TRACTAT DE PACE

INTRE

·PUTER1LE AL1ATE .$1 ASOCIATE $1 UNGAR1A

PROTOCOL $1 DECLARATIUNI
Din 4 Iunie 1920

(TRl:.A.NON")

. .

BUCURE$TI

IMP RI M E.R I A S TAT UL UI

1920
SUMAR

•
 I

SUM AR

Preambul . . . . ECTLUNEA II. - Clauze navale (art. 120-127) .

SECTIUNEA. III. -- Clauze privitoare la acronautica mililara ~i
PARTEA I navala (art. 128-132). . ....•.
PACTUL SOCIETATII NATIUNILOR SECTlUSE.\ IV.-Comisiunile intcraliatc de control (art. 133-1::!)
ECTlUNE,\ Y. - Clauze generale (art. 1 '10-143) .
Pactul Societajii Natiunilor
A1Iexu .••..•.•.•.....
(art. 1-26) . .
:1I PARTEA VI
PARTEA II PRIZONIERI DE RAsBOI ~I MORMINTE
FRON~IERELE UNGARIEI 'EC'fIU~EA r. - Prizonieri de rasboi (art. U4-13-\.) .
'EC'f1 EA 11.- Morrnintele (art. 155-136)
Frnntierele Ungariei (art. 27-33) . 8
PARTEA VI[
PARTEA III
SANCTIUNI
CLAUZE POLITICE EUROPENE
SECTIUNEA I. -
.
Italia (art. 36-40) . . . • .•.
, 12
Sancjiuni (art. 157-160) . 2!J

SECTJUNEA II. - StatuI serbo-croato-sloven (art. 41-44) . 13 PARTE A VIII

SEC'j'IUNEA Ill. -
Romania (art. 45-47) . . . . 13
SECTJUNEA IV. - StatuI ceho-slovac (art. 48-52) . • . . lk REPARATIUNI
SEC'fIUNEA V. - Fiume (art. 53) ••......... 14 ECTIUNEA 1. - Dispozitiuni generale (art. 161-174) 2!)
ECTIUNEA VI. - Protectinnea minoritatilor (art. 54-60) 14. Anexa I . 3t
SECTIUNEA VII. - Clauze privitoare Ja nationalitate (art. Anexa II (§ 1 - § 23) 32
61-66) .•........... 16 Anexa III (§ 1 - § 8) 36
SECTIUNEA VII/,- Clauze politics privitoare la anumite State Anexa IV (§ 1 - § -6) 37
din Europa (Belgia, Luxemburg, Sleswig, Anexa V (§ 1 - § 3) 38
Turcia ~i Bulgaria, Austria, Rusia ~iSta- Anexa VI •.....• :;9
tele ruse (art. 67-72) .... 16 ECTIUNEA II. - Dispozitluni particulare (art. 175-179)
SEC'I'IU EA IX - Dispozitiuni generale (art. 73-78) . 17
PARTEAIX
PARTEA IV
CLAtrZE FINAN ClARE
INTERESE UNGARE AFAR! DIN EUROPA
Clauze financiare (art. 180-199) • .iO
Intere e ungare arara dinEuropa (art. 79) . 18 Anexd la art. 186. tl2
SF.CTIUNEA I. - Man,c (art. 80-85) ., 18 Anexti la art. 189. . 45
SECTlUNEA II. - Egiptul (art. 86-93). . 19
'EqIUNEA m. - Siam (art. 94-96). . . 20 PARTEA X
,EC'j'IU EA IV. - China (art. 97-1Ot) ... 20
C L A U Z.E. E CON 0 M ICE
PARTEA V ECTIUNEA I. - Relatiuui comerciale ...•.. hR
CLAUZE MILITARE, NAVALE ~I AERIENE r.APITOLUI, I. - Reglementare, taxe ~irestrictiuni vamale
art. ('200-208). . . . M!
SECTIUNEA I. - Clauze militare ...•........ 21 Ct.PI'fOLUL n. - Tratamentol Navigatiunii (art. 209) . . 50
GAPITOLUL I. - Clauze generals (art. 102 ~i 103) ..• 21 CAPITOLUL111. - Concureuta neleala (art. 210) . . • . . 50
CAI'ITOLULII. - Efectivele ~i tncadrarea armatei ungare CAPITOLULIV. -- Tratamentul supnsilor (ressol·tisants) Pu-
(art. 104-108) . . . . . . . . . . 21 terilor aliate ~i asociate (art. 211-214) .flO
CAI'I'fOLULIll. - Recrutarea ~iinstructiunea militara (art. CAPI'J'OLULv. - Claoze generalc (art. 215-216) 51
109 ~i 110) .......•...• 22 SECTIU NEA . II. - Tractate (art. 217 -- 230) .. 51
CAI'I'fOLULIV. - Scoli, stahilirnente de invdtllmant, s0cietdti SEC'fIUNEA HI. - Datorii (art. 231) ....•.. 54-
~i asociatiuni militare, (art. 1 11 ~i11 2) . Ancxd (§ 1 - § 25) •.......•... 55
CAPlTOLUL V. - Armament, munitiuni ~imaterial (art. ECTIUNEA IV. - Bunuri, drepturi ~i interese (art. 232 ~i233) 58
113-119) '.' . 22 Anexa (§ 1 - § 15) •..... . . 60
 ,
~ECTIUNEA V. - Contrncte, pre criptiuni, hOlilriri (art. 234 (~\)JJT"'.tJL Ill. - Material rulanl (art. :~OO). • • . • .
pana la 23~) . • . . . . • . . . 63 CAI'ITOLUI. II'. - Cesiuni de linii de eili Ierate (art. 301).
AncxI( (§ 1 - § 23) ....••.•....... 64 r..\l'l'fo!.Ur. v. - Dispozitiuni relative la anumite linii de
:ECTIU:,\EA YI. - Tribunal arbitral mixt (art, 239 ~i240) . 68 # cai ferate (art. 302-:107) . . . . .
AnexlIla art. 239 (§ 1 - § 9). . . . . . . . . . . . 6 CAI'JlULur. \1. - Uispozitiuui tranziloru (art. :::U~). .
Eq'IUNEA VJl. - Proprietate industrlnld (ad. 241 -245). . 69 C.\I'ITUI.t:J. \"II. - 'l'elegrafc ~itelcfoanc (art. ::09 .,i :~IO)
SF.C'PUNEA VIlI.- Dispozitiuni speciale ter itoriilor transfe- LE(:'fIU~E.\ IY. - Judecarea litigiilor ~irevizuirea clauzelor
rate (art. 246-259). . • . . . . . 7'2 permanente (art. 311-313) .
SEGj'IU E.\ V. - Dispczitiuni particulare (art. 314) . . . .
PARTEA XI
NAVIGATIUNEA
.
Nuvigaliullla aeriana (art. 26U-267)..
AERIANA.
. .
PARTEA XIII
MUNCA
SECTltJNEA J. - OI1;unitarca muncei . . • . .
PARTEA XII CAI'ITOWI. 1. - Organizarc (art. 315-327).
PORTURI, cAI DE API ~I cAI FERATE CAPITOI.UL II. - Functionurea (art. il-28-:HIl) H7
.,.. Cvurror.m, 1II. - Prescriptiuni generate (art. 3!~9-351) DO
~E(,TI NI':A T. - Dispozijiuni generate (art. 268-273) . /.) c'\PlfOLUL IV. - ~hlsu\'i trnnzitorii (art. 352-3:Jt) VO
SEC'PUNEA II. - Navigatiunea . . . . • . . . . . . 7fi Allc.rn ...•........•••.. U1
CAJ'ITOLUL I. - Libertatea navigatiei tart. 274}. . . 76 'Eel'l XEA 11.- Psineipii generale (art. 355) . 91
CAPITOLUI. II. - Clauze relative la Dunare (art. 275-291). 77
CAPITOLUL III. - Regimul apelor (art. 292 ~i 293). . . . 7\1
~ECTIUt\EA III. - Cai ferate . . . . . . . . • • . . . . • 80 PARTEA XIV
CAI'ITOLUJ. Libertatea tranzltului pentru Ungaria spre
I. - CLAUZE DIVERSE
Adriatiea (art. 291.). . . . . . . . .
CAPITULU!. II. - Clause relative la tran porturile interna- 80 I (~Iauzc diverse (art. 356-364) .
I natinale (art. 295- 299). . . • • . . 80 AnexlL lu U1't. 358

~--
.•.

,/

,
 /

STATELE-UNITE ALE AMERIC£I, 1t.\IESt A'rE.\ SA Hr:GI·:LE B1"GATULUI n: Tf

AL MABEl BIUTANII ~r mLA~DEl S1 AI,
IMPERI UL BRITANIC, FKANTA, ITALlA TI~IUTORII LOR BRITAX[CF DI'~ PESTE ~I\HI,
~l JAPONIA IMP.\n.\T .\L-I~j)III.OR:
Proa OnorahiLnl Edward-George VILLHJ-lS.
Ill! tori des imuute in Tractatul riP 1';1ltl (';1 Prin-
Conte de Dprb\', K. n., P. C" 1\. C. V. o..
(·jpill(1 Puleri alinte ~insor iato, '
C. B., .\ mhasador ex traor.linnr ~i plenipo-
tentiar nl Mairs t.:'ilii Sale hritanice la Paris ;
BELGIA, CHINA, CUBA, GRECIA, NICARAGUA,
PANAMA, POLONIA, PORTUGALIA, ROMANIA, ~i : pentrn I\01IINION AL CANADI~[:
STATUL SEf\BO-CROATO-SLQVEN, SIAM, CEHO- Onorabilul Sir George l[alse~'PEHLEY, K.C.
SLOVACHIA, Jr. G., Inalt Cornisar pentru Canada tn Hr-
gatul-Unit ;
Coustituiur] tmpreunn cu Principnlolo Pnteri de
11':li~Ih, Putcrile alin to ~i asocinle, Pent I'll COJIMON\VI':ALTff AL .\1 'STHALmr :
Prra Onorabilul Andrew F1SRHI·:R.Inalt Cn-
de 0 parte ;
mi-ar pentru A nstralia in Hegntul-I'uit ;
$i UNGARIA Pentru D01UNION AI, NODI'] ZELANDE:
de a Ita parto ; Onorabilnl Sir Thomas MACKENZII~, I{. C.
M. G-., Tnalt Comi-ar pentru Xoua Zr-landn
Cousiderand crt, 111 urrna rererii Iostului GIl- in Begatul-Unit ;
vcrn Imperial ~i Hegal al Austro-Ungariei. un ar-
rni:·dipil a Iost ncordat Austro-Ungarici la ;) No- Pentru n: IU TEA SUD-AFH1CAN.\:
ernvrie 1~H8. de catre Principalele Putcri aliate $i n Reginald Andrew BLANKI':NBI'~R(;, o. B. E.~
asociate ~i completat in ce priveste ITngaria prin rttcand functiuni de Inalt Comisar pentru
(:OllV('llpllnea Militarf din 13 ocmvrie 1918, l lniunea Sud-A fl'ican~ In Regatul-Unit;
pentrn ca un 'I'rnctat (1<' pace sf:\ poata fi iucheiat ;
Penlru INDL':
Considerand c;\ Putcr ile aliate ~i asor iate sunt
lIt> asemenea doritoare ca riishoiul in rare nnele Prea Ouorabilul l.dward-George VILLlI~HS,
diutre ele an fosl t{\l'ale pe rand, in mod direct Conte de Derby, K. G., P. C., K. C, Y. 0.,
sau indirect, contra Anstro-Ungariei. :;;i care i~i C. R, Arnbasador extraordinar ~i plcnipo-
are or.zina in .leclaratiunea de ra boi adresata. La tentiar al Mai('~t:llii Sale hritanico In Paris
ll' l nho 1914 Ill-. catre fo Lnl Gn vern Imperial si PI\ 1·::;;\<:1)[1 TTI·:U·: HI,;PUBI,II:I':I Fn.\XCRZE:
Hepnl al Austro-L'ngariei, Serhiei, ~i in ostiliU\1i(e
conrluse de Gerrnauia, aliata Austro-L'ngariei, ~a D.• \ lexandru MILLER.\ XI), Presedinte al
Con-
facit loc 1111f'i pilei temoinice, rlrepte si durabile ; , siliului,
, Xlinistru a1 Afacerilor Str.iine ,.
Consider.md ca Iosta monarhie austrc-uncarf D. Fredel'ie FlnNGOIS MARSAL, Ministrul
a inrctat nzi de a mai exist« " i a ft\Cllt lor tn "'Un- Finantelor ;
garia unui p;u\'I'rn national ungar ; n. August P.\UL-L< HJlS-ISAAC, Ministrul Co-
mertului ~i Indust riei ;
Spre acest ~fi\r~it, JNALTELE P.\ H.TI C<h ~ n.. Jules C.\~IBON, Arnbasador al Frantei ;
D. l .eorges JfAURIC:I~ P,\Li·:OLOm 'I,:, Aruba-
Tlt\J-:'I'A '1'1-: all dcscmnat rlropt plcuipotentiari :
sador al Frantei, Secre tar (:enerai al Minis-
terului de Araceri StrttillC' ;
PltJo:9EIHNTRLI,: :-;'l'ATF:I,OH-1 JNlTE ALl': Al\m-
IUCI,:I; MA rES'11\ TEA SA H FG 1':L1~ TTA Llld :
Contele Lelio Bonin L<)NGA HE, Senator a! Tie-
D. Il(J(~11 CAl\lPBI'~LL \VALLA.CE, .vmbasn- gatului, .vmba-ador ex traordinar ~i plenipo-
dol' «xtraordi nar ~iplenipoteu! iar al Statelof- tentiar al M. S. ltegclui Ituliei ln Pari- :
Uuite alp Amerirci la Pari- ; (:ontra Amir alul ~1.\1U() Gl1A:-;Sf;
MAIESTATEA SA IMPARATOt .JAPO 'lEi:
\). K. :MATSUI, Amabsador extraordinar ~i
plenipotentinr al M. S. Imparatulni Japonici
la Paris;
:\L\If£:·T.\' TEA. SA REGELb; BELGlLOR:
D. Jules van den HEUV EL, Trimls extraordinar
~i Ministru plenipotentiar, Ministru de Stat;
D. Rolin JACQCEMYNS, Memhru al Institu-
tului de drept international privat, Sccretarul
general al Delegatiunei belgiene :
PRE$EOINTELE HI~P(lBLICEI CHI EZI'::
D. Vikyuin \Vellington KOO ;
D. Sao-Ke Alfred SZE;
PHE~EDlNTELE R~PUBLICI~I CUB-\NE:
Ooctorul Rafael Martinez ORTIZ, Trimis ex-
traordinar ~~ Ministru plenipotentiar al Re-
publicei Cubane la Paris;
MAIESTATEA SA tH~UELE ELK'fLOR:
D. Athos RO~L NOS, 'I'rimis extraordinar
Ministru plenipotenjiar al :'IT. S. Regelni Ele- MAlE-:;'I'.\TEA. SA HEGEl.E SIA~fULUI:
nilor la Paris:
PRE:?EDINTELE REPUBLlCE[ _TIC.\.RAGUA :
D. Carlos A. VILLA UEVA, Insarcinat cu Afa-
ceri al RepuhJicei Nicaragua la Paris:
PRE$EDh'TELE REPUBLICEI PANAM : D. Eduard BENES} Ministrn al Afacerilor
D. Raul A. A.MADOR, Insarcinat eu Afaceri al
Bepublicei Panama la Paris;
PRE$EDINTELE REPL"BLICE[ POLONEZE:
Principele Eustache SAPIEHA, Trimis extraor-
dinar si Ministru plenipotentiar al Republi-
cei poloneze la Londra;
D. Erasme PITZ, Trimis extraordinar ~i Minis-
tr u plenipotentiar al Republieei poloneze la
Pra~a;
PRE~EOTNTELE REPUBLJC[~t PORTUGHEZ"b:
Doctorul Alfonso Augusto da COSTA, fos: Pre-
sedinte al Consiliului LIeMinistri ;
D. Joao CHALTAS, Trimis extraordinar ~i Mi-
nistru plenipotentiar al Repnblicei Portugheze
la Paris:
M,\lESTATEA. SA REGELE ROMANIE[:
Doctorul Ion CANTACUZINO, Ministru de
Stat;
D. L Ticolae TlTULESCU, fest Ministru, Secretar
de Stat; .
1\IAIESTATEA. SA REGELE SARBILOR, CROA-
'fILOR ~I SLO VENILOR :
D. NICOLAE P. PACHITCH, Iost Presedinte
al Consiliului de Ministri ;
D. Ante TRUMBle, Ministru al Afacerilor
S . ;•
. trains
D. Tvan ZOLGER: Doctor in drcpt ;
~i
Alteta Sa Principele CHAROON Trimis extra-J
ordinal' ~i Ministru plenipotentiar al M. S.
Regelui Siamului la Paris;
PRE9EDI TELE REPUBLTCE[ CEHO·SLOVACE:
Straine ;
D. Stephen OSUSKY, Trimis extraordinar ~j
Mini tru plenipotentiar al Republicei ceho-
slovace la Londra;
UNGARIA:
O. Gaston de BENARD, Ministrul Muncei ~i
ocroti~'ei sociale ;
0. Alfred Drasche-Lazar de THORDA, Trimi
extraordinar si Mtmstru plonipotentiar.
- ~ •... I
 PARTEA I
PACTUL SOCIE~I NAlIUNILOR
INALTELE pARTI CONTRCTANTE,
Considerand ca, pentru a desvoltn cooperarea
ntre natiuni ~i pentru a Ie garanta pacea ~i sigu-
ranta, importa :
sa se primeasoa anumite obligatiuni de a nu
ecurge la rasboi,
sa se tntretina, la lumina zilei, relatiuni inter-
nationale, bazatc pe justitie ~i onoare,
f:a se ob erve, riguros, prescriptiunile dreptu-
Iui international, recunoscute de aci inainte ca
I'rguHi de eonducere electiva a guvernelor,
sft se faca sa domneasca dreptatea ~i sa se res-
pecte eu sfintenie toate ohlig atiile Tractatelor, in
raporturile mutuale dintre 'popoarele organizate,
Adopta prezentul Pact, care institue Soeietatea
Natiunilor. . AHTICOfXI,
Sunt Membrii originari ai Societatii Najiunilor,
acei dintre semnatari al car or nume figureaza in
Anexa prezentului Pact, precum ~i Statele, de
asemenea numite in Anexa, cari vor fi aderat la
prezentul Pact, fiira nici 0 rezervii, prin 0 decla-
ratiune, depusa la Secretariat in cursul eelor doua
luni dela intrarea in vigoare a Pactului ~i despre
care se va face notificare celorlal]i Membrii ai
,·ocietatii.
Oriee Stat, Dominion sau Colonie, care se gu-
verneaza libel' 9i care uu este mentionat in
Anexa, poate devenl Membru al Societatii, dacii ad-
miterea sa este pronuntata de cele doua treimi ale
Adullarii, eu conditio sa dea garantii efective de
intentia sa sincera de a observa angajamcntele
sale internationals ~i de a ~accepta regulamentul
tabilit de Societate, in ceeace priveste forjele ~i
armamerrtele sale militare, navale ~i aeriene.
Orice Membru a1 Societatii poate, dupa 0 prea-
labila tnstiintare fa cuta cu doi ani mai inainte,
sa se retraga din Societate, cu conditia de a fi in-
deplinit., in acel moment, toate obligatiunile sale
internationale, inclusiv cele prevazuto in prczentul
Pact.
AltTH';()U L 2
Actiunea Societatii, astfel cum este definita in
. prezentul Pact, seexercita de 0 Adunare ~i de un
Consiliu asistati de un Secretariat permanent.
AnnCOJXL 3
Adunarea se compune din reprezentanti : ai
membrilor Societatii.
Ea se tntruneste la epoci fixate ~i la orice alt
moment, daca tmprejurarile 0 cer, la sediul So-
cietatii sau in vreun alt loc care va putea fi de-
semnat.
Adunarea are caderea de a se pronunta asupra
oricarei chestiuni care intra in sfera de activitate
a Socictatii sau care atinge pacea lumii,
Fiecare Membru al Societatii nu poate a vea
mai mult de trei reprezentanti in Adunare ~i nu
dispune decat de un vot,
11,
Consiliul se compune din reprezentanti ni prin-
cipalelor Puteri aliate ~i asociate, precum si
din reprezentan]i ai altor patru Membrii ai So-
cietatii. Acesti patru Membrii ai Societatii sunt
desemnati, in mod liber, de Adunare ~i la date1e
ce va crede de cuviinta. Pana la prima desem-
nare, de catre Adunare, reprezentantii Belgiei,
Brasiliei, Spaniei ~i Greeiei sunt Mernbrii in
Consiliu.
Cu aprobarea majoritatii Aduniirii, Consiliul
poate desemna alti Membri ai Societatii a carer
reprezentare in Consiliu va fi de aci inainte per-
manenta.
El poate, cu aceeas aprobare, sa sporeasca nu-
marul Membrilor Societatii cari vor fi alesi de
Adunare pentru a fi reprezentati in Consiliu.
Consiliul se intruneste cand 0 cer lmprejurarile
~i eel putin odata pe an, la sediul Societatii, san
in orice aIt loc care va putea fi desemnat.
Orice chestiune intrand in sfera de activitate a
Societatii sau privitoare la pacea lumiic de ea-
derea Consiliului.
OriCI3Membru al Societatii care nu este repre-
zen tat In Consiliu este invitat sa trimeata un re-
prezentant, spre a lua parte in Consiliu, atunc,
 ,
4

cand 0 chestiune care Il intereseaza in ,particular mul compatibil eu siguran]a nationala :;;i cu exe-
e adusa lnaintea Consiliului. cutarea obligatiunilor internationale impuse prin-
Fiecare Membru al Societatii reprezcntat la tro actiune comuna.
Consiliu nu dispune decat de un vot ~i nu are Consiliul, tinand seama de situatiunea geogra-
decat un singur reprezentant. fica ~i de conditiunile speciale ale fiecarui Stat,
pregateste planurile acestei reduceri, in vederea
.\nTICUl.n. 5 examinarii ~i deciziunii di verselor gu verne .
Afara de vreo dispozitiune hotarlt contrara .\.ceste planuri trebuie sa Iaca obieetul 11 uei

acestui Pact sau clauzelor prezentului Tractat, noui examinari si, daca e nevoie, al unei revizuiri,
hotarlrile Adunarii sau ale Cou-iliului sunt (late cel putiu la Iiecare zece ani.
de unanimitatea membrilor societatii reprezentati Dupa adoptarea lor de di versele gu verne, li-
la Adunare. mita armamentelor astfel fixatil nu poate fi de-
Toate chestiunile (le prooedura cari se ivesc pa~ita £lira consimjimantul Consiliului.
la intrunirile Adunarii -au ale Consiliului, inclu- .\ "fwd in vedere ca fabricarca privata a muni-
siv desemnarea Comisiunilor lnsarcinate Srl an- tiunilor ~i a materialului de rasboi ridica grave
cheteze asupra unor puncte particulars, se des- obiectiuni, Mernbrii Societatii insarcineaza con-
leaga de Adunare . au de Consiliu ~i "e decid de siliul sa chibzuiasca asupra masurilor co sunt de
majoritatea Membrilor Societatii reprezentati la luat pentru a evita efectele ei suparatoare, tinand
tntrunire, seama de....nevoile Membrilor Societatii cari nu- ~i
Prima intrunire a Adunurii si prima intrunire pot fabrica munitiile si materialul rle rashoi nece-
a Consili ul ui vor a vea loc in urma convocari i sare sizur < antei
, lor.
_Presedintelui Statelor-Unite ale Americei. Xlemhrii Societatii i~i iau indatorirea sa-si co-
munice, in modul eel mai franc ~i eompleet, toate
AHTlt:OIXI, 6 informatiunile privitoare la scara armamentelor
lor, lu programele lor militare, navale ~i acriene
Secretariatul permanent e-te stahilit In sediul ~ila starea acelorn dintre industriile lor earl sunt
Societatii. bJ se compune dint!'; un secretar gene- suscepti bile de a fi utilizate pentru rasboi.
ral, din secretarii ~i din personalul necesar. .
Cel dintaiu secretar general e desemnat prin AJrI"II:OI.!"I, 9
Anexa. In urma, secretarul general va fi numit
de Consiliu, cu aprobarea majoritatii Adunarii. o Comisiune perrnanenta YU fi fermata pentru
Secretarii ~i personal ul Secretariatului sunt a da Consiliului avizul sau asupra executarii
numiti de secretarul general, cu aprobarea Con- dispozitiunilor nrticolelor 1 ~i 8 si, in mod ge-
siliului. neral, asupra chest iunilor militare, navale ~i
Secretaru I general al Societatii este de drept acriaue.
secretar general al Adunarii ~i al Consiliului.
Cheltuielile Secretariatului sunt in -arcina AWl H:OUJI. 10

lVJembrilor Societatii in proportia "iabiliUI pen- Membrii Societatii i~i iau Indatorirea sa res-
tru Biuroul international al Uniunii postale uni- peete ~i sa men]ie, 1J1 contra oricarei agresiuni
versale. externe, integritatea teritoriala ~i independen]a
.\HTIt:()T.l'L 7 politica existenta a tuturor Membrilor Socie-
Sediul Socielatii este stabili t la Geneva.
tapi. In caz de agresiune, de ameninjure sau
de pericol de agresiune, Consi Iiul a vizcazi't asu-
Consiliul poate, la orice moment, ..;;,t h()t;lrn:-:roi:i.
pm mijloacelor de a asigura executa rea acestei
stabilirea sediului in orice alt loco
obligatiuni.
Toate functiunile Societatii sau ale scrviciilor
cari depind de ea, inclusiv Secretariatul, sunt ezal AHTI(.()LUI. 11
accesibile barbatilor ~i femeilor. ~
Se declara in mod hotarit di orice rashoi sau
Beprezentantii Membrilor Societatii ~i agen pi
amcni n tare de rasboi, fie etl ar ati nge d irect
acesteia se bucura, in exercitiul functiunilor lor,
sau nu pe unul din Membrii Societatii, intere-
de privilegiile ~i imunitatile di ploma tice.
seaza Societatea tntrer ga, ~i c~ aceasta trebuie srI
Cladirile ~i terenurile ocupate de societate, de
ia masurile proprii pentru a salva In mod elicare
serviciile sau de lntrunirile ei, sunt inviolabile.
.pacea natiunilor. In asemenea caz, secretarul ge-
neral convoaca iruediat Consiliul, dupa cererea
.\}I'I'\t:OI.UL 8
oricarui Membru al Societatii.
Membrii Societatii recunosc cii mentinerea pucii I In afara de aceasta, se mai declara Crt orire
cere reducerea armnrnentelor nationals la mini- I Memhru al SO(' ieta tii are dreptul sa atraga, ill
 5

mod arnical, atentiunea AdLlnarii sall a Consi- va fi adus inaintea ei de catre C nsiliu 'au de
liului asupra oricarei I
lmprejurari de natura sii Adunare.
atinga relatiunile internationale ~i cari ameninta A nru:or, L' r. 15
in urma sit turbure pacea, s au buna intelegerc
Intrc natiuni, do care depinde pacea, Daca se iveste, Intre Membrii Societatii, un
diferend susceptibil de a atrage dupa sine 0 rup-
tura, ~i daca ace-t diferend nu este :-;upu~ ar-
1~
\ .\.IITICOI.L"L
I bitrajului, prevazut prin art. 13, Mem b rii So-
Toti Mem brii Societatii convin ca, daca se I ctetatii convin :-;a-l aduca in fata Consiliului. In
iveste lntre ei un diferend susceptibil sii aduca 0 I acest scop, este de ajuns ca unul dintre ei sa aduca
ruptura, tl VOl' supune, fie procedurii arbitra- acest diferend la cunostinta Secretarului General,
jului, fie examinarii Consiliului, Ei mar convin care ia orice di-pozitiuni in vederea unei anchete
ca, in nici un caz, nu trebuie sa recurga la ras- si a unei examinari complete.
boi, inainte de expirarea unui termen de 3 luni In eel mai scurt termen, Partile trebuie sa-i
dupa darea sentintei arbitrilor, sau dupa raportul comunice expunerea faptului impreuna cu toate
consiliului. circumstantele referitoare ~i cu piesele justifica-
In toate cazurile prevazute de acest articol, tive. Consiliul poate sa ordone publicarea lor
entin]a arbitrilor trebuie sa fie data tntr'un imediata.
timp util, iar raportul Consiliului trebuie sa Consiliul se sileste :-;a asigure solutionarea di-
fie intocmit in cursul celor 6 luni, eu incepere lerendului. Daca reuseste, publica, in masura
din ziua cand diferendul a fost adus Ia cunos- pe care 0 crede lolositoare, 0 expunere relatand
tinta lui. fapteJe, explicatiunile ce ele comporta ~i solu-
[iunea data.
AIITIi:OLUI, 13 Daca nu s'a pu tut puue caput diferendului, Con-
siliul redacteaza ~i publica 'un raport, votat, fie
~Iembrii Societatii convin ca daca s'ar ivi intre in unanimitate, fie . CLl majoritate de voturi, pen-
ci un difercnd susceptibil, dupa parerea lor, de tru a arattl circum-tantele diferendului ~i solu-
o solutiune arbitral a ~i daca acestui diferend [iunile ce recomanda ca fiind cele mai echitabile \
nu i se poate pune capat in mod satisfacator, ~i cele mai apropiate in speta.
pr cale diplomatica, chestiunea va fi supusa in Orice Mombru al Societatii reprezentat in
intregime arhitrajului. Con-iliu poate, de aserneuea, s ii publice 0 expu-
Printre diferenclele cari sunt in general SU'3- nere a Iaptelor diferendului, precum ~i propriile
ceptibile de 0 solutiune arbitrala, se declara : sale concluziu IIi. '
toate diferendele privitoare la interpretarea unui Daca raportul Consiliului este acceptat in una-
tractat, la orice chestiune de drept international, nimitate, votul Reprczentantilor Partilor nefiind
la orice fapt care, daca s' ar realiza, ar constitui -ocotit in calculul ace-tei unanimitati, Membrii
ruptura unui angajament international, precum Societatii i~i iau indatorirea sa uu recurga la ras-
:i diferendele relative la intinderea sau la natura boi in contra niei unei P~rp, care :-;e conforrna
reparatiunii datorite pentru 0 asemenea ruptura. concluziunilor raportului,
Curtea de arbitraj, careia ii cste sup usa ches- In cazul cand Consiliul nu reuseste a face ca
tiunea, este Curtea indicata de parti, sau preva- raportul sau srt fie prirnit de catre toti Membrii
zulli in conventiunile lor anterioare. sai, altii decat Reprezentanlii Partilor in Iitigiu,
~Jembrii Sncietatii se lndatoreza sa execute, de Membrii Sorietatii i~i rezerva dreptul de a lucra
buna credinta, sentintele date ~i ~tt nu recurga la cum VOl' ere de de cuviinta pentru mentinerea
ra-boi in contra oricarui Membru al Societatii, .lreptului ~ia justitiei,
care se va conforrna 101'. In lipsa de cxecutare a Daca una din part[ pretiude, si daca Consiliul
sentintei, Consiliul propune masurile cari trebuie rocunoaste, ca diferendul atinge 0 che-tiune pe
a-i asigure efectul. care dreptul international 0 lasa la cornpetinta
exclusiva a acestei Part}, Consiliul va constata
AllTH:III.L.:I. 14
aceasta printr'un raport, fal'a a recomanda insa
Cousiliul cste insarcinat sa prep arc Ull proiect vreo solutiune.
de Curte permanenta de justitie internationala Consiliul poate, in toate cazurile prevazute in
~i~;\-l supuna Mcmbrilor Societatii, Aceasta Curto prezentul articol, sa aduca diferendul inaintea
va fi competenta de a judeca ton te diferendele cu Adunarii. Adunarea va trebul, de asemenea, Sil
caracter international, co Partilei le VOl' supune, fie incunostiintata despre diferend, dups cererea
Ea va d,l, de asemenea, avize consultative asu- uneia din Parti ; aceasta cerere va trebui sa fie
pm oricarui diferend sau oricarui punct ce prezentata in termon de patrusprezece zile, cu in-
6

cepere dill momentul tn care difereudul este adus intre doua State earl nu fac parte din Societat
tnaintea Consiliului. Statul sau Statele, cari nu sunt Membrii ai Soci
In orice afacere supusa Adunnrii, dispozitiunilc tatii, sunt invitate sa se supuna obligatiuuilor im
prezentului articol ~i ale articolului 12, privitoare puse Membrilor ei, pentru solutionarea diferendu
la actiunea si la puterile Consiliului, se aplica, de lui, in conditiunile socotite drepte de Consiliu
asemenea, la actiunea si la puterile Adunarii. So Daca aceasta invitatie esle primita, dispozitiuni'
intelege ca un raport facut de Adunare, cu apro- articolelor 12-16 se aplica sub rezerva modi fica
barea Heprezentantilor Membrilor Societatii re- rilor considerate ca necesare de ConsiJiu.
prezentati in Consiliu ~i a unei majcritati a celor- Din momentul trimiterii acestei invitatiuni, Con
lal]i Membrii ai Societatil, cu excluderea, pentru siliul deschide 0 ancheta asupJ'a imprejurarilo
fiecare caz in parte, a Beprezentantilor Partilor, diferendului ~i propune masura care i se pure ce
are acelas efcct ca un raport al Consiliului, adop- mai nemerita ~i cea mai eficace tn aeea Impre
tat in unanimitate de Membrii sai, afara de repre- jurare.
zentantii Partilor. . Daca StatuI invitat refuza sa primeasea obliga
AIITLCULl'I. 16 ~iunile de Membru al Societatii, in scopul solu po
narii diferendului, ~i recurge la rashoi in contr
Daca un membru al Societatii recurge la rasboi, vreunui Membru al Societatii, Ii sunt aplicabil
contrar angajamentelor luate prin articolele 12, dispozitiunile articolului 16.
13 sau 15, este ipso facto considerat ca a comis un Daca cele doua Parti, invitatc, refuza ~a pri
act de rasboi in contra tutu lor celorlalti Membrii measca obligatiunile de Membrii ai Socictatii, j
ai Societatii, Acestia se lndatoreaza sa rupa ime- scopul solutionarii diferendnlui, Consiliul poute s;"
diat cu el orice relatiuni comerciale sau flnanciare, i,\ toate masurile ~i sa Iaca orice propuneri d
sa interzica orice raportnri intre nationalii lor ~i natura a prevent ostilitatile ~i a pune capat con
aceia ai Statului care a calcat Pactul, si sa faca flictului.
sa inceteze orice comunicatiuni financiare, comer- A ItTIC()IXl. It)
ciale sau personale, intre nationalii acestui Stat ~i
aceia ai oricarui "alt Stat, Membru sau nu al Once tractat sau angajament international in-
Societatii. cheiat, in viitor, de un Memhnu al Societatii, va
In acest caz, Consiliul are datoria de a reco- trehul sa fie imediat tnregistrat de Secretariat ~'
manda, diferitelor gUYerne iuteresate, efectivele publicat de el, cat mai curand posibil. Nici unul
militare, navale sau aeriene cu cari Membrii So- din aceste tractate sau angajamente internatio
cietatii VOl' contribul, fiecare in parte, la Iortele nale nu va fi obligatoriu lnainte cle a fi fos
arm ate destinate pentru respectarea angajamente- Inregistrat,
lor Societatii. A 1{1'J(:()Lt:L 19
Membrii Societ atii mai convin, in afara de Aduuarea poate, din cand in cand, six invit
acestea, de a-si da sprijin rcciproc pentru aplica- pe membrii societatii ca sa procedeze Ia 0 non
rea masurilor economice ~i financiare co, urmeaza examinare a tractatelor devon ite inaplicahile
a se lua tn virtutea prezentului articol. pentru ft precum si a situalinnilor intemationale, a care
reduce, la minimum, pierderile ~i neajunsurile ce mentinere ar putea sa puna In pericol pace
ar putea rezulta, Isi dau de asemenea sprijin reci- lumei.
proc pentru a rezista tmpotriva oricarei masuri
speciale, indreptata in contra unuia dintrc ci, de AH1'ICI)Ll'J. 2U
catre StatuI care a calcat Pactul. Ei iau dispozi-
tiunile necesare pentru a Inlesnl trecerea, prin te- Membrii Societatii recunosc, fiecare in ce i
ritoriullor, a fortelor oricarui membru al Socie- priveste, ca prezentul Pact abroga orice oblga
tatii, care iil parte la 0 actiune com una pentru a tiuni sau Intelegeri "inter se." incompatibile c
obtine respect area angajamentelor luate de So- dispozitiunile sale ~i se leaga in mod solemn sa UI
cietate. mai contracteze in vii tor altele de acest fel,
Poate sa fie exclus din Societate orice Membru Daca, tnainte de intrarea sa in \ Societate, u
Membru a luat asupra-si obligatiuni incompati
care s'a facut vinovat de violarea vreunuia din I
angajamenteJe ce rezulta din Pact. Excluderea este bile Cll dispozitiunile Pactului, dansul trebuie s
pronuntatu prin votul tutulor celorlal]i Membrii iit masuri imediate pentru a se desface de acest
ai Societatii reprezentati in Consiliu. obligatiuni.
AnTICOU;1. 21
A RTICOL GL '17
Angajamentele interuajionale, precum sun
In caz de diferend ill tre doua State, dintre cari tractatele de arhitraj ~i intelegerile regionale, ca s
numai unul singur este Membru al Sncietatii, sau doctrina lui Monroe, facute in vederea mentineri
 7

pacei, nu sunt considerate ca incornpatibile cu nici Iizatie, a invecinarii lor geogratice eu teritoriul
una din dlspozttiunile prezentului Pact. ,·MandataruJui, sau a altor circum tante, n'ar putea
Srt fie rnai Line administrate decat sub legile Man-
datarului, ca ~i cum ar face parte integranta din
teritoriul lui, sub rezerva garantiilor prevazute
Principiile umatoare se aplica coloui ilor l?i te- I mai sus, in in teresul populatiunii indigene.
ritoriilor cari, in urma riisboiului, au incelat de a In toate cazurile Mandatarul trebuie sa trimeata
fi sub su veranitatea Statelor cari le gu vernau mai I Consiliului un raport anual asupra teritoriilor cu
tnainte ~i cari sunt loeuite de popoare inca inca- , a carer admiuistrare este lnsarcinat.
pahi'e de a se conduce ele in~a~i, date fiind condi- Daca gradul de autoritate, de control sau de ad-
t iunile deosebit de grele ale lumei moderne. Buna mini. trare, ce urmeaza a exercita Mandatarul, n'a
stare ~i desvoltarea aceslor popoare Iormand 0 facut obiectul unei conventiuni anterioare tutro
misiune acra de civilizatiune, este necesar !q se Membrii Societatii, Consiliul va hotart, ln mod
incorporeze in prezentul Pact garantii pentru In- ex pres, a. upra acestor puncte.
deplinirea acestei misiuni. o comisiune permanents va fi insarciuata ::;:1
Cea mai buns metoada peutru rea lizarea in mod primeasca ~i sa examinezc rapoartelc anualc all)
practic a acestui principiu este de a tucrcdinta Mandatarilor ~i Srl dea Consiliului parerea sa aSlI-
tutela acestor popoare natiunilor mai lnaintate pra tutulor chestiunilor privitoaro la cxccutarea
rari, prin re rursel ..., experienja sau pozijiunea lor mandatelor. -
~eografica, sunl cele rnai tn masura sa-si i:'t aceasta • AllTIC'lI.l"J. 23
rtu:pllndere ~i cad consimt sa 0 primeasca : e'e ar
Sub rezerva si conform dispozitiunilor conveu-
exercita nceasla tutelatn calitatr de Mandalare ~i
[iunilor internationale, aetualmente in fiinta sau
in numele Societutii.
cari e vor lncheia ulterior, Mernbrii Societatii :
Caracterul mandatului trehuie sa difere dupa
((I i?i VUl' da silinta de a asigura ~i a mentine
gradul de de ·voltarc al poporului, dup« situntia
conditiuni de munca echilabile ~i umane pentru
geograflca a teritoriului, dupn conditiunile sale
bar bat, femee ~i copil pe tcritor iile lor proprii,
economice ~i dupa oric alte circum. tan]e asema-
precum ~i in toate ti:l.l'ileasupra carom. e tntind
natoare.
relatiunile lor comercialc ~i industrialc si, in acest
Anumite comunitati, cai i apartineau alta data
scop, de a infiin~a ~i a tntretine organizatiuni in-
lmperiului Otoman, au ajUJ1S la un asa grad de
ternationale necesare ;
desvoltare, In61.1 existenta lor, ca natiuni indepen-
bl iau indatorirea de a asigura un tratament
deute, pcate sa fie recuno cuta provizoriu, cu con-
echitabil pentru populatiunile indigene, in terito-
ditiune ca consiliile ~i ajutorul unui Iandatar sa
riile supuse adrninistratiunii lor;
calauzeasca administratia lor pana in inomentul
c) lnsarcineaza Societatea cu controlul general
in care VOl' f capabile sa se conduca singure, Do-
al acordurilor relative la comertul de femei ~i co-
riutele acestor Comuuita]i trebxie s11fie luate mai
pii, al traficului de opium ~i alte toxice vatama-
mtaiu in consideratiune la alegerea Mandatarului.
toare:
Gradul de desvoltare in care se gasesc alte }:>o-
d) insarcineaza Societatea cu con trolul general
poare, in special celc din Africa centrals, cerr- ca
al comertului de arme ~i de munitiuui cu tarile
in acele tinuturi Mandatarul-sa-si asume admi-
unde controlul acestui corner] este indispensabil
nistratia teritoriului, in conditinni cari, impreuna
interesului comun :
cu probibirea· de abuzuri, - precum este co-
el vor lua dispozitiunile necesare pentru a asi-
mer]ul cu sclavi, traficul de arme ~i de alcool,-
o·Ul'c't garantarea ~i mentinerea libertatii comuni-
sa garanteze libertatea constiintei .,i a religiei, tara
ca [iunilor " i tranzitului, precum ~i un echitabil
alte limitari, decat acelea pe cari Ie poate impune
tratament penlru comerlul tutulor membrilor So-
mentinerea ordinei publico ~i a bunelor moravuri
cieta pi, ramanand bine lnteles c<1 nevoile speciale
~i sa iuterzica de a ridica Iortificatiuni sau de a ale regiunilor devastate in limpul rasboiului
stabili haze militare sau uavale si de a da indige-
din 1914-1918 "or trebul sa fie luate in con-
nilor 0 ill tructie mihtara alta decat aceea care e
siderare ;
necesara pentru politia sau aparareu teritoriului,
f) i~i VOl' da siliu]a de a lua iuasuri de ordin
~i rari ~t>. asigure dcopotriva celorlalti Membrii ai
international, pentru a prevent ~I combats
Societatii conditiuni de egalitatc pentru schimburi
boalele.
~i corner]. . AnTICOLUL 2!j,
in sfarsit, sunt teritorii, ca Sud-Vestul african
::;i anumite insulc din Pacificul austral, cari din Teate biurourilc internationale anterior in-
canza slal ei densitati a populatiei lor, a suprafetei fiinjate prin tractate colective vor fi, sub rezerva
lor restranse. a departarii lor de entrele de civi- consimtimantului Partilor, puse sub autoritatea
8
Societatii, Oricari alto biurouri internationale ~i Slate luvuate a adera la l'act
orice comisiuni pcntru reglementarea aface- Argentina. 'rllri le- dc-J U~.
rilor de interes international, cari vor fi create Chili. Persia.
ulterior, vor fi puse sub autoritatea Societatii, Columbia. Salvador.
Pentru orice chestiuni de intei es internajio- Dunemarcu. Suediu.
nal, stabilite prin conventiuni gen-rale, dar ne- Spauia. Elvetia.
supuse controlului unor comisiuni sau biurouri Norvcgia. Venezuela.
in ternationale, Secretariatul Societa tii va tre- I Paraguay.
hul, daca Partile 0 em' ~i daca Consiliul con- I
simte, sa adune ~i :-:~l distribue toate informa- Il. Primul Socrerar General at SOCil'l~lii Natiunitor
tiunile folositoare ~i sa dea tot ajutorul necesar
Ouorabilul Sir James Eric Druunuond, K.
sau dorit.
Consiliul poato decide ca printre cheltuelilc
C. M., G. C. B.
Secretariatului sa intre ~i acelea ale oricarui biu-
rou sau comisiune puse sub autoritatea 80-
cietatii. PAHTEA H
/

Membrii Societatii j~i iau indatorirea de a in-

curaja ~i fuvoriza tnfiintarea ~i cooperarea orga-
FRUNTARIILE UNGARIEI
nizatiu-iilor voluntare nationals ale Crucei Rosii,
autorizate in regula, earl au de obiect indrep- AIITlt:I)IXI.
,
27
tarea f':an:Hatii, aparareu preventiva in contra Fruutariile Uugariei VOl' Ii Iixulc dupa cum tlr-
boalei ~i alinarea suforiutei in lume. meaza :
(A :'8 vedea harta anex ata).
10 c« Austria:
Modiflciiri!e Pactului de rata \'01' intra in
vigoare din mornentul ratificarii lor de catre dela un punct ce se va stabill la nproximativ
Membrii Societatii, ai carci Heprezentau]i com- Ull kilornetru In Vest de Antonicnhof'{Est de Kitt-
plm Consiliul, ~i de catre majoriLalea acelora ai :-;ee),puuct comun celor trti Irontiere ale Ungar iei,
caror Bcprezcntanti Iormeaza Adunarea. Austriei, Ceho-Slovaohiei, :,pre Sud !?i pan(l la cotn
Oricare Xlembru al Societutii este libel' a nu 113..;ituatalaaproximativ 8 kilometri la Sud-Vest
prirnl auiendamentele aduse Puctului,: III care de Saint-Johann;
caz cl . iucetcazti de a mai race parte din So- o linie de determinat pc teren, hbtwd in intre-
r: icla te. gime pe tcritoriuljungar linia ferilttt Karlburg-
Csorna ~i trecand :-:pre Ve-t de Kr. Jahrndorf si de
Anexa Wust-Sornmerein ~i la Est de Kittseo, D. Jahrn-
dorf, Nickel-dorf ::;i de Andau ;
1. Membrii oriqinar! ai SodeHqii N~\Il1nil(lr seumutare de acolo, :,pre Vest si pana la un punct de ale-
ale Tractatulul de Pace
pe malul meridional al lui Neusiedler See intre
Statelc-Unitc ale Arne- Ilaui. Hol'Ing si Ihdeg« ....g;
ricer. lledjaz, o linie de determinat pc tereu, trecand lu Sud
Belgia, Honduras. • de Pamhageu, ltt~and in Ungaria intreg canalul
Bolivia. Halia. Emser prccurn ~i linia terata secundara d ucand
Brazil-a. Japonia. spre ord- Ve-t plecand de la <latiunea ;\It·xiko,
Imperiul Dritunic, Liberia. traver-and Neud-iedler See ~i trecand la Sud de \
Canada. Nicarugua. insula pe care :'0 ga-estc rota 117 :
Australia. Panama. de <.ICO'O, spre Sud ~i panu la cota 26.3 (Kainenjc)
Africa de SUllo Peru. lit aproximativ 2 kilomctri la ...'ud-E:,t de Nikilsch;
Noua-Zolanda. Polouia. o linie de deterrninat pe teren, trecand la ~,::-:tde
India. Portuualiu, Zinkcndorf si de Nikit-ch ~i1a VcA de Nemet, Pc-
China. Romania. reszteg ~i de Kovesd ;
Cuba. Statui SOli) - Croat - Slo- de acolo, -pre Sud- Ve-t ~i puna la cota ~83
Equator. ven. (Trott K6l1a aproximativ 9 kilornetri la Sud- Ve-t
Franta. Siarn. de Ko-zeg;
Grecia. Ceho-Slovacia. o linie de deterrninat pc tercn, trecan.l la Snd-
Guatemala. Urugua " bt de Locsmand, Olmod si de Liebing ~i la Nord-
 esl de Ko-zcg ~i de drurnul ducaud de/a acea:-;ltl upoi, cursul raului Murs ill jos ;
din urrua localitate la Salamonfa ; apoi, p~na la lntalnirea ei eu vechea limita lntro
de acolo, :-;pre Sud ~i pftna In cota 234 aproxi- Ungaria ~iCroatia-Slavonia, la aproximativ '1 ki-
mativ 7 kilornetri la Nord-Xord- 1'::-;t de Pinka- lornetru 500 in :-;U3 de podul de calc t('rala dela
mind-zent : Gyeken yes Ja Koproncza;
o lillie de determinat pe teren, trecand la E:-;t cursul raului Drau (Drave) in jo-, ;
de Hohoncz si de Nagyuarda ~ la Vest de But- de acolo, -pro Sud- Est sl pana la un punct de
ching ~i de Dozmat, apoi prin cotele 273, 260 ales la a proximativ 9 kilometri la Est de Miholjac-
i 241; dolnji ;
de acolo, intr'o directiune generals spre Sud- vechi ul hotar administrativ i ntre Ungaria si Croa-
Nest ~i pana la cota 353 la aproximativ 6 kilo- tia-Slavonia, rectificat asttel meat sa lase in in-
etri la Nord- [ord-Est de Szt-Gotthard: tregirne pe teritoriul ungar linia ferata dela G re-
o linie de determinat pe teren, trecand intre kenyes la Hares, inclusiv -Iatiunea Gola;
agy-aroslak ~i Pinkamind-zent, la Sud de -atele de acolo, ;-;pre E:-;t ~i pana la cota 93 la aproxi-
'ar;lc;:-;fa, 1 emetbukkos ~i Zsamand, apoi priu mativ 3 kilometri la Sud-Vest de Barunyavar;
ota 323 (r lochkogel) ; o linie de .lcterminat pe teren, trecand Ill. Nord
de acolo, :-;pre Sud- Ve-t si p•.lna la un puuct de de loculitatilc Torjaucz, Loc. ~i Benge ~i la Sud de
etermiuat pe linia de delimitare a apelor iutre Kassad, Ber.-mcnd Impreuna Cll statiuuea ;-;1 de
asinurile Itaba (Haab) ~i Mur Ia aproximativ 2 cale fera Ut ~i Illocska ;
ilometri lu E:-;t de 'I'oka, punot comu n celor trei de aco!o, :-;pre Nord-Est ~i p<.lnu la un punct al
runtarii ale Au-triei, Ungariei ~i Statuiui Sarb- cursului Dunarei, de ales pe teren la aproximativ
roat-Sloven : 8 kilometri la Nord de cota 169 (Kiskoszeg};
o linie de determinat pe tercn, trecand let Est de o linie de determinat pe teren, trecand la Vest
tele Habakeresztur, .' ernetlak ~i 1 agyfalva ~i la de Baranyavur, Foherozeglak, la:-;aud Statului
't,.;l de drurnul Hadker-burg-Szt Gotthard ~i prin Sal'b-Croat-Sloven ealea Ierata. reunind acesle
ota 353 (Janke B.); doua localita]! cu hifurcatia imediata la Nord de
Hara n ya var ~i Dal yok, si la Est de I va 11 Darda .
2° c« Sialul Sarti-Croot-Sloren : .':ll'ok, Udvar ~i Izabellafeld (impreuna cu calea sa
ferata) ;
dela punctul mai -;u:-; stabilit , :-;PI'C Sud ~i de acolo, :-;pre E:-;t-l ord-Est ~ipana la uu punct
"na la cota 3L3 la to kilomctri aproximativ la al cursului raului Kig yo-, la aproxirnativ 3 kilo-.
ud de Sz t Go tthard : m-tri la Est-Sud-E«t de statiuuueu Bacsmadara- ;
o linie de determinat pe teren, urrnaud in dir-e- o linie de determinat pe t-ren, trecand intre 10-
iune gencrala linia despartiu.l basinurile Haba la calrtatile lIerczegszanto ~i Bercg, urmand apoi In
'orc! ~iMur la Sud ; dircctiune generala cursul ruului Kigyos, dar fa-
de acolo, pana la Sud ~i pana let cola 295 i la cand 0 curba la Nord de Higyicza ;
proximativ Hi kilometri la Nord-Est de Xlura-z- de acolo, :-;pre Lt:st-~Tord-E:-;t ~i pana la un punct
mbat) : de ale- pe hratul mort al Ti-, i (Theiss) la uproxi-
o linie de deterrninat pe tcren, trecand la I-::-;tde uiativ 5 1/2 kilometri la Est Nord-Est de stajiu-
ecalitatile Nagvdolauy, Oribodo- lmpreuna cu Ilea Horgo- ,
tatiunea sa de cale fereta, Kapornak, Demon- ° linie de-determinut pe tercn, trecaud .la Sud
o-fa st Ki-szerdahely ~i la Vest de Kotormau y ~i de Kim- Baja, tuind calca Ierata dela Szabudka la
e szomorocz ~i priu cotele 319 ~i 29 t ; Bac-alma- Ia aproximativ 1 1/2 kilomctri la I~:-;t
lie aeolo, ...:pre Sud- K..t ::-i pana la cota 209 la de slaliunea Csikcria, Wind calea ferata dela Sza-
nnximativ 3 kilometri let Vest de Ncmesnep : badka la Kiskuuhnlas la aproximati v 3 k ilouictri
() linie de deterrninut pe teren, urmand in direc- la Sud de sratiuuea Kclebia ~i trecand la Nord' de
nine generala linia de-partind basinurile Nernens- Horgos ~i de :-;tatiunca sa ~i la SuI! de Hosz ke-
epi la Xord ~i Kebele la Sud ; Szr utmihulvtek-k ;
de acolo, :-;pre Sud-Sud-Fst ~i P<lU;l la uu punct de arolo, ::;pl'e Sud-Lst ::;i p;'tua la 'l'isa ;
t de ales peLend va la Sud de cot a 2fj5 : liuia uicdiaua a hral ului uiort :
o linie de deterrniuat pe teren. trecand la E:-;t de acolo, spre aruoute pc 0 di;-;lullta de uproxi-
e localitatile Kebele:-;zrntmarton, Z:-;ilkocz, Gon- uiali \' 5 k ilouu-tri ~i panu lu tin pnnct de' al£:':5 pe
l'haz I, IIidveg, C-;entc', Pinczc, ~i la Ve:-;t de LerelJ: cursul Ti:-;ei ;
endvajakabfa, Hod.chaza, Gaborjanhazil, Dede;-;, de ;t('olo, illtr'o dil'ecpulle generalil :-;pl'e Esl ~i
ntlra-Ujfa\u: pallii la Ull punct de •.d('s pc Leren la aproximati\'
cle aeolo, ::;pre'ud;-E...:t : t kilumelri la Sllcl-Ve~t de :--lapunea Ki:.,;zombor,
clll'.3ul l'ttUlui Lend va 1n jo:-;: apl'O~illlatiy la E:-;l-Sud-Est d8 cota 8L} ~i la Swl-
;
10
~lld- Vest de eota 83, acest punet fiind punctul ('0- I Ujfalu, la Vest de Dara, a Est de Csenger ~i d
rnun celor trei fruntarii, a Bomaniei. Ungariei 5i I Komlod-Totfalu, 1a Ves! de Pete, la Est de Nagy
a Statului sarh-croat-sloveu :
o linie de determinat pe tereu. trecand I11t1'e I Garboloz ~i de Nagy-Hodes, la Vest de Fertos-Al
localitatile Gyala ~i Osz-ntivan ~i iutre Obeb· ?i mas, 1a Est de Kis-Hodos, la Vest de Nagy-Pala
Kubekhaza,
3° Cu Roman ia :
Dela punctul mai sus defiuit, sprt' Est-Nord-
Est ~i panu la un punct de ales pe raul Mares
let aproximativ 3 kilometri 500 in amonte de
podul caiei ferate dela Mako la Szeged :
o linie de deterrninat pe teren;
de acolo, spre Sud-Est,
apoi spre Nord-Est si P;ll1tt Ia un punct de ales
lu aproximativ 1 kilometru Ia Sud de statiunca
1 agylah :
Cursul raului ~Iar();-;spre amonte ;
de acolo, sp:'e Nord-Est ~i pana la esindut limi-
tei administrative intrc comitaiele Csanad ~i Arad
la <orrl-Nord- Vo t de Nem-tpereg :
o linie de deterrninat pe teren, trccand iutro
Nagy'ak ~j statiunea de cale ferata ;
de acolo, spre Est-Nord-Est ~i pana la uu punct
de fixat pe t-rcn lntro localitatilc Battonya ~i Tor-
nva
" .,
accastu limitu admiui Irativa trecand la Nord
de 1[emetpereg ~i de Kisperea ;
de acolo si pana la cota 1~3 (aproximati \' 1 ki-
Jometru 200 la E t de Magosliget), punet comun
color trei fruntarii ale Ungariei, Romauiei ~i Coho-
Slovachiei (teritoriul rutean) :
o linie de determinat pe terril, trecand Ia Vest
de Nagyvarjas, Kisvarjas ~i Nagyirn tos, la Est de
Dombegy haz, Keverrnes si de Elek, la Vest de
Ottlaka, Nay-Pel, Gyula Varsand. Ant ~i Illy", In
Est de Gyula, Gyula- Vari ~i Kotegyan, taind calea',
terata dela Tagy;;;zalontala Gyula la aproximativ
L mita mai sus mentionata, venind despre malu
12 kilometri de Nag 'szalonta ~i intre cele dona
bifurratiuni pe cari le formeazu tncr ucisarea a-
cestei cui ferate en calea forata deja Szeghalom la
Erdogyarak ; trecand la Est de Mehkerek, la Vest
de Nagysia Ionta ~i de Marczihaza, la Est de Geszt,
la Vest do Atyas, Olah-Szt-Miklos ~i de Hojt, la
Est de Ugra ~i de Hal'. any, la Vest de Korosszcg ~i
de Koros-Tarjan, la Est de Szakal ~i de Berek-Bos-
zorrneny, la Vest de Bors, la Est de Artand, la
Vest Nagy-Szanto, la E t de Nag y-I ereki, la Vest
de Pelbarthida si de Bihardioszeg, la E t de Kis-
Marj», la Vest de Csokaly, la Est de Nagyleta ~i
de Alrnosd, lei.Vest de Er-Seliud, la Est de Baga-
mer) la Vest de Er-Kenez ~i de Ermihalyfalva, la
Est de Szt-Gvorgy-A brany ~i de Peneszlek, la Vest
de Szamiszlo, Bcre-Csomakoz, Feny, Csanalos,
Borvel y ~i de Domahida, la Est de Vallaj, la Vest
de Csenger-Bagos ~i de Ovari, la Est de Csenger-
I Gecz, la Ve.:;tde Szaraz-Berek, la Est de Mehte1e'
: la Est de Kis- Palarl ~i de Magosliget.
I
, 1.0 C« Ceho- Slovachia :
I Uela cota i 23 mai sus descrisa, spre Nord- Ves
I ~i pana la un puuct de fixat pe cursul raului Ba
tar 1a aproximativ 1 kilometru la Est de Mages
liget :
0 linie de determinat pe teren ;
de acolo, cursu! raului Batar tn jos ;
de acolo ~i pana la un punct de ales ill jos d
Badalo si aproape de acest sat:
cursul Tisei in jos ;
elf' acolo, spre Nord-Nord- Vest ~i p(UHl la u
punct de ales pe teren la Tord-Est de Darocz :
0 linie de detcrmiuat pc terent, lilsand ill. tori to
"riul ruteau al Statului Ceho-Slovac localitatil
Badalo, Csoma-Macsola, Asztely ~j De la, ~i in te
I ritorinl ungar localitatile Bcreg-Surany ~i Da
rocz ;
II de acolo, spre Nord-Vest ~i pana la con Ih, eu]
raului Fekete Viz, eu raul Csaronda :
0 lillie de determinat pc tcren, trecand pri
cota 179, lasand in teritoriul rutean localitatil
JIezo J aszony, Lonyay Tn., Degenfeld Tn., lIet
I gen, Horvarthi Tn., Komjrthy 'I'n.; ~i in teritoriu
I ungar localitatile KOl'I-k Gorond Tn., Berki Tn
I si Barabas:
I '
.,
de acolo, panu III uu punct de ales pe teren i
nmonte de linia administrativa tntre comitate
Szabolcs ~i Bereg :
cursul raului Csaronda in jos :
de acolo, spre Vest ~i pana lei.puuctul unde li
drept, taie cursnl Tisei :
0 linie de determinat pe teren ;
I de acolo, in jos si pana la un punct de ales P
teren la E;;L-Sud-K,t dp Tarkany : I
cursul Tisei ;
de acolo, in directiune generala spre Vest ~
pana la un punet al cursului raului Bonyva l'
aproximativ 3 kilometri 700 la Nord de podu
intre orasul ~i gara Satoralja- jhely :
0 linie de determinat pe teren, lasand Ceho
Slovachiei localitatile Tal kauy, Perben yik, Oros
Kis-Kovesd, Bodrog-Szerdahely, Bodrog-Szog j
1301'si, ~i Uugariei locali tatile Dauioc, Laea, Ros
vagy, Pacin, Karos, Felso-Berecki, traversau
raul Bodrog ~i taind triunghiuJ de cai ferate I
Sud-Est de Satoralja-Ujhely, Irecand la Est d
acest eras, astfel meat sa lase, in teritoriul r iho
slovac tntreaga cale Ierata Kassa-Csap .
 H
lie acolo ill amoule ~i pilla la un PUllet situat aproxiruativ 10 kilouictri de Est- ord-Est de
aproape de cola 125 la aproximativ 1 kilornetru . algo-tarjan :
500 la Sud de Alsomihalv : 0 linie de determiuat pe teren, urrnand in di-
cursul raului Ron: va ; rectiune generala Iinia de despartire a apelor in-
de acolo, spre Tord- Vest ~i pana la un punct al tre hasinurile raurilor Rima Ia [ord ~i Haugcny
cursului raului Hemad la tnaltimea cotei '167, ~i Tarna Ja Sud;
situata pe malul drept la Sud- Vest de Ahaujna- de acolo, spre Vest-Nord-Vest ~i pana la cota 727:
da. d : 0 linie de determinat pe teren, lasand Ungariei
o linie de deterrninat pe teren, urrnand in tli- localitatile ~i minele Zagvva-Rona si SaJgo ~i tre-
rectiune generala linia de despartire a apclor 1ntrc ('an(l la Sud de statiunea Somos-Ujfalu;
basinurile raului Ronyva la Est si al raului Bozsva de ncolo, spre Nord-Vest ~i pani"l la cota 391 la
la Vest, dar trecand la aproximativ 2 kilometri la aproximativ 7 kilometri la Est de Litke:
E t de Pusztafalu, indreptandu-se la cota 896 spre 0 linie urmand in directiunea gcncrala creases
Sud-Vest, taind la cota ,1,2/10 soseaua Kassa-Satn- Iimitand la Nord-E. t hasinul raului Dohroda ~i
ralja ~i trecand Ia Sud de Abaujnadasd ; trecand prin cot a 446;
de aeolo, tn aval 'Ii pana la un punct de ale:-;' de aeolo, spre Nord-Vest ~i puna let uu puuct do
pe teren la aproximativ 1 kilometru 500 la Snd- ales pe cursul raului F:ipel (Ipoly) la aproxima tiv
Vest de Ahaujvar : t kilometru 500 la Nord-Est de Tarnocz :
cursul raului Hernad ; . 0 linie de detcrminat pe teren, trecand prin cola
de acolo, . pre Vest ~i pana III cota 33U let upro- ;312 ~i intre Tarnoez ~i Kalonda:
ximativ 1 kilometrn ,")00 la Sud-Sud-Vest de de acolo, spre Sud-Vest ~i pami la Ull punct de
Perenv : nle-. pe eotuJ format de raul Eipel la aproxiinativ
o linie de determinat pe tereu, lasa.llli Ccho-Slova- 1 kilometru la Sud de Tesmag:
chiei localitatilo Mirdeeznemeti si Percny: ~i Lnga- cur-ul raului Eipel tn aval;
riei Torn yosncmeti ; de acolo, "pre Vest si pana la 1111 punct de ales
de acolo, spre Vest ~i p<.tna la cota 291 la;.\- pe cursul raului Gipella aproximntiv 1 kilometru
proximativ 3 kilometri 500 Ia Sud-Esl de Janok : la Vest de Tcsa:
linia de despartre a apelor tntre basinurile rau- 0 linie.de determiuat pe teren, in asa mod In-
Iui 131)0\'[1 la Nord si raului Rakacza la Sud, 1;1and l'tU ~a treaca la Sud de statiunea Ipolysag ~i sa
tnsa pe tcritoriul ungar drumul de P" creasta la lase in tntregime pe teritoriul Ccho-Slovac calea
Sud-Est de Buzita: ferata dela Ipolysag la Csata, preeum ~i rami fica-
de acolo, spre Vest- ord-Vest :;;i p:lna la cota I [iunea spre Korpona (Karpfen), l;1sflnd tnsa Unga-
431 la aprox imativ 3 kilometri la Sud-Vest de riei localitatile Bernecze si TL a;
'I'orna : I de acolo, spre Sud ~i pan:t la contlucn]a sa cu
o linie de determinat pe. tereu, lu.;and Celio- Dunarea:
Slovachiei localitatile Janek, Tornahor vati ~iBud- cursul raului Eipel in aval;
vavendegi, ~i Ungariei localitatile Tornaszentjaknb I de acolo, in amonte si pana la Ull punct de fixat
~i Hidvegardo; 11[1. aproximativ 2 kilometri In b~st de Antonienhof
de acolo, spre Sud- Vest ~i pAna la cota 365 la (Est de Kittsee): .
aproximativ 12 kilometri la Sud-Sud-Est de Pel- I cursul principal de navigatiuue al Dunarei;
socz : I de acolo, spre Vest ~i pana la un punct de ales
o linie de determinat pe teren, trecand prin co- pe teren la aproximativ '1 kilometru la Vest de
tele 601,381 (pe soseaua Rozsnyo-Edelcnv), 5fl7 Antonienhof (Est de Kittsee), punet comun celor
~i 502; trei lruntarii ale Au-triel, Ungariei ~i Ceho-Slo-
de acolo, spre Sud-Sud-Vesl ~i pana la cota vachiei:
305, la aproximativ 7 kilometri la Nod-Vest de 0 linie de determiuat pe teren.
Putnok:
linia de despartire a apclor in tre basinurile rau- A IHrCOrXl. 28
rilor Sajo la Vest ~i Szuha ~i Kelerneri la Est; Fruntariile descrise prin Tractatul de fata suut
lie acoIo, spre Sud-Sud- Vest si pana la cota indicate pentru partile lor definite, pe 0 harta la
278, la Sud de confluenta riurilor Sajo ~i Rima: scara '1/1.000,000, anexata la Tractutul do fatu,
o linie.de determinat pe teren, trasa in asa Icl In caz de di vergenta tntre tex t si harta, textul
lncat sa lase Ungariei gara Baureve, permitand va a vea precadere.
im;a la nevoie construirea pc teritoriul Celio- Slo-
vac al unei racordari intre cele doua linii ferate .\I\T[(;OI "1.29
dela Pelsocz ~i dela Losoncz; Aceste Iruntarii vor fi trase pe teren de catre
de acolo, spre Sud- Vest ~i pana In cota 485 la Comisiuni de delimitare, a carer compunel'e este
 12
Iixata prln Tractatul de fata sau va fi fixata AIITleOI,!"L 32
,
printr'un Tractat 1ntre Principalele Puteri aJiate
Statele intere-ate se obliga sa dca ajutorul 10['
~i asociate ~i Statele interesate sau unul din ele.
Ele vor avea deplina putere, nu numai pentru cornisiunilor de delimitate, fie direct, fie prin mij-
locirca autoritatilor locale, pentru tot ce priveste
determinarea fractiunilor definite -ub numcle de
»Iinie de determinat pe teren « , dar si pentru re-
transportul, guzduirea, lucratorii, (main d'w""re)
materialele (stalpi, semne lit' Iruntaric) necesare
vizuirea fractiunilor defiuite prin linii adminis-
trative in cazul cand unul din Statele intere-ate pentru tudeplinirea misiunii lor.
- face cerere ~i Comisiunea aproba oportunitatea
.\I{'I"lr:()Ll-'. 33
(afara de fruntariile internationale 1n fiinta tn
August 1914, pentru eari rolul Comisiunilor se Diversele "tate interesate so obliga a lua rnasuri
va margin! la re-tabilirea stalpilor sau movilelor peutru respectarea reperurilor trigouornetrice,
de fruntarie). Ele 1~i VOl' da silin]a, in aceste doua scmnelor stalpilor ~i mo vilelor de fruntarie ~qe-
ruzu: i, de a urma cat mai de aproapc indicatiu- zatc de cornisiune.
nile date in Tractate, [inand searna pe cat posibil
lie hotarele administrative ~i de interesele econo-
mice locale.
Deciziunile Comisiunilor VOl' fi luate eu mu- Movilele de Iruutarii VOl' Ii astfol usez ate lncat
joritate de voturi ~i VOl' fi obligatorii pcntru par- "a se vada una del a altai ele YOI' Ii numerotate.iar
tile interesate, locul ~inumarul lor VOl' fi inscrisc p~ un docu-
Cheltuclile Comisiunilor de delimitare vor ca- ment cartografic.
deu, in par]! egale, in sarcina celor doua State
in teresa le.

