ANUL VII. ARAD, Joi 1114 Noemvrle 1918. ' Nr. 5.

ABONAMBNTUL: RBDAC'flA
Pe lin an • • 8<r- Cor. 'II ADMINISTRATIA
Pe lum!tate an 40
0

- •
Strada Zrlnyl Nr. 1 a.' l'
Pe 3 luni 20
0

o • - •

l'e o luni. 7
0

o - •

Pentru RomAnia 'II INSER'fIUNlLB

atrllnltate : ee primesc la administraţie.
Pe un an • • 100 franci Multamlte pllbllce ,1 Loc
des~hla eoetl şlrlll 1 Gor.
Telefon
pentru oraş şi Interurban Manllscrlptele nu ae tn-
Nro 750. napolazl.
tn

Tratativele cu ministrul Jâszi.

Ziua de astăzi este o zi Istorică. In sfârşit cut Imposibilă şi astfel vom sista opresiunII, În concluzlune orice discutlune cu
Îndelungatele noastre Juptepolitice au un re- orice impreună lucrare cu aufo- Apathy ar fi zadarnică, iar dacă se va inzista
zultat pozitiv: natiunea română din Ardeal şi rităţile publice, iar pentru eve- totuş ca dânsul să ia parte la tratative noi vom
Ungaria e pe cale să-şi elupte dreptul de nimentele ce ar urma nu primim li siliti să le întrerupem. Dr. jaszl şi-a cerut
a se putea organiza şi conduce singură. Pe nici o răspundere şi acea răs­ voie să se retragă nitel Împreună cu reprezin-
baza dreptului popoarelor de liberă dispunere pundere o transmitem integral tanţn celor două consll1i la o convorbire inti-
'asupra sortii lor, drept recunoscut de toate asupra guvernului actual al Con- mă. Revenind d. jaszi comunică dlui Goldlş
cârmuirile de stat, Consiliul National Român siliului naţional maghiar. şi celorlalti membri al Consiliului national
s'a hotărît la un pas decisiv: să facă un de- E lucru firesc, ~ă fată cu celelalte popoare român că primeşte punctul de vedere româ-
mers energic la guvernul maghiar din Pesta aflătoare pe teritorul de sub întrebare vom nesc şi cere voie ca reprezintantii celor două
ca principiul propriei dispuneri, propagat de consilii din Ardeal cel putin caaudltori să '.
j
respecta din p~rtea noastră principiile lui
Wilson şi acceptat pretutindeni, să fie tradus fie de fată la discutii. Românii le-au permis
. În realitate. Consiliu! National Român a trimis ."tt~ ,ro
Mo(.alităţile de predare a guvernării le va
aceasta, fiind in lumea întreagă toate discu-
.. 'deunăzi următoarea telegramă: tiile diplomatice publice. .
. ~ CATRA GUVERNUL CONSILIULUI
stabili o comisiune mixtă. Guvernul îl vom
constitui În Sibiiu • . •
Inainte de ordinea de zi la cuvântul dl dr.
Răspunsul la această recercare a noastră
NAŢIONAL MAGHIAR Ştefan C. Pop expunând situati unea creată
.il aşteptăm până in 12 NoemvrIe a. c. la de revolutie, al cărui curs n'a fost paşnic, ci
,orele 6 p. m.
Budapesta. a produs În toată tara tulburări, jăfuiri, spar-
Guvernul maghiar a hotărît să trimită pe geri. Cu prUejul restabilirei ordinei fnsă s'au
Deslănţuirea furtunoasă a e- dl .Jâszi şi Consiliul naţional român a fost ÎD- comis violente şi acte de sălbltăcie În toate
venlmentelor ni-a prn.dus \;on- CUtloşiiintatleiegraii..;e ca dansul va sosi azi pii .. jlt~ locuite de Româ!lL 0,- dr. Ştefan C.
. vingere~,~că in :întelcsul drep- la Arad.' .,;i"l ., Pop s'a Înfăţişat cu nenumărate dovezI''' c~,~" ~~
';' iului "de liberă' dispoziţiune a Azi dimineaţă a sosit la Arad cu tren !pe- poporatia românească a fost lertfa crnzimilor
neamurilor,' cât şi spre scopul eial dl dr. Oscar jaszi, ministrul împuternicit grozave.
de a păstra ordinea publică, si- cu rezolvirea chestiunii de naţionalităţi. Mi:' Ministrul jaszl 'a declarat, că va face cele
guranţa averii şi a vieţii, trebuie nistrul a fost Întovărăşlt de-o numeroasă de- mai severe retorziuni şi cere ca să I se dea
incă acum să luăm puterea de- Jegatiune, din care au făcut parte ~ date precise. c~
pli~ă de guvernare asupra teri- siliului national maghiar din.-Budapesta: P. Rugăm deci ca să se comunice Consiliului
torIilor locuite de Români în Âbrâhâm Dezso şi BokânyiDezso, ai ConsJ- natlorn.l român din Arad esact. din toate păr-
,,' Ardeal şi Ţara Ungurească. La liultd,»_nJU.l9nal maghi3r dilL Ardeal; dr:-A- ţile actele de cruzimi pentruca să se pornea ..
. tinutul acesta aparţin comitatele: pâthy Istvân proi. universitar, contele Teleky scă cercetare aspră. Vom inşira şi noi în ,.Ro-
" 1"orontal, Timiş, Caraş-Severin, Aristid, dr. Soml6 Bodog şi Vincze Sandot, mânuI", o part~ din cazurile de până aci de
..... Arad, Bihor, Săfmar, Maramurăş. al consiliului national n.e.mt~ din Ardeal: başbuzucism ce ni s'au adus la cunoştinţă.
Bistriţa-Năsăud, Solnoc-Dobâca, Emil Neugeboren şi dr. Striegl şfCâ(fva--ex- •
Sălai, Cluj, Murăş-Turda, Turda- perU din minister: dr. Racz Oyula, Kovâcs / Ministrul jaszl a -venit din Budapesta cu
. Arieş, Alba-Inferioară, Târnava'" Alajos consilieri ministeriali, Szekeres Viktor răspuftsul1a nota energică a cOnsiliului natio-- .
Mică, Târnava-Mare, Hunedoara, concipist ministerial şi dr. Szecsy jozsef se- nal român. A inceput sădesfăşure cu graiul '
Sibiiu, Braşov, Făgăraş, Trei. cretarul dlui jâszi. viu acest răspuns, care este următorul În e-,
Scaune, Odorheiu şi Ciuc, pre- Timpul tratativelor s'a fixat pe orele 11 senţă:
cum şi părţile româneşti din a. m. Membrii Consiliului National Român Guvernul maghiar recunoaşte poporului
comitatele Bi~hiş, Cianad .şi U- cari au fost delegaţi pentru conducerea tra- român din Ungaria şi TransUvanla dreptul de
gocea. ta.tivelor sunt următorii: dr. Ştefan C. Pop, proprie dispunere asupra sorţii sale. in sensul
Guvernul să adreseze naţiu- Vasile Goldjş, dr. Ion Erdely, Eneas Orapinl,. principiilor cuprinse in soIille lui Wilson.
.' nilor din Ungaria şi Ardeal nu- losii jumanca şi Ion flueraş, Iar ca secretar Guvernul maghiar este gata să predea Con- .
maidecât un manifest in acest al Consiliului national român a fost trimis . silJului naţional român guvernarea asupra po-
tnteles şi să subordoneze pote- dr. Gheorge Crişan. porulul român din Ungaria şi Transilvania.
~, stăţii noaştre toate instituliunile, Românii au fost primiti imediat de dl dr.' Se poate deci constitui chiar mâne guvernul
autorităţile şi organele de stat, Oscar jâszi, care le-a comunicat că pentru român al Românilor din Ungaria şi Transll-
-politice, administrative. judecă- tratativele acestea s'au prezentat În numele, -vania.
toreştt, de comunicaţ~une, şco- Consiliului national maghiar din Ardeal dd. " TotOdată d. Jaszi face apel la Români ca
Iare, bisericeşti, financiare şi dr. Apâthy Istvan, Vineze Sandor· şi dr.8celeaşi principii pe cari le profesează guver-_
militare aflătoare pe acest -feri- Laszlo Bodog, iar În numele Consiliului na- nul maghiar şi pe baza cărora RomânII se
. tor. Tot atunci este a se sista (ional german:' dr. Striegl din Timişoara şi pot organiza şi lua În mână administratia şi
~ . 'pe acelaş teritor orice alt im... dr. Neugeboren. - D. Vasile Ooldiş a decla- celelalte forme de 2Uvernământ. aceleaşi prin-
periu. Pentru acest cilz putem rat, că Cons!liul National RQtnân a adresat cJpii să le respecte şi RomânU fată de Săcul
garanta ordinea puplidi, sigu- nota sa numaiJ~uvernului Consiliului national. ~i Saşi unde aceştia dau majoritatea popora-
ranţa averii şi a vietii. In cazul maghiar, prin urmare>"'ConsiUul national ro-' ,tiei. .
, ' contrar am fi necesitaţi să adu-" ~ân numai dela gtlvern~l maghiar aşteaptă . D. jaszl işi exprimă aJ)QI dorinta ca po-
cem prin proclamaţiune la cu- raspuns şi nu e dispus sa stea la discutii cu' porul român organizat să trăiască in raporturl,~ i
noştinţa poporului nostru, a ţării alte organe, deci nici CIl cele două consilii; bune, amicale cu celelalte popoL're vecine.. ".', _e'
şi a lumei întregi, că esercitarea şi .~e aH!el refuzăm ~ stăm de vorbă ÎD ch~ .,' Dupăce d. jaszl a terminat cu de5!ăŞura-j
dreptului de liberă dispozi1iune stII ~UtJce cu dr Apâthy, reprezintantullumd '. rea concepţiei de mal sus, primind in mtreglo
asupra sorţii noastre ni s'a fă- ech~, al Imperialismului, cun~scut de toată mea el not!) ConsHuJui national român, ia cu-
VI
'. . " • umea la noi ca cel mai aprig partizan al vântul d. Vasile OoldJş, delegatlll ConsUittlui
'1 "', '''''v''t '.... ~ , ~. ~._~. _. • ............ ..-.~ __ ,,- ;;... ~

. '
naţional român ca să conducă tratativele .D.
Vasile Goldiş a făcut propunerea ca discutiu-
nea detaiată să se amâne pentrucă pe deo-
parte Consiliul national român să se Întrunia-
scă şi să cumpănească amănunţit chestiunile
meritorice, iar de altă parte săsosiască la
Arad dl dr. IuUu Alaniu să participe la conti-
nuarea tratativelor. .
D. dr. Iuliu Maniu va· sosi probabil de-
seară la 10 ore. Dânsul va sosI' negreşit până
mâne la 10 ore a. m. Avem informatii că În
Budapesta s'au luat pre~ătiri ca dlui Iuliu
Maniu să i se pună la dispozitie tren special,
ca să colaboreze şi dânsul cu strălucitul său
.,
talent la marele act politic ce se va Încheia
acum.
. Ultima ştire ce-o primim până acum este
că la 4 ore d. a. membrii Consiliului naţional
'l"omân s'au intrunit in biroul prefecturei
pentruca să li :re oomuni-ce informatiile exper-
jilor sosiţi cu d. ministru Jâszi dela Pesta.
Sub presidiul d1ui dr. Ştefan C. Pop s'au
"ntrunit(: azi d. a. la orele 5 Comitetul şi Con-
siliul naţional român şi a început desbaterile
asupra ~ăspunsuJui ce iSC va da dhri dr. Jâszi.
Desbaterile s'au întrerupt la 6 3 /. pentruca
membd Comi1:ettrlui şi Consiliului să poată
· participa la prelegerea politică 'ce-o va ţinea
d. Jâ.szi la orele 7 în palatul cu1tuml. La orele
9 se va relua fim1 desbaterilorcaJri continuă ~i
pânăce va sosi d. dr. Maniu. . C~n~lllUl Nati-onal Român. Fratii: si prietenii Ro- Vă 'rugăm în numele Co!1JsilLruLui mtional romilll.
Budapesta se pare a fi fost foarte atar-
~ată de nota energică a Români/lor. Cea mai
v,le dovadă este că bărbaţii noştri azi toată
ZIUa au fost .asedia~ formal ai.ci în Arad de
ziarişti s·:;siţi d1:Tl .capitaIă.. ..-Nu şfu1 dacă mai
,."I.. au- .furII>' şi derntervievuri ... Fieca~e clipă li-e
scumpă •. ,. . pe tlmpun veCInice convJetuirea pacinică Si co- ~h1f!1!btbl aoeetsua dar 'TilC'pretwn. >Otl "C-flIf'P.ne-a_ ..
Aradu1 fierhe de activitate şi enervare.
Toti ~ucrează,. se agită, Se ,frământă. nimeni
nu mai stă la rosturlle sale şi toti se nun la
dispozi.ţia celo.r ce dau ordine. Atmosfera
asta încărcată este a zidelor mari. Toti SImt
că trebuie să puie umărul la clădirea edrficiu·
• Uui .,nou şi măreţ al vietii noastre publîce re-
~nviate, trezite dim amorţeala şi aca'lmia se-
culară a zil1elor de iobăgie. " .
• tIre. In loc de pace si prietenie: luptă. In loc făr~'deleg,L, mtu'I1ecă lll'Umal O\1I1stea l1IOOmul u. ,~,.,' ,,-
Actul politic ce se pregăteşte acum con·
jine dispoziţii provizorke. Până Ia conferinţa
de pace el va da RomâniJor posibilitatea de
c-, a se organiza, de a se conduce pe sine însuş,
de a-şi resta,bili 1i'niştea şi a face mlllI1că pro-
. . ductivă. Cu cinste şi demnitate, întăriţi, cu
deplină inc-redere in noi inşi'ne să ne facem
~oc î,n ooncertu1 na~unilor jilbere ale Europei.
. Să ne disciplin~, strângem rândurile, să
ne organizăm pentruca să putem duce ]a în-
· deplinire toate hotătirile şi ordinile iubitllor
noştri conducători din C<>nsiliul national 00-
mân din Arad. . .
• România a terminat mobilizarea
Pe tren cu d. Jaszi,
Corespondentul nostru dm Budapesta ne
3crie următoarele:·
· .-
.
Dela corespoadentut special al ,,RomânuluiH
Budapesta-Arad, la 13 Nov. 1918, '
Ieri la orele 11 seara, la gara de ost în' Buda-
pesta se observă o vie şi neobişnuită mişcare, garda
national! maghiară inundă peronul şi in scurt timp
e ordine aproape exemplara. Publicul prive~te cu
uimire, fără să Înteleaga pasul ce intreprinde guver-
. Uiti maghiar, trimitând delegatia sa il" C«lpitala pre-
F' zeniă a Românilor; C\!l scopul de a Iicvida Ungaria
pe cale pacinică... ~ României. Mackensen si-a asezat cart:erul ge- 1 Ungariei istorice; acest viitor depinde,in al doilea "
. Ziariştii soset~ în cete mari. Toate jurnalele din
Pesta sunt reprezentate. Vine socialistul Bokânyi
" ' . şi dcyutatttl Abrahâm, .mandataiii sfatului national
" ,
~ :. '>'"
"It '0 M ~ NUL" Joi, toi Noemvrie 1918.
maghiar, vin diferitii referenţi de sectii ministeriale toat~ ~asroanele. Rămâne 'pradă centrala telefo"
v!ne odiosul Apâthy, "tigrul" patentat din Cluj: nul,Ul SF te,le,srrafului zidită cu cheltuieli enorme.
Vine reprezentantul evreilor Mârton şi deputatul P 1 fi 1 h
sas Neugeboren. Cu putin înainte de ceasurile 11 ' nmu o cla mag iar df> " .... '<ta Cll un I"ersonal
soseşte ministrul J;Iszi, cu secretarul său. Milli- : ~~ăaproape 100 de inSi-,a plecat pej os spre gra-
·.strul nostru plenipotenţiar în Budapesta, Dr. J:r- i . Ret N'I
delyi,. sos~te cu secretarul său Dr. Z. Boila, 1 se I ra~erea emh OI". , /
.f.. ·
pune la la disp~ziţi7, un vago~ ,separat: I Bucureşt~ 11. ~oemvrie. - Prin ordin resr'al .
I I
feţele, sunt l,n~rJJo~a~e, ~mrstrur Jaszi soseşte s au luat mast~n}l?- cont~a Nemtilor. Autoritătile
t?Cmal d~n con Zlli ul mllllstenal, foarte nervos, pa- I gern:ane au parasIt cu zIUa de astăzi Bucurestii.' ,
hd l~ !ata, ~orbeşt~ .?~tin cu, Dr. Erdelyi, care co:' ! ~u ra~as nurryai 490~' de oameni cu arme pu-.
mUlllca nOUl atrOCItatI, ce s au comis în Ardeal. ! t ln e . Bucureşti de ,er, stau sub autorităţile ro-
I
Apoi se urcă CU totii în vagoane, şi trenul prin un mane. Trupele refusriate din România Un ocu-'
A
şuerat uşor semna'lează plecarea sa din Budapejsta. ; pate toate liniile ferate. car,i duc din România
Pe dru!t1' se jnteleg~, nu prea putea fi vorbă de ; Si le folosesc numai dânşiri.
dormit. Toti, chiar şi cei mai mici ziarişti stau: Trupe mari franceze.. ali trecut Dunărea In
sub imPvre:ia momentudui de 0. extremă impo;tantă.!! Bucureşti aşteaptă sosirea lor pe astăzi. .
Dupacat am putA constata, atât guvernul ma-
ghiar cât şi toti politicianii de vază şi chiar şi presa
se tem vde pierderea ţinuturilor locuite de Români. I
E vorba numai să menţină ordinea cel putin Până] I ' Apel . -
..
la conferenta de pace. In tot cazul orice ar hotărî '
R~mânii din punct de' vedere Pdliitic, guvernul ma- ! cătră preotimea română. •
g!uar va protesta numai şi va apela la simtul de 1 , ' •
drep~ a~ areopagului internaţional. f P.r.at~ 1)reoti! CeaJsul ,reînvieriri meamullli a ..-
DImmeata la orele 8 trenul ~pecial soseşte în · ~unat. Z~Tlile mâIltdre se refllecteaJZă măret pe-
Arad. I mllreg 0'l1lZ011tuJ neamuLui românesc. SOlia: îm-
I bucurătoare trimisă de presedilntele S~telor-
I Uf!-ite" V{ilson, prin care se recunosc toate a- _ . "-'
sp..rnatLlUl'iile !I100JS1!re oa popor n~ber s:iBndep~ll­
D'ale Românilor. I. dent. a ·umplut de fkeaocă bootl:pÎJe 'Orioe .ni.nă
I româ'lteaSCă. Lanţurile ~relJe, cu ealm .aswPrltmLi '
ode vea-cu'ni an.tÎlI1lCăltU!Şa.t mânhle _ 'Si pkioarele
Zi~rul radical "Vi/ag" scrie, în legătură ca noaSibre, 'a'u căzut -sub vlfaja îDt-eJbeptelor vorbe .
tratatIvele ce le urmează Jdszi cu Românii ur- alle J.lbf Wiillson, călruJia toată lumea. dar lvai...
mătoarele: ales m.lOi ;Românii,ii trimttem omag:ÎIÎ de s.n:ccî'ă
Trimisul guvernului maghiar în orele cele mui}ţămită şi .reou'l1JOşvhiltă.
mai ~~roDiate mersre la Arad. ca să trateze cu Apelăm, <loOCii ,la V'Of~ frati ,preoti român1 şi
mal~L se vor convinsre. că noi cu bucurie sin- ca de ,pe .amvon să veSiiit-i 'D()J)OPUi\U românesc,
cera vom primi mâna întinsă. Nimeni dintre a. că afară de ajUttOirul ~ui Dumnezeu şi de persc-
ceia, cari au aici cuvânt Si putere nu voesc să-i ve<rta'uta şi tărtill neamuht.i nosÎIru. numai preşc­
seducă ori să-i scurteze în drepturile lor Din .dÎl:'l!telu,i WIjj!OOJl avem să-i mUI\tumim. ci şi ')O~.
contră: e dor,inta ni'astră fierbinte ca să creăm POJ1u \ if'OâJn~ a ,intfl(l.t aaumm şim!l natiunwor
o 'a3Hcl d~ întelt:!gtre, calle să as'hwre pe veCi -1:btre;,- ___ ., , . 'I:"~ '.'.
dreI~turile, tutu:(;! natiuni1vr şj să facă pasihilâ ,?Plllle-ti }}C1].h.?TUÎUi. fratilor •. :că da:tor este În '
laboŢa-rea frătească a natiunilor. Noi nu avem Olr!ISrt1~ I~mea, să, aif~:re ynn ·purta'Pe vrednidşi~'.'_'
sentl1~entu,1 ren~ntărili la drepturi prin aceste I'PTm loo~r~ ordimel&, 'Ca sunJtem <kinmi de c1U-
tratative, CI sentImentul, că aceste tratative sunt stea ce 1I1,1~ dă. ' . " . . ..
un d~r ,al.sort ii pentru Maghiari. dar Si pentru . ,f~ţr-'Va yesţ~ro~ b~!I!el, neaJnlUllu~ ,no-
Romam. E cea din urmă ocazi;e aceasta pentru stru.şI povăţuiltOTl!l S'l!Il!Cert al 4"llG. Voi aveti Î!l- -
pr,ie!enie şi pavce. Docă. lăsăm să treacă sau ne- o(jr~derea ~eplnă ~ OOJ)Orul~, vorba. voastră e
srhga~ ,aceasta ocazie, vai de noi. Dar vai şi de sfantă '!'Il~rutea ilrlUf - 'I?Uln~tl-vă <leca ouvântu;1
Romani. Pentrucă atunci dela Arad până la Cluj vog,t>ru b!,.'taVOml iO<!-rurel ~fl'l1te. .
si dela Cluj până la Csikszereda muntii si văiI~ I VestIti PQj)O}'ltIlul, fravlrlor, că 'I1untali bunăîn­
vor fi, in loc:, de adăpostul muncii paoinice. câm- t~~esrere~. pa:c~a si asteptarea ,ne pot np. ?eplin
I
pul ~e, ~upta ,a, u.nei agitatii vecinice şi a unei ail~gura nupl'jl!1:prea ,tuturor dOPhl1telor. Nemţde.- ~.
p,regatm pemblle. In loc de resisrnare: răsvră- gnrle, tuU~ur~nie ŞI <lredrrur~ 4~ ~apte urMe ~I .
de muncă frătească _ cine stie, doar prăbuşi- !Na~L~~~ TIJ?3~tră Jcum mall m~k tC~ ori vc,â:ul,
rea? _ doar lnarmarea pentru un viitor răs- are hpsa sa .Ilie vaZlUa 'iIll depLma el auratle ŞI
boiu? Groaznică perspectivă! Prietenii nostri d'rumseţe. . ,
I
Români - de bună seama _ se vor însrrozi de I x PellJtl[UIOO gwrde.le noastre n'lt~le ma,l UŞ()~
ea tot aSa ca si noi Să le asisrure deci toate sa '~'lltafalCe or<lii;r:e l~ 'oOt:nune., f:i:i~ \101 fra~ ~­
drepturile _ aceasta socotim noi, că e mat 'Dreoţl.. cu:r:'0iS!~rll 001 maa buna a') p?porut,u •
natural - dar să facă posibil- MaghiarHQr ca să IDurJ1Ieţ!Jl-vă 'lI!l, ~atură ,?U 3/CIeSţa. vdatJir-l sfatul>
facă împăcarea prietenească cu ei şi să tră- v.o'stnu. <laU-J m<lrumă'mle de hpsa.
ia-scă în frătească întelesrere. Să-si deie seama, Arad. la 12 Noem\llr~ 1918.
între altele, că lupta S iiritatia statornică ar Vlad, major Vasile Debu
insemna &i aici si acolo, iesirea la suprafată a ,preotul g::troei n.l-
reactiei si naHonalismului, încă si atunci. dacă (X)mandwl1tt~l g'l.rdei tinn,l'le rom_âne
a-m putea evita prăbusirea. Impăcarea frătească naVio.nulc române
ar Însemna atât aici, cât şi acolo, învinsrerea si =-. ..... ,. --c- .-----=-=_____-',-;-0' .. - ...........',:"
Înrădăcinarea vecini'că a democratiei.
Spre lumea nouă .
armatei.
Situaţia in Ungaria.
