PROIECT

Sisteme informatice de aistare a deciziei

Student: Sanda Ilie Mădălin

 PROIECT

Sisteme informatice de aistare a deciziei

 Cuprins

1. Tema proiectului

Contextul economico-social actual a impus supervizarea procesului economic decizional

prin intermediul unor tehnologii informatice tot mai complexe, astfel au aparut sistemele
informatice care au drept obiectiv principal asistarea decidentului in diferite faze ale procesului
de decizie. Implementarea in practica a acestor sisteme ridica diverse probleme pe plan
informational, financiar, tehnologic si uman.
Little in anii '70 defineste SIAD ca un model bazat pe un set de proceduri pentru
procesarea datelor si pentru asistarea unui manager in procesul de luare a deciziilor. Un ast
616e46g fel de sistem trebuie sa fie simplu, flexibil, usor de manipulat si complet in vederea
furnizarii rezultatelor finale.
Prin sintetizarea celor prezentate anterior un SIAD poate fi definit ca "un sistem interactiv,
flexibil si adaptat rezolvarii problemelor nestructurate pentru ameliorarea procesului decizional
in management ".

Trasaturile esentiale ale unui SIAD sunt:

- este un sistem informatic asistat de calculator;
- furnizeaza asistenta decidentilor pentru problemele care nu sunt in totalitate structurate;
- combina rationalitatea umana cu prelucrarea automatizata a informatiei;
controlul derularii procesului de decizie revine decidentului;
este un instrument ce influenteaza eficacitatea procesului de decizie mai mult decat eficienta
procesului decizional (adoptarea unor decizii satisfacatoare).

https://www.scribd.com/document/219897969/Sisteme-Informatice-de-Asistare-a-Deciziilor

http://infomed.wikidot.com/3-6-decision-support-systems
 Termenul de SIAD are acceptiuni multiple:
- Sistem informatic pentru management - Management Information System - MIS;
- Sistem informatic pentru decidenti - Executive Information System - EIS.
SIAD presupune:
- un sistem - arhitectura complexa privita ca entitate;
- interactiv, se refera la rolul important pe care il poate avea omul in functionarea SIAD;
- de asistare a deciziei, cu precizarea ca decizia nu este luata de sistem.
Little in anii '70 defineste SIAD ca un model bazat pe un set de proceduri pentru
procesarea datelor si pentru asistarea unui manager in procesul de luare a deciziilor. Un ast
616e46g fel de sistem trebuie sa fie simplu, flexibil, usor de manipulat si complet in vederea
furnizarii rezultatelor finale.
Un an mai tarziu Klein si Tixier identifica situatiile in care se face apel la un SIAD si
anume:
- existenta unor factori esentiali (rationamentul, intuitia si experienta decidentului);
- gasirea solutiilor optime ce implica activitati legate de cautarea informatiilor necesare,
gestionarea datelor, modelarea si structurarea modelelor;
- deciziile au la baza criterii numeroase care adesea pot fi conflictuale si dependente de
utilizatori.

Username / Parola inexistente

email ******
   

Login Am uitat parola x Creaza cont nou

  Home Exploreaza Upload

Administratie

Arta cultura

Biologie

Casa gradina
Diverse

Economie

Geografie

Gradinita

Istorie

Jurnalism

Limba
Literatura romana

Management

Medicina

Personalitati

Profesor scoala

Sociologie

StiintaArhitectura
constructiiAstronomieChimieDreptFizicaInformaticaAbbyy
finereaderAccessAdobe photoshopAutocadBaze de dateCCorel
DrawDcExcelFoxproHardwareHtmlJavaLinuxOraclePhpReteleSqlVisua
l basicWindowsWordMatematicaStiinte politiceTutorials

Tehnica mecanica

Timp liber

Sisteme informatice de asistarea a deciziei (SIAD)

Informatica
decidentului in diferite faze ale procesului de decizie. Implementarea in practica a acestor sisteme ridica
diverse probleme pe plan informational, financiar, tehnologic si uman.

Termenul de SIAD are acceptiuni multiple:

- Sistem informatic pentru management - Management Information System - MIS;

- Sistem informatic pentru decidenti - Executive Information System - EIS.

SIAD presupune:

- un sistem - arhitectura complexa privita ca entitate;

- interactiv, se refera la rolul important pe care il poate avea omul in functionarea SIAD;

- de asistare a deciziei, cu precizarea ca decizia nu este luata de sistem.

Little in anii '70 defineste SIAD ca un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea datelor si
pentru asistarea unui manager in procesul de luare a deciziilor. Un ast 616e46g fel de sistem trebuie sa
fie simplu, flexibil, usor de manipulat si complet in vederea furnizarii rezultatelor finale.

