ANEXA 4 — ALTE METODE

• Milancovici, Speranța, Didactica predării limbii române, Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad, s.a., pp.
45-65. Accesibil la http://www.google.com/search?
client=safari&rls=en&q=Didactica+limbii+române+Milancovici&oq=Didactica+limbii+române+Milancovici&a
qs=heirloom-srp (14.V.2021)
fie unul activ

Metodele si procedeele formeaza un sistem complex , caracterizat prin relatii de

interdependenta, functii specifice si valorificare diversa,adaptata diverselor situatii de
comunicare didactica proiectate si realizate de profesor si elevi in procesul instructiv –
educativ ,in general,si in activitatile de limba si literatura romana, in special.
Metoda (gr. methodos, „cale spre ,”drum”) este instrumentul de care profesorul
–

Termenul doar

Procedeul
individualitate metodei ce poate fi valorificata in diferite situatii de comunicare
didactica.
ex.: observarea sau expli
– – evaluare, devine procedeu în interiorul

Tehnica-termen utilizat mai de curand-

organizare a unei practici pentru atingerea obiectivelor:
ex.: tehnica termenilor cheie sau
narativ, tehnica ciorchinelui
tc.
Crearea strategiilor optime de predare –

nt.
Metodele si procedeele sint selectate in functie de continuturi,se afla in raport
de interdependenta cu obiectiveleoperrationale,se valorifica in diferite etape ale lectiei
,depind de mijloacele de invatamint, de resursele materiale ,temporale si umane.

45
restrîngerea unor metode inductive,
-i

moderne, active, profesorul de limba român

Observatia
elevii îl fac pentru a descoperi informatii,a sistematiza continuturi si/sau a caracteriza
actiuni.

întocmi proiecte, referate, portofolii etc.Are functie informativa (conduce elevul spre
descoperirea de informatii / continuturi )si formativa(elevi deprind tehnici de munca
individuala).
–
felul:

Observati si retineti ortografia formelor verbale insotite de pronumele personal /

reflexiv” etc.
Observatia poate fi realizata in maniera dirijata,semidirijata si independenta,in
functie de varsta elevilor si tematica :
diferrentierea sensurilor unui cuvint polisemantic prin
observare acestui in contexte diferite;
diferentierea paronimelor;
diferntierea unor subordonate;
diferentierea sensului propriu de cel figurat etc.
Explic (lat. ex + plicare
elementelor definitorii ale unui continut,prin sublinierea relatiilor stabilite intre acestea.

rea

clasei, evitâ

46
foloseste in toate etapele lectiei si poate avea valoare de procedeu in cadrul altor
metode: jocul didactic,algoritmizarea,modelarea,exercitiul etc.

inductiv

Procedînd deductiv,
includerea în

(< lat. conversatio< con, com + versus -

re profesor

gîndirii elevilor, cultivîndu-le încrederea în capacitatea

valoare formativa pentru ca dezvolta si cizeleaza capacitatea de comunicare.

primit numele de
,

variate,dezvoltate, bazîndu- deschise care presupun un proces de

47
 -
unic închise
Pentru a-
9,p.25):

a le ilustra prin exemple noi );

de modul cum sunt formulate. Se vor evita

despre verb?”, „

sunt adresate frontal, dar ele pot fi adresate unui singur elev sau unui grup. În
-

V.Goia;I.Dragotoiu,1995,p.22):
, ntregii clase:
- Care sunt categoriile gramaticale ale substantivului?
- Ce sunt verbele auxiliare ?
,
- Popescu, spune care sunt

-
– Tu ce crezi?
,
acesta întregii clase:
- Cum este corect:” a place” sau” ?
- e uzul limbii?

