Ziarele românești despre Unirea

Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei

Vol. I
Promovarea idealului Unirii Basarabiei, Transilvaniei și
Bucovinei: 21 Martie – 15 Decembrie 1917
 Asociația ARS HISTORICA
Universitatea din București – Centenar România
Centrul de editare a izvoarelor istorice „Arhiva istorică a României”

Ziarele românești despre Unirea

Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei

Vol. I
Promovarea idealului Unirii Basarabiei, Transilvaniei și
Bucovinei: 21 Martie – 15 Decembrie 1917

Articole selectate și editate de:

Marius Diaconescu (coordonator)
Andrei Florin Sora (coordonator)
Oana Avram
Matei Breazu
Paul Chirică
Ruxandra Dima
Elena Lungoci
Andrei Oprea
Mădălina Oprea
Dragoș Sucioaia
Diana Tița
Marian Vișan

Editura Ars Historica

București – 2018
Asociația Ars Historica
Editura Ars Historica
www.ars-historica.ro

Centrul de editare a izvoarelor istorice „Arhiva istorică a României”,

Universitatea din București

© Marius Diaconescu, Andrei Florin Sora, Editura Ars Historica

Această carte este protejată prin copyright.
Reproducerea sau multiplicarea parțială este permisă doar în scop didactic.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Ziarele româneşti despre Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei. -
Bucureşti : Ars Historica, 2018-
7 vol.
ISBN 978-606-94594-0-9
Vol. 1 : Promovarea idealului Unirii Basarabiei, Transilvaniei şi
Bucovinei : 21 Martie - 15 Decembrie 1917 / articole selectate şi editate de:
Marius Diaconescu (coord.), Andrei Florin Sora (coord.), Oana Avram, ..... -
2018. - Conţine bibliografie. - Index. - ISBN 978-606-94594-1-6

I. Diaconescu, Marius (antolog.) (ed.)

II. Sora, Andrei Florin (antolog.) (ed.)
III. Avram, Oana (antolog.) (ed.)

94
 Cuprins

Prefață .......................................................................................................................7

Preface .....................................................................................................................19

Lista articolelor editate ........................................................................................31

Articole ....................................................................................................................49

Bibliografie ............................................................................................................471

Indice ......................................................................................................................473

Imagini selectate .................................................................................................486

 Prefață

Unirea poporului român în 1918 este cel mai important eveniment din
istoria României. Unirea Basarabiei în 9 Aprilie, a Bucovinei în 28 Noiembrie și a
Transilvaniei cu toate comitatele estice ale Ungariei locuite de români în 1
Decembrie 1918 sunt rezultatul unui efort susținut al elitei intelectuale românești,
care și-a asumat rolul de a construi și de a împlini idealul de unire a tuturor
românilor într-un singur stat.
Presa este un izvor esențial al cercetării istoriei Marii Uniri, pentru că ea
reflectă opiniile din societatea românească despre idealul național. Ziarele, revistele
și celelalte publicații periodice au constituit principalul motor al opiniei publice.
Presa era principala sursă de informare în epoca respectivă și din acest motiv elitele
intelectuale, care și-au asumat rolul de vectori de opinie, și-au concentrat eforturile
și creativitatea pentru a promova idealul național al Unirii tuturor românilor prin
articole de opinie, reportaje, știri și poezii cu un mesaj patriotic ferm: la încheierea
războiului toți românii trebuie să fie uniți într-o singură țară, într-o Mare Românie.
Istoricii care au studiat Marea Unire s-au concentrat în special pe utilizarea
documentelor oficiale, ale jurnalelor și memoriilor și mai rar pe presă, redusă de
obicei la câteva ziare. Subiectivismul memoriilor și chiar al jurnalelor este
indiscutabil, mai ales în cazul acelor oameni politici, care erau interesați mai mult
de imaginea lor și cum vor fi amintiți de posteritate. Iar documentele oficiale, fie că
sunt documente programatice, fie decizii politice sau administrative, reprezintă
doar rezultatul unor activități premergătoare, pe care rar le menționează, chiar și
atunci în termeni vagi.
Presa are avantajul că poate să surprindă gândurile și emoțiile care au stat
la baza sentimentului național al societății. Articolele de opinie, reportajele sau
știrile, adesea comentate, aveau rolul de a modela opinia publică. Rolul presei în
înfăptuirea Marii Unirii nu trebuie redus doar la un singur jurnalist, ziar sau câteva
articole. Presa trebuie privită în ansamblul ei, pentru că fiecare articol care dezbătea
cauza națională prindea la un anumit număr de cititori. Pas cu pas, printr-o
campanie de presă mai mult sau mai puțin conștientă, uneori chiar de conjunctură
sau din oportunism politic, aceasă idee a unei Românii Mari fost susținută,
explicată și asumată. Fără presa care a pus bazele, deciziile politice de la Chișinău,
Cernăuți și Alba Iulia din 1918 nu ar mai fi fost luate.
Pentru un istoric care vrea să înțeleagă cum s-a construit și realizat idealul
Unirii tuturor românilor în 1918, presa este un izvor istoric indispensabil. Multe
dintre articole nu au fost întotdeauna scrise de jurnaliști profesioniști. Mulți dintre
ei au fost intelectuali cu diverse ocupații care, în acele momente istorice, au decis
să se dedice cauzei naționale și au scris într-un mod cât mai convingător pentru
mobilizarea politicienilor și a opiniei publice pentru conștientizarea, asumarea și
împlinirea idealului național de Unire a tuturor românilor.

Proiectul editorial
Prezentul proiect, în care am publicat articole din presa românească despre
Marea Unire din 1918, se adresează publicului interesat de acest eveniment
important, oferindu-i ocazia de a găsi mai multe informații și de a-i ajuta să
înțeleagă mai bine procesul istoric din spatele realizării acestui ideal național.
Ziarele ce au fost subiectul acestui proiect se păstrează în diverse colecții
ale bibliotecilor, însă consultarea lor individuală necesită un efort susținut, de
durată și costisitor. Nicio bibliotecă din România nu are colecțiile complete ale
publicațiilor care au apărut în epocă. Multe ziare se păstrează fragmentar în colecții
incomplete, cu numere lipsă sau chiar cu articole lipsă. Uneori completarea lor este
imposibilă chiar după consultarea mai multor biblioteci.
Digitizarea ziarelor, prin scanarea și crearea unei baze de date cu
metadatele rezultate, ar putea fi o soluție pe viitor pentru creșterea accesibilității
publicului interesat la astfel de surse istorice. Dar perspectiva creării unei astfel de
baze de date pentru întreaga presă românească veche este mult prea îndepărtată.
Inițiativele locale de digitalizare a unor ziare, care au apărut în unele
biblioteci universitare și județene în contextul Centenarului, nu completează lipsa
unui corpus de izvoare. Aceste proiecte, lăudabile dealtfel, țintesc doar ziarele din
colecția proprie a bibliotecii respective. Digitizarea tuturor colecțiilor de ziare vechi
românești, nu doar cele din perioada Unirii, și indiferent de biblioteca de
proveniență, pentru a realiza o colecție virtuală cât mai completă posibil, rămâne
un deziderat.
Colecția de față, „Ziarele românești despre Unirea Basarabiei, Bucovinei și
Transilvaniei” propune publicului interesat o ediție de articole selectate din toate
publicațiile, accesibile echipei de cercetare, care au tratat Marea Unire. Colecția va
conține mai multe volume cu articole din anii 1917-1920.
Prin ziare înțelegem presa în sens larg. Am inclus aici nu doar ziarele, care
oricum foarte puține aveau o apariție cotidiană, deci după definiția clasică nu ar fi
fost ziare, ci și revistele culturale, inclusiv satirice. Am considerat presă românească
tot ceea ce s-a publicat în limba română, indiferent de locul apariției, deci am avut
în vedere nu doar presa din România, ci și pe cea din Basarabia, Transilvania,
Bucovina, Ungaria, Ucraina, Franța, Statele Unite și alte țări, publicată de români,
indiferent dacă erau inițiative private sau ale guvernelor țărilor respective. Am
editat și articolele apărute în limba franceză în periodice editate de români. Nu am
editat articole din presa de limbă rusă, nici măcar în cea din Chișinău, din cauza
barierelor lingvistice și în speranța că se va putea realiza un alt proiect editorial în
care să fie publicate articolele din presa rusă și ucraineană despre Unirea din 1918.
Am început cu un articol din ziarul apărut la Chișinău, Cuvânt
Moldovenesc, sub redacția lui Pantelimon Halippa, în 21 Martie (8 Martie, stil vechi)
1917, despre care noi, editorii, considerăm că deschide seria articolelor din presa
basarabeană, care au contribuit la construirea în Basarabia a mișcării naționale
românești. Ne vom opri, după mai multe volume, în iunie 1920, după semnarea
Tratatului de la Trianon.
Nu intenționăm să separăm volumele după criteriul geografic, adică după
provinciile istorice care s-au unit cu România: Basarabia, Bucovina și Transilvania.
Propunem o abordare unitară din cel puțin două motive. În primul rând, Unirea
din 1918 trebuie tratată unitar, nu separat pe provincii istorice, pentru că toate cele
trei Rezoluții de Unire de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia se subsumează aceluiași

8
ideal național: realizarea Marii Românii, care să îi cuprindă pe toți românii. În al
doilea rând, românii din Transilvania și Bucovina, adunați în jurul lui Onisifor
Ghibu, au avut un rol important, de catalizator, în mișcarea națională din Basarabia,
iar succesul Unirii Basarabiei a dat speranțe și i-a motivat pe românii din
Transilvania și Bucovina să acționeze pentru realizarea Unirii tuturor Românilor.
Desigur că, din cauza volumului mare de articole selectate pentru editare
în această colecție, suntem nevoiți să le împărțim pe volume după criteriul
cronologic. Am optat pentru anumite date importante din istoria Unirii pentru a
împărți materialul editat în volume.
Deoarece în anumite perioade articolele dedicate în special unei anumite
provincii au o pondere mai mare, datorită evoluției politice din epoca respectivă,
subtitlurile volumelor se vor raporta în special la acea regiune, fără a exclude însă
articolele despre celelalte. Subtitlul fiecărui volum încearcă să reflecte tema
majorității articolelor din volumul respectiv.
Echipa de cercetare a selectat pentru editare în această colecție articolele
de opinie referitoare la unirea românilor. Am considerat a fi un articol de opinie
pentru epoca respectivă acele articole în care autorul își exprima o opinie despre
mișcarea națională sau idealul unificării. Uneori opiniile sunt exprimate în
contextul prezentării unor reportaje sau știri despre întruniri publice sau altele
similare, ceea ce le face dificil de separat de articolele cu reportaje sau știri.
Am considerat a fi foarte importante articolele programatice. Dacă în
privința articolelor-program ale redacțiilor ziarelor românești, mai ales cu ocazia
lansării lor, a fost mai simplu, în cazul articolelor programatice ale partidelor
politice, ca de exemplu Programul Partidului Național Moldovenesc, am fost mai
rezervați în selectarea lor pentru prezenta ediție, pentru că o mare parte din ele
sunt deja publicate. Dar am publicat acele articole care cuprind decizii ale
diverselor adunări publice, cunoscute adesea sub numele de Congres (al ostașilor,
al învățătorilor etc.), pentru că ele reflectă o etapă în evoluția mișcării naționale și
publicarea lor în presa epocii a contribuit la dezvoltarea spiritului național.
Am acordat o atenție deosebită reportajelor, respectiv știrilor despre
manifestări politice care aveau ca subiect mișcarea națională. Uneori ele sunt nu
doar o relatare seacă a evenimentelor, ci conțin cuvântări ale participanților și
aprecieri ale autorului sau redacției. Sunt câteva situații în care există mai multe
reportaje publicate în ziare diferite pe același subiect. Le-am selectat pe toate
pentru ediție, pentru a putea vedea pe ce se concentrează fiecare jurnalist.
De asemenea, am editat și câteva poezii patriotice scrise atunci, în
contextul efuziunii mișcării naționale, cu titlu de izvor istoric, nu de operă literară.
În presa epocii au fost publicate multe poezii patriotice scrise de poeți români în
deceniile anterioare. Pe acestea nu le-am editat, dar atragem atenția cercetătorului
asupra importanței lor în formarea spiritului național. Am selectat și editat doar
câteva dintre poeziile, pe care le-am considerat – pe baza unei cercetări limitate de
formarea noastră profesională, de istorici, nu de specialiști în literatură – scrise
atunci, în entuziasmul luptei naționale, pentru că ele reflectă o stare de spirit și
trebuie tratate ca izvor istoric.