Un an mai tarziu Klein si Tixier identifica situatiile in care se face apel la un SIAD si anume:

- existenta unor factori esentiali (rationamentul, intuitia si experienta decidentului);

- gasirea solutiilor optime ce implica activitati legate de cautarea informatiilor necesare, gestionarea
datelor, modelarea si structurarea modelelor;

- deciziile au la baza criterii numeroase care adesea pot fi conflictuale si dependente de utilizatori.

Steven Alter defineste SIAD ca fiind sisteme destinate managerilor ce au ca obiect principal eficacitatea
deciziilor spre deosebire de sistemele traditionale folosite de operatori si care au ca obiect eficienta si
consistenta datelor.

Moore si Chang demonstreaza ca un astfel de sistem este extensibil, capabil sa suporte analize ad-hoc si
sa modeleze decizia fiind orientat catre viitor si utilizat pe un interval de timp neregulat si nedeterminat.

Keen in 1978 defineste SIAD ca un produs al procesului de dezvoltare in care managerul proiectantul si
sistemul sunt capabili sa se influenteze reciproc cu rezultate in evolutia sistemului.

Holsapple si Whiston definesc particularitatile unui SIAD in 1996 astfel:

- contine o baza de cunostinte care reflecta unele aspecte ale lumii decidentului;
- permite achizitionarea si gestionarea unor cunostinte descriptive sau de alta natura (reguli, proceduri);

- asigura selectarea unui set de cunostinte in scopul vizionarii acestora pentru extragerea unor informatii
necesare procesului decizional;

- ofera facilitati de prezentare a unor cunostinte ad-hoc sau de elaborare a unor rapoarte periodice;

dispune de modul prin care se poate interactiona direct cu decidentul si ii asigura acestuia flexibilitate in
alegerea solutiilor sau in gestionarea cunostintelor.

Prin sintetizarea celor prezentate anterior un SIAD poate fi definit ca "un

sistem interactiv, flexibil si adaptat rezolvarii problemelor nestructurate
pentru ameliorarea procesului decizional in management ".

Apelarea la tehnologiile informatice se face doar in anumite faze ale actului decizional si ii lasa factorului
de decizie controlul derularii operatiilor de rezolvare.

Trasaturile esentiale ale unui SIAD sunt:

este un sistem informatic asistat de calculator;
furnizeaza asistenta decidentilor pentru problemele care nu sunt in totalitate structurate;
combina rationalitatea umana cu prelucrarea automatizata a informatiei;
controlul derularii procesului de decizie revine decidentului;
este un instrument ce influenteaza eficacitatea procesului de decizie mai mult decat eficienta
procesului decizional (adoptarea unor decizii satisfacatoare).

Caracteristicile unui SIAD

Particularitatile fundamentale ale SIAD in raport cu facilitatile pe care le asigura sunt:

A) Asigura rezolvarea problemelor semistructurate de decidentii implicati in procesul de

conducere.
Modul de rezolvare al unei probleme e puternic influentat de natura acesteia si de tipul
situatiei decizionale. Deciziile pot fi impartite in 3 mari categorii:
- structurate - apar in toate fazele procesului decizional, au obiective bine definite si au
drept avantaj faptul ca toate variabilele sunt cunoscute si complet programate;
- semistructurate - apar atunci cand problemele pot fi doar partial structurate si apeleaza la
creativitatea si intuitia umana;
 - nestructurate - apar atunci cand obiectivele sunt greu de cuantificat si e aproape
imposibil sa se proiecteze o solutie viabila; SIAD in acest caz ofera decidentului doar suportul
necesar pentru solutionarea partilor structurabile ale problemei.
B) Asistarea deciziilor se poate realiza la toate nivelurile de conducere, de la managerii
operationali la top manageri.
In acest sens se impune adaptarea si actualizarea sistemelor in functie de nivelul
conducerii.La nivel tactic deciziile sunt complexe iar volumul de informatii utilizat e mare. La
nivel strategic deciziile sunt orientate catre probleme legate de performantele organizatiei, iar la
nivel operational deciziile sunt luate pe termen scurt si au adesea caracter repetitiv.
C) Dispune de resurse pentru sustinerea procesului decizional in toate fazele sale si poate
fi adaptat diverselor stiluri decizionale.
Identificam aici urmatoarele faze ale procesului decizional:
1. Identificarea problemei care se bazeaza pe cercetarea informatiei. Arta decidentului
consta in definirea adevaratei probleme pentru a gasi solutii corespunzatoare. Rolul SIAD e
acela de accesare rapida si eficienta a surselor de date interne si externe organizatiei; de analiza
a ansamblului de informatii.
2. Modelarea fenomenului care a generat problema prin prisma modalitatilor de structurare
si utilizare a informatiilor. Cea mai utila practica in reprezentarea unei situatii reale e cea a
modelarii. Generarea alternativelor pentru problemele structurate poate fi furnizata de SIAD
prin intermediul unor metode standard sau specializate. Construirea modelelor alternative pentru
problemele complexe impune o anumita experienta ce poate fi furnizata de om sau de un sistem
expert intrucat SIAD-ul nu face o varianta a variantei optime.
3. Definirea deciziei sau a variantelor decizionale. La nivelul organizatiei procesul de
informare se materializeaza prin posibilitatea adoptarii deciziei sau a variantelor decizionale pe
baza informatiilor rezultate din activitatea de modelare.

