Acest poem intitulat melancolie se termina intr un mod neasteptat.

Otrava a melancoliei, asteptari fara raspuns, dar preferabila implinirii

Eul vrea sub acest jint, durere vrea sa i se para,vrea sa ramana in acea stare a solitudinii asteptarii, forma
a promisiunii, a ipotezei, a ceva ce nu ae incheiere entru ca nu are nici inceput

Cva ce se afla in preajma manifestarii

In alte forme lirice ale erosului gasim aceasta inspiratie agonica, ,,psalmul de taina,, singurul poem care
nu e religios dintre psalmi- avem imaginea cu totul tulburatoare a blestemului adresate unei femei-una
dintre formele celei mai puternice trairi a pierderii iubirii dar si o forma de revolta care sfarseste in
aceasta expresie a blestemului.

Aceasta forma discordanta a iubirii-blestem din poezia de dragoste argheziana ramane un emblem……

Prin oemele intitulate psami meditatia se exprima prin deschiderea retorica fata de un interlocutor

Aceasta decriere dialogica traseaza si limita fiintei care se exprima. Adresandu se divinitatii fara sa
primeasca un semn si raspuns, psalmistul face sa se reprezinte ca o fiinta singura, micsorata de aceasta
tranzitie transcendenta?

Primul motiv: constrangerea

……….

Cand vb despre psalmi. Intr un psalm

Atatea reprezentari ale locului pe care pslalmistul le are fara

Psicul sfarseste in locul unde incepe

In atitudinea psalmistului modern care este prezentat in poezia argheziana vom gasi atat ruga,
implorarea fata de un dumnezeu care se ascunde cat si erezia si negarea

Cand nu este o prossternare muta in fata lui dumnezeu, psalmul este o implorare pt un semn de la
dumnezeu ,,ruga mea e fara cuvinte,, ,,ard catre tine incet ca un taciune,, te caut mut, te inchipui, te
gandesc,,

Arderea catre dumnezeu, nu doar adresarea catre divinitate

Implorarea catre un semn divin sfarseste in aceasta expresie ,,nu ti cer un lucru cu prea putinta,,
modestii al psalmistului
Cand cere un semn al existentei lui dumnezeu, este un mod de a cere o proba, ca dumnezeu exista

Psalmii sunt forme moderne al ….fara varste in dialogul cu divinitatea

Se simt in poezia lui arghezi dar pana la modificarile de substanta si de forma, prin care vocea cand
blesfematorie ridica aceste nesfarsite chemari catre aratarea lui Dumnezeu

Cel mai adesea aceasta voce este o voce care clameaza in pustiu, psalmistul cere interlocutotului ascuns
sa se reveleze, sa intre in dialog cu faptura

Lupta se da cu neputinta firii noastre de a strani aparitia lui Dumnezeu-explicatia pt adroarea si tonul
vehement prin care poezia implora cand cu patos cand desfide pur si simplu puterea din cer….. sau
dimpotriva se adreseaza ca unui parinte batran

Poetul a incercat toae caile pt a face ca divinitatea sa se releveze, a iplorat, l a adorat, a blestemat sau la
dus in lumea lui –tpate acestea cu indrazneala care in lumea religioasa inseamna blasfemie sin erezie

-------- stilistica a minimizarii, al desacralizarii, familiarizarii se instaleaza aici in dialogul cu divinitatea pt a

l face pe DUMNEZEU mai apropriat, intr un mod eufemistic- acest raport cu reatorul este eufemizat si
impreuna cu realitatea stilistica dau acest efect al apropierii cu dumnezeu

Psalmistul vrea prin apropierea colocviala sa se aproprie de Dumnezeu

Acest ,,biet,, intr o pozitie de vocativ- o certare domoala, blanda, eufemizanta-

Vestitul stil arghezian care se ilustreaza prin aceasta familiaritate (a cocolosi o imparatie ca o foita de
tigara)

Conecinteke cele mai grele-pierirea, moartea sunt eufemizate sub adoptarea acestui ton familiar care se
cncretizeaza intr un vocativ apropriat, condescendent cu Dumnezeu intr un mod fals- acest biet este fals
dar si mila si intelgerea ocrotitoare pt bietul Dumnezeu in expresia celuia care vede cum creatorulisi
distruce creatia?

O imagine groteasca a batranetii in imaginea vecinului(aproapele, seamanul)

Urechea lui inchisa pt graiuri, sunete- mod eufemizant- in acest ,,bland,, avem aceasta imagine a
sclerezari?

Tablou terifiant al vederii batranetii-semnele mortii se desting printr un amestec respingator intre o
fragilitate corporala infantila si aceasta destramare, reprezentare a mucegaiului

Lectia lui baudlaere in privinta imaginarului nu poate fi straina poetului

Familiaritate exprimata stilistic, colocvial

Arghezi obtine efecte poetice mai ravasitoare

Inovatia lui arghezi sta in tratarea familiara, intelegatoare. Aceastra tratatre familiara, eufemistica o vom
intalni si in poemul ,,de-a vati ascuns,,

Exista in firea atitudinii lui arghezi aceasta coborare a eului/lexicului poetic?

Limbajul popular este acel limbaj care se aproprie de reprezentarea vorbirii pe cand ceea ce este norma
e varianta normala

Aces limbaj este caract. De o forma ….. a limbajului

Acest efect al egalizarii, dintre registrulinalt si cel traditional poetic, se recunoaste ….. de aceasta
dispozitie ludica pe care o gasim in ceea ce numea arghezi ,,jucariile sale,,

Cu aceasta liberttae se gaseste o cale

Acea podta de cuvant, energie verbala pe care arghezi o numeste

Avem cateva aspect care tin de arghezi, eufeminarea, ironizarea, familiarizarea, olaritatea, spiritul ludic
in poezie

Oralitate- tine de arta scriitorului de a face sa semene textul lui cu vorbirea- pt oralitate tb sa ai un geniu
auditiv

Poezie care are aspectele oralitatii

Ion Negoitescu spune despre aceasta atitudine a lu arghezi ofera cheile cele mai posibile- in icoane de
lemn :credinciosu intelege pe dumnezeu olteneste, la pret bun ramane mușteriu

Indoiala si frica- dumnezeul cel din ipoteza

Caracterul…….se releva ,,unde dumnezeu nu este invocat spre rugaciune sau lauda….. ci spre a fi tras la
raspundere,,-negoitescu

Psalmii , forma psalmica sufera diverse distorsiuni la arghezi.

Dosoftei-psalitrea in versuri

Pe linia aceste inspiratii biblice tb amintit si psalmi unui artist modern B fundoianu care are pozeie in lb
romana si a trecut sub alt nume in Franta- a murit gazat in lagar

Fundoianu era un scriitor care il idolatriza pe arghezi

Psalmul leprosului

Arghezi nu a rapsuns nici la fundoianu nici la barbu

Prezenta a psalmilor l ar contrazice pe barbu pt aceste poeme indreptate spre tarii sunt cele care ne
arata o intreaga reflectie, actiune a cautatorului
Arghezi nu este un sceptic, o actiune de framantare far aragaz, fara odihna, la capatul ei se vede sensul
sisific

Fara sa fie pornita dintr un impuls rascolitor al asteptarii, cautarea psalmistului – se indreapta catre
sursa suprema singura in stare sa confirme sensul existentei.

Ravna, cautare, interogatii

Divinitate cranena pt

In cateva versuri 2 aspecte diametral opuse- vointa de moarte anonima, vointa de a se sfarsi inainte ca
raspunsul sa mai vina

Cosubstantialitate a divinitatii

Aecasta retorica a negatiei se dezvolta ft subtil

Poemul ,,muntele maslinilor.,,