Sisteme informatice de asistarea a deciziei (SIAD)

3.1. Ce inseamna SIAD

Contextul economico-social actual a impus supervizarea procesului economic decizional prin

intermediul unor tehnologii informatice tot mai complexe, astfel au aparut sistemele informatice
care au drept obiectiv principal asistarea decidentului in diferite faze ale procesului de decizie.
Implementarea in practica a acestor sisteme ridica diverse probleme pe plan informational,
financiar, tehnologic si uman.

Termenul de SIAD are acceptiuni multiple:

- Sistem informatic pentru management - Management Information System - MIS;

- Sistem informatic pentru decidenti - Executive Information System - EIS.

SIAD presupune:

- un sistem - arhitectura complexa privita ca entitate;

- interactiv, se refera la rolul important pe care il poate avea omul in functionarea SIAD;

- de asistare a deciziei, cu precizarea ca decizia nu este luata de sistem.

Little in anii '70 defineste SIAD ca un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea
datelor si pentru asistarea unui manager in procesul de luare a deciziilor. Un ast 616e46g fel de
sistem trebuie sa fie simplu, flexibil, usor de manipulat si complet in vederea furnizarii
rezultatelor finale.

Un an mai tarziu Klein si Tixier identifica situatiile in care se face apel la un SIAD si

anume:

- existenta unor factori esentiali (rationamentul, intuitia si experienta decidentului);

- gasirea solutiilor optime ce implica activitati legate de cautarea informatiilor necesare,

gestionarea datelor, modelarea si structurarea modelelor;

- deciziile au la baza criterii numeroase care adesea pot fi conflictuale si dependente de

utilizatori.

Steven Alter defineste SIAD ca fiind sisteme destinate managerilor ce au ca obiect principal

eficacitatea deciziilor spre deosebire de sistemele traditionale folosite de operatori si care au ca
obiect eficienta si consistenta datelor.
Moore si Chang demonstreaza ca un astfel de sistem este extensibil, capabil sa suporte analize
ad-hoc si sa modeleze decizia fiind orientat catre viitor si utilizat pe un interval de timp neregulat
si nedeterminat.

Keen in 1978 defineste SIAD ca un produs al procesului de dezvoltare in care managerul

proiectantul si sistemul sunt capabili sa se influenteze reciproc cu rezultate in evolutia sistemului.

Holsapple si Whiston definesc particularitatile unui SIAD in 1996 astfel:

- contine o baza de cunostinte care reflecta unele aspecte ale lumii decidentului;

- permite achizitionarea si gestionarea unor cunostinte descriptive sau de alta natura (reguli,
proceduri);

- asigura selectarea unui set de cunostinte in scopul vizionarii acestora pentru extragerea unor
informatii necesare procesului decizional;

- ofera facilitati de prezentare a unor cunostinte ad-hoc sau de elaborare a unor rapoarte
periodice;

dispune de modul prin care se poate interactiona direct cu decidentul si ii asigura acestuia
flexibilitate in alegerea solutiilor sau in gestionarea cunostintelor.

Prin sintetizarea celor prezentate anterior un SIAD poate fi definit ca "un sistem interactiv,
flexibil si adaptat rezolvarii problemelor nestructurate pentru ameliorarea procesului decizional
in management ".

Apelarea la tehnologiile informatice se face doar in anumite faze ale actului decizional si ii lasa
factorului de decizie controlul derularii operatiilor de rezolvare.

Trasaturile esentiale ale unui SIAD sunt:

este un sistem informatic asistat de calculator;
furnizeaza asistenta decidentilor pentru problemele care nu sunt in totalitate structurate;
combina rationalitatea umana cu prelucrarea automatizata a informatiei;
controlul derularii procesului de decizie revine decidentului;
este un instrument ce influenteaza eficacitatea procesului de decizie mai mult decat eficienta
procesului decizional (adoptarea unor decizii satisfacatoare).

3.2 Evolutia SIAD

Evolutii semnificative ale domeniului au fost inregistrate in ultimele 3 decenii. Unii specialisti il
sustin pe Peter Keen care considera cercetarile domeniului indreptate catre studiile teoretice si
documentatiile tehnice desfasurate la MIT in anii
 Scott Morten a marcat debutul preocuparilor legate de studierea, definirea si
implementarea sistemelor informatice folosite in procesul decizional pentru productie,
marketing, politici de pret si publicitate.

In 1989 Morton si Gorry abordeaza suportul decizional sub forma unei matrice astfel:

- pe linii se regasesc tipurile de decizii (structurate, semistructurate si nestructurate);

- pe coloane se identifica nivelurile proceselor de conducere (strategic, tactic, operational).

In general managerii la nivel operational foloseste surse interne de informatii de natura

repetitiva; ei apeleaza la putine date istorice sau la surse externe. Managerii care decid la nivel
tactic apeleaza mai mult la informatii istorice pentru a previziona anumite evenimente
viitoare. Managerii strategici folosesc foarte multe surse de date externe care le furnizeaza atat o
imagine de ansamblu despre strategie firmelor concurente cat si informatii privind tendintele noi
de pe piata. De asemenea, managerii nivelului strategic au nevoie de date agregate si de calitate
superioara in timp ce managerii operationali apeleaza mai mult la date de detaliu si pun accent pe
aspectul calitativ al acestora.

3.3 Caracteristicile unui SIAD

Particularitatile fundamentale ale SIAD in raport cu facilitatile pe care le asigura sunt:

A) Asigura rezolvarea problemelor semistructurate de decidentii implicati in procesul de

conducere.

Modul de rezolvare al unei probleme e puternic influentat de natura acesteia si de tipul situatiei
decizionale. Deciziile pot fi impartite in 3 mari categorii:
- structurate - apar in toate fazele procesului decizional, au obiective bine definite si au drept
avantaj faptul ca toate variabilele sunt cunoscute si complet programate;
- semistructurate - apar atunci cand problemele pot fi doar partial structurate si apeleaza la
creativitatea si intuitia umana;
- nestructurate - apar atunci cand obiectivele sunt greu de cuantificat si e aproape imposibil sa
se proiecteze o solutie viabila; SIAD in acest caz ofera decidentului doar suportul necesar pentru
solutionarea partilor structurabile ale problemei.
B) Asistarea deciziilor se poate realiza la toate nivelurile de conducere, de la managerii
operationali la top manageri.
In acest sens se impune adaptarea si actualizarea sistemelor in functie de nivelul
conducerii.La nivel tactic deciziile sunt complexe iar volumul de informatii utilizat e mare. La
nivel strategic deciziile sunt orientate catre probleme legate de performantele organizatiei, iar la
nivel operational deciziile sunt luate pe termen scurt si au adesea caracter repetitiv.
C) Dispune de resurse pentru sustinerea procesului decizional in toate fazele sale si poate fi
adaptat diverselor stiluri decizionale.
Identificam aici urmatoarele faze ale procesului decizional:
1. Identificarea problemei care se bazeaza pe cercetarea informatiei. Arta decidentului consta in
definirea adevaratei probleme pentru a gasi solutii corespunzatoare. Rolul SIAD e acela de
accesare rapida si eficienta a surselor de date interne si externe organizatiei; de analiza a
ansamblului de informatii.
2. Modelarea fenomenului care a generat problema prin prisma modalitatilor de structurare si
utilizare a informatiilor. Cea mai utila practica in reprezentarea unei situatii reale e cea a
modelarii. Generarea alternativelor pentru problemele structurate poate fi furnizata de SIAD
prin intermediul unor metode standard sau specializate. Construirea modelelor alternative pentru
problemele complexe impune o anumita experienta ce poate fi furnizata de om sau de un sistem
expert intrucat SIAD-ul nu face o varianta a variantei optime.
3. Definirea deciziei sau a variantelor decizionale. La nivelul organizatiei procesul de informare
se materializeaza prin posibilitatea adoptarii deciziei sau a variantelor decizionale pe baza
informatiilor rezultate din activitatea de modelare.

