Număr ocazional 18 Noemvrie (j Dec.) 1918.
Organ al p roclam ării unităţii naţionale.
{Jine a-Ji veni!/ 1
in sfanta cetate de slavă şi durere a
neamului nostru.
S’a trezit iarăş glasul amuţit de
veacuri şi, la chemarea lui fermecătoare,
au început să răspundă sufletul neamului.
Ne-am deşteptat!!
Din um bra durerilor ferecate se
inalţă azi chiotul de bucurie al D r e p ­
tă ţii aşteptate de o mie de ani.
„Cuprinde sufletele, dă codrilor graiu
„Şi mişcă văzduhul în zare
„fţăsună de larmă şi luncă şi plaiu
„Tresare sub glie Voevodul Mihaiu
„Se scoală şi Ştefan cel Mare!“
E biruinţa!... biruinţa ce-a sosit,
ce ’n sfanta Cetate ni-e dat să o cântăm.
Şi aici voim ca să frangem umilinţa
unui neam ingenuncheat de o trufie
'obraznica, şi sa rupem lanţurile, in c.rii
gem eau jertfele fără de număr. • Astfel
pretinde dreptatea! Ne-o cere cenuşa
lui Horea.
Voinţa naţională, care cu atata
putere svacneşte astăzi in toate păturile
societăţii romaneşti, in cele de sus ca
şi in cele de jos — ba poate in cele
de jos mai m ult ca in cele de sus — e
chem ată să arete, că ceeace Mihaiu
Viteazul a înfăptuit numai pe o clipă,
noi avem să înfăptuim pe o veşnicie.
Când un neam intreg gândeşte un
singur gând si inimile a milioane de
oameni palpită de o singură simţire —
oare este putere omenească, care să-i
poată sta împotrivă?
Chiar de-ar fi o astfel de putere
vrăjmaşă — inaintea voinţei suverane a
milioanelor de suflete infrăţite intr’un
cuget şi o simţire trebuie să se inchine
M andră Cetate! Spre Tine se în­
dreaptă acum sufletul neamului nostru
intreg, m anat de conştiinţa, că zidurile
tale istorice au fost sorţite de Dumnezeu
şi actim ca şi altădată, ca din ele să
răsune glasul biruitor al dorinţelor ro ­
maneşti. Deschide mormintele eroilor
să vină intre noi, ca im preună să îm­
pletim melodia cântecului de eliberare:
„Zadarnic cercat-au duşmanii la noi
S'oprească destinele sorţii.
De acuma ’mpreună cu noi A m â n j Cu p u terea irezistibilă a unei şi Bărnuţiu vor pluti de-asupra noastră,
Trăi-vor de-apururi şi morţii“...
Preţul 30 fîleri.
Adunarea Naţională. /C
Cu adâncă şi sărbătorească emo- atrage prin forţa gravitaţiunii pe toţi
ţiune salutăm întâia A dunare Naţională românii de pretutindeni Nimic nu va
a tuturor R om ânilor din fostul R eg at putea să împiedece ca această poruncă
al Ungariei. î.Zi m are, şi sfântă, şi cu­ a firii să se îndeplinească.^ Problem a
trem urătoare, m enită de mai înainte ca rom ânească nu cunoaşte de cât două
să fie trecută printre marile date, în ­ deslegări finale, opuse una a lte ia :
scrise cu roşu în calendarul nostru unirea ori moartea românismului.
istoric, este ziua de astăzi. Pentru în­ Voi delegaţi ai tuturor cercurilor
tâia d ată se adună reprezentanţii ad e­ şi tuturor organizaţiilor naţionale ro ­
văraţi ai unui popor chinuit şi sugru­ m âneşti sunteţi slăviţi purtători de cu­
m at,J ca după mai mult de patru ani vânt, cari vor da deslegarea aştep tată
de dureri şi jertfe cumplite, să ros­ de un norod însetat de bine şi drep­
tească cuvântul voinţei lor libere. tate. Poporul rom ânesc din Transilvania
|_Toate suferinţele de veacuri, toate şi Ţ a ra ungurească vrea să trăiască,
gândurile şi svâcnirile spre lumină, deci el vrea să se unească cu fraţii
orice sforţare şi jertfă a noastră, de o săi din Rom ânia. Visul atâtor gene
mie de ani încoace a năzuit spre a- raţii, „utopia" atâtor vizionari şi poeţi p<
ceastă zi ele d rep tate ş? ut clesrobirc.^j este p e cale ue a ie fnj’ a p.ui. Svcinania
fmâp.ui. x c im
Astăzi ea a sosit. m are este unica formă de existenţi
Ni se pare că o m inune s a să­ firească şi necesară a neamului rom a
vârşit, că insuş Cerul s’a despicat şi nesc. E a însem nează unirea tuturor
că de sus din înălţime glasul unui puterilor, inm ănuncherea şi fecundarea
D um nezeu s’a ro stit ca o trâm biţă în­ nesfârşită a tuturor energiilor creatoare
fricoşată a D reptăţii veşnice şi n estră­ de progres şi civilizaţiune ale unui
m utate. La sunetele ei. ca la un cuvânt neam bo g at in daruri mari şi nobilej
magic, zidurile Ierusalimului s’au su r­ Până astăzi neamul rom ânesc
pat, nedreptatea s ’a prăbuşit şi deasupra a trăit abea începutul, faza prealabilă
trufiei umilte se ridică neam urile obij- de form aţiune şi dospire a vieţii sale
duite, cerându-şi dreptul la vieaţă. naţionale. T o t ce am străbătut până
Sufletul încătuşat al poporului nostru acuma nu a fost de cât o pregătire
se inalţă şi el, înăbuşit şi însângerat, lungă şi dureroasă, o frăm ântare in­
d ar nem uritor şi veşnic, din m orm ântul, structivă spre lumină şi libertate. Cu
de pe care a căzut lespedeîe asupririi ziua de azi abea începe istoria p o p o ­
naţionale. rului românesc.
Sabia aliaţilor şi cuvântul desro-
A stăzi începem să trăim, astăzi
bitor al lui W ilson, ne-au red at şi nouă
ne naştem şi zorii vieţii ne încântă şi
dreptul cel mai elem entar al ori cărei
ne îm bată. începem abea să urcăm şi
fiinţe vii, dreptul de a dispune de
soartea noastră. toate harurile de frum useţă nesfârşită şi
bogată ale vieţii, ale culmilor ne
X D e acum a slobozi suntem să ne
chiamă.
spunem cuvântul şi să ne alegem calea.
n
A ceastă cale nu poate să fie de cât Vă salutăm pe voi, cuvântători ai
aceea a unirii noastre cu to ţi românii voinţei neamului, descălecători de Ţ ară
in tr’un singur m are Stat naţional unitar nouă, m are şi unită, întem eietori de
rom ânesc. vieaţă liberă şi tinără. G ândul neamului
l_Ca o pornire elem entară şi n e­ intreg se îndreaptă azi spre voi, ini­
biruită se ridică asăzi din adâncul in­ mile tu tu ro ra bat cu voi şi in ceasul
stinctului nostru naţional, voinţa n e ­ hotărârii mari şi veşnice. Duhul lui
străm utată de a ne alipi de Statul ro- H orea şi Cloşca, al lui Iancu, Axente
legi naţionale. R egatul liber rom ânesc iar glasul de clopot din toate satele

P a g . 2.
Transilvaniei va înfiora o clipă până
şi oasele celor morţi pentru libertatea
şi unitatea naţionalăŢ
In această m are clipă, când tre ­
cutul se va uni cu prezentul, când su­
fletul unui neam se contopeşte in tr’o
uriaşă rugăciune solidară, pornim îna­
inte pe calea m are a unităţii şi vieţii
naţionale. Gh. Popp.
pregătiri pentru marea adunare.
Alba-Iulia e in fierbere de săp ­
tămâni. Consiliului N aţional local i-a
venit m area datorie naţională, foarte
grea totodată, să pregătească oraşul
şi cetatea pentru prim irea zecilor de
mii, cari au să-şi spună cuvântul ho­
tărâtor al zilei de m ane : punerea pietrii
unghiulare la tem elia viitorului nostru.
Se anunţă zilnic oaspeţi de aproape
şi de departe, nu persoane singuratice,
ci grupuri de sute şi mii, cari cer cu
stăruinţă cvartire. G rea problem ă.
T oate casarm ele şi institutele pu­
blice au fost luate in com binaţie pe
lângă locuinţele particularilor şi totuşi
nu se mai ajunge!
T oţi intelectualii locali, in frunte
cu prezidentul I oij Teculescu şi vice-
prezidentul Vasile U rzică, dd. I o n P o p ,
advocat, D r. Vasile F o d o r. Y irg il Ylad,
Ingin. A u r e l S to ic a , Dr. Z a k a r ie
M u n te a n şi alţii au fost veşnic in
slujba cauzei, făcând sforţări uriaşe.
De altă parte bravii noştri mili­
tari au Organizat pprtea lor de muncă,
formând legiunea şi aranjind chestiu­
nile militare. Aici şi-au avut p artea
leului dd. Căpitani F lo ria n M edrea,
JViţâJVegruţiu şi Locot. Ovidiu G ritta ,
ajutaţi de alţi buni şi bravi camarazi.
Amintim la loc de onoare pe d. Căp.
B ogdan exmisul com andei suprem e
din A rad.
Locul adunării s’a fixat in vechea
«Casină militară», iar pentru popor
Câmpul lui H orea de lângă cetate.
Aici sunt ridicate tribune.
încă de Joi, membrii com itetului
de prim ire şi de incvartirare au aş­
tep tat fiecare tren prim ind oaspeţii şi
conducandu-i in trăsuri puse la dispoziţie
de orăşeni. Si din această zi s ’a pornit
marele pelerinaj, cum nu vor mai fi
văzut niciodată bătrânele ziduri ale
cetăţii. Legionarul Sandu.
Alba-Iulia.
vechiu oraş, de care ne leagă cele mai sgu-
duitoare amintiri din trecutul neamului nostru!t
Capitală a marelui principat ardelean, oraşul
acesta a fost aproape un veac şi jumătate
şi capitala vieţii bisericeşti a Românilor ar­
deleni. Aici îşi aveau reşedinţa vechii vlă­
dici, cari păstoriau modestele şi măruntele
sate româneşti împrăştiate prin văile şi munţii
nefericitului Ardeal. [_Jn oraşul acesta a
intrat în fruntea nebiruitei sale armate ma­
rele voevod cu numele de Arhangelul Mihaiu
Viteazul, care a făcut să dispară pe un
moment fatalele graniţe nefireşti, cari des-
părţiau neamul nostruŢ Aici în cetatea de
astăzi a întemeiat vestita mănăstire a Bel­
gradului, ca loc de reşedinţă pentru vlădicii
români ai Ardealului.
In oraşul acesta s’au tipărit în decursul
t
A L B A - I U L I A N r. o c a z io n a l.
proclamaţiile Regelui României.
M. S. Kegele a dat următoarele proclamaţii cătră popor şi către armată.
Români!
Când la 14 A ugust 1916. v’am chem at la luptă pentru dezrobirea fra­
ţilor voştri, am avut credinţe nestrăm utată că d rep tatea cauzei noastre va
birui şi că izbânda va fi de partea puternicilor aliaţi de cari ne legam soarta.
Deşi neînvinse şi însufleţite de cel mai bărbătesc avânt, arm atele noastre,
incunjurate de vrăşmaş din toate părţile prin prăbuşirea Rusiei, au fost silite,
iarna trecută, să întrerupă lupta pe care aliaţii noştri au urmat-o cu atâta
h o tărâre şi cu atâta glorie.
Azi fiindu-ne iarăşi cu putinţă să unim oştirile noastre cu cele ale ali­
aţilor suntem datori să reintrăm in luptă alături de ei pentru ca tot îm preună
cu ei să m ergem la biruinţa definitivă care ne va aduce roadele întregi ale
jertfelor şi ale vitejiei noastre.
Români!
Suferinţele neamului romanesc atat de greu încercat in cursul veacurilor
sunt pe sfârşite. In clipa in care aliaţii trec D unărea şi ne putem regăsi lângă
ei ca să izgonim pe inamicul care de doi ani incalcă şi jefueşte pământul stră­
moşesc, Sunt încredinţat că veţi răspunde chemărei Mele cu aceaşi dragoste de
ţară şi că Romania va vedea implinindu-se visul de veacuri al Neamului N o stru :
U nirea tuturor Romanilor.
Liberi şi uniţi, o viaţă sănătoasă şi puternică se asigură întregului popor
roman.
Copiii copiiior noştri vor binecuvânta străduinţele voastre şi vor slăvi pe
cei ce s’au jerfit pentru idealul neamului.
Cu Dumnezeu înainte.
Qstaşi.
Ora mult aşteptată de de toată suflarea Romanească şi in deosebi de voi,
vitejii Mei ostaşi, a sunat in sfârşit după lungă şi dureroasă aşteptare. Trecerea
trupelor aliate'peste Dunăre, ne impune ca o sfântă şi patriotică datorie să luăm
iarăşi arm a in mană ca să isgonim im preună cu ele pe vrăşmaşul cotropitor
din Ţ ară şi să aducem linişte populaţiei asuprite.
Regele Vostru va chiamă din nou la luptă ca să înfăptuiţi Visul N ostru
de atatea v eacu ri: Unirea tuturor Românilor, pentru care in anii 1!)16— 1917 aţi
luptat cu atâta vitejie.
Sufletele acelor căzuţi pe câmpul de onoare vă binecuvântează pentru
această ultimă sforţare; privirile credincioşilor noştri aliaţi sunt îndreptate cu
dragoste, şi încredere spre Ţ ara noastră şi fiii ei,, camarazii voştrii de arm ă din
biruitoarele arm ate Franceze şi Engleze care vin in ajutorul nostru, cunosc vi­
tejia voastră de la Oituz, Mărăşeşti; arătaţi-le că timpul de aşteptare n ’a putut
să slăbească braţul ostaşului Roman. Fraţii noştri din Bucovina şi Ardeal vă
chiamă pentru aceasta ultimă luptă ca prin avântul vostru să le aduceţi eliberarea
din jugul străin.
