Sunteți pe pagina 1din 129

A rhitectura L O ocuire ras

cursul 5
cursul 6

GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE


“MODELE ARHITECTURAL-URBANISTICE”
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE
se manifesta pe doua directii:
politica: politicile de locuire
profesionala: cautari de solutii arhitectural-
urbanistice adecvate noii problematicii
în ambele directii se regasesc si se prelucreaza ideile dezvoltate de liniile de
gândire ale sec. 19, pe care le-am prezentat ca “modele ideologice”

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE
gandirea arhitectural-urbanistica

PRINDE CONTUR TEORETIC “IN AFARA” PROFESIUNI:


modelele ideologice
(linii de gandire care contureaza directii noi de rezolvare a problemelor
locuirii si orasului)
PROFESIONISTII LE VOR APLICA: “MODELE FORMALE”:
modelele arhitectural-urbanistice
(ansamblu de cunostinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si
transpunerea lor in forme)
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE
modelele ideologice

DUPA FR. CHOAY:


toate pleaca de la critica orasului liberal si industrial si a noii societati care i-a
dat nastere, dar se deosebesc prin accentul pus pe diferite aspecte
considerate ca fiind cele mai importante.
modelul ideologic progresist
in centrul criticii: degradarea individului
modelul ideologic culturalist
in centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare
(modelul naturalist american)
in centrul criticii: orasul (industrial) insusi
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE
modelele ideologice

DUPA FR. CHOAY:


se desfasoara in doua etape importante, diferentiate dupa criteriul participarii
profesionistilor si, in consecinta, dupa aplicarea lor:

PERIOADA PRE-URBANISMULUI (secolul al XIX-lea): se nasc - inafara


profesiunii - modelele ideologice (liniile de gandire care incearca sa contureze directii
noi de rezolvare a problemelor locuirii si orasului)
PERIOADA URBANISMULUI (incepe cu putin inaintea lui 1900): profesionistii
se implica; in siajul ‘modelelor ideologice’, urmaresc sa gaseasca forme de rezolvare
practica a problematicii urbane (incluzand locuirea), creand astfel ‘modelele
arhitectural-urbanistice’ (ansamblu de cunostinte specifice care se interpun intre
cerintele societatii si transpunerea lor in forme)

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
GINDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE
modelele ideologice

Bibliografie:
CHOAY Françoise: L’Urbanisme, Utopies et réalités, Seuil, 1965, Paidea, 2000
HAROUEL Jean-Louis: Istoria Urbanismului, Ed. Meridiane, 2001
HALL Peter: Orasele de maine, Ed. All, 1999
CASTEX Jean, DEPAULE Jean Charles, PANERAI Philippe:
Formes urbaines: de l’illot a la barre, Montreuil, 1980
LAVEDAN Pierre, Histoire de l’urbanisme, Paris, 1946, vol. 3
BENEVOLO, Leonardo Storia della citta
MUMFORD Lewis, La Cité à travers l’histoire, Paris, 1961
Zahariade, AM: Notele de curs
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
APLICAREA “MODELELOR” IN PRACTICA
modelele arhitectural-urbanistice

MODELELE IDEOLOGICE SUNT PUSE IN PRACTICA DE


“PROFESIONISTI” AI ARHITECTURII SI ORASULUI
APAR PROPUNERI COERENTE URMAND IDEILE VEHICULATE
DE CELE DOUA LINII DE GANDIRE, CARE SE TRANSPUN IN
PRACTICA
UNELE DINTRE ACESTE APLICATII SE TRANSFORMA IN
“MODELE ARHITECTURAL-URBANISTICE” (teorie + “modele
formale”, ), CARE CIRCULA, SUNT INTERPRETATE…APAR
TIPOLOGII LOCALE …
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
PERIOADA URBANISMULUI
modelele arhitectural-urbanistice

modelul ideologic culturalist


ORASUL GRADINA SI RASPANDIREA LUI
modelul naturalist american
PROIECTUL BROADACRE CITY
modelul ideologic progresist
ORASUL FUNCTIONALIST SI CULTURA RATIONALISTA
A LOCUINTEI
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
PENTRU FIECARE DINTRE ACESTEA
vom incerca sa discutam:
o1. dezvoltarea ideilor precursorilor:
cum s-a ajuns la o numita aplicare si de ce?
o2. locuirea din “perspectiva domestica”:
relatia cu “perspectiva monumentala”, cu conceptia
urbana in general
relatia cu natura
nivelul “domestic”: formula de grupare
tipul de locuinta, modul de locuire
mijloacele puse in opera

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DEZVOLTAREA SI APLICAREA IDEILOR
modelele arhitectural-urbanistice

I. MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST


”ORASUL GRADINA” SI RASPANDIREA LUI

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
DEZVOLTAREA IDEILOR
Respingerea capcanelor grosolane ale industrializarii si revenirea la o viata
mai simpla, bazata pe mestesugarit si comunitate (Ruskin si Morris);
Totalitatea, comunitatea urbana este mai importanta decat partile (indivizii);
Conceptul cultural de oras este mai important decat notiunea materiala de
oras;
Estetica urbana joaca un rol precumpanitor, care sa favorizeze relatiile
interpersonale, deci are un rol vitalist (ca si la Ruskin si Morris);
Caracterul nostalgic, valorizand nemasurat trecutul si propunand forme
inspirate din trecut, traduce anumite tendinte nevrotice (de neadaptare).

AUSTRIA, GERMANIA SI ANGLIA ANILOR 1880-1890


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
DEZVOLTAREA IDEILOR

TEORIA GENERALA
Camillo SITTE (1843-1903),
1889-Arta construirii orasului
TEORIA SI MODELUL ORIGINAR AL “ORASULUI-GRADINA”:
Ebenezer HOWARD (1850-1928),
1898- Tomorrow: A Peaceful Path to a Social Reform
Raymond UNWIN (1863-1940) - arhitect
1909- The Town Planning in Practice
RASPANDIREA “MODELULUI” ORASULUI-GRADINA:
Georges Benoit-Levy, Clarence Perry, fratii Taut, Ernst May… Cincinat
Sfintescu … hibridarea cu alte modele …
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ESTETICA URBANA
Camillo SITTE (1843-1903),
1889- STÄDTEBAU - Arta construirii orasului
studiu minutios al oraselor vechi, bazat pe o estetica a sensibilitatii, pentru a extrage principii
artistice care sa inspire noile realizari;
vrea sa inlocuiasca reusitele intuitive printr-un demers constient: nu pentru a imita orasele vechi, ci pentru
a intelege esentialul si a-l adapta la “circumstantele moderne”;
urbanismul trebuie sa fie trait contemporan si trebuie sa fie judecat in raport cu nevoile si estetica
momentului;

planul unui oras este o opera de arta


planul se organizeaza in functie de locurile de trecere si de intalnire: piete si strazi;
spatiu vizual inchis si adesea neregulat (“o piata trebuie vazuta ca o camera”), organic (critica ordinea
geometrica obsesiva a noilor piete fata de iregularitatea organica a orasului medieval)
argumenteaza continuitatea spatiului urban