1\.11"1"11:01.1"1. 30 Procesele-verbale definitive de d elimitare, hnr-

tile ~i documentele anexats VOl' fi tutocmito in
J n co priveste fruntariile definite printr'un triplu original, din cari doua VOl' fi transmi 0 Gu-
curs de apa, ter mcnii ,,~Ul'S" sau .~enal. lntrc- vernelor sta telor limitrofc, ~ial treilea va fi transm j~
huinja]] In descrierile Tractatului de fata, insem- Gu vernului Hepublicei francezc, care va liber.r-
ueaza : de 0 parte, pentru fluviile nenavigabile, li- copii autentice Puterilor semnatare ale 'l'racta-
nia median a a cursului apei sau a bratului sau tului de faFt.
principal, ~i de alta parte) pentru fluviile naviga-
bile, linia mediana a senalnlui principal de navi-
ga tie. Cu toate acestea, va apartine Comisiunilor
de delimitare, prevazute prin Tractatul de fata, PAHTEA HI
de a sperifica dar a linia de fruntarie va urma, in
deplasarile
definit,
ei cventuale, cursul sau senalul astfel
-au daca ea vu fi detcrminata In mod
CL~UZE POLITICE EUROPENB
dcfiuitiv prin pozitiunea cursului sau a senalului, in
SECTIUNEA I
mouicutul punerii in vigoare a Tractatului de fata.
Italia

AII")'U:01.UI. 36
Statele ir.teresate se obliga sa
de« Comisiunilor
toate documeutele necesare pentru lurrarile lor, Unguria reuuuta, in ceeaceo priveste, ill (avoa-
in "pedal copii autentice depe proccsele-verbale rea Italiei, la toate drcpturile 9i t itlut ilo ce at'
de delimitate a actualelor sau vcchilor Iruutarli, putea avea asupra teritoriilor vechei monarchii
toate hartile existents pe scala mare, datele goo- austro-ungare, recunoscute ca facaud parte dill
desice, ridicarile executate ?i nepublicate, infor- Halia, conform articoluiui :36, aliniatul 1 al Tl'ac-
mar unile despre -chimbarile cursurilor apelor tului d~ pace incheiat la 10 Septemvr ie 191 g
Iorrnand fruntariile. . dintre Puterile aliate ~i asociate si Austria.
Ele se mai obliga ,,3, invito autoritatile locale
ca sa comuuice Comisi unilor toate documentele AIITlCI)[XI. 37
in special planurile, cadastr ele ~i registrele fun-
ciare, ~i de a Ie da, la cererea lor, toa te deslusi- Nici 0 suma nu va fi .Iatorita de Italia pentru
rile cu privire la proprietatea, la curentele eco- intrarea sa in- po-csiunea cladirii -Palazzo- Vene-
nomice ~i alte informatiuni necesare. zia" din Homa.
 13

I facand parte din Statul serbo-croato-sloven, prin

Tractatul de fata, sau prin orice alte 'l'ractate 1n-
Ungaria va restitul Italici, intrun termen de cheiate in vedoren rezularii afacerilor actualo.
trei luni, tonto vagoanele apartinand cailor ferate
italiene cari, inaiute de lnceputul rashoiului, tre-
('u~errt in Au-tria ~icari se gasesc actualmcnte in
Ilngnria. I 0 comisiune cornpu-a din sapte membri, din-
tre cari cinci vor fi numiti de catre Principa lele
Puteri aliate ~i a-ociate, unul de Statui ser bo-
croato-sloven ~i unul de Uuzaria, se va constitul
Prin derogare dela articolul 252, j arteu X (CIa- in cursul eelor cincisprezece zile dela punerea tn
uze economice), persoanele avand resedinta obis-
I vigoare a Tractatului de fata, pentrn a fixil la fa]n
nuita in teritoriile fostei monarhii austro-ungnro loculni Iraseul liniei de fruntarie descrisa la al'ti-
incorporate la Italia conform ar ticolului 36 alin. 1 colul 27 -2°, Partea II (Fruntariile Ungariei),
din TractuLul de Pare' Cll Austria ~icari in cursul
rasboiului se gaseau afara din teritoriile fo-tei .\ I1TICuf.l'f. 44
monarhii austro-ungare sau fn-eserti lnchise in-
ternate san evacuate, sc VOl' bucura in mod inte- Statul serbo-croato-sloven recunoaste ~i ('0'-1-
gral de dispozitiunile prevazute la articolele 235 I flrma raFt de Ungaria angajamentul de a consim].i
~i 23/j, partea -X (Clauze economice). la insertiunea intr'un Tractat cu Principalele Pn-
teri aliate ~i asociate a dispozitiunilor ce aceste
Puteri le vor socotl necesare pentru a ocrqtl in
Statul serbo-croato-sloven interesele locuitorilor
°
1 Hotararilc date in materie civila ~i corner- cari se deosibesc prin rassa, limba sau religiuno (10
('ialu deja 4 August 191!.i! incoace, ([e crttre trihu- majoritatea pcpulatiunii, precum ~i pentru a pro-
nalele teritoriilor incorporate Italiei, conform ar- tejn Jibertatca transitului ~i a aplica un regim
ticolului 36 alin. 1 din Tractatul de pace eu Au- echitabil comertului celorlalte natiuni.
stria, lntre Iocuitorii ziselor teritorii ~i alti -upusi Proportia ~i natura sarcinelor financi rre ale Un-
(re,-:sortissants) ai fo-tului imperiu al Au-tr iei, -au gariei, pe cari StatuI serho-croato-sloven va avca
intre loc uitorii sus zis,i ~i
/ , -upusii Puterilor aliate sa Ie ia pe seama sa pentru teritoriul PUf; sub a sa
ale mo narhici austrc-ungare, nu YOI' fi executorii su veranitate, se VOl' fixa conform articolului 18G,
decat dupa eicequolui ul pronuntat de noul lrihu- par tea IX (Clauze financiare), al Tr ar tatului de
nal corespunzator al teriitoriilor in che-tiune. ~~. .
2 Toate hotttrar ilc date deja 4 August 19'14
0 Conventiuni ulterioare VOl' regula toate ches-
tncoace, pentru crime sau delicte politice, de catre tiunile cari n'ar fi regulate prin Tractatul de fut:\
autoritajile judiciare ale fostei monarhii austro- ~i cari ar putea Ina nastere din ce-iunea zisului
ungare contra supusilor italieni, inclusiv acei cari teritoriu.
vor li dobandit nationalitutea italiana in virtutea
Truclatului de fata, vor fi -ocotite nule. SECTIUNEA III

SECTIUNEA II
Romania
A (('1'I(:()r ,1'f. 45
Sta tu 1 Serbo*Croato-Sloven
lr ngaria renunta, in eeeace 0 priveste, in r<1\'O:1-
rea Homaniei, la toate drepturile ~i titlurile asupra
teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate
l'nparia recunoaste, precum au fticnto-o deja dincolo de fruntariile Ungariei, asLfel cum sunl
Puterile aliute ~i asociate, deplina ind pendellp a fixate la articolul 27, Par tea II (Fruntariile Cnga-
xratului .' .rho-croatc-sloveu. I riei) ~i rcrunoscute prin prezentul Trartat san prin
or.ce alte Tractate incheiate in scop de a regula
afacerile actuale, ca facand parte din Romania.

1T ngaria rennn ~a, in ceeace 0 priveste, in fa- AlnrcuJ.l'l, ~6 .

voarea ,'tatutll i serbo- croato-sloven, la loate drep-
turile ~i titlurile asupra teritor iilor fostei monarhii
nustro-ungare situate .lincolo de fruntariile Un-
garit'i , astfel precum sunt descrise la articolul S'Z,
Parten II (Fruntariile Ungarici), ~i rc .unoscute ca
o comisiune compusa din sapte mernbri, din
cari cinci VOl' fi numiti de principalele Puteri a-
liate ~i asociate, nnnl de Romania ~i unul de I 11-
garia, so va constitnl in cursul celor 1.) zile deja
14
pun en a III vigoarc a Tractatului de rata pentru a fruntarie descrisa la articolul 21-/j.o, Partes .[1
fixa la tata locului traseul liniei de fruntarie des- (Fruntariile Ungariei).
crisa lu articolul 27 - 3°, Partea U (Fruntariilc
Ungariei). AltTlCOIXI. G1
Statul ceho-slovac se obliga a llU ridica nici: 0
lucrare militara pe partea teritoriului sau care
Homania recunoaste si confirma fata de Unga- este situatJ, pe malul drept al Dunarei, la Sud de
ria angajamentul de a consimtl la inscrtlunea tn- Brati-lava (Presbourg),
tr.un Tractat cu Principalele Puteri aliate ~i a-
sociatc a unor dispozitiuni po cari aceste Puteri ArnlC()U'L ,')2
le vor socoti necesare pentru a ocrotl in Roma-
~ Proportia ~i natura sarcinelor financiare ale
nia interesele locuitorilor ce se deosibesc prin
Ungariei pe earl StatuI ceho- slovac le va avea pe
rassa, limba sau religiune de majoritatea popu-
seama sa pentru teritoriul pus sub a sa suverani-
latiunii, precum ~i pentru a ocrotl libertatea
tate, se VOl' fixa conform cu articolul 186, Partea
transitului ~i a aplica un regirn echitabil co-
]X (Clauze financiare), a Tractatului de Iata.
mertului celorlalte natiuni.
Conventiuni ulterioare VOl' regula toate ches-
Pro portia ~i natura sarcinelor tlnauciare ale
tiunile cari n'ar fi regulate prin Tractatul de fata
Ungariei pe cari Romania va avea sa le ii't pe
~i cari ar putea Iua nastere din cesiunea zisului
seama sa pentru teritoriul pus sub suveranita-
teritoriu.
tea ei VOl' fi fixate conform cu articolul 186,
Parten TX. (Clauze financiare), a Tractatului de
['ata.
SECTIUNEA V
Con ven]i uni ulterioare VOl' regula toate ches- Fiurne
tiunile cari n'ar fi regulate prin Tractatul de • ,
.\H'I'lC( ,fXI, 3;)
fata ~i cari ar putea lua nastere din cesiun-n
zisulni teritoriu. Ungaria reuuuta la to ate drepturile ~i titlu-
rile asupra orasului Fiume si a teritoriilor ala-
SECTIUNEA IV turate apartinand fostului regat al Ungariei ~i
cuprinse in hotarele cari VOl' fi fixate ulterior.
StatuI Ceho-Slovac Ungaria se obliga sa recunoasca stipulatiunile
cari vor interveni rela..tiv la aceste teritorii, in
AIITlCtlLCJ 4~ special in ceeace pri veste nationalitatea locuito-
l'nguria recunoaste, pr(:;cum a facut-o deja Pu- rilor, in Tractatele destinate a regula afacerile
terile aliate ~i asociate, deplina independent a a actuale.
Statului ceho-slovac, care va cuprinde ~i terito-
riul autonom al Rutenilor dela Sudul Carpatilor. SECTIUNEA VI
\
Pr-ote cti a rri l n o r-Ita ti lo r
AUTlCOU-" 4g
AnTTcoLUL 5/j.
Ungaria renunta, in ceeace 0 priveste, in fa-
voarea Statului ceho-slovac, Ia toate drepturile ~i Ungaria se obliga ca stipulatiunile continute (
titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro- in sectiunea de fata sa fie recunoscutc ea legi
ungare, situate dincolo de fruntariile Ungariei, fundamentale, astfel ca nici 0 lege, nici un re-
astfel precum sunt fixate la articolul 27, Partea II gulament ~i nici un act oficial sa nu fie in con-
(Fruntariile Ungariei) ~ recunoscute prin Trac- trazicere sau in opozitiune cu aceste stipulatiuni
tatul de fa~a, sau prin orice aIte Tractate incheiate, ~i ca nici 0 lege, nici un regulament ~i nici nn
tn scop de a regula afacerile actuale, ca Iacand .act oficial sa nu aiba precadere fata de ele.
parte din Statnl ceho-slovac.
AHTU-:OL'J, 53
AHTlC()[,I'L 50
Ungaria se obliga sa acorde tuturor locuitori-
o comisiune ~ompusa din sapte membri, din lor Ungarici, fara deosebire de nastere, de nationa-
cad cinci vor fi numiti de principalele Puteri aliate litate, de limba, de rassa sau de religiune, deplina
si asociate, unul de Statul ceho -slovac ~i unul de ~i intreaga protectiune a vietii ~i libertatii lor.
Ungaria, se va constitul in cursul celor cincispre- Toti locuitorii Ungariei vor avea dreptul Ia li-
zece zile dela punerea in vigoare a Tractatului de berul exercitiu, atat public cat si privat, al ori-
faft! pentru a fixa la fata locului traseulliniei de carei credin]e, religiuni sau confesiuni, a carer
 15
cticare nu va Ii incompatibila cu ordinea pu- I cueste 0 proportie considerabila de supusi tressor-
lidl si en bum-le
I
J1101'3VIII'i. tissanis} unguri de alta limba decat limba ungara,
lnlesniri cuvenite spre a asigura en. in scolile pri-
.\ IlTH :01.1 I. ~(j I mare iustructia sa fie data ill limba lor proprie
, .
I n~arJa l'~cunoa~te .ca sup~l~.i (ressmttss?nts)
v
.. -I copiilor acestor supusi {ressortiseanis] unguri. A-
ceasta stipulatiune nu va Impicdica Guvernul un-
gUI'I, elr plin drept ~l .rar~ mci 0 form.alItate, gar de a face obligator il1Yatamfmlul limbei UIl-
te persoanele avand mdlgena~~tl (pe~ttnenzaJ gare in zisele scoli,
teritoriul uno'ar la data punerll in vlgoare a . . .
. t -' "
ra~,tatuIUl de ata ~l call nu Run
t su si ai nnui
pll.,
In orasele ~l districtele unde Iocueste 0 proper-
tie considerabila de supusi (ressortissantsl unguri
It , tat. earl apartin minoritatilor etnice, de religiunc
AllTlCOLl'L .)7 sau de limba, se va asigura acestor minoritati
o parte echitabila in folosinta si distrihuirea su-
IXll\ionaJitatea ungara va fi obtinuta de plin melor, ce ar putea fi atribuite din fondurile pu-
ept, prin singurul fapt al nasterii pe tel itoriul blice prin hugetul Statului, bugetele municipale
agar, de orice persoana care nu poate prin nas- sau altele, pentru scopuri de educatiune, de reli-
re invoca vreo alta nationalitate. giune sau de caritate.

AIITlt:OlXL 58 AWI'le!)I.!'I, 60
T()~i supusii {reseortissanis] ungari V?l' fi egal~
aintea legii ~i se VOl' bucura de aceleasi drepturi Ungaria consimte ca, in masura in care stipu-
ivile~i politice fara dcosebire de rassa, de limha latiunile articolelor precedents ale sectiunii de fatu
u de religiune. . ating persoane, cari apartin rninoritatilor de rassa,
Deosebirea de religiuno, de credinta sau de con- de religiune sau de limba, aceste stipulatiuni sa
esiune nu va trebul :-ia pagubeasca pe nici Ull -u- c.on;-;(it'ue obligatiuni de interes international ~i sa
us (ress01,tissant) ungar in ceeace privestejolosinta fie puse sub garantia Societatii atiunilor. Ele nu
epturilor civile ~i politice, in special pentru ad- YOI' putea fi modificate fara consimtimantul ma-
iterea in slujbe pub lice, functiuni ~i onoruri sau joritatii Consiliului Societatii Natiunilor, Puterile
entru exercitarea diferitelor profesiuni ~i inrlus-. aliate ~iasociate reprezentate in Consiliu se obliga
II. resjiectiv sa nu refuze consimtimantul lor la oriee
IU se va impune nici 0 restrictiune contra li- modiflcarc a ziselor articole, eari ar fi aprohate ill
berei tntrebuintari pentru oriee RUPUS (ressortis- forma cuvenita de 0 majoritate a Consiliului So-
84nt I unzur a unei limbi oarecare, fie In relatiu- cietatii I atiunilor.
nile private sau de comert, fie in materie de reli-
Unzaria consimte ca fiecare membru al Consi-
giune, de presa sau de publicatiuni de orice na- liului ~Societatii Natiunilor .'a aiba dreptul de a
tura, fie In adunarile publice. sernnala atentiunii Consiliului orice infractiune
Cu toata stabilirea de catre Guvernul ungar a sau primejdie de inlractiune fa oricare din aceste
uneilimbi oficiale, S8 "or acorda tnlesniri cuvenite
obligatiuni, si ca Consiliul sa poata proceda In
upusilor (re.c;sol'lissants) unguri de alta limba decat a. a ~hip si sa den. veriee instructiuni ce ar parea
eeaungara, pentru intrebuintarea limbii lor, fie
mai nemerite ~i mai eficace, dupa tmprejurari.
ral, fie in seris, tnaintea tribunalelor.
Supusii unguri apartinand minoritatilor etnice, Unzaria mai consimte ca in caz de divergenta
de religiune sau de limba, se VOl' bucura de ace- de opinie asupra unor chestiuni de drept sau de
fapt cu privire la aceste articole, tntre Gu~ernul
~ tratament ~i de aceleasi gar~ntii in drept ~i it~
rapt ca ~i ceilal]i supusi (ressorttssants) ungun. Ei unzar o sau
si una din Principalele Puteri aliate ~1 aso-
, oricare alta Pu tere, care ar fi mem bra
'or avea in special un drept egal de a infiinta, ciate ra a
,
Consiliului Societatii Natiunilor, aceasta d'rver-
conduce si controla, pe cheltueala lor, iustitutiuni
de binefacere, religioase sau sociale, scoli ~i alte genta sa fie considerata ca un dif~:end ~u car~ctel'
a~ezaminte de educatiune, cu dreptul de a se Io- international conform cu termenu articokilui 14
losl in ele in mod liber de propria lor limha ~i de al Pactului Societatii Natiunilor. Guvernul ungar
a exercita in mod liber religiunea lor. consimte ca orice diferend de acest soiu, dacii cea-
lalta parte 0 cere, sa fie deferil Curtii permanente
. de justitie internationala. Decizia Curtii perma~
AnTIcoLUL 59
nente va fi fara apel ~i va avea aceeas putere ~I
In materia de tnvatamant public, Guvernul un- valoare ca ~i 0 deciziune data in virtutea artico-
aar va acorda, in orasele ~i districteJe unde 10- lului 13 al Pactului.
1G
SECTIUNEA VI I majoritatea populatiunii, vor putea, IItn termen
6 luni, en incepere dela punerea In vigoare a Trac
CIa uze eu privire la nationa-
tatul ui do fa trt, sa opteze pentru Austria, Ungaria
litate
Italia, Polonia, Romania, ~tatul serbo-croato
A WI"[( :01 XI. 61 sloven sau Statul ceho-slovac, dU]11 cum majori
tatea populatiunii de acolo va fi compu-a din per
Orice pcrsoana avanrl indigenatul [pertinenza] soane vorbin.l acoeus limba ~i avand aceeas rassi
pc un tcritoriu rac~n(l parte anterior din teritorii.1e ra ele. 1li;-;pozitiunile articolului 1l3, privitoare I.
fostei monarhii austro-ungare va dohandl, de plin cxercitiul dreptului de optiune, YOI' fi nplicabil
drept ~i CLl excluderea natioualitatii ungare! na- exercitiului dreptului recunoscut prin articolul (1
[ionalitatea Statului ce exercita suveranitatea
fata.
u-upra zisului teritnriu.
.\IrI"It:I)j,l'1. 63
AflTIt:OI.l'1. 62
Inaltele Parti contractante se ohliga de a 11
Contra dispozitiunilor artico1ului 61, persoanele aduce nici 0 piedica la exercitareu dreptului d
rari au obtinut indigenatul dupa 1 Iauuarie 1910 optiune prevazut de Tractatul de fat:l sau d
tntrun teritoriu transferat Statului sa, h-croat- 'l'rnctatelo Incheiate intre Puterile aliate ,;i aso
sloven sau Statului ceho-slovac, in virtu LeaTracta- elate si Gormania, Austria sau llusia, sun tntr
l.ului de fota, nu VOl'dobandl nationalitatea sarb~- zisele Puteri aliate t'i asociate insasl, ~i c.ui per
croata-slovena sau ceho-slovaca decat cu condi- mit inleresatilor sa dobandeasctt or ice alLtt natio-
[iunea de a obtine autorizatiunea Statului silt-b- nalitate cc le-ar fi acccsibila.
croat-sloven sau Statului reho-slovac, dupil cum
va fi cazul. AI1TI<:()I.l'l. n()
Daca autorizatiunea prevazutu la alineatu1 pre- I·'emeile casatorite VOl' urma conditiuuca sojilo:
cedent nu 'este data sau este refuzata, interesatii lor si copiii mai mici (10 18 ani VOl' urm« ('Ollll i-
YOI' dobandl de plin drept nationalitatea Statului tillll'ea parintilor lor pentru tot ce priveste apli-
ce exercita suveranitatea asupra teritoriului in carea dispozitiunilor sectiunii de fata.
care ei i~i aveau mai inainte indigenatul.

.:\'I\TI(:OI.I·1. «s SECTIUNEA VIII

I'ersoanele mai in varsta de 18 ani, cad pidrd CIa uze po1itice eu pri vire.
nationalitatea lor ungara !?i dobandesc de plin .l a unele State ale Europel
drept 0 noua nationalitate in virtutea lIl'ti.CO\tl- 1. Belgia
lui 61, \'01' a vea facultatea, in cursul unei pe-
rioade de un an dela punerea in vigoare a Traer .\'I\TII:OI.1'L 67
tatu1ui de [ata, sa opteze pentru nationalitatea . Ungaria, .recunoseand c:\ Tractatcle din 10
Statlllui in care aveau indigenatul lor mai inainte Aprilie .1839, cari hotarau lnainte de rusboi fl'-
de a .lobandl indigenatul ill teritoriul transferat. gimul l3eigiei, 11n mal corespund lmprejuriirilm
Optiunea sotului atrage dupa sine pe acee~ a actuale, consim te, in ceeace 0 pri veste, la a bro-
f'otiei ~i optiunea parintilor va atrage dupa sine zarea acestor Tractate ~i "'e obliga de pe acum
pe a~eea a copiiror mai mici de i 8 ani. . ;a recunoasca ~i sa observe toate conventiunilc,
Persoanele cari au exercitat dreptul de optiune oricari ar fi ele, pc cari Principalele Pnleri aliate
prevazut mai sus, VOl' trebu l. in ccle 12 luni ce ~i asociate, sau uncle d intre ele, le- ar Incheia ell
urmeaza, sa-si mute domiciliul in Statul in fa- Guve: nele Belgiei sau ,!,al'Hor-de-J os, in scopul
voarea caruia VOl' fi optat. de a inlocul zisele Tractate din 1839. Daca ade-
Ele VOl' fi libere sa pastrcze bunurile imobile siunea sa foriuala 1a aceste conventinni sau la
ce poseda pe teritoriul celuilalt Stat nnde tsi avu- uncle din dispozijiunile lor ar Il ccruta, Ungaria
sese .lomiciliul mai lnainte de optiunea lor. s(, obligii de pe acum de a 0 dil.
Ele VOl' putea lua ell ele bunurile mobile de
orice natura, fUra ca pentru aceasta stl 11Re impue 2. Luxemburg
vreun drept sau vreo taxa, fie de iesire, fie de in-
trare. AIITI(:IlI,I'1, 68
AIlTIC()l.iTl. f)4
• Ungaria declar.i rrt consimte, in cceace 0 prl-
Persoanele cari au indigenatul lntr'un teritoriu veste, Ill. abrogareu regimului .cle. nCl~traiitat? ~
co fttcf'a parte din fosta monarhie austro-ungaru, Mnrelui Ducnt a l l.uxemburgului ~l primeste mal
~i cari se dcosibesc acolo, prin ra;-;~;il .,i limba, de dinninte toato lnvoiclile interuationale tncheiat
 17

Puterilo
ell' uliate ~iasociate ru priviro In ~ nrelc fostul guvcrn au: tro-ungar en guvernul maxima-
Ducat. list din Rusia.
Puterile aliate ~i asociate rezerva in mod ex-
3. Sleswig pres drepturilo Rusiei de a obtine dela Ungaria
.\11 (,ICoLl'I. 69 toate resiituirile ~i reparatiunile intemeiatc pe
principii!e Tractatului de fala.
1 fig-aria .leclaru c5. recunoasle, in ceeace 0 pri-
T
2') lngaria se obliga a recunoaste deplina va-
v('"te, loall' di. pozijiunile tuchoiate d(' Putcrilc loare a tutnror Tractatelor sS!-u Invoielilor pe
aliate :;;i asoriate cu Germanin cu privire In tcri-
toriile a carer pierdere fusese impusa Il;IIH'lIlarcei
I cad Puterile aJiate f;;i asociale ar incheiu CII SLa-
tele ('C s'uu constituit sau se Val' constitul, ill
prin Trartatul din 30 Ortomvrie 18(i i. total sau in par te, pe teritoriul Iostului Imperiu
al n u siei, astlel preLUll1 ex it la la 1 August 1914..
4, T'u r-cfa s i Bulga ria ~i a reeunoaste fruntarii Ie acestor State, a~n pre-
•\II'/'IL()I.I'I. 7(J cum cle VOl' fi fixate .

Ungaria se oblig(t a rccunoaste si a primi, in SEC'fIUNEA IX

ceeace 0 privesle, toate invoielile pe cari Puterile
"Ii.llp si, asociute Ie YOI' tncheia eu Turciu si , cu , Df.spo z it.i u ni generale
Bulgaria cu privire la drepturile, inlere .ele ~i pri-
vilegiile de orice Iel, pc caii Ungaria sun supusii
(I't's,~ortissan{s) unguri le-ar puten pretinde ill Indepeudenja I ngnriei este inalienabila, atat
I'urcia sau ill Buluaria si cari nu fac obiectul dis-
u ,
timp cat Consiliul Societatii Natiunilor n'a decis
pozipullilol' Trtu-Iatului de fala. altfel. In conseciuja, Ungaria sc obliga sa se au! ie.
alara numai daca ale consimtimantul zisului
5. A u st r ia Consiliu, del a orice act ce ar putea cnrnpromite,
in mod direct sau indirect ~ipc «rice cnle 'ar fi,
.\ ItTICIII.!'!. 71
irulependenta -a in special ~i pana In adrniteroa
Ungaria renunta in Iavoarea
Austriei In toate sa ca Membru al Societutii atiunilor, pc rule de
drepturile ~i tithu ilo asupra teritoriilor Iostului participnre la afacerile unei alle Pnleri.
regat al Ungarici, situate dinro!o de Iruntariile
lingariei, astfel dupa cum ,'l111t fixate la articolnl \1\111:(11,1'1 74
~7-1 0, Partea II (fruntariile I'ngariei). [TJlgal'ia declai a de pe acum ca recunoaste ~i
o
comisiune cornpusa din sapte membri, dintre
prime;te fruntariile Austriei, Bulgariei, Greciei.
cari rinci vor fi numiti de principalele Puteri aliate
Poloniei, Bomaniei, Statului serho-croato-slovcn
~iasociate, unul de Ungaria ~i unul de Austria, va
~i ale Statului ceho-slovac, astfel precum aces Ie
fi ronstituita in celc cincis prczecc zile deb pune-.
fruntarii VOl' fi fost fixate de catre principalele
rea in vigoare a Tractntului de [a~a, pentru a fixa
Puteri aliate ~i asociate.
pe tercn tra-eul liniei dl' fruntarie prevazut mai
Ungaria se obliga a recunoaste deplina valoare
us,
a traciatelor de pact' ~i a conventiunilor aditio-
Xationali tatea locuilor ilor teritoriilor provazute
nale, cari Sl111t sau VOl' fi incheiate de l'uterile
III prrzentul articol va fi regulatu conform dispo-
aliato ~i asociate ell Puterilc cari au cornbatut
.
zilillnilor articololor (ii, 63-66.
alaturi de fosta monarhie au, tro-ungara, ~~t pri-
measca dispozitiunile cari au Io t luato salt s('
6. Rusin si Statele R'use st i
YOI' lll;\ CU privire la teritoriile fostului Imperiu
.\1\1'11 or.rr. 72 german, ale Austriei, ale Heaatului Bulgariei si
ale Imperiului Otornan, ~i sft recunoascit nouile
1° I'ngaria
recunoaste ~i se obliga a respecta,
Stale in fruntnriile ce lo sunt astfel fixate.
ca perrnanenta ~i inalienabila, independenta tu-
tnror teritoriilor ce faceau prule 1:11 August 101 'to
din vcchiul Imperiu al Rusioi.
Conform cu dispoz iliunile continute in arti- Unuaria renuntu, in cceace 0 priveste, in Iavoa-
colu1.19B. Partea 1." (clauze financiarc), ~i arti- rea Principal lor puteri aliate ~ia, ociate, la toate
colul 227, Partea _ (clauzc economice), ale Trar- dreplurilc ~ititlurile sale asnpra teriloriilor cari
tatului de raPi, Hog-aria recnnoaste in lllod defi- apartiueau mni inainte Iostci mouarhii austro-
nitiv, in ceeace 0 priveste, auularen Tractutelor ungare si, cari, situate dincolo
. de nouile fruntarii
deb llrest-Litovsk, precum ~i a tuturor tracta- ale U ngariei, astfel precum ele sun t descrise Ia
telor, iuvoielilor ~i conventiunilor incheiate de articolul 27, partea 11 (Fruntariile ngariei), nn
2
 sunt actualmente ohiectul nici unei alte stipula- privesre, la toate drepturile, titlurile sau privile-
puni. giile sale, de orice natura, asupra sau cu privire
Ungaria se obliga a recunoaste dispozitiunile pe la oricai i teritorii in afara de Europa, cari 31' f
cari principalele Puteri aliate si asociate le VOl' putut sa apartina fostei monarhii austro-ungare
lua cu privire la aceste teritorii, in special tn ceeace sau aliatilor ei, precum ~i la or ice drepturi, Lit-
pri veste nationalitatea locuitorilor. luri sau privilegii de orice fel, cari ar fi put ut sa
, le aiba fata de Puterile aJiate si asociate.
ARTlCOLUL 76 I ngaria i~i ia de pe acum indatorirea de a re-
J' , , •.. h ' 1" cunoaste ~ia accepta masurile cari sunt ~au yor
ICI un locuitor al teritoriilor vec ei monar 1ll fi 1 t d P' , I I P t ' li te si , t d
austro-ungare nu va putea fi urmarit sau perse-. tl,a e e rmcipa e e u ell n ra e ~1 a~?c~a e e
tit di 1 ti ad 1 28 acoi d, daca va fi cazul, cu tertele Puteri, in sco-
cu t a,t fi e pen t ru a 1 u mea sa po I rea e aid ' 1 ,\ ' t 1 ~' itiuni
li
I u re 191 t: 1
lj!
'A V I
ncoace ~l pana a recunoas t ere a d e fi1- pud et a leg emerita consecm e e ulSPOZl IUnI pi e-
niriva a suveranitatii asupra acestor teritorii, fie ce en e.
din eauza regularii nationalitatii sale in virtutea
SEC'fIUNEA I
Tractatului de fata.
Maree
ARTICULUL 77
ARTICOLUL 80
Ungaria va remite flira Intarziere Guvernelor
Ungaria renunta, in ceeace 0 priveste la toate
aliate sau asociate intere=ate arhivele, registrele,
drepturile, titlurile sau privilegiile ce rezulra in
planurile, titlurile ~idocumentele de orice natura
folosul ei, .din actul general dela Algesiras din 7
ce apartin adrninistratiunilor civile, militare, fi-
;\ prilie 1906, din Acordurile franco-germane din
nanciare, judecatoresti sau altele, ale teriitoriilor
\J Fevruarie 1~09 ~i din 4 I oemvrie 1911, Toate
eedate. Daca unele din aceste documente, arhive,
tractatele, acordurile, conventiunile sau contrac-
registre, titluri sau planuri au fost ridirate, ele
tele incheiate, de guvernul fostei mouarhii austro-
VOl' ti restituite de catre Ungaria la cererea Guver-
ungare eu Imperiul seritian sunt considerate ra
nelor aliate sau asociate interesate ..
abrogate, eu incepere dela 12 August 1 tH 4..
In cazul cand arlrivele, registrele, planurile, ti-
In nici un caz, Ungaria nu va putea trage fo-
tlurile sau documentele aratate la alineatul 1 si
cari n'ar avea un caracter militar.i ar privi in a-
lease din aceste ac e, ~i ea i~i ia tndatorirea ~a nu
intervie, in nici un chip, in negorierile eari VOl'
celas timp administratiunile ungare, ~i deci remi-
putea avea loc tntre Franta ~i celelalte .Puteri cu
terea lor n'ar putea avea loc felra prejudiciu pen-
privire la Maroc.
,tl'U aceste din urma, U ngaria se obliga, sub
conditia reciprocitatiii, a faca cornunicare despre ARTlCOLUL 8'1
ele Guvernelor aliate ~i asociate interesate. Ungaria declara dt prirneste toate consecintele
st-bilnii protectoratului Fruntei in Maroc, recu-
ARTICOLUL 78 noscut de guvernul fostei monarhii austro-ungare
Se va prevede prin conventiuni deosebite intre ~i renunta la regimul capitulatiunilor In Maroc.
Ungaria ~i fiecare din Statele la cari s'a incorpo- Aceasta renuntare i~i va produce efectul 1.:11 ln-
rat vreun teritoriu al fostului regat al Ungariei cepere dela 1·2 Augu: t 1914,
sau earl sunt nascute din desmembrnrea lostei
monarhii au tro-ungare, regulamentarea interese- ARTICOLUL 82
lor locuitorilor, in special in ceeace priveste drep- Guvernul serifian va avea 0 Intreaga libprt~te
turile lor civile, comertul lor ~i exercitiul profe- de actiune pentru a rrgul:l statutul si conditiunile
siuuii lor, stabilirii supusilor [reseortissant»] ungari in Maroc.
Protejatii ungsri, embaticarii (terlsaux) si aso-
PARTEA IV ciatii agricoli ungari, vor fi con=ideraji ca an tn-
cetat, cu tncep=re del a 12 August 1~14, de a se
INTERESE UNGARE IN AFARA bucura de privilegi.le decurg md din aeeste call-
tap pentru a fi supusi dreptului comun.
DE EUROPA
ARTICOLUL 83
ARTICOLUL 79
Toate drepturile mobliare ~i imobiliare ale fos-
In ceeace priveste teritoriile situate in afara de tei monarhii austro-ung-re in Imperiul seriflan
hotarele sale, astfel cum ele sunt stabilite prin tree de plin drept asupra Maghzen-ului, f3.1'a atta
prezentul Tractat, Ungaria renunta, tn ceeace 0 indemnizare. .

In aceasta privinta, bunurile ~i proprietatile
fostei monarhii austro-ungare vor fi considerate
ea cuprinzand toate proprietatile Coroanei, precum
si bunui ile private ale fostei familii suverane
ausrro-ungare.
Teate d. epturile mobiliare si imobiliare aparti-
nand supusilor {reeeortiesants} ungari in Imper iul
serifian VOl' fi tratate conform Sectlunilor HI ~i
IV din Partea X (Clauze economice) a prezentului
Tractat.
Drepturile miniere cari VOl' fi recunoscute su-
pnsilor {reeeorttssants} ungari de catre Tribunalul
,arbitral instituit in virtutea regulamentului mi-
nier mat ocan, vor urrna soarta bunurilor aparti-
nand in Maroc supusilor [ressortisearus] ungari.
ARTICOLUL 84
Guvernul ungar va asigura trecerea asupra per-
soanei, care va fi desemnata de catre guvernul
francez, a. actiuni'or cad reprezinta partea Unga-
riei in capitalul Bancii de Stat a Marocului. A-
ceasta persoana va ram bursa celor in drept valoa-
rea acestor actiuni, indicala de Banca de Stat.
Acest transtert se va face fara a prejudicia ram-
bursarea datoriilor pe ari supusii (res,.;ortissants)
ungar i le- ar fi contractat la Banca de Stat a
~farocului.
ARTICOLUL 85
Marfurile marocane vor beneficia la intrarea
lor in Ungaria de regimul aplicat marfurilor
franceze.
SECTIUNEA II
Egipt
ARTICOLUL 86
Ungaria declara ca recunoaste protectoratul de-
clat at asupra E,;iptului de Iurea-Britanie la 18
Decemvrie 1914 ~i renunta, in ceeace 0 priveste,
la regimul capitulatiunilor in Egipt.
Aceasta renuntare va produce efect dela 12 Au-
gust 1914.
ARTICOLUL 87
Toate tractatele, acordurile, conventiunile
contrnctele Incheiate de guvernul fostei monarhii
austro-ungare cu Egiptul sunt considerate ca a-
brogate dela 1 ~ Au~u::>t1914.
'In nici un caz, Ungaria nu se va putea folosl
de a este acte ~i ea l~i ia indatorir ea sa nu inter-
viua, in nici un chip, in negocierile cari ar putea
avea 10e tn Marea-Britanie ~i celelalte Puteri cu
privire la Egipt.
19
ARTICOLUL 88
Pana la punerea in vigoare a unei legislatiuni
egiptene de organizare judiciara, care ar tnfiinta
Curti cu cornpleta competinta, se va lua masuri,
pe cale de decrete date de Maria Sa Sultanul, spre
a exercita jurisdictia asupra supusilor {reesortis-
sants] unguri ~i asupra proprietatilor lor prin tri-
bunalele consulate britanice.
ARTICOLUL 89
Guvernul egiptean va a yea deplina libertate de
actiune pentru a regula statutul ~i conditiunile
stabiJirii supusilor (.ressortissants) unguri in Egipt.
ARTICOLUL 90
Ungaria consimte, in ceeace 0 priveste, la ahro-
garea decretului dat de Alteta Sa Kedivul Ia 28
Noemvrie 190, privitor ia Comisiunea Datoriei
Publice egiptene, sau la modificarile ce ar parea
necesare gu vernului egiptean ca sa fie aduse acelui
decret.
ARTIGOLlTL 91
Ungaria consimte, in ceeace 0 priveste, sa trans-
fere Guvernului Maiestatii Sale britanice puterile
confente Maiestatii Sale Impei iale Sultanul, prin
Conventiunea semnata la Constantinopol la 29
Octomvrie 18H8, privitoare In libera navigatiune
In Canalul de Suez.
Ea renunta la orice participare la Consiliul
sanitsr, maritim ~i de caruntina al Egiptului si
consimte, in ceeace 0 pri veste, la transferarea
catre autoritatile egiptene a puterilor acestui Con-
siliu,
ARTICOLUL 92
Toate hunurile ~i proprietajile fostei mouarhii
austro-ungare in Egipt tree de plin drept asupra
Guvernului egiptean, rara nici 0 indemnizare.
In aceasta privinta, bunurile ~i proprietatile
fostei monarhii austro-ung-re VOl' fi considerate
ca cuprinzand toate proprietatile Coroanei, ca ~i
bunurile private ale fostei familii suverane 1\
Austro-Ungariei.
sau Toate bunurile mobile ~i imohile apartinand, in
Egipt, supusilor [ressorti-sanis] unguri VOl' fi tra-
tate conform Secliunilor III ~i IV din Partea X
(Clauze economice) a prezentului Tractat.
ARTICOLUL 93
Marfurile egiptene VOl' beneficia la intrarea in
Ungaria de regimul aplicat marfurilor britanice.
 SECTIUNEA III 10 Conventiunea din 29 August 1902, privi-
toare la nou ile tarife vamale chineze ;
S ia rn 20 Con ventiunea din 27 Septemvrie 1905, pri-
AHTJr.()r.n. 9!J! vitoare Ia Whang-Poo si conventiunea provizorie
'complimentara din !J!Aprilie 1912.
Ungaria recunoaste, in eeeace 0 pl'i veste, ca
flind eaduee, dela 22 Iulie '19'17, toate tractatcle,
en toate aces ten, China n u va fi ti nu ta sit acorde
Ungariei avantajek- sau privilegrile pe cari ea Je
conventiunile sau acordurile iuchciate de Iosta
con. imtise fostei monarhii austro-unzare prin
monarhie austro-ungura cu Siruuul, tmpreu nil ell
aceste (:onventinllj.
drepturile, titlnrile sau privilegiile ee nr pute« 1'e-
zulta dill cle, inclusiv oriee drept de jurisdictinne .\I\'I'I(~()I.l'r, 99
'consulara in Siam.
Ungaria cedeaza, in ceeacc 0 pri veste, Chinei
- ART\(:OJ.UI. 95 toate drepturile ei asupra cladirilor, cheiurilor,
pontoanelor, caziirmilor, lorturilor, 31'111e101' ~i
Ungaria cedeaza, ill cecace 0 priveste, Siamului munituuilor de rasboi, vasele de orice fel, insta-
toale dreptnrile ei asupra bunurilor ~i proprieta- latiunile de telegrafie Gil'i'l fir ~i alte proprictrui
[ilor cari apartineau Iostei monarhii austro-ungnre publice, apartinand :oslei mouarhii austro-ungare,
ill Siam, exceptandu-se cladirile tutrcbuintate en cari , unt situate sau cari s'ar putea gasl in eon-
resedinte sail biurouri cliplomatice, sau consulate, ccsiunea austrc-ungara 10. Tien-Tsin sau ln celo-
precum ~i toate efeetele ~i rnobilierul ce s'ar afla lalte Iinuluri ale teritoriului chinezesc.
Intr'Insele. Aceste bunuri ~iproprieta]i VOl' Ii do-
Se 'intelege totus, c(t cladirile in trebuintate ca
handite de plin drept de Guvernul 'iamez, f<irf't resedinte sau biurouri diplomatice sau consulate,
niei 0 indemnizare. precurn ~i efectele ~i mobilierul ee se ga~ese in ele
Bunurile, proprietatile ~i drepturilc private ale nil sunt cuprinse in cesiunea de mai sus; in afnrtt
supusilor {ressortissanis} ungari in Si:1n1 vor fi tra- de arestea, nici 0 masur.t nu va fi luata de catre
tate conform cu stipulatiunile Parjii X (Clauze Guvernul chinez pentru a dispune de proprietutilc
economice) a Tractatului de faFt. publice si private ale fostci monarhii austro-un-
gare sitl~ate la Peking in cartierul zis al legatiu-
AltTJ(:()U'L 96 '
nilor, frtri'l consimtimantul Heprezentantilor di-
Ungaria renunta, pentru '(a ~ipentru na [ionalii ploinatici ai Puterilor cari, la punerea in vigoare
ei, la orice reclamatiune, contra Guvernului Sia- a prezenlului Tractat, rarnan ell. Piirp ale Proto-
mez, privitoare la lichidarea buuurilor ungare ~i colului final dill 7 Septemvrie 1901.
la internarea supusilor (ressortiswnts) ungari ill
Siam. Aceasta dispozitiunc nit trebuie sa a tinga
drepturile partilor iuteresate asupra produsllIlI~
Ungaria primostc, in ceoace priveste, abrogaron
nici uneia din aceste lichidari, drepturile acestea
contractelor ohlinutc dr-la Guvernul chincz, ill
fiind regulate de dispozitiunile Piirtii X (Clauze
virtutea carora stapaneste uctualmento concesiu-
economiee) a Tractatului de l'aVt.
nea austro-ungara din Tien-Tsin.
China pusa din non in posesiunea deplinului
SECTIUNEA IV
exercitiu al drepturilor . ale suverane asupra ziEe-
China lor teritorii, declara ca le va pnne la dispozitie
pentru a li utilizate ca l'c~('dinla iuteruatiouala ~i
ARTICOLUL 97
pentru corner]. Ea declnra ca abrogarea contrac-
ngaria renunta, in ceeace 0 privestc, in 'fa- tel or, In virtutea ci'lrOl'U acesle coucesiuui suntrac-
voarea Chinei, la toate privilegiile ~i avantajele re- tualmeu te detiuute, nu trebuie sa atingn dreptu-
zultand din dispozitiunile Protoeo1ului final sernnat rile de proprietate ale supusilor Puterilor aliate ~i
In Peking la 7 Septemvrie 1901, cuprinzand ~i asociate, detinatori de Ioluri in aceste conccsiuni.
toate anexele, notele 9i documentele complimen-
tare. Ea renunta, de asemenea, in virtutea zisului AIlTtcoU1L '101
Protocol, in Iavoarea Chin i, In orice reclarnajiune
Ingaria renunta la orice roclarnatiuno contra
de indemnizare posterioara datei de 14 August
Guvernului chinez sau contra oricarui Guvern aliat
1917.
sau asociat ill roeace priveste interuarea in China a
An'l'lCoLUL 9H
supusilor {reesortissants] ungari ~i repalriarea 101'.
Dela punerea in vigoare a Traeta tului de Iata, Ea renunta, de asemenea, la orice reclamatiune ill
Inaltele Piirli contractante vor aplica, Ilecare in ceeace pri vestc seehestrarea vaselor austro-Ul~gal'e
ceeace 0 priveste : j
in China, lichidarea, punerea sub sochestru, dispu-
 2l
nerea sau luarea 1n stapanire a proprietatilor 3° ca numarul mitralierelor, tunurilor ~i obu-
drepturilor ~i intereselor ungare in aceasta tara, zierelor sa nu treaca de numarul fixat pentru fie-
dela 14 August HH 7 incoace. Aceasta dispozitiuuo care mie de oameni a efectivului total aflat sub
nu va atinge to tus drepturile partilor iuteresa te arme, prin tabela V anexata la Sectiunea do fa~a.
in produsele uici uneia din aceste lichidari, acesto Armata ungara va trebul sa fie intrebuinjata ill
drepluri fiind regulate priu dispozitiunile P~ll'Pi X mod exclusiv la mentinerea ordinei ill cuprinsul
(Clauze ccouomice) a Tractatului de falii. teritoriului Uugariei ~i Ia supravegherea frunta-
riilor ei.
PARTEA V AnnCOLUL 105
I CLAUZB MILITAR£ N AVALE ~( AERIENE Fortele maxi me ale Statelor Majoare ~i ale tutu-
'-- lor Iormatiunilor susceptibile de a fi constituite
In scopul de a face
posibila prepararea unci li- de Ungaria, sunt indicate ill tabelele anexate la
mitari gcuerale a arrnameutelor tutulor Ta~iuni- Sectiunea de fata. Aceste cifre VOl' puteu sa nu fie
101', Ungaria se obliga sa observe in mod 'strict urrmtc in mod e. act, dar nu VOl' putea in niei un
clauzele militare, navale si aerien- stipulate inai jos, en fi depasite,
Oriee alta organizatie cu privire la comanda-
mentul trupei sau la pregatirea pontru rasboi
SECTIUNEA I este interzisa.
Clauze rnilitare
CAPITOLUL I
Oriee masuri de mobilizare, sau avand legatul'ii
Clauze generate eu mobilizarea, sunt interzise.
Formatiunile, serviciile administrative ~i State-
AI\TlcUlxl. 102
le-Majore 1111 VOl' putea, in nici un caz, sa. cu-
Dupa 3Iulli dela punerea ill vigoarc a Tructa- prinda cadre suplirnentare.
tului de fata fortele militare ale Ungariei VOl' tre- Este interzis de a executa masuri pregatitoare
hul sa fie demohi lizatesu m asura prescrisa mn ijos. in vederea rechizitiunii de animale sau de alte m ij-
loace de transporturi militare.
A IITlC( lLUI. 103
AHTIt:OI.l"J. 107
Scrviciul militar obligator poutru to]i vu Ii des-
Iiiutat in Uugaria ....\.rmata ungara nu va fi po vii- N umarul jandarmilor, agentilor varnali, guar-
tor constiluita ~irecrutata decaf priu tnrolari vo- zilor silvici, agentilor politiei locale sau munici-
luutare. pale) sau altor functionari similari, nu va putea
CAPIfOLUL II depasl numarul oamenilor cari indeplineau 0
functiune asemanatoare in 1913 ~i cari Iunc-
Efectivele ~i cadrele armatei ungare tioneaza actualmente in limitele teritoriale ale
.\1 I T[t:oLU I , 104 Ungariei, astfel precum acestea sunt fixate prin
Tractatul de fata. Totus Principalele Puteri aliate
Numiirul total al Iorjclor militure in armula si asociate vor putea spori acest numar, in cazul
ungara llU va putea trecc (10 30,000 oameni, ill- cand Comisiunea de control) prevazuta la articolul
clusiv ofiterii ~i trupele dopozitelor. 137, va socotl, dupa constatarea la fata locului, ca
Formatiunile ce VOl' compune arrnata ungaru este insufieient.
vor Ii fixate dupu voia Ungariei, inf;tt sub rezervele _ T umarul acestor Iunctionari nu va putea, pe
urmatoare : .• viitor, Srt fie sporit decal in proportie corespuu-
1°ca efcctivele unitatilor formate Stl lie ill mod zatoare cu aceea a sporurilor populatiunii in 10-
obligator cuprinsc lntre cilra maxima ~i citra mi- I calitatile ~i municipalitajilc ce-i intrebuinjeaza.
lIima in.licata in tubcla IV anexatu la Sectiunca Acesti impiegati ~i funotionari, precum si cei
de talii. I din serviciul cailor Ierate, nu vor putea fi reuniti
~u ca proportia cfiterilor, iuclusiv per .onulul I pentru a lua parte la vreun exercitiu militar
Statelor- Majoaro ~i al serviciilor speciale, sa nu oarecare.
depaseasca a douazecea parte diu efcctivul total
AlITlt:OLlIL 108
aflat sub armc ~i aceea a subofitcrilor Stt nn de-
paseasca a cincisprezecea parte din efectivul total I Orice Iorrnnjiune de tl'UP3, ueprevazuta in ta-
aflat sub arme ; I belcle anexate la Secjiunea de fata, estc interzi a.
22
Formatiunile ee ar exista peste efectivul autorizat
de 30.000 oameni, vor fi suprimate tn termenul
prevazut la artieolul102.
CAPITOLUL III
Recrutarea §i instructia miIifarii
ARTICOLUL109
Toti ofiterii VOl' trebul sa fie ofiteri de ca-
riera. Ofiterii aetualmente in serviciu, eari vor
fi mentinuti in armata, vor trebul sa se c blige
sa serveasca ·eel putin pana la varsta de 40 ani.
Ofiterii actualrnente in serviciu, eari nu se vor
tnrola in noua armata, vor fi scuti]i de orice
obligatiune . militara ; . ei nu vor trebul sa hi
parte la nici un exercitiu militar, teoretic sau
practic,
. Ofiterii numiti de curand VOl' trebul sa se oblige
sa serveasca in mod efectiv timp de eel putm dona-
zed de ani eonsecutivi.
Proportia ofiterilor cari parasesc servieiul, sub
oriee motiv, Inaintea expirarii angajarnentului lor,
nu va trebul sa depaseasca, in fiecare an, a doua-
zecea parte din efecti vul total al oflterilor pre-
vazut Ia articolul 104. Daca aceasta proportie este
depasita pentru cauza de forta majora, golul ce
s'ar produce astfel in cadre nu va putea fi aeope-
rit prin numiri noui.
ARTICOLUL110
Angajamentul subofiterilor si soldatilor nu
va putea fi mai scurt de 12 ani consecutivi, so-
cotindu-se eel putin ~ase. ani de serviciu sub
arme.
Proportia oamenilor concediati inaintea expi-
rarii termenului angajamentului lor, pentru mo-
tive de sanatate sau ca masura disciplinara, sau
pentru orice alta : cauza, nu va trebul sa depa-
seasca in fiecare an a douazecea parte din efectivul
total fixat prin art. 10/i!. Daca aceasta propcrtie
este depasita pentru cauza de forta majora, golul
ee s'ar produce astfel nu va putea fi acoperit prin
noui inrolari.
CAPITOLUL IV
~coli, asezam'nte de invatamant, socletatl
asoclatlunl militare
ARTICOLUL111
Numarul elevilor admisi sa urrneze cursurile
scolilor militare va fi, in mod strict, proportional
cu vacantele produse in eadrele otiterilor. Elevii
liiicadrele vor fi socoti]i in efecti vele fixate prin
articolul104.
I In consecinta, toate scolile militare, ce nu ras-
pund acestor trebuin]e, VOl' fi suprimate.
ARTICOLUL112
A~ezamintele de tnvatarnant, altele decat cele
indicate prin articolul 11 t, precum ~i toate socie-
tatile sportive sau altele, nu vor trehul sa se ocupe
de nici 0 chestiune militara.
CAPITOLUL V
Armament, munljlun! §.i material
ARTICOLUL113
Dupa trei luni dela punerea in vizoare a Trac-
tatului de fata, armamentul armatei ungare nu
va putea sa depaseasca citrele fixate pentru fiecai e
miie de oameni, in tabela V, anexata la prezenta
Sectiune.
Excedentele, in raport cu efectivele, VOl' fi in-
trebuintate numai la tnlocuirile ce ar putea fi
eventual necesar.e.
ARTICOLUL114
Stoeul de munitiuni de cari armata uugara va
putea sa dispuna, nu va trebul sa depaseasca pe
acel fixat in tabela V, anexata la Sectiunea de
fata.
In cele trei luni ee VOl' urrna punerii in vigoare
a Tractatului de fata, Gu vernul ungar va trebul
sa depoziteze prisosul armamentului ~i munitiu-
nilor, existand actualmente, in locunle ce ii VOl' 6
desemnate de catre Principalele Puteri al.ate ~i
asociate.
Nici un all stoc, depozit sau rezerva de muni-
tiuni nu VOl'. putea fi create.
ARTICOLUL115
Fabricarea armelor, munitiunilor ~i a orrcaru
material de rasboi nu va putea fi efectuata deca
intr'o singura uzina. Aceasta va fi 'adrrrinistrata d
Stat, cure va fi proprietarul ei, ~i productia va
limitata in mod strict Ia fabriratiunile ce ar fi ne
cesare pentru etecti vele militare ~i armarnentel
indicate in articolele 104,107, 113 ~i 114.
Totu~ Principalele Puteri aliate ~i asociate vo
~i
putea autoriza pentru 0 perioada ce ar socoti-
convenabila, fabricatiunile m- i sus aratare tntr'un
sau mai multe alre uzini, cad VOl' trehul sa fi
tncuviintate de catre Comisiunea de control pre
vazuta la art. 137.
Fabricarea armelor de vanatoare nu va fi inter
zisa, cu conditiunea ca nici 0 arrna de vanatoar
fabricata in Ungaria, ~i lntrebuintand rnunitiu
sub forma de gloan]e, sa nu fie de acelas calibr
 23

ca acela al armelor de rasboi, tutrebuintate in blindes}, a carelor de asalt (tanks) sau a oricarei
vreuna din armatele europene. alte masini similare putand servi la scopuri de
In ceJe trei, luni dela punerea in vigoare a Trac- rasboi.
tatului de fata, oriee alte stabilimeute avand ea -, TABELA I
scop fabricarea, prepararea, tnmagazinarea sau
studiul armelor, munitiunilor sau oricarui mate- . Cornpunerea ~iefeclivele maxime ale unel divlzll
rial de rasboi, vor fi desfiintate sau transforrnate de lntant- rle
pentru 0 intrebuintare pur cornerciala.
Efectivul maxim
In acelas interval de timp, toate arsenalele VOl' at Ilecarei unilat'
fi de a-ernenea destiintate, afara de cele lntrebu- UNlTATl
intnre ca depozite pentru stocurile de munitiuni
autorizate, iar personalul Ior va fi concediat.
_ Olited oameni_ I
, I
1

Statul-major a1 diviziei de infanterie

ARTlCOL[TL 116 "
"
"
.,
• infanteriei di vizlouare
" artilerie! divizionare . ,
I 7°1
50
30
Iustnlatiunile stabilirnentelor sau arseualelor, 3 rpgimente de iufanterie i) (cu un
cari depasesc trebuintele labr.catiunii auto) izate, efecti v fiecare de 65 oflteri ~i 2 000
vor trebui sa fie scoase din uz sau trauslormate oarnenl) . . . . . . ,. 19f6l1 6.000,
pentru 0 Intrebuintare pur comercialn, In confor- 1 escadron . . . . ", . , . . . . 1 160
mite te eu deciziunile Comisiunii militare inter- 1 batahon de artilerie de transee ,
aliate de control prevazuta la art. 137. (3 companii) . , . . . . . . 14 500
1 batahon de pione i 2). . . . . 14 ' 5UO
1 regiment de artierie de camn ") 80 1.'2UU,
I HTICOLUL 117 1 halation ciclist de 3 comoanii . .I 1~ 45U
1
1 d-tasunent de legatura 4) . . . 111 3311
III teruien de trei luni dela punerea, in vigoare Serviciul sanitar drviziocar . . . . I 281 5:)0
a Tractatului de fata, toate armeJe, munitiunile Alte servicii . . . . . . . . .. 141 940
~itot materialul de rasboi, inclusiv 01'1('e material TotaIuI pentru 0 divizie de infanterie i-4T4'107bO,
de aparare antiaeriana, cari exista in Uugaria, de
orice origina ar fi ~icari "01' trece peste cantitatea 1) Fiecare regiment cupriude 3 hatalioanc de iufuuter'e, Fiecarc ba
tali .n cuprindc 3 comp-ni- de infant-r ie ~i 0 companie de ruitratiere.
autorizuta, VOl' trebul sa fie predate Principulelor 2, FitlCdre bat.rliou cuprinde 1 stat m-jor, 2 co .• paui. de pioneri, 0
Puteri aliate ~i asociate. seeti» de pontonieri ~i0 sectie de proi •.ctori.
-) Fiecare reziu.ent copriode 1 s.at-major, 3 gr opuri de arti erie de
AceasUi predare se va face in punctele teri- camp sau ce m'i:.nt••, cuprinzaud in total S baterii, avand liecare 4. tu-
toriului uugar, ce vor fi determinate de zisele nun s m obuziere de camp S:lU de munte.
Puteri, cari VOl' hotart asemenea asupra destina- I
I
4) Ace,t detasameut cuprinde I detasarnent de t •.lefonisti ~i telegra-
flsti, 0 sectie de observatie (eco 'Ile) ~i 0 sectie de porumbei.
tiunii ce se va da acestui material.
TABELAII
ARlIGI)LUL 118 Compunerea ~i efectivele maxime ale unei divizii
Importul in Ungaria de arme, munitiuni si
de cavalerii
material de rasboi de orice natura ar fi, este in I maxim
NUID,rul
u!
Efectivnl maxim
al Ilecarei unnati
·mod formal interzis. UNITAl'I rCeglOr unl-
ta,1 tn
Aceleasi masuri se vor lua ~i in ce priveste aceeas di-
ViZI8 Oliteri _i_oam~
Iahricarea ~i exportul armelor, munitiunilor ~i 1
,
materialnlui de rasboi de oriee natura ar fi, care
va fi de tinat tarilor straine.
St~tg.l·majf)r al unei divi- .
zii de caval- rie. . . . 15
I 50
Rpgiment de cavalerie I) '611 7~Q
1 30\
AH TICuL L '119 G, up de artilerie de camp
I (3 baterii). . . . . .
Grup de auto-lllj~raliere ~i
II '1
1
301 430
Intrebuintarea aruncatoarelor de flacari 7i a 1
41 FO
gazelor asfixiante, otraviroare sau similare, pre-
de auto-tunuri t) . . .
Servicii di verse. . . . . I 'II 301 500
cum si a lichid-Ior, materiilor sau procedeurilor Totalul pentru divizla de .
analoage sunt strict interzise in Ungaria, fiind cavalerie de 6 regimente I I 2591 s.sso
o~rila tabricarea ~i importul lor. 1) Fiecars regiment cuprinde !~escad-oane,
Tot astfel se va proceda ~i cu materialul desti- 2) Fiecare grup cuprinde 9 trasuri de lupta purrand fiecare 1 tun,
nat in special pentru fabricarea, cons-rvarea sau 1 mitrahe. Ii si t mitrallera de schimh, 4. trasnri de lCI{;Hura,2 camio-

mtrebuintarea zis. lor produse sau procedeuri. I n~tll tie aproviziouare,

ciclete.
7 camiuane din earl 1 carnion-atelier, 4 moto-

['\0 I'A. - ~ral'ile ullilap de cavalerie pot cuprinde un uunrtr va-

Sunt de asemenea prohibite fabricarea ~i' im- riabil de regirnente ~l pot Il chiar constituite In hrigazi mdepend ente
portul in Ungaria a carelor blindate (chars Iin limita efectivelor de rmi sus,
24
TABELA III SEC'fIUNEA II
Gompnnel'oa ~iefectivele maxi me ale unei brig1tzi mixLe Clauze navale
Efectivul maxim al AIITII:OLUI. 120
ficcal'ci unitdti
U~ITATI Cu tncepere dela punerea in vigoaro a Tracta-
Oflteri \ Oarneni
tului de fata,
toate vasele de rasboi austro-un-
--------------------~--~-----I gare, inclusiv submarinele, sunt declarate ca fiiud
1
Statui-major al hrigazii , . . 10 50 predate in mod de'initiv Principalelor Puteri aliatc
2 regiments d ~ infauterie t) . 1~O 4.000 si
, asociate. .
1 batalion ciclis'. . . . . . 18 450
Teate monitoarele, torpiloarele -7i vasele armate
1 escadron de cavalerie . . . 5 1001
1 grup de artilerie de camp. . . 20 400, ale flotilelor de pc Dunare VOl' fi predate Princi-
1 cornpanie de artilerie de transee, 5 130 palelor Puteri aliate ~i asociate.
Servicii di verse. . . . . . . .
I--~
10, ~OOI Ungaria va avea totus dreptul mentinasa pc
Totalu! pentru 0 brigada mixta . . 198I 5.3301 Dunare, psntru politia Ilu viala, trei salupe de paza
I) Fiecarc I'llb"imllnl cupriude 3 bata'ioane de iJlran terie. Frccarc lJit-
{ctioloupee-eclaireurs ), eu conditia ca alegerca lor
tali on cupriude 'l comp mil de infantorie ~i 1 co-npn uie de m iu-aliere, sa sc faca de Co misi unea prevaz u ttt la art. 138 al
Tractatului de fata.
TABELAIV Priucipalele Puteri uliate ~i asociute, VOl' putea
spori acest numar, in cazul cand zisa Comisiune
Eleotivul minim lie uniHl\i oricare ar fi orqanlzarea
adoptau in armaia \'~ socoti, dupa conslatarea la fata locului, ca este
(Diviziuni, brigazi. m Ixte, etc.) I insuficient, r

LFECTIV UXI .~
(pro meI1101';a) IFEcnv KINI)! AH'I'lI:()I.I'I. 121 J

r NIT A T J - -~·--;--I

Ofljerl \ Oameni ~fiteri I Oameni I stro-ungare,

,
Iucrucisatoarelo auxiliarc si
enumarato
, vaselc auxilinre all-
mai jos, VOl' Ii dezarrnate
~i tratate ca vase de corner] ;
Divizia de iufanterie . "14 111.780 300 ~.OU()
I
I Divizia de cavalerie . 2;)9 5.:180 1801 3.6:>0 Bosnia. lIel'kules.
Hrigada mixla ... 19x 3.a50 1~O '..250
Gablonz.
Reg!mCnl de infanterie.
I Batalion de infanterie.
. . . .
. . . .
();)I
IH
'i.UO.O
650
:-1)92-11.600
500
I Carol iua,
Pola.
r ajade.
Com panle de infantcrie sau de mi-
traliere . . . . • . . ::
IGO G) '\'211
Africa. Pluto.
(;I'Up ciclist . • • . . 18 ~50 191 300
Tirol. President Wilsoll
Regiment de cavalerie . - ,1
::0, 7'>0 20 1.50
Argentina. (fest Kaiser F'runz
Escadron lie cavaleric . .1 G 160, :"l IOU
I Hcgilllent dc artiterie . .' . I HO: 1.2001 60 1.00111 Lussin, Joseph).
llaterii de artilerie de dlltlp. • . Ii. 1:)0 21 120
21 100 Tcodo, Tricste.
Cornpanie de .art.ilc:ie de trunscc. I :: 1501
Batalion de plomel'l . • . . . . I Jt 500 8 :"l00 Nixe. Baron Bruck.
Baterie de artilerie de munte • ,) :l2fl :3. 200, i Gigante. Elizabet.
I Dalmat. Metcavich
TABELA V Persia. BaL'oJ) Call.
)Iaximum tle aI'lnament ~i de muni\iuni aulorizale i Prince l lohcnlohe. Gaca.
-r I . Cantitatea de mu.l Gastcin. Cyclop.
Cautltatea peuuu nitiuui pc anll;! IIelouan. Vesta.
~IATE[HALE
1.000 01l11l0ni (pll~ti, tuuuri,
etc.)
1 Graf \\'lll'lllUralld. Nyrnphc.
Pelikan. Buffel.
----------------~--------~
Pusca sau carabina I) . 'I :150 3001o\ituri
J uralere grele sau u-
~(\are ...... 'IS 10.000lovituri Teate YUSCl0 de iasboi, inclusiv suhm.u-iuclc,
I Mortlere de transes u- artualmeuto III coustructiuue in porturilc co apar-
I . )
~oare . . . . . . 2 1.000 Jovituri [in Ungurici sau cari apartincau mai inaintc Mo-'
~Iortj~:e de transee rnij- narchiei austro-uugare, vor 11 distruse.
locii . . . . . . . ~ 5GO lovituri
, Tunuri sau obuziere de I
Lucrarea de distrugcrc a acestor vase va trebui
camp sau de munte. 3 1.0001od'uri stl inceapu cat mai cur and posibil, dupa pUllel'c(
I
ill vigoare a prezentului Tractat.
I) l'ustile suu carabinclc automallce suul socotit« ca iuit ralir-rc u-oure. Totus vasele puitoare de mine, cari ur Ii In
Mci 1;11tun greu, adlea de un calihru superior lui W:> nu esie mil.
constructiunc la I'orto-re, vor putca 11 pastrate
autorizat, in afal'ii de acelca cari ronstituiesc armamentul normal a
('cla\i1or, (lacil. Comisiunea navala intcraliata de control ~i
 25
Comisiunea de reparatiuni VOl' socoti, pentru mo- I atat pe 'pl'opriul sau teritoriu, cat ~i pc acela al
tive economice.. ca
tntrebuintarea lor comerciala Austriei, al Germaniei, al Bulgariei sau al Turciei,
ar fi necesara. In acest ·caz, zisele vase VOl' fi re-
mise Cornisiunei de reparatiuni, care va Iixa va-
loarea lor, valoare pe care 0 va trece, in total sau SECTIUNEA III
in parte, in creditul Ungariei, sau al Austriei, daca Clauze privitoare la Ae ro n a u-
c cazul, la titlul reparatiunilor. tica Mi lit ar-a s i N'a va l a
1I\TLCOLl'1. 128
Toate ohiectele, orice inasini si materiale pl'O-
Fortele militare ale Ungariei nu vor p\ltea cu-
veuind din distrugcrca hastimentelor de rasboi I prinde nici 0 aviatiune militara sau navula.
austro-ungare, oricare ar fi ele, bastimente de su- Nici un balon dirijnbil nu va putea fi pastrat.
prafata sau submarine, nu VOl' putea fi intrebuin- I

late j decat intr'un scop exclusiv industrial sau _\.1\ ! lLUI.UI. t 29

comercial. ~
Ele nu VOl' putea fi nici vandute, nici cedate in In terrnen de doua luni del a punerea in vigoarc
strainatatc. a prezentului Tractat, personalul aeronauticei, care
figureaza actualmente In controalele armatelor uu-
gare de uscat ~i de mare, va fi demobilizat.

Con. tructiunea sau procurarca oricarui basti- I AnTlI:UI.l"1. 130

mcnt submarin, chiar de comer], VOl' fi :interzise
In Ungaria. Pana la complocta evacuarc a teritoriului Uu-
. .gariei de trupele aliate ~i asociate, aparatclc de
AIITIt:Ol.l"1. 123
aeronautica ale Puterilor aliate ~i asociate VOl' avea
Toate armele, toate muuitiunile ~i orice mate- in Ungaria libertatea de treccre prin aer, libertu-
rial naval de riisboi, inclusiv miuele ~i torpilelc, tea de transit ~i de aterisaj.
cari apartineau Austro-Ungariei III momentul
scmnarii armistitiului dela 3 Noemvrie 1918, sunt AIITLt:II\XI, 131
declarate ca predate ill mod. definitiv Priucipalelor
In cursul celor sase luni dela punerea ill \'i-
Puteri aliate ~i asociate.
goare a Tractatului de fata, fabricarea, importatiu-
nea ~i exportatiunea aeronavelor, a pieselor de
.\.11'1 LeOI.l"I. 126
aeronave, precum ~i a motoarelor de aeroua ve ~i
Uugnria nu va fi raspunzatoare de predarea a pieselor de motoare de aeronave vor fi interzise
(articolele 120 ~i 125), de dczarmaroa (articoluI in tot teritoriul Ungariei.
121), de disrrugereu (articolul122), precum ~i de
feIul de a trata (articolul 12t). sau de a intre- .\11"1'11:01.1..'1. '132
buinta (articolul 123) ohiectelo aratatc in artico-
Dela punerea ill vigoare a Tractatului do fap,
Iele precedente decat in ceeace priveste obiectele
tot materialul aeronauticei militare si na \ ale va
cari se gasesc pe propriul ei teritoriu.
trebui sa fie predat de Ung.uia ~i pe cheltucala ei
Guveruelor Principalelor Pu leri aliate ~i asociate.
.xceasta predare va trebu i facufi\ in locurile pe
In tiinpul color trei Iuni cari vor urma dela cari le VOl' indica Guvernelc ziselor Puteri ; ea va
pu nerea ln vigoare a prezentului Tractar, statiunea trebui sa fie terrninata intr'un termen de trei luni.
uugara de telegrafie Hi.ra fir, Ioarte puternica, din In acest material se va cuprinde, in special.
Hudapesla, llU vn putea fi tntrobuintata, fara au- materialul care este sau a Iost Intrcbuintat sau
. lorizarea Principalelor Puteri aliate ~i asociate, destinat pentru scopuri de rashoi, ~i annme:
pvntru a transmits mesagii privitoare la chestiu- Avioanele ~i hidroavioauele com pletc, precu 1Il
nile de ordin naval, militar sau politic, interesand ~i celc ill curs de fabricatiunc, In reparatiuue sau
Ungaria sau orice alt Sta Lcare a fost aliat al Au- pe calc de a Il mon tate ;
stro-Ungariei in timpul rashoiului, Aceasta sta- I Baloanele dirijabile in stare de a sburu, in cur-
tiune va putea transmite telegrame comcrciale, dar de fabricatiune, in roparatiune sau pe cale de a fi
numai ub controlul ziselor Puteri, cari VOl' fixa I montate ;
lungimea unrlei de tr trehuintat. AparaLeJe peulru fabricarea hidrogcnului :
In timpul aceluias terrneu, Ungaria nu va putea Hangarele baloanclor dirijabile ~i adaposturilc
construi statiuni de telegrafie fara fir puternice, de tot felul pentru aeronave ;
· ~6
PAna la predarea lor; baloanele dirijabile vor fi
mentinute, pe cheltueala Ungariei, umflate cu hi-
drogen ; aparatele pentru fabricarea hidrogenului,
precum ~i adaposturile pentru baloanele dirijabile
VOl" putea, dupa hotarirea ziselor Puteri, ~a fie la-
sate Ungariei pl1na in momentul predarii b iloane-
lor dirijabile ;
Motoare'e de aeronave :
Celulele;
Armamentul (tunuri, iuitraliere, pusti mitrali-
e1'C (/ussil. -mitraillevrei. aruncaroai e de hombe
(lance-bom?es), aruncatoare de torpile (l,lnce-tor-
pii[es), aparate de siuchronisatiune, aparate de
vizat) ;
Munitiunile (cartuse, obuze, bombe tncarcate,
corpuri rie bombe, stocuri de explozive Ran materii
destinate Ia fubricarea lor) ;
Instrumentele de bord;
Aparatele de t-legrafie fib'a fir ~i aparatele toto-
graflce san cinematografice tntrebuintate de aero-
nr.utica ;
Piesele detusnte ce se refera la fiecare din cate-
goriile ce preced ;
Materialul mai sus aratat nu va putea fi depla-
qat fara 0 autorizare speciala a ziselor Guverne.
SECTI JNEA IV
omisiuni interaliate de
control
AHTICOLUL 133
Teate clauzele militare, navale ~i aeronautice
cari sunt continute in prezeqtul Tractat si pentru
exeeutarea carora s'a fixat u~ anumit termon, VOl'
fi. executate de Ungaria sub controlul Comisiuni-
lor interaliate numite special in acest scop de Prin-
cipalele Puterl aliate si asociate. .
Comisiunile sus mentionate YOI' reprezeuta pe
langtl Guvernul ungHr Principalele Puteri ciliate ~
asociate pentru tot f(l priveste executarea clauze-
lor militare, navale sau aeronautics. Ele vor face
cunoscut autoritatilor Ungar iei deciziunile pe cari
Principalele Puteri aliate ~i a sociate si-aurezervat
dreptul de a le lua sau cad ar putea fi necesare
pentru executarea ziselor clauz ,
AHTICOLUL·134
CQmisiuuile inter.vliate de control VOl' putea
instala serviciile lor "a Budapesta ~i vor avea fa-
cultatea, ori de cate ori VOl' erede folositor, de a se
duce la orice punct depe teritoriul ungar, sau de
a trimite acolo subcomisiuni, sau de. a tnsarcina
pe unul sau pe mai multi din membrii lor sa se
transporte acoio.
ARTICOLUL 135
Gu vernul ungar va trebul sa dea Comisiunilor
interaliate de' control toate inforrnatiunile ~i do-
cumentele ce ele vor socotl necesare pentru tnde-
plinirea misiunii lor, precurn ~i toate mijloaccle,
atat tn ce priveste personalul, cat ~imaterialul de
cari 'sus zisele comisiuni ar putea avea nevoie
pentru a asigura completa executare a clauzelor
militare, navale si aeronautics.
EI va trehui S~l desemneze un reprezentant ca-
lificat pe langa fiecare Comisiune interaliata de
control, cu misiunea de a primi de.a acesta co-
rnunicarile ce ar avea de adresat Guvernului
ungar, ~i de a-i da s lU procura toato lamuririle
sau documentele rerute.
ARTICULUL 136
Iutretinerea ~i eheltuelile Comisiunilor de con-
trol ~i cheltuelile ocazionate prin functionarea lor
vor c~dt'a tn sarcina Ungariei,
ARTICUU:L '137
Comisiunea militara interaliata de control va
avea tn special misiunea de a priml dela Guvernul
ungar notificarile pri vitoare la locul de asezare al
uzinelor sau fabricelor de arrne, de munitiuni ~i
de material de 1'3 boi ~i la functionarea lor.
Fa va lua in primite armele, munitiumle ~i
materialul de rasboi, uneltele destinate fabricatiu-
nilor de rasboi, va fixa loeul unde aceasta predate
va trebui efectuata, va supraveghea distrugerile,
scoaierile din uz sau transforrnari!e prevazute prin
prezentul Tractat,
ARTICULUL '138
Couiisiunea navala interaliata de control va
avea in pecial misiunea sa mearga la santierele
de con-tructiune ~i E'a controleze distrugerea va-
selor cad se gasesc in santier, '3. i<1in primire
armele, munitiunilc ~i materialul naval de ri\sboi
~i 1 controleze distrug.rile sau daramarile deter-
minate. -
Guvernul ungar va trebui sa dea Comisiunii
navale interaliate de control toate lamurir ile si
1 documentele ce Ie va socoti ne -esare pentru a se
asigura de completa executare a clauzelor navale,
in special planurile vaselor de rasboi, compozitia'
armamentului lor, caracteristicile ~i modelele de
Lunuri, munitiunile, torpilele, minele, explozibi-
lele, aparatele de telegrafie fara fir ~i tn general
tot ce priveste materie lul naval de rashoi, precum
~i toate documentele legislative, administrative
sau regulamentare.
 AI\TICOLUL 139
Comisiunea aeronautica interaliata de rcntrol
va avea tn special misiunea de a inventaria ma-
terialul aeronautic ce se gtise~te actual mente tn
maimle Guvernului ungar ~i de a inspecta uzi-
nele de avioane, de baloane ~i de motoare de
aeronave, fabricele de arrne, munitiuni ~i explo-
sibile ce pot fi intrebuintate de aeronave, de a
vizitil toale aerodromurile, hangarele, ter-nurile
de aterl-aj, parcurile ~i depozitele cari se gasesc
pe teritoriul ungar si de a dispune, daca e n-voie,
stramutarea materialului prevazut ~i de a-I lua
\in primite.
Guvernnl urrzar "a trebul sa dell Comisiuuii
aeronautrce inte~aliate de control toate Iamuririle
si documentele legislative, administrative sa.u al-
tele , ce Ie va socoil necesare pentru a se a. igura
de completa executare a clauzelor aeronautice, in
special un stat numeric al personalului aparji-
nand tuturor serviciilor aeronautice ale Ungariei,
precum ~i al materialului existent in fabrica-
[iune sau in comanda, 0 Iista completa de toale
stabilimentele lucrand pentru acronautica, a 10-
CUI ilor unde se g3Stsc ~i a tuturor hangarelor
terenurilor de aterisaj.
SECTIUNEA V cercetari
Clauze generale
ARTICOLUL 140
La expirarea .unni termen de 3 luni, ell ince-
pere dela punerea in vigoare a Tractatului de fata,
legislatia ungara va trebui sa fi fost modificata
~i va trebui sa fie mentinuta de catre Guvernul
ungar, in conformitate cu prezcnta parte a
Tractatului de fata.
In acelas terrnen, toate masurile administra-
th-e . au allele, relative la executarea dispozitiu-
nilor partii de fatil, vor trebut sa fi fost luate de
catre Guvernul ungar.
ARTICOLUL 141
Dispozitiuuile urrnatoare ale arrnistitiului
3 Noernvrie 1918, ~i anume : paragrafele 2 ~i 3 ale
Capitolului I (cJauze rnilitare),
paragrafele
6 <lie Capitolului I din Protocolul anexa
militnre), raman in vigoare Intrucat aceste
zitiuni nu sunt contrarii stipulatiunilor ce
AnTICOLUL 142
Ungaria se obliga, eu incepere dela punerea ill
vigoare a Irezentului Tractat, sa nu acrediteze in
nici 0 [ara straina nici 0 misiune militara, navala
sau aeronautica, ~i sa nu trimita, nici sa lase sa
I plece vreo asemenea misiune ; se obliga, in atara
de aceasta, sa ia masurile cuvenite p-ntru u im-
I piedica pe su pusii (ressortissants) ungari de a pa-
rasl teritoriul ei spre a se Inrola in armata, flota
I sau serviciul aeronautic al vreunei Puteri straine,
sau spre a fi atasati la 0 asemenea Putere in sco-
pul de a 0 ajuta la pregatirea ei sau, in general,
de a da vreun concurs In instructia militar ii, na-
vala sau aeronautica lntr 0 lara straina.
Putcrile aliate ~i asociate convin, in ceeace Ie
pri veste, ca, d-Ia punerea in vigoare a prezen t ului
Tractat, ele nu vor putea sa lnroleze in armatele,
flotele sau Iortele lor aeronautice, .nici sa ataseze
acestora vreun supus (Tt'ssorlissant) ungar in sco-
pul de a ajuta la pregatirea lor militara, S3U, .in
general, sa tntrebuinteze vreun supus (ressorris-
sant) ungar ca instructor militar, naval sau aero-
nautic. •
Totus, prezenta dispozitie nu aduce nici 0 atin-
gere dreptului Frant.ei de. a recruta Legiune~ ~tra-·
ina conform cu Iegile ~I regulamentele militare
franceze.
AnTICOLUL 143
~i
Atata limp eat Tractatul de fata va ramane in
vigoare, Ungaria se obliga a se upune oricarei
pe care Cons.liul Societatii Natiunilor,
votand-n eu majoritate, ar socoti-o necesara.
PARTEA VI
PRIZONIERI DE R!SBOI ~1 MORMINTE
SECTIUNEA I
Prizonieri de r a s bo i
Anrrcor.m. 144.
Repatrierea prizonierilor de rasboi ~i internati-
lor civili unguri va avea loc cat mai curand po-
sibil, dupa punerea in vigoare a Tractatului de
fdta si se va electua cAt m25 neintarziat.
dela ARTICOLUL 145
Hepatrierea prizonierilor ~e r~sboi ~i ir!tern:~-
2, 3 l?i
tiler civili unguri se va a~lgura .~n cond't~uTll.e
(clauze
fixate la articolul 144, prm tngrijirea unei Co-
dispo-
misiuni cornpusa din Beprezenlantii Puterilor
preced.
aliate 9i asociate, de 0 parte, ~i ai Guvernului
. ungar, de alta parte.
Pentru flecare dintre Puterile aliate ~i asociate,
o Subcomisiune; compusa numai din Beprezen-
tantii Puter.i interesate ~i Delegatii .Gll\'ern?I~~
unaar
tl., va rezula
C
amanuntele executa! 11 repatriem
prizonierilor de rasboi.
28
AnTIL:OL L 146 .\nTICOL L 151
Indata dupa predarea lor in mainile autorita- Guverne1e aliate ~i asociate tsl rezerva dreptul
[ilor ungare, prizonierii de rasboi si internatii de a subordona repatrierea prizonierilor de rasboi
civili vor trebui sa fie trimisi fara Intarziere la si a supusilor unguri, cari se ga:-;esc in puterea lor,
vetrele lor, prin tngrijirea acelor autoritati. declaratiuuii ~i punerii in libertate imediata de
Acei dintre ei, al caror domiciliu dinainte de \~iitre Guvernul ungar a tuturor prizonierilor de
rasboi se gaseste pe teritorii ocupate de trupele rasboi ~i alti supusi ai Puterilor aliate sau asociate
Puterilor aliate ~i asociate, VOl' tvebul de ase- cari s'ar mai gasi Inca retinu]i contra vointci lor
menea sa fie trirnisi acolo, sub rezerva aprobarii in Ungaria.
~i controlului autoritatilor militare ale armatelor de
ocupatiune aliate ~i asociate. AHTl(:OU':L 1:>2

AIITlt:()I.l"1, '147 Guvernul ungar se obliga :

1.0 De a lnlesnl accesul Comisiunilor pentru cau-
Teate cheltuelile rezultand din aceasta repa- tarea disparutilor ; de a le pu e la dispozitie toate
triere VOl' fi, cu incepere din momentul pornirii mijloacele de transport trebuincioase ; de a le Uistl
prizonierilor, in sarcina Guvernului ungar, care sa patrunda in lagare, tnchisori, spitale ~i in toate
va fi [inut sa puie la dispozitie mijloacele de trans- celelalte localuri ; de a pune la dispozitia lor toate
port ~i personalul tchnic, dupa cum va crede ne- documentele de ordiu public sau pr ivat, cari pot
cesar Comisiunea prevazuta la articolul 145. sa le ajnte in cercetarile lor ;
2° De a lua masuri contra functionarilor sau
Amuxu.u): 148 particularilor unguri cad ar fi tainuit prezenta
unui supus a1 unei Puteri aliate sau asociate sau
Prizonierii de rasboi ~i internatii ci vili, fie pa-
cari nu s'ar fi tngrijit S1. destainuc isca prezen ta
sibili, fie Io viti de pedepse pentru greseli contra
acestuia, tndata ce avea cunostinta de ea.
disciplinei, VOl' fi repatriati, tara sa se tie soco-
teala de terrninarea pedepsei lor sau a actiunii
.\IUIC()IXf. 133
deschise contra lor.
Aceasta dispozi p une nu se aplica prizonierilor Guvernul ungar se obliga sa restitue fartl tntar-
de rasboi ~i internatilor civili cari ar Il pedepsl]i ziere, dupa punerea in vigoare a Tractatului de
pentru fapte posterioare zilei de 1 Ianuarie 1920. fata, toate obiectele, valorile -au documentele co
Pana la repatrierea lor, toti prizonierii de ras- au aparjiuut supusilor Putorilor aliate sau aso-
boi ~i in ternatii civili raman supusi regulamen- ciate ~i cari ar fi fo s t retinute de autoritatile un-
telor in vigoare, in special din punct de vedere gare.
al muncii~~i al disciplinei.
AII'l'1(:OI.l'I, 154
.\IITII:l)l.l'l, 149
Inaltele Parti contractante declara cii renunta
Prizonierii de rasboi ~i internatii civili, cari la rumbursarea rcciproca a sumelor datorite
f unt pasibili sau lovi]i de pedcpsc pentru alte I peutru lntrejinerca prizonierilor de rashoi pe teri-
faptc decat greseli contra disciplinei, vor putea fi I toriile lor respective.
meutinuti in detentiune,

AIH1C(IIXI, 150 SECTIUNEA II

Cuvernul ungar se obliga a priml pc teritoriul

Morrninte
sau pe top indivizii repatriabili fara
distinctiunc.
.\IITIL(JIXI. 1S5
Prizonierii de rasboi sau -upusii uuguri cad
n'ar dorl f':~t fie repatriati, YOI' puteu Ii cxclusi dela Guvcrucle aliate si asociate ~i Guvernul ungar
repatricre ; in:-;ii Guvernele aliate ~i asociate i?i VOl' face .'a so respectc ~i sa se Intretina morrnin-
rezerva dreptul, fle de a-~ repatria, fie de a-i con- tele soldatilor ~i marinarilor tngropa]i pc teriloriile
duce intro tara neutra, fie de a-i autoriza sa 10- lor respective.
cueasca pe teritoriul lor. ! Ele se obliga sa rccunon-ca orice Comisiune in-
Guvernul ungar so obliga de a nu lua impo- i sarcinata de unul sau altul dintre Guverne do
triva aces lor indi vizi sau a familiilor lor nici 0 I a identiflca, inregistra, ln tretine sau ridica mo-
miisuru de exceptiune, nici a exercita impotriva numente convenabile pe zisele morminte 9i de a
lor, pentru acest motiv, vreo rcpresiune sau a lua inlesnl acestci Comisiuni tndeplinirea sarcinelor
vreo miisura jignitoare de Of ice natura. sale.
 Ele mai convin de a-si dft reciproc, sub rezerva in tot cazul acuzatul va avea dreptul sa indice
prescriptiunilor legislatiunilor nationale ~i a nece- el lnsus pe avocatul sau.
sitatilor higienei publice, toate tnlesnirile pentru
a satisfaee cererile de repatriere a rarnasijelor sol- AnTrco[xr, '159
datilor ~i marinarilor 10r.-
Guvernul ungar se obliga sa procure orice do-
cumente ~i informatiuui, de orice natura 'ar fl, a
AHTlCOIXL '156
carer prezentare vu fi socotita neCf':·nra pentru
Mormintele prizonierilor de rasboi ~i interna- cunoasterea completu a .faptelor ill -runinate,
[ilor civili, supusi ai diferitelor State beligerante, cautaroa vinovatilor ~i aprccierea exacta a respon-
mor]i in captivitate, vor fi Intretinute in mod cu- sabilitatilor.
viincios in condijiunile prevazute In articolul 155
al Tractatului de fata. A 1l'I'lCOU-r. 160
Guvernele aliate ~i asociate, de 0 parte, ~i Gu-
vernul ungar, de alta parte, se mai obligrt. sa-si Dispozitiunile articolelor 157 p~ntt In. 159 so
procure reeiproc : aplica de asemenea Guvernelor Statelor carora Ii
1. Lista cornpleta de morti cu toate inforrnatiu- s'au atribuil teritorii ce au apartinut fostci mo-
nile necesare pentru identiflcarea lor; marhii au;-;t:co-ungare,)11 ceeace priveste person-
:2. Toatc indicatiunile aSllpra nurnarului ~i 10- nele acuzate de a fi comis acte contrarii legilor :;;i
cului rnorrniutelor tuturor mortilor ingropap mra obiceiurilor rasboiului si cari se gasesc pe terito-
iden t ificare. I riul sau Ia dispozitia ziselor State.
Daca persoanele de-pre cari este yorba au do-
bandit llation~litatea UlHli.a din ~isele 'State, G~l-
PARTE.\ VIr
I
vcrnul acestui Stat so obliga sa la toate masurile
necesare pentrn ca sa asigure urrnarirea ~i pedep-
sirea lor, in urma cererii Puterii interesate ~i de
SANCTIUNI acord cu acensta.

AI\TI(:()lTr. 137
PARTEA VIU
Guvernul ungar recunoaste Puterilor aliate ~i
as ociateIibertatea de a trimite inaintea tribuna-
lelor lor militare persoanele acuzate de a fi comis REP ARATIUNI
acte contrarii legilor ~i obiceiurilor rasboiului.
Pedepsele prevazute de legi vor fi aplieate persoa- SECTIUNEA I
nelor gasite vinovate. Aceasta dispozitiune se va
aplica chiar daca YOI' exist actiuni a sau urmariri
Di s poz itru n i Genera 1
inaintea unei jurisdictiuni a Ungariei sau a alia-
A I\Tr( :OU'r, '161
[ilor ei.
Guvernul ungar va trebui sa
predea Puterilor -Guvel'llele aliate ~i asociate declara, iar Un-
aliate ~i asociate, -au aceleia dintre ele care ii va garin recuuoaste ca Ungaria ~i aliatii ei sunt ras-
adresa cererea, orice persoane cari, fiind acuzate punzatori pentru ca le-a cauzat toate pierderil
de a fi comis un act coutrariu legilor ~i obiceiu- ~i toate paguhele suferite deGnvernele aliate ~i a-
rilor riisboiului, i-ur fi indicate fie nominativ, fie societe si de nationalii lor ca urmare a r.isboiului,
prin gradul, functiunea sau intrebuintarea ce li He care le-a Iost impus de agresiunea Austro-Unga-
va Il dat de autoritutile ungare. riei ~i a aliatilor ei.

AH'rICoLrl. '158 AWI'TC(lI."G1. 162

Autorii unor fapte criminale in contra supu- Guvernele aliate si asociate recunosc crl resur-
siler uneia din Puterile aliate ~i asociate YOI' fi sele Ungariei nu sunt tndestulntoare - tinanrl
chernati inaintea lribunalelor militare ale acestor seama de scaderea perrnanenta a acestor resurse,
Puteri, dupa cum rezulta din celelalte dispozitiuni ale
A utorii unor fapte criminale comise contra su- prezentului Tractat - pentru a asiguru repara-
pusilor mai multor Puteri aliate ~i asociate VOl' fi [iunea completa a tutulor acestor pierderi ~i a tu-
chemati inaintea . tribunalelor militare compuse tulor aces tor pagube.
din membrii apartinand triLunalelor militare ale Guvernele aliate ~i asociate eel' cu toate acestea,
Puterilor interesate. iar Ungaria i~iin. angajamentul ca s5. repare toate
 30
.
pagubele cauzate populatiunii civile a fieca-
reia din Puterile aliate si asociate, cum si hunu-
rile r-i, in timpul perioadei tn care aceasta Putere
s'a aflat in stare de rasboi cu Ungaria, prin zisa
agresiune pe useat, pe mare ~i prin aer, si, in mild
general, toate pagubele asa precum sunt definite
In anexa I ad alaturata.
ARTicOLUL 163
Valoarea ziselor pagube, pentru cari desdauna-
rea este datorita de Ungaria, va fi fixata de 0 co-
misiune interaliata, care va lua numeJe de "Co-
misiunea reparatiunilor« (Commission des repara-
tions), ~i va fi constituitii in forma ~i Cll puterile
indicate mai jos, precum ~i tn Anexele II pana Ia
V aei alaturate. Comisiunea prevazuta la artico-
lul 233 al Tractatului cu Germanin este una ~i 0.-
ceeas cu prezenta Comisiune, sub rezerva modifi-
carilor cari rezulta din Tractatul de Iata : ea va
constitul 0 sectiune pentru chestiunile speciale
relative la aplicarea prezentului Tractat; aceasta
sectiune nu va avea oecat 0 putere consultativa,
afara de cazurile tn cari Comisiunea reparatiunilor
ti va delega puterile pe cari Ie va socoti necesare.
Comi-iunea de reparatiuni va examina recla-
matiunile ~i va da Guvernului ungar echitabila
facultate de a fi ascultat.
Comisiunea va stabill in acelas timp un stat al
platilor, speciflcand epocile ~i rnodalitatile achitarii
de catre Ungaria, tntro perioada de 30 ani, cu in-
c- pe.re d-la 1 l\1ai 1921, a pal'tii' din datorie care
ii va fi fost fixata, dupa ce Comisiunea va fi sta-
bilit daca Germania cste in situatiunea sa platea-
sea restul valorii totale a reclamatiunilor prezen-
tate in contra Gerrnaniei si a aliatitor ei si verifi-
cate de Comisiune. Cu toate acestea, daca in cursul
zisei perioade Ungaria nu'si va achita datoria ei, re-
gulamentarea platii oricarui rest ramas neplatit
va purea f reportat pe anii urmatori, dupa vointa
Con.i-iunil, sail va putea face obiectul unui trata-
merit diferit, in conditiunile pe cari Ie vor hotart
Guvernele aliate ~i asociate, urrnand procedura
prevazuta in prezenta Parte a acestui Tractat.
ARTICOLUL 164
Comisiunea de reparatiuni va trebui, dupa 1
Mai HJ2i, din vreme in vreme, sa studieze re-
sursele ~i puter.le de plata ale Ungariei, ~i
dupa ce va fi dat reprezentantilor acestei tari
ech.tabila Iacultate de a fi ascultati, zisa Corni-
siune va avea tot dreptul de a prelung) perioada
~i de n mod fica modalitatile.de plata, cari a~'urma
.sa fie prevnzute in contormitate cu art. 163; ea.
nu va putea tnsa sa ierte niei 0 plata fara autori-
. zatiunea speciala a diverselor Guverne reprezen -
tate 1n Comisiuoe.
ARTICOLtJL 165
Ungaria va plati, in cursul anului 1920 ~J
in Iimpul primelor patru luni ale anului 1 ~2t,
ill atatea varsaminte si dupa anumite moduli-
HW (in aur,. marfuri, navi, valori sau altfel), pe
cari Comisiunea de reparatiuni le va putea fix.:i.,
o suma echitabila pe care Comisiunea 0 va ho-
tarl in contul creantelor de mai sus; din aceasta
suma vor fi mai Intaiu platite. cheltuelile ar-
matei de OCllpatie dupa . armistitiul dela 3 No-
emvrie 1918, ~i vor putea fi platiie, cu aproba-
rea ziselor Guverne, de asemenea prin deducere
din acea suma, acele cantita]i de produse ali-
mentare ~i de materii prime pe cari Guvernele
Principalelor Puteri aliate ~i asociate Ie VOl'
socotl necesare pentru a permite Ungariei sa
faca fata obligatiunii de a desdauna. Soldul se
va deduce din sumele datorite de Ungaria drept
reparatiuni. Ungaria va mai remite pe langa a-
ceasta bonurile prescrise la paragraful 12 c, al
Anexei n aci ala turata.
ARTICOLUL 166
Ungaria primeste, afara de aceasta, ca re-
surseJe sale economice sa fie direct Intrebuin-
[ate pentru reparatiuni, precum este specificat
in Anexele II[, IV si V, privitonre, fiecare ln
parte, la marina cornerciala, la rest .urarile ma-
teriale ~i Ja materiile prime, fiind in totdeauna
tnteles ca valoarea bunurilor transter ate ~i a fo-
losintei lor, stabilite prin zisele Anexe, va fi tre-
cuta in cred.tul Ungariei, dupa ce va fi fixata
in chipul acoJo aratat, si so va deduce din obli-
gatiunile previizute in articolele .de mal sus.
ARTICOLUL 167
Varsamintele succesive , cuprinzand ~i cele
d-spre cari tra teaz a articolele precedents, efec-
tuate de Ungaria pentru a satisface reclam-tiu-
nile de mai sus, YOI' fi repartizate de Guvernele
aliate siasociate dupa proportumile determinate
de ele mai dinainte ~i intemeiate pc echitate ~i
drepturile fiecaruia.
In vederea acestei repartizari, valoarea credl-
telor ai atate la art. 173 ~i la Anex-Ie JH, IV si V
va fi calculata in acelas chip ca ~i platile efectuate
tn acelas an. .
ARTICOLUL 168
I
I III aful'a de platile ~revazutc mai sns, ..Ungar~fi
va efectua, .conformaodu-~e procedur ii stabi-
lite de Comisiunea reparatiunilor, restituirea tn
bani a sumelor ridicate, Iuate sau sechestrate,
cat ~i restituirea animalelor, obiectelor de orice
fel ~i a valorilor ridicate, luate sau sechestrate,
in cazul cand va fi posibil de a Ie identifica fie pe
teritoriile apartinand Ungariei sau aliatilor ei, fie
pe teri toi iile ramnse in posesi unea U ngariei sau
a aIL ~tl.o[' ei, pana In com pleta excr utare a r[rac-
tatului de rapt.
ARTICOL L 169
Guvernul ungar i,?i ia tndatorirea de a face. ime-
diat restituirile prevazute de articolul t Gx de rnai
sus ~i de a efer tua plati1e ~i predarile prevazute
de articolele 163, 164, Hid ~i 166.
ARTlCOLUL 170
/ virtutea articolului 168 al prezentului Tracta t nu
Guvernul ungar recunoaste Comisiunea pre va-
zuta de articolul 163, astfel precum va putea fi
constituiia de Guvernele aliate ~i asociate, in con-
Iormitate cu Anexa II; el ti recunoaste in mod
irevocabil po esiunea ~i exercijiul drepturilor ~i
put-r ilor ce i Ie confera Tractatul de btiL
Guvernul ungar va da Comisiunii toate la-
muririle de cari ea va putea avea nevoie asupra
situatiunii ~i ope atiun.lor financiare ~i asupra
bunuritor, capucitaui de productiune, aprovizio-
narilor si productiunii curente a materiilor prime
si a obiectelor manufacturate ale U ngariei si
ale supusilor ei ; el va da, de asemenea, toate
infoi matiunile relative la operatiunile militure
ale rasboiu'ui din 19-14 - 1 ~20, a carer cunos-
tinta ar fi considerata ca necesara de catre Co-
misiune.
Guvernul ungnr va acorda membrilor Comi-
siunii si agenulor ei autorizati toate drepturile
, ~ U .
~i imu lIit:1ule de cari se bucura in . ngarJa. ~-
gentii diplomatici acreditati in regula ai Puterilor
arnice.
UlIlZaria primeste, pe Utn"'~ aceasta, ~~ suporte
h·fllrilc si cheltuelile Comisiunii si ale personalu-
lui ce ar intrebuinta.
•
ARTICOLUL 171
Uno-aria isi ia tndatorirea sa promnlge, s:l men-
c .
tie in vigoare si sa publics orice l-gislapune, once.
regulamente ~i decrete ce ar putea fi necrs-re
penrru a asigura completa executare a stipulatiu-
nilor de fat~.
ARTICOL UL 172
Dispozltiunile prezentei Par]] a Tractatului de
fat" nu vor atinge intru nimic dispoaitiunile S,ec-
[iunllor ]1[ ~i IV ale Partii X (Clauze econornice)
a Tractatului de faliL
ARTICOLUL 1.73
Se VOl' treoe in creditul Ungariei, drept obliga-
tiuni de reparare, urmatoarele elemente :
a) Orice sold definitiv in fa voarea U ngariei ara-
tat la Sectiunile III ~; IV ale Partii X (Clauze e-
conornice) a Tractatului de .:'aFi ;
b) Orice sume datorite Ungariei provenind din
cesiunile ara tate Ja Partea IX (CIauze financiare)
~i la Partea XII (Porruri, ca: pe apa ~l cai ferate);
c) Orice sume pe cari Comisiunea de repara-
[iuni le va judeca ca trebuind trecute in creditul
Ungariei in contul oricaror alte transmiteri de
proprietati, drepturi, concesiuni sau alte interese
prevazute de Tractatul de foi8..~
'Totu~, In nici un caz, restituirile .efectuate in
vor putea fi trecute in creditul Ungariei,
ARTICOLUL 174
Cesiunea cablurilor subm wine ungare in lipsa
unei dispozitiuni speciale a Tractatului de fata,
este regulata prin Anexa VI aci alaturata.
Anexa I
Compensrtiune ponte fi reclamata dela Ungaria,
conform ar ticolului 16:2 de mai sus, pentru tuta-
lrtatea pagubelor ce ar intra in categoriile urma-
toare:
10 Pagube pricinuite civililor atinsi in persoana
sau tn vieata lor ~i supravietuitorilor cari erau tn
sarcina acestor civili, prin orice acte de rashoi,
cuprinzaud ~i bombardiirile sau alte atacuri pe
uscat, pe mare sau pe cale aeriana, ~i toate con-
secint-Ie lor directe sau din toate operatiunile de
rasboi ale celor dona grupuri de beligeranji, in
mice loc s'ar fi prod us.
2° Pagubele pricinuite de Ungaria, sau de
aliatii ei, civililor v.ct.me ale vreunor acte de
cruzime, de vio'enla sau de rau tratament (in-
clusiv atingerile aduse vietii sau sanatapi, prici-
nuite in urma unei detentiuni, deportari, inter-
nar! snu evacuari, abandon in largul marii sau
in urma unei munci Iortate), in orice loc s'ar fi
produs, precum ~i supravietuitorilor cari erau in
sarcina acostor victime.
3° Pagube cauzate de Ungaria, sau de alit.tii ei,
p tcritoriullor sau in teritoriul ocupat sau inva-
drt persoanelor civile, victirne ale oricaror acto
cari au adus atingere sanatatii,. capacitatii de
munca sau onoarei, precum ~i supravietr itorilor
cari erau in sarcina acestor victime.
4° Pagubele pricinuite prin orice fel de rele tra-
tamente aplicate prizonierilor de rasboi, ..
50 Intru cut exista 0 dauna cauzata Puterilor
aliate ~i asociate, orice pensiuni sau compen. a- comun in conditiunilo prevazute la alineatul at
[iuni de aceeas natura, acordate victimelor mili- treilea al paragrafului :1 de mai jos. Odata ell fie-
tare de rasboi (armate de uscat, de apa sau forte care delegat va fi numit un Delegat-ajutor, care
aeriene), mutilatilor, ranijilor, bolnavilor sau in- ll va tnlocul, in caz de boa la, sau de absent a silita,
valizilor ~i persoanelor al carer sprijin erau aceste dar care, in oriee alta imprejurare, va avea numai
victime; totalul sumelor datorite Guvernelor aliate dreptul stl asiste la desbateri, frtrtl insi'\. s:"t• ia vreo
~i asociale se va calcula, pentru Jiecare din zisele parte la ele.
Guverne, dupa valoarea capitalizata, la data pu- In nici un caz, Delegatii a mai mult de cinci
nerii in aplicare a prezentului 'I'ractat, a ziselor dintre Puterile sus aratate nu VOl' avea dreptul de
pensiuni sau cornpeusari, pe baza tarifelor in \'i- I a lua parte fa .Iesbutcrile Comisiunii ~i a-si du
I

goare in Franta, la 1 Mai 1919. votul. Delegati! Statclor- Unite, ai :\Iarei-Britallii,

6° Cheltueli Iacute de Guvernele Puterilor aliate ai Frantei ~i Italiei vor ave» totrleauna acest drept.
~i asociate pentru asisten]a data prizonierilor de Delegatul Belgiei va avea acest drept in toate ca-
rasboi, familiilor lor sau persoanelor al carer zurile, ill afara de cele aratate mai jos. Delegutul
sprijin eran. Japoniei va avea acest drept in cazurile cand VOl'
7° Alocatiuni date de Guvernele I'utorilor aliate fi cercctate chestiuni privitoare la daunele pc mare.
~i asociate Iamiliilor sau alter persoane cari erau Delegatul comun al celorlalte cinci Puteri mentio-
in sarcina mohilizatilor, sau a tululor acclora nale mai sus va avea acest drept cand S8 VOl' exa-
cari au servit in arrnata ; totalul sumelor re le mini'! chestiuni privitoare la .vustria, la Tngaria
sunt datorite penti u fiecare dill anii ill cursul ca.•.. I sau la Bulgaria.
rora au avut loc ostilitatile, va fi calculat pentru I Fiecare din Guverriele reprezentate in Comi-
flecare din zisele Gnverue, pc baza tarifului mijlo- I siune va avea dreptul 11e a se retrage, dupa 0
cin aplicat in Franta, plati10r d« UCP;lsl(l llatllr:"t prealabila lnstiintare notificata Comisiuuii, en
in cursul zisului an. douasprezece luni inainte ~i confirrnata ill cursul
80 Paguhc pricinuite civililor in urmn obliga- lunii a sasea dela data notificdrii initiule.
pllnii ce li s'a irnpus de Uugaria sau de aliajii ei
lie a lucru I'iira 0 jusl:"t remunerate. §3
9° Pagube prlvitonre Ill. oricc proprietati, in I

Aceea dintre Puterile aliate ~i asociale, care ar

orice loc ar f situate, apartinand uneia (tin I'u-
putea fi interesatii in cauza, va avea dreptul de a
terile alia te sau asociate sau supusilor lor (excep-
I numl un delegat, ori de cate ori creautele ~i inte-
l<lndu-sr lucrarile ~i matorialul militar sau naval).
resele zisei Puteri VOl' fi examinale sau discutate.
cari au Iost rill ica te, sechestrate, strica Ie sa u dis-
ln aceste cazuri, Delegatul va fi prezent, ~ ~i va
trnse de Ungaria sau de aliatii ei, PI' uscat, pe
lueri\ ca assesor, fara a aveu dreptul de vet.
apa Ran in aer, sau paguhe pricinuite ca ronsc-
cin1a directs a ostilitatilor
[iuni de r asboi.
sau a oricaror opera- I Sectiunea pe care (:omisillnea
pentru executarea articolului
0 \':1 constitul
163, va cuprinde
reprezentanti a i Puterilor urrnatoare : ~tatele-
10° Pagube pricinui te sup forma de (preZ(:ve-
I Unite ale Amcricei, Marea Britanie.Tranta, Italia,
1nents) amenzi .sau constrangeri (e.~·actions) simi-
Grecia, Polonia, Romania, StatuI Serbo- Croato-
lare, de ('~lll'e Ungaria sau tln alintii pi, ill rlelri-
mentul populatiunilor civile.
Sloven, Ceho-Slovacia, taraca aeeas~l cornpozi-
[iune sa inrluenteze, in nimic, asupra a--1misrhili-
Anexa II Hltii reclamatiunilor, Cand sectiunea vn vota,
I reprezentantii Statelor-Unite ale Americei, ai Ma-
§1
rei Britanii, ai Frantei ~i ni Italiei VOl' a vea fiecare
Comisiunca prevazuta la articolul 163 va purta
Iitlul de »Comisiunea reparatiunilor« (Commi.ssion I
cate doun voturi.
Iloprezentantii celorlalte cinci Puteri mentio-
des reparations) ; ea va fi desemnnta inarticolele nate mai sus VOl' numl un Delcgat comun, care
de mai jos prin cuvan tul • Coruisiu nea« (La Corn- va lua parte in Comisiunea reparatiunilor, in con-
mission). ditiunile aratate la paragraful 2 al prezeutei Anexe.
" 2 Acest Delegat, care va fi numit pc timp de 1111 an,
Delegati! la Comisiune VOl' fi numiti de Statele- va fi in mod succesi vales dintre supusii [ressor-
tissants} fiecareia din cele cinci Puteri mai sus
Unite ale Americei, Marea Britanie, Franta,
Ilalia, Japonia, Belgia, Grecia, Polonia, Romania,
aratate.
§ /.1,
StatuI Sarbo-Croato-Sloven si Ceho-Slovacia. Sta-
tele-Unite ale Americei, Marea Britanie, Franta, In eaz de deces, demisiune S::Ul rechemare a
ltalia, Japonia ~i Belgia vor numl fiecare cate un oricarui Delegat, Delcgat-ajutor sau assesor, ncesta
Delegat, Celelalte cinci Puteri VOl' numi un Delegat J va trebul stl lie iulocuit eat mai grabnic posibil.
 siudt; ea va Ii cahiuzita de dreptate, echitate ~i
buna credinta, Deciziile sale VOl' trehui sa se con-
Comisiunea va avea principalul ei biurou per-
manent Ia Paris, unde i~i va tine prima intrunire, I forme la principii ~i reguli uniforme, ori de cate
ori aceste principii ~i aceste reguli VOl' fi aplica-
in eel mai scurt timp posibil, dupa punerea in vi-
bile. Ea va fixa rcgulele privitoare la modurilc
goare a prezentului Tractat ; ea se va Intrunl apoi
de probare in materie de .reclamatiuni. Ea va
la locul ~i la data ce va crede de cuviinta in vede-
putea ~a intrebuinteze orice metoda legitima de
rea indeplinirii cat mai grab nice a tndatoririlor ei.
calcul.
§6
§ 12
Chiar dela prima ei intrunire Comisiunea va
alege, printre delegatii aratati mai sus, un Pre~e- Comisiunea va avea toate puterile ~i va exer-
.lintc ~i un Vice-Presedinte, cari vor ramane In cita toate atributiunile ce ti sunt date prin pre-
functis timp de un an ~i VOl' fi reeligibili ; daca zentul Tractat.
posturile de Presedinte sau de Vice-Presedinte de- Comisiunea va avea, in mod general, cele mal
vin vacante in cursul anului, Comisiunr a va pro- intinse puteri de control si de executare in cecace
ceda-imediat la 0 noua .alegere pentrn restul zisei priveste problema reparatiunilor, astfel cum ea
perioade. este tratata in ~rezenta Parte ~i va avea puterea
de a interprets aceste dispozitiuni. Sub rezerva
§ 7 dispozitiunilor prezentului Tractat, Comisiunea
este constituita din diferitele Guverne aliate ~i
Comisiunea este autorizata a nurnl orice Iunc- asociate mentionate la paragrafele 2 ~i 3, consi-
tionari, agenti ~i impiegati, cari pot fi necesari, derata fiind ca reprezentantul lor exclusi v, pentru
pentru executa rea . functiunilor ei, ~i sa hotarasca partea ce-i priveste, in scopul de a priml, vinde,
salariile lor, sa constitue sectiuni sau comitete ai pastra ~i repartiza plata reparatiunilor de efectuat
carer membri pot fi si altii decat cei cari fac parte de Ungaria, in termenele prezentei Par]! din
din Comisiune, ~i a lua toate masurile de executio Tractat. Ea va trebul sa :-5e conformeze conditiu-
trebuincioase fa indeplinirea sarcinei ei, ~a tnves- nilor si dispozitiunilor urrnatoare :
teasel eu au toritatea necesara ~i sa dea depline pu- a) Orice fractiune din valoarea totala a crean-
teri funotionarilor, agentilor sectiunilor ~icorni- telor veriflcate, care nu va fi platita tn aur, sau
tetelor ei.
in bastimente, valori sau marfuri, san in oriee
§8 alt mod, va trebul sa fie acoperita de Ungaria
Teate deliberarile Comisiunii VOl' fj secrete,
in conditiunile pe cad Comisiunea Ie va stabili
afara numai daca, pentru motive specials, Com i- prin remiterea, drept garantie, a unei valori
sinnea, In cazuri particulars, nu va decide all fel. echivalente de bonuri, de titluri de obligatiuni sau -,
altele, in scop de' a constitul prin aceasta 0 recu-
§ 9 noastere a fractiunii datoriei despre care este
yorba;
Comisiunea va .trebui, in termenele ce Ie va b) Pcntru a determina In mod periodic capaci-
fix:\ din timp in tirnp, sidaea Guvernul ungar 0 tatea de plata a Ungariei, Comisiunea va examina
va cere, ~ilasculte orice argumente ~i marturii sistemul fiscal ungar : 10 eu scopul ca toate ve-
prezentate de Ungaria asupra tutulor chestiunilor niturile Ungariei, inclusiv ~i cele destinate servi-
cari se refera la capacitatea ei de plata. ' viciului sau platii a oricarui imprumut interior,
sa fie bine tntrebuintate cu privilegiu la plata s~-
§ 10 melor datorite de ea drept reparatiuni, ~i 20 in
Comisiunea va studia reclamatiunils 7i va da asa fel tncat sa obtie certitudinea ca, in general,
Guvernnlui ungar echitabiJa facultate de a fi a8- sistemul fiscal ungar este proportional, tot atat de
cultat, faril ca eJ sa poata lua vreo parte, sub orice incarcat ca ~i acela al oricareia din Puterile re-
forma, la hotartrile Comisiunii. Comisiunea va prezentate in Comisiune
acorda aceeas facultate aliatilor Ungariei, rund ea Comisiunea de reparatiuni va priml instruc-
va socotl ca interesele lor sunt in joc, [iun! prin cari i se va recomanda sa tina seama mal
ales : 10 de sit uatia econornica ~i financiara reala
§ H a teritoriului ungar a~a precnm este delimitat ,
prin prezentul Tractnt, ~i 20 de micsorarea resur-
Cornisinnea nu va fi legata de niei 0 legislatio selor saJe ~i a capacitatii sale de plata rezultand
nici prin vreun cod particulnr, nici printr:o re- din clauzele prezentului Tractat. Alat timp cat
gula speciala, cu privire 1::1 instructie sau proce- situatia Ungariei nu v.i fi modiflcata, Comisiu-
3
 nea va trehul sa iA aceste elements in consider atie Puterilol' aliate ~j asocia;e, Gu 111SiUlif.R ,<1 anula
cand va fixa totalul definitiv al obligatiunilor
. I
Un- imediat toate bonurile cari at' 11 putut fi ernise
gariei, varsamintele prin cari aceasta tara va tre- peste zisul total;
bul sa se achite ~i reporturile oricaror pla]i de d) In caw! cand honuri, obligatiuni sau alte
dobanzi ce vor putea fi cerute de ea; . recunoasteri de datorii emise de U ugaria, drcpt
c) Comisiunea, dupa cum este prevazut la ar- garantie sau recunoastere a dutoriei sale de 1'('-
ticolul 165, va cere sa i se predea de catre Un- paratiune, vor fi atribuite, eu titlu deflnitiv, iar
garia, drept garantie de recunoastere a datoriei nu ea garantie, altor personne decat dileritelor
ei, bonuri la purtator in aur, libere de taxe sau im- Guverne in profitul carom fusese Ilxat Ia origina
pozite de orice fel, stabilite sau cari VOl' fi stabi- totalul datoriei :de reparatiune a Ungariei, zi-a
lite de Guvernul ungar sau de orice autoritate de- datorie va fi consi +erata -ca stinsa fata de acestea
pinzand de el; aceste bonuri VOl' fi predate in din urma, pentru un total corespunzator valoarei
orice timp socotit prielnic de Corriisiune ~i In trei nominale a bonurilor asttel atribuite in mod defi-
fractiuni ale carer valori respective vor fi de ase- nitiv, iar obligatiunea Ungariei aferenta ziselor
menea fixate de Comisiune. [Coroana de aur fiind bonuri va fi Iimitata I< obligatiunea care este
platihila conform articolului 197, partea IX mentionata pe ele ;
(clauze financiare) a prezentului Tractat] : e) Cheltuelile necesitate de reparatiunile ~i
10 0 prima emisiune de bonurf la purtator, reconstructiunile proprietatilor situate In regiu-
platibile pan a la 1 Mai 1921 eel mai tarziu, fara nile invadate ~i devastate, inclusiv reinstalarea
dobanzi; pentru arnortizarea acestor bonuri se va mobilierelor, masinelor si a intregului material,
aplica mai ales varsamintole pe cari Ungaria s'a vor fi evaluate dupa eostul de reparatrune ~i re-
ob1igat sa le faca conform 'articolului 165, sea- constructiune Ia epoca in care aceste lucrari VOl'
zandu-se sumele destinate pentru rambursarea fi executate ;
cheltuelilor de tntrejinere a trupelor de ocupatie f) Deciziunile Comisiunii relative la 0 achitare
~i pentru plata -ch-ltuelilor de aprovizionare eu totala sau parfiala, in capital sau dobanzi, a ori-
aliments ~imaterii prime; aeelea dintre bonuri cari carei datorii verificate a Ungariei, vor trebul sa
nu VOl' fi fost amortizate Ia -1 Mai 19~ 1 YOl' fi fie motivate.
atunci sehimbate contra unor noui bonuri de
acelas tip ca ceJe prevazute mai jos (§ 12 c 2°); § 13
20 0 a doua emisiune de bonuri Ja purtalor
eu dobanda de 21//'/0 (doi ~i jumatate la suta) In eeeaee priveste voturile, Comisiunea se va
intre 1921 ~i 1926 ~i apoi eu 50/.) (cinci la suta), conforma regulilor urmatoare :
cu 1% (unu la suta) in plus pentru amortizare, Cand Comisiunea ia 0 deciziune, voturile tu-
eu incepere dela 1926, asupra valorei totale a e- tulor Delegatilor eari au dreptul sa voteze, sau,
misiunii ; in absenta unora dintre ei, ale Delegatilor lor
3° Un angajament seris ('Ii va emite ca nou ajutori, VOl' fi Inregistrate. Abtinerea ,ia fi con-
varsamant, ~i numai cand Comisiunoa va fi con- siderata ca un vot ernis contra propunerii
vinsa ca Ungaria poate sa asigure plata dohan- pusa in discutie. Assesorii nu VOl' avea dreptul
zilor ~i a fondului de amortizare, honuri Ia de vot.
purtator, cu dobanzi de 5 % (cinei la sura), ur- Unanimitatea va fi necesara asupra urmatoare-
mand ea termenele ~i modul de plata a capita- lor ehestiuni :
lului ~i dobanzilor su fie determinate de Comi- a) Chestiuni interesand suveranitatea Pute-
siune. rilor aliate ~i asociate sau privind rernitere: in
Datele la earl dohanzile sunt datorite, modul total sau in parte a datoriei san a obligatiunilor
de intrebuintare a fondului de amortizar e ~i Ungariei ;
toate chestiunile analoage relative la emisiune, b) Chestiuni relative 1a totalul, precum ~i la
Ia gestiune ~i Ia reglcmentarea emisiunii bonu- conditiunile bonurilor ~i a alter titl rri de obliga-
rilor, VOl' fi determinate din timp in Limp de I [iuni ce urrneaza sa fie remise de Guvernul un-
Comisiune. gar ~i la Iixarca epocei si a modului de ranzare,
Noui emisiuni vor putea ti cerute, drept recu- de negociere sau de reparutie ; .
noastere ~i garantie, in conditiunile pe cari Co- c) Oricereport total sau partial, trecaud peste
misiunea Ie va determina ulterior, din timp in I anul t 930, a1 platilor cu scaden]a intre 1 Mai
timp. 1D21 ~i sfarsitul Iui 1926 inclusiv ;
In cazul cand Comisiunea de reparatiuni ar 1 d) Orice report total sau partial, pentru 0 du-
proceda la fixarea deflnitiva, ~i nu numai provi- rata superioara de trci ani, al pWPlol' ajunse la
zorie, a totalului partii din sarcinele com une ce scadenta dupa 1926 ;
cad asupra Ungariei in urma reclamajiunilor e) Qbesttuni privitoare la aplicarca, tutr'un caz
•
 35

ticular, a unei metode de evaluare a pagube- vreo data ullerioara, (~11 Itnprejurarile justifica 0
.deosebita de aceea care a fost mai lnainte a- modificare a acestui cuantum.
ptatatntrun caz asems nator ; Comisiunea fixand la 1 Mai 1921 totalul da-
n Chestiuni de interpretare a dispozitiunilor toriei Ungariei va putea tine socoteala de doban-
zentei Par]! din Tractatul de fata. I
zile datorrte asupra sumelor cuveuite pentru re-
Orice alte chestiuni VOl' fi rezolvite printr'un paratiunea I pagubelor materiale, cu ln-epere dela
dat cu majoritate. 111 Noernvrie 1918 sau oricare alta data ulterioara
III caz cand s'ar isca mtre delegati un con- care va putea fi fix Ita de Comisiune pana la t
t de pa eri asupra
speta determiuata
chestiunii de a se ~ti daca Mai 1921.
face pal te din acelea a
I
ei deciziu'ne cere sau nu un vot unanim, si § t7
caz cand acest conflict n'ar putea fi rezol vat
In caz de neexecutare din parte 1 Ungariei a
instructiunile cerute Guvernelor 101', G u-
vreuneia din ohligut.unile aratato in prezenta
nele aliate ~i asociate se ohlig a ~a supue
Parte a Tractatului de fata, Comisiunea va sem-
diat acest conflict arbitrajului unei persoane
nala imediat aceasta neexecutare fiecarei Puteri
artiale, asupra desemnarii uareia ei se vor
interesate, facand totdeodata orice propuneri
e de aco~l ~i a carei sentinta dansii se obliga
cari i-ar parea oportune cu privire la masurile de
accepte. luat in vederea acestei neexecutari.