SIAD-urile pot constitui un punct de sprijin din cadrul procesului prin analize de tip
"what - if" sau "goal - seeking".
4. Implementarea deciziilor propuse
5.Evaluarea deciziilor adoptate. Problema aprecierii deciziei adoptate nu se fundamenteaza in
mod exclusiv prin prisma efectelor directe sau indirecte pe care decizia le genereaza pe plan
managerial sau organizational.
D) Permite decidentului sa controleze procesul decizional.
In cadrul unei organizatii decizia se manifesta ca o activitate ce se finalizeaza cu selectia
uneia din variantele prezentate, iar decidentul trebuie sa aiba controlul asupra acestei selectii
finale. SIAD-ul devine astfel un suport al procesului de selectie chiar daca acesta doar extinde
capacitatea de luare a deciziilor.
E) Poate asista mai multe decizii interdependente si/sau secventiale, avand in vedere faptul ca in
practica economica majoritatea deciziilor sunt intercorelate.
SIAD-urile genereaza decizii mult mai consistente si mai obiective avand in vedere faptul ca se
bazeaza pe o analiza completa a informatiilor si sunt realizate cu aportul direct sau indirect al
celor implicati. Astfel deciziile au sanse mai mari de a fi implementate cu succes in practica.

F) Permite imbunatatirea eficacitatii procesului decizional.

De gradul in care decizia atinge obiectivele predefinite in cadrul organizatiei depinde

eficacitatea procesului de stabilire a deciziilor. Facilitatile oferite de SIAD trebuie sa urmareasca
si modul in care acesta contribuie la realizarea obiectivelor.
G) E un sistem adaptabil in timp fiind dezvoltat, in general, printr-un proces iterativ-evolutiv.
Decidentul trebuie sa aiba un comportament reactiv in utilizarea SIAD-urilor; sa sesizeze
modificarea conditiilor de mediu si a preferintelor manageriale. Folosirea unui prototip iterativ
in proiectarea si construirea unui astfel de sistem poate fi o solutie viabila pentru satisfacerea
exigentelor utilizatorilor.
In general sistemele sunt proiectate pentru anumite situatii decizionale ce nu pot fi generalizate.
La acestea se adauga creativitatea, intuitia sau imaginatia care deocamdata nu pot fi
automatizate.
Notiunea de SIAD universal nu exista.
Decidentul e obligat sa coordoneze multiple sisteme care comunica intre ele, integrarea acestora
e complexa si destul de incerta. Specialistii in domeniu au incercat sa proiecteze si sa dezvolte
SIAD-uri care stimuleaza creativitatea si procesul de invatare si care pot oferi facilitati
suplimentare de intretinere, gestionare si dezvoltare a bazei de cunostinte necesare procesului
decizional. SIAD-ul reprezinta cea mai flexibila si interactiva solutie in domeniul tehnologiile
informatice care asista adoptarea unei decizii in conditiile in care problemele nu sunt structurate,
deci nu dispunem de modele stabile sau reguli riguros definite.
Trebuie sa facem diferentierea intre sistemele informatice de gestiune (care reprezinta metoda
tipica de furnizare a unor rapoarte predeterminate in functie de care decidentul adopta o decizie
bine fundamentata) si sistemul de asistare a deciziei care permit introducerea treptata pe diferite
niveluri a datelor de intrare, modelarea acestora prin diferite tehnici conducand in final la
obtinerea unor rezultate ce vor fi evaluate de decident.
Calitatile indispensabile ale unui SIAD:

- simplitate, in sensul ca modelele folosite trebuie sa contina numai fenomenele importante

eliminand tendinta de a adauga detalii;

- robustete, prin eliminarea posibilitatii de a furniza raspunsuri incorecte sau false;

- adaptabilitate, pentru ca sistemul trebuie sa fie capabil sa integreze si sa actualizeze cu usurinta

noi informatii;

- exhaustivitate, pentru ca descrierea structurii modelelor folosite trebuie sa permita tratarea unui
numar cat mai mare de fenomene fara sa genereze o complexitate ridicata;

- naturaletea comunicarii concretizata in faptul ca decidentul trebuie sa poata schimba usor

intrarile si sa obtina rapid rezultatele; aceasta depinde de calitatea interfetei care asigura dialogul
om - calculator.
3.4 Clasificarea SIAD- urilor

In literatura de specialitate apar mai multe criterii dupa care se clasifica SIAD-urile. Astfel
aveam drept criterii:
- felul asistentei acordate de un SIAD in practica decizionala;
- frecventa de utilizare a acestora;
- complexitatea procedurilor existente in structura aplicatiei;
- modalitatea de orientare a SIAD-urilor catre date, modele, text sau reguli standard;
- numarul de utilizatori existenti in procesul decizional.
Cea mai importanta clasificare este cea care imparte SIAD-urile in functie de masura in care
solutia oferita de sistem este structurata pe baza modelarii / analizei datelor. Vom avea:

1. SIAD-urile orientate pe modele care au principii de functionare bazate pe modelul cantitativ si

efectueaza analize de tipul "what-if", antrenand activitati de simulare optimizare, previziune,
rezultatele obtinute se pot concretiza in actiuni sugerate de procesul decizional.
2. SIAD-urile orientate pe date se bazeaza pe analiza unui volum mare de informatii stocate in
cadrul sistemului informatic in diferite momente de dezvoltare ale acestuia.