Biruinţa e a noastră şi viitorul va asigura întregului neam Romanesc
viaţă paşnică şi fericită.
înainte deci cu vitejia strămoşească.
Dum nezeu este cu noi.
Ferdinand.
veacului al XVII-lea o serie întreagă de cărţi alungat de pe tronul vlădicesc stăpânirea
româneşti, vestind tuturor în graiul neamului ungurească din simplul motiv, că a luptat
înţelepciunea, semn al credinţei noaste creş­
tineşti. Şi tot aici au fost batjocoriţi, bătuţi
pentru drepturile credincioşilor săi români.
Şi, în sfârşit,[_ aici a fost închis şi chinuit
şi schinguiţi vlădicii români Ilie Iorest şi câtva timp şi Regele Munţilor, viteazul şi
Sava Brancovici, pentru statornicia lor în bunul Avram lancu, ca răsplată pentru aju­
credinţa strămoşească. torul dat în vremuri de grea cumpănă Curţii
Intre zidurile acestui oraş s'a ţinut împărăteşti din Viena.
marea adunare din toamna anului 1700, în Dar roata vremii s’a schimbat. In ora­
care preoţimea românească nădăjduind des- şul, de care ne leagă atâtea amintiri dure­
robirea de sub jugul barbariei ungureşti s'a roase se săvârşeşte acum cel mai măreţ act
unit cu biserica Romei celei vechi. din istoria poporului nostru. Pe locul unde
Iar mai târziu când asupririle păgâneşti au curs atâtea lacrimi şi atâta sânge româ­
ale domnilor unguri ameninţau să stingă şi nesc prăsnuim acum marele prasnic al în­
vieaţa din noi, - şi când întreg amarul sufe­ vierii neamului. Lăudat să fie Dumnezeu,
rinţelor de veacuri a isbucnit din noi ca o care nu ne-a lăsat să pierim de rnânile
vijelie cutropitoareŢtot oraşul acesta a avut vrăşmaşilor noştri şi din a cărui milă dum-
trista soarte să vadă trupul sfâşiat în bucăţi nezeească avem acest mare şi sfânt prasnic.
a lui Horea şi Cloşca.,! Şi tot între zidurile Dr. Zenovie Pâclişanu.
acestui oraş a închis ochii pe vecie vestitul
| vlădică blăjan George Maior, pe care Pa
 Nr. ocazionl. A L B A -1 U L I A Pag. 3.

Sosirea p riem de lo c u l adunării cu smerenie

şi cu demnitate.
Sosirea Clujenilor.
Dela Cluj au sosit mai mulţi fruntaşi
Comitetülüi central
— Vin flrăclanii. —
D upă alocuţiunea insufleţută a P re­
şedintelui Consiliului A radan urmează
incâ Joi. Intre cei dintâiu a fost protopopul
Elie Dăianu, care a sosit incă Vineri, 29
prezintările: Protopopul Urzica prezintă Nov. la ameazi, cu trăsura de cătră Teiuş.
Tot atunci a sosit Dr. O. Utalea, represen-
C om itetul central a sosit Vineri pe membrii Consilului local şi pe ofi­
tantul gardei naţionale din Cluj. Dr. E.
seara, la orele 5. L a g ară aştepta ves­ cerii Legiunei. Hăţeganu, presidentul conziliului naţional
tita com panie de onoare a L ocotenen­ Compania stă ca un zid viu, din Cluj a sosit cu automobilul, trecând
tului G rit ta", intr’o ţinută dem nă şi dreap tă şi m ândră in faţa peronului. mai intâiu pe la Blaj. Sâmbătă seara so­
m ândră, apoi Com anda Legiunii naţio­ C om andantul G ritta face salutul ca un sesc ceialalţi domni representanţi ai Clu­
nale rom âne de Alba-Iulia in frunte m inunat militar ce este şi prezintă jului: Dr^ Amos Frâncu, fostul president
al consiliului, care să retrăsese de 2 săp­
cu dd. C ăpitan M edrea , Locot. Mar- Comitetului central raportul.
tămâni la un sat, in fapiilie, spre a se re­
cian Căluţiu . stegar I. Tec u lese u. Apoi lum ea trece pe la biroul crea. Mai vin cu trenul special dela Cluj:
Exmisul com andam entului central din comitetului de incvartirare şi se depla­ Dr. Aug. Pordea, Dr. Nic. Cristea, şi alţii.
A rad. d. Căpitan Bogdan. sează prin oraş şi cetate, la locuinţe. Din partea gardei naţionale mai vin: co­
T oţi oficerii prezenţi poartă adm i­ Legionarul Sandu. lonelul Hidu, comandantul gardei şi mai
rabile eşarpe naţionale de m ătasă. mulţi oficeri. Apoi câţiva meseriaşi şi un
ţeran din Mănăşturul Clujului: Pavel Albu.
Consiliul N aţional Rom ân local
représentât prin dd. Yasi/e Urzică. Sosirea episoopilor uniţi.
protopop, vicepreşedintele consiliului,
Ca p e rso n a lu l de cătră Teiuş au
Pe dealul fu rcilo r A
medicul D r. Alex. F o d o r , Dr. Zaharie —la Alba-Iulia —
M untean, m artirul delà Cluj. D r. I. sosit dela B la j Preasfinţiţii D r. De- ) Venim pe dealul ce-a fo st oarecând
Marciac, Virgil Vlod. Florian Rusan, m etriu Radu, D r. Traian Frenţiu, loc de spânzurătoare
A urel Stoica şi membrii ai com itetu­ D r. Iu Jiu llo ssu şi Vicarul capitular noi ne-adunăm aţi, f r a ţ i Români',
la mândră sărbătoare.
lui de incvartirare. D r. Yasile S u c iu , cu suitele. Prea­
T renul intră in gară la ore 5 şi sfinţiile loi au fost tiţtimpinaţi la
Venim să ne ’nchinăm cu drag
ideiei libertăţii,
10 m inute. Compania locotenentului g a r ă de păr. protopop Urzică şi de căci resărit-a in sfârşit
şi soarele dreptăţii. J
G ritta face onor la dreapta, goarna p op o r m u lt, aclamaţi fiin d de m u l­
M ai m ult nu ne va oprima
sună biruitor, pe fruntarul gării fâlfăie ţimea imenză. duşmanul nost’ barbar
stindardele roşu-galben-albastru . . . Cu acelaş tren a sosit şi corul ce ne-a robit fă r ă de milă
în ju g u l secular!
Din trenul foarte lung coboară mixt din Blaj, care a p arcurs străzile
mai intâi bănăţeni cu flamuri, Ienopo- cântând m a rşu ri naţionale. j De-acuma noi ne vom croi
a noastră soarte ’n lume
lea şi Boroşineuf, cu frumoşi săteni • j şi noi ne vom întemeia v
' nu tot m a i fa ln ic nume.
in haine albe.
Sa aud acordulile m arţiale ale S osirea Sibienilor. Căci p â n ’ acum ne-am istovit
pute iile ’n lupte
imnului nostru naţional „De.şteaptă-te Sâmbătă in 17/30 Noemvrie la orele in svârcoliri, in frământări,
R o m ân e“ şi de cătră com partim entele 3 d, a. au sosit Ia Alba-Iulia delegaţii ur­ în suferinţe crunte.
delà finea trenului apar Teologii din mători, aleşi in cercurile I. şi II. din Sibiiu : Noi n ’am avut alte virtuţi
Dr. Ilie Beu, Dr. Lucian Borcia, Dumitru decât sfânta răbdare,
A ra d cu flamura lor, cu culorile aran­ de-acum prin fa p te să creiăm
Comşa, Dr. Silviu Dragomir, Teodor Do-
ja te după modelul României, orizontal. neamului nume mare.
boiu, Nicolae Ivan, Victor Tordăşianu, Dr.
In sfârşit apare Comitetul. In Ioan Fruma, Romul Bucşa, şi Nic. Simtion. Să ne iubim unii pe alţi,
frunte Prezidentul D r. Stef. C p o p Pe lângă delegaţi au mai sosit şi ur­ ca toţi de-un gând să fim
şi gândul bine chibţuit
P. Sf. L or episcopii Ignatie p a p şi mătorii: din partea legiunii române din să-l şi înfăptuim.
Dr. Miron Cristea, ap o i: dd. D r. Va- Sibiiu: maiorul Valeriu Liuba, locotennntul
David Simtion şi voluntarul Dr. Zaharie Aceasta-i fapta ce-o pretinde
sile Goldis, Dr. Aur. La za r , Dr. Ya- a ţi timpul dela noi
Crişan, apoi medicul de regiment Dr. Tr. dacă voim să facem faţă
sile D ă m ia n şi aţi fruntaşi al căror Petraşcu, preoţii legiunii: Dr. Aurel Crâ- nespuselor nevoi.
nume itni scapă. ciunescu şi N. Gherghef A sosit şi corul Căci mai de m ult în van păşit-a
Consiliul local salută Com itetul legiunii sub conducerea prof. T. Popovici. un lancu cu-ai lu i Moţi,
central prin glasul protopopului Urzică. Din partea Consistorului arhidiecezan Horia, Miliaiu, Lungul şi alţii,
s‘a prezentat ca delegat asesorul consisto­ dar vai! aceştia toţi —
— A-ţi venit pe păm ântul sfin­
rial Lazar Triteanu. Nu au p u tu t vă mântuiască
ţit de ţărâna m artirilor Iloria, Cloşca
Pe lângă aceştia mai remarcăm pe biata Românime,
şi Crişan, ca să aduceţi desrobirea următorii intelectuali din Sibiiu: Dr. Eu- deşi 'încercară, cum vedem,
din neagra ei vechime.