9
 Ne-am străduit să oferim o ediție cât mai completă de articole din presa
românească pentru a ilustra rolul ei în mișcarea națională care a împlinit idealul
unirii tuturor românilor. Există niște limite ale acestei ediții, pe care echipa de
editori și le asumă. În primul rând criteriile de selecție permit o largă interpretare
și o doză de subiectivism, din care cauză nu excludem posibilitatea să fi pierdut din
atenția noastră unele articole, pe care alți cercetători le-ar putea considera
importante. Apoi, sunt multe ziare păstrate fragmentar. Am încercat să le
completăm prin consultarea colecțiilor mai multor biblioteci, însă tot au rămas
unele lacune, pentru că multe ziare s-au pierdut. Unele ziare, mai ales cele tipărite
la Iași în perioada războiului, sunt greu lizibile, fie din cauza hârtiei de proastă
calitate, care a dispersat cerneala de tipar, fie din cauza condițiilor improprii de
păstrare peste timp. În procesul de editare ne-am străduit să descifrăm și articolele
greu lizibile, pentru a-i oferi cititorului posibilitatea unei lecturi facile. În foarte
puține locuri, unde a fost imposibil să citim textul, am marcat cu *** și o notă
aferentă, în care am indicat numărul estimativ de cuvinte indescifrabile. Posibil să
fie și alte limite ale acestei ediții, pe care sperăm să ni le semnaleze cititorii pe
parcurs, pentru a îmbunătăți volumele următoare.
Ideea acestui proiect editorial s-a născut în Iunie 2017, la inițiativa lui
Marius Diaconescu, pentru a sărbători Centenarul Unirii tuturor românilor în 1918.
Andrei Florin Sora a acceptat fără rezerve propunerea și în Iulie 2017 s-a început
activitatea de cercetare: stabilirea metodologiei de lucru, identificarea ziarelor și a
bibliotecilor în care se află, identificarea articolelor, fotografierea lor, selectarea
articolelor, transcrierea și apoi colaționarea lor. Inițial am început cu un grup de
cinci studenți, care a crescut curând până la zece, datorită volumului mare de
muncă, dar și a interesului crescut față de acest proiect. Pe parcursul acestor luni
s-a format o echipă de proiect aparte în care fiecare membru are rolul său, de egală
importanță. Au fost multe ședințe de lucru, cel mai adesea săptămânale. A fost mult
de muncă, pe lângă activitățile zilnice desfășurate de fiecare dintre noi - cursuri,
examene, lucrări și altele. Noi, coordonatorii proiectului, mulțumim și pe această
cale colegilor de echipă, care, deși studenți cu multe sarcini cotidiene aferente
procesului de învățământ, s-au implicat, fiecare pe măsura posibilităților, și au
muncit într-un mod demn de respect și apreciere.
Acest proiect este realizat pe bază de voluntariat de către doi profesori și
zece studenți din anii II și III de studiu ai Facultății de Istorie a Universității din
București. Proiectul nu are, cel puțin până în momentul tipăririi primelor două
volume, nicio finanțare. Proiectul este implementat, din punct de vedere
instituțional, în Centrul de editare a izvoarelor istorice „Arhiva Istorică a României”,
entitate de cercetare fără personalitate juridică, înființată în 2003 printr-o decizie a
Senatului Universității din București, care nu are nicio posibilitate de sprijin
financiar. Între timp a fost înființată Asociația Ars Historica (președinte Marius
Diaconescu), care s-a asociat pentru realizarea acestui proiect și oferă și suportul
editorial.
Colecția de față este un pios omagiu al nostru, al întregii echipe – cei doi
profesori coordonatori și cei zece studenți – față de Marii Români care au împlinit
idealul național de Unire a tuturor românilor într-o Românie Mare și Nouă în 1918.

10
 Tehnica editării
Demersul nostru nu este în întregime inedit, fiind publicate unele articole
în diverse colecții de izvoare istorice dedicate Marii Uniri, uneori chiar de
participanții la acest eveniment (Onisifor Ghibu sau Ștefan Ciobanu etc.) la câțiva
ani după desfășurarea evenimentelor sau mai recent, în ultimele decenii, în diverse
ediții de documente pe tema Unirii din 1918. Pentru a nu fi influențați de aceste
ediții, am preferat să identificăm și selectăm articolele pentru prezenta ediție
independent de colecțiile anterioare, după criteriile pe care le-am adoptat. Ulterior,
în procesul editorial, am identificat edițiile anterioare – e drept că în limite
determinate de dispersia cărților prin diverse biblioteci uneori inaccesibile, și am
notat, unde era cazul, într-o notă de subsol edițiile anterioare. În cazul în care un
volum de surse istorice a fost editat de mai multe ori, în nota de subsol am utilizat
doar prima ediție, dar am menționat în Bibliografie toate edițiile colecției
respective.
Am păstrat stilul și limbajul specific fiecărui ziar, fără să intervenim pentru
actualizarea textului, deoarece am vrut să păstrăm culoarea și farmecul graiurilor
în care scriau în 1917-1920 autorii articolelor pe care le edităm. De aceea cititorii vor
vedea articole scrise în graiul ardelenesc, bănățean, bucovinean, basarabean etc.
Între elocința articolelor scrise de Octavian Goga și stilul greoi al basarabeanului
Teodor Jireghie este o mare diferență de stil sau de limbă, dar toate sunt unite de
același ideal
Am păstrat literele duble (de obicei „n”), litera „î” sau „â” după preferința
ziarului sau autorului, iar în cazul numelor străine de locuri sau persoane am
respectat varianta din ziar. Singura noastră intervenție este în cazul erorilor de
tipar, în sensul că uneori litera „u” era în loc de „n”, alteori lipsește o literă sau
cratima „-”. Când nu au fost utilizate caracterele diacritice (ă, î, â, ș, ț), mai ales în
unele articole tipărite la Kiev, Odessa sau în Statele Unite, le-am modificat tacit. În
cazul în care lipseau trei litere sau mai multe sau chiar un cuvânt pierdut la tipar,
am completat textul, punând literele respective între paranteze unghiulare <...>.
Am păstrat punctuația inițială, chiar dacă frecvența virgulei, de exemplu, poate
obosi cititorul de azi, obișnuit cu regulile actuale de punctuație ale limbii române.
Pentru ziarele editate în limba română cu caractere chirilice, am adoptat
regulile de transliterare specificate chiar în epocă în ziarul „Cuvânt moldovenesc”
din Chișinău, cu câteva adaptări pentru a facilita înțelegerea textului de către
cititorul de azi. De exemplu, litera „ы” am transcris-o „â” sau „î” sau „ă”, atunci când
această intervenție s-a dovedit necesară. De exemplu în loc de „câtrî” am optat
pentru transliterarea în „cătră”. Semnul moale „ь” l-am transliterat în „i” doar când
în limba română este ca atare, de exemplu „toți”. Dar în cazul în care acest semn
lipsea, am transcris „toț”. Diftongul „я” l-am transliterat „ia” sau „ea” după caz. În
cazul literei „ж” ne-am adaptat la „ge” sau „gi” sau „j” după caz, adică am transliterat
„ajungem”, nu „ajunjem”. În cazul revistei „Luminătoriul” mai erau utilizate, mai
ales în titluri, și unele caractere specifice limbii vechi românești scrise cu caractere
chirilice care nu erau în uz în rusă, pe care le-am transliterat conform regulilor
aferente.

11
 Am păstrat titlurile și subtitlurile originale, precum și sublinierile. Din
rațiuni tehnice, textele scrise în ziare cu litere îngroșate le-am editat cu caractere
italice. În cazul textelor scrise în întregime cu litere majuscule, din rațiuni tehnice
le-am editat cu caractere normale.
În cazul textelor cenzurate, am marcat prin textul cenzurat pus între
paranteze drepte: [Cenzurat]. Este imposibil să estimăm numărul rândurilor
cenzurate pentru că se puteau utiliza corpuri diferite de literă în cadrul aceluiași
articol.
Când un articol a fost publicat în mai multe ziare de epocă, l-am editat după
prima sursă, menționând celelalte publicații într-o notă de subsol. Au fost câteva
cazuri în care doar un discurs a fost preluat și republicat în alt ziar, situație pe care
am marcat-o, la fel, într-o notă de subsol.
În privința datei, am optat pentru uniformizarea ei. În România și în Rusia
se utiliza calendarul vechi, iulian, în schimb în teritoriul din România de sub
ocupația germană, în Transilvania și în Statele Unite ale Americii se utiliza
calendarul nou, gregorian. În ediția de față am actualizat data după calendarul nou,
gregorian, iar între paranteze am menționat data după calendarul vechi, precedată
de inițialele „s.v.”, adică stil vechi.

Volumul I: Promovarea idealului Unirii Basarabiei, Transilvaniei și

Bucovinei: 21 Martie – 15 Decembrie 1917
Primul volum al colecției cuprinde articolele selectate din perioada 21
Martie – 15 Decembrie 1917. După cum am mai arătat mai sus, am început cu un
articol publicat în ziarul Cuvânt Moldovenesc din Chișinău, editat sub redacția lui
Pantelimon Halippa, în care cititorii erau anunțați despre instalarea Guvernului
Provizoriu la Petrograd și se exprima speranța pentru deșteptarea moldovenilor din
starea în care au fost aduși de regimul țarist: „Fie, ca soarele, ce răsare asupra
împărăției, să ne dee o rază mântuitoare de lumină și de slobozenie și nouă
moldovenilor, cari am fost robi nevinovați mai bine de-o sută de ani!”. Volumul se
închide pe 15 decembrie 1917 (2 Decembrie după calendarul vechi), adică în ziua în
care Sfatul Țării a luat decizia de a proclama Republica Democratică
Moldovenească, decizie care s-a concretizat peste câteva zile, în 19 Decembrie (6
Decembrie pe stil vechi). Reacția presei față de acest act oficial, care este deosebit
de important în procesul de separare a Basarabiei de Rusia și apoi de Unire cu
România, va fi publicată în volumul următor. Astfel că limita temporală a volumului
de față este o invitație pentru a urmări continuarea în volumul următor.
Această perioadă este cea mai critică din istoria României în primul război
mondial, când statul a supraviețuit doar în Moldova neocupată. În acele luni critice,
un aport substanţial în motivarea românilor de a nu milita pentru pacea separată a
constituit promovarea în toate ziarele a luptei pentru apărarea statalităţii româneşti
şi în afirmarea speranţei întoarcerii războiului în favoarea membrilor Antantei.
Presa a prezentat pe larg implicarea activă a regelui Ferdinand şi a reginei Maria în
efortul de război, descria luptele dintre cele două alianțe, accentuând rezistența și
forța Antantei, critica comportamentul Puterilor Centrale în România ocupată și
disemina promisiunile ferme privind împroprietărirea ţăranilor şi introducerea

12
sufragiului universal masculin. În iarna anului 1916-1917 asistăm la creşterea
numărului de publicații şi de ziarişti prezenţi la Iaşi, însă războiul a avut în general
consecinţe negative asupra numărului de ziare apărute, a numărului de pagini per
număr, a calităţii hârtiei şi a tipăririi, a limitării informaţiilor din străinătate, a
(auto)cenzurării unor articole, și a tirajelor acestora.
Cea mai importantă publicație era ziarul România. A fost fondat cu scopul
de a fi o tribună a statului pentru îmbunătăţirea stării de spirit a populaţiei. Primul
număr al acestei publicaţii oficiale a Marelui Cartier General al Armatei Române1 a
fost publicat la 2/15 februarie 1917. Având ca subtitlu „organ al apărării naţionale”,
România era destinată în primul rând soldaţilor. Director era scriitorul şi jurnalistul
Mihail Sadoveanu, în acel moment locotenent în cadrul armatei române2 Alături de
Mihail Sadoveanu, în paginile ziarului publicau numeroşi „scriitori de seamă
mobilizaţi”3, dar şi civili: Octavian Goga (prim redactor), G. Gangopol (secretar de
redacţie), Corneliu Moldovan, Alexandru Vlahuţă, P. Locusteanu, Gh. Ranetti,
Mircea Rădulescu, G. Rotică şi alţi „scriitori de toate nuanţele politice”4. Faptul că
publicul vizat era constituit în primul rând din militari români este observabil prin
existența a două preţuri de vânzare: patru bani pentru ostaşi, zece bani pentru
civili5. Din totalul de 20.000 de exemplare peste 15.000 de exemplare ar fi trebuit să
ajungă la soldaţii armatei române6. Ion Dafin, funcţionar la Cenzură aprecia că
România „a fost adevărata publicaţiune naţională şi care ziar cuprinzând articole
entuziaste cu privire la viitorul ţării, se răspândea în tranşee soldaţilor noştri pentru
a-i încuraja”7.
Din ziarul România am selectat în primul rând articole referitoare la sosirea
primelor batalioane formate din voluntarii români din Transilvania și Bucovina.
Originea transilvăneană a lui Octavian Goga și a altor jurnaliști care scriau în
această gazetă și-a pus amprenta asupra entuziasmului cu care a fost prezentată
înrolarea românilor din Imperiul Austro-ungar, căzuți prizonieri în Rusia. Pe de
altă parte, prietenia dintre Octavian Goga și Onisifor Ghibu a contribuit la
prezentarea mișcării naționale din Basarabia. Onisifor Ghibu activa ca un adevărat
catalizator al mișcării naționale românești la Chișinău și era prima sursă de
informare pentru nașul său, O. Goga. Nu în ultimul rând, avem câteva articole
despre românii din Bucovina, datorate, evident, ziariștilor de origine bucovineană

1 Raportul din 2 ianuarie 1917 către Marele Cartier General, semnat de M. Sadoveanu privind
programul şi scopul ziarului România a fost publicat de Virginia Muşat, Mihail Sadoveanu
povestitor şi corespondent de război, Bucureşti, Editura Militară, 1978, p. 44-47.
2 Conform lui I.G. Duca „inspiratorul şi conducătorul efectiv” al acestui ziar ar fi fost maiorul

Petrescu, aghiotantul generalului Prezan şi cumnat al acestuia. I.G. Duca, Amintiri politice, vol.
2, München, Editura Jon Dumitru, 1981, p. 141.
3 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, ediţia a III-a, text ales şi

stabilit de Costin Kiriţescu, Mircea N. Popa şi Lucia Popa, vol. II, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1989, p. 348.
4 Ion Dafin, Iaşul cultural şi social. Amintiri şi însemnări, vol. II, Iaşi, Editura Viaţa Românească,

1929, p. 114.
5 V. Muşat, op. cit., p. 49.
6 Ibidem, p. 47, 49.
7 I. Dafin, op. cit., p. 114.

13
din redacția României, completează pachetul de articole selectate pentru prezentul
volum.
Un alt ziar foarte important la Iași era Mişcarea, care a devenit principalul
organ de presă al partidului şi oficiosul guvernului Brătianu8. Chiar dacă acest ziar
s-a bucurat de o atenție specială chiar din perspectiva temei colecției de față9, în
acest volum edităm articole despre sosirea voluntarilor români la Iași, despre
voluntarii români din America înrolați în armata americană, care luptau în Franța
și despre abuzurile administrației ungurești față de românii din Transilvania.
Tot sub influența liberalilor se edita ziarul de limbă franceză
L’Independence roumaine, condus de către Dumitru Drăghicescu, care își găsise
adăpost pentru sediu în Clubul liberal din Piața Unirea din Iași. Aici au fost
publicate câteva articole despre românii din Transilvania și chestiunea Unirii cu
România în contextul plebiscitului propus de Monarhia Austro-ungară.
Ziarul Evenimentul, editat de clubul conservator din Iași, a publicat câteva
articole dedicate voluntarilor români din Transilvania. Remarcăm atenția sa față de
problema românilor macedoneni în această perioadă de criză pentru poporul și
statul român. Este interesant și un articol critic la adresa lui Constantin Stere, care,
sub oblăduirea ocupanților germani, a început să editeze ziarul Lumina la
București.
Opinia, celălat ziar conservator din Iași, condus de politicianul Alexandru
Bădărău, are câteva articole despre Transilvania și Basarabia, în care promovează
idealul național al Unirii, o speranță păstrată vie tocmai prin renașterea provinciei
de peste Prut și prin așteptările de la conferința de pace care va fi organizată la
încheierea războiului în curs.
Sub patronajul generalului Averescu, Comandantul Armatei a II-a, apărea
revista Viitorul Ţării, mutată din cauza războiului de la Bacău la Iași10. Revista
Viitorul Ţării includea unele scurte povestiri, cât şi poezii menite să înflăcăreze
patriotismul românilor şi în special al soldaţilor. Articolele despre Bucovina și
Transilvania au un vădit scop de motivare a ostașilor de pe front.
Dintre ziarele independente, o atenție specială se cuvine publicației
Neamul Românesc, editată de N. Iorga. Personalitatea sa îi punea la respect pe
angajații cenzurii, care se limitau doar la a avea uneori discuții pentru a mai
tempera pana acestuia. I.G. Duca își amintea că Neamul Românesc nu era supus
„cenzurii preventive”, însă era necesar să aibă discuţii dese cu Nicolae Iorga11. Nu
știm dacă aceste acțiuni limitate ale cenzurii vizau și articolele despre Basarabia. N.
Iorga era la curent cu mișcarea națională din Basarabia, fiind informat regulat de
Onisifor Ghibu ori de câte ori acesta venea la Iași, când îi aducea și ziarele
românești de la Chișinău.

8 Ion Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei cu România în presa vremii. Un studiu de caz: ziarul
„Mişcarea” (Iaşi, 1918), Iaşi, Editura Universităţii „Al.I. Cuza”, 1999, p. 7. C. Kiriţescu, op. cit., vol.
II, p. 348.
9 Ion Agrigoroaiei, op. cit., passim.
10 Marian Petcu (coord.), Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică, Iaşi,

Polirom, 2012, p. 345

11 I.G. Duca, op. cit., vol. 2, p. 139-140.

14
 Între ziarele declarate „independente” se afla Acţiunea Română, apărută
sub direcţia lui I.D. Nicolau, prim-redactor fiind Emil Nicolau12. Această publicație
din Iași a sesizat printre primele rolul deosebit de important al ziarului Cuvânt
Moldovenesc din Chișinău în formarea mișcării naționale din Basarabia. Gazeta
reușește să treacă de cenzură, care încă nu permitea articole directe despre
mișcarea națională de la Chișinău, pentru a nu afecta fragila alianță militară cu
rușii, publicând câteva scene cu românii din Basarabia la Iași, cu un mesaj național
foarte puternic.
Prin grija guvernului român au fost publicate câteva ziare pentru diaspora
românească din Rusia. La Odessa, unde se refugiase un număr mare de politicieni
români, au fost editate Depeșa și Vestitorul. Nu excludem posibilitatea ca unii
dintre cititorii lor să fi fost măcar o parte a ofițerilor moldoveni cantonați la Odessa.
Există în ambele ziare câteva articole care prezintă mișcarea națională din
Basarabia, de obicei într-o notă neutră, fie prin comentarea unui articol dintr-un
ziar local rusesc, fie prin prezentarea unor manifestări sau decizii ale moldovenilor.
Cel mai important ziar românesc din Rusia este România Mare. Foaia
voluntarilor români din Austro-Ungaria, editat la Kiev. Redactor-șef a fost Sever
Bocu, dar un rol important l-a avut în organizarea lui și Octavian Goga, probabil în
urma unui mandat al guvernului român din Iași. Publicația era adresată în primul
rând prizonierilor români din Rusia, proveniți din Austro-Ungaria și avea scopul de
a-i mobiliza pentru înrolarea în batalioanele de voluntari prin articole de opinie,
reportaje și știri despre situația românilor de acasă, din Transilvania. Majoritatea
articolelor sunt despre voluntarii români13 și despre idealul național: România
Mare, dar există și un număr de articole despre Basarabia. Românii ardeleni din
lagărul de la Darnița, de lângă Kiev, au exercitat o puternică influență asupra
studenților din Basarabia care studiau la Kiev și care s-au implicat în mișcarea
națională. Mai atragem atenția asupra unui interviu luat liderului ceh Thomas
Masaryk.
În teritoriul ocupat după capitularea Bucureştiului, administraţia germană
a reluat tipărirea publicaţiei Bukarester Tagblatt (întreruptă în august 1916),
începând cu 12 Decembrie (29 Noiembrie) 191614. Ocupantul a considerat oportun
şi necesar să existe şi o ediţie în limba română a acestui ziar, Gazeta Bucureştilor,
din 25 (12) Decembrie 1916. În primele luni de ocupaţie, niciun alt ziar nu a mai
apărut15. Finanţarea ambelor ziare, cel în germană, respectiv în română, era
asigurată în mod direct de către „Comandatura” Administraţiei militare de ocupaţie,
fiind tipărite la tipografia şi sediul ziarului Adevărul, rechiziţionate de către

12 Marian Petcu, op. cit., p. 344.

13 Despre voluntarii români: Ion Agrigoroaiei, Dumitru Ivănescu, Sorin D. Ivănescu, Silviu Văcaru,
Stări de spirit şi mentalităţi în timpul marelui război. Corpurile de voluntari români din Rusia, Iaşi,
2005.
14 Publicaţiile Periodice Româneşti (Ziare, gazete, reviste), tom. II, Catalog alfabetic: 1907-1918.

Supliment: 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică şi Neonila

Onofrei, p. 65.
15 Constantin Bacalbaşa, Capitala sub ocupaţia duşmanului, [Bucureşti], Editura
Alcalay&Calafeteanu, [1921], p. 53.
15
cuceritor16. Dacă în primele numere, Gazeta Bucureştiului constituia eminamente
un mijloc prin care administraţia militară a Puterilor Centrale, cât şi autorităţile
locale din teritoriul ocupat comunicau către populaţie regulamente, ordine, legi,
mersul războiului, cu precădere din martie-aprilie 1917, aceasta va deveni un mijloc
eficient de a critica foarte dur, dar şi de multe ori injust, pe cei care au decis sau au
promovat intrarea României în război de partea Antantei, în special Ion I.C.
Brătianu, Take Ionescu sau Nicolae Iorga. O temă recurentă era problema
Basarabiei, folosită în antiteză față de problema Transilvaniei pentru a acuza vechea
guvernare a României. În redacţia Gazetei Bucureştilor lucrau Ioan Slavici17, Tudor
Arghezi ș.a.
Cea mai importantă publicaţie a românilor din Statele Unite era ziarul
America, care apărea săptămânal din 1906 la Cleveland (Ohio), şi care, potrivit
declaraţiilor redactorilor săi, apărea în 1917 în 11.000 de exemplare. O iniţiativă
importantă pentru a înţelege spiritul epocii este tipărirea în Statele Unite, în lunile
august-septembrie 1917, tot la Cleveland, a publicaţiei Libertatea (şase numere) din
Orăştie, a cărei apariţie fusese suspendată anterior de către autorităţile maghiare.
Acest episod remarcabil este datorat unui periplu în America a preotului şi
publicistului Ioan Moţa (1868-1940), directorul ziarului din Orăştie, în acel moment
ofiţer al armatei române aflat într-o „permisie de trei luni de zile”. Pentru a avea o
imagine cât mai completă a „propagandei” româneşti din Statele Unite, am parcurs
și ziarul Deşteptarea. The Awakening, organul Federaţiei Socialiştilor Români, care
apărea săptămânal începând cu 1 ianuarie 191418, având sediul la Detroit în 1917. Am
putea considera acest ziar nu doar ca unul anti-guvernamental şi anti-regalist, ci şi
anti-unire.
Basarabia a beneficiat de libertatea presei adoptată de Guvernul Provizoriu
de la Petrograd după Revoluția din Februarie 1917. În acel moment apăreau doar
două publicații în limba română, cu caractere chirilice: Cuvânt Moldovenesc și
Luminătoriul. Până la sfârșitul anului 1917 situația s-a îmbunătățit semnificativ.
Cuvânt Moldovenesc era editat sub redacția lui Pantelimon Halippa, cu
sprijinul financiar al boierului Vasile Stroescu. Ziarul a avut un rol fundamental în
dezvoltarea mișcării naționale în Basarabia, pentru că a adunat în jurul său elita
intelectuală care, în ciuda ezitărilor de la început, și-a asumat rolul de a promova
spiritul national printre moldoveni. Pentru cercetătorul neavizat acest
moldovenism poate să pară straniu, însă el trebuie înțeles ca o etapă a mișcării
naționale românești. Abia scăpați de Poliția secretă țaristă, românii basarabeni au
trebuit să facă față acuzațiilor de separatism, adică de unionism cu România, într-
o perioadă agitată, când adesea viața lor era periclitată de soldații ruși, pătrunși nu
doar de bolșevism, ci și de anarhie. Au reușit să publice sistematic articole în care
explicau pe înțelesul cititorilor sintagmele utilizate în discursurile politice,

16 Ibidem.
17 Lucian-Vasile Szabo, Activitatea lui Ioan Slavici la „Gazeta Bucureştilor”, în Cătălin Negoiţă,
Zanfir Ilie (coord.), „Presa Primului Război Mondial”, Bucureşti, Tritonic, Axis Libris, 2015, p. 445-
464.
18 Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Dicţionarul presei româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,

1995, p. 159.
16
reportaje și știri despre întrunirile politice, dar și poezii patriotice, unele scrise
atunci, în efervescenta mișcării naționale. Către sfârșitul perioadei cuprinse în
prezentul volum din ce în ce mai des apare etnonimul „român” în loc de
„moldovean”, dovadă nu doar a schimbării de mentalitate în societatea din
Basarabia, ci mai degrabă a adevăratelor sentimente românești ale echipei ziarului
Cuvânt Moldovenesc.
Timp de trei luni, Aprilie-Iunie 1917, a publicat în Cuvânt Moldovenesc
Onisifor Ghibu19, venit la Chișinău în Martie tocmai în urma invitației lui
Pantelimon Halippa. Diferențele de opinii în legătură cu fermitatea discursului
national și ezitările basarabenilor, cu care a încercat să constituie Partidul Național
Moldovenesc după modelul Partidului Național Român din Transilvania, l-au
determinat pe O. Ghibu să renunțe la această colaborare. S-a concentrat pe
organizarea cursurilor de vară pentru învățători, fiind ferm convins că
redeșteptarea românismului în Basarabia trebuie să înceapă cu învățătorii și preoții.
În acest nou context a editat pentru corpul profesoral din Basarabia revista Școala
moldovenească, al cărei prim număr a apărut în Iunie 191720.
Onisifor Ghibu a vrut să editeze încă din 1 Iulie 1917 un ziar cu caractere
latinești, adresat oficial românilor transilvăneni refugiați în Rusia, dar care trebuia
să îi fie o tribună pentru transmiterea unui mesaj ferm românesc în Basarabia. Din
cauza greutăților financiare și a întârzierii cu care a putut să aducă o tipografie
românească, adică cu litere latinești, la Chișinău, primul număr al gazetei Ardealul
a apărut abia pe 14 Octombrie (1 Octombrie stil vechi) 1917. Ardealul a avut succes
și impactul acestei gazete trebuie evaluat în special la nivelul elitei din Basarabia.
Articolele programatice și reportajele detaliate publicate despre evenimentele din
Basarabia, cu un entuziasm care nu poate fi sesizat în alte gazete, a făcut din acest
ziar un port-drapel al idealului Unirii tuturor românilor într-o Românie Mare și
Nouă. Crezul lui Onisifor Ghibu a devenit curând crezul multor intelectuali
basarabeni, chiar dacă unii publicau articolele sub pseudonim.
Cealaltă publicație veche românească din Basarabia, jurnalul bisericesc
Luminătoriul, editat sub patronajul Eparhiei Chișinăului, s-a implicat în mișcarea
națională cu articole de mobilizare a clerului din Basarabia pentru utilizarea limbii
române în biserică și prin promovarea originii comune a românilor, chiar prin
poezii patriotice.
O apariție editorială importantă a fost gazeta Soldatul Moldovan21, editată
de un grup de ofițeri și soldați sub patronajul Comitetului central moldovenesc al
sfatului deputaților ofițeri și soldați, organizat în efervescența revoluționară care a
cuprins și Basarabia. Pe lângă articolele programatice, a căror importanță trebuie
evaluată din perspectiva rolului avut de ostași în definirea mișcării naționale, au

19 Articolele nu sunt semnate, însă lista lor este reconstituită în O. Ghibu, Pe baricadele vieții. În
Basarabia revoluționară (1917-1918). Amintiri, ediție îngrijită de Octavian O. Ghibu, Editura
Universitas, Chișinău, 1992, p. 608-609.
20 Din păcate nu am reușit să identificăm în bibliotecile consultate decât primul număr al acestei

reviste, din care edităm câteva articole.

21 Dinu Poștarencu, Gazeta „Soldatul moldovan”, Revista română de istorie a presei, an 4, 2010, nr.

1(7), p. 40-46.
17
fost publicate știri și reportaje, dar și poezii patriotice în care au sădit ideea unității
românești: „Oare nu sântem de neam/ Din vlăstarul de roman?”.
*
Trecerea în revistă a publicațiilor din care am selectat articolele pentru
editare are doar rolul de a semnala cititorului importanța acestor ziare și de a-l
invita să le citească în volumul de față. Unirea tuturor românilor era un crez, nu
doar un ideal, în ciuda situației dificile în care se afla România pe front. Indiferent
de tirajul și de distribuția acestor ziare, care este imposibil de evaluat, este evident
că presa românească a fost un motor al promovării idealului național: unirea
tuturor românilor într-o Românie Mare.
*
Mulțumim tuturor bibliotecarilor și conducerii bibliotecilor care ne-au
sprijinit în activitatea de documentare a acestui proiect:
Biblioteca Academiei Române din București
Biblioteca Arhivei Naționale a Republicii Moldova din Chișinău
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași
Biblioteca Națională a Republicii Moldova din Chișinău
Biblioteca Serviciului Arhivelor Naționale Istorice Centrale din București

Marius Diaconescu și Andrei Florin Sora

18
 Preface

The unification of the Romanian people in 1918 is the most important event
in the history of Romania. The Union of Bessarabia on April 9, of Bukovina on
November 28 and of Transylvania with all the eastern Hungarian districts inhabited
by the Romanians on December 1, 1918 are the result of a sustained effort by the
Romanian intellectual elite, which assumed the role of building and fulfilling the
ideal of unification of all Romanians in one state.
The press is an essential source for the study of the history of the Great
Union, because it reflects the views of the Romanian society about the national
ideal. Newspapers, magazines and other periodicals have been the main driver of
public opinion. The media was the main source of information at the time, and it
is because of this reason that the intellectual elites, who assumed the role of opinion
vectors, concentrated their efforts and creativity to promote the national ideal of
Unification to all Romanians through opinion articles, news and poetry with a
strong patriotic message: at the end of the war, all Romanians must be united in a
single country, in a Great Romania.
Historians that have studied the Great Union have focused in particular on
the use of official documents, diaries and memoirs, and more rarely on the press,
usually reduced to just a few newspapers. The subjectivism of memoirs and diaries
is indisputable, especially in the case of those politicians who were more interested
in their image and on how they will be remembered by posterity. And official
documents, whether they are programmatic documents or political or
administrative decisions, are just the result of preliminary activities, which they
rarely mention, and even then, in vague terms.
The press has the advantage of being able to capture the thoughts and
emotions that were the foundation for society's national sentiment. The opinion
articles, reports, or news, often commented upon, had the role of shaping public
opinion. The role of the press in the realization of the Great Union should not be
reduced to a single journalist, newspaper, or a few articles. The press should be
viewed as a whole, because every article that was debating the national cause
reached a certain number of readers. Step by step, through a more or less conscious
press campaign, sometimes even by conjuncture or political opportunism, this idea
of a Greater Romania was supported, explained and assumed. Without the press
that prepared the groundwork, the political decisions in Chișinău, Cernăuți and
Alba Iulia in 1918 would not have been taken.
For a historian who wants to understand how the ideal of the Union of all
Romanians was built and realized in 1918, the press is an indispensable historical
source. Many of the articles were not always penned by professional journalists.
Many of them were intellectuals with various occupations who in those historic
moments decided to dedicate themselves to the national cause and write in a way
that will convincingly mobilize politicians and sway public opinion towards the
fulfillment of the national ideal of unification of all Romanians.
 The editorial project
This present project, in which we published articles from the Romanian
press about the Great Union of 1918, addresses the audience interested in this
momentous event, giving it the opportunity to find more information and to help
it in better understanding the historical process behind the achievement of this
national ideal.
The newspapers that were the subject of this project are kept in various
library collections, but their individual consultation requires a sustained, time-
consuming and costly effort. No library in Romania has the complete collections of
publications that appeared in the period. Many newspapers are fragmented and are
kept in incomplete collections with missing issues or even articles. Sometimes
completing them is impossible even after consulting several libraries.
The digitization of newspapers, by scanning and the creation of a database
with the resulting metadata, could be a solution in the future to increase the
accessibility of the public interested in such historical sources. But the prospect of
creating such a database for the whole old Romanian press is far too distant.
The local initiatives for the digitization of some newspapers, which have
emerged in some university and county libraries in the context of the Centenary,
do not compensate the absence of a corpus of historical sources. These projects,
which are commendable, target only the newspapers in the library's own collection.
The digitization of all old Romanian collections of newspapers, not only those from
the period preceding and following the Great Union, regardless of the library of
origin, in order to make a virtual collection as complete as possible, is still a
desideratum.
The present collection, "Romanian Newspapers on the Union of Bessarabia,
Bukovina and Transylvania", proposes to the interested public an edition of articles
that were selected from all the publications that were accessible to the research
team, which made reference to the Great Union. The collection will contain several
volumes of articles from the years 1917-1920.
By newspapers we understand the press in a broad sense. We have included
not only the newspapers, of which, however, very few had been issued daily, so,
according to the classical definition, they would not have been newspapers, but also
cultural magazines, including satirical ones. We considered as Romanian press all
that was published in Romanian, regardless of the place of publication, so we
considered not only the press in Romania, but also the press of Bessarabia,
Transylvania, Bukovina, Hungary, Ukraine, France, United States and other
countries, published by Romanians, whether they were private initiatives or by the
governments of the respective countries. We also included articles in French that
were published in periodicals edited by Romanians. We did not publish articles
from the Russian press, not even from that of Chișinău, because of the language
barriers and we hope that another editorial project could be made in which articles
from the Russian and Ukrainian press about the Great Union of 1918 are to be
published.
We started with an article in the Cuvânt Moldovenesc newspaper published
in Chișinău, under the editorship of Pantelimon Halippa, on March 21 (March 8,

20
old style) 1917, which we, the editors, believe it opens the series of articles from the
Bessarabian press that helped in the building of the Romanian national movement
in Bessarabia. We will stop, after several volumes, in June 1920, after the signing of
the Treaty of Trianon.
We do not intend to separate the volumes by a geographical criterion, that
is to say, according to the historical provinces that united with Romania:
Bessarabia, Bukovina and Transylvania. We propose a unitary approach for at least
two reasons. Firstly, the Union of 1918 should be treated unitarily, not separately by
historical provinces, because the three Resolutions of union in Chișinău, Cernăuți
and Alba Iulia belong to the same national ideal: the realization of a Great Romania,
encompassing all Romanians. Secondly, the Romanians in Transylvania and
Bukovina, gathered around Onisifor Ghibu, played an important role as a catalyst
in the Bessarabian national movement, and the success of the Union of Bessarabia
gave hope and motivated the Romanians from Transylvania and Bukovina to act to
realize the Union of all Romanians.
Of course, because of the large volume of articles selected for editing in this
collection, we have to divide them by volume according to the chronological
criterion. We opted for some important dates in the history of the Union to divide
the edited texts by volumes.
Because, in certain periods, articles devoted especially to a particular
province have a larger share, due to the political evolution of that era, the subtitles
of the volumes will reference especially that region, but without excluding articles
about the others. The subtitle of each volume attempts to reflect the theme of the
majority of articles in that volume.
For this collection, the research team selected opinion articles to be edited
that were about the unification of Romanians. We considered an opinion article for
that period those articles in which the author expresses an opinion about the
national movement or the unification ideal. Sometimes opinions are expressed in
the context of presenting reports or news about public gatherings or the like,
making it difficult to separate them from articles with reports or news.
We considered programmatic articles to be very important. If with regard
to the programmatic articles of the Romanian newspapers, particularly in the
context of their first issue, the choice was simpler to make, in the case of
programmatic articles of political parties, such as the Moldavian National Party
Program, we were more reserved in their selection for this edition, because some
of them have already been published. But we published those articles that contain
decisions of various public assemblies, often known as Congresses (of the soldiers,
teachers, etc.), because they reflect a stage in the evolution of the national
movement and their publication in the press of the time contributed to the
development of the national spirit.
We paid particular attention to reports and news about political events that
featured the national movement. Sometimes they are not just an account of the
events, they contain the participants' speeches and the author's or editorial
appreciations. There are a few situations where there are more reports published in

21
different newspapers on the same topic. We selected them all for this edition so
that we can see on what each journalist focuses on.
We have also edited some patriotic poems written in the context of the
national movement's effusion, considered as a historical source, not a literary work.
In the press of the period there were many patriotic poems published that were
written by Romanian poets during the previous decades. We have not edited these,
but we draw the researcher's attention to their importance in forming the national
spirit. We selected and edited only a few of the poems that we considered - based
on a limited research due to our professional training as historians, not literary
specialists – that were written in the enthusiasm of the national struggle, because
they reflect a state of spirit and should be treated as a historical source.
We have tried to offer a complete edition of articles from the Romanian
press to illustrate its role in the national movement that realized the ideal of
unification of all Romanians. There are limits to this edition, which the editorial
team assumes. Firstly, the selection criteria allow a broad interpretation and a dose
of subjectivism, which is why we do not rule out the possibility that we might have
missed some of the articles that other researchers might consider important.
Secondly, some of the newspaper collections were only partly preserved. We tried
to complete them by consulting the repositories of different libraries, but there
were still some gaps, because many newspapers had been lost. Some newspapers,
especially those printed in Iași during the war, are hard to read, either because of
poor quality paper that has scattered print ink or due to improper storage
conditions over time. In the editing process we’ve struggled to provide a complete
reading even of the most illegible articles in order to give the reader an easier access
to them. In very few places, where it was impossible to read the text, we marked it
with *** and with a related note, indicating the estimated number of illegible
words. There may be other limitations to this edition, which we hope the readers
will point to us along the way, to improve the next volumes.
The idea of this editorial project was born in June 2017, at the initiative of
Marius Diaconescu, to celebrate the Centenary of the Union of all Romanians in
1918. Andrei Florin Sora unreservedly accepted the proposal and in July 2017 the
research activity began: establishing the working methodology, identifying
newspapers and libraries, identifying articles, photographing them, selecting
articles, transcribing them and then collating them. Initially, we started with a
group of five students, which soon grew to ten, due to the high workload and
increased interest in this project. During these months, a unique project team was
formed, each member playing its role of equal importance. There have been many
working sessions, most often weekly. There was a lot of work, besides the daily
activities carried out by each of us - courses, exams, papers and others. We, the
project coordinators, wish to thank our colleagues, who, although are students with
many daily tasks related to the education process, have involved as much as
possible, and worked in a manner worthy of respect and appreciation.
This project is carried out on a voluntary basis by two Professors and ten
students from the 2nd and 3rd year of study at the Faculty of History of the University
of Bucharest. The project does not have any funding at least not until the first two

22
volumes are printed. The project is institutionally implemented by the „Historical
Archives of Romania” Editing Center for Historical Sources, a research entity
without legal personality, established in 2003 by a decision of the Senate of the
University of Bucharest, which has no possibility of financial support. Meanwhile
the Ars Historica Association (President Marius Diaconescu) has been set up, which
has been associated with this project and offers editorial support.
The present collection is a pious homage by our entire team – the two
coordinating Professors and the ten students – to the Great Romanians who
fulfilled the national ideal of unification of all Romanians in a New and Great
Romania in 1918.
Editing technique
Our approach is not entirely unprecedented, with some articles published
in various collections of historical sources dedicated to the Great Union, sometimes
even by the participants to this event (Onisifor Ghibu or Ştefan Ciobanu etc.) a few
years after the events, or more recently, in the last decades, in various editions of
documents on the 1918 Union. To be unaffected by these editions, we have preferred
to identify and select the articles for this edition independently of previous
collections, according to the criteria we have adopted. Subsequently, in the
editorial process, we identified previous editions - it is true that within the limits
determined by the dispersion of books through various inaccessible libraries, and
we noted, where appropriate, in a footnote the previous editions. If a volume of
historical sources has been edited several times, in the footnote we used only the
first edition, but we mentioned in the Bibliography all the editions of the respective
collection.
We have kept the style and language specific to each newspaper, without
interfering or updating the text, because we wanted to preserve the color and charm
of the language in which the authors of the articles we are editing wrote in 1917-
1920. That is why readers will see articles written in various dialects from
Transylvania, Banat, Bukovina, Bessarabia, etc. Between the eloquence of the
articles written by Octavian Goga and the heavy style of the Bessarabian Teodor
Jireghie is a great difference in style and language, but they are all united by the
same ideal.
We kept the double letters (usually "n"), the letter "î" or "â" according to
the preference of the newspaper or the author, and in the case of foreign names of
places or persons we respected the newspaper version. Our only intervention is in
the case of typing errors, in the sense that sometimes the letter "u" was used instead
of "n", sometimes there is no letter or hyphen "-". When not using diacritical
characters, especially in some articles printed in Kiev, Odessa or the United States,
we have tacitly changed them. If three letters or more were missing, or even a word
was lost during printing, we filled in the text, placing the letters between angular
brackets <...>. We have kept the initial punctuation, even if the frequency of the
comma, for example, can tire today's reader, used to the current punctuation rules
of the Romanian language.

23
 For the newspapers published in Romanian with Cyrillic characters, we
have adopted the transliteration rules specified at the time in the "Cuvânt
Moldovenesc" newspaper from Chișinău, with some adaptations to make the text
readable by the contemporary audience. For example, the letter "ы" was transcribed
as "â" or "î" or "ă", when this intervention proved necessary. For example, instead
of "câtrî", we opted for transliterating it into "cătră". The soft sign "ь" was
transliterated into "i" only when it is in Romanian as such, for example "toți". But if
this sign was missing, we transcribed it as "toț". The diftong "я" was transliterated
as "ia" or "ea" in a case by case basis. In the case of the letter "ж" we have adapted
it to "ge" or "gi" or "j" as appropriate, for example we have transliterated "ajungem",
not "ajunjem". In the case of the "Luminătoriul" magazine, some characters specific
to the old Romanian language written in Cyrillic characters that were not in Russian
were also used, especially in the titles, which we transliterated according to the
specific rules.
We have kept the original titles and subtitles as well as the under linings.
For technical reasons, the texts written with characters have been changed to
italics. In the case of texts written entirely in capital letters, for the same technical
reasons, we have edited them with normal characters.
In the case of censored texts, we marked the censored text in brackets:
[Censored]. It is impossible to estimate the number of censored lines because
different fonts could be used within the same article.
When an article was published in several periodicals, we edited it after the
first source, mentioning the other publications in a footnote. There have been some
cases where only one speech was republished in another newspaper, a situation
that we also marked in a footnote.
As far as the date is concerned, we have opted to make it uniform. In
Romania and Russia, the old Julian calendar was in use, while in the territory of
Romania under the German occupation, in Transylvania and in the United States
the new Gregorian calendar was used. In this edition we have updated the date
according to the new Gregorian calendar, and in brackets we have mentioned the
date according to the old calendar, preceded by the initials "s.v.", meaning old style.
Volume I: Promoting the ideal of the Union of Bessarabia, Transylvania and
Bukovina: 21 March - 15 December 1917
The first volume of the collection includes the articles selected from March
21 to December 15, 1917. As we have shown above, we started with an article
published in the Cuvânt Moldovenesc newspaper from Chișinău, edited by
Pantelimon Halippa, where readers were informed about the establishment of the
Provisional Government in St. Petersburg and expressed hope for the awakening of
the Moldavians from the state in which they were brought by the Tsarist regime:
"Let the sun, which rises over the empire, give us a saving ray of light and liberty to
us Moldavians, who have been innocent slaves for over a hundred years!". The volume
closes on December 15, 1917 (December 2, according to the old calendar) that is, the
day when the Council of the Country took the decision to proclaim the Moldavian
Democratic Republic, a decision that materialized in a few days, on December 19

24
(December 6 on old style). The press's reaction to this official act, which is
particularly important in the process of separating Bessarabia from Russia and then
for the Union with Romania, will be published in the next volume. So, the
chronological limit to this volume is an invitation to see the continuation in the
next one.
This period is the most critical of Romania's history in the First World War,
when what remained of the state survived only in unoccupied Moldavia. In those
critical months, a substantial contribution to the motivation of Romanians to not
give up and ask for peace was the promotion in all of the newspapers of the
necessity to defend Romanian statehood and of the hope that the war will turn in
favour of the Entente. The press extensively presented the active involvement of
King Ferdinand and Queen Mary in the war effort, describing the battles fought
between the two alliances, emphasizing the resistance and strength of the Entente,
criticizing the behaviour of the Central Powers in Romania, and disseminating firm
promises regarding land reform and the universal suffrage. In the winter of 1916-
1917 we witness the increase in the number of publications and journalists present
in Iași, but the war had generally negative consequences on the number of
newspapers, the number of pages per number, the quality of paper and printing,
the limitation of getting information from abroad, the (self) censorship of articles,
and on their circulation.
The most important publication was the România newspaper. It was
founded to be a tribune through which the state would improve the mood of the
population. The official publication of the Great General Headquarters of the
Romanian Army1, the newspaper's first issue was published on February 2/15, 1917.
With the subtitle "national defence body", România was primarily intended for
soldiers. The director was the writer and journalist Mihail Sadoveanu, at that time
a lieutenant in the Romanian army2. In addition to Mihail Sadoveanu, the
newspaper's pages published numerous "prominent writers"3 and civilians:
Octavian Goga (first editor), G. Gangopol (editorial secretary), Corneliu Moldovan,
Alexandru Vlahuță, P. Locusteanu, Gh. Ranetti, Mircea Rădulescu, G. Rotică and
other "writers of all political nuances"4. The fact that the target audience consisted
primarily of Romanian soldiers is observable by the existence of two selling prices:
four bani for soldiers, ten bani for civilians5. Of the total of 20,000 copies, over

1 The report of January 2, 1917, to the Great General Headquarters signed by M. Sadoveanu on the

program and purpose of the newspaper România was published by Virginia Muşat, Mihail
Sadoveanu povestitor și corespondent de război, București, Editura Militară, 1978, p. 44-47.
2 According to I.G. Duca "the inspirer and actual leader" of this newspaper would have been Major

Petrescu, the aide of General Prezan and his brother-in-law. I.G. Duca, Amintiri politice, vol. 2,
München, Jon Dumitru Publishing House, 1981, p. 141.
3
Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, 3rd edition, text chosen by
Costin Kiriţescu, Mircea N. Popa and Lucia Popa, vol. II, București, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1989, p. 348.
4 Ion Dafin, Iaşul cultural şi social. Amintiri şi însemnări, vol. II, Iaşi, Viaţa Românească Publishing

House, 1929, p. 114.

5 V. Muşat, op. cit., p. 49.

25
15,000 copies had to reach the Romanian Army soldiers6. Ion Dafin, a Censorship
official, felt that România "was the real national publication and a newspaper
containing enthusiastic articles about the country's future that was spreading to
our soldiers in the trenches to encourage them."7
From the România newspaper we first selected articles on the arrival of the
first battalions made up of the Romanian volunteers from Transylvania and
Bukovina. The Transylvanian origin of Octavian Goga and of the other journalists
writing in this gazette put a mark on the enthusiasm by which they presented the
enlistment of the Romanians from the Austro-Hungarian Empire, who fell
prisoners to the Russians. On the other hand, the friendship between Octavian
Goga and Onisifor Ghibu contributed to the presentation of the national movement
in Bessarabia. Onisifor Ghibu acted as a true catalyst of the Romanian national
movement in Chișinău and was the first source of information for his godfather, O.
Goga. Last but not least, we have a number of articles about the Romanians in
Bukovina, made by journalists from the România editorial office who were from the
region that completes the package selected for this volume.
Another very important newspaper in Iasi was Mișcarea, which became the
official press body of the Brătianu government8. Even though this newspaper has
already received special attention regarding the topic of this collection9, we have
included articles about the arrival of Romanian volunteers in Iași, about the
Romanian volunteers enlisted in the US Army fighting in France and the abuses of
the Hungarian administration towards the Romanians in Transylvania.
Also under the influence of the liberals was the French language newspaper
L'Independence roumaine, led by Dumitru Drăghicescu, who had its headquarters
in the Liberal Club of Unirea Square in Iași. It published some articles about the
Romanians in Transylvania and the issue of the Union with Romania in the context
of the plebiscite proposed by the Austro-Hungarian Monarchy.
The Evenimentul newspaper, edited by the conservative club of Iași,
published several articles dedicated to the Romanian volunteers from Transylvania.
Its attention to the Macedonian Romanians in this time of crisis for the Romanian
state and people is to be noted. Of interest is also an article criticizing Constantin
Stere, who, under the rule of the German occupation, began editing the Lumina
newspaper in Bucharest.
Opinia, the other conservative newspaper from Iași, led by the politician
Alexandru Bădărău, has several articles about Transylvania and Bessarabia, where
it promoted the national ideal of Romanian unity, a hope kept alive through the
rebirth of the province from across the Prut, and through expectations regarding
the peace conference which would be organized at the end of the war.

6 Ibidem, p. 47, 49.

7 I. Dafin, op. cit., p. 114.
8 Ion Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei cu România în presa vremii. Un studiu de caz: ziarul

„Mişcarea” (Iaşi, 1918), Iaşi, Editura Universității „Al.I. Cuza”, 1999, p. 7. C. Kiriţescu, op. cit., vol.
II, p. 348.
9 Ion Agrigoroaiei, op. cit., passim.

26
 Through the patronage of general Averescu, the commander of the 2nd
Army, came the Viitorul Ţării newspaper, moved from Bacău to Iași because of the
war10. The paper included some short accounts, as well as poems meant to flare up
patriotism among Romanians, and especially among soldiers. The articles on
Bukovina and Transylvania have the clear purpose of motivating the soldiers
fighting on the front.
Among the independent newspapers, Neamul Românesc, edited by N.
Iorga, deserves special attention. His personality brought the Censorship to heel,
who limited themselves to having occasional discussions with him in order to
temper his quill. I. G. Duca said that Neamul Românesc was not subject to
“preventive censorship”, but that frequent discussions with Nicolae Iorga were
necessary11. We do not know if these limited actions on behalf of the Censorhip also
regarded articles about Bessarabia. N. Iorga was up-to-date with the national
movement in Bessarabia, being regularly informed by Onisifor Ghibu whenever the
latter came to Iași, when he was also bringing him the Romanian newspapers from
Chișinău.
Among the self-declared “independent” newspapers there was also:
Acţiunea Română, under the directorate of I. D. Nicolau, the editor-in-chief being
Emil Nicolau12. This publication in Iași was among the first to notice the especially
important role of the Cuvânt Moldovenesc newspaper from Chișinău in forming the
national movement in Bessarabia. The paper succeeds in bypassing the Censorship,
which did not yet allow for articles talking out-loud about the national movement
in Chișinău, so as to not endanger the fragile military alliance with the Russians,
publishing several texts on the Romanians from Bessarabia at Iași with a very strong
national message.
Through the care of the Romanian government several papers for the
Romanian diaspora in Russia were published. Depeșa and Vestitorul were edited at
Odessa, where a large number of Romanian politicians took refuge. The possibility
that at least part of their readers were the Moldavian officers quartered at Odessa
is not out of the question. Both papers contain several articles about the national
movement in Bessarabia, usually from a neutral point of view, either by
commenting on an article from a local Russian paper, or by presenting a Moldavian
manifestation or decision.
The most important Romanian newspaper in Russia is România Mare,
edited at Kiev. Sever Bocu was the editor-in-chief, but Octavian Goga also had an
important role in organizing it, probably on the orders of the Romanian
government in Iași. The paper is mainly addressed to the Romanian prisoners in
Russia originating from Austria-Hungary, and was meant to mobilize them to enrol
in the volunteer battalions through opinion pieces, reports and news on the
situation of the Romanians from back home, from Transylvania. Most of the articles

10 Marian Petcu (coord.), Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică, Iaşi,

Polirom, 2012, p. 345

11 I.G. Duca, op. cit., vol. 2, p. 139-140.
12 Marian Petcu, op. cit., p. 344.

27
are about Romanian volunteers13 and the national ideal: Greater Romania, though
there were also several articles about Bessarabia. The Transylvanian Romanians
from the prisoner camp next to Darnytsia, near Kiev, held a great influence over
the Bessarabian students studying in Kiev, who became involved in the national
movement. An interview with the Czech leader Thomas Masaryk is also of note.
In the occupied territory after the capitulation of Bucharest, the German
administration resumed publishing Bukarester Tagblatt (interrupted in August
1916), beginning with December 12 (s.v. November 29), 191614. The occupier found
it timely and necessary that there also be a Romanian edition of the paper, Gazeta
Bucureştilor from December 25 (s.v. December 12), 1916. No other newspaper
appeared during the first few months of the occupation15. The financing of both
papers, the German one and the Romanian one, respectively, was assured directly
by the “Commandment” of the Military Occupation Administration, the two being
printed at the printing house and headquarters of the Adevărul newspaper, which
were requisitioned by the conqueror16. If, during the first few issues, Gazeta
Bucureştiului was a way for the military administration of the Central Powers, as
well as the local authorities, to communicate regulations, orders, laws, war updates,
usually during March-April of 1917, it became an efficient way to heavily criticize,
although often unjustly, the ones who decided and promoted Romania’s entry into
the war alongside the Allies, especially Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu or Nicolae
Iorga. A recurring theme was the issue of Bessarabia, used as an antithesis to the
issue of Transylvania in order to lay blame on the old governance of Romania. Ioan
Slavici17, Tudor Arghezi and others worked in the Gazeta Bucureştilor editorial.
The most important publication of the Romanians in the United States was
the America paper, which appeared weekly from 1906 in Cleveland (Ohio), and
which, according to the statements of its editors, was printing 11,000 copies in 1917.
An important initiative in understanding the Zeitgeist was the printing in the
United States, also in Cleveland, in August-September of 1917, of the Libertatea
paper (six issues) from Orăştie, whose appearance was previously suspended by the
Hungarian authorities. This notable event is owed to a journey of Ioan Moţa (1868-
1940) to America, priest, publisher, and manager of the Orăştie paper, then an
officer in the Romanian army on a “three-month leave of absence”. In order to have
a more complete image of the “propaganda” in the United States, we have also
studied the Deşteptarea paper. Deșteptarea/The Awakening, was the mouthpiece of

13 About the Romanian volunteers: Ion Agrigoroaiei, Dumitru Ivănescu, Sorin D. Ivănescu, Silviu

Văcaru, Stări de spirit şi mentalităţi în timpul marelui război. Corpurile de voluntari români din
Rusia, Iaşi, 2005.
14 Publicaţiile Periodice Româneşti (Ziare, gazete, reviste), tom. II, Catalog alfabetic: 1907-1918.

Supliment: 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică şi Neonila

Onofrei, p. 65.
15
Constantin Bacalbaşa, Capitala sub ocupaţia duşmanului, [Bucureşti], Editura
Alcalay&Calafeteanu, [1921], p. 53.
16 Ibidem.
17 Lucian-Vasile Szabo, Activitatea lui Ioan Slavici la „Gazeta Bucureştilor”, în Cătălin Negoiţă,

Zanfir Ilie (coord.), „Presa Primului Război Mondial”, Bucureşti, Tritonic, Axis Libris, 2015, p. 445-
464.
28
the Romanian Socialist Federation, which appeared weekly beginning with the 1st
of January 191418, having its headquarters in Detroit in 1917. This newspaper could
be considered not just as being anti-government and anti-royalty, but also anti-
union.
Bessarabia benefited of freedom of the press, adopted by the Provisional
Government of Petrograd after the February 1917 Revolution. At that time, there
were only two Romanian publications, written in Cyrillic: Cuvânt Moldovenesc and
Luminătoriul. By the end of 1917, the situation had improved considerably.
Cuvânt Moldovenesc was edited by Pantelimon Halippa with the financial
support of the boyar Vasile Stroescu. The paper had an essential role in developing
the national movement of Bessarabia, as it gathered the intellectual elite which,
though hesitant at the beginning, took on the role of promoting the national spirit
among the Moldavians. For the unsuspecting researcher, this Moldavianism might
seem odd, but it must be understood as a stepping stone of the Romanian national
movement. Freshly rid of the tsarist secret police, the Romanians of Bessarabia had
to withstand accusations of separatism, or Romanian unionism, in an agitated
period, where their lives were often endangered by Russian soldiers, pervaded not
just by Bolshevism, but also by anarchy. They succeeded in systematically
publishing articles where the terms used in political speeches were explained to the
readers, journalistic pieces and news about political meetings, but also patriotic
poems, some written then, in the effervescence of the national movement. Towards
the end of the period covered by the present volume, the ethnonym “Romanian”
begins appearing more and more often instead of “Moldavian”, a proof not just of
the change in the mentality of the Bessarabian society, but rather of the true
Romanian feelings of the editorial team of Cuvânt Moldovenesc.
For three months, between April and June of 1917, Onisifor Ghibu19, arrived
in Chișinău precisely at the invitation of Pantelimon Halippa, published articles in
Cuvânt Moldovenesc. Differences of opinion regarding the firmness of the national
discourse, as well as hesitations of the Bessarabians, with which he tried to create
the National Moldavian Party on the model of the National Romanian Party of
Transylvania, determined O. Ghibu to give up on this collaboration. He focused on
organizing the summer courses for teachers, holding the conviction that the
reawakening of Romanianism in Bessarabia had to begin with the teachers and the
priests. In this new context, he edited the Școala moldovenească paper for the
teachers of Bessarabia, the first issue of which came out in June 191720.
Onisifor Ghibu wanted to edit a paper written with Latin characters,
officially addressed to the Transylvanian Romanians which had taken refuge in
Russia, but which was to be a stage from which to transmit a firm Romanian
message in Bessarabia, from as early as July 1, 1917. Due to financial difficulties and

18 Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Dicţionarul presei româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,
1995, p. 159.
19 The articles are unsigned, however their list is reconstituted in O. Ghibu, Pe baricadele vieții. În

Basarabia revoluționară (1917-1918). Amintiri, Editura Universitas, Chișinău, 1992, p. 608-609.

20 Unfortunately, we were only able to identify the first issue of this paper in the consulted

libraries, of which we have edited a few articles.

29
the delay in bringing a Romanian printing house, i.e. one with Latin characters, to
Chișinău, the first issue of the Ardealul paper only appeared on October 14 (s.v.
October 1), 1917. Ardealul was a success, and the impact of this paper must be
evaluated especially when it comes to the elite of Besserabia. Programmatic articles
and detailed journalistic pieces about the events in Bessarabia, published with an
enthusiasm that cannot be seen in other papers, made this newspaper a flag-bearer
of the ideal of Unity of all Romanians in a New, Greater Romania. Onisifor Ghibu’s
creed soon became the creed of many Bessarabian scholars, even if some published
articles under a pseudonym.
The other traditional Romanian paper in Bessarabia, the Church newspaper
Luminătoriul, edited under the patronage of the eparchy of Chișinău, involved itself
in the national movement through articles to mobilize the clergy of Bessarabia to
use the Romanian language in church, and through promoting the common origins
of the Romanians, even through patriotic poems.
An important editorial publication was the Soldatul Moldovan21 paper,
edited by a group of soldiers and officers under the patronage of the Central
Moldavian Committee of the Officers and Soldiers Council, organized during the
revolutionary effervescence which overtook Bessarabia. Alongside the
programmatic articles, whose importance must be evaluated from the point of view
of the role the military men had in defining the national movement, news and
journalistic pieces were also published, as well as patriotic poems which planted
the idea of Romanian unity: “Are we not of a people/ A scion of the Romans?”
*
The overview of the papers from which we have selected articles to edit is
only meant to signal the importance that they have and as an invitation to the
reader to explore them in the present volume. The Union of all Romanians was not
just an ideal, it was a creed, despite the difficult situation Romania was facing on
the war front. Regardless of the circulation and distribution of these newspapers,
which is impossible to evaluate, it is obvious that the Romanian press was a driving
force behind the promotion of the national ideal: the unity of all Romanians into a
Greater Romania.
*
We wish to thank all the librarians and the management of the libraries
who have supported us in the documentation activity of this project:
The Romanian Academy Library in Bucharest
The National Archives of the Republic of Moldova Library in Chișinău
The "Carol I" Central University Library in Bucharest
The "Lucian Blaga" Central University Library of Cluj-Napoca
The "Mihai Eminescu" Central University Library in Iași
The National Library of the Republic of Moldova
The National Archives’ Central Historical Service Library in Bucharest
Marius Diaconescu and Andrei Florin Sora
(Translated by Laurențiu Dologa and Andrei Oprea)

21Dinu Poștarencu, Gazeta „Soldatul moldovan”, Revista română de istorie a presei, an 4, 2010, nr.
1(7), p. 40-46.
30
 Lista articolelor editate

NB! Data este după calendarul nou.

1. 21.03.1917 Schimbarea feliului de ocârmuire în Rusia. În pragul vieții noui

(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .............................................49
2. 25.03.1917 Noi despre noi înșine (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..........49
3. 31.03.1917 D. Draghicesco, L’illusion magyare (L’Indépendance roumaine,
Jassy) ..........................................................................................50
4. 1.04.1917 Să voim (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ................................52
5. 4.04.1917 În Petrograd, în zilele de revoliuție (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................53
6. 4.04.1917 Cererile Latâșilor (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ................54
7. 8.04.1917 C. R. Pascu, Greșeli neiertate (America, Cleveland) ................54
8. 8.04.1917 Moldoveni și țâgani (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............56
9. 8.04.1917 Acum ori nici odată (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .............57
10. 11.04.1917 În unirea tuturor e puterea. Datoria boerimei moldovenești
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..............................................57
11. 15.04.1917 Învierea noastră (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..................58
12. 15.04.1917 La luptă în unire (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .................59
13. 15.04.1917 Știri din Rusia. Se strâng rândurile Moldovenilor (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................60
14. 15.04.1917 Știri din Rusia. Societatea moldovenească în Odesa (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................61
15. 15.04.1917 Știri locale. Strigare cătră preoții moldoveni (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................61
16. 15.04.1917 Știri locale. Adunarea gubernială a zemstvei (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................62
17. 15.04.1917 Românii din Basarabia (Depeșa, Odessa) ................................62
18. 17.04.1917 Ioan Slavici, Dragostea rusească (Gazeta Bucureștilor,
București) ..................................................................................63
19. 19.04.1917 G. R. Pascu, Să ne reculegem (America, Cleveland) ................64
20. 22.04.1917 Moldoveni, deșteptați-vă! (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...65
21. 22.04.1917 P. H., Spre Unire (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău ...................67
22. 22.04.1917 Moldovenilor uniți-vă! (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ........67
23. 22.04.1917 Ce s-a făcut pân acuma pentru treaba moldovenească (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................68
24. 22.04.1917 Moldovenii din Chiev (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..........69
25. 22.04.1917 Știri din Rusia. Învățătura în limba mamă (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................69
26. 24.04.1917 Limba românească în Basarabia (Depeșa, Odessa) ................70
27. 25.04.1917 Ziua cea mare a moldovenilor la Odesa (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................70
28. 25.04.1917 Cooperatorii Basarabiei vreau autonomie (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................71
29. 25.04.1917 I. A. Buzdâga, învățător, Cătră învățătorii Basarabiei (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................72
30. Mai 1917 Cătră cliroșanii Bessarabiei (Luminătoriul, Chișinău) ............74
31. 2.05.1917 Cătră preoțimea moldovenească (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................74
32. 2.05.1917 Cum merge treaba moldovenească (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................76
33. 6.05.1917 Ce vrea partidul național moldovenesc (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................78
34. 6.05.1917 G. Nastas, Despre moldovenii înstreinați (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................79
35. 9.05.1917 Moldovenii din Odesa (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........80
36. 9.05.1917 Tineretul moldovenesc la luptă (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................83
37. 9.05.1917 Știri din Rusia. Plenicii români din Transilvania (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................84
38. 10.05.1917 Sub teroarea rusească (Gazeta Bucureștilor, București) .........84
39. 13.05.1917 G. Nastas, Pe muncă! (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..........86
40. 13.05.1917 Cine este în fruntea școlilor în Basarabia (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................87
41. 13.05.1917 Știri locale. Din ținutul Bălțului (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................88
42. 13.05.1917 Știri locale. Autonomia Basarabiei (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................89

32
43. 16.05.1917 P. Halippa, Moldovenii de peste Nistru (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................89
44. 16.05.1917 Un sfat de bine (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ....................90
45. 16.05.1917 Andrei Murafa, preot, Trăiască Basarabia Autonomă! (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................90
46. 16.05.1917 Dor de țară (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..........................91
47. 16.05.1917 Știri locale. Hotărârile adunării dela Odesa (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................91
48. 16.05.1917 Știri locale. Hotărârile învățătorilor Basarabiei (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................92
49. 16.05.1917 Știri locale. Adunarea țăranilor din toată Basarabia (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................92
50. 16.05.1917 Știri locale. Dela obștia învățătorilor moldoveni (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................93
51. 20.05.1917 Slobozeniile cele nouă (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........93
52. 20.05.1917 T. Roman, Binevoitorilor neamului moldovenesc (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................94
53. 20.05.1917 P. Bețian, Către învățători (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău)..94
54. 20.05.1917 Pe lângă război. Românii ardeleni pe frontul francez (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................95
55. 20.05.1917 Știri din Rusia. Cererile noroadelor neruse (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ............................................................95
56. 23.05.1917 Știri din Rusia. Românii din Transilvania cătră Stăpânirea
Vremelnică a Rusiei (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............96
57. 23.05.1917 Știri locale. Adunarea învățătorilor moldoveni din Basarabia
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .............................................97
58. 27.05.1917 O. Goga, Cum vorbește Ardealul (România, Iași) ....................97
59. 27.05.1917 P. Halippa, Cum ar trebui să lucreze moldovenii (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................99
60. 27.05.1917 Știri locale. Moldovenii dela Bălți (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................100
61. 27.05.1917 Dr. I. D., Apelul prizonierilor români din A(ustro)-Ungaria
(Depeșa, Odessa) ......................................................................101
62. 27.05.1917 G. Rotică, Soldați români din Bucovina (Viitorul Țărei,
Iași)...........................................................................................102

33
63. 30.05.1917 Andrei Murafa, preot, Nu numai pământ, dar și drepturi
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................................103
64. 30.05.1917 G. Nastas, Cătră moldovenii din streinătate (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................104
65. 30.05.1917 Știri locale. Congresul învățătorilor la Bălți (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău ............................................................105
66. Iunie 1917 Cuvânt înainte (Școala Moldovenească, Chișinău) ................106
67. Iunie 1917 Vasile Secară, Vremea nouă și moldovenii (Școala
Moldovenească, Chișinău) ......................................................107
68. Iunie 1917 Cea dintăi adunare a învățătorilor basarabeni (Școala
Moldovenească, Chișinău) ......................................................107
69. Iunie 1917 G. Sima, Obștea învățătorilor moldoveni (Școala
Moldovenească, Chișinău) ......................................................108
70. Iunie 1917 Obștea învățătorilor moldoveni către Zemstvul Gubernial al
Basarabiei (Școala Moldovenească, Chișinău) .......................109
71. Iunie 1917 Hronica (Școala Moldovenească, Chișinău) ............................110
72. 3.06.1917 P. Halippa, Cătră adunarea țărănească (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................112
73. 3.06.1917 V. Susleneanu, Să lucrăm cu rânduneală (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................113
74. 3.06.1917 G. Nastas, «Luminătorii» noștri (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................114
75. 3.06.1917 Știri locale. Unirea moldovenilor (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ...................................................................................115
76. 3.06.1917 Alianța româno-rusă denunțată (Depeșa, Odessa) ................116
77. 6.06.1917 Strigare. Cătră toți profesorii și învățătorii moldoveni (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................117
78. 6.06.1917 Elena Alistari, Ne trebui doctori moldoveni (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................119
79. 6.06.1917 Știri locale. Adunarea studenților moldoveni (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................120
80. 6.06.1917 Știri locale. Cereri drepte moldovenești (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................121
81. 6.06.1917 Știri locale. Adunarea învățătorilor dela Orhei (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................122

34
82. 7.06.1917 Eugen Goga, Ardealul a declarat război (România, Iași) ........122
83. 10.06.1917 S., Către frații învățători și învățătoare (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................124
84. 10.06.1917 Congresul țărănesc din Basarabia (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................125
85. 10.06.1917 S. Gh. Murafa, Ostașii moldoveni de pe frontul românesc. O
dare de samă (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ......................126
86. 13.06.1917 Nu uitați de bejenarii români (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..128
87. 13.06.1917 Congresul țărănesc din Basarabia (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................129
88. 13.06.1917 Congresul învățătorilor moldoveni (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................133
89. 13.06.1917 Știri locale. Rădicarea steagului moldovenesc în s. Sarata-Veche
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................................134
90. 14.06.1917 D., Drepturile naționale și culturale ale basarabenilor (Depeșa,
Odessa) .....................................................................................135
91. 16.06.1917 Albu, Să avem dragoste între noi (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................136
92. 16.06.1917 Deșteptarea neamului (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .......137
93. 16.06.1917 Moldova s-adună (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...............138
94. 16.06.1917 I. C., Ce vrem? (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ....................139
95. 19.06.1917 Moldoveni și români (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..........140
96. 19.06.1917 Iubiți moldoveni (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ................142
97. 20.06.1917 Octavian Goga, Au venit Ardelenii (România, Iași) ................142
98. 20.06.1917 C. B., Oastea Unirii (România, Iași) .......................................144
99. 20.06.1917 George Ranetti, Un jurământ istoric (România, Iași) ............145
100. 22.06.1917 Primii pași (Mișcarea, Iași) ......................................................145
101. 22.06.1917 e. cp. h., Ardealul liber – Sosirea voluntarilor de peste Prut –
(Mișcarea, Iași) ........................................................................146
102. 22.06.1917 C. M., Entuziasta primire a fraților noștri (România, Iași) ....147
103. 22.06.1917 Eugen Goga, Regele în Ardeal (România, Iași) ........................150
104. 22.06.1917 Bine ați venit! (Evenimentul, Iași) .............................................151
105. 22.06.1917 D. Draghicesco, Le Plébiscite des Roumains d’Autriche-Hongrie
et de Bucovine (L’Indépendance roumaine, Jassy) ...................152
35
106. 23.06.1917 Zi istorică: 8 iunie 1917 (Mișcarea, Iași) ...................................154
107. 23.06.1917 Emil Nicolau, Bine-ați venit la noi voinici! (Acțiunea Română,
Iași) ...........................................................................................163
108. 23.06.1917 Ardelenii din Iaşi (Evenimentul, Iași) ......................................164
109. 23.06.1917 Sigma, Ideal... (Gazeta Bucureștilor, București) ....................166
110. 24.06.1917 La revedere în Ardeal! (Mișcarea, Iași) ....................................167
111. 24.06.1917 E. Herovanu, Deșteaptă-te române (România, Iași) ..............168
112. 24.06.1917 Mihail Sadoveanu, Zile istorice (România, Iași) .....................169
113. 24.06.1917 Cuvîntarea d-lui general Petala (Mișcarea, Iași) .....................170
114. 24.06.1917 S. M., Câteva-cuvinte. Despre limba învățământului în școala
noastră moldovenească și mai ales despre literile (buchile)
limbei noastre (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ....................170
115. 24.06.1917 Iu. Friptu, preot, Congresul învățătorilor moldoveni și limba
moldovenească (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..................172
116. 24.06.1917 St. Vlădescu, Romînia și Ardealul. Sărbătoarea noastră sfântă
(Opinia, Iași) ............................................................................173
117. 26.06.1917 Demonstraţia Ardealului românesc (Mișcarea, Iași) .............174
118. 26.06.1917 Ioan Slavici, Basarabia (Gazeta Bucureștilor, București) .......175
119. 27.06.1917 C. M., Steagul Ardelenilor! (România, Iași) .............................176
120. 27.06.1917 Știri locale. Oaspeți iubiți în Chișinău (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................176
121. 27.06.1917 Întrunirea naționalităților (Depeșa, Odessa) .........................177
122. 28.06.1917 A. C., Ce fel de Ardeleni cunoaștem noi – „Trădătorii” și
„patrioți” – „Brătianu e victima ardelenilor” – (Gazeta
Bucureștilor, București) ..........................................................178
123. Iulie 1917 Pr. P. C., Limba moldovenească și întrebuințarea ei în slujbile
bisericești (Luminătoriul, Chișinău) .......................................179
124. 1.07.1917 G. Nastas, De ce voim, ca școala să fie moldovenească? (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................182
125. 4.07.1917 Știri locale. Societatea culturală a moldovenilor din Basarabia
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................................183
126. 6.07.1917 Oct. C. Tăslăuanu, Către noii ostași ardeleni (Neamul
românesc, Iași) .........................................................................184
127. 7.07.1917 T. Roman, Sub a țarului domnie... (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................185
36
128. 15.07.1917 Minciuna dușmanilor noștri (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .186
129. 15.07.1917 Știri locale. Manifestația ucraineană în Chișinău (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................187
130. 18.07.1917 V. S., Unirea popoarelor din Rusia (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău)..................................................................................188
131. 18.07.1917 P. S., Alegerile proporționale (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău)
...................................................................................................188
132. 19.07.1917 Octavian Goga, Hora de la Iași (Viitorul Țărei, Iași) ..............190
133. 19.07.1917 Mihail Codreanu, Primii pași (Viitorul Țărei, Iași) .................190
134. 20.07.1917 N. Cosăcescu, Soarta Românilor Macedoneni (Evenimentul,
Iași) ...........................................................................................191
135. 22.07.1917 Știri locale. Hotărârea soldaților moldoveni din garnizoana
Odesei (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ................................192
136. 22.07.1917 Știri locale. Limba moldovenească în seminarie de învățătoare
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................................193
137. 22.07.1917 Știri locale. O școală moldovenească (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................194
138. 22.07.1917 Știri locale. Ostașii moldoveni de pe frontul românesc (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................194
139. 24.07.1917 Cătră toți moldovenii (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ........194
140. 24.07.1917 Știri din Rusia. Declarația Stăpânirei privitor la autonomia
Ucrainei (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .............................196
141. 24.07.1917 Știri locale. Adunarea țărănimei din ținutul Bălților (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................196
142. 26.07.1917 Cătră moldovenii luminați (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .197
143. 26.07.1917 10 porunci neamului moldovenesc (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................198
144. 28.07.1917 T. Roman, Cătră ostași (Cu prilejul sosirei ostașilor moldoveni
din Odesa) (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........................198
145. 28.07.1917 Știri locale. Cum lucrează ucrainenii (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................199
146. 31.07.1917 V. Cazacliu, Despre autonomie (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................199
147. 2.08.1917 Octavian Goga, Către soldații României mari (România Mare,
Kiev) .........................................................................................201

37
148. 2.08.1917 Sever Bocu, Armata Transilvaniei și Bucovinei (România Mare,
Kiev) ........................................................................................202
149. 2.08.1917 Filaret Doboș, Către fraţii Bucovineni (România Mare, Kiev) .204
150. 2.08.1917 Gh., Primirea voluntarilor ardeleni la Iaşi (România Mare,
Kiev) ..................................................................................205
151. 2.08.1917 Gh., Plecarea transportului al doilea de voluntari (România
Mare, Kiev) ………………………………………………………………………..209
152. 2.08.1917 Știri locale. Adunarea moldovenilor (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................211
153. 2.08.1917 Știri locale. Protestul soldaților moldoveni (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................212
154. 2.08.1917 Știri locale. Treaba moldovenească la congresul bisericesc dela
Moscva (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...............................213
155. 2.08.1917 Știri locale. Despre uniunea țărănească (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................213
156. 2.08.1917 Scrisoare în Redacție (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........214
157. 2.08.1917 Strigare către Moldovenii de pe frontul român (Evenimentul,
Iași) ...........................................................................................214
158. 2.08.1917 Ioan Moţa, Bine V’am găsit! (Libertatea, Cleveland) ………..…216
159. 2.08.1917 Pimen, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Către preoţii şi
poporul romîn din America! (Libertatea, Cleveland) …………...217
160. 2.08.1917 Tineri romîni americani! (Libertatea, Cleveland) ………………..218
161. 2.08.1917 ROMÂNIA – O icoană a ei. – Ce e drept din cîte se vorbesc
despre Ea, şi de bine şi de rău? (Libertatea, Cleveland) ………..219
162. 5.08.1917 Andrei Murafa, Visul mândru. Cătră învățători (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................221
163. 5.08.1917 Știri locale. Ardelenii în Chișinău (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................221
164. 5.08.1917 Știri locale. Răspunsul zemstvei noastre la scrisoarea
ucrainenilor (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .......................222
165. 5.08.1917 Ce este în Basarabia (România, Iași) .......................................222
166. 6.08.1917 Ion Olteanu, Pedeapsa (Gazeta Bucureștilor, București) ......223
167. 7.08.1917 Despre întocmirea sfatului țării (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................224
168. 9.08.1917 Cuvinte de eroi! (Libertatea, Cleveland) ……………………………..225

38
169. 9.08.1917 Misiunea română în America (România Mare, Kiev) ............229
170. 9.08.1917 Gh., Noile planuri de maghiarizare ale contelui Apponyi
(România Mare, Kiev) ……………………………………………………..…229
171. 9.08.1917 Un document național (România Mare, Kiev) ........................231
172. 10.08.1917 Ironia Basarabiei (Gazeta Bucureștilor, București) ...............232
173. 11.08.1917 C. M., Bucovina (România, Iași) ..............................................233
174. 12.08.1917 Știri locale. Protestarea moldovenilor de la Odesa (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................233
175. 12.08.1917 grip., Gestul Basarabiei (Gazeta Bucureștilor, București) .....234
176. 15.08.1917 Știri locale. Declarația moldovenilor de pe frontul românesc
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................................235
177. 15.08.1917 Știri locale. Și ovreii vor autonomia Basarabiei (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................236
178. 16.08.1917 Istoria ne dă răspunsul cel adevărat. – Nu vă pierdeţi, Români,
credinţa şi nădejdea (Libertatea, Cleveland) ………………………236
179. 16.08.1917 Glas de soldat şi Romîn adevărat (Libertatea, Cleveland) …..238
180. 16.08.1917 Sfatul țării (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........................239
181. 16.08.1917 Știri locale. Sfatul central al deputaților soldați și ofițeri
moldoveni (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........................240
182. 16.08.1917 Gh. Pădure, Unitatea Națională (România Mare, Kiev) ........241
183. 16.08.1917 Lupta pentru autonomia Basarabiei (România Mare, Kiev) ..242
184. 16.08.1917 F. Doboș, Al doilea contingent de Ardeleni și Bucovineni
(România Mare, Kiev) .............................................................243
185. 19.08.1917 Ucraina și Basarabia (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ........245
186. 19.08.1917 Știri locale. O ticăloșie moldovenească (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................246
187. 19.08.1917 Știri locale. Slujba bisericească în moldovenește (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................247
188. 21.08.1917 V. Gafencu, mărinar, Sprijiniți-ne, oameni buni! (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău ...........................................................248
189. 23.08.1917 Gh., O convorbire cu d. profesor Masaryk (România Mare,
Kiev) .....................................................................................248
190. 23.08.1917 F. Dobos, Nenorocirea Bucovinei (România Mare, Kiev) .......251
191. 23.08.1917 F.D., Spre datorie (România Mare, Kiev) ................................253

39
192. 26.08.1917 Ultima ispravă a lui Apponnyi. Ungurii mărturisesc (Mișcarea,
Iași) ..........................................................................................253
193. 27.08.1917 Un an (Depeșa, Odessa) ..........................................................254
194. 27.08.1917 S. G. Tăutu, 14(27) August 1916 (Gazeta Bucureștilor, București)
..................................................................................................254
195. 28.08.1917 După un An. 28 August 1916-28 August 1917 (America,
Cleveland) ...............................................................................256
196. 28.08.1917 Știri din Rusia. În Ucraina (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .257
197. 29.08.1917 St. Vlădescu, Calvarul Ardealului (Opinia, Iași) ....................258
198. 30.08.1917 A. Murafa, Lacrimile mamei (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .259
199. 30.08.1917 F. Dobos, Un an de luptă 14 August 1916 – 14 August 1917
(România Mare, Kiev) ..............................................................261
200. 30.08.1917 Marile Adunări. Rostul și însemnătatea lor (Libertatea,
Cleveland) …………………………………………………………………………262
201. 1.09.1917 Naționalism și Patriostism (America, Cleveland) .................263
202. 2.09.2917 † P. Alecu Mateevici (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..........265
203. 4.09.1917 Știri locale. Alegerile în duma orășană din Chișinău (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................265
204. 6.09.1917 Apel către prizonierii de origine română (România Mare,
Kiev) .................................................................................266
205. 6.09.1917 † Simeon Gh. Murafa (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .......267
206. 6.09.1917 Știri locale. Despre autonomia Basarabiei (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) .........................................................269
207. 6.09.1917 Solidaritatea latină. Tricolorul romînesc în Franţa (Mișcarea,
Iași) ..........................................................................................269
208. 6.09.1917 L’Alsace et L’Ardeal (L’Indépendance roumaine, Jassy) .........270
209. 9.09.1917 Știri locale. Sfatul moldovenesc al deputaților soldați și ofițeri
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................................271
210. 9.09.1917 V. Susleneanu, Ne mănâncă străinii (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................272
211. 9.09.1917 G. S., Jertfa Basarabiei (România, Iași) ...................................272
212. 9.09.1917 A. Iliescu, Românii din Basarabia (Acțiunea Română, Iași) ...273
213. 11.09.1917 Știri locale. Cuvântarea învățătorului P. Fală la înmormântarea
lui S. G. Murafa și A. C. Hodorogea (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................275
40
214. 11.09.1917 I. C., Să ne apărăm noi singuri (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..............................................................................276
215. 13.09.1917 I. C., Ce ne așteaptă (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ..........276
216. 13.09.1917 Andrei Popovici, Patriotismul (Viitorul Țărei, Iași) ...............277
217. 13.09.1917 G. Rotică, Bucovina (Viitorul Țărei, Iași) ................................279
218. 13.09.1917 Știri din Bucovina (România Mare, Kiev) …............................280
219. 18.09.1917 Știri locale. Hotărârea sfatului deputaților ostași moldoveni
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................................281
220. 18.09.1917 I. C., Soldații români (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........282
221. 19.09.1917 De la Redacție (Soldatul Moldovan, Chișinău) .......................282
222. 19.09.1917 O hotărâre a Comitetului Țentral moldovenesc. (Protocol N. 12)
(Soldatul Moldovan, Chișinău) ...............................................283
223. 19.09.1917 Steagul nostru (Soldatul Moldovan, Chișinău) ......................283
224. 20.09.1917 Sever Bocu, Noi sau ei (România Mare, Kiev) ........................284
225. 20.09.1917 S.B., Armata voluntarilor ardeleni din America pe frontul
francez (România Mare, Kiev) ……..........................................286
226. 20.09.1917 Știri locale. Batalionul moldovenesc dela Odesa pentru lupta cu
dușmanii slobozeniei (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ........287
227. 20.09.1917 Fraților moldoveni! (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...........288
228. 25.09.1917 Să fim mândri! (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...................288
229. 25.09.1917 Știri locale. O zi mare pentru moldoveni (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................289
230. 26.09.1917 Soldatul moldovan-Basarabean (Soldatul Moldovan,
Chișinău) .............................................................................290
231. 26.09.1917 Sold. învăț. Plămădeală, Scrisoare dela poziții (Soldatul
Moldovan, Chișinău) ..............................................................290
232. 26.09.1917 T. Roșior, Învățătura și unirea (Soldatul Moldovan,
Chișinău) ...........................................................................291
233. 27.09.1917 F. Doboș, Primul Român de peste hotare decorat cu ordinul
Mihai Viteazul (România Mare, Kiev) ....................................291
234. 27.09.1917 Gh. Pădure, Transilvania și oștirea românească (România
Mare, Kiev) ..............................................................................292
235. 30.09.1917 Învățătura în limba moldovenească (Soldatul Moldovan,
Chișinău) .................................................................................294