Bllcllreşti. -Preparativele - incepute de
m:;,.j multe săptămâni pentru mobJizarea arma- Armlstitiul s'a încheiat definitiv; Guvernul ma'-.. ~
-
I
tei române - s'au sfârşit. In Moldova si în păr­ ghiar stă acum în fata alor două probleme de
Ule ocupate ale României au fost afişate - încă mare importantă: proulema naţiunilor nemaghiare
in cursul noptii - puhlicatiunil e de mobilizare. din fară şi înfăptuirea formei nouă de stat, repu-
prin care sunt chemati la arme toti Românii blica Rezolvirea amândurora °
consideră de tir ..
dela 26-52 de ani. După informatii de toată gentU, iTI vederea apropiatei con/erente de pace.
încrederea, mob;-!izare& e îndreptată în contra In Consiliul national maghiar s'a format adecă
Germaniei. Românii vreau să împiedece trans- părerea, că viitorul Ungariei de azi depinue in
portarea cantitătilor nepretuite de alimente. lână rândui întâi dela faptul, dacă se pot creia cu na-
Si alt material aglomerat de adm:nistratia mili- tiunile nemaghiare din tară astfel de raporturi, in
tară srermană pe lâp l Hniile fera-te.
rY
. urma cărora acestea - asigurându-li-se cele mai
Grosul armatei "'''rmane a părăSit teritorul !Iargi aspiratii - să prefere rămânerea în cadrele
neral în Craiova. Cea mai mare parte a trupe- rflild dela noua formă de stat, respective dela ac~
IQr si a persoanelor civile a rămas În România, cclerarea înfăptuirii republicei. . .
Dentrtlcă comandamentul german a cuprins
 ~_:..:: ....
'1 . ;.• '~'-~A!!'-'.",;~",-

"ag. ~.
Joi, '14 Noemvrle 1918.
In fata situatiei Carol, azi exîmpărat, a abzis ;tâIJd ,imnul ,national s'a dmvat ,renăscută su-
Guvernul mpghiar a şi început
de i'9nul Austriei, cerând voie să locuiască în fleteş,te. /0
/ tr.. tadvele cu ConsUlul national român Aus-:-rlă. 1 s'a dat; a plecat din Viena la castelul Adunctrea natioDală in Lu~oj.
săli din Eckertsau, în civi:L RQlnâ:rtli din Lu.goj s'au man1festa1 in mod
.v.:n mijlocirea ministrului ot;c~r Jâs~i, şia ,unei
delegaţii, in care e reprezentat ŞI Co~<;~:n~l !1at lOnal E întrebare Însă, zice "Pesti Naplo", dacă ab- grandluos, num~necă în 3 Noemvr.ie. în~ f'O adu':
magIJiar din Ardeal. Aceştia au SOSI~ aZI tn AA!"ad zicerea e sinceră. Czernin, Windischgraetz cu În- 00I11C ~~nU!tă swb cer.iul liber. Âu parv:dpat ,mi
cu' intentia, de-a reduce .. pretenziuTIl~e Romanhlor treaga camarillă odioasă lucrează din răsputeri in de OOI11€lJ1!1, ciy.Hi. şi soldaţi, 'Cas ă se pronu:1te
la cercurile curat româneşti". :rratahvele decurg. Svjţera În interesul Habsburgilor. Colportează min- Întâia.sdaîă m>er Ln fata sinuatmumeJ nouL Ştir3l
ciuni groazllice ca să seducă pe royalişti ~i pe con- adunării improvizate s'a dat din gură În gură
In acelaş timp urmează /
tratative şi cu Cehii servatori. Vreau ~~i-i convingă, că manarhw e prada priJn tinerimea Însufietită.
bolşevismul/zi şi în urmare camarilla lui ~arol de A ven.it clem' ambelor confesiuni În frunte
rc'feritor la aspiratiile lor la teritoriile slovace şi ~n tiabsburg n'ar avea nimic în contra, daca trupele cu P. S. Sa epilSoopul drr. V. frelltill si prooo-
legătură cu ocuparea, până aOllm, alor patr~ coml- ali/an/ei ar face rândUÎală În Ungaria şi Austria. presbjtenlll ort. român <lr. 011. PopovioL Au
tate slovace. In legăturiţ~ aceste tratative gu- Italienii pretin,d Îlltreg litorallll adriatic. Au o- vefltilt ,clioori JomâIJ.i oonstituiţi ·În Consiliu na-
vernul maghiar, prin ~oIYi, re~titi~ă hotărâre~ .de cupat până acum Abbazia, Vo;hsca şi l:0vran.a·A - t'iOU1a~ român~ toti soldiatţiiromâJn. aflători In'
ieri de-a se opune~ arma on caror atacun lll- Ei au preluat şi fosta flotă autsro-ungara, abzlcand Lugoj sub roooul(.'Crea maiorulu.i 'Remus Dobo,
dreptate împot' granitelor. tării de azi. Pri~ a- de ea Slavii de sud. (se). oHaialltH români oondu,şi <le dr. 1. Bal.:e..~u, m-
ceasta, adi =-, guvernul magluar a atras numai ~­ ,telectuaJij~ ,tndtl'Striasi, eoonomi, săteni doin co~
t~r11il guvemului ceh, că trupele cehe au pa-
trîms în Ungaria fără prealabila declaratie de ras- = munele ÎIl1vecinwte. PoHtiia lI1'a ,fost <le fată.
,Mailliifesurea svontall1ă a fraţul'Olr ,kgojeni a
boiu . iar fără această declaratie trupele cehe h!
con;ideră de trupe neregulate, cari primejduiesc Cum trece mărirea oamenilor. doowrsî:n cea mai perfectă ord'i:ne şi in mijlocul
unei .Îin:sutleţiri g'enerale,Întrun glas s'a aclamat
averea şi vie ata locuitorilor. ilWrederru. şi llJipirea lwclintUă fată de Consiliul
Sfârşitul tratativelor guvernul maghiar nu-I a- 1'11 Serajevo au fost ,împu.ş.ca1i ~Qj oameni. şi national român. S'a luat ,pozitie oonttra eveJl-
şteaptă, pe semne, ne pregătit. Noul ministru ma- de-aJSup;ra ca-iliwrelc!l" Im s'a wpntJ1JS lumea lfl- tUai!elor tTllcer'Cătri de t<l'f.wn.iamenre ş.i transa,ctii
ghiar de răsboiu a QRdonat ca anumite contingente ;!reagă: '001 mai U'f1~ .foc d~n 1ume. ce a drs OOcale Ş(Î lfegilo'l1ale şi s'a 'protestat oon.tra n-el~­
.!~ fie chemate patru ani ş:} ~umăta!te ,fără intreTupere. .
din nou Gub arme, giwiriJor ce le IOOmilt bandele de tădL\llUari şi .Ie-
·MO'aJt1bea alior doi- oameni a cauzat moaT~~a f.U100ri 1n mai multe 10000 şi C011Itra ICOncepti~i
i3.f În - adunarea de constituire ·a aşa numitei .,A- millioaJlelor! f'eudalhvsmul -a ttrimj,s da eşaf:~ şipăreniii., că aceste acte VIOlente wr fi ;proprii
·~r. li;:mte regnicolare a ofiterilor şi subofi terilor" - ,f1owrea tpCtpoalT~!or, tCa: ,pe ruinele rămase d!n j)O'\J'O'r.uiJLLi româullesc. ,p apte le tădoo3Jr'Î'lor şi J'~~
(blUtă În Budapesta - a declarat: .,Nll sufăr nici -rnoelldiutl rn<mdJ'al să-şi !pOată ISUstmea stăpa- îuitori!or nu 511:n:t f.rupteromâneştU., -dar sunt
Ull consilill militar in tarii". n-:!rea cu 'ooa!te uăcrutLe de V!OOOwri. - scuze contra răsbovuLu± ş.i IOOJllnra acelora, cari
Regimentul Săcuilor Un print atotputernrc a vrut să 'năduşe un au fortat luptele vânăce s'a- ipt"ăh~ift lntregwl si-.
reg. 82 n'a fost desarmat. J)OJX>r, conş~iu <le silne. Dill1. IItuPta, Il!(lir~ pe stem mi·li1:arist FntCa,pab4l a ma,i sustjne.1- ordi.
moarte ş,i vlată - fuhrlcuJ tlabStburg s a mtors nea ŞL d!ilSdp~ima În şirele proprii.
fntorcând dela front, garda civilă din Oradea- 4a sbr.ămOŞlJi !Săi ,păclto.5i, iar. d.i:n f~ul. <I~ pre- . Pen.tru a preveni aJlIamn:ei se decretează :~I'; .
