CONSTITUTIUNEA DIN 1866

CAROL I
Din gratia lui Dumnedeu si prin vointa notionala Domn al Romanilor La toti de !a"ia si viitori sanetate# Adunarea generala a Rominii a adoptat in unanimitate si Noi san"tionam "e urmea$a#

CONSTITUTIUNE
TITLUL I
Despre teritoriul roman
ARTICOLUL 1
Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de Romania

ARTICOLUL !
Teritoriul Romaniei este nealienabil Limitele Statutului nu pot "i sc#imbate sau recti"icate, de cat in virtutea unei legi

ARTICOLUL $
Teritoriul Romaniei nu se pote colonisa cu populatiuni de ginta streina

ARTICOLUL %
Teritoriul este impartit in &udete, &udetele in plasi, plasile in comune Aceste divisiuni si sub divisiuni, nu pot "i sc#ibmate, sau recti"icate de cat prin o lege

TITLUL II
Despre drepturile Romanilor
ARTICOLUL '
Romanii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea invetamentului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor

ARTICOLUL (
Constitutiunea de "acia si cele-alte legi relative la drepturile politice, determin, cari sunt, osebit, de calitatea de Roman, conditiunile necesarii pentru esercitarea acestor drepturi

ARTICOLUL )
Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile *umai streinii de rituri crestine pot dobindi impamentenirea

ARTICOLUL +
Impamentenirea se da de puterealeegislativa *umai impamentenirea asemena pe strein cu Romanul pentru esercitarea drepturilor politice

ARTICOLUL ,
Romanul din ori-ce Stat, "ara privire catre locul nascerei sele, dovedind lepadarea sa de protectiunea streina, pote dobindi de indata esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore

ARTICOLUL 1*u e.ista in Stat nici o deosebire dee clasa Toti Romanii sunt egali inaintea legei si datori a contribui "ara osebire la darile si sarcinile publice /i singuri sunt admisibili in "unctiunile publice, civile si militare Legi speciale vor determina conditiunile de admisibilitate si de inaintare in "unctiunile Statului Streinii, nu pot "i admisi in "unctiuni publice, de cat in casuri esceptionale si anume statornicite de legi

ARTICOLUL 11
Toti streinii a"latori pe pamentul Romaniei, se bucura de protectiunea data de legi personelor si averilor in genere

ARTICOLUL 1!
Tote privilegile, scutirile si monopolurile de clasa, sunt oprite pentru tot-d0auna, in Statul Roman Titlurile de nobleta streina, precum principi gra"i, baroni, si alte asemenea, ca contrarii vec#iului asedemint al terei, sunt si reman neadmise in Statul Roman 1ecoratiunile streine, se vor purta de Romani numai cu autorisarea 1omnului

ARTICOLUL 1$
Libertatea individuala este garantata *imeni nu poate "i urmarit de cat in casurile prevedute de legi si dupa "ormele prevedute de ea *imeni nu poate "i oprit sau arestat a"ara de casul de vina veg#iata, de cat in puterea unui mandat &udecatoresc motivat si care trebue sa i "ia comunicat la momentul arestarii sau cel mult in !% ore dupa arestatiune

ARTICOLUL 1%
*imeni nu pote "i sustras in contra vointei sele de la &udecatorii ce i da legea

ARTICOLUL 1'
1omiciliul este neviolabil *ici o visitare a domiciliului nu se pote "ace de cat in casurile anume prevedute de legi si potrivit "ormelor de ea prescrise

ARTICOLUL 1(
*ici o pedepsa nu pote "i in"iintata, nici aplicata de cat in puterea unei legi

ARTICOLUL 1)
*ici o lege nu pote in"iinta pedepsa con"iscarii averilor

ARTICOLUL 1+
Pedepsa mortii nu se va putea rein"iinta, a"ara de casurile preve2ute in Codul penal militar in timp de resbel

ARTICOLUL 1,
Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele asupra Statului, sunt sacre si neviolabile *imeni nu pote "i espropriat de cat pentru causa de utilitate publica legalmentate, constatata, si dupa o dreapta si prealabila despagubire Prin causa de utilitate publica urmea2a a se intelege numai comunicatiunea si salubritatea publica, precum si lucrarile de aperarea terei Legile esistente privitore la aliniarea si largirea stradelor de prin comune, precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe lenga ele remen in vigore Legi speciale vor regula procedura si modul e.propriatiunei Libera si neimpedicata intrebuintare a riurilor navigabile si "lotabile, a soselelor si altor cai de comunicare este de domeniul public

ARTICOLUL !Proprietatea data teranilor prin legea rurala si despagubirea garantata proprietarilor prin acea lege nu vor putea "i nici odata atinse

ARTICOLUL !1
Libertatea consciintei este absoluta Libertatea tutulor cultelor este garantata intru cat insa celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri Religiunea ortodo.a a resaritului este religiunea dominanta a Statului roman 3iserica ortodo.a romana este si remane neaternata de ori-ce c#iriar#ie streina, pastrandusi insa unitatea cu biserica ecumenica a resaritului in privinta dogmelor A"acerile spirituale, canonice si disciplinare ale bisericei ortodo.e Romane, se vor regula de o singura

autoritate sinodala centrala, con"orm unei legi speciale 4itropolitii si episcopii epar#ioti ai bisericei ortodo.e romane sunt alesi dupa modul ce se determina prin o lege speciala

ARTICOLUL !!
Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei civile Intocmirea acestor acte va trebui sa proceda in tot-d0auna benedictiunea religiosa care pentru casatorii va "i obligatore, a"ara de casurile ce se vor prevedea prin anume lege

ARTICOLUL !$
Invetamentul este liber Libertatea invetamentului este garantata intru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publica Represiunea delictelor este regulata numai prin lege Se vor in"iinta treptat, scoli primare in tote comunele Romaniei Invetatura in scolele Statului se da "ara plata Invetatura primara va "i obligatorie pentru tinerii Romani, pretutindeni unde se vor a"la instituite scoli primare Ua lege speciala va regula tot ce priveste invetamantul public

ARTICOLUL !%
Constitutiunea garante2a tutulor libertatea de a comunica si publica ideile si opiunile lor prin graiu, prin scris si prin presa, "ie-care "iind respundetor de abusul acestor libertati in casurile determinate prin Codicele penal, care in acesta privinta se va revisui si complecta, "ara insa a se putea restringe dreptul de sine, sau a se in"iinta o lege esceptionala 1elictele de presa sunt &udecate de &uriu *ici censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea rein"iinta Pentru publicatiuni de &urnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabila a autoritatei *ici o cautiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori, tipogra"i si litogra"i Presa nu va "i supusa nici o data sub regimul avertismentului *ici un &urnal sau publicatiune nu va putea "i suspendate sau suprimate Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era in lipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul 5eri ce &urnal trebue sa aiba un girant responsabil care sa se bucure de drepturile civile si politice

ARTICOLUL !'
Secretul scrisorilor si al depeselor telegra"ice este neviolabil Ua lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor si depeselor incredintate postei si telegra"ului

ARTICOLUL !(
Romanii au dreptul d0a de aduna pacinici si "ara arme, con"ormandu-se legilor cari regulea2a esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot "elul de cesiuni intru acesta nu este trebuinta de autorisatiune prealabila Acesta dispositiune nu se va aplica si intrunirilor in loc desc#is, cari sunt cu totul spuse legilor politienesci

ARTICOLUL !)

Romanii au dreptul a se asocia, con"ormandu-se legilor cari regulea2a esercitiul acestui drept

ARTICOLUL !+
6ie-care are dreptul d0a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni subsrise de catre una sau mai multe persone, neputend insa petitiona de cat in numele subscrisilor *umai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv

ARTICOLUL !,
*ici o autorisatiune prealabila nu este necesara pentru a se esercita urmariri contra "unctionarilor publici pentru "actele administratiunei lor de partile vetamate, remaind inca neatinse regulile speciale statornicite in privinta ministrilor Casurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege 1ispositiuni speciale in condicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor

ARTICOLUL $*ici un Roman "ara autorisatiunea guvernului nu pote intra in serviciul unui Stat "ara ca insusi prin acesta sa-si perda nationalitatea /stradarea re"ugiatilor politici este oprita

TITLUL III
Despre puterile Statului
ARTICOLUL $1
Tote puterile Statului emana de la natiune care nu le pote esercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asedete in Constitutiunea de "acila

ARTICOLUL $!
Puterea legislativa se esercita colectiv de catre 1omn si representatiunea nationala Representatiunea nationala se imparte in duoe Adunari7 Senatul si Adunarea deputatilor Ori-ce lege cere invoirea a caror trele ramuri ale puterii legiuitoare *ici o lege nu pote "i supusa sanctiunei 1omnului de cat dupa ce va "i discutat si votat liber de ma&oritatea ambelor Adunari

ARTICOLUL $$
Initiativa legilor este data "ie-careia din cele trei ramure ale puterei legislative Totusi ori-ce lege relativa la veniturile si c#eltuelile Statului s0au la contingentul armatei, trebue sa "iee votata mai anteiu de Adunarea deputatilor

ARTICOLUL $%
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate, se "ace numai de puterea legiuitoare

ARTICOLUL $'
Puterea esecutiva este incredintata 1omnului, care o esercita in modul regulat prin Constitutiune

ARTICOLUL $(
Puterea &udecatoreasca se esercita de Curti si Tribunale 8otararile si sentintele lor se pronuncia in virtutea legei si se esecuta in numele 1omnului

ARTICOLUL $)
Interesele esclusive &udetene sau comunale se regulea2a de catre consiliurile &udetene sau comunale dupa principiile asedete prin Constitutiune si prin legi speciale

CA%ITOLUL I Despre representarea nationala

ARTICOLUL $+
4embrii amandurora Adunarilor represinta natiunea, era nu numai &udetul sau localitatea care i-a numit

ARTICOLUL $,
Sedintele Adunarilor sunt publice Cu tote aceste "ie-care Adunare se "ormea2a in comitet secret, dupa cererea presedintelui sau a dece membri /a decide in urma cu ma&oritate absoluta deca sedinta trebue redesc#isa in public asupra aceluias obiect

ARTICOLUL %6ie-care din Adunari veri"ica titlurile membrilor sei si &udeca contestatiunile ce se ridica in acesta privinta

ARTICOLUL %1
*imeni nu pote "i tot-ua-data membru al uneia si al celei-alte Adunari

ARTICOLUL %!
4embrii uneia sau celei-alte Adunari numiti de 9uvern intr0o "unctiune salariata, pe care o primesc, incetea2a de a "i deputati si nu 0si reiau esercitiul mandatului lor de cat in virtutea unei noua alegeri Aceste dispositiuni nu se aplica ministrilor Legea electorala determina incompatibilitatile

ARTICOLUL %$
La "ie-care sesiune, Adunarea deputatilor isi numesce presedintele, vice-presedintii si compune biuroul seu

ARTICOLUL %%

Senatul alege din sinul seu pe Presedintele si pe ce duoi 5ice-Presedinti ai sei, cum si pe cei-alti 4embrii ai 3iroului seu

ARTICOLUL %'
Ori-ce resolutiune este luata cu ma&oritatea absoluta a su"ragelor, a"ara de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei in privinta alegerilor si presentatiunilor In cas de impartela a voturilor propositiunea in deliberatiune este respinsa *ici una din Adunari nu pote lua ua resolutiune deca ma&oritatea 4ambrilor sei nu se gesesce intrunita

ARTICOLUL %(
5oturile se dau prin sculare si sedere, prin viu graiu sau prin scrutin secret Un pro&ect de lege nu pote "i adoptat de cat dupa ce s0a votat articol cu articol

ARTICOLUL %)
6ie care din Adunari are dreptul de anc#eta

ARTICOLUL %+
Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti articolele si amendamentele propuse

ARTICOLUL %,
6ie care membru al Adunarilor are dreptul a adresa 4inistrilor interpelari

ARTICOLUL 'Ori-cine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin midlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei 6ie care din Adunari are dreptul de a tramite 4inistrilor petitiunile ce0i sunt adresate 4inistrii sunt datori a da esplicatiuni asupra coprinderii lor ori de cate ori Adunarile ar cere-o

ARTICOLUL '1
*ici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunari nu pote "i urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de densul in cursul esecritiului mandatului seu

ARTICOLUL '!
*ici un membru al uneia sau celei-alte Adunari, nu pote in timpul sesiunei, sa "ie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, de cat cu autorisatiunea Adunarii din care "ace parte, a"ara de casul de vina vedita 1etentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celei-alte Adunari este suspendata in tot timpul sesiunei, deca Adunarea o cere

ARTICOLUL '$
6ie-care Adunare determina prin regulamentul seu, modul dupa care ea isi esercita atributiunile

ARTICOLUL '%
6ie-care din Adunari delibere2a si iau resolutiunile lor separate, a"ara de casurile

anume speci"icate in Constitutiunea de "acia

ARTICOLUL ''
6ie-care din ambele Adunari are dreptul esclusiv, de a esercita propria sea politie prin Presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, pote da ordin guardei de serviciu

ARTICOLUL '(
*ici o putere armata nu se pote pune la usile sau in &urul uneia sau alteia din Adunari, "ara invoirea ei SECTIUNEA I Despre adunarea deputatilor

ARTICOLUL ')
Adunarea deputatilor se compune de deputati alesi in modul indicat mai &os7

ARTICOLUL '+
Corpul electoral este impartit in "iecare &udet, in patru colegiuri

ARTICOLUL ',
6ac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu "onciar de $-- galbeni in sus

ARTICOLUL (6ac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit "onciar de $-- galbeni in &os pene la 1-- inclusiv

ARTICOLUL (1
6ac parte din al treilea colegiu al oraselor, comercientii si industrialii cari platesc catre Stat o dare de +- lei Sunt scutiti de cens in acest colegiu, tote pro"esiunile liberale, o"icerii in retragere, pro"esorii si pensionarii Statului

ARTICOLUL (!
Aceste trei colegiuri aleg direct7 Cele duoe d0anteiu cate un deputat "ie-care, era cel de al treilea, precum urmea2a7 3ucuresci sese: Iasi patru: Craiova, 9alati, Ploesci, 6ocsani, 3arlad, 3otosani cate trei: Pitesci, 3acau, 3raila, Roman, Turnu-Severin cate duoi: era cele alte cate unul: peste tot cinci-deci si opt Tote orasele unui district "ormea2a un singur colegiu cu orasul de resedinta

ARTICOLUL ($
6ac parte din colegiul al patrulea toti aceia cari platesc o dare catre stat ori cat de mica si care nu intra in nici una din categoriile de mai sus Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district

ARTICOLUL (%
Censul nu se pote dovedi de cat prin rolul de contributiune, c#itantele sau avertismentele din partea implinitorilor de dari pe anul incetat si pe anul corent

ARTICOLUL ('
Legea electorala #otarasce tote cele-alte conditiuni cerute de la alegatori precum si mersul operatiunilor electorale

ARTICOLUL ((
Spre a "i eligibil trebue7 a; A "i Roman de nascere, sau a "i primit marea impamentenire b; A se bucura de drepturile civile si politice c; A avea versta de duoe-deci si cinci ani impliniti d; A "i domiciliat in Romania Legea electorala va determina incapacitatile

ARTICOLUL ()
4embrii Adunarei deputatilor sunt alesi pentru patru ani SECTIUNEA II Despre senat

ARTICOLUL (+
4embrii senatului se aleg cate duoi de "ie-care &udet7 unul de colegiul anteiu compus0de proprietarii de "onduri rurale din &udet cari au un venit "onciar de trei sute galbeni cel pucin: cel-alt de al duoilea colegiu al oraselor resedinte compus din proprietarii de nemiscatore avend un venit "onciar de $-- galbeni in &os, com"orm ARTICOLUL )- 5enitul se dovedeece prin rolurile de contributiune

ARTICOLUL (,
Aceste duoe colegiuri vote2a separat si aleg "ie-care cate un representant la Senat

ARTICOLUL )In orasele unde nu s0ar gasi un numer de 1-- alegatori pentru a "orma cel d0al duoilea colegiu, acest numar se va complecta cu proprietarii &udetului, posedannd un venit "onciar intre $-- si 1-- galbeni, pre"erindu-se pururea cei mai greu impusi si orasanii asupra proprietarilor de mosii

ARTICOLUL )1
1eca intre cei mai greu impusi ar "i mai multi cu acelasi venit, si deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va "ace prin tragere la sorti

ARTICOLUL )!
Legea electorala determina eele alte conditiuni cerute de la alegatori, precum si mersul operatiunilor electorale

ARTICOLUL )$
Universitatile din Iasi si 3ucuresci tramite "ie-care cate un membru la Senat, ales de pro"esorii universitatei respective

ARTICOLUL )%
Spre a putea "i ales la Senat este nevoe7 1; A "i Roman de nascere sau naturalisat !; A se bucura de drepturile civile si politice $; A "i domiciliat in Romania %; A avea varsta de %- ani '; A avea un venit de ori-ce natura de +-- galbeni, dovedit in modul prevedut de ARTICOLUL (%

ARTICOLUL )'
Sunt dispensati de acest cens7 a; Presedintii sau 5ice-presedintii ai vre unei Adunari legislative b; 1eputatii cari au "acut parte din trei sesiuni c; 9eneralii d; Colonelii ce au o vec#ime de trei ani e; Cei ce au "ost 4inistri sau agenti diplomatici ai terei "; Cei ce vor "i ocupat in timp de un an "unctiunile de President de Curte, de Procuror 9eneral, de Consilier la Curtea de Casatiune g; Cei cu diploma de doctorat sau de licentiat de ori-ce specialitate cari in timp de sese ani vor "i esercitat pro"esiunea lor

ARTICOLUL )(
5or "i de drept membri ai Senatului7 1; 4ostenitorul Tronului la versta de 1+ ani, insa el nu va avea vot deliberativ de cat la versta de !' ani !; 4itropolitii si episcopii epar#ioti

ARTICOLUL ))
4embrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici indemnitate

ARTICOLUL )+
4embrii Senatului se aleg pe + ani si se inoesc pe &umatate la "ie-care patru ani prin tragere la sorti a unui membru de "ie-care &udet

ARTICOLUL ),
4embrii esiti sunt reeligibili

ARTICOLUL +La cas de disolutiune Senatul se reinoesce in intregul sau

ARTICOLUL +1
Ori-ce intrunire a Senatului a"ara de timpul sesiunei Adunarei deputatilor este nula de "el

CA%ITOLUL II Despre Domn si &inistri

SECTIUNEA I Despre Domn

ARTICOLUL +!
Puterile constitutionale ale 1omnului sunt ereditare, in linie coboritore directa si legitima a 4ariei Sele Principelui Carol I de 8o#en2ollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu esclusiunea perpetua a "emeilor si coboritorilor lor Coboritorii 4ariei Sele vor "i crescuti in religiunea ortodo.a a resaritului

ARTICOLUL +$
In lipsa de coboritori in linie barbatesca ai 4ariei Sele Carol I de 8o#en2ollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre "ratii sei sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent 1eca nici unul d0intre "ratii sau coboritorii lor nu s0ar mai gasi in viata, sau ar declara mai dinainte, ca nu primesc Tronul, atunci 1omnitorul va putea numi succesorul seu dintr0o dinastie suverana din /uropa cu primirea representatiunei nationale, data in "orma prescrisa de ARTICOLUL +% 1eca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant

ARTICOLUL +%
La cas de vacanta a Tronului ambele Adunari se intrunesc de indata intr0o singura Adunare, c#iar "ara convocatiune, si cel mai tardiu pene in opt dile de la intrunirea lor, aleg un 1omn dintr0o dinastie suverana din /uropa occidentala Presenta a trei patrimi din membri cari compun "ia-care din ambele Adunari, si ma&oritatea de duoe treimi a membrilor presenti sunt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere La cas cand Adunarea nu se va "i "acut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere ori-care ar "i numerul membrilor presenti si cu ma&oritate absoluta a voturilor 1eca Adunarile s0ar a"la disolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la ARTICOLUL urmator In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta 1omnesca compusa din trei persone care va esersita puterile 1omnesci pene la suirea 1omnului pe Tron In tote casurile mai sus aretate votul va "i secret

ARTICOLUL +'
La moartea 1omnului, Adunarile se intrunesc c#iar "ara convocatiune, cel tardiu 1-

dile dupa declararea mortei 1eca din intemplare ele au "ost disolvate mai 0nainte, si convocatiunea lor a "ost otarita in actul de disolvare pentru o epoca in urma celor 1- dile, atunci Adunarile cele vec#i se aduna pene la intrunirea acelora cari au a le inlocui

ARTICOLUL +(
1e la data mortei 1omnului si pene la depunerea &uramentului a succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale 1omnului sunt esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate

ARTICOLUL +)
1omnul este ma&or la versta la 1+ ani implinti La suirea Sa pe Tron, el va depune mai anteiu in sinul Adunarilor intrunite urmatorul &urament7 <=ur de a pa2i Constitutiunea si legile poporului Roman, d0a mantine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului <

ARTICOLUL ++
1omnul in viata "iind, pote numi ua Regenta compusa de trei persone, care dupa mortea 1omnului sa esercite puterile 1omnesci in timpul minoritatei succesorului Tronului Acesta numire se va "ace cu primirea representatiunei nationale, data in "orma prescrisa la ARTICOLUL +% din Constitutiunea de "acia Regenta va esecuta tot de ua data si tutela succesorului Tronului, in timpul minoritatii acestuia 1eca la mortea 1omnului, Regenta nu s0ar gasi numita si succesorul Tronului ar "i minor, ambele Adunari intrunite vor numi ua Regenta, procedand dupa "ormele prescrise la ARTICOLUL %+ din Constitutiunea de "acia 4embrii regentei nu intra in "unctiune de cat dupa ce vor "i depus solemn, inaintea ambelor Adunari intrunite &uramentul prescris prin ARTICOLUL +) din Constitutiunea de "acia

ARTICOLUL +,
1eca 1omnulse a"la in imposibilitate de a domni, 4inistrii, dupa ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc indata Adunarile Acestea aleg Regenta care va "orma si tutela

ARTICOLUL ,*ici ua modi"icatiune nu se pote "ace Constitutiunei in timpul Regentei

ARTICOLUL ,1
1omnul nu va putea "i tot-de-uadata si se"ul unui alt Stat "ara consimtimentul Adunarilor *ici una din Adunari nu pote delibera asupra acestui obiect, deca nu vor "i presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun si otararea nu se pote lua decat cu duoe treimi din voturile 4embrilor de "acia