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ESTETICA URBANA
principiile esteticii urbane rezultate din studiul oraselor vechi
sunt preluate de noile realizari, pentru a raspunde cerintelor
sensibilitatii estetice si nu numai circulatiei si functiunilor
moderne

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ESTETICA URBANA
principiile esteticii urbane rezultate din studiul oraselor vechi
sunt preluate de noile realizari, pentru a raspunde cerintelor
sensibilitatii estetice si nu numai circulatiei si functiunilor
moderne

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
Ebenezer HOWARD (1850-1898),
1898-Tomorrow: A Peaceful Path to a Social Reform
(1902- The Garden-City of Tomorrow):
Orasul e un simbol al societatii - intrajutorare mutuala si cooperare amicala, paternitate, maternitate,
fraternitate, relatii cuprinzatoare de la om la om, simpatii expansive, stiinta arta, cultura, religie.
Natura de “la tara” este simbolul dragostei si libertatii pe care Dumnezeu le-a dat omului, … totul vine
de la ea… frumusetea ei este inspiratia artei… Dar plenitudinea si intelepciunea naturiii nu se vor putea
revela atat timp cat va persista separatia, anti-naturala, dintre societate si natura…
Ele trebuie “casatorite” si din aceasta unire bucuroasa va tasni o noua speranta, o noua viata, o noua
civilizatie.

teoria si modelul originar al “orasului-gradina”


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
'Where will the people go?', 'Town', 'Country' or 'Town-Country' ?

1899 - Fondeaza Garden


Cities Association: pt a
discuta ideea si modalitatile
de punere in practica
1900 - First Garden City Ltd
(capital 50000 lire)
1902 - Garden City Pioneer
Company (20000lire) -
Letchworth

teoria si modelul originar al “orasului-gradina”


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
Sa ne imaginam o proprietate de 2400 ha,
acum pur agricola, pe care o achizitionam prin
ORASUL-GRADINA
licitate publica cu 2500Fr/ha… Suma este
imprumutata cu ipoteca cu maximum 4%
interes.
Legal, proprietatea e pe numele a patru oameni
solvabili si de indubitabila probitate si onoare …
populatia orasului-gradina, magnetul oras-
natura, poate sa construiasca…
Tot ce vine din chiria anuala pe pamant, a carui
valoare creste anual, se plateste
administratorilor, care, dupa ce achita dobanzile
si fondul de amortizare, pun surplusul in solda
Consiliului Central, pentru a fi folosit la
constructii, intretinere si lucrari publice.

“ORASUL SOCIAL” = al 3-lea sistem


socio-economic, superior atat
capitalismului victoriam cat si
socialismului birocratic centralizat al
utopistilor

teoria si modelul originar al “orasului-gradina”


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
Scopul este, printre altele, si de a ridica
nivelul de sanatate si de confort al tuturor
muncitorilor adevarati, de orice fel si nivel;
iar mijlocul de a-l atinge este o combinatie
sanatoasa, naturala si economica dintre
viata la oras si cea de la tara, pe un teren
apartinand noii municipalitati.
Partea construita a celor 2400 ha este de
cam 400 ha. Va fi de preferinta de forma
circulara, de raza ceva mai mare de
1km…

teoria si modelul originar al “orasului-gradina”:


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
teoria si modelul originar al “orasului-gradina”:
Ebenezer HOWARD & Raymond UNWIN (arhitect)
& Barry PARKER … apoi alti arhitecti
oras cu limite precise;
comunitati mici (30000 – 58000 locuitori);
individualizare si diferentiere fina a spatiului, la diverse niveluri;
spatiul public foarte important: strada si piata;
asimetrie, pitoresc,
stimularea spiritului comunitar atat la nivelul orasului cat si la scara domestica;

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
Raymond UNWIN & Barry PARKER - arhitecti
1909 - UNWIN, The Town Planning in Practice
Mai presus de toate, va trebui sa inoculam in munca noastra spiritul artistic.
Atât in urbanistica locala cât si in cea regionala, este important sa se previna separarea completa a
diferitelor categorii sociale, care este o trasatura atat de accentuata o orasului englez modern.

1918 - UNWIN, Nothing Gained by Overcrowding


… lasand orasele sa se dezvolte liber, este important sa le stabilim cumva limitele, si sa
precizam, separand partile vecine, spatiul destinat noilor cartiere si perferiilor.
… o urbanistica adecvata va oferi fiecaruia mai mult spatiu, fara sa foloseasca mai mult teren”

EALING GARDEN CITY, HAMPSTEAD GARDEN SUBURB,


LETCHWORTH GARDEN-CITY, WELWYN-GARDEN-CITY …
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
orasele gradina proiectate de Unwin si Parker ajung sa se
substituie modelului lui Howard

HAMPSTEAD GARDEN SUBURB


1909- pe terenul familiei Barnett
Suntem doar oameni obisnuiti… Unii au servitori, altii nu; unii dintre noi au masini, altii folosesc
poneii “Shanks”; unii citesc, unii compun muzica, dar toti muncim, toti spalam (“nici o casa oricât de mica,
fara o baie - vezi reclama) - si toti ne îngrijim gradinile … eliberati de opresiunea averilor si capabili sa ne
apropiem unii de altii pe temeiurile mai simple si mai profunde ale intereselor si aspiratiilor comune” (Henriett
Barnett)

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
modelul arhitectural-urbanistic al “orasului-gradina”:
Raymond UNWIN & Barry PARKER … apoi alti arhitecti

HAMPSTEAD GARDEN SUBURB


1909- pe terenul familiei Barnett
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
orasele gradina proiectate de Unwin si Parker ajung sa se
substituie modelului lui Howard

HAMPSTEAD GARDEN SUBURB


1909- pe terenul familiei Barnett
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
din Regulamentul
“Hampstead Garden Suburb Trust”:

-persoane de orice
nivel social
-20 de locuinte / ha
-13,2 m latime strazi,
- locuinte individuale cu gradina
- cel putin 16,50m intre case
-garduri din vegetatie joasa.

