Dragulescu Ionela Anda

Master I SIC

Utilizarea IT in luarea deciziilor

Cuprins:

1.Introducere

2. Luarea deciziilor în organizații

3.Sistemul decizie suport

4. Rolul strategic al informației

5. Structura hard/soft de organizatii

6. Limitari organizationale

8.Tendinte de evolutie

9.Concluzii

1.Introducere

Capacitatea de a aduna, evalua si a intelege datele corecte reprezinta un pilon important in

management. De asemenea, divizarea acestor date la persoanele potrivite este la fel de important.
 Datorita ierarhiei fiecarei organizatii, nevoile si decizile managerilor difera in diferite
stadii. Managerii ar trebui sa adopte principii în diferite etape ale organizației, avand un impact
direct asupra poziției lor si viitorul organizației. Luarea deciziilor are două aspecte importante,
prima fiind selectarea problemelor și oportunitățiile care merită atenție și management.
Managerii iau decizii individuale, decizii in grup sau decizii bazate pe competitiv strategic și
reducerea costurilor. La începutul anului 1980 si după inventarea noilor calculatoare care erau
utile in procesarea mai multe date cu costuri mai mici, metode mai noi fiind promovate pentru
introducerea de noi echipamente. După un deceniu și datorită apariției informațiilor noi au creat
un sistem de informatii noi numit sistem de asistență pentru decizii sau DSS.

Multitudinile de interprinderi si initiativele strategice au devenit comfome cu suportul

pentru activitatiile orgazitionale. In vederea unor decizii inteligente si realiste, aplicatiile ca data
warehousing si business intelligence s-au dezvoltat pentru a colecta si a trimite datele doar la
persoanele autorizate. Depozitul de date(data warehousing) conţine informaţii ierarhizate în timp
ce permit analiza a factorilor de performanţa dintr-o perioadă îndelungată.

2. Luarea deciziilor în organizații

Decizia este procesul de selectare a unei acțiuni în legătură cu o problemă sau o

oportunitate. Decizia normala are la bază cinci pași. Acestia pe scurt includ:
 1. Identificarea și
2. Determinare și 3. Selectarea acțiunii
explicarea problema
analizare sau soluția dorită
sau oportunitatea.

5. Evaluarea
4. Implementarea
rezultatelor și
soluției selectate
urmările necesare

Teoriile procesului in luarea deciziilor:

Teoria clasică

Teoria clasică a luării deciziilor este considerată importanta si realizata de cineva care
acționează într-o lume destul de sigură. Managerul se confruntă cu problema destul de
definită și clară. De fapt, este un mod ideal de luare a deciziilor, iar teoria clasică are la baza
aplicarea conform planificării. (Rezaeian 1997)

Teoria comportamentală

Teoria comportamentală a luării deciziilor spune că omul in anumite conditii percepe

pentru a actiona doar in anumite situații. Luarea deciziilor comportamentale, mai degrabă
este cea mai întâlnită în lume cu siguranță si se confruntă cu informații limitate și se pare
că acționează în condiții de incertitudine. (Curtin Et al. 1998)

Strategii in care se implică alte persoane în luarea deciziilor

 Una dintre greșelile noilor manageri este aceea de a crede că ei înșiși ar trebui să ia decizii
pentru rezolvarea problemei (Beheshtian et al. 2008). De fapt, managerii iau decizii prin
una sau prin toate metodele următoare:

o Decizii individuale, decizii consultative și decizii in grup

Managerii eficienți înțeleg când și cum sa foloseasca fiecare dintre aceste metode.
Obiectivul principal fiind adoptarea unei decizii excelente. Decizia trebuie sa fie
de înaltă calitate și luată la momentul potrivit. (Shermer Horn et al. 2001)

o Managementul din secolul 21 consideră un loc special pentru mari doua politici

Strategia competitivă și reducerea costurilor. Pentru crearea acestor două strategii

este esențial utilizarea sistemelor informaționale bazate pe tehnologii
informaționale și comunicații. (Daft 1998)

3.Sistemul decizie suport

Sistemele suport decizional(DSS) ofera solutii tehnologice computerizate care sunt

utilizate pentru a ghida luarea unor decizii complexe si in cazul rezolvarii de probleme. DSS s-a
dezvoltat pe baza a doua zone si anume prin studiile teoretice a unei oganizatiei in luarea de
decizii (Simon, Cyert, March, and others) in istitutul Carnegie Institute of Technology intre anii
1950 si 1960; si munca tehnica (Gerrity, Ness, and others) executata in MIT in timpul anului
1960.