§ 14
/
§ 18
eciziunile luate de Comisiune, in conformitate
1Ia"u\'~le pe cari Puterile aliate ~i asociate YOI'
puterile cad ti sunt conterite, VOl' fi de tndata
avea dreptul sa Ie ici in caz de neexecutare \'0-
utorii ~i vor putea fi aplicate imediat fara alta
luntara de catre Ungaria ~i pe cari Ungaria S~
alitate.
obliga a nu Ie considers ca acte de ostilitate, pot
sa cuprinda acte de prohibiri si de represalii eco~
§ 15 notnice ~i financiare si, in general, orice aIte ma-
suri pe cad Guvernele respective Ie vor putea con-
omisiunea va preda flecarei Puteri interesate,
sidera ca fiind dictate de lmprejurari.
forma pe care 0 va fixn :
o Un certificat., mentionand ca ea detine, pe
tul zisei Puteri, bonuri ale emisiuuilor sus
§ 19
tionate, zisul certiflcat putand, la cererea Platile, cari trebuiesc sa
tie efectuate in aur, sau
rii iuteresate, sa fie impi!l'tit 1ntr'un nurnar echivalentele lor, drept acont asupra reclamatiilor
iviziuni (coupures) cari Stt nu treaca de cinci ; veriflcate ale Puterilor aliate ~i asociate, pot sa fie
Din timp in timp, certificate mentionand ca acceptate in orice moment de Cornisiune, sub forma
etine pe socoteala zisei Pi teri oriee alte bunuri de bunuri mohiliare 9i imobi1iare, de marfuri, de in-
ate de Ungaria drept acont din datoria sa treprinderi, drepturi ~i concesiuni inlauntrul teri-
tru reparatiuni. . toriilor ungare sau trrafura de acesre terilorii,
rtificatele sus aratate VOl' fi nominative ~i vor de navi, obligatiuni, actiuni, sau valori de orico
Ii sa fie transmise pe ca lea lndosarii, d u pi! natura sau monede ale Ungariei sau ale altor
ficarea Comisiunii. st 1 te ~ valoarea lor de Inlocuire in raport cu au-
.nd sunt emise bonuri pentru a fi vandute rul fiind Ilxata la un cuantum just ~i leal de in~a~
negociate ~i cand VOl' fi predate bunuri de Cornisiunea.
Comisiune, un numar corespunzator de cer-
te trebuie sa fie retras. § 20
Comisiun-a, fixand sau acceptand platile cari
§ JG
se vor efe -tua prin remiterea de hunuri sau drep-
uvernul ungar va fi debitat, cu tncepere deJa turi determinate, va tine seama de orice drepturi
i 192 t, cu dobanda datoriei sale, asa dupa •
~i interese legitime ale Puterilor aliate ~i asociate
va fi fost fixata de Comisiun=, sci1Jrand 01 ice sau neuire ~i ale supusilor lor.
minte efectuate sub forma de pla]i In bani
echivalentele lor sau In bonuri ernise in pro-
§ 21
Comisiunii ~i orice plati aratate la arti-
173. . Nici un membru al Comisiunil nu va fl respon-
antumul acestei dobanzi va fi fixat Ja 5%, sabil, alara numai fata de Guvernul care l-a de-
numai daca Comisiunea nu socote~te, la semnat, de orice act sau omisiune decurgapd din

-
functiunile
, sale. Nicl. unul din Guvernele aliate ~i
asociate nu-si asuma vreo raspundere pe . eama
vreunui alt Guvern.
§ 22
Sub rezerva stipulatiunilor Tractatului de fati\';
prezenta Ane. a va putea fi modificata prin deci-
ziunea unanirna a Guvernelor reprezentate la (:0-
rnisiune.
23
(:llnd Ungaria ~i Aliatii ei se VOl' fi achitat de
toate sumele ce datoresc, spre executarea prezen-
tului Tractat sau a deciziunilor Comisiunii, ~i
eand toate sumele primite sau echivalantele 10\'
vor fi fost repartizate tntre Puterile inleresate,
Comisiunea va fi dizolvata.
Anexa HI
§ '1
ngaria recunoaste dreptul Puterilor aliate ~i
asociate pentru tnlocuirea, tona pentru tona (ca-
pacitate bruta) (juge b,t'ute) ~icategoric pentru ca-
tegorie, a tuturor bastimentelor ~i vaselor de co-
mer] $i de pescuit pierdute sau avariate din cauza
rasboiului.
Totu.p-cu toate ca bastimentole si vasele un-
gare in fiiflta astazi reprezinta un tonagiu mult
inferior aceluia al pierderilor suferite de catre
Puterile aliate ?i asociate, ca consecinta a
agresiunii Austro-Ungariei ~i a aliatilor ei -
dreptul recnnoscut mai sus va fi exercitat asupru
acestor vase ~i bastimente ungare, in conditiunile
1] rma to are :
Guvernul ungar, tn numcle sau ~iin asa chip
lncat sa lege pe or ice alti interesati, cedeaza Gu-
vernelor aliate ~iasociate proprietatea oricaror vase
~i bastimente de corner] ~i de pescuit apartinand
supusilor fostului imperiu ungar,
§ 2
. Guvernul ungar, in termen de doua luni dupa
punerea in vigoare a prezentului Tractat, va preda
Comisiunii de reparatiuni toate vasele ~i bastimen-
tele ariHate 1<1 paragraful 1.
3
Vasele ~i bastimentele aratate la paragraful 1
cuprind toate vasele si bastimentele: a) purtand
sau avand drcptul sa poarte pavilionnl de comer]
austro-ungar, inscrise lntr'un port at fostului re-
gat al Ungariei, sau b) apartinand unei persoane,
unei s ocietati sau unei companii supuse [ressorlis-
sant] Iostului regat at ngariei sau unei soele
sau companii a unei alte tari decat tarile alia
asociate ~i puse sub controlul sau directiunea u
supusi [ressortissants} ai fostului regat al Un
riei, sau G) actualmente tn constructie : 10 in
tul regat al Ungariei; 20 in altc tari decat in
rile aliate sau asociate, pe seama unei persoa
unei societa]i sau a unei companii supnse (res
tissant] fostului regat al Ungariei.
Pentru ca sa procure titluri de
pentru fiecare din vasele remise in
aratat, Guvernul ungar :
a) Va remite pentru fiecare vas Comisi
de reparajiuni, dupa cererea sa, un act de y
zare -au orice alt titiu de proprietate, stabi
tran fertul catre zisa Comisiune a deplinei
prieta]i a vasului, libel' de oriee privilegii, i
teci ~i sarcini ;
b) Va lua toate masurile cad i s'ar indica
catre Comisiunea de reparatinni, pentrn a
gura zisei Comisiuni punerea acestor vase
dispozitia ei.
'
" 5
Uugaria i~i ia tndalorirea S~l restitue,
natura ?i in bunri stare Puterilor aliate ~i .
ciate, intr'un termon de dona luni, tnce
dela punerea in vigoare a prezentului Trac
conform unei proceduri ce va fi stabilita
Comisinnea de reparatiuni, toale vasele ~i
aparate mobile de navigatiune fluviala cari,
28 lulie 1914) au trecut, sub oriee forma,
posesiunea ei sau in posesiunea unuia di
supusii ei, ~i cari VOl' putea fi identificate.
Spre a compensa pierderile tonajului flu
datorite oricarei cauze, suferite tn tim
rasboiului de Puterile aliate ~i asociate
cari nu vor putea fi reparate prin restitutiu
prescrise mai sus, Ungaria i~i if1 indatorirea
cedeze Comisiunii de reparatiuni 0 parte din
talul vaselor sale Iluviale, pana la con cure
totalului acestor pierderi, zisa cesiune neput
depasl 20 %
din totalul acestor vase fluviale
cum erau in fiinta la -data de 3 I oemvrie 19
Modalitatile acestor cesiuni vor fi regular
arbitrii prevazuti ta articoiul 284 al Partii
I (Porturi, Cai pe apa, ~i Cai ferate) din preze
Tractat, cari sunt lnsarcina]i sa rezolve difi
I tatile relative la repartitiunea tonajului flu
~i cad decurg din noul regtm international
unor anumite, retele fluviale "au din modi fie
I
I teritoriale atingand aceste retele.
 37

§ 6 existand pe teritoriulungar la data" punerii in vi-

Ungaria t~i ia indatorirea sa ia toate masu- I

goare a prezentului Tractat ;
b) Materialele de recon .truire (piatra, caramiz i,
e pe cari Comisiunea de reparatiuni i le va
I
eararniz.i refracture:, tigle, lemn de .c~nstrnc~ie,
tea indica in scopu1 de a obtine deplinul I geamun, ojel, var, ciment, etc.), masmi, aparate
ept de proprietate asupra tutu lor vaselor cad de tncalzit, mobile ~i orice artieole cu un carac-
putut fi transferate ill timpul rasboiului sau I
1cr couiercial, pe .cari zisele Gu verne doresc sa le
fi pe cale . de translerat sub pa vilioane neutre, aiha produsc ~i fabricate In Ungaria ~j predate
a consimtimantul Guvernelor aliate ~i aso- lor pentru rcstaurarea regiunilor in vadutc.
I
ate.
§3
'S 7
Listele relative la articolele menjiouate ill pa-
Ungaria renunts la orice revendicare, de
ragraful 2 a de rnai sus vor Ii procurate in cele
ce natura ar 11, contra Guvernelor aliate ~i trei luni cari VOl' LInn;" punerii m vigoare a pre-
ciate ~i contra supusilor [ressortissunts], lor zcntului 'fractal.
ceeace privesto detinerea sau utilizarea ori- Listele VOl' cuprinde toate detaliile obisuuite ill
'or . vase sau bastimente ungare ~i orice contractele comerciale relativ la articolele aratatc,
rdere sau paguba snferite de zisele vase si
inclusiv specificarea, termenul de predare (acest
itimente. termen trebuind S~l llU depaseasca patru ani) ~i
locul de predare ; dar ole nu VOl' coutine nici
:- ~ , pre], niei estirnatiune, aceste preturi salt cstima-
I' ugaria' renunta la orice revendicuri asu pra fiuni trebuind sa fie fixate de catre Comisiune,
selor sau tncarcaturilor, sculundate din cauza I dupa cum se arata mai jos. '
u in urma unei aotiuni navale inamice, ~i apoi I

vate, si tn cari un ul din Guvernele alia te sau I §4

date sau supusii lor au ill terese, in calitate Indata dupa primirea listelor, Comisiunea va
proprietari, inchirietori, asiguratori sau sub examinaIn ce masura materialele ~i animalele
ice alt titlu, cliiar daca vreun Tribunal de mentionate in aceste liste, pot fi cerute Ungariei.
ize ale fostei monarhii austro-ungare sau al Pentru a ajunge la deciziunea sa, Comisiunea va
iatilor ei ar fi pronuntat vre-o sentinta de tine socoteala de nevoile interne ale Ungariei
udamnare. atat cat va fi trehuinta pentru mentinerea vietii
sociale ~i economice: ea va tine socoteala, de ase-
Anexa IV menea, de preturile ~i datele Ia cad astfel de arti-
cole pot fi obtinute in tarile aliate r;;i asociate, ~i
§ t le "or compara celor aplicabile articolelor ungare;
va line socoteala, in sfarsit, de interesul general
Puterile aliate ~i asociate cer, ~i Ungaria ac-
ce guvernele aliate si asociate au pentruea vieata
ta, ca Ungariu pentru a satisface in parte 0-
industrials a U ngariei sa nu fie dezorganizata In
'gatiunile sale meutionate in prezenta Parte, ~i
a~fl fel tncat sa compromita capacitatea ei de a
maud modalitatile mai jos definite, sa intre-
indeplinl celelalte acte de rep ratiune ce i se eel'.
inteze isvoarele sale eeonomiee, in mod direct,
Cu toate acesle i, nu se va cere Ungariei ma-
restaurarea materiala a regiunilor invadate
sini, echipamente, strunguri ~i orice articole simi-
rtinand Puterilor aliate si asociate, in masura
lare cu caracter comercial, actualmente in ser-
care aceste Puteri 0 VOl' determiuu.
viciu in industrie, decat in cazulcand nu se ga-
sese disponibile i?i de vanzare stocuri din aceste
:2 articole ; pe de alta parte, cererile de aceasta na-
Guvernele Puterilor aliate ~i usociate VOl' pre- tura nu vor trece de 30% din cantitatile fiecarui
bti"'Comisiunii de reparatiuni liste cuprlnzand : articol aflator in serviciul unui stabiliment, ungar
a) Animale, masinile.jnaterial de drum de fier, sau uneitntreprinderi u ngura oarecare.
hipamentele, strungurile ~i toate articolele simi- Comisiunea va da reprezer.tantilor Guvernului
e, cu un caracler comercial, cad au Io ,t luate, ungar facultatea de a fi ascultati, tntr un termeu
trebuintate sau distruse de Ungaria, sau dis- determinat, asupra capacitatii lui de a procura
se ca 0 consecinta directa a operatiunilor mi- zisele materiale, animale ~i obiecte.
re, ~i pe cari aceste guverne, pentru satisface- Deciziunea Comisiunii va fi apoi, ~i cat mai
a nevoilor imediate ~i urgente, doresc sa le vada repede posibiJ, notificata Guvernului ungar ~i di-
ocuite cu animals sau artic le de aceeas natura, feritelor Guverne aliate ~i asociate interesate.
38

Guvernul ungar t~i i:1 mdatorirea sa predea Anexa V ,.

materialele, ohiectele ~i animalele, specificate in
aceasta rotiflcare, ~i Guvernele aliate ~i asociate §1
interesate j~i iau tndatorirea, fiecare in ceeace il
Ungaria da fiecaruia clintre GuverneJe alia
privesre, sa primeasca aeeste furuituri, sub re-
~i asociate, sub forma de reparatune partiala,
zerva eft ele vor fi conforrne cu specificarile date
optiune pentru predarea anuala, in timpul cel,
sau ca, dupa avizut Cornisiunii, nu vor fi impro-
5 ani ce VOl' urrna punerii in vigoare a prezentul
pii tntrebuinjarii cerute pentru efectuarea repa-
Tractat, a mnteriilor prime enumerate rnai j
rajiunilor.
pana la concurenta cantirati'or cari VOl' fi, talii
§ 5 importurile anuale din Austro-Ungaria facute
Comisiunea va determinl valoarea de atribuit fiecare dintre tarile aliate sau asociate inainte
materialelor, obi-ctelor ~i animalclor, predate rasboi, in acelas raport in care se gasesc resur
dupa cum se arata m ii sus, iar Guvernele aliate Ungariei in aetualele ei fruntarri-« astfel cum su
~i asociate eari vor primi aceste Iurnituri primesc .definite prin prezentul Tractat - f"ta de resurs
a fi debita to eu valoarea Jor ~i recunosc ca suma dinninte de rasboi ale fostei monarhii austro-u
corespunzatoare va trehul sa fie socotita ca 0 gare:
plata Iacuta de Ungaria. ~i care se va rep trtiza Lcmn de construetie ~i produsele lemnului ;
potrivit articolului 167 al Tractatului de fata. Fier ~i aliaje de tiel' ;
In cazul cand se va exerci 1a dreptul de a cere Afara de aceasta, Ungaria da Puterilor aliate
restaurarea materiala, in conditiunile aratare mai asociate drept reparatiune partiala 0 optiu
sus, Comisiuriea se va tncredinta ca suma trecuta pentru predarea anuala, in timpul celor 5 ani c
in creditul Ungariei reprezinta valoarea normala VOl' urma punerii in vigoare a Tractatului de fa
a muneii facute s51ua materialelor procurate de a unei cantitati de carbuni de tractiune proveni
ea, sica suma la care se ridica reclamatiunea fa- din minele dela Pees, care va fi fixata in mod
cuta de Puterea interesata pentru paguba repa- riod ic de catre Comisiunea de repa ratiuni ~II
rata in parte, este scazuta in pro portia contribu- care Comisiunea de reparatiuni va dispune in r:
tiunii la reparatiunea astfel efectuata. voarea Statului serbo-croato-sloven in conditiun
pe cari ea le va fixa.
§6
Spre a raspunde nevoilor imediate a tarilor a \ § 2
carol' vite au fust luate, consumate sau distruse,
Pretul ce trebuieste platit pentru produ
Puterile aliate ~i asociate, VOl' putea prexenta Co-
aratate la paragraful precedent va fi pretul pHi
misiunei de reparatiuni, imediat dupa punerea in
de supusii (ressorliss'lnts) ungurii pentru prod us
vigoare a Tratatului de fata, 0 lista de vite a ca-
similare, iar ambalajul ~i transportul lor pana
rol' predare 0 cer, tntr'un termen de trei luni dupa
fruntaria ungara se VOl' efectua in conditiun
punerea in vigoare a Tratatului, ca avans imediat,
eele mai avarrtajoase cari sunt acordate supusil
drept acont, asupra animalelor mentionate la pa-
(ressQ1'tissanis) ungari pentru prcdarea unor a
ragraful 2 de mai sus.
menea prod use.
Comisiunea de r8jaratiuni va decide ce canti-
tati de vite vor trebui predate in termcnul de trei
luni mai sus aratat ~i Ungaria sa obllga sa efec-
§3
tueze aceste predari conform deeiziunilor Comi- Optiunile prezentei Anexe vor fi exercitate p~
siunei. mijlocirea Comisiunii de reparatiuni. Aeeasta
Comisiunea va repartiza rtntre Puterile intere- uvea caderea, in ce priveste executarea dispozi
sate, animalele ee sunt de predat, tin and searna unilor de mai sus, sa hotarasca asupra orica
de nevoilc irnedate a fiecareia dintre Puteri si de che-tiuni privrtoare la procedura, la calitatile
nevoile cari au fost satisfacute prin Tratatele in- cantitatile furniturilor, h. terrnenele si modalit
cheiato de Puterile aliate ~i asociate de oparte, tile de predare ~i de plata. Ce' erile, tnsotrte de s
Austria ~i Bulgaria de alta parte. clflcatiurule n-ccsare, YOI' trehul sa fie notific
Animal-le predate vor fi normale ea sanatate ~i Unguriei cu 0 suta douazeci de zile inainte de da
conditiune. fixata pentru lnceperea ex-cutarii, in ce prive
!Jar-a animalele astfel predate nu pot fi identifl- predarile de facut, Cll incepere dela 1 Iulie 19"
rate ca fiind lnate sau ridicate, valoarea lor va fi ~i en treizeci de zile inaiutea acestui terrnen, in
treruta In creditul oblizatiunilor de reparatiuni priveste predar ile de facut Intre data punerii
ale Ungariei conform stipulatiunilor paragrafului 5 vigoare a prezentului Tractat ~i data de 1 Iu
din prezenta anexa, 19~O. Daca Comisiunea va socoti c~ satistacer
complete a cererilor este de natura sti apese in mod
excesiv asupra trebuintelor industriale ungare
ea va putea sa lc arnano sau sa Ie anuleze, pre-
cum ~isa stahileasca ordinea de prioritate.
Anexa VI
Ungaria renuuta in numele ei ~i al supusilor
(res, ()1'{i,~8anfs) ei, in favoarea Italiei, la orice
drepturi, tit/uti san privilegii asupra cablurilor
sau pot tiunilor de cabluri cari leaga teritorii ita-
liene, inclusiv teritoriile atribuite Italiei prin pre-
zentnl Tractat.
Ungar in renunta de a' -menea, in numele ci si
al supusilor (ressortissants) ei, in Iavoarea Princi-
palelor Puteri aliato ~i asociate, la orice drepturi,
titluri sau privilegii asupra cablurilor sau portiu-
nilor de cnblur i cari leaga intre ele teritorii cedate
de Ungnria difcritelor Puteri aliate si asociate,
~onr()]'fn dispozitiunilor prezentului Tractat.
~!t,ltcJe interesate vor trebui sa mcntina aseza-
rea ( 'iterl'isS((r]p) ~ifunctionarca ziselor cabluri.
In ce priveste cablul Tt lest-Corfu, Guvernul
italian so va hucnra, in raporturile sale cu Sor ie-
tatea proprietarft a cablului, de aceeas situatie de
.~re se bucura Guvernul austro-ungar.
Valoaroa c.blurilor sau rortiunilor de cabluri
mentionate in prirnele doua pnragrafe ale prczen-
tei Anexe, calculata pe baza pretului de instalatie
si micsorata Ctl un pr icent echitabil din cauza
deprecierii, va fi trecuta in creditul Ungariei Ia
capitolul reparaliunilor.
SECTIUNEA II
Df s p oz it i u n i particulare
Anrtcot.m 17,5
Pcntru aplicarea dispozitiunilor dera articolul
168. Ungaria S8 oLli~'ii sa restitue, respectiv,
flecareia dintr \ Putorile aliate ~i asociate toate
actcle, documeutcle, obiectelc antice ~i de arta
~iorice material stiintiflc ~i bibliografic, ridicate
din teritoriile invadate si apartinand ~ Statului,
fie administratiunilor provinciale, comunale, de
hinefacerc (hospitalieres) sau eclesiastice ori alter
institutiuni publica sau private,
ARTICOLCL 176
Uugnria va restitul de asernenea lucrurile de
acceas natura cu cele aratate la articolul pre-
cedent, cad ar fi fost ridicate, dela 1 Iunie 1914,
din teritoriile cedate, afarii de lucrurile cumpa-
rate dela particulnr i.
Comisiunea de reparatiuni va aplica acestor
lucruri, daca oste cazul, dispozitiunlle articolului . fata de Italia obligatiunile prevaznte de artico-
191, Partes IX (clauze flnanela: oJ a presentului
Tractat.
ARTICOLUL 177
Ungaria va restitul respectiv fiecaruia din Gu-
vernele aliate sau asociate interesate, toate actele,
documentele ~i memoriile istorice aflnte in stab i-
limentele ei publica, cari au 0 legatura directa eu
istoria teritoriilor cedate ~i cari au fost ri licate
din aceste teritorii deja 1 Ianuarie j 8fi8, In ce
priveste Italia, aceasta din urma perioada va in-
cepe Jela data proclarnarii Regatului ('1861).
In ceeace priveste obiectele sau documentele
avand un caracter artistic, arheologic, stiintific
sau istoric ~ifCtcand parte din colectiunile cari
au apartinut mai Inainte Guvernului monarhiei
austro-ungare sau Coroanei, in cazul cand nu vor
face obiectul alter dispozijiuni ale Tractatului de
fata, Ungaria se obliga' :
a) sa negocieze cu Statele interosnte, cand i so
va cere un aranjament amiabil, 111 virtuten -caruia
Of ice pal'p a ziselor colecjiuni sau toate acelea din
ohiectele sau documentele mai sus aratate, cari ar
trebul sii apartina patrimoniului intelectual al zi-
selorS'ate, YOI' putea 0, cu titlul de reciprocitate,
repa tria' e in [ara lor de originii ;
v) ~i sa nu lnstraineze sau sa tmprastie nimic
din zisele colectiuni si sa nu dispuua de nici unul
din zisele obiccte t.mp de douazeci ani, decat nu-
mai ill cazul cand a iitervenit un aranjameut spe-
cial Inaintea expirarii acestui termon, dar sa asi-
gure piistrarea ~i buna lor conservare ~i sir le tina
trnprouna cu invcntariile, cataloagele ~i documen-
tele administrative, relative la zisele colectiuui, Ia
dispozltiunea studentilor, supusi ai oricareia (tin
Puterile aliato ~i asociate.
In mod reciproc, Ungaria va avca dreptul de a
se adresa ziselor State, ~i in special Austriei, pen-
tru a negocia, in aceleasi condi ~ uni ca cele de mai
sus, aranjamentele necesare pentru repatriarca in
Ungaria a colectiunilor, documentelor ~i obiecte-
lor mai sus aratate, carora li se aplica garantiile
prevazute Ia alineatul b).
ARTIGOLUL 178
Nouile State create din fosta monarhie austro-
ungara ~i Statele cari primesc 0 parte din terito-
riul acestei monarhii, se obligs, la randul lor, sa
restituie Guvernului ungar actele, documentele ~i
memoriile earl nu dateaza de mai mult de dona-
zeci de ani, cad au un raport direct Cll istoria sau
cu adrninistratiunea teritoriului ungar ~i cad
eventual s'ar gasl in teritoriile tr ansferate.
ARTICOLUL 179
Ungaria recunoaste ca este tinuta sa execute
Iul X V al Tractatului din Zurich din 10 Noem vrie
1859, de articolul XVIII al Tractatului dill Viena
din 3 Octomvrie 1866 ~i de Conventia din Flo-
renta dela 14 Iulie 1868, lncheiate lntre Italia ~i
Austro-Ungaria, lntrucat ai ticolele aratate n'ar fi
fost de f ipt executate integral ~i intrucat docu-
menteJe si obiectele la cari se refera se gasesc pe
teritoriul Ungariei sau al aliatilor sai.
~--
PARTEA IX
CLAUZE FINANCIARE
ARTICOLUL 180
Sub rezerva derogatiunilor ce ar putea fi acor-
date de Comisiunea de reparatiuni, se stabileste
un privilegiu de rangul intaiu asupra tuturor bu-
.nurilor ~i veniturilor Ungariei pentru plata repa-
ratiunilor 9i altar sarcini izvorand din Tractatul
de fata, sau din orice alte tractate ~i conventiuni
complimentare, sau din int~legeriIe tncheiate tntre
Ungaria ~i Puterile aliate ~i asociate, In timpul ar-
mistitiului semnat la 3 Noemvrie 1918.
Pana la 1 Mai 1921, Guvernul ungar nu va
putea nici exporta aur sau sa dispue de el, nici sa
autorize ca aurul sa fie exportat sau sa se dispue
de el, tara autorizarea prealabila a Puterilor aliate
. si asociate, reprezentate prin Comisiunea de repa-
ratiuni,
AH.TICOL U L 181
Costul total al tntretinerii tuturor armatelor
aliate si asociate pe teritoriile ungare ocupate in melor astfel imputate, scadentele de plata sau de
limitele definite prin prezentul Tractat va fi sub cornpensatiune.
rezerva alineatului 5 al prezentului articol, in sar-
cina Ungariei, cu tncepere dela semnarea Armisti-
tiului din S Noemvrie 1918. Intretinerea armate-
lor cuprinde hrana oamenilor ~i a animalelor,
gazduirea ~i cantonamentul, soldele si accesoriile,
apuntamentele ~i salariile, dormitul, lncalzitul, lu- rilor aliate ~i asociate pentru executarea arrnisti-
minatuI, imbracamintea, echipamentul, harnasa-
mentul, armamentul ~i materialul rulant, servi-
ciile de aeronautica, ingrijirea bolnavilor ~i a rani-
tiler, serviciile veterinare ~i de remonta, serviciile
transporturilor de orice natura (precum: cale fe-
rata, maritima sau fluviala, camioane, automobile),
cornunicatiunile ~i corespondentele '~i,in genere,
toate serviciile administrative ~i tehnice, a carer
Iunctionare e necesara pentru antrenarea trupelor,
mentinerea efectivelor ~i fortei lor militare.
Rambnrsarea tuturor cheltuelilor cuprinse in loarea lui trebuie sa fie trecuta in creditul Un-
categoriile de mai sus, tntrucat ele corespund
cumparaturilor sau rechizitiunilor facute de Gu-
vernele aliate ~i asociate in teritoriile ocupate, va
fi efectuata, de catre Guvernul ungar, Guvernelor
aliate ~i asociate, in coroane sau in oriee alta mo-
neda avand cursul legal ~i inlocuind coroana ill
Ungaria.
In toate cazurile, cand un Guvern aliat va fi
achitat aceste cumparaturi sau aceste rechizitiuni
din teritoriul ocup.at, In alta moneda decat coroana,
aceste cheltueli ii vor fi rambursate in orice mo-
neda avand un curs legal in Ungaria, pe cursul
schimbului admis in mod general la data acestei
rambursari sau pe un curs convenit.
Orice alte cheltueli dintre cele enumerate mai
sus, vor fi rarnbursate in moneda tarii creditoare.
Dispozitiunile ce preced se vor aplica operatru-
nilor militare cari au avut loc dupa 3 Noemvrie
1918, in masura In care Comisiunea de repara-
tiuni 0 va crede necesara, ~i aceasta din urrna va .
avea, in ceeace priveste aceste operatiuni, depline
puteri de a hotart asupra tuturor chestiunilor cari
privesc in special :
0) cheltue1ile armatelor de operatiune, ~i mai
ales specificarea lor, surna la care se ridica.; parte
din aceste cheltueli care urmeaza sa fie i mputata
Ungariei, modul ~i .moneda de plata a acestei
parti, cu toate dispozitiunile eventuale de privi-
legii sau intaietate, relative la aceasta plata;
b) rechizitiunile bunurilor ~i valorilor de oricc
Iuatui a, efectuate in cursul operatiunilor ~i in spe-
cial clasificarea eventuala ca prada de rasboi a
uneia sau alteia din parti a acestor bunuri sau
valori, restitutiuhile ce urmeaza a fi prescrise, im-
putarea in contul reparatiunilor Puterii detina-
toareasurnei reprezentand bunurile vsi valorile
nerestituite, modul de plata, fie in numeral', fie
prin compensatiune, in contul reparatiunilor su-
All. TICOL UL 182
Ungaria confirrna predarea tntregului material
predat sau care urmeaza sa fie predat de ea Pute-
[iului din 3 Noemvrie 1918 si a tuturor conven-
tiunilor ulterioare de arrnistitiu, ~i recunoaste
dreptul Puterilor aliate ~i asociate asupra acestui
material.
Va fi trecuta la creditul Ungariei, dupa scade-
rea snmelor datorite pentru reparatiuni Puterilor
aliate ~i asociate, valoarea socotita de catre Corni-
siunea de reparatiuni a materialului aratat mai
sus, asupra caruia Comisiunea de reparatiuni s'ar
pronunta ca, fat a cu caracterul sau nemilitar, va-
gariei.
Nu vor fi trecute in creditul Ungariei bunurile

apartiuand Gu vemelor aliate ~i asociate sau su-
pusilor (ressortissants) lor, ~i restituite sau predate
astfel cum erau ((i l'identique), drept executare a
Conventiunilor de armistitiu.
AnTICUL L 183
Privilegiul stabilit prin articolu1180 se va exer-
('ita in ordinea urrnatoare, sub rezerva mentionata
ill ultirnul paragraf al prezentului articol :
a) Costul armatelor de ocupatiune, asa cum e
definit in articolul 181, in timpul Arrnistitiului ;
b} Costul tuturor armatelor de ocupatiune, asa
cum e definit in articolul 18t, dupa intrarea in
vigoure a Tractatului de Iata ;
c} Totalul reparatiunilor rezultand din 'I'ract a-
tul de fata sau din tractatele ~i conventiunile com-
plimentare ;
d} Toate celelalte sarcini ce ar cadea asupra
Ungariei in virtutea conventiunilor de armistitiu,
a Tractatului de fata sau a tractatelor si conven-
tiunilor complimentare.
Plata aprovizionarii Ungariei in prod use ali-
men tare ~i materii prime, precum ~i toatecelelalte
ce
pHi~i ar avea de efectuat Ungaria in masura in
care Guvernele al1ate ~i asociate Ie VOl'fi gasit ne-
cesare pentru a permite Ungariei de a face rata
ohligatiunii sale de a repara, VOl' avea precadere
in ma ura ~i in conditiunile ce au fest sau ce ar
putea fi stabilite de catre guvernele ziselor Pu teri.
llata cheltuelilor armatelor lntrebuintate la 0-
peratiunile cari au avut loc dupa 3 oemvrie
1918, VOl' avea intaietate in masura ~i conditiu-
nile cari VOl'fi fixate de catre comisiunea de re-
paratiuni in virtutea dispozitiunilor art. 18t.
AHTICOLUL 184
Dispozitiunile precedente nu aduc atingere drep-
tului fiecareia din Puterile aliate ~i a oeiate de a
dispuue de averile ~i proprietatile inamice gasin-
du-se sub [urisdictiunea lor in momentul intrarii
in vigoare a 1'ractatului de fata.
AHTICOLUL 185
Dispozitiunile ce preced nu pot atinge in mer
Ull chip gajurile sau ipotecile constituite in mod
regulat in folosul Puterilor aliate ~i asoeiate sau al
supusilor lor, de fostul guvern ungar sau de su-
pusii (ressortisslnts) fostului Regat al Ungariei
asupra bunurilor ~i veniturilor ce Ie apartin, in
toate cazurile in cari constituirea acestor gajuri ~i
ipoteci ar fi a-iterioara existentei starii de rashoi
intre Austro-Ungaria si fiecare din Puterile inte-
resate, afara de cazul in care modificarile acestor
gajuri ~i ipoteci sunt expres prevazute conform
prezentului Tractat sau tractatelor ~iconventiuni-
lor complimentare, . I in moneda in care VOl' fi socotito titlurile, va fi
41
ARTICOLUL 186
to Fiecare dintre Statele carora Ii s'a transferal
L1nteritoriu al Iostei monarhii austro-ungare si
fiecare dintre Statele create in urma desmembrari i
acestei monarhii, inclusiv Ungaria, vor trehui, tn-
trucat le au fost recunoscuto teritorii, conform CIl
Tractatul de fala, sa-si asume raspunderea unei
par~i din datoria tostului guvern ungar, garantata
in special cu drumuri de fier, sau aIte bunuri, usa
precum era constituita la 28 Iulie 1914. Partea pe
care si-o asuma fiecare Stat va fi aceea care, dupa
parerea Comisiunii de reparatiuni, reprezinta ·pal'-
tea datoriei garantata prin drumuriie de fior ~i
alte buuuri transferate zisului Stat, conform pre-
zentului Tractat sau tractatelor ~i con yen [iunilor
complimentare.
Valoarea obligatiunii privitoare la datoria ga-
rantata, luata asupra sa de. Iiecare Stat, afara de
Ungaria, va fi evaluata de Cornisiunea de repara-
tiuni d upa principiile pe cari aceasta Ie va socoti
echitabile. Valoarea astfel fixata, va fi dedusa din
suma datorita Ungariei de StatuI in chestiun-,
pentru bunurile si proprietatile fostului ~i aetna-
Iului guvern ungar, cari sunt dobandite de acesl
Stat Impreuna cu teritoriul transfcrat. Fiecare
Stat va fi raspunzator numai de partea datoriei
garantata, pe care 0 if! asupra sa, conform prezen-
tuIui art icol ~i purtatorii partii de datorie garan-
tata, luata a .upra sa de un Stat cesionar, 1111 VOl'
a yea drept de recurs in con tra nici unui aIt Sta I.
Bunurile destinate in specialla garantarea da-
toriilor aratatc in prezentul articol, VOl' ramaue
destinate in' special pentru a garanta noui datorii.
Insa, in cazul cand, prin prezentul Tractat, acestc
bunuri s'ar tmparti intra mai muIte State, frac-
[iunea situata pe teritoriul unuia din ele, va ga-
ranta partes de datorie luata asupra sa de zisul
St.it, cu excluderea oricarei alte parti din datorie.
Pentru aplicarea prezentului articol, VOl'fi cun-
iderate ca datorii garantate ohligajiunile de plata
luale de fo tul guvern ungar ~i privitoare la CUlll-
para.! de linii de drum de fier sau de proprieta]i
de aceeas natura. Bepartizarea sarcinelor cari re-
zulta din aceste obligatiuni va fi determinata de
Comisiunea de reparatiuni in acelas mod ca ~i
pentru datoriile garantate.
Datoriile a carol' sarcina este translerata, COll-:-'
form prezentului articol, VOl'fi socotite in moneda
Statului care i9i asuma sarcina, in cazul cand da-
toria primitiva era socotita in monetta de hartie aus-
tro-ungara. Cursul adoptat pentru aceasta conver-
siune va fi cursul dupa care StatuI, care if!. asupra
sa datoria, a efectuat primul schimb de coroane
"tle hartie austrc-ungare in 'propria sa moneda.
Baza conversiunii coroanei de hartie austro ungara
supusa aprobarii Cormsiunii de reparatiunl, care
va putea, daca va credo necesar, sa ceara ca Sta-
tui, care face aceasta conversiune, sa-i modiflco
conditiunile. 0 astfel de modificare nu va fi ceruta
decat in cazul cand Coruisiuuea este de parere en.
valoarea, dupa cursul schimbului in strainatate a
monedei sau a moncdelor substituite monedei in
care erau soeotite titlurile veehi, esto cu mult in-
ferioara, in momentul r onversiunii, valoarei, dupa
cursul sehimbului in strainatate, a monedei pri-
mitive.
Inca datoria ungara primitiva a fost socotita
tntr'una sau mai multe monede straine, noua da-
torie va fi socotita in aceeas sau in aceleasi mo-
nede.
Daca daloria ungai Ii primitiva a fost sorotita in
monede de aur austro-ung sre, noua datorie va fi
socotira in lire sterlinge ~i in dolari ai Slatelor-
Unite ale Americei, prin valori echivalente, dupa
greutatea si titluri'e respective ale celor Irei mo-
nezi, conform 'egislaliunilor in vigoare la t Ianua-I
rie 1914.
In cazul cand vechile titluri stipulau, in mod
explicit sau implicit, alegerea unui curs fix de
schimb asupra strainatatli sau orice aWl. optiune
de schimb, nouile titluri VOL' trebul sa aiba ace-
leasi avantaje.
21)Fiecare dintre Statele carora li s'a transferat '
un teritoriu care facea parte din vechea monarhie
austro-ungara, inclusiv Ungaria, si fiecare dintre
Statele create in urrnn desmembrarii acestei mo-
narhii, vor trebul sa ia asupra lor ra-punderea
unei par]! din datoria publica ungara, negaran-
tata ~i reprezentata prin titluri, astfel precum era
constituitn Ia 28 Iulie 19'14, ~i calculata, luandu-
se drept bazu media celor trei ani Iinanciari t 91 1',
1912 ~i H113, dupa raportul existent lntre anu-
mite categorii de venituri din teritoriul tmpartit
conform Tractatului de fata si veniturilor cores-
punzatoare ale tntregului teritoriu al fostului re-
gat al Ungariei, cari venituri, dupa parerea Co-
misiunii de reparatiuni, vor fi cele mai indicate
sa dea adevarata masura a facultatilor contribu-
five respective ale acestor teritorii. Veniturile
Bosnici si Herzegovinei nu VOl' intra in acest
calcnl.
Totus, cand inainte de 28 Iulie 1914, existau
acorduri financiare relative Ia datoria publica un-
gara negarantata, reprezentata prin titluri, Comi-
siunea de reparatiuni va putea tine seama de a-
ceste acorduri, procedand la repartizarea ace-tei
datorii intre Statele mai SUq m mtionate.
Ohligatiunea stipulata in prezentul articol, pri-
vitoare la datoria reprezentata prin titluri, va fi
executata in condijiunile fixate in Anexa de
mai jos.
Guvernul ungar va fi singur . raspunzator de
toate obligatiunile contractate mai Inainte de 28
Iulie 1914 de fostul guvern ungar, altelc decal
angsjamentele reprezentate prin titluri de rents,
bonuri, oh'igatiuni, valori ~ihilt te dosemnate spe-
cial tn prczentul Tractut.
Nici una din dispozijiunile prezeutului articol
si ale Anexei de mai jos nu so VOl' aplica titlurilor
fostului ~uvern ungar depuse In Banca Austro-
Ungariei drept garantie a biletelor ernise de acea-
sta hanca.
Anexc:1
Datoria ce urmeaza a fi repartizata, dupa cum
s'a aratat Ia articolu!186, osto vechea datorie pu-
blicd ungara negarantata, reprezcntala prin titluri.
astfel cum era con-tituita la 28 Iulie 19l4.
In termen de trei Inni d -la punerea in vi-
goare a prezentului Tractat, Statele cad iau in
sarcina lor vechea datorie publi a ungar.i ne-
garantata, vor stampila, daca n'au Iacut-o inca,
cu un timhru special peutru fiecare din 010, toate
titlurile acestei datorii cari so gttsesc pe teritoriile
lor respective. Se va lua nota de numerelc litluri-
lor astlel stampilatc ~i acesle numere ·VOl' fi tri-
mise Comisiunii de reparatiuni tmpreuna Cll cele-
lalto documente relative la aceasta operatie de
stampilare.
Purtatorii de titluri detiuutc ill teritoriul unui
Stat care trebuie sa Ie stampileze, conform pre-
zentei Anexe, vor dcvenl, diu Zilla pnnerii in vi·
goare a prezentului Tractat, creditorii zisulni Stat
pentru valoarea ace tor titluri, ~i nu VOl' putea
exercita nici un recurs in contra vreunui alt Stat.
Cand stampilaroa va arata ca valourea titlurilor
provenind dintr'o omisinne data de vcchr a datorie
publica uuzara negarantatn, detinutl; in teritoriul
unui Stat, c. te.inferionrn parpi zisci emisiuui pus
ill sarcina sa de Comisiunca de reparatiuni, zisul
Stat va trebul sa rernita acestei Comisiuni noui
titluri de 0 valoare egaJti diferentei constatate. Co-
misiunea de reparatiuni va fix.a forma acestor
.noui titluri ~i valoarea cupoanelor (cou]Jtlres),
Aceste noui titluri VOl' conferl, iu ce pr ive-to do-
banda 9i amortizarca, acelensi drepturi ca vechile
ti tluri pe cad 10 tnlocuesc. Tonto (', lelalte carac-
teristice ale lor vor fi determinate eu aprobarea
Comisiunii de reparatiuni.
Daca titlul prirnitiv er:l exprimnt in moncda de
hartie austro-unzarti. noul titln prin care va 11 in-
'Jo~llit va fi exprimatin monedu Statu ui ernitent.
Cursul adoptat pe ten aceasta conversiune va fi
cursul, dupa care Slatul emitent va fl f(H~utprimul
schimb de coroare de hartie nustro-ungru f1 cu
propria sa moneda, Baza oonversiunii coroanei de
hartie austro-ungara in moneda in care titlurile
I YOI' fi exprimate va fi supusa la aprobarea Comi-

siunii de reparatiuni, care va putea, daca va so-
cotl oportun, sa ceara ca Statul care face aceasta
conversinne sa-i modifice conditiunile, 0 astfel de
modificare nu va fi ceruta decat daca Comisiunea
este de parere ca valoarea, dupa schimbul a. upra
strainatatii, a monedei sau a monezilor substituite
monedei in care erau exprimats titlurile vechi,
este cu mult inferioara tn momentul conversiunii,
valoarei dupa schimbul asupra strainatatii, a mo-
nedei primitive.
Dar-a titlul primitiv era exprimat intr'una sau
in mai multe monede straine, noul titlu va fi ex-
primat tn aceeas sau aceleasi monede. Daca titlul
primitiv el';\ exprimat tn monede de aur austro-
unzare, noul titlu va fi exprimat tn lire. sterlinge
~i in dolar i de aur ai Statelor- Unite pentru valo-i
echivalente, echivalentele fiind determinate dupa
greutatile si titlurile respective ale celor trei mo-
nezi, conform lcgislatiunilor in vigoare Ia 1 Ia-
nuarie 1914·,
In cazul caud vechile titluri stipulau, explicit
sau implicit, alegerea unui curs fix de schimb asu-
pra strainatatii, sau orice aWl optiune de schimb,
nouile titluri vor trebul sa aiba aceleasi avantaje,
Cand stampilarea va fi aratat ca valoarea titlu-
rilor provenind dintr'o emisiune data de vechea
datorie publica ungara negarantata, ~i detinuta
in teritoriul unui Stat, este superioara parPi zisei
emisiuni pusa tn sarcina sa de Comisiunea de re-
paratiuni, 'zisul Stat va trehul sa primeasca dela
aceasta Comisiune 0 parte proportionala din fie-
care din nouilo emisiuni de titluri, facute conform
dispozitiunilor prezentei anexe.
Purtatorii de titIuri ale vechei datorii publice
ungare nezarantate, detinute in afara de StateJe
carora li s'a transferat un teritoriu al fostei mo-
narhii austro-ungare sau cari sunt nascute din
desmembrarea acestei mon irhii, in' care se cu-
prinde ~i Ungaria, VOl' remite, prin mijlocirea
Guvernelor lor respective, Comisiei de reparajiuni
titlurile pe cari le au. In schimb aceasta Comi-
siune Ie va libera certificate eari sa Ie dea dreptul
In 0 parte proportionala din fiecare din nouile
emisiuni de titluri, rctcute pentru schimbul de
titluri coresounzntoare, remise conform cu dispo-
zlttunile prezeotei Anexe.
StatuI sau purtatorii cari vor avea dreptul la 0
parte din fiecare din nouiIe emisiuni de titluri,
facute conform cu dispozitiunile prezentei Anexe,
vor primi 0 parte din valoarea totala a titlurilor
flecareia din aceste emisiuni, calculata dupa ra-
portul existent Intre valoarea titlurilor vechei emi-
siuni, ce detineau, ~i valoarea totala a vechei emi-
siuni prezentate pentru schimb Cornisiunii de
reparatiuni ca executare a prezentei Anexe.
Comisiunea de reparatinni va putea, daca soco-
teste aceasts oportun, sa tncheie aranjamente cu
43
purtatorii de noui titluri emise pentru executarea
prezentei Anexe, In vederea emisiunii de tmpru-
muturi de unificare pentru flecare din. Sta tele
debitoare. 'I'itlurile acestor tmprumuturi vor fi
substituite titlurilor emise spre executarea pre-
zextei Anexe, cu conditiuni fixate dupa tntelegerea
dintre Comisiune ~i purtatori. .
Statul care a luat asupra sa raspunderea
unui titlu al fostului Guvern ungar va lua de ase-
menea sarcina cupoanelor sau anuitatii de amor-
tizare a acestui titlu, care, dela punerea in vigoare
a prezentului Tractat, ur fi devenit exigibile ~i
n'ar fi fost platite.
Datoria de repartizat dupa cum se arata la
art. 186 confine, In afara de fosta datorie publica
ungara negarantata, de care e vorba mai sus,
partea de datorie austriaca a carei sarcina incumba
guvernului fostului regal al Ungariei drept execu-
tare a Conv-ntiunii aditonale, aprobata de catre
legea austro- ungara dirr 30 Decemvrie 1907 (B.
L. 1. No. 278) si care reprezinta contributiunca la
datoria generala a Austro-Ungariei a tei iroriilor
depinzand de srauta coroana a Ungariei.
Fie 'are Stat, care in virtutea Tractatului de rata
l~i asuma 0 parte a datoriei austriace despre care
trateaza paragraful P" cedent,' va trebul sa rernita
Cornisiunii de reparatiuni noile titluri pentru 0
suma e rala cu partea zisei datorii austriace care-i
este atribuita.
Socotirea acestor titluri va fi fixata de catre
Comisiunea de reparatiuni. Ea va trebul sa repro-
duca pe cat mai exact posibil socotirea fostelor
titluri austriace carora aeeste titluri vor trebul sa
fie substituite, pentru a fi remise Statelor sau
purtatorilor titlurilor austriace, cari au dreptulla
o parte din fiecare din nouile emisiuni de titluri,
facute conform dispozitiunilor Anexei articolu-
lui 203 din Tractatul cu Austria.
ARTICOLUL 187
10 In cazul In care nouile fruntarii, a~a precum
sunt fixate de 'Rrezentul Tractat, ar fractiona 0
oircumscriptie administrativa care avea asupra sa
sarcina unei datorii publics regulat constituita,
fiecare din nouile parti ale zisei circumscriptii va
lua 0 parte dm aceasta datorie, 'care va fi deter-
minnta de Comisiunea de reparatiuni dupa prin-
cipiile stabilite de articolul 186 al Tractatului de
fata pentru repartitia datoriilor de Stat, Comisiu-
nea de reparatiuni va regula modurile de exe-
eutare.
20 Datoria publica a Bosniei ~i Herzegovinei
va fi considerata ca datorie de circumscriptle
administrativa ~i nu ca datorie publica a fostei
monarhii austro-ungare. .
 ARTICOLUL 188
In terrnen de doua luni dela punerea in vigoare
a prezentului Tractat, fiecare din Statele carora
conform prezentului Tractat Ii s'a transferat un
teritoriu al fostei monarhii austro-ungare sau cari
s'au nascu t din desmembrarea acestei monarhii,
in care se cuprinde ~i U ngaria, VOl'stam pila, daca
nu au facut accasta, cu un timbru special fie-
caruia din ele, diferitele titluri corespunzatoare
partii datoriei de rasboi a Iostului Guvern ungar
reprezentata prin titluri, detinuta ln teritoriiJe lor
respective ~i legal emisa inainte de 31 Octomvrie
'1918.
Valorile astfel stampilate VOl' fi schimhate cu
certificate si retrase din circulatie ; se va Jua nota
de numerele lor ~i vor fi trimise Comisiunii de re-
paratiuni cu toate documentele relative la aceasta
operatic de schimb.
Faptul pentru un Stat de a fi starupilat ~i in-
locuit titluri prin certificate in conditiunile pre-
vazute de prezentul articol nu va implica pentru
acest Stat obligatiunea de a lua asupl'a S"," sau de
a recunoaste prin aceasta 0 sarcina oarecare, afara
numai daca nu a dat el tnsus aceasta semnifi-
ca~'e precisa operatiunilor de stampilare ~i de mlo-
cuire.
Statele mentionate mai 8U8, al'ara de Ungaria,
nu VOl'fi [inute de nici 0 obligatiune pentru da-
Loria de rasboi a lostului Gu vern ungar, ori-
unde s'ar gasl titlurile acestei datorii, lusa nici
Guvernele -acestor State, nici supusii (ressortis-
sants) lor nu vor putea, In nici un caz, sa exer-
cite vreuu recurs contra altor State, in care se
cuprinde ~i Ungaria, pentru titlurile de datorie
de rashoi, ai carol' proprietari sunt ele insa~i sau
supusii (ressortissants) lor.
Sarcina partii de clatorie de rashoi a fostului
Guvern ungar care, tnainte de semnarea prezen-
tului Tractat, era proprietatea supusilor sau Gu-
vernelor alter State decat Statele carora li s'a atri
buit un teritoriu din fosta monarhie austro-un-
gara conform Tractatului de fata va fi exclusiv su-
portata de Guvernul ungar, ~i celelalte State men-
tiouate mai sus nu vor fi in nici un fel responsa-
bile de aceasta parte a datoriei de rasboi.
Dispozitiunile prezentului articol nu se Val" aplica
titlurilor fostului Guvern ungar, cari au fost de-
puse de el la Banca Austro- Ungariei pentru ga-
ruutarea hiletelor emise de aceasta bauca,
G~vernul ungar actual va fi singur respousahil
de toate angajamentele contractate in timpul ras-
boiului de fostul Guvern ungar, afara de cele re-
prezentate prin titluri de renta, bonuri, obliga-
tiuni, valori ~i bilete aratate ln mod ex pres in pre-
zentul Tractat.
ARTICOLUL 189
-1u In terrneu de doua luui dela punerea in vi- .
goarea Tractatului cu Austria, Statele carora li s'a
transferat un teritoriu al fostei mouarhii austro-
ungare sau cari s'au nascut din desmombrarea
zisei monarhii, in care so cuprind Austria ~i Un-
garia actuala, VOl'trobul, daca u'au rucut aceasta
pana. acum, sa stampileze cu un timbru special
ficcaruia din ole, biletelo Bancii austro- ungare
dotinute in teritoriile lor respecti ve.
2° In lermen de douasprezece luni dela puuerea
in vigoare a Tractatului cu Austria, Statele carora
li s'au transferat un tori toriu din Iosta monarhie
austro-ungara sau cari s'au nascut din desmem-
brarea zisei monarhii, in cari se cuprind Austria
~i Ungaria actuala, vor trehul sa lnlocileasca prin
propria lor moneda sau printr'o inoneda noua, in
condijiunile ce VOl"determina, biletele starnpilate
cum s'a aratat mai sus.
3Q Gu vernele Statelor cari ar Ii facut couver-
siunea biletelor Bancii Austro-Ungariei, fie stain-
pilandu-le, fie punand in circulatie .propria lor
moneda san 0 moneda noua, ~i cari, in cursu]
acestei operatiuni, ar fi retras din circulatie, fara
a Ie stampila, toate sau 0 parte din aceste biiete,
VOl'trebui, fie sa stampileze biletele astfel retrase,
fie sa lc pna Ia dispozitia Comisiunii de reparatiuni.
4° In termen de 14 Iuni dela punerea in vigoare
a TractatuIui cu Austria, Guvernele cari au schim-
bat) conform dispozitiuuilor prezentului articol,
hiletelc Bancii Austro-Ungariei cu propria lor
moneda sau 0 moneda . noua, VOl' trehuf
sa remita Comisiunii de reparatiuni toate bi-
letele Bancii Austro-Ungare stampilate sau nu,
cari au fost retrase din circulatie cu ocszia aces-
tui schimb.
50 Comisiunea de reparatiuni va dispune, it!
conditiunile prevazute la Anexa de mai jos, de
toate biletele cari Ii VOl'fi fost remise spre execu-
tarea prezentului articol.
6° Operatiunile de Iichidare ale Bancii Austro-
Ungare VOl' avea loc a doua 7.i dupa semnaturu
Tractatului cu Austria,
70 Liohidareava fi facutii de comisari uurniti
in acest scop de Comisiunea de reparatiuni.
In aceasta lichidare, comisarii VOl'trebui sa ob-
serve regulele statutare si, in general, regulamen-
tele in vigoare relative la functionarea bancii, 1"&ra
~a se aduca vreo atingere dispozijiuuilor prevazute
in prezentul articol.
In cazul in care s'ar ivi lndoeli in privinta
interpretarii regulelor privitoare la Iichidarea
bancii, asa cum sunt fixate, fie priu prezentele
articole ~i anexe, fie prin statutele bancii, defe-
rendul va fi supus Comisiunii de reparatiuni sau
unui arbitru numit de ea. Deciziunea va fl fal'a lua asupra lor singure, pentru partile lor res-
apel. '. pective ~i in afara de orice alte State, sarcina tutn-
, 8° Biletele emise de banca dupa 27 Octom- lor titlurilor cari au fost deouse la banca de fostele
vrie 19i8 VOl' avea ca unica garantie titlurilc ~i actualele Guverne austriac ~j ungar din trecut
I,

emise de Guvernele austriac ~i ungar din trecut ~i actual ca acoperire a emisiunilor de hilete ~i
sau actuale ~i depuse la banca ca garantie a cad nu vor fi fost anulate.
omisiunii acestor bilete. Cu toate acestc a, pur- 14° Purtatorii de bilete ai Bancii Austro- Un-
tatorii acestor bilete nu VOl' avea niei un gare nu VOl' avea recurs in contra Guvernelor
drept rsupra celorlalte elemente ale activului Austriei si Unguriei actuale, nici in contra ori-
hancii. ' carui alt Guvern, pentru pierderi pe cari le-ur
9° Purtatorii de bilete emi e de banca pana putea cauza lichidarea bancii.
la 27 Octomvrie 1918 inclusiv, tntrucat, conform' 15° In cazul cand dificultati de aplicare s'ar
prezentului articol, aceste bilete vor indeplinl naste dela data cand.va fi semnat prezentul Tractat,
conditiunile necesare pentru a fi admise la lichi- , Comisiunea de reparatiuni va avea depline puteri
dare, vor avea drepturi egale asupra tntregului pentru a modifica termenele prevazute tn prezen-
activ al bancii, titlurile emise de fostele sau ac- tul articol.
tualele Guverne austriac ~i ungar ~i depuse la
banca ca garantare a diverselor emisiuni de Anexa
bilete, nu sunt considerate ca facand parte din
acest activ. § 1
10IL VOl' fi anulate titlurile depuse la banca de
Guvernele respective, transmitand Comisiunii
Gnvernele austriac ~i ungur din trecut si actuale,
de reparatiunl toate biletele Bancii ustro-Unga-
spro garantarea biletelor emise pan a la 27 Oc- ,
riei retrase din circulatie ca executare a articoln-
tomvrie 1918 inclusiv, Intrucat corespund unor
lui 189, VOl' remite de asemenea Comisiunii toate
bilet= convertite in teritoriile fostei monarhii
dorumentele cari stabilesc natura ~i valoarea eon-
austro-ungara, asa precum era constituita la
versiunilor ce an facut.
28 Iulie 1914, de State carora li s'a transferat
aceste teritorii sau cad s'au nascut din desmem-
§ 2
brarea acestei monarhii, in care se cuprind Aus-
tria si Ungaria,
Comisiunea de reparatiuni, dupa ce va exa-
°
11 Titlurile cari au fost depuse de fostele ~i mina aceste docnmente, va libera ziselor Uuverne
actualele Guverne austriac ~iungar din trecut ~i certificate stabilincl ln mod distinct, valoarca totala
actual ca garantare a bile tel or emise pana la
a biletelor de band ce au couvertit :
27 Octomvrie 1918 inclusiv ~i cari n' ar fi fost
a) in limitele fostei monarhii auslro-uugare, asa
anulate prin aplicarea paragrafului 10 al prezen-
cum era constituita la 28 Iulie 191/~;
tului articol, vor continua sii guranteze, pana la b) ill orice aIte locuri,
concurenta datorita, biletele acelorasi emisiuni
Aceste certificate VOl' permi te purts torilor lor de
cari, la 15 Iunie 1919, se gaseau detinute in afara a valorifica inaintea comisarilor insarcinati ell
de fosta monarhie austro-ungara. ceste bilete lichidarea bancii drepturile pe cari hiletele astfel
cuprind, in afara de oricare altele: 1) biletele
schimbate le reprezinta in repartltia activului
adunate de Statele cesionare in partea din teri-
bancii.
toriile lor respecti vc situata in afara de fosta mo-
§ 3
narhie ~i cari VOl' fi remise Comisiunii de repara-
[iuni conform paragrafului 4; 2) liiletele adunate Indata ce lichidarea baucii se va termina
de orice alte State 9i cad VOl' fi prezentate, con- Comisiunea elf> reparatiuni va distrnge biletele
form dispozitiunilor Anexei de mai jos, comisarilor asfel retrase.
tnsarcinati cu lichidarea bancii,
t 2° Purtatorii oricaror alte bilete emise pana § 4
la 27 Oetomvrie 1918 inclusiv nu VOl' avea nici
Biletele -emise palla la 27 Octomvrie 191 ~ iu-
1111 drept asupra titlurilor depcse de fostele ~i clusiv nu vor da drepturi asupra activului bancii
actualele Guverne austriac ~i ungar din trecut ~i decat tntrucat VOl' fi prezentate de Guvernul tarii
actual ca garantie a emisiunii de bilete ~i tn gene- In care au fost detinu te.
ral nici asupra activului bancii, Titlurile, cari nil .
VOl' fi fost distruse sau nu VOl' fi primit 0 destinatie
ARTIGOLUL 190
conform conditiunilor prevazute la paragrafele 10
~i 11, VOl' fi anulate. Fiecare din Statele carora li s'a transferat un
, 13° Guvernele Austriei ~i U nguriei actuale vor teritoriu din Iosta monarhie au tro-ungara sau
cad s'au nascut din desmembrarea acestei mo- I 0 parte din hunurile imobihare de orcc natura
narhii, in care se cuprinde ~i Ungaria, VOl' avea de- din Bosnia ~i Herzegovina, pentru cari gu vern ul
plina libertate de actiune in ce pnveste moneda fostei monarhii austro-ungare a platit Guvernu-
divizionara a fostei monnrhii austro-ungare exis- lui otoman 2.fiOO.000 lire turvesti, conform art. 5
tand in teritoriile lor respective. al con ventiei din 26 Fevruarie Ij 909. Aceasta
Aceste State nu vor putea, in nici un caz, fie in- parte va fi proportional:'! eu contributia suportata
contul lor, fie in acela al supusilor (ressm'tissantsJ de fostul regat al Ungariei la zisa plata si va-
lor, sa exercite vreun recurs in contra altor State loarea, socotita de catre Comisiunea de repara-
pentru moneda divizionara pe care 0 detin. [iuni, va fi trecuta in .creditul Ungariei la titlul
reparatlunilor.
ARTICOLUL 191 Ca exceptie In- dispozitiile de mai sus, se VOl'
transfera luI'(1 plata:
Statele carora li s'a transferat un teritoriu al 10 Bunurile ~i proprietatile provinciilor, co-
fostei monarhii austro-ungare sau cad s'au nascut munelor si allot' institutiuni locale autonome
din desmembrarea acestei monarhii, VOl' dobandi din Iosta monarhie austrc-ungara, precum ~i
toate bunurile ~i proprietatile co apartin Guvernu- bunuriIe ~i proprietalile din Bosnia l?i Herzego-
lui uugar, din trecut sau actual, ~i situate pe teri- vina cari nu apartineau fostei monarhii austro-
toriile lor respect! ve. ungare.
Dupa prezentul articol, bunurile ~i proprietatile 2() ~colile ~i spitalele, proprietati ale fostei mo-
fostului sau actualului Guvern ungar VOl' fi consi- nai hii austro-ungare ; .
derate ca cuprinzand hunurile apartinand fostului In afara de aceasta si dupa antorizarea Qomi-
regat a1 Ungariei ~i interesele acestui rezat in bu- siunii de reparatii, Statele vizate de alineatul In-
nurile cari apartineau in comun monarhiei au tro- taiu ~i carora Ii s'au transferat teritorii VOl' putea
ungare, precum si toate proprietatile Coroanei ~i dobandi fara plata toate imobilele sau alte bunuri
bunurile private ale fostei familii suverane a situate in teritoriile respective ~i cad au apar-
Austro-Ungariei. .- t'nut mai tnainte Regatelor Boemiei sau Croa-
Aceste State nu vor putea totus sa ridice nici 0 tiei-Slavoniei-Dalmatiei sau Bosniei-Herzegovinei
pretentiune asupra hunurilor ~i propr ietatilor sau Republicilor Ragusa, Venetia sau Principa-
fostului sau actualului Guvern '11 Ungariei situate telor episcopale Trente ~i Bressanone ~i a carol' .
in afara de teritoriile lor respective. principala valoare consta in amintirile istorice
Valoarea bunurilor si proprietatilor dobandite ramase del a ele.
de diferitele State, exceptand Ungaria, se va fixa
de Comisiunea de reparajiuni pentru a'fi tre- ARTICOLUL t 92
cuta in debitul Statului dobanditor ~i in ere-
ditul Ungariei in contul sumelor datorite ca titlu Ungaria renunla in cceace 0 privoste, la orice
de reparatiuni, Comisiunea de reparatiuni va reprezentare sau participate pe cari Tractate,
trebul Ea mai scada din valoarea proprietatilor con ventiuni sau orice fel de intelegeri i Ie asigura
pub lice asttel dobandite 0 suma proportionala ei sau supusilor [reseorti-eante] ei in adrninistratia
eu contributia in bani, in pam ant sau in mate- sau controlul comisiurulor, agentilor ~i bane-lor
rial, data deadreptul eu ocaziunea acestor pro- do Stat, si in oricari alte organizari Iinanciare ~i
prietati de catre provincii, comune sau alte auto- ec6nomice cu caracter intern-tiona! de control sau
ritati locale autonome. de gestiune, functionand in vrounul din Statele
In cazul unui Stat dobanditor conform acestui aliate ~i asociate, in Germanin, in Austria, in Bul-
articol si fara a se aduce atingere dispozitiunilor garia sau in Turcia, tn posesiunile si dependintele
articolului 186 cu privire la datoria amanetata, sus ziselor State, precum ~i in fostul Imperiu
se va scadea din valoarea tree uta in creditul rusesc.
Ungariei si In dehitul zisuJui Stat, conform ali- AnTlCOLUL 193
neatului precedent, partea din datoria neamane-
tq.tii a fostului guvern ungar pusa in sarcina zi- 10 Ungaria se obliga [l transfera in termen de
sului Stat dobanditor pe baza zisului articol 186 o luna, cu lncepere dell punerea in vigoare a Trac-
~i corespunzand, dupa parerea Comisiunii de re- tatului cu Austria, simei in aur depusa la Banea
paratiuni cheltuelilor facute pentru bunurile ~i Austro-Ungariei In numele Consitiului de admi-
proprietatile dobandite, Valoarea de scazut se va nistratie al datoriei pub lice otomane ca garantie a
fixa .de catre Comisiunea de reparatruni dupa primei emisiuni de bilete moneda a Guvernului .
principiile pe cari le va ga~l echitabile. ture.
Printre bunurile si proprietatile Guvernului 20 Ungaria renunta, 1n ceeace 0 prives!e, la be-
ungar, trecut sau actual, trebuie sa fie cuprinse neficiul tutulor stipulajiunilor inserate ill Tracta .•
 41
ere din Bucuresu si din Brest-Litowsk ~l Tracta- dobandite deflnitiv, fie eventuale sau neexercitate
tele complimentaro, fi;iril ca sa se aduca atingere inca, ~i va renunta in folosul Puterilor aliate ~i
articolului 227, Parten .r (Clauze economice) din asociate, in numeJe ei ~iin acel al supusilor (res or-
prezeutul Tructat. tissants) ei, la toate drepturile ~i interesele sus
En se obliga a transfera in mod re=pectiv, fie aratate, cari n'ar fi fost mentionate in lista de
Bomauiei, fie Principalelor Puteri aliate ~i 3S0- rnai sus
eiate, orit e instrurnentemonetare, b mi, valori ~i
instruments negociabile sau produse, pe cad Ie-a ARTICOLUL -195
primit spre executurea Tractatelor su-zrse.
Ungaria se obligti sii nu puna nici un obstacol
3° Sumele in bani cari trebuiesc platite si instru-
dobandirii, de catre guvernele german, austriac,
mentcle monetare, valorrle ~i proluselc de orice fel
bulgar sau ture, oricaror drepturi ~i interese
eari tJebuiesc predate sau transferate pe baza sti-
pentru supusii (ressorlisstJ.nts) germani, austriaci,
pulaliuuilor prezentului articol YOI' fi intrebumjate
bulgari sau turci in orice intreprindere de utilitate
de ClUIC Principale e Puled alia'e si asociate, con-
publica sau in orice concesiune din Ungaria, cari
formcu modulit.rtile ce se YOI' determina ulterior,
at' puteasa fie reclamate de Comisia de repara-
de catre zisele Puteri,
[iuni, conform Tractatelor de pace, Tractatelor
4° Ungurin se ohliga a recunoaste transferarile
sau conventiunilor complimentare respectiv 111-
de aur prevazute e articolul 2.')9, alineatul S, din
cheiate lntre Puterile aliate ~i asociate ~i Guver-
lract rtul de pace incheiat la Versailles in 28 Iunie
nele german, austriac, bulgar sau turc,
lUt9 de Puterile aliate ~i asociate ~i Gennaqiu,
precum ~i transferarile de creante vizate de arti-
AnTIcoLUL 196
colnl261. din acclas Tractat.
Ungaria se obliga a transfera Puterilor aliate ~i
AnTICOLC'L 19i. asociate toate creantele sau drepturilo de repara-
iillni in folosul guvcrnului ungar, trecut sau ac-
F'iiru a aduce vreo atinsrere
~ renuntarii Unza-
~ tual, dela Germania, Austi ia, Bulgaria sau Turcia
riei,in vi! tutea alto I' dispozitiuni din Tractatul de ~i mai ales toate creantele sau drepturile de repa-
fata, la drepturile cc are, ea au supusii {reesortis- ratiuni cari rezulta sau VOl' rezulta din executarea
nie] ei, Comisiunea de reparatiuni va putea pre- obligatiunilor (angajamenteIor) luate dela 28 Iulie
tmde, ill terrnen de un all dela iutrarea in vigoare 1914 pana la punerea in vigoare a prezentului
aIractatului de f<'l\a, ca Ungaria S(l dobandeasca , Tractat.
toatedrepturile ~i intereselc supusilor s(ti (ressor- Valoarea acestor creante SlU drepturi de repa-
i smb) ill oi ice intrcprindere de utilitate publicii ratii va fl stabilitii de Comisiunea de roparatiuni
au 111 orice concesiune in Husia, in Turcia, in ~i trecuta de dausa tn creditul Ungariei in contul
German a, in Austria sau in Bulgaria, sau in po- su melor datorite ca ti tlu de reparatii,
esiunile ~i in dopen.Iintele acestor State, sau pe
un teritoriu care, apartiuand alta data Ungariei ARTICOLUL 197
au aliajilor ei, trebuie sa tie trausferat de Cngaria
In afara de stipulatiuni contrarii inserate in
au de uliatii ei, sau administrat de un procurator
prezentul Tractat sau in Tractatele ~i conventiu-
pehaza unui Tractat Incheiat ell Puterile aliate ~i
nile cornplimentare, orice obligatiune de a platl in
asociatc. Uugaria, pe de alta, parte, urmeaza sa
numerar, spre executarea prezentului Tractat, si
lranslcre In termon de ~ase luni, cu incepere dela
declarata in coroane aur austro-ungare, va fi pla-
data cererii, C rmisiuuii de reparatiuni, totalitatea
hila, la alegerea creditorilor, in lire sterline, plati-
acestor drepturi :yiintercse ~i a tuturor drepturiIor
bile la Londra ; In dolari aur ai State lor- Unite ale
i iutere: 0101' similaro pc cari Guvernul ungar, eel
Americei, plaubili la New-York ; in franci aur
frccut suu eel actual, Ie poate poseda.
platibili la Paris, sau in lire aur platibile la Roma.
Ungaria va supo ta sat cina de a despagubl pe
Pentru satisfacerea prezentului articol, s'a con-
upusii (ressortissants) ei astfel dcposedati, iar Co-
venit ea monedele de aur de mai sus sa aiba greu-
misiunea de reparatiuni va trece in creditul Un-
tatea ~i titlul legalmente stabilite Ia t Ianuarie
ariei, spre a fi deduse din sumele datorite drept
1914 pentru fiecare din ele.
eparatiuni, sumele ce corespund valorii dreptu-
nlor ~i intereselor transfcrate, astfel cum aceasta
ARTICOLUL 108
aloare va fi fixata de cati e Comisiunea reparatiu- I

ilor. Ungaria va trebul sa cornunice Comisiunii VOl' fi fixate, printr'o lntelegere 1ntre diferitele
eparatiuuiior, in termen de 6 luni dela data in- guverne interesate, asa Incat sa asigure eel mai
lrarii in vigoare a Tractatului tie fa~a, lista tu- bun ~i eel mai echitabil tratarnent pentru toate
ulor drepturilor ~i intereselor in chestiune, fie ele 1 partile, toate lnvoirile flnanciare cad au dev~nit
necesare pnn desmembrarea fostei monarhii AH:rtCOLCL 201
austro-ungare si prin reorganizarea datoriilor Ungaria se mai obliga sa nu stabileasca, in
publice ~i sistemului monetar In conditiunile pre- ceeace priveste regimul de import, dilerente tn
va zute de articolele precedente. Aeeste lnvoiri detrimentul comertului oricaruia din Statele aliate
privesc, intre altele, bancile, companiile de asigu- sau asociate, in rapor t cu oricare altul din zisele
rare, cassele de economie, cassele de economic State, sau in raport cu oricare aWi tara strains,
postale, institutiile de credit financial', societatile chiar prin mijloace indirecte, acelea cari rezulta
ipotecare ~i orice alte institutii similare cari fac din reglementarea sau din procedura vamala, sau
operatii pe feritoriul fostei monarhii austro-un- I din metoadele de verificare ~i de analiza, sau din
gare. In cazul cand zisele guverne n'ar putea sa conditiunile de plata drepturilor vamale, sau din
ajunga 1a 0 tntelegere asupra acestor probleme fi- metoadele de clasificare au de interpret are a ta-
nanciare sau in cazul cand un guvern ar gasi ca rifelor, san din exercitiul monopoluri'or.
supusii sai nu primesc un tratament echitabil, Co-
misiunea de reparatiuni, la cererea unuia din gu- AHTICOLUL 202
vernele interesate, va numi pe unul sau mai multi
arhitri, a CarOT deciziune va fi fara apel, In ceeace pri veste iesirea, Ungaria se indato-
reaza sa nu supuie marfurile, produsele naturale
ABTlCOf. L 199
sau fabricate exportate din teritoriul ungar in
teritoriile oricaruia din Statele aliate sau asociate,
Pensionarii civili . au militari ai Iostului regat la drepturi de varna sau sarcini, inclusiv pentru
ill Ungariei, recunoscuti sau deveniti, pe baza impozite interne, altele, sau mai urcate decat
prezentului Tractat, supusi (ressortissantsJ ai HLlUi acelea platite pentru aceleasi marfuri exportate
Stat altul decat Ungaria, nu ,VOl' putea exercita, in oricare din ziselc State sau in vreo tara straina,
tn ceeace priveste pensia lor) nici un recurs in Ungaria nu va mentine san -nu va impune
contra guvernului ungar. nici 0 prohibire sau restrictiune pentru exportul
oricaror marfuri expediate din teritoriul ungar
vreunuia din Statele aliate sau asociate care nu . e
s'ar aplica ~i exportului acelorasi marfuri, produse
PARTEA X naturale sau fabricate, expediate in vreun altul
din zisele State sau in vreo tara straina oarecare.
CLAUZE ECONOMICE
ARTICOL L 203
SECTIUNEA I Orice favoare, imunitate sau pri~i~giLl cu 'pri-
Re l a t i u ni cornerciale vire la import, export sau transit de marfuri,
CAPITOLUL I . care ar fi acordat de- Ungaria vreunuia din Sta-
tele aliate sau asociate sau vreunei alto tari
Reglementare, Taxe ~i Restr ictiuni vamale straine, VOl' Ii simultan ~i in mod neconditional,
ARTICOI.TJL 200 farn. a fi nevoie de cerere sau de cornpensatiune,
tntinse la toate Statele aliate sau asociate.
Uugaria t~i iA Indatorirea sa nu supuna marfu-
rile, produsele naturale sau fabricate ale oricaruia Armcor.ur. 20f,t.
din Statele aliate sau asociate, importale pe teri-
toriul ungar, oricare ar fi 10CllI de unde sosesc, In Prill derogare dela dispozitiunile art. 270,
drepturi vamale sau sarcini, inclusiv impozitele pnrtea XU (porturi, cai pe apa ~i cai Cerate), din
interne, altele sau mai nrcate decat acelea la cui prezontul Tractat ~i pe 0 perioada de trei ani dela
sunt snpuse aceleasi rnarfuri, produse naturale punerea in vigoare a prezentnlui Tractar, prodn-
sau fabricate, ale oricaruia din ~isele State sau ale sele in transit prin porturi, cari inainte de rasboi
unei alte tari straine. se allan in teritoriilo fostei monarhii austro-
Ungaria nu va mentine sau nu va impune nici ungare, se VOl' hucura la importarca lor III Unga-
() probibire sau r. strictiune la irnportul pe teri- ria de reducer! de taxe proportional corespunza-
toriul ungar a oricaror marturi, produse naturale toare acelora cari se aplicau acelorasi prod use
sau fabricate, ale teritoriilor .oricarui Stat aliat dupa tnriful vamal austro ·ungar din anul 190(;,
sau asociat, de oriunde sosesc, daca acele prohi- cand importarea lor se mee;\ prin zlsele porturi,
biri sau restricjiuni nu se aplica ~i la importul
arelorasi marfuri, pl octuse naturale sau fabricate, AIl.T1COLUI. 205
ale 'oricaruta din zisele Stale S'1Il ale vreunei "al!e Desl ex istii dispoxitiuuile art. 200-203, Pule-
tari strains. rile aliate ~i asociate accepta ca sa 1111 invoace
 49
aceste dispozitiuni pcntru a-sl asigura avantajul In.paragraful 1, in conformitate Cll ceeace se va
oricarui aranjament special ce ar putea sa fie In- decide de Cornisiunea de rcparajiuni.
cheiat ,de catre Guvernul ungar cu Guvernele 3° Statul ceho-slovac ~i Polonia so mai obliga,
Austriei sau Ceho-Slovaciei, spre a stabili un 1'e- pc aceeasperioada, sa ia toate masurile trebuin-
gim vamal special in favoarea unor produse na- cioase pentru a asigura ca carhunii ~i lignitul sa
lurale sau manufacturate originate ~i de prove- poata fi dobandite de cumparatorii cari locuesc ill
nienta (tin acele tari cari vor fi specificate tn aran- Ungaria in conditiuni tot asa de fa vorabile ca
jamentele in chestiune, cu conditiunea ca durata ace lea cari se fac pentru vanzarea produselor de
acelui aranjament sa nu depaseasca 0 perioada de I aceeas natura pusa intr'o situatie analoaga cum-
cinci ani cu lncepere dela puuerea in vigoare a para tori lor cad locuesc in StatuI ceho-slovac sau
prezentului Tractat. Polonia, in tarile lor respective sau in orice alta
tara.
ARTICOLUL 206 4° Dispozitiunile paragrafelor 2 ~i3 interzicand
drepturile sau restrictiunile exportului ~i determi-
Intr'un term en de 6 luni, Incepand dela p~-
nand conditiunile de vanzare, se vor aphca de ase-
nerea in vigoare a prezentului Tractat, taxele im-
mcnea ~i furniturilor de lignit facute de Ungaria
pllse do Ungaria importatiunilor Puterilor aliate
Poloniei ~i Statului ceho-slovac.
~i asociate nu vor putea fi superioare taxelor celor
5° In caz de netntelegere cu privire la execu-
mai favorabile cari erau aplicate pentru importa-
tarea sau Ia interpretarea uneia din dispozitiile de
tiuni!e in fosta monarhie austro-ungara la data de
mai sus, Comisiunea de reparatiuni va decide.
28 Iulie 1914.
6° In scop de a permite Poloniei, Bomaniei, Sta-
Aceasta dispozitie va continua sa fie aplicata
tului serbo-croato-sloven, Ceho-Slo vaciei, Unga-
tntr'o .a doua perioada de treizeci luni duua ex-
riei ~i Austriei de a se ajuta intre ele in ceeace
pirarea prirnelor sase luni exclusiv fata de im-
priveste produsel=, cari pana acum erau schim-
portatiunile de Iructe proaspete si uscate, legume
bate (echangc-) tntre teritoriile acestor Slate, ~i
verzi, uleiu de mas line, oua, porci si prod use de
cari ar fi indispensabile productiunii sau comer-
carnatarie ~i pasari vii, in masura in care acele
tului acestor teritorii, unul sau altul din aceste
produse se bucurau Ia data sus mentionata (28
State va intreprinde, in cele sease Iuni cari vor
Iulie 1914) de tarifele conventionale fixate de
urma punerii in vigoare a Tractatului de fata ne-
Tractatele cu Puterile aliate sau asociate.
gocieri spre a tncheia cu unul din celelalte State
ARTICOLUL 207
convontiuni separate conform cu stipulatiunile
prezentului Tractat, adica cu cele ale articolelor
10 Aranjamente speciale se VOl' Incheia intre 200 pana Ia 205.
Statul ceho-slovac ~i Polonia si Ungaria pentru La expirarea acestui termen, Statui care va Ii
furnizarea reciproca de carbuni coprinzand ~i lig- solicitat 0 astfel de conventiune fara a reusl sa 0
nitul, produse alimentare ~i materiale brute. tnchee se va putea adresa Ja Comisiunea de repa-
2° In asteptarea tncheierii aces tor aranjarnente, ratiuni pentru a-i cere sa-i grabeasca tncheierea.
dar in nici un caz intr'un timp mai mare de cinci
ani dupa punerea in vigoare a prezentului Trac-
ARTICOLUL 208
tat, Statul Ceho-Slovac ~i Polonia se obliga sa, nu
impuna nici 0 taxa la export ~inici 0 alia restrictiune 10 Aranjamento specials vor fi incheiate intre
de orice natura la exportul spre Ungaria de car- Ungaria ~i Austria pentru furnizarea reciproca a
buni sau de lignit pana la concurenta unei cantitati produselor alimentare, a mate, iilor prime ~i a
ce se va fixa, in lipsa unei lnvoieli Intre Statele produselor fabrica te. '
interesate, de catre Comisiunea de reparatiuni. Pen- 2u In asteptarea incheierii acestor aranjamente,
tru deterrninarea acestei cantitati Comisiunea de dar in nici un caz in mai mnlt de 5 ani dupa pu-
reparatiuni va tine socoteala de orice' elemente, nerea in vigoare a prezentului Tractat, Ungaria se
inclusiv cantitatile de carbuni ca ~ide lignit schim- ' obliga sa nu impue la nici 0 taxa ~i Ia nici vreo
bate inainte de rashoi lntre teritoriul actual al alta restrictiune, de orice natura ar 11, exporta-
Ungnriei pe de 0 parte, Silesia ~i teritoriul Iostului tiunea spre Austria, a oricarui fel de produse ali-
Imperiu austriac cedate Statului ceho-slovac 9i mentare, produse pe teritoriul ungar, pana la con-
Poloniei, conform cu prezentul Tractat, pe de alta curenta unei cantita]i care va fi fixata, in lipsa
parte, precum ~ide cantitatile actualmente dispo- unui acord intre Statele interesate, de catre Co-
nibile pentru exportul in aceste [ari. Ca titlu de misiunea de reparatiuni. Pentru determinarea
reciprocitate, Ungaria urmeaza sa furnizeze Sta- acestei cantitati, Comisiunea de reparatiuni va
tului ,ceho-slovac ~i Poloniei cantitatile de lignit, tine seama de toate elementele ~i In special de pro-
de produse alimentare ~i de materii prime vir-ate ductiunea si de nevoile consumatiunii in cele doua
.\
50
tari interesate. Cu titlul de reciprocitate, Austria
va trebui sa furnizeze Ungariei cantitatile de ma-
terii prime si de prod use fabricate, aratate la pa-
ragraful 1, conform cu dcciziunile ce vor fi luate
de Comisiunea de reparatiuni.
3° Ungaria se mai obliga ca in timpul aceleeas
perioade sa 1a masurile necesare pentru a asigura
ca toate aces:e prod use sa poata fi dobandite de
catre cumparatorii locuind in Austria in ·condi-
tiuni tot asa de favorabile ca acelea cari sunt fa-
cute in tar-ile lor respective sau in orice alta ~ara,
cumparatorilor locuind in Ungaria, pentru van-
zarea produselor de aceeas natura asezate lntr'o
situatiune analoaga. .
4° In caz de vreo netntelegore privitoare la exe-
cutarea, sau 1& interpretarea uneia din dispozitiu-
nile de mai sus, Comisiunoa de reparatiuni va
decide,
CAPITOLUL II
Tratamentul navlgatlunll
ARTICOLUL 209
Inaltele Parti Contractante se tnvoiesc a ['CCU-
noaste pavilionul, vaselor or icarei Par]l contrac-
tante, care n'are litoralul maritim, daca sunt iu-
registrate intr'un loc anume determinat, situat pe
teritoriul sau; acest loc va constitui pcntru aceste
vase portul de inregistrare.
C~PITOLUL 111
Concurenta neleala
ARTlr.OLUL 2tO
1) Ungaria se indatoreaza sa ia toate masurile
legislative sau administrative necesare pentru a
garanta produsele naturale sau fabricate origi-
nare din vreuna din Puterile aliate sau asociate,
contra oricarei forme de concurenta neleala, in
transactiunile comerciale.
Ungaria se obliga sii reprime ~isa opreasca prin
sechestrare sa u prin orice alte sanctiuni potrivite,
importul ~i exportul, precum si fabricarea, cir-
culatiunea, vinderea ~i punerea in vanzare in in-
teriorulteritoriului sau, a oricaror produse sau
marfuri purtand pe ele sau pe Invelitoarea lor
irnediata, sau asupra ambalajului lor exterior:
marci, nume, inscriptiuni sau oriee semne, com-
portand, direct sau indirect, indicatiuni false
asupra originei, spetei, naturei sa u calitatilor spe-
cifice ale acestor prod use sau marfuri.
2) Ungaria, cu conditiunea ca un tra1ament
reciproc sa-i fie acordat in aceasta materie, se
obliga sa se conformeze legilor, precum ~i deci-
ziunilor administrative ~i judiciare, luate in con-
formitate cu aceste legi, in xigoare tntr'o tara
. . .
aliata sau asociata ~i notificate regulat Ungariei
de catre autoritatile competinte, determinand sau
reglementand dreptul la 0 denumire regionala,
pen tru vinurile sau spirtoasele produse in tara
careia apartine regiunea, sau conditiunile in cari
Intrcbuinjarea unei denumiri regionale poate fi
autorizata'; de asemenea imporlul, exportul, pre-
cum ~i fabricarea, circulatiunea, vanzarea sau
I punerea in vanzare a produselor sau marfuril~l'
avand denumiri regionale contrarii legilor sail
deciziunilor sus aiuintite, V( r fi interzise de Un-
garia si
, reprimate prin masurile - prescrise la pa-
ragraful 1 al prezentului articol.
Cc\PITOLUL IV
Tratamentul supusllor (ressortissnnt ) Puterllor
aliate §l asociate
ARTIC:OLUL 211
Ungaria i~i iei indatorirea :
a) Sa nu impuna supusilor (ressortissants) Pule-
rilor aliate ~i asociate, in ceeace priveste exercita-
rea meseriei, profesiunii, comertului ~i industriei,
nici 0 excludere care n'ar fi de asemenea aplica-
hila tuturor strainilor fara exceptiune ;
b) Sa nil oblige pe supusii (ressortiss:mts,' Pute-
rilor aliate ~i asociate Ia nici un regulament sau
restrictiune, In ceeace priveste drepturile aratate
la paragraful a)J cari ar putea atinge direct sau
indirect stipulatiunile zisului paragraf, sau cari
ar fi diferite sau mai putin avantajoase decat
acelea ce se aplica strainilor supusi (resssortissants)
ai natiunii celei mai favorizate;
c) Sa nu oblige pe supusii [ressortissanie] Pute-
rilor aliate ~i asociate, bunurilo, drepturile ~i in-
teresele lor, inclusiv societatile sau asociatiunile In
cari ei sunt interesati, la nici 0 sarcina, taxa sau
impozite directe sau indirecte, allele sau mai ur-
cate decal acelea cari sunt sau cari vor putea fi
impuse supusilor (ressortiesonts} sai sau bunurilor,
drepturilor sau intereselor acestora ;
d) Sa nu irnpuna supusilor [ressortisstinis] vre-
uneia din Puterile aliate .,i asociate vreo restric-
[iune care nu era aplicabila su pusilor (ressorti.~sants)
ace-tor Puteri la data de '1 J ulie 1911j., afara nu-
mai daca aceeas restrictiune n'ar fi impnsa ~i
propriilor I";ai nationali.
AU'l'IC()LUL 212
Supusii (ressortissanfs) Puterilor aliate ~i aso-
cia te se vor hucura pe teri toriul ungar de 0 pro-
tectiune coustanta, pentru persoana lor, bunurile
lor, drepturile ~i interesele lor, ~i vor avea acces
liber lnaintea tribunalelor.
 .1
AnTlr.OLTfL 213 SECTIUNEA II
Ungaria se tndatoreaza sa recunoasca noua na- Tractate
tionalitate care ar fi fost sau ar fi dohandita de
: upusii (ressortissants) sai) dupa legile Puterilor AH'l'Icor.l'f.217
aliate sau asociate ~i conform deciziunilor autori-
Indata dupa punerea in vigoare a prezcntulni
It'tplor competinte ale acestor Puteri, fie pe cale
Tractat ~i sub rezerva dispozitiunilor pe cari le
de naturalizare, fie prin electul unci clauze a unui
cuprinrle numai traetatele, conventiunilc ~i acor-
Tractat, precum ~l sa
desfaca, din toate punctele
durile multilaterale, eu caractcr economic sau
de vedere, pe acesti , upusi (ressortissants) in vil'-
tehnic incheiate de catre fosta monarhie austro-
tutea accstei dobandiri de nationalitate noua, de
uugara ~i enumerate mai jos ~i in artieolele cari
orice legftmi1nt f[lta de Statul lor de origin.i.
urmeaza, VOl' fi singurele aplicate intre Ungaria ~i
'-\'I\Tfr.OT.TJL 21!f acelea rlintre Puterile aliate ~i asociate cari figu-
reaza ea part} :
Puterile aliate si asociate YOI' putea numl 10 Conventiunile dela 14 Martie 1884, dela 1
consuli generali, consuli, vice-eonsuli ~i agenp Decemvrie 1886 ~i dela 23 Martie 1887 ~i Pro-
consulari in orasele ~i porturile Ungariei. Ungaria tocolul de lnchoiere dela 7 Iulie 1887, relative la
se tndatoreaza sa aprobe numirea acestor consuli protectiunea cablurilor submarine;
genera li, consuli, vice-consuli ~i agenti cousulari, 2° Conventiunea dela 1 t Octomvrie 1909, re-
ale carol' nume ti YOI' fi notificate ~i sa-i admita lativa la circulatia internationnla a automobi-
a-si tndeplinl Iunctiunile, conform regulelor ~i lelor ;
uzantelor ohisnuite. 3° Acordul dela 13 Mai 1886, relativ la plum-
buirea vagoanelor supuse varnii, ~i Protocolul
CAP1ITOLU1 V dela 18 Mai 1907 ;
CIa uze gener ale 4° Acordul dela 13 Mai 18g6, relativ la unita-
tea tehnica a drumurilor de fier;
AI:T£COI.I-r. 215 5° Conventiunea dela 5 Iulie 1890, rolativa la
puhlicarea tarifelor vamale ~i la organizarea unei
Obligatiunile impuse Ungariei prin capitolul I
Uniuni internationale pentru puhIi -area tarifelor
de mai sus, VOl' lnceta de a mai avea tarie cinci
vamale ;
ani dupa data punerii in vigoare a prezentului
GO Conventiunea .lcla 2j Aprilie 1907, relative
Tractat, afarii numai daca nu rezulta contrariul
In urcarea tarilelor vamale otomane ;
din text sau daca Consiliul Sorietatii Natiunilor
7() Conventiunea dela 14 Martie 1857{ relativa
decide, douasprezece luni eel putin inainte de expi-
la rascumpararoa rlrepturilor de podarit {droit»
rarea acestei perioade, Crt acestc obligntiuni VOl' fi
de pdage) prin Sund ~iprin stramtorile Belt ;
mentinute pentru 0 pericada urmatonro cu sau
8° Conventiunea rlela 22 Iunie 1861, relativa la
f3.1'amodificari.
rascumpararca drepturilor de podarit (droit» de
Ramanc totus bine stabilit ea afai do 0 hota- a '[I(;age)pe Elba;
rire contrarie a Societatii Natiunilor, obligatiunea
9° Conventiunea din t6 Iulie 1863, relativa la
impusa Ungariei prin articolelo 200, 201, 202 sau
rascumpararca drepturilor de podarit (droits de
203 uu va putea fi invocata dupa expirarea unui
p~age) pe raul Fscaut ;
termen de trei ani deln intrarea in vigoare a Trac-
10° Conventiunea din 2': Octornvric 1888, rela-
tatului de fata, de catre 0 Putere aliata sau aso-
tiva la stabilirea unui regim definitiv destinat a
ciata care n'ar acorda Ungariei un tratament co-
garanta libera tntrcbuinjare a caualului de .Suez ;
rcspunzator.
11° Conditiunile din 23 Septemvrie 1910, 1'e-
Ar licolul 211 va rarnane in vigoare dupa aceasta
lative la unificarea unor anumito regulc in ma-
perioada de cinci ani, cu sau 1'3.ramodificari, p~n-
terie de ahordaj. de asistenta ~i de sa lvarc ma-
ru 0 perioada, dacii e cazul, pe rare eventual 0 va
ritime;
fix;\ mujoritatea Consiliului Societatii Natiunilor
12° Conventiunea din 21 Decemvric 190~, rela-
~i care nu va putea depasl cinci ani.
tiv(t la scutirea- pentru vascle spitale de drcpturile
si taxelo din porturi ;
ARTICOI.1JL 2Hl
13° Conventiunea din 26 Septemvrie 1906,
Daca Guvernul ungar va faee comer] interna- relativa la suprimarea muneii de noapte pcntru
tional, nu va avea, din acest pnnct de vedere, femei ;
nici nu va Ii considerat ca avand vreuuul din 14° Conventiunile din 18 Mai 1904, 4 Mai
drepturile, privilcgiile S[lU imunitatile suverani- 1 ~1 0, reJativ~ la represiunea comertului de carne
tatH• vie ;
 15° Conventiunea din 4 Mai HH 0, relativa Ia Intrucat aceasta 'Ie priveste, conventiunea radio-
suprimarea pubhcatiunilor pornografice ; , telegraflca internationala din 5 Iulie 1912, Un-
'1{)o Conventiunea sarn tara din 3 Decemvrie garia luandu-si angaj -mentul sa observe regulclc
1903, precum ~i cele precedente semnate la 30 provizorii, cari ti VOl' fi indicate de catrc Puterile
lanuarie 18~2, la t 5 Aprilie 1~93, la 3 Aprilie aliate ~i asociate.
1~94 ~i la 19 Martie 1897 ; Daca, tn oursul eelor cinci ani ce vor urma
17° Conventiunea din 20 Mai 1875, relativa la I,dupa pnnerea in vigoare a Tractatului de fd~a) 0
unificarea ~i perfecjionarea sistemului met. ic ; noua con ventiune reguland relatiumle radio-tole-
18° Conventiunea din 2~ Noem vric 1906, re- I grafice internationale va fi lncheiata, inlocuind
lativa .la unificarea formulei medicamentclor conventiunea din 5 Iulie 19 t 2, aceasta noua con-
erorce ; ventiune va Iega Ungaria chiar in cazul cand ea
1~0 Conventiunea din 16 ~i 19 Noemvrie 1885, ar fi refuzat, tie sa participe la intocmirea con-
relativa la construirea unui diapason normal; ventiunii, fie sa 0 semneze.
20° Conventiunea din 7 Iunie 1905, relativa Aceasta noua conventiune va inlocul doaseme-
La crearea unui institut international agricol la nea regulele provizorii in vigoare.
Roma; \
2Lo Conventiunile din 3 Noemvrie '1881) 15
.ARTICOLUL 220
Aprilie 188~, relative la masurile de luat contra
filoxerii ; Conventiunea internationala dela Paris din
2'2° Conventiunea din 19 Martie 1902, relativa 20 Mal tie 1883, pentru protectiunea proprietatii
la protectiunea pasarior utile agriculturii ; industrials, revizuita la Washington la 2 lunie
2;)° Conventiunea din 12 lunie 1902, relativa 1911 ~iAranj unentul din 14 Aprilie t~91 privitor
la tutela minorilor. ]3 tnregistrarsa internationala a marcilor de fa-
hrica ~I de comer ~,vor fi aplicate cu Incepere dela
AnTlr.oLUL 218
intrarea in vigoare a Tractatului de fata, tntru
Indata dupa punerea in vigoare a 'I'ractatului cat nu vor fi atin-e ~i modificate de exceptiunile
de fClVI, Inaltele Par]i Conrractante VOl' aplica din ~i restrictiunile rezultan t din zisul tractat.
nou conventiunile ~i tnvorrile aratate mai jos, atat
cat ii pr ivesc, Ungaria luandu-si angajamentul sa A HTlcuLUL--.;22t
observe stipulatiunile particulare continute in ar-
Indata dupa punerca in vigoare a Tractatului
ticolul de fa~a :
de fala, Inaltele Pal ~i Contractante vor aplica,
Conventiunile postaZe intru cat aceasta I.e priveste, Couventiunea dela
Haga din 17 Iulie 1905 privitoare la procedure
Conventiunile ~i mtelegerile uniunii postale uni-
civila. Totus, aceasta punere din non in vigoare
versale, semnate Ia Viena, la 4 Iulie 1891 ;
Conventiuni:e ~i tntelcgerea uniunii postal c) ramane ~i va ramane fara efect fa~a de Franta
Portugalia ~i Romania.
semnate la Washington, la 15 Iunie 18~7 ;
Conventiunile ~i intelegerile uniunii postale,
semnate la Roma, la 26 Mai 1906. ARTICOLUL222
Ungaria se obliga a adera cu rmele prescrise
ConvetJtitmile telegrafice si inaintea expirarii unui termen de douaspreze
Conventiunile telegrafice internationale, sem- luni d-la intrarea in vigoare a Tractatului d
nate la St. Petersburg, la 10/ /2 Iulie 1875 ; fata, la Conventiunea internat'onala dela Bern
din 9 Septemvrie 181:)6 pentru- protertiunea op
Regularnentul ~i tarifele hotartte de conterinta
telegrafica internationala deIa Lisabona din 11 relor litersre si artistice, revizuita la Berlin Ja 1
Noemvrie 1908 si cornplectata cu Protocolnl ani
Iunie 1908.
Ungaria se obliga a nu refuza consimtimantul tional, semnat la Berna Ia 20 Martie 19 L4. •
Pana eo nu va fi aderat la Conventiunea SI
sau la tncheierea . eu nouile State a tntelegerilor
spo-ialc prevazute de conventiunile ~i tnteleaerile numita, Ungaria se obliga a recunoa-te ~i a P'
relative la Uniunea postala uni versala ~i la Uniu- te'ja operele !iterare ~i artistice ale supusilor (relisor
, nea telegrafica internationala, din cari nouile State lissants) Puterile aliate sau asociate, prin disp
far, parte sau la cari adera. . zitiuni efective luate in conformitate cu prinri
piile zisei Conventiuni internationals.
ARTICOLUL 219 In afara de aceasta ~i in mod independent
adesiunea sus aratnta, Ungaria se ohliga a as'
Indata dupa punerea in vigoare a. Tractatul i guru mai departe recunoasterea _~i protectiun
de fala, Inaltele Pal'~i contractanle VOl' aplica, tuturor opere Ior li terare ~i artistice ale supusil
 uecarei. din Puterile uliate SeW usociate, intr'un · sau Turcia dela 1 Augus t f 914 ~ipan:1 Ja puuerea
mod c 1 putin tot atat de larg ca ~i la data de 28 in vi oarc a 'I'ractatului de fata.
lulle 1914 ~i in aceleasi conditiuni.
,\ [(TICOLUr. 226
AHTIGOL L 223 Ungaria se obliga a a=igura de plin drept Putc-
rilor aliate ~i asociatc, prccum ~i functionarilor ~i
(J nguria J;i ia inda torirca de a adera la Con- supusilor ziselor Puteri, folosinta tutulor drepturi-
ventiunile urmatoare . lor ~i avantaj elor de orice nat urft ar Ii, pe cari e 1
10 Convenjiunea din 26 Septemvrie 1906, pri- au fosta monarhic austr o-ungara le-n putut con-
vituare la suprirnarea lntrebu.njarii fosforului alb ceda Germaniei, Austriei, Bulgariei sau Turciei, sau
la fabricarea chibriturilor . functionarilor ~i supusilor (ressorlissants) acestor
o Conventiunea din 31 Decemvrie 1913, pri- State, prin Tractate, conventiuni sau Intelegeri,
vitoare la unificarea statisticelor comeroiale. Iucheiate inainte de 1 August 191', at at timp cat
aceste Tractate, conventiuni sau Intelegeri vor fi
AH.TlCOLt1L 224 tn vigoare. '
Puterile aliate ~i asociate j~i rezerva dreptul
Fiecare din Pnterile aliate ~i asociate, eiHau-
ziudu-se dupa principiile generale sau dupa de a primi sau nu folosinta acestor drepturi ~i
stipulatiunile particulare ale Tractaiului de fata, avantaje.
AHTICOLUL 227
va notifica Ungariei conventiunile bilaterale de
orice natura, tncheiate eu Iosta monarhio ullstro- Ungsria declara ca recunoaste ca lipsite de
ungara, a e iror respectare 0 va cere. orice efect toate Tractatele, conventiunile ~i
L [otrficarea prevazuta la acest articol va fi fa- tntelegerile pe eari ea sau fosta monarhie austro-
cuta, fie direct, fie prin mijlocirea unei a lte Pu- ungara le-a mcheiat cu Busia sau orice Stat SeW
teri. Se va raspunie de prirnire de catre Ungaria Guvern al carui teritoriu constituia mai inainte
in scris ; data punerii in vigoare va fi aceca a no- o parte a Rusiei, cat ~i cu Romania inainte de 28
tificai ii, Iulie 19l1t, sau dela aceasta data pana la punerea
Puterile aliate sau asociate se obl.ga tntrs ele in vigoaro a Tractatului de' fala.
de a nu aplica faV de Ungaria decat conventiu-
nile ce sunt conforme u stipulatiunile Tractatu- .\H.T1COLUL 228
lui de fata.
otificarea va mentiona eventual acele dispo- In cazul caud, dela 28 Iulie 1914, 0 Pu tare
zitiuni din aceste conven [iuni cari, nefiind in con- aliata sau asociata, Rusia, sau un Stat sau Gu-
Iormitate cu stipulatiunile prezentului Tractat, nu vern ale carui teritoriu constrtuia mai lnainte 0
VOl' fi considerate ca aplicabile. parte a Husiei, ar fi fost constrans in urma unei
In caz de diverginta de pareri, Socielatea Na- ocupatiuni militare, prin orice alt mijloc sau pen-
tiunilor va Ii chernata sa se pronunte. tru orice alta cauza, sa acorde sau sa lase ~a se
Un term en de sase luni, care va curge dela pu- acorde printr'un act emanat dela 0 autoritate
nerea in vigoare a Tracta tul ui de fa la, este acor- publica oarecarc, concesinni, privilegii ~i favoruri
dat Puterilor aliate sau asociate pentru a proceda de orice natura ar fi, Ungariei, fostei monarhii
la notificare. austro-ungare sau unui supus (ressortiss'l'YIt) UI1-
Nu VOl' fi puse in vigoare 1n tre Puterile aliate gur, aceste conresiuni, privilegii ~i favoruri sunt
~iasociate de 0 parte ~i Ungaria de aIta, decat nu- anulate de plin drept prin Tractatul de fi:lta.
I Toale sarcinele S3U indemnizai ile ce ar putea
mai conventiuniie bilaterale, cari VOl' face obiectul
unei asernenea notificari. eventual rezulta din aceasta anulare nu VOl' fi, ill
R gulele de m-i RUSsunt aplicabile tuturor con- nici un caz, Sllportate de cat- e Pu terile ali« te ~i
ventiunilor hila terale existente, intre toate Pute- asociate, nici de Puterile, ~tatele, Guvernele sau
rile aliate si asociate sernnatar e ale Tractatului de auto/ itatile publice, pe cari acest articol Ie des-
fat·:) ~i Ungaria, chiar daca zrscle Puteri aliate ~i leaga de angajamentele lor.
asoeiate n'au fost in stare de rashoi eu ea.
ARTICOL L 229

AHTICOLUL 225 Indata dupa punerea in vigoare a Tractatului

de rala, Uugaria se obliza, in ceeace 0 priveste, a
Ungaria declara ca recunoaste ca lipsite de face 'sa beneficieze de plin drept aiat Puterile ahate
orice efect toate Tractatele, conventiunile sau In- ~i asociate, Celt si supusii (ressortissants) lor, de
[elegerite tncheiate de ea sau de fosta monarhie drepturile ~i de foloasele de orice natura conce-
austro-ungara cu Gerrnania, Austria, Bulgaria date, de ea sau de fosta monarhie .austro-ungara,
dela 28 Iulie 1914 pana la puncrea in vigoare a toriul acestci Putcri, a carer cxccutaro totala sau
Tractatului de fata, prin Tractate, conventiuni partiala a fost suspsnd:::.taprin faptul starii de
sau intelegeri, unor State nebeligerante sau supu- rasboi ;
siler (ressortissants) acestor State, atat timp cat 3° Dobanzile.exigihils inainte ~i in cursul ras-
uceste Tractate, conventiuni sau intelegeri vor fi boiului, ~i datorite unui supus (ressortissants) al
in vigoare pentru Ungaria. uneia din Puterilo Contractante, provenind din
valorile emise sau retrase de catre 0 Putere ad-
AHTlCOLUL 230 versa, cu conditie ca .plata ace-tor dobanzi catre
- Acele din Inaltele Parti Contractante cari n'ar I supusii (ressJrtissants) acestei Puteri sau catre
fi semnat tnca sau cari, dupa ce au semnat, n'ar neutrii sa nu fi fost susnendata ill cursul ras-
boiulni ; ~
fi ratificat inca Conventiunea asupra Opiumului,
semnata la Haga in 23 Ianuarie 1912, se lnvoiesc /40° Capitalurile rambursabile inainte ~i in cursul
spre a pune aceasta conventiune tn vigoare, ~i, rasboiului, platibile supusilor (ressortissanls) uneia
in acest scop, a face legislatia necesara lndata din Puterile Contraotante, reprezentand valori
ce va fi eu putinta ~i, eel mai tarziu, in cele 12 emise de 0 Putere adversa, cu conditio ca, plata
luni ce VOl' urrna punerii in vigoare a Tractatului acestui capital catre supusii (ressortiss'l'YIts) acestei
de fatu. Puteri 'sau catre neutrii, sa -nu fi Iost suspendata
In afara de acestea, Inaltele Par]! Contractante in cursul rasboiului.
mai convin, ca acelea dintre ele cari n'au ratificat In eazul unor dobanzi sau capitalul platibile
inca zisa Conventiune, ratificarea Tractatului de pentru titluri emise sau retrase de Guvernul
Ia~a sa echivaleze, in toatc privintele, cu aceasta fostei monarhii austro-ungarc, sum a ce va fi cre-
ratificare ~i cu semnarea Protocolului special des- ditata ~iplati ta de U ngaria va fi n umai aeeea la
chis la Haga, tn conformitate cu hotarlrile Confe- care se ridica dobanzile ~i capitalurile cores pun-
rintei a treia asupra Opium-ului, tinu ta in 1914, zatoare cu datoria ce revine Ungariei potrivit dis-
pen tru punerea in vigoare a zisei Convenjiuni. pozitiunilor Partei IX-a (Clauze financiare) din
Guvernul Republicei franceze va comunica Gu- Tractatul de fatrt ~i principiilor stabilite de Co-
vcrnului Tarilor-de-Jos 0 copie certificata con- misiunea reparatiurrilor.r
forma cu procesul-verbal de depunerea ratifica- Tot ce va rezulta din Iichidar ile bunurilor, drep-
rilor Tractatului de faP'\' ~i va invita Guvernul turilor ~i intereselor inamice aratate in Sectiu nea
'I'arilor-de-Jos sa accepte ~i sa primeasca ace-t 1 V ~i in Anexa sa, VOl' fi socotite in moneda ~i pc
document drept depunere a ratificarilor Conven- cursul prevazut mai jos la alineatul d}, de catre
tiunii din 23 Ianuaric 1912 si drept semnare a Ofieiile de verifieare ~i compensate ~i vor fl tntre-
Protocolului aditional din 1914. • buintate de catre aceste Oficii in conditiunile pre-
vazute de zisa Sectiune ~i Anexa.
SECl'IUNEA III Operatiunile de cari se vorbeste in aeest articol
vor fi efectuate dura urmatoarelo principii ~i .in
Datorii .
conformitats cu Anexa Sectiunii de fata :
a} Fiecare din InaIteIe Par]: Contractante va in-
AnTlCOLUL 231
terziec, indata dupa punerea in vigoare a prezcn-
SO VOl' reglementa prin mijlocirca Oficiilor de tului Tractat, toate pliiti1e, acceptai ile de plati ~i
vcriflcarc ~i compensare, ce VOl' fi constituite de in general toate comuuicarils dintre partile inte-
flecare dintre Inaltele Parti Contrartante lntr'un J~ate, relative la Iichidarea ziselor datorii, altfel
terrnen de trei luni, cu tncepere deb data notifi- decat prin mijlocirea Ofieiilor de verificare ~i de
carii prevazuta la alineatul e) de mai jos, urma- compensare aratate mai sus;
toarelc cat-gorii de obligatiuni pecuniare : b) Fiecare din Inaltele Parti Contractante va fi
1 Datoriile exigrhile inainte de rasboi ~i dato-
0
respectiv raspunzatoare de plata ziselor datorii,
rite de supusii (1'cssortissanls) uneia din Puterile ale nationalilor ei, afara de cazul cand debitorul
Coutractante, avand resedin]a pe teritoriul ucestei era, lnainte de rasboi, in stare de faliment, -in de-
Puteri, catre supusii un-i Puteri adverse avand confllura sau in stare de insolvabilitate dcclaruu
resedin]a pe teritoriul acestei Puteri ; sau daca datoria eru in sarcina unci societati, ale
2° Datoriile devenite exigibile in cursul rasboiu- carei afaceri au fost lichidate in cursul rasboiu-
lui ~i datorite supusilor (ressortissards) uncia din lui conform legislatiei exceptionale de rasboi ;
Puterile Contractante, avand resedinta pe terito- c) Suiuele datorite supusilor (ressortissants)
riul acestei Puteri, ~i rezultand din transactiuni uneia din Puterile Contractante de catre supusii
sau din contracte, Incheiate eu supusii (ressortis- (ressortissants) unei Puteri adverse vor fi puse in
sants) unei Puteri adven 'e a vaud rescdinta pe teri- debitul Oficiului de verificare ~i de compensare aI
tarii debitorului ~i varsate creditorului de catre Anexa
Oficiul tarii careia apartine acesta din urma ;
d) Datoriile vor fi platite sau creditate in mo- § 1
neda aceleia dintre Puterilealiate sau asociate in- Fiecare din Inaltele Par]! Contractante va croa,
clusiv coloniile si protectoratele Puterilor aliate intr'un termon de trei luni, cu tncepere dela data
("Dominion-urileu hritanice si India) care va fi notificarii prevazute la articolul 23l e) un »Oficiu
interesata. Daca datoriile vor trebui sa
fie regulate
de verificare si compensare« pentru plata si aco-
in orice alta moneda, ele vor fi platite sau credi- peri rea datoriilor inamice. •
tat.e in moneda Puterii aliate sau asociate intere- . Se vor putea crea Oficii locale pentru 0 parte
sate (colonii, protectorat, "Dominion" britanie sau din teritoriile Inaltelor Par]! Contractante. Acosto
India). Conversiunea se va face pe cursul schim- Oficii vor Iucra pc ace-te teritorii ca si Oficiile
bului dinaintea rasboiului. centrale; tnsa toate raporturile cu Oficiul stabilit
Pentru aplicarea acestei dispozitiuni, se consi- in tara adversa VOl' avea lo ; prin mijlocirea Ofi-
dera ca cursul schimbului dinnaintea rashoiului ciului central.
este egal cu media cursurilor transferturilor tele-
grafice ale Puterii aliate sau asociate interesate, §2
tn cursul lunii ce a precedat imediat des-
chiderea ostilitatilor dintre zisa Putere interesata In Anexa de fata se indica prin cuvintele «da-
~i Austro-Ungaria. torii inamice« obligatiunile precuniare aratato la
tntaiul paragraf al artico'ului 231; prin -de-
In cazul cand un contract ar stipula in mod ex- bitori inamici« persoancle cari datoresc aceste
pres un curs fix pentru conversiunea monedei in sume; prin »creditori inamici« persoanele carora
care obligatiunea este exprimata, in moneda Pu- ele sunt datorite ; prin »Oficiu creditor" Oficiul
terii aliate sau asociate interesatc, dispozitiunea de verificare ~i compensare ce functioncaza ill
de mai sus, relativa la cursul schimhului nu va fi tara creditorului ,?i prin »Olir iu debitor« Oficiul
aplicabila. de verificare ~i compensare cart' functioneaza in
In ceeace priveste Polonia ~i StatuI ceho-slovac, tara debitorului.
Puteri nou creiate, moneda de plata si cursul de
schimh aplicabilla datoriile de platit sau de ere- § 3
ditat se VOl' fixa de catre Comisiunea de repara-
tiuni, prevazuta in Partea VIII, afara numai daca lnaltele P{trti Contractante vor sanction» in-
Statele interesate, nu au ajuns mai dinaintela 0 fractiunile la dispozi]i mile paragrafului a} al aL'-
lntolegere reguland chestiunile in suspensie, ticolului 231 cu pedepsele prevazute actualmente
in legislatiunea lor, pentru comertul cu inamicul.
e) Prescriptiunile acestui articol ~i ale Anexei
Acelea cari nu ar fi interzis comertul cu inamicul
ad alii turate nu se vor aplica intre U ngaria de a
VOl' promulga legi pedepsind infractiunile sus ara-
.parte, ~i oricari din Pu terile aliate sau asociate,
tate prin pedepse riguroase, Inaltele Par]! Con-
coloniile lor si prile de protector at, sau vreunul
tractante VOl' interzice asemenea pe teritorul lor
din »Dominion-urile« britanice sau India, de alta
orice actiuue ill justitie relative la plata dato-
parte, afara daca lntr'un termen de 0 luna, cu ln-
riilor inamice, in afara de cazurile prcvazute de
cepere deb depunerea ratificarii Tractatului de
Anexa de la~a.
[aFt de catro Puterea respectiva sau a -dopunerii
ratificarii pe seama acestui "Dominion" sau a In-
«liei, nu se va face notificarea ln acest scop Unga-
§ 4
riei de catre Guvernele vreunei Puteri aliate sau Garantia guvernarnentala prevazuta la para-
asociate, "Dominion" britanic sau al Indiei, dupa graful b) al articolului 231 se aplica, cand acope-
cum va fi cazul ; rirea nu poate fi electuata, pcntru orice cauza
fJ Puterilo aliate ~i asociate cari au aderat Ill. ar fi, afura de cazul cand, dupa logislatia larii
acost articol ~i la Anexa aci alaturata, so VOl' pu- deliitorului, datoria ar fi fost prescrisa in momen-
toa in [clege tutre ele ca acostea s~l :-;0 aplicc su pu- tul declararii ra-iboiului sau daca, in acest mo-
silor [reseortissnus} lor respectivi stahili]i pe teri- ment, debitorul ar fi fost in stare de Ialiment, in de-
toriul lor, in ceeace priveste raporturile intre a- confitura sau in stare de insolvabilitate declar ata
cesti supusi (ressortissants) ~i supusii (ressorlis- sau daca datoria er;'t in sarc'na unei societati ale
sants) unguri. In acest caz pli:itile Iacute prin apli- carei afaceri au fost lichidate tn eonformitate cu
carea dispozitiunii de fata vor face obiectul legislatia exceptionala de rasboi. In acest caz,
schimbului de plati dintre Oficiile de vcrificare ~i procedura prevazuta de Anexa de fata va fi apli-
compensare aliate ~i a ociate interesate, cata la plata repartitiunilor.
56
Termenele "in stare de faliment, in deconfitura« § 9
so refera la aplicarea legislatiunilor cari prevad
Oficiul creditor va plati particularilor creditori
aceste situatiuni juridice. Expresiunea "in st~re
sumele puse in creditul sau, utilizand in acest
de insolvabihtate declarata- are aceeas semnifi-
care ca in droptul englez, scop fondurile puse la dispozitia sa de catrc Gu-
vernul tiirii sale) ~i in conditiunile fixate de acest
Guvern, operand in special orice retinere socotita
§ 5
trebuincioasa pentru acoperirea riscurilor, a chel-
Creditorii vor notifica, Oficiului creditor, in I tuelilor sau drepturilor de comision.
termen de sase luni, dela data infati~arii sale,
sumele ce-i sunt datorite si VOl' furniza acestui § 10
Oficiu toate docume ntele ~i informatiunile ce li se
Orice persoana care va fi reclamat plata uuei
VOl' cere.
datoi ii inamice a carei suma nu va fi fost recu-
Inalt ...le Part, Contractante VOl' lua toate ma-
noscuta in intregime sau tn parte) va trebui sa
surile utile pentru a urmarl ~i pedepsi intelege.-
plateasca Oficiului, drept amenda, 0 dobanda .u~
rile frauduloase (collusions) ce s'ar putea stabil
5 la suta asupra piirtii nerecunoscuta a datoriei.
intre creditorii ~i debitorii inamici. Oficiile i~i
Asemenca, orice persoanii care va fi refuzat pe
VOl' comunica toate lndicatiunile ~i lnformatiu-
nedrept sa recunoasca in intregime sau in parte
nile ce ar putea ajuta la descoperirea ~i pedep-
o datorie ce i se reclama va trehul sa plateasca,
sirea unor asernenea tntelegeri frauduloase (col-
drept amenda, 0 dobanda de 5 la suta asupra
lusions).
totalului pentru care refuzul sau nu va fi fest re-
Inaltele Parti Contractante VOl' inlesnl, pe cat
cunoscut ca justificat. .
va fi posibil, comunicarea postala ~i telegrafica,
Aceasta dobanda se va datora cu tncepere din
po cheltueala pal [ilor ~i prin mijlocirea Oflciilor,
ziua expirarii termenului prevazut la paragraful
. intre debitorii si creditorii doritori de a ajunge la
7 pana in z.ua cand reclamatiunea v~ fi fost re-
un acord asupra sumei datoriei lor.
cunoscuta ca nejustificata sau datoria va fi fast
Oficiul ere litor va notifica Oficiu lui debitor
platita f •
toate datoriile cari ii VOl' fi fost d •..clarate. Ofieiul
Oficiile , fiecare in ceeace il priveste,. vor . ur-
debitor va face la timp cunoscut Oficiului creditor
marl incassarea amenzilor aratate mal sus !;il vor
datoriile recunoscute si datoriile c ntestate. In
fi raspunzatoare in cazul cand aceste amenzi uu
acest din urina caz Oficiul debrtor va mentiona
VOl' putea fi inca=sate. . ..
mot.i vole nerecunoasterii datoriei.
Amenzile VOl' fi puse in creditul Oficiului ad-
vel'S care Ie va conserva drept contributiune la
§ 6 cheltp.elile de executare a dispozitiunilor prezente,
Cand 0 datorie va Ii fost recuuoscuta, in in-
tregime sau in parte, Oficiul debitor va credits § 11
inlata, cu suma recunoscuta, pe Oficiul creditor, Balanta operatiunilor intre Oficii se va stabili
care va fi, in acelas timp, Instiintat despre acest la fiecare 3 luni, iar soldul va fi regulat d~ caY'e
credit Statul debitor intr'un termen de 0 luna ~l prlll-
tr'un varsarnant efectiv in numerar.
§ 7 Totus, soldurile ce ar putt-a fi datorite de una
Datoria va fi considerata ca recunoscu ta pen- sau mai multe Puteri aJiate sau asociate VOl' fi
tru totalitatea ei si surna ei va fi imediat pusii r-tinute pana la plata integrnla a sumelur dato-
In crcdrtul Oficiului creditor, afara daca, lntr'un rite Puterilor al ate sau asooiate sau supus.lor
terrnen de trei luni cu incepere dela primirea no- (ressorlissants) lor in urma ~i din pricina rib-
tificarii ce i-a fost facuta (afara de 0 prelungire boiului.
a ace-tui term en acceptata de Oficiul creditor), § 12
Oficiul debitor n'ar in~tlinta ca datoria nu este In vederea inlesnir ii discutiunii lntre Uficii, fie-
recunoscuta. care din ele va avea un reprezentant in orasul
unde va functiona celalalt.
§ 8
§ 13
In cazul cand datoria nu va fi recunoscuta, in
intregime sau in parte, ambele Oficii VOl' examina Afara de 0 exceptiuns motivata, afacerile sa
cbestiunea, de cornnn aco d, ~i VOl' tncerca sa. tm- VOl' discuta pe cat va fi ell putinta in biurourile
pace partilo. Oficiului dobitor.
 § 14 1 vor avea in posesi Ilea lor, penlru a perurilo 'l'ri .•
bunalului sa decidu repede asupra alacerilor ce-i
, Prix apii~area articolului 231, paragraful b,
l~altel Pa~p Co?tractante sunt raspunz: toare de I sunt supuse.
plata d toriilor mamice ale upusilor [res rli~-
ants) lor debitori.
I . so
.O~ciul d~bitor va trehul eci ,a credit zc pe
I Apelurile uneia din p~rti conlra deciziunii IU-
Oficiul creditor pentru toate datoriile recunoscule trunite a celor dbua oficii, "alrag dupa sine, in
c~iar atunci cand incassarea dela particularul rle~ sarcina apelantului , 0 consemnurc
,
care JlU uste
bitor ar fi fo t imposibila. Guvernele VOl' trehul
restituiti; deca t atunci ca nd Int (i ia deciziune (~ r'
totus a dea Oficiului lor toata putt-rea necesara reforrnata i,n favoarea apelan ului sl pe masura
castigulu! de Cauia. al acestuia din ~urma adver-
spre a urmarl inca sar a creantelor 1 ecunoscute.
sarul sau. trebuind, in ace t caz ' sa fie lntr'o ezalu ~
§ 15 proportiune, condamnat la daune si cheltuieli.
~onsemnatiunea poate fi lnlocuita printr'o cail-
. Fiecare (; u ve n va garanta cheltuelile Oficiului trune acceptata de Tribunal.
JIl!'itaJa.t pc teritoriul sau, inclusi v lefurile perso- Un drept de 5 la suta, asupra sumei in litigiu,
nalului. va fi perceput pentru toate afacerile asupra Tri-
16 bunalului. Afara de 0 hotartre contrara a T1JbU-
r:~luluj, a.bligatia de mal sus va fi 1n sarcina par-
In caz de dezacord tntre cele doua Oficii asu-
tii care pierde. Aceasta obligatiuue se va cumula
pl'U realitajii datoriei, sau in caz de conflict tntre
cu consemnarea aratata mai sus. Ea este de ase-
debitorul ~i creditorul inamici sa tntre oficii
menea independenta de cautiunc.
cont~stati~nea va. fi sau supusii unui arbitraj:
Tribunalul poate atribul uneia din jJarp dau liP
(daca partile consimt III aceasta ~i in conditiunile
si interese pana la su ma la care e ridica chettuc-
fixav~. de ele de comun acord), sau adusa tnain-
lile procesulul.
te~ trihuualului arbitral mixt prevazut in Sectiu-
uea VI de mai jos. O~ice suma datorita prin aplicarea parazra-
fului de [aFt, se va pune in cre iitul oficiului
. C~.l1t('s:t~1iunea poate fi totus, supusa jurisdic-
t!Ulll! tnD.unalelor de drept comun ale domici- par~ii castigatoare ~i .va face obiectul unui cont
liului debitorului, in urma cererii Oficiului ere-
separat.
d.tor. ,,- . 21
§ '17 In vederea expedierii cat mai teredo a aface-
rilor, se va tine socoteala, pentru alegerea perso-
::)u.mele atribuite de tribunalul arbitral mixt,
naIului Oficiilor ~i Tribunalului arbitral mixt,
de tribunalele de drept comun sau de tribuualul
de cunostinta.limbei din tara adversa interesaia.
d~ Iarbitraj,. YOI' fi acoperite prin mijlocirea Ofi-
cnror, ca ~l cum ace-te sume ar fi fost rocunos-
Oficiile vor putca sa
corespunda in mod libel'
lntre ele si sa-s! transmita documente scrise in
cute ea datorite de catre Oficiul dehitor.
limhn flecaruia.
§ 18
§ 22
~uvernele vit~Leresate vor desemna, un agent
Afal'a de un acord contrar tntre Guvernele in-
Insarcinat sa introduca cererile la 'I'rihunalul
teresate, datoriile vor produce dobanzi in condi-
arbitral mixt in contul oficiului sau. Acest agent
tiunile urrnatoare :
v~ ex rcita un control general asupra mandata-
Nu se va plan nici 0 dobanda pentru sumele -
1'110r sau advocatilor supusilor [rcssortis ants) prii
d~torlte ca dividendo, dobanzi sau alte plati pe-
sale. .
r iodice, reprezentand dohanda capiialului.
Tribunalul judeca pe terneiul documentelor.
Cuantumul dobanzii va fi de 5 la suta pe an,
EI po ate torus sa asculte parjile cari se VOl' In-
afara daca, in virtutea unui contract, a lpo'ii sau
ftlti:?a in .pelso.1l1a sau reprezentate, dupa voia
a ob}ceiului locului, creditorul ar trebui :~ pri-
lor, fie ~rm ~nar.datari agreati de cele doua gu-
measca 0 dobanda diferita. In acest caz se va a-
verne, fie prm agentul aratat mai sus, care are
plica aceasta dobanda,
p.uterea de a intervenl, asistand pe parte, precum
Dobanzile vor curge din ziua deschiderii ostili •.
~l de a redeschide ~i sustme cererea la care dansa
tatilor sau din ziua scadentei, dad! datoria de j n-
a renuntat.
cassat a devenit exigibila in cursul rasboiului Hi
§ 19
pana in ziua cand suma datoritii va fi trecuta 1;,
Oficiile interesate VOl' d:i Tribuualului arbitral coritul Oficiului creditor. _
mixt toate informatiunile ~i documentele ce le Dobanzile, tntrucat sunt datorite VOl' fi consi-
•
derate cu datorii recunoscute de Oficii ~i vor fi I resele cari apartin, la data punerii in vigoare a
trecute in aceleas conditiuni, in contul Oficiulu prezentului Tractat, supusilor (ressortissants) fos-
creditor. tului regat al Ungariei sau .unor societati con-
§ 23 trolate de ei ~i cari se gasesc po teritoriul lor,
in csloniile, posesiunile si tarile lor de protectorat,
Daca, in urrna hotaririi Oficiilor sau a Tribu- inclusiv in teritoriile cari le-au fost cedate in
nalului arbitral' mixt, 0 reolamatiune nu e con- virtutea prezentului Tractat, sau cari sunt sub
sidorata ca intrand in cazurile prevazute la arti- controlul ziselor puteri.
colul 231, creditorul va avea facultatea de a ur- Lichidarea va avea loc conform legilor Statului
marl acoperirea creantei sale inaintea tribuna- aliat sau asociat interesat, iar proprietarul nu va
lel or de drept comun sau pe orice alta cale de putea sa dispuna de aceste bunuri, drepturi ~i
drept. interese, nici sa le greveze cu vreo sarcina, fiira
Ccrerea adresata Oficiului intrerupe pre scrip- consimtimantul acestui Stat.
tiunoa. u VOl'fi considerati, in spiritul acestui para-
§ 2~ graf, ca supusi (ressortissants) unguri pcrsoanele
cad tn termen de sease luni dela intrarea in vi-
Inaltele Par]! Contractanto consimt . sa con-
goare a Tractatului de fata vor dovedl ca au do-
sidere hotiiririle Tribunalului arbitral mixt ca
bandit de plin drept, conform dispozitiunilor aces-
definitive ~i sa le faca obligatorii pentru supu-
tui Tractat, najionali tatea unei Puteri aliate sau aso-
sii lor.
ciate, pre cum si acelea cari, in virtutea articolu-
§ 25
lui 62, obtin aceasta nationalitate cu consimtaman-
Daca un Oficiu creditor reluza sa notifice tul autoritatilor competente, sau cari, in vir tutea
Oficiului debitor 0 rcclamatiune, sau sa lndepli- unui indigenat (pertinenza) anterior.
neasca un act de procedura prevazut in Anexa c) Preturile sau indemnizarile rezultand din
de fata, pentru a se tine seama, pentru tot sau exercitiul dreptului aratat Ja paragraful b) VOl' fi
in parte, de 0 cerere ce-i va fi £03t notificata in fixate dupa modurile de evaluare ~i de lichidare
regula, el va fi ~tinut sa libereze creditorului un determinate de .Iegislatia tarii, in care bunurilc
certificat indicand suma reclamata si zisul cre- au Iost retinute sau lichidate ;
ditor va avea facultatea de a urmari acoperirea d) In raporturile dintre Puterile aliate sau aso-
crcantei inaintea tribunalelor de drept comun sau ciate, sau supusii (ressortissants) lor, de 0 parte, ~i
pc orice aHa cale de drept. supusii Iostului regat al Ungariei de alta parte,
precum si intre Ungaria de 0 parte ~i Puterile
aliate ~i asociate ~i supusii lor (ressortissants), de
SECTIUNEA IV
alta parte, VOl'fi considerate ca definitive ~i opo-
zabile oricarei persoane, sub rezervele prevazuto
Bunurl, Drepturi s i Tnte r e s e in prezentul Tractat, o. ice masuri exception ale
de rasboi sau de dispozitic sau acte indeplinite sau
AHTlCUL"CL 232
cari VOl'fi de indeplinit in virtutea acestor masuri,
I. Chestiunea bunurilor, drepturilor ~i interese- asa precum sunt definite in paragrafele 1 ~i 3 ale
lor private in tara inamica va fi rezolvata con- Anexei ad alaturate.
form principiilor stabilite in prezenta Sectiune e) Supusii (r.;ssO'rtissunts) Puterilor aliate sau
~i conform dispozltiunilor Anexei aci alaturate. asociate VOl'avea dreptulia 0 indemnizare pentru
a) Masurile exceptiona Ie de rasboi ~i masurile pagubele sau prejuditiile cauzate bunurilor drep-
de dispozitie luate in teritoriul fostului regat al turilor sau intereselor lor, inclu siv Societatile sau
Ungariei a~a precum sunt definite in Anexa aci asociatiunile in cari erau interesati pe teritoriul
alaturata, paragraful 3, privitoare la bunurile, Iostului regat al Ungariei prin aplicarea atat a
drepturile ~i interesele supusilor (ressortissants) masurilor exception ale de rashoi cat ~i a masu-
Puterilor aliate ~i asociate, inclusiv Societatile si rilor de dispozitie cari fac obiectul paragrafelor 1
asociatiunile in cari acesti supusi (ress .rtissants) ~i 3 ale Anex.ei acl alaturate. Reclamatiunile for-
crau interesati, vor fi imediat ridicate sau oprite, mulate in aceasta pri vint~l de acesti supusi (res-
accusta in ipoteza cand lichidarea lor nu va fi sortissants) VOl' fi examinate ~i valoarea indemui-
Iost terrninata, iar bunurile drepturile si interesele taW or va fi fixata de Tribunalul arbitral mixt,
. de cari este vorba VOl'fi restituite celor in drept. prevazut de Sectiunea VI, sau de un arbitru de-
b) Sub rezerva dispozitiunilor contrarii cari ar semnat de zisul Tribunal; indernnizarile vor fi in
putea sa rezulte din prczentul Tractat, Puterile sarcina Ungariei ~i Val' putea 1i Iuate din hunu-
aliate sau asociate i~i rezerva dreptul de a retine rile supusilor fostului regat al Ungariei sau ale
~i de a lichida- toate hunurile, drepturile ~i inte- societatilor a upra carora ei au un control dupa
•
 59
cum se arata la paragraful b) ~i earl se gasesc pe r porsoanelor aratate in .ultimul aliniat al pagrafu-
teritoriul Statului reclamant sau sub controlul lui b), vor primi destinatia urmatoare :
sau. Aceste bunuri vor putea fi constituite in gaj f 0 In ce priveste Puterile cari adopta Sectiunea
pentru ludeplinirea obligatiunilor inamicilor, in HI si Anexa alaturata, zisele produse ~i averi vor
conditiunile fixate de paragraful 4 al Anexei aci fi trecute in creditul Puterii al carei supus (ressor-
alaturate. Plata aces tor indemnizari va' putea fi tissant) este proprietarul, prin mijlocirea Oficiului
fiicuta de Puterea aliata sau asociata, iar valoarea de verificare ~i compensare instituit prin sisa See-
trecuta in debitul Ungariei, tiune si Anexa ; orice sold creditor ce rezulta in
f) Ori 'de cate ori supusul {reesortissant} unei favoarea Ungariei va primi destinatie conform ar-
Puteri aliate sau asociate, proprietar al unui bun, ticolului 173, partea VIII (Beparatiuni), a Tracta-
drept sau interes, care a facut obiectul unei ma- tului de fata.
suri de dispozitie pe teritoriul fostului regat a1
2~ In ceeace priveste Puterile cari nu ar adopta
Ungariei, j~i .va exprima dorinta, va fi satislacut
Sectiunea III ~i Anexa alaturata, produsul bunu-
in reclamatiunea sa prevazuta la paragraful e),
rilor, drepturilor ~i intereselor si averile in nume-
cand hunul exista inca in natura, pr.n restituirea
rar ale supusilor (ressortissants) Puterilor aliate sau
acelui bun ..
asociate, detinute de U ngaria, vor fi platite lndata
In acest caz, Ungaria va trebui sa ia to ate celui In drept sau Guvernului sau. Fiecare Pu-
masurile necesare pentru a repune pe proprie- tere aliata sau asociata va putea dispune, con-
tarul deposedat in posesiunea
bunului sau, libel' form legilor .,i regulamentelor sale, de produ-
de orice sarcini sau servituti, cu cari ar fi fost sul bunurilor, drepturilorsi intereselor ~i de a-
grevat dupa lichidare si sa indemnizeze pe orice verile in numeral' cari apartineau supusilor (res-
tertiu pagubit prin restituire, sortissants) fostului regat al Ungariei sau unor
I aca restituirea aratata in prezentul paragraf societati asupra carora ei au controlul, dupa cum
nu poate fi facuta, VOl' putea interveni tntelegeri arata paragralul b) :;;i pe cari ea le-a confiscat si
par+iculare, negociate prin mijloeirea Puterilor le va putea destina la plata reclamatiunilor ~i
in teresate sau a Oficiilor de verificare ~i compen- creantelor definite in articolul de fata sau in pa-
sare aratate la Anexa alaturata la Sectiunea III, ragraful 4 al Anexei aci alaturate, Orice hunuri,
cari sa asigure supusului (ressortissant) unei Pu- drepturi ~i interese sau produsul lichidarii bunu-
teri aliate sau asociate ca va fi indemnizat pentru rilor ~i orice. avere in numeral', care nu se va fi
prejuditiul aratat la paragratul e), prin acordarea tntrebuintat .dupa cum se arata mai sus, pot fi l'tl-
de avantagii sau de echivalente, pe cari el con- tinute de zisa Putere aliata sau asociata, ~iJ in
simte sa Ie f.rimeac;ra in schimbul bunului, drep- acest caz , valoarea lor in numerar va fi tratata
turilor sau intereselor de cari a fost deposedat conform articolului 173, Partea VIII (Repara-
(evince). [iuni) din Tractatul de fata ;
In vederea restituirilor Iacute conform prezen- i) Sub rezer va dispozitiunilor articolului 250,
tului articol, pre~urile· sau indemnizarile fixate in cazul Iichidarilor facute fiein nouile State som-
prin aplicarea paragrafului e), VOl' fi scazute eu natare ale Tractatului de rata ca Puteri aliate ~i
valoarea actuala a hunului restituit, pnandu-se asociate, fie ill Statele cari nu iau parte la repara-
seam a de indernnizarile cuvenite pentru lipsa de tiunile ce trebuie sa plateasca Ungaria, produsul
folosinta sau pentru deteriorare. lichidarilor Iacute de zisele State va trebul varsat
g) Facultatea prevazuta la paragraful () este 1'e- deadreptul proprietarilor, sub rezerva drepturilor
zervata proprictarilor su pusi (1'cssortissants) ai Pu- Comisiunii reparatiunilor ill virtutea Tractatului
terilor aliate sau asociate, pe teritoriul carer Pu- de fata ~i in special a articolului 163, Partca VIII,
tori nu se aplicau, inaintc de semnerea Armisti- (Reparatiuni] ~i a articolului 194,Partea IX (Clauze
[iului, miisuri legislative cari ordonau lichidarea financiare). Daca proprietarul stabileste lnaintea
gencraUi a bunurilor, drepturilor sau intereselor tribunalului arbitral mixt prevazut la Sectiunea VI
iuamicuiui. din aceasta Parte, sau tnaiutea unui arbitru desem-
It) Afara de cazul caud, priu aplicarea paragra- nat de acest Tribunal, ca conditiunile vanzarii sau .
Iului f), au fost facute restituiri in natura, produ- ca masuri luate de Guveruul Statului in chestiunc,
.ul net al liehidarilor de bunuri, drepturi ~i inte- in afara de legislatiuuea sa gencrala, all projudiciat
rose inamice, oriunde ar fi fost situate, facute fie pe nedrept pretul lui, 'l'ribunalul sau arbitrul va
in virtu tea legislati unii exceptiouale de rasboi, fie a vea facuIta tea' de a acordu eel ui in drep t 0 des-
pt in aplicarea prezentului articol, ~i in general pagubire echitabila, ce va trehul pliHitii de StatuI
toate averile in numeral' ale inamicilor, altere de- in chestiune;
cat produsul lichidarii bunurilor sau avu tul, in j) Ungaria se obliga ~a indemnizcze pe su pusii
numeral', aparjinand in tarile aliate sau asociate (1 essortissants) ei pentru lichidarea
o
sau retinerea
 o
hunurllor, drepturilor sau intereseloi lor in Tarlle I u) sa pltna 91 sa tncntinuj iu afal'a d e c ptiu-
ali?~e sau asociate; nile expres prevazute In prezenlul Tractat, bi n -
, / Cuantumul toi al ul La: elor ~i lmpczltolor '~l, drepturile ~i inf res It' supusilor Puterilor
asiipi'a capitalului, cari au fost impuso sau ar fi aliale . all asociate, tn sitnatiunca de dr rt iIl cad
trehuit impuse de Ungaria asupra hunnrilor, drep- I se gaseau, conform lerrilor in vizoare inair te de
turilor ~iintereseIor s.rpusilor (ressortissnnts) Pu- rasboi, bunurile, drepturilo ~iiutcresele supu: ilor
terilor aliate sau a '0 iate, dela 3 [ocmvrie 1918 (1<essortissa1tl.;) foslului regat al Ungnriei :
b nii la expirarea a trel luni dupa punerea hi ti- lJ) Sa nu supuna bunurile, drepturil« salt inle-
guare a prezentului Tractat, sau daca 0 yorba de resele supusilor (1't'ssortissants) Statelor aliate sau
Lunuri, drcpturi ~i interese earl au fo t supuse la asociate la nici o m:isul'r~ care !'a uduea atiugen
masuri exceptionale de rasboi, pana Ia restituirea Pl'O prietrt pi, care su nu fie apliruta deopoti tVil hu-
lbr conform di..pozi tiunilor prezentului Tractat, nurilor, drepturilor sau intcreselor supusilor
v: f~ restituit pei'soaueldr in drept. (re'sorlic')anls) ungari ~i:ii pIa teasca I nd-rnni-
11. Sub rezerva di....pozitiunil"i' ce preced, stint tati potrivite In cazul (':'lod aces to masuri ;)1' Ii
tlcclarate nule ~i nea enite toate masurile afara luate.
ue cele mai 8US aratatc, cari ar n fost luate de
i,:'" tr~ autoritatile de drept ~ilU de fapt pe teritoriul
tostului reg at al Ungariei dela 3 Noemvrie 1918 Ahex:'
panr la punerea in vigoare a Tractatului de fata ~i
cari ar prejudicia bunurilor, drepturilor ~i intere- , 1.
selor Puterilor aliate pi asociate sau ale supusilor
(ressortissants) ]01" in -lusiv societatile : i asociatiu-
Hile in cari ei erau inleresati. III spiritul articolului 2:12, paragraful d) est!.'
Dispozitiunile paragr felor a), e), fj, h) ?i k} de oufirmatii validitatea oricaror masuri utribu-
mai sus sunt aplicabilc bunurilor, drepturilor si li\'e de pro irietate, orlean r ordonante p~nt1'l~
intereselor cari apa-t!n supusilor (1'esso}'tissanfs) lich idarea de j ntrepr inderi sa u de s(Jc:tota~1
Puterilor aliate ~i asrciate, inclu .iv societatile sau snu a oricaror alter nrdonanle, rsgulameute,
asociatiunile in car ei erau interesati ~i cari au deciziuni sau instructiuni date de orice tribunal
lost obiectul unor m'isuri daunatoare, precum ex- sau -adrninistratiune 'a uneia din Inaltele Parti
propriatiuni, con fisc 1runi, s· hestrari, rechizi- Contractante sau considerate I ca fiind date prin
tiuni, distrugeri sau Ieteriorari, cari au avut lor" aplicarea legislatiei de rac;boi, referitoare la bunu-
fie din cauza legilor sau regulamentelor, fie din rile, drepturile sau interesele inamicului.
cauza actelor de violentii ale autoritatilor de drept Interesele oricaror perf; iane VOl' trebul sa fie
sau de fapt, cab au e .istat tn Ungaria sau ale po- considerate ca au fa·~11t,in mod valabil, ohiectuJ
pulatiunii ung are. oricaror regulamcnte, ordon. nanle, deciziuni sau
III. In societati sun asociutiuui suut cuprinse in instructiuni privitoarv la bunurile in cari sunt
special comuuitatile greco-ortodoxa asezate la cuprinse interesele de rnai sus, fie ca aceste iutc-
Buda-Pesta ~iin celelalte ora~e ale Ungariei, pre- re:e au fost ssu nu avute in vedere in mod expres
cum ~i Iundatiunile credincioase (pieuses) sau altele in zisele ordonanto, regula mente, ellciziuni sau
cand supusii Puterilor aliate ~i asociate sunt io- instructiuni. Nu se va ridica nici 0 contestatie c~
teresati in aceste comunitati sau fundatiuni, privire fa regularitatea unui transfert de bunuri,
'IV. Niei 0 decadere (veclukmce) nu va putea fi drepturi sau interese, Iacut in virtutea l'Pgulamen-
sau sa fi fost opusa in mod valabil supusilor Pu- telor, ordonantelor, deciziunilor sau insiructiu-
terilor aliate si asociate, inclusiv societatilor sau nilor sus aratate. Esre de asernenea confirmara
asociatunilor in cari ei erau int-resati, in cazul validitatea orrc.iror masuri Iuate in privinta uuei
cand ei ar fi lipsit de a Indeplini formalitatile sau proprietati, unei tntreprinderi sau .ocictati, fie
declaratiunile impuse prin vreo lege sau ordo- ca e yorba de acte de ancheta, de sechestru, de ad-
nanta ungara poster oare arrnistitiului ~i ante- ministratiune Iortata, de utilizare, de rechizitie,
rioure punerii tn vigoare a Tractatului de fata. de supraveghere sau de lichidare, de vanzare sau
de adminisrrarea bunurilor, drepturilor ~i intere-
ARTICOLUL 233 selor, de acoperirea sau plata daroriilor, de plata
, cheltuelilor, sarcinilor sau a oricaror allor masuri
Ungaria se obliga, in ce priveste bunurile, urep- luate pentru executarea de ordonan ~P, de regula-
lurile ~i interesele restituite, prin aplicarea arti- mente, de d-ciziuni sau de instructiuni luate,
colului 232, supusilor (ressort ssants) Puterilor date sau executate de orice tribun le sau
aliate sau asociate, inclusivsocietatrle ~i asocia- administratiune ale uneia _din Inaltele Pal ti
[iilo in cari acesti supusi erau interesati, Contractante, sau considerate -ea au lost luate,
 61

date sau executute ca aplicarc a legislatiei excep- I masuri bunurilor inamicului, precum ~i toate ac-
tionale de rasboi privitoare In hunurile, drepturile tele tndeplinito de orice persoana tnsarcina ta CIl
sau interesele inumicului, cu conditiunc cu dispo- administratiunea sau supravegherea bunurilor ina-
zitiunile acestui paragraf sa nu aduca vatumare micului, ca : pliiti de datorii, incassari de crean]e,
drepturilor de proprietate dobandite mai inainte pla]i de cheltueli.de sarcini sau incassari de onorarii.
(precMernment), de buna credinta ~i cu un pre] :,Masurile de dispozitiune« sunt acelea cari an
just, conform legii regiunii in care sunt situate atins sau VOl' atinge proprietatea bunurilor ina-
hunurile, de catre supusii (reswrtissanls) Puterilor mice, trasferand-o in total sau in parte asupra
aliate ~i a-ociate. unei alte persoane decat proprietarnl inamic , dar
Stipulatiunile prezentului paragraf nu se aplica fara consimtimantul sau, in special masurile or-
acelora dintre masurile onumarate mai sus, cad donand vanzarea, lichidar-a, transmiterea de pro-
au fost luate de catre fostul guvern austro-ungar prietate a bunurilor inamicului, anularea titlurilor
in teritoriile invadate sau ocup ite si nici acelora sau a valorilor mobiliare.
dmtre masur ile mentionate mai sus cari au fost
luule de catre Ungaria sau de autoritatile ungare, §4
dupa 3 Noemvrie 1918, toate aceste masuri ra-
Bunurile, drepturile ~i interesele supusilor (res-
manand nnle.
sortiss:mts) fostului Regat al Ungariei In terito-
riile unei Puteri aliate sau asociate, precum si
§2
produsul net al vanzarii, lichidarii sa u al all or
masuri de dispozitie, VOl' putea fi grevate de
r ici 0 eclarnatune sau artiune fie din partea
acea-ta Putere aliata sau asociata : in primul rand
TTngariei sau a supusiior tree-oruseanse; er, tie din
cu plata indernnizatiilor datorito cu ocazia recla-
partea supusilor (ressortissanls) fostului regat al
matiunilor supusilor acestci Puteri, privitoare la
Uugariei sau in numele lor ori unde acestia si-ar
bunurile, drepturile ~i interesele lor, inclusiv so-
avea resedu.ta, nu poate fi primita in contra unei
cietatile sau asoci rtiunile in cari acesti supusi erau
Puteri aliate I~i as .ciate, sau contra unei prr-
interesa]i pe teritoruil foslului Regat al Ungariei,
soane oarecare, lucrand in numele sau sub or-
sau cu creantele ce au asup 'a supusi lor (ressorti-
diuele vreunei jurisdictiuni sau administrati uni
ssantl1) unguri, precum ~ic.; plata reclamatiunilor
a zisei Puteri aliate ~i asociate, relativa la orice
facuie pentru acte comise de Iostul guvcrn austro-
art sau omisiune privitoare la bunurile, dreptu-
ungar, sau de orice alta autoritate ungara, dupa
rile sau intei esele supusilor (ressoriissants) unguri
2~ Iulie 19 i4 ~i inainte de participarea la rasboi
si facute In timpul rasboiului sau in vederea pre-
a acestei Puteri aliate sau asociate. Cuantumul
paratiunii rashoiului. De asemenea nu se primeste
total al acestor feluri de re.Iamatiuni va putea fi·
nici 0 reclamatiune sau actiune in contra vreunei
flxat de un arbitru desemnat de d. Gustav Ador,
persoane, cu prrvire 10. vreun act sau omisiune
daca acesta consimte, sau in caz contrariu, de
rezultand dm masurile exceptionale de rasboi, din
Tribunalul arbitral mixt prevazut la Sectiunea VI.
leg Ie ~i regulamenteJe vreunei Puteri aliate sau
Vor putea fi grevate, in al doilea rand, cu plata
asociate.
indemnizarilor datorite cu ocazia reclamatiunitor
supusilor Puterii aliate sau asociate, privitoare la
§3
bunurile, drepturile ~i int resele lor pe teritoriul
celorlal te Pnteri inamice, Intrucat aceste indern-
In articolul 2iJ2 ~i in prezenta Anexa, expresi-
nizari nu an fost achitate tntr'alt mod.
unea »ma uri exceptionale de rashoi« cuprinde
masurile de oriee natura, legislative, administra-
tive, judiciare sau altele -Iuate sau cari VOl' fi
5
lnate in urma, in privinta hunurilor inamicului ~i Cu toale dispozitiunile articolului 232, cand,
cari au a vut sau vor avea ca efect, fara a atinge imediat tnaintea in ~eputljlu; rasboiului, 0 societate
propnetatea, sa ridice proprietarilor dispozitiunea autorizata tntr'un Stat aliat sau asociat avea, tn
buuurilor lor, in special masurile de. upraveghere, comun cu 0 societate controlata de ea si autori-
(Ie administratiune fortata, de sechestru, snu ma- zata in U ngsria, dreptul sa In trebuinteze In alto
surile cari all avut sau vor avea ca scop de a lua tal i marci de fahrica sau comerciale, sau cand
averile inamicului, de a le utiliza sau bloca, avea folosinta Impreuna cu aceasta societa te a
si aceasla pentru orice motiv, sub orice forma unor procedee exclusive de tabricare de marfuri
ar fi, ~i in orice loco Actele tndeplinite pentru sau de articole, pentru a fi vandu te in alte tari,
«xecutarea aces tor masnri sunt : toate hotartrile, prima societate va avea singura dreptnl sa intra-
instructiunile, ordinele sau ordonantelo admini- huinteze acoste marci de fabrica in alte tari,
stratinrnlor sau trihunalelor cari i plid\. aceste cu excluderea societatii uugarc ; iar proced ole de

/
 , '

fabricare commie VOl' fi remise primei societati, cu valori mobiliard ale orlearof societat! autorizate
toate ca s'ar fi luat masuri pentru aplicarea legis- de legislatia acestei Puteri.
latiunii de rasboi in vigoare in monarhia austro- Ungaria va (la in orice moment, la cererea
ungara in contra celei de-a doua societati, sau a Puterii aliate sau asociatc interesate, oriee Iamu-
intereselor sale, proprietatilor comerciale sau ac- riri privitoare la bunurile, drepturile sau interesele
tiunilor lor. Totus, prima so ietate, daca i s'a fa- nationalilor unguri aflate pe teritoriul zisei Puteri
cut cerere, va preda celei de a dcua Societa]i mo- aliate sau asociate, precum ~i asuprn transnctiuni-
dele permitand coutinuarea fabricatiunii de mar- lor cari an putut fi facute dcla 1 lillie 1014::;i
Iuri, cari VOl' trebul sit fie tntrebuiutate exclnsiv cari privesc zisele l111J)Ul'i, drepturi sau intcresc.
in teritoriul ungar.
§ 11
§ 6
Prin terrnenul -avere in numerar« trebuie sa
Pana in momentul in care restitnirea va putea se inteleaga toate depozitele sau proviziunile con-
Il Iacutii conform articolului 232, Ungaria este stituite lnainte sau dupa dcclararca rasboiului.
responsabila de conservarea bunurilor, drepturilor precnm ~i toate averile provenincl din depozile, dill
~i intereselor snpusilor (ressorlissants) Puterilor venituri sau din heneficii incasate de admiuistra-
aliate sau asociate, inclusiv societatile ~i asociatiu- tori, echestri sau altii, din proviziuni constituite
nile in cari accsti supusi (r('8sortissnnts) erau inte- in band! sau din Of ice alta sursa cu exclud-ren
resa]! si cari au fost supnse de ea unei masuri ex- oricarei snme de bani apartinand Puterilor aliate
ceptionalo de rasboi, sau asociate sau Statelor lor particulare, provincii
sau municipalitati.
§ 7
, Puterile aliate sau asociate vor trebul sa faca § 12
'cunoscut, in termen de un an, ·cu incepere dela I Val' fi anulate plasamente!c efectuate, ori undo
data pnnerii in vigoare a prczentului Tractat, bu- ar Ii, cu averile in numerar ale supusilor (ressor-
nurile, dreptur ile ~i interesele asupra carora Inte- tissanis) Inaltelor Parti Contractantc, inclusiv s()-
lege sa exercite dreptul prevazut la articolul 232, cietatile ~i a, ociatiunile, in cari acesti supusi (1'e.~-
paragralul f). sortissants) erau interesati, de catre persoanele
responsabile de administratia hlmurilor inamicului
§ 8 sau cari controleaza aceasta adrninistratie, sau din
Restituirile prevszute de articolul 232 VOl' fi ordinul acestor persoane sau al unei autoritaji
facute dupa ordinul Gnvernului ungar sau al au- oarecare; in dispozitiunile oe se vor lua asupra
toritatilor cari Val' fi fost substituite. Autoritatile acestor avcri nn se va tine seama de aceste pia-
ungare VOl' da persoanelor interesate deslusiri samente.
arnanuntite asupra gestiunii adrninistratorilor, in
urma cererii care poate fi Iacuta din momentul § 13
punerii in vigoare a prezentulni Tractat,
Ungaria va remite respectiv fiecareia din Pute-
rile aliate sau asociate, in termen de a luna dela
§ 9
data punerii in vigoare a prezentului Tractat sau
Bunurile, dreptunle ~i interesele persoanelor dupa cerere, la oriee data ulterioara, toate contu-
prevazuto la arlicolul 232, paragraful b), vor eon- rile sau actelc de contabilitate, arhivele, documen-
tinua pAnrl la terminarea lirhidarii, previizutii la tele ~i deslusirile de orice natura, cari pot !:"a Be
zisu I paragraf, sa fie S11 puse masurilor excep- gaseasca pe teritoriul ei ~i cari privesc bunurile,
[ionale de rasboi luate sau cad VOl' fi luate in drepturile ~i in teresele S11 pusilor tressortieeont«;
priviu]a lor. acesror Puteri, inclusiv societatile ~i asociatiunilc
in cari acesti snpusi (ressorlissa'nts) erau i+terc-
§ 10
sati, cari au fa cut obiectul unei masuri exceptio-
Ungaria va remite, tntr'un term en de sase luni nale de rasboi sau al unei masuri de dispozitie, fie
dela data punerii in vigoare a prczentului Tractat, pe teritoriul fostului regat al Ungariei, fie in tori-
fiecarei Puteri aliate sau asociate, toate contrac- toriile cari au fost ocupate de ea sau de aliatii ei.
lele, certificatele, actele ~i alte ti tlu ri de proprie- Controlorii, supraveghetorii, gerantii, a "minis-
tate, cari se gasesc in mainile supusilor (ressortis- tratorii, sechestrii, lichidatorii ~i curatorii VOl' fi,
sants) ei ~i cad se refera la bunuri, drepturi ~i in- sub garantia Guvernului ungar, personal raspun-
terese situate pe tei itoriul zisei Puteri aliate sau zatori de predarea imediata in -tntregime; cum ~i
asociate, inclusiv actiunile, obligatiunile sau alte de exactitatea acestor conturi ~i documente.
 63
S 14 rabil, Tribunalul arbitral mixt, prevazut 'ct.e.sec-
tiunea VI, va putea sa acorde partil lezate 0 in-
Dispozitiunile articolului 232 ~i ale prezentei demnizare echitabila ;
Anexe, relative la bunuri, drepturi ~i interese in c) Din eauza dispozitiunilor Constitutiunii ~i a
Firi inamice ~i 1') produsul lichidarii lor, ' e VOl' legislatiei Statelor-Unite ale Americei si a Japo-
aplica la datorii, eredite ~i eonturi, Sectiunea II[ niei, prezentul articol, precum ~i articolul 2:35 ~i
nercglementand decat m ijloacele de plata. Anexa aci alaturata, nu se aplica contractelor 111-
Pentru reglementarea chestiunilor aratate la cheiate de catre supusii (res ortissants) acestor
articolul 232, tntre Ungaria si Puterile aliate ~i State eu supusi (ressortissants) ai fostului regat al
asociate, coloniile sau protectoratele lor sau unul ngariei ~i tot astfel, artieolul 240 nu se aplic.;
din Dominion-urile britanice sau India, in pri- Statel 01'- U ni te ale A mericei sa u su pusilor iressor-
vinta carora uu va fi fost facuta declaratia ca se tissants) lor;
adopta Sectiunea Ill, ~i intre nation alii lor res- d) Prezentul articol, precum si Anexa aci ala-
pectiv, se vor aplica dispozitiunile Sectiunii III turata nu se aplica contractelor ale carer pilrti
privitoare la moneda in care trebuie sa fie facuta au devenit inamice prin faptul cii una din ele 10-
plata si la cursul schimbului ~i al dobanzilor, cuia un teritoriu care j~i schimba suveranitatea,
afara numai daca Guvernul Puterii aliate sau a80- cat timp aceasta parte va fi dobandit, prin aplica-
elate interesate nu uotifica Ungariei, in cele sase rea prezentului Tractat, nationalitatea, unei Puteri
luni dela data punerii in vigoare a prezentului aliate sau asociate, nici eontractelor incheiate
Tractat, ca una sau mai multe din zisele clauze intre supusii (ressortissants) Puterilor aliate sau
nu vor fi aplicabile. asociate, tntre cari comertul a fost lmpiedecat prin
§ 15 faptul ca una din parti se gasea intr'nn teritorin
al unei Puteri aliate sau asociate ocupat de
Dispozitiunile articolului 232 ~i ale prezentei
inamic;
Anexe se aplica la drepturile de proprietate in-
e) Nici 0 dispozitiune a prezentului articol ~i
dustriala, literara sa u artistica, cari sunt sau vor
a Anexei aci alaturate nu poate fi privita ca in-
fi cuprinse in lichidarca de bunuri, drepturi, in-
validand 0 operatiune care a fost efectuata in
terese, societati sau intrepriuderi, facuta prin
mod legal, in virtutea unui contract incheiat
aplicarea Iegislatiei exceptionale de rasboi, dB ca-
tntre inamici cu autorizarea uneia din Puterile
tre Puterile aliate sau asociate ~iprin aplicarea
bel.igerante.
stipulatiunilor articolului 232, paragraful b).

SEC'fIUNEA V ARTIr.OJ.UL 235

Coniracte, Prescriptii, H'ota r tr i
ARTI('.OLlTL 234
a) Contraetele incheiate 1ntre inamici vor fi
considerate ca fiind anulate din momentul in care
doua dintre parti au deveni t inamiee, alara de
ceeace priveste datoriile sau aile obligatiuni ha-
nesti rezultand din executa rea unui act sau
plati prevazute de aceste contracts si sub re-
zerva exceptiunilor ~i a regulelor. cari sunt spe-
ciale unor anumite contracte sau categorii de
eontracte, prevazute mai jos sau in Anexa ad
alaturata ;
b) Vor fi exceptate dela anulare, conform pre-
zentului articol, contractele pentru cari, intr'un
interes general, Guvernele Puterilor aliate sau
asociate, carora una dintre Partile Contractante le
este supus (ressortissanis), vor cere, lntr'un termen
de sase luni dela data punerii In vigoare a prezen-
. tului Tractat, executarea.
Cand executarea contractelor astfel mentinute
atrag e pentru una din parti, in urma schimbarii
conditiunilor comertului, un prejudijiu conside-
a) Pe teritoriul Inaltelor Part] contractante,
in raporturile dintre inamici, orice termene de
prescriptie, de peri mare sa u de limitare a drop-
tului de actiune (forclusion), vor fi suspendate in
timpul duratei rashoiului, fie cii au tnceput sa
curga Inaintea inceputului rasboiului, fie in
urma ; ele VOl' relncepe sa curga eel mai curand
in trei luni del a punerea in vigoare a prezen-
tului Tractat. Aceasta dispozitiune se va a-
plica termenelor pentru prezentarea cupoane-
lor de dobanzi sau de dividende, si terme-
nelor de prezentare, in vederea rambursarii,
a valorilor iesite la sorti, sau rambursabile din
oriee alt motiv ;
b) Cand, din eauza neindeplinirii unui act san
unei forrnalitati in timpul rasboiului, masuri de
executare au fost luate pe tcritoriul fostului regat
al Ungariei, aducand prejudiciu nnui supus [ri s-
eoriusani} al Puterilor aliate ~i asoeiate, reclama-
[iunea, formulata de supusv 1 unei Puteri aliate
sau asociate, va fi adusa inaintea Tribunalului
arbitral mixt prevazut de Sectiunea VI, afara nu-
mai daca afacerea nu esto de competinta unui
Tribunal al unei Puteri aliate sau asociate;
()4
c) Dupa cererea supusului interesat al unei
Puteri aliate sau asociate, Tribunalul arbitral
mixt va pronunta restabilirea dr epturilor lezate
prin masur He de executie mentionate la paragra-
ful b), ori de cate ori fatii de tmprejurarile spe-
ciale ale atacerii aceasta va fi echitabila ~i posi-
--hila. . ARTICOLUL
'In cazul cand aceasta restabilire ar fi ncdreapta
sau impos.bila, Tribunalul arbitral mixt va putea
Srl acorde partii lezate 0 indemnizare care va fi in
sarcina Guvernului ungar ;
d) Cand un contract tntre inarnici a fast in-
validat, fie din cauza faptului ca una din par]i
nu a exccutat 0 clauza, fie din cauza exerci-
tiului unui drept stipulat in contra ·t, partea
lezata va putea sa se adreseze Tr.hunalului ar-
bitral mixt pentru a obtine reparatiune. Trihu-
nalul va avea, in acest caz, puterile prevazute la
paragraful c) ;
e) Dispozitiunile paragrafelor precedente ale
prezentului articol se VOl' aplica supusilor (res-
sortissants) Puterilor aliate sau asociate, cart au
sulerit un prejuditiu din cauza masurilor pre-
vazute mai sus, luate de autoritatile foslului tiun-a nu s'au putut apara, supusul (ressortiss'lnl)
Guvern ungar in teritoriul invadat sau ocupat,
daca ei nu au fost indemnizati in alt mod;
t} Ungar.a va indernniza pe or ice tertiu lezat
prin restituirile sau restabilirile de drept pronun-
tate de Tribunalul arbitral mixt, conform dispo-
zrtiunilor paragrafelor precedents ale prezentului
articol;
g) In ce pri veste efectele de corner], termenul
de trei luni, prevazut Ia paragraful a), va lncepe
din ziua In care vor lua sfarsit in -mod definitiv
masurile exceptionale aplicate in teritoriile Pute-
rii interesate, cu privire la efectele de corner].
ARTHiOLUL 236
In raporturile dintre inamici, nici un efect de ocupate, daca nu au fost despagubiti In aIt mod,
corner], emis inaintea rasboiului, nu va fi consi-
derat ca invalidat prin simplul fapt ca nu a fost
prezentat pentru acceptare sau pentru plata in
termenele hotartte, nici pentru faptul ca nu s'a
facut. tnstiintare trasilor (tireurs), sau girantilor
de neacceptare sau de neplata, nici din cauza lip-
Rei de protest, nici pentru lipsa de tndeplinire a
vreunei formalitati oarecare in timpul rasboiului.
Daca perioada in care un efect de corner] ar
fi trebuit sa fie prezentat pentru accept are sau
pentrn plata sau in 1impul carei perioade avizul
de neacceptare sau de neplata ar fi trebuit sa fie
dat trasului (tireu1') sau girantilor, sau in cursul
careia efeetnl ar fi trebuit sa fie protestat, a ajuns
la scadenta in timpul rasboiului, si daca partea
tare ar fi trebuit sa prezinte sau sa protesteze
etectul, SRIl ~a ilea avlz de neacceptare sau de ~nelc parta~e la un contract snnt considerate ca
ueplata, nu a facut aceasta in timpul rasboiului,
i se va acorda eel putin trei luni dupa punerea in
vigoare a prezentului Tractat, pentru a prezentu
efectul, a da avizul de neacceptare sau de neplata,
sau pentru a face protest.
237
Hotartrile date de tribunalelc unei Puteri aliate
sau asociate in cazul cand aceste tribunale sunt
I'omperinte dupa prczentul Tractat, VOl' fi. consi-
derate in Ungaria ca avand autoritate de lucru
judecat si vor fi executate acolo fara sa fie ne-
voie de exequatur.
Dad! in timpuI rasboiului s'a pronuntat a sen-
tinta sau s'a luat 0 masura de executiune, in ori-
ce materie ar fi, de catre -0 autoritate judecato-
reasca a fustului regat al Ungariei impotriva unui
supustressorzisscn ) al Puterilo. aliate sau asociate,
sau trnpotriva unei socierati sau asociatiuni in
care era interesat unul din acesti supusi (reesor-
tiss,;mt) intr'o instanta in fata careia supusul (res-
sU1'lis~ant) in chestiune ori societutea sau asocia-
aliat-sau asociat care va fi su ferit din 'aceasia
cauza un prejuditiu, va putea obtin 0 repara-
[iune, care va fi deterrninata de Tribunalul arbi-
tral mixt prevazut de Sectiunea VI.
Dupa cererea sUPUSUIUlPuterii aliate sau aso-
ciate, reparatiunea de mai sus va nutea fi efec-
tuata in urma hotartrii Tribunalului arbitral
mixt si cand aceasta va fi posibil, repunandu-se
partile in situatia In care se gaseau inamtea hota-
. rtrii date de tribunalul ungar.
Beparatiunea de mai sus va putea fi de ase-
menea obtinuta inaintea Tribunalului mixt, de
supusii (rpssortissants) Puterilor al-ate sau aso-
ciate cari au suferit un prejuditiu din cauza ma-
surilor judiciare luate In teritoriile invadate sau
ARTICOLUL 238
Prin expresiunea "in timpul rashoiului« din
Sectiunile Ill, IV, V ~i Vll se intelege, pentru
fiecare Putere aliata sau asociata, perioada I'U-
prinsa intre momentul in care a existat starea de
rasboi dintro fosta rnonarhie austro-ungara ~i
aceasta Putere ~i punerea in vigoare a prezentulni
Tractat.
A'n e x a
J. Dlspoztttun! gene e
/
§i
In spiritul articolelor 2H4, 235 ~i 236, porsoa-
 65
inamice, cand comertul dintre ele va fi fost in- 1. Sa fi fost prevazut in mod expres ca opera-
terzis sau va fi devenit ilegal, in virtutea legilor, tiunea va fi supusa cornpetintei ziselor burse;
decretelor sau regulamentelor, carora una din 2. Ca aceste operatiuni sa fi fost obligatorii pen-
aceste part! era supusa, ~i aceasta cu lncepere fie tru toti ;
din ziua cand acest corner] a lost interzis, fie 3. Ca conditiunile lichidarii sa fi fost juste ~i
din ziua cand a devenit ilegal din orice irnprejn- rationale;
rare. b) Paragraful precedent nu se aplica masurilor
§ :2 luate tn timpul ocupatiei in bursele din regiunile
cari au fost ocupate de inamic;
Sunt exceptate dela anularea prevazuta la c) Lichidarea operatiunilor cu terrnen privitoare
articolul 234, ~i r:\ma'l in vigoare, fara preju- la bumbac, tncheiate la data de 31 Iulie 1914, 111
ditiu pentru drepturile prevazute la articolul 232, urma hotartrii Asociatiunii bumbacurilor din Li-
paragraful b) '~i sub rezerva aplicarii legilor, de- verpool, este confirmata,
cretelor ~i regulamentelor interne, intocmite in
timpul rasboiului de Puterile aliate sau asociatc, G aj
precum ~i fara prejuditiu pentru clauzele contrac-
telor : _ §5
a} Contractele avand de scop transfertul pro- In caz de neplata se va socotl ca valabila van-
prietatii, bunurilor d efectelor mobiliare sau zarea unui gaj constituit drept garantie a unei da-
imobiliare, cand proprietatea va fi fost transferata torii contractate de un inamic, chiar atunci cand
sau obiectul predat lnainte ca partile sa fi devenit proprietarul nu a putut fi avizat daca creditorul
inamice; a lucrat eu buna credinta si a luat precautiunile
b) Arnndarile, inchirierile ~ipromisiunile de 10- cuvenite, ~i, in acest caz, proprietarul nu va putea
eatiune ; . formula nici 0 reclamatiune pentru vanzarea ga-
c) Contracte:e de ipoteca, de gaj ~i de -amanet jului,
mantissement) ; Aceasta dispozitiune nu se aplica la vanzarile
d) Concesiunile pri vi toare la mine, la mine in obiectelor in gaj facute de inamic tn timpul ocu-
exploatare, cariere ~i zacaminte ; patiei tn regiunile invadate sau ocupate de inamic.
e) Contractelc incheiate intre particulari ~i
State, provincii, municipalitati sau alte persoane
juridice ad ministrative analoage si concesiunile Eleele de comer]
date de zisele State, provincii, municipalita]i sau §6
alte persoane juridice administrative analoage.
In ceeace priveste Puterile cari au aderat la
Sectiunea III ~i la Anexa alaturata, obligatiunile
§3 -
pecuniare existand intre inamici ~i cari ar rezult«
Daca dispozitiunile unui contract sunt in din emisiunea de efeete de comer], vor fi regulate
parte anulate, in conformitate cu articolul 234 ~i potrivit zisei Anexe, prin mijlocirea Oficiilor de ve-
daca so poate face disjonctiunea, celclalte dispo- rificare ~i de oompensare cari sunt subrogate in
zitiuni ale acestui contract vor ramane tn fiiuta drepturile purtatorului in ce priveste diferitele
sub rezerva aplicarii legilor, decretelor ~i regula- cui de recurs decari dispune acesta din urma.
mentelor interne, prevazute la paragraful 2 de
mai sus. Daca disjorictiunea nu se poate face, con- §7
tractul se va considers anulat in intregime.
Daca 0 persoana s'a obiigat, fie inainte, •fie in
II. Dispozltlunl speciale unor anume categorii timpul rasboiului, la plata unui efect de corner]
de coatracte, Oper'atiunile de bursa de valori ~i de ca urmare a unui angajament luat fata de ea de
corner] (Stock Exchange and Commercial catre 0 alta persoana devenita inamica, aceasta
Exchange Contracts) din urma este tinuta, independent de inceperea
ostilitatilor, sa fie garanta celei dintaiu pentru
§4 consecintele obligatiunii sale.
a) Operatiunile Iacute in timpul rashoiului de
bursele de valori sau de corner] recunoscute, sti- .Ill. Contracte de asigurare
puland lichidarea pozitiunilor de bursa luate Ina-
intea rasboiului de un particular dusman, de ase-
§8
menea si masurile luate tn vederea aplicarii aces- Contractele de asigurare incheiate intre 0 per-
tor operatiuni, sunt confirmate de catre Inaltele soana ~i 0 alta devenita in urrna inamica VOl' fi
Parti Contractante, sub urrnatoarele rezerve : I regulate potrivit paragrafelor urmatoare :
5
 Asigurlil'j In contra incendiului merit, timp de douasprezece luni, incepand
ziua punerii in vigoarc a Tractatului de fata,
§9
ceara asiguratorului valoarea politei din ziua
Contractele de asigurare in contra incendiului, ducitatii sau anularii ei. .
referitoare la proprietaji, tncheiatc intre 0 per- In cazul cand contractul a devenit caduc
soana avand interese In aceasta proprietate ~i 0 timpul rashoiului, ca urmare a neachitarii prim
persoana devenita lu urma inamic, nu VOl' fi con- lor din cauza aplicarii masurilor de rasboi, a.
siderate anulate prin deschiderea ostilitatilor sau guratul sau reprezentantii sai, sau persoanele
prin faptul ca persoana a devenit inamica sau drept, au dreptnl in cele trei luni ce urmea
pentru ca una din parp n'a tndeplinit 0 clauza a dupa punerea in vigoare a Tractatului de fata,
contractnlui, in timpul rusboiului, sau in 0 peri- it pune din nou in vigoare contractu!, achita
oada de trei luni dupa rasboi ; dar VOl' fi anulate primele ajunse eventual la scaden]«, la cari
cu tncepere dela cea dintaiu scadenta de prima VOl' adaoga dobanzile de 5 la suta P(' an.
anuala, scadenta care va veul dupa trei luni dela
punerea in vigoare a Tractatului de fata. § 12
Un regulament va fi intocmit pentru primele
neachitate ajunse la scadenta in timpul rasboiului, Daca contractele de asigurare pe vieata au fo
sau pentru reclamatiunile relative la pierderi su- lncheiate de 0 sucursala a unei Societa]i de A
ferite in timpul rasboiului. gurare stabilita iutr'o tara devenita in urma in
mica, contractul ya trebui ca, tn lipsa vreunei
§ 10 pulatiuni contrarii continuta in tnsus contract
sa fie supus legii locale, iar asiguratorul va av
Daca, in urma unui act admini-trativ sau le- dreptul de a cere asiguratulni sau reprezentan
gislativ, 0 a-igurare contra incendiului mcuta ina- lor s:1i ramhursarea sumclor platite in urma un
intea rasboiului a fest transferata ill timpul ras- I cereri facute au impuse, ca aplicare a ma s uril
boiului dela primul asigurator la un altul, tran- luatc in timpul rashoiului, I?i contrare conditiun
sfertul va fi recunoscut, iar responsabilitatea pri- lor contractului tnsus ~i a legilor sau Tractatel
mului asigurator va Ii considerata ca tncetata din cxistente la epoca in care a fo. t incheiat.
ziua transfertului. Cu toate acestea, primul asi-
gurator va avea dreptul, la a sa cerere, S;t fie pc 13
~>
deplin inforrnat de conditiunile transfertului, ~i
daca se va vedea ca aceste conditiuni nu erau e- In toate cazurile cand, in virtutea legii apli
chitabile, ele vor fi modificate pe cat va fi nevoie bile contractului, asiguratorul ramane legat p
spre a Ie face echitabile. contract} cu toata neplata primelor, el va av
Pe langa aceasta, asiguratul va a vea dreptul ca, dreptul ca, atunri cand din cauza rasboiului n
in tntelegere cu primul asigurator, sa transfere putut face notificare asiguratului despre cadu
contractu! acestuia din urrna cu incepere din ziua tatea contractului, sa incasseze dela asigurat p
cererii. -- mele neplatite, sporite Cll dobanzi de 5 la s
pe an; acest drept.tl are asiguratorul pana in m
A igllrliri pe viea\l1 mentul cand a tnstiintat pe asigurat de caduci
§11 tea con tractului.

Contractele de asigurari pc vieata lncheiate § 11~

1ntre un asigurator ~i 0 persoana devenita in
urma inamica nu se VOl' considera anulate prin Pentru aplicarea paragrafelor 1 t panrl la
declaratia de rasboi sau prin faptul ca persoana a vor fi considerate ca contracte de asigurari
devenit inamica. vieata contractele de asigura ri cari se bazeaza
Orice suma devenita exigibila in timpul ras- probabilitatile vietii omcnesti, combinate cu an
boiului pe baza unui contract care, In virtutca tiitile (faux d'inleret), in ce pri veste calculul ang
paragrafului precedent, nu se considera anulat, jamentclor reciproce ale ambelor pru'p.
va putea fi incassata dupa rasboi. La aceastii
suma se VOl' adaoga dobanzile de 5 la suta pe an Asi!Jurl1ri maritime
dela data exigibilitatii ei pana in ziua platii. . 13
Daca contractu I a devenit caduc in timpul ras-
boiului in urma neachitarii prime'or sau daca a Contractole de asigurare maritima, precum
devenit fura efect in urrna nelndeplinirii clauzelor poli [ele c u termen ~i poli telc de calatorie, lnc
contractului, asiguratu! sau reprezentantii sili, sau iate tntre un asigurator si 0 persoana devenita
persoanele in drept, VOl' avea dreptul in oriee mo- urrna inamica, se vor considera anulate in
mentul in care acea persoana a devenit inamica,
afara de cazul in care anterior acestui moment
riscul prevazut in contract incepu e sa curga :
In cazul cand riscul nu a inceput sa curga, su-
mele platite drept prima sau altfel vor putea fi
reincassate dela asigurator.
In cazul cand riscul a tnceput a curge, contrac-
tul se va considera ca valahil, chiar daca una din
parti ar fi devenit inamica, iar plajile sumelor da-
torite conform contractului, fie ca prime, fie in
urrna sinistrelor, VOl' fi exigibile dupa punerea in
vigoarea Tractatului de fata.
In cazul cand se va tncheia 0 conventiune pen-
lru plata de dobanzi la sume datorite inainte de
rasboi, unuia sau de catre unii supusi ireesortis-
s'lnts) ai Statelor beligerante, si acoperite dupa
rashoi, aceste ~doba.nzi, in caz de pierderi suscepti-
bilede a fi acoperi]e pe baza unui contract de asi-
gurare maritima, VOl' trebul sa cur ga deja expi-
rarea unei pcrioade de un an dela ziua acestor
pierderi.
§ 16
Nici un contract de asigurare maritima tncheiat
eu un asigurat devenit in urma inamic, nu va
avea cfect cand este verba de sinistre cauzate prin
acte de rasboi savarsite de puterea al carei supus
(ressorliss.mt) este asiguratorul, sau de alintii sau
asociatii acestei Puteri.
§ 17
Daca este dovedit ca 0 persoana care, inaintea
asboiului, inchefase un contract de asigurare
aritima cu un asigurator devenit in urrna ina-
ic, a Incheiat dupa deschiderea ostilitatilor, cu
n asigurator ce nu e inamic, un nou contract
ntru acoperirea aceluias rise, noul contract se-
a considera substituit celui dintaiu, cu incepere
in ziua in care va fi fost tncheiat, iar primele
zute se vor regula pe baza principiului ca pri-
ul asigurator nu va ramane legat prin con- vieata, facuta priritr'un
act decat pana in momentul in care noul con- nu ar fi cuprinsa lntr'un contract general de rea-
act va fi fost incheiat. sigurare, va ramaue in vigoare.
Alte asigurl!.ri
§ 18
Contractele de asigurare incheiate inaintea ras-
iului lntre un asigurator ~i 0 persoana devenila
urma inamica, allele decat contractele de cari
te vorba in paragrafele 9 pana la 17, VOl' Ii tra-
te, in toate privintele, in acelas mod in care ar
tratale, potrivit ziselor paragrafe, contractele de
igurari in contra incen.liului intre aceleasi parp.
Reasigurl1rl
§ 19
Teate contractele de reasigurare incheiate cu 0
I persoana devenita inamica so YOI' considera abro-
gate, prin faptul ca acea perso ana a devenit ina-
mica, lns~l fara prejudiciul dreptului de a redo-
dandl dupa rasboi plata sumelor datorite pentru
rise pe vieata, sau rise maritim, in cazul cand
aceste riscuri tncepusera S~l se produca tnaintea
rasboiului. -
Totus, daca partea reasigurata a fast pusa, din
cauza invaziunii, in imposibiiitatea de a gasi un
alt asigurator, contractul subsists pana la expi-
rarea unei perioade de trei luni, dupa punerea in
vigoare a Tractatului de fata.
Daca un contract de reasigurare este anulat in
virtutea acestui articol, se va intocmi tntre parti
un cont care ar cuprinde tot deoduta primele
achitate ~i exigibile ~i responsabilitatile pentru
pierderile suferite, in ceeace priveste riscurile pe
vieata sau maritime -cari ar fi inceput sa se pro-
duca inaintea rasboiului. In cazul altor riscuri
decat cele mentionatc la paragrafele 11 pana la 17,
regularea socotelilor se va face pe ziua in care
partilo au devenit inamice, I'ara a 'se line seauia
de reclamajiunile pcntru pierderilo suferite en 111-
cepere dcla acea datil.
§ 20
Dispozltiunilc paragrafului precedent se tntind
de asemenea ~i la reasigurarile existente in ziua
in care partile au devenit inamice, pentru riscu-
rile particulare acceptate de asigurator lntr'un
contract de asigurare, altole decat cele pe vienFl
si maritime.
§ 21
Reasigurarea unui contract de asigurare pe
contract special ~i care
§ 22
. In cazul unei reasigurari facute inaintea ras-
boiului, a unui contract de asigurare maritima,
cesiunea riscului cedat reasiguratorului va ramane
valabila daca acest rise a tnceput sa curga inaintea
deschiderii ostilitatilor, iar contractul va ramane
valabil cu toata deschiderea ostilitatilor. Sumele
datorite in virtutea contractului de reasigurare,
privitoare fie la prime, fie la pierderi suferile, VOl'
putea fi incassate dupa rashoi.
68
~ 23
Dispozitiunile paragrafelor 16 ~i 17 ~i ultimul
alineat din paragraful 15 se VOl' aplica contrac-
telor de reasigurari pentru riscuri maritime.
SECT IUNEA VI
Tribunalul arbitral rri ixt
ARTICOLUL 231
a} Se va constitui un Tribunal arbitral mixt
1ntre fiecare din Puterile aliate sau asociate, de
o parte, si Ungaria, de alta parte, lntr'un termen
de trei luni, eu lncepere dela punerea in vigoare
a prezentului Tractat. Fiecare din aceste Tribu-
nale va fi compus din trei membri. Fiecare din
Guvernele interesate va desemna pe unul din
acesti membrii. Presedintele va fi ales in urma
unei tntelegeri tntre cele doua Guverne interesate.
In cazul cand acest acord nu ar putea inter-
venl, Presedintele Tribunalului si doua alte per- ~i strangerea dovezilor ;
soane, in conditiune una ~i alta sa-I tnlocueasca,
in caz de nevoie, vor fi alese de Consiliul Socie-
tatii Natiunilor, ~i pana in momentul cand va fi
constituit, de d. Gustave Ador, daca consimte.
Aceste persoane vor apartine Puterilor cari au
ramas neutre in cursul rasboiului,
Cand un Guvern nu se va ingrijl, lntr'un ter-
men de 0 luna, de desemnarea prevazuta aci mai
sus a unui membru al Tribunalului, in acest caz
acest membru va fi ales de catre Guvernul advers
dintre cele doua persoane mentionate mai sus, bunalului se gaseste, pentru un motiv oareca
altele decat Presedintele.
Tribunalul hotaraste cu majoritatea de voturi a aceeasi procedura, care a fost urm 1ta la numir
membrilor ee-l com pun ;
b} Tribunalele arbitrale mixte create prin apli-
carea paragrafului a) VOl' judeca diferendele ce sunt
in competenta lor, in tntelesul Sectiunilor III, I V,
V si VII. •
Afara de aceasta, toate diferendele, oricari ar fi
ele, relative la contractele lncheiate, inainte de
punerea in vigoare a Tractatului de fata, intre su-
pusii Puterilor aliate ~i asociate ~i supusii (ressor-
tissants) unguri, vor fi regulate de Tribunalul ar-
bitral mixt, cu exceptiunea diferendelor cari, prin
aplicatiunea legilor Puterilor aliate, asociate sau
neutre, sunt de competinta tribunalelor nationale
ale acestor din urrna Puteri. In acest caz, aceste bunalului
diferende se vor regula de catre aceste tribunale
nation ale cu'excluderea Tribunalului arbitral mixt.
Supusul (ressorlissant) interesat al unei Puteri
aliate sau asociate va putea totus aduce afacerea
lnaintea Tribunalului arbitral mixt, afara numai
daca legea sa nationals nu se opune la aceasta.
c] Daca afacerile vor fi numeroase, va trebul
sa fie desemnati ~i alti membri, pentru ca fiecare
Tribunal arbitral mixt sa poata sa se tmparta i
mai multe sectiuni. Fiecare din aceste ssctiuni va
trebui compusa dupa cum este aratat mai us;
d} Fieccre Tribunal arbitral mixt i~i va stabill
el tnsusi procedura sa tntrucat aceasta nu va ft
stabilita prin dispozitiunile Anexei dela articolul
de fata. El va a vea. caderea de a fixa sumele
cari partea care a pierdut va trebui sa le platea
drept cheltueli ~i spese de procedura ;
e] Fiecare Guvern va platl onorariile memLru
lui Tribunalului arbitral mixt pe care 11 numes
si ale oricarui agent pe care tl va desemna pentr
a-I reprezenta inaintea Tribunalului, Onorariil
Presedintelui se vor fixa prin acord special lntr
Guvernele interesate, si aceste onorarii, precum
cheltuelile comune ale fiecarui Tribunal, se v
plati pe jumatate de catre cele doua Guverne;
fJ Inaltele Part! Contractante se obliga ca Tri
bunalele ~iautoritatile lor sa dea Tribunalelor ar
bitrale mixte orice ajutor ce sta in puterea lor, I
special in ceeace pri veste transmiterea notificaril
g} Inaltele Parti Contractante oonsimt sa con
sidere hotarlrile Tribunalului arbitral mixt ca d
finitive ~i sa Ie faca obligatorii pentru supus
e'essorti'sants) lor.
A nex a
§1
In caz de deces sau de demisiune a unui mem
bru al Tribunalului, sau daca un membru al Tri
in imposibilitate de a tmplinl functiunile sal
sa, va fi observata ~ila tnlocuire,
§2
Tribunalul va adopta pentru procedura sa I
guli conforme cu dreptatea ~i cu echitatea. El
decide ordinea ~i termenele in cari fiecare pa
va trebui sa prezinte concluziunile sale ~i va r
gula formalitatile cerute pentru .administrar
dovezilor. '
§3
Ad vocatii si consilierii celor doua par]! vor
autorizati sa prezinte in mod oral ~i in scris T
concluziunile pentru sustinerea .
apararea cauzei lor.
§4
Tribunalul va cor.serva arhivele proceselor
cauzelor ce-i vor fi supuse ~i ale actelor de pr
dura respective, cu mentiunea datelor,
 69
§5 tabilite sau restaurate, cu. lncepero dela punerea .
in vigoare a Tractatului de fata, pe teritoriile
Fiecare dintre Puterile interesate va putea Inaltelor Parti Contractante, in favoarea persoa-
numi un secretar. Acest) secretari VOl' constitui nelor cari beneficiau de ele, tn momentul cand
Secretariatul mix!' al Tribunalului si VOl'fi sub slarea de rasboi a inceput sa existe, in favoarea
ordinele sale. Tribunalul poate numl ~ilntrebu- celor in drept de a-i reprezenta, De asemenea, VO]
inta,unul sau mai multi functionari ce vor fi ne- vor fi restabilite sau restaurate in folosul persoa-
cesari pentru a-I asista in indeplinirea sarcinii nelor, cari ar avea caderea de a beneficia de ele,
sale. drepturile cari, daca rasboiul rr'ar fi intervenit,
§6 le-ar fi putut fi consfintite in timpuf acelei pe-
Tribunalul va decide asupl'a tuturor chestiu- rioade pe baza unei cereri ('e ar fi fost facuta in
nilor ~i materiilor ce-i vor fi supuse, dupa dove- scopul protejarii proprietatii industriale sau a pu-
zile, marturiile ~i inforrnatiunilo ce VOl'putea fi blicarii unei opere Iiterare sau artistice; aceasta
produse de catre partile interesate. restabilire sau restaurare de drepturi va aveu loc
cu ineepere dela punerea in vigcare a prezentului
§7 "- Tractat.
Cu toate acestea, actele facute in virtutea ma-
Iualtele Par]: Contractante se obliga sa dea surilor speciale ce ar fi fost luate in cursul rasbo-
Tribunalului to ate inlesnirile ~i intorrnatiunile iului de catre 0 autoritate legislativa, executiva
necesare pentru facerea anchetelor, sau administrativa a unei Puteri aliate sau aso-
ciate cu pri vire la drepturile supusilor (ressortis-
§8
sants) fostului regat al Ungariei, in materie de pro-
Limba in care se va urma procc:lura va Ii, in prietate industriala, literar a sau artistica, VOl' ra-
lipsa unei conventiuni contrare, engleza, franceza, mane valabile ~i VOl' continua st\ aiba efectele 101'
italian a sau japoneza, dupa cum se va hotari de depline.
catre Puterea aliata sau asociata interesata., Nu va da loc la nici 0 revendicare sau ac-
[iune, fie din partea Ungariei, sau a supus.lor (res-
§9 sortissanfs) sai, fie din partea supusilor (ressortis-
Locul si, data sedintelor
,t Iiecarui Tribunal se sants) fostului regat al Ungariei sau in numele
vor determina de catre presedintele Tribuualului. lor, contra utilizarii co ar fi fost facuta in cursul
duratei rasboiului, de catre Guvernul unei Pu-
AHTICOLUL 240 teri aliate sau asociate sau de catre orice per-
\ soana, in contul acestui Guvern sau cu consimti-
Daca un tribunal competent a dat sau da 0 ho- mantul sau, a drepturilor de proprietate indus-
tartre intr'o afacere prevazuta de sectiunile III, triala, literara, sau artistica, nici contra vanzarii,
IV, V sau VH si daca aceasta hotartre nu este punerii in vanzare sau tntrebuintarii de prod use,
conforrna dispozitiunilor ziselor Sectiuni, partea aparate, articole sau oricari obiecte, car ora aeeste
care va fi suferit, di aceasta pricina, 0 paguba va drepturi le erau aplicate.
avea dreptul la 0 reparatiune care va fi determi- Daca legislatia uneia din Puterile aliate sau a80-
nata de Tribunalul arbitral mixt. Dupa corerea ciate, in vigoare in momentul semnarii Tracta-
supusului (ressortissant) nnei Puteri aliate sau a- tului de fap, nu a dispus altfel, sumeJe datorite
sociate, reparatiun-a sus amintita va putea fi e- sau 'platite, cu privire la proprietatea persoanelor
fcctuata, cand va fi posibil, catre Tribunalul ar- aratatela arsicolul 232 b), prin aplicarea oricarui
bitral mixt, repunand partile in situatiunea in act ~i oricarei operatiuni efectuate in executarea
care se gaseau tnainte ca hotarlrea sa fi fost data masurilor speciale aratate la alineatul 2 al at tico-
de tribunalul fostului regat al Ungariei. lului de fata, vor priml aceeas tntrebuintare ca ~i
celelalte creante ale ziselor persoane in eonformi-
tate cu dispozitiunile prezentului Tractat, jar su-
SECTIUNEA VII
mele stranse ca urmare masurilor speciale luate
Proprietatea industrialS. de Guvernul fostului regat al Ungariei in ce pri-
veste drepturile de proprietate industr iala, literara
AL{'l'ICOLUL 241
sau artistica a supusilor (ressortissants) Puterilor
Sub rezerva stipulatiunilor Tractatului de fata' aliate sau asociate vor fi considerate ~i tratate
drepturile de proprietate industriala, literara sau tntocmai ca toate celelalte datorii ale supusilor
artistica, astfel cum aceasta proprietate este defi- (ressortis·ants) unguri.
nita de Conditiunile internationale din Paris ~i din Fiecare din Puterile aliate sau asociate i~i re-
Berna, aratate la articolele 220 ~i 222, vor fi res- zerva tacult rtea de a aduce drepturilor de pro-
7fl
prielate industriala, Iiterara sau .aI'tistiQu (cxcep-
tand marcile de Iabrica sau de comert) ,..dobandite
tnainte de rasboi, sau in 'cursul duratei lui, sau
cari ar fi dobanditc ulterior de catre supusii (l'eSS01'-
tissants) unguri, conform cu legislatia ei, fie ex-
ploatandu-Ie, fie acordand licente pentru exploata-
rea lor, fie conservand controlul aecstei exploa'ari,
lie in alt mod, toate acele limitari, conditiuni sau
rcstricjiuni cari ar puteu sa fie considerate ca
necesare pentru trebuintele apararii nationals, sau
pentru interesul public, sau pentru a asiguru un
tratament echitabil din partea Ungariei a dreptu-
rilor de proprietate industriala, literara sau artis-
tica, posedate pe teritoriul ungar de catre su-
pusii (ressorlissants) sai, sau pentru a garanta in-
treaga incleplinire a tuturor obligatiunilor con-
tractate de Ungaria in virtutea Tractatului de
fa la. Pentru drepturile de proprietate industriala,
literara sau artistica, cari ar fi dobandite dupa
punerea in vigoare a Tractatului de fata, facul-
ratea de mai sus, rezervata Puterilor aliate ~i aso-
elate, nu va putea fi exercitata decat in cazul cand
Iimitatiunile, conditiunile sau restricjiunile a1'
putea fi considerate ca necesare pentru trehuintele
apararii nationale sau ale interesului public.
In cazul cand s'ar aplica de catre Puterile aliate
~i asociate dispozitiunile ce preced, se VOl' acorda
indemnizari sau rodevente rationale, cari vor fi
afectate intocmai ca ~i toate celelalte sume dato-
rite supusilor (res)ortissartis) unguri potrivit dis-
pozitiuuilor Tractatului de fata.
Fiecare din Puterile aliate sau asociatc i?i re-
zerva Iacultatea de a considera ca nula ~i de nul
ofect orice cesiune totala sau pElrtia Hi , ~i orice
concesiune de drepturi de proprictate industriala,
literara sau artistica, eari ar fi fost efectuate dela
28 Iulie 1914 tncoace sau .cari vor fi efectuate pe
viitor si earl ar avea ca rezultat de a pune piedica
la aplicarea dispozitiunilor acestui articol.
Dispozitiunile artieolului de fata nu sunt apli-
,cabile drepturilor de proprietate industriala, lite-
rara sau artistica cuprinse in societatile sau in-
treprinderile a caror liehidare a fost efectuata de
catre Puterile aliate sau asociate, in conformitate
cu legislatia exceptiomla de rasboi, sau care va fi
efectuata in virtutea articolului 232, paragraful b).
ARTlCnLc'L 24'2
Un termen minim de un an, cu incepere del a
punerea in vigoare a Tractatului de fata, fara de
nici un fel de suprataxa sau penalitate, se va acorda
supusilor (ressortissants) fiecareia din Inaltele Par]i
Contractante, pentru a indeplinl orice act, a Inde-
plinl oriee formalitate, a platl orice taxa ~i in ge-
nere pentru a satisface orice obligatiune prescrisa
de Iegile ~i rcgulamcntele ficcarui Stat, pentru a
conserva sau obtine drepturile de proprietate in-
dustriala dej) dobanditc la 28 Iulie 1911- sau cari,
daca rasboiul n'ar fi avut Joe, ar fi putut Ii do-
bandito dela aceasta data incoace, in urrna unei
cereri fucute, inainte de rasboi sau in cursul du-
ratei lui, cat ~i pentru a face opozi]i une la aceste
drepturi, Totus acest articol nu va putea conferl
niei un drept pentru a ohtine in Statele-Unite ale
Americei redesehiderea unei proceduri de micso-
rare a drepturilor (interteren ·e), cand aceasta pro-
cedura a a vut loc in ultima instanta (l'audience
finale).
Drepturile de proprietate industriala cari al' fi
Iost lovite de de cad ere din lipsa de indeplinire a
unui act, a unei executari de formalitate sau de
plata unei taxe, VOl' f puse din nou in vigoare,
sub rezerva ca, in ceeace priveste brevetele ~i
desenurile, fiecare Putere aliata sau asociata va
putea IU:l masurile pe cari ea le va socotl in mod
echitabil necesare pentru salva rea drepturilor
tertiilor, cari ar Ii exploatat sau Intrehuintat
brevete ~i desenuri in timpul cand acestea erau
lovite de decadere, Pe langa aeeasta, brevetele
de inventiune sau desenurile apartinand unor
supusi (r('ssortissants) unguri si cari vor fi puse
din nou in vigoare, vor ramane supuse, in ceeace
priveste acordarea Iicentelor, prescriptiunilor cari
le-ur fi fost aplicabile 1n cursul rasboiului,
precum ~i tutulor dispozijiunilor Tractatului de
[,ata.
Perioada cuprinsa intre 28 Iu)ie 1914 ~i data
punerii in vigoare a Tractatului de fata nu va fi
socotita in termenul prevazut pentru punerea in
exploatare a unui brevet sau pentru lntrehuinta-
rea marcilor de fabrics sau de corner] sau dese-
nuri, ~i este convenit ca nici un brevet, maroa de
fabrica sau corner], sau desen care era inca in vi-
goare la 28·Iu)ie 1914, .nu vor putea fi lovite de
decadere sau de anulare din simplul fapt al nc-
exploatarii sau neintrebuintarii lor, inainte de ex-
pirarea unui termen de doi ani cu incepere dcla
punerea in vigoare a Tractatului de fata.
AHTICOLUL 243
Termenele de prioritate, prevazute de articolul
Ij.al Conventiunii internationale din Paris din 20
Martie 1883, revizuita la Washington in 191.1,
sau prin orice aHa Conventiune sau lege in vi-
goarc, pentru depunerea sau inregistrarea cereri-
lor de brevete de inventiune sau modele de utili-
tate, de marci de fabrica sau de corner], de dese-
nuri ~i modele, cari nu erau inca expirate la 28
Iulie 1914, precum si cele cari ar fi 'Iuat nasters
in cursu I rasboiului sau ar fi putut lua nastere
daca rasboiul n'ar fi avut loc, VOl' fi prelungite de
catro fiecare din Inaltcle P(u'P Contractante In fa..
 71

voarea tutulor supusilor (ressortisl:)').nts) celorlalte I . Acest ar tical nu va Ii aplicabil raporturilor diu-
Inalte Part. Contraetante pana la expirarea unui Ire Sta. tele-Unite ale Americei, pe de 0 parte, ~i
term en de sase luni
vigoare a prezentului
cu incepere
Traclat.
dela punel'ea in I Ungaria, de alta parte.

Totus aceasta prelungire de termen nu va a-

I ARTICOLUL 245
duce atingere drepturilor oricarei dintre Inal tele . Contractele de licenta de exploatare de drepturi
Parti Contractante ~i nici vreunei persoane care de proprietate
I industriala sau de reproducere de
ar Ii, in posesiune de huna credinta, in momentul I
opere literare sau artistice, incheiate lnainte de
punerii in vigoare a '1'1 actatului de fata, a unor starea de rashoi lntre supusi (ressortissan's) ai Pu-
drepturi de proprietate industriala in opozitie cu terilor aliate sau asociate sau persoane Iocuind pe
drepturile cerute cari revendica termenul de prio- tel itoriul lor, sau exercitand acolo industria lor,
ritate, ~i VOl' conserva tolosiuta dropturilor 101', fie pc de () parte, ~i supusi (res.'>ortissants) ai Iostului
personal, fie prin orice agenti sau titulari do li- I egat al Ungariei, de alta parte, VOl' fi considerate
ccnta carora lo-ar fi concedat aceste drepturi inu- en reziliate, cu lncepcre dcla starea de rasboi, tritre
into de punerea in 'vigoare a Tractatului de fatil, losta monarhie austro-ungara ~i Putcrea aliata
fitra a putea Ii tulburati, nici urmari]i in nici un sau asociata. Insa, in toate cazurile, beneficiarul
lel en contrafacatori. primitiv al unui contract de acest fel va avea
dreptul, lntrun terrnen de sase luni dela pu-
nerea in vigoare a Tractutului de faFi, sa ceara
AnTlCOI"UT" 244
dcla titularul drepturilor conceslunea unei noui
Nici 0 actiuno nu va putea Ii intcntata ~i'nici 0 licente, ale carei conditiuni, in lipsa unci tn-
revendicaro nu va putea fi exercitata, pe de 0 tclegeri intre parti, e VOl' fixa de catre tribu-
parte, de catrc supusii (ressorti,'isants) fostului nalul competent din tara sub a carei legisla-
regat al Ungariei, sau de persoane locuind tiune drepturile Iusesera dobandite, afara de
au exercitand industria lor in teritoriile fostu- cazul unor licente obtinute tn virtutea drepturi-
lui rcgat al Ungariei si, de aHa parte, de catre su- lor dobandite sub legislatia fostului regat al
pusi (ressJrtissants) ai Puterilor aliate sau asociate Ungariei; in acest caz, conditiunile ar urrna Srt
all de pcrsoane locuind sau excrcitand industria se fixeze de Tribunalul arbitral mixt prevazut
lor pe teritosiul aces tor Puteri, nici de catre tertii de Sectiunea VI a pal'Pi de faFt. Tribunalul va
earora aceste persoane le-ar Ii cedat drepturile lor put: tl, daca va fi cazul, sa fixeze cu acea oca-
In cursul rasboiului, din cauza unor Iapte ce s'ar ziune quantumul redeventelor ce i s'ar parea
fi produs pe teritoriul celeilalte Parti, intre data justificate, in vederea utilizarii acelor drepturi in
declararii rasboiului ~i data punerii in vigoare a rasboi.
Tractatului de fata ~i cari fapte ar fi putut fi con- Licentele relative la drepturi de proprietate in-
ideratc ca le aduce 0 atingere drepturilor de pro- dustriala, literara sau artist ica, cad VOl' fi fost
prietate industriala sau de proprietate literara sau concedate conform cu legislatia speciala de· rasboi
artistica ce au existat Intrun moment oarecare in a unei Puteri aliata sau asociata, nu VOl' putea sa
cursul rasboiului ~i cari vor fi restabilite conform tie gaseasca atinse prin continuarea unei licente
articolelor 242 ~i 2/1-3. care exista inainte de rasboi, dar ele VOl' rarnane
. [ici 0 actiune nu va putea fi de asernenea pri- valabile ~i VOl' continua Stl aiba deplinele lor efecte;
mita din partea acelorasi persoan«, pentru inlrac- in cazul cand una din aceste licente ar fi fost a-
[nine la drepturile de proprietate iudustriala, lite- cordata bcneficiarului primitiv al unui contract
rara sau artistica, la nici un moment, cu ocazia de Iicenta Incheiat tnainto de rasboi, ea va fi con-
vanziirii sau a punerii in vanzare, in curs de un siderata ea lnlocuind-o.
an dela data semnarii prezentului Tractat, pe teri- Cand in timpul rasboiului VOl' fi fost platite
toriile Puterilor aliate sau asociate, pe de 0 parte, snme, relativ la proprietatea persoanelor aratate la
u
au <11eU ngariei, pe de alta parte, a unor prod use articolul 232 j, in virtutea unui contract sau unei
au articole fabricate, sau a unor opere literare licente oarccare intervenite inainte de rasboi pen-
au arti tice publicate in perioada cuprinsa inlre tru exploatarea unor drepturi de proprietute ill-
data starii de rasboi ~i aceea a semnarii Tracta- dustriala sau pentru reproducerea sau reprezen-
tului de fata, nici cu ocazia dobandirii lor ~i a in- tarea unor opere literarc, dramatice sau artistice,
trehuintarii sau Iolosintei lor, intelegand u-se totu- aceste sume VOl' primi aceeas Intrehuintare ca si
ca a .easta dispozitiune nu se va aplica cand pO:::ie- celelalte datorii sau creante ale ziselor persoanc
orii drepturilor aveau domiciliul lor sau stabili- potrivit Tractatului de fa~a.
mente industriale sau comerciale situate in regiu- Acest articolnu va fi aplicabil raporturilor dintre
ile ocupate de arrnatele au tro-ungare in cursul Statele Unite ale Arnericei, pc de 0 parte, ~i Un-
rasboi ul ui. .aria, pe de alt~ parte.
72

. SECTIUNEA VIII E fostului regat al Ungariei dela 3 Noem vrie 1918

sau cari ar putea fi percepute sau marite panii 1&
Df s p oz iti u n i speciale pentru restitutiune conform dispozitiunilor Tractatului
teritoriile ce da te de fata, sau daca este 'Yorba de bunuri, de drep-
turi ~i interese cari nu au fost supuse la masuri
ART1COLUL 2/],6
exception ale de rasboi, pana la expirarea unui
Dintre persoa. ele fizice : ~i morale, cari erau termen de trei luni dela intra rea in vigoare a
mai inainte supuse (ressortissantes) ale fostului Tractatului de fata, va fi restituita celor in drept.
regat al Ungariei, precum ~i dintre supusii (res- Bunurile, di epturile ~i interesele restituite IlU
sortissants) Bosniei-Herzegovinei, acelea cari do- VOl' fi sup use la nicio taxa impusa oricarui alt
bandesc de plin drept, prin aplicarea Tractatului bun sau iutreprindere apartinand aceleeas per-
de fata , nationalitatea unei puteri aliate sau soane, din momentul in care aceste hunuri VOl' fi
asociate, sunt desemnate in stipulatiunile de fost retrase din Ungaria, sau aceste intreprinderi
mai jos prin expresiunea -supusi (ressortissants) au ineetat de a fi exploatate in Ungaria.
ai fostului regat al Ungariei- ; celelalte sunt Daca s'au plat it cu anticipatie taxe de orice na-
desemnate prin expresiunea »supusi (ressortissants) tura, pentru bunurile, drepturile ~i interesele rc-
unguri«. trase din Ungaria, proportla acestor taxe platit;
pentru 0 perioada de timp posterioara retragerii
AHTICOLUL 247 b unuri lor, drepturilor ~i intereselor, va fi restituita
celor in drept.
Locuitorii teritoriilor transferate in virtutea Trac-
Dispozitiunile articolelor 231 d) ~i 25/], dill
tatului de fata, VOl' pastra, con trar acestei transfe-
Tractatul de £dta privitoare la moneda in care
rari ~i a schimbarii nationalitatii ce decurge din
trebuie facuta plata ~i la cursul schimbului, se
ea, intreaga f-losinta in Ungaria a tuturor dreptu-
VOl' aplica, in cazurile la cari se refera acele dis-
rilor de proprietate industriala, literara si artistica
pozitiuni, la rcstituirea averilor meutionate in pa-
pe cari le aveau conform legislatiurui in vigoare
ragraful t-iu din acest articol.
In momentu 1 transferarii.
Legatele, donatiunile, bursele, tundatiunile de
orice fel, .nfiintate sau create in fostul regat al
A HTH':OLUL 248 Ungariei ~i destinate supusilor (ressortissanls) aces-
tuia, VOl' fi. puse de Ungaria, intrucat aceste fun-
Chestiunile privitoare la supusii (ressortissants)
lostului regat al Ungariei, precum ~i la supusii
datiuni se gasesc pe .teritoriul sau, 'Ia dispozitiunea
(ressortissants) unguri, la drepturile, privilegiile Puterei aliate sau asociate ai carei supusi (ressor-
~i bunurile lor, cari nu, ar fi prevazute, nici in
tissmts) suut acum zisele persoane sau VOl' devenl
Tractatul de fata, nici in Traetatul care trebuie
supusi in urma dispozitiunilor prezentului Tractat
sau a Tractatelor incheiate in vederea regularii
sa regul-ze unele raporturi imediate lntre Statele
afacerilor actuale, in starea in care se gaseau acele
carora li s'a transferat un teritoriu altfostei mo-
Iondatiuni la data de 28 Iulie 1'914, tinandu-se
narhii sau cari s'au nascut din desmembrarea
seama de platile facute in mod regular pentru sco-
acestei monarhii, VOl' face obiectul unor con ven-
pul tundatiunii,
tiuni speciale Intre Statele interesate, cuprinzan-
In cazul cand statutele fundatiunilor familiale
du-se in acestea ~i Ungaria, rarnanand bine sta-
cari vor continua sa fie administrate de catre Sta-
hilit ca aceste conventiuni nu VOl' putea 6, in nici-
tul ungar, vor face sa depinda Iolosinta beneficiilor
un caz, in contradictiune cu dispozitiuni!e Tracta-
lor de nationalitatca ungara, beneficiarii prezump-
tului de fata.
tivi VOl' conserva dreptul lor la pensiuni, indem-
In acest scop, s'a couvenit ca in terrnen de trei
nita]i de educatiune, zestre sau a1te avantaje, chiar
luni dela intra rea in vigoare a Tractatului de fata
daca au dobandit sau daca VOl' dobandl mai tar-
va avea loc 0 conferinta intre Delegatii Puterilor
ziu, in virtutea Tractatului de fata sau ale Tracta-
interesate
telor tnchr iate in vederea regularii chestiunilor
AHTICOLUL 249 actuale, nationalitatea vreunuia din State1e caruia
teritorii din fostul regat al Ungariei i- au fost sau
Guvernul Ungar va reintegra fara
lntarziere ii VOl' fi transferate prin zisele Tractate.
pe supusii (ressortissants) fostului regat al Ungariei In cazul cand in urma sting-rii unei familii in
tn posesiunea bunurilor, drepturilor ~i intereselor favoarea careia 0 astfel de fundatiune tusese fa-
lor situate pe teritoriul ungar. eu la, fondurile trebuind sa revina Statului ungar
Sum a taxelor '~i impozitelor pe capital cari sau unei institutiuni a Statului ungar, dreptul de
au fost percepute sau marite, asupra bunurilor, succesiune va trece asupra Statului caruia apar-
drepturilor ~i intereselor supusilor (ressortissants) tinea ultimul beneficial'.

1 iului« trchuie iulocuila cu aceea de »perioada in-
Contrar dispozitiunilor articolului 232 ~i Anexei
I vigoarc a Tractatului
Sectiunii IV, bunurile, drepturile ~i interesele su-
pusilor (ressortissants) unguri sau ale societatilor
asupra carora ei au controlul, situate pe teritoriile
fostei monarhii austrc-ungare, nu VOl' putea fi
confiscate sau lichidate in conformitate cu aceste
dispozitiuni,
Aceste bunuri, drepturi ~i interese vor fi resti-
tuite celor in drept libere de oriee masuri de acest
fer sau de orice alta masura de dispozitiune, de
adrninistratiune fortata sau de sechestru luate
dola 3 Noemvrie 1!-j18 pana la intrarea in vigcare
a Tractatului de fata. Ele vor fi restituite in sta-
rea tn eare se gaseau Inainte de aplicarea masu-
rilor in chestiune.
Heclamatiunile cari ar putea fi facute de catrc
supusii unguri 1n virtutea prezentului articol VOl'
fi supuse Trihunalului arbitral mixt prevazut la
art. 239. '"'-
Bunurile, drepturile ~i interesele prevazute in
acest articol nu cuprind bunurile supnse artico-
lului 191, Partea IX (Clauze financiare).
Articolul de fata nu schimba . lntru nimic dis -
pozitiunile Anexei III din Sectiunca I, Parten VIII
(Heparatiuni), privitoare la proprietatca supusilor
(rel:isortissanls) unguri asupra navilor ~i vapoa-
relor.
AHTICOLl'L 251
Toate contraetelo pentru vanzarea marfurilor
ce trebuiau predate pe calea Marei inainte de
1 Ianuarie 1917, incheiate 1nlre su pusi tressortis-
sants) ai fostului regat al Ungariei, de 0 parte, ~i
administratiunile fostei monarhii austro-ungare,
ale Ungarici, ale Bosniei-Ilerzegovinei sau supusi
(ressorlissants) unguri, de alta parte, vor fi anu-
late, afara de ceeace priveste datoriile ~i alte obli-
gatiuni pecuniare, rezultand din orice operatiune
sau plati prevazute in contract. Toate celelalte
contracte tntre partile sus zise, incheiate lnainte de
1 oemvrie .1918 ~i in vigoare la aceasta data, VOl'
fi mentinute.
AHTlC()LUL 252
In materie de prescriptiune , de limitarea
dreptului de actiune (forclu!)ion) ~i de pierderea
uuui drept (decheance), vor fi aplicabile, in teri-
toriile transferatc.dispozitiunile prevazute In arti-
colele '~B.j ~i 236, fiind stabilit ca expresinnea
»Inceputul rasboiului« trebuie inlocuita cu expre-
siunea "data care va fi fixata pe cale administra-
tiva de fiecare Putere aliata sau asociata, careia
raporturile intre part! i-au devenit imposibile de
fapt ~i de drept« ~ica expresiunea »durata rasbo-
73
trc data prevazuta mai sus ~i aceea a intrarii in
de fata«.
AttTlCOLUL 253
Ungaria tsi i;'t indatorirea de a nu trnpiedica,
in nici un mod, ca bunurile, drepturile ~i intc-
resele apartiuand unei societati constituite con-
form legilor fostei monarhii austro-ungare 9i in
cari sunt interesati supusi (ressortissants) aliati
sau asociati, sa fie transferate unei societa]i con-
stituite conform leg ilor oricarei alte Puteri, de
a tnlesnl masurile necesare pentru executarea
acestei transferari ~i a da tot concursul care i-ar
putea fi cerut peutru efectuarea restitutiunii
entre su pusii (ressortissants) aliati sau asocia]i
sau catre societatile in cari acestia sunt intc-
resati, a bunurilor, drepturilor si intereselor lor
situate, fie in Ungaria, fie in teritoriile trans-
ferate.
AH.TlCOLUL 254
Sectiunea HI, afara de articolul 231 d), uu so
va aplica datoriilor contractate lntre supusi (?'e;)-
s01·tissants) unguri ~i supusi (ressortissanls) ai fos-
tului regat aJ Ungariei.
Sub rezerva dispozitiunilor speciale prevazutc
la. articolul 231 d), pentru nouile State create,
datoriile mentionate la aliniatul 1 din acest ar-
ticol se VOl' platl in monedii avand curs legal,
la data platii, in Statui al carui supus (ressor-
tissanl) a devenit supusul (rt> sorlissant) fostului
regat al Ungariei. Cursul schimbului aplicabil zi-
sului regulament va Ii cursul rnijlociu cotat la
Bursa din Geneva in timpul celor doua luni Inn-
iute de 1 Noemvrie 1918.
AHTlC()LlL 255
Societatile de asigurari cari l~i aveau princi-
palul sediu cornercial In teritoriile ce laceau
parte din fosta monarhie austro-ungara, VOl' avea
dreptul de a exercita industria lor in teritoriul
ungar in timpul uuei perioade de zece ani dupa
intrarea 1n vigoare a Tractatului de fata, fiira ca
schimbarea nationalitatii lor sa atinga intru ni-
mic situatiunea juridica de care se bucurau mai
inainte.
In timpul acelceas perioadc, operatiunile zi-
selor societati nu vor putea fi supuse de Ungaria
la nici 0 taxa sau sarcina mai mare decat acele
impuse operajiunilor societatilor nationals. Pro-
prietatea lor nu va putea fi abnsa de nici 0 ma-
sura care sa nu ,fie de asemenea aplicata ~i bunu-
rilor, drepturilor sau intereselor societatilor de
asigurare nationale ; iar in cazul cand s'ar lua
'74

asemenea masuri, se VUl' platl indernnizarile acestei munarhii, partea din rozervele adunate de
cuvenite. guvernele sau administratiunile fostei monarhii
Aceste dispozitiuni se vor aplica numai intru austro-ungare sau de institutiile publice ori pri-
cat ~i atata limp cat societatile ungare de asigu- vate de sub controlul lor, de tinatii a face fata la
rare, cari inainte i~i exerci tau afacerile in tori to- functionarea in acele teritorii a tuturor asigura-
riile transferate, VOl' fi ad mise po baza de reci- rilor sociale sau asigurarilor de Stat.
procitate a se bucura de acelas drept do a exer- Puterile carora li se VOl' preda aceste Ionduri
cita industria lor in zisele teritorii, chiar daca VOl' trebul neaparat sa Ie Intrebuinteze la exe-
sediullor principal era in afara de aceste teri- cutarea obligatiunilor rezultand din aceste a i-
torii. gurari,
Dupa termenul de zece ani ari:itat mai sus, so- Condiliunile predarii VOl' fi stabilite prin con-
cietatile de asigurare in chestiuno, apartinand ventuni speciale, tncheiate tntre guvernul ungar
Puterilor aliate ~i asociate, se VOl' hucura de regi- ~i guvernele interesate.
mul prevazut la articolul 2t 1 din Tractatul de In cazul cand aceste convcntiuni specialc nu
fata. s'ar incheia conform alineatului precedent,ln timp
Dispozitiunile prezentului articol se VOl' aplica de trei luni deja intrarea in vigoare a Tractatului
~isociotatilor cooperative, numai daca regimul le- de fata, conditiunile predarii vor fi supuse, pentru
gal al aces tor societati va irnplica 0 raspundere efec- fiecare call, in parte, unei comisiuni de cinei
tiva a adcrentilor lor pentru toate operatiunile ~i membrii, dintre cari unul va fi numit de guvel'-'
contractcle cari constitue ohicctul zisolor societati. nul ungar, unul de celalalt guve,rn interesat ~i
ceilalti trei de Consiliul de Administrat'c al Biu-
roului international al Muncei, alesi dintre ceta-
AHTICOLUL 256
tenii celorlalte State. Aceasta Comisiune, hotarind
Conventiuni speciale VOl' regula repartitiunea cu majoritate de voturi, va trebul, in termon de
bunurilor cari apartin unor colectivitati sau unor trei luni dela Infiintarea ei, sa faca propuneri pe
persoane morale publice exercitan lu-si activitatea cari ~tl"Ie supuna ConsiIiului Sccietatii Natiunilor;
asupra unor teritorii ce au fust Impartito prin hotaririle Consiliului VOl' trcbui s(\ fie imediat
Tractatul de fata. considerate, de catre'Ungaria ~i de celalalt Stat in-
teresat, ca definitive.
AHTlCOLCL 257
AnTlcoLL'L 259
Slatele carora li s'au transferat un teritoriu al
fostei monarhii austro-ungare sau cad au luat Dispozitiunile prezentei sectiuni hotartnd ra-
nastere din desmembrarea acestei monarhii, VOl' porturile din tre U ngaria sau su pusii (ressortissanls)
rccunoaste drepturile de proprietate industriala, unguri ~i supusii (ressortissanf::;) fostului regat al
literara sau artistica in vigoare in aceste teritorii Ungariei, se aplica raporturilor de aceeas natura
in momentul in care acestea au trecut sub suve- intre Ungaria sau supusii (ressortissants) unguri
ranitatea lor, sau cari VOl' fi restabilito sau restau- ~i supusii (ressortissants) fostului imperiu al Au-
rate prin aplicarea articolului 241 al Tractatului striei, aratate la articolul 263 din Tractatul de
de fata. Aceste drepturi VOl' ramane in vigoare Pace cu Austria. .
atata timp cat le-ar fi fost acordat de legislatia In mod reciproc, dispozitiunile sectiunii VIII
fostei monarhii austro-ungare. a partii X din zisul Tractat hotarlnd raporturile
oconvenliune special a va regula toate chestiu- tntre ustria sau supusii (1'essortissants) austriaci
nile privitoare la arhive, registre ~i planuri rela- ~i supusii (ressortissants) fostului imperiu al Au-
ti ve la serviciul proprietatii industria Ie, literare ~i striei, se aplica raporturile de aceeas natura intre
artistice, precum ~i eventuala lor transmisiune sau A.ustria sau supusii (1'essortissants) austriaci ~i
comunioare de catre oficiile fostei monarhii au- supusii (resortissants) Iostului regat al Ungariei
stro-ungare oficiilor Statelor cesionare ale terito- aratate la articolul 246 din Tractatul de 1'ata.
riilor zisei monarhii sau oficiilor nouilor State
create.
PAHTEA LOl
ARTICOLUL 258 NAVIGATIA AERIANA
Fara prejuditiul celorlalte stipulatiuni ale Trac- A I\TlCOUTL 260
tatului de fata, guvernul ungar Isi ia indatonrca,
in ceeace tl priveste, de a preda Puterii careia i Aeronavele cari apartin (resscrtissant) Statelor
s'a incorporat teritorii ale fostei monarhii auslro- aliate ~iasociate vor aveu deplina Iibortate de a
ungare sau care S °a format din desmembrarea sliura deasupra teritoriului Ungurici ~i de a ate-
riza pe acest teritoriu ~i ape .,i se YOI' hucura de asa precum . unt fixate aceste reguli In conven-
aceleasi a van taje ea ~i aerona vele ungare, mai cu tiunea tncheiata intre Puterile aliate ~i asociate
searna in caz de peri col. privitoare la navigatia aeriana.

AHTICOLl'L 261 AIlTlCOLCL 267

Aeronavele apar tinand (ressorlis'ant) Puterilor . Obligatiunilo impuse prin dispozitiunile cari
aliate ~i asociatc, in transit r-;pre 0 tarii stdiina I preced vor ramane in vigoare pana la t Ianuarie
oarecare, se VOl' bucura de deep tal de a sbura fara a 1923, alara numai daca Ungaria nu a fost adrnisa
I

aterisa deasupra teritoriului Ungariei, totdeauna I mai inainte in Societatea Natiunilor sau nu a fost
sub rezerva rcgulamentelor pe cari Ungaria le va I autorizata, cu consimtimantul Puterilor aliate ~i
putea stabill ~i cari de asemenea VOl' 1i aplicahile a ociatc, tt adcreze la convcntia tncheiata Inlre
aeronavelor Ungariei ~i acelora ale ttlrilor aliate zisele Putcri, privitoare la navigatia aeriana.
~i asociate.

AnTICOLUL 262
Aerodrornurile stabilite in Ungaria ~i deschise
tralicului public national VOl' fi deschise aerona-
velor aI\arpm'tnd (re8sortissant) Puterilor aliate ~i
asociate, cari VOl' fi tratate pe picipr de egalitate
Cll aeronavele ungare in ceeace prive.te taxele de .
orice natura, inclusiv taxele de aterisaj ~i de aco-
modare (amenagement).
AHTlCOLUL 263
Sub rezerva dispozij.iunilor de fata, dreptul de
trccere, de transit ~i de aterisaj prevazut In arti-
colele 260, 261 ~i 262, este subordonat lndepli-
nirii regulamenlelor pe cari Ungaria le va putca
socoti necesare ca sa fie iutocmitc, ramauand . ta-
bilit ca aceste regulamcute VOl' fi aplicate
di tinctiune aeronavelor ungare ~i color ale [arilor
aliate ~i asociate.
AltTICOLUL 264
Certiflcatele de nationalitate, de navigabili-
tate, brevetele de capacitate ~i liccntele liberate
au recunoscute ca valabile de catre vreuna
dintre Puterile aliate ~i asociale, VOl' fi admise
in ngaria ca valabile ~i echivalente cu cer-
tificatele, brevetele ~i licentele dale de Un-
garia.
AnTlCoL"CL 265
Din punctul de vedere al traficului comercial
aerian intern, aeronavele apartinand (ressortis-
sant) Puterilor aliate ~i a ociate se VOl' hucura in
U ngaria de tratamentul natiunii celei mai favo-
rizate.
ARTlCOLl'L 266
Ungaria se obliga sa pue in vigoare ma. urile
necesare pentru a asigura ca or ice aeronava un-
gara, care va sbura peste teritoriul sau, sa se con-
forme regulilor asupra focurilor ~i semnalelor, re-
gulilor aerului ~i regulilor asupra traficului aerian
pe deasupra sau in vccinatatoa aerodrornurilor,
P.A HTEA XII
PORTURI, C~I PE APA S,I C~I FERATE
SEC'J'IUNEA I
Df s p oz it iu n i generale
AUTlCOL 'L 268
Ungaria se obliga sa acorde libertatea transitu-
lui prin teritoriul ei pe caile cele mai apropiate
pcntru transitul international, pe cai ferate, pe
cursuri de apa navigal ile sau pe canaluri, pe1'-
fadl soanelor, marfurilor, navilor, vapoarelor, vagoa-
nelor 9i serviciilor postule venind din sau mer-
gand sp1'e teritoriile oricareia din Puterile aliate
.,i asociate, limitrofe sau nu.
Persoanele, marfurile, navile, vapoarele, trasu-
rile, vagoanele ~i serviciilc postale nu VOl' fi supuse
nici unui drept de transit, nici unui terrnen sau
restrictiuni nefo.ositoare si vor avea dreptul, in
Ungaria, la tratamentul national, in tot ee pri-
veste taxele ~i Inlesnirilc, precum ~i in orice alta
privinta.
Marfurile in transit vor fi scutite de oriee drep-
turi de varna sau alte drepturi analoage.
Orice taxe sau sarcini, grevand transportul in
transit, VOl' trebui sa fie echitahile, tir andu-se
searna de conditiunile trafiou lui. Nici 0 rcdovmta
inlesnire sau restriclie nu va trebul f:ii depinda,
direct sau indirect, de calitatea proprietarului sau
le nationalitatea na vei sau a altui mijloc de tran-
sport, care ar fi Iost sau ar trcbul a fie intrebuin-
·tat pe 0 parte oareca re a parcursului total.
AHTLt:OLCL 269
Ungaria se obliga sa nu impuna, nici sa men-
tina vreun control asupra intreprinderilor de
transport, in transit de dus ~i lntors, ale cmigran-
76

tiler, prin teri tori ul ei, in afara de masurilc ne- I lor aliate ~i asociate, sau transit din sau pentru
ill
cesare pentru a constata daca calatorii sunt in aceste teritolii, in oonditiuni materiale identice,
adevar in transit; ea nu va permito nici unei mai ales din punctul de vedere al iutelii si al in-
companii de navigatie si nici unei alte organiza- grijirilor in timpul drurnului, cu acelea de cari ar
puni, societate au persoana particulars intere- beneficia marturile de acelas fel, calatorind ~e te-
sata la trafic, sa participe tntr'un mod oarecare ritoriul ungar in couditiuni asemanatoare de
la un serviciu administrati v organizat in accst transport.
scop, nici sa exercite 0 influenta directa sau indi- In special, transportul marturilor supuse stri-
recta in aceasta privinta. caciunii se va face cu iuteala ~i regularitate, iar
AHTICOLUL 270 forrnalitatile vamale VOl" av-a loc in asa fel in cat
sa permita continuarea directa a transportului
Ungaria nu va putea stabill nici 0 deosehire marfurilor cu trenurile de legatura,
sau preferinta, directa sau indirecta, in ce pri-
" AHTLCOLUL 272
veste drepturile, taxele ~i prohibiti.inile relative
la importatiuni in teritoriul ei sau la exportatiuni Porturile maritime ale Puterilor aliate ~l aso-
din teritoriul ei si, sub rezerva stipulatiunilor par- ciate VOl' beneficia de toate dispozitiunile fa vora-
ticulare continute in prezentul Tractat, in ce pri- bile ~i de toate 1arifele red use acordate, pe cailc
veste conditiunile si pretul transportului marfu- ferate sau pe caile navigabile ale U ngariei, in pro-
rilor sau al persoanelor cu destinatie sau prove- fitul vreunui port al unei alte Puteri.
nind din teritoriul ei, fie din cauza fruntariei de
AR'I'lCOLPL 273
intrare sau de iesire, fie a naturii, a proprietatii
sau a pavilionului mijloacelor de transport lntre- Ungaria nu va putea refuza de a participa Ja
buintate (inclusiv transporturile aeriane), fie din tarifele sau la combi ratiunile de tarife cari ar
cauza punctului de plecare initial sau imediat al avea ca obiect sa asigure porturilor uneia din
vasului sau bastim-ntului, vagonului, aeronavei Puterile aliate ~i asociate avantaje analoage cu
sau al altui mijloc de transport, a destinatiei sale acelea ce ar fi acordat acelora ale unei alte
finale sau intermediate, a itinerarului urmat sau Puteri.
a punctelor de transborJare, fie din faptul ca
marfurile sunt importate sau exportate direct SECl'IU NEA II
printr'un port ungar SaU indirect printr'un port Navtqatrunea
strain oarecare, fie din faptul ca marfurile sunt
Ct\PITOLUL I
importate sau exportatepe uscatsau pe cale aeriana.
In special Ungaria nu va putea tnfiinta in pre- Libertatea de navlgatiune
juditiul porturilor, vaselor sau bastimentelor vre-
A RTICOLU L 274
uncia din Puterile aliate ~i asociate, nici 0 sllpra-
taxa, nici 0 prima directa sau indirecta la expor- .'upu~ii (Tessortistants) Puterilor aliate ~i aso-
tul sau la importul prin porturile sau prin vasele ciate, prccurn ~i bunurile lor, vasele ~i bastimen-
sau bastimentcle ungare, sau prin acelea ale unei teJe lor se "O~' bucura, in toate porturile ~i pe
alte Puteri, in special sub forma de tarife combi- toate caile de navi zatie interna a Urigariei de un
nate, ~i nici sa supuna persoanele si marfurile, tratament egal, in toate privinlele, cu acela al
trecand printr'un port sau tntrebuintand un vas supusilor (ressortissants), bunurilor, vaselor ~ibasti-
sau bastiment al vreuneia din Puterile aliate si mentelor' ungare.
asociate, la formalitati sau terrnene oarecari, la In special, vasele ~i bastimentele vreuneia din
cari acestc persoane sau marfuri nu ar fi supuse, Puterile aliate si asociate VOl' fi autorizate sit
daca ar trece printr'un port ungar sau prin portul transports marfuri de orice natura, precum ~i ca-
unei alte Puteri, sau daca ar lntrehuinta un vaslatori, mergand spre sau venind din porturi sau
sau un bastimen t ungar sau un vas sau basti- localitati situate pe teritoriul Ungariei, in cari
ment al unei alte Puteri. pot sa ancoreze vase le ~i bastimentele ungare, in
conditiuni cad nu vor fi mai oneroase decat cele
AHTICOLUL 27t
aplicate vaselor ~i bastimentelor nationale ; ele
Se VOl' lua to ate dispozitiunile necesare, din VOl' fi tratate pe un picior de egalitate cu vaseJe ~i
punct de vedere administrativ ~i tehnic, pentru a bastimentele nationale, in ce priveste tnlesnirile ~i
micsoru, pe cat va fi cu putinta, patrunderea mar- sarcinile de porturi ~i de cheiu de orice fel, inclu-
furilor prin fruntariile Ungarici i pentru a asi- siv inlesnirile de stationare, de incarcare ~i des-
gura , incepand dela zisele fruntarii,' expedierea ~i carcare, drepturile ~i sarcinile de tonaj, de cheiu,
transportul aces tor marfuri, fura a se face deose- de pilotaj, de far, de caranti na ~i orice drepturi
bire d:lca vin din sau merg spre tel";toriile Puter i- ~i sarcini analoage, de orice natura ar fi, perce-
 77

pute.tn nurnele ~i in profituJ Guvernului, (unctio- AHTlCOLllL 278

narilor publici, particularilor, corporatiunilor sau
stabilirnentelor de orice fel, Taxe, variabile dupa diversele sectiuni ale
fluviului, vor putea fi percepute dela navile cari
In cazul cand Ungaria ar acorda vreuneia din-
utilizeaza calea navigabila ~i·aecesele sale, afara
tee Puterile aliate ~i asociate sau oricarei aIte Pu-
de dispozitiunile contrarii ale vreunei conven-
teri strains un tratament de fa voare (pre((lrentiel),
tiuni in vigoare. Ele vor trehul sa fie destinate
acest regirn se va extinde, fara termen ~i lara con-
exclusiv la acoperirea tntr'o masura egala a chel-
ditiuni, asupra tutulor Puterilor aliate ~i aso-
ciate. tuelilor de intretinere a navigabilitatii sau de ame-
liorare a fluviului ~ia acceselor sale sau sa facii
Nu se va aduce circulatiunii persoanelor, vase-
fata cheltuelilor facute in interesul navigatiunii.
lor ~i bastirnentelor alte piedici decat cele rezul-
Tariful va fi calculat pe baza acestor eheltueli si
tand din dispozitiile relative la varna, la politie,
va fi afisat In porturi. Taxele YOI' fi stabilite in
la prescriptiunile sanitare, la emigrare sau la imi-
asa mod tncat sa nu fie nevoie de 0 examinare
grare, precum ~i la importul sau exportul mar-
minutioasa a Incarcaturii, atara numai daca nu
Iurilor prohibite. Aceste dispozitiuni, rationale si
ar fi banueala de fraud a sau de contraventiune.
uniforme, nu VOl' trebui sa impiedico in mod inutil
raficul.
ARTICOLUL 279
I CAPITuLUL II
Transi tu I calatorilor, navilor ~imarfurilor va
Clauze relative fa Dunare uvea loe conform conditiunilor stabilite in Sectiu-
1. Dt s poz itt u rr! co rn u n e la r-ete lef e fluviale
nea I.
cieclarate Ln ter-n a porra le Cand eele doua tarmuri ale unui fluviu inter-
national fac parte din acelas Stat, marfurile in
AHTICOLUL 275
transit vor putea fi puse sub sigiliu ~i sub paza
Se declara internationala : Dunarea dela Ulm agentilor vamali. Cand Iluviul formeaza fruntaria,
impreuna cu toata partea navigala a acestei retele marfurile ~i calatorii in transit vor trebui sa fie
fluviale, servind in mod natural de iesire la Mare scutiti de orice formalitate va mala. Incarcarea ~i
Ia mai muIte State cu sau fara transbordare dela descarcarea marfurilor, imbarcarea ~i debarcarea
un vapor la altul, precum si canalele laterale ~i calatorilor VOl' putea fi facute numai in porturile
senalele cari ar fi stabilite, fie pentru a dubla sau desemnate de Statul riveran.
ameliora sectiuni natural navigabile ale zisei re-
tele Iluviabile, fie pentru a reuni doua sectiuni na- AnTIcoLUL 280
tural navigabile ale aceluias curs de apa.
Pe parcursul ~i la trnbucatura sus ziselor c.u
In urma unui acord incheiat de Statele rive-
navigabile nu vor putea fi percepulo drepturi de
1'ane, regimul international va putea fi intins la
nici un fel, afara de acelea prevazuto in aceasta
orice parte a retelei fluviale sus numite, care nu
parte a prezentului Tractat.
va fi cuprinsa in definitia generals.
Aceasta dispozitiune nu va trnpiedica impune-
rea de drepturi de varna, taxe locale sau de con-
ARTICOLUL 276
sum din partea Statelor riverane, nici tnfiintarea
Pe caile declarate internationale la articolul de taxe rationale si uniforme prelevate In porturi,
precedent, supusii (ressortissants), bunurile si pa- dupa tarifele publice, pentru uzul macaralelor,
vilioanele tuturor Puterilor VOl' fi tratate pe pi- elevatoarelor, cheiurilor, magaziilor ~i a altor ase-
ciorul unei perfecte egalitati, astfel ca nici 0 deo- menea instalatiuni.
sebire sa nu fie facuta in paguba supusilor (ressor-
tissants), bunurilor si pavilionului uneia din aceste ARTICOLUL 281
Puteri, lntre acestia ~i supusii (ressortissants), bu-
In lipsa unei organizatiuni speciale relative la
nurile ~i pavilionul Statului riveran insus sau ai
exeeutarea lucrarilor de intretinere ~i de. amelio-
Statu1ui ai carui supusi (ressortissants), bunuri ~i
rare a partii internationals a unei retele naviga-
pavilion se bucura de tratamentul eel mai fa-
bile, fiecare Stat riveran va fi obligat sa ia, tntr'o
vorabil.
masura convenabila, dispozitiunile necesare in
scopul de a departa obstaeolele sau pericolele pen-
ARTICOLUL 277
tru navigatiune ~i sa asigure rnentinerea navi-
Vapoarele ungare nu vor putea executa tran- gatiunii in bune conditiuni.
sportul, pc linii regulate de calatori ~ide marfuri, Daca un Stat nu se conformeaza acestei obli-
lntre porturile unei Puteri aliate ~i asociate, decat gatiuni, orice Stat riveran sau reprezentat in
eu autorizarea speciala a acesteia. Comisiunea internationala, va putea sa apeJeze la
 ,
.jurisdictiunea tnfiintata in ·acest scop de So rieta-
tea Natiunilor.
ARTICOLUL
.
282
"
Se va proceda in acelas mod in cazul in care
un Stat riveran ar tntreprinde lucrari de natura
a aduce atingere nnvigatiunii in partea interna-
tionala. Jurisdictiunea aratata in articolul prece-
dent va putea prescrl suspendarea sau suprima-
rea aces tor lucrari, tinand socoteala in hotartrile
sale de drepturile relative la irigatie, la Iorta hi-
draulica, la pescarii ~i la alte interese nationals,
cari, In caz de acord al tutulor Statelor riverane
sau al tutulor Statelor reprezentate in Comisiunea
internationala, vor avea prioritatea asupra tre-
huintelor navigatiunii,
Recursul Ia jurisdictiunea Societutii Natiunilor
nu va fi suspensiv. .
ARTICOLUL 283
Rcgimul Iorrnulat de articolele 276 ~i 278
pana la 282 de mai sus va fi inlocuit de acela
care ar fi instituit tntr'o Conventie generala sta-
bilita de Puterile aliate ~i asociate ~i aprohata de
Societalea Natiunilor, relativ la caile navigabile
al carer caracter international s'ar recunoaste de
zisa Conventiune. Aceasta Conventiune va putea
sa se aplice mai ales la toata sau la 0 parte din
reteaua fluviala a Dunarei mentionata mai sus,
precum ~i la celelalte elemente ale acestei retele
fluviale, cad ar putca sa fie cuprinse tntr'o defl-
nitie generala, . percepute de zisa Comisiune pentru Iocatia navi-
Ungaria se obliga, conform dispozitiunilor ar-
ticolnlui 314, sa adere la zisa Conventie ge-
nerala.
zute Cll toate accesoriile ~i aparatele lor, sa fie in
buna stare, capabile de a transporta marfuri ~i
alese dintre cele mai de curand construite.
Cand cesiunile prevazute in prezentul articol
vor cere transferturi de proprietate, arbitrul sau
arbitrii vor fixa drepturile fostilor proprietari la
15 Octomvrie 1918 ~i indemnizarea ce Ii se dato-
reste, precum ~i modul de plata al acestei indem-
nizari in Ilecare caz particular. Daca arbitrul sau
arbitrii recunosc ca toata sau 0 parte din aceaeta
indemnizare trebuie sa revinii direct sau indirect
StateIor obligate la reparatiuni, ei vor trehul sa
determine sum a ce va trebul sa fie pusa in ere-
di tul ziselor State.
In ce priveste Dunarea, sunt de ascmenea su-
puse la arbitrajul arbitrului sau arbitrilor sus
mentionati, chestiunile privitoare la 'repartitia
permanenta a navior, a carer proprietate sau
nationalitate ar da loc la un diferend intre State,
~i la conditiile zisei repartitiuni.
o comisiuno fermata din reprezentantii Sta-
telor-Unite ale Americei, Imperiului britanic,
Frantei ~i Italiei este tnsarcinata, pana la repar-
titia definitiva, cu controlul acestor navi. Aceasta
Ccmisiune va face, in' mod provizoriu, tot ce va
trebul pentru a asigura exploatarea acestor navi
in interesul general de un organism local oarecare
sau, daca nu, va intreprinde ea Insas aceasta fara
ca totus sa aduca vreo atingere repartitiei de-
finitive.
Aceasta exploatare provizorie va fi stabilita, pe
cat posibil, pe baze comerciale si veniturile nete
lor vor fi tntrebuintate in modul ce se va arata.
de Comisiunea de reparatiuni,
(

ART1COLUL 284 2. Dispozitiuni speciale Dunarel

Ungaria va ceda Puterilor aIiate ~i asociate in- ARTICOLUL 285

teresate, in termen de maximum trei luni dupa
Comisiunea Europeana a Dunarei i~i va exer-
notificarea ce Ii se va face, 0 parte din remorche-
cita din nou puterile ce avea inaintea rasboiului.
rele ~i vapoarele cari vor ramane imatriculate in
Cu toate aces tea ~i in mod provizoriu, numai
" porturile retelelor fluviale aratate la articoIul 275
singurii reprezentanti ai Marei Britanii, Frantei,
dupa prelevarile de operat ca restituire sau re-
Italiei ~i Romaniei vor face singuri parte din
p iratie, Ungaria va ceda de asemenea materiaIul
aceasta Comisiune.
de orice feI necesar Puterilor aliate si asociate in-
teresate pentru utiIizarea acestor retele.
ARTICOL UL 286
Numarul remorcherelor ~i vapoarelor si im-
portanta materialului cedat, precum ~i repartitia Din momentul cand Inceteaza competinta Co-
lor vor fi determinate de unul sau mai multi ar- misiunii Europene, reteaua Dunarei Ia care se
bitri desernna]i de Statele-Unite ale Americei, refera articolul 2i5 va fi pusa sub administratia
[inandu-se socoteala de trebuintele legitime ale unei Comisiuni internationale cornpusa precum
partilor in cauza ~i bazandu-se mai ales pe trafi- urmeaza :
cul navigatiunii in cei cinci ani cari au precedat 2 reprezentanti ai Statelor germane riverane;
rasboiul. 1 reprezentant de fiecare din celelalte State
Teate navele cedate VOl' trobul sa fie preva- i riverane;
 1 reprezentant de Iiecare din tatele nerive- rea lurrarilor dela Portile de Fier, lnceteaza. Co-
rane, reprezentate pe viitor in Comisiunea Ell- misiunea insarcinata eu administrarea acestei
ropeana a Dunarei. par]! a raului va statornicl asupra lichidarii soco-
Daca vreunii din acesti reprezentanti nu pot fi I telilor, sub rezerva dispozitiunilor Iinanciare ale
desemna]i in momentul punerii in vigoare a Tractatului de fata. Taxele ce ar putea fi necesare
Tractatului de fapi, hotnririle Comisiunii VOl' fi cu nu YOI' Ii, in nici un caz , pcrcepute de ngaria.
toa te acestea valabi le.
ARTTCOL L 290
AHTICOLT'L 287
Comisiunea internationals prevazuta la artico- In cazul cand Statul ceho-slovac, Statui serLo-
Jill precedent se va intrunl cat mai curand posibil cro.ato-sloven sau Itomauia ar tntreprinde, cu au-
dupa punerea in vigoare a Tractatului de fatu ~i torizarea sau pe temciul unui mandat al Co-
va lua asupra ei in mod provizoriu adrninistrarea mi-iunii internationale, lucrari de amenaja-
fluviului in conforrnitate cu dispozitiunile artico- ment, de tmbunatatire, de baraj sau altele, pe
leIor 276 si 278 pana In 282, pana cand SE' va sta- o sectiune a retclei Iluviale ce ar forma frun-
bill un statut definitiv al Dunarei de catre Pute- taria, aceste State se vor bucura pe malu1 opus,
rile desernnate de catre Puterile aliate ~i asociate. cat ~i pe partea albiei situata in afara de terito-
Deciziunile acestei Comisiuni internationals VOl' riul lor, de toate iniesnirile necesare pentrn a
fi Iuate cu majoritate de voturi. Remuneratiile co- proceda la studiile, la executarea ~i intretinerea
misarilor VOl' fi fixate .;i platite de Virile lor res- acestor lucruri.
pective.
In mod provizoriu drice deficit care s'ar pro- ARTlCOLlTL 291
duce in cheltuelile de administratie ale Comisiunii l 'ngaria va fi [inuta, fata de Comisiunea Euro-
iuternationale va fi suportat in parp egale de ~ta- p.e~na a D?Jla~'ei, la tonto restituiriJe, reparatiunile
lele rcprozentate in Comisiune. ?l indemnizarile pentru pagubele suferite tn lim-
Comisiunea va fi tnsarcinata mai ales Srl regle- pul rashoiului de entre accasta Cornisiune.
menleze atributiunea licentelor pilotilor, chel-
tuelile de pilotaj ~i sa· supravegheze serviciile pi-
CAPITOLUL III
lOP lor.
ARTICOIXL 288 Regimul Apelor

Ungarin se obliga sa primeasca regimul ce se AHTICOU'L 292

va stabill pentru Dnnare de catre 0 Confcrinta a
Afara de dispozitiuni contrarii, cand, in urma
Puterilor desemnate de catre Puterile aliate si aso-
trasarii unei noui fruntarii, regimul apelor (cana-
ciate ; aceasta Conferinta, la care VOl' putea fi de
lizari, inundatiuni, irigafiuni, drenaj sau lucrari
fata reprezentan]i ai Ungariei, se va intruni in
analoage), dintr'un Stat, depinde de lucrari exe-
termen de un an dupa punerea in vigoare a Trac-
cutate pe teritoriul unui alt Stat, sau cand se in-
tatului de fattt.
trebuinteaza pe teritoriul unui Stat in virtutea
Pana In momentul cand se va stabill un statut . '
u~or U~U:I a?terioare rasboiului, ape sau energie
definitiv in ceeace priveste Dunarea, Cornisiunea
hidraulica nascute pe teritoriul unui aIt Stat tre-
internationala prevazuta la articolul 206 va avea
buie sa se stabileasca 0 intelegere tntre Statele in-
sub controlul sau provizoriu lntrebuintarea echi-
ter~f':ate, a~a i?cat sa se pastreze interesele ~i drep-
pamentului, a edificiilor ~i a instalatiunilor tntre-
turile dobandite de fiecare din ele.
buintate pentru executarea ~i Intretinerea lucra-
Afara de dispozitiuni contrarii, cand se intre-
rilor pe sectiunea Dunarei tntre Turnu-Severin ~i
buinteaza de catre un Stat, pentru nevoi munici-
Moldava. Destinatiunea definitiva a acestor echi-
pale sau domestice, electricitate sau apa, cari hi
pamente, edificii ~i instalatiuni va fi deterrninata
urma . tra.seului .nouei fruntarii sursa se gaseste
de catre confer inta prevazuta la aliniatul prece-
pe teritoriul umu alt Stat, trebuie sa se stabileasca .
dent. Ungaria declara cii renunta la toate dreptu-
rile, titluriJe ~i interescle sale asupra ziselor echi-
? tntelegere .intre Statele interesate spre a apara
interesele ~l drepturile dobandite de fiecare din
pamente, edificii ~i instalatiuni,
ele. Pana la lnfaptuirea acestei tntelegeri statiunile
centrale electrice ~i instalatiunile cari furnizeaza
AnTICOIXL 289
apa, vor fi tinute sa continue furnitura pe haze
Mandat.ul dat prin articolul 57 al Trartatului c irespunzatoare conditiunilor ~i contractelor in
din Berlin din 13 Iulie 1878 Austro-Unaariei si vigoare la 3 Noemvrie 1918.
u "
cedat de catre aceasta L nzari ai, pentru executa- In lipsa de tntclegere, in cazul unuia sau celui-
 80
lalt din alineatele cari preeed ~i sub rezerva stipu-
latiunilor articolului 293 se va hotari de un arbi-
tru desemnat de Consiliul Societatii Natiunilor
AHTICOLUL
293
In vederea aplicarii art. 292, pe ter itoriile fos-
tului regal al Ungariei, formand bazinul Dunarei,
afara de bazinul Oltului, precum.si pentru exer-
citarea au ibutiunilor prevazute mai jos, se insti-
tue, in interesul comun al State lor avand suve-
ranitatea asupra ziselor teritorii, 0 comisiune teh-
nica perrnanenta a regimului apelor, cuprinzand
un reprezentant al fiecaruia din Statele interesate
din punct de vedere al teritoriului ~i un prezident
numit de catre Consiliul Societatii Natiunilor.
Aceasta Comisiune va trebui sa hotarasca tn-
cheierea, supravegherea si, in caz de urgenta, sa
asigure exercitarea intelegerilor prevazute la art.
292 ; ea va trebui sa mentis ~isa Imbunatateasca,
in special in ceeace priveste trnpadurirea ~i des-
padurirea, unitatea regimului apelor, precum si
serviciile relative Ia ea, precum serviciul hydro-
metric ~i anuntarea cresterilor de apa. Ea va pro-
ceda la studierea chestiunilor conexe navigatiunii,
exceptand pe ace lea cari ar fi de resortul Corni-
siunii de navigatiune cornpetenta pentru Dunarea
de sus, pentru care va trebui sa tnstiinteze zisa
Comisiune, ~i va tine seam a mai ales de intere-
sul pescariilor. In afara de aceasta, Comisiunea
va intreprinde oriee lucrari sau studii si va crea
orice servicii cari i-ar fi lncredintate prin lntele-
gerea unanima a Statelor interesate.
Comisiunea Regimului Apelor va trebui sa se
lntruneasca intr'un termen de trei luni dupa pn-
nerea in vigoare; ea va elabora regulamentul re-
, lativ la atributiunile sale si Ia functionarea 'sa,
regulament care va fi supus aprobarii Statelor in-
teresate. . rerea uneia sau mai multor Puteri aliate sau aso-
Toate nelntelegerile cari se VOl' ridica asupra
chestiunilor, cari fac obiectul prezentului articol,
vor fi regulate dupa cum .va decide Societatea
Natiunilor.
SEC'J'IUNEA III
Cai ferate
CAPITOLUL I
Libertatea de transit pentru Ungaria catre
Adriatica
ARTICOLUL294
Se acorda Ungariei libera iesire la marea Adria-
tlca si, in acest scop, i se recunoaste Iibertatea de
transit pe teritoriile ~i in porturile deslipite de
fosta monarhie austro- ungara.
Libertatea de transit este cea definita la arti-
-
colul268, pana tn momentul cand 0 Conventie ge-
nerala va Ii tncheiata in aceasta pri vinta tntre Pu-
terile aliate ~i asociate, dupa care dispozitiunile
nouei Conventiuni ti VOl'fi substituite.
Conventiuni particulare Incheiate lntre Sta-
tele "au administratiunile interesate VOl' deter-
mina conditiunile exercitarii facultatii acordate
I mai SLIS si VOl' regula mai ales modul de utili-
I zare a porturilor ~i zonelor libere cari exista
acolo, precum ~ia cailor ferate cari au iesire nor-
mala acolo, stabilirea de servicii ~i tarife inter-
nationals (comune) cari admit bilete si scriaori
de trasura directs si mentinerea dispozitiunilor
Conventiei dela Berna dela 14 Octomvrie 1890
~ia conditiunilor complimentare pana la lnlocui-
rea ei eu 0 noua Conventiune.
Libertatea de transit se va tntinde la serviciile
postale, telegrafice ~i lelefonice.
CAPITOLUL II
Clauze relative la transporturile Internatlonale
ARTICOLUL295
Marfurile de provenienta din teritoriile Puteri-
lor aliate si asociate ~i cu destinatiune pe!)tm Un-
gada, preeum si marfurile in transit prin Unga-
ria, ~i de provenienta din sau cu destinatiunea pen-
tru teritoriile Puterilor aliate ~i asociate, VOl'be-
neficia de plin drept pe caile ferate ungare, din
punct de vedere al taxelor de perceput, tinandu-se
seama de toate refactiile ~i primele (ristournes et
primes), al inlesnirilor si, in toate privintele, de
regimul eel mai favorabil aplicat marfurilor de
aceeas natura transportate pe oricare din liniile
ungare, fie in trafic interior, fie in exportare, im-
portare sau transit, in conditiuni asemanatoare de
transport; in special din punct.ul de vedere al 1un-
gimii drumului. Aceeas regula se ra aplica, Ja ce-
ciate, marfurilor desemnate nominal de catre a-
ceste Puteri, provenind din Ungaria ~i cu desti-
natie pentru teritoriile lor.
Tarifuri internationals, sta bili te du pa taxele
prevazute la alineatul precedent 9i privind scrisori
de trasura directe, VOl' trebui sa se creeze cand
una din Puterile aliate ~i asociate le va cere Un-
gariei.
Totus, fal'ii a se atinge de dispozitiunile artico-
lelor 272 9i 273, Ungaria se obliga sa mentina
pe propriile sale linii regimul tarifelor existente
Inainte de rasboi pentru traficul porturilor Adria-
tice ~i ale Marei-Negre, din punct de vedere al
concur~ntei lor cu porturile germane del a Nord.
ARTICOLUL296
Cu incepere dela punerea in vigoare a Tracta-
tului de fata, Inaltele Parti Contractante VOl're-
innoi, IIIefface le priveste ~i sub rczervele in-
dicatc Ia paragraful al doilea al ai ticolului de fata,
conventiunile ~i lntelegerile sernnate Ia BernaJ la
14 Octomvrie 1890, 20 Septemvrie 1893, 16 lu-
lie 1895, 16 lunie 1898 ~i Ia 19 Septemvrie 1906,
privitoare la transportul marfurilor pe caile ferate.
Daca tntr'un termen de cinci ani dupa pune-
rea in vigoare a Tractatului de fata se va in-
cheia 0 noua conventiune pentru transportul pe
caile ferate a calatorilor, bagajelor ~i marfurilor
pentru a inlocul Convenjiunea dela Berna din 14
Octomvrie 1890 ~i adaugirile subsecvente men-
tionate mai sus, aceasta now} conventiune, pre-
cum si conditiunile complimentare reguland tran-
sportul international pe caile ferate ce s'ar putea
tntemeia pe ea, vor lega Ungaria chiar daca aceasta
Putere va retuza sa ia parte la pregatirea con-
ventiunii sau sa adere la ea. Pana Ia ineheierea
unei noui conventiuni, Ungaria se va conforrna
dispozitiunilor conventiunii dela Berna ~i adau-
girilor subsecvente indicate mai sus, cat ~i condi-
[iunilor complimrntare.
AIl.TICOLUL 297
U ngaria va fi tinuta sa coopereze la stabilirea
erviciilor cu bilete direete pentru calatori ~i ba-
gajele lor cari j se VOl' cere de una sau mai multe
Puteri alia te ~i asociate pentru a asigura, prin
drumul de fier, relatiunile acestor Puteri tntre ele
'au cu orice alta lara, in transit prin teritoriul
nogal'; Ungaria va trebu1 in special sa primeasca,
in acest scop, trenurile si vagoanele de prove-
llienta din -teritoriile Puterilor aliate ~i asoeiate ~i
sa Ie indrumeze cu 0 iuteala eel putin egala
celei a celor mai bune trenuri de lung parcurs de
pe aceleasi linii. In nici un caz, prejurile aplicahile
acestor servieii dircete nu vor fi superioare pretu-
rilor percepute pe aceleasi parcursuri pentru servi-
ciile in terne ungare efectuate in aceleasi condi-
[iuni de viteza ~i de eonfort.
Tarifele aplicabile, tn aceleasi conditiuni de vi-
teza ~i de eonfort, transportului de emigrant! pe
caile ferate 'ungare cu destinatiunea pentru sau
ell provenienta din porturiIe Puterilor aliate ~i
asociate, nu VOl' putea trece niei odata peste 0
taxa kilometrica superioara celei a tarifelor celor
mai favorabile, [inandu-se searna de orice prime
sau refa-tii {primes 'ou. ristournesj de cari ar bene-
ficia, pe zisele cui ferate, emigrantii mergand spre
sau venind din orice aIte porturi.
AnTICOLUL 298
Ungaria se obliga sa nu adopte nici 0 masura
tehnica, fiscala sau administrativa, precum ar fi
vizita vamala, masuri de politie general a, de po-
litie sanitara sau de control, cari ar fi speciale
pentru serviciile direclo prevazute la articolul pre-
cedent, sau la trnnsporturile de emigranji, Cll des-
tinatiunea pentru sau de provenienta din porturile
Puterilor aliate ~i asociate, ~i cari ar avea e~ efect
de a tmpiedica sau Intarzia aceste servicii.
ARTICOLUL 299
In.caz de transport, parte pe cale ferata ~i parte
pe cale de navigatiune interioara, Cll sau fara
scrisoare de trasura directa, stipulatiunile ce pre-
ced vor fi aplicabile partii 'drumulni efectuat pe
cale ferata,
CAPITOLUL III
Material rulant
ARTlCOLUL 300
I
Ungaria se obliga ca vagoanele ungare sa fie
inzestrate cu dispozitive, permitand : .
1° A Ie introduce in trenurile de marfuri eir-
culand pe liniile aeelora din Put irile aliate ~i aso-
ciate eari au facut parte din Conventiunea dela
Berna din 15 1\Iai 1886, modificata la 1.8 Mai
1907, fara a lmpiedica functionarea franei con-
tinue ce ar putea, in cei zece ani ce vor urrna pu-
nerii in vigoare a Tractatului de fata, sa fie adop-
tata in aceste [ari ; . •
2° A introduce vagoanele aeestor Puteri in toate
trenurile de marfuri ce circula pe liniile un-
gare.
Materialul rulant al Puterilor aliate si asociate
se va hucura pe Iiniile ungare de acelas tratament
ea ~i materialul ungar in ce priveste cireularea,
intretinerea ~i reparajiunile.
CAPITOLUL IV
Cesiune de Hnii de cai ferate
ARTICOLUL 30t
Sub rezerva destipulatiuni particulare, relative
Ia transfertul porturilor, cailor pe apa ~i cailor
ferate situate pe teritoriiIe transferate in virtutea
prezentului Traetat, precum ~i a dispozitiunilor
financiare privitoare la coneesionari si la serviciul
pensiunilor de retragere ale personalului, transfer-
tul cailor ferate va avea loc in conditiunile ur-
matoare :
°
1 Lucrarile ~i instalatiunile de oriee cale fe-
rata vor fi predate complet ~i in buna stare;
2° Cand 0 retea, avand un materia 1 rulant al
ei propriu, va fi cedata in Intregime de Ungaria
unei Puteri aliate sau asoeiate, acest material va
fi remis complet, dupa ultimul inventar din 3 No-
emvrie 1918, ~i in stare normala de intretinere ;
3° Pentru liniile ce n'an material rulant spe-
(j
 •
cial, repartitia materialului existent pe. reteaua
careia aceste linii apartin, va fi facuta prin Comi-
. siuni de experti desernna]i de Puterile aliate si
asociate, ~i in cari Ungaria va fi.reprezentata.
Aceste Comisiuni VOl' trebui sa ia tn considera-
tiune importanta materialului imatriculat pe
aceste Iinii, dupa eel din urma inventar din
:~ Noemvrie 1918, lungimea cailor, inclusiv caile
de serviciu, natura ~i importanta traflcului. Ele
VOl' desemna, deasemenea locornotivele, trasurile
~i vagoanele ce sunt de transferat in fiecare caz,
VOl' fi.xa conditiunile receptiunilor ~i vor regula
aranjamentele provizorii necesare pentru a asi-
gun} repararea lor in ateliereJe ungare ;
40 Aprovizionarile,' mobilierul ~i tot ce serva ca
instalatie (O'Ldillage), vor fi predate In aceleasi
conditiuni ca si materialul rulant.
Dispozitiunile paragrafelor 30 ~i 4° de mai sus
VOl' fi aplicate liniilor vechei Polonii rusesti, refa-
cute de autoritatile austro-ungare pe .largimea
raiei ferate normale, aceste linii fiind asimilate
partilor detasate ale retelei Statului austriac si
ungar. ' tornya-Nagy-Kanisza
CAPITOLUL V .
Dlsportttun! relative la anumit linii de
cai fer ate
AI{TICOLfJL 302
Sub rezerva stipulatiunilor specials continute
in Tractatul de fata, CAllI1, ca urmare a fixarii
nouilor fruntarii, 0 linie legand doua parti ale
aceleas tari, va trece printr'o alta tara, sau cand
o linie de ramificatie (d'embranchement) plecand
dintr'o tara se va termina in alta tara, conditiunile
de exploatare vor fi regulate printr'un aranjament
tncheiat lntre Adrninistratiunile cailor ferate inte-
resate. In cazul cand aceste Administratiuni nu VOl'
ajunge la 0 tntelegere asupra conditiunilor acestui
aranjament, conflictele vor fi transate de Comisiuni
de experti constituite precum este spus la articolul
precedent.
In special angajamentul pentru exploatarea Ji-
niei Csata-Losoncz va garanta trecerea directa in
fiecare sens prin teritoriile ungare a trenurilor
Ceho-Slovace avand 0 tractiune ~i echipe ceho-
. slovace. Totus, numai de nu se va decide altfel,
acest drept de trecere va Iua sfarsit, fie dupa ter-
minarea unei linii directe Csata-Losoncz situata
in Intregime pe teritorul ceho-slovac, fie, eel mai
lArziu la expirarea unui termen de 15 ani dela
punerea in vigoare a Tractatului de fata.
Deasemenea aranjarnentul pentru exploatarea
sectiunii situata tn teritorul ungar a Jiniei legand
Nagyszalonta eu Arad si cu Kisjeno prin Bekes-
csaba va garanta trecerea directa in fiecare sens
prin teritorul ungar a trenurilor romanesti, avand
0 tractiune ~i echipe romane. Totus, numai de nu
se va decide altfel, acest drept de trecere va lua
sfarsit, fie prin racordarea unei linii directe, si-
tuata tn intregime pe teritorul roman," intre Ii-
niile Nagysealonta-Bekescsaba ~i Kisjeno-Bekes-
csaba, fie la expirarea unui termen de zece ani
dela punerea in vigoare a Tractatului de Iata.
Infiintarea nouilor gari fruntarii tntre Ungaria
I ~i Statele aliate ~i asociate limitrofe, precum ~i
I exploatarea liniilor dintre aceste gari, vor fi re-
glementate prin aranjamente incheiate in aceleasi
conditiuni.
ARTICOLUL 30il
Pentru a se asigura orasului ~i distr ictului
Gola, din teritoriul serbo-croato-sloven, tntre-
buintarea garei Gola din teritorul ungar, precum
~i a drumurilor de fier deservinrl aceste linii ~i
acest district, ~i pentrn a asigura traficului serbo-
croato-sloven libera tntrehuintare a unei COIDU-
nicatiuni directe pe cale ferata tntre Iinia Csak-
~j linia Zagrab-Gyekenyes
pentru timpul necesar pana la terminarea unei
cai ferate directe in teritorul serbo-croato-sloven
intre liniile de mai sus, conditiunile exploatarii
garei Gola ~i a caiei ferate Kotor-Barcz, VOl' fi
fixate tntr'o cenventiune ce se va tncheia tntre
administratiu nileinteresate a cailor ferate ungare
~i serbo-croato-slovene. Daca aceste administra-
tiuni nu pot cadea de acord asupra -termenelor
acestei Conventiuni, pnnctele de divergenta VOl' fi
regulate de catre Comisiunea de experti compe-
tenta, prevazuta la articolul 301 a Tractatului
de fata,
ARTICOLUL 304
Pentru a asigura regularitatea exploatatiunii
retelelor ferate ale Iostei monarhii austro-ungare,
concedate la companii private, ~i care, in urma
executarii stipulatiunilor prezentului Tractat, ~r
fi situate pe teritoriul mai multor State, reorga-
nizarea administrativa ~i tehnica a ziselor retele
va fi reglementata, pentru fiecare retea, printr'un
acord tncheiat tntre Compania concesionara ~i
Statele interesate din punctul de vedere teritorial
Diferendele in privinta carora nu s'ar putei
ajunge 1a 0 invoiala, in care se cuprind ~i chestin-
nile privitoare la interpretarea contractelor rela-
tive la rescumpararea liniilor, VOl' fi' sup use unor
arbitri desemna]i de Consiliul Societatii Natiu-
nilor.
In ce priveste Compania drumului de fier de
sud din Austria, acest arbitraj va putea fi cerut,
fie de Consiliul de administratie al Companiei, fie
de Comitetul care reprezinta pe purtatorii de obli-
gatiuni. .

AR1'IcoLUL 30~
lntr'un termen de 5 ani, socotit dela punerea
in vigoare a Tractatului de fa~a, StatuI ceho-slo-
vae va putea cere tmbunatatirea caie: ferate le-
gAnd pe teritorul ungar statiunile Bratislava
(Presburg) ~i Nagy-Kanisza.
Repartitiunea cheltueIiIor va fi proportionala
ell avantagiiIe pe cari Puterile interesate le VOl'
trage. In caz de netntelegere repartitiunea va fi
facuta de un arbitru desemnat de Societatea Na-
tiunilor.
ARTICOLUL 306
Avand in vedere importanta ce 0 prezinta pentru
StatuI ceho-slovac libera comunicatie cu Adria-
tica, Ungaria recunoaste Statului ceho-slovac
dreptul de a face sa treaca trenurile sale pe see-
tiunile, cuprinse pc reritoriul ungar, ale liniilor
urrnatoare :
to dela Bratislava (Presbourg) catre Fiume, prin
Sopron Szornbathely ~i Mura-Keresztur ~i rami-
ficatia dela Mura-Keresztur la Pragerhof ;
2° del a Bratislava (Presbourg) catre Fiume via
Hegyeshalon-Csorna-Hegyfalu - .Zalabor-Zalaszen-
tivan-Mura- Keresztur ~i ramificatiile dela Hegy-
falu la Szombathely ~i dela Mura-Keresztur la
Pragerhof.
In urma cererii uneia sau celeilalte parti, liniile
a !1pra car ora se va exercita dreptul de trecere
VOl' putea fi modificate in mod timporar sau de-
finitiv printr'un acord Intre administratia drumu-
rilor de fier ceho-slovace ~i aeeea a drumurilor
de fier asupra carora se va exercita dreptul de
trecere.
ARTICOLUL 307
Trenurile pentru cari se va face uz de dreptul
de trecere nu VOl' putea deservl traficul local decat
in virtutea unui acord dintre Statui traversat si
Statul eeho-slovac.
Acest drept de trecere va cuprinde mai ales
dreptul de a stabill depozite de masini ~i ateJiere
de mica lntretinere pentru material III rulant ~i
acelade a desemna reprezentanti pentru a supra-
veghia serviciul trenurilor ceho slovace.
Conditiunile tehnice, administrative ~i finan-
ciare in care dreptul de trecere va fi exercitat
de StatuI ceho- slovac vor fi determinate de 0
Conventie intre administratia drumurilor de fier
a acestui Stat si aceea a cailor intrebuintate
in Ungaria. Daca aceste adrninistratiuni nu pot
sa ajunga la 0 Intelegere asupra termenelor
acestei Conventiuni, se va hotarl asupra punc-
telor cari fae obieetul nelntelegerii de un ar-
bitru numit de Guvernul britanic ; deciziunile
83
-I acestui arbitru vor fi obligatorii pentru ambele
Parti.
In caz de netntelegere asupra interpretarii Con-
ventiunii sau de dificultati cari nu vor fi fost pre-
vazute de aceasta Conventiune, se va hotart
printr'un arbitraj in aceleasi forme, cat timp So-
cietatea Natiunilor nu va f stabilit 0 alta proce-
dura.
CAPITOLUL VI
I
Dlspozitiun! transitorii
ARTICOLUL 308
Ungaria va executa instructiunile ce i se VOl'
da in materie de transport printr'o autoritate lu-
crand in numele Puterilor aliate ~i asociate:
I -10 Pentru transporturile de trupo efectuate in
executarea Tractatului de fata, precurn ~i pentru
transportul malerialului, munitiunilor ~i aprovi-
zionarilor pentru trebuintele armatelor ;
2° ~i in mod provizoriu pentru transportul
aprovizionarii unor anumite tinuturi, pentru 1'es-
tabilirea cat mai grabnica a conditiunilor norma Ie
de transporturi ~i pentru organizarea serviciilor
postale ~itelegrafioe.
CAPITOL ut VII
Telegrafe ~i telefoane
ARTICOLUL 309
Cu toate stipulatiunile contrarii conventiunilor
existente, Ungaria se obliga sa aeorde pe liniile
cele mai potri vite transitului international si con-
form tarifelor in vigoare, libertate de transit cores-
pondentelor telegrafice ~i comunicatiunilor telefo-
nice cari provin sau sunt destinate vreuneia din
puterile aliate ~i asociate, limitrofe sau nu. Aceste
corespondente si comunicatiuni nu vor fi supuse
nici unui termen sat restrictiune ; ele se vor bu-
cura in Ungaria de tratamentul national in tot ce
priveste Inlesnirile si mai ales iuteala transmisiu-
nilor. Niei 0 plata, Inlesnire sau restrictiune nu
va trebui sa depinda di I ect sau indirect de natio-
nalitatea expeditorului saudestinatarului.
ARTICOLUL 310 .
Ca urrnare a pozitiunii geografice a Statului
ceho-slovac, Ungaria primeste modificarile ur-
matoare ale Conventiunii internationale asupra
telegrafelor si telefoanelor, aratate la articolul 218,
Partea X (Clauze economice) a prezentului Trac-
tat:
10 Dupa cererea Statului ceho-slovac, Ungaria
va stabili ~i mentine linii telegrafice directe pe te-
ritoriul ungar;
2° Subventia anuala ce va plat) Statul ceho-
slovac pentru fiecare din zisele linii va fi caicu- dispozuiumlor prczcntri llaqi a 'I'raclatului de
lata conform dispozitiunilor din conventiunile sus lata, se VOl' regula a!?a cum se va prcvedea de
mentionate, ~i,afara de vreo conventie contrarie, catre Societatea Natiunilor.
nu va fi inferioara sumei ce s'ar plati in virtutea
ziselor conventiuni pentru numarul de mesaje pre-
vazut tn aceste conventiuni ca fiind suficient-sa AnTIC:OLUI, :312
dea nastere dreptului de a se cere tnfiintarea unei
noui linii directe, luandu-se ca haza tsriful redus in orice moment, Sorietatea Natiunilor, va
prevazut la articolul 23, § 5 al Conventiei telegra- putea propune revizuirea acelor articole de mai
fice internationals (revizuirea dela Lisabona) ; sus, cari, se refer a la un regim administrativ per.-
3° Atat timp cat Statul ceho-slovac va plati manent.
subventia minima anuala de mai sus prevazuta
pentru 0 linie directa :
a) Linia va fi exclusiv rezervata traficului cu .'\ HTICOLUI. 31:1
destinatie ~i provenind din Statul ceho-slovac ;
b) Dreptul dobandit de Ungaria prin articolul 8 I La expirarea nnui termon de trei ani, tncepaud
31 Conventiunii telegrafice internationale dela 22 I deJa punerea in vigoare a Tractatului de fata, dis-
Lulie 1875, de a . uspenda servieiile telegrafice in- pozitiunile articolelor 26~ p:1na la 27/1-, 277, 29,),
ternationale nu va fi aplicabil acestei linii ; 297 pAna la 299 ~i 309 VOl' putea, in orice moment,
4° Dispozitiuni analoage se vor aplica la stabi- sa fie revizuite de Consiliul Societatii Natiunilor.
lirea ~i Ia mentinerea de circuituri telefonice di- In lipsa de revizuire, folosir- a uneia din
recte, si subventia datorita de StatuI ceho-slovac stipulatiunile continutc tn articolele enumarate
pentru un circuit telefonic direct va fi, afara de mai sus nu va putea fi reclamata, la expirarea
conventie contrara, dublul subventiei datorita termenului prevazut la paragraful precedent,
pentru 0 linie telegrafica directa ; de catre vreuna din Puterile aliate ~i asociate to
;:)0 Liniile particulare de stabilit, ~i conditiunile favoarea unei portiuni oarecare din teri toriile
administrative, tehniee ~i financiare necesare ne- sale pentru care reciprocitatea n'ar fi acordata.
prevazute in conventiunile internationale existente Termenul de trei ani, in cursul caruia reciproci-
sau in prezentul articol, vor fi determinate de 0 tatea nu va putea fi ceruta, va putea fi prelungit
conventie ulterioara ee se va incheia de Statele de Consiliul Societatii Natiunilor.
interesate. Tn lipsa de lntelegere, ele VOl' fi deter- Be ieficiul nici uneia din stipulatiunile sus a[:a-
minate de un arbitru desemnat de Consiliul So- tate nu Vd putea fi invocat de Statele carora Ii
cietatii Natiunilor ; s'a transferat vreun teritoriu din fosta monarhie
6° Stipulatiunile prezentului articol vor putea austro-ungara sau cari s'au nascut din desmem-
fi modificate la orice epoca printr'un acord tn- bra rea acestei monarhii, decat cu sarcina pentru
cheiat intre Ungaria ~i StatuI ceho-slovac. La ele de a asigura, pe teritoriul trecut sub suve-
expirarea unui termen de zece ani, dela punerea ranitatea lor tn virtutea prezentului Tractat, 110
in vigoare a prezentului Tractat, conditiunile in tratament reciproc Ungariei.
rari StatuI ceho-slovac se va bucura de dreptu-
rile conferite de prezentul articol vor putea, in
lipsa de Intelegere intre parti, sa fie mo Iificate
SECTIUNEA V
dupa cererea uneia sau alteia dintre ele de un ar-
bitru desemnat de Consiliul Societatii Natiunilor ;
7° Daca s'ar ivi vreun diferend intre parti rela- Df s p o z it.i une p a rtf c u la r a
tiv la interpretarea fie a prezentului articol, fie a
conventiunii aratate la paragraful 5, aeest dife- AnTlcoLUL 314
rend va fi supus deciziunii Curtii permanente de
justitie internationala ce se va institui de Socie- Fara a aduce vrco atingero obligatiunilor spe-
tatea Natiunilor. ciale ce sunt impuse de Tractatul de fala, In pro-
fitul Puterilor aliate I ~i asociate, Ungaria i~i iil
SECTIUNEA I V indatorirea de a adera la orice Conventiune ge-
J udecarea litigiilor s i revizui- nerala privitoare la regimul international al
rea clauzelor perrnanente transitului, al cailor navigabilo, al porturilor ~
cailor ferate, ce ar putea fi tncheiat tntre Pu-
ARTJCOLUL 311 terile aliate ~i asociate, eu aprobarea Societatii
Diferendele ce s'ar putea ivi lntre Puterile in- Natiunilor, tntr'un termen de cinci ani, cu tnce-
teresate cu pri vire la in terpretarea ~i la apl icarea pere dela punerea in vigoare n Tractatului de tat~.
 85

PARTEA XIII ARTlCOLUL 316

Organizarea perrnanenta va cuprinde :
MUNC~ 1° 0 conferinta generala ai reprezentantilor
Membrilor;
2° Un biurou international al Muucii sub direc-
SECTIUNEA I
[ia Consiliului de administratis prevazut la arti-
Organizarea M'u n ci i colul :121.
I
ARTICOLUL 3t 7
Tinand searna ca Societatea Natiunilor are de
scop de a stabili pacea universala, ~i ca 0 astfel Conferinta generala a reprezentantilor Membri-
de pace nu poate fi lntemeiata decat pe baza jus- lor ~a tine sesiuni ori decate ori va fi nevuie, ~i,eel
titiei sociale ; , putin, odata pe an. Ea va fi compusa din patru
'['inand seama di exista conditiuni de munca, reprezentanti a i flecaruia din Membrii, din cari
cari implica pentru un mare numar de persoane doi VOl' fi Delegatii Guvernului, ~i ceilal]i doi vor

nedreptatea, mizeria ~i privatiunile, ceeace da reprezenta respectiv pe patronii ?i pe lucratorii

nastere la 0 astfel de nernultumire, tncat pacea cari apartin fiecaruia din Membrii.
~iarmonia universal a sunt pu e in pericol, ~i Fiecare delega t va putea fi tnsotit de consilieri
tinand seama, di este de nevoie urgenta de a tehnici, ai carer numar va putea fi de doi eel mult
e tmbunatati aceste conditiuni : de exerr.plu, pentru fiecare din materiile inscrise Ja ordinea zi-
In ceeace priveste reglementarea orelor de lueru, lei a sesiunii. Cand chestiuni cari intereseazii in
fixarea duratei maxime a zilei si a saptama- special pe femei vor vent 1n discutiunea Conferin-
nei de munca , recrutarea lucratorilor, lupta tei, una cel putin dintre persoanele de. emnate ea
in contra lncetarii de lucru (chDmage), ga- consilieri tehnici va trebui sa fie 0 femee.
rantia unui salariu asigurand conditiile unei Membrii se obliga sa desemneze delegatii si
existente potrivite, protectia Iucr.itorilor contra consilierii tehnici neguvernamentali, in tntelegere
boalelor generale sau profesionale si accidentele cu organizatiunile profesionale cele mai reprezen-
rezultand din munea, protectia copiilor, ado- tative, fie ale patronilor, fie ale luoratorilor tarij
II' 'eentilor si a femeilor, pensiunile pentru ba- considerate, sub rezerva existentei unor asemenea
tranete ~i invaliditate, apararea intereselor lucra- organizatiuni.
torilor ocupati in strainatate, aflrmnrea princi- Consilierii tehnici nu vor fi autorizati sa ia cu-
piului Iibertatii indicale, organizarea invata- vantul decat dupa cererea facuta de delegatul pe
mantului profesional ~i tehnic ~i alte masuri ana- care it lnsotesc ~i cu autorizarea speciala a Pre-
loaze ; sedintelui Conferintei ; dansii nu vor putea lua
Tinand seama ca neadoptarea de catre 0 na- parte la vot.
tiune oarecare a unui regim de munca cu ade- Un delegat poate, printr'o nota scrisa adresata
varat uman, pune piedica silintelor celorlal!e na- Presedintelui, sa desemneze pe unul din consi-
tiuni doritoare de a lmbunatnjl soarta lucrato- lierii sai tehnici ca loctiitor al sau, ~i zisul loctiitor,
rilor in propriile lor turi, ln aceasta calitate, va putea sa ia parte la delibe-
INALTELE pV RTI CONTRACTANTE, tnsufle- rari si la vot.
[ite atat de simtimintele de justitia si de uma- I Numel.e deleg~tilor ~i.al: consili.erilor tehnici VOl'
nitate, cat ~i de dorinta de a asigura 0 race fi comumcate Biuroului international al Muncii,
de Guvernul ficcaruia din Membrii,
mondiala durabila, s'au tnteles asupra urrnatoa-
relor :
IPuterile delegalilor ~i ale consilierilor lor teh-
nici VOl' fi supuse la verificarea Conferintei, care
CAPITOLUL I , va pntea, printr'o majoritate de doua treimi a vo-
turilor exprimate de delegati! prezenti, sa refuze
Organizare
• de a admite orice delegat sau consilier tehnic, pe
AHTICOLUL 315 care ll va socot1 ca nu a fost desemnat conform
dispozitiunilor prezentului articol.
Se lnteuieiaza 0 organizare perrnanenta insar-
cinata de a lucra la realizarea programului aratat
AnTICOIXL 3t8
111 prcambulul de mai sus.
Membrii originari ai Societatii Natiunilor VOl' I . ~jecare dele gat va avea dreptul sa votcze in-
fi Membrii originari ai acestei organizari, si, prin dividual asupra tutulor chestiunilor supuse deli-
aceasta, calitatea de Membru al Societatii Najiu- berarilor Conferintei. .
nilor va atrage dupa sine pe aceea de membru IIn cazul in care unul din membrii nu ar fi de-
al zisei organizari. semuat pe unul din delegatii neguvernamentali la
 86

care are dreptul, celalalt delegat negu~erna.me?- din Cousiliu VOl' face 0 cerere in scris in aceast
. tal va avea dreptul sa ia parte la discutiunile privinta.
Conferintei, dar nu va avea drept.ul de vot. .
In cazul cand Conferinta, in virtutea puterilor ARTICOLUJ; 322
ce-i confera articol ul 317, ar refuza sa adrnita pe
Un director va fi pus in capul Biuroului inter-
unul din delegatii vreunuia din Membrii, stipula-
national al Muncii; el va fi desemn~t .d~ Consi
tiunile prezentului articol vor fi aplicate ca ~l cum
liul de administratis, dela care va pnuu instruc
zisul delegat nu ar Ii fost desemnat.
tiunile necesare ~i fata de care el va fi rasP.un-
zator de bunul mers at BiurouJui, precum ~I d
ARTICOLUL 319 executarea oricaror altor insarcinari cari ar
Sesiunile Conferintei se VOl' tine la sediul ::;0- putut sa-i fie tncredintate. v • •

cietatii Natiunilor sau in orice alt Joc c~re ar fi Directorul sau supleantul sau VOl' asista la toale
sedintele ConsiIiului de adrninistratie.
putut fi stabilit d~ ~onferinta, i~tr'o ~e~lU~e an-
terioara, cu 0 majoritate de dona treimi dill vo-
turile exprimate de delegatii prezenti. ARTICOLUL 323

Personalul Biuroului international al Muncii v

ARTICOLUL 320 fi ales de Director. In vederea obtinerii celui rnai
bun rezultat alezerea va trebui, pe cat va fi cu
Biuroul international al Muncii va ti stabilit la , £) •

putinta, sa fie facuta dintre persoane de. nations

sediul. Societatii Natiunilor ~i va face parte din to-
Iita]i deosebite. Un numar oarecare din acest
talitatea institutiunilor Societatii.
persoane vor trebul sa fie femei.

ARTICOLUL 321 ARTICOLUL 324

Biuroul international al Muncii va fi pus sub
Functiunile Biuroului international al Muncii
directiunea unui Consiliu de administrati~, com-
vor cuprinde centralizarea si tmpartirea h~turor
pus din douazeci ~i patru de persoane, cari "or fi
inforrnatiunilor privitoare la reglementarea inter-
desemnate conform dispozitiunilor urmatoare :
national a a conditiunii.lucratorilor ~i a regimului
Consi1iul de administratis al Biuroului interna-
muncii si, in particular, studi~l chestiunil?l' c~ U,f'
tional al Muncii va fi compus dupa cum urmeaza :
meaza a fi supuse discutiunilor Conferintei, JO
Douasprezece persoane reprezentand guver-
vederea tncheierii conventiunilor internationale
nele;
preeum ~i executarea oricaror anehete speciale
~ase persoane alese de delegatii la Conferinta
prescrise de Conferinta,
reprezentand pe patroni ;
El va fi lnsarcinat de a pregati ordinea de zi a
Sase persoane alese de delegatii la Conterinta
sesiunilor Conferintei.
reprezentand pe impiegati ~i pe lucrat~l'i. .v
EI se va achita, conform stipulatiunilor din
Din cele dcuasprezece persoane can reprezmta
prezen ta Parte din Tracts tul de fata,. de inda~o-
Guvernele, opt VOl'fi numite de Membrii cari au
ririle ce cad in sarcina sa In ceeace priveste once
importanta industriala cea mai inseI?nata ~i pa tru
diferende in ternationale.
vor fi numiti de Membrii desemnati in acest scop
de delegatii Guvernelor la Conferinta, frind exclusi
I El va rcdacta ~i publica in lunba francezi,
engleza f?i In oricare alta li~?a ce COIl:~i1iul.de
delegati'i celor opt membri sus amintiti. . ..
administratie va judeca pot I'] vit, un buletin peno-
Contestatiunile eventuale asupra chestiunii de
die destinat studiului chestiunilor privitoare la
a stl can sunt Membrii avand importanta indus-
industrie ~ila munca prezentand un interes in-
trials cea mai tnsemnata vor fi botarlte de Con-
ternational. .
siliul Societatii Natiunilor.
In mod general el va avea, in afara de atrihu-
Durata mandatului membrilor Consiliului de
tiunile aratate in prezentul articol, orice alte pu-
administratie va fi de trei ani. Modul de. a ~om-
teri ~i insarcinari pe cai i Conferinta va crede po-
pleta locurile vacante ~i celelalte chestiuni .. de trivit a i le atribui.
aceeas natura VOl' putea fi regulate .. de Con~llll~l
de administratis sub rezerva aprobarii Conferintei,
AHTICOLUL 325
Consiliul de administratis va· alege pe unul
•.din membrii sai ca Presedinte ~i va stabill regu- Departamentele fiecaruia din Mernbrii cari se
lamentul sau. El se va intrunl la epoceJe ce el ocupa de chestiunile Iucratorilor ~or p.~te~ cornu-
insus va stabili. 0 sesiune special a v~ trehui ~a nica deadreptul cu Directorul, prm mijlocirea re-
fie tinuta ori de cate ori zece membri, eel putip prezentantului Gu vernului lor in Consiliul de ad-

ministratie aI Biuroului international al Muncii,
sau, in lipsa acestui reprezentant, prin mijlocirea
oricarui alt functionar calificat in regula ~i desem-
nat in acest scop de Guvernul interesat.
\ dinea de zi, daca Conferinta decide astfel cu ma-
ARTICOLUL 326
Biuroul international al Muncii va putea cere
concursul Secretariatului General al Societatii
Natiunilor in toate chestiunile pentru cari acest
concurs va putea fi dat.
ARTICOLUL 327
Fiecare din Membrii va platl cheltuelile de ca-
latorie ~i de resedinta ale delegatilor ~ai ~i ale
cousilierilor tehnici, precum ~iale reprezentanjilor
cari iau parte la sesiunile Conferintei si, dupa caz,
I narii sale; ea t~i va aJege presedintele ; va putea
ale Consiliului de administratie.
Orice alte cheltueli ale Biuroului international
al Muncii, ale sesiunilor Conferintei sau ale Con-
siliului de administratie vor fi rambursate Direc-
torului de catre Secretarul general al Societatii
Natiunilor, din bugetul general al Societatii.
Oirectorul va fi raspunzator, fata de Secretarul
general al Societatii Natiunilor, de tntrebuintarea
tutulor fondurilor cc i-au fost varsate, conform
stipulatiunilor prezeutului articol,
CAPITOLUL II
Fu n c t i o n a r e a
ARTICOLUL 328
Cousiliul de administratis va stahili ordiuea de
zi a sesiunilor Conferintei, dupa ce va fi examinat
toate propunerile facute de Guvernul vreunuia din
Membrii sau de oricare alta organizatie aratata la
articolul 317, cu privire la chestiunile de tnscris
la aceasta ordine de zi.
ARTICOLUl; 329
Directorul va indeplini functiunea de Secretar
al Conferintei, si va trebui a face sa parvie ordi-
nea de zi a fiecarei sesiuni, cu patru luni tnainte
de deschiderea acestei sesiuni, fiecaruia dintre
Membrii, ~i, prin mij'ocirea acestora, delegatilor
cari nu fac parte din organizarea de guvern, cand
acestia din urrna VOl' fi fost desemnati.
AR'fICOLUL 330
Fiecare din GuverneJe Membrilor va avea
dreptul sa con teste tnscrierea, in ordinea de zi a
sesiunii, a unuia sau mai multora din subiectele
prevazute. Motivele cari justifica aceasta opozi-
tiune vor trebul expuse 1ntr'un memoriu expli-
87
cativ adresat Directorului, care va trebui sa-I
comunice Memhrilor Organizatiunii perrnanente.
Subiectele asupra carora s'ar fi Iacut opozi-
[iune vor ramane cu toate acestea cup inse in 01'-
joritatea de doua treimi din voturile exprimatede
catre delegatii prezenti.
Orice chestiune tn privinta careia Conterinta
decide, cu aceea~ majoritate de doua treimi, cii
trebuie examinata (in alt chip de cum s'a aratat
tn alineatul precedent), va trebui pusa la ordinea
de zi a sesiunii urmatoare.
ARTICOLUL 331
Conferin]a va formula reguli asupra functio-
numl comisiuni tnsarcinate sa prezintc rapoarte
asupra oricaror chestiuni ce va crede de cuviinta
ca trebuie sa fie studiate.
Simpla majoritate a voturilor exprimate de catre
Mernbrii prezen]i ai Conferintei va decide In toate
cazurile in cari 0 majoritate mai mare nu este
prevazuta in mod speciaJ de alte articole ale pre-
zentei Parti din prezentul Tractat.
Nici un vot nu este considerat valabil daca
numarul sufragiilor exprimate este mai mie decat
jumatatea numarului Delegatilor prezen]i la 8e-
siune.
AHTLCOLUL ~32
Conferin]a va putea alipi, pe lAnga Comisiunile
pe cari ~i le forrneaza, consilieri tehnici, cari VOl'
avea vot consultativ, iar nu deliberativ.
A[U'lGOLUL 333
Daca Conferinta se pronunta pentru adoptarea
propunerilor referitoare la un obiect care este Ia
ordinea zilei, ea va trebui 83. determine daca
aceste propuneri vor trebui sa ia forma: a) unei
»recomandari«, care trehuie supusa examinarii
Membrilor, pentru a face ca sa obtie taria de lege
nationala sau aItfel ; b) sau a unui proiect de con-
ventiune internationala care trebuie ratificat de
catre Membrii. .
In amandoua cazurile, pentru ca 0 recoman-
dare sau un proiect de Conventiune sa fie admise
la votul final de catre Conferinta, se cere 0 majo-
ritate de doua treimi din voturile delegati lor
prezenti.
Formand 0 recomandare sau un proiect de
conventiune cu aplicare generala, Conferinta
va trebui sa tie seama de tarile in cari clima, des-
voItarea necompleta a organizarii industriale sau
alte imprejurari particulare fac conditiunile in-
dustriei cu totul diferite ~i va sugera, modifica-
rile pe cariIe va socoti ca putand fi trebuin-
88

cioase pentru a corespunde conditiunilor proprii lor, dar nu va Il ohligalorie decal pentru Membrii
acestor tari. cari au ratiflcat-o.
Un exemplar al recomandarii sau al proiectului
conventiunii va fi semnat de catre Presedintele AnTlCOU1L 335
Couferintei ~i de Director si va fi depus in mainile
. Orice proiect, care la ultimul scrutiu al totali-
Secretarului general nl Societajii Natiunilor. Acesta
laPi voturilor nu va obtine majoritatca de doua
va cornunica Ilecarui Mernbru 0 copie certificata
treimi a voturilor exprimate de Memhrii prezcnti,
dura rscomandarea sau dupa proiectul de con
poate face ob'octul unei conventiuni par ticulare
ventiune,
pentru acei dintre Membrii Organiz atiunii PCI'-
Fierar.e dintre membrii se obligu a supune in
termen de un an dela Inchiderea sesiunii Con fe- I manente cari ar dorl aceasta.
Orice conventiune particulara de acest feI va
rintei (sau daca din imprejurari exceptionale este
trebui comunicata de catre G uvernele interesate
cu neputinta a proceda in termen de un an, tn-
ecretarului general al Societatii Natiunilor, care
data ce va fi posibiI, niciodata lnsa mai tarziu
o va tnregistra.
decat 18 luni dupa inchiderea sesiunii Conferin-
tei), recomandarea san proiectul de conventiune
AHTLCOLUL336
autoritatii sau autoritatilor in a carer competinta
intra chestiunea, spre a fi transformata in lege sau Fiecare din Membrii se
obliga ~a
prezinte
pentru a se lua masuri de a1t ordin. Biuroului international al
Muncii un raport
~- Dad! este vorba de 0 recomandare, Membrii anual asupra masurilor Juate de el pentru
vor informa pe Secretarul general de masurile executarea conventiunilor la cari a aderat. Aceste
luate, rapoarte VOl' fi redactate in forma aratata de con-
Daca este yorba de un project de conven- siliul de administratiune f?i vor trebul sa cuprinda
[iune, Membrul care va fi obtinut consimti- datele cerute de ace ta. Directorul va prezenta un
mantul autoritatii sau autoritatilor competinte, rezumat al acestor rapoarte in cea mai apropiata
va comunica ratificarea formala a conventiunii sesiune a conferinjei.
Secretarului general ~i va lua masurile nece-
sare pentru a face efective dispozitiunile zisei ARTICOLUL 337
conventiuni.
Daca 0 recomandare nu este urrnata de un
Orice reclamatiune adresata Biuroului inter-
national al Muncii de catre 0 organizare pro-
act legislativ sau de aIte mssuri de natura a
fesionala de muncitori sau de patroni, din care
face efectiva aceasta recomandare, sau : dad
ar rezulta ca vreunul din Membrii n'ar fi asigu-
un proiect de conventiune nu are aprobarea
rat intr'un mod s'ltisfa.cator executarea unei con-
autoritatii sau autoritatilor de competinta ca-
ventiuni Ia care zisul Membru a aderat, va putea
rora este chestiunea, Membrul nu va fi supus
fi transmisa de catre Consiliul de administratis
niei unei aIte obligatiuni,
Guvernului respectiv ~i acest Guvern va putea fi
In cazul cand este yorba de un Stat fede-
invitat sa faca declaratia ee va crede de cuviinta
rativ a carui latitudine de a adera la 0 conven-
asupra ch-stiunii.
[iune asupra obiectelor cad privesc munca este
supusa la oarecari restrictiuni, Guvernul va
Anncor, UL 338
avea dreptul de a considera un proiect de con-
ventiune, caruia i se aplica aceste restrictiuni, Daca nici 0 declaratiune llU este prirnita de
ca 0 simpla recomandare ~i in acest caz se VOl' Guvernul respectiv Intr'un term ell potrivit, sau
aplica dispozitiunile prezentului articol in ceeace daca declaratiunea primita nu pare satisfacatoare
priveste recomandarile. Consiliului de admi nistratie, acesta va a vea drep-
Articolul de mai sus va fi iuterpretat con- tul a publice reclamatiunca primits ~j, la nevoie,
form principiului urrnator : raspunsul dat.
In nici un caz nu se va pretinde vreunui
Membru, ca urmare a adoptiunii de catre Con-
AHTICOLUL 339
ferinta a vreunei recomandari san vreunui
proiect de conventiune, sa micsoreze protectiunea Fiecare din Membrii va putea dspuno 0 plan-
deja acordata de legislatia sa muneitorilor despre gere 1a Biuroul international al Muncii, contra
cari este yorba. unui alt Membru, care, dupa parerea lui, n'ar asi-
gura Intr'un mod satisfacator executarca unei
ARTICOLUL 334
conventiuni, pe sare ~i unul ~i a1tu1 ar fi ratifi-
Oriee conventiune astfel ratificata va fi inregis- cat-o in virtutea articolelor precedentc.
tr ala de Secretarul general al Societatii Najiuni- Consiliul de adrninistrajie poate, daca gaseste
 89
cu calc, si mai lnainte de a sesiza 0 Comisiune de direct intoresat In acea plangere, Fe obliga sa
ancheta dupa procedure aratata mai jos, sa intra puna la dispozitiunea Comisiunii orice inforrna-
in raporturi cu Guvernul respectiv in modul [iunc co ar poseda, privitoare la ohiectul plangerii,
aratat la articolul 337.
Daca Consiliul de administratie nu erode de cu- An.TlCOLUL 342
vjju~a s~t cornu nice plangerea acestui Guveru, sau
Comisiunea de ancheta, dupa 0 amiinuntita slu-
daca aceasta comunicare fiind facut;J, Consiliul
diere a plangerii, va redacta un raport in care va
de adminislratic n'a primit tntr'un termen potri-
consemna constatarile sale asupra tuturor punc-
vit un raspuns care sa-I satisfaca, Consiliul va
telor de fapt cari permit sa se precizeze insemna-
putea provoca formarea unei cornisiuni de ancheta
tatea contestatiunii, ca ~i recomandarile cc va
care va avea misiunea sa studieze chestiunea ridi-
crede cii trebuie sa forrnuleze privitor la masurilo
cata ~isa depuna un raport in aceasta privinta.
de luat pentru a d~l satisfactiune Guvernului rc-
Aceeas procedura va putea fi urmata de Con-
clamant ~i privitor la termenele in cari aceste ma-
siliu, fie din oficiu, fie in urrna plangerii unui de-
suri ar trebui sa fie luate.
legat la Conferinta,
Acest raport va arata, de asemenea, la nevoie
Cand se va ridica 0 chestiune prin aplicarea
sanctiunile de ordin economic ce Comisiunea
articolelor 338 sau 339 inaintea Consiliului de
va crede de cuviinta sa se ia contra Guvernului
administratie, Guvernul in cauza, daca n'are
pus in cauza ~i a carer aplicare de catre cele-
deja un reprezentant in sanul Consiliului de ad-
lalte Guverne 0 crede justiflcata.
ministratie, va avca dreptul sa numeasca un de-
legat care sa ia parte la deuberarile Consiliului AnTICOLUL 343
relative Ja aceasta afar-ere. Data cand trebuie sa
aiba Joc aceste discutiuni va fi llOlifil'ala in timp Secretarul general al Societatii Natiunilor va
uti! Gu vernului in cauza. comunica raportul Comisiunii de ancheta fieca-
ruia din Guvernele interesate in pricina ~i va
avea grija de publicare.
AnTIC()L1.1L 340
Fiecare din Guvernele interesate va trebul sa
Comisiunea de ancheta va fi alcatuiti; 111 modul notifice Secretarului general al Societatii T ati u-
urmator : nilor, in termenul de 0 luna, daca primeste
Fiecare din Membrii se obliga ~a desemneze sau nu recomandarile cuprinse in raportul Co-
ln cele ~ase luni cari "01' urma dela punerea ln misiunii, ~i, tn cazul cand nu Ie primeste, daca
vigoare :1 prezentului Tracta t, trei persoane com- doreste sa su puna diferendul Curtii permanents
petinte in materie industriala, prima reprezentand de justitia internationala a Societatii Natiunilor.
pe patroni, a doua re rezentand pe Iucratori ~i a
treia independenta $i dc unii ~i de ceilalti. Teate
aceste persoane VOl' forma 0 lista de pe care vor
fi alesi Membrii Comisiunii de ancheta.
Consiliul de administratis va avea dreptul sa
verifice titlurile ziselor persoane ~i sa refuze cu
majoritatc de doua treimi din voturile exprimate
de reprezen tantii prezenti n umirea acclora ale
carer titluri n'ar satisface prescriptiunile pl'eZell-
tului articol. .
La cererea consiliului de administratie, Se-
cretarul general al Societatii atiunilor va
desernna trei persoane alese respectiv din
fiecare din cele trei categorii ale listei, pentru a
alcatul Comisiunea de ancheta, si va mar desernna
pe una din aceste trei persoane care ~a prezideze AnTICOLUL 346
zisa Comisiune. ici una din ce'e trei persoane
Concluziuuile sau recomandarile eventuale ale
astfel desemnate nu va putea depinde de u nul din
Comisiunii de ancheta YOI' putea fi confirmate,
Merribrii interesa]i direct in acea plangere,
amendate sau anulate de Curtea permanenta de
justitie internationala, care va trebul, la .nevoie,
AnTlcoLUL 341
sa indice sanctiunile de ordin economic ce va
In cazul cand 0 plangere ar fi trimisa, in vil'- crede de cuviinta sa ia contra unui Guvern Yino-
tutea articolului 339, lnaintea unei Comisiuni de vat, ~i a carol' aplicare de catre celelalte Guverne
ancheta, fiecare din , mernhrii, fle ca este sau nu o crede justificala.
90

ARTJCOLUL 347 Parte a Tractatului de fata, VOl' deveni executorii

indata cc vor fi fost ratificate de Statele ai carer
Daca vreun Membru uarecare nu se confer-
reprezeutanti atcatuiesc Consiliul Societatii Natiu-
rneaza in termenul prescris recomandarilor even-
nilor si de trei sferturi din Membrii.
tuate, continute fie in raportul Comisiunii de an-
cheta, fie In decizia Curti! permanente de justitie
ARTlCOLUL 351
internationala, orice alt Membru va putea sa
aplice zisului Membru sanctiunile de ordin econo- OriC:3 chestiune sau dificultate cu pnvire la
mic, declarate apiicabi'e in speta prin raportul interprotarea prczentei Parti a prezentului Trac-
Comisiunii sau prin decizia Curtii. tat si a conventiunilor incheiate ulterior de ra-
tre Membrii, In virtutea zisei Parti, VOl' fi su-
ARTlCOLUL 348 puse aprecierii Curtii permanente de justijie in-
ternationala.
Guvernul vinovat poate, in orice moment, sa
informeze Consiliul de adrninistratie ca a Iuat
masurile necesare pentru a se conforma, fie reco- CAPITOLUL IV
mandarilor Comisiunii do anchota, fie acelora con-
Masuri tranzitor Ii
tinute in decizia Curtii permanente de just.tie in- ·1
ternationala ~ipoate cere Consiliului sa binevoiasca previizute in Traciaiul de J >Uce incheuii CU,
a face, prin mijlocirea Secretaru lui general al So- Germania la 28 Iunie 1919
cietatii Natiunilor, sa se alcatuiasca 0 Comisiune
de ancheta cu tnsarcinarea do a veri fica spu iele ARTIGOLUL 352
sale. In acest caz se vor aplica stipulatiunile dela
articolele 340, 341, 342, 343, 345 ~i 346, ~i daca Prima sesiune a Conferintei va avea loe in luna
raportul Comisiunii de ancheta sau decizia Curtii Octom vrie 1-919. Locul ~i ordinea de zi a sesiunii
permanente de justitie internationala sunt favora- sunt hotarite in anexa aci alaturata,
bile Guvernului vinovat, celelalte Guverne vor Convocarea ~i organizarea acestei prime sesiuni
trebui numai decal sa ridice masurile de ordin se vor free sub ingrijirea Guvernului desernnat in
economic ce ar .fi luat in contra zisului Stat. acest scop in zisa anexa. Guvernul va fi asistat,
in ceeaee pri veste prepararea dccumentelor, de 0
CAPITOLUL III Comisiune internationala, ai carei membrii VOl' fl
desemnati in aceeas anexa.
Prescrtptiunl generale Cheltuelile acestei prime sesiuni ~i ale oricarei
ARTICOLUL 349 sesiuni ulterioare, pana cand creditele necesare
vor putea fi tnscrise in bugetul Societatii Natiu-
Membrii i~i iau indatorirea sii aplice conven- nilor, exceptand cheltuelile de deplasare ale dele-
tiunile la cari ei ar. fi aderat, conform stipuJa- gatilor ~i ale consilierilor tehnici, vor fi repartizate
[iunilor prezentei T'arti a prezentului Tractat, intre Membrii in proportiunile stabilite pentru
acelora dintre coloniile sau posesiunile lor ~i Biuroul international al Uniunii postale uni-
acelora dintre protectoratele lor cari nu au pro- versale.
priul lor Guvern independent, sub urrnaroarele
rezervc :
ARTICOLUL 353
10 Ca conventiunea sa nu poa ta fi a plicabila
din cauza conditiunilor locale; Pan a cand Societatea Natiunilor va fi intocmit
2° Ca modificarile, cari ar fi trebuinciouse toate comuuicarile cari VOL' trebui adresate, in
pentru adaptarea conventiunii la conditiunile virtutea articolelor precedente, Secretarului gene-
locale, s5. poata fi introduse in aceasta conven- ral a I Societatii, ele VOl' fi past rate de Directorul
tiune. - Biuroului international al Muncii, care va tncu-
Fiecare Membru va trebui sa notifice Biuroului nostiinta -despre aceasta pe Secretarul general.
international al Muncii hotartrea ce i~i propune sa
ia in c eace priveste fiecare din coloniile sau po-
ARTICOLUL 35/,
sesiunile sale sau ficcare dintre protectoratele sale,
cari nu se guvcrueaza prin ele tnsilc.
Pan a la crearea Curtii permanente de justijie
internationala, diterendele cari trebuiesc sa-i fie
ARTlCOLUL 350
supuse ei in virtutea prezentei Part] a prezentului
Arueudamentele cari vor fi adoptate de Con fe- Tractat, vor fi deferite unui tribunal compus dill
rinta cu majoritatea de doua treimi a voturilor trei persoane desemnate de Consiliul Societatii
exprimate de delegatii prezen]i pentru prezenta Nafiunilor.
 91

Ariexa Printre aceste metode ~i principii, Inaltele

Parti Contractante considera ca urrnatoarele
Prima sesiune a Conferintei Muncii, 1919 sunt de 0 impcrtanta deosebita ~i urgenta :
Locul Conferiutei va fi Washington. 10 Principiul diriguitor expus mai sus afirrna
Guvernul Statelor-Unite ale Americei va fi ru- cii munca nu trebuie considerata numai ca 0
gat sa convoace Conferinta. marfa sau ca un articol de comert ;
Comitetul international de organizare va Ii 20 Dreptul de asociatiune privitor Ia toate
compus din sapte persoane desemnate respec- chestiunile cari nu sunt contrarii legilor, atat
tiv de Guvernele Statelor-Unite, Marei Brita- in ce priveste pe salariati cat ~i pe patroni
nii, Frantei, Italiei, Japoniei, Belgiei 9i Elve- (employ.eurs) ;
tiei. Co.mitetul va putea, daca gasestc cu cale, 30 Plata facuta muncitorilor a unui salariu care
sa invite ~j pe alti Membrii ca sa trirnita repre- sa le asigure 0 existenta convenabila con-
zentan]i in sanul lor. form trebuintelor :;;itmprejurarilor din tara lor:
Ordinea de zi va fi urmatoarea : 40 Adoptarea zilei de 8 ore sau a saptamanei
°
1. Aplicarea principiului zi lei de opt ore sau de 48 de ore ca scop ce trehuie atins pretutin-
tia pta manei de 48 ore; deni unde n'a fost tnca obtinut ;
2° Chestiuni relative la mijloacele de a prevent 50 Adoptarea unui repauz saptamanal de. eel
tntreruperea lucrului (chDmage) ~i de a-i remedia putin 24 de ore, care va trebul sa cuprinda
consecintele ; Duminica ori de cate ori va fi cu putinta ;
3° Intrebuintarea femeilor : 6° Suprimarea muncii copiilor si obligatiuneu
a) Inainte sau dupa ce a nascut (inclusiv chcs- de a se aduce muncii tinerilor de ambele sexe
tiunea indemnizarii pentru maternitate}; limitarile necesare pentru a Ie permite sa-~i
b) In timpul noptii ; continue educatiunea ~i sa-si asigure des volta-
c) La m unci Ie insalubre. rea fizica ;
4° Intrebuintarea copiilor : 70 Principiul salariului egal, f~h'ii distinc]i unc
a) Etatea ceruta pentru a fi admisi la inunca ; de sex, pentru 0 munca de valoare egala ;
bJ Munca de noapte ; 80 Regulele stabilite in fiecare lara cu pri-
c) Muncile insalubre ; vire Ia conditiunile de munca VOl' trebul sa
5° Extensiunea ~i aplicarea conventiunilor asigure un tratament
in- economic echitabil tutu-
ternationale adoptate la Berna in 1906 asupra ror mnncitorilor cari i~i au resedinta in mod
interzicerii lucrului de noapte pentru femeile cari legal in acea tara.
lucreaza in industrie ~i interzicerea tutrebuintarii [,0 Fiecare Stat va trebui sa organizeze un
fosforului alb ~galben) in industria chibriturilor. serviciu de inspectiune, care va avea in sanu I
sau ~i femei, in scop de a asigura aplicarea 1(-
SECTIUNEA II gilor ~i a regulamentelor pentru protectiunea
Principii generale muncitorilor.
Felra a proclama ca aceste principii ~i metode
ARTICOLUI.: 355 sunt complete sau definitive, Inaltele Part:
InaJtele Parti Contractante, recunoscand ca Contractante cred ca ele pot conduce politica
buna stare fizica, morala ~i intelectuala a mun- Societajii Natiunilor ; ~i ca, daca VOl' fi adoptate
citorilor salariati este de 0 importanta esentiala I de catre comunitatile industriale cari sunt mem-
din punct de vedere international au stabilit, brii ai Societatii Natiunilor ~i daca VOl' fi pastratc
pentru atingerea acestui tnalt scop, organismul intacte in practica de catre un corp de inspectori
permanent prevazut Ia Sectiunea I ~i a sociat potrivit, elo VOl' raspandl binelaceri perrnanen tc
organismului Societatii Natiunilor. asupra salariatilor din lumea tntreaga.
Ele recunosc ca deosebirea de clima, de mo-
ravuri ~i de obiceiuri, de oportunitate econo-
midi si de traditiune industriala, face sa fie PARTEA XIV
greu de atins, in mod imediat, uniformitatea
absoluta a conditiunilor de munca. Insa, fiind
convinse ca munca nu trebuie considerata nu- eLA UZE DIVERSE
mai ea un articol de corner], ele cred ca exista
metode ~i principii pentru reglementarea con-
ARTlCOLUL 356
ditiunilor de munca ce ar trebui sa caute sa
aplice toate comunitatile industriale pe cat le I
Ungaria se obliga sa recunoasca ~l sa agreeze
permit trnprejurarile spcciale in cari ele ar pu- I
conventiunile incheiate sau ce se VOl' incheia de
tea sa se gaseasca. catre Puterile aliate ~i asociate sau de unele din
92

ole cu orieare alttt Pu lere en privire la comertul rale nu vor fi ratiflcat acorduJ tncheiat Iutre cele
de arrne ~i de spirtoase, precum ~i la alte materii doua guverue cu privirc la abrogarea stipulatiu-
tratate in Artale genera le din Berlin cu data de nilor relative la zona de noutralitatc diu Savoia,
26 Fevruarie 1885 ~i din Bruxelles cu data de nimic definitiv nu va mai avea Joc in accasta pri-
2 Iulic 1890, ~i Couvr ntiunile cari In-au cornpletat vinla dintr'o parte sau din cealalta :
salt modificat. b) Consimtamautul dat de Guvernul elvejian la
ahrogarea stipulatiunilor de rnai sus, implica,
AHTlCOCUI. 357 conform textului adoptat, recunoasterea garan-
tiilor Iormulate in favoare Elvetiei in Tracta-
InalteleParti Contraetante recunosc di au luat
tele dela 1R15 $i mai sles in Declnratiunea din
cunostiuta si au dat act despre Tractatul semnat
20 Noemvrie 1815 ;
de Guveruul Hepublicei Franceze la 171ulie 1918
c) Acordul dintre Guvern=le francez si elvetian
ell Alleta Sa Principele de Monaco ?i care defincste
pentru ahrogarea sus ziselor stipulatiuni nu va fi
ra porturile Frantei cu Principa tul.
considerat ca fiind valabil decat daca Tractatul
de pace va contine articolul asa cum a fost redac-
ARTlCOLUL 358 .
tat. In afara de aceasta, Partile Contractante ale
Inaltele Par]! contractante, desl recunosc ga- I Tractatului de pace VOl' trebui sa caute a obtine
rantiile stipulate tn favoarea Elvetiei prin 'I'rac- consimtimantul Puterilorsemnatare ale Tractate-
tatele din 1815 ~i in specal prin Actul dela 20 lor din 1815 ~i ale Declarajiunii din 20 Noemvrie
Noemvrie 1815, garantii earl constituesc niste an- 1815, cari n'ar ,fi sernnatare ale actualului Tractat
gajamente internationale pentru pastrarea pacii, de pace. .
con-tata totus ca stipulatiunile arestor Tractate ~i 2° Pentru zona libera din Savoia de Sus (Haute
conventiuni ~i declaratiunile ~i celelalte acte com- Savoie) ~i din regiunea Gex (Fays de Gex) :
plirnentare relative la zona neulralizata a Savoiei, Il) Consiliul federal declara ea face rezervele
asa cum a fost ea deterrninata prin alineatul Idin cele mni categories in ce priveste interpretarca ce
art. 92 al Actului final dola Conzresul din Viena trebuie ~a se dea declaratiu nii mention ate in ulti-
si prin alineatul :2 din art. 3 al Tractatului dela mul alineat al articolului de mai S11S, care va trc-
Paris din 20 Noemvrie 1815, nu mai corespund I bui ~a fie Inserat in Tractatul de pace si care zice
eu trnprejur.irile actuale. In consecinta, Inaltele ca : -stipulatiunile Tractatelor din 1815 ~i ale ce-
Parti Contractante iau act de acordul ee a intr 1'- lorlaltc acte complimentare, privitoare Ja zonele
venit lntre Guvernul francez ~i Guvernul elvetian liberedin Savoia de Sus (Haute Savoie) ~i din re-
pentru abrogarea stipulatiunilor relative la aceasta giunea Gex (Puys de Gex] nu mai corespund cu im-
zona, cad sunt si raman abrogate. prejurarile actuale«. Intradevar, Consiliul federal
InaJtele Piir~i Contractaute recunosc tot ast- n'ar voi ca. din adeziunea sa la aceasta redactare,
fel I'll stipulatiunile Tractatelor din 1815 $i ale sa se poata deduce cii el ar accepta suprimarea uuei
celorlalte aete complimentare relative In zo- institutiuni ce are de scop sa dea regiunilor vc-
nele libere din Savoia de Sus (Haute Savoie) ~i cine beneficiul unui regim special, potrivit si-
din regiuuea Gex (Pays de Gex} nu mai corospund tuatiunii lor geografice ~i economics r;;icare s'a
eu imprejur ari!e actuale ~i ca Franta ~i Elvetia dovedit a fi bun. In intentiunea Consiliului fe-
vor putea' regula lntre ele, de comun acord, regi- deral n'ar fi yorba sa se modi.fice organizarca va-
mul acestor teritorii in conditiunile pe cari ambele mala a zonelor, dupa cum a fost organizata . pri n
~ari le vor socoti mai nemerit. sus zisele Tractate, ci numai sa se reguleze, mai
in conformitate cu condijiunile economice actuale,
Ane xa I modalitatile de schimb intre regiunile interesate,
Observatiur.ile ce preced (1 u fost inspiratc Consi-
I
Consiliul federal elvetian a fa~ut cunoscut Gu-
I liului federal prin cetirea Proiectului de 'Conven-
tiune, relativ la constituirea viitoare a zonelor,
veruului francez, in ziua de 5 Mai 1919, ca, dupa care e anexat la nota Guvernului £raneez cu data
ce a examinat dispozitiunile articolului 435 din de 26 Aprilie. Cu toate ca face zisete rezerve, Con-
conditiunile de pace prezentate Germaniei, de siliul federal declara a fi gata sa examineze in chi-
dUre Puterile aliato ~i asociate cu acelas spirit de pul eel mai amical toa te propoziti unile ce G u ver-
sincera prietenie, a fast destul de fericit sa ajunga nul francez ar crede nemerit sa-i fa ca. in aceusta
lu concluziunea pe care 0 poate accepta cu urma- privinta ; \
toarele consideratiuni ~i rezerve : I b) Se adrnite ca stipulatiunile Tractatelor din
10 Pentru zona neutralizata din Savoia de Sus 1815 ~i ale alter acte cornplimeritare, cu privire
(Haute Savoie): I la zonele libere, sa rarnaie in vigoare pana in mo-
a} Ramane tnteles ca, atat limp Camercle fede- I mentul cand va fi in terveni t in tre El vetia ~i
,
Franta un HOIl uranjameut care Sel reglemeuteze
regi mu I accstor teri tori i.
II
\ regimul actualla eel conventional, nu va constitui
Guvernul francez a adresat, la 18 Mai 1919,
Guvernului elvetinn urrnatoarea nol.l, ca raspuns
la cornunicarea reprodusa in precedentul puragraf:
Printr'o nota, cu data de 5 Mai trecut, Legatiu-
nea Elvetiei din Paris a hinevoit sa aduca la cu-
nostinta Guvernului Republicii Franceze adeziunea
Guvernului federal la proiectul articolului ce tre-
buie inserat in Tractatul de pace dintre Guver-
uele aliate ~i asociate, de 0 parte, ~i Germania, de
cealalta.
.• Guvernul Iranoez a luat cu placers act de acor-
dul astlel tnchoiat si, dupa a sa cerere, proiectul
articolului in chestiuue, acceptat de Guvernele a-
liate si nsociate, a fost inserat sub No. 435 in
Conditiunile de pace prezentate Plenipotentiarilor
germani.
Guvernul elvelian a formulat in aceasta pri-
vinla, prin nota sa din 5 Mai, dilerite considera-
[iuni ~i rezerve. . carer castig este destinat la intretinerea misinni-
In cc priveste observatiunile relative la zonele
libere din Savoia de Sus (Haute Savoie) ~idin re-
giunea Gex {Pays de Gex}, Guvernul francez are
onoarea sa arate ca stipulatiunea din ultimul ali-
neat al articolului 435 este atat de limpede, Incat
nici 0 lndoiala nu poate naste asupra sensului ei,
mai ales in ce priveste dezinteresarea ce trebuie
sa aiba de azi inainte Puterile in aceasta chestiune,
afara de Franta ~i de Elvetia. • Guvernele aliate ~i.asociate, exercitand mai de-
Intrucat 11 priveste, Guvernul Republicii, dor-
nic sa pazeasca interesele teritoriilor franceze de
cari este verba, ~i inspirandu-se in aceasta pri-
vinta de situatiunea lor particulara, nu pierde din
vedere nevoia de a le asigura un regim vamal po-
trivit ~i de a regula, cat mai In conformitate cu
Imprejurarile actuale, modalitatile de schimb intre
aceste teritorii ~i teritoriile elvetiene vecine, tinand
socoteala de intercsele reciproce.
Se Intelege del a sine ca aceasta, n'ar puteu
atinge intru nimic dreplul Frantei de a stabill in
aceasta regiune linia sa vamala pe fruntaria po-
litica, asa cum exista in celelalte par]i ale frunta-
riilor sale ~i precum a facut chrar Elvetia de
multa vreme in accasta regiune pe propriile sale
fruntarii.
Guvernul Republicei ia cu placers act in aceasta.
privinta de dispozitiunile amicale in cari Guver-
nul elvetian declara a fi gata sa examineze toate
propozitiunile Iranceze, facute in vc derea aranja-
mentului ce trebuie sa inlocueasca regimul actual
ul ziselor zone libere, pe cari Guvernul Irancez
tntelege sa le formuleze in acelas spirit arnical.
Pe de altii parte, Guvernul Republicii nu se
iudoieste di pastrarea provizoiie a regimului din
1815, privilor la zoncle lib ere ~iprcvazut in arest
alineat al notei Legajiunii 1~lvL,tieidin .) Mai ~i
rare are de sigur de scop sa u~llreze treccrea dela
in nici un chip 0 cauza de intarziere in stahilirea
nouei stari de lucruri, recunoscuta necesara de
catro ambele Guverne.
Aceeas obs rvatiune se aplica ratificarii de ca-
tre Camerele le.lerale prevazu te la alineatul a) din
»primo« al notei elvetiene din 5 Mai, sub rubrica:
"zona neutralizata din Savoia de Sus (Hallie 8a-
uoi]«,
.\Wl'lCOLUI. 3.::;9
I Puterile aliate si asociale convin Crt, ill cazul
cand misiuni religioase crcstine erau lutretinute
de societa]i sau de persoane ungare pe teritorii ce
le apartineau, sau erau tncredintate Guvernului
101' tn conformitate cu 'I'ractatul de fata, proprie-
tatile acestor misiuni sau societa]i de misiuni, im-
preuna cu proprietatile societatilor de corner t al
lor, vor trebul ~i de acl inainte sa fie lntrehuiu-
tate in folosul aces tor misiuni, Spre a se asigura
buna executare a acestui angajament, Guverncle
aliate ~i asociate VOl' da zisele proprietati in pri-
mirea unor consilii de ndrninistra]ie, numi te sau
aprobate de aceste Guverne ~i alcatuite din per-
soane avand credin]a religioasa a misiunii a carei
proprietate este in cauza
parte un control dcplin asupra persoanelor cari
conduc aceste misiuni, vor tngriji ca intereselo a-
cestor misiuni sa fie salvate.
Ungaria, luand act de angajamentele ce prccod,
declara ca primeste toate aranjamcntcle tucheiate
sau cari urrneaza a fi ineheiate d e catre Guvern«lc
aliate ~i asociate interesate pentru aducerea la in-
deplinire a lucrarilor ziselor misiuni sau societati
de corner], ~i renunta Ja orice reclamajiuui in pri-
vinta lor.
ARTlCOLUL 360
Sub rezerva dispozitiunilor Tractatului de fatrl,
Ungaria i~i ia indatorirca de a nu prezinta, nici
direct, nici indirect, vreo reclamatiune pecuniara,
pentru nici un fapt anterior punerii in vigoare a
Tractatului de fata, in contra nici uneia din Pute-
rile aliate sau asociu te semnatare ale Tractatulu i
de fata,
Stipulatiunca de rata va avea valoaroa unei I'e-
nuntari complete ~i definitive la toate reclamatiu-
nile de ace.st fel, ce VOl' fi stmse de acum inaiute,
oricari ar fi Inter. satii,
 ARTCOL L 361 cari textele franceze ~l engleze vor avea aeeeas
valoare.
Ungaria primeste ~i recunoaste valabile ~i obli-·
gatorii toate deciziunile si toate ordinele privitoare
Depunerea ratificarilor se va face la Paris, in
la vasele austro-ungare ~i la marfurile ungare,
eel mai scurt timp posibil.
precum ~i toate deciziunile ~i ordinele privi!oa1'e
Puterile, al carer Guvern t~i are resedinta in
la plata cheltuelilor cari VOl' fi fost date de oncare
afara de Europa, VOl' avea facultatea de a se mar-
din jurisdictiunile de prize ale Puterilor aliate ~i
ginl sa faca cunoscut Guvernul~i Repu?licii fra~-
asociate, ~i i~i if! indatorirea de a nu prezer.ta in
ceze, prin reprezentantul lor diplomatic la Paris,
numele nationalilor sai nici 0 reclamatiune privi-
ca ratificarea lor a fost data si, in acest caz, VOl'
toare la aceste deciziuni ~i ordine.
trebui sa transmita, cat mai curand posibil, instru-
Puterile aliate ~i asociate i~i rezerva dreptul de
mentul ratificarii.
a examina, in anumite conditiuni pe cari ele le
Un prim proces-verhal de depunerea ratifica-
VOl' determina, deciziuuile ~i ordinele jurisdictiu-
rilor se va tntocmi tndata ce Tractatul va fi fost
uilor austro-ungare In materie de prise, fie ca a-
ratificat de Ungaria, de 0 parte, ~i de trei dill
cele deciziuni ~i ordine ar atinge atat drepturile
Principalele Puteri aliate ~i asociate, de altu
de proprietato ale supusilor (ressortissants) .ziselor
Pu teri, cat ~i pe cele ale supusilor (ressorttssants)
I parte. .
Indata dupa lncheierea acestui prim proces-
ueutri. Ungaria 1~i ia mdatorirea de a procura
verbal, Tractatul va intra in vigore lntre Inaltele
copii de pe toate documentole ce constitue dosarul
Parti Contractantc, cari tn acest mod il vor fi ra-
ulacerilor , inclu. iv decizi unilc si' ordinele date,.. ti ticat. Pentru calcularea tuturor termenelor pre-
. precum ~i sa accepte ~i sa ex.ecute recomandatiile
vazute prin Tractatul de lata, aceasta data va f
prezintate in urrna examinarii afacerilor.
data punerii in vigoare.
In toate celelalte privinte, Tractatul va intr~
AUTICOLUL 362
in vigoare pentru fiecare Putere, la data depunerii
Iualtele Pitl'ti contractante convin ca, in lipsa ratificarii sale.
de stipulatiuni ulterioare contrare, Presedintele Guvernul francez va remite tu turor PII teri-
oricarei Cornisiuni instituita prin prezentul Tractat, lor semnatare 0 copie certificata ca fiind COII-
va avea dreptul, in caz de pari tate de voturi, ;.;a forma, de pe procesele-verbale ale depunerii ra-
emita un al doilea vot. tificari lor.

ARTICOLUL 363 SPRE CREDINTA CELOR CE PRECED, Ple-

nipotentiarii 8US numiti au semnat Tractatul de
Afara de vreo dispozitie contrara a prezentului
fata,
Tractat, io toate cazurile in cari zisul Tractat
prevede rezolvarea unei chestiuni particulare pen- Facut la Trianon la patru lunie una mie noua
tru unele State printr'o conventie speciala de ln- sute douazeci intr'un singur exemplar, care va
rheiat intre Statele interesate, este ~j ramane rarnane depu~ in arhivele Guvernului Republicii
stabilit lntre Inaltele Parti contractante ca dificul- franceze ~ de pe care se VOl' preda copii auten-
tatile ce s'ar ivl in aceasta privinta se VOl' rezolva tice fiecarcia din Puterile semnatare.
de catre Pincipalele Puteri aliate ~i asociate pana
cand Ungaria va fi admisa ca membru al Socie-
(L. S.) HUGH C. WALLACE.
talii Natiunilor.
(L. S.) DERBY.
ARTICOL.UL 364
(L. S.) GEOIWE H. PEftLf<:Y.
Expresiunea din prezentul Tractat »fostul re-
gat al Ungariei« cuprinde Bosnia ~i Herzegovina, (L. S.) A~DREW FISHER.
atara numai daca textul ar arata contrariul.
Aceasta stipulatiune nu aduce atingere drepturilor (L. S.) THmrAS MACKE:\,ZlK
~i obligatiunilor Austriei cu privire la aceste doua (L. S..) R. A. BLA 'KE 'BERG.
teritorii.
(L. S.) DERBY.
TRACTATUL DE FATA, redactat in Iimba
Iranceza, engleza ~i italiana, va fi rat.ificat. (L. S.) A. MILLERA;\f/),
In caz de divirgenta, textul Irancez va face (L. S.) F. F'HAX(:OTS-MARSAL.
deplina creuinta, exceptandu-se tn partea L (Pactul
Societatii atiunilor) ~i partea XIIL (Munca), in (L. S.) AUG. ISAAC.
(L. S.) Jud:s CA~1BON. (t. .) tRASME PILZ.

(L. S.) P ALEOLOGUE. (L. S.) ALFONSO COSTA.

(L. S.) BONIN -. (L. S.) JOAO CHAGAS. /"

(L. S.) M. GRASSI. (L. S.) DR. I. CANTACUZJNO.

(L. S.) K. MATSUI. (L. S ) N. TITULESCU.

(L. S.) J. VAN DEN HEUVEL. (L. S.) NIK. P. PACHITCH.

(L. S.) ROLlN-JAEQUEMY TS. (L. S.) Dn. ANTE TRl:JMBIC.

(L. S.) VIKYIUN WELLI GTO:--l Koo. (L. S.) DR. [VAN Z6LGER.

(L. S.) RAFAEL MARTI TEZ ORTIZ. (L, S.) CHAROO T.

(L. S.) A. ROMANOS. (L. S.) Dn. Eowxnn BE. E~.

(L. S.) CARLOS A. VILLA UEVA. (L. S.) $TEFA OSUSKY.

(L. S.) R. A. A 1AOOR. (L. S.) A. BENARD.

(L. S.) E SAPIEHA. (L. S.) DHAscHE LAzAR:

... J. 1
 PROTOCOL cari Gnvernul ungnr '" va pule;'l Pl'OCUl'R ill
aceasta pri vin la.
Pentru a preciza conditiunile in cari VOt' trebui
Facut in frantuzeste, in englezeste si in itulie-
execntate anumite clauze din Tractatul semnat cu
neste, textul Irancez facilnd deplina credinta in
data de astazi, Inaltele Par]i Contractante s'au In-
car. de divergenta la Trianon, la patru Tunie 110a
teles ea :
mie noua Sl1 te douazeci,
1 Lista persoanelor
0 pe cari Ungaria, potrivit
articolului 137, alineatul 2, va trebul Srl le pre-
(lea Puterilor aliate $i asociate, va fi comunica ta
gn\'ernului ungar in luna ce va urma dupa plllle-
rea tn vigoare a Tractatului ;
DECLARATIUNE
20 Comisiunea reparatiunilor prevazuta In. ar-
ticolul t 70 ~i la paragrafele 2, 3 ~i Ij, din Anexa Pentru a reduce la minimum pierderile re-
IV, precum si sectiunea speciala care este preva-
zuta la art. 163, nu vor putea cere divulgarea se-
zultate din scufundari!e a
vaselor ~i lncarcaturi-
lor in cursul rasboiului ~i spre a usura redoban-
cretelor de fabricatiune sau alte informatiuni direa vaselor ~i a tncarcaturitor cari pot fi saIvate,
confidenjialo ; precum si reglementarea reclamatiunilor parti-
0
3 Indata dupa semnarea 'I'ractatului ~i in cele culare car! se raporta la elc, Guvernul ungar ~e
patru luni urmatoare, Ungaria va putea supune obliga sa procure toate inforrnatiile ce are, cari
Puterilor aliate ~i asociate spre a fi examinate do- ar putea fi de folos Guvernelor puterilor aliate ~i
cumente ~i propuneri [ entru a grabl lucrarile asociate sau supusilor (re-sortiss::mts) lor, ill ceeace
i,l'ivitoare la reparaiuni, a scurta astfel ccrceta- priveste vasele scufundate sau paguhite de fortele
rile ~ia accelera hotartrile ; navaJe ungare in timpul ostilitatilor.
1.0 Se va proceda la urrnarirea persoanelor Prezenta declaratiune "acuta in Irantuzeste ~i
earl at' fi comis acte delictuoase, in I·gatura cu italieneste-s-textul francez facand credinta In caz
lichidarea hunurilor ungare, iar Puterilo aliate ~i de divirgenta - ~i sernnata la Trianon, la palm
asociate \'01' pr irnl informatiunile ~i probele pe Iunie una mie noua sule douazeci.

-.,..... .•. -