REFERAT

„ABORDAREA INTEGRATĂ A
CONȚINUTURILOR MATEMATICE
ÎN ACTIVITĂȚILE DIDACTICE
DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR -
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI”

CERCUL PEDAGOGIC AL ÎNVĂŢĂTORILOR

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SFINȚII ÎMPĂRAȚI”

BALTA DOAMNEI

14 MARTIE 2019

Propunători:
Înv. State Marieta Mihaela
Prof. înv. primar dr. Izabela Nicoleta Dinu
Școala Primară Zănoaga
DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Dacă succesul școlar este dat de performanța elevului în cadrul contextelor diferitelor discipline de studiu,
succesul în viața personală, profesională și socială este dat tocmai de capacitatea de a ieși din tiparul unei
discipline și de a realiza conexiuni și transferuri rapide între discipline, pentru soluționarea problemelor ivite.
Problemele concrete de viață, ce trebuie rezolvate zi de zi, au un caracter integrat și nu pot fi soluționate
decât apelându-se la cunoștințe, deprinderi, competențe ce nu sunt încadrate în contextul strict al unui obiect de
studiu.
Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o metodă, o strategie modernă, iar conceptul de
activitate integrată se referă la o activitate în care se abordează metoda în predarea- învăţarea cunoştinţelor.
În învăţământul modern este tot mai evidentă necesitatea instruirii integrate. Predarea integrată se
dovedeşte a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu societatea, cultura, tehnologia.
Argumentele psihopedagogice în favoarea dezvoltării unui curriculum integrat sunt multiple.
Astfel, în planul profunzimii și solidaritățîi cunoștințelor dobândite printr-o atare abordare, plusul
calitativ este evident:
cei care învață identifica mai ușor relațiile dintre idei și concepte, dintre temele abordate în școală și cele
din afară ei;
baza integrată a cunoașterii conduce la o mai rapidă reactivare a informațiilor;
timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit.
În planul relațiilor interpersonale:
integrarea curriculară, în special, metoda proiectelor încurajează comunicarea și rezolvarea sarcinilor de
lucru prin cooperare;
în timpul derulării proiectelor se dezvoltă un „sens al comunicării” și o perfecționare implicită a
modurilor de grupare;
elevii devin mai angajați și mai responsabili în procesul învățării;
curriculum-ul integrat promovează atitudini pozitive.
Integrarea este văzută ca fiind „acțiunea de a face să interrelaționeze diverse elemente pentru a constitui
un tot armonios, de nivel superior, a aduce părți separate într-un întreg unitar, funcțional, armonios” (M. D.
Bocoș)
Din punct de vedere curricular integrarea înseamnă:
organizarea, punerea în relație a disciplinelor școlare, cu scopul de a evita izolarea lor tradițională;
„procesul și rezultatul procesului prin care elevul interpretează materia care îi este transmisă pornind de
la experiența de viață și de la cunoștințele pe care deja le-a însușit”;
stabilirea de relații de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele, atitudinile, valorile ce
aparțin unor discipline școlare distincte;
proces educațional organizat astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu; predarea și
învățarea sunt văzute din perspectivă holistică, reflectând lumea reală, care este interactivă.
 Literatura pedagogică descrie integrarea curriculară drept o modalitate inovatoare de proiectare a
curriculumului, care presupune sintetizarea și organizarea didactică a conținuturilor din diferite domenii ale
cunoașterii, astfel încât să se asigure că elevul achiziționează o imagine coerentă, unitară despre lumea reală.
Învățarea integrată asigură cadrul propice pentru integrarea efectivă și afectivă???? a elevilor, aceștia
putând prezenta conținuturile cu ajutorul experiențelor proprii, învață prin descoperire. Acest tip de învățare se
reflectă cel mai bine prin predarea tematică, tip de predare care asigură dezvoltarea mai multor domenii,
concomitent.
Niveluri ale integrării conţinuturilor
Integrarea conţinuturilor vizează stabilirea de relaţii strânse, convergenţe între elemente, precum:
concepte, abilităţi, valori aparţinând disciplinelor şcolare distincte.
Din acest punct de vedere, literatura de specialitate identifică următoarele posibilităţi:
Integrare intradisciplinară;
Integrare multidisciplinară;
Integrare pluridisciplinară;
Integrare interdisciplinară;
Integrare transdisciplinară.
Organizarea învățării pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficientă într-o lume dinamică
și complexă, caracterizată de explozia informațională și de dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor. O învățare
dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiționale poate fi mai profitabilă din perspectiva
nevoilor omului contemporan.
Dintre strategiile didactice utilizate în abordarea interdisciplinară care favorizează învățarea integrată,
amintim:
învățarea bazată pe proiect,
predarea în echipa formată din mai multe cadre didactice,
învățarea prin cooperare,
învățarea activă,