SIAD-urile pot constitui un punct de sprijin din cadrul procesului prin analize de tip "what
- if" sau "goal - seeking".
4. Implementarea deciziilor propuse
5.Evaluarea deciziilor adoptate. Problema aprecierii deciziei adoptate nu se
fundamenteaza in mod exclusiv prin prisma efectelor directe sau indirecte pe care decizia le
genereaza pe plan managerial sau organizational.
D) Permite decidentului sa controleze procesul decizional.
In cadrul unei organizatii decizia se manifesta ca o activitate ce se finalizeaza cu selectia
uneia din variantele prezentate, iar decidentul trebuie sa aiba controlul asupra acestei selectii
finale. SIAD-ul devine astfel un suport al procesului de selectie chiar daca acesta doar extinde
capacitatea de luare a deciziilor.
E) Poate asista mai multe decizii interdependente si/sau secventiale, avand in vedere
faptul ca in practica economica majoritatea deciziilor sunt intercorelate.
 SIAD-urile genereaza decizii mult mai consistente si mai obiective avand in vedere faptul
ca se bazeaza pe o analiza completa a informatiilor si sunt realizate cu aportul direct sau indirect
al celor implicati. Astfel deciziile au sanse mai mari de a fi implementate cu succes in practica.
F) Permite imbunatatirea eficacitatii procesului decizional.
De gradul in care decizia atinge obiectivele predefinite in cadrul organizatiei depinde
eficacitatea procesului de stabilire a deciziilor. Facilitatile oferite de SIAD trebuie sa urmareasca
si modul in care acesta contribuie la realizarea obiectivelor.
G) E un sistem adaptabil in timp fiind dezvoltat, in general, printr-un proces iterativ-
evolutiv.
Decidentul trebuie sa aiba un comportament reactiv in utilizarea SIAD-urilor; sa sesizeze
modificarea conditiilor de mediu si a preferintelor manageriale. Folosirea unui prototip iterativ
in proiectarea si construirea unui astfel de sistem poate fi o solutie viabila pentru satisfacerea
exigentelor utilizatorilor.
In general sistemele sunt proiectate pentru anumite situatii decizionale ce nu pot fi
generalizate. La acestea se adauga creativitatea, intuitia sau imaginatia care deocamdata nu pot
fi automatizate.
Notiunea de SIAD universal nu exista.
Decidentul e obligat sa coordoneze multiple sisteme care comunica intre ele, integrarea
acestora e complexa si destul de incerta. Specialistii in domeniu au incercat sa proiecteze si sa
dezvolte SIAD-uri care stimuleaza creativitatea si procesul de invatare si care pot oferi facilitati
suplimentare de intretinere, gestionare si dezvoltare a bazei de cunostinte necesare procesului
decizional. SIAD-ul reprezinta cea mai flexibila si interactiva solutie in domeniul tehnologiile
informatice care asista adoptarea unei decizii in conditiile in care problemele nu sunt structurate,
deci nu dispunem de modele stabile sau reguli riguros definite.
Trebuie sa facem diferentierea intre sistemele informatice de gestiune (care reprezinta
metoda tipica de furnizare a unor rapoarte predeterminate in functie de care decidentul adopta o
decizie bine fundamentata) si sistemul de asistare a deciziei care permit introducerea treptata pe
diferite niveluri a datelor de intrare, modelarea acestora prin diferite tehnici conducand in final
la obtinerea unor rezultate ce vor fi evaluate de decident.
Calitatile indispensabile ale unui SIAD:
- simplitate, in sensul ca modelele folosite trebuie sa contina numai fenomenele importante
eliminand tendinta de a adauga detalii;
- robustete, prin eliminarea posibilitatii de a furniza raspunsuri incorecte sau false;
- adaptabilitate, pentru ca sistemul trebuie sa fie capabil sa integreze si sa actualizeze cu
usurinta noi informatii;
- exhaustivitate, pentru ca descrierea structurii modelelor folosite trebuie sa permita
tratarea unui numar cat mai mare de fenomene fara sa genereze o complexitate ridicata;
- naturaletea comunicarii concretizata in faptul ca decidentul trebuie sa poata schimba usor
intrarile si sa obtina rapid rezultatele; aceasta depinde de calitatea interfetei care asigura dialogul
om - calculator.

3.4 Clasificarea SIAD- urilor

 In literatura de specialitate apar mai multe criterii dupa care se clasifica SIAD-urile. Astfel
aveam drept criterii:
- felul asistentei acordate de un SIAD in practica decizionala;
- frecventa de utilizare a acestora;
- complexitatea procedurilor existente in structura aplicatiei;
- modalitatea de orientare a SIAD-urilor catre date, modele, text sau reguli standard;
- numarul de utilizatori existenti in procesul decizional.
Cea mai importanta clasificare este cea care imparte SIAD-urile in functie de masura in
care solutia oferita de sistem este structurata pe baza modelarii / analizei datelor. Vom avea:
1. SIAD-urile orientate pe modele care au principii de functionare bazate pe modelul
cantitativ si efectueaza analize de tipul "what-if", antrenand activitati de simulare optimizare,
previziune, rezultatele obtinute se pot concretiza in actiuni sugerate de procesul decizional.
2. SIAD-urile orientate pe date se bazeaza pe analiza unui volum mare de informatii
stocate in cadrul sistemului informatic in diferite momente de dezvoltare ale acestuia.
Utilizarea are drept efect extragerea de informatii utile din ansamblul de date disponibile.
Stocarea datelor se realizeaza sub forma unor depozite de date de tip Data Warehouse iar analiza
se fundamenteaza pe noile tehnologii informationale Data Mining, care presupun explorarea si
cautarea datelor si OLAP (procesarea analitica on-line).
Un alt criteriu important grupeaza SIAD-urile in functie de tipul sistemului care asigura
managementul informatiilor.
1. SIAD-urile orientate pe text care evidentiaza necesitatea prelucrarii si reprezentarea
textului intr-o forma cat mai accesibila cu scopul de a asigura gestionarea rapida si eficienta a
datelor de catre decident. In acest caz SIAD-ul va crea, va revizui si vizualiza automat unele
documente, va identifica locatiile aferente unor colectii mari de date, va grupa, fuziona si
expedia documentele utilizand tehnologii diverse: hipertext, instrumente web.etc.
2. SIAD-urile orientate pe baze de date in cadrul carora baza de date a organizatiei este
componenta esentiala a sistemului. Gestionarea bazelor de date presupune identificarea tehnicii
de date a acestora, precizarea modului de acces si formularea unor interogari care sa corespunda
obiectivelor propuse.
Organizarea bazelor de date se poate face in fisiere sau poate avea forme specifice: baze de
date relationale, ierarhizate, obiectuale, multidimensionale. Baze de date relationale sunt mai
rigide datorita volumului mare de date folosite si de aceea sunt mai putin utilizate. SIAD-urile
orientate pe baze de date sunt preferate pentru ca dispun de facilitati de interogare puternice si au
capacitatea de a genera situatii de sinteza complexe.
3. SIAD- urile orientate pe procesoare de tabele. Acestea se bazeaza pe organizarea datelor
sub forma tabelara asemenea unei matrici.
Un procesor de tabele este un instrument software care permite utilizatorului sa descrie
modelele in scopul efectuarii unor analize cat mai pertinente. Acesta dispune de tehnici si
metode care permit vizualizarea situatiilor finale si manipularea informatiilor procedurale.
Metoda de baza consta deci in introducerea valorilor aferente unui parametru intr-un tablou
matricial iar modificarea acestora implica reactii in lant asupra tuturor elementelor care depind
de acel parametru. Modulul se construieste pe baza de obiecte (concepte) si relatii (ecuatii) intre
obiecte.
De exemplu putem avea o cercetare inteligenta care determina cresterea rentabilitatii
firmei. Pornind de la acest nivel se pot lua masuri pentru cresterea veniturilor, masuri ce sa
determine scaderea cheltuielilor toate in scopul cresterii rentabilitatii.
In situatia in care decidentul gestioneaza mai multe foi de calcul apare posibilitatea de a se
consacra unei cercetari artistice.
4. SIAD-urile orientate pe reguli presupun existenta unui ansamblu de reguli in cadrul unei
componente speciale numita sistem de gestiune a cunostintelor utilizand formalisme de
prezentare proprii inteligentei artificiale.
Dupa frecventa utilizarii lor, SIAD - urile mai pot fi:
1. SIAD-urile organizationale care permit descrierea unor obiective clare pt asistarea
deciziilor ce se repeta in mod frecvent in cadrul organizatiei. Acestea impun un grad mare de
interactivitate intre utilizatori si SIAD-ul asociat.
2. SIAD-urile ad-hoc care gestioneaza problemele specifice asupra carora nu se pot emite
previziuni sau care se gasesc destul de rar in cadrul procesului decizional. Datorita costurilor
ridicate pe dezvoltarea unor astfel de programe, utilizarea sistemelor devine ineficienta si este
doar o solutie extrema.