n;are voia să-I desarmeze. Căpitanul rcgiJllclltului facere a;pr,ins 'ne urma ~'Lhi, ;tr~~mfeaza, i.dela n~­ tinta-rea primului ba:taL:en româneSIC <I~n fO'irii
s'a opus, a tinut o vorbire agitaL0arc; a vorbit apoi ţiooJu:l.Iă şi Hbentartesa ul1'lversa!I~: -: S a,~ sfă~a­ hQonvez'i ai reg. 8 şi a/ie trupe. Of~oerii si sol j (-
- -f' şeful de gară, iar regimentul Săcuilor a plecat m"llt cătu'5eLe ,rUJg~l1Î!re ale Dutefl" ol~aTJHce, sau tii a·oest:LI ,batal{jon mmfuoos.oc, camr eraU de ÎJtl
'.: ,,11 puşti, mitraliere, munitie - iil mijllJcul unei în- desfă<CLMt legăJtLLrile neHneşti·, '00 tineau ,)ia o!alt~ cu cocardele natioooLe pe dl1Piu, u fost ooiedu-l
~tlnetiri şi emotii generale - împotriva /11 ,1(lzei atâtea pQJX>are! Llbere ·toate po))()are.e! Llloon celor mai călduroase ICld ama tiu!J1J', i:ar vorbih)~
'Ul/afară şi a tulburărilor d;niifllntru ,- cum scrie şi stăpâni ·şi ;11101 .pe s..>.artea ooast'ră. La un Loc rul lor. căpitanul Dr.Oeor~e Gflrda a trezit 1:1-
::;vrespond eli tul. \:ei de ·un sânge şi <le o Hmbă! eri mi de emotie, când :a: făicui <iLn adânOÎTlI:!e
, Republica AT iii (;J1eZu1 vr'ooa1ă Habg.burg,wl ~ncă.p~­ iinimei sale -româneşti ,(l-pel.ul să se inroleze ';..-
curând, după toate semnele. La Dro- ~:I!1\3Jt,că 'el VICl fii motON1! atâto.~ sohrmbaTI?
.~ţV1 Înfăptui cjJJrii rornfmi in primul bata,!Ii'on ,rom âl1e SIC. 3.10
camatia de Ieri au sosit -o muJ;llllede aderente Peli'bru un cap 'Î11lOOf1Olllalt sa 1JOrmt marele ras. itnprţSi!({' a<Cesror ouWr.t1e î'11~uf:l<ctJi1e s'a doorcUI
C'o:3 con's.iJiill;! naţionale maghicU'c locale, cari cu horu~i. ~~ Q -C:ăzut. c&!)'ldat()tpwt~.fl!ioUiLui Kaiaor si trclmrnt:a unui imf)rr~tnAmrll '{'"",11rr:{'~ .iool..t~ . ·A__
...aL.• «tria cerrepUlni",~.-~------- .-------~----.-,. . şi s'a S'fâr.ş.jtt răsboiul. J~r:tre au -.anu~ !~~ l7?- L1t.if'-naţlvllal,· ;-- -. .
i Pentru înfăptuirea republicei s'a ales din sânllJ joarele, mWoaale a.u sii-ll:geraJi şi ,îmoăraliut- Wd. ; .Adunar~a ~ fost deschisă pe fruntas].d bună­
.~llvemului maghiar şi al consi~~ului national maghiar Re'Jm .ca're a !pretins saorHi<:Jbi de moarte dela. \cnilor dl ar. V. 8r(1JU~ţf. l~prezid.!l'llt a fo,ţ
51)0 membri, fiind reprezentate toate partidele. "In- a-i s2~i ,făcoea iLa <le1(1Lwrăni şi <ltX;!Iamarţii şi Unea ac\amat P, S, S5:! pi.ir:ntele ţpiscon Or. V. Tr.
e,;!t e posibil, vor fi reprezentete ş.i consiliIle na- mmţiş la tron. Şi azi tSemi1zeul Teuton.Hor pri. frentÎu. Ll1'tre aclamăIroj şi~a hllaţ' lOl\..~ul la ina:;~l
tfunale ale nationalitătilor". beag '1Jl ieri străJÎlIl.e, alUin,ga1 <le ali săi Îşi ,L~ă­ prezidia/li <hl major ,Remus Oobo, ,prezidţnlllj
. Dieta nu va mai fi convocată. C >nsilinl n.llional şeş.1e pă,owtele. Cu el au apll'S pertDru totdeauna COllsilj,u)uli ml:ătr romt1n dn tugoj, PwP~ di~4f"
.tllaghiar e azi şi vremea reg,ulor. Să şi dispară tot lOe 'll'u-1 .- sul rostit de dl Dr. V, Braniste, au mai vorblţ
for legl&latlv. Jil"elSIC şi nu-i spre bfne\le P'OJ)OaItielor. profesorul dr. Vk.tor BâpJ.oo, <1r, O, Gt\r<la, I1t,
: 'j Camera e În urmare ca şi disolvată. In clipa,
(be). G. Dob~1. . . .
~ - ili care se va prOClama republica, se va disolva şi După lC'uvinteJ.e de lnoheiere ale :pl'ICzhlnetu •.
hrmat camera. Casa magnatilor, socotită deja Oc
=- c1u,j P. S. Sa dfr. T. V.Proenri,u, ,trolre8Jg/Cl adll'Oaro
• :> stată de pe acum, va fi reformatd în spirit pr~ intonează inmul spontan, stând toti in plcioartt
"untat democratic. Carol de Habsburg va abzice
il(! curând şi de tronul maghiar, asemenea şi prin-
Organizarea 10
cu <:apete!.e descoperite "neştear~tă ..te ROlTlâ~
ne". Câ'nta vIădl1L-a ~ntne tăr~nl. maiorul intre
"
C){pii de dreptul de moştenire. Românilor. soldat~ câ111au cu mte cu mare toţi şi
câmau pe mU'lt:e fete ourgea'U -Iocrhni sfi:nt~ ele
'pe \!âIHJ
i Ocuparea' a incej)tlt. elooV;e. ,Erra :oeI d-i1Tl1âi "Deşteaptă-te R(}mâ:n~"t
Mişcarea natiortală it. Tara BârseJ.
,...,..f",·

'.~ .. ,: In Budapesta au sosit deocamdată 70 de ofiteri
0::1 1000 feciori francezi. Reprezentanta oraşului,
chre luase de mai nainte la cunoştintă siJsirca tnt-
pelor franceze, a rugat pe cei ce "primes& bucuros
IJt ofiterii francezi" să-i Încvartircze la ei.
; Un ofiter a decl~rat: ProPIÎ.::tatea privată ŞJ
..ieata locuitorilor le socotim li~ sfinte şi le "(lin
APăra. Noi TIU suntem barbari şi nll suntem Nemti".
• le· - J
< •
fRĂMÂNTĂRI ŞI LUPTE SPRE LIBERTATEA
. NA TIONALA~
·Ungarla.
Ucraniellii şi-au formulat dreptul la .comitatele
Maramurăş, Ung şi Bereg.
Leg;onaripollJni -' după gazetele maghiare ...:...
"fac mişcări suspecte",
Austria.
Agenţia telegraliclJ slavil comunică:' Adunarea
· 'f;atională din Praga se va ţinea Joi. Republicei
· (lţ!lw-slovace vor apartinea Tara cehă. Moravia, Si-
lezia şi /8 comita te din Ungaria. Aceste 18 coml-
tate au nn teritor de 142 mii klnt. patrati şi fac -
;zjrii Ardeal - cam un sfert din teritorul de azi al
.' > ·Jngariei.
• zatii lI1ationleşj i,rl~H s'a oollstiltll'i1 o comisie
\--Miscăriie republicane în Viena. sub spuzli în
vtemea din urmă, au isbnnict iarăş CL1 vehementă.
S;e pregăteşte o grevă generală: greviştii vor să 0-
ebpe Ho.fburgn·I, Schonbrunnul:. gările. Azi s'a şi
4eclarat republicat Austriei nemteşti.