implicarea comunitățîi,
aplicațîi ale inteligențelor multiple, etc.
În învățământul primar abordarea integrată a conținuturilor este o necesitate, dată de nevoia firească a
școlarului mic de a explora mediul apropiat, fizic și social, de a-l cunoaște și a-l stăpâni, preocupare ce este pe
deplin întâmpinată în condițiile structurării interdisciplinare a curriculum-ului. Această, deoarece modul natural
al elevilor de a învață despre ceea ce îi înconjoară nu este acumularea de cunoștințe pe domenii ale științei, ci,
dimpotrivă, integrarea informațiilor, priceperilor, deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit
interesul sau a unor elemente de viață reală. De altfel, viața de adult îi va așeza pe indivizi în față unor probleme
ce presupun, de cele mai multe ori, cunoaștere globală.
Studierea integrată a realitățîi îi permite școlarului mic explorarea în mod global a mai multor domenii
de cunoaștere prevăzute în programă, dar subordonate unor aspecte particulare ale realitățîi înconjurătoare,
asigurându-i achiziția unor concepte și legități fundamentale, a unor proceduri de lucru și instrumente de
cunoaștere a realului.
De asemenea, abordarea integrată a conținuturilor educației școlare permite luarea în considerare a
nevoilor de cunoaștere a școlarilor mici și abordarea unor subiecte de interes pentru aceștia în cadrul unor teme /
proiecte mai cuprinzătoare, sugerate de documentele curriculare.
Corelarea conținuturilor, predarea tematică, predarea sinergică, integrarea curriculară – termeni cu
semnificațîi relativ echivalente – sunt soluții posibile pentru depășirea pericolului detașării școlii de viață reală
și transformării acesteia într-un cadru închis ficțional și denaturat.
Integrarea conținuturilor disciplinelor de studiu, precum și a ariilor curriculare este considerată astăzi
principala provocare în domeniul proiectării programelor școlare.
Abordarea integrată are două dimensiuni:
integrarea orizontală - presupune reunirea a două sau mai multe obiecte de studiu, din arii curriculare
diferite, dar care formează un ansamblu coerent;
integrarea verticală - se referă la reunirea a două sau mai multe discipline de studiu din aceeași arie
curriculară.
ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR MATEMATICE ÎN ACTIVITĂȚILE
DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Disciplina școlară Matematică și explorarea mediului (specifică claselor pregătitoare – II) este expresia
integrării pe verticală a două discipline de studiu: Matematică și Științe/ Cunoașterea mediului. Abordarea în
manieră integrată a conceptelor matematice și a celor care țin de domeniul biologiei și fizicii conduce la o
facilitare a învățării prin corelarea teoriei cu aspectele din mediul înconjurător.
În ciclul achizițiilor fundamentale, elevul operează cu anumite concepte matematice de bază ce sunt
aprofundate de la un an școlar la altul. Aceste concepte pot fi înțelese și asimilate cu succes dacă sunt transpuse
în situații concrete. Matematica și cunoașterea mediului au o multitudine de aspecte comune, iar studierea
acestor discipline într-un program logic, coerent, asigură premisele învățării logice a conținuturilor ce trebuie
abordate. Elevul este adus în situația de a-și adresa întrebări și de a găsi răspunsuri la problemele întâlnite în
viața cotidiană. La această vârstă, nevoia de a face apel la concret este vitală pentru buna înțelegere a
conceptelor științifice, iar integrarea celor două discipline ușurează procesul de asimilare și asigură formarea
competențelor cheie necesare parcurgerii traseului educațional.
Conform programei școlare de Matematică și explorarea mediului, principalele motive care au
determinat abordarea integrată sunt următoarele:
„O învățare holistică la această vârstă are mai multe șanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai
apropiată de universul lor de cunoaștere.
Contextualizarea învățării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporește profunzimea înțelegerii
conceptelor și a procedurilor utilizate.
Armonizarea celor două domenii: matematică și științe permite folosirea mai eficientă a timpului
didactic și mărește flexibilitatea interacțiunilor” (O. M. E. N. 3418/19.03.2013).
 Abordarea integrată a matematicii și explorării mediului este o opțiune pentru perioada primilor trei ani
de școlaritate (clasele pregătitoare – a II-a), având drept scop principal dezvoltarea progresivă a competențelor
prevăzute, dar și a achizițiilor elevilor. Se consideră ca deosebit de importantă valorificarea experienței elevilor,
trecerea accentului de pe dimensiunea informativă pe cea atitudinal-afectivă și acțională a formării personalității
copiilor.
Pentru a fi siguri de reușita activității de predare-învățare este important să se acorde atenție unor
observații venite din practica didactică și confirmate de literatura de specialitate, și anume:
predarea nu produce neapărat învățare;
învățarea eficientă presupune aplicarea în practică a cunoștințelor, urmată în mod imperios de feed-
back;
ideile preexistente și dispozițiile elevului influențează ceea ce acesta învață;
învățarea nu se produce numai în spațiul școlar, în cadrul formal;
mai ales la vârsta școlară mică, învățarea trebuie să pornească de la concret spre abstract;
așteptările elevului, dar și cele ale profesorului influențează nivelul de performanță al învățării.
Învățarea științelor, deci și a matematicii și explorării mediului, presupune respectarea unor condiții
specifice:
reflectarea valorilor științifice;
formarea unui model de gândire particular, distinct;
activarea dorinței de a ști, a curiozității;
implicarea elevilor în activități practice;
extinderea învățării dincolo de orele de curs.
Pentru a se asigura o învățare eficientă, proiectarea activității trebuie să fie bazată pe câteva principii:
activitatea trebuie să asigure succesul elevului, să-i dea sentimentul că poate să facă față solicitărilor;
elevul trebuie stimulat să pună întrebări și să participe la discuții, stimulându-i-se curiozitatea;
activitatea în grupuri mici asigură cadrul manifestării tuturor elevilor;
memorarea excesivă blochează dorința de cunoaștere a copiilor;
implicarea elevilor în activități practice îi ajută pe aceștia să înțeleagă noțiuni, fapte și fenomene;
exemplele „extrase” din natură, din mediul apropiat al copilului sunt cele care facilitează învățarea;
elevului trebuie să i se ofere posibilitatea de a-și exersa exprimarea clară, corectă, utilizând termeni
accesibili ai domeniului.
În mod tradițional, curriculumul matematic pune accentul pe cunoștințele de specialitate. „Noile orientări
în elaborarea curriculumului acordă prioritate elevului și intereselor sale, respectiv socialului și îmbunătățirii
acestuia. Educația modernă orientează finalitățile pregătirii matematice a elevilor în școală spre formarea și
dezvoltarea competenței matematice. Competența matematică este rezultatul dezirabil al unei construcții active
de semnificații matematice și se reflectă prin aptitudinea unui subiect de a exersa, dezvolta și aplica un
raționament matematic în scopul rezolvării diverselor probleme ale vieții cotidiene.” (Căprioară, p. 365-366)
Scopul final al învățării matematicii în școală îl constituie dezvoltarea competenței de a „matematiza”
situațiile concrete, adică de a „traduce” în limbaj matematic realitatea înconjurătoare. Pentru realizarea acestui
scop este necesară stăpânirea unui corp suficient de solid de cunoștințe matematice, dezvoltarea unor abilități de
a realiza această interpretare matematică a diferitelor situații și formarea unei atitudini promatematică din partea
actorilor implicați. Această atitudine stă la baza mobilizării resurselor de care dispune subiectul. Pentru
depășirea fenomenului de cunoștințe inerte (incapacitatea accesării/mobilizării resurselor pentru rezolvarea unei
probleme), cunoștințele, abilitățile și atitudinile vor fi formate și dezvoltate într-o manieră integrată.
CONCLUZII
Integrarea conţinuturilor şcolare este o necesitate şi un deziderat;
Strategiile de predare/ învăţare integrată, precum şi nivelurile la care acestea se realizează sunt
condiţionate de o multitudine de factori, de natură obiectivă şi subiectivă;
Aceste modalităţi de integrare au avantaje, dar şi dezavantaje;
În dorinţa noastră de a fi moderni, de a inova practica şcolară, trebuie prudenţă, deoarece echilibrul
dintre extreme (diferenţiere pe discipline vs integrare totală) se pare că este soluţia cea mai eficientă.
În planul relațiilor interpersonale:
integrarea curriculară, în special metoda proiectelor, încurajează comunicarea și rezolvarea sarcinilor de
lucru prin cooperare;
în timpul derulării proiectelor se dezvoltă un „sens al comunicării” și o perfecționare implicit a
modurilor de grupare;
elevii devin mai angajați și mai responsabili în procesul învățării;
curriculum-ul integrat promovează atitudini pozitive.
Învățarea într-o manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă parte, învățarea conform
unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat. Parametrii structurării
curriculare integrate pot fi: conceptele transmise, deprinderile și abilitățile formate și aplicațiile realizate.
Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării elevului:
intelectuală, emoțională, socială, fizică și estetică. Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică și
progresivă a unei culturi comunicative necesare elevului în învățare, pentru interrelationarea cu semenii, pentru
parcurgerea cu succes a treptelor următoare în învățare, pentru învățarea permanentă
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
CLASELE PREGĂTITOARE ȘI I
Tema: Corpul omenesc
Discipline integrate: CLR, Limba engleză, AVAP, MM, DP, EF
CLR:
Poezia Simțurile de Nicolae Nasta
Eu, cu ochii, dragi copii,
Văd păpuși și jucării.
Cu urechile, oricând,
Aud orice cuvânt.
Limba și cu cerul gurii
Îmi spun gustul prăjiturii.
Degetele-mi spun și ele
De sunt moi, chiflele mele.
Iar cu nasu-adeseori,
Sorb parfumul tot din flori.
Cuvinte încrucișate

Planșă Corpul uman – citirea/localizarea de către elevi a părților componente ale corpului uman

AVAP:
Vizionarea unor desene animate
Corpul uman și igiena lui https://www.youtube.com/watch?v=Ez6xkyKyHgU
Kiț nu are nicio carie Sus, jos periem https://www.youtube.com/watch?v=tUJUAkhBAaE
Decuparea și asamblarea părților componente ale organismului
 https://educatie.inmures.ro/materiale-didactice-pentru-prescolari/corpul-uman/decupeaza-partile-
corpului.html
https://educatie.inmures.ro/materiale-didactice-pentru-prescolari/corpul-uman/corpul-uman-baiat.html
Limba engleză:
Planșă Human body – citirea/localizarea de către elevi a părților componente ale corpului uman

Limba engleză/MM
Cântece
Head Shoulders Knees and Toes https://www.youtube.com/watch?v=ZanHgPprl-0
This Is the Way https://www.youtube.com/watch?v=1vJVe5Byuv0
DP:
Discuții despre regulile de igienă
EF:
Joc: Lovește ținta!
Pe un poster amplasat pe perete este desenată o siluetă umană. Elevii vor fi amplasați, pe rând, la mică
distanță de poster. Cu ajutorul unor „bulgări” din hârtie mototolită vor trebui să lovească ținta (silueta umană),
spunând ce parte a corpului au lovit. Jocul poate fi complicat prin numirea unei anumite părți a corpului pe care
elevii trebuie să o țintească.
CLASA A II-A
Tema: Înmulțirea și împărțirea în concentrul 0-100
Discipline integrate: CLR, AVAP, DP, EF
CLR
Poezii
Cifrele au uneori
Între ele și un „ori”
Un semn foarte cumsecade
Ce le face sa dea roade
Pe podișca nu prea lată
Iată, trec doi pui deodată.
Hai să-i socotim și noi.
Simplu: doi ori unu – DOI!
Ariciul, la mușuroi,
Duce doi cartofi și-alți doi.
Care vreți să-i înmulțiți
Doi ori doi PATRU găsiți!
Am cireșe-n trei grămezi
Mici de câte două, vezi?
Acum haide și socoate:
Trei ori două … ȘASE-s toate!
Hai să socotim cu fragi
Fiindcă tuturor ni-s dragi,
Chiar de încă nu s-au copt;
Ziceți: doi ori patru – OPT!
Nouă miei se rup în trei
Grupe mici și pasc prin mei.
Cine îi împarte bine
Cifra TREI o va obține
Uite paisprezece nuci,
Jumătate să apuci!...
Eu le-mpart în grămăjoare:
Câte ȘAPTE-n fiecare!
Alcătuiți propoziții utilizând cuvintele: dublu, triplu, jumătate, sfert.
AVAP
Tabla înmulțirii prin benzi desenate http://www.piticlic.ro/ro/articole/379-5-metode-de-a-invata-
in-joaca-tabla-inmultirii
 Semne de carte: Tabla înmulțirii
Elevii completează rezultatele operațiilor de înmulțire, apoi le lipesc pe carton și decupează fiecare semn
de carte.

https://educatie.inmures.ro/fileadmin/galerii_foto/educatie_traditionala/material_didactic/materiale_auxili
are/semne_de_carte_tabla_inmultirii/semne_carte_de_completat.pdf

https://educatie.inmures.ro/fileadmin/galerii_foto/educatie_traditionala/material_didactic/materiale_auxili
are/semne_de_carte_tabla_inmultirii/semne_carte2_de_completat.pdf

https://educatie.inmures.ro/fileadmin/galerii_foto/educatie_traditionala/material_didactic/materiale_auxili
are/semne_de_carte_tabla_inmultirii/semne_carte3_de_completat.pdf
Vizionarea unui film Tabla înmulțirii cu 9, pe degete. Matematica distractivă
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/video-tabla-inmultirii-cu-9-pe-degete-matematica-distractiva--
112396.html
DP
Joc de atenție: Numărul interzis
 Este un joc la care poate lua parte un număr nelimitat de jucători. Aceștia se grupează în cerc în jurul
conducătorului jocului, stând în picioare sau așezați. Conducătorul jocului fixează numărul interzis, de exemplu
5.
Jocul se desfășoară în felul următor: se va număra de la 1 la 100, fiecare jucător indicat de conducătorul
jocului pronunțând numărul care urmează. Când se ajunge la numărul interzis și multiplul lui, jucătorul va rosti
în locul cifrei respective: Bum!
În cazul nostru, numărul interzis este 5, deci se va număra 1, 2, 3, 4, Bum!, 6, 7, 8, 9, Bum!, etc.
Cei care nu sunt atenți sau greșesc sunt eliminați din joc sau penalizați cu pedepse haioase.
Joc Tir cu înmulțiri https://www.tablainmultirii.ro/jocul-tir.html
Joc Baloane SpuQ https://www.tablainmultirii.ro/baloane-spuq.html
Joc SpuQ împărțire https://www.tablainmultirii.ro/spuq-impartire.html
EF
Buchețelele
Jocul se poate organiza pe afară sau în clasă, cu orice număr de persoane. Jucătorii se deplasează în
coloană câte unul sau câte doi și primesc – din mers diferite comenzi pentru mers rapid sau încet, pe vârfuri sau
pe călcâie sau pentru exectarea anumitor mișcări din mers sau alergare.
La un moment dat, conducătorul jocului strigă un număr. La auzul acestei comenzi, jucătorii se strâng
repede în grupe formate dintr-un număr de jucători egal cu numărul strigat. Gruparea se face sub formă de
buchețele, stand cu fața spre centrul grupului și cu mâinile prinse la spate.
Numărul strigat de conducătorul jocului trebuie astfel ales, încât să nu fie exact divizibil cu numărul total
al jucătorilor. Jucătorii care n-au reușit să se grupeze sunt eliminați din joc sau penalizați cu câte un punct.
CLASA A III-A
Tema: Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10
Discipline intergrate LLR, EC, AVAP, MM
LLR
Citirea anecdotei Cinci pâni, de Ion Creangă. Anecdota reprezintă o problemă de matematică,
implicând fracţii.
Ghicitori
„O cifră sus și una jos,
Dar așezate cu folos,
Mă fac ușor să înșeleg
Că sunt o parte din întreg”
„Dacă numitoru-i doi,
Iar numărătorul trei,
Spune-mi, ce fracţie sunt,
Să vă dau pe loc un punct.”
Joc de rol în perechi: La cofetărie
 3 3 1 1
La cofetărie este scris următorul anunţ: „Servim numai porţii de prăjitură de 4
, 8
, 2
, 8
,
1
4

Unul dintre copii este vânzător, celălalt cumpărător. Cumpărătorul cere o bucată de prăjitură
reprezentând o fracţie. Vânzătorul îi dă bucata de prăjitură corespunzătoare cantităţii solicitate. Ceilalţi elevi
verifică dacă vânzătorul a dat clientului cantitatea solicitată.
Se va urmări utilizarea corectă a formulelor de salut, dialogul dintre vânzător și cumpărător.
Rebus
Rezolvând corect rebusul,pe verticala AB veti descoperi denumirea FRACȚII
1. Se obține in urma scăderii...
2. Termen al unei fracții, scris deasupra liniei de fracție
3. Operația inversă scăderii...
4. Operația inversă adunării...
5. Termen al unei fracții, scris sub linia de fracție...
6. Operație matematică ce poate fi definită ca o adunare repetată...
7. Operație inversă a înmulțirii...

EC
Reguli de comportament la cofetărie
Discuții despre comportamentul personajelor din povestea Cinci pâni
AVAP
Să desenăm!
Împreună cu prietenii voștri desenați pe o foaie:
a) Un cerc și colorați 1/4 din el; partea colorată este la fel de mare la toți? De ce nu este?
b) Un pătrat cu latura de 8 cm; colorați 2/3 din el; partea colorată este la fel de mare la toți? De ce nu
este?
Preparăm Salată de fructe!
Pentru o porție sunt necesare următoarele ingediente: ¼ rodie, ¼ conservă compot de ananas, ¾ portocală,
½ banană, ½ kiwi
MM
Ordonarea crescătoare/descrescătoare a notelor muzicale în funcție de durată
CLASA A IV-A
 Tema: Corpuri geometrice - cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con
Discipline integrate: LLR, Istorie, Geografie, Științe ale naturii, JM, AVAP, MM
LLR
Lectura informațiilor despre Cubul Rubik https://ro.wikipedia.org/wiki/Cubul_Rubik
LLR, Istorie, Geografie
Lectura unor informații despre piramide
https://ro.wikipedia.org/wiki/Piramide_egiptene
https://www.descopera.org/piramidele-egiptene/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/lumea-faraonilor-si-a-piramidelor
Lectura unor informații despre Turnul din Pisa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_din_Pisa
Lectura unor informații despre Columna lui Traian
https://ro.wikipedia.org/wiki/Columna_lui_Traian
AVAP
Construirea unor corpuri geometrice pe baza unor șabloane.

1. Vei începe cu conturarea celor 6 fețe ale cubului, de formă pătrată, cu latura de 6 cm, pe care le desenezi pe
coala de carton, ca în imagine:

2. Decupezi desenul pe contur, astfel:

3. Pliezi construcția pe muchiile conturate cu roșu, ca în imaginea următoare:

4. Dai formă cubului și, cu bandă adezivă, vei lipi marginile cu grijă.

5. E gata. Cubul tău colorat este asemănător cu cel din imaginea de mai jos. El va avea: 6 fețe, 12 muchii și 8
vârfuri.

Îl poți folosi la diferite jocuri sau construcții.

Asemănător se pot construi și alte corpuri geometrice, după desfășurări ale acestora:

1. Cuboid:
 2. Cilindru:

3. Con:

https://www.scoalaintuitext.ro/blog/matematica-si-explorarea-mediului-clasa-a-ii-a-2/

Realizarea unui coif

Realizarea unei rachete
Construim Columna lui Traian din plastilină, lut
Realizarea unor construcții din corpuri geometrice din lemn, plastic
Ne jucăm cu Cubul Rubik
Istoricul cubului Rubik în cadrul emisiunii Teleenciclopedia, episodul nr. 2565 (de la min 41,34)
https://www.youtube.com/watch?v=IAb0P7PhYTk
Vizionarea filmului Misterul Piramidelor (Egipt)
https://www.youtube.com/watch?v=JdaUSrwOkIs
Vizionarea filmului Legendele lumii Turnul din Pisa - De ce este „strâmb”
https://www.youtube.com/watch?v=VGdJlyHp7RI
AVAP/Științe ale naturii
Vizionarea desenului animat Paxi – Sistemul Solar https://www.youtube.com/watch?v=XIBlVNtzymU
Construim Sistemul Solar în miniatură http://www.planetamami.com/construim-sistemul-solar-in-
miniatura

MM
Cântec Cu mingea
Cu mic cu mare,
Veseli să zburdăm
 Cu mingea noastră
Hai să ne jucăm!
Na ţie dă-mi mie,
Uite, uite-aşa!
Hei, prinde-o bine,
Vezi de n-o scăpa!
JM
Joc Trei pași înainte
Materiale necesare:o minge cu diamentrul de aproximativ 20-25 cm.
Pe terenul de joc se marchează două zone, la o distanță de aproximativ 15-20 de pași una de cealaltă.
Copiii împărțiți în două echipe egale ca număr și dibăcie iau în primire câte una din zonele delimitate, unde se
aliniază față în față.
Mingea este la primul jucător al uneia dintre echipe. Acesta o aruncă primului jucător al echipei adverse.
Dacă acesta o prinde înaintează cu trei pași și aruncă mingea copilului următor, din echipa cealaltă. Dacă copilul
nu reușește să prindă mingea nu are dreptul să înainteze și aruncă mingea înapoi copilului din echipa adversă.
Jocul se termină când jucătorii unei echipe reușesc să intre cu toții,prin înaintările succesive în terenul echipei
adverse.
Joc Urma alege!
Materiale necesare: câte o minge pentru fiecare copil.
Pe terenul de joc sunt marcate pe pământ două linii la o distanță de 6-8 m una de cealaltă: linia de plecare
și cea de sosire.
Copiii sunt așezați în rând la linia de plecare, având câte o minge în mână. Fiecare copil trebuie să
parcurgă drumul de la linia de plecare la cea de sosire, înaintând cât mai încet posibil și aruncând în acelați timp
mingea în sus și prinzând-o.
Este câștigător cel care ajunge ultimul la linia de sosire.
Reguli:
1. Mingea trebuie aruncată mai sus de înălțimea capului.
2. Copilul care se oprește pe loc, în timpul parcursului, care nu aruncă mingea sau care o scapă, va fi
pedepsit fiind obligat să facă doi pași înainte.
Bibliografie
Căprioară, Daniela, Sensuri și semnificații psihologico-educaționale în predarea mtematicii, în vol.
Neacșu, Ioan, (coord.) Psihologia educației Fundamente Procese Mecanisme Aplicații, Editura Polirom, Iași,
2018
Dumitru, Alexandrina, Dumitru, Viorel – George, Activități transdisciplinare pentru grădiniță și ciclul
primar, Editura Paralela 45, Pitești, 2005
Fillip, George, Matematica pe degete, Editura Ion Creangă, București, 1974
Kit complet de resurse pentru învățători și profesori din învățământul primar, Editura Sinapsis