“coexistenta cotidiana va vindeca
instrainarea claselor”

HAMPSTEAD GARDEN SUBURB


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ZONA “DOMESTICA” ORASUL-GRADINA
FOARTE VARIATA:
locuinte individuale pe
strazi pitoresti,
particularizate prin
compozitia urbana

O NOUA TIPOLOGIE
DE LOCUIRE:
“close” / fundatura
locul unei
domesticitati
stimulatoare pentru
spiritul comunitar
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA

“close” / fundatura : o tipologie de locuire specifica


locul unei domesticitati stimuland sentimentul comunitatii urbane
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
« CLOSE » - FUNDATURA
“casele puteau fi grupate laolalta si aranjate
in asa fel incât fiecare sa capete un aspect
insorit si o priveliste deschisa; si pentru a le
asigura, anumite portiuni de teren puteau fi
lasate permanent libere”

Hampstead –1909 Raymond UNWIN & Barry PARKER


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
« CLOSE » - FUNDATURA SI LOCUINTELE

Hampstead –1909 Raymond UNWIN & Barry PARKER


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA

“close” / fundatura : VARIATIUNI TIPOLOGICE


locul unei domesticitati stimuland sentimentul comunitatii urbane
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA
raspandirea “modelului” orasului-gradina:
Anglia: serie de masuri legislative si financiare pentru stimularea/
facilitarea constructiei de orase-gradina
Germania si alte tari germanice: Siedlung-ul
Franta: Georges Benoit-Levy, legi si aplicatii specifice…
Clarence Perry: teoria unitatii de vecinatate

… Romania: Cincinat Sfintescu


… hibridarea cu alte modele …

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
RASPANDIREA ORASULUI-GRADINA

mare raspandire in Anglia prin legi care il faciliteaza:


(ex.:Burton/Dorset-Anglia)
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
RASPANDIREA ORASULUI-GRADINA

Siedlung Freidorf, Basel (1919-21) - arh. Hannes Meyer

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
RASPANDIREA ORASULUI-GRADINA

1909- HELLERAU-DRESDA
primul oras-gradina german (singurul la care a participat si
Howard), ca incercare de “aclimatizare” a experientei
engleze

Arhitecti: H.TESSENOW & R. RIEMERSCHMIDT & H.MUTHESIUS:


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
RASPANDIREA ORASULUI-GRADINA

1925-1927 - BRITZ BERLIN


cca. 1000 apartamente
Arhitecti: Bruno TAUT & Martin WAGNER:
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
RASPANDIREA ORASULUI-GRADINA
Ministerul Transporturilor
40 km de Moscova -
Mare succes; ideea devine foarte
populara
dupa 1916 - multe alte orase
gradina pe langa statiile de cale
ferata (legate de constructia liniei
trans-siberiene) si industrii.

Orasul gradina Prozorovka – 1912 arh. Vladimir Semionov & A. Tamanov


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic culturalist
ORASUL-GRADINA

Alte exemple de raspandire a orasului-gradina:


Georges Benoit-Levy, Clarence Perry,… Cincinat Sfintescu
… hibridarea cu alte modele …

(se vor discuta in cursurile urmatoare)

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DEZVOLTAREA SI APLICAREA IDEILOR
modelele arhitectural-urbanistice

II. MODELUL IDEOLOGIC NATURALIST


ANTIURBANISMUL AMERICAN

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic naturalist
ANTIURBANISMUL AMERICAN

Un fel de “specie locala” a modelului culturalist, dar


prezentand diferente notabile, dintre care unele ar putea fi
incadrate - paradoxal - in linia progresista.
Legat de nostalgia pionierului si a naturii salbatice, fata de
care orasul industrial este criticat in diferiti termeni:
Thomas Jefferson, in numele democratiei si a unui empirism politic;
Emerson si Thoreau in numele unei metafizici a naturii;
Henry Adams, Henry James si alti romancieri, in numele
raporturilor umane.

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic naturalist
ANTIURBANISMUL AMERICAN
Ideea unei restauratii a starii
rurale, singura care poate permite
dezvoltarea personalitatii si
veritabila sociabilitate.

A influentat urbanismul american al


secolului al XX-lea,
culminand cu Broadacre City, “orasul
sinucigas” al lui Frank Lloyd Wright.
Teoria: The Dispersing city, 1932; When
Democracy Builds, 1945, The Living City, 1958
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic naturalist
FRANK LLOYD WRIGHT
Mizeria omului in marile orase actuale:
Pretul Pamantului - ca apanaj al omului, sau acela al omului - ca mostenire fundamentala a pamantului - au
devenit azi incomprehensibile in marile orase pe care centralizarea le-a edificat (fara sa le gandeasca). …
Fericirea ceateanului “urbanificat” consta in a se aglutina celorlalti in dezordine, abuzat de caldura hipnotica si
de contactul constrangator al multimii. Violenta si rumoarea mecanica a marelui oras ii agita capul
“urbanificat”, ii umple urechile “urbanificate” - precum cantecul pasarilor, fosnetul vantului in copaci, strigatele
animalelor si vocile celor care ii umpleau inima altadata. … O agitatie perpetua il excita, il impiedica sa
mediteze si sa reflecteze mai profund, ceea ce l-a caracterizat altadata, atunci cand traia si murea sub un cer
pur, in natura verde al carui companion era inca de la nastere.
Viata urbana si democratia:
Idealul nostru social, democratia, a fost originar conceputa ca dezvoltarea libera a individului uman:
umanitatea intreaga, libera sa functioneze la unison, in unitate spirituala si, prin aceasta, dusman al oricarei
fantasme si insitutionalizari. … Acest ideal al unei stari naturale sta in inima democratiei organice si a
arhitecturii organice.

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic naturalist
BROADACRE CITY
mare intindere orizontala, aproape “fara limite”
cu parcele de aproape un acru = 4 046,86mp
pentru fiecare familie.
un oras descentralizat, orizontal si legat de natura.

1934- Frank Lloyd Wright


Sarcina esentiala a fiecaruia dintre noi trebuie sa fie aceea de a integra mijloacele mecanice de care
dispunem azi universal, astfel incat sa-i facem pe oameni liberi sa se consacre lucrurilor cele mai nobile (…)
in scopul dezvoltarii estetice a vietii. ….Daca libera dispozitie a solului este asigurata in conditii cu adevarat
democratice, arhitectura va rezulta in mod autentic direct din topografie (…) va deveni parte integranta.
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic naturalist
BROADACRE CITY
Dupa standardele europene, nu poate fi numit un
oras: densitatea este cea a unui sat, tiparul
economic este cel al unei comunitati autonome si
autosuficiente de excentrici din punct de vedere
religios si politic; iar intentia este cea de a arata
restului umanitatii cum se poate stabili in aceasta
lume un fel de societate “ideala”.