"'.<~
Despre cnstltufrea Sfa.tuh14 na~ rom~1
di-nTaJra Bânsei aflăm <I:'n Gazeta Tra.nsHvţj..­
,ni.ei ,urmă1oare1e:
Lnci V,jnefli <lrimiooaJtă ne...au luat vre-o câ~
teya nobiHtăti aşazicând de pe stradă si au În-
cenca,t să !!le oclÎ1roieze aderarea la ..Magyar
Nemz-e-tj 'l';atna'Cs". nI păr·rnte proto\x>p Saf tu in
urma 'COl},s.udtărtÎJi cu alţi 7 flrLUlltaşi. a avut însă
cLI!ra.iul şi denmjta1'ea să <leol!wre. că ,noi stăm
pe baza declaraticti citite în parlamentul din
Pesta de dl depU'ta~ dr, Ak!x. Vati<la, iar intra.:
rea in "C<m.~iIJ.1" a frl!OU&-O f>enoolll!ă de hotă­
rîr.ea ooll.nM;fj 11.afix,male. tCare avea. ~ se oon-
vOO(.'C .pe ziua ,mlJlăJtoare. C<>rnpa(riot~i Î1llsă, au
avu1 ,temer&tatea să .pună isr.:MiiUllî <IIm protopop
şi a <1I'lt; al(jvocat Gan-oiu sub LUI mau»feSlt, care
numai -i-o armolJ;ÎIet.-'U ooJ1lCe:prianrosbră ·polit·Vcă
ThU era.
1J1 a'C\ealStă stare des pj;mt s'a: făcut Întru-
nirea. La care il 'p3!Tltkipat mu.ltă lume din Br~­
şoy ş.i ctr..m :prov~\1tă.
DJ pr.eşed~n::e, pănilntele ,protJopo.p SaHu işi
.păs~rează NI mUlooul vHorurLui caJmud şi tactul.
S'a tOCootaJtatlIDWndm necesilbatea.umei organi-
de 32 membr, oare să {(jnn~ze SDa'Lu:1 OOfX)ral
~I Româcrlk).;t djn Ţara Bâr~.
In sfâr~Îit adP11i'rţ;l întlr'o mmunaţ~ 'POrnire
de ,a.vântr .fl proclau/r<iIt cu unanimft<He eser.cHa-
rea drepsuţui >ij()şţ'fU ~ijl~r~ ~,ispijJJ9rtţ şi cău-
\ ,o.
diJil'ta:t lrer m adn.t,narea plJ!bb~'ă. ziua 'Ia aml:azn
sub ceriut\, <ltn ai cărud nori se 5trecur-au .prcUl~i .-
fini de IPXl~re mănmtă ... Piângea şi firea {".'1l noi .
de pl,c:urie şi fedoi1re.
. -. ., " ., . Din Solmuş,
comf:Ja,tul A:rad, coresfmn.d~ntul1J.Qstru ~ ~rie.:
,l)umÎlnedl in 10 NccU1vrie fi, a..c, ~ V;ţ'/llltilţ 111 91#=
mu.na !1i()<"~ltră ;(11 IkoOCillellt .ur. ,f3ţl~ş. ~nsotH J~
protopopl.~ Proco.pie Givl\'les~.'U
. şi tJrtr~ PQ-poruJ
d;;n 'Ra:d.na, cu steag române9C înfrunte. (:u sij
former.e gla!rda,IUl-ti onaJă. Noi mile cu rnar~ tot
'ClU ~iea,g,Ulri .J;..amorimilt şi Î1nail1itea &firlJt't'i blse...
r~..ă cu mare rll,'IIufle~ne am fonllalt garca nll a .
t.c,"aIă ,rolllână. La cel d!irriltftd cuvânt s'a Î'nrolat .
60 de inşi. ·Ofente!e peIlitrit sustiirerea g-ardd
de-:.ul1g. Serharea lI('JaI__)tră natw:nadă a doK.'ms În
ordbe, cu ,i;n.suoflefire şi deml1uta1e. MornerJtt Îllell-
t~i<tor a Fost, ctin.d p~h~i1Itele ,protopop Îmbrăc"lt '.
it!! o:d.ăjUiii jl uru::t1t iripUilIoţt şi ou sfân/tlll oruee in
mână a Lualt .Imumnâ·tu! fruJllOasi noa.st.re garde.
Tre~.âilld ipaza oonmnei ÎJI m~n:le gardţi jMur;
')i turbUl:-llri iJl ws'a~1 intâmp!wt, .. -..
"?'.:-" ;:~'~i
Oriaulzarea Româ"laor din DQl)la, _..
Iii Zli,!ja sfârllt,ul'ui Du mHlI' u Jl11r'() roore a"'n"
riar:e .p{',poraIă, Rorn!\:nitl <iLn Dob)j s'au ootlsH",
·~'l!I;·t cu un entuz~S1l1 :nemărgmit ki1 Co.nStluJ n~.
I;iollal român. Tot ~ttllnd si Sloldat;d româ.ni au
.·~or1lIat sub Co.oouc.erea dll1i locotenen1 Ioan Ba-
. Deş; ~9Ţ1j.iJ. .'f).tioIlilIă. jltrdlkl cre'dj,ntă Si snpu*
','.
 -. Par. 41. '
nere wllISiHului nationa-I -român, si -~uând asu-
pra sa salT'eLna sustinerii ordmei lJ)ubliloe.
OrKanizarea Românilor din llia-Mură~nă.
Ln 2 N~mvrle î-n urma evenimentelor 'revo-
11ltmare s'a OOl\stittun i:n Hia WI consiHu iuatlo-
naJ mag.hmr drim 13 J)CI\Wane.
A -doua zi în 3 ,nov., au constituit si Românii
din lrIia 'U1I1 Con'Si-liu na~i'OT1ail român odm d-nii:
dr. Ştefan ,Rozv.an, vresedhtte şi membrH: Iosiţ
Dimper, Maxirnidilan ZomollHa, Petru Buda ŞI
loa,n CălrmăZlall. ' ,narea s'" l-nlc:he.bai au ÎIlFIăcărtttrorete imnuri
Şi 'în oeroul llia s'au mai lntâmplat jafmi şi
i'urourăfli, oari l.nsă a.u fost 'sufowte, dunere, nu
fară jertfe. , mândrii ale neamului nostru n'au cÎipe de odihnă 'jj
JaftlTHe ,le-aQl pri.oilJltItt ,betia. De DTezent e
ordine <:oIIlpletă, căCi s'au const~tui1Ş1i ,pe sate
Co.Bs~~ii Illatiot1laile româae $i 's'a oor&,a/Ilizat
garu.e nation:a/oe.
comitMlJlI Aracklhti !I1e soseşte VeSltea. că rondu-
cărorii .comUlnei naiIllVe de a :SOsi trimilsul C. N.
R., d~n iinijiativa ,p.ropre, loc.ă ,în 3 Nov. st. n.
- au format gOO'da natională -română, aToorând
Mea!CUll Jla,ţiollal ,pe oosa oomunaJă; P,uria revo~
Jutiona'rilor s'au gă~ in tlCl1ă !OU garda bme
or~iza1ă, .şi lrLumai bravLlor garoj.ş.tj li se a-
tribuie ordinea si liniştea perfectă din comună.
Un domn, o credintă, UD
In zi.ua mUloeJltiou111!i Dimitrie s'a a<1lu.nat
sÎl.kirea române;ruscă 'drn B. Comlos la adU'na-
rea naţionaLă română. Presed'hlioo ,fost a.clamat:
dr. Ştefoo Paoou, <.'Iare deslC'hide dunalrea îndem-
nând tpOporul ~a online. Dr. Nkolae Brâlnzeu,
PfOItoPOVutl I!l"T. oCa·t. oooontuia71i dărâmarea lu-
mei v,ochi, iIlll.itetiând ou: "Veniti să bem beutură
nouă şi Cristos a înv,ilaJt,·să:IlJe veselim vopoarc".
P-ănirrlItele VasiJe M.oorea a vorbÎlt despre sufe-
rint>eJe Romfrnilor .celor dela ,fl"Ol1ltuliÎ şi a oolor
de ak.:a'Să. Teodor S~u VOt"Ibest~ .despre
.~plill1ireu vrem'ij". vestită pnn a,po.s:tollJl neamu-
lui lJi,')stru î.rucă 1Il1airute de ră1sboiu". Avem noua
por'1li!Jt;.'ă in lI.imba noaSltră. d)Omncă de ,pace,
(Jela st!VflU1 Illa~lial! român; aSICultati şi vă s~~·
'-.,J' 'J)lU!lett a-i..'estc,i IPOrulliC!!" UnanUu ŞI 11Il$U[J\;\lL
5t'nilgă a<h!<JJJalrea: ,J3:'SCu~tăm"!
