 gramatica, un sistem de reguli, servește

elevului să utilizeze limbajul cult oral și în

scris;
 învățarea gramaticii are rol formativ
contribuind în același timp la antrenarea
operațiilor gândirii ca: analiza, sinteza,
abstractizarea, generalizarea comparativă;
 gramatica are un rol practic, însușindu-și
regulile gramaticale, elevii trebuie să știe să
citească, să scrie și să compună corect și
explicit.
 Etapa familiarizării cu noțiunile de limbă
(elevii operează cu noțiuni gramaticale
fără să le numească și fără să le definească)
care corespunde cu clasele I și a II-a;
 Etapa formării primelor noțiuni propriu-zise
de limbă (elevii își însușesc în mod științific
noțiuni de limbă prin reguli și definiții, făcând
apel la experiența lingvistică dobândită în
etapa oral-practică) care corespunde cu
clasele a III-a și a IV-a.
 Sistemul concentric
Predarea-învățarea limbii române se realizează prin eșalonarea
cunoștințelor, reluarea lor în scopul completării și adâncirii fiecărei
noțiuni gramaticale, integrării lor în sistemul limbii române, precum
și în scopul formării și fixării deprinderilor elevilor de a le aplica în
vorbire și în scris.
 faza de receptare
 faza de însușire
 faza de stocare
 faza de actualizare
 materialul de limbă de la care se pornește
este enunțul/textul.
 elevii trebuie să participe ei înșiși la
elaborarea definiției sau a regulii
gramaticale.
 noțiunile gramaticale se însușesc mai bine
dacă învățătorul reușește să-i facă pe elevi să
înțeleagă și legăturile dintre ele
 Un mijloc util în anumite situații de analiză
gramaticală îl reprezintă întrebările
 Vântul bate puternic. Animalele se ascund în vizuini şi stau
cuminţi pe paiele calde. Norii se ciocnesc şi se aud
trăsnete. Oamenii intră în colibe.
 Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate
................ bate puternic. ................ se ascund în
................ şi stau cuminţi pe ................ calde. ................
se ciocnesc şi se aud ................ ................. intră în
................ .
 Ei observă că, fără aceste cuvinte, textul nu are înţeles. În
continuare, scoatem în evidenţă faptul că aceste cuvinte ne
ajută să vorbim, sunt părţi ale vorbirii noastre.
 Apoi grupăm cuvintele:
animale vizuini vântul parti de
vorbire
Oameni paiele, colibe norii, trăsnete
 Împreună cu elevii, observăm ce
denumesc aceste cuvinte şi notăm
concluziile pe tablă şi în caiete. Astfel
descoperim că ele denumesc fiinţe, lucruri
sau fenomene ale naturii.
 În continuare, luăm alte texte în care elevii să
descopere cuvinte care denumesc fiinţe,
lucruri sau fenomene ale naturii. În felul
acesta „am descoperit” cu elevii elementele
componente ale definirii substantivului.
 Calea inductivă , de la particular la general,
de la enunțuri care conțin situații
caracteristice de generalizare, formularea
definiției, a regulii.
 Calea deductivă, de la general la particular,
presupune derularea activităților de la o
regulă sau o definiție deja cunoscută de elevi
la aplicarea concretă în comunicare
 Exerciții de recunoaștere:
 exerciții de recunoaștere simplă – care
presupun exclusiv identificarea unui singur
fapt de limbă
 ex. Recunoaște verbele din textul de mai jos:
”Căprioara se îmbărbătează, sare în
picioare și pornește spre bancurile de stâncă
din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit.”
 exerciții de recunoaștere și caracterizare –
care presupun indicarea unor trăsături prin
care se definește respectivul fapt de limbă
 ex. Subliniază substantivele și indică felul,
numărul și genul acestora:
În vremea asta, conducătorii cercetează
aparatele semnalelor de alarmă.
 exerciții de recunoaștere și grupare – solicită
elevilor nu numai identificarea, ci și gruparea
pe categorii într-o anumită ordine cerută.
 ex. Extrage pronumele și grupează-le în tabel
după felul lor:
A plecat și dumnealui la munte.
Noi scriem o compunere despre vacanța
mare. Dânsa ne va conduce până la gară.
Eu îi voi vizita pe dumnealor la vară.
Pronume Pronume personale de politețe
personale
 exerciții de recunoaștere și motivare – care
solicită elevilor să descopere argumentele
prin care să explice recunoașterea sau
utilizarea faptului de limbă corespunzător:
ex: Subliniază substantivele și motivează
felul lor:
Elevii se adună in curtea școlii.
Andrei și Gigel merg la Galați.
 Exerciții cu caracter creator:
o exerciții de modificare ;
o exerciții de completare ;
o exerciții de exemplificare ;
o exerciții de construcție ;
o compunerile gramaticale:
-compuneri gramaticale orientate
tematic
-compuneri gramaticale pe bază
de material lingvistic dat
a) Analiza morfologică – constă în analiza
cuvintelor privite în calitatea lor de părți de
vorbire
b) Analiza sintactică – obiectul ei îl reprezintă
îmbinarea cuvintelor în propoziții
 BIBLIOGRAFIE:
 BARBU, MARIAN (coord.) – ”Metodica predării limbii și literaturii
române, învățământul primar”, Editura Gheorghe Alexandru,
Craiova, 2003
 CRĂCIUN, CORNELIU – ”Metodica predării limbii și literaturii
române în gimnaziu și liceu”, Editura Emia - Deva, 2004
 GHERGHINA, DUMITRU (coord.) – Îndrumător pentru predarea-
învățarea gramaticii și ortografiei în ciclul primar”, Editura
Avrămeanca, Craiova, 1993
 MITU, FLORICA – ”Metodica predării-învățării integrate a limbii și
literaturii române în învățământul primar”, Editura Humanitas
Educațional, București, 2006
 NUȚĂ, SILVIA – ”Metodica predării limbii române în clasele
primare”, Editura Aramis, București, 2000
 VASILE MOLAN , MARIA BIZDUNĂ – Didactica limbii și literaturii
române, Proiect pentru învățământul rural,2016
 ***Curriculum Național –programe școlare pentru
învățământul primar, Consiliul Național pentru Curriculum -
MEN, București, 1998
 *** Colecția Revista Învățământul primar 1998-2013