r d e a l este z i a r i s t i c a .
P r i m i t i v ă l a î n c e p u t , c a şi popo­
r u l p e care-1 s l u j e ş t e ; l u p t â n d c u
apăsarea cenzurei, g e m â n d sub gre­
u t a t e a a m e n z i l o r î n b a n i şi închi­
soare, ea serveşte neamul în toate
t i m p u r i l e , p r e g ă t i n d inimile p e n t r u
ziua m a r e a d e s r o b i r e i .
Ziaristicei româneşti în Ardeal
îi d e s c h i d e c a l e a G h . Bariţiu, p r i n
faptul, c ă îi d ă o î n d r u m a r e c a
s ă d e v i n ă o a d e v ă r a t ă şcoală, o
binefacere pentru popor.
P r i m e l e î n c e p u t u r i a l e ziaristicei
r o m â n e ş t i s e f a c î n ultimul d e c e n i u
al v e a c u l u i a l XVIlI-lea, p o r n i n d din
Sibiu, d e l a I o a n M o l n a r . P i v a r i u d e
Miillersheim — doftor d e legi şi p r o ­
fesor d e t ă m ă d u i r e a ochilor, — d a r
fără succes.
L a 1821 î n c e a r c ă e d i t a r e a u n e i
r e v i s t e u n e d i t o r ş i r ă s p â n d i t o r al
cărţilor româneşti — Z i h a r i e C a r -
calechi, — d a r i s b u t e ş t e n u m a i l a
1829, i a r î n 1830 a r e u n n u m ă r d e
1000 d e cititori.
L a 1837 a p a r e la B r a ş o v «Foaia
Duminecii» r e d a c t a t ă de Ioan B a r a c
c u c h e l t u i a l a n e g u s t o r u l u i R a d u Or-
g h i d a n ; c a r e c h i a m ă m a i t â r z i u la
c o n d u c e r e a ei, p e G h . B a r i ţ i u .
L a 1838 a p a r e « F o a i a literară»
s u b r e d a c t a r e a lui Bariţiu, c a r e din
IIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMMIIIMIMIHIimHIIIIIIIIMIMIIIIIinillliMIIIIIIIIIMIHIIIIIIIIIIIU^
Viaţa culturală a minoritarilor
P e n t r u cei c e n u c u n o s c o r g a n i ­
z a r e a culturii m a g h i a r e î n A r d e a l
şi B a n a t în c a d r e l e u n u i n a ţ i o n a l i s m
i n t r a n s i g e n t şi—pe l â n g ă c e a ma­
ghiară, a c u l t u r i i m i n o r i t a r e î n ge­
n e r e , p u b l i c ă m d a t e l e d e m a i jos, c u
g â n d u l c ă a r p u t e a s ă a d u c ă o lu­
m i n ă şi s ă s e r v e a s c ă d r e p t pildă
pentru elementele de cultură româ­
n e a s c ă , lipsite încă d e disciplină şi
suficiente r e a l i z ă r i .
G y o r g y L a y o s u n f r u n t a ş al scrisu­
lui m a g h i a r d i n T r a n s i l v a n i a a t i p ă r i t
în a i n t e cu doi an i la B.-Pesta s u b titlul
«Viaţa culturală a maghiarimeiarde­
lene» o monografie deosebit d e i u t e
' în c a r e « î n t e m e i a t p e d a t e s t a t i s t i c e
«culese c u r e m a r c a b i l ă s â r g u i n ţ ă şi
« p r i c e p e r e face tabloul vieţei cultu-
«rale a c o m p a t r i o ţ i l o r n o ş t r i î n anii
«1919—1924. D-l Gyorgy Layos d u p ă
«ce a r a t ă c ă în T r a n s i l v a n i a a u apâ-
«rut dela 1 I a n u a r i e 1919—Decembrie
«1924, 1066 c ă r ţ i m a g h i a r e s p u n e
«textual ( p a g i n a 6) î n aceşti c â ţ i v a
«ani a u a p ă r u t î n A r d e a l a t â t e a
«cărţi m a g h i a r e c a î n d o u ă d e c e n i i
«dinainte d e 1919».—Aceiaşi b o g ă ţ i e
şi a v â n d , c o n t i n u ă a u t o r u l , o dove­
d e ş t e şi l i t e r a t u r a p e r i o d i c ă , c a r e î n
Primul număr din revista
„Cele Trei Crişuri"
Director fondator: Col. G. Bacaloglu.
Preţul 2 " 5 0
Cea dintâi revistă culturală şi de pro­
pagandă naţională în Ardealul
de după Cnire.
In luna viitoare Revista «C. T. C. *, intră în
al 10-a an de regulată apariţie".
din Ardeal
de Prol. P. Ardeleanu.
cei d i n t â i cinci a n i d u p ă desface­
r e a d e U n g a r i a ne-au d a t 330 publi­
caţii p e r i o d i c e m a g h i a r e d i n c a r i
n u m a i 87 a p ă r e a u şi î n a i n t e d e U n i r e ,
tiind 243 c r e a ţ i i noui. I n a c e i a ş r ă s ­
t i m p n u m ă r u l t u t u r o r publicaţiilor
p e r i o d i c e r o m â n e ş t i din ţ a r a î n t r e a ­
g ă e r a d e a b i a 417. D-l G y o r g y a-
r a t ă a p o i c ă d i n 233 tipografii exis­
t e n t e p e t e r i t o r u l desfăcut d e Un­
g a r i a , r o m â n e ş t i s u n t 66 (277 °/o) g e r ­
m a n e 25 (10, 5 %), m a g h i a r e 147
(68, 8%), din 361 librării d e p e a c e i a ş
teritor, r o m â n e ş t i s u n t 80 (22 %), g e r ­
m a n e 56 (16 %), i a r m a g h i a r e 225
(62 %).—După î n ş i r a r e a a c e s t o r d a t e
autorul maghiar, declară cu vădită
m â n d r i e . «E cert, c ă a s t ă z i m a g h i a -
rimea din Transilvania trăeşte o
viaţă culturală atât de intensivă ca
şi î n v e a c u r i l e X V I — X V I I c â n d sar­
cina d e s v o l t ă r i i c u l t u r i i m a g h i a r e
c ă d e a a p r o a p e exclusiv a s u p r a T r a n ­
silvaniei», fiind r e s t u l U n g a r i e i s u b
ocupaţie turcească.
«. A c e s t e afirmaţii s u n t î n t ă r i t e şi
mai mult de manifestările culturale
c e s ' a u a f i r m a t î n ultimul t i m p î n
Ardeal, organizate în cadrul unor
biblioteci, c o n c e r t e , t e a t r e , şcoli, pu­
Iulie a acelui a n îşi s c h i m b ă n u m e l e
în «Foaia p e n t r u m i n t e , i n i m ă ş i
literatură».
Cel dintâi z i a r politic r o m â n e s c
în A r d e a l e s t e « G a z e t a T r a n s i l v a ­
niei» a p ă r u t la 1838 t o t s u b diri­
j a r e a l u i G h . Bariţiu.
Dela această dată, până la des-
r o b i r e , a p a r î n A r d e a l 14 z i a r e p o ­
litice ; 3 sociale ; 4 bisericeşti şi şco­
l a r e ; 3 r e v i s t e l i t e r a r e ; 3 z i a r e fi­
nanciare şi economice; 1 revistă
m u z i c a l ă şi 1 igienică.
A d e v ă r a t e l e lumini, i s v o a r e d ă ­
t ă t o a r e d e viaţă s u n t a c e s t e z i a r e
şi r e v i s t e , î n t o t t i m p u l c â t n e a m u l
românesc d e dincoace d e Carpaţi
g e m e s u b j u g u l u n g u r e s c . Ţ i n t a lor
e s t e c o m u n a : l u p t a î m p o t r i v a duş­
manului de veacuri; stâtuirea ma-
sselor şi a j u t o r a r e a lor, î n l u p t a po­
litică, e c o n o m i c ă şi c u l t u r a l a , ce s e
d ă î n t r e R o m â n u l b ă ş t i n a ş şi d e s -
m o ş t e n i t şi î n t r e p o p o a r e l e a s u p r i ­
toare, cari l'au încălecat.
D a c ă a c e a s t a a fost p r e s a r o m â ­
nească î n Ardealul unguresc, e a
are o mult mai mare desvoltare în
România Mare, după unire. Nu mai
a m i n t i m aci lista î n t r e a g ă a z i a r e l o r
şi r e v i s t e l o r c e a p a r î n fiecare o r a ş
şi o r ă ş e l al A r d e a l u l u i , d i n c a r i
d i s p a r m u l t e d i n t r ' î n s e l e d i n lipsă
d e fonduri. A r fi p r e a m u l t . T o t u ş i
a m i n t i m p r o g r e s u l p e c a r e Fa făcut
n u m a i timp d e u n deceniu de viaţă
naţională românească.
G. B.
t e r n i c ă p r e s ă , asociaţii i n t e l e c t u a l e ,
s p o r t i v e , şi d e a s i s t e n ţ ă socială spri­
jinite î n afirmările l o r d e e l e m e n t e
d e p r o p a g a n d ă foarte î n s e m n a t e .
In c e p r i v e ş t e propaganda ger­
mană, î n d r ă z n i m s ă a f i r m ă m fără
t e a m ă d e a p u t e a fi d e s m i n ţ i ţ i c â
î n f ă p t u i r e a R o m â n i e i Mari, a î n ­
s e m n a t o adevărată salvare naţio­
nală şi pentru elementul g e r m a n şi
în special p e n t r u e l e m e n t u l g e r m a n
d e dincolo d e m u n ţ i . O ş t i m c u toţii
şi o ştiu m a i b i n e d e c â t o r i c i n e r e ­
prezentanţii autorizaţi ai minorităţii
n o a s t r e g e r m a n e , c ă e l e m e n t u l ger­
m a n din j u d e ţ u l S a t u - M a r e s u b m a ­
g h i a r i îşi t r ă i a u l t i m e l e clipe a l e
vieţii n a ţ i o n a l e . O ş t i m d e a s e m e n e a
c â şvabii din B a n a t şi j u d e ţ u l A r a d ,
c a r i î n ultimii 10 a n i a u l u a t u n
avânt naţional atât d e îmbucurător
e r a u şi ei p e p r a g u l d e a-şi p i e r d e
cu d e s ă v â r ş i r e c o n ş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă .
S i t u a ţ i a a c e s t o r şvabi p e t i m p u l
stăpânirii m a g h i a r e o găsim plastic
d e s c r i s ă î n c a r t e a «Banat d a s D e u t -
schtum imrumanische Banat», cărţi
cari fac p a r t e d i n colecţia d e m o ­
nografii «Das D e u t s c h t u m i m A u s -
land» şi c a r e a a p ă r u t la D r e s d a
î n 1926 a v â n d p r e f a ţ a scrisă d e Mi­
n i s t r u l d e I n t e r n e al G e r m a n i e i . I n
a c e a s t ă c a r t e citim l a p a g i n a 68 c ă
m a g h i a r i z a r e a a făcut î n t r e şvabii
 m^^mmm®^
din B a n a t , p r o g r e s e a t â t d e m a r i
î n c â t p r i n anii 90 ai v e a c u l u i t r e c u t
o g a z e t ă n e m ţ e a s c ă din T i m i ş o a r a
s c r i a că ^oraşul e s t e m u r d ă r i t d e
d o u ă l u c r u r i : d e c a n a l u l din Iosefin
şi d e t e a t r u l g e r m a n . A c e s t t e a t r u
g e r m a n s p u n e c a r t e a a m i n t i t ă a dis­
p ă r u t în a p l a u z e l e d e b u c u r i e ale
populaţiei g e r m a n e . P e î n c e t u l , citim
tot acolo a d i s p ă r u t şi v o r b a n e m ­
ţ e a s c ă şi a r ă m a s n u m a i s â n g e l e
g e r m a n . N u e x i s t ă nici o şcoală
g e r m a n ă şi a b i a se g ă s e a ici colo
c â t e u n elev r ă t ă c i t p e la şcolile
saşilor din T r a n s i l v a n i a . A u t o r u l a-
cestei foarte i n s t r u c t i v e c ă r ţ i p e
c a r e o r e c o m a n d ă m cu c ă l d u r ă tu­
t u r o r n e m u l ţ u m i ţ i l o r de azi c o n t i n u ă
textual:
«In t o a t e şcolile se p r o p a g ă cu fa­
n a t i s m ideia naţiunii politice uni­
t a r e m a g h i a r e şi din l u m e a d e
idei a t i n e r e t u l u i a fost ş t e r s tot ce
p u t e a s ă le a d u c ă a m i n t e d e ori­
g i n a lor g e r m a n ă , d e istoria ger­
m a n ă şi tot ce p u t e a a v e a l e g ă t u r ă
cu p a t r i a g e r m a n ă .
A fi ş v a b , a vorbi ş v ă b e ş t e e r a
p r e z e n t a t tot m a i m u l t ca o s t ă r u ­
inţă în b a r b a r i e şi c h i a r c u v â n t u l
ş v a b î n s e m n a tot m a i mult, un n u m e
d e batjocoră. Intelectualii şcolei nu­
m a i e r a u c o n d u c ă t o r i , ci s e d u c ă t o r i
ai p o p o r u l u i . (Nicht m e h r F i i h r e r
s o n d e r n vielfach v e r f u h r e r d e s Vol-
kes geworden waren).
«Ei a u p r o v o c a t o r e n a ş t e r e ne­
a ş t e p t a t de strălucită a cântecului
« g e r m a n 67 d e r e u n i u n i m u z i c a l e
«colaborează în c a d r e l e u n e i a c t i v e
«Uniuni a c o r u r i l o r g e r m a n e b ă n ă -
«ţene la r e î n v i e r e a c â n t e c u l u i ger-
«man şi-a melodiilor g e r m a n e . Ei
«(conducătorii) a u făcut să r e î n v i e
«vechiul p o r t g e r m a n i u l d u s t e a t r u
« g e r m a n în B a n a t şi în m u l t e loca-
«îităţi funcţionează t e a t r u l g e r m a n
«de d i l e t a n ţ i ; s'a înfiinţat o înfiori-
«toare U n i u n e a femeilor g e r m a n e
«şi o U n i u n e a fetelor g e r m a n e ; a u
«organizat t i n e r e t u l g e r m a n ; a u or-
«ganizat conferinţe p u b l i c e şi s'au
«îngrijit d e r ă s p â n d i r e a c ă r ţ i l o r ger-
« m a n e ; s'au t r i m i s fete, preoţi, în-
«văţători în G e r m a n i a , s u t e d e stu-
«denţi a u a l e r g a t la U n i v e r s i t ă ţ i l e
« g e r m a n e şi a u s t r i a c e , î n v ă ţ a ţ i ger­
mani a u c u t r e e r a t B a n a t u l ţ i n â n d
«conferinţe publice, s'a înfiinţat o
«şcoală n o r m a l ă g e r m a n ă şi u n pu-
«ternic c ă m i n cultural g e r m a n . Şi
«poporul îi u r m e a z ă şi ochii lui strâ-
«lucesc altfel d e c â t î n a i n t e sufletul
« g e r m a n s'a d e ş t e p t a t şi luceşte al-
«bastru şi blând în a c e ş t i ochi».
In Basarabia cei a p r o a p e 70.000
compatrioţi g e r m a n i de peste Prut
a u d o u ă licee c o m p l e t e , u n u l d e fete
şi u n u l d e b ă e ţ i , a m b e l e la T a r u t i n o
şi o şcoală m e d i e aşa n u m i t ă şcoală
c e n t r a l ă «Werner» dela S ă r a t a c a r e
a r e 4 clase m e d i i şi 3 clase n o r m a l e .
E l e m e n t u l g e r m a n d e acolo e s t e res­
firat în 178 localităţi a v â n d , foarte
p u ţ i n e e x c e p ţ i u n i în fiecare locali­
CELE TREI CRIŞURI
t a t e şcoală p r o p r i e , în c a r e î n v a ţ ă
168 î n v ă ţ ă t o r i , iar acolo u n d e n u e s t e
învăţător învăţământul primar este
predat de către aşa numitul Kuster
(un fel d e Diacon). G e r m a n i i d e a-
colo a u u n consiliu p o p o r a l g e r m a n
pentru Basarabia, ( D e r Deutsche
V o l k s r a t fur B a s s a r a b i e n ) o o r g a n i ­
z a ţ i e politică identică cu V o l k s r a t u l
Saşilor din T r a n s i l v a n i a , cu a Şva­
bilor din B a n a t şi al G e r m a n i l o r din
B u c o v i n a şi c a r e , ca t o a t e celelalte
este p a r t e i n t e g r a n t ă din o r g a n i s ­
m u l politic g e r m a n g e n e r a l din Ro­
mânia. Preşedintele acestui Volksrat
e s t e p a s t o r u l D a n i e l H a u s e d i n Ta­
r u t i n o şi în el îşi a u r e p r e z e n t a n ţ i i
lor c o m u n a l i ; .Sinodul l u t e r a n pro­
vincial, o r g a n i z a ţ i i l e e c o n o m i c e , or­
g a n i z a ţ i a î n v ă ţ ă t o r i l o r , etc.
In a f a r ă d e a c e s t V o l k s r a t m a i a u
o Uniune a Cooperativei germane
cu sediul în T a r u t i n o , o U n i u n e a
agricultorilor germani, o Uniune a
învăţătorilor germani, o Uniune a
studenţilor germani, care constitue
secţia b a s a r a b e a n ă a U n i u n e i stu­
denţilor g e r m a n i din R o m â n i a . Ger­
m a n i i din B a s a r a b i a a u 49 coope­
r a t i v e d e c o n s u m d i n t r e cari 44 s u n t
înfiinţate dela Unire î n c o a c e , a v â n d
p e t i m p u l a p a r ţ i n e r i i a c e s t e i pro­
vincii la I m p e r i u l r u s e s c n u m a i 5.
A u 7 b ă n c i d i n t r e c a r i 5 s u n t în­
fiinţate s u b s t ă p â n i r e a r o m â n e a s c ă .
P e timpul s t ă p â n i r i i r u s e ş t i a v e a u
o s i n g u r ă b a n c ă şi a n u m e M a u s
biirger Bank, înfiinţată la 1906. A u
o g a z e t ă D e u t s c h e n Z e i t u n g Bessa-
r a b i e n s înfiinţată la 1919, a u o so-
iiiiiiiimiiiiiiiMiiimi iiiiiiiiiu iiiiiiiiiiiiiiiiiiini
„CELE TREI
— Instituţie culturală-naţionala, fondată în anul 1919, la Oradea —
In corpul revistei a p a r e articolul
« Via fa culturală a minoritarilor din
Ardeal». Din cele c u p r i n s e în a c e s t
articol, cititorii v o r s e s i z a uşor, for­
midabilele forţe a d u s e d e m i n o r i t a ­
rii n o ş t r i conlocuitori, p e t ă r â m u l
cultural. P e c â n d la noi, oficialită­
ţile s u s şi p ă t u r i l e i n t e l e c t u a l i l o r la
o r a ş e , s u n t c u p r i n s e e x c l u s i v cu po­
litica la o r d i n e a zilei, m i n o r i t a r i i în­
ţ e l e g â n d că r e z i s t e n ţ a lor t r e b u i e
t r a n s p u s ă în p r i m u l r â n d p e un fond
lllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllln
Oradea: Cheiul tCrişul repede.
c i e t a t e p e n t r u m u z e u etnografic la
S ă r a t a , înfiinţată la 1923, a u 25 so­
cietăţi m u z i c a l e t o a t e înfiinţate s u b
s t ă p â n i r e a r o m â n e a s c ă , a u 21 so­
cietăţi c u l t u r a l e şi s p o r t i v e t o a t e
înfiinţate sub s t ă p â n i r e a r o m â n e a s c ă
şi a u 33 biblioteci.
D u p ă cele s p u s e m a i sus, a r li
inutil să m a i i n s i s t ă m a s u p r a nece­
sităţilor d e p r o p a g a n d ă c u l t u r a l ă im­
p u s e d e o astfel d e s i t u a ţ i e .
S'a s p u s şi r e p e t a t d e a t â t e a ori
că n u p o a t e e x i s t a u n i t a t e sufle­
t e a s c a acolo u n d e n u e x i s t ă o cul­
tură naţională bine asimilată. De
aceia, d a c ă a m r e u ş i t să r e d o b â n d i m
d r e p t u r i l e n o a s t r e istorice, prin rea-
Jipirea provinciilor r o m â n e ş t i înstră­
i n a t e , a c e a s t ă i z b â n d ă t r e b u e valo­
rificată p r i n t r ' o u n i t a t e sufletească
în c a r e limba şi c u l t u r a r o m â n e a s c ă
sunt elemente dominante, aş spune
c h i a r decisive. A c t i v i t a t e a minori­
t a r ă să n e s e r v e a s c ă d e pildă, m a i
m u l t chiar, să r e p r e z i n t e u n imbold
pentru o mai mare intensitate de
muncă, îndreptată pe terenul unui
p a t r i o t i s m m a i c o n ş t i e n t şi m a i p u ţ i n
egoist.
Ni se s t r â n g e i n i m a , c â n d a s i s t ă m
la f r ă m â n t ă r i l e politice i n t e r n e , su­
pralicitaţii d e î n ţ e l e g e r i e l e c t o r a l e
s ă v â r ş i t e d e t o a t e p a r t i d e l e faţă d e
grupările minoritare, care au găsit
u n a d m i r a b i l aliat d e p r o p a g a n d ă
în c h i a r lipsa n o a s t r ă d e solidari­
t a t e şi în v â r t e j u l f r ă m â n t ă r i l o r noa­
stre interne.
iiiiiiiiiiii! iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinii iiimimiiiiiiiiinii ui
CRIŞURI"
d e c u l t u r ă , se o r g a n i z e a z ă cu forţe
m i s t e r i o a s e din a f a r ă şi p r i n com-
b i n a ţ i u n i e l e c t o r a l e î n l ă u n t r u . In a-
cest t i m p , c u l t u r a r o m â n e a s c ă ve­
g e t e a z ă , s a u a c e i puţini, c a r i î n ţ e l e g
m i n u n a t u l rost al culturei p e me­
l e a g u r i periclitate, s t a u izolaţi d e
orice c o n c u r s , l u p t â n d cu forţe pro­
prii, cari, în definitiv s u n t d e p a r t e
d e a fi suficiente, c a r e z i s t e n ţ ă , faţă
d e o p e r a pozitivă a m i n o r i t a r i l o r ,
g a r n i s i ţ i cu fonduri ce p a r inepui­
zabile.
In opoziţie cu a c e a s t ă m a r e o f e n s i i
vă c u l t u r a l ă a m i n o r i t a r i l o r p e c a r e î-.
a d m i r ă m p e n t r u s o l i d a r i t a t e a lor pa­
triotică, totuşi s'a făcut ceva. Şi acel
ceva, e s t e instituţia «Celor Trei Cri­
şuri». D a r fiindcă n e - a r fi e x t r e m d e
g r e u , a vorbi «pro domo», l ă s ă m să
u r m e z e din frumoasele c u v i n t e a-
p ă r u t e în diferite o r g a n e ale p r e s e i
r o m â n e ş t i , u n a s i n g u r ă , şi a n u m e
a p r e c i e r i l e , p u b l i c a t e în m a r e l e co­
tidian «Universul» d i n B u c u r e ş t i ,
î n c ă în c u r s u l a c e s t u i a n :
«In 1919, p e c â n d , deşi v i c t o r i o a s ă ,
a r m a t a r o m â n ă n u isbutise î n c ă să
î n ă b u ş e prin s t ă p â n i r e a ei influenţa
mmzmmsmmmi
e d u c a ţ i e i m a g h i a r e ce a p ă s a s e vre­
m e î n d e l u n g a t ă r o m â n i s m u l robit,
o instituţie c u l t u r a l ă b a z a t ă p e u n
î n t r e g p r o g r a m d e a c t i v i t a t e şi ho-
t ă r î t ă d e a-1 r e a l i z a , s'a afirmat cu
p u t e r e a u n e i n e c e s i t ă ţ i sociale şi
c u l t u r a l e r o m â n e ş t i . E v o r b a d e insti­
tuţia c u l t u r a l ă «Cele T r e i Crişuri»,
urmărind propaganda românească
p e r e g i u n i l e g r a n i ţ e i d e a p u s , în cul­
t u r ă , în a r t ă , în v i a ţ a socială, pre­
tutindeni.
A c e a s t ă i n s t i t u ţ i e a d e s f ă ş u r a t în
cei n o u ă a n i împliniţi o ofensivă spi­
r i t u a l ă , c ă r e i a p r o b l e m a g r a n i ţ e i şi
dificultăţile s t r ă i n i s m u l u i îi d a u o
însemnătate netăgăduită.
D e aci a t a c u r i l e ce a t r e b u i t s ă
le sufere dela d u ş m a n i i r o m â n i s ­
mului învingător.
— A c e s t e a t a c u r i , în m o d r e g r e t a ­
bil, n u s'au r e z u m a t n u m a i la să­
g e ţ i l e explicabile ale d u ş m a n u l u i fi­
r e s c . A c e s t d u ş m a n a ştiut, ca cu
forţa b a n u l u i să-şi î n t o v ă r ă ş e a s c ă din
cloaca r o m â n i s m u l u i din O r a d e a ,
pseudo-intelectuali c a p a b i l i d e ori­
ce a c t j o s n i c , p â n ă la i n t r a r e în solda
efectivă a cluburilor d e trişori şi d e
politiciani d e o c h i a ţ i şi c o m p r o m i ş i .
I n s t i t u ţ i a «Cele T r e i Crişuri» d â n d
r e z u l t a t e l e c u n o s c u t e , a d e v e n i t în
s c u r t t i m p cuiul s u p ă r ă t o r în ochii
a c e l o r a , c a r i n ' a u p u t u t nici m ă c a r
s ă s e î n a l ţ e p â n ă acolo c a să-şi în­
s u ş e a s c ă m i n u n a t u l rol al «Celor
T r e i Crişuri» în i d e a l u l p e n t r u ro­
mânism. —
D a r pentru a trece dela domeniul
i n t r o d u c e r i i la a c e l a al p r e c i z ă r i l o r
c o n c r e t e , s ă n e o p r i m la r e a l i z ă r i l e
afirmate.
E v o r b a d e trei secţiuni, r ă s p u n ­
z â n d la t r e i ofensive cu c a r a c t e r
educativ naţional.
1) «Crişul alb» c o r e s p u n z â n d pro­
blemei legăturii cu naţionalităţile,
n u m ă r ă p r i n t r e înfăptuirile sale : 9
şedinţe de muzică românească, 2
m a r i expoziţii d e a r t ă , u n a în 1920
c u ocazia a d u n ă r i i g e n e r a l e a «As-
trei», c e a l a l t ă în 1921, î n salonul
p r e f e c t u r i i din Cluj, o expoziţie d e
a r t ă a r d e l e a n ă c o m p u s ă din 400 d e
l u c r ă r i a 83 a r t i ş t i d e t o a t e naţio­
nalităţile, 4 c o n c e r t e , 3 s e r b ă r i cul­
t u r a l e la t e a t r u l «Regina Măria», 2
mari serbări câmpeneşti în parcul
E m i n e s c u , m e n i t e s ă m ă r e a s c ă fondul
p e n t r u m o n u m e n t u l m a r e l u i poet, r e ­
vista « A u r o r a » , r e d a c t a t ă î n l i m b a
r o m â n ă şi m a g h i a r ă şi p u b l i c â n d tra­
d u c e r i din a m â n d o u ă l i t e r a t u r i l e .
2) Crişul n e g r u , c o r e s p u n z â n d pro­
p a g a n d e i l a o r a ş e , se m â n d r e ş t e cu
r e v i s t a d e c u l t u r ă , «Cele T r e i Cri­
şuri», p u s ă la dispoziţia Instituţiei
p e n t r u p r o p a g a n d ă , ce i n t r ă , î n cu­
r â n d în al 10-lea a n d e e x i s t e n ţ ă ;
14 b r o ş u r i d e p r o p a g a n d ă ; b u s t u l
lui losif V u l c a n , r i d i c a t din iniţia­
tiva instituţiei în N o e m b r i e 1927;
şcoala d e a d u l ţ i p e n t r u î n v ă ţ a r e a
limbei, istoriei şi geografiei r o m â ­
CELE TREI CRIŞURI n m s n i
n e ş t i p r i n c a r e a u t r e c u t circa 600 A c e a s t a e, p r i v i t ă în g e n e r a l , ac­
elevi, în special funcţionari de s t a t ; t i v i t a t e a instituţiei. In ce p r i v e ş t e
biblioteca «Cele T r e i Crişuri» c u cir­ a c u m sediul R e u n i u n e i şi al r e v i s t e i ,
ca 5000 d e v o l u m e , şi o s e c ţ i u n e d e obiectele d e a r t ă r o m â n e a s c ă (sculp­
c ă r ţ i franceze, broşuri, r e v i s t e ; di­ t u r ă , p i c t u r ă , b r o d e r i i , colecţie nu­
ferite biblioteci d o n a t e orfelinatului m i s m a t i c ă , bibliotecă d e 5000 voi.,
«Principele Mihai» şi a l t o r societăţi vitrina fotografiilor c o m e m o r a t i v e ,
d e b i n e f a c e r i ; 49 ş e z ă t o r i c u l t u r a l e p o r t r e t e l e b ă r b a ţ i l o r n o ş t r i d e sea­
n a ţ i o n a l e ţ i n u t e în s a l a festivă a pri­ mă) îi d a u o î n f ă ţ i ş a r e a d â n c r o m â ­
m ă r i e i şi la C e r c u l Militar din Ora­ n e a s c ă î m b u c u r ă t o a r e în a c e l e ţinu­
d e a ; conferinţe ţ i n u t e d e distinşi turi ce a u fost a t â t a v r e m e î n s t r ă i ­
i n t e l e c t u a l i ; t u r n e u l E m i n e s c u ce a n a t e . S e d i u ce p r i m e ş t e m e r e u vi­
a v u t loc în 1921—22, cu film şi con­ zita p e r s o n a l i t ă ţ i l o r r o m â n e şi stră­
ferinţe; premii pentru nuvele, artă ine, c a r i p o p o s e s c în O r a d e a . S e d i u
d r a m a t i c ă n a ţ i o n a l ă , etc. însufleţit d e a c t i v i t a t e a r e v i s t e i c a r e ,
3) «Crişul r e p e d e » c o r e s p u n z â n d i n t r ă în c u r â n d în al 10-lea a n d e
p r o p a g a n d e i I a s a t e : r e v i s t a sa­ a c t i v i t a t e , s e afirmă p e zi c e trece,
cu o vitalitate v e ş n i c î n p r o g r e s .
telor «Cele T r e i Crişuri» r e d a c t a t ă
d e dr. G â l d ă u ; 118 biblioteci săteşti, D u p ă cele a r ă t a t e n u m a i e n e v o e
fiecare bibliotecă a v â n d 120 — 250 s ă i n s i s t ă m a s u p r a î n s e m n ă t ă ţ i i in­
v o l u m e b i n e a l e s e ; n u m e r o a s e şe­ stituţiei şi a celor 2 r e v i s t e c e o slu­
z ă t o r i c u l t u r a l e în j u d e ţ e l e d e g r a ­ j e s c ; î n s e m n ă t a t e d a t o r i t ă în m a r e
n i ţ ă ; i a r la Cluj, m u l ţ u m i t ă n e o b o ­ p a r t e p r o b l e m e i g r a n i ţ e i , î n c ă dis­
sitului Col. Bacaloglu, 3 şcoli d e a- putată de maghiari, problemă căreia
dulţi 1921—22 ; 3 ş e z ă t o r i c u l t u r a l e , a c t i v i t a t e a politică a L o r d u l u i Ro-
u n a la S a t u M a r e şi d o u ă la B r a ş o v ; t h e r m e r e i-a d a t u n c a r a c t e r d e a-
n u m e r o a s e biblioteci p o p u l a r e cu dâncă actualitate.
c i r c a 2000 d e v o l u m e în j u d . S a t u In a c e s t a d m i r a b i l c a d r u şi înăl­
M a r e , Sălaj şi M a r a m u r e ş ; i a r în ţ ă t o r a v â n t , i n s t i t u ţ i a şi r e v i s t a «Cele
B u c u r e ş t i , în i a r n a a n u l u i 1924, 5 şe­ Trei Crişuri», p ă ş e ş t e zilele a c e s t e a
z ă t o r i c u l t u r a l e , din iniţiativa r e g r e ­ în al 10-lea a n d e e x i s t e n ţ ă şi d e
t a t u l u i profesor univ. I. U r s u şi a r e z i s t e n ţ ă c u l t u r a l ă şi m a i ales na­
d-lui Col. B a c a l o g l u ; în j u d e ţ e l e d e ţională.
g r a n i ţ ă , 8 filiale în afară d e c â t e v a Spectator.
în c u r s d e o r g a n i z a r e r ă s p u n z â n d
(«Universul» No. 154 Iulie 1928).
u n o r n e c e s i t ă ţ i locale.
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiNiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiHii
SLOVACIA
MISCAR6A
« \ GRANIŢA 'Oravifa
\?eST
E a p e l u l ofiţerimei r o m â n e din gar­
Scrisori din Banat n i z o a n a Vărsă ţ, a s t ă z i î n I u g o s l a v i a .
— La primii 10 ani dela Unire — In V ă r ş ă ţ şi î m p r e j u r i m e l e a c e s t u i a ,
s u n t u l t i m e l e c i t a d e l e ale r o m â n i s ­
de: Romulus S. Molin. m u l u i î n s p r e V e s t . Spiritul n a ţ i o n a l
a fost î n s ă î n t o t d e a u n a t r e a z acolo,
Oraviţa, Noembrie 1928.
i a r în 1918, c â n d m u l ţ i p o a t e a u şo­
A j u n g â n d la p r i m u l p o p a s come­ văit, militarii r o m â n i , î n c ă cu uni­
m o r a t i v , r ă s c o l i m c u p i e t a t e , a c t e l e f o r m a a u s t r i a c ă , d a r cu tricolorul la
c a r i n e a m i n t e s c v r e m u r i l e t u l b u r i chipiu, s'au c o n s t i t u i t în «Consiliu
din 1918, şi cele u r m ă t o a r e , c â n d Militar N a ţ i o n a l R o m â n » î n c i u d a
s'au c o n s t i t u i t p r i m e l e n u c l e e d e Sârbilor, c a r i n u v e d e a u cu ochi
o r g a n i z a ţ i i a d m i n i s t r a t i v e şi mili­ b u n i a c e a s t ă o r g a n i z a r e şi c a r i a u
t a r e r o m â n e ş t i . C r e d e x t r e m d e in­ sfârşit p r i n a n e izgoni p e toţi a c e i
t e r e s a n t d o c u m e n t u l r e d a t m a i j o s . cari a m fost p r o m o t o r i i mişcării na-
>mwz<>mwm>m<wm
ţionale, s p r e a e v i t a d e p o r t a r e a î n
Albania sau în cazematele Kalimeg-
d a n u l u i . A s t ă z i Vărsatul e s t e trist.
S â r b u l a p u s s t ă p â n i r e şi cine ştie
c â t t i m p v a d o m n i acolo b u n u l p l a c
al slavismului, c a r e v r e a s ă n e des­
fiinţeze, d a c ă a r p u t e a . L ă s ă m s ă
u r m e z e şi m a n i f e s t u l g a r n i z o a n e i
Vârşăţ:
Către oficerii şi soldaţii români
din Bănatul Sudic !
Oficerii şi soldaţii români din garnizoana
Vftrşâţ şi cei din Banatul sudic s'au con­
stituit în
Consiliul militar naţional
român
care vine să vă aducă la cunoştinţă, că
aceşti oficeri şi soldaţi stau solidari la
dispoziţia Consiliului Naţional Român ales
de organele poporului nostru român.
Declară, câ atitudinea lor o vor con­
forma întru toate hotărârilor ce le va lua
Consiliul Naţional Român, căruia se ali­
pesc cu credinţă neclintită.
Declară în fine, că sunt gata a conlucra
totdeauna în ori şi care direcţiune la sus­
ţinerea ordinei în lâuntru şi în afară.
Yărşăţ, la 4 Noembrie 1918.
Pentru comitet:
Locot -Colonel Gavriil Mihailov m. p
prezident
Maior Petru Jucu m. p.
vice-prezident
Secretari:
Căpitan Dr. Justin CI. Juga m. p.
Locot. Romulus S. Molin m. p.
S'ar c u v e n i , c a a c u m la c o m e m o ­
r a r e a p r i m i l o r z e c e a n i dela U n i r e ,
prilejul s ă n e facă s ă î n t i n d e m în-
t r ' a d e v ă r H o r a Bucuriei, d a r n ' a v e m ,
d e c â t ochii u m e z i şi oftatul s u g r u ­
m a t în gâtlej.
A u z b u r a t zece a n i d e inutilă
f r ă m â n t a r e şi c a n c a n politic, d e p e
u r m a cărora consolidarea unităţii
noastre naţionale, n'a avut decât de
p i e r d u t . Cei cari c o n d u c d e s t i n e l e
Ţ ă r i i s ă d e s c i n d ă o d a t ă în provin­
ciile—colonii şi s ă facă bilanţul la
faţa locului. N u vor î n r e g i s t r a de­
c â t cifre n e g r e şi m a r i la r u b r i c a
pasivului. Pretutindeni descurajare
sufletească şi d e z a s t r u m a t e r i a l . Ro­
m â n i s m u l şi în d e o s e b i la g r a n i ţ e ,
se pauperizează mai r ă u decât în
alte v r e m u r i , c â n d b ă n c i l e r o m â ­
neşti e r a u c o r p u r i d e g r a n i t î n t r ' o
«Solidaritate» r e a l ă şi-şi î n ţ e l e g e a u
m e n i r e a , î n c u r a j â n d e l e m e n t u l ro­
m â n e s c , s a u salvându-1 d i n g h i a r e l e
desfinţării e c o n o m i c e . A s t ă z i v e c h i l e
b ă n c i c r e s c u t e î n a c e s t spirit, n u
m a i e x i s t ă . Unde-i a s t ă z i v e c h e a
«Timişană», v e c h e a « O r a v i ţ a n ă » , v e ­
c h e a «Bihoreana», v e c h e a «Victorie»
şi altele ? T o a t e a u fost î n g h i ţ i t e d e
pob'ticiani, s a u d e c e n t r a l i s m u l eco­
n o m i c . Băncile vechi—citadelele ro­
m â n i s m u l u i — s u n t a s e r v i t e a l t o r in-
terese,sunt sentinelele avansatealtor
consorţii financiare, cu s c o p u r i m u l t
m a i a p r o p i a t e d e i n t e r e s u l d e l a ghi­
şeu, d e c â t d e opinca colonistului
de p e g r a n i ţ ă , s a u d e nevoile cul­
CELE TREI CRIŞURI
t u r a l e şi d e o r d i n n a ţ i o n a l ale ora­
şelor. C ă c i c e g r e u n e c a d e s ă citim
şi astăzi, că, d e e x e m p l u , n u m a i în
B a n a t ; 500 c e r e r i d e serviciu a ş t e a p t ă
Dir. R e g . d i n T i m i ş o a r a a C. F . R.
să fie r e f u z a t e . S u n t c e r e r i d e ser­
viciu a cinci s u t e d e ţ ă r a n i b ă n ă ţ e n i
r o m â n i , cu c â t e 4—6 clase p r i m a r e ,
deci ştiutori d e c a r t e , p e c a r i r e ­
f o r m a a g r a r ă r e p r e z e n t a t ă aici prin
consilieri, a g e n ţ i şi şefi d e r e g i u n e
agricoli, c u n o s c u ţ i s p e r ţ a r i a i îm-
p r o p r i e t ă r i r e i , i-au l ă s a t fără p ă m â n t .
E o a r m a t ă întreagă care a plecat
la m u n c ă . Şi o c e r e s t a t u l u i . D a r
vor fi refuzaţi «nefiind prevăsute
posturi în buget şi nefiind vacante-»
v a s p u n e decizia d-lui d i r e c t o r . In-
chipuiţi-vă c e a r face a l t ă ţ a r ă cu
u n o r a ş c a T i m i ş o a r a , c u u n pro­
g r a m d e « r o m a n i z a r e a oraşelor»,
cu C. F . în halul î n c a r e s e află
ale n o a s t r e c u aceşti 500 ţ ă r a n i , în­
s e m n â n d t o t a t â t e familii r o m â n e ş t i ,
ce-şi oferă c o n c u r s u l lor, m u n c a lor,
b r a ţ e l e lor. L a noi v o r fi refuzaţi.
V o r fi trimişi a c a s ă c a s ă s e b a g e
slugi la şvabii cu c â t e 30— 60 j u g ă r e
de pământ. Să prelungească situaţia
umilitoare din trecut a românului
b ă n ă ţ e a n . O a r e ' c e a r fi, d a c ă d i n
zecile d e milioane, p e c a r e statul le
v a plăti u r m a ş i l o r celor schilodiţi
şi o m o r â ţ i la R e c e a , s e v o r r u p e
câteva milioane necesare organizării
u n u i c u r s p e n t r u p e r s o n a l u l d e miş­
c a r e inferior şi a c e s t e 500 d e e n e r g i i
r o m â n e ş t i t r e z e a r fi a n g a j a t e î n
serviciul C. F . R. ? D a r c u s i g u r a n ţ ă
c ă n u s e v a face o a s e m e n e a pro­
punere. Căci aceasta n ' a r însemna
unificare. B a p r e a s e a m ă n ă c a ideie
şi r e a l i z a r e e c e v a n e m ţ e s c . O r i n o i
s u n t e m d o a r r o m â n i . B a şi latini.
Şi î n c ă d i n t r e cei orientali. Şi f a c e m
unificarea. D e c i r ă m â n e , c a cei 500
inşi să-şi c a u t e servicii l a n e m ţ i i
bogaţi.
D a r p o a t e c ă n u s e c u v i n e , c a în
zi d e s ă r b ă t o a r e , s ă fim acei, c a r i
s ă i m p i e t ă m a s u p r a atmosferii de
alai, c u «micile» n o a s t r e n e c a z u r i .
S ă l ă s ă m deci s ă t r e a c ă totul şi
s ă n e a p u c ă m s e r i o s s ă c l ă d i m e-
dificiul s t a t u l u i , b a z a t p e alte prin­
cipii.
Românismul de pe graniţe aşteaptă
ziua, c â n d va p u t e a a l e r g a v o i o a s ă
şi î n t o t d e a u n a g a t a să-şi ofere t o t
concursul.
IMIililIIIIHMIIIIIlIh'llllllllllllllllllilIllllllllllilIIIIIIIIIIIIIIIIII
Timişoara : Bulevardul Regele Ferdinand.
wm>mwmmm
Scrisori din Timişoara
Acum zece ani. — D e c e plânge
Banatul. — «Revoluţie» maghiară
în Banat. - Victimele. — Banatul şi
sârbii. — Ocupaţia sârbească. —
P r e g ă t i r i pentru Alba^Iulia în
Banat. - 1 D e c . 1918 si 3 Aug.
1919 în Banat.
Trăiau Birăescu.
Timişoara luna Novembrie 1928.