41
236. 30.09.1917 Pr. Botnari, Soldați moldoveni! (Soldatul Moldovan,
Chișinău) ..........................................................................295
237. 30.09.1917 T. Roșior, Învățătura și unirea. (Prelungirea) (Soldatul
Moldovan, Chișinău) ..............................................................296
238. 30.09.1917 Știri locale. Democrația revoluționară și școala moldovenească
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...........................................297
239. 30.09.1917 Teodor Rotici, Cine sunt călăii omenirii (Deșteptarea. The
Awakening, Detroit) ...............................................................297
240. Octombrie 1917 Mihail Minciună, Prutul (Luminătoriul, Chișinău) ........298
241. 4.10.1917 Octavian Goga, Lumina în Basarabia (România, Iași) ...........301
242. 4.10.1917 Salutul Transilvaniei și Bucovinei în Congresul Națiunilor din
Rusia. O șarje contra Austro-Ungariei. Cuvântarea d-lui Sever
Bocu (România Mare, Kiev) ....................................................304
243. 4.10.1917 Discursul Domnului Teofil Ionco, reprezentantul comitetului
central al partidului național moldovenesc din Basarabia, în
congresul naționalităților din Kiev (România Mare, Kiev) ...306
244. 4.10.1917 Sever Bocu, Sămânători de idei (România Mare, Kiev) ........308
245. 4.10.1917 N. Romanaș, Săriți, frați! (Soldatul Moldovan, Chișinău) ......310
246. 4.10.1917 V. H., Ce s-a făcut pân acuma pentru luminarea Moldovenilor
(Soldatul Moldovan, Chișinău) ................................................311
247. 7.10.1917 Stranie ,,lumină”! (Evenimentul, Iași) .....................................312
248. 11.10.1817 Gheorghe Oprescu, Către frații mei (România Mare, Kiev) ...314
249. 11.10.1917 Românii din America. Pentru unitatea națională... (Mișcarea,
Iași) ...........................................................................................314
250. 12.10.1917 Tipografie românească în Chișinău (Soldatul Moldovan,
Chișinău) ..................................................................................315
251. 14.10.1917 O. Ghibu, Cătră cetitori (Ardealul, Chișinău) ........................315
252. 14.10.1917 Nu vă îndoiți, fraților de sfârșitul răsboiului (Ardealul,
Chișinău) ..................................................................................316
253. 14.10.1917 La Alba Iulia (Ardealul, Chișinău) ...........................................316
254. 14.10.1917 Cătră Ardelenii voluntari în oastea română (Ardealul,
Chișinău) ..................................................................................317
255. 14.10.1917 Datoria noastră (Ardealul, Chișinău) .....................................318
256. 14.10.1917 De pe pământul românesc (Ardealul, Chișinău) .....................318
257. 14.10.1917 Gazeta noastră și prizonierii (Ardealul, Chișinău).................320
42
258. 14.10.1917 Știri din Rusia. În jurul adunării noroadelor la Chiev (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ...........................................................321
259. 14.10.1917 I. Buzdugan, Naționalizarea școlei. (Hotărârea adunării
zemstvei guberniale) (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........322
260. 14.10.1917 Andrei Popovici, Legiunea ardeleană (Acțiunea Română,
Iași) ...................................................................................324
261. 14.10.1917 Vir., De ce luptăm noi? (Opinia, Iași) .....................................326
262. 15.10.1917 C. R. Pascu, Închegarea Neamului (America, Cleveland) .....327
263. 17.10.1917 Clipe fericite. Prizonierii Romîni din Rusia se înscriu voluntari
în armata romînă. Romînia nu este sleită bănește (America,
Cleveland) ...............................................................................329
264. 18.10.1917 F. Doboș, Se duc vitejii... – Al 8-lea batalion pleacă în țară. –
(România Mare) ......................................................................330
265. 21.10.1917 Mama noastră: România (Ardealul, Chișinău) .......................331
266. 21.10.1917 Țara spre care ne sboară gândurile (Ardealul, Chișinău) ......332
267. 21.10.1917 Acum, ori nici odată (Ardealul, Chișinău) ..............................333
268. 21.10.1917 De pe pământul românesc (Ardealul, Chișinău) ....................333
269. 21.10.1917 Batalioane nouă de voluntari (Ardealul, Chișinău) ................335
270. 21.10.1917 Chemare la luptă (Ardealul, Chișinău) ...................................335
271. 28.10.1917 G. Săcășanu, Voluntarii ardeleni (Ardealul, Chișinău) ..........336
272. 28.10.1917 Horia și Cloșca (Ardealul, Chișinău) ......................................336
273. 28.10.1917 De pe pământul românesc (Ardealul, Chișinău) ....................337
274. 28.10.1917 Ioan Buligă, Glasul unui prizonier (plenic) trensilvănean aflător
în Rusia (Ardealul, Chișinău) ..................................................338
275. 28.10.1917 Știri. Gândul Ungurului (Ardealul, Chișinău) ........................338
276. Noiembrie 1917 P. C. P., Sfatul Țării (Luminătoriul, Chișinău) ..................339
277. 2.11.1917 Cătră ostașii moldoveni (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...340
278. 2.11.1917 Adunarea noroadelor din Chiev. Ședința dela 15 Septembrie.
Cuvântarea d. Sever Bocu (Soldatul Moldovan, Chișinău) ....341
279. 2.11.1917 Gheorghe Tudor, ostaș, Ghimnaziul moldovenesc (Soldatul
Moldovan, Chișinău) ...............................................................342
280. 2.11.1917 M. Minciună, Alegerile în Adunarea Întemeetoare (Soldatul
Moldovan, Chișinău) ...............................................................343

43
281. 4.11.1917 Știri locale. Cătră învățătorii transilvăneni și bucovineni
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău .............................................343
282. 4.11.1917 P. S., Să nu ne lepădăm de neamul nostru (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................344
283. 4.11.1917 Viforul asupriților (Ardealul, Chișinău) .................................345
284. 4.11.1917 Autonomia Basarabiei (Ardealul, Chișinău) ..........................346
285. 4.11.1917 Vești din Transilvania (Ardealul, Chișinău) ...........................347
286. 7.11.1917 I. C., Cine pradă și omoară în Basarabia (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................347
287. 7.11.1917 Deșteptarea neamului. Ostașii noștri dela frontul românesc
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...........................................348
288. 7.11.1917 Deșteptarea neamului. Ostașii noștri la Iași (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................349
289. 8.11.1917 Dezrobitori ai Transilvaniei – Un nou batalion de voluntari
români – (România Mare, Kiev) …………………………………………350
290. 8.11.1917 În Transilvania e oprită limba românească (România Mare,
Kiev) .........................................................................................351
291. 8.11.1917 Doctor Elena Alistar-Balan, Scumpi Ostași (Soldatul
Moldovan, Chișinău) ...............................................................352
292. 8.11.1917 M. Minciună, Adunarea ostașilor moldoveni (Soldatul
Moldovan, Chișinău) ...............................................................352
293. 8.11.1917 Nadejda Tudor, Liga Femeilor Moldovence (Soldatul Moldovan,
Chișinău) .................................................................................357
294. 9.11.1917 Cel dintăi congres al ostașilor moldoveni (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................357
295. 9.11.1917 V. H., Deșteptarea neamului. O hotărâre sănătoasă (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................359
296. 11.11.1917 Cine sunt Românii? (Ardealul, Chișinău) ...............................360
297. 11.11.1917 De pe pământul românesc (Ardealul, Chișinău) ....................361
298. 11.11.1917 Sărbătoarea dela Chișinău (Ardealul, Chișinău) ....................362
299. 11.11.1917 Octavian Goga, Ardealul la Chișinău... (România, Iași) ........363
300. 11.11.1917 Știri. Ungurii și oastea lor (Ardealul, Chișinău) .....................364
301. 14.11.1917 V. H., Deșteptarea neamului. Școala moldovenească și
îmbunătățirea ei (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...............364
302. 15.11.1917 P. Locusteanu, Lumină în Basarabia (România, Iași) ............365
44
303. 16.11.1917 P. Halippa, Cum stăm cu sfatul țării (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................366
304. 16.11.1917 Costachi Leancă, Întunecimea sătenilor noștri. (Scrisoare în
redacție) (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................366
305. 17.11.1917 Elena Alistar-Balan, Durerea și mângâerea Moldovanului
(Soldatul Moldovan, Chișinău) ...............................................367
306. 17.11.1917 Gheorghie Tudor, ostaș, Ceva mare și sfânt (Soldatul
Moldovan, Chișinău) ..............................................................369
307. 17.11.1917 M. Minciună, Adunarea ostașilor moldoveni. Urmare (Ziua a
doua) (Soldatul Moldovan, Chișinău) ....................................370
308. 18.11.1917 Congresul Soldaților Moldoveni (Ardealul, Chișinău) ............371
309. 18.11.1917 Rezoluțiile întâiului congres moldovenesc ostășesc (Ardealul,
Chișinău) .................................................................................372
310. 18.11.1917 O. Ghibu, Ardeleni și Basarabeni (Ardealul, Chișinău) .........373
311. 18.11.1917 Scrisoare din Soroca (Ardealul, Chișinău) ..............................375
312. 18.11.1917 Știri. Liga femeilor moldovene (Ardealul, Chișinău) ..............376
313. 23.11.1917 N. Iorga, O mișcare spontanee (Neamul românesc, Iași) .......377
314. 23.11.1917 Sever Bocu, Românii din Transilvania (România Mare, Kiev) .378
315. 23.11.1917 Studenții basarabeni în Kiev (România Mare, Kiev) ……………380
316. 24.11.1917 O veste uimitoare (Soldatul Moldovan, Chișinău) ..................381
317. 24.11.1917 Între femeile moldovence (Soldatul Moldovan, Chișinău) .....382
318. 24.11.1917 M. Minciună, Adunarea ostașilor moldoveni. Urmare (Ziua a
doua) (Soldatul Moldovan, Chișinău) ....................................382
319. 24.11.1917 I. Simionescu, Lacrimi de bucurie (Neamul românesc, Iași) .386
320. 24.11.1917 I. Jivi-Bănăţeanu, Sumizări și deduceri (America, Cleveland) .387
321. 25.11.1917 N. Iorga, Ziua lui (Neamul românesc, Iași) ............................389
322. 25.11.1917 Rezoluțiile Congresului ostașilor Moldoveni (sfârșit) (Ardealul,
Chișinău) .................................................................................390
323. 25.11.1917 Moș Petri Țăranul, Străinii și autonomia Basarabiei (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................391
324. 25.11.1917 Două autonomii (Ardealul, Chișinău).....................................392
325. 25.11.1917 I. Costin, Să sprijinim noua stăpânire? (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................393
326. 25.11.1917 I. U. Soricu, Ardealul (Ardealul, Chișinău) .............................393
45
327. 25.11.1917 Plângere de peste Nistru (Ardealul, Chișinău) .......................394
328. 25.11.1917 Vești din Transilvania (Ardealul, Chișinău) ...........................395
329. 25.11.1917 Pant. Archiris, Moldovenilor! (Ardealul, Chișinău) ...............396
330. 25.11.1917 Vir., Basarabia Autonomă (Opinia, Iași) ................................396
331. 25.11.1917 G. R., Pentru biruința noastră (România, Iași) .......................397
332. 26.11.1917 Emil Nicolau, Acum când s’a risipit calomnia... (Vestitorul,
Odessa) ....................................................................................398
333. 27.11.1917 Documente. Persecuțiile Românilor din Ardeal (Mișcarea,
Iași) ..................................................................................... 400
334. 28.11.1917 P. N. Halippa, Să urmăm pilda Ucrainei (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................401
335. 28.11.1917 Știri locale. Rezoluția comitetului bulgaro-gagauz din
Basarabia (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .........................402
336. 28.11.1917 Naționalism de contrabandă (America, Cleveland) ..............402
337. 28.11.1917 I. Jivi-Bănăţeanu, Sumarizări și deduceri (America,
Cleveland) ...........................................................................404
338. 29.11.1917 Republica Basarabiei (România Mare, Kiev) ..........................405
339. 29.11.1917 România contra Rusiei? (România Mare, Kiev) .....................406
340. 29.11.1917 Cuvântul unui ostaș român (România Mare, Kiev) ...............407
341. 29.11.1917 F. Doboș, Adunarea de protestare a Ucrainilor contra alipirii
Galiției și Bucovinei la Polonia (România Mare, Kiev) ..........408
342. 29.11.1917 N. Iorga, O năpaste (Neamul românesc, Iași) ..........................411
343. 30.11.1917 Știri locale. Deschiderea Sfatului Țării (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................413
344. 30.11.1917 Știri locale. Cum se va alcătui Sfatul Țării (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) ..........................................................413
345. 30.11.1917 Emil Nicolau, Martirul Transilvaniei! (Vestitorul, Odessa) ...414
346. Decembrie 1917 Cuvânt de hiritisire Sfatului Țării de păr. Arhimandrit Gurie
(Luminătoriul, Chișinău) ........................................................415
347. Decembrie 1917 Pr. C. P., Măsurile neapărate pentru luminarea moldovenilor
(Luminătoriul, Chișinău) ........................................................416
348. 1.12.1917 Ath. Iliescu, Basarabenii (Acțiunea Română, Iași) ................418
349. 2.12.1917 Sfatul Țării (Ardealul, Chișinău) .............................................419

46
350. 2.12.1917 Roosvelt despre România (Ardealul, Chișinău) .....................420
351. 2.12.1917 M. Minciună, Adunarea ostașilor moldoveni. Urmare (Ziua a
doua) (Soldatul Moldovan, Chișinău) ....................................420
352. 2.12.1917 Cântecul unui prizonier transilvănean (Ardealul, Chișinău) .423
353. 4.12.1917 Situația Romîniei (America, Cleveland) ................................424
354. 4.12.1917 La deschiderea Sfatului Țării (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ................................................................................425
355. 7.12.1917 Votul universal o primejdie în Transilvania (România Mare,
Kiev) ……...................................................................................426
356. 7.12.1917 M. Minciună, Adunarea ostașilor moldoveni. Urmare (Ziua a
patra și a cincea) (Soldatul Moldovan, Chișinău) ..................427
357. 8.12.1917 Deschiderea Sfatului Țării (Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) .430
358. 8.12.1917 Știri locale. Sfatul Țării și Chișinău (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) ..................................................................................431
359. 8.12.1917 Știri locale. Ziua a doua a Sfatului Țării (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................432
360. 8.12.1917 Un Apel al Românilor basarabeni (Acțiunea Română, Iași) ...432
361. 8.12.1917 Dr. I. Duscian, Sfatul Ţărei Moldoveneşti (Vestitorul,
Odessa) ...................................................................................433
362. 9.12.1917 Sărbătoarea sărbătorilor – Deschiderea Sfatului Țării
Basarabiei (Ardealul, Chișinău) .............................................434
363. 9.12.1917 Cum s'a alcătuit Sfatul Țării (Ardealul, Chișinău) .................435
364. 9.12.1917 Cu frații noștri (Opinia, Iași) ...................................................455
365. 12.12.1917 Andrei Murafa, Valurile anarhiei (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................456
366. 13.12.1917 Sufletul românesc (America, Cleveland) ................................457
367. 14.12.1917 V. Susleneanu, «Dreptatea» rusască și patriotizmul local
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...........................................458
368. 14.12.1917 V. H., Păcatul fruntașilor dela sate (Cuvânt Moldovenesc,
Chișinău) .................................................................................459
369. 14.12.1917 Rusia și România. Despre dogovorul Rusiei cu România
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ............................................461
370. 14.12.1917 Știri locale. Alegerile în Adunarea Întemeetoare (Cuvânt
Moldovenesc, Chișinău) .........................................................462

47
371. 14.12.1917 Știri locale. Dușmănia bulgarilor împotriva moldovenilor
(Cuvânt Moldovenesc, Chișinău) ...........................................462
372. 14.12.1917 Cătră ostașii Moldoveni, Ucraineni, Mahometani și Litvani de
pe frontul Român (Soldatul Moldovan, Chișinău) .................462
373. 14.12.1917 Strigare. Părinților și frații noștri moldoveni! (Soldatul
Moldovan, Chișinău) ..............................................................464
374. 14.12.1917 M. Minciună, Adunarea ostașilor moldoveni. Sfârșit. (Ziua a
șesa, a șeptea și a opta) (Soldatul Moldovan, Chișinău) .......464
375. 14.12.1917 Sufletul românesc (America, Cleveland) ...............................467
376. 15.12.1918 N. Iorga, Fapta de la Chișinău (Neamul românesc, Iași) .......468

48