48
 f) de revenire
- el moment:
Elevul este predicatul e

( Vezi si C. Cucos, Pedagogie, Polirom, Iasi,1998,p.89)

Analiza / gramatical r
lingvistice ce vizeaza intelegerea functionarea sistemului limbii si identificarea
particularitatilor fiecarui nivel al acesteia.in vederea generalizarii normelor limbii
romane literare. Elevii sunt
gra

b)-
c)- -sintactica, sintactica,
sintactico-morfologica);
d)-analiza ortografiei;
e)-
f)- .
Analiza lingvistica /gramaticala nu trebuie sa devina un exercitiu mecanic,plin de
fapte controversate,care depasesc posibilitatile de intelegere si de interpretare ale
elevilor.
Exercitiile sint justificate numai daca contribuie la cunoasterea elementelor de baza
ale sistemului limbii si la performarea actului de comunicare orala si scrisa.
Textele

lzarea si a textelor
nonliterare, in egala masura. Analza propriu-zisa va fi precedata

49
 de clarificarea tuturor problemelor legat
textelor.

studierii fenomenelor gramaticale: texte mai simple pentru

aplicare. Nu este bine ca elevii s

forme ale fenomenelor lingvistice pe care nu le-
le vor studia în clasa respectiva;

Analiza lingv

a) Analiza fonetic -asociata nivelului fonetic/fonologic- se

(dar nu numai) avîndu-

descompunerea cuvintelor în elemente fonetice componente (silabe,

vocale, consoane);
stabilirea ordinii sunetelor;
-
ce, ci, ge, gi, che,
ghe, cs etc.;
identificarea diftongilor, a triftongilor, a vocalelor în hiat;
stabilirea locului accentului;

rolul accentului în schimbarea sensului cuvintelor.

” prin care se

- – reflexive“.

ofei.(cf. C.Parfene,1999,p.30)

50
 -asociata nivelului lexical semantic-
la compartimentul Vocabular

polisemantice, categoriile semantice (sinonime, antonime, paronime, omonime etc.).

-

c) Analiza gramaticala - asociata cu algoritmizarea-cunoaste variantele:

a –asociata nivelului morfologic-

categoriilor gramaticale.

sintac -sintactice pentru fiecare

achiz
gramaticale.

presupune:
pale;

subordonare);

sunt subliniate cu semne distinctive (o

(litere).

pe stadion de frig

51
 neexprimate sau omise;

linii verticale a elementelor coordonatoare;

re; felul
secundarelor);
stabilirea tipurilor de secundare;
stabilirea raporturilor dintre ele;
realizarea schemei frazei.

lingvistice, fonetice, lexicale, morfologice, sintactice etc. Cauzele care conduc la

sunt de ordin “didactico – metodic“.
(cf.C.Parfene,1999,p.33)
formalismul didactic;
caracterul predominant teoretic
apelul la memoria elevilor în defavoarea gîndirii acestora;
eglijarea
deprinderilor ortografice;
corectarea a caietelor;
ortografia “

nul fonetic,
morfologic, lexical etc.)
stabilirea componentelor gramaticale ale ortogramei;

52
 principiile ortografice ale limbii române:
fonetic; silabic ;morfologic; .:

scrierea vocalelor în hiat, a diftongilor, a triftongilor, a consoanelor

duble, a omografelor etc.

scrierea cu ii iii
scrierea formelor articolului posesiv-
demonstrativ-adjectival;
scrierea formelor neaccentuate ale pronumelui personal, reflexiv, ale

scrierea unor numerale compuse;

II-a, la perfect simplu, perfect compus, forme inverse etc.;

fulger
e) Analiza punctua

cazului V, a constructiilor incidente,punctuatia apozitiei,a subordonatelor etc.

niveluri, fonetic, lexical, morfo-

receptare a textelor literare, în clasele V- integral începînd cu clasa a VIII-
a. (Cf.C.Parfene,1997,pp.148 si urm.).

);
accentuarea;

53
 armoniile imitative.
La nivelul grafematic:

cuvinte );

La nivel lexical -semantic:

valori expresive ale cuvintelor din fondul principal lexical;

provincialismelor, ale lexicului popular, ale lexicului meseriilor.

La nivel morfologic :
expresivitatea anu

rolul flexiunii nominale;

La nivel sintactic:

descrierea, portretul dialogul, monologul etc.

La nivel figu
stil.

continuturi, stimulind
caracter activizant.

autodirijare.
(C.Parfene,1999,p.53) În procesul de redescoperire a unor norme, reguli, legi care

54
 Metoda are functie cognitiva (faciliteaza
descoperirea de noi cunostinte sau restructurarea celor insusite anterior )si instrumentala
(dezvolta tehnici de munca intelectuala valorificate in alte context.Cele trei tipuri de
descoperire: prin analogie

grupe.

, de la particular la general, de la fapte concrete la

).
Descoperirea de
silogistice
:
pornind de

înzecit, de cinci ori, o treime etc. (clasa a VI-a)

modului – erbului –
formele de
-a)
se realizeaza o schema a timpurilor verbale pe care elevii o completeaza cu
exemple in lectiile de actualizare / sistematizare.
Analogia ( de la gr. analogia –

cu altele la un nivel mai general.( de exemplu in fixarea formelor de genitiv-dativ ale

substantivelor).
Descoperirea prin analogie/ transductiva

ia (lat. demonstrare –

abstracte presupune clarificarea

ilustrarea lor.

55
exemple (texte lingvistice), scheme, , , imagini, tabele,
simboluri prin intermediul procedeului numit modelare.Demonstratia poate fi:
a) propriu-zisa:
b) figurativa-prin reprezentari grafice,scheme etc.;
c) prin exemple
In lectiile de limba romana profesorul apeleaza la toate cele trei forme ale
demonstratiei:

exemplul:
„Ziua se .”;

S P
S P
S
pentru a demon

A fost respectat termenul stabilit (atribut)

.
A fost respectat termenul 1/ pe care l-am stabilit.2/

56
 pentru a ilustra contragerea unei prop

1
N- / ce m-ai întrebat.2

N- întrebarea (complement direct);

pentru a fixa /consolida elemente teoretice de limba ,profesorul foloseste

demonstratia prin exemple (exemple de clasificari, de categorii morfologice de
categorii semantice etc.);
pentru insusirea algoritmului analizei morfologice / sintactice sau structurii unei
unitati lexicale , se utilizeaza demonstratia propriu-zisa.
algoritmizarea
-

prof –

e, cu

Problematizarea
complex lica..Este o
metoda didactica ce presupune crearea unei situatii-problema in vederea identificarii de

subiectul ca un

- :
dezacordul
treb

rezolve problema;

- -le

losind argumente valabile. Posibilitatea de a rezolva

-problema corespunde unui anumit

57
 Exemple:
– pro

deasupra satelor asemenea unor planoare sau

zmeie de hîrtie. (Manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas, p. 188) Exemplele
genitiv dativ (asemenea),
acuzativ (de);

pot fi rezolvate diferit:

Ei sunt bolnav __.
__;
plasarea unor perechi de omofone in acelasi context pentru a fixa scrierea lor
corecta ( car /c-ar; cel /ce-l; neam/ ne-am etc.)
rezolvare vor fi -a);
Intrebare-problema: In enuntul: „Dar turturica, fiind mai usoara,ajunge mai
inainte”(I.Creanga)- complementul circ. de loc este : verbul fiind, adjectivul
mai usoara, structura fiind mai usoara ?;
Intrebare- problema: Care este valoarea mofologica a structurilor subliniate in
enunturile: 1. La spectacol stateau de obicei in fata.
2.In fata argumentelor,n-a mai avut obiectii.;
disocierea unor propozitii subordonate subiective si completive directe introduse
prin aceleasi elemente de relatie etc.
Metoda exercitiilor

se

orale / scrise / combinate;

frontale / individuale / pe grupe;
fonetice / lexicale / morfologice / sintactice;

58
 , structurale.( Pentru clasificare,vezi G. Beldescu, Tipuri de exercitii in
predarea limbii romane,1991;C.Parfene1999)
I. se folosesc atunci cînd elevii trebuie
identifice

fapte de
limba:

Identifi

sau ;

exercitii

- lui
…;
-

ente:

disocierea predicatelor nominale de predicatele verbale exprimate prin

argumentului lingvistic, explicarea unor fapte lingvistice:

înnopta, înnora,
interregional etc.

– de aplicare în

tematizare

sint:
de modificare /transformare (de reducere, de expansiune, de
restaurare)

trecerea substantivelor de la singular la plural;

schimbarea unor verbe de la un timp la altul;

59
 -a la persoana I;

echivalente;

pentru a semnala
corectarea într-
e si inlocuiree

contextului, a
–
genitival;

substantive la diferite cazuri, verbe la diferite moduri etc.

solicitate vor fi formulate ca , în contexte, sau vor ilustra

paradigme morfologice / sintactice.
exercitii creatoare care orma compunerilor
gramaticale
– interogative cine, ce, care etc. la
anumite cazuri, verbe reflexive la timpuri compuse ale unor moduri personale indicate
etc.

, atunci cînd
–
activitate
-
grup).
E le

din ciclul liceal.

ortografice sau doar „momente ortografice” a

Cele mai utilizate forme sunt:

copierea,
poate fi utiliz
Copierea propriu- (a unui text integral sau fragment) sau

dictarea corectare discutare cu

individuale ori pe cele tipice,
corecte
realizate de elevi.

60
 Practica de control, cu
.
Dictarea de control

dictarea propriu- logice, imprimînd un ritm normal, cu

accentuarea pauzelor, a dialogului etc.

A.Pamfil ( 2003, pp 194-195) face o clasificare a exercitiilor, aplicabila celor trei

domenii ale disciplinei:
exercitii de repetitie : scrise si orale;
exercitii de recunoastere (simpla ,grupare, ccracterizare, justificare,
disociere);
exercitii de exemplificare (libera,ilustrare a unei paradigme,dupa
repere date);
exercitii de completare si inlocuire;
exercitii de transformare
exercitii creatoare;
exercitii cu caracter ludic.

Metoda jocului didactic

în grupa „metodelor de simulare” ce valorifica ,sub forma ludicului,capacitatea elevului

de a se implica in propria instruire /formare. Încorporarea elementelor de joc în
activi
destindere

copilului…”(Aldo Petini, 1992,p.47)

transpus în forme specifice in toate etapele demersului instructiv-educativ. Profesorul va organiza activitat

C. Parfene

jocuri ortografice;
aritmografele ortografice;

lista ortografica etc.

Profesorul apeleaza la jocul didactic pentru a capta si mentine atentia elevilor si
in lectiile de limba.O modalitate agreata de elevi este jocul rebusistic utilizat, de
obicei,. pentru descoperirea temei noii activitati.Completarea rebusului presupune
actualizarea unor cunostinte de limba si literatura romana,dar, deseori ,informatiile
vizeaza alte discipline ori experientele de lectura .Elevii din clasele mici ale gimnaziului
sint captati si de alte tipuri de joc de felul jocului de imaginatie din etapa de „spargere a
ghetii .”
Manualele propun activitati de tipul joc,din categoria celor mentionate in
clasificare,dar si altele,care se desfasoara prin cooperare .( Invatati jucandu-va!).

61
 formativ

Dintre metodele

critice”.(vezi si C.Cucos,1998,p.95)

Brainstormingul,

-
-a pornit. In cazul continuturilor de
limba,metoda poate fi valorificata la nivel lexico-semantic:realizarea de campuri
lexicale,stabilirea relatiilor de sinonimie –sau pentru actualizarea-sistematizarea
cunostintelor,fiind o modalitate de lucru care economiseste timp”.Ciorchinele” se
realizeaza individual ,pe o fisa sau caietele de clasa,ori frontal ,la tabla /pe o fila de
flipchart.Completarea ciorchinelui se poate face organizand un concurs ,pe grupe, care
trebuie sa raspunda la intrebari pentru a complita toate compartimentele din schema
realizata de profesor. Jocul didactic devine,astfel, procedeu in cadrul brainstorming-
ului.
-a,
elevii pot realiza/completa„un ciorchine” de tipul:
PRONUMELE PERSONAL

parte de vorbire

substituie subst.
Categorii

a gen caz

I II III sg. pl. p.III forme acc. forme

m f N Ac. D. G. (p.III) V
(p.II) Ac. D

62
cooperarea.

Grafitti
/ sistematizare pentru a analiza un

Care sunt problemele studiate?

Care este scopul pentru care au fost studiate?
Care est

3. Foile completate sunt punctul de plecare pentr

strategiile de recapitulare / sistematizare.

Turul galeriei
prin activitate pe perechi sau în grup, compuneri gramaticale, de exemplu, reprezentarea

-
de hîrtie pentru comentariile colegilor.

feed-
sunt

Metoda mozaic presupune insusirea de cunostinte prin cooperarea elevilor

impartiti in grupe ,prin numarare de la unu la patru..Toti elevii care au acelasi numar
(1,2,3,4)formeaza grupele de lucru ale expertilor.Ei se grupeaza la aceeasi masa si
rezolva sarcinile cuprinse pe fisa de lucru Dupa expirarea timpului indicat de
profesor,cate un expert din fiecare grupa prezinta in fata clasei rezultatul
activitatii,avand grija sa dea explicatii clare colegilor care au format celelalte grupe de
experti. Prfesorul monitorizeaza activitatea si intervine pentru clarificarea unor
probleme.
Exemplu:
Intr-o lectie de actualizare-sistematizare cu tema Modul infinitiv,la clasa a VI-
a,cele patru grupe de experti primesc fise de lucru al caror continut este diferit:

Fisa de expert nr.1

a)Identificati verbele la modul infinitiv din urmatoarele enunturi.Precizati ce exprima

acestea:
1.A invata este activitatea principala a elevului.
2.A sta neclintit este foarte dificil.
b)Precizati care este prepozitia-marca a infinitivului.
c)Observati ce forma au verbele in dictionare.

63
d)Explicati prin ce mijloace de imbogatirea a vocabularului s-au format verbele din
urmatoarele enunturi:
1.Colegul meu impietrise de uimire.
2.Preotul ne-a binecuvantat la sfarsitul slujbei
.
Celelalte fise de expert (2,3,4) contin sarcini referitoare la alte aspecte care intereseaza
modul infinitiv:forme, sufixe pentru cele 4 conjugari,structura unor timpuri verbale care
se construiesc cu modul infinitiv,probleme de topica si ortografie etc.
La sfarsitul activitatii,elevii se pot autoevalua ,completand o fisa de tip cadran,care
contine patru intrebari.
Fisa de autoevaluare
I. Precizeaza ce avantaje are metoda mozaicului.
II Precizeaza ce dificultati ai intampinat in intelegerea notiunilor discutate.
III.Mentioneaza un avantaj al metodei aplicate in aceasta lectie.
IV.Acorda-ti o nota pentru implicarea ta in rezolvarea sarcinilor de lucru.

O strategie did

Mijloacele didactice sunt considerate auxiliare

or folosite în procesul de predare –
-
educativ.

vor facilita accesul elevilor la

de metodele .
sunt cele care”
contin mesaj didactic”(Vezi C.Cucos,1998,p.96):
textele lingvistice –

e a elevilor;

individuale/pe grupe;
scheme, liste, tabele etc – – folosite

sistematizare etc.
testele de evaluare;

caietul elevului (la manual) etc.

: tabla, cartea etc., cele moderne, audio-
vizuale, au intr

64
retroproiectorul, proiectorul, diascolul, aspectomatul pentru proiectarea diferitelor
-
Tehnica instruirii
realizarea unor programe de predare –

Beldescu, G., edarea limbii române

1961.
Cerghit, I., -a,1998.
Cucos,C., Pedagogie generala,Editura „Polirom”,Iasi,1998.
Gagné, R.M.,
1975.

Nicola, I.,
Pamfil, Alina, Limba si literatura romana in scoala..Structuri didactice
deschise. Editura Paralela 45, Pitesti 2003
Parfene, C., Editura

Petini, Aldo,

Chestionar de evaluare:

Explica -
-back.

VIII

grupate în:
1. :

65