1934- Frank Lloyd Wright


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic naturalist
BROADACRE CITY

1934- Frank Lloyd Wright


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DEZVOLTAREA SI APLICAREA IDEILOR
modelele arhitectural-urbanistice

III. MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST


CULTURA RATIONALISTA A LOCUINTEI ORASUL
FUNCTIONALIST

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
DEZVOLTAREA IDEILOR
Ideea cheie: modernitatea = industrie + arta de avangarda
Omul = suma constantelor psihofiziologice recunoscute si inventariate de specialisti = un
fel de “om tip” / prototip uman
Rationalizarea proiectarii locuintei si orasului in conformitate cu aceste nevoi si crearea de
prototipuri (“tipuri ideale” de casa si de asezare), generalizabile (aplicabile oriunde).
De aici, se creaza un nou raport estetic cu obiectul, fondat pe o conceptie austera si
rationala a frumosului.
Expresia unei libertati demiurgice a ratiunii, pusa in serviciul societatii prin eficienta
tehnica si estetica.

“... [Jean Giraudoux] a scris inainte de razboi, “Pleins pouvoirs” invitand patetic tarile la bucuriile si la riscurile
unei mari aventuri optimiste – constructia timpurilor moderne – facand apel la singurele motoare eficace:
imaginatia si entuziasmul.”
Le Corbusier, Aujourd’hui (préface à une réimpression)
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
DIRECTII DE APLICARE SI CAUTARI

RATIONALIZAREA APARTAMENTULUI / CASEI


MASINA DE LOCUIT, STANDARDELE MODERNE
MODALITATI DE CONSTRUCTIE IEFTINE SI EFICIENTE
STANDARDIZARE, INDUSTRIALIZARE
NOUL ORAS IN COERENTA CU ACESTE IDEI
CITE INDUSTRIELLE - Tony Garnier - Lyon
CARTIERE EXPERIMENTALE - Bauhaus, Werkbund
ORASUL LINIAR - Soria y Mata; DEZURBANISTII RUSI
LA VILLE RADIEUSE - Le Corbusier
ORASUL FUNCTIONALIST - Carta de la Atena
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
CULTURA RATIONALISTA A LOCUINTEI

Literal, rational inseamna conform cu ratiunea. Ceea ce, in cazul nostru, inglobeaza, pe langa
exigentele economice, chestiunile de natura esentialmente economica si sociala.
…Nici o rationalizare nu are deci sens daca nu duce la imbogatirea vietii.
In limbaj economic, aceasta s-ar putea traduce prin: rationalizarea are sens numai daca
economiseste cea mai pretioasa “marfa”, adica energia umana.
(Walter Gropius)

ACUM SE CREAZA SI SE PUN IN PRACTICA IDEILE CARE


NI SE PAR ASTAZI UN LOC COMUN
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
CULTURA RATIONALISTA A LOCUINTEI
Cercetarile programatice si metodologice conduse de arhitecti importanti ai epocii in multe tari
opereaza o revizie radicala a modului de locuire burghez, printr-o operatie de reducere a nevoilor
umane la anumite valori retinute ca fundamentale si, de aici, egale pentru toti oamenii (intr-un loc
determinat).
Astfel de schematizare presupune o analiza riguroasa a Existenzminimum (adica minima
dimensionala optima din punct de vedere distributiv si economic a celulei de locuit) si o definire
precisa a tipologiei cladirilor de locuit si a rapoartelor volumetrice dintre ele, in scopul de a stabili
“un tip de dezvoltare constructiva adaptata vietii citadine, care sa ofere maximum de suprafata, de
lumina si de vegetatie cu un minim de circulatie si de cheltuieli de intretinere” (E. May, W.Gropius in
die Wohnung für Existentenzminimum, Frankfurt, 1930).

Ideea de a-ti cumpara o casa echivaleaza cu a-ti face testamentul! …



In 1924, cu pretul din 1904 al unui automobil iti cumparai patru masini.
Numai pretul caselor creste!
Le Corbusier
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LOCUINTA RATIONALA
STUDII SISTEMATICE PORNIND:
DE LA STABILIREA NEVOILOR ESENTIALE
DE LA RATIONALIZAREA APARTAMENTULUI
BURGHEZ
SI URMARIND:
Distributia interioara si in cadrul imobilului
Varietate tipologica si de combinare
Echiparea conforma standardelor moderne
Problematica locuintei economice
ACUM SE CREAZA SI SE PUN IN PRACTICA IDEILE CARE
NI SE PAR ASTAZI UN LOC COMUN
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
STANDARDUL MODERN DE LOCUIRE
BAUHAUS: STUDII TIPOLOGICE SISTEMATICE
LE CORBUSIER: « MASINA DE LOCUIT »
DISCUTII IN CADRUL PRIMELOR CIAM-URI
1929-CIAM 2-Frankfurt: conceptia locuintei standard
Ernst MAY: Locuinte pentru existenta minimala
1930-CIAM 3- Bruxelles: Lotizarea rationala
REALIZARI TEHNICE:
echipamente (de bucatarie, sanitare);
structurale / tehnica de constructii

PROGRESUL E FOARTE MARE


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
STUDII TIPOLOGICE SISTEMATICE
O CALE DEDUCTIVA RATIONALA SI SISTEMATICA:
Stabilirea nevoilor esentiale ale individului si tipurilor de familii
Echiparea necesara
Studii ergonomice privind folosirea cat mai economica a spatiului
Studii de distributie rationala la nivelul unitatii locative (casa sau apartament)
Stabilirea standardelor minimale pt a le satisface
APOI:
Noua distributie interioara in cadrul imobilului
Noi relatii volumetrice intre imobile

Oare modul de viata al oamenilor justifica, de exemplu, faptul ca fiecare individ are o locuinta total diferita de a
celorlalti? Oare faptul ca iti amenajezi casa in stil rococo sau renastere, in timp ce porti haine moderne, nu inseamna ca
dai dovada de ratacire si de saracie de spirit?
Experientele economice ale ultimilor ani privind formele de existenta si de locuire, precum si schimbarile de
mentalitate a multor paturi ale populatiei nu lasa niciun dubiu: vizarea locuintei individuale ca unic obiectiv [al politicii
urbane] a dus la neglijarea imobilului colectiv, a dat nastere la confuzii, iar efectul de ansamblu asupra politicii de locuire
este negativ sub unghi economic. (Walter Gropius)

