Sunteți pe pagina 1din 11

STUDII DE ARHITECTURA POPULARA

STUDIUL ORGANIZARII DE SATE SI GOSPODARII TARANESTI DIN TRANSILVANIA

Judetul Sibiu - Comuna Rasinari

A. Studiu de ansamblu

De la Sibiu spre sud, mergind pe o sosea judeteana bine pietruita si bine intretinuta, ajungi dupa
o ora si jumatate cu trasura in comuna Rasinari. E situata la poalele muntilor Coasta Boacei,
Coasta lui Coasma si Cetatuia. Un drum comunal leaga acest sat de Cisnadioara - Cisnadie si un
altul de Poplaca - Orlat. Comunicatia cea mai usoara, pentru orice fel de debuseu, e pe soseaua
ce duce la Sibiu. Comuna Rasinari are trei catune: Traineii, la distanta de 3 km; Prislov, la 2 km si
Riul Sadului, la 30 km departare, in munte. Prin satul Rasinari trec doua riusoare, riul Caselor si
riul Stejei, avind directia cam sud-nord. Fata de terenurile de cultura, satul cade excentric, hotarul
Sibiului se intinde pina aproape de Rasinari, de asemenea hotarul comunei Cisnadie. Spre sud,
mosia se intinde cuprinzind muntii afectati ei, cam 40 km. Terenuri de cultura propriu-zise sint
putine si mici, mosia consta din fineata si padure.

Sistemul gospodariilor e cel masat in sat si inca foarte strins, aproape inghesuit, ca la oras.

Clima regiunii e clima de munte, temperatura rece, ploi abundente. Din cauza pozitiei lui, satul e
ferit de vinturi, cele dominante sint cel de rasarit si cel de apus. Iarna cu zapezi incepe in
noiembrie si tine pina in aprilie. mai in sus, in munte, ea incepe chiar de prin septembrie si
zapezile nu se curata decit tirziu in mai. Seceta nu se cunoaste.

Comuna Rasinari numara 6 000 locuitori, dintre care 5000 sint in satul Rasinari si restul in
catune. Sint 1370 gospodarii numai in Rasinari.

Suprafata satului e de 244 iugare. [. . .]

Ocupatia de capetenie a locuitorilor estc economia de vite, cultivarea pamintului, exploatarca


padurilor. In general, unul si acelasi om se ocupa de toate trei, avind una ca principala si celelalte
doua ca anexe. Si tot ca anexe se pot considera micul lor comert de tirg la Sibiu, unde isi desfac
produsele, si carausia in Sibiu. Parte din locuitori, 300-400, barbati si femei, pleaca la lucru la
cimp si la fabrici, iar alta parte, 20-30, servitori in orase, de obicei femei. [...]

O industrie dezvoltata in sat nu este in asa fel ca sa absoarba o parte din activitatea satului. Sint
insa citeva mori de apa si citeva gatere (2-3), tot de apa minate. O veche si renumita instalatie
industriala este a lui Ion Lungu. [...]

Planul satului e foarte neregulat, asezat in cotiturile vailor ce le formeaza cei trei munti. Strazile n-
au o dimensiune fixa, aceeasi strada variaza de la 8-15-20 metri, pe o distanta clc 200 m. Ca
piete, anume fixate in sat, nu este decit una de linga biserica, unde se face si tirgul saptaminal,
care are o dimensiune de 40 m latime si 100 lungime. Mai sint insa piete formate de cotiturile
riurilor sau din intilnirea strazilor care sint mai mici si nu-si au valoare ca plan, dupa cum se vede
din schita planului satului.

Ca apa de baut, locuitorii intrebuinteaza apa din riurile ce trec prin sat, pe care o iau dimineata si
o pastreaza peste zi. Mai sint si citeva fintini din care se aprovizioneaza cind vin ploi si apa riurilor
e tulbure.

Strazile sint pavate cu piatra, bolovani si scurgerea apelor e lasata de obicei la mijloc. Cheltuielile
de pavare si de intretinerc le suporta comuna (primaria) care isi are veniturile ei, in afara de darile
locuitorilor, cum ar fi arendarca pasunilor si finetelor de pe mosia comunala. Luminarea satului se
face cu lampi de petrol.

B. Studiul gospodariilor

In general, gospodariile sint asezate cu latura mica la strada, pe alinierea strazii. Cum strazile sint
neregulate ca traseu, nici gospodariile n-au o orientare fixa fata de punctele cardinale. Casele
insa au orientare fie sud, fie rasarit sau apus, dupa cum merge strada de la sud la nord sau de la
rasarit la apus. Niciodata, oricum s-ar suci strada, casele n-au fatada mare la nord. De multe ori,
cind strada nu are o orientare perfecta, casele o au si unghiul ce se formeaza este acopenit cu
gard cu acoperis sprijinit pe zidul casei.

Casele sint facute din birne, unele tencuite, altele aparente in exterior, toate tencuite in interior.
Sint putine exceptii, 7-8 case, facute in piatra si caramida. E de observat ca amestecul intre
caramida si piatra nu se face conform principiului ca piatra sa formeze partea exterioara a zidului,
iar caramida partea interioara, ci pe straturi orizontale si acestea de multe ori neregulate. De
multe ori iti face impresia ca, la zidire, gramada de caramizi a fost amestecata cu cea de pietre si
mester ul a luat ceea ce i-a cazut sub mina.

Birnele din care sint facute casele sint, in general, de brad, rar de alta esenta. Chiar grinzile care
au de suportat un zid, cum ar fi cele de deasupra deschiderilor mai mari, sint tot de brad, rar
stejar. Toate casele, precum si celelalte acareturi din cur te, sint facute pe soclu sau postament
de piatra. Piatra se ia din muntii apropiati si e zidita in blocuri mai mari sau mai mici intr-un
amestec de mortar de var, nu e fasonata, ci numai sparta in blocuri usor de zidit, cele mai mari nu
intrec 0,70 m, cele obisnuite 0,20/0,50/0,35 m, iar cele mai mici 0,08/ 0,15/0,20-0,30 m si altele si
mai mici, care, umplind gaurile, formeaza cu mortarul un fel de beton. Asa sint facute soclurile si
postamentele si, in general, gardurile dinspre strada, si de multe or i si in curte. Piatra e un calcar
rezistent, negeliv. Caramida e de calitate inferioara.

Acoperisurile caselor sint de tigla si sindrila; predomina sindrila. La celelalte constructii ale
gospodariei, acoperisurile sint de sindrila; exceptiile sint putine.

Din cauza ca locuinta vine ridicata de la pamint, pardoselile toate sint de scinduri.

Marimea curtilor nu este in legatura cu intinderea exploatarii agricole sau ocupatia sateanului, ci
cu marimea vaii pe care e asezat satul. Astfel, curtea e foarte mica, abia poti intoarce carul, iar
gradinile din sat foarte neregulate si foarte mici. In termen mediu, o curte are cam 400 m2 fara
nici o legatura cu intinderea exploatarii. Gradinile, in medie, au cam 200 m2. Curtea locuitorilor nu
se utilizeaza in vederea exploatarii, pamint de cultura fiind putin, incit nici nevoile familiei nu le
satisface, iar vitele, daca sint in numar mare, isi au ocolul in afara de sat, in munte. Acolo sint
surele si grajdurile mai mari, acolo se tin nutreturile. In sat nu se aduce decit pentru nevoile de
aci: nutret pentru vaca, caii de caruta, boii de jug.

Gospoduria vaduvei Comsa Mitrea (tip mare)

Ocupatia de capetenie a sateanului a fost oieritul, acum vaduva traieste din averea ramasa. Ca
ocupatie anexa se poate socoti agricultura. [...]

Pentru intinderea ce ocupa curtea cu cladirile si gradina sateanului precum si dispozitia cladirilor,
a se vedea schita de ansamblu a gospodariei. Motivele care au condus la aceasta dispozitie nu
sint speciale, intra in considerentele generale. Tendinta este ca locuinta sa fie la strada si
dependintele la fund. Dispozitia e mostenita din mosi stramosi si, nefacindu-se o cultura in mare,
cu cerintele multiple de satisfacut, dezavantaje nu sint si sateanul e multumit. Tendinte de noi
amenajari cu cresterea exploatarii se simt putin la gospodaria din sat si mai mult la ocolurile din
munte; acolo se maresc si se amenajeaza sure si grajduri. In sat doar magazia se mareste
adaugindu-se in spate sau in fata o noua incaper e care se acopena, rezemind acoperisul pe
vechea sura.

Casa de locuit are trei incaperi principale si o bucatarie jos. E tipul general al caselor din Rasinari.
O scara urca in "pri(d)vor", de aici intri intr-un fel de vestibul, zis tinda, spre strada dai intr-o
camera mai mare si curata, un fel de salon, unde se tin lucrurile vechi ale casei; acestei camore ii
zic "casa ia mare" sau "casoaie'. Spre curte, dai intr-o camera, zisa "camera", unde se locuieste
iarna. Camera mare, "casoaia", e amenajata astfel: banci de lemn de jur imprejur, afara de o
latura ocupata de lavite cu "toale". Sus pe pereti, aproape de tavan, este asezat "blidarul", tot de
jur imprejur, un fel de polita pe care sint puse farfurii vechi, iar sub polita, de cuie, sint atirnate
ulcele de pamint cam de 1/2 litru. Aceste ulcele si farfurii sint vechi, se mostenesc din tata in fiu si
servesc la nunti si pomeni. In restul timpului "erau" sa ramina un cui fara ulcea. Atirnate pe o
mica culme prinsa de grinzile tavanului, cautind parca sa acopere lavitele, atirna diferite stergare
cu tesaturi frumoase, vechi. Pe pereti, icoane si tablouri cu legaturi de stergare alese sau cusute.
La ferestre, perdele.

Casa e facuta din piatra, soclul care se ridica la 2,5 m in strada si cam 1,5 m in curte si restul,
pina la acoperis, piatra si caramida. Scara si balustrada pridvorului, de lemn de brad. Pardoseala,
de asemenea. Tavanul, din grinzi de brad, peste care sint batute scinduri.

Din punct de vedere igienic, locuinta indeplineste toate conditiile: e spatioasa, camerele au 3 m
inaltime, e bine luminata si aerisita, expunere la sud - adapostita de vinturi. Contra vinturilor si
gerului de iarna la ferestre are jaluzele de lemn.

Fata de restul constructiilor, casa e retrasa si nu se pot supraveghea din ea lucrarile ce se fac in
restul gospodariei. Considerentul care a condus la acest fel de amenajare a fost forma terenului.

In exterior. Catre strada, casa pare un calcan la care s-au facut citeva ferestre. Citeva briuri de
profile si acoperisul facut peste ferestre nu infrumuseteaza aspectul casei. In curte, balconul e
acoperit de citeva vite care se intind pina peste acoperis. Chiar fara vitele acestea, ar avea un
aspect placut de intimitate si de gospodarie bine aranjata,

Ca mobilier, n-are nimic de arta decit ulcelele si farfuriile vechi, tesaturile.

Incalzitul se face cu sobe de zid, una pentru "tinda si camera" si, fara nici o incalzire, "casoaia". E
un dispozitiv special la sobele de zid pentru prepararea mincarii, care-i foarte ingenios si care se
vede in schita cuptorului.

La bucataria de vara, care se gaseste cum cobori scara pridvorului, in rind cu celelalte camere, e
facut un cuptur care ocupa cam jumatate din intreaga incapere. Acest cuptor reprezinta tipul
model de cuptor necesar unei gospodarii, Fumul se lasa liber intr-un mare cos, unde se atirna
carnea la afumat.

Luminatul casei se face cu lampi cu petrol. Casa e facuta in anul 1867 si a costat 4500 fiorini.
Materialul e procurut de propriutar, tigla de la Sibiu, caramida de la Poplaca, lemnul, din munte,
piatra, de asemenea. Mesterii au fost angajati cu ziua. Nici statul, nici comuna, n-au avut nici un
arnestec la construirea casei. Banii i-a avut sateanul.

Celelalte constructii sint facute din birne, pe un soclu de piatra. Modul lor de folosinta se specifica
in plan.

Gospudaria ia apa din riu.

Imprejmuirea la strada e facuta din zid - stilpii - iar poarta din lemn de brad. Poarta nu preziuta
interes Restul imprejmuirii e facuuta din lemn.

Costul general al cnnstructiilor gospodariei ar fi fost, pe vremuri, 6000 fiorini, azi 30000 de lei.

Gospodaria lui Patru Bara (tip mijlociu)

Gospodarul se ocupa cu "econumia de oi" si, ca anexa, agricultura, sau, cum se zice aici,
"economia de pamint", Prin "economia de oi" se intelege cresterea oilor si transformarea oricaror
produse, cum ar fi transformarea laptelui in brinza, scoaterea seului prin fierbere, lucrarea linii
precum si desfacerea acestor produse. De obicei sateanul isi are ciobanul sau ciobanii lui, "in
munte", care au grija de vite si el nu se ocupa decit cu desfacerea. [...]

Casa de locuit. Casa e asezata cu fata la sud, departata cam 6 m de la strada. Soclul casei e
facut din piatra, restul din birne tencuite interior si exteriur. Invelitoarea e de sindrila.

Casa e igienica, cu toate ca ferestrele sint mici - 0,30/0,50 m, Insa aeratia probabil se face prin
percti si tavan, care e de lemn, deoarece in casa nu se simte mirosul greu al aerului statut. De
obicei, insa, nu prea stau in casa. Vara maninca in bucataria de vara si se culca in pridvor. A
cautat mult cheile pina sa poata descuia casa si camerele.

In ,,camera ia mare", aceeasi dispozitie descrisa la prima gospodarie, cu si mai multe farfurii si
ulcele. Mobilierul il formeaza lavitele, de jur imprejur, si masa, scaune, icoane etc., iar, ca obiecte
de arta, are tesaturi frumoase vechi si farfuriile si ulcelele iarasi vechi.

Incalzirea se face cu soba de zid pentru tinda si camera-una. Acelasi dispozitiv pentru prepararea
mincarii ca cel descris. Luminatul se face cu lampi cu petrol.

Casa a costat 400 fiorini. S-a construit cu piatra din munte si lemne din padure, materiale pentru
care se platca o suma foarte mica comunei, Costul revine aproape numai pentru mesteri.

Toate celelalte constructii din gospodarie sint facute tot din birne, tencuite, exterior, iar in interior
numai bucataria de vara, celelalte netencuite in interior. Acoperite toate cu sindrila,

Are pompa in curte. Imprejmuirea e de scinduri.

Dispozitive coutra furtului par a fi numai la strada, unde poarta are 3 m inaltime, solid lucrata si
bine zavorita, insa, dupa imprejmuirea gradinii, pare a se neglija sau a nu se teme de furturi.

Plantaiii: citeva bucati de vita linga casa si citiva pomi in gradina. Toate constructiile sint facute cu
ajutorul mesterilor salarizati pe zi (2-3 fiorini) si mincare. Sateanul nu da ajutor decit cu
transportul materialului.

Costul intregii gnspodarii a fost de 700 fiorini; azi valoreaza mult mai mult. Fata de valoarea
proprietatii, nu se poate face o cota pentru gospodarie.

Gospodaria vaduvei Stanca Lacu (tip mic)

Ocupalia: economie de oi, cultura pamintului. [...]

Curtea cu constructiile ocupa 96 m2. Gradina se intinde pe o coasta de deal si are 516 m2; e cu
pomi.

Casa de Locuit. E asezata cu fata la sud, chiar pe alinierea strazii. Soclul e de piatra, restul de
birne tencuite. Acoperisul e de sindrila.

Doua camere, in care locuiesc, formeaza toata casa si, in prelttngire, rezemat de taietura
dealului, un cuptor inchis cu scinduri, astfel ca formeaza un fel de bucatarie de vara.

Aer are putin, tavanul e foarte jos, ferestrele sint foarte mici, 0,30/0,30 m.

Ca mobilier a se vedea schita de scaun si "blidar".

Incalzirea se face cu soba de zid ce cuprinde ambele camere. Acelasi dispozitiv pentru
prepararea mincarii ca la tipurile aratate, adica la soba de incalzit e prevazuta o plita. Luminatul
cu gaz.

Celelalte constructii; o sura si un grajd sub acelasi acoperis de sindrila, facute din birne pe soclu
de piatra.

Toate constructiile, cu casa cu tot, au costat 200 coroane.

Judetul Hunedoara - Comuna Cirjiti

A. Studiu de ansamblu

Pornind de la Deva, pe un drum de care foarte anevoios, cobori intii in Almasul Sec, un sat
rasfirat pe o vale. Locurile de cultura, mai mult de cucuruz, sint amestecate cu hatisuri de stejaris,
porumbele si paducei. Coastele dealurilor sint foarte repezi, pamintul argilos si cind ploua
drumurile sint imposibil de umblat. Din Almasul sec urci o alta culme de deal, drumul devine Si
mai prapastios, iar cind cobori in vale, tupilat dupa o muchie de deal, se insiruie pe citeva ulite
satul Cirjiti. E aproape pierdut in valea lui, legaturile cu centrele apropiate fiind foarte grele, atit cu
Deva cit si cu Hunedoara.

Toate vaile de pe aici, toata regiunea dintre Hatcg si Mures, au presarate sate micute, 80-120
gospodarii, departate intre ele cu 5-8 km. Satul Cirjiti e asezat in forma de Y, cu ramura de jos
spre SE. Prin sat curge un mic piriias ce trece drumurile fara poduri. Terentlrile de cultura sint
raspindite de jur-imprejurul satului.

Gospodariile sint strinse in sat.

Clima regiunii e de munte: iarna cu zapezi incepe in noiembrie si dureaza pina in aprilie. Cu toate
acestea, seceta urmeaza la 4-5 ani o data si vegetatia nu este atit de bogata cum este la munte.
Terenurile de cultura sint asezate pe coastele dealurilor pietroase si adesea pamintul vegetal se
spala de ploi, raminind locurile parasite. Cam o treime din locuri au ramas, din aceasta cauza,
necultivate.

In tot satul sint cam 400 locuitori si 90 gospodarii, dupa numarul caselor. [...]

Locuitorii se ocupa cu cultivarea pamintului. Pamintul e extrem de sarac, se munceste greu si


produce putin. Incontinuu trebuie sa fie ingrasat. Ocupatii anexe nu au, nu-s nici comercianli, ca
in regiunea Sibiului, nici nu-si parasesc satul pentru a merge sa-si cistige hrana mai usor.

Oameni primitori si deschisi, de altfel, buni romani, desi noutatile patrund cu greu pina la ei si
cultura in scoala e derizorie.

Maximul de pamint ce are un satean e 10 iugare; cei mai multi au 5--6 iugare. Putinii, care n-au
deloc, muncesc cu ziua la cei care au. De altminteri, ei muncesc cam de-a valma, ajutindu-se
unul pe altul. Ex.: unul are nevoie de o masuna de cucuruz, o capata in schimbul a o zi de coasa.
Doi-trei se ajuta reciproc la treierat (mlacit) griul, la cosit, la carat ete., si niciodata aceiasi, ci dupa
cum se intimpla, satul formind parca o familie.

Pamintul costa, mai inainte, 400 fiorini un iugar la un loc bun, iar, la loc rau, nici 50 fiorini. Astazi
nu se stie cit ar costa pentru ca nu s-a vindut si nici nu s-ar vinde, omul tine, e legat de bucatica
lul de loc - poate ca si din cauza ca o munceste prea mult.

In tot satul sint 50 boi, 3 (trei) cai, 300 oi, 60 vaci, 60 porci.

Nu exista nici o intreprindere industriala, nici chiar mori de macinat, locuitorii merg la macinat la
12 km departare, la Cozia.

Ca plan, satul e foarte neregulat. Strazile sint nepavate, neimpietruitc, ca dimensiuni, in termen
mediu, au 8-10 m.

Satul se aprovizioneaza cu apa din fantini. Mai fiecare locuitor are fintina in curte si cei care n-au
vin in curtile celor care au.

Nu exista nici un fel de intretinere a cailor de comunicatie, nici o infrumusetare a satului, oamenii
gospodaresc mult pe linga casa. Nici bilci, nici tirg, nici plantatii publice.

Satul nu se lumineaza cu nici un fel de lumina. [...]

B. Studiul gospodariilor

Fata de strada, gospodariile sint asezate sau cu o latura - cind strada merge sud-nord - sau cu
fata, cind strada cade la sud si cu spatele, cind strada cade la nord; toate insa sint mai mult sau
mai putin perpendiculare pe strada si merg spre ea cu latura mica, mai toate fiind
dreptunghiulare.

Casa de locuit e putin departata de la gardul strazii - 1,50-6,00 m - avind, pe aceasta poirtiune,
flori. Mai toate sint cu fatada mare spre miazazi, chiar si atunci cind strada ar trece prin spate.
Celelalte cladiri din gospodario sint asezate imprastiat, insa, peste tot, vei gasi sura cu grajdurile
sub acelasi acoperis si, spre deosebire de tintrtul Sibiului, sint asezate lateral, nu in axul
gospodariei si axul surii vine perpendicular pe axul gospodariei, nu paralel. Gradina incepe de la
sura in fund si imparte locul de gospodarie cam in doua parli egale (cam cit ocupa casa, curtea
cu dependintele, cam tot atit e si gradina de mare).

Materialul din care construiesc casa si celelalte acareturi este birna, tencuita exterior si interior.
Soclul e de piatra. Din piatra complet sint doar 4 case in tot satul. Piatra, chiar lu soclu, e zidita cu
mortar de pamint. Pardoseala e de pamint galben. Tavanele sint de (birne) grinzi, peste care bat
scinduri in coplama. Acoperisurile sint de sita, paie si numai putine sint de tigla.

Curtea cu gradina cu tot are cam 174 de iugar.

Gospodaria Mada Cristina (tip mare)

Se ocupa cu cultura pamintului, fara alta ocupatie anexa. [...]. Productia unul iugar este cam 10-
15 masuri (dublu decalitru) de griu si cam tot atit de porumb. Treieratul se face cu mlacin - se bat
snopii de griu cu mlacin in sura - aceasta pe "indelete", chiar iarna. pina atunci, snopii de griu sint
viriti in podul surii si grajdurilor ei. Exista doar o masina de mina in sat care bate intre 40-60
masuri pe zi, insa nu o pot ajunge toti. Vama la accasta masina se ia o masura pe zi. Loc de arie
nu trebuie si n-are.

Griul, pina nu se bate, se tine in podul surii iar, dupa ce se bate, se tine in niste lazi mari cu
capac, care sint bagate in magazie sau "camara". Porumbul se tine in patule, care sint foarte
mici. Ingrasamintul intrebuintat pentru cimp este gunoiul de vite, pe care locuitorii il string linga
grajd. [...]

Casa de locuit. Construita pe soclu de piatra cu mortar de pamint, e de birne tencuite. Acoperita
cu sita; camerele, pardosite cu pamint. Piatra intrebuintata e aproape bruta, in dimensiuni
potrivite; pentru ca e legata cu pamint, din cind in cind, in zidarie, sint puse blocuri mai mari.
Tencuiala peste birne e facuta tot cu pamint, pe soclu de asemenea; cade usor, fnsa sc repara
imediat de gospodina.

Lemnaria de dulgherie e aproape nefasonata, doar cojita, lucrata fara multe imbinari, ci doar
legata cu cuie de lemn care trec ades prin trei piese. Felul acesta de constructie, pentru
acoperisurile mari si incarcate cu paie pe o grosime de 50 cm, nu e solid, de aceea acoperisul se
lasa intr-o parte, insa ramine asa.

Casa se compune din doua incaperi, cu balcon la strada si pe latura de la intrare. Intr-una din
camere locuiesc toti ai casei, are un cuptor bun de gatit iarna. Cealalta camera ii zic "vatra", acolo
nu locuiesc, ci mai mult tin alimentele si are o vatra pentru foc. Mai au o camera separata de
casa, unde au cuptorul de "pita". Aci maninca vara si se culca baiatul.

Din punct de vedere igienic, casa indeplineste conditiile de curatenie, lumina, ferita de umezeala.
Singure, vatra si cuptorul sint mai putin luminate, insa aeratia e completa prin cos, care e mare.

Fata de gospodarie, casa de locuit e asezata complet cu spatele, din balconul de la intrare se
vede gospodaria piezis, in lung. Cum viata membrilor casei se petrece mai mult afara, acest fel
de asezare al casei nu prezinta un inconvenient.

Din punct de vedere estetic, casa are o infatisare destul de frumoasa, asezata pe soclul ei de
piatra, inalt de 2,50 m si cu balconul pe toata lungimea fatadei de strada si celei mici de la intrare.
Ca mobilier, sfnt lavite, masa, camera e impodobita cu stergare vechi, nu mai sint insa blidare cu
farfurii si ulcele. In schimh, un alt obicei se intilneste aici: la poarta e o prajina inalta de 4-5 m in
virful careia e un buchet de flori cu busuioc, care se pune la "simfaieni" pentru a se cunoaste
casa de crestin. [...]

Incalzitul camerei se face cu o soba bine construita, care incalzeste numai o camera. Focul se
face cu lemne, cantitatea nu se poate determina, locuitorii luind din padure sau din copacii proprii
atat cit le trebuie.

Luminatul se face cu gaz; iar acum, cind gazul ajunge cu greu aici, luminatul se face cu focul de
la vatra, atit cit maninca, apoi se culca; dimineata se scoala odata cu lumina. Inirebind ce vor face
la iarna, mi s-a raspuns: "doar o veni de dincolo si, daca nu s-o putea, ne-om face lumini din
cioburi" (opait).

Casa s-a facut intrebuintindu-se "bardasi" cu ziua - 2-3 zloti pe zi. Astazi se platesc 20-30 zloti.
Materialul si 1-a procurat sateanul. Costa cam un zlot metru de grinda 12/14 cm. Sita costa 5-10
coroane mia. Piatra se lua din dealurile dimprejur. Mijloacele banesti si le procurase anevoie
sateanul, stringind din vreme bani de casa, adica ii transforma in material si, cind acesta era
suficient si avea si suma pentru bardasi, isi facea casa. Credite faceau intre ei, imprumutindu-se
unul de la altul.

Pentru modul de aranjare al celorlalte constructii (sura, grajd, cotet de porci etc.) se va vedea
planul de ansamblu. Motivul care a condus la acest aranjament nu e decit imitatia sau obiceiurile
apucate din batrini.

Ei nu cunosc dezavantaje, se impaca perfect cu modul de aranjare, insa un dezavantaj este ca


sura si grajdurile nu vin perpendicular pe .axa de la poarta de intrare, in lungul gospodariei.
Pentru ca sa bage carul (incarcat cu griu sau fin) in sura, trcbuie sa dejuge boii si apoi sa-l
impinga cu miinile, pe cind cu sistemul celalalt, tragea carul direct in sura. Dezavantajos e ca nu
au curte de pasari si porci, acestea umblind peste tot locul; curtea e foarte murdara.

Toate constructiile sint facute din birne tencuite si acoperite cu sita.

De obicei, fiecare nevoie ce se creeaza face pe gospodar sa o satisfaca, adaugind, linga


constructiile existente, ba un cotet, ba o magazie sau un patul etc. [...] Indata ce nevoia
inceteaza, acaretul ramine disponibil si-l utilizeaza punind inauntru diferite scule de munca. Asa
la actuala gospodarie, casa de locuit a fost unde acum este cuptorul. Facind noua casa, in cea
veche a ramas, intr-o camera, cuptorul de pita, intr-o alta, micuta, alaturata, erau "claie peste
gramada" stavile de tesut, loitre de car, sape si furci pentru paie, iar in cealalta camera era lada in
care isi tin griul. [...]

Are fintina cu roata in curte, aproape de intrare. Imprejmuirea este de gard din stacheti de crengi
cam 2-4 cm grosime. Nu-i nici estetic, nici practic, insa aici nu serveste decit sa delimiteze
proprietatea, de furturi nu se tem, toti fiind ca intr-o familie. Catre strada are poarta si usa de
scindura.

Curtea, ca dispozitie in plan, e dreptunghiulara si nu cuprinde decit construciiile gospodariei, fara


nici un copac sau altfel de gradina.

In fundul curtii, separata de grajdul cu sura si patului, este o alta curte, cu citiva pomi si cu o mica
gradina de zarzavat, ingradita separat, unde se afla si claile de fin.

De la aceasta si mai in fund, iarasi despartita cu gard, sc intinde gradina cu pomi si fineata.

Casa de locuit a costat cam 400 fiorini si gospodaria toata 2 000.

Gospodaria Fararu Gheorghe (tip mijlociu)

Ocupatia proprietarului e cultura de pamint, fara alta ocupatie anexa. [...]

Curtea si constructiile ocupa 450 m2 si gradina de pomi 500 m2, total 950 m2.

Casa si dependintele (hambare) vin asezate pe latura de nord a terenului, avind fata spre sud.
Este o gospodarie nou intocmita si, ca motiv de amplasare, aduce orientarea de sud.

Casa de locuit. E facuta din piatra, pina sub acoperis. Tencuita si zidita cu pamint, apoi varuita.
Acoperisul de sita. Lucrata ingrijit si solid.

Are doua incaperi si jos un fel de camera cu cuptor, ce serveste si ca depozit de alimente si unde
se maninca si se gateste vara. Iarna gatesc mincarea si locuiesc sus.

Camerele sint igienice, au aer si lumina, peretii sint grosi de 50 cm, ferestre de 0,80/1,40 m.
Asezarea incaperilor s-a cautat sa fie cu fata la sud.

Gasa, in exterior, are un aspect frumos, cu prispa ei in colonada si soclul ridicat.

Incalzirea camerelor se face cu sobe de zid, prevazute cu plita pentru pregatit mincarea.

Luminatul cu gaz. Cladirea costa 400 zloti.

Judetul Caras Severin - Comuna Hodos (regiune de ses)


A. Studiu de ansamblu

Satul Hodos e asezat linga soseaua Lugoj - Buzias bai, pe un drum ce merge la comuna Darvar.
E cam la 15 km departare de Lugoj.

Terenurile de cultura se intind de jur-imprejurul satului. Satul e masat.

Clima e cea de ses. Seceta nu e periodica, ci variaza. Sint cite 3-4 ani consecutivi secetosi si
apoi altii ploiosi. Acum, din 1913, se mentin anii secetosi. Vinturile nu sint prea puternice; cel de
rasarit aduce ploile.

570 suflete.
134 gospodarii.
960 iugare numai tarina.

Ocupatia de capetenie a locuitorilor e cultura pamintului. Cel mai cuprins om din sat are 50
lanturi, cel mijlociu 10-12 lanturi si codasii 1-5 lanturi. Sint si de cei care nu au dcloc si acestia
lucreaza in comuna, la ceilalti, sau in imprejurimi, la proprietari. Este si un proprietar mare, Salay
Geza, care are 444 iugare.

Pamintul valoreaza 2-4000 de coroane iugarul.

In sat sint: 3 perechi boi, 170 vaci, 130 cai, 40 oi, 80 porci.

Satul e asezat in lungul drumului ce porneste din soseaua Lugoj - Buzias si trece spre Darvar.
Mai are o strada paralela cu aceasta si altele de intersectie, perpendiculare. Strazile sint largi, 30-
40 m, fara piete anume destinate.

Aprovizionarea cu apa se face din puturi. Nu se lumineaza.

B. Studiul gospodariilor

Gospodariile au forma dreptunghiulara, cu latura mica (cam 30 m) la strada. Drumurile principale


au directia rasarit-apus, astfel ca gospodariile au orientarea nord-sud.

Casa de locuit vine putin retrasa de la strada, are si ea forma dreptunghiulara si e asezata intr-o
parte a gospodariei, avind de cealalta parte grajdul. In spate sint sure, cotete, paiele etc. Gradina
e in continuare.

Materialul de constructie cel mai raspindit e birna tencuita. Sistemul insa nu e de birne incalecate,
ca la munte, ci de birne fasonate in scinduri groase, fixate intre stilpi (A se vedea gospodaria lui
Damaschin Halas). Acoperisurile sint de paie si tigla. Pardoselile de scinduri si lut. Curtile au
aproximativ 1/2 lant-1500 m2.

Gospodaria lui Dimitrie Moise (tip mare)

Gospodarul se ocupa cu cultura pamintului. [...] Curtea si gradina ocupa un lant.

Pentru dispozitia constructiilor, a se vedea planul de ansamblu. Casa ocupa toata fatada la
strada, frinta la un colt in lungul gospodariei. Grajdurile inchid o curte a casei si, in spatele lor,
vine curtea agricola, de la care urmeaza gradina. Dispozitivul e cit se poate de bun, gospodarul
putind supraveghea continuu orice miscare se produce in gospodaria lui.
Casa de locuit. A se vedea planul. E facuta din caramida, acoperita cu tigla, incaperile pardosite
cu scinduri. E aparata de vinturi printr-o galerie de jur-imprejur. E igienica, aviud ferestre mari,
inaltime suficienta la incaperi, infatisare placuta la exterior.

Mobilierul e de tirg, cu oarecare piese facute in sistemul taranesc. Destule tesaturi de lina si
pinza, lucrate cu gust, impodobesc casa. Incalzirea camerelor se face cu sobe de zid.

Luminatul se face cu gaz.

Costul cladirii. Corpul lateral a ocupat 6004 coroane, cea din fund 3600 coroane.

Celelalte constructii sint tot de zid. Imprejmuirea e din stacheti de lemn. Poarta e facuta in gangul
dintre case.

Constructiile au fost facute cu lucratori speciali, contributia gospodarului a fost procurarea


materialului.

Gospodaria e foarte cuprinsa, gospodarii harnici, lucreaza de-a valma cu lucratorii agricoli la
cimp.

Gospodaria lui Damaschin Halas (tip mijlociu)

Ocupatia: agricultura. [...]

Modul de aranjare e cel obisnuit, numai ca, in fata casei, are o alta casa, iar in spate are grajdul.

Casa de locuit. E facuta din birne, acoperita cu paie. E veche cam de o suta de ani. Sistemul de
constructie e urmatorul: pe talpile de jos se pun stilpi de lemn, la distanta de 1-1,50 m, care se
leaga sus cu grinzi. Se formeaza astfel scheletul de lemnarie. Stilpii si grinzile de talpa si
cosoroaba sint fasonate in sectiune dreptunghiulara sau patrata. Intre stilpi vin si se aseaza
bucati de birne de 6-8 cm grosime si 10- 15 cm latime, care sint fatuite in sectiune
dreptunghiulara. La capete, aceste bucati sint ascutite, pentru a putea intra in santul prevazut in
stilpi. Si astfel se formeaza peretii de lemn. Pe deasupra, se bat nuiele si se tencuieste. In
exterior se lasa lemnaria aparenta, cum e cazul de fata, sau se tencuieste.

Mobilier: banci, scaune si mese de lemn. Tesaturi si cusaturi. In general, constructia e mai ingrijit
facuta ca la munte, unde se intrebuinteaza lemnul aproape brut si nu se fac cioplituri decit pentru
imbinari. Apoi, pe cind la munte esenta de lemn intrebuintata e aproape numai brad, aci incep si
celelalte esente, ca gorun, salcim, salcie etc.

Gospodaria lui Nicolae Voda (tip mic)

Proprietarul se ocupa cu plugaria, muncind la altii. [...]

Curtea cu gradina ocupa cam 500 m2. In curte nu are decit casa cu cotetul de porci.

Casa de locuit. E facuta din birne, acoperita cu paie. E atit de veche, peste 150 de ani, incit
grinzile s-au rupt si ameninta sa se prabuseasca.

Casa are doua incaperi, tinda cu vatra si o camera de locuit. Ferestrele sint mici si inaltimea
tavanului e de 1,80 m.

Imprejmuirea este de nuiele.

Florea Stănculescu,
Contribuţii la afirmarea arhitecturii româneşti