Cel mai clasic DSS cu un proiectant de instrumente este format din diferite componente
pentru: capabilitati sofistificate de gestionare a bazelor de date cu acces la informatii si date
interne si externe, functii viguroase si o simpla interfata pentru a fi utila utilizatorului cu diferite
functii.

Conceptul DSS a fost clar definit de Gorry si Scott Morton care au integrat categoriile lui
Anthony al activitatii manageriale si descrierea al luarii deciziilor de Simon.
 Recunasterea Modelul Analizari
problemei dezvoltat alternative

Definirea Generatia
Alegerea Implementarea
problemei alternativa

Aceasta schema descrie cel mai folosit model in procesul de luarea deciziilor intr-un
mediu DSS. In cazul acesta, accentul a fost pus pe dezvoltarea modelului și analiza problemelor.
Odată ce problema este recunoscută, aceasta este definită în termeni si sunt create soluții
alternative, dezvoltate in modele pentru a analiza diferitele alternative.

Oricat de clar ar fi un DSS tot pot aparea probleme, fazele se pot suprapune și se îmbină
între ele, ca o buclă frecventă înapoi la etapele anterioare, deoarece se doreste acumularea de mai
mai multe cunostiinte despre problemă, deoarece soluțiile eșuează și așa mai departe.

4. Rolul strategic al informației

Majoritatea liderilor dintr-o organizatie sunt convinsi ca managementul informational

reprezinta un factor important in performanta organizatiei si in avantajul competitiv. In zilele de
astazi, deciziile in functie de retelele de informatii si a altor aplicatii ale tehnologiei este
responsabilitatea managerului senior din organizatie. (Back Hard Et al. 2008)

Calitatea informatiei si procesul eficientei trebuie manifestat corect, real, de actualitate,

de dorit. Pentru a actiona rapid in a lua decizii si corectarea deciziilor este dependenta de calitatea
si cantitatea de informatii care este valabila pentru manageri. (Taleghani 2003)
Acessul de informatii

Modul in care utilizatorii vor accesa datele in sistemul de suport decizional de tip
warehouse va fi printr-o interfata de nivel aplicatie. Aceste date si informatii vor fi stocate intr-un
depozit de date.

Inca de la inceputul anului 1960 patru mari instrumente au fost folosite pentru construirea
unui sistem DSS si prima ar fi data warehouse. Pentru a construi un depozit de date este nevoie
de tehnologii imbunatatite ale bazelor de date. Modelul relational care sta la baza acestui
depozit de date a fost initial propus de Codd in anul 1970. Modelul conceptual de baza a avut
un mare impact in ambele sisteme ale procesolor tranzictionale si in asistenta decizionala. In
continuare Inmon, Devlin si Kimball au promovat un depozit de date ca o solutie pentru a
integra datelele din diverse baze de date pentru asistenta decizionala a managementului.

Subiect-orientat: datele care sunt in comun din punctul de vedere a

unei afaceri, nu doar niste date aleatorii aranjate de sistem.
Definitia
unui Integrat: ofera consecventa codare si formatate
depozit
de date
Timp-variat: datele sunt organizate pe baza de timp si sunt stocate in
numeroase moduri astfel incat sa fie respectat istoric datele
incorporate.

Nonvolatile: Nu sunt permise actualizarile, doar operatiile de

incarcare si regasire sunt permise.
 Figura.1. Exemplu pentru modul de integrare a informaţiilor intr-o firma de telefonie mobilă

Insa, un depozit de date foarte mare poate conduce adesea la un interes in a analiza si
utiliza datele istorice acumulate din DSS. O solutie in analiza aceste date intr-o data de tip
warehouse este de a folosi un instrument de prelucrare analitica online. Aici intervine cea de-a
doua tehnologie si anume OLAP care este o categorie de tehnologie software care le permite
analiștilor, managerilor și conducătorilor să obțină cunoștințe cu privire la date printr-o
interacțiune rapidă, consistentă și interactiva in care utilizatorul intelege cum a perceput datele
cand a facut contact cu ele.

5. Structura hard/soft de organizatii

 Deoarece depozitul de date a început ca un răspuns arhitectural la silozurile sistemelor
operaționale și la provocările pe care le-au adus datele inconsistente și neintegrate, ODS a fost
răspunsul industriilor in realizarea informațiilor în timp real.

Figura.2. Intreprindere cu informația corporativă

Pentru ca datele sa fie introduse in depozitul de date este necesara o anumita pregatire in
care sunt incluse extractia, transformarea, incarcarea. Pregatirea datei presupune completarea
atributiei de achizitie, de curatare, certificare, unificare si integrare, incarcare, umplere,
reproducerea datelor si rezumarea lor. Metadatele ocupă un rol extrem de important în
proiectarea, funcționarea DW, pentru a descrie diferitele obiecte ale DW sub toate aspectele sale,
care este nucleul DW.

Designul si implementarea unui DW

Dw contine trei nivele : modelul conceptual, modelul logic și modelul fizic.

 Proiectarea DSS adoptă arhitectura prezentata in figura următoare. Sursa de date provine
din baza de date a sistemului operațional original și stocată în Data Warehouse Center prin
intermediul instrumentelor ETL. Instrumentele OLAP și DM furnizează mijloace de analiză și
minare multidimensionale în DSS și le arată decidenților finali prin instrumente de performanță.

Figura.3.Arhitectura DSS

Sistemul DSS poate fi folosit ca modelul structurat „Trei straturi plus două straturi” ,
numit ETL/ modulul de administrare a sistemului utilizează modul Client / Server, modulul
OLAP utilizează modul Browser / Server.
 Figura.4. Schema sistemului de asistență decizională bazat pe depozitul de date

6. Limitari organizationale

Proiectele de depozitare a datelor și de sprijinire in luarea deciziilor vizează facerea

utilizării de date noi pe care o organizație le are deja. O realitate a acestei întreprinderi este că ar
trebui să fie abordată calitatea datelor, pentru a realiza noul scop al datelor. Informațiile despre
contraparti intr-un sistem financiar poate fi perfect adecvat pentru conturile de incasare, dar o
limitare presupune nivelul de coerenta si detaliile in ceea ce priveste autencititatea. Acestea duc
la probleme care sunt induse doar daca se folosesc datele din surse multiple.

Un depozit de date în timp real are nevoie de o abordare sigura pentru controlul calității,
probleme exista si este nevoie ca tehnologiile sa se schimbe. Faptul ca controlul calitatii a datelor
are o limitare in realizarea acestuia in timpul procesului de incarcare a datelor poate conduce la
probleme de calitate. In incarcarea datelor in depozitul de date, suportul decizional este
dependent doar de sursa sistemului care este valabil in timpul extragerii programate.
7.Studiu de caz: Magazin alimentar

• Unități de păstrare a stocurilor (SKU)

• Coduri de produse universale (UPC)

• Sistemul punct de vânzare (POS)

• Magazine

• Promovare

Pasii pentru implementarea DW:

-Este nevoie de alegerea unui proces de modelare a afacerii.

-Sa se aleaga esentialul din proces

-Alegerea dimensiunilor: timpul, magazinul, promotia si produsul

-Unitatiile de masura: vazarile dolar, unitatiile dolar, costul dolarului, numar de clienti

-Rezistența la normalizare și păstrarea navigării

Dimensiunile magazinului alimentar

Timpul Produsul Magazinul Promotia

Exemplu de
dimensiune cauzala
Multe atribute
Ierarhia pe sase nivele
descriptive

Este necesară o Folosit pentru a vedea

dimensiune de timp dacă promoțiile
explicită (evenimente, funcționează / sunt
sărbători, ..) rentabile

Multe atribute Timpul apare ca

descriptive (mai mult necesitate(Prima
Anunțuri, reduceri de
de 50) deschidere)
preț, afișaje de sfârșit
de culoar, cupoane

Dimensiunea bazei de date:

 Dimensiunea timpului: 2 ani = 730 zile

 Dimensiunea magazinului: 300 de magazine care raportează în fiecare zi
 Dimensiunea produsului: 30.000 de produse, doar 3000 se vând pe zi •
Dimensiunea promoției: 5000 de combinații, dar un produs apare doar într-o
combinație pe zi
 Număr de fapt înregistrări: 730 * 300 * 3000 * 1 = 657,000,000
 Număr de câmpuri: 4 cheie + 4 fapt = 8 câmpuri
 Dimensiunea totală a DB: 657,000,000 * 8 câmpuri * 4 bytes = 21 GB

8.Tendinte de evolutie

Data Warehouse a avut un mare impact timp de multi ani in orice interprindere care a
implementat acest mod de stocare si folosire a datelor. Cu timpul, cresterea clientiilor si a datelor
senzitive a facut sa se realizeze faptul ca traditionalele data warehouses aveau limitari si nu erau
proiectate pentru un numar mare de date. Principalul scop a fost sa se gaseasca solutii pentru a
scapa de limitariile pe care un depozit de date mai vechi le ofera si sa se obtina o versiune
imbunatatita. Astfel, mai jos este prezentata evolutia prin care data warehouse a trecut in ultimii
20 de ani.

9.Concluzii

Modul in care s-au folosit metode tehnologice pentru ca datele sa fie incorporate si stocate
prezinta evolutia organizatiei, in care nu s-au mai limitat la o stocare scrisa intr-un depozit real, ci
s-a dorit ca stocarea tuturor datelor sa se faca virtual pentru a se economisi bani, depozitare si
timp. Un mediu in care orice informatie si datele sunt prezente intr-un loc, dar organizate in
functie de fiecare, acest lucru este de ajutor in cautarea de informatii mai rapida si in asistenta de
luare de decizii.

Insa, utilizatorii devin din ce mai mult doritori de mai multa reglementare, de o dorinta
pentru ceva mai simplu dar totodata complicat ceea ce duce ca evolutia unui DW sa se dezvolte si
in ziua de azi. Deci este un avantaj ca evolutia continua ceea ce face ca utilizarea datelor sa se
faca din ce in ce mai flexibile.
 Avantajele principale a unei data warehouse sunt: sporeste userul sa foloseasca o varietate
de date diferite, se creste numarul de date ce pot fi memorate, creste productivitatea si scad
costurile in ceea ce priveste stocarea datelor intr-o baza de date oarecare, este flexibila, poate
combina datele din diferite surse.

Acest tip de stocare nu este chiar nou, fiind folosit de multe interprinderi, dar nu toate
firmele manevreaza acest tip. Totul se rezuma la modul in care dezvoltatorii si cei care planifica
un data warehouse sa aiba o clara viziune in ce vor obtine si sa fie compatibil si pentru viitor.

10.Bibliografie

[1] Real Time Decision Support: Creating a Flexible Architecture for Real Time Analytics, by
Greg Barnes Nelson ThotWave Technologies, Cary, North Carolina

[2] Decision Support Systems Architecture, by Cristina Ofelia Stanciu in Seria informatica, Vol
VII, fasc. 1 – 2009

[3] Impact of Information Technology on Decision Making Process, by Hosein GanjiNia,

Shahram Gilaninia, Mohammad Mostafaloo in Universal Journal of Management and Social
Sciences, Vol. 3, No.10, October 2013

[4] Past, present, and future of decision support technology,by J.P. Shim, Merrill Warkentin,
James F. Courtney, Daniel J. Powerc, Ramesh Shardad, Christer Carlsson in Decision Support
Systems 33,pg: 111–126, 2002

[5]https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=2ahUKEwitw
umby_TlAhVywcQBHacHDwwQFjAAegQIBhAC&url=https%3A%2F%2Fwww.ibm.com%2F
developerworks%2Fcommunity%2Ffiles%2Fbasic%2Fanonymous%2Fapi%2Flibrary%2F29dda
18e-08bd-4628-a59b-97dd64fd2a8d%2Fdocument%2Fee9fface-b8bf-49a0-aa7a-
839eaf528170%2Fmedia&usg=AOvVaw3Mbo0RFAtriMw7RMKPKQT-
[6] DSS based on Data Warehouse, C_13 / 6.01.2015

[7] Data Warehousing and Decision Support by Torben Bach Pedersen, Department of Computer
Science Aalborg University

[8] https://www.linkedin.com/pulse/data-warehousing-evolution-frank-bell/