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
STANDARDUL MINIMAL DE LOCUIRE
UN STANDARD SUB CARE SA NU SE POATA SCADEA
DEDUS RATIONAL: NEVOI, OBIECT, RELATII, SPATIU:
Stabilirea nevoilor esentiale
Echiparea necesara
Studii ergonomice
Studii de distributie rationala la nivelul unitatii locative
Stabilirea standardelor minimale pt a le satisface
NU TREBUIE INTELES CA ERAU MICI
De ex.:
1950 - Ministerul Reconstructiei si Urbanismului di Franta
recomanda:
camera parinti - 12mp; camera copii - 10mp; living pt ap. 4
camere - 16mp; ap.4 cam - 70mp
Standardele lui Marcel Lods sunt superioare:
Camera parinti -13mp; camera copii - 8 mp; living 30mp;
ap. 4 cam - 84mp
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
DISTRIBUTIA INTERIOARA RATIONALA

« In locuinta traditionala functiunile


camerelor sunt distribuite la intamplare;
parcursul vietii diurne (punctat) si al vietii
nocturne (continuu) se intersecteaza in
mod dezordonat.
In locuinta moderna functiunile camerelor
sunt distribuite astfel incat sa formeze doua
zone distincte: diurna si nocturna;
parcursurile lor nu se intersecteaza. »

1928- Alexander Klein


analiza publicata pentru un
Institut de cercetare german
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
apartamentul modern
DEMOCRATIZAREA APARTAMENTULUI BURGEZ
DUPA MODELUL DE LOCUIRE NOBILIAR:
zona de “aparat”
zona de “apartamente”
APARTAMENT: pana la jumatatea sec XIX, desemneaza ansamblul
format de o camera si dependintele ei;
într-o locuinta puteau exista mai multe apartamente;
- dupa 1850: desemneaza locuinta însasi (ansamblu de camere
constituind o locuinta completa, dictionarul Bosc), termen dublat de cel de
logement (care apare tot atunci) pentru a califica o locuinta modesta.
NOUA CONCEPTIE DESPRE INTIMITATE:
Specializarea incaperilor locuintei incepe de prin sec XVII
DISTRIBUTIE (DISTRIBUTION)
- la început, desemneazæ organizarea, afectarea, structurarea camerelor
unei locuinte; (ex. 1832, QdeQ ) = la division, l’ordre et arrangement des
pièces qui forment l’intérieur d’un édifice.
- secXVIII - ARTA DISTRIBUTIEI = ART FRANCAIS
- azi, în vocabularul curent = circulatiile într-o constructie; sistemul
distributiv priveste scarile, culoarele, zonele de trecere; deci desemneaza
azi numai o parte a organizarii /structurii unui volum plin.
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
apartamentul modern
DEMOCRATIZAREA APARTAMENTULUI BURGEZ
DUPA MODELUL DE LOCUIRE NOBILIAR:
zona de “aparat”
zona de “apartamente”
APARTAMENT: pana la jumatatea sec XIX, desemneaza ansamblul
format de o camera si dependintele ei;
într-o locuinta puteau exista mai multe apartamente;
- dupa 1850: desemneaza locuinta însasi (ansamblu de camere
constituind o locuinta completa, dictionarul Bosc), termen dublat de
cel de logement (care apare tot atunci) pentru a califica o locuinta
modesta.
NOUA CONCEPTIE DESPRE INTIMITATE:
Specializarea incaperilor locuintei incepe de prin sec XVII
DISTRIBUTIE (DISTRIBUTION)
- la început, desemneazæ organizarea, afectarea, structurarea
camerelor unei locuinte; (ex. 1832, QdeQ ) = la division, l’ordre et
arrangement des pièces qui forment l’intérieur d’un édifice.
- secXVIII - ARTA DISTRIBUTIEI = ART FRANCAIS
- azi, în vocabularul curent = circulatiile într-o constructie; sistemul
distributiv priveste scarile, culoarele, zonele de trecere; deci
desemneaza azi numai o parte a organizarii /structurii unui volum
plin.
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DEMOCRATIZAREA APARTAMENTULUI BURGEZ

Pavillion de
L’ESPRIT
NOUVEAU
LE CORBUSIER

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DEMOCRATIZAREA APARTAMENTULUI BURGEZ
LE CORBUSIER
UNITE D‘HABITATION
Marseille

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
UNITE
D’HABITATION
LE CORBUSIER

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
ECHIPARE NU MOBILARE

Si atunci ce cauta acoperisurile acestea inutile peste vilele dimprejur?


De ce ferestre rare si impartite in carouri, de ce case atat de mari cu multe camere inchise cu
cheie? De ce aceste dulapuri cu oglinzi, aceste spalatoare si aceste comode? De ce aceste
biblioteci ornate cu frunze de acant, aceste console, aceste vitrine, aceste dulapuri
de vesela, de argintarie, aceste bufete de serviciu?
La ce bun aceste lustre imense? La ce bun aceste seminee?
De ce aceste perdele cu baldachin? De ce acest tapet de damasc
pe perete, ingrosat de culoare si de model?
La dvs. in casa nu se vede lumina zilei… si voi lua inapoi la mine
tabloul de Picasso pe care vi-l adusesem,
caci nu s-ar vedea oricum in bazarul din interiorul dvs. [p.89-90]

Le Corbusier, Vers une architecture, 1923


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
ECHIPARE NU MOBILARE

INLOCUIREA IDEII DE MOBILARE


PRIN CEA DE ECHIPARE:
BUCATARIA MODERNA:
anii 1930 -bucataria tip Frankfurt)
1930 - o companie americana ii
comanda lui Lillian M. Gilbreth
studiul unei bucatarii pt productia
industriala
OBLIGATIVITATEA BAII SI
WC-ULUI IN ORICE LOCUINTA
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
ECHIPARE NU MOBILARE
Cereti o sala de baie in plina lumina...
Un perete in intregime din sticla care sa se deschida
catre o terasa... Cereti o camera de zi mare in locul
tuturor salonaselor. Cereti ziduri albe in dormitor, in
camera de zi, in sufragerie… Cereti instalarea luminii
electrice in scafe mascate sau proiectoare. Cereti
aspirator.
Nu cumparati decat mobila practica si niciodata mobila
decorativa.
Desfiintati mobilele si covoarele orientale…
Cereti un garaj pentru masina, bicicleta si motocicleta …
Inchiriati apartamente mai mici ca acelea in care v-au
obisnuit parintii dumneavoastra.
Ganditi-va la economia gesturilor dumneavoastra, a
intretinerii si a gandurilor.
1923, Vers une architecture: Manualul locuintei [p. 96]
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
ECHIPARE NU MOBILARE
Inlocuirea mobilierului
prin echipament =
eficienta, functiune
exacta, economie de
timp, de oboseala, de
bani.
Rezulta economie de
spatiu in apartament si
economie de bani, la fel
ca si in cazul avionului,
al vagonului de dormit,
al masinii.

DE AICI, IDEEA MASINII DE LOCUIT


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DISTRIBUTIA INTERIOARA RATIONALA
IN ARHITECTURA LOCUINTEI
EXISTAU ANTECEDENTE SI IN
ACEST SENS:
1869 - in arhitectura americana, Catherine
Beecher pune pentru prima oara in lumina
necesitatea organizarii rationale a casei pe
aceleasi principii ale economiei de timp si
de spatiu
The American Woman’s House (impreuna
cu sora sa, scriitoarea Harriet Beecher
Stowe): citeaza ca exemplu bucataria de
vapor
1869 - Pullman breveteaza “vagonul
restaurant”

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
STANDARDUL MODERN DE LOCUIRE

STANDARDUL ESTE MAI MULT DECAT O


CHESTIUNE “TEHNICA”; EL ARE O
DIMENSIUNE CALITATIVA SI
CULTURALA:
“Standardul este o necesitate de
ordine adusa in activitatea umana.
Standardul se stabileste pe baze
certe, nu arbitrare.” (LC)

“MASINA DE LOCUIT”
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LE CORBUSIER: “MASINA DE LOCUIT”

1920 - LE CORBUSIER - casa Citrohan


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LE CORBUSIER: “MASINA DE LOCUIT”

casa CITROHAN - macheta la “Salonul automobilului”


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LE CORBUSIER: “MASINA DE LOCUIT”

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LOCUINTA RATIONALA ECONOMICA

comparatii cu variante anterioare:

Gattliff Building 1867 1905-30 Tony Garnier


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LOCUINTA RATIONALA ECONOMICA

Glasgow 1948/locuinta pt 9 persoane


Gattliff Building./Londra 1867 Le Corbusier standarde minime1931
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LOCUINTA RATIONALA ECONOMICA

1927 - APARTAMENTE, WIESSENHOF SIEDLUNG


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
RATIONALIZAREA CONSTRUCTIEI
FACE OBIECTUL CAUTARILOR TUTUROR: Bauhaus, Le
Corbusier, olandezii, sovieticii…americanii (o faceau de mult)
CREAREA DE PROTOTIPURI / LOCUINTE TIP:
rationale ca distributie interioara si ca modalitate de asociere (in
formule unifamiliale si plurifamiliale), igienice, sanatoase si echipate
PREFABRICAREA
INDUSTRIALIZAREA
au ca scop reducerea pretului si a timpului de executie;
aplica in gandirea arhitecturala principiile industriale ale
taylorismului si fordismului

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
RATIONALIZAREA CONSTRUCTIEI

Problema e sintetica : intereseaza economia tarii – va antrena autoritatea in deciziile


radicale, de o importanta vitala.
Autoritatea se teme; va ramane ca industria sa-i dea curajul necesar.
Marea industrie trebuie sa se ocupe de constructie si de locuinta ca de un produs
universal, ca de paine!

In 1924, cu pretul din 1904 al unui automobil iti cumparai patru masini. Numai pretul
caselor creste.
Le Corbusier, APPEL AUX INDUSTRIELS
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
RATIONALIZAREA CONSTRUCTIEI

“Marea industrie trebuie sa se ocupe de constructie si de locuinta ca de un produs


universal, ca de paine” …
CEEA CE PROIECTAREA TREBUIE SA FACA POSIBIL.

1914 - LE CORBUSIER: CASA DOMINO


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
PREFABRICAREA - INDUSTRIALIZAREA

1945 - LE CORBUSIER:
UNITE D’HABITATION, MARSILIA
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
PREFABRICARE - INDUSTRIALIZARE
1910-20 - proiect pilot Forest Hills USA

TOATE MERG IN PARALEL CU PRACTICA SI SE


EXPERIMENTEAZA IN DIFERITE MASURI.
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
CULTURA RATIONALISTA A LOCUINTEI

CONGRESELE INTERNATIONALE DE ARHITECTURA MODERNA:


fondate in 1927 la La Saraz/Elvetia
devin organul de difuzare a ideilor progresiste
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
CULTURA RATIONALISTA A LOCUINTEI
FACE OBIECTUL CENTRAL AL PRIMELOR CIAM-URI
(sub influenta oamenilor de la Bauhaus)
1928-CIAM 1 - La Sarraz
1929-CIAM 2- Frankfurt:
Conceptia locuintei standard cu suprafata mica
Raport: Ernst MAY, Locuinte pentru existenta minimala
1930-CIAM 3- Bruxelles: Lotizarea rationala

TOATE MERG IN PARALEL CU PRACTICA SI SE EXPERIMENTEAZA


IN DIFERITE MASURI
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
CULTURA RATIONALISTA A LOCUINTEI

DE LA LOCUINTA INDIVIDUALA LA APARTAMENT, TOATE


ACESTE CAUTARI CONSTITUIE CASTIGUL MODERNITATII
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LOCUINTA SI ORASUL

Constructia orizontala si constructia verticala, doua forme de locuinta diferite in esenta, nu sunt – in
sine – nici bune nici proaste; ele trebuie numai utilizate diferit, astfel incat sa-si dovedeasca
calitatile specifice.
Indubitabil, marele oras nu se poate lipsi nici de imobilul colectiv, nici de casa individuala; deci va
trebui sa cercetam toate conditiile si posibilitatile de folosire a locuintei pe verticala.
Imobilul colectiv, un tip de constructie util si departe de a fi daunator sanatatii, a fost discreditat de
modul in care a fost folosit!
Walter Gropius

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
ORASUL COERENT CU ACESTE IDEI

