DECIDENTUL

Decidentul

Decidentul este persoana împuternicită și autorizată să

decidă calea de acţiune şi care angajează folosirea resurselor.
 ROLURILE DECIDENŢILOR ÎNTR-O
ORGANIZAŢIE

• Iniţiatorii sunt cei care determină începerea activităţilor care

compun procesul decizional şi care sunt profesioniști în acel
domeniu de activitate.

• Promotorii sunt cei care, de pe poziţii de autoritate superioară,

susţin activităţile de elaborare, adoptare, execuţie a deciziei şi
promovează activităţile propuse se iniţiatori.

a) decidentul efectiv cel care îşi asumă responsabilitatea adoptării deciziei

b) protectorul cel care împuterniceşte pe decidentul efectiv şi sprijină
punerea în execuţie a deciziei.
 ROLURILE DECIDENŢILOR ÎNTR-O
ORGANIZAŢIE

• Consilierii stăpânesc diferite tehnici şi utilizează instrumentele

informatice adecvate pentru identificarea, proiectarea şi
evaluarea alternativelor de acţiune.

• Realizatorii sunt cei care execută decizia adoptată.

 ROLURILE DECIDENŢILOR ÎNTR-O
ORGANIZAŢIE

• Beneficiarii sunt cei care beneficiază de avantajele sau

dezavantajele oferite de soluţie.

• Opozanţii sunt persoanele care încearcă să se opună adoptării

unei decizii şi să împiedice execuţia ei.

• Mediatorii sunt cei care ajută la implementarea deciziilor prin

mediere (acest rol este îndeplinit de departamentul RU sau de o
altă companie specializată în probleme de mediere).
 ROLURILE DECIDENŢILOR ÎNTR-O
ORGANIZAŢIE

Colaborarea decident efectiv = consultant

decidentul efectiv (managerul) = persoana împuternicită care

autorizează lansarea în execuţie a deciziei

consilierul (analist/asistent decizional) = specialistul/expertul

care elaborează şi recomandă o anumită decizie
 DECIZII COLECTIVE

Avantaje

– numărul variantelor decizionale este mai mare, dat fiind

numărul mare al membrilor;

– potenţialul creator al grupului este mai mare decât cel al

individului;

– soluţiile decizionale sunt calitativ superioare celor furnizate de

indivizi luaţi separat;
 DECIZII COLECTIVE

– în problemele complexe, cu grad ridicat de incertitudine,

estimările unui grup sunt mai apropiate de estimarea corectă
decât cele produse de fiecare individ în parte;

– decizia colectivă generează un grad mai ridicat de consens în

raport cu decizia individuală.

(pentru creşterea creativităţii gândirii şi a calităţii deciziei colective sunt utilizate mai
multe metode şi tehnici - brainstorming-ul, metoda Delphi, tehnica Gordon,
promovarea controversei etc.)
 DECIZII COLECTIVE

Dezavantaje
- blocarea deciziei (lipsa unui consens datorat unor mecanisme
psihosociale - mentalităţi, prejudecăţi, imitaţie sau contagiune,
iluzii ale percepţiei sociale etc.);

- consumul excesiv de timp (datorită divagaţiilor şi insistenţelor

excesive pentru susţinerea propriului punct de vedere de către
participanţii la luarea deciziei colective);

- tensiunile şi conflictele (generate de punctele de vedere

diferite);
 DECIZII COLECTIVE

- compromisurile (nu este întotdeauna soluţia cea mai bună, ci

alternativa rezonabilă);

- diferenţele de opinii (se datorează intereselor personale).

 INSTRUMENTE DE ASISTARE A DECIZIILOR

• Iniţial sistemele suport pentru luarea deciziei (SSD) au fost

gândite pentru a fi utilizate de decidenţii individuali, direct sau
prin intermediul unor analişti.

• Ulterior (creșterea numărului de decidenţi, diversificarea

modurilor în care se elaborează deciziile, nevoia de asistare
informatică pentru luarea deciziilor), au apărut alte tipuri de
sisteme SSD specializate în funcţie de caracteristicile şi
cerinţele decidenţilor ţintă.
 INSTRUMENTE DE ASISTARE A DECIZIILOR

• Sisteme de tip SSD de grup pentru deciziile elaborate de către

mai mulți decidenţi

• Sisteme de tip SSD de organizaţie când nivelurile de autoritate

decizională a participanţilor diferă

• Sisteme de tip SIG (Sistem Informaţional Geografic) prelucrează

informaţia spaţială (sub formă de hartă), iar rezultatele sunt
afişate sub forma unor grafice
 INSTRUMENTE DE ASISTARE A DECIZIILOR

Istoric

• în 1965 începe construirea de sisteme informatice mari

• sisteme de tip SSD orientate spre modele în anii 60-70 '

• sisteme de tip SSD de grup în anii 80 '

• sisteme de tip SSD orientate Web în anii 90 '

 CARACTERISTICILE UNUI SISTEM SSD

• Sistemele suport pentru decizie – SSD (“Decision Support

Systems” – DSS) sunt sisteme informatice pentru asistarea
deciziilor manageriale

• Construcţia unui sistem SSD integrează: baze de date, ştiinţa

conducerii, ştiinţele cognitive, simularea şi inteligenţa
artificială

• Sistemele SSD uşurează efortul și amplifică capacitatea

managerului NU ÎNLOCUIESC MANAGERUL!!!
 TIPURI DE SISTEME SSD

• sisteme SSD orientate pe date realizează colectarea şi/sau

analiza datelor.

• sisteme SSD orientate pe modele realizează simularea,

optimizarea şi/sau alte calcule care pot recomanda o alternativă.

• sisteme SSD orientate pe comunicaţii care servesc la asistarea

co-deciziilor elaborate de mai mulţi participanţi.

• sisteme SSD orientate pe tehnