Constituția României din 1866

 Despre teritoriul roman:

Art 1 - Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat indivisibil, sub
denumire de Romania.

Art 2.- Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Statutului nu pot fi

schimbate sau rectificate, de cat in virtutea unei legi.

 Art 3.- Teritoriul Romaniei nu se pote colonisa cu populatiuni de ginta

streina.

 Art 4.- Teritoriul este impartit in judete, judetele in plasi, plasile in

comune. Aceste divisiuni si sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau
rectificate de cat prin o lege.

 Despre drepturile Romanilor

 Art. 5. - Romanii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea
invetamentului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor.
 Art. 6. - Constitutiunea de facia si cele-alte legi relative la drepturile
politice, determin, cari sunt, osebit, de calitatea de Roman,
conditiunile necesarii pentru esercitarea acestor drepturi.
 Art. 7. - Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde
potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de
rituri crestine pot dobindi impamentenirea.
 Art. 8. - Impamentenirea se da de puterealeegislativa. Numai
impamentenirea asemena pe strein cu Romanul pentru esercitarea
drepturilor politice.
 Art. 9. - Romanul din ori-ce Stat, fara privire catre locul nascerei
sele, dovedind lepadarea sa de protectiunea streina, pote dobindi de
indata esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor
Legiuitore.
 Art. 10. - Nu exista in Stat nici o deosebire dee clasa. Toti Romanii
sunt egali inaintea legei si datori a contribui fara osebire la darile si
sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice,
civile si militare. Legi speciale vor determina conditiunile de
admisibilitate si de inaintare in functiunile Statului. Streinii, nu pot fi
 admisi in functiuni publice, de cat in casuri esceptionale si anume
statornicite de legi.
 Art. 11. - Toti streinii aflatori pe pamentul Romaniei, se bucura de
protectiunea data de legi personelor si averilor in genere.
 Art. 12. - Tote privilegile, scutirile si monopolurile de clasa, sunt
oprite pentru tot-d'auna, in Statul Roman. Titlurile de nobleta streina,
precum principi grafi, baroni, si alte asemenea, ca contrarii vechiului
asedemint al terei, sunt si reman neadmise in Statul Roman.
Decoratiunile streine, se vor purta de Romani numai cu autorisarea
Domnului.
 Art. 13. - Libertatea individuala este garantata. Nimeni nu poate fi
urmarit de cat in casurile prevedute de legi si dupa formele
prevedute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat afara de casul
de vina veghiata, de cat in puterea unui mandat judecatoresc motivat
si care trebue sa i fia comunicat la momentul arestarii sau cel mult in
24 ore dupa arestatiune.
 Art. 14. - Nimeni nu pote fi sustras in contra vointei sele de la
judecatorii ce i da legea. Art. 15. Domiciliul este neviolabil. Nici o
visitare a domiciliului nu se pote face de cat in casurile anume
prevedute de legi si potrivit formelor de ea prescrise.
 Art. 16. - Nici o pedepsa nu pote fi infiintata, nici aplicata de cat in
puterea unei legi.
 Art. 17. - Nici o lege nu pote infiinta pedepsa confiscarii averilor.
 Art. 18. - Pedepsa mortii nu se va putea reinfiinta, afara de casurile
prevedute in Codul penal militar in timp de resbel.
 Art. 19. - Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele
asupra Statului, sunt sacre si neviolabile. Nimeni nu pote fi
espropriat de cat pentru causa de utilitate publica legalmentate,
constatata, si dupa o dreapta si prealabila despagubire. Prin causa de
utilitate publica urmeaza a se intelege numai comunicatiunea si
salubritatea publica, precum si lucrarile de aperarea terei. Legile
esistente privitore la aliniarea si largirea stradelor de prin comune,
precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe lenga ele remen in
vigore. Legi speciale vor regula procedura si modul expropriatiunei.
Libera si neimpedicata intrebuintare a riurilor navigabile si flotabile,
a soselelor si altor cai de comunicare este de domeniul public.
 Art. 20. - Proprietatea data teranilor prin legea rurala si
despagubirea garantata proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi
nici odata atinse.
 Art. 21. - Libertatea consciintei este absoluta. Libertatea tutulor
cultelor este garantata intru cat insa celebratiunea lor nu aduce o
atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a
resaritului este religiunea dominanta a Statului roman. Biserica
ortodoxa romana este si remane neaternata de ori-ce chiriarhie
streina, pastrandusi insa unitatea cu biserica ecumenica a resaritului
in privinta dogmelor. Afacerile spirituale, canonice si disciplinare
ale bisericei ortodoxe Romane, se vor regula de o singura autoritate
sinodala centrala, conform unei legi speciale. Mitropolitii si
episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe romane sunt alesi dupa
modul ce se determina prin o lege speciala.
 Art. 22. - Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa proceda in tot-d'auna
benedictiunea religiosa care pentru casatorii va fi obligatore, afara de
casurile ce se vor prevedea prin anume lege.
 Art. 23. - Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este
garantata intru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau
ordinea publica. Represiunea delictelor este regulata numai prin
lege. Se vor infiinta treptat, scoli primare in tote comunele
Romaniei. Invetatura in scolele Statului se da fara plata. Invetatura
primara va fi obligatorie pentru tinerii Romani, pretutindeni unde se
vor afla instituite scoli primare. Ua lege speciala va regula tot ce
priveste invetamantul public.
 Art. 24. - Constitutiunea garanteza tutulor libertatea de a comunica
si publica ideile si opiunile lor prin graiu, prin scris si prin presa, fie-
care fiind respundetor de abusul acestor libertati in casurile
determinate prin Codicele penal, care in acesta privinta se va revisui
si complecta, fara insa a se putea restringe dreptul de sine, sau a se
infiinta o lege esceptionala. Delictele de presa sunt judecate de juriu.
Nici censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea,
vinderea sau distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea
reinfiinta. Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de
autorisatiunea prealabila a autoritatei. Nici o cautiune nu se va cere
de la diaristi, scriitori, editori, tipografi si litografi. Presa nu va fi
supusa nici o data sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau
publicatiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este
respundetor pentru scrierile sele, era in lipsa autorului sunt
respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce jurnal trebue sa aiba
un girant responsabil care sa se bucure de drepturile civile si politice.
  Art. 25. - Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este
neviolabil. Ua lege va determina responsabilitatea agentilor
guvernului pentru violarea secretului scrisorilor si depeselor
incredintate postei si telegrafului.
 Art. 26. - Romanii au dreptul d'a de aduna pacinici si fara arme,
conformandu-se legilor cari reguleaza esercitarea acestui drept,
pentru a tracta tot felul de cesiuni intru acesta nu este trebuinta de
autorisatiune prealabila. Acesta dispositiune nu se va aplica si
intrunirilor in loc deschis, cari sunt cu totul spuse legilor
politienesci.
 Art. 27. - Romanii au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor
cari reguleaza esercitiul acestui drept.
 Art. 28. - Fie-care are dreptul d'a se adresa la autoritatile publice
prin petitiuni subsrise de catre una sau mai multe persone, neputend
insa petitiona de cat in numele subscrisilor. Numai autoritatile
constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv.
 Art. 29. - Nici o autorisatiune prealabila nu este necesara pentru a se
esercita urmariri contra functionarilor publici pentru factele
administratiunei lor de partile vetamate, remaind inca neatinse
regulile speciale statornicite in privinta ministrilor. Casurile si modul
urmaririi se vor regula prin anume lege. Dispositiuni speciale in
condicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor.
 Art. 30. - Nici un Roman fara autorisatiunea guvernului nu pote
intra in serviciul unui Stat fara ca insusi prin acesta sa-si perda
nationalitatea. Estradarea refugiatilor politici este oprita.

Etc.
Link site:http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?
idt=37755