--" Rid;'--': mâna -drea:otă! TQa~ sm}area
româlnea!S\,:ă rkhli...'.ă mâtoo ŞI ~ept,tn.e '"răm~ntul,
că 'se SllJ>tme şi a,scuLtă botărtnle SfultW,ul no-
st
r1Jpresedvntele a cetit motiunea prin care: -po-
pOIruJ !român .mn Comloş.ud~ălJIă~an. ex.pnm~
'. votul său de Îltlloredere rom~tetwlU1 $1' sfatll1Ul
,national român, - amLllitind că si B.-,Com!u-
şen.ii ·stJanl pe baza maniifestulUii clu1:mLul na~
na'l româ11, cetit j.n ,palrlamentlJll UJlgar de de-
t J Val'da.
Ill1 t a:tli t '1'
S'a ai!es sfmul natÎ'OOO!l locail. romttetu m~ 1-
. tar şi garxla matiol1\ală .română, oomand!ani:
, subloootenenM Qeor.ge Nlcoară. ' .
ht1ltesatga dorinta fierbime la ,~.-e:o~losemt()r
şi a ~Ult1lTOr romUJllelor româaI~h dm ~ur o ex-
primă .saurt: Un domn: partidul. mUlf!l'.al r(J-
nliln o oC'redinţă: Unire.a lularQr Românilor, u:n
, fiote~: "Dela Nistru pâl!' la Tisa",
..
Ofkerm &i soldatii români. dl~ gar,niso.an.a
Vp,rset şi .cei dm Ba.IJafful sudIC S 00 oonstttutt
. In Con.~I~Hu militar natkmad rom~n. care stă SO-
lidar la dt~poziti.a- oonsilliului nlCl!tlOl11al român.
. I)e(l1aJTă, ci atiloounea lor o vor ~~forma
lntru toarte ,hotăriÎir,Lor ce tIe va I,Ula OOiI1S~lJUoI '00.-
tional român, cAr,u-ia se alipesc cu cnedmtă ne-
diIl'ti tă. ' .
J'-"l""'ră
.~ ""
.n pine, d s:uut .gata a -oon.tucra to -
I t o
dea-lma i:n orlşkare direot~une a 'sm~ merea r-
dil16i lll'k'iuJllbru şi mafară. ' să infrâneze poporul. tăranu{ no!.tru c1ul1l1lt, sa-I
In mmtea comitetului stau: Locot.~c.olonel
Gavril Mihai1ov, prezident; Maior Petru JUC~I.
viceprezident; secretari: Căpitan Dr. lustn CI.
lug-a. Locot. Romulus S. Molin.
Adunare.a poporaJă din SeiUn
tinută ,În 11 Noe.mv)'l~n. a. <:011sti:tuit ~ilul
lJat,j(~ ,roman .şI garda nat\,()~la~~ româna pe~-
tnu OOlnll'IlIa ŞeiHn. ,MerftuJ .pnuo~'~ .ali org an.1-
zu,rfi 11 are hJJi~atu1 român •.Ni'.uuol:Ită MaI1>ta,
iarmauil~t. - k1 curSl~ aUIlLr1~.n1 pr-eotul Pe:tr:u
NeJllt'Jt şi proWţX1DuJ Goorge Mal(}r au ~lţa<t
P4OQfl.lll1i sltuaţili d~ azi si perspecth:el~ zilelor
de m'flll1le; s-abkx:. Geor.ge .h.!f.(:lelean•. ibnrmsul ~n-
sil;i,u.1ui naVk')11al româll eentr.al dm ~ra<l, 10-
deamn.a· 4 oordine şi roagă a.uilWIarea ~ă.IOO~~
-ţ 9tH'ue COlIsUhrl 'lba1iDnal rotn~n IDca.J. Nfl:."\l~tă
ce a k , 2 . • L;
t<,,:,: ....":.- ",,:.- ~1,l .• ":#::.:;_~
c •• ~ .-.<..
" ' . '
'.7.: .
.•,R U M I N U'[,. Joi. 14 Noemvrie 1918.
Ma'l1ta, ciruia i se muJţumeşte convocarea a- opreşte În drum cu puşca şi nici sulita nu-i mai
du.nări, '1lLptârrd 00 mami ,greutăti, araltă mer}li~a taie carnea! Ci tricolorul nostru fâlfăie În aer, fal-
Cons~IPului 40 bă,/,'ba ti de Îincredere. alesi din nicul nostru tricolor, şi străbate răsunetul: Pe-al
:1oafte pwtunile, i()(H11stitue comitetul ex.oc"lrtrv 10: nostru steag e scri~ unire! ~'
ca-I: N. Manta presedinte, N. Gheran v.-preşed. De dimineata până seara in cmtea dephtatulili .
şi . Uros 'P~rllt)eţt ,!lJOtar. - . ~J1 fIillnte~ iI!y'; D. Dr. St. C. Pop sub centi liber la fâlfairea stea~llllii'
M'Ik~lI's'a lvn~tl'tult o i()()mlsJe pen'tru -lIflglrmr'ca nostru tricolor, românii noştri jură, jurământ sf.i!Jt
·famili1:lor sol.J;aftilor i:nJ<llPOiati. Sub1.oc. ,Goorge spus cu glasul ridicat de preotllla militar Debu, re~
Ardclea;n i se incr'edvntează oondlllCerea -·-.I"'{\ei petat de glar.urile sutelor; conştii de datorintel(;
natrlmlade române şi :Se ,.n<:lrumăsă IDe<lIr.gă cu ce-i aşteaptă în noua vieată de mâne. Puternicdc
gJar-d11l la oAJmd, să oopllll1ă jwrământ'll'l de -fk:le- "aşa să-mi ajute Dzeu" cutremură văzduhul. -;i .
Itt'lte Con&i!lVuLui naţiOll1ad român ·central. Adu- glasul liber românesc întipăreşte pentru vecie în
inimi sfintenia acestor Clipe.
'-.
na t.iona'le. D. deputat St. C. Pop adresează tuturor CII-
vinte de însufletire şi alături dt: el falnicele-i fiice,
pentru ori care cuvinte de îndrumare I>i trico!Orttl
Din zilele de azi. nostru ce-I împart tuturora este purtat cu ş1 mai
multă mândrie primit din mâni de femei române.
-lmpresU. - deinne de menirea ce-o au În zilele mari de astăzi.
Din Cluciu Românul, Româmzl ne trebuie! Nu cunoaştelll
Mişcări de revolutie! Libertate! Sufletele-s a- ..
greutăti şi piedeci, multimea cere ziar român, slovă
,::,. ~;
gitate, sgudllite de-un fel de desorientare şi totuş fi noastră după întunerec de doi ani şi jumătate!
ceva cald, plin de nădejde ce umple inimile şi în- Nu-i redactor, niet tipograf, maşinele au ruginit şţ.
treg oraşul ca'ntr'un glas e 'n picioare şi strigă cerneala a secat în călimară. Insă vointă, care is~
dela unul la altul cuvântul plin de vrajă: Iibertate/ bucneşte cu o astfel de fortă elementara, nu cu-',
Oraşul fierbe în sgomotul cetelor de soldati şi noaşte obstacol. Profesorii şi un preot militar Stltlt
muncitori, femei, copii, gaminii ai căror este situa- redactori, un tipo&1Taf-doi împrumut, român,cek
tia clipei şi toti, făr' să se 'ntrebe ce-are să fie, noastre-s expeditoare, administratoare, miile de.
, X. Y. ce aduce ziua de mâne, stă'pânesc ~dtuatia şi por- ziare se împătură de mâni delicate de copile abi~:.
nesc mişearea lume! amortite: Un fel de uşurare ce-şi dau contributia pe aHam) national şi - oh-,
botez... e zugrăvită pe fetele trudite de suferintele celor stacolul pieri ca prin minune. Si tot ele pleacă la
roată patru ani din urmă şi ca 'ntr'un fel de buimăceală gară cu cele dintâi pagini de lumină ce vor în.-
trece vorba 'fi larguG ei, s'a sfârşit răsboiul! ,'
călzi inimile celor ce aşteaptă cu sete IUTlliua prin
Este ceva rezolut şi puternic .În descăttt-şarea glasul cărturarilor noştri. .
lanturilor de secoIi ce tinea lumea noastră fere- După doi ani şi jumătate luat-am din nou peană
cată şi toti ne-o cctim din ochi, o ştim, o simtim în mână să scriu aceste palide impresii, Cl1vinte,
atât de puternic încât vorbe nu mai Încap, că s'au trecătoare din istori,a zilelor de a~i.
rupt lanţurile. - Bâjbăie străzile de lume liberă,
r
~====~==~==========.~.~-
soldati cari fără şovăială îşi rup rozetele de pe
chipillri, îşi aruncă puştile, îşi rup sulitele, restu~
riie sclăviei şi-a măceluM În cari au fost purtati
pentru stăpâni.Jurământul dat împăratului oote ne-
INFORMAŢIUNI.;
socotit într'o clipă spontană şi înlocuit cu cel mai
sublim şi puternic instinct de om: libertate/ Birou" cen.tlral al ConsăiJ.inllLlll'~ !I1'a~ rom!UJ
Plebea are sărbătoare. E rândul ei să stăpâ~ $.i5e0tia n\:illi:liairă a aces~ui <''O!1'SHilu -s~:a IDnut·
ncască. Dispune 1Il11' geam ~pa.rt l<lc ofi.mQ ~~ ttn. chn ;C~'Sia- -dlllii .Jeputaft tir. Şt. C. PoD ,111 S'(.:oab
boga~ită din ~u-J(Îarea _ei. ascdiaza o prăvălie care C:I ...:.~a de lJ<:V<.:~; UrII vi.a.~<1 r;;rnc (-cren.c Ilel) ni .. ,
prea strigă a bogătie, şi ea, plebea, este motorw~ aorOlp,ierea SlPital'Uhtti oomiitaJtens. Telefon: 939..
care mişcă massa, inSPIră îndrăzneală şi nu cu~ TRICOLORUL NATIONAL ROMAN de azi În-'
noaşte frâu. După o oră-două abia ce-a sunat fatl~ nainte il vom arbora pe ediiiciile tuturor gărllor•.
fară Iibertătii, soldati scăpaţi de poruncă, dau Ministruj de răsboiu a luat dispozitii ca aceasL1! să
goană ~:pre gări,' în străzi spre satele apropiate, se facă pretutindeni pe terltorul pe care Conslli'!t
spre casă, fără arme, cu desagii în spinarea inca- national român il va lua sub conducerea sa. OIE-
văiată de patru ani de chinuri. Nu se mai tine or- terii şi soldatii rOmâni sunt obligati ca să se prea
din, nil mai este putere să 'nfrâneze aceasta g!oată zlnte Îti localul pus la dispozitia Consiliului national!
slobozită. Spre casă! "Răsboiul s'a sfârşit".şi "nu român şi să depună juământuJ, nu vor fi I,tânjeRlti > .'
mai e nici Împărat", iată frânturi de vorbe ce trec de Rlmeni ş1 nu li se va întâmpla nimic. Jurămân- \
din gură 'n gură ca vis, puternic, vis vrăjit. tul este obligator, pentru fiecare ofiter şi soldat ~,
Se 'nserează ziua de toamnă târzie, zi Oumedă român! '
şi rece, întunecată. Dela apus vine lumină. rizon- , Armata maghiară. Guvernul maghiar ~ dat tlr--
tul Întreg arde in pară roşie, oraşul apare ca o din pentru organizarea unei arm~te magh~are, care'
fantomă în zarea asta puternică, ce vin.~ dinspr: se va compune din armatapropfle, fonnata din ce~e \
apus. Ziua dintâi de sbucium, zguduir~, bubuitun cinci contingente mai tinere de soldati. anume dill:\
de sărbătoarea libertătii. O"aşul e lummat la fi a: cei născuţi Între anii 18%-1906; 2. din garda 1U1-_;~'--
cările milioanelor îngrămădite în mn~itiiv pe :a:~ (ionaM şi 3. se formează din voluntari. .!
poporul, stăpân Înfuriat, îl dă prada rasbuna~1I O ceată de voinici din Mândruloc, foşt~ ~ol~a!f,; .
clipei ce-a aşteptat-o cu neastâmpăr. focul sgudUl~ au venit azi la Arad în frunte cu preo~ul ŞI mv~t<l- ~
oraşul, împroaşcă groază şi 'ntunec.ă !,uf~e~e~ c~n toml lor, Iancu $teliillllt şi Nicolae Crl~tea ŞI au,
nu pricep că făclii trebuie să descluda ~ar~nle lfl- depus jurăniint Consiliului"na!ional rOll1an~ In p1u- \'
c
tunerecului. flaci\rile mistuie, plebea sarba!oreşte ton, cu mândru port de sarbatoare,.:11 fru~z~ .d~ !
În jaf, şi duce tot ce le dă forta celor dou~ ?rat.e stejar în pălării, cu învrttătorul1or, n!llttar, ŞI ~ahv4t _r
vânjoase, întărite de sâlhăt~icia momelltllhu min· vOl'iul\tari români ~i cu un stea~ romanesc ...: s_ a~1 ,,0-, .
coşător de măret. . . " '. . prit şi în curtea "Românuh.l.i", câfltand ,:H~~ sa .dal,u, ~:
Treziti din buimăceala clipelor dmtal, al no~tn mână cu mână" şi "Deştea'ptă-te R.o,mane :, iti er~
sunt la lQcul lor. O zi-două ~i-avem garda na.t l ?- drag să auzi comanda perfect r~man.easca. N?ltd
t nală şi consi~iud militar sub prezidiul căpitanulUI f. ÎJlsufletitilor muncitori cu condeIUl ŞI Cit sl~\' el~ ,
S b
er . ' . . ' Id ţ' maşinilor. lIi-a căzut bine aten~~ c~ n~-an dat şi ;
. Toti ca şi ltInul pornesc pe sate, ofiteri. ŞI .SO. ~ 1 4enlt1it~tea ce-am v;lzllt...~ult~ malllte. . "
Nou guvern român. Regele a Illcredint~t genera·
lămurească asupra sfinteniei zilelor ce ne-~ fost fillui Coandă formarea guvernului. "' .. '
dat s'ahmgem, timpuri în care vrednici să fim. d~ .
răsplata ce ni se dă după veacuri de lantUrI ŞI
sclăvie. Tricolorul nostru urgisit nainte pe aceste
aplicare momentană
ziarului
.
:=.:. a~mi~istratla "Ro;:ân~l" află,",-
plaiuri călcate de străinl,1>urtat în lioertate acum
îşi face efectul .. Apelul gardei natio,na'le ar~. Pll·
ternic răsunet Ofiteri şi soldati de rand, SOSIti de] DOMNIŞOARE. DouA ;::.,
pc fronturi îndepărtate, nehodiniti de ~oa~a ne-
bună a zilelor Întregi in cari au trecut pn~ Jaf. f{)~ Sunt prcierlte cu scrisoare frwnoasă .~
şi sânge, aleargă ÎnUlfletiti la glasul romanesc cel. ClI ceva praxă de bIrou. .... _ ;>
chiamă. '.'. - . . . '-, Administratia zIaruluI,
,Cete după cete vin feciorii <l~la sate .cu steagu~ .. "ROMÂNUL".
1.o~tru tricolor, cântând cânt~ri ştiute În !\scuns aZI
libere în fata l~mil străine şi se oP,reşte \)ra$ul la =: """'iR~e=d=a=ct"":="'r=-r=;=s::::p=o=n=s,a=L=li=1 =D=I'~.=5:'e=lJ=e=I'=:h1~Ic="';=e:::Q==.~==t:
}
vederea lor, lar noi îi aşteptăm şi li u~~rlm pas Editor responsabil :Rul'sl RU5t1.
cu nas in mândră adlllirare. Jalldarmlli._.nu-l mal
";., '
s. a ••
...
TIPARUL TIPOGR.AfIEL "CONCOR.Dl;\~ţ AR.AD.·
. Pretul unul exemplar 30 tilerL t;
'"., '.' .,"""., ,c. ~._
~~ "'..;.>.~ ,'~.
~ ~~.!.:.;;_ ,.'",:.
••
- ,
...}.~"j·''''::.;.1!-~.;~~;'·.ţ. ';t'4 ~•. rr-- .~~'~,J...'1'.--:-:J'. ..:-.; ":.'.-.. ... >' :~." .~.f'0> ;'O--;-~ 't" '~"".<;" ~.:.Î>r~~ .~:-~ ,~:~ţ"'·:·;·.·,t·.·