URBANISMUL BUN TREBUIE SA ADUCA BANI


NU SA CHELTUIE BANI!
Le Corbusier, APPEL AUX INDUSTRIELS
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
DIRECTII DE APLICARE SI CAUTARI
RATIONALIZAREA APARTAMENTULUI / CASEI
MASINA DE LOCUIT, STANDARDELE MODERNE
MODALITATI DE CONSTRUCTIE IEFTINE SI EFICIENTE
STANDARDIZARE, INDUSTRIALIZARE
NOUL ORAS IN COERENTA CU ACESTE IDEI
CITE INDUSTRIELLE - Tony Garnier - Lyon
CARTIERE EXPERIMENTALE - Bauhaus, Werkbund
ORASUL LINIAR - Soria y Mata; DEZURBANISTII RUSI
LA VILLE RADIEUSE - Le Corbusier
ORASUL FUNCTIONALIST - CARTA DE LA ATENA
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
ORASUL
Tony GARNIER (1864-1948): Une cite industrielle
vizionar: nu prin teorie, ci prin desene
raspuns foarte inovator la problematica unui oras “industrial”
1901-1904 - proiectul unui oras “complet”, descris in detaliu (se editeaza in 1917)
1905-1930 - il pune in opera la Lyon

LOCUIREA:
locuire individuala: simplitatea volumelor, decoratie putina, ordine in
decuparea insulelor urbane;
- locuire colectiva - echilibru
intre spatiul public si spatiul “semi-public”
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
TONY GARNIER: UNE CITE INDUSTRIELLE

1905-1930 -Tony GARNIER - CITE DES ETATS UNIS - Lyon


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
TONY GARNIER: UNE CITE INDUSTRIELLE

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
TONY GARNIER: UNE CITE INDUSTRIELLE

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
- locuire individuala: simplitatea volumelor, decoratie putina, ordine in decuparea
insulelor urbane;
- locuire colectiva - echilibru intre spatiul public si spatiul “semi-public”
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
TONY GARNIER: UNE CITE INDUSTRIELLE

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
CARTIERELE “MODEL”

CARTIERE “MANIFEST” / MODEL / EXPOZITIE:


1927 - “DIE WOHNUNG” Weissenhof Siedlung/Stuttgart
Expozitie organizata de Deutsche Werkbund cu participarea arhitectilor cu
afinitati moderne/progresiste din toata Europa
Prima miscare de anvergura europeana in acest sens
Desi condamnata de traditionalisti ca “sat arab”, are mare succes si un numar
foarte mare de vizitatori
SE INCEARCA REPETAREA EXPERIENTEI IN MULTE ALTE TARI:
dupa 1928: Breslau (Wroclaw/Polonia); colina Baba / Praga;
Budapesta; Horia Creanga visa la astfel de experiente…
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
CARTIERELE “MODEL”

1927 - WEISSENHOF SIEDLUNG


Werkbund & toti arhitectii progresisti din Europa

Catalogul expozitiei publica si opera anterioara a marilor


maestrii.(LC, Gropius, Wright, futuristi italieni etc)
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
CARTIERELE “MODEL”

1927 _ weissenhof siedlung, stuttgart


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
CARTIERELE “MODEL”
1927 _ weissenhof siedlung, stuttgart

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
“CARTIERELE MODEL”

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
“CARTIERELE MODEL”

le corbusier

mies van der rohe

1927 _ weissenhof siedlung, stuttgart


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
“CARTIERELE MODEL”
1927 _ weissenhof siedlung, stuttgart

hans scharoun

mart stam

1927 _ weissenhof siedlung, stuttgart


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
“CARTIERELE MODEL”

j.j.p.oud

1927 _ weissenhof siedlung, stuttgart


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
SIEDLUNG-UL GERMAN
SIEDLUNG: ASEZARE
Desemneaza ansamblurile/cartierele de locuinte construite in perioada rationalista in zonele
periferice ale oraselor germane.
Are si sensul de colonie de locuinte pentru muncitori, cum au fost propuse pe la mijlocul secolului al
XIX-lea in orasele germane, sau cele construite pentru soldati dupa primul razboi mondial prin
programul edilitar din perioada nazista. Se configureaza ca locuire a nucleelor familiale in locuinte
unifamiliale sau in imobile joase, in afara orasului.
Dupa 1918, incepe sa fie considerat ca o asezare tipic urbana, ca rezultat al reflectiei asupra
raporturilor dintre zonele de locuit si dezvoltarea oraselor.
Din 1925 apare tentativa de coordonare si de repetare a tipologiei rezultate din rationalizarea
schemelor traditionale de locuire (1918, Lindenhof, arh. M. Wagner; 1925, Berlin-Dehlem, fratii
Luckhardt; 1925, Berlin, Britz si Frei Scholle, arh. B. Taut).
Intre 1925 si 1932, reprezinta campul de experimentare a locuintei economice si o contributie
deosebita la cuceririle miscarii rationaliste.

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY
Siedlung-uri Frankfurt (1927)
arh. Ernst May

Römerstadt
Westhausen
Praunheim

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY

Römerstadt (1927-1928) : 1220 locuinte

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY
Westhausen (1929-1931) : 1532 locuinte

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY
Westhausen (1929-1931)

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY

Siedlung-uri Frankfurt (1927)


arh. Ernst May
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
1
Estetica urbana: de
la insula
traditionala la
2 imobilul-bara
1 - tesut traditional:
Camillo Sitte
2 - oras gradina:
Unwin
3 - «dizolvarea
insulei urbane»:
Ernst May
3
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
SORYA Y MATA (1844-1920): ORASUL LINEAR
1882, 1886
“Forma orasului este si trebuie sa fie
derivata din necesitatile de locomotie”
Orasul = o strada extensibila, “de la
Cadix la St. Petersburg”
Ex.: Ciudad lineal de Madrid
His \"linear city\" ideas and model are often
compared and contrasted with Ebenezer
Howard's "garden city", and the two bodies
of writing and pilot projects are roughly
contemporary
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
ORASUL DEZURBANISTILOR RUSI
ANII 1920:
ASNOVA (1923, functionalistii),
OSA (1925, constructivistii)
VKOUTEMAS (1920, scoala
comparabila cu Bauhaus-ul)
El Lisitzki,
Okitovici,
Moisei Ginzburg (noi tipuri de locuinte:
“condensatori sociali”; 1928-conceptul de “casa
comuna” cu servicii integrate),
Leonidov (planul Magnitogorskului, 1929),
Miliutin (conceptul de asezare liniara de
productie) etc.