Utilizarea are drept efect extragerea de informatii utile din ansamblul de date disponibile.
Stocarea datelor se realizeaza sub forma unor depozite de date de tip Data Warehouse iar analiza
se fundamenteaza pe noile tehnologii informationale Data Mining, care presupun explorarea si
cautarea datelor si OLAP (procesarea analitica on-line).

Un alt criteriu important grupeaza SIAD-urile in functie de tipul sistemului care asigura
managementul informatiilor.

1. SIAD-urile orientate pe text care evidentiaza necesitatea prelucrarii si reprezentarea textului

intr-o forma cat mai accesibila cu scopul de a asigura gestionarea rapida si eficienta a datelor de
catre decident. In acest caz SIAD-ul va crea, va revizui si vizualiza automat unele documente, va
identifica locatiile aferente unor colectii mari de date, va grupa, fuziona si expedia documentele
utilizand tehnologii diverse: hipertext, instrumente web.etc.

2. SIAD-urile orientate pe baze de date in cadrul carora baza de date a organizatiei este
componenta esentiala a sistemului. Gestionarea bazelor de date presupune identificarea tehnicii
de date a acestora, precizarea modului de acces si formularea unor interogari care sa corespunda
obiectivelor propuse.

Organizarea bazelor de date se poate face in fisiere sau poate avea forme specifice: baze de date
relationale, ierarhizate, obiectuale, multidimensionale. Baze de date relationale sunt mai rigide
datorita volumului mare de date folosite si de aceea sunt mai putin utilizate. SIAD-urile orientate
pe baze de date sunt preferate pentru ca dispun de facilitati de interogare puternice si au
capacitatea de a genera situatii de sinteza complexe.

3. SIAD- urile orientate pe procesoare de tabele. Acestea se bazeaza pe organizarea datelor sub
forma tabelara asemenea unei matrici.

Un procesor de tabele este un instrument software care permite utilizatorului sa descrie modelele
in scopul efectuarii unor analize cat mai pertinente. Acesta dispune de tehnici si metode care
permit vizualizarea situatiilor finale si manipularea informatiilor procedurale.

Metoda de baza consta deci in introducerea valorilor aferente unui parametru intr-un tablou
matricial iar modificarea acestora implica reactii in lant asupra tuturor elementelor care depind
de acel parametru. Modulul se construieste pe baza de obiecte (concepte) si relatii (ecuatii) intre
obiecte.
De exemplu putem avea o cercetare inteligenta care determina cresterea rentabilitatii firmei.
Pornind de la acest nivel se pot lua masuri pentru cresterea veniturilor, masuri ce sa determine
scaderea cheltuielilor toate in scopul cresterii rentabilitatii.

In situatia in care decidentul gestioneaza mai multe foi de calcul apare posibilitatea de a se
consacra unei cercetari artistice.

4. SIAD-urile orientate pe reguli presupun existenta unui ansamblu de reguli in cadrul unei

componente speciale numita sistem de gestiune a cunostintelor utilizand formalisme de
prezentare proprii inteligentei artificiale.

Dupa frecventa utilizarii lor, SIAD - urile mai pot fi:

1. SIAD-urile organizationale care permit descrierea unor obiective clare pt asistarea deciziilor

ce se repeta in mod frecvent in cadrul organizatiei. Acestea impun un grad mare de interactivitate
intre utilizatori si SIAD-ul asociat.

2. SIAD-urile ad-hoc care gestioneaza problemele specifice asupra carora nu se pot emite

previziuni sau care se gasesc destul de rar in cadrul procesului decizional. Datorita costurilor
ridicate pe dezvoltarea unor astfel de programe, utilizarea sistemelor devine ineficienta si este
doar o solutie extrema.