J u b i l e u l d e a c u m a r e p e n t r u bănă­
ţeni cu totul altă semnificaţie d e c â t
fraţii a r d e l e n i . S e î m p l i n e s c zece
ani, d e c â n d B a n a t u l a fost r u p t
în d o u ă , d e c â n d o p a r t e a fraţilor
au schimbat doar jugul multisecular
cu altul nou. D e a c e i a î n m o m e n t u l ,
c â n d î n c h i o t u l n o s t r u d e veselie s e
a m e s t e c ă s u s p i n u l a d u s p e aripile
v â n t u l u i al fraţilor î n s t r ă i n a ţ i , c â n d
noi, c e i n o r o c o ş i j u b i l ă m fiindcă a m
fost î m p ă r t ă ş i ţ i d e d r e p t a t e a isto­
rică atât de mult aşteptată, gândul
n o s t r u s e î n t o a r c e c ă t r e cei c e p l â n g ,
a t u n c i c â n d n o i n e veselim, c ă t r e
cei c e c o n t i n u ă s ă fie a m e n i n ţ a ţ i în
fiinţa lor e t n i c ă , c ă t r e c e i c e for­
m e a z ă zidul d e a p ă r a r e î n c o n t r a
p u h o i u l u i slav dela s u d .
P e n t r u a fi înţeleşi m a i b i n e , pen­
t r u a v e d e a c â t d e justificată e s t e
t r i s t e ţ e a c e s e a m e s t e c ă în b u c u r i a
noastră, v o m reîmprospăta câteva
s c e n e d i n a i n t e şi d e d u p ă a d u n a r e a
dela Alba-Iulia, c a r i e x p l i c ă î n d e a ­
j u n s , d e c e a z i b ă n ă ţ e a n u l în v r e m e
ce c u u n ochi r â d e , cu cel î n d r e p t a t
spre Banatul înstrăinat plânge.
*
* *
E ziua d e 31 oct. 1918. In m e t r o ­
pola B a n a t u l u i , u n d e la a c e a s t ă d a t ă
î n c ă n u s e ştia n i m i c d e s p r e des­
c o m p u n e r e a frontului d e l a Salonic,
a r m i s t i ţ i u l B u l g a r i e i şi î n a i n t a r e a
vertiginoasă a armatelor aliate spre
n o r d u l p e n i n s u l e i b a l c a n i c e , ofiţerii
g a r n i z o a n e i s u n t c h e m a ţ i la o r a 11
a. m . la c o m ă n d u i r e a pieţii, u n d e
într'o adunare presidată de gen.
Bartha, m a i târziu ministrul de răs-
boi al U n g a r i e i , s e citeşte t e l e g r a m a
d e s p r e a b d i c a r e a r e g e l u i C a r o l de
H a b s b u r g . N e d u m e r i r e g e n e r a l ă . O-
fiţerii r o m â n i î n ţ e l e g â n d rostul cli­
pelor d e faţă, l ă m u r i ţ i a s u p r a m o ­
m e n t u l u i istoric şi d i n s p u s e l e d-ru-
lui R o t h , m a i t â r z i u p r e ş e d i n t e d e
trei zile al «Republicei bănăţene»,
c a r e d e c l a r a s e , c ă «la B u d a p e s t a a
isbucnit r e v o l u ţ i a şi s'a c o n s t i t u i t
Sfatul N a ţ i o n a l M a g h i a r » c e r â n d
dela cei d e faţă s ă facă la fel, p r i n
r o s t u l d-lui D r . A u r e l C o s m a fost mi­
n i s t r u , p e a t u n c i c ă p i t a n îşi fixează
atitudinea declarând următoarele:
«Noi r o m â n i i n u p u t e m p r i m i pro­
p u n e r e a d-rului R o t h . A s p i r a ţ i u n i l e
neamului n e î n d e a m n ă să u r m ă m
a l t ă cale. N e v o m c o n f o r m a tele­
g r a m e i R e g e l u i C a r o l şi v o m con­
stitui consiliul n a ţ i o n a l r o m â n . In-
vit p e toţi ofiţerii r o m â n i să m ă ur­
m e z e , i a r a c e l a c a r e n u v a fi c u noi,
v a r ă s p u n d e în faţa n e a m u l u i d e
a t i t u d i n e a sa».
* t u i s e u n r e g i m b a l c a n i c de t e r o a r e
* *
P r i m a grijă a consiliului n a ţ i o n a l
f o r m a t în ziua a c e i a s u b p r e ş e d e n ţ i a
d-lui D r . A. C o s m a a fost organiza­
rea g ă r z i l o r n a ţ i o n a l e .
C u t o a t e a c e s t e a în zilele d e 3—
15 n o v e m b r i e c e t e din R e g . 3 hon­
vezi ce se î n t o r c e a u b ă t u t e dela
sud năvălesc prin comunele româ­
neşti î n t r e p r i n z â n d o a d e v ă r a t ă vâ­
n ă t o a r e d u p ă tot c e e r o m â n e s c .
S u b c o m a n d a u n u i a n u m i t T o t h în
c o m u n e l e din j u r u l F ă g e t u l u i u n
asemenea detaşament organizează
un adevărat măcel. Cad victima
vre-o 26 ţ ă r a n i r o m â n i n e v i n o v a ţ i .
O a l t ă c e a t ă î m p u ş c ă şi a r u n c ă în
c a n a l u l B e g h e i u l u i l â n g ă Topolovâ-
ţul m a r e 8 flăcăi r o m â n i d i n Hitiazi
şi C o m u n a R a c o v i ţ a . C a d e v i c t i m ă
b a r b a r i l o r p r e o t u l C o n c i a t u din
D e n t a a b e a î n t o r s din i n t e r n a r e îm­
p r e u n ă c u alţi flăcăi r o m â n i , v â n a ţ i
d e h o n v e z i ce-şi a r ă t a u vitejia a-
s u p r a o a m e n i l o r şi flăcăilor desar-
m a ţ i . In total a u c ă z u t v i c t i m ă «re­
voluţiei» o r g a n i z a t ă d e m a g h i a r i
p e s t e 160 inşi în î n t r e g B a n a t u l .
L a 17 n o v . T i m i ş o a r a e o c u p a t ă d e
a r m a t a sârbă. Se dă drumul sutelor
d e ţ ă r a n i r o m â n i , c o n d a m n a ţ i , ce-şi
a ş t e p t a u sfârşitul, e x e c u t a r e a , d a r
e disolvat şi sfatul n a ţ i o n a l , d u p ă
cura s u n t d e s a r m a t e şi g ă r z i l e na­
ţionale.
* *
Prin sate bănăţene, urmăriţi de
a r m a t a s â r b ă ce s e c r e d e a definitiv
s t ă p â n ă aci, i n t e l e c t u a l i i n o ş t r i de­
s e m n a ţ i a fi d e p u t a ţ i i M a r e l u i Sfat
N a ţ i o n a l , a d u n a u s e m n ă t u r i p e «Cre-
denţionalul» p r o c u r a ce le justifica
c a l i t a t e a . I n t r e 25—30 nov. a r m a t a
s â r b ă ce simţia, că se p r e g ă t e ş t e
u n fel d e plebiscit şi a u z i s e şi d e
o r g a n i z a r e a a d u n ă r i i d e l a Alba-Iu-
lia b a r a s e t o a t e t r e c ă t o r i l e p e s t e
M u r e ş . T o t u ş i toţi «deputaţii» Ba­
natului au reuşit să se strecoare
dincolo d e î m b r ă ţ i ş a r e a d e fier a a-
liatului p e n t r u a vota la 1 D e c . fi­
nirea necondiţionată a întregului
Banat c u ţ a r a m a m ă . Ba b ă n ă ţ e n i i ,
c a r i s i m ţ i a u cu totul altfel şi a t u n c i
clipa istorică, — c o n t a c t u l c u s â r b i i
îi l ă m u r i s e , — e r a u cei ce pretin­
d e a u m a i h o t ă r â t c u r m a r e a tergi­
v e r s ă r i l o r şi v o t a r e a u n i r e i fără
condiţiuni.
% &
A t â t î n a i n t e , d a r m a i ales d u p ă
Alba-Iulia, a r m a t a s â r b e a s c ă orga­
nizase o întinsă reţea de spionaj.
E r a u s u p r a v e g h e a ţ i m a i ales inte­
lectualii, d e cari sârbii se t e m e a u ,
că le v a s m u l g e p r a d a din m â n ă .
Mai m u l ţ i p r e o ţ i şi i n t e l e c t u a l i ai
noştri a u fost i n t e r n a ţ i d e sârbi,
d u ş i p r i n A l b a n i a şi î n c e t ă ţ u i a în­
c h i s o a r e din B e l g r a d . B ă t r â n u l p r e o t
Eremia de lângă Reşiţa a scăpat
din închisorile s â r b e ş t i n u m a i d u p ă
î n d e l u n g a t e i n t e r v e n ţ i i ale a r m a t e i
f r a n c e z e , a j u n s ă şi ea a d e s e a ori
în conflict cu aliatul s â r b c e insti­
în mijlocul celei m a i civilizate pro­
vincii. B a n a t u l a c u n o s c u t astfel şi
r e g i m u l s â r b e s c , ce se m a n i f e s t a ,
m a i ales la î n c e p u t u l a n u l u i 1919,
î n t r ' u n j a f o r g a n i z a t s u b h a i n a re­
chiziţionărilor. C u v â n t u l , c â n t e c u l ,
scrisul r o m â n e s c e r a u r m ă r i t cu o
d u ş m ă n i e , c a r e t i n d e a să a m u ţ e a s c ă
ori şi ce m a n i f e s t a r e c a r e a r ti con­
tribuit la c o n t u r a r e a a d e v ă r a t u l u i
a s p e c t e t n i c al B a n a t u l u i . L a Bel­
g r a d se l a n s a s e d e v i z a «sau Voi-
v o d i n a (Banatul) s a u m o a r t e a » .
*
* I
* cei r ă m a ş i dincolo d e linia d e m a r -
A fost u n m o m e n t d e r e c u l e g e r e
sufletească, i s v o r d e n o u i n ă d e j d i
şi n o i s p e r a n ţ e t r e c e r e a p r i n Timi-
iiMiiiitiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiMiînNuiniuuiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiuiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiii
Pregătirea actului unirii din 1 Dec. 1918
la Alba Iulia
— Evenimentele dela Arad. Rolul celor doi oameni: Ştefan Cicio
Pop şi Vasile Goldiş. Restabilirea unui adevăr istoric.
Jurământ de zile mari.
Arad Noembrie 1928. M a r e l e a c t
al unirii, d e l a 1 D e c e m b r i e 1918, ră­
m â n e h o t â r î t stabilit, că a fost p r e ­
gătit de către generaţiile româneşti
t r e c u t e . L a î n f ă p t u i r e a lui î n s ă , a u
p a r t i c i p a t o a m e n i i zilelor d e azi, şi
p e n t r u că t i m p u l d e z e c e a n i a p u t u t
l i m p e z i o s i t u a ţ i e , c a r e p e n t r u zilele
de atunci a a p ă r u t tulbure, e bine
să î n c r u s t ă m aci o p a g i n ă d e istorie,
c u o b i e c t i v i t a t e a cea m a i d e s ă v â r ­
şită posibilă.
T r e b u e ş t e c u n o s c u t că actul uni­
rii d e l a A l b a Iulie, la 1 D e c . 1918,
a î n c e p u t să clocotească în u l t i m a
LIIII
Casa Şt. Ciceo-Pop din Arad, fostul Car­
tier General al Gărzilor Naţ. din Ardeal,
unde au depus jurământ ificerii acestor gărzi.
Casa istorică de unde s'au dat ordine pentru
organizarea primelor nuclee de organizare
administrativă (Consiliile Naţ, Rom.) si or­
ganizare armată (Consiliile Militare Române)
(1918). In cuibul familiar al d-lui Şt. Ciceo-
Pop în aceste vremuri erau un arsenal de
armamente si muniţii şi un punct de întâl­
nire a atâtor tineri militari, ce porneau în
diferite centre ale Ardealului şi Banatului
cu cuvântul de ordine si înflăcăraţi pentru
ziua de mâine.
ş o a r a a lui Ion I. C. B r ă t i a n u , c a r e
se î n t o r c e a dela c o n f e r i n ţ a d e p a c e
şi c a r e în a c e s t e clipe t r a g i c e p e n ­
t r u b ă n ă ţ e n i se d o v e d i s e n u n u m a i
ca cel m a i m a r e r o m â n ci şi ca cel
m a i b u n b ă n ă ţ e a n . L a 3 A u g . 1919
se e v a c u e a z ă î n sfârşit şi T i m i ş o a r a
d e c ă t r e t r u p e l e s â r b e ş t i , c a r i se
r e t r a g p e o n o u ă linie d e m a r c a ţ i o -
nală, a p r o a p e i d e n t i c ă cu f r o n t i e r a
d e azi, d u p ă ce e v a c u i a z ă ei o r a ş u l
d u c â n d totul din oficiile p u b l i c e
dela c o v o a r e şi d u l a p u r i , p â n ă la
u l t i m u l cui din p ă r e t e . C o n ş t i i n ţ a
r o m â n e a s c ă se l i b e r e a z ă d e s u b îm­
b r ă ţ i ş a r e a aliatului s â r b p e n t r u a se
b u c u r a a l ă t u r i d e fraţii ceialalţi,
p e n t r u a p u t e a p l â n g e î n linişte p e
c a ţ i o n a l ă , azi frontieră, p e n t r u a
p l â n g e p e cei î n s t r ă i n a ţ i , — s p e r ă m ,
— că nu pentru totdeauna.
de A. Negură
lui fază, în p e r i o a d a zilelor dela 12
Oct. — 1 D e c . 1918. P u n c t u l d e ple­
c a r e a fost O r a d i a M a r e , u n d e în
ziua d e 12 Oct. s'a î n t r u n i t comite­
tul e x e c u t i v al p a tidului n a ţ i o n a l -
r o m â n , h o t ă r î n d u - s e d e s f a c e r e a ro­
mânilor de Ungaria. Hotărîrile dela
O r a d i a M a r e a u fost citite d e d-1
Al. V a i d a V o e v o d în z i u a d e 15 Oct.
în p a r l a m e n t u l din B u d a p e s t a . In
u r m a citirii a c e s t e i d e c l a r a ţ i i , c h i a r
în ziua d e 16 Oct. g u v e r n u l m a ­
g h i a r a p r o p u s d-lui Ş t e f a n Cicio
P o p i n t r a r e a î n t r ' u n g u v e r n d e co­
l a b o r a r e , p r o p u n e r e r e s p i n s ă d e d-sa.
In ziua d e 20 Oct. i s b u c n i n d r e v o ­
luţia, a u l u a t fiinţă a ş a zisele con­
silii n a ţ i o n a l e , ale t u t u r o r p o p o a r e ­
lor d e sub d o m i n a ţ i a h a b s b u r g i c ă .
Sediul consiliului r o m â n a fost ho­
t â r î t la A r a d şi a n u m e î n c a s a d-lui
Şt. Cicio P o p , c ă r u i a i s'a î n c r e d i n ­
ţ a t p r e ş i d e n ţ i a consiliului. I n t r e t i m p
în U n g a r i a se p r o c l a m ă r e p u b l i c a şi
e l e m e n t e l e r o m â n e ş t i din fosta ar­
mata u n g a r ă sunt invitate a depune
j u r ă m â n t u l , nouei formaţii d e s t a t .
In a c e s t t i m p d-1 Şt. Cicio P o p fiind
d u s la B u d a p e s t a a r m a t a a r a d a n ă
r o m â n e a s c ă n u ştia c e s ă facă ne-
a v â n d nici u n c o n d u c ă t o r — d-1 V .
Goldiş, înlocuitorul d-lui Cicio P o p ,
d i s p ă r u s e , a s c u n z â n d u - s e în c o m u n a
R e p r i g — s ' a telefonat d u p ă d-1 Cicio
P o p , c a r e a şi sosit la A r a d , c e r â n d
a vorbi i m e d i a t cu g e n e r a l u l R e s c h ,
comandantul garnizoanei Aradului.
D u p ă a m e n i n ţ ă r i r e c i p r o c e , d-1 Cicio
P o p r e u ş e ş t e s ă i m p u n ă v o i n ţ a d-sale,
g e n e r a l u l u i s t r e i n şi ia în m â n i con­
d u c e r e a j u d . A r a d . Simţindu-şi t ă r i a
mm^m^^^^m
c a u z e i p e c a r e o a p ă r a , d-1 Şt. Cicio
P o p a r e d e s c h i s tipografia z i a r u l u i
«Românul», p u b l i c â n d în p r i m u l nu­
m ă r al r e a p a r i ţ i e i (8 N o e m b r i e 1918)
d e c l a r a ţ i i l e d-lui V a i d a în p a r l a m e n ­
tul din B u d a p e s t a . D-sa î n c r e d i n ­
ţ e a z ă g a r d a n a ţ i o n a l ă d-lui colonel
Al. V I a d — p e a t u n c i m a i o r — ş i orga­
n i z e a z ă din r ă s p u t e r i tot ce e r a ro­
m â n e s c , p e n t r u triumful c a u z e i ur­
m ă r i t e . In cele din u r m ă a l a n s a t o
s o m a ţ i e c ă t r e consiliul n a ţ i o n a l ma­
g h i a r din B u d a p e s t a , în c a r e se c e r e a
p r e d a r e a a 23 d e j u d e ţ e şi t r e i co­
m i t a t e din părţile locuite d e r o m â n i .
R ă s p u n s u l a fost fixat p e n t r u ziua
d e 12 N o e m b r i e o r a 6 p. m.
D e l a a c e a s t ă d a t ă istoria p a r t i d u ­
lui n a ţ i o n a l r o m â n din A r d e a l , a în­
r e g i s t r a t u n p u n c t d u r e r o s şi p e n t r u
a m i falsifica istoria zilelor a t â t de
f r u m o a s e , d ă m loc celor s p u s e d e d-1
V i c t o r Ho ţ ă r a n , m a r t o r a l s c e n e l o r
de atunci.
«.Subsemnatul—ca u n u l d i n t r e ini­
ţiatorii g ă r z i l o r n a ţ i o n a l e — f u s e s e m
î n s ă r c i n a t , î m p r e u n ă c u m a i o r u l Vir-
gil C e r n e a , de-a r e p r e z e n t a g ă r z i l e
n a ţ i o n a l e , în Consiliul N a ţ i o n a l . In
a c e a s t ă c a l i t a t e e r a m zilnic în c a s a
d-lui Şt. C. P o p , u n d e n e s f â t u i a m în
p e r m a n e n ţ ă . Consfătuirile a u a v u t
c a r e z u l t a t o n o t ă (ultimatum) re­
d a c t a t ă d e d-1 V . Goldiş, d i c t a t ă sub­
s e m n a t u l u i , p r i n c a r e se c e r e a gu­
vernului maghiar cedarea puterii
d e s t a t a s u p r a celor 26 d e j u d e ţ e
locuite de români. Pentru î n m â n a r e a
r ă s p u n s u l u i g u v e r n u l u i u n g a r , fixat
la 12 N o e m b r i e o r a 6 p . m. sosise la
A r a d ministrul Jassi Oskar. C u m
c u r s u l şi r e z u l t a t u l final al a c e s t o r
t r a t a t i v e e s t e bine c u n o s c u t , voiu
istorisi n u m a i e v e n i m e n t e l e n e c u ­
n o s c u t e încă. In n o a p t e a d e 14—15
N o e m b r i e C. N . R. ţ i n u s e o ş e d i n ţ ă
în c a s a d-lui Şt. C. P o p . D a c ă n u
m ă înşel, p r e z i d a s e d-1 V. Goldiş.
C u m în a f a r ă d e m e m b r i i C. N . m a i
l u a s e p a r t e la a c e a s t ă ş e d i n ţ ă şi alţi
intelectuali, d-1 V . Goldiş a cerut,
c a toţi cei p r e z e n ţ i să-şi s p u n ă cu­
v â n t u l a s u p r a p r o p u n e r i i lui J a s s i —
de a rămânea în cadrele hotarelor
Ungariei, dându-ni-se o largă auto­
nomie— fiindcă, vorba d-sale «mul­
ţ i m e a a r e î n t o t d e a u n a i n s t i n c t u l cel
bun». M a j o r i t a t e a c o v â r ş i t o a r e a c e ­
lor p r e z e n ţ i , e r a p e n t r u r e s p i n g e r e a
ofertei lui Jassi. L a fel şi s u b s e m n a ­
tul. A m p l e c a t deci a c a s ă , d u p ă mie­
zul nopţii, m u l ţ u m i ţ i că J a s s i fusese
r e s p i n s . In a c e s t t i m p d-1 I. M a n i u
e r a la B u d a p e s t a , u n d e v e n i s e dela
V i e n a , şi deci C. N. R. a c e r u t lui
J a s s i a m â n a r e a r ă s p u n s u l u i definitiv
p â n ă în ziua de 15 N o e m b r i e , zi în
c a r e d-1 Iuliu M a n i u e r a a ş t e p t a t la
A r a d . In d i m i n e a ţ a zilei d e 15 No­
e m b r i e m ' a m d u s din n o u în c a s a
d-lui.Cicio P o p , u n d e d-1 J a s s i ne-a
a v i z a t c ă d-11. M a n i u n e p u t â n d p l e c a
p â n ă la a c e a d a t ă din B u d a p e s t a ,
d-sa este n e v o i t să plece u r g e n t în
CELE TREI CRIŞURI miwmm<>mmmm!
c a p i t a l a U n g a r i e i , c h e m a t fiind d e
g u v e r n u l m a g h i a r , şi a ş t e a p t ă r ă s ­
p u n s u l C. N. R. p â n ă la ora 10.
Ş t i r e a a c e a s t a a fost p r i m i t ă d e
d-nii Şt. C. P o p şi V . Goldiş cu e-
n e r v a r e . A m b i i s'au r e t r a s p e n t r u a
redacta răspunsul. Subsemnatul am
r ă m a s î n biuroul din a f a r ă , în to­
v ă r ă ş i a colonelului B r â n d u ş e a . N u
p e s t e m u l t t i m p , a m v ă z u t eşind p e
d-1 V . Goldiş, cu o h â r t i e în m â n ă .
î n t r e b a t d e noi ce c o n ţ i n e a c e a hâr­
tie, d-1 V . Goldiş, ne-a r ă s p u n s tex­
tual : «Am acceptat propunerile lui
Jassi». D u p ă u n s c h i m b violent d e
c u v i n t e , d-1 V. Goldiş i n v o c â n d cru­
ţarea populaţiei româneşti de atro-
citaţiile u n g u r i l o r , s'a v ă z u t d e o d a t ă
cu u n r ă s p u n s în m â n ă , p e c a r e însă
nu-'l p u t e a d u c e la a d r e s ă . O p u n e ­
r e a d â r z ă a m e a şi a colonelului
B r â n d u ş e a i-o s p u n e a clar şi deci a
fost n e v o i t să cedeze.
«Bine, domnilor, d a r ce n e fa­
cem?!»
R ă s p u n s u l m e u a fost l u a r e a u n u i
creion şi h â r t i a n e c e s a r ă r e d a c t ă r i i
unui răspuns românesc. Intervenind
din n o u în d i s c u ţ i e d-1 Şt. C. P o p ,
d-1 V . Goldiş, s'a d e c i s să e x a m i ­
n e z e din n o u situaţia. S e a p r o p i a
o r a 10 şi d-1 J a s s i , c e r e a u r g e n t r â s - .
p u n s u l . Şi a t u n c i , în m o m e n t u l de- j
cisiv, a sosit d-1 Iuliu M a n i u , ca u n f
d e u s e x m a c h i n o . P u s în c u r e n t cu^-
cele d i s c u t a t e d-sa s'a declarat pen­
tru respingerea propunerilor lui
Jassi şi astfel s i t u a ţ i a a p u t u t fi sal­
vată».
D e aici istoria se l u m i n e a z ă din
nou, î n c u n u n â n d u - s e cu a u r e o l a cu­
v e n i t ă în ziua d e 1 D e c e m v r i e la
A l b a Iulia.
U n d o c u m e n t d e î n s e m n a t ă va­
l o a r e a v r e m u r i l o r d e a t u n c i , îl d ă m
m a i j o s şi a n u m e j u r ă m â n t u l d e p u s
d e ostaşii şi ofiţerii A r d e l e n i î n
c a s a d-lui Şt. C. P o p , în z i u a d e 4
N o e m b r i e 1918.
«Eu jur atotputernicului
Casa istorică a d-lui dr. Aurel Lâzăr din
Oradea, care a fost locul de întâlnire al
conducătorilor Românilor din Ardeal şi unde
s'a redactat în taină istorica declaraţie de
deslipire rostită de Alex. Vaida-Voivod în
Parlamentul Ungar, în numele Ardealului
şi al Banatului.
D u m n e z e u , că voiu fi î n t r u t o a t e cu
c r e d i n ţ ă şi s u p u n e r e Sfatului Naţio­
n a l R o m â n din U n g a r i a şi Transil­
v a n i a . C o n ş t i u d e d a t o r i n ţ e l e ce n e
i m p u n v r e m u r i l e istorice d e azi, j u r ,
că î n t r u t o a t e m a n i f e s t ă r i l e vieţii
m e l e , voi fi fiu c r e d i n c i o s al n e a m u ­
lui u n i t a r r o m â n şi n u voiu ridica
m â n a m e a a s u p r a fraţilor mei, lo­
c u i a s c ă ei o r c e t e r i t o r i u politic. A ş a
să-mi a j u t e D u m n e z e u » .
Scrisori din SatuMare
C u ocazia aniversării unui
deceniu de la unire.
de A. Davidescu.
A u t r e c u t 10 a n i d e c â n d ţinutu­
rile s ă t m ă r e n e , o d a t ă cu A r d e a l u l ,
s'au alipit p a t r i e i m a m e . . . A t r e c u t
u n d e c e n i u d e c â n d p e a c e s t e plaiuri,
s c ă l d a t e în b e l ş u g u l m u n c i i r o m â ­
neşti, se a u d e g r a i u l a t â t d e s c u m p
n o u ă , se î n t â l n e ş t e slova, c a r e o-
d a t â n u p u t e a s ă p ă t r u n d ă în c a s a
locuitorului r o m â n , d e cât a s c u n s ă
d e t e a m a ochiului iscoditor al asu­
pritorului atent.
î n t â i D e c e m b r i e 1928 e s t e o ani­
versare de o deosebită importanţă
p e n t r u noi s ă t m ă r e n i i .
A c u m 10 ani, î n t r ' o s p l e n d i d ă zi
d e p r i m ă v a r ă , c u s o a r e cald şi par­
fum d e liliac, b a r i e r a o r a ş u l u i a tre­
s ă r i t la a p a r i ţ i a m â n d r ă a celor
câţiva călăreţi români, cari pătrun­
d e a u p e n t r u p r i m a o a r ă în S ă t m a -
rul c â n t a t de E m i n e s c u , în C e t a t e a
d e p ă r t a t ă , în a c ă r u i a r h i v a s e atiă
şi a s t ă z i p e c e t e a lui Mihai-Voevod,
cel d i n t â i d o m n r o m â n , c a r e a stă­
pânit, pentru scurtă v r e m e numai,
A r d e a l u l visurilor n o a s t r e .
D u p ă ce s t ă p â n i t o r i i de eri s'au
p l e c a t în faţa g e n e r a l u l u i c o m a n ­
d a n t , p r e d â n d u - i cheile oraşului, Ro­
m â n i i s'au stabilit definitiv aici, re­
g ă s i n d sufletul încălzit de p a t r i o t i s ­
m u l fraţilor ce a ş t e p t a u d e v e a c u r i
ostaşul liberator. D e a t u n c i a u tre­
c u t 10 ani...
C u t o a t e criticile pe c a r e le a d u c
unii înfăptuirilor d e d u p ă război, în
A r d e a l , o b s e r v a t o r u l obiectiv va re­
c u n o a ş t e că în a c e s t d e c e n i u d e
m u n c ă şi t r u d ă r o m â n e a s c ă , faţa ţi­
n u t u r i l o r s ă t m ă r e n e s'a s c h i m b a t .
A c u m 10 a n i şcoalele d e t o a t e
g r a d e l e e r a u în m â i n i l e v e c h i l o r a-
s u p r i t o r i . D e şi s t ă p â n i r e a R o m â ­
n e a s c ă se stabilise aici, totuşi, din
lipsa e l e m e n t e l o r p r e g ă t i t e , locurile
d e e d u c a t o r i a i g e n e r a ţ i i l o r ce vin,
e r a u o c u p a t e tot d e s t r ă i n i . A tre­
buit u n d e c e n i u d e s t ă r u i n ţ ă s p r e
a se a j u n g e d e la 63 d e î n v ă ţ ă t o r i
r o m â n i în tot j u d e ţ u l la 486. A tre­
b u i t 10 ani d e sforţări ca şcoalele
să a i b ă o p o p u l a ţ i e ş c o l a r ă d e 17.981
d e elevi. T o t astfel şi cu şcoalele
s e c u n d a r e . In c u r s u l celor 10 a n i
v e d e m că s'au înfiinţat 3 şcoli se-
>mwmwm<>mmmk
c u n d a r e r o m â n e ş t i şi a u fost tran­
sformate alte 3 din m a g h i a r e în
r o m â n e . Mii d e elevi a p r o a p e pier­
d u ţ i p e n t r u n a ţ i a n o a s t r ă , d e şi ro­
m â n i , a u fost r e a d u ş i la m a t c ă . P e s t e
tot a u f u n c ţ i o n a t c u r s u r i d e adulţi,
i a r profesorii, c a r i n ' a u r e u ş i t să-şi
î n s u ş e a s c ă limba, a u fost înlocuiţi
c u r o m â n i t i n e r i şi e n t u s i a ş t i . M a i
ales î n o r a ş u l S a t u M a r e , u n d e î n
1918 a b i a d e s e a u z i a r o m â n e ş t e ,
t r e p t a t l i m b a s t a t u l u i a fost intro­
d u s ă p e s t e tot şi astfel e a şi-a r e c â ş ­
tigat drepturile ce i s e cuvenea.
La 2 ani după unire, Sătmărenii
a u a s i s t a t la c e a m a i f r u m o a s ă săr­
b ă t o a r e , la i n s t a l a r e a m a r e l u i lup­
tător: Dr. V. Lucaci, în scaunul d e
p a r o h a l bisericii gr. cat. A fost u n
e n t u s i a z m d e n e s p u s . Mii d e ţ ă r a n i
din t o a t e u n g h i u r i l e j u d e ţ u l u i a u
ţinut s ă participe. Venise «plinirea
vremurilor», c u m s e zice p e la noi.
E r a i n s t a l a t c a p r e o t al m i c e i bise­
r i c u ţ e r o m â n e ş t i , acel c a r e o v i a ţ ă
î n t r e a g ă n ' a ştiut c e e s t e o d i h n a ,
acel c a r e a l u c r a t c u v o r b a şi c u
f a p t a p e n t r u r e a l i z a r e a sfântului i-
d e a l a l unirii t u t u r o r R o m â n i l o r .
D u p ă a c e s t e zile d e s ă r b ă t o r i r e
a u v e n i t iar zilele m u n c i i c o n s t r u c ­
tive s u b c o n d u c e r e a însufleţitului
G e n e r a l A. B u t u n o i u , R o m â n i i s'au
g â n d i t s ă r i d i c e în p i a ţ a cetăţii Săt-
marului u n m o n u m e n t soldatului
glorios. S'a s t r â n s b a n c u b a n şi o-
p e r a a fost î n f ă p t u i t ă . A s t ă z i bron­
zul t u r n a t î n simbolică f o r m ă g r â -
eşte t r e c ă t o r u l u i c ă R o m â n i i n u a u
u i t a t p e cei m o r ţ i p e n t r u l i b e r a r e a
ţinuturilor, p e n e d r e p t s t ă p â n i t e
d e alţii.
_ Şi p e m ă s u r ă ce cultura româ­
n e a s c ă şi s t a t o r n i c i a î n o r a ş e l e a-
proape maghiarizate, pe m ă s u r ă c e
instituţiile r o m â n e ş t i l u a u locul ce­
lor m a g h i a r e , nici s a t e l e n u e r a u
neglijate.
S o c i e t ă ţ i c u l t u r a l e a u ieşit c a din
p ă m â n t . Intelectualii d e aici c e su­
feriseră robia, u n i ţ i c u a c e i veniţi
din R o m â n i a liberă, a u a c t i v a t î n
t o a t e direcţiile p e n t r u î m p ă r ţ i r e a
slovei ş i limbei s t r ă m o ş e ş t i .
Pe lângă Astra, Ateneul popular
şi L i g a c u l t u r a l ă , m e r i t u l d e s i g u r îi
r e v i n e şi Reuniunei Cele Trei Cri­
şuri, c a r e n u a î n c e t a t o clipă d e a
s e o c u p a d e s a t e l e şi o r a ş e l e n o a s t r e .
N u n u m a i conferinţele şi şezăto-
rile p o p u l a r e şi-au a v u t rostul, d a r
m a i ales s u t e l e d e biblioteci î m p ă r ­
ţite cu dărnicie, au umplut un m a r e
gol. A fost u n î n d e m n , u n m a r e în­
d e m n ; căci d a c ă a s t ă z i , a f a r ă d e
C e l e T r e i Crişuri, m a i s u n t şi alţii
c a r i fac astfel d e g e s t u r i , o fac imi­
t â n d Reuniunea care n u încetează
un moment de a avea în preocupă­
r i l e sale satele n o a s t r e .
Desigur este încă mult de lucru
pe terenul cultural în ţinuturile
n o a s t r e . A fost p r e a c u m p l i t regi­
m u l t r e c u t , c a î n s t r ă i n a r e a elemen­
t u l u i r o m â n e s c să n u se p r o d u c ă p e
CELE TREI CRIŞURI
o scară întinsă. Este nevoe de încă
u n d e c e n i u , s p r e a reînfiripa p e s t e
tot t r a d i ţ i a a p r o a p e p ă r ă s i t ă .
S'a făcut mult, d a c ă p r i v i m îna­
poi, d a r m a i este încă m u l t d e lu­
cru. P e n t r u a c e a s t a n e t r e b u e s c oa­
m e n i c u spirit de sacrificiu! Ne t r e ­
buesc intelectuali d e rasă, c u dor
d e popor, c u r â v n ă şi s e r i o z i t a t e .
D e e D o m n u l ca 1 D e c e m b r i e , p e
iniiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiMiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiriiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
MARAMURĂŞUL
—După .sece ani de stăpânire
Zece ani de stăpânire, în vremea,
c â n d t o a t ă e n e r g i a p o t e n ţ i a l ă a ac­
tivităţii o m e n e ş t i s e m a n i f e s t a î n t r ' u n
r i t m foarte a c c e l e r a t , înseamnă mult.
î n t r ' u n d e c e n i u , din v r e m e a noa­
s t r ă , o a m e n i i şi p o p o a r e l e , t r ă e s c ,
î n v a ţ ă şi p o t p r o g r e s ă , m u n c i n d cu
rost, c â t în trei, p a t r u , d i n a i n t e a
n o a s t r ă . D e aici şi faptul c ă î n a-
ceiaş m ă s u r ă , o g r e ş a l â , o n e b ă g a r e
în s e a m ă c â t d e m i c ă î n a t i n g e r e a
resorturilor de viaţă complicată p e
c a r e o t r ă i m , n e lasă a ş a d e t a r d i v i ,
sau poate produce u n aşa caranibal,
c â cu g r e u p o a t e s u r v e n i o r e f a c e r e .
S e c u v i n e deci o p r i v i r e r e t r o s ­
p e c t i v ă , u n bilanţ al a c e s t u i deceniu,
d i n c a r e s ă p u t e m şi î n v ă ţ ă .
O m a i complectă înţelegere a
r o s t u r i l o r , a r fi n e c e s i t a t , o d a t ă c u
î m p l i n i r e a a c e s t u i deceniu, publi­
c a r e a u n o r monografii, c a r e s ă o-
glindească activitatea multiplă şi
civilizatoare a stăpânirei româneşti,
p e m â n d r e l e plaiuri a D a c i e i - S u p e -
r i o a r e , c u m a făcut oficialitatea şi
modestia basarabeană.
C u d a t e o b i e c t i v e şi e x p u n e r e
l a r g ă a c e a c e a fost şi c e este, a-
c e s t e m o n o g r a f i i a r fi fost, p e l â n g ă
o m ă s u r ă d e ceiace a m făcut şi a m
fi p u t u t face, u n p r e ţ i o s d o c u m e n t
d e ficsare a vieţei d e a z i î n p e r s ­
p e c t i v a istoriei.
D a r politicianii n u a u g â n d u r i
deiestea, i a r c e i c e le au, n u p o t
a v e a şi c e a l a l t ă j u m ă t a t e a t u t u r o r
înfăptuirilor o m e n e ş t i , p e l â n g ă i d e i e
şi suflet, banul.
D e aceia, t r e b u e s ă n e m u l ţ u m i m ,
c u c e e a c e , cel p u ţ i n p e n t r u u n mo­
m e n t — v a face a d m i r a b i l u l o r g a n d e
p u b l i c i t a t e «Cele T r e i Crişuri», c a r e
şi d e d a t a a c e a s t a a ştiut a s e în­
c a d r a în r o s t u r i l e m a n i f e s t ă r i l o r cul­
t u r a l e şi n a ţ i o n a l e a r o m â n i s m u l u i
din a c e s t e p ă r ţ i m ă r g i n a ş e .
Situaţia şcolară. Ca om de şcoală
încep cu situaţia şcolară.
Şcoli primare, î n 1918, c â n d d o ­
robanţul român a p u s temeinică
s t ă p â n i r e şi î n ţ a r a vechilor voe-
vozi m a r a m u r ă ş e n i , e x i s t a u a p r o a p e
n u m a i î n c e n t r e l e c u p o p u l a ţ i e nu­
meroasă, unde majoritatea o făceau
streinii.
Şi feciorii a c e s t o r a se l u m i n a u în ele.
inunum
c a r e îl s ă r b ă t o r i m , s ă n e a d u c ă a-
ceste e l e m e n t e l a f r o n t i e r ă ! D e e
D o m n u l ca p a t i m e i politice distruc­
tive să-i i a locul î n ţ e l e g e r e a a tot
creiatoare.
Cu a c e s t e g â n d u r i p r i v i m noi ziua
d e 1 D e c e m b r i e , p e n t r u ceia c e s'a
făcut, d a r şi p e n t r u ceia c e s e v a
face î n viitor.
românească—
d e Gh. Vornicu
Profesor
P e n t r u satele româneşti, cu ca­
sele r a r e şi s ă r ă c ă c i o a s e r ă s p â n d i t e
s u s p e c o a s t e şi p e culmi, n u e x i s t a
şcoală. R o m â n u l m a r a m u r ă ş a n t r ă i a
c u aceiaşi p a t r i a r h a l ă viaţă d e p ă s t o r ,
ca a c u m c u t r e i — p a t r u s u t e d e a n i
în u r m ă , cu civilizaţia lui a n c e s t r a l ă ,
p l i n ă d e b u n s i m ţ şi m â e s t r i e î n
e x t e r i o r i z a r e a vieţii sale sufleteşti,
în u n e l t e şi l u c r u r i .
Stăpânirea românească a creiat
şcoli şi d a s c ă l i şi p e n t r u a c e s t e s a t e ,
d a t o r i t ă m a i ales h ă r n i c i e i d-lui C.
A n g e l e s c u , fost m i n i s t r u d e i n s t r u c ­
ţie. M u l t e din ele. s u n t î n s ă z i d u r i
g o a l e şi d ă r ă p ă n a t e î n c a r e flueră
vântul în loc s ă vibreze sunetul.
C u d a s c ă l i r ă u plătiţi, lipsiţi u n i i
d e o m e n e s c u l strict necesar, slab
c o n t r o l a ţ i c u t o a t ă d r o a i a d e revi­
zori, noile şcoli s u n t z i d u r i t r i s t e şi
d ă r ă p ă n a t e , g o a l e d e suflet ş i d e
ideal, sunt expresia vremei de va­
riată sărăcie în care înnotâm.
Astfel d e şcoli n u pot r a d i a suflet
şi l u m i n a , i a r p o p o r u l n o s t r u r ă m â n e
m a i d e p a r t e î n a c e i a ş b e z n ă d e în­
t u n e r i c , din c a r e s t r e i n i i a u ieşit d e
mult.
Şcoala secundară romanească î n
M a r a m u r ă ş n u e x i s t ă în 1918. S t ă p â ­
n i r e a r o m â n e a s c ă cea d i n t â i a mi­
luitului Consiliu D i r i g e n t , a r e aici
u n m a r e m e r i t , p r i n sforţările înco­
r o n a t e d e s u c c e s d e a r o m a n i z a în­
văţământul secundar. Şi avem azi
în M a r a m u r ă ş d o u ă liceie, u n u l d e
băieţi şi altul d e fete, cea m a i v e c h e
ş c o a l ă n o r m a l ă r o m â n e a s c ă din ţi­
nutul românesc d e peste Carpaţi,
d a t â n d din 1862 şi u n a şcoală civilă,
t o a t e c o m p l e c t r o m a n i z a t e . S u n t des­
tule şi p o a t e p r e a m u l t e . N e t r e b u e
însă, u n î n v ă ţ ă m â n t profesional, ne
trebuie şcoli de meserii, în care să
înflorească şi să se desvolte, marea
putere de muncă şi capacitate de
care poate da dovada poporul nos­
tru de aici. C ă c i p o p u l a ţ i a m a r a -
murăşană, mai numeroasă ca ac­
tualele posibilităţi d e h r a n ă ale ţi­
n u t u l u i , t r e b u i e î n a r m a t ă c a să-şi
p o a t ă c â ş t i g a p â i n e a d e t o a t e zilele
şi a i u r e a î n c u p r i n s u l a c e s t e i ţ ă r i
binecuvântată de Dumnezeu... u n d e
a t â t e a streini m a i b i n e p r e g ă t i ţ i , se
fericesc.
>mm<m<wmmmm>^
Viaţa culturală în afară de şcoală,
este slabă, cele d o u ă societăţi cul­
t u r a l e din M a r a m u r ă ş , «Astra» şi
«Asociaţia», lâncezesc.
«Astra» înfiinţată d e o m â n ă d e
t i n e r i e n t u z i a ş t i î n a i n t e de «Unire»
c â n d d e s v o l t â şi o a c t i v i t a t e e-
n e r g i c ă m a i l i c ă r e ş t e , deşi se în­
d r e a p t ă m a i m u l t s p r e o activi­
t a t e c o m e r c i a l ă , d e s i g u r în sco­
pul d e p r o c u r a r e d e mijloace. Cea­
laltă «Asociaţia pentru cultura po­
porului român din Maramurăş»
înfiinţată d e g e n e r a ţ i a e r o i c ă a a-
c e s t u i ţinut—nobili r o m â n i d e m â n ­
d r ă a d u c e r e a m i n t e — în 1860 a r e
deasemenea un frumos trecut.
A j u n s ă a fi p e m â n a u n u i b ă t r â n
a n c h i l o z a t în p o r n i r i d e a u t o c r a t
s t e r p d e idei, m a i f u n c ţ i o n e a z ă d o a r
în v i r t u t e a i n e r ţ i e i şi n u m a i în teo­
rie. In p r a c t i c ă n i m i c .
In s i t u a ţ i a a c e a s t a d e s c ă l e c a r e a
«Celor Trei Crişuri» şi în M a r a m u ­
r ă ş , prin a d m i r a b i l a s t ă r u i n ţ ă a di­
rectorului acestei reviste, umple un
m a r e gol.
Şi aici este n e c e s a r u n p r o g r a m
d e m u n c ă făcut şi i n a u g u r a t d e ge­
n e r a ţ i a t â n ă r ă a ţinutului c a r e tre­
buie să facă g e s t u l eroic d e a l u ă
iniţiativa din m â n a u n e i familii r ă ­
m a s ă în u r m ă cu ideile şi c o n c e p ­
ţiile d e v i a ţ ă n a ţ i o n a l ă liberă şi
conştientă, m ă c a r a c u m după zece
a n i dela unirea cea mare.
C a instituţii n o u i , din l ă u d a b i l e
iniţiative p a r t i c u l a r e , a u l u a t n a ş ­
t e r e în e r a r o m â n ă , o n e c ă j i t ă ga­
z e t ă s ă p t ă m â n a l ă r o m â n e a s c ă la
trei u n g u r e ş t i şi u n a în idis cu litere
e b r a i c e , şi u n m u l t a p r e c i a t «museu
etnografic maramurăşan.
Viaţa bisericească. M â n d r ă în tot
t r e c u t u l «Neamului» t r a n s c a r p a t i n ,
viaţa bisericească fiecâ pulsa d e l a
Blaj, fie dela S i b i u , — în t i m p u l din
urmă, sub era românească, tinde
s p r e d e s a g r e g a r e , din c a u z a cer­
turilor religioase, confesionale.
Prijeluite d e multiple c a u z e , a-
c e s t e c e r t u r i , a u d u s şi în M a r a ­
m u r ă ş p â n ă la, a se bate oamenii
pentru stăpânirea locaşurilor sfinte.
s u b p r i v i r e a - mefistofelică a politi-
cianilor ipocriţi, în v r e m e ce alţi
săteni, părăsesc pe capete credinţa
s t r ă b u n ă , s p r e a se face a d v e n t i ş t i .
Şi d o a r din M a r a m u r ă ş a p l e c a t
gloria ortodoxiei r o m â n e ş t i î n se­
colul al X I V c â n d la 1391 p a t r i a r h u l
Antonie al Ţarigradului înălţă la
rangul de vlâdicie sfânta mănăstire
din Perii Maramurăşului.
D e a c e i a s e c u v i n e azi d u p ă z e c e
ani d e c o n v i e ţ u i r e s ă n e fixăm şi
c â n d n ' a m p u t e a r ă m â n e a fiecare
în cele a p u c a t e dela p ă r i n ţ i şi moşi,
cum s'ar cuveni să o l u ă m c u toţii,
sau spre răsărit sau spre apus.
Căci aşa cere interesele Neamului
a c ă r u i suflet se cere înfrăţit, con­
solidat şi călit în focul aceleaş cre­
dinţe şi aceluiaş ideal dictat de ros­
tul nostru aici la porţile civilizaţiei.
CELE TREI CRIŞURI
L e a c u l ? I n t r e altele şi p r e o ţ i b i n e
plătiţi, obligaţi a fi numai ai an-
vonului şi scoşi din politică cu pe­
depse, blestem şi anatema pentru
cei ce n ' a r ascultă.
Viaţa economică, în ţ a r a iui D r a -
g o ş V o i v o d , dela v e n i r e a s t ă p â n i r e i
româneşti în M a r a m u r ă ş a dat mult
î n a p o i . In 1918—19 c o r o a n a cehilor
d e p e s t e Tisa, e r a 30—50 d e b a n i ,
deci 2 şi 3, d e u n leu. Azi d u p ă
z e c e a n i este cinci lei o coroană
cehă. A d m i r a b i l r a p o r t d e r e g r e s .
Viaţa socială ca r e z u l t a t a celei
e c o n o m i c e s t ă r ă u în M a r a m u r ă ş
şi d u p ă z e c e a n i dela u n i r e .
E l e m e n t u l r o m â n e s c în loc s ă pro­
g r e s e z e a d a t î n d ă r ă t din t o a t e pun­
ctele d e v e d e r e , în v r e m e ce streinii
au câştigat teren.
In afară d e c â ţ i v a ţ ă r a n i , m a i ales
d e p e s t e Tisa, m u t a ţ i în j u r u l Si-
g h i e t u l u i e v r e e s c , în c i u d a a u t o r i ­
tăţilor c a r e le-a p u s t o a t e piedicele,
oficialitatea n ' a făcut n i m i c .
N ' a v e m , d u p ă z e c e ani d e p ă r i n ­
t e a s c ă s t ă p â n i r e r o m â n e a s c ă , nici
un negustor român mai mult, şi
nici un meseriaş mai ales, deşi aici
stă cheia stăpânirei româneşti în
Dacia Superioară în crearea unei
b u r g h e z i i n a ţ i o n a l e . E l e m e n t u l ro­
m â n e s c a ş e z a t n u m a i în s a t e , în
M a r a m u r ă ş ca şi î n A r d e a l , d ă şi
azi — d u p ă u n d e c e n i u d e o c r o t i r e
n a ţ i o n a l ă , c o n t i n g e n t u l cel m a i nu­
m e r o s d e s e r v i t o r i şi s e r v i t o a r e ,
r o b i e x p l o a t a ţ i , î n b o l n ă v i ţ i şi d e m o ­
r a l i z a ţ i în cel m a i n e o m e n o s h a l .
Orientare de viitor ? î m b u n ă t ă ţ i r e a
p r i n orice mijloc a vieţei e c o n o m i c e
a ţ i n u t u l u i m a r a m u r ă ş a n , căci nu­
m a i d e a c e a s t a a t â r n ă s t a b i l i r e a e-
chilibrului social, azi c o m p l e c t în
d e f a v o a r e a n o a s t r ă ca n a ţ i e , istorică,
d o m i n a n t ă şi s t ă p â n i t o a r e .
Şi toate atârnă de v i a ţ a p o l i t i c ă ,
de stat care singură în M a r a m u r ă ş
ca şi a i u r e a , p o a t e influenţa î n t r e ­
g u l a n g r e n a j naţional-social. — Şi
v i a ţ a politică în M a r a m u r ă ş n'a a-
v u t p â n ă a c u m , n o r o c u l u n o r îndru­
m ă t o r i , cu suflet şi s â n g e r o m â n e s c ,
şi cu v e d e r i largi, în p e r s p e c t i v a
scopului în c a r e P r o v e d e n ţ a ne-a
aruncat pe aceste meleaguri.
D e a c e i a în tot t i m p u l a c e s t u i
deceniu de stăpânire românească,
în M a r a m u r ă ş a d o m n i t «bunulplac
nepriceput şi autocrat, cu dispreţ
p e n t r u cele r o m â n e ş t i , ca şi pentru
limba valahă şi c u î n l ă t u r a r e a dela
conducere a admirabilei generaţii
tinere de intelectuali m a r a m u r ă -
ş e n i eşite din p r o s t i m e , d a r c a r e
a d u c e a u p e l â n g ă p a r f u m u l plaiului
d i n sat, u n suflet r o m â n e s c în t o a t e .
Deceniul ce vom începe, ne va a-
duce oare, curmarea acestui sistem
de prelungire dăunătoare a ofensa­
toarei stăpâniri maghiare ? S p e r ă m
că a sosit v r e m e a !
Căci n u m a i a t u n c i v o m p u t e a
m a r c ă u n î n c e p u t d e d e s r o b i r e na­
ţională, cu s t ă p â n i r e a g e n i u l u i nos­
wm>z<wmwmm
tru politic, în totul şi în toate, sin­
gurul care ne va face să putem în-
scri în cartea civilizaţiilor lumei,
pagina noastră proprie de civilizaţie.
• • • • D I I
xxxxxxxxxxxxxx
Inaugurarea muzeului
etnografic al Seminarului
de Sociologie.
Director Pro/. D. Guşti
La 11 Noembrie a. c , a avut ioc inau­
gurarea muzeului etnografic al semi­
narului de Sociologie, de sub direcţia
d-lui prof. D. Guşti. Muzeul, care e
aşezat într'o sală a Universităţii bucu-
reştene, este îmbogăţit de obiecte cu­
lese din Fundul Moldovei şi Bucovinei.
La frumoasa inaugurare au asistat
foştii miniştrii ai Instrucţiei şi Exter­
nelor, Prof. Dr. Angclescu si C. Ar-
getoianu, Dr. Lupu, Prof. N. Iorga,
Rector Pangrati, Prof. Bianu etc...
Deschizând seria discursurilor, D 1
Prof. Guşti a luat cuvântul mulţumind
la toţi acei ce Pau sprijinit în fru­
moasa realizare, şi explicând foloasele
iniţiativei luate.
Au răspuns fostul Ministru Dr. Ange-
lescu, Dr. Rainer, Prof. N. Iorga, şi rec­
torul Ermil Pangrati.
D-l Dr. Angelescu a insistat asupra
însemnătăţii acestei opere şi a foloa­
selor sociale ce se pot trage din ea,
regretând totdeodată că nemai fiind mi­
nistru al instrucţiunii, nu-şi poaie do­
vedi şi concretiza admiraţia printr'un
ajutor oficial proporţional cu meritele
întreprinderii.
D-l Prof. Iorga, după ce a relevat
însemnătatea istorică a muzeului, pre­
cum şi frumuseţea lui, a donat din
fondurile institutului sud-est european
suma de lei 30.000 pentru tipărirea
unui catalog ilustrat al Muzeului,
Rectorul Ermil Pangrati evidenţiază
la rândul său seriozitatea înfăptuirii,
activitatea profesorului Guşti, care a
realizat opere ce ne fac cinste şi faţă
de străinătate, astfel: Institutul social
Român, publicaţia despre politica ex­
ternă a României, revista Arhiva pen­
tru ştiinţa şi reforma socială, oficiuL
universitar, campania monografică a
seminarului, etc... încheie, spunând că
exprimă prin calitatea oficială recu-
noştiinţa şi consideraţia întregului corp
profesoral, precum şi a senatului uni­
versitar ce nu va lipsi şi mai departe
să-1 ajute.
După inaugurare, d-l Prof. Guşti a
fost sărbătorit printr'un banchet prezi­
dat de d-sa, la care au luat parte nu­
meroşi intelectuali, şi admiratori ai
eminentului dascăl.
Considerăm inutil să mai insistăm
asupra însemnătăţii unei astfel de ini­
ţiative. In vremurile în care trăim, în
această criză de disciplină şi cultură,
activitatea profesorului Guşti alcătu-
eşte o fericită garanţie pentru învăţă­
mântul şi educaţia socială a tinerimei.

M6M6NT0
**************
General N. Samsonovici
Noul şef al Marelui Stat Major este
una din personalităţile de frunte ale
armatei, care s'a afirmat în toate si­
tuaţiile importante ce a deţinut. Dotat
cu o vie inteligenţă şi aleasa cultură
şi educaţie, Generalul de divizie Sam­
sonovici, s'a înălţat la acest post de în­
credere şi nădejde, prin muncă şi prin
însuşirile sale naturale Fost şef al St.
Maj, al Diviz. 7, apoi al Corp. 6 Arm.
pe frontul războiului şi al Armatei I
numit apoi al Il-a sub' şef al M. C. G.
la armata de operaţiuni a dat con­
tribuţia sa preţioasă la
campaniei din Ungaria
organisarea
După sfârşirea răsboiului, Generalul
Samsonovici, a fost numit Director al
Şcoalei Sup. de răsboiu (1921 — 26),
C-dant al Div. I. (T.-Severin) apoi sub
şef al M. S. M. şi Şei interimar până
la numirea sa definitivă ca Şef al
M. S. M.
Revista noastră, credincioasă afir-
mărei ideiei naţionale, operă la care
armata contribue în mod temeinic se
simte mândră de a înregistra acest
eveniment prin aducerea în fruntea iei,
pe acest distins ofiţer.
* Judeţul Bihor, Oradea— Bibi. oraşu­
Ziua „economiilor" maghiare. Re-
g entul Horthy a proclamat ziua de 31
ctombrie zi a „economiilor". A de­
cretat deci, că au să se ţină în această
zi, de la un capăt al ţării la altul, con­
ferinţe şi alte manifestaţii, cari toate,
vor avea de scop propagarea spiritu­
lui de economie în favoarea propa­
gandei intransigente ale naţiunei.
Iniţiativa d-lui Horthy este semnifi­
cativă.
Se ştie că, după serbările iredentiste
din August, preoţii şi dascălii unguri
dela noi au fost îndemnaţi să uşureze
sarcinile ungureşti dela unul din capi­
tolele cheltuelilor iredentiste, dându-şi
subvenţia primită dela statul român
studenţilor originari din Ardeal ai or­
ganizaţiilor de spionaj de pe lângă
Universităţile din Pesta, Dobriţin şi
Seghedin.
. Ridicarea statuii lui Kossuth la New-
York a fost pentru oficialitatea hor-
thistă un simplu pretext ca să apeleze
la punga democraţiei americane, şi să
deturneze apoi aceste subscripţii tolo-
sindu-le pentru propaganda iredentistă.
Ungaria cheltueşte cât nici nu se
poate imagina cu propaganda sa ire­
dentistă, cu organizaţiile studenţeşti de
spionaj, cu «sporturile obligatorii» cari
sunt o altă denumire a armatei clan
destine a celor neajunşi la vârsta ser­
viciului militar. Ungaria care a creat
în scopul întreţinerei armatei sale clan­
destine de elită, aceea a «Sediului Vi­
tejesc», taxe speciale pe importuri şi
exporturi, se pregăteşte mereu.
După toate acestea a venit decizia
•economiilor». Suntem curioşi să ştim,
dacă nu cumva cuvântul de ordine a
fost, ca tot ce s'a pus în această zi a
«economiilor» la o parte, să fie dăruit
armatelor clandestine şi propagandiş­
tilor acestei puternice ofensive iridente.
Revista satelor „Cele Trei Crişuri"
pentru popor. A abăut Xo 11 — 12 din
Revista Satelor „Cele Trei Crişuri"
pentru popor, sub îngrijirea d-lui Dr.
D. Gâldău, având un cuprins bogat şi
ales.
Invităm pe învăţători şi preoţi să
citească şi să răspândească această
revistă, scrisă în graiul şi înţelesul să­
teanului
Biblioteca publică a revistei „Cele
Trei Crişuri", se îmbogăţeşte zilnic,
cu noi cărţi de cultură generală, lite­
ratură, istorie, sociologie, juridică etc.
Posedă şi o secţie franceză. Reviste şi
ziare române şi streine.
Biblioteca este deschisă în fiecare zi
pentru publicul cititor în orele obici­
nuite.
Bibliotecile Maghiare
în judeţele dela gra­
niţa de apus.
Publicăm statistica bibliotecilor ma­
ghiare, care se găsesc pe teritoriul ju­
deţelor Caras, Severin. Timiş-Torontal
Arad, Bihor, Sălaj, Satumare si Ma­
ramureş.
De sigur, că statistica noastră nu
este riguros exactă, nici complectă, to­
tuşi o publicăm ca organizâri existente
şi de orientare. După această statistică,
în aceste judeţe de graniţe, bibliotecile
maghiare sunt în număr de 68, bine
organizate, având în total circa 203.000
volume maghiare în diferite judeţe,
după cum urmează :
lui—25 000 voi. Bibi. Premostratentilor
8-10.000 (secol XVII). Bibi. Soc. Cult.
Szigligeti 2-3000 voi.
Diosig din Bihor. Biblioteca «Cer­
cului popular» fondată în anul 1887 cu
700 volume.
Salon ta Mare «Biblioteca liceului
de Stat> fondată în secolul al XVII-lea
cu 4534 volume. «Biblioteca tinerimei»
cu 1139 volume.—«Biblioteca Casinou-
lui» fondată în anul 1875 cu 2528 volme.
«Biblioteca cercului social al comer­
cianţilor» fondată în anul 1888 cu 1083
volume.
Secuieni. „Biblioteca Casinoului" fon­
dată în anul 1852 cu 1937 volume.-„Bi­
blioteca uniunei civile de lectură" cu
760 volume.
Tinca. „Biblioteca Casinoului' fon­
dată în anul 1901 cu 1560 volume.
EskullO. „Biblioteca învăţătorilor si
şi al Tinerimei" fondată în anul 1905 cu
601 volume
Judeţul Caras. Iam. „Biblioteca cer­
cului de lectură" fondată în anul 1S69
cu 491 volume.
Oraviţa. „Biblioteca casinoului şi al
cercului de lectură" fondată în anul 1870
cu933 volume.—„Biblioteca gimnazului
muncitoresc" cu 108 volume.
Reşiţa. „Biblioteca Uniunei de ca-
sino" fondată în anul 1870 cu 3231 vo­
lume.
Timiş-Torontal. Lippa. „Biblioteca
şcoalei comerciale superioară de Stat"
fondată în anul 1891 cu 1932 volume.
„Bibliotetca Cercului Social" fondată în
anul 1902 cu 637 volume. „Cercul de
lectură fondată în anul 1912 cu 882 vo­
lume.
Lovrin. „Biblioteca cercului social"
fondată în anul 1904 cu 180 volume.
„Biblioteca cercului de lectură" fon­
dată în anul 1907 cu 190 volume.
Sântmicloşul Mare. „Biblioteca cer­
cului Social Maghiar" cu 1349 vo­
lume.—Numărul volumelor din biblio­
teca gimnazului muncitoresc din even­
tualitate necunoscute.
Periamoş. „Biblioteca şcoalei civile
de stat" fondată în anul 1912 cu 31 vo­
lume.— „Biblioteca şcoalei civile ro-
mâno-catolice de fete" fondată în anul
1894 cu 1460 volume.—„Biblioteca şcoa­
lei româno-catolice" fondatăîn anul 1889
cu 442 volume.—„Biblioteca Cercului
Social Maghiar" fondata în anul 1896
cu 475 volume.—„Biblioteca Cercului
Civil" fondată în anul 1908 cu 240 vo­
lume.
Uiheiu. „Biblioteca şcoalei primare
de Stat" fondată în anul 1912 cu 75 vo­
lume.
Judeţul Arad. Ineu. „Biblioteca pe­
dagogiei de medicină" fondată în anul
1904 cu 683 volume.—.Biblioteca tine­
rimei" fondată în anul 1908 cu 236 vo­
lume.-"Biblioteca Casinoului" fondată
în anul 1878 cu 1634 volume.
Ineul Mic. „Biblioteca Casinoului"
fondată în anul 1868 cu 463 volume.
Rodna. „Biblioteca mănăstirii ordu-
lui Sft. Francisc" fondată în anul 1730
cu 6442 vplume.
Sânta nun „Biblioteca gimnaziului
muncitoresc" cu 216 volume.
Judeţul Sălaj. Şimteul Silvaniei.
„Biblioteca Orduluim inorit" fondată în
în anul 1735 cu 610 volume.—„Biblio­
teca liceului româno-catolic" fondată în
anul 1829 cu 3180 de volume,—„Biblio­
teca tinerimei" fondat în anul 1890 cu
cu 1050 volume.—„Biblioteca şcoalei
civile a Statului de fete" fondată în anul
1899 cu 368 volume.—„Biblioteca şco-
lei primare de stat" fondată în anul 1872
cu 875 volume.—.Biblioteca cercului
civil de lectură" fondată în anul 1891
cu 901 volume.
Zalău. „Biblioteca liceului Vessele-
myi" fondată în secolul al XVII-lea cu
15, 228 volume —„Biblioteca tinerimei *
fondată în anul 1870 cu 2439 volume.—
„Biblioteca Uniunei Economice' fon­
dată în anul 1890 cu 455 volume.—„Bi­
blioteca Uniunei învăţătorilor de Stat"
fondată în anul 1874 cu 1400 volume.
Jibou. „Biblioteca Casinoului" fon­
dată în anul 1884 cu 1775 volume.
Careii Mari. „Biblioteca muzeului
din Sătmar" fondată în anul 1901 cu
cu 4076 volume.—"Biblioteca învăţăto­
rilor Pianişti" fondată în anul 1727 cu
8300 volume.—„Biblioteca liceului pia­
nist" cu 4913 volume.—„Biblioteca ca­
sinoului" fondată în anul 1837 cu 5325
volume. - „Biblioteca cercului de lec­
tură civil • fondată în anul 1839 cu 2234
volume.
Judeţul Severin. Caransebeş. „Bib­
lioteca liceului de Stat" fondată în anul
1907 cu 1733 volume.-„Biblioteca tine­
rimei" fondată în anul 1907 cu 1036 vo­
lume
Orşova. „Biblioteca cercului comer­
cial" cu 2448 volume.
Judeţul Sătmar. Baia Mare. „Biblio­
teca oraşului" fondată în anul 1899 cu
5262 volume.—„Biblioteca liceului de
stat" fondată în anul 1774 cu 4115 vo­
lume.—..Biblioteca tinerimei" fondatăîn
.anul 1887 cu 4600 volume.— ..Biblioteca
casinoului" fondată în anul 1834 cu 3659
volume. —„Biblioteca cercului d e lec­
tură al industriaşilor" fondată în anul
1882 cu 538 volume.—„Biblioteca cer­
cului de lectură burghez" fondată în
anul 1881 cu 2098 volume.
Judeţul Maramureş. Sighetul Mar-
maţiei „Biblioteca societăţii Muzeului
din Maramureş" fondată în anul 1873
cu 617 volume.—„Biblioteca şcoalei su­
perioare reformate" fondată în secolul
al XVI-lea cu 34.568 volume.—„Biblio­
teca liceului româno-catolic" fondată în
anul 1824 cu 049 volume.—„Biblioteca
şcoalei superioare de fete" fondată in
anul 1877 cu 3606 volume—„Biblioteca
şcoalei normale de stat" fondată în anul
1870 cu 2638 volume.-„Biblioteca so­
cietăţii învăţătorilor de Stat" fondată
în anul 1860 cu 2623 volume.—„Biblio­
teca Cercului Burghez" fondată în anul
1882 cu 1572 volume.
BIBLIOGRAFIC
2. Automobil Sport. An. II No. 24 1928. Buc.
3. Arta şi Oraşul. An. I No. 6 1928. Buc.
4. Arhiva. An. X X X V No. 3 - 4 1928. Iaşi.
5 Arhiva. An. XXVII No. 9—10 1928. Buc.
6. But. Soc. Academice de Turism. An. 11 No. 10 1928. Buc.
7. Bul. Muncii, Coop şi Asig. Sociale. An. IX No. 7 - 9 .
Bucureşti.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx 8.
9.
Bul Agriculturii.
Convorbiri Literare
An. IX S. II No. 7—8 1928. Buc.
An. LXI Maiu—Aug. 1928. Buc.
C ă r ţ i p r i m i t e : 10. Falanga. An III No. 43 1928. Buc.
11. Făt-Frumos. An. III No. 5 1928. Suceava.
1. G. Sofronie: Dobrogea. (Consideraţiuni istorice). 1928 12. Foaia Şcolară. An. IV No. 7, 8 1928. Oradea.
Ed. Tip. „Diecezeană" Oradea. 26 pag. 30 lei. 13. Foaia Tinerimei. An. XII No. 15—16, 17—18 1928. Buc.
2. N. N. Creţu: Femeia Mării. Concepţia individualistă şi 14. Gândirea. An. VIII No. 10 1928. Buc.
căsătoria. 1928 Bul. Inst. de Lit. Buc. 21 pag. 20 lei. Î5. Graiul Românesc. An. II No. 9. Buc.
3. G. Marinescu; Rosmersohm. D r a m ă de Ibsen. Bul. Inst. 16. Grafica Română. Aîi. VI No. 6 9 - 7 0 1928. Craiova.
de Lit. Buc. 1928. 12 pag. 10 lei. 17. Învăţământul Meseriilor. An. VII No. 1928. Cluj.
4. G. Marinescu: Nuvela şi Literatura Română. 1928 Bul. 18 Mesagerul Cerceluşilor. An. III No. 1, 2 1 928. Cluj.
Inst. de Lit. Buc. 160 pag. 60 lei. 19. Magyar Kisebbseg. A n VII No. 20 1928. Lugoj.
5. Miler Vaclav: Ceho-Slovacii în România. — Cu prilejul 20. Nădejdea. An. II No. 42—46 1928. Vrasac-Jugo-Slavia.
unui deceniu dela renaşterea pop. Ceho-Slovac. Ed. 21. Natura. A n VII No. 8 1928. Buc.
Tipo-Lit. „Grozea" Buc. 1928. 30 pag. 15 lei. 22. Neamul Românesc pentru popor. An. XVI No. 16—18
6. Dobrescu V: Pe plaiuri Muscelene. Cu o prefaţă de Chitila-Ilfov.
G. Tutoveanu. Ed. Muscel 1928. 102 pag. 30 lei. 23. Observatorul. An. I No. 6, 7 1928. Beiuş.
7. Pajura loan: Reale. Poezii. 1928 Ed. Tip. A r t a Grafică 24 Orpheus. An. IV No. 4 1928. Buc.
Galaţi. 76 pag. 25. Provincia Literară. An. I No. 4 1928. Câmpulung-Muscel.
8. Panaitescu Em.: Cultură şi învăţământ. Ed. C. Rom. 26. Peninsula Balcanică. An. VI No. 7—8 1928.. Buc.
Cluj 1928. 45 pag. 27. Primăvara Banatului. An. I No. 1 1928. Lugoj.
9. Cdp. Tudoran L: Cuvântări ostăşeşti ocazionale. 1928 28. Poporul Roman. An. I No. 2 1928. Otuleşti-R.-Sărat.
Ed. Tip. „Patria" Satu-Mare. 64 pag. 30 lei. 29. Ritmul Vremii. An. IV No. 8—9 1928. Buc.
10. N. D. Idieru: Limba geografică şi descifrarea ei. 1926 30. România Militară. An. L X No. 9, 10 1928. Buc.
Ed. „Viaţa Românească" Iaşi. 62 pag. 30 lei. 31. Revista Generală a învăţământului. An. X V I No. 7, 8
11. * * * : Călăuza studentului. Vademecum Academi- 1928. Bucureşti.
cum. Ed. C. Rom. Buc. 326 pag. 20 lei. 32. Revista funcţ. publici. An. III No. 9, 10 1928. Buc.
12. O. Ghibu: Ardealul şi Basarabia. Ed. „Ardealul" Cluj 33. Revista Asoc. învăţ. Mehedinţeni An. I No. 7—8 1928.
1928. 260 pag. 100 lei T.-Severin.
13. G. Ursu: Poetul G. Tutoveanu. 1928 Ed. „C. Lupaşcu" 34. Revista învăţătorimei Române. An. XVII No. 7—8
Bârlad. 34 pag. 20 lei. 928. Buzău.
14. /. Pillat: Limpezimi, (versuri. „Scrisul Românesc" 35. Revista Şt. Veterinare, An. IX No. 9 1928. Galaţi.
Craiova. 36. România Aeriană. An. II No. 12, 13 1928. Buc.
15. R. S. Molin: Almanahul Banatului pe 1929. „Scrisul 37. Revista Artileriei. An. X L I No. 10 1928. Timişoara.
Românesc" Craiova. 38. Ramuri. An. XXII No. 10 1928. Craiova.
16. D. Guşti: Catalogul expoziţiei etnografice al Semina­ 39. Răsăritul An. IX No. 2 1928. Buc.
rului de Sociologie, etică şi politică. Tip. „Luceafărul" 40. Revista Muzicală. An. I No. 1 1928. Buc.
Bucureşti. 41. Tribuna Banatului. An. III S. II No. t 1928. Timişoara.
17. Col Gh Em. Lupaşcu: Amintiri din Războiul Indepen­ 42. Tinerimea Română An. X No. 1—2 1928. Buc.
denţei 1877-78. Ed. III. Edit. „Serviciul Geografic al 43. Viaţa Şcolara. An. V No. 8 1928. Satu-Mare.
Armatei" Buc. 1928. 141 pag. 60 lei. 44. Viaţa Medicală. An. IV No. 10, 11 1928. Timişoara.
18. * * * : Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 45. Vremea. An. 1 No. 34 - 38 1928. Buc.
An. XX. Fasc. 52 A p r . - I u n i e 1927. 115 pag. 90 lei. 46. Vremea Şcolii. An. I No. 9 1928. Iaşi.
19. Horia Petra-Petreseu: Calendarul Săteanului pe 1929 47. Vasărnap. A n IX No. 21, 22, 23 1928 Arad.
Ed. Sibiu 1928- 81 pag. 48. Ziarul Şt. şi Călătoriilor. An. XXXII No. 42—47 1928.
Bucureşti.
R e v i s t e p r i m i t e : 49. Zorile Banatului. An. I No. 1 1928. Oraviţa.
1. Adevărul Literar şi Artistic. An. IX No. 410—415 1928.
Bucureşti. Adm. Bibi. Em. Manoliu

înainte de cumpărarea unui automobil consultaţi revista americană „MOTOR" ~ pe

care v'o ţinem la dispoziţie. Veţi vedea acolo că—datorită calităţilor lor—automobilele:

„ESSEX"-SUPER SIX
ocupă primul loc în producţia maşinilor de 6 cilindrii;
tip. PHAETON Lei 195.000.—
„ ROADSTER „ 215.000.—
„ COACH „ 235.000.—
„ CHOUPE „ 245.000.—
„ SEDAN „ 250.000.—
Toate aceste tipuri se pot vedea Ia expoziţiile Reprezentanţei Generale pentru România:
A . c. T A R T A Ş E S C U , R. M U N T E N E A N U & cu
Calea Victoriei No. 112. Calea Dorobanţilor No. 31 şi 3 3 .

SCRISUL ROMÂNESC / CRAIOVA.