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LE CORBUSIER SI CARTA DE LA ATENA

Revolutia urbanistica este singura care


poate instaura conditiile unei revolutii
reale a artei si a locuintei!
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
reflecteaza asupra si se
inspira din multe dintre
ideile in circulatie si
experientele
momentului;
în paralel, critica modul
traditional de edificare a
orasului traditional pt. a
gasi formula de oras
potrivita timpurilor noi si
modului de viata
modern (formula care
va inlocui orasul vechi).
1936 - proiect de
ASANARE A INSULEI
INSALUBRE
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
analiza diverselor tipuri de orase / scheme de tesuturi
plansa teoretica: scotand in evidenta exploatarea terenului urban si posibila revolutie

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
diversele tipuri de edificii,
diseminate in vegetatie, astfel
incat fiecare apartament sa
se deschida catre plantatii si
catre cer, iar pietonii sa
circule nestanjeniti de
masini… constuie orasul
modern, peisajul orasului
nou, dominat de cursul
soarelui.

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
1923/1925 orasul pentru 3.000.000 locuitori
1000000 locuitori in oras
restul in orasele-gradina din jur

noul tip de locuire: l’immeuble-villa


(120 “vile” suprapuse)
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS

nou tip de locuire: l’immeuble-villa


120 “vile” suprapuse; un alt fel de “vecinatate”
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
nou tip de locuire: l’immeuble-villa
120 “vile” suprapuse;
un alt fel de relatie casa-strada;
un alt fel de “vecinatate”

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
Pavilion de l’Esprit Nouveau
apartamentul din immeuble-villa

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
la ville radieuse - orasul parc
l’unite d’habitation de grandeur conforme

Revolutia urbanistica este singura care poate instaura conditiile


unei revolutii reale a artei si a locuintei!

Comparatie dintre ocuparea terenului cu 500 locuinte individuale in orasul gradina si in unite d’habitation
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
1931-35 - la ville radieuse - orasul parc
l’unite d’habitation - cartierul pe verticala

1933- projet pour la ville de Nemours


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
la ville radieuse - orasul parc
l’unite d’habitation de grandeur conforme

Revolutia urbanistica este singura care poate


instaura conditiile unei revolutii reale a artei si a locuintei!
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LE CORBUSIER - NOUL ORAS
L‘UNITE D´HABITATION: CARTIERUL PE VERTICALA

1948-52-Marseille
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
I‘unite d´habitation de Marseille
le corbusier
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
I‘unite d´habitation de Marseille
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
I‘unite d´habitation de Marseille

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
I‘unite d´habitation de Marseille

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
I‘unite d´habitation de Marseille

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
LUDWIG HILBERSHEIMER
(1885-1967) - Membru al grupurilor de avangarda; din 1929 profesor la
Bauhaus; din 1938 lucreaza cu Mies in SUA si preda la IIT
Incepand din 1927 (City Plan) - dezvolta idei de descentralizare a marilor
orase si ierarhii/tipuri de strazi care sa devina un sistem global si adaptabil de
proiectare urbana (The new town center, 1944), si sa dizolve gradat marile
orase in peisajul natural, in sensul crearii unei relatii sustenabile intre oameni,
industrie si natura.

ORASUL PE VERTICALA - URBS IN HORTA


anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
C.I.A.M.-URILE

CONGRESELE INTERNATIONALE DE ARHITECTURA MODERNA:


fondate in 1928 la La Sarraz/Elvetia
devin organul de difuzare a ideilor progresiste
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
CIAM 4 / 1933 - CARTA DE LA ATENA

DEZBAT PROBLEMA ORASULUI FUNCTIONALIST IN TERMENI


FOARTE PRAGMATICI:
1935 - rezolutiile congresului
1942 - Jose Luis SERT - How our Cities Survive?
1943 - LE CORBUSIER - CARTA DE LA ATHENA
1945 - se traduce si publica in Romania
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
CARTA DE LA ATENA
Incepand cu 1928, CIAM-urile, tinandu-si adunarile in diverse orase ale Europei au
concentrat energiile pana atunci dispersate. In 1933, a fost Atena... In perioada
de opresiune si de refulare a profesiunii (arhitectura si urbanism) din 1941-1942,
numele Atenei a aparut ca un scut stralucitor si cuvantul de Carta ca o
injonctiune /un ordin precis/ de gandire dreapta. ... Trebuia redactata,
coordonata, pusa in mainile publicului o materie complexa, trebuia gasita in
aceasta epoca tulburata o forma cat mai anonima posibil, care sa nu
compromita, printr-un nume reprobat ca al meu, obiectivele cautate de aceasta
publicare.
Oare s-au schimbat mult lucrurile saisprezece ani mai tarziu?
O mutatie imensa, totala, cuprinde lumea: civilizatia masinista se instaleaza peste
dezordine, improvizatie, ruine... Dureaza de un secol!... Dar e un secol in care
urca si o noua seva... Un secol in care clarvazatorii au adus idei, notiuni, si au
facut propuneri...
Poate va veni o zi...
Le Corbusier, Aujourd’hui (préface à une réimpression), 1957

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
modelul ideologic progresist
“... [Jean Giraudoux] a scris inainte de razboi, “Pleins pouvoirs” invitand patetic tarile la bucuriile si la
riscurile unei mari aventuri optimiste – constructia timpurilor moderne – facand apel la singurele
motoare eficace: imaginatia si entuziasmul.”
Le Corbusier, Aujourd’hui (préface à une réimpression)

CE S-A ALES DE ACESTE IDEI? DIN ACEASTA EPOPEE EROICA A RATIUNII SI A IDEALURILOR?
REALITATEA E MAI COMPLEXA - MULTE APLICATII ATIPICE
NUMARUL MARE SI LEGILE PROFITULUI “LE CONFISCA”

NU SE POATE VORBI DESPRE APLICAREA “PURA” A IDEILOR RADICALE ALE IDEOLOGIEI


PROGRESISTE INAINTE DE CEL DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL; EXPERIENTELE SUNT
MAI DEGRABA HIBRIDATE SAU IN FORMA MAI BLANDA
ORASUL FUNCTIONALIST NU ESTE PUS IN PRACTICA SI RAMANE NEEXPERIMENTAT, LA
NIVELUL IDEILOR CARTEI DE LA ATENA
MARELE CASTIG: RATIONALIZAREA LOCUINTEI SI STABILIREA STANDARDELOR MINIMALE
PENTRU O LOCUIRE DECENTA; INCERCAREA DE A PRODUCE LOCUINTE MAI IEFTINE SI
MAI BUNE
anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
VA URAM
VACANTA PLACUTA SI SARBATORI FERICITE !

anul III / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE