D.S.S.

SUBSISTEM INFORMATIC DE SUPORT DECIZIONAL UTILIZAT ÎN

MANAGEMENTUL FIRMEI

DISCIPLINA: TEHNOLOGIA INFORMAȚIILOR SI COMUNICAȚIILOR PENTRU AFACERI

STUDENT: OPRIȘAN (TRANDAFIR) LAVINIA
PROGRAM DE STUDIU: STRATEGII SI POLITICI MANAGERIALE
ANUL I
 Informația
În competiția economică este tot mai clar că cine nu deține informații, nu
există pe piață, ori nu poate face față concurenței cu ceilalți competitori.
Afirmația de mai sus poate fi tradusă în capacitatea organizației/firmei de a
obține informații relevante, necesare, de a le prelucra în mod rapid și eficient, și
de a le valorifica prin decizii și tranzacții inteligente.
 SCURT ISTORIC
Conceptul de sprijin decizional a evoluat în principal din studiile teoretice despre luarea deciziilor
organizaționale efectuate la Institutul de Tehnologie Carnegie la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor
1960.
Definiția și domeniul de aplicare al DSS au migrat de-a lungul anilor: în anii 1970 DSS a fost descris ca
„un sistem bazat pe computer pentru a ajuta la luarea deciziilor”; la sfârșitul anilor 1970, conceptul DSS a
început să se concentreze pe „sisteme interactive bazate pe computer care ajută factorii de decizie să utilizeze
baze de date și modele pentru a rezolva probleme prost structurate”; în anii 1980 DSS trebuit să furnizeze
sisteme „folosind tehnologia adecvată și disponibilă pentru a îmbunătăți eficacitatea activităților
manageriale și profesionale”, iar spre sfârșitul anilor 1980 DSS s-a confruntat cu o nouă provocare în ceea ce
privește proiectarea stațiilor de lucru inteligente.
 [5Începând cu aproximativ 1990, depozitarea datelor și procesarea analitică on-line (OLAP) au început să

extindă domeniul DSS. Pe măsură ce se apropia sfârşitul mileniului, au fost introduse noi aplicaţii
analitice bazate pe Web.
 Pornind de la arhitectura piramidei organizaționale a firmei, unde sunt identificate 6 tipuri de
sisteme informatice, organizate pe cele 4 nivele, se remarcă faptul că sistemul informatic decizional
D.S.S. se află la nivelul tactic, alături de sistemul M.I.S.

*
EXECUTIV
E
INFORMAT
ION
SYSTEM
(EIS)
* MANAGEMENT INFORMATION SYSTEM
(MIS)
* DECISION SUPPORT SYSTEM (DSS)

* KNOWLEDGE BASE INFORMATION SYSTEM (KBIS)

* OFFICE AUTOMATION SYSTEM (OAS)

* TRANSACTION PROCESSING SYSTEM (TPS)
 ASPECTE GENERALE
Un sistem informatic de tipul DSS este un sistem interactiv care sprijină un decident (individual sau colectiv) în soluționarea unei probleme semi-
structurate, oferind informații sau sugestii privind deciziile cerute de problema respectivă.
În general, aceste sisteme nu oferă răspunsuri cu privire la deciziile optime ci încearcă doar să îmbunătățească procesul de adoptare a deciziilor
prin punerea la dispoziția managerului a instrumentelor de analiză a unei situații date. În mod practic, aceste sisteme au rolul de a ajuta atunci
când nu se cunoaşte exact procedura ce trebuie urmată.
1.investigarea, în cursul căreia se încearcă înțelegerea şi definirea problemei;
2.concepția, în care sunt imaginate diferite soluții posibile pentru problema definită;
3.decizia, în care trebuie aleasă cea mai bună soluție, pornind de la criteriile (obiectivele) urmărite;
4.urmărirea, în cursul căreia sunt examinate efectele deciziei şi este asigurată aplicarea acesteia.
O problemă este considerată structurată dacă primele trei etape sunt structurate, adică variabilele cauzale sunt bine cunoscute, soluțiile
(alternativele) pot complet definite iar obiectivele urmărite sunt clare şi operaționale (necontradictorii).
Un sistem DSS este o colecție organizată de oameni, proceduri, software, baze de date şi echipamente hardware utilizate pentru a sprijini procesul
decizional de management.
 CARACTERISTICILE DSS
Principalele caracteristici ale unui sistem pentru suport decizional sunt:
» manipulează mari cantități de date, organizate în sisteme mari de gestiune a bazelor de date (DSS pot fi utilizate şi în
situații în care sunt procesate cantități reduse de date);
» obțin şi prelucrează date din surse diverse. Un DSS prezintă capacitatea de a utiliza date atât din surse interne
organizației cât şi din surse externe;
» oferă flexibilitate rapoartelor şi prezentărilor, prezentând informații în formate diferite unui larg număr de decidenți
pentru probleme variate;
» prezintă informația atât textual cât şi grafic, în funcție de preferința utilizatorului;
» efectuează analize şi comparații complexe, sofisticate utilizând produse software avansate, devenind instrumente şi
mijloace de integrare a diverselor produse software singulare;
» susțin optimizarea, satisfacerea şi abordările euristice. În funcție de complexitatea DSS, acestea pot furniza soluția optimă,
cea considerată bună sau cea bazată pe experiență;
» efectuează analize de tipul "dacă-atunci" (What-If )” sau de căutare a obiectivului. Analiza "What-If"” este procesul prin
care efectuând schimbări ipotetice datelor problemei se poate observa impactul acestora asupra rezultatelor. Analiza prin
căutarea obiectivului este procesul de determinare a datelor necesare problemei pentru a se obține un rezultat scontat.
De exemplu:
La producerea unui obiect, modificând datele privind cererea se poate observa cu cât
trebuie modificate stocurile de materii prime şi materiale obținute de la furnizori. (what-if )
sau
Un investitor ia în analiză posibilitatea obținerii unui anumit venit lunar. Impunând o
anumită rată a dobânzii, el este interesat să vadă cât trebuie să fie venitul său lunar (datele
problemei), astfel încât cu dobânda stabilită să obțină la sfârşitul perioadei suma dorită
(rezultatul problemei).
 Pentru a-şi realiza scopul, sistemele pentru suport decizional trebuie să fie mai flexibile
decât sistemele MIS, să asiste managerii în toate fazele rezolvării problemelor, când aceştia
au nevoie şi pentru diverse tipuri de structurări ale problemelor.
În funcție de situația concretă, un DSS poate să prezinte unele sau toate caracteristicile
următoare:
a. suport pentru fazele rezolvării problemelor, faze care includ inteligența, proiectarea,
selecția, implementarea şi controlul;
b. suport pentru diverse decizii în funcție de frecvența luării lor, astfel existând un
domeniu continuu care se întinde de la decizia singulară (unică) până la deciziile
repetitive
 c. suport pentru diferite tipuri de structuri de probleme.
Problemele înalt structurate sunt cele pentru care se stabilesc uşor datele necesare şi relațiile dintre acestea.
Problemele semi-structurate sau nestructurate sunt caracterizate prin existența unor relații între date mai
puțin observabile sau directe, iar datele pot fi greu de obținut şi/sau de prelucrat.

DECIZIE STRUCTURATĂ DECIZIE NESTRUCTURATĂ

Care este contul care aduce cel Unde să se amplaseze noua
mai mult profit? fabrică ?

d. suport pentru diferite niveluri manageriale

Managerii operațiilor sunt asistați de DSS în deciziile lor de rutină, managerii de la nivelul tactic sunt sprijiniți
cu instrumente de analiză pentru planificare şi control, iar celor de la nivelul strategic, DSS le oferă analize privind
deciziile pe termen lung bazate atât pe informația internă cât şi pe informația externă organizației.
Strategic

Nivelul strategic de management implicat

în decizii pe termen lung

Tactic

Nivelul operațional de management implicat

in decizii zilnice

Operațional

Ridicată Scăzută
Frecvența deciziei
Sistemul de prelucrare a tranzacțiilor (TPS), sistemul informatic de management
(MIS) şi sistemul pentru suport decizional (DSS) se suprapun în organizații. Mai
mult, prin utilizarea datelor comune organizației şi prin faptul că unele au evoluat
din altele, aceste sisteme sunt în general integrate.

De exemplu:
Factura emisă de TPS şi trimisă clienților, poate fi inclusă într-un raport generat de
MIS şi utilizată de un DSS pentru o analiză "What-If" pentru a se observa impactul
asupra fluxului de numerar, veniturilor etc.
 Componentele unui sistem DSS
În general, un sistem pentru suport decizional este alcătuit dintr-o bază de date, o bază de modele şi un generator de DSS.
 Acestora li se adaugă o interfață utilizator, o componentă de realizare a legăturilor cu baze de date externe şi o componentă
dedicată accesului la alte sisteme de calcul.
 Generatorul de DSS acționează ca un intermediar între utilizator şi celelalte componente ale
sistemului. Interfața utilizator, numită şi managerul de dialog, permite decidenților să acceseze
uşor DSS, să-l manipuleze şi să-i transmită comenzile. Sistemul de acces la baze de date externe
permite DSS să pătrundă în bazele de date ale firmei, să regăsească şi acceseze informația
stocată în acestea. Sistemele de acces la alte sisteme de calcul permit conectarea şi regăsirea de
informații în alte calculatoare decât cele special destinate să ruleze DSS. Baza de modele are ca
scop stocarea modelelor care asistă decidenții în procesul decizional.
În general, baza de modele conține şi un sistem de gestionare a modelelor, care coordonează
utilizarea modelelor de către DSS.
 În funcție de necesitățile decidentului, acesta poate apela la diverse modele, dintre care cele mai
frecvent utilizate sunt:
» modelele financiare, care oferă diverse analize financiare, cum sunt de exemplu analiza
fluxului de numerar sau analiza indicatorilor financiar-contabili;
» modelele statistice, care oferă diverse analize statistice (cum sunt analiza regresională,
testarea ipotezelor statistice etc.);
» modelele grafice, care cuprind pachete de programe grafice care asistă decidentul în
proiectarea, dezvoltarea şi utilizarea datelor şi informației prin afişarea grafică a acestora;
» modelele de managementul proiectului, utilizate în gestionarea proiectelor de mare anvergură.
Aceste modele pot depista activitățile critice care ar putea periclita realizarea proiectului sau pot
determina căile de îmbunătățire a vitezei de realizare a proiectului.
 Utilizarea modelelor în DSS prezintă multe avantaje, dintre acestea evidențiindu-se:
» modelarea şi simularea este mai ieftină decât experimentarea pe sisteme reale;
» modelarea se realizează mai rapid decât experimentarea pe sisteme reale;
» modelarea este mai puțin riscantă decât experimentarea pe sisteme reale;
» modelarea pregăteşte managerii învățându-i cum să procedeze în situațiile reale.

Utilizarea modelelor prezintă şi dezavantaje printre care:

» modelele nu previzionează exact şi precis sistemele reale, astfel încât rezultatele
obținute pe modele pot să conducă la acțiuni sau decizii greşite;
» modelele pot necesita un înalt grad de formalizare matematică, făcându-le dificil
de construit şi/sau greu de interpretat.
 CONCLUZII
 Toate activitățile manageriale gravitează în jurul adoptării deciziilor.
 Sistemele informatice pentru suport decizional (DSS) sunt destinate utilizării de către
managerii de la vârful piramidei manageriale, însă există utilizări la toate nivelurile. Acest
lucru este justificat de faptul că la toate nivelele managerii se confruntă zilnic cu probleme
mai puțin structurate. Importanța acestor decizii creşte însă cu poziția ocupată în
organizație.
 Scopul principal al SSD este de a structura cât mai mult problemele nestructurate, astfel
încât să sprijine efectiv procesul decizional. În plus, datorită flexibilității lor, DSS pot fi
utilizate inclusiv în situații de rutină, inegrate cu alte sisteme informaționale pentru
management.
 Utilizarea SSD poate genera profituri ridicate, costuri scăzute şi produse şi/sau servicii mai
bune.
Bibliografie

 Cristian Pisarciuc ”Sisteme informatice de management”, 2014-2015

 https://en.wikipedia.org/wiki/Decision_support_system
 https://www.business.com/articles/decision-support-systems-dss-applications-and-
uses