Seria I. PREŢUL UNEI FASCICOLE 5 LEI. Fascicola No. 2.

ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI

ROMULUS SEIŞANU, 1916 — 1918
OSTAŞU LU I ROM ÂN, FĂU­
ALEXANDRU RAŢIU
IU N I E 1 9 1 9 . R I T O R U L R O M Â N IE I M A R I.

Administrator: S. N A U M E SC U .

t ,CU
P«INS: D^chiderea ostilităţilor.-Trecerea Carpatilor.-Predeal (ilustraţie).-întâia cucerire (,lus
frăţie). — Trupele române trec Carpafii (ilustraţie).- Trecătoarea Bran (ilustra^ ) . - L i l a a u s t r o Z Z ă da
nâream Gennama declară război Rom âniei.-Aeronava Z. 181 atacă Bucureştii (din jurnalul unui ofi­
ţer). Reflectoare. — In cabina aeronavei. — Telegraful mecanic. - O bombă incendiară (ilustraţie) - Bul
gana împotriva Romanici. - Oraşele dunărene bombardate.- Un monitor austro-ungar (ilustraţie) - Exne
diţia împotriva României. - Armata Mackensen. - Luptele din Dobrogea de sud. - Teatrul de operaţiuni -
Trupe bulgare concentrate la frontiera Dobrogei (ilustraţie,. - O coloană bulgară (ilustraţie). - B ătă U a d e
J V r ' r ( V !.Zm Capulul de ppd- ~ Trupele germano-bulgare. Desfăşurarea acţiunei. - Cum a fost
salvat drapelul reg. ,74 inf ) - Turtucaia (ilustraţie). - Balon captiv german (ilustraţie). - Nicolae Roşculet
(ilustraţie).-— Sectorul Silistra. - Sectorul Bazargic. - Regiunea Bazargic (hartă). - Lupta delaOpancea
Bazargic (ilustraţie). - Noua grupare a forţelor armatei III române. - Bătălia dela Lipnita-Caraomer
Situaţia financiară a României in 1916. uumer.

E iiiiiiu iiiiiiiiim iiiiiiM im im iiH m im iM H iiiiiitim iiiiîiiiiiiiiiiiiS

PODUL DELA CERNAVODA

(Fotografiat delà .'1.000 m. înălţime).
 PENTRU
EXPLICAŢIUNI
Scopul lucrării — 1. Să retrăească în ochii tuturora, prin
fidelitatea pieselor reproduse, prin autenticitatea execuţiunei lor
incidentele cele mai vii şi caracteristice din timpul campaniei,
fie pe front, fie în spatele frontului.
2. Să povestească in mod obiectiv, prin mijlocul im a g in ei,
ca şi prin comentarii succinte, pe deplin controlate, toate frazle
campaniei, respectându-se a d evă ru l istorie. Un istoric succint
al operaţiunilor militare; amintirea luptelor la care a participat
fiecare regiment; manifestaţiunile vieţei româneşti din punctul
de vedere politic, artistic, literar şi teatral; naraţiunea prin
imagini şi documente : o oglindă a zilelor de durere şi glorie
prin care am trecut, — iată ce va fi «România în timpul răz­
boiului 1916 — 1918».
Textul. — Metoda logică a povestirii atâtor evenimente de
ordin diplomatic, militar, politic, social etc., întâmplate în tim­
pul marelui nostru război, este în primul rând: coordonarea e-
venimentelor în ordinea lor cronologică, căci numai astfel ne
putem da seama de evoluţiunea lor. Pentru ca această lucrare
să aibă adevăratul ei caracter, autorii au avut şi vor avea grija
să păstreze o desăvârşită obiectivitate în naraţiunea şi comen­
tarea evenimentelor, ferindu-se să emită judecăţi în raport mai
mult cu spiritul lor, cu concepţiunile lor proprii, decât cu reali­
tatea absolută. Naraţiunea se va baza pe documentul istoric şi
piesa fotografică.
Cum evenimentele din partea întâia a campaniei, au evoluat
într’un mod, pe cât de tragic, pe atât de capriţios, numai po­
vestirea succintă şi metoda crononogică, pot permite cetitoru­
lui — chiar puţin iniţiat în arta militară — să’şi dea bine seama
de desfăşurarea lor.
In toate chestiunile, reproducerea pieselor fotografice şi harta
vor complecta textul.
Ilustraţiile.— O abondentă cantitate de reproduceri fotografice,
gravuri, hărţi şi planuri, însoţite de legende explicative, vor
îmbogăţi această lucrare.
Nu numai fotografia cu vădit interes istoric, din punctul de
vedere militar, dar şi fotografii de alt gen: gravuri; tablouri
cu adevărat artistice, şi în legătură cu evenimentele întâmplate
în anii 1916 — Î918, pe care le vom publica, vor face din
« R o m â n ia în tim p u l ră zboiu lu i 1 9 1 6 — 1 9 1 8 », o carte
resa n tă ş i in stru ctivă p en tru orice bun rom â n .
Tabloul de onoare. — Pe lângă publicarea în text a faptelor
eroice — care au ilustrat războiul nostru pentru dezrobirea nea­
mului — vom publica un tablou de on oa re al tuturor bravilor
noştri, care în timpul campaniei au primit distincţiuni pentru
faptele lor vitejeşti, pentru spiritul lor de jertfă, pentru dra­
gostea lor faţă de patrie.
HTENŢM NE!
Toate fascicolele au paginaţia în continuare, cu scopul de a
forma UN S/NGUR VOLUM.
Odată cu ultima fascicolă se va pune separat în vânzare o Co­
pertă specială pentru întregul volum, artistic executată. D-nii
abonaţi vor primi această copertă, în costul abonamentului.
TABLOUL DE ONOARE, va avea o numerotaţie a parte şi el va
fi pus la sfârşitul lucrărei de oarece textul lucrarei nu poate fi
întrerupt.
„ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916 - 1918“ va apare
în fascicole deocamdată lunare. Imediat ce împrejurările vor per­
mite ea va putea apare cu un îndoit număr de pagini.
CETITORII NOŞTRI
Numele tuturor acestor demni fii ai patriei trebuesc gravate
pentru totdeauna în inimele noastre.
... E g r e g ia s a n im a s qu i sa n g u in e nobis
Hanc Patriam peperere suo...
Să părăsim indiferentismul bolnăvicios, egoismul distrugător
de energii, — să învăţăm a avea cultul eroilor , după cum l’au
avut strămoşii noştri.
Ve-ţi găsi în această carte şi povestiri de fapte dureroase:
bătălii perdute, retrageri, pământ strămoşesc ultragiat de duş­
manii neamului românesc. Să nu uităm că şi în partea întâia
a campaniei şi în partea a doua, soldatul român a fost însu­
fleţit de acelaş cald patriotism, de acelaş spirit războinic, de
acelaş ferm caracter.
In retragere, — el nu şi-a perdut cumpătul; în avântul iz-
bândei, — el nu s’a îmbătat de deşărtăciunea gloriei. El şi-a
făcut datoria ca soldatul-gardian din Pompei : a rămas credin­
cios la postul lui de onoare, pe deplin conştient de înalta lui
misiune, •
— disciplinat nu prin şcoală, ci prin propriul lui in­
stinct, prin curata şi aleasa lui conştiinţă.
Soldatul român din 1916 — 1918 a înscris cele mai neperi-
toare pagini în istoria neamului românesc şi a umanităţii; căci
el a trecut cu onoare deplină cea mai cumplită epocă din isto­
ria umanităţii.
Dela Cerna până la Nistru s’a desfăşurat o măreaţă epopee
despre care azi, nu ne dăm poate încă bine seama, de oarece
am fost actori şi spectatori, suntem încă prinşi întrânsa şi ne
lipseşte ciasul rezervat meditaţiunii. Poate că prezenta lucrare
va chiema ciasul meditaţiunii pentru toţi.
R. S e iş a n u
Bătăliile dela Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, vor a vea u n is-
soric com plet, cu n a r a ţiu n e a op era ţiilor după docu m en tele
o f i c i a l e ; cu hărţi, in d icâ n d sch im bă rile zilnice, cu o m a re
c a n tita te de fo to g r a fii, p r e z e n tâ n d u n real ş i m işcă to r in teres.
BASARABIA. — Un capitol special va fi rezervat istoricului
revenirei Basarabiei în sânul patriei-mame, conţinând numeroase
documente, date, piese administrative, reproduceri fotografice,
gravuri, hărţi, etc.
in te ­
TRANSILVANIA, BUCOVINA şi BANATUL - Alte capitole
vor cuprinde istoricul complet al evenimentelor ce s’au întâm­
plat în Transilvania, Bucovina şi Banat până la încheierea păcei
generale.
PACEA DELA PARIS. — « R o m â n ia în tim p u l ră zboiu lu i
1916 — 1 9 1 8 » va publica toate dezbaterile conferinţei păcei de
la Paris, privitoare la România.
PENTRU CETITORII CU NUMĂRUL. — Atragem atenţiunea
cetitorilor cu numărul, că în caz de lipsă a unei fascicol#, sau a
mai multora, ei se pot adresă imediat administraţiei, de oarece mai
târziu se va puteâ întâmplă ca întreaga ediţiune să fie epuizată,
— trebuind să satisfacem pe abonaţii noştri. Pe dealtăparte, o a
doua ediţiune — date fiind complicatele condiţii technice şi scum-
petea excesivă a tiparului, a hârtiei şi a clişeelor — va fi aproape
o imposibilitate. Cel mai practic şi inteligent metod de a avea
asigurate toate fascicolele este numai abonamentul, care este
foarte eftin, faţă cu marile cheltueli ce suntem nevoiţi să su­
portăm.
TOATE DREPTURILE REZERVATE. ::

CAP. I.
începerea ostilităţilor.
Trecerea Carpaţilor. — Trupele române de acoperire au primit
ordinul să înainteze şi să tita c e tr u p e le austro-maghiare în seara
PREDEAL (în August 1910)
de 14 August. La ora 8.15 seara, grupul de acoperire «Predeal»,
sub comanda generalului Simionescu Grigore, a trecut graniţa,
a atacat şi respins câteva batalioane austro-ungare, printr’o ac­
ţiune viguroasă, în valea râului Temeş.
Iată o relaţiutie oticială a comandamontulni general austro-
ungar din 15 August, despre primele angajamente :
«Singurele semno prevestitoare a apropiatei deschideri a os­
tilităţilor a fost lipsa a două trenuri de porsoane, la Predeal şi
Ghimeş. întâia ciocnire â fost la Predeal, la ora S.In d. a .; trei
sferturi de ceas mai târziu, la Ghimeş şi la toate celelalte tre­
cători. Planul de surprindere, executat în mod foarte iscusit a
fost, fireşte, încununat de un succes deosebit. Armatele aliate
de defensivă nu erau încă concentrate ; calea ferata Rudapesta-
Braşov nu permitea să se apere trecătorile înainte de desfăşu­
rarea trupelor la hotar.
Comandamentul armatei luă hotărârea să retragă metodic tru­
pele acestea în regiunea destinată pentru desfăşurarea tiupelor
de defensivă, zădărnicind în acelaş timp, pe cât cu putinţă, înain-
R O M Â N IA ÎN T IM P U L R Ă ZB O IU L U I 1916— 1918,
PARTEA I-a
CAMPANIA D I N . 191 6,
<Hai copii
Peste văi şi peste vii
Râde cerul românesc _
E frumos, vroi să-l lărgesc
Hai copii!
Hai Români
Azi soldaţi, mâine stăpâni
Pe o altă Românie
H ai! Săriţi! Ce-o fi să fie!
Hai Români I»
E lena V ăcărescu.
. tarea duşmanului. Regimentul de infanterie săcuiesc No. 8_ ) a
fost întâiul care a luat contact cu duşmanul. Cu prilejul trecerei
pe la pasul Bran, regimentul de infanterie 30 Muscel a susţinut
o luptă cu austro-ungarii ce apărau regiunea defileului.
Compăniile din prima linie porniseră la aăaltul Măgurei Bra-
nului, în frunte cu colonelul Băltăreţu. Energic atacate, în zoii
de zi, două batalioane ungureşti n’au mai putut rezistă; la 2
d. a. Măgura Branului era în stăpânirea noastră.
La defileul Turnu-Roşu, regimentul 1 grăniceri, din grupul «Câi-
neni-Lotru», în frunte cu comandantul lui, locot.-colonelul Canta-
cuzino, a atacat cu furie un regiment austro-ungar, aruncându-1
în direcţiunea Boiţa-Porceşti. Curăţind trecătoarea de duşmani,
regimentul 1 grăniceri a ocupat Boiţa, capturând^pnzonien, pre­
cum şi un tren blindat. In valea Jiului, grupul de acoperire de
aici a trecut şi el defileul, indreptându-se în direcţiunea P0ţ10’
şeni. In cursul nopţei de 14-15 August grupul «Cerna» (divizia
ÎNTÂIA CUCERIRE: Vila Klein (Predeal)
I), de sub comanda generalului Drâgălina, trecuse graniţa pe
I) Reg. 82 austro-ungar a făcut parte din armata IV a.-u. (cor­
pul 9) de sub comanda generalului arcliiduce Tosif Perdinand. Pupă
ce a participat la luptele din Galiţia (1915) şi la cele din W ol-
hynia (Mai—Iunie 1916), el a fost adus în Transilvania. Format din
Secui, reg. 82 a opus o vie rezistenţă românilor.
â
 3 *
la \ arciorova (nord)*), având ca obiectiv imediat cucerirea Or-
şovei.
Alte coloane, mai miei, au trecut în Ardeal pe la Predeluş şi
trecătoarea Buzăului. ? bombardând în trecerea lor Giurgiu şi Zimnicea. Grupul dela
Coloanele aparţinând armatei IV (de Nord), se mişcau conform
planului, urmărind obiectivele fixate.
Trupe din divizia X IV au format extrema dreaptă a armatei
IV (de Nord). In noaptea de 14-15 August regimentul 5G in­
fanterie, sub comanda colonelului Neculcea C., care apoi a trecut
a comanda brigadei 28, înainta prin munţii Grenţieşi. După
upte crâncene, susţinute în dimineaţa de 15 August, la care a
luat parte pe lângă regimentul 56 şi un batalion din regimentul
16 infanterie, sau ocupat satele Bilbor şi Corbu. Cum ruşii nu
lâcuseră la vreme, legătura cu rcmânii, o parte din colţul nord-
vestic al jud. Suceava, a fost ocupat de unguri şi populaţiunea
clin partea locului, a avut durerea să cunoască regimul ocupa-
ţmnei duşmane, la câteva ceasuri după izbucnirea războiului.
După o serioasă rezistenţă, ungurii au fost alungaţi din defileul
«Dealul Vânăt».
Români1 înaintau în valea Bistriţei, în valea Şulţei, pe la sud-
vestde Oituz, ca şi de-alungul petecelor situate lângă izvoarele
utnei. IM do ore, după decretarea mobilizării s a pus stăpânire
pe toate defileurile, atingându-se o linie cam astfel schiţată :
Muntele Făgeţel, cota 1 1 4 8 -T u Ig h iş (vest de Prisăcani)-
\ipsocma, cota 1505 — valea Bistriţei — Antal Patac (3 km.
nord-vest Palanca) — vest Costelec (valea Şulţei) — Koros Bercs
(/ m. de frontieră)— 1 km. sud-vest de Oituz — est de întor­
sătură Buzăului — Vama Buzăului — Satul Lung (4 km. est Bra-
ş0V) — Bran — sud de satul Porceşti (valea Oltului) — Măgura
(valea Jiului) — Meterezele lui Tudor (nord de Vârciorova).
„ , . a dunăreană austro-ungară. — In momentul declarării
războiului, flotila austro-ungară de Dunăre eră împărţită în două
grupe : grupul principal, sub comanda căpitanului de vas Lu-
cicli se găsea în portul Rusciuk ; un alt grup, sub comanda
căpitanului de corvetă Strudow, se găsea la Cladova. S’a pus,
a comandamentul suprem austro-ungar, odată ostilităţile înce­
pute cu România, următoarea chestiune : să rămână grupul Lu-
TRUPE ROMÂNE IN CARPAŢI.
dch in raza de a°ţiune a bateriilor de artilerie române, sau să
se retragă dincolo de Porţile de fe r? Ordin a primit căpitanul
Lucich sa nu se retragă. In seara de 14 August, ora 9 '/» ar­
tileria noastră dela Ti irgiu a bombardat vasele de război austro-
ungare, din grupul Lucich. O bombă a aruncat în aer un şlep
ce se găsea chiar lângă vasul comandant austro-ungar. Moni
b i rontiera română, prin convenţia dela 1887 între Ungaria şi
România, începea la joncţiunea căilor ferate româno-ungare la 130
m. N.-V. de podul român după apa Bahna, drept la Dunăre,-punct
ce era însemnat printr’un stâlp.
ROMANŢA IN TIMPUL R ĂZBO IULUI 1916-1918
toarele nesimţindu-se în siguranţă la Rusciuk, chiar în noaptea
aceia sau retras în canalul Persina, dintre Şiştov şi Zimnicea,
Cladova, de sub comanda căpitanului Strudow, a bombardat
Turnu-Severin şi Vârciorova şi apoi s’a retras la Orşova. Re­
tragerea s’ a făcut sub bombardamentul artileriei române.
Un ordin de zi. — Generalul M. Aslan, comandantul armatei III,
a dat următorul ordin de zi, la 14 August: «Ostilităţile încep
a 14 15 August. Armata intră în stare de război şi se va ţine
TRECĂTOARE A BRAN
gata a respinge eventualele atacuri ale inamicului din spre sud».
La 15 August trupele noastre din grupurile apărărei Dunărei au
ocupat posturile depe malul fluviului.
Cel dintâi comunicat oficial român. _ «Mobilizarea generală
a armatei a început în noaptea de 14— 15 August şi îşi ur­
mează cursul. Declaraţia de război contra A^stre-Ungariei a
fost remisă în seara de 14 August, la ora 9, la Viena. In
noaptea de 14— 15 August trupele noastre au atacat frontiera
austro-ungară. Trupele imperiale aliate ruse au început a trece
m Dobrogea fiind primite cu entusiasm de populaţie. Unităţi
in flota rusă au sos't la Constanţa, unde ebneură la apărarea
coastei Mărei-Negre. Vase de război şi baterii austro-ungare
au tras focuri asupra oraşelor : Vârciorova, T.-Severin şi Giurgiu»
Cel dintâi comunicat oficial austro-ungar. - «La frontiera
de sud-est şi sud a Transilvaniei, noul nostru duşman, România,
atacandu-ne pe la spate, a schimbat primele focuri cu posturile
noastre de frontieră. La trecătoarea Turnu-Roşu şi în trecăto-
nle dela sud-est şi sud de Braşov, trupele înaintate de ambele
părţi, au intrat în luptă şi s’au adus cei d’intâi prizonieri ro-
mâni».
Germania declara război României. — La 15 August mi­
nistrul imperial german din Bucureşti, baronul von dem Bu’sche,
a primit instrucţiuni din partea guvernului său să ceară paşa­
poartele şi să declare guvernului român că Germania se con­
sideră de-asemenea în stare <3e război cu România. Primele
acte de ostilităţi făcute de germani împotriva ţărei noastre au
fo st săvârşite în noaptea de 15 spre 16 August, pe cale ae­
riana, prin atacurile oraşelor deschise. Capitala ţărei a fost
atacată în noaptea aceea de o aeronavă (zepelin), care a aruncat
cate-va bombe incendiare şi explozibile.
(Din jurnaW unu, ofaţer de pe bordul aeronavei germa
î8 h " V ^ n° PÎii- ° erul liraPede înstelat aproa
peste tot. La^ dreapta cârmei, în depărtare, se pierdea în noaj
fâşia albastra-cenuşie a Dunărei. De jur împrejur întuner
Numai sub noi se vedea un oraş de provincie românesc, lâm
un mm afluent sclipitor al Dunărei. Licărirea slabă a lumin
pătrundea până la noi. Luasem harta.
— Domnule căpitan, peste câte-va minute suntem de-asup
ucureştilor - Uite-1 colo se întinde, d-le căpitan, răsună voc.
cârmaciului lateral.
 35
ROMÂNIA IN TIMPUL R ĂZBO IULUI 1910—1918

Toate privirile se ţintiră înainte. In adevăr, se întrezărea în locul imediat. Ne aflăm tocmai de-asupra centurilor fortificate.
negură lumina vie a unui mare oraş. Conturul lui se distingea Reflectorul se găseşte instalat sub noi şi făşia lui luminoasă
tot mai mult, pe fiece clipă. Becurile eşeau la iveală unul trece peste corpul dirijabilului. Mulţumim cu o mică bombă pe
după altul şi spaţii mari, vii luminate, se puteau recunoaşte. plicticosul om de jos pentru iluminaţia sa. Ea este 'Suficientă.
Z. 181 se apropia cu mare viteză de obiectivul său. Eie-care O fulgerare jos şi reflectorul se stinge în acelaş moment. Du­
se găsea la postul cuvenit. Până la Bucureşti mai erau câţi-va pă câte-va clipe străbate un bubuit înăbuşit. Z. 181 a avut ne­
chilometri.— «Atacul porneşte dela A. peste B ! Să fie gata me­ fericirea să treacă exact de-asupra lui, peste centura forturilor.
canismul pentru aruncarea şi examinarea depozitului de bombe» El a trădat locul unde ne găseam. La dreapta şi stânga apar
— ordonă comandantul. încordarea generală atinsese culmea.
Mă apropiai de luneta oscilatoare, de lângă cârmaciul lateral.
— G... Luminile vii de colo sunt instalaţiile gărei. Le vezi ?
— Da, le văd.
— Urmează exact drumul!
In acelaş moment punctul de reper s’a stins deodată, împreună
eu mai multe alte lumini. Am avut cu toţii impresia ca s a în­
tâmplat un scurt circuit, aşa de subit s’a învăluit în întuneric
oraşul. Ştiam acum precis că prezenţa noastră fusese anunţată
şi trădată. Cârmaciul de înălţime observă degajat: «Caută să
ne scape în beznă. Se vor înşela însă amarnic bucureştenii!»
K. deschise uşa dela învelitoarea gondolei şi se urcă pe scara
uşoară, care conducea din gondolă în galeria dinspre aparatul
de aruncat bombele. In timpul atacului, el sta la locul său, sus,
la bombe. De-acolo observa aruncarea şi efectul. Lumina unei
lămpi de buzunar pătrundea slab întunericul adânc al galeriei
şi ea se întindea pe o distanţă numai de câţi-va paşi. Duşu­
meaua scârţâea fioros sub picioare. La dreapta şi stânga atâr­
nau saci de balast deşerţi şi pe de-asupra erau suspendate ce­
lulele de gaz susţinătoare. Ajungând în cabina bombelor, K.
începu să examineze «favoritele» sale, se instală la fereastra
celulei şi cu un purtător-de voce în mână, el aştepta momen­
tul începerei atacului.
— «Sunt afurisiţi de întunecaţi Bucureştii ăştia! Acum toate
luminile sunt stinse !
— încă cinci minute şi suntem de-asupra Bucureştilor!
Nori singuratici treceau aproape de noi, ca nişte valuri uşoare.
Ţineam ceasornicul în mână. Mai erau încă cinci minute ! Am
scos capul pe fereastră. Se lăsase frig. Ne aflam la o înălţime
bună. încă trei minute. Cei de jos ar fi trebuit să ne auda. Nu
se zărea nici un reflector ? Se vedea lămurit conturul Bucureş­
tilor. Ici şi' colo, exact sub noi, se deosebeau lumini şi părţi ... Impresionaţi, nervoşi, nedumeriţi, toţi se uită ca orbiţi, un moment
luminate acoperite de o ceaţă uşoară. «— La aparatuljde arun- spre pământ...»

reflectoare, care îşi înalţă braţe uriaşe de lumină spre cer. La

început o duzină ; apoi, repede, numărul lor creşte. Altul; altul,
mai multe. E o feerie. Ele cercetează întreg firmamentul. In cu­
rând ne vor avea în raza lor. Dar iată că ajungem imediat la
ţintă. Acum se năpusteşte o lumină vie, care invălue centrul
dirijabilului. Ca nişte căini toate reflectoarele îşi aruncă razele
în apropierea locului unde ne aflam.
Impresionaţi, nervoşi, nedumeriţi, toţi se uită ca orbiţi, un
moment, spre pământ. Reflectoarele nu ne slăbesc de fel.
Ele ne urmăresc pas cu pas, clipă cu clipă, în cursa noastră
aeriană. Ca un imens păiajen, cu nenumărate picioare, reflec­
torul caută prada din cer, ui’măreşte să-i cădem victimă ! Ca
la o singură comandă, artileria antiaeriană începe să intre în
acţiune. Suntem vizaţi din toate părţile. Se trage într’una. Bu­
buituri înfundate se aud la intervale din ce în ce mai dese.
REFLECTOARELE. Tot mereu mai aproape de noi, norişori albi, proveniţi din ex­
plozia şrapnelelor, zărim în jurul şi în faţa noastră. Vâjâiturile
helicelor domină însă detunăturile tunurilor, care se succedeaza
c a t ! Totul gata pentru atac ! «îm i reamintesc bine.... la tribord
au apărut două puncte bine iluminate. Lumina se mişcă- Reflec­ cu repeziciune.
— «Mult, la dreapta !» Dirijabilul dispare în întunericui nopţei
toare ! Am fost descoperiţi, dar sunt prea departe de poziţia
Sub noi se găsesc instalaţiunile căilor ferate.
-dirijabilului, probabil că nu pot străbate noaptea plină de ceaţa,
— «Aruncaţi !» O parte din bombe sunt coborâte, succesiv,
sau nu luminează exact ? Colo zăresc un mic lac. Iau harta şi
rar. Eu stau de-asupra lunetei oscilatoare.
caut să recunosc ceva. Peste putinţă. Deodată peste harta se
Bombă explozibilă... bombă incendiară... Toate sunt aruncate
năpusteşte raza strălucitoare a unui puternic reflector. Găsesc
36 ------ - ..- ......— . — -=± ----------- _______ROMÂNIA IN TIM PUL RĂZBOIULUI 1916-1918

unele după altele în abis, ca să se izbească, acolo jos... unde-va, — Bombele mari au făcut treabă bună. Instalaţiile gării lu­
peste ceva, peste cineva. minează ca făcliile, — ne spune comandantul uitându-se pe hartă.
O puternică presiune a aerului ridică în sus dirijabilul şi Câte bombe mai avem ?
apoi îl scoboară. Toţi se ţin bine. Conversăm. Schimbăm în m ■ă — Mai avem încă...
im presiuni. — Viraţi la dreapta G...
— «A fost o frumoasă explozie acolo jos ! — Totul esto gata pentru a doua cursă.
— «Lumea îşi va aduce aminte de vizita noastră la Bucu­ Cei de jos încă nu visează ce-i aşteaptă. Revenim de-asupra
reşti !» Bucureştilor.’ Din nou Z. 181 bâjbâie în întuneric. Iarăşi reflec­
Ca cuprinse de furie trag acum tunurile antiaeriene. toare, făşii luminoase, tunuri, bubuituri, nori albi, nervositate.
Cu o grabă neputincioasă reflectoarele străbat bolta cerului. Suntem chiar de-asupra centrului oraşului. O apăsare pe buton
Este un spectacol covârşitor, care se întipăreşte adânc în memoria a omului cu aparatul de lansat şi şueră spre adâncime o bombă
fiecăruia. Reflectoarele, gurile de foc ale bateriilor antiaeriane, grea.
exploziile surde, fâşiile luminoase, zgomotul helicelor, tangajul O bubuitură urmată de altele şi vechiul jo c începe.
năvei, toate contribue să încordeze nervii întregului echipaj. Dar, — întreaga muniţiune s’a terminat, d-le căpitan.
un sentiment de mândrie ne’ cuprinde. —• Cursul S. Atacul s’a sfârşit !
«Cât de neplăcuţi trebue să fim Aproape trei sferturi de oră am stat de-asupra oraşului.
noi celor de jos, pentru ca un sis­ Am făcut bună ispravă. La plecare, mai privesc prin fereastră
tem de apărare atât de uriaş să fie spre Bucureşti. O aripă de vânt vine şi îmi zmulge şapca din cap.
mobilizat împotriva noastră!» —- Ei bine lasă, revenim noi iarăşi să ne-o luăm înapoi !
Aruncaţi! (Z. 181. «împotriva Bucureştilor».
— Bombă explozibilă! Bombă in­ Editura Aug. Scherl, Berlin). #
cendiară !
Marele reflector roşiatic iar ne-a In timpul atacurilor nocturne. — Conform ordonanţelor afişate
prins. Nici celelalte nu sunt prea pe ziduri şi publicate în ziare, odată cu căderea nopţei, toate
mult aşteptate. Ghiulele incendiare localurile publice din Bucureşti se închideau. Spectacolele de
lasă o dâră de foc în urma lor. noapte erau oprite. Pe străzi, cea mai mare parte din felinare
— «Mult la stânga!» Reflectoarele erau stinse, rămânând aprinse numai cele vopsite, cu scopul de
nu ne mai slăbesc. Dacă motoarele a micşora lumina şi a o aruncă în jos, pe un spaţiu restrâns. Lo­
vor putea rezista, repeziciunea este cuitorii aveau voie să-şi lumineze camerile în aşa fel, ea lumina
destul de bună. Acum avem vântul să nu fie zărită din stradă. Ferestrele se mascau cu hârtie al­
în spate. bastră, verde sau neagră.
Un nor mic dela şrapnele se iveşte îngrijitor lângă nacela
din faţă. Al doilea nor apare la câţi-va metri. Aeronava deodată
trozneşte din toate încheeturilo. A fost însă o fereastră, aşa nu­
mită «Collon», care căzuse cu zgomo1 mare în mijlocul nac lei.
— «Atenţiune! Lansaţi bombe in 1are!
Câte-va din bombele incendiare da ur tn întuneric, Iară ca
dintr’însele să isbucnească lumină. A estea, au lovit. Altele,
care pe alocurea evident au căzut pe loc descoperit, indică pe
pământ parcursul aeronavei într’o lumină vie şi arzândă.
Tunurile bubuie şi fulgeră din toate părţilo.
— «Trebuie să oşim neapărat din lumina reflectoarelor, de
oarece ei ne pot trimite alt cadou ! La dreapta ţineţi mult G...»
Manevra reuşeşte, însă numai pentru câteva clipe.
Deodată sbârnie telegraful mecanic. Ce o fi ? Ce s’o fi întâm­
plat ? Sărim la aparat şi urmărim pârghia vestitoare de neno­
rociri. Neîndurata pârghie îşi execută înţepăturile ei pe t'ăşia do
hârtie.
— B. B. motorul se elimină... — Reparaţia durează mult, sau
puţin ? — Se elimină pentru întreaga călătorie !
— Inginer, la post, înainte ! — Par’că-i un făcut, tocmai de­
asupra duşmanului ! — Nu se poate ea maşinele să funcţioneze
zece minute ? — Peste putinţă ! Funcţionând, în câteva minute
maşina o va lua razna şi se va sfărâma în mii de bucăţi! Ne
vom face p ra f! — Trebuie să mergeţi aci cu maximum de pu­
tere a tuturor maşinelor... Lăsaţi motorul să lucreze până la
capăt, chiar dacă...
— La ordin, d-le căpitan ! TELEGR AFUL MEOANÎO.— «...Neîndurata pargliie îşi executa înţepăturile
pe fâşia <1 .* hârtie...»
Inginerul porneşte.
— B. B. Motor porneşte înainte cu toată viteza! Sergenţii de stradă, patrulele şi cercetaşii (copii şi adoles­
Pornim. Luând cursul W . Z. 181 caută adăpost, căci atmos­ cenţi, cari făceau parte dintr’un ordin cavaleresc) umblau pe stră­
fera era foarte sbuciumată sus, ca în mijlocul unei mări agitate zile Bucureştilor, supraveghind aplicarea .ordonanţelor date de
grozav. Peste puţin «valurile mărei» se liniştesc. Reflectoarele autorităţile militare şi poliţieneşti.*
se sting unul după altul. Pasărea uriaşă a dispărut. Zbârnâitul Stingerea luminilor eră fixată pentru ora 9 seara. Cu câteva
helicelor este din ce în ce mai slab. Oraşul pare că respiră minute înainte, agenţii forţei publice strigau din stradă : «Stin­
uşurat... geţi luminile!» Circulaţia in oraş, dela această oră înainte, eră
ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916-1018
interzisă ; numai persoanele cari posedau permise speciale date
de autorităţi, puteau circulă. , jurimile Braşovului, au ocupat acest oraş.
A doua zi, 16 August, aeroplane germane şi-au {acut apariţia
de-asupra oraşului Balcic, asvârlind câteva bombe. Aşa au în­
ceput ostilităţile germanii împotriva României.
Românii ocupă Petroşenii. Ungurii părăsesc Sibiul. La 1o
August, ora 7 dim. bateriile româneşti ale grupului «Cerna» au
deschis un foc indirect peste muntele Alionul, împotriva forti­
ficaţiilor dela Orşova.
A doua zi s’au angajat lupte şi s’au întreprins atacuri reuşite,
conduse de genoralul Drăgălina pe înălţimile dela nord-est de
Orşova.
Grupul, care trecuse trecătoarea Vulcan, înaintând în valea
Jiului unguresc, a ocupat bazinul carbonifer PefTOşenii.
Trupele din grupul «Câineni-Lotru»— cel mai puternic din ar­
mata I — a reuşit să iasă din regiunea muntoasă. Patrulele noastre în curs de fabricaţiune şi
se scoborîseră până la Şelimbăr, silind pe austro-ungari să eva­ alte diverse materiale. Pri­
cueze Sibiul.
Tot în ziua de 17 Aug., trupe din grupul fost «Predeal» (di­
vizia IV ) au ocupat valea 'lărlangei, Satu-Nou şi Dărstele din
apropierea Braşovului.
Oraşele dunărene bombardate. — La 16 August patru moni­
toare austro-ungare au luat poziţie în faţa Zimnicei şi au des­
chis focul asupra portului şi a trupei.
UN MONITOR AUSTRO UNGAR, se retrago după bombardament.
Sub adăpostul acestui foc un vas s’a putut apropia de port,
luând un şlep încărcat cu porumb şi o şalupă. S’a înregistrat
cele d’intâiu perderi în sectorul Zimnicea : soldatul lancu Marin
mort şi 5 soldaţi răniţi — toţi din batal. Vlaşca 45 (miliţieni).
La 16 Aug. a sosit la Zimnicea batalionul 4 Argeş, sub co­
manda maiorului Bărbulescu, care a luat poziţie pe malul Du­
nărei ", iar a doua zi, a sosit regimentul 1 roşiori, sub comanda
colonelului Cantavara, cu însărcinarea să păzească sectorul Zim-
nicea— Petroşani, inclusiv. La 17 Aug. monitorul austro-ungar
«Almos» din grupul Orşova, fost Cladova, a bombardat oraşul
Turnu-Severin ; alte vase de războiu au bombardat Giurg u, in­
cendiind rafineria de petrol din apropierea oraşului.
A doua zi, ora 5 d. a. flotila austro-ungară. adăpostită în ca­
nalul Persina, a bombardat cu străşnicio portul Zimnicea, timp
de 3 ceasuri, dărâmând aproape toate clădirile. Alte vase au
bombardat Turnu-Severin,— distrugând în port şlepuri, remorchere
şi câteva instalaţiuni; — bombardat a fost şi pichetul Cioroiu
(situat la est de Turnu-Măgurele).
Turcia declară război României. — Cu toate că imperiul o-
toman nu avea ceva de împărţit cu România, din îndemnul
Germaniei, guvernul din Constantinopol ne-a declarat război.
In seara de 16 August, ora 8, ministrul de externe otoman
a predat ministrului nostru din Constantinopol o notă, prin care
se aducea la cunoştinţă starea de război între Turcia şi România.
Ocuparea Braşovului. — Comandantul corpului II de armată,
generalul Cotescu, îşi avea cartierul general, în zilelele mobi­
lizării, la Sinaia. Trupele de acoperire, mişcate de comanda­
37
mentul general al armatei, după ce puseră stăpânire pe împre­
Unităţi din divizia IV
au intrat in Braşov în ziua
do 16 August. Oraşul era
pustiu. Autorităţile austro-
ungare. civile şi o parte din
populaţia bogată, înfricoşato
de situaţia creată prin răz­
boi, fugiseră, odată cu ar­
mata. S’au găzit furgoano
încărcate do bagaje, pără­
site în curţile cazărmilor ;
depozite mari de alimente ;
mii do proectile do artilerie
mar al oraşului a fost nu­
mit ardeleanul Baiulescu.
Bulgaria împotriva Ro­
vtJSrst*.
mâniei. — încă dela 1867,
cu prilejul ţinerii congresu­ COMANDANTUL CORPULUI II
ARMATA.
lui fruntaşilor bulgari, în
Bucureşti,s’ a preconizat for­
marea unei confederaţii jugo-slavo, în care Bulgaria urma să
aibă rolul principal. Şi pe atunci acele notabilităţi bulgare,
bine ospitalizate în Bucureşti, erau rai alo; Bulgaria eră o
simplă expresiune politică sentimentala, căci imperiul otoman
se întindea dola Dunăre la Marea Egee, iar marile puteri, do­
ritoare de linişte, menţineau principiul unui statu-quo balcanic.
Evenimentele-militare şi politice, întâmplate dela 1877 încoace
au dovedit că bulgarii nutreau ambiţiunea să stăpânească pe­
ninsula balcanică, să joace rolul hotărâtor în afacerile penin­
sulare, să ajungă — vorba lui G. Ilanotaux «Prusia», sau
«Piemontul» Balcanilor». Ca să’şi înfaptuească visul, Lulgaiia
a dus o politică, în aparenţă, favorabilă închegărci unei confa-
doraţiuni balcanice, în fond egoistă şi oportunista. In toate ne­
gocierile pe caro le-a urmat Bulgaria dela 1904 încoace cu sta­
tele balcanice, ca şi prin tratatele secrete încheiate cu ele, s’ a
urmărit constant acelaş scop : mărirea Bulgariei, în opoziţiune
cu interesele şi drepturile vecinilor. De natura aceasta a fost
tratatul secret sârbo-bulgar din 1904, încheiat de guvernul
Petroff-Petikbff-Ghenadieff; negocierile intre Grecia şi Bulgaria
V E D E R E A G E N ERALĂ A BRAŞOVULUI.
din 1909 şi 1910, conduse de ministerul democratic Alex. Ma-
linoff, care au avut ca rezultat înţelegerea naţionalităţilor creş­
tine din Turcia şi au constituit preludiul acordului greco-bulgar,
tratatele politice din 1912 încheiate între Serbia şi Bulgaria,
deoparte şi între Grecia şi Bulgaria, de altă parte. După cum
Bulgariei i-a revenit onoarea să fie iniţiatoarea negocieriÎor,
38
care au condus la tratatele secrete din 1912, tot ei i-a revenit
neonestitatea să fie iniţiatoarea discordiei şi factorul dizolvant
al alianţei balcanice. In 1913 Bulgaria nu s’a sfiit să atace pe
sârbi şi greci— aliaţii ei din ajun—uitând cu uşurinţă literatura
confederaţiei balcanice, cu credinţa că lovitura necavalerească
îi va aduce preponderanţa în Balcani. In modul acesta — spu­
neau bulgarii — «vom găsi mijloacele cele mai practice ca să ofe­
rim Europei soluţia problemei macedonene, ca şi a Orientului
european».
Cum procedeul bulgar putea pune in serioasă primejdie echi­
librul în Balcani, România a fost nevoită să intervină, făcând
oficiul de jandarm şi judecător în Orient. Tratatul dela Bucu­
reşti din 27/9 Iulie 1913, daca a restabilit un echilibru în pe­
ninsula balcanică, a contribuit să se întreţină dorinţa revanşoi
la Sofia şi să imprime o nouă orientare politicei bulgare. De-a-
cum încolo, Bulgaria a intrat în sfera de influenţă a Austro-
Ungariei.
A doua zi după semnarea tratatului dela Bucureşti, armatele
bulgare, în frunte cu regele Ferdinand, prietenul Austriei, au
intrat în Sofia, cu drapelele desfăşurate ; iar în cuvântarea re­
gelui am găsit cuvântul «revanşă».
Impresiunea produsă de actul diplomatic, încheiat la Bucureşti
la 1913, o găsim clar tradusă în broşura lui S. N ikoff: «în­
semnătatea istorică a catastrofei», publicată în Sofia (1913,
pag. 23).
«O luptă care a ţinut 25 ani între Rusia şi Bulgaria, s’a sfârşit
la Bucureşti, la 27 iulie 1913. Rusia a reluat atunci Bulgariei,
ceeace dânsa îi dăduse odinioară. In 1878, Rusia a eliberat 3 mi­
lioane de fraţi bulgari, vărsând sângele a 150.000 de oameni; în
1913, Bulgaria, cu preţul unor mari sacrificii, a liberat tot 3 mi­
lioane din conaţionalii noştrii din Tracia şi Macedonia, dar Rusia
a împărţit teritoriile cucerite nouilor ei protejaţi: România, Serbia
şi Grecia. La 27 Iulie (9 August) 1913 a fost adevărata dată a
independentei noastre politice.
Data aceasta trebue să înlocuească pe 19 Februarie / 6 Martie.
Bulgaria, liberată la 19 Februarie / 6 Martie 1875, a contractat
două obligaţiuni : să recunoască suveranitatea otomană şi să ră­
mână recunoscătoare faţă de Rusia. Ne-am liberat de întâia obli­
gaţie la 22 Septembrie / 5 Octombrie 1908 şi de a doua la 27 Iu­
lie / 9 August 1913».
Liberată de recunoştinţa datorită Rusiei şi României, Bul­
garia prin majoritatea oamenilor politici şi a intelectualilor ei,
în cap, fireşte, cu regele, s ’a aruncat în braţele Austro-Ungariei
care precis, urmărea această nouă orientare «spre centru» a
statului bulgar. Găsim tradusă această orientare politică «spre
centru» în scrierea lui Arnadudoff, apărută în revista Svobodno
Mnienie (1913 No. 7, pag. 8—9) :
«Ou toată incorectitudinea de care ne-am făcut culpabili faţă
do Austria, contractând Alianţa balcanică, ea are tot interesul să
ne susţină tocmai astăzi când am perdut orice iluzii în privinţa
influenţei ruseşti.
Ultimul din supuşii înţelegători ai monarhiei dunărene este con­
vins că întreg viitorul patriei sale este dependent de soluţia defi­
nitivă a chestiunei balcanice ; el ştie bine că dacă Austria nu-şi
va asigură situaţia ei în Balcani, stăpânind coasta orientală a
Adriaticei şi înlăturând pericolul sârb, dânsa va riscă să se ex­
pună cataclismului, care nu numai că va schimbă centrul său de
gravitate printre diferitele ei naţionalităţi, dar va compromite
chiar situaţia sa internaţională... Bulgaria tot opunându-se proiec­
telor Rusiei, poate să acorde perfect proiectele sale cu aSpiraţiu-
nile Austro-Ungariei... Austria nu şi-a ascuns bucuria văzând ridi-
cându-se o Bulgarie Mare, căreia ea să-i acorde Salonicul, iar
Bulgaria să-i garanteze, în schimb, drumul spre Valona... Austria
a cerut: împotriva Rusiei o Bulgarie mare şi puternică, o Serbie
slabă, sau îmbucătăţită ; împotriva Italiei c Albanie autonomă, sau
anexată Austriei. Proiectele salo au fost răsturnate prin războiul
care a isbucnit prematur în Balcani...', (întâiul război balcanic
din 1912).
ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916- -1918
In revista Obnovlenie, (1914, No. 2, pag. 6) s’a publicat un
articol, din care extragem :
*
«România a trădat Tripla Alianţă, sub influenţa Rusiei şi a în­
cheiat o alianţă cu Serbia. Politica austrofilă corespunde cum nu
se poate mai bine ideiei heghemoniei bulgare în Balcani. Situaţia
creiată în Balcani prin tratatul dela Bucureşti şi care a restabilit
echilibrul în peninsulă, împinge Bulgaria să rămână în conflict
neînduplecat cu toţi vecinii ei, — afară de Turcia. In lupta contra
lor, Austria singură poate fi aliata sa naturală, căci scopurile lor
sunt aceleaşi».
In 1913 — cu prilejul celui d’al doilea război balcanic — s ’a
răspândit in sute de mii de exemplare un manifest redactat de
Vasile Paskoff; el a fost apoi tradus în franţuzeşte, sub titlul:
«O ii est notre for ce» şi publicat în ziarul guvernului «L'Echo
de Bulgarie » (30 Ianuarie 1914). în acest manifest s’a adus
elogii poporului bulgar, care este : «robust, tolerant, gene ros
modest, sobru, rezervat, econom, întreprinzător, îndrăzneţ, cu-
ragios» şi s’ a stabilit o comparaţie între el şi popoarele vecine :
românii, sârbii, grecii şi turcii. Pomenind de «viţiile» vecinilor,
manifestul lui Paskoff -—•însuşit de guvernul bulgar — trăgea
concluzia următoare : «Sub toate raporturile aceste popoare sunt
inferioare nouă ; înconjurat de asemenea popoare, Bulgarul nu
are teamă de nimic. Viitorul în Balcani este al lui».
Iată care era starea spiritelor în Bulgaria, înainte de izbuc­
nirea războiului european. Conflictul austro-sârb, care a deter­
minat războiul, a încurajat Bulgaria să urmeze o politică con­
venabilă întru totul Germaniei şi Austro-Ungariei, mascată câtva
timp de o neutralitate mrea puţin strictă.
Abia isbucnit războiul, presa bulgară a vorbit deschis despre
un «câmp amic» şi un «câmp inamic», ca şi despre intervenţia
Bulgariei. Şi astfel scriau, nu ziarele independente, sau orga­
nele opoziţiei, ci presa guvernului.
In ziarul «Kambana» (guvernamental) din 21 Iulie 1914,
maiorul Atanasolf, expunea părerile cercurilor conducătoare
asupra viitoarelor teatre de operaţiuni, în următorul mod :
«Se va găsi pe câmpul de bătae, deoparte Rusia şi Franţa cu
Serbia, România şi Grecia ; de altă parte : Tripla Alianţă cu Bul­
garia, Turcia, Suedia şi Norvegia. Oricine poate afirma, mai dina­
inte că al doilea grup va triumfă. O parte din efectivele bulgare
vor fi îndreptate în Macedonia, împotriva grecilor; altele spre Niş,
împotriva sârbilor. Corpurile de armată bosniace, herzegovinene şi
maghiare, vor inundă Serbia trecând Drina şi Sava. Aşa va fi înă­
buşită Serbia în zece zile. In ce priceşte pe muntenegreni, se vor
însărcina albanezii. Când Serbia va fi nimicită, corpurile austro-
maghiare, unite cu armata noastră, vor porni împotriva Româ­
niei, dacă aceasta se va alipi de Tripla înţelegere».
In cursul lunei August 1914, Bulgaria se legaso de Austro-
Ungaria, prin următorul tratat secret:
« Art. 1. înaltele părţi contractante îşi făgăduesc pace şi prie­
tenie şi nu vor intră în nici o alianţă sau aranjament dirijat
împotriva vreuneia din ele. Ele se angajează să urmeze o po­
litică amicală şi să-şi dea un ajutor mutual, în limita intere­
selor şi mijloacelor lor.
Art. 2. Austro-Ungaria garantează prin toate mijloacele ei
proprii independenţa politică şi integritatea teritoriului Bulga­
riei, pentru toată durata prezentului tratat, împotriva oricărui
atac sau atingere, ori dela ce stat ar proveni, afât timp cât un
asemenea atac, sau atingere s’ar face fără nici o provocare din
partea guvernului bulgar. Dacă Austro-Ungaria, fără nici o pro­
vocare din parte-i, ar fi atacată de un stat vecin cu Bulgaria,
aceasta din urmă se obligă a pune în acţiune toate forţele sale
militare împotriva statului în chestiune, de îndată ce i se va
face cerere.
Art. 3. Prezentul tratat va rămâne în vigoare până la 31
Decembrie 1920 st. n. Dacă nu e denunţat cu şease luni îna­
inte de această dată, el va continuă să rămână în vigoare pen-
 39
ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916— 1918

In cursul lunei AugusDl915 sau urmat la Sofia negocieri

tru încă un an ulterior şi apoi durata sa se va prelungi în
între guvernul Radoslavoff şi reprezentantul diplomatic al Austro-
totdeauna pe un an, atâta vreme cât nu va avea loc denun­
Ungariei, care s’au sfârşit la 23 August. A doua zi s a semnat
ţarea lui.
Art. 4. Prezentul tratat va rămâne secret până la o nouă următoarea convenţiune secretă :

înţelegere prealabilă. «Austro-Ungaria şi Bulgaria căzând de acord să întreprindă în

Art. 5. Prezentul tratat va fi ratificat şi ratificările vor fi. comun o acţiune militară împotriva Serbiei, s au hotărât cele ce
schimbate, cel mai târziu opt zile după semnarea sa la Sofia. urmează:
Pentru care plenipotenţiarii lor au semnat şi le-au întărit cu g 1. _ Austro-Ungaria garantează Bulgariei cucerirea şi anexa­
rea următoarelor teritorii :
peceţiile lor».
a) Macedonia actualmente sârbească, înglobând zonele zise «con­
Presa prepara opinia publică, întreţinând un curent duşmă­
testate» şi «necontestate», aşa cum sunt delimitate prin tratatul
nos puterilor din grupul înţelegerei. Gheşoff, rusofil, fost mi­
de alianţă bulgaro-sârb din 29 Febr. (13 Martie) 1912 şi conform
nistru de externe, scria în ziarul « Mir» (25 August 1914): hârţii anexate sus zisului tratat bulgaro-sârb.
«Poporul bulgar simte o adâncă durere, văzând că împrejurările b) Teritoriul sârb situat la estul liniei următoare, adică : râul
l-au pus în situaţie să nu poată merge în luptă, mână în mână, Morava, având ca punct al său de plecare Dunărea, până în locul
cu Rusia». unde se uneşte cu cele două râuri, Morava Bolgarska şi Morava
Serbska; de aci linia urmează împărţirea de ape a acestor doua
Dr. Momtciloff, vice-preşedintele Sobraniei, în articolul publi­
râuri, trece prin piscul Oernagora, traversează defileul aproape de
cat în «Reiclispost» din Yiena (25 Decembrie 1914): Kacianik, se urcă pe crestele de la Ohar Planjno, ajungând până
«Continuă să se răspândească opinia în străinătate că Bulgaria la frontiera Bulgariei, la San Ştefano şi urmând apoi această fron­
va întinde mâna politicei ruseşti. Aceia care gândesc astfel sunt tieră. Linia de delimitare a fost trasă pe harta aci anexată; caie
rău informaţi.... Poporul bulgar salută victoriile Austriei şi Ger­ formează parte integrantă din prezenta convenţie.
maniei prin călduroase ovaţiuni şi îşi pune într’însele speranţa în § 2) — In caz când România, în timpul prezentului conflict
ce priveşte propriul său viitor. Poporul bulgar doreşte azi să se fără nici o provocare din partea guvernului bulgar, ar ataca
apropie, fără condiţiuni, de marile puteri ale Europei centrale, el Bulgaria, aliaţii săi sau Turcia, — Austro-Ungaria va consimţi
are sete de înalta lor cultură şi doreşte sincer să-şi armonizeze in­ la anexarea de către Bulgaria, a teritoriilor cedate României
teresele economice şi politice cu ele... Adresăm salutul nostiu a- prin tratatul dela Bucureşti, precum şi la o rectificare de fron­
iuical Austriei şi Germaniei, asigurându-le în. mod public de sen­ tieră bulgaro-romănă, trasată prin tratatul din Betlin.
timentele Bulgariei». § 3. — In cazul când Grecia, în timpul prezentului conflict, fără
La 30 Ianuarie 1915, Ghenadieff a avut o convorbire cu co­ nici o provocare din partea guvernului bulgar, ar ataca Bulgaria,
respondentul ziarului « Berliner Tăgeblatt» din Roma. Cităm: aliaţii săi, sau Turcia,-Austro-Ungaria va consimţi la anexarea de
«Fiţi Siguri că Bulgaria va persevera într’o politică amicală faţă către Bulgaria a teritorilor cedate Greciei prin tratatul de la Bu­
de cele două imperii centrale». cureşti. «
g 4. _ Oele două părţi contractante îşi rezervă o înţelegere ul­
Tonceff, ministrul de finanţe a declarat la 18 Mai 1915, unui terioară cu privire la încheerea păcei.
trimis special al ziarului «Neue Freie Presse » din Y ien a: § 5. — Austro-Ungaria se angajează în unire cu Germania să a-
«Austro-Ungaria şi Germania pot fi sigure că poporul bulgar, corde guvernului bulgar un împrumut de răsboi până la concu­
serios, econom, muncitor şi -cinstit în politică, ca şi în materie de renţa de 200 milioane franci, cari vor fi puşi la dispoziţie în patru
finanţe nu le va înşela. Răspund eu, care sunt mândru de a trece rate, la datele următoare :
drept un amic politic al Germaniei şi Austro-L ngariei». 1 . _Prima de 50 milioane, în ziua mobilizării.
2 . A doua de 50 milioane, la o lună.
Cu toate aceste manifestaţiuni, suficient indicatoare, cârmui-
3. A treia de 50 milioane, la 2 luni.
torii Bulgariei pretindeau că jocul lor etite liber, că nici un an­ 4. _ A patra, de 50 milioane, la trei luni dela ziua mobilizării.
gajament nu leagă Bulgaria, că eşirea ei din neutralitate poate Amănuntele acestui împrumut vor fi regulate printr’un aranja­
fi discutabilă în funcţiune de putinţa realizării aspiraţiunilor na­ ment special care se va încheia între administraţiile financiare ale
ţionale, — adică vecinica chestiune a supremaţiei în peninsulă. celor două ţări.
G. Hanotaux, fost ministru de externe al Franţei, a spus de­ Dacă războiul ar dura mai mult de patru luni, Austro-Ungaria,
spre această fază a diplomaţiei bulgare, în 1915 : în unire cu Germania, vor acorda guvernului bulgar un împrumut
«Bulgaria avea trebuinţă de o nemăsurată nerecunoştinţa: ea suplimentar, dacă va fi cazul, după o înţelegere prealabilă.
g 6. — Prezenta convenţiune va intra în vigoare în acelaş timp
se prezenta cu prinţul său de origina austriacă, cu amărăciunea
înfrângerilor suferite dela sârbi, cu aspra ambiţiune a poporului, cu convenţia militară.
Făcut la Sofia, în dublu exemplar, la 6 Septembrie—24 August
ca şi a suveranului de a juca rolul hotărâtor în chestiunile pe­
1914 şi semnat de plenipotenţiarii respectivi».
ninsulare şi să ajungă «Prusia», sau «Piemontul» balcanilor.
Am arătat cum s’a făcut legătura între Austro-Ungaria şi Apoi Bulgaria a intervenit în răsboi, alaturi de Austro-Un­
Bulgaria dela 1912, atunci când rivalitatea s a accentuat întie garia, Germania şi Turcia, crezând că victoria va fi de partea
Bulgaria şi Serbia asupra Macedoniei. acestui sistem politic. In ajunul întrărei noastre in război, Bul­
De sigur, regele Ferdinand era secret angajat cu imperiile garia era hotărâtă şi pregătită să ne atace, cu toate că a recurs
centrale, în momentul când acestea s au hotărât să pornească la aceeaşi metodă: Asigurând în secret pe Ruşi că ea nu va
împotriva Serbiei, adică să declare răsboi Rusiei şi bineînţeles ataca România, declarându-se chiar dispusă să încheie o pace
celor trei puteri. Era o înţelegere numai, fără îndoială, ca Bul­ separată, dacă va fi ertată şi i se vor pune condiţiuni onorabile.
garia să întârzie, a se pronunţa, cu scopul de a înşela puterile Nu se ştie dacă guvernul rus, de sub preşedinţia lui Stuermer,
aliate asupra adevăratelor sale intenţiuni, în aşa mod, încât sa cu care guvernul [nostru tratase alianţa şi încheiase convenţi-
înlăture orice intervenţie în Balcani, până în ziua când Austria unea militară din 4 August 1916, se lăsase convins de asigu­
ar fi distrus Serbia şi Muntenegru şi — prin Scutari, Durazzo rările celor din Sofia," sau urmărea o politică confuză, plină de
şi poate Valona ar fi încercuit Albania. echivocuri şi eşiri, după cum împrejurările iar fi permis să o
Tactica aceasta foarte abilă şi desfăşurată cu o artă desăvârşită» facă, — indeforent de interesele esenţiale ale Rusiei, sau de an­
a înşelat, în adevăr, puterile înţelegerei; ele au crezut multă vreme gajamentele de onoare luate mai înainte. Revenind la desfăşu­
în eficacitatea mijloacelor diplomatice ca să menţină Bulgaria în rarea evenimentelor, Bulgaria nu a putut sta prea mult în inac­
neutralitate şi să apere Bulgaria împotriva ambiţiunilor au­ tivitate, .faţă de România. Guvernul bulgar, sub preşedinţia
d-rului Radoslavoff a considerat rupte relaţiunile diplomatice cu
striaco».
40 ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916- 1918

România la 17 August, ora 6.30 d. a .; iar la 18 August, ora Manifestaţii anti-româneşti, s’au ţinut la Sofia, ca şi în prin­
10 a. m. s’a predat ministrului României dela Sofia, Derussi, cipalele oraşe din Bulgaria, după ce s’a luat cunoştinţă de eve­
declaraţia de război. Ministrul Bulgariei dela Bucureşti, Simion niment.
Radeff, a cerut paşapoartele. România se războia acum pe două fronturi şi cu patru state,—

TA/Utu.m'

...

'-’şo şic/S-'

/s<.r&

SCHIŢA PĂSURILOR GHIMEŞ, UZ ŞI OITUZ,

In această zi de 18 August, guvernul Radoslavoff a publicat două mari puteri : Germania şi Austro-Ungaria şi două state
un manifest, prin care se aducea la cunoştinţa poporului bulgar, balcanice : Bulgaria şi Turcia, cax-e aveau avantajul continui­
«că ora răzbunărei a sunat şi România va plăti scump greşelile tăţii teritoriale.
făptuite în 1913».

ROMANIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916-1918
CAP. II.
Expediţia împotriva României.—Luptele din Dobrogea de sud.
Expediţia împotriva României. — Coloanele române, după ce
au luat în stăpânire trecătorile Carpaţilor, înaintau în diferite
direcţiuni, cu scopul de a înfăptui ideea directoare a proectului
de operaţii: stabilirea frontului pe Murăşul-de-rnijloc, do
oare-ce frontul acesta ar fi prezentat linia naturala cea mai
scurtă între colţul nord-vestic al Moldovei şi extremitatea nord-
vestică a Olteniei. Stăpâne pe platoul transilvănean, cele trei
armate române s’ar fi putut sprijini între ele la vreme şi
cu folos; ar fi manevrat apoi cu înlesnire, dând putinţă şi
armatei IX ruse din Bucovina să participe la ofensivă şi să îna-
intozo în câmpia ungară. Bortele pe care austro-germanii le-ar
fi opus, puteau fi concontrato dincolo de munţii apuseni tran­
silvăneni, odată frontul nostru fixat pe linia Murăşului.
Armata austro-ungară din Ardeal, comandată de generalul
Arz v. Straussenberg, ora compusă din 4— 5 divizii,'aduse o
parte dintr’ însele do pe teatrele de luptă din Wolhynia şi Ga-
liţia, pentru refacere. Cu toată slăbiciunea sa, din punctul do
vedere al numărului şi moralului, această armată o opus oare­
care rezistonţă, slabă în unele părţi, puternic manifestată în alte
părţi. Ungurii, de dincolo de Tisza, erau înfricoşaţi, de oare-ce
ofensiva română în Ardeal căzuse ca un trăznet şi din punctul
de vedere militar, comandamentul austro-ungar nu luase măsuri
prevenitoare. în Adunarea Deputaţilor din Budapesta, contele
Tisza, primul ministru al Ungariei, a fost interpelat de mai mulţi
deputaţi asupra situaţiei din Transilvania. Contele Tisza a răs­
puns că în 20 de zile românii vor fi constrânşi să evacueze
--------41
Transilvania. A putut fi atât do hotărât şi matematic în răs­
punsul său şeful guvernului ungar, do oaro-ce el fusese încu-
noştiinţat do însemnatele decisiuni luate de comandamentele
austro-germane. In adevăr, se proectase o mare expediţie îm­
potriva României. La 15 August 1916, mareşalul Ilindenburg,
comandantul suprem al tuturor armatelor germane, austro-un-
gare, bulgare şi turceşti, hotărâse constituirea a două armate
pentru noul teatru de operaţiuni: l-a, sub comanda generalului
Erich v. Falkenhayn, fostul şef al marelui stat-major german;
a 2-a, sub comanda generalului austriac arhiducele Iosif Fer-
dinand. Amândouă armatele trebuiau să se concentreze cu repe­
ziciune, înainte ca românii să pună stăpânire pe platoul transil­
vănean. Din ordinele date diferitelor unităţi, ce trebuiau să intre
în compunerea acestor armate, concentrarea urma să fie termi­
nată la 6 Septembrie 1916. Cum însă, până la această dată,
românii ar fi putut, iuţind înaintarea, să se găsească pe linia
Murăşului, iar ruşii lui Letchisld, în câmpia ungară, comanda­
mentul german a proectat, în aceiaşi zi, o lovitură cu efecto
imediate împotriva României. S’a decis ca forţele germano-bul-
gare-turceşti din Bulgaria de Nord să fie puse sub comanda
supremă a generalului feld-mareşal August v. Mackensen şi
cu ele să se ia, de îndată ofensiva.
Armata Mackensen. — Sosit la Dunăre, în ziua do 16 August,
Mackensen a luat dispoziţiuni grabnice pentru încoporea ope­
raţiunilor.
In noaptea de 17— 18 August 1916 o puternică armată era
concentrată pe zona Rusciuc-Razgrad-Yarna, gata să atace. Baza
armatei Mackensen era calea ferată Rusciuk-Varna şi apropierea
de capetele acestei linii, a unor forţe româno-ruse, nu putea fi
 42 ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916—1918

privită cu linişte de generalul german, mai cu seamă dacă s’ar Pe vremuri, regiunea era plină de păduri ; azi, în genere pă­
fi lăsat vreme româno-ruşilor să’şi adune forţe mai numeroase. durile sunt tăiate, unele reduse la mărăcinişuri (lângă sate).
Bazargic (Dobrici, sau Hagi-Oglu) este la 40 Km. de Varna, 35—4 0 % din teren este acoperit de păduri.
cu legătură de cale ferată; iar Turtucaia, la 50 Km. de Rus- Cele mai întinse păduri sunt: Demir-baba, Damadasan, Cara-
ciuk. După proectul de opera­ Cuzu ş. a. In sectorul Turtucaia sunt 4 0 % păduri; în sectorul
ţii Mackensen, ambele locali­ Silistra 35 % ; în sectorul Bazargic 40 % .
tăţi urmau să fie luate înstă­ Drumurile erau mai toate neîngrijite, de oarece dela 1913
pânire, ca să se asigure, în pri­ încoace românii n’au avut timpul necesar să asigure comunica-
mul rând, baza armatelor ger- ţiuni bune.
mano-bulgaro-turceşti. Prin a- In ajunul declarării războiului, principalele localităţi din Do-
cel proect nu se urmărea nu­ brogea de sud (numită şi « cadrilater») numărau ca locuitori:
mai a se asigura defensibilitatea Bazargic (18.000); Silistra (15.000); Turtucaia (12,000); Bal-
şi împenatrabilitatea liniei Rus- cic (7000); Cavarna (4000); Popina (2000) Cav ar na (peste
ciuk-Varna — ceea ce ar fi dat 1000); Accadânlar (1000); Curtbunar (1000).
acţiunei un caracter pur defen­ Deschiderea ostilităţilor. — Ca să putem urmări cu oarecare
siv, — ci crearea unei stări de uşurinţă luptele ce s’au desfăşurat în Dobrogea de sud, vom
;pericol p e frontul de sud ro­
mân, prin dezlănţuirea unei ac­
ţiuni ofensive fulgerătoare. Por­
nind atacuri puternice, la su­
GENERALUL A V. MACKENSEN dul Dobrogei, în direcţiunile
Comandantul suprem al forţelor germa-
no-bulgaro-Turceşti dela Dunăre şi sudul principale— Turtucaia-Bazar-
Dobrogei.
gic — Mackensen urmărea să
împingă armatele româno-ruse
spre nord, să’şi scurteze^frontul şi să creeze, în acelaş timp, o
stare de nesiguranţă, de pericol, pe toată linia Dunărei, apărată
de români cu forţe puţine, deci şi pentru Bucureşti. Iată si­
tuaţia nouă, care ar fi determinat suspendarea operaţiilor ofen­
sive române din Transilvania. Astfel, s’ ar fi dat timpul necesar
celor două armate germano-austriace să se concentreze în zona
fixată, fără nici-o teamă că românii vor putea atinge linia Mură-
şului, sau că ruşii vor năvăli în câmpia ungurească. TRUPE BULGARE CONCENTRATE LÂNGĂ FRONTIERA DOBROGEI.

Luptele din Dobrogea de sud.
Teatrul de operaţiuni. — Dela Turc-Smil până la Ecrene, fron­
tiera dobrogeană merge aproape în linie dreaptă peste dealuri
şi văi, şi în linie paralelă cu creasta Deliormanului, având o lun­
gime de 160 km. Dealurile se ridică încet-încet dela Dunăre
(120 m. — 135 m., în jurul Silistrei) până la 485 m. pe culmea
Deliormanului. Dealurile şi-au luat numele dela satele înveci­
nate ; ele sunt mai mult orizontale, permiţând formarea de la­
curi. Culmea Deliormanului, a format un relief din cauza a două
mari văi, situate mai la sud. In general, văile sunt impractica­
bile în sens transversal; au o adâncime cam de 100 m. subt
podiş, la origină mai puţin, la gură mai mult. Puţine din văi
sunt purtătoare de apă.
La apus de Turtucaia este valea Demirbabina, care poartă în
genere apă până la Dunăre. Lângă Staroselo ea formează un
ghiol. La răsărit de Turtucaia este o vălcea, Cuzgunlâc, sau Iu-
ciucuma, purtătoare de apă, pe toată întinderea ei. Lângă Cuz­
gunlâc este valea Cosua, ceva mai lungă, cu apă la origină şi
un ghiol alimentat de Dunăre, la gură. Urmează apoi alte vâl­
cele mergând dela vest spre est, în direcţiunea Silistrei.
In jurul Silistrei există un podiş, puţin scobit de văi, care a
permis formarea unui adăpost întărit pentru oraş. La răsărit dăm
de o vale, adâncă de peste 100 m. cu pereţi prăpăstioşi şi sco­
biţi de peşteri. De pe culmea Deliormanului se formează, în di­
recţiunea N-E. văile Canaghiol şi Chiosteâ, care în sezonul ploilor
sunt purtătoare de multă apă. D,e obiceiu în Dobrogea de sud
cade puţină apă, (400— 600 m.m. pe an), afară de regiunea Du­
nărei.
Spre centru începe stepa, care prezintă depresiuni numeroase,
dintre care, unele sunt purtătoare de apă. La N.E. de Bazargic
sunt văile Armutlia şi Cherchezilar. Regiunea Dobrogei de sud
posedă prea puţine câmpuri orizontale întinse.
împărţi această regiune în trei sectoare : 1. Turtucaia ; 2. Silis­
tra ; 3. Bazargic.
Mackensen prevăzusp trei acţiuni, în legătură cu aceste trei
sectoare:
1. Atacarea punctului întărit Turtucaia cu aproape totalita­
tea forţelor; 2. Ofensivă pe linia Bazargic-Balcic; 3. Atacul
capului de pod Silistra.
Mackensen avea în sub-ordine pe generalii bulgari Tonşeff
şi Kiseloff şi pe Hilmi paşa, comandantul forţelor turceşti.
Ca să atingă obiectivele fixate, Mackensen împărţise forţelo
de care dispunea, în două grupe : un grup principal, sub co­
manda generalului Kiseloff, avea misiunea să cucerească Tur­
tucaia şi Silistra ; alt grup secundar, constituit din armata III
bulgară şi comandat de generalul Tonşeff, avea misiunea să cu­
cerească Bazargicul şi Balcicul şi apoi să se fixeze provizoriu
pe un front ceva mai la nord, aşteptând rezultatele acţiunei în­
treprinse de grupul principal. Două divizii turceşti, sub comanda
lui Hilmi-paşa, erau în marş spre frontiera Dobrogei. având să
coopereze cu armata III bulgară, la aripa dreaptă. In ziua de
O COLOANĂ BULGARĂ IN MARŞ SPRE FRONTIERA DOBROGEI.
ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916—1918 43

17 A u gust/pe toate şoselele şi drumurile ce conduc din Bul­ In sector erau următoarele guri de f o c : 24 tunuri de 105
garia,' spre frontiera Dobrogei, se scurgeau numeroase trupe. In m /m ; 8 tunuri de 87 m /m ; 4 tunuri de 150 m/m K rupp;
noaptea de 17— 18 bulgarii au apărut la graniţă şi au atacat
pichetele române. Grănicerii noştri s’au luptat vitejeşte, însă
faţă de numărul covârşitor al bulgarilor, s’au retras. 1 rupele
bulgare au năvălit apoi în satele din apropierea graniţei, dân-
du-le foc.
In acel timp forţele ruso-iugo-slave soseau în zona lor de adu­
nare, situată la vest de Bazargic.
In ziua de 19 Aug. moare la Sofia, în împrejurări misterioase,
generalul Iostoff, şeful marelui stat major bulgar x).
De îndată ce s’a luat cunoştinţă de atacul bulgar în Dobro-
gea de sud, următorul ordin de zi s’a transmis trupelor române
din armata I I I :
«Inamicul a călcat pământul românesc, atacând trupele noastre.
Vouă vă este încredinţată misiunea de a păzi pământul strămo­ TÚRT UCAIA (Portul).
şesc ; vouă vă revine cinstea de a apără armatele noastre, care au
trecut în Transilvania pentrn a înfăptui întregirea neamului. Am 1 obuzier de 120 m/m Skoda ; 12 tunuri de 75 m /m ; 6 tunuri
credinţa nestrămutată că cu toţii vă veţi face întreaga datorie, că de 120m/m în cupole ; 6 mortiere de 120 m/m ; 6 obuziere de
cu vitejia voastră şi spiritul vostru de sacrificiu ve-ţi păzi ţara cu 120 m/m pe a fete; 3 obuziere de 210 m/m pe afete. Piesele
credinţă, contribuind astfel la întregirea României-Mari. In înde- din cupole nu au putut fi întrebuinţate, în timpul bătăliei, de
oarece instalarea lor nu erâ încă terminată; iar obuzierele de
120 m/m nu au avut la dispoziţie muniţiunile necesare.
Artileria mobilă se compunea din : 1 divizion (două baterii)
de 120 m /m ; 1 divizion (două baterii de 105 m/m (reg. 5 obu­
ziere) ; 1 divizion (2 baterii) de 75 m/m (reg. 3 artilerie). Aceste
trei divizioane aveau două treimi din efectiv şi numai bateriile
lor de tragere ; iar coloanele lor de muniţii au început să so­
sească când garnizoana erâ angajată în luptă.
Pentru o desvoltare de front de 30 km., garnizoana a dispus,
la intrarea în acţiune, de 15.000— 16.000 de luptători. La ce­
rerea generalului Teodorescu,
de a i se trimite o rezervă mo­
bilă a capului de pod, s’a ex­
pediat patru batalioane de mi­
liţii, care au trecut Dunărea în
bărci şi iep u ri (distanţa Olte-
SATUL SENOVA IN FLACARI.J
niţa-Turtucaia 4, 6 km.). In
plinirea acestei sarcini armata 3-a are cinstea de a lupta alături timpul bătăliei au mai sosit la
de glorioasa armată imperială rusă. Acum, ca şi la 1877, vom în­ Turtucaia trupe din div. X V-a.
vinge împreună. In numele armatei III, am transmis armatei im­ Efectivul s’a ridicat la 27.000—
periale ruse un salut frăţesc şi le-am urat bună venire pe pământul 30.000 de oameni.
nostru Trăiască M. S. Regele ! Trăiască România Mare ! Trăiască Forţele germano-bulgare.—
armata imperială rusă ! Trăiască armata română! Au atacat Turtucaia următoa­
G eneral A slan . rele unităţi:
1. Divizia IV bulgară (Pri-
Bătălia dela Turtucaia. slav), comandată de generalul
(19—24 August 1916). Kiseloff, compusă din 17 bata­
lioane de infanterie ; 12 baterii
Divizia Capului de pod. — Divizia Capului de pod Turtucaia
de câmp şi 4 obuziere ; un
— a 17-a — s’a înfiinţat în Aprilie 1916. Ea a fost comandată
batalion de gen iu ; un esca-
de generalul Teodorescu. Germanii au denumit Turtucaia : «Cap
dron de cavalerie. Ea venise
de pod cl. I». Ori, la decretarea mobilizării capul de pod nu
pe drumul Balbunar-Turtucaia.
era încă organizat, — nu exista un pod care să lege Turtucaia
La dispoziţia acestei divizii a
de Olteniţa. Garnizoana nu dispunea de baloane captive, nici
fost pus şi reg. 2 de artilerie
de aeroplane *2). BALON CAPTIV GERMAN.
grea bulgar, comandat de lt.-
1) Oficial s’a anunţat în ziarolo bulgare, germane şi austro-un- colonel Angeloff, compus din
gare că generalul Iostoff a murit în urma unei febre pulmonare. 5 baterii grele şi două lungi- El a urmat drumul Kemanlar-
S’a susţinut însă, în cercuri destul de bine informate din Sofia, că Turtucaia.
el a fost asasinat; pe corpul generalului Iostoff s ar fi găsit răni.
Fostul şef al statului-major bulgar pare a fi fost adversarul filo- puteau fi atinse de tunurile noastre, completau datele de care ata­
germanilor din Sofia şi în special, el s’a opus ca comandamentul catorul avea nevoe pentru a-şi reperă distanţele şi a distruge cu
bulgar să fie trecut germanilor, iar generalii bulgari să nu aibă uşurinţă lucrările de întărire şi bateriile noastre. Oapul de pod nu
nici o iniţiativă. erâ înzestrat, nici cu baloane captive, nici cu aeroplane. Rezul­
2) «Tot timpul cât a durat luptele dela Turtucaia — a declarat tatul a fost că inamicul a putut. determină exact locul bateriilor
generalul Aslan, comandantul armatei III — inamicul a avut ba­ şi uvrajiilor noastre de infanterie şi apoi aşezat cu artileria sa
loane captive cu care dirija tragerile artileriei sale. Afară de grea, în afara bătăiei artileriei noastre a putut să distrugă şi ba­
aceasta, numeroase aeroplane inamice, la o înălţime, la care nu teriile şi lucrările noastre de fortificaţii».
44
2. I-a brigadă din divizia I bulgară (Sofia), comandată de
colonelul Nedelcoff, compusă din 8 batalioane do infanterie; 6
baterii de campanie ; o companie de geniu. Ea a venit pe dru­
mul Keinanlar-Turtucaia.
3. O coloană mixtă germano-bulgară, comandată de maiorul
Hamerstein, compusă din 5 batalioane de infanterie bulgaro; 1
batalion de infanterie german ; 3 baterii de artilerie bulgară;
1 baterie de obuziere ; 4 escadroane de ulani, — germano. Ea
a fost îndrumată pe soseaua Rusciuk-Turtucaia. Totalul forţelor:
Germani: 1 bat. de infanterie (3 companii) o baterie de art.
do câmp ; o baterie de obuziere ; 3 companii de mitraliere; 4
escadroane do ulani. B ulgari: 30 bat. de inf.; 23 baterii de
câm p; 8 baterii de art. grea ; 1 escadron; 2 companii de ge­
niu. Trupele acestea dispuneau do baloano captive, aeroplane,
multe mitraliere şi o mare cantitate de muniţiuni.
Desfăşurarea acţiunei. — După trecerea frontierei, trupole
bulgare din diviziile I şi IV, au primit ordinul să înainteze pe
la sud de Turtucaia, dincolo de Kesimlar, Akhmatlar şi Me-
simahle şi să atace centrul liniei noastre fortificate. Lanţul
forturilor dela Turtucaia erau rânduite în formă de semicerc,
înconjurate de pădurici, făcând faţă fluviului. Unitatea mixtă
germano-bulgară, primise ordinul să înainteze la vest de Tur­
tucaia, dealungul ambelor părţi ale soseloi Rusei uk-Turtucaia-
La 19 August artileria de diferite calibre, după un serviciu
de recunoaştere făcut cu baloane captive, a descins un violent
bombardament asupra lucrărilor noastre de apărare. Bombarda­
mentul a fost mai violent la centrul liniei fortificate şi asupra
poziţiilor ocupate de artileria noastră. Apărând primele valuri
de infanterie, ele au fost ' primite cu un foc bine nutrit. In
această zi atacatorul a câştigat puţin teren, la sudul sectorului
şi aproape de loc la vest.
La 20 August, bombardamentul dezlănţuit cu violenţă ox-
tremă, a provocat alte distrugeri in lucrările noastre de apă­
rare. Valurile de atac germano-bulgare au fost respinse cu mari
pierderi pentru atacatori. Grupul mixt germano-bulgar, operând
dealungul Dunărei, a suferit pierderi severe, fiind expus focului
artileriei române de pe malul celălalt al Dunărei, ca şi a fo­
cului artileriei de pe monitoarele noastre, care luaseră poziţie
in faţa Turtucaioi. Trupele din diviziile I şi IV bulgare, au
reuşit să câştige teren, apropiindu-se do linia forturilor. La 21
August, o luptă crâncenă s’a dat pentru posesiunea cotei 131,
situată la vest do Staroselo — cea mai mare înălţime din sector,
Atacuri şi contraatacuri furioase s’au succedat. Elementele duş­
mane, cu tot avântul cu care porniseră atacurile lor, au fost
aruncate înapoi. Eroicul regiment 36 Vasile Lupu a respins opt
atacuri date asupra poziţiei eşindului dela Staroselo.
In cursul nopţei de 21 22 August, germano-bulgarii s’au
apropiat şi mai mult de linia forturilor. Cota 131 a fost pier­
dută, după o luptă crâncenă.
Odată stăpân pe poziţia eşindului dela Staroselo, duşmanul,
care îşi aşezase tunurile grele (austriaco) pe versantul apusean
al cotei 131, a Început, a doua zi, să bombardeze cu o vio­
lenţă deosebită fortul No. 2 şi cota 109.
La aripa dreaptă bulgarii au atacat cu forţo numoroase.
La Antimovo se încinsese lupte. Câteva atacuri puternice
bulgare, au fost respinse. Terenul era plin de cadavre. După
un atac sângeros, bulgarii au pus stăpânire pe fortul No. 8 din
apropierea satului Antimovo (sud-est de Turtucaia). In alte
puncte, de asemenea se angajară lupte crâncene, — atacatorul
urmărind să provoace o spărtură, cu oricâte jertfe din partea sa.
In după amiaza zilei de 22 August, situaţia trupelor noastre,
în faţa rostogolirilor nesfârşite ale valurilor de atac germano-
bulgare, precedate de bombardamente înspăimântătoare, ajun­
sese disperată. Atunci s’a dat ordin diviziilor 15 şi 10 — care-
la decretarea mobilizării fuseseră desemnate să formeze rezerva
generală strategică — să se deplaseze spre sud, in direcţiunile :
Bucureşti-Giurgiu şi Bucureşti-Olteniţa. Ambele divizii, în ziua
. ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916-1918
de 22 August erau în curs de concentrare pe zona afectată
pentru adunare — la nord şi sud do Bucureşti.
Existau temeri că odată Turtucaia căzută, Mackensen va
treco Dunărea, pe la punctul Prundul-Belul, având ca obiectiv
Bucureştii.
Divizia 15, comandată do generalul Grigorescn Eremia se
compunoa din : brigada 29 inf. (reg. 34 şi 74); brigada 30 inf.
(reg. 80 şi 75); reg. 25 artilerie. Această divizie, debarcată din
trenuri în gara Mogoşoaia, începuse să execute marşuri spre
zona de adunare hotărâtă — Cocioc şi împrejurimi— când a fost
întoarsă din drum. In automobile sanitare, in trenuri, în căruţe,
sau pe jos, trupele diviziei X V s’au îndreptat spre Olteniţa şi
de aci au trecut, Dunărea.
La Turtucaia, luptele continuau din ce în ce mai aprige. Por­
turile No. 5 şi 7 căzuseră ; apoi germanii au atacat, în repetate
rânduri, fortul No. 2, excelent apărat de români. Superioritatea
focului artileriei germane, a făcut însă nefolositoare orice rezis­
tenţă,— fortul No. 2 a intrat in stăpânirea atacatorilor la ora 5.30
după amează.
In dimineaţa zilei de 23 August, reg. 34, 74 şi două batali­
oane din reg. 80 inf. s’au angajat în luptă, imediat ce au fost
debarcate la Turtucaia. Spre seară trecuse Dunărea şi reg. 75
inf. Lupte sângeroase s’au dat în tot cursul zilei. După fiecare
palmă do pământ câştigată, după fiecare gură de foc amuţită,
duşmanul revenea mai cutezător la atacul poziţiilor ce le re­
zista încă.
Piesele noastre de 150 m.in. n’au mai putut fi întrebuinţate,
lipsind muniţiunile. Românii au întreprins contra atacuri din
dreptul înălţimei 62 şi a fortului No. 3, dar situaţia nu s ’a putut
îmbunătăţi. Spărtura făcută se lărgea mereu, ca o plagă zgân-
dărită. Presiunea făcută de inamic se accentua din oră în oră.
Cercul do fer şi foc se strângea mereu. Situaţia ajunsese critică
pentru apărătorii Turtucaioi, — eroici în hotărîrea lor de a se
jertfi cu toţii, până la unul, printr’o rezistenţă disperată, însă
neputincioşi să opună cu piepturile lor un zăgaz talazului co­
pleşitor. Pentru atacatori o singură primejdie putea să le so­
sească din direcţiunea Silistrei.
Acolo se găsea o divizie română, care sosind la timp, ar fi
contribuit poate la despresurarea Turtucaioi. Ce făcea aceasta
divizie ? Ea căpătase ordinul să înainteze spre Turtucaia, dar
şoseaua Silistra-Turtucaia fusese tăiată de cavaleria bulgară.
Intre trupele ce luptau la Turtucaia — în ziua de 23 August —
şi trupele române ce se scurgeau dinspre Silistra, se interpusese
brigada III din divizia I bulgară, comandată de colonelul Za-
firoff (6 bat. de inf. şi 3 baterii de campanie). Turtucaia, încer­
cuită, era în agonie.
La 24 August, de dimineaţă, germano-bulgarii au dezlănţuit
un atac general, decisiv. După lupte crâncene şi sângeroase la
baionetă, Turtucaia a căzut d. a.
Cu toată inferioritatea technică şi cu toate lipsurile noastre
în organizarea apărărei, faţă de superioritatea technică, organică
şi numerică a armatei germano-bulgare, apărătorii Turtucaiei
s’au purtat ca nişte bravi, suportând timp de şase zile atacurile
furioase ale unor trupe încercate în războiu şi comandate de
Mackensen, — învingătorul ruşilor din Galiţia şi distrugătorul
Serbiei din 1915.
Perderilo noastre au fost dureroase. Trupele diviziei 17 sunt
decimate şi complect capturate de inamic.
Abia a scăpat cu viaţă, comandantul ei, generalul Teodorescu.
Din trupele diviziei 15 au putut fi salvate 3 companii din reg.
80 infanterie, şi reg. 25 artilerie.
Cu aceste rămăşiţe, scăpate din bătălie, divizia 15 s’a retras
la refacere, ataşându-i-se provizoriu brigada 38 inf. (sub co­
manda colonelului Rujinski), constituind astfel mai mult o bri­
gadă mixtă întărită (reg. 53, 65 şi un batalion din reg. 80 inf.,
reg. 25 artilerie). întregul nostru material de războiu a fost
capturat.
ROMÂNIA- ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916— 1918 45

, Gând s’ a cunoscut toată întinderea dezastrului, o parte din însufleţită de o singură dorinţă, chinuitoare, încăpăţânată, porun-
trupele noastre au fost cuprinse de panică. citoare: să găsească un mijloc de mântuire, oricare !
Bulgarii s’au năpustit asupra elementelor răzleţite, măcelărind Oâteva bărci răsturnate, pluteau pe apă, împinse de curenţi; iar
tot ce le eşia in cale. Gărzile din port n’au mai putut ţine piept de păreţii lor se izbeau din când în când cadavrele soldaţilor îne­
caţi. In acest răstimp, duşmanul se apropiase şi cu mitralierele
valurile de fugari, ce’ şi căutau salvarea, fie aruncându-se în Du­
aşezate pe coastă, secera, fără cruţare, rândurile fugarilor. Dân-
năre, spre a trece înot la Olteniţa, fie strecurându-se pe sub
du-mi seamă că altă scăpare nu poate fi — niciun vapor nu se ză­
malul Dunărei, în direcţia Silistra. Pe când valurile Dunării au rea — mam desbrăcat pe pontonul ce furnica de soldaţi cu hotă-
înghiţit mulţi din aceşti nefericiţi, mitralierile bulgarilor au se­ rîrea să trec apa înot. Aveam o datorie mare de îndeplinit: trebuia
cerat şi ele din aceia, cari apucaseră drumul Silistrei. să scap drapelul, — scumpul drapel pe care nu’l părăsisem în tot
Puţini au scăpat, trecând înot la Olteniţa, sau îmbarcându-se timpul luptelor. M’am aruncat în Dunăre.
pe un vas-spital ce staţionase în timpul luptelor lângă debar­ Sergentul Radu mi-a întins drapelul « — Să-l duci cu bine!» —
cader. După ocuparea Turtucaiei, artileria duşmană a bombardat mi-a strigat bravul camarad, cu ochii umezi. Oum ornementul-
Olteniţa. pajură lipsea, fiind pierdut din pricina izbiturilor căpătate în luptă
—drapelul plutea...
Cum a fost salvat drapelul reg. 74. (Din însemnările lui Ni~ Toată grija mea era să nu-1 scap în apă. Vreme do trei patru
colae Roşculeţ). — « ...într’o noapte s’a dat alarma. Eram poposiţi ceasuri m’am luptat cu valurile şi cu bine am ajuns pe malul ce­
într’un sat din apropierea Ploeştilor. In grabă am fost porniţi, căci lălalt. 0 bucurie mare, fără seamân m’a năpădit atunci şi am în­
undeva era nevoie de ajutorul nostru. A doua zi, pe înserate, ne ceput a plânge ca un copil. M'am uitat la el, la tovarăşul meu de
aflam într'o gară, lângă Olteniţa. Am dormit în vagoane, în zgo­ luptă, care din tot sufletul aşi fi dorit să-l vâd înfipt pe o întări,
motul bubuiturilor de tun. Muzica aceasta o auzeam pentru întâia tură duşmană... L’am ridicat semeţ în sus şi l’am sărutat cu foc.
oară. Doar eram în războiu ! Ai noştri se luptau cumplit la Tur- Era încă ud ; apa curgea din pânză-i sfinţită prin botezul gloan­
fcucaia. ţelor. Simţeam nevoia să-l vâd fluturând iarăşi, ca o îmbărbătare
Acolo trebuia să mergem şi noi... pentru mine, ca o ameninţare pentru cel de dincolo... L ’am ridicat
Marţi, 23 August, cam pe la ceasurile zece, am fost îmbarcaţi în sus, cât am putut de sus şi i-am desfăcut pânza... Era frumos,
pe şlepuri. înaintea noastră trecuse Dunărea regimentul 34 infan­ era mândru drapelul meu, aşa zdrenţuit şi orbotit de gloanţe ! Mi
terie. Generalul Georgescu, comandantul corpului V de armată, se părea că am o fiinţă lângă mine, care mă înţelegea şi compă­
timea. Lemnul lui frigea; pânza lui bătută de vânt, fâlfâia ca un
ne-a dat ordin să pornim în marş
îndemn la voinicie, ca un semn minunat. Era par’că povestirea
forţat, ceeace am şi făcut. în­
luptătorilor, cărora dânsul le slujise drept imbold la vitejie, drept
flăcăraţi apoi de cuvântarea lo­
simbol al datoriei sfinte ostăşeşti... Doborât de osteneală m’am cul­
cotenentului Stoica, am prins cu
cat pe ţârm, strângând la piept, un atât de drag şi un atât de
toţii voioşie, căci doar români şi
oşteni eram, gata oricând să dăm
mândru tovarăş...».
piept cu duşmanul ţârei. îmi a-
duc aminte cum am urcat dealul Sectorul Silistra
din faţa Dunărei, apoi cum am
scoborît într'o vale, pe unde se Sectorul Silistra (cap de pod, cu pod pe pontoane) a format
transportau răniţii. Ajunşi pe al doilea centru de rezistenţă după Turtucaia; apărarea lui a
mucliea altui deal, situat de-a- fost încredinţată diviziei 9-a, comandată de generalul I. Basa-
supra Turtucaiei, .ne-am desfă­
rabescu.
şurat şi am înaintat pe eşaloane,
Divizia 9-a. era concentrată la Silistra, încă înainte de izbuc­
— având în stânga reg. 34 —
nirea războiului. Se găseau acolo : patru tunuri de lSOm/m, orien­
după aceea în ordine risipită,
până am ajuns în bătaia focuri­ tale spre Dunăre; patru tunuri de 105m/m ; două tunuri de
lor duşmane. Tranşeele erau o- l ‘20ra/m, neinstalate încă la decretarea mobilizărei. Oa trupe de
cupate de ai noştri. acoperire se fixase două batalioane : unul la Curtbuuar (54 km
Acum trebuia să întărim li­ sud-est de Silistra) şi altul la Akadănlar (45 km. sud Silistra).
NICOLAE ROŞOULEŢ. niile şi să înaintăm sub focul Lungimea frontului era de 70 km. Mai erau în sector două
Plotonier din regimentul 74 infanterie ;
medaliat cu «Bărbăţie şi Credinţă* cu mitralierilor. Regimentul 34 îna-
spade cl. 1 pentru curajul şi devotamen­ intâ şi el cu bărbăţie sub vâjâi­
tul înălţător arătat în serviciul de port­
drapel al regimentului, la 24 August 191(î». tul gloanţelor. Pană la linia de
Pentru a nu cădea în mâinele inamicului
a trecut înot Dunărea, dela Turtucaia la luptă aveam de parcurs opt, până
Olteniţa, cu drapelul în mâini, salvându-l la zece km. Toată ziua de Marţi
astfel dela o capturare sigură*.
am stat cu garda drapelului.
Luptă îndârjită a ţinut până la
asfinţitul soarelui, Căzuseră în luptă mulţi de-ai lor, dar şi mulţi
dintr’ai noştri, sărmanii!
Se răriseră rândurile; printre puţinii ofiţeri am zărit pe maiorul
Marcovici şi căpitanul Dimitrievici.
Noaptea am dormit într’o scobitură din dreapta şoselei. In zorii
zilei de Mercuri, 24 Augu-t, am fost porniţi iarăşi la atac. Bulgarii
ocupaseră tranşeele noastre şi ne au împroşcat cu un foc bine nutrit
de mitralii; după aceea au început să bată şi cu artileria. Din pri­
cina tirului precis al artileriei inamice, m’am retras cu garda dra­
pelului în spre oraş. Şi a urmat lupta crâncenă până pe la orele
patru după amiază. Colonelul Petrescu, comandantul nostru, care
VEDERE DIN SI DISTRA.
mult ne-a îmbărbătat, văzând că suntem strâmtoraţi şi împinşi spre
Turtucaia, a strâns rămăşiţele regimentului, şi am dat un, ultim
escadroane din regimentul 9 călăraşi (efectiv 160 călăreţi). In
atac. Prinşi în focul artileriei, cu mare trudă am putut scăpă, —
apropierea Silistrei duşmanul concentrase următoarele unităţi :
trei voinici din garda mea au fost răniţi.
Ne-am îndreptat după aceea spre Dunăre, împreună cu alte grupe 1) Brigada III, din divizia I bulgară, (6 batalioane şi 3 ba­
de soldaţi. Mare învălmăşeala se petrecuse atunci. Ţi se strângea terii de campanie), sub comanda colonelului Zafiroff, — fixată
inima, de spaima acelei mulţimi înfrigurate, lipsită de conducători, între Turtucaia şi Silistra.
46
2) Brigada II din divizia I (8 batalioane şi 3 baterii de câmp)
sub comanda colonelului Ţankoff, avea misiunea să suprave­
gheze frontul de sud al sectorului, să susţină divizia de cava­
lerie, să atace şi să ocupe satul Akadănlar.
3) O brigadă de cavalerie bulgară (4 escadroano şi o baterie),
comandată de colonelul Markoff, avea misiunea să intercepteze
comunicaţiile între Turtucaia şi Silistra, pe la vest.
4) O divizie de cavalerie (16 escadroane, 7 companii de mi­
traliere montate şi 5 pe jos, 2 baterii montate, 2 companii de
ciclişti şi un batalion de infanterie), avea misiunea să înainteze
în direcţiunea Kurtbunar, să atace şi să ocupe acest sat — unul
din cele mai mari din cadrilater — şi în acelaş timp să apere
flancul drept al armatei III bulgare, pe frontul Silistra-Bazargic.
Operaţiile. — In ziua de 19 August bulgarii au trecut fron­
tiera, împrăştiind trupele noastre de acoperire. In seara de 21
August, aceste trupe au sosit la' Silistra. Invazia frontierei s’a
făcut în acelaş timp, la sud de Silistra şi la sud de Bazargic.
Bulgarii ocupaseră satele Rahman-Aziklar, Curtbunar şi Alfatar.
La 22 August, generalul I. Basarabescu a primit ordinul din
partea generalului Aslan, comandantul armatei III, să pornească
cu divizia 9 la Bazargic, ca să dea ajutor diviziei 19, angajată
în luptă.
Nu a fost însă nevoie de ajutorul acesta, de oare-ce divizia
19, presată de inamic, se retrăsese în direcţiunea Caraomer.
La 23 August, generalul Basarabescu
a primit ordinul să întreprindă acţiuni
locale, la distanţe miei, cu scopul «de
a câştiga aerul necesar în jurul capului
de pod şi de a degaja şoseaua Turtu-
caia-Silistra». Ca urmare a menţionatului
ordin, un detaşament compus din 3 ba­
talioane, 3 baterii şi câţi-va călăreţi,
sub comanda colonelului Paulian,. co­
mandantul regimentului 7 vânători, că­
pătase misiunea să degajeze zona de
inamic şi să ocupe satul Alfatar (20 km.
sud Silistra); iar un alt detaşament,
compus din 2 batalioane, 2 baterii şi
câţi-va călăreţi, sub comanda colonelu­
lui Condeescu, comandantul regimentului
3 Artilerie, primise misiunea să înain­
teze spre Doimuşlar (25 km. sud-vest
Silistra). Amândoă detaşamentele porni­
seră din Silistra la 23 August, ora 4 di­
mineaţă. După 4 ceasuri, detaşamen­ PODUL
tul Paulian a bătut pe bulgari la Al­
fatar şi a ocupat localitatea. Cum situaţia la Turtucaia era foarte
gravă, generalul Aslan, a ordonat generalului Basarabescu să
pornească cu divizia lui, în cea mai mare grabă spre Turtu­
caia, - - urmând să rămână la Silistra patru batalioane şi arti­
leria fixă, pentru paza capului de pod. Ordinul de mişcare s’a
dat la 2.30 d. a.
Lupta de' la Sarsânlar. — Distanţa ce separă Silistra de Tur­
tucaia este de 60 km. Coloana trimeasă din Silistra în direc­
ţiunea Turtucaia a ajuns la 24 August, ora 6 dimineaţă, la km.
38, unde a luat contact cu inamicul, care ocupa linia Kapakli-
Teatalgea-Alfatar.
Detaşamentele Paulian şi Condeescu înaintau şi ele spre şo­
seaua Silistra-Turtucaia, dar legătura fusese tăiată. Trupele din
coloana principală au intrat în luptă la Sarsânlar' (km. 42 de
pe şoseaua Silistra-Turtucaia) la o distanţă de 18 km. de Tur­
tucaia. cu brigada III Zafiroff din divizia I bulgară şi cu bri­
gada de cavalerie bulgară, Markoff. Trupele bulgare, ocupaseră
în regiunea Sarsânlar o puternică poziţie şi ele au căutat să o-
prească înaintarea coloanei române. Lupta a ţinut dela 8 dimi­
neaţa până la 3 d. a., când bulgarii, desenând o mişcare de în­
— ROMÂNIA IN TIMPUL RĂZBOIULUI 1916-1918
văluire, pe amândouă aripele coloanei române, cu scopul de a
tăia retragerea coloanei, generalul Basarabescu a ordonat re­
tragerea. In ajutorul diviziei 9 veniseră regimentele 38 şi 78 in­
fanterie. Intre 24— 25 August divizia 9 a reintrat în Silistra şi a
doua zi ea a trecut sub ordinele generalului rus Zoiancicowski.
Evacuarea Silistrei. — Cum bulgarii înaintau pe şoseaua Tur-
tucaia-Silistra, s’a pus chestiunea dacă Silistra urmează să fie
apărată, sau evacuată.
In acest scop s’a întrunit la Călăraşi un consiliu, la care a
luat parte : generalul Zoiancicowski, generalul I. Basarabescu,
celonelul P. Anghelescu, colonelul Moruzzi, ataşat pe lângă ar­
mata rusă, maiorul Dragomirescu, Cămărăşescu, prefectul jude­
ţului Durostor şi Berceanu, prefectul judeţului Ialomiţa. Ne pu-
tându-se lua nici o hotărâre, un alt consiliu s’a ţinut în noaptea
de 25—26 August, la care au participat: generalul Basarabescu,
colonelul Paul Anghelescu, din partea înaltului comandament.’
amiralul Nogrescu, comandantul monitoarelor de pe Dunăre’
căpitanul Boţan, comandantul militar al portului Silistra, pre­
fecţii Cămărăşescu şi Berceanu. In urma hotărârei luate în acest
consiliu s’a ridicat podul şi Silistra a fost evacuată la 26 Au­
gust. A doua zi bulgarii au ocupat oraşul. La 29 August gene­
ralul I. Basarabescu a fost înlocuit în comandă cu generalul
Petala Nicolae şi din ordinul generalului Zoiancikovski divizia
9 a luat poziţie în regiunea Cnzgun.
DELA CERNAVODA. (Fo4ogra'fjafc dela 3000 m. înălţime).
Sectorul Bazargic. In sectorul Bazargic se găsea divizia 19-a
sub comanda generalului Arghirescu. Corpul mixt ruso-ceho-
sârb se aduna la vest de Bazargic.
La 20 August, trupele noastre de acoperire, puţine la număr,
au fost atacate de-alungul frontierei de bulgari şi respinse. Con­
form planului comandamentului germano-bulgar, de a izola for
ţele române din Dobrogea, s’a tăiat comunicaţia între Silistra
şi Bazargic, după cum se tăiase. în aceiaşi zi, comunicaţia între
Turtucaia şi Silistra. Ca să fie oprită înaintarea duşmanului spre
Bazargic, din ordinul generalului Arghirescu s’ a trimis forţe la
Opancea, care însă erau prea puţine 'faţă de forţele de care
dispuneau bulgarii. La 21 August o luptă s’a dat la Cocinar, care
a ţinut şase ciasuri. Bulgari au ocupat această localitate. In
aceiaşi zi, a altă coloană bulgară, a ocupat satele Teke şi
Momcil, (6 km., vest de Bazargic) şi înainta spre Balcic.
Lupta dela Opancea tepisod). Sub arşiţa soarelui dogoritor de
August vitejii Călugărenilor ') se scurg potolit pe vale. Ou pasul
liniştit şi domol, cu sufletul adânc pătruns de însemnătatea cea-
1) Regimentul 40 Oălugăreni.
ROMÂNIA IN TIMPUL R ĂZBO IULUI 1916—1918
sului acestuia, flăcăii bat drumul la capătul căruia se găseşte
coasa sângerândă a morţei. Şi ei ştiu aceasta, căci bravul lor co­
mandant le-a spus-o.
O coloană puternică vrăşmaşă a încălcat hotarul; vrea să ne ră­
pună şi să ne cotropească. Şi carnea se cutremură la gândul că
din pământul acesta sfânt, duşmanul hain ar putea smulge o cât
de mică fâşie.
SECTORUL B A ZA R G IC .
Lin ca un şarpe multicolor uriaş ce-şi târeşte trupul în ondu-
lări reptiliene, regimentul merge spre duşmanul încă departe.
Marea de oameni se mişcă înfierbântată dela o margine la alta.
Un grup îl vezi scoborând în fugă nebună văile ca să ajungă mai
repede la creastă. Un altul urcă dealurile şi toţi se luptă vitejeşte
cu oboseala şi cu terenul ce nu le oferă decât piedici. Aici râpile
47
pietroase, dincolo arătura moale şi afânată care îngreuiază mersul,
în altă parte băltoaca întinsă şi nevăzută din cauza ierbei ce o
acoperă, — totul, totul pare că nu ţinteşte la altceva decât să
oprească, sau măcar să scadă avântul cu care înaintează flăcăii,
din cari unul nu mai cată îndărăt. Şi toţi se ţin cam la o înăl­
ţime.
0 bubuitură groaznică, de par’că la un chilometru de noi s’ar
fi deschis pământul ...apoi o vâjiitură fără nume străbate aerul...
Sub o ploae de obuze, bravii băeţi înaintează. Valuri-valuri, se
prăvăleşte spre duşman furnicarul omenesc. Oştenii aleargă, se
frământă, se opresc şi iar pleacă înainte. Şi fumul nu se mai
împrăştie şi hăuitul nu mai conteneşte. înaintarea aceasta apare
ochiului cercetător ca un sacrificiu sublim, obuzele cad, scurmă
48 ........ - ------- . .
pământul deschizându-i rană adâncă, oamenii cad, mulţi dintr’în-
şii nu se mai scoală, mâini şi picioare sboară în toate direcţiile...
«—In trăgători — marş !»
Aşa a ordonat comandantul companiei, aşa au repetat subal­
ternii, aşa urlă sergenţii şi caporalii, ca un ecou ce se pierde în de­
părtări. Şi grupuleţele se desfac ca un mătiuncliiu de nuele.
Oamenii sunt pe o linie la patru-cinci paşi de interval. Dar îna­
intarea repede face ca linia să se mai strâmbeze, oamenii se mai
împrăştie şi câmpul de bătaie ia înfăţişarea unei cete nenumărate,
în care fie care părând a fi cu gândul la propria lui fiinţă, are
totuşi aceiaşi ţintă pe care o au to ţi: de a ajunge mai curând
acolo.
Pădurea din vecinătate care nu ne spunea nimic îmbucurător
prin întunecimea ei — aflasem că era ocupată de un batalion duş­
man. Noi eram doar o companie...
Când conştiinţa îţi spune că trebuie înlăturat pericolul ce ame­
ninţă trupa, şovăire şi alegere nu mai încape: locul tău este acolo
unde bubue tunul şi unde auzi împuşcând arma. Compania prin-
tr’o mişcare de întoarcere, face faţă la pădure, punându-şi trei
plotoane în linia întâia şi un ploton în a doua linie. Comandantul
însuşi, trecând dâmbul ce ne mai despărţea de pădure, scoboară pe
coasta dinspre duşman şi scormonind cu ocliiu mânios toată în­
tinderea din faţă, dă ordinile sale de luptă. înapoia noastră în vale
se văd alergând spre noi vre-o patruzeci de oameni în goana ne­
bună, iar în mijlocul lor un ţigănuş pitic, dar plin de draci, Du­
mitru Dumitru, conducându-i cu răcne.e de : «înainte, fraţilor, îna­
inte cu curaj ! Luaţi-vă după mine, mă !»
BA ZA R G IC .
Pasămite, un ploton dintr'o companie, pe care focul cel groaz­
nic din faţă şi flanc o împrăştiase şi care rămânând fără busolă
a urmat orbeşte tot timpul luptei pe ţigănuşul care-1 robise cu
isteţimea lui.
...Plini de bucurie ai noştri scoboară coasta fiind porniţi cu foc
violent şi iată-i la 150—200 metri de duşmanul ce încă stâ în po­
ziţie. Ajunşi jos, după nişte garduri de mărăcini din faţa satului
Opancea, ei se numără dintr’o privire şi comandantul liniei I zâm­
beşte cu amărăciune : sunt prea puţini. Apoi un cuvânt străbate
ca un curent electric : «Ţara, camarazi, ţara ne priveşte !» Un fior
a străbătut pe toţi. Intr’un ura ! pornesc voinicii cu baionetele
la arme. Ou un foc bine hrănit asupra inamicului, care fugea în
debandadă, desăvârşim victoria noastră... (Din însemnările lui Al.
Raliu).
înaintarea bulgaro-turcilor. — La 2L August au sosit pe fron­
tul dobrogean diviziile turceşti 15 şi 25, puse sub comanda.lui
Hilmi-Paşa.
La 23 August, în urma unor crânceno lupte, în care trupele
din divizia 19 au dat dovadă de multă bravură, bulgarii au
ocupat Bazargicul, — evacuat în ajun de trupele române. In
aceiaşi zi, coloana bulgară, ce înainta în direcţiunea Mărei Ne­
gre, a ocupat Balcic, Cavarna şi Caliacra.
Aeroplane ale marinei germane au azvârlit bombe asupra tru­
pelor noastre de infanterie.
La 24 şi 25 August trupele diviziei 19, împreună cu o parte
din corpul mixt ruso-eeho-sârb, au atacat pe bulgari în regiu­
- ------- - ROMÂNIA ÎN TIM PUL RĂZBOIULUI 1916-1918
nea Bazargic. Faţă însă de superioritatea covârşitoare a bul-
garo-turcilor, româno-ruşii s’au retras pe linia Caraomer-1Man­
galia, la vechea frontieră. La 25 August două contratorpiloare
române au bombardat Ualcic şi Cavarna. Ele au fost atacate,
fără succes însă, de hidroavioane germane.
Trupele bulgaro-turceşti din această parte a Dobrogei, nu
puteau înainta mai departe spre nord, până când nu ar fi sta­
bilit o legătură cu celelalte armate germano-bulgare, care ope­
rau la vest, de-alungul Dunărei. Intre armatele germano-bul­
gare dela vest şi cele bulgaro-turceşti dela est, se afla un gol,
care trebuea astupat. Mackensen urmărea planul să înainteze
de-alungul Dunării, spre a’şi micşora frontul şi a da astfel mai
uşor mâna cu trupele sale dela est. El avea ca obiectiv prin­
cipal ocuparea capului de pod Cernavoda şi stăpânirea li­
niei Cernavoda-Constanţa. Stăpân po linia ferată principală
din Dobrogea, Mackensen şi-ar fi redus frontul la 70 km.— în
plus lovitura ce ar fi dat-o românilor prin pierderea legă-
turei lor ferate cu Constanţa. Armata III bulgară şi cele două
divizii turceşti s’au stabilit provizoriu pe frontul sud Caraomer-
mare, aşteptând să se îndeplinească o parte din operaţiile proec-
tate de Mackensen, în regiunea de vest a Dobrogei.
Noua grupare a forţelor armatei I I I române. După pierderea
Turtucaei, în împrejurări atât de dramatice, existau temeri, ba
că bulgarii vor trece Dunărea şi vor năvăli în ţară pe la Ol­
teniţa, ameninţând Capitala; ba că Dobrogea va fi pierdută. In
deosebi erau temeri pentru linia Cernavoda-Constanţa. Frontul
de sud neliniştea comandamentul nostru. In consecinţă s’a luat
măsuri, schimbându-se comandamentul şi orândui-se o nouă
grupare a forţelor armatei III. La 25 August generalul M.
Aslan a fost scos din comandamentul armatei III. Ca să se res­
tabilească situaţia din Dobrogea, s’a dispus o nouă grupare a
forţelor. Armata dela sud dispunea de 54 batalioane (10 bat.
din regimentele active, 20 din regimentele de rezervă, 19 im­
provizate şi 5 din miliţie) ; 44 baterii de câmp (20 baterii
cu tragere repede, 15 baterii cu tragere înceată; iar celelalte
baterii cu calibru mic). .
S’a constituit o armată, zisă de «Dobrogea», în compunerea
căreia a intrat: diviziile 9, 19 2, 5, 12, 15, brigada 5 de călă­
raşi, (precum şi alte unităţi mai mici) ; corpul mixt ruso-ceho-
sârb. în pripă — aşa porunceau împrejurările — se formase o ar­
mată de 80.000—90.000 de oameni, cu elemente diverse ; fără
0 organizaţie prea bună ; fără o artilerie puternică, (calibrul cel
mai mare era de 120 mm.); cu puţine mitraliere (unele regi­
mente posedau (i mitraliere, altele 4) şi fără aeroplane pentru
serviciul de recunoaştere.
Mackensen dispunea de forţe mai numeroase şi puternic or­
ganizate. Erau sub ordinele sale : divizia 217 germană ; divizia
1 bulgară; divizia IV bulgară; o brigadă şi jumătate din di­
vizia VI bulgară; o brigadă şi jumătate din divizia 12 bulgară;
un regiment din divizia V il bulgară; o divizie de cavalerie
mixtă germano-bulgară ; divizie X V turcă; divizia X X V turcă,
precum şi alte unităţi mai mici. Armata Mackensen, tare de
aproximativ 120.000 de oameni, dispunea de multe tunuri —
piese do toate calibrele — un număr mare de mitraliere; o
cantitate imensă de muniţiuni; câteva antomqbile blindate, ae;
roplane, baloane captive şi iiidroplane. Nu numai prin numărul
şi calitatea ei, dar şi prin moralul câştigat în urmă evenimen­
tului dela Turtucaia, armata lui Mackensen era în măsură să’şi
impună voinţa, mai cu osebire că obţinuse şi o simţitoare scur­
tare de front, — la 27 August ea se găsea fixată pe linia : la­
cul Oltina-Parachioi-Aptaat-Musurbei-Ciufut-Cuius.
Bătălia dela Lipriiţa-Caraomer. — Mackensen a căutat să
împingă aripa sa stângă înainte, de-alungul Dunărei, ca să pună
stăpânire pe capul de pod Cernavoda. O bătălie a început la 25
August. Trupele germane, cele mai bune şi le aşezase Macken-
* son la aripa sa stângă, căci cu ele voia să dea marea lovitură,
iuţind înaintarea de-alungul Dunărei, dela lacul Oltina, în sus

A C T I V I T A T E A B Ă NC E I
Rezerva metalică. — Rezerva metalică a Băncei Naţionale la
31 Decemvrie 1914, în aur, era de lei 154.056.720,04; iar la
31 Decemvrie 1915 ea crescuse cu lei 66.912.895,05.
In timpul anului 1916 rezerva
în aur a fo st: aur vărsat la casa
Băncei : lei 126.458.859,48 ; aur
în drugi lei 24.247,80; aur depus,
proprietatea Băncei, lei 145 mi­
lioane 815.450. Aşa dar, rezerva
de aur în cursul anului 1916 s’a
mărit cu peste 272 milioane lei.
trecând dela 220,9 la 493,2 mi­
lioane lei,' trecând dela 220,9 la
493,2 milioane (123,23% )
Circulaţia crescuse cu 689,5 mi­
lioane ; adică dela 762,2 la 1.451,7
milioane (90,46 % ).
Afluenţa de aur a fost favori­
zată de faptul că Banca a finanţat
operaţiunile de cereale cu străină­
tatea şi de aceia s’a putut întinde
facultatea acordată Băncei de le­
gea sa constitutivă, de a între­
buinţa ca rezervă tratele aur, până
la 30% . Banca nu a uzat, în to­
talitate de dreptul acesta, după
cum nu a uzat de facultatea acor­
dată ei prin art. 1 din convenţiu-
nea din 11 Septemvrie 1914. In
tot timpul anului 1916, Banca a
pus la stocul metalic numai 80
milioane trate aur.
Raportul între rezerva şi cir­
culaţie s’a scoborât dela 40,12%
la 39,82% fără a se pune la stoc
toate tratele, pe care Banca avea
dreptul, după lege să le pună.
Cele 272 milioane de aur apro­
ximativ primite în 1916 au cos­
tat aproape 279 milioane, adică
valoarea legală lei 272. 298.557,28;
primă plătită guvernului lei 3.983.
461,02 ; primă, pentru livrele stg.,
lei 2.640.000 ; drept de pază,
19.650 — total lei 278.941.668,30.
împrumuturile. — Dela isbucnirea războiului european. în
România afacerile
, sau rărit.
\ Cu
- -------------—
puDiicui n au fost lipsiţi de concursul Bănopi Naţionale Ori rie r i
*“ * " * * P" b“
SITUAŢIA FINANCIARĂ IN 1916
NAŢI ONALE A R O MÂ N I E I
sul Băncei Naţionale, Banca s’a pus la dispoziţia lor. S’a des­
chis un credit de 30 milioane băncilor populare, sub garanţia
guvernului.
Prin legea din 6 Aprilie 1916
s’a prevăzut emisiunea unui îm­
prumut naţional de minimum 150
milioane. Subscrierile s’au deschis
la 21 Aprilie 1916, pentru o su­
mă nefixată şi era decis a se con­
tinua până la 15 Mai. A fost atât
de mare afluenţa subscrierilor,—
totalul subscris ajunsese la 30 A-
prilie, la 408 milioane, — încât
guvernul a hotărît închiderea sub­
scrierilor chiar în acea zi, mărgi­
nind împrumutul la suma de 400
milioane. Produsul acestui împru­
mut a fost vărsat Băncei Naţio­
nale în cotitul datoriei, care se
reduse cu cuantumul ei. Guvernul
a avut nevoe apoi de un alt îm­
prumut după declararea războiu­
lui ; el l-a contractat la 21 Oc­
tombrie 1916.
La această dată s’a încheiat
cu Banca o nouă convenţiune pen­
tru 300 milioane.
Circulaţia biletelor. — Circula­
ţia biletelor, cu toată retragerea
produsă prin subscriere la împru­
mutul naţional, s’a mărit în pro-
I. G. BIBICE.SCU.
Guvernatorul Băncei Naţionale porţiuni neaşteptate, dela 762 mi­
lioane 210.210 (la 31 Decembrie
1915) la 1.451.712.438 (la 31 De­
cembrie 1916). Cauza acestei ur­
cări a fost datorată nu numai ne­
C« voilor mari ale Statului, dar şi dis­
CA
' ^ f tUL. pariţiei monedei metalice. Banca
di Ărf t/ i
Naţională s’a văzut obligată să
-< <Sr+*^£4 ■<2
mărească numărul biletelor de 5
^ 1<T
lei, 2 lei şi 1 leu. tiuvernui a
supus parlamentului un proect de
lege prin care s’a mărit emisiu­
nea biletelor de 5 lei până la 100
milioane şi acelea de 1 şi 2 lei,
până la 50 milioane fie-care. Ca să se conserve biletele băn­
toate acestea, nici uauiiiic,
băncile, met
cei, chiar provenite din aceste 'emisiuni provizorii, toate garan-
, 1 -------- ” s*“ “ 1
- * — '"uluOiostru J
II
Beneficiile brute realizate în 1916, au fost de lei 17.183.151,95;
gurându-le ou acoperirea metalică, ca şi pe celelalte bilete,
beneficiul net, lei 11.166.465,44.
Este de observat că în alte ţări, asemenea bilete provizorii au
Transportarea tezaurului în Rusia. — Evenimentele militare
circulat, fără acoperire metalică.
nu puteau permite în toamna anului 1916 o încredere în ce pri­
Mişcarea acţiunilor. — Situaţiunea la 31 Decembrie 191b veşte apărarea Capitalei Ţărei. Pentru orice eventualitate Banca
a fost': Naţională s’ a îngrijit să ia de cu vreme anumite măsuri, me­
10.778 acţiuni depuse contra certificate nominative. nite să pună la adapost tezaurul ei.
13.222 » la purtător. Consiliul general al Băncei, a hotărât, cu aprobarea guver­
nului, transportarea tezaurului la Iaşi.
Total 24.000
Tezaurul acesta reprezenta o valoare în aur de 314.580.456
Capital social. — Valoarea nominală a fondurilor publice, lei 84. După ce Muntenia şi Dobrogea au fost aproape m în­
reprezentând capitalul social, la 31 Decembrie 191b era de lei tregime ocupate de armatele aliate duşmane, guvernul Brătianu
14.404.900. Din acestea au eşit la sorţi lei 74.500. Au rămas. a intrat "în tratative cu guvernul imperial, rus pentru transpor­
lei 14.330.400. S’ au cumpărat: lei 3.119.500. tarea tezaurului Băncei naţionale a României, în Rusia. Guver-
Fondul de rezervă. — Fondul de rezervă la 31 Decembrie rus a pus la dîspoziţiunea noastră, în palatul Kremlinului din
1916 era de lei 45.174.810.50. Valoarea nominală a titlurilor Moscova, un compartiment special, pentru adăpostirea acestui
fondului de rezervă la 31 Decembrie 1916 era de lei 38.412.700 tezaur. '
Transportul tezaurului la Moscova a fost organizat şi supra-
Scontul. — Soldul portofoliului la 31 Decembrie 1916 a fost
vegiat de o delegaţiune compusă din directorul Băncei Naţio­
de lei 127.650.503.44 din care : In centrala : lei 89.197.858.b0 ;
nale, Teodor Căpitanovici; D. Saligni, cenzor şi M. Z. Deme-
în sucursale şi agenţii lei 38.452.644,94.
trescu, casier central. D. Teodor Căpitanovici a rămas la Mos­
Cupoanele scontate, aflate în Bancă la 31 Decembrie 1916,
cova, cu misiunea să păstreze cheile tezaurului.
reprezentau suma de lei 282.202,37 din care, în centrala . lei
In vremuri de restrişte. — Din personalul Băncei Naţionale
128.272,34; în sucursale şi agenţii 153.930,03. La aceiaşi data
au fost mobilizaţi 203 persoane, dintre care 111 ofiţeri şi 92
soldul cupoanelor a fost de lei 128.272,34; banca avea în por­
tofoliu său efecte spre încasare în valoare de lei 11.467,68; grade inferioare.
La sfârşitul lunei Decemvrie 1916 I. G. Bibivescu a fost nh-
împrumuturile, fie în cont curent garantate cu efecte publice,
mit guvernator al Băncei Naţionale, ajungând la aeest post după
fie simple, erau d e : lei 78.317.400, din care, în centrala: 41
21 ani de servicii eminente aduce primului nostru institut fi­
milioane 170.500; în sucursale şi agenţii 37.146.900; soldul era
nanciar. Om cu vederi largi, economist de frunte şi mai presus
de lei 203.070.261,80 efecte şi alte valori în păstrare, din care
de toate un patriot înflăcărat, I. G. Bibicescu a căutat în cea
în centrala, lei 149.139.753,20; în sucursale şi agenţii, lei 53
mai critică fază a istoriei' noastre, să satisfacă toate cererile
milioane 930.508,60. statului român, ca acesta să poată face faţă nenumăratelor ne­
Valoarea materialului, mobilierului şi uneltelor de imprimare
voi, impuse de un crâncen şi costisitor război, ca şi intereselor
era de 1.110.957.74; valoarea imobilelor lei 6.726.337,45.
economice ale ţărei, — interese grav lovite prin starea de răz­
Soldul casei la 31 Decemvrie 1916 era de lei 341.980.383,13
boi, dar mai cu osebire prin modul nefericit cum s au deşfăşu-
din care : în centrala: lei 326.420.948,24; în succursale şi agen­
rat evenimentele în partea întâia a campaniei.
ţii : lei 15,559.434,89. Fondul casei de pensiuni şi ajutoare a
înainte de ocuparea Bucureştilor de către armatele aliate
funcţionarilor Băncii era la finele anului 1916 de lei 3.490.526,71,
duşmane, direcţiunea Băncei Naţionale a lăsat o delegaţiune în
iar cu veniturile 3.843.619,05.
Capitală, compusă din directorii N. Bărbulescu şi C. I. Uaico-
Fondul casei de împrumut era de lei 590.000. Sumelo acor­
ianu, cu misiunea de a continua operaţiuni anume precizate şi
date de Banca Naţională, ca ajutoare, în cursul anului 1916 au
fatal limitate de împrejurări. Operaţiunile acestea trebuiau con­
fost de lei 466.936,40 şi anume : spitalul pentru răniţi al Băn-
trolate de cenzorii : Dr. I. C. Cantacuzino şi C. Ivrupenski.
cei Naţionale şi al soc. ortodoxe 180.000 ; Primăria oraşului Bu­
Ca să nu rămână populaţiunea din teritoriul ocupat de arma­
cureşti, pentru rufăria răniţilor 20.000; centrala de aprovizio­
tele streine, care avea relaţiuni cu Banca Naţională, fără nici
nare a funcţionarilor instituţiilor de credit din Bucureşti, 10.000;
un sprijin financiar, toate sucursalele şi agenţiile Băncei au ra-
baracelo pentru tuberculoşi, 20.000 ; orfelinatul român din Sibiu
mas, din ordin, pe loc. Unii din funcţionarii sucursalelor, sau
24.090; familiilor victimelor exploziei dela Dudeşti, 50.000 ; au­
agenţiilor Băncei au transportat în total, sau în parte valorile
tomobilele sanitare «Regina Maria», 50.000; asistenţa refugiaţi­
la Iaşi, unde lucra cu sediul provizoriu, centrala Băncei.
lor din Iaşi, 25.000; «Familia Luptătorilor», 200.000 ; «Societa­
După sosirea germanilor în Bucureşti, Banca Naţionala a fost
tea Naţională de Cruce roşie a României», 80.000.
închisă câteva săptămâni, timp în care s’a făcut un inventar de
Au revenit statului din beneficiu şi impozite : 1. Cota de 30»/0
cele găsite acolo. Banca a fost apoi redeschisă. O parte din
din beneficiile Băncei lei 2.267 151,70, 2. Indemnizarea pentru
funcţionari au fost rechiziţionaţi şi Banca şi-a reînceput lucră­
dispensarea Băncei de serviciul de casierie a statului, lei 140.000.
rile sub seclieştri străini (5 secheştri), care se instalaseră în ca­
3. Impozit fonciar, zecimi şi altele, lei 496.450,76. Total 2 mi­
pul diferitelor servicii.
lioane 903.602,46, -
Directorul C. I. Băicoianu şi cenzorul Dr. I. O. Cantacuzino
Cu toată dispensa Băncii de a face serviciul de casierie a
au fost internaţi, — cel d’ întâi fiind apoi transportat peste Du­
statului, ea a făcut totuşi, cu titlul absolut gratuit, operaţiuni
năre, în Bulgaria şi internat din ordinul autorităţilor străine
în legătură cu aprovizionarea armatei, a Capitalei, â comune­
ocupante.
lor, etc.
 V IZ IT A T !
Magazinul A. BARAGH1AN
70, CALEA VICTORIEI, 70.