ARTICOLUL ,!
Persona 1omnului este neviolabila 4inistrii lui sunt respundetori *ici un act al 1omnului nu pote avea tarie deca nu va "i contra-semnat de un 4inistru care prin acesta c#iar devine respundetor de acel act

ARTICOLUL ,$
1omnul numescesi revoca pe 4inistrii sei /l sanctione2a si promulga legile /l pote re"usa sanctiunea sa /l are dreptul de amnistie in materie politica Are dreptul de a erta sau micsora pedepsele in materii criminale: a"ara de cea ce se statornicesce in privirea 4inistrilor /l nu pote suspenda cursul urmarirei sau al &udecatei, nici a interveni prin nici un mod in administratia &ustitiei /l numesce sau con"irma in tote "unctiunile publice /l nu pote crea o noua "unctiune "ara ua lege speciala /l "ace regulamente necesarii pentru esecutarea legilor "ara sa pota vre-uadata modi"ica sau suspende legile si nu pote scuti pe nimeni de esecutarea lor /l este capul puterei armate /l con"era gradurile militare in con"ormitate cu legea /l va con"era decoratiunea romana con"orm unei anume legi /l are dreptul de a bate moneda, con"orm unei legi speciale /l inc#ea cu Statele streine Conventiunile necesarii pentru comerciu, navigatiune si alte asemenea: insa ca pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritore, trebue mai inteiu a "i supuse puterei legislative si aprobate de ea

ARTICOLUL ,%
Legea "i.e2a lista civila pentru durata "ie-caria 1omnii

ARTICOLUL ,'
La 1' *oembre al "ie-carui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc "ara convocatiune, deca 1omnul nu le-au convocat mai inainte 1urata "ie-carii sesiuni este de trei luni La desc#iderea sesiunei, 1omnul espune prin un 4esagiu starea terei, la care Adunarile "ac respunsuriloe lor 1omnul pronuncia inc#iderea sesiunei /l are dreptul de a convoca in sesiune estraordinara Adunarile /l are dreptul de a disolva ambele Adunari de odata sau numai una din ele Actul de disolvare trebue sa contie convocatiunea alegatorilor pene in duoe luni de dile si a Adunarilor pene in trei luni 1omnul pote amana Adunarile: ori cum, amanarea nu pote esceda termenul de o luna, nici a "i reinoita in aceia-si sesiune "ara consimtimentul Adunarilor

ARTICOLUL ,(
1omnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constitutiune SECTIUNEA II Despre &inistri

ARTICOLUL ,)
*u pote "i 4inistru de cat cel care este Roman din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire

ARTICOLUL ,+
*ici un membru al "amiliei 1omnitore nu pote "i ministru

ARTICOLUL ,,
1eca ministri nu ar "i membri ai Adunarilor ei pot lua parte la desbaterea legilor,

"ara a ave- insa si dreptul de a vota La desbaterile Adunarilor presenta cel pucin a unui 4inistru e necesara Adunarile pot esige presenta 4inistrilor la deliberatiunile lor

ARTICOLUL 1-In nici un cas ordinul verbal sau in scris al 1omnului nu pote apara pe un 4inistru de respundere

ARTICOLUL 1-1
6ie-care din ambele Adunari precum si 1omnul au dreptul de a acusa pe 4inistri si ai tramite dinaintea Inaltei Curti de Casatiune si &ustitie, care singura in sectiuni unite este in drept a0i &udeca, a"ara de cele ce se vor statua prin legi in ceea ce privesce esercitiul actiunei civile si delictele comise de 4inistrii, a"ara de esercitiul "unctiunei lor Punerea sub acusatiune a 4inistrilor, nu se pote rosti de cat prin ma&oritate de duoe treimi a membrilor de "acia Ua lege presentata la cea d0anteiu sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile 4inistrilor si modul de urmarire in contra lor, atat in privirea acusatiunei admisa de representatiunea nationala, cat si in privirea urmarirei din partea partilor lesate Acusatiunea pornita de representatiunea nationala contra 4inistrilor, se va sustinea de ea insasi Urmarirea pornita de 1omn, se va "ace prin ministerul public

ARTICOLUL 1-!
Pene se va "ace legea preveduta in ARTICOLUL precedent, Inalta Curte de Casatiune si &ustitie, are puterea de a caracterisa delictul si de a determina pedepsa Pedepsa insa nu va putea "i mai mare de cat detentiunea, "ara pre&udiciul casurilor anume prevedute de legile penale

ARTICOLUL 1-$
1omnul nu pote sa erte, sau sa micsore2e pedepsa #otarata 4inistrilor de catre Inalta Curte de Casatiune si de =ustitie de cat numai dupa cererea Adunarei care l-ar "i pus in acusatiune

CA%ITOLUL III Despre puterea 'ude"atores"a

ARTICOLUL 1-%
*ici ua &uridictiune nu se pote in"iinta de cat in puterea unei anume legi Comisiuni si tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub nici un "el de numire, si sub nici un "el de cuvent Pentru intregul Stat roman este ua singura Curte de casatiune

ARTICOLUL 1-'
=uriul este statornicit in tote meteriile criminale si pentru delictele politice si de presa

CAC%ITOLUL I( Despre institutiunile 'udetene si "omunale

ARTICOLUL 1-(
Institutiunile &udetene si comunale sunt regulate de legi

ARTICOLUL 1-)
Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei mai complecta si independinta comunala

TITLUL I(
Despre !inan"e
ARTICOLUL 1-+
Ori-ce imposit este asedet numai in "olosul Statului, &udetului sau comunei

ARTICOLUL 1-,
*ici un imposit al Statului, nu se pote stabili si percepe decat numai in puterea unei legi

ARTICOLUL 11*ici o sarcina, nici un imposit &udeten nu se pote aseda de cat cu invoirea consiliului &udeten *ici o sarcina, nici un imposit comunal nu se pote pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal Impositele votate de consiliile &udetene si comunale trebue sa primesca con"irmatiunea puterei legiuitore si intarirea 1omnului

ARTICOLUL 111
*u se pot statornici privilegiuri in meterii de imposit *ici o esceptiune sau micsorare de imposit nu se pote statornici de cat printr0o lege

ARTICOLUL 11!
*ici un "ond pentru pensiuni sau grati"icatiuni in sarcina tesaurului public nu se pot acorda de cat in virtutea unei legi

ARTICOLUL 11$
In "ie-care an Adunarea deputatilor inc#ea socotelile in vote2a bugetul Tote veniturile sau c#eltuelile Statului trebuesc trecute in buget si in socoteli 3ugetul se va presenta, tot-d0auna cu un an inainte de punerea lui in aplicare, Adunarei deputatilor si nu va "i de"initiv de cat dupa ce se va vota de densa si sanctiona de 1omn 1eca bugetul nu se vote2a in timp util, puterea esecutiva va indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, "ara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru

care a "ost votat

ARTICOLUL 11%
Regularea de"initiva a socotelilor trebue sa "ie presentata Adunarei cel mai tardiu in termen de duoi ani de la inc#eerea "iecarui esercitiu

ARTICOLUL 11'
Legile de "inance se publica in 4onitorul O"icial ca si cele-alte legi si regulamente de administratiune publica

ARTICOLUL 11(
Pentru tota Romania este ua singura Curte de compturi

ARTICOLUL 11)
1i"eritele "onduri provenite pene acum din case speciale si de care guvernul dispune sub di"erite titluri, trebue sa "ie coprinse in budgetul general al veniturilor Statului

TITLUL (
Despre puterea armata
ARTICOLUL 11+
Tot Romaanul "ace parte sau din armata regulata, sau din militii, sau din garda cetatenesca, com"orm legilor speciale

ARTICOLUL 11,
4ilitarilor nu se pot lua gradurile, onorele si pensiunile, de cat numai in virtutea unei sentinte &udecatoresci si in casurile determinate de lege

ARTICOLUL 1!Contingentul armatei se votea2a pe "ie-care an Legea care "i.e2a acest contingent, nu pote avea tarie pe mai mult de cat pe un an

ARTICOLUL 1!1
9arda cetateana este mantinuta in Statul Romaniei Organisatiunea ei eeste regulata de ua lege speciala

ARTICOLUL 1!!
*umai in virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda cetatenesca

ARTICOLUL 1!$
*ici ua trupa streina nu va putea "i admisa in serviciul Statului, nici ocupa teritoriul

Romaniei, nici trece pe el de cat in puterea unei anume legi

TITLUL (I
Dispositiuni generale
ARTICOLUL 1!%
Colorile Principatelor-Unite urme2a a "i Albastru, 9alben si Rosu

ARTICOLUL 1!'
Orasul 3ucuresci este capitala Statului Roman si resedinta guvernului

ARTICOLUL 1!(
*ici un &urament nu se pote impune cuiva de cat in puterea unei legi care #otarasce si "ormula lui

ARTICOLUL 1!)
*ici ua lege, nici un regulament de administratiune generala, &udetena sau comunala nu pot "i indatoratore de cat dupa ce se publica in c#ipul otarat de lege

ARTICOLUL 1!+
Constitutiunea de "acia nu pote "i suspendata nici in total, nici in parte

