Educabilitatea

Termenul de educabilitate își are originea în două verbe latinești:

 educoare (a crește)
 educoere (a educa)
Una dintre cele mai prețioase capacități pe care le are ființa umană este
educabilitatea. Prin urmare, educabilitatea este o particularitate proprie omului, de
a fi modelat structural și informațional în procesul instrucției și educației.
Conceptul de educabilitate se manifestă în relația educator-educat.1
Pe parcursul anilor, s-a dovedit faptul că, deși, pe lângă oameni, și animalele
manifestă inteligență și învățare, acestea nu pot fi educate.
Educatorul este acea persoană care contribuie la aceast raport cu competențe
generale umane (echilibru biopsihic, însușiri de personalitate, experiența de
cunoaștere și de viață, disponibilitatea de a comunica, adaptibilitate și flexibilitate),
și în cazul dascalului, acesta vine cu competențe profesionale( cultura generală,
cultură de specialitate) și didactice(tact psihologic și pedagogic, stil didactic).
Educatul vine în această relație cu competențe generale umane (echilibru biopsihic,
capacități de cunoaștere, de raportare afectivă și volitivă) cu o experiență de
cunoaștere în curs de constituire, de receptivitate narativă și dobândită pentru
cunoaștere, cu motivații instrinctive și dobândite, cu disponibilitatea de a comunica
și de a răspunde solicitărilor, cu capacitatea de a recepționa, prelucra și integra
experiența transmisă, cu particularități de sănătate fizică și mentală.2
Kant susținea, că omul poartă în el posibilitatea de a fi altul decât este.
Omul este perfectibil și perfectibilitatea este condiția educației. 3 Astfel, omul tinde
spre acea educare perfectă, dar aceasta nu va fi atinsă, dar dorința de ideal va fi
mereu în sinea omului.
În societate performanțele comportamentului dobandit de către educat
variază de la o persoană la alta, în funcție de educatorul pe care l-a avut, de vârsta
pe care o are educatul, dar și de particularitățile mentale și fizice. Astfel, sunt
performanțe de excepție, foarte bune, medii, slabe, foarte slabe și nule.
În plus, exista și o categorie a semieducabililor, aceștia au nevoie mai multă
de terapie educațională, de asistență și tutelă. De asemenea, se disociază și

1
Macavei Elena, Pedagogie, EDP,1997, București, p.17.
2
Munteanu Anca, Prolegomene la știința educației, Ed. Univ. Tehnice, 1992, Timișoara, p.101-102.
3
https://www.scribd.com/doc/204060934/Educabilitatea
categoria ineducabililor. Aceștia sunt oamenii care sufera de incapacitate
psihofizică generală, gravă și definitivă.