Cumpără şi primeşte spre vânzare în comision

C O V O A R E şi orice O B IE C T E D E A R T Ă .
CONSTANTA CASĂ DE ÎNCREDERE.
Cel mai elegant şi confor-
tabil. Situat în centrul ::
o r a ş u l u i . Restaurant de Bodega MIRCEA
primul ordin. Orchestră. B-dul Academiei
Antreprenor:
A U R E L TEODORESCU Serveşte publicul ca în timpuri normale
cu cele mai alese BĂU TU R I.

f COIHPTOIR DE COMERŢ SI INDUSTRIE {1

S O C I E T A T E A N O N IM Ă R O M Â N Ă 1
1
1 DEPOU DE VINURI STREINE Şl INDIGENE ::
ŞAMPANIE. COGNACURI NATURALE,
j
ROMURI ENGLEZEŞTI, VERMUTH, MADEIRA, ETC.
1

CENTRALA CASELOR NAŢIONALE

PENTRU

ÎNVĂŢĂTURI Şl îndemnuri bune

INIŢIATIVĂ PARTICULARĂ

DESLUŞIRI GENERALE DESPRE CASELE NAŢIONALE

Casele naţionale şi Centrala acestor case formează o in stitutiune de iniţiativă particulară menită sa ajute
la îmbunătăţirea vietei morale şi materiale a poporului la progresul statului în modul următor :
Prin învăţături şi îndemnuri bune să lucreze la desvoltarea minţii, a sufletului şi a puterii po­
porului; iar prin premii şi ajutoare materiale să ajute la desvoltarea economică şi culturala a P°P°r^
Acest plan se pune în practică prin case naţionale în centrele săteşti mai importante, şi, prin acţiune
culturală în toate celelalte sate şi oraşe.
O casă naţională se compune dino sală de sfaturi şi teatru, o sală de bibliotecă şi citit, o sala de ex­
poziţie, o bae, o sală de tir distractiv, un pavilion de horă, popice, aparate de gimnastica ş. diferite jocuri
distractive pentru copii. , ,
D e s l u ş i r i c o m p l e c t e a s u p r a a c t iv it ă ţ ii d e p â n ă a c u m a C a s e l o r N a ţ i o n a l e şi C e n t r a l e l o r , p r e c u m ş i a s u p r a c o n -
d i ţ i u n i l o r c e r u t e m e m b r i l o r , e t c ., s e p o t lu a d e la B iu r o u r ile C e n tr a le i C a s e lo r N a ţio n a le , B u l e v ^ u l A c a d e m ie i, B u c u ­

reşti 6 (c a s a M ir c e a , e t a ju l 2 ) , s a u d e l a R e v is t a « R ă s ă r it u l» în a c e l a ş l o c a l .

dl
R e v is ta , Răsăritul* a p a r e d e d o u ă o r i p e lu n ă , s c r is ă d e c e i m a i b u m p u b lic iş ti. A b o n a m e n t - 0 le i p e a n .
în v ă ţ ă t u r i şi î n d e m n u r i p e n t r u c i t i t o r şi o p a g i n ă ilu s tr a tă p e n t r u c o p i i , p r e c u m şi .d ife r it e s u p lim e n t e a r tis tic e .
 ABONAŢI-VÂ LA

România în Timpul Războiului

1 9 1 6 -1 9 1 8
FIIND 0 CARTE FOLOSITOARE, CARE NU TREBUE SĂ LIPSEASCĂ DIN NICI-0 CASĂ DE ROMÂN.

Preţui Abonamentului.
Ediţia de l u x ..................................... lei 120.— Pentru învăţători şi grade inferioare
Ediţia obicinuită............................. lei 8 0 .— din arm ată..................................... lei 60.-

PREŢUL UNEI FASCICOLE

de vânzare la librării şi chioşcuri, LEI 5.—
B u le tin d e A b o n a m e n t. Preţul unei fascicole vechi, LEI 10.—
Dorind să mă abonez la «România în Timpul Răz­
boiului 1916 — 1918» (toate fascicolele) vă trimit suma
de lei .......... prin mandat poştal.
R E D A C Ţ IA Şl A D M IN IS T R A Ţ IA :
Str. SĂRINDAR, No. 12 (ziarul „Acţiunea Română“)
Numele şi Pronumele
Oraşul sau satul ..........................
Judeţul ................................................................ Pentru orice alte informaţiuni a se adresa
Data ......... Semnătura,
D-lui ROMULUS SEIŞANU
BUCUREŞTI — Str. SĂRINDAR, No. 12 — BUCUREŞTI.

Administrator, S. NAUMESCU
.

a
■
a
• S C R IS O A R E A IU B IT E I. a
a
• « Sunt supărată... Să nu spui că sunt capriţioasă, că nu te iubesc, că nu sunt în stare să mă
a
B sacrific pentru tine. Da, da, nu zâmbi, răutăciosule! Dacă vrei să ne împăc im, ia-ma şi pe mine
a
m Ici... dar care să fie localul acela elegant, atrăgător, unde se poate dina, dejuna ş i supa după gustul
a
m faimosului B.-Savarin ?
a
a Stai. Nu’ţi mai trudi creerul. Iubita ta'l-a descoperit. Şi merită un premiu. Vom mânca...
a
a
9 L A M A R E L E R E S T A U R A N T -B A R
a
a
■
■ ELYSEE a
a
■ B u c u r e ş t i . — P ia ţa T e a t r u l u i N a ţ i o n a l . — B u c u r e ş t i .
•
■
■ Se serveşte ă la carte, iar în BRASSERIA acestui elegant local: MENU-URI cu preţul fix de a
a
a 12 LEI 0 MASĂ. Se serveşte Mors d’Oeuvre. — Plais du jou r şi fripturi. — Cel mai atrăgător
a
■ local. PREŢURI CONVENABILE. a
■
■ a

2 6 .1 4 3 .— INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «MINERVA», BUCUREŞTI