neamului nostru care a gem ut atâtea sebiu Roşea arhimandrit, Dr. Pavel Roşea,
veacuri de grele suferinţe — spune Dr. Ioan Broşu, Dr. Yasile Bologa, proto- N ’au ifbutit, căci au fost singuri
in niţuinţa lor,
intre altele oratorul. presbiterul Dr. Ioan Stroia, diaconii Dr. O. nu le-a sărit ca a ţi întreagă
R ăspunde d. D r. Ştef. Pop. Costea şi Dr. Gh. Comşa, locot. R. Perian, lumea in ajutor.
prof. Preda, Dr. Aug. Bardossy, vice-colon.
— D in p a t ne-am sculat unii f Deci când pătrunşi de fericire
Dr. Iuliu Bardossy, Ascaniu Crişan prof. ne-otn înfrăţi ’ntr’o horă,
şi bolnavi am Veiţit p e acestea lo cu ri
artistul Ionel Crişan, Ioan Pleşa, Ioan Lă- să nu uităm de ’naintaşi
de bogate am iijliri naţionale. pedatu, dir. de bancă, Dr. Nic. Regman. in acea dulce oră.
A ici a fost Golgota, aici trebue apoi Const. Popp şi Petru Manole ca de­ Pe dealul ce-a f o s t oarecând
să vină şi mântuirea. C u drag am legaţi ai „Solidarităţii". loc de spânzurătoare
Deosebit de impunător au intrat in să ’nfăptuim pe veci de veci
venit la marea adunare naţională ; o mândră sărbătoare !
oraş şi cei patruzeci legionari sub condu­
cea m a i m are şi m a i frum oasă săr­
cerea căpitanului Vasile Barbu, Dintre da­ Să ’ncununăm cu nemurire
bătoare naţională, pe care au aVut-o me am remarcat peid-nele Tordăşianu şi eroii libertăţii,
R o m â n ii delà descălecatul lu i Traian căci resăritu-ne-a în fine
Dr. Eleonora de Letn'cnyi măr. Dr. Rozvan, şi soarele dreptăţii! i
încoace prim ire şi doresc să iţe apro­ d-şoara Zoe Stroia etc. etc. jo . XI. igiS. IV G EO RG ESCU .

L
1I
 P ag . 4.
0 ţară fericită.
într’o clipă de fericită inspiraţie a dc
stinat Stăpânul lumii cetatea muntoasă a
Transilvaniei împreună cu şesurile mănoase
ce se întind în jurul ei până la Nistru, Tisa,
Dunăre şi largul mării, de leagăn unui singur
neam stăpâni tor, Românilor
România-mar# ! Aproape toate comorile,
ce le poate oferi pământul, le ascunzi în
pântecele tău, le cuprinzi în vegetaţia ta,
în apele râurilor, în lumea animalelor! Munţii
tăi aur poartă..., din belşug cărbune şi (ier,
temelia şi condiţia de vieaţă a unei industrii
înfloritoare. Gasul metan, ce se ascunde
în tainiţele pământului în Câmpia Ardealului
este poate isvorui unei bunăstări şi bogăţii
nevisate. Apele minerale îţi poartă numele
prin lumea întreagă. Sarea ţi-o caută cu
toţii.
Flori frumoase, câmpii bogate, podgorii
vestite, păduri bătrâne, unde mai găseşti ca
în ţara întinsă a Românilor?
Apele-ţi sunt pline de peşti şi pădurile
de vânat, iar plaiurile de munte abea mai
cuprind turmele de vite şi oi.
Toat.e darurile şi le-a revărsat natura
din belşug asupra acestui raiu pământesc.
Rămâne ca toţi moştenii norocoşi ai
acestui pământ prin înţelegere frăţească şi
muncă înţeleaptă să facă din România mare
cea mai fericită ţară diu lume!
Prof. Dr. Al. Borza.
Delegaţii blăjeni (a adunarea
naţională.
> 3-30
1. Mitropolia e reprezentată prin Dr.
şile Suciu, vicar capitular. 2. Capitul
mitropolitan: Dr. A. Cheţianu, canonic. 3.
Consistoru! archidiecezan : Iuniu Brut Micu,
protonotar consistorial. 4. Colegiul profeso­
rilor de le facultatea teologică: Dr. Ioan
Sâmpâleanu, prof 5. Colegiul prof. dela
Liceu: Ioan Fodor, prof. 7. Colegiul prof.
dela Şcoala civilă de fe te : Alexandru Lu-
peanu, prof. 8. Reuniunea de misiuni a
preoţilor archidiecezan: Dr. V. Macaveiu,
prof. şi Dr. Z. Pâclisanu, prof. 9. Reuni-
unia învăţătorilor gr.-cat. din archidieceză:
Dr. Ioan Coltor. prof. şi Iuliu Maior, prof.
10. Reuniunea femeilor gr.-cat.: Dna Elena
Pop n. Maniu şi Dş. Elisa Bodocan, direc-
toară. 11. Reuniunea de înmormântare:
Aurel C. Domşa şi Nicodim Mârza. 12.
Reuniunea meseriaşilor: Gavril Precup,
prez. şi Emil Oltean. 13. Casina română:
Aug. Caliani, prof. şi Dr. Alex. Borza, prof.
14. Delegaţii cercului Aiud: Dr. Alex.
Nicolescu, canonic, Ştefan Dragoş, primar,
Qeorge Bărbat iun. econom. Dr. Aurel
Sava pretore, Teiuş. Candin Socrn preot,
Măgina 15 Dl. Alex. Ciura, reprezintă
cercul Ibaşfalătt.
Din temniţă şi exil...
^ Sosit in Alba-Iulia, cetatea trecutului
şi a viitorului nostru, din cea dintâiu clipă,
m’au intimpinat mulţi prietini şi cunoscuţi,
pe cari nu-i mai văzusem de mult... De
cel puţin doi ani, de când s’a început,
temniţa, şi până ni-s’a sfârşit sorocul in­
ternării de pe la Şopron... Dar nici unul nu
mi-a făcut impresie aşa mişcătoare, ca şi
fraţii de suferinţe, cu cari am împărtăşit
amarul temniţei şi pustiul pribegiei. M’a
mişcat revederea Drului Zaharie Muntean
E d i t o r şi r e d a c to r r e s p o n z a b il : L ) r . Z a h a r i e
T ip o g r a f ia F r a n c is c S c h â s e r d in A lb a -Iu lia .
A L B A -1U L I A
din Alba-Iulia şi a părintelui Modroiu, pe
cari de atâtea ori i-am privit cu jale in
curtea temniţei din Cluj, Sermanii fraţi,
erau dinire cei „16“, cari au suferit peste
trei ani de zile cea mai crâncenă temniţă,/
purtând un an şi jumătate tra m a osândei
la moarte, iar un alt an şi jumătate însăşi
greutatea acestei celei mai grozave osânde...
Şi acum iată ii revăd, tari şi veseli,
ca nişte triumfători. Au învins în cel maj
crâncen răsboiu al suferinţelor.
' Am revăzut apoi mulţi fraţi de exil,
cu cari am împărtăşit în curs de 9 luni do­
rurile şi durerile unei pribegii de pe ma­
lurile lacului „Fertő“...
Ne-am îmbrăţoşat cu lacrimi în ochi.
Pare că ne-am fi trezit dintr'un lung vis
unt si înfiorător, la o realitate atât de fru­
moasă, ca şi care nici în visurile noastre
cele mai fericite, n'ani putut visa.
S'a sfârşit cu temniţa şi cu exilul; zo­
reşte ziua libertăţii şi a înfrăţirei tuturor
celor de un neam şi de o lege.
Dr. E. IMianitr
p le c a r e a tre n u rilo r
după ad u n are:
Ora 3 d. a. Blaj—Braşov
,, 3*30 „ „ Teiuş-Cluj-Orade
n 11 11 Vinţ— Sibiiu,
5-30
ii 11 71 Arad—Budapesta
6 11 11 Lugoj—Banat
17 3 11 11 Zlatna—Adrud
Zlatna—Abrud.
77 11 '7
Călătorii sunt rugaţi şi pro­
vocaţi să plece numai cu tre­
nurile, cari corăspund cu loca­
litatea proprie, ca să se în-
cunjure orice înbulzeală fără
rost. La gară călătorii au per­
misiune să se prezinte numai cu
30 minute înainte de plecarea
trenului propriu.
Comitetul National Român.
S T I R I.
* Fraţii Bucovineni incă ne fac onoare
cu prezenţa lor. A sosit o deputaţiune mai
mare condusă de dl Aleea Provupuom.
i. Dela Iaşi au sosit G r,» cra i L e o n te dd.
Ion Păucescu. fost deputat, Tilică loanid,
fost deputat, apoi ardelenii Gh. Pop, losif
Schiopu, Eugen Goga ziarişti şi V. C.
Osvadă.
Din Basarabia au sosit să asiste la
actul înseninat al adunării dd. PanlUimon
Halipa, vicepreşedintele Sfatului ţării, di­
rectorul ziarului .Cuvânt Moldovenesc“ şi
Grigore Cazacliii deputat in Sfatul ţării.
— Primăria oraşului a fost preluată
din partea comandamentului român. Pe fa-
ţia edificiului fâlfâie stindardul românesc.
Şeful primăriei şi al poliţiei: locotenent
O eicliu G r itt a .
— Legionarii Blajului an sosi Vineri
după amiazi, conduşi dc comandantul lor
capitannl Ion M â n tu i» a cu mai mulţi oficeri.
