TRASEU TURISTIC SEBES -SUGAG

1. Sebes - prezentare, informatii si recomandari

Orasul Sebes este situat în partea centrala a României, în sud-vestul Transilvaniei, în judetul Alba.
Drumurile europene E 68 ( Deva- Sibiu- Brasov) si E 81 ( Cluj- Sibiu- Pitesti), drumul national 67
(de pe Valea Sebesului) si alte drumuri judetene trec prin Sebes.

În oras exista si o gara, pentru rute precum Bucuresti- Brasov- Sibiu, mergând spre vest (Deva-
Arad). Sebesul se gaseste la 15 km de Alba-Iulia, la 55 km de Sibiu ( Sibiul are si un areroport
international) si la 63 km de Deva, în apropierea varsarii râului Sebes în râul Mures.

Din punct de vedere al reliefului, Sebesul se afla în zona de influenta a muntelui si la limita de
separare a altor doua unitati naturale distincte: Podisul Secaselor spre est si culuarul Muresului spre
vest. În sud, Sebesul se învecineaza cu Muntii Surianu, cunoscuti si ca Muntii Sebesului (Vârful lui
Patru- 2.130 m; Vârful Surianu- 2.061 m). Prin orasul Sebes trece râul cu acelasi nume, un râu tipic
de munte, în aval de hidro- centralele de pe Valea Sebesului. Suprafata terenului pe care este asezat
orasul este aproape plana. În partea de nord a Sebesului se înalta un impunator monument al naturii,
"Râpa Rosie", unic în România. Ploile si vântul au reusit sa modeleze la Râpa Rosie piramide uriase
si culise nude într-un sol cu putin pietris, bogat însa în nisip rosiatic, în argila rosie sau verzuie, cu
cuart si sisturi cristaline, cu marmura pestrita, alba si rosie

Datorita pozitiei sale geografice, municipiul Sebes se caracterizeaza printr-un climat continental
moderat, ce favorizeaza dezvoltarea turismului itinerant, cu precadere vara, precum si practicarea
sporturilor de iarna în sezonul rece. În Sebes vremea devine frumoasa începând din luna mai, cu o
atmosfera clara, dar si cu unele furtuni de primavara. Calmul atmosferic predomina în Sebes, viteza
anuala a vântului fiind de 3,5- 4 m/s

OBIECTIVE TURISTICE SEBES

1
 PETREŞTI, cunoscută localitate, unde există o fabrică de hîrtie. Tot aici au fost descoperite
ruinele unei biserici fortificate din secolul al XIII-lea şi vestigii de cultură din neoliticul tîrziu
(ceramică pictată). Prin alinierea caselor cu porţi masive, a străzilor curate, Petreştiul pare un orăşel-
satelit al Sebeşului. Pe măsura apropierii de localitatea Sebeşel, valea se strîmtează; în peisaj se
impun mai întîi lacul de acumulare Petreşti, apoi rîpele de Sub Piatră cu caracter de cuestă, formate
prin eroziunea viguroasă a rîului în malul drept. Ele sînt constituite din gresii şi gresii marnoase.
Alături apare valea Joagărului cu caracter subsecvent. Şoseaua se apropie de fruntea de terasă, care
se ridică teşit cu 5 m deasupra luncii.

SEBEŞEL, satul de origine al pictorului Sava Henţia (1848-l904), cunoscut mai ales ca
portretist; după ce a urmat Şcoala de belle arte din Bucureşti şi s-a consacrat ca pictor în anturajul
cunoscuţilor profesori Gh. Tattarescu şi Th. Aman, a fost trimis la studii în Franţa, ca bursier al
statului. A participat, ca şi N. Grigorescu, la Războiul pentru cucerirea Independenţei de stat a
Romăniei (1877). La Sebeşel, pe dealul Gorgan, s-au descoperit urmele unei aşezări din comuna
primitivă şi urme romane în punctul ,,In vii

SĂSCIORI, centrul administrativ al satelor Căpîlna, Dumbrava, Laz, Săsciori, Loman, Pleşi,
Răchita, Sebeşel, Tonea. Aici, pe un pinten de deal, se văd încă ruinele unei cetăţi feudale din secolul
al XII-lea. De la Săsciori, pe un drum vicinal spre est, se poate ajunge la Cacoviţa şi Cîlnic (aici
există o cetate ţărănească de la sfîrsitul secolului al XIII-lea), iar spre vest, în satul Loman, de unde
se poate urma traseul 5 spre cabana Şureanu. Urmărind drumul asfaltat (circa 1 km), după un cot
brusc ajungem în satul LAZ, unul din centrele renumite de pictură a icoanelor pe sticlă. De la Laz, în
amonte, drumul urmăreşte meandrele adîncite în roci metamorfice ale văii Sebeşului.

SATUL CĂPÎLNA, este prins ca într-un cleşte, încît casele se înşiră de-a lungul şoselei sau
se anină pe versanţi. Aici, pe stînga văii, pe dealul Cetăţuia se păstrează urmele unei fortăreţe dacice
construită din blocuri de piatră. Pentru vţitarea acestor vestigii urmărim soseaua spre Şugag, circa 3
km, pînă cînd traversăm rîul Sebeş de pe dreapta pe stînga peste ,,podul Cetăţii". Indată ce trecem
podul, coborîm terasamentul şoselei şi ne angajăm pe lîngă o veche carieră, pe o potecă ce suie pe
valea Gărgălăului, umbrită de pădurea de fag. După circa 25 minute de urcus, pădurea se răreşte şi
poteca face un ocol către stînga. Urcăm costiş prin poiană avînd în stînga valea Gărgălăului şi în
cîteva minute ajungem pe mamelonul care mai păstrează temeliile cetăţii construite în secolul al II-
lea î.e.n., distrusă de romani în timpul celui de-al doilea război cu dacii (105-l06). Din acest punct se
poate urmări o potecă nemarcată pînă în apropierea şcolii din Pleşi şi, de acolo, la cabana şi Vîrful
Şureanu (traseul 5). De la Căpîlna la Şugag, pe o distanţă de circa 10 km, şoseaua şi rîul Sebeş
şerpuiesc paralel sub versanţii împăduriţi. Din loc în loc, pe clinele mai domoale sau pe boturile de
deal se disting case izolate în mijlocul fîneţelor. Pe la jumătatea distanţei dintre cele două localităţi,
pe partea dreapta a văii, este confluenţa cu Nedeiu, care şi-a săpat o vale adîncă cu pereţi prăpăstioşi.
Mai în amonte cu 2 km apare drumul forestier care urca pe valea Mărtiniei. Şugagul este cea mai din
amonte localitate de pe valea Sebeşului şi centru de comuna de care aparţin satele: Arţi, Bîrsana,
Dobra, Jidoştina, Mărtinia, Tău-Bistra. Casele sale se aliniază de o parte şi de alta a şoselei pe mai
bine de 2 km. Aici se păstrează elemente de arhitectură ţărănească tradiţională şi se perpetuează arta
încrustării lemnului. La capătul sudic al localităţii, Sebeşul primeşte din dreapta rîul Dobra, pe care
porneşte o ramificaţie a şoselei ce duce la Jina (în Munţii Cindrel). Din amonte de Şugag şi plnă la
Tău (confluenţa cu Bistra), pe o distanţă de 14 km, valea este îngustă, cu aspect de defileu, cu
versanţi prăpăstioşi. Impresionant este mai ales versantul drept, între colţii Măgurii şi Runcu, ale

2
cărui stînci golaşe poartă denumiri sugestive de ,,Grumazi", ,,Masa Jidovului”, ,,Masa Dracului",
precum şi un sector de albie cu pantă mare, unde apa se zbuciumă printre bolovani, numit ,,La
Ţurloaie". Tot aici sînt două mici organisme torenţiale cu denumiri de rezonanţă: ,,Pîrîul Dracului" şi
,,Torentul Morţii", care exprimă limpede înfăţişarea lor. Menţionăm şi existenţa pinetelor de la Colţii
Măgurii, ca vegetaţie relictă glaciară. După un cot al văii ajungem la Tău-Bistra, unde a existat o
veche colonie a muncitorilor forestieri. Denumirea provine de la un hait ce funcţiona aici, pe a cărui
vatră s-a creat lacul de acumulare Tău-Bistra.

Obiective turistice in Comuna Sugag

Mănăstirea Oaşa
Este o mănăstire ortodoxă fiind situată în comuna Şugag la 70 km sud de
municipiul Sebes. Biserica centrală a Mănăstirii Oaşa este închinată Adormirii
Maicii Domnului, hram prăznuit în ziua de 15 august, şi Sfântului Mare Mucenic
Pantelimon, hram prăznuit în ziua de 27 iulie. Biserica este din lemn, fiind zidită
pe o fundaţie de piatră, în formă de cruce. Biserica are o singură turlă, fiind
acoperită cu şindrilă. Biserica de lemn a Mănăstirii Oaşa a fost pictată, în frescă,
între anii 1985-1986, de către pictorul Liviu Dumbrava, din Gura Humorului.
Ctitorii acestei mănastiri sunt considerati Ionel Pop si Mihail Sadoveanu, care in
anul 1943 au ridicat aici o biserica din lemn.Pe locul acestei biserici, intre anii
1982-1983 s-a imbunatatit biserica, prin grija episcopului Emilian Bardas al Albei
Iuliei, paroh fiind preotul Faur. Pana in anul 2000 acest asezamant a adapostit
maicile, din 1 iunie a aceluiasi an, s-a transformat in manastire de calugari.

Manastirea Tet
se află la o distanţă de 60 km de Sebeş, pe cursul văii Sebes-Sugag-Tău-
Miraj, Manastirea Tet din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia isi
are inceputurile in anul 1952, cand Parintele Ghenadie Marciu, calugarit
de catre Arsenie Boca, incepe sa ridice o Biserica in Poiana de la Tetu.
Schitul a fost parasit, din motive politice, fiind reinfiintat in 1990, de
catre Parintele Sofronie Boboia. Actualmente, manastirea Tetu are 20 de
maici si surori si doi Parinti duhovnici. Poarta hramul Nasterii Maicii
Domnului, la 8 septembrie, biserica veche are hramul Sfantului
Gheorghe.

3
 Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial
Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în centrul satului Șugag, fiind ridicat în anul
1935, de către localnici, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război
Mondial. Obeliscul, realizat din calcar, are o înălțime de 4,5 m, având la bază un
postament în trepte. La coronament se află o acvilă din bronz, cu aripile deschise. În plan
frontal sunt înscrise numele a 34 de eroi români.

Domeniul schiabil Poarta Raiului

Poarta Raiului este o poiană situată între vârfurile Şureanu, Pătru şi Canciu, zonă
deosebit de pitorească, descrisă în povestirile lui Mihail Sadoveanu.
Configuraţia geomorfologică, atractivitatea peisagistică deosebită,
accesibilitatea şi poziţia geografică îi conferă un potenţial mare de dezvoltare
turistică.

Castrul Roman de la Sugag

Este situat pe șaua dintre Vârful lui Pătru și Vârful Aușelul. În apropierea castrului se află cetatea dacică de la Căpâlna,
localitatea Săsciori.

Stânca Grunzii (La Grumaji)

Satul Tau Bistra, este situată pe versantul drept al vaii Sebesului la circa
200 m în amonte şi este alcatuită din şisturi cristaline ce se înalşă pe
versantul puternic înclinat al văii. În acest loc valea se îngustează foarte
mult, având aspectul unui defileu sălbatic, iar râul este nevoit să facă o
serie de cotituri întortocheate

Trasee turistice
Cabana Oaşa
Vf. Oaşa Mare – vf. Şerbota Mare – vf. Cindrel , marcaj cruce roşie, timp de mers 5-6 ore

4
Cantonul Tărtărău
Valea Frumoasei – casa de vânătoare Piatra Albă – vf. Frumoasa – vf. Cindrel, marcaj triunghi albastru, timp
de mers 5-6 ore

Şugag - Jina
Pripoane – vf. Frumoasa – vf. Cindrel, marcaj banda albastră, timp de mers 12-14 ore

Şugag - Dobra
Fântânele – Măgura Jinarilor – Padina Rudarilor, marcaj cruce roşie, timp de mers 7-8 ore

Lacul Tău
Valea Bistrei – vf. Paltinei – Picioarele Cailor – Padina Rudarilor, marcaj punct albastru, timp de mers 5-6 ore

Cabana Oaşa - Golul Fetiţei

Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Cabana Şureanu, marcaj cruce roşie, timp de mers 4-5 ore

Pasul Tărtărău
Sălanele - Vf lui Pătru – Vf. Auşelul – Cabana Şureanu, marcaj banda albastră, timp de mers 7-8 ore

Şugag
Obreja - Podul Cetăţelii Căpâlna, timp de mers 2 ore.