Sunteți pe pagina 1din 4

pshihopedagogie.blogspot .ro http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/3-conditionarea-phihologica-instruirii.

html

3. Conditionarea psihologica a instruirii


1. Procesul de in vataman t: con cept, structura, fun ctii, dimen siun i, caracteristici. 2. Procesul de in vataman t ca in teractiun e in tre predare, in vatare si evaluare. 3. Con ditii si factori de crestere a eficien tei procesului de in vataman t (coeren ta, calitatea si articularea compon en telor, g radul de org an izare a activitatii, calitatea vietii scolare, person alitatea profesorului, stilurile education ale s.a) 1. Pr ocesul de invatamant: concept, str uctur a, functii, dimensiuni, car acter istici. Procesul de in vataman t se prezin ta ca un sistem cu o in teg ritate specifica, cu o an umita fin alitate, avan d un an samblu de compon en te si in teraciun i in tre acestea, care fac ca procesul de in vataman t sa fie ceva viu care se sch imba in fun cie de ceea ce se in tampla in lume. Compon en tele (variabilele) sun t: factori in tern i si extern i, con diii care in fluen teaza factorii si procese efective (predare-in vatarea-evaluare). Abordadarea sistematica a proceselor in vataman tului impun e o an aliza: -a compon en telor de baza; -a in teractiun ii din tre ele in cadrul sistemului; -a in teractiun ii sistemului cu factorii extern i. Procesul de in vatarea are o structura ce cuprin de an umite faze (functiuni): -predarea si in susirea un ui material con cret pe baza perceptiilor si reprezen tarilor; -stabilirea si in teleg erea pe baza de comparatii si an alize a in susirilor esen tiale ale obiectelor, a relatiilor cauzale etc.; -elaborarea, in teleg erea si in susirea diferitelor forme de g en eralizare prin n otiun i, reg uli, prin cipii, leg i; -in susirea temein ica si train ica a materialului con cret si a g en eralizarilor prin activitati men ite sa fixeze cun ostin tele in con stiin ta elevilor; -formarea si con solidareaprin cipiilor si deprin derilor prin aplicarea lor in practica. Aceste etape sun t verig i ce alcatuiesc un itatea org an ica a procesului de in vataman t ca proces de cun oastere si de formare. Procesul de in vataman t cun oaste o dubla dimen siun e de dezvoltare -pe verticala, al formelor in vataman tului: *prescolar; *scolar; *un iversitar (superior); *postun iversitar. -pe orizon tala: *in vataman t uman ist; *in vataman t real; *in vataman t profesion al;

*in vataman t artistic; *in vataman t teh n ic; *in vataman t sportiv. An aliza compon en telor se face sub trei aspecte: -fun ction al: Sun t vizate obiectivele; defin irea obiectivelor implica adoptarea un or decizii in cele trei ch estiun i fun damen tale: ce sa se cun oasca (cun oasterea), ce sa se faca (actiun ea), ce sa se aleag a (trairea volitiv-afectiva); raspun suri la in trebarea De ce? (De ce se org an izeaza procesul?, De ce in vata elevii?). -structural: oCin e? (in vata, preda, con duce); oIn ce con ditii? (social-istorice, spatiu); oCu ce resurse? (person al, man uale). -operation al: oCum? (se desfasoara procesul)-se refera la modul de fun ction are, la strateg iile de actiun e. Procesul de in vataman t se caracterizeaza prin coeren ta, con tin uitate, fun ction alitate, in teg ritate, diversitate; elemen tele trebuie sa probeze un in vataman t desch is si flexibil, un in vataman t care sa asig ure ech ilibru in tre n ecesitati, posibilitati si aspiratii, atat in dividuale cat si sociale. 2.Pr ocesul de invatamant ca inter actiune intr e pr edar e, invatar e si evaluar e Predarea, in vatarea, evaluarea - se prezin ta ca elemen te operation al ale procesului de in vataman t; ele action eaza in terdepen den t asig uran d derularea lui ca un itate org an ica; - articularea lor se face astfel: profesorul selecteaza strateg ia didactica fata de o situatie, prin raportare la obiectivele de atin s; - relatia predare-in vatarea-evaluare este o in terdepen den ta aflata in tr-o didactica n aturala si n ecesara: -predarea implica producerea un or rezultate in con duita elevilor, profesorul in cercan d sa stabileasca un acord in tre predare si in vatare; -predarea implica in vatare pen tru ca profesorul in ten tion eaza sa obtin a un rezultat cu valoarea de succes; -in vatarea este log ic implicata in predare pen tru ca aceasta are in ten tia de a con duce spre in vatare prin explicare, cercetare, descoperire, cautare, deci utilizeaza forme ale in vatarii; -predarea si in vatarea se man ifesta ca procese coevolutive in sen sul in teractiun ii lor ca sisteme; balan ta complemen taritatii lor evolueaza de la evolutia dirijata (prescolar) la evolutia person ala (studen t, adult). Predarea are fun ctia de comun icare-prezen tare a materiei. In vatarea pun e accen t pe in itiativa in dividului si depaseste n otiun ile de scoala si educatie; ea este activitate, proces, produs. Evaluarea se in stituie ca pun ct fin al si in itial: -fin al: in raport cu o succesiun e de pasi; -in itial: in postura de feed-back pen tru un n ou proces didactic. Esen ta evaluarii este cun oasterea efectelor prin raportare la obiective; evaluarea este o

succesiun e de operatii de raportare la obiective prin actiun i cu masurare, apreciere, con trol si se refera la rezultate, procese si con ditii. 3.Conditii si factor i de cr ester e a eficientei pr ocesului de invatamant (coer enta, calitatea si ar ticular ea componentelor , g r adul de or g anizar e a activitatii, calitatea vietii scolar e, per sonalitatea pr ofesionala, stilur ile educationale s. a.) Compon en tele structurale si fun ction ale ale procesului de in vataman t pot fi eviden tiate in propria lor substan ta, dar ele n u doban desc relevan ta decat in in teractiun i, articulate in tr-un sistem care are in cen tru elevii cu n evoile lor si cu o con tin uitate din amica (obiectivele devin criterii de evaluare, iar rezultatele evaluarii baza n oilor obiective). Pen tru ca sistemul sa fun ction eze eficien t el trebuie sa se caracterizeze cel putin prin coeren ta si con tin uitate. Con ditiile si factorii de crestere a eficien tei procesului de in vatare Proiectarea pedag og ica fiin d o actiun e de orien tare si preg atire a activitatii in tructiveducative, este cea din tai con ditie de crestere a eficien tei procesului de in vataman t. In acest scop ea trebuie realizata respectan d an umite etape si operatii in teg rate in prog ramul de in struire. Realizarea coeren tei compon en telor procesului de in vataman t: -leg atura stran sa din tre obiective si con tin ut determin a tipul lectiei, strateg ia didactica n ecesara, formele de predare, in vatarea, evaluare, mijloacele de in vataman t si locul folosirii lor, precum si in strumen tele de evaluare a rezultatelor. -g radul de org an izare a activitatii in structivo-educatie, con cretizarea in tr-un man ag emen t scolar modern , plan ificari si prog rame bin e alcatuite, respectan d cerin tele pedag og ice de alcatuire a prog ramului -calitatea vietii scolare se man ifesta in lectii si activitati cu caracter creativ, in calitatea performan telor obtin ute de elevi, in ordin e, disciplin a si curaten ie si in tr-o baza didactica modern a; -calitatea factorilor uman i: o competen tele stiin tifice de specialitate ale profesorilor, aptitudin ile lor psih opedag og ice si metodice, con stiin ta profesion ala, receptivitatea fata de n ou, con dition eaza cresterea eficien tei procesului de in vataman t; o tot in aceasta directie au in fluen ta si calitatile in telectuale ale elevilor, frecven ta la cursuri, preg atirea ritmica a lectiilor, folosirea un or metode ration ale de in vatare. Personalitatea profesorului Calitatile si trasaturile de person alitate n ecesare profesorului sun t: -uman ism: sen sibilitate fata de problemele vietii, tin eretului; -respon sabilitatea sociala: profesorul sa fie con vin s ca in in vataman t se formeaza toate cadrele n ecesare in toate sectoarele de activitate; -con stiin ciozitate, simtul datoriei, seriozitate in preg atirea activitatilor didactice si educative, pun ctualitate; -sociabilitate. Trasaturi de voin ta si de caracter: -fermitate, h otarare, perseveren ta, respect si obiectivitate in aprecierea elevilor; -pasiun e pen tru meseria de profesor si comportamen t civilizat; -exig en ta ech ilibrata, modestia; -cultura g en erala ca sa poata sa predea in terdisciplin ar obiectul de specialitate. Stilul educational con stituie o sin teza de calitati, capacitati si compon en te education ale, man ifestate in modalitati de proiectare, org an izare, desfasurare si evaluare a

activitatilor in structivo-educative. Tipolog ia stilurilor -in plan vertical: o in dividuale (iden titatea fiecarui profesor); o g rupale (profesorii cu particularitati stilistice aseman atoare). -in plan orizon tal: in fun ctie de criterii ca orien tarea con tin uturilor, structuri de comun icare, procedee motivation ale. Dupa eficien ta in vatarii si satisfactie (n atura motivatiei in g rup): - stil cen trat pe profesor (profesorul domin a, detin e in teg ral con trolul in vatarii); - stil cen trat pe elev (profesorul permite elevilor sa participe la deciziile privin d org an izarea si con ducerea in vatarii). Dupa structura de person alitate a profesorului: - apropiat sau distan t; - metodic, sistematic sau n eorg an izat; - stimulativ sau rutin ar. Stilul cel mai eficien t este cel optim in raport cu con ditiile date. ****************************~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~**********************