TITLUL (II
Despre revisuirea Constitutiunei
ARTICOLUL 1!,
Puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate 1upa acesta declaratiune, citita de trei ori din 1' in 1' dile in sedinta publica si primita de ambele Adunari, acestea sunt disolvate de drept si se convoca altele in termenul prescris de ARTICOLUL ,' Adunarile cele noui proced in acord cu 1omnul la modi"icarea punturilor supuse revisiunei In acest cas Adunarile nu pot delibera deca cel pucin duoe treimi a membrilor din cari se compun nu sunt presenti, si nici ua sc#imbare nu se pote adopta deca nu va intruni cel pucin duoe treimi ale voturilor

TITLUL (III
Dispositiuni transitorii si suplimentare
ARTICOLUL 1$1in diua punerei in vigore a Constitutiunei de "acia sunt abrogate tote dispositiunile de legi, decrete si reglemente si alte acte contrarii cu cele asedete de ea

ARTICOLUL 1$1
Consiliul de Stat va inceta dea esista indata ce se va vota legea menita a prevedea autoritatea c#iamata de a0l inlocui in atributiunile sele Curtea de casatiune va pronuncia ca si in trecut asupra con"lictelor de atributiuni

ARTICOLUL 1$!
Se vor "ace in cel mai scurt timp legi speciale privitore la ob&ectele urmatore7 1; Asupra decentralisarei administrative !; Asupra responsabilitatei ministrilor si celor alti Agenti ai puterei esecutive $; Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumulului %; Asupra modi"icarii legei pensiunilor '; Asupra conditiunilor de admisibilitate si de inaintare in "unctiunile administratiunei publice (; Asupra desvoltarei cailor de comunicatiune ); Asupra esploatarii minelor si padurilor +; Asupra "luviilor si riurilor navigabile sau "lotabile ,; Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere si asupra di"eritelor positiuni ale o"icerilor 1-; Asupra &ustitiei militare Se vor revisui tote codicele si legile esistente spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de "acia

ARTICOLUL 1$$
*ealienabilitatea pamenturilor "ostilor clacasi in timpul de !- ani prevedut prin legea rurala, este mantinuta Promulgam acesta lege, ordonam ca ea sa "ie investita cu sigiliul Statului si publicata in 4onitor 1at in 3ucuresci, in $- Iuniu, anul 1+((

CAROL
NOTA: ANUL ADOPTARII: 1866 - PUBLICATA IN "MONITORUL -JURNAL OFICIAL AL ROMANIEI " NR. 142 DIN 1/13 IUNIE 1866 PRINCIPALELE MODIFICARI: 1. Legea Rev !" #$%e a ARTICOLUL & ' ( C$(!# #"# "(e) !a(*# $(a#a +% ( De*%e#",-Rega, (%. 2186 ' ( 12 $*#$-.% e 18&/ 0+"., *a#a ( M$( #$%", O1 * a, (%. 323 ' ( 13/22 $*#$-.% e 18&/3. 2. Legea !a(*# $(a#a +% ( De*%e#",-Rega, (%. 1&86 ' ( 8 "( e 1884 0+"., *a#a ( M$( #$%", O1 * a, a, R$-a( e (%. 21 ' ( 8/24 "( e 18843 +% ( *a%e !-a" -$' 1 *a# $% a.%$ga# "%-a#$a%e,e +%eve'e% ' ( C$(!# #"# e5 I. Modificari: a3 ARTICOLUL 1) 24) 44) 44) 42) 28) 2/) 61-63) 6/) &2) &2) &&) &8) 142) 118) 121) 131) 1336 .3 ARTICOLUL 68 a 1$!# #%a(!1$%-a# ( ARTICOLUL 68) 6/ ! &4 *3 !-a (#%$'"! "( a%# *$, 1a%a ("-a%) '"+a ARTICOLUL &16 '3 !-a" (,$*" # 'e("- % ,e 'e "P% (* +a#e,e-U( #e" ! *ea 'e "D$-(" *" "R$-a( a" ! "Rege"6 II. Abrogari: ARTICOLUL 64) &4) &1 ! 122. 3. Legea +e(#%" -$' 1 *a%ea a%# *$,e,$% 1/) 2& ! 6& ' ( C$(!# #"# e) !a(*# $(a#a +% ( De*%e#",-Rega, (%. &21 ' ( 1/ ", e 1/1& 0+"., *a#a ( M$( #$%", O1 * a, a, R$-a( e (%. /3 ' ( 24 ", e/2 a"g"!# 1/1&3. C$(!# #"# "(ea ' ( 1866 ! -a (*e#a# a+, *a. , #a#ea ,a 'a#a (#%a% C$(!# #"# e ' ( 1/23. ( v g$a%e a