M u n te a n .
N r. o c a z io n a l.
Sunt admirabil echipaţi. Blajul, unul dintre
celea dintâi centre organizate, poate ii mân­
dru de legionarii săi.
— Locotentul Ovidiu Gritta un om
minunat. A cutrierat satele de peste Mnrăş
cătră Secaş, Ohaba, Henig, Hâpria, Straja,
apoi Bncerdea şi altele, a vorbit poporului
cu o Însufleţire de arhanghel român şi s’a
reîntors la Alba-Iulia cu Î20 de feciori, din
cari a alcătuit o minunată companie, cari
sunt gata să facă orice la comanda bravului
locotenent. Cu aceşti ficiori a făcut rânduială
în multe comune, a potolit patimi răscolite
şi a pacificat; cu cuvântul şi cu însufleţirea.
Omică armată de elită, ca şi care mai rar.
Stă în slujba celui mai curat şi mai sublim
ideal naţional. Locotenentul Gritta este şe­
ful poliţiei şi al primăriei.
"A — Vin moţii dela Abrud! Vineri, pe
la oarele 10 noaptea, peste piaţa oraşului,
viu in rânduri de câte patru, mândrii moţi
în sumane albe înarmaţi complet, moţii dela
Abrud.tŞireag fără sfârşit; parcă vezi mun-
ţeni lu Hori a reînviaţi. Vin aclamând însuf­
leţiţi, toţi cu căciulile împănate de treicolor
şi parcă nu se mai isprăvesc. Se pierd în
întunerecul nopţii, un batalion eroic din
viitoarea noastră armată.
— Pană ieri pe fruntea cetăţii Alba-
Iulia erau doană steaguri: al nostru şi al
stăpânitorilor de ieri. Vineri dimineaţa stea­
gul din urmă a dispărut dinpreuna cu cei câţiva
gardişti unguri cari faceau paza porţii celei
mari. Astăzi flutura singur stăpânilor steagul
nostru . . . Se fluture el singur pe veci,
cum sângele atâtor strămoşi o cere de
veacuri.
— Ţara Bârsei. Acest colţ pul et nic al
românismului, care avuse mai mult de sufe­
rit în urma voinţei divine că idealul unităţi
naţionale se întrupează azi şi nu cu doi ani
înainte — s'a prezentat inpunător. Delegaţii
oaspeţii în număr de peste 200 sub conduce­
rea protopresbiterului Dr Vasile Salin au sosit
Vineri seara. In gara Teiuş s au întrunit cu
legiunea română din Sibiu şi lumi» româ­
nească de pe vaIea«Murăşulni. Fericirea care
schintează în ochii tuturora nu se e sprint a în
multe cuvinte. Sentimentul e prea puternic
şi prea sfânt. Intr’un moment dat insă
„Po.nl nostru sieag e scris Unire“ a isbuc-
nit spontan din peptul mulţimii întregi iar
valul arcordurilor măreţe lovia tavanul Înalt
al gării. Duhul sfânt parcă se coborise de
asupra noastră a tuturora.
— Convocare. Albiturienţii din anii
1900—1908. ai şcoalei comerciale române
din Braşov sunt rugaţi a se anunţa Luni,
în 2 ort., la 10 ore a. in. la masa oficerilor
„Legiuitei Române de Alba-Iulia“, (cetate,
strada Valeria).
Comandant suprem al trupelor ro­
mâneşti pentru păstrarea ordinei in ziua adu­
nării este <1. Căpitan Fiorian Mcdrea coman­
dantul Legiunii de Alba Iulia. Trupele au
următoarea împărţire: Grupa I, oraşul, sub-
coraanda sublocotenentului Gritta. Grupa II,
cetatea. conul- Căpitan Smeu. Grupa 111,
Câmpul lui Horia. comand. Căpitan Miculeseu.
— P lecarea cătră casă trebuie
să se facă în chipul următor: 1.
Reîntoarcerea prin cetate este permisă
numai membrilor constituantei, apoi acelor
persoane, cari sunt înceartirate în oraş şi
comunelor cari, spre casă, au să treacă
peste podul dela Brunilor. 2. Comune,le
cercurilor Abrud, A hal, Blaj, Ifjh in,
Teiuş, ocolesc cetatea şi se reîntorc pe
drumul de ţară cătră Zlatna sau Teiuş.
3. Comunele din cercurile Vinţ, Sebeş,
Mercurea şi Orâştie, ocolesc cetatea şi,
trec deadrepiul podul Murăşului la Partoş.
flţeasfă gazetă s’a făcut Ia repe­
zeală; zilei? rrtari de actinţ nu dau
zăgaz coUdeiUlUi să-şi împlinească
datoria lui de cronicar.’ /im însemnat
Ce s’a putut. E datoria zilelor viitoare
să faţă istoricul acestor vremi mari.