Predarea elementelor de construcţie a comunicării

Substantivul

I Elemente de construcţie
a comunicări

Textele literare din manual se folosesc şi pentru predarea elementelor de construcţie a comunicării
comunicării. Pentru exemplificări, se utilizează şi fragmente din alte texte literare.
Predarea acestor cunoştinţe se realizează concentric; cunoştinţele din clasa a III-a se reiau în clasa
a IV-a şi, la fiecare, se adaugă informaţii noi.

II Cunoştinţele de limba română se

însuşesc pentru ca elevul să
conştientizeze exprimarea corectă şi ca
să le folosească în comunicare.
Cunoştinţele de limbă se însuşesc pentru ca elevul să le folosească în procesul comunicării, nu
pentru a reţine denumiri, definiţii etc. Exerciţiile aplicative urmăresc folosirea cunoştinţelor
asimilate în comunicare. Ora de limba română nu este doar o oră în care se repetă cunoştinţele
teoretice, o oră în care se fac analize nesfârşite, în care părţile de vorbire şi de propoziţie se
subliniază cu 1-2 linii, cu linie şerpuită sau colorată etc.
Nu întâmplător aceste cunoştinţe de limba română se află în capitolul „Elemente de construcţie a
comunicării”. Prin aceste cunoştinţe elevul conştientizează exprimarea corectă şi le foloseşte în
comunicarea de orice fel. Spre deosebire de clasele mai mari, în învăţământul primar se ajunge la
definiţiile elementelor de construcţie a comunicării, prin descoperirea părţilor acestora.

III Demersul lecţiei de predare

a elementelor de construcţie a
comunicării.

Avem ca exemplu, lecţia cu subiectul „Substantivul”

Pornim de la fragmentul:Vântul bate puternic. Animalele se ascund în vizuini şi stau cuminţi pe
paiele calde. Norii se ciocnesc şi se aud trăsnete. Oamenii intră în colibe.
Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate.
…… bate puternic. ……… se acund în vizuini și stau cuminți pe …… calde. ….. se ciocnesc și
se aud trăsnete. ……. intră în colibe.
Ei observă că, fără aceste cuvinte, textul nu are înţeles. În continuare, scoatem în evidenţă faptul că
aceste cuvinte ne ajută să vorbim, sunt părţi ale vorbirii noastre.
Apoi grupăm cuvintele:
animalele vizuini vîntul
oameni paiele norii
colibe trăsnete
Împreună cu elevii, observăm ce denumesc aceste cuvinte şi notăm concluziile pe tablă şi în caiete.
Astfel descoperim că ele denumesc fiinţe, lucruri sau fenomene ale naturii.

IV Împreună cu elevii se
descoperă elementele
definiţiilor.
În continuare, luăm alte texte în care elevii să descopere cuvinte care denumesc fiinţe, lucruri sau
fenomene ale naturii. În felul acesta „am descoperit” cu elevii elementele componente ale definirii
substantivului.
Un asemenea demers se poate organiza şi pentru predarea altor elemente de construcţie a
comunicării.

V. Varietatea de exerciţii fac

lecţiile atractive, la care elevii
participă activ.
 Pentru a fi cât mai atractive, în aceste lecţii se folosesc mai multe feluri de exerciţii.
Acestea pot fi:

Exerciţii de recunoaştere
- exerciţii de recunoaştere simplă;
- exerciţii de recunoaştere şi grupare: Recunoaşteţi substantivele şi grupaţi-le după număr sau după ceea ce
denumesc .
- exerciţii de recunoaştere şi caracterizare: Recunoaşteţi verbele şi spuneţi ce ştiţi despre ele (timpul,
persoana, numărul).
- exerciţii de recunoaştere şi motivare: Recunoaşteţi substantivele proprii şi motivaţi scrierea lor.
- exerciţii de recunoaştere şi disociere: Arătaţi de ce substantivul x din cele două propoziţii este, în prima
subiect şi, în a doua, aribut
Exerciţii cu caracter creator
- exerciţii de modificare: Rescrieţi textul şi treceţi substantivele de la numărul singular la numărul plural.
- exerciţii de completare:
- exerciţii de exemplificare:
- compunerile gramaticale: a) compuneri gramaticale libere: Prezentaţi în scris o călătorie până la Ploieşti în
care să folosiţi substantive proprii.
b) compuneri gramaticale pe bază de material dat:
Alcătuiţi o compunere cu tema „...” în care să folosiţi substantivele din textul „...”.
c) compuneri gramaticale prin analogie: Prezentaţi o întâmplare la care aţi luat parte folosind textul „...”.
Textele literare incluse în manuale sunt astfel alese încât cuprind toate elementele de limbă română prevăzute
în programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a, însuşirea acestora realizându-se pe baza principiului
predării integrate. Acestea sunt texte suport pentru noţiunile de limbă română care au aplicabilitate imediată.
Pe parcursul însuşirii fiecărei părţi de vorbire sau de propoziţie, elevii sunt puşi în cele mai diverse situaţii de
comunicare, asigurându-se caracterul pragmatic al predării limbii române. Ei constată în ce măsură se
folosesc părţile respective, de exemplu, într-un dialog, în povestirea unei întâmplări, într-un bilet, o scrisoare
etc.

Dă exemplu de câte 3 substantive care să

denumească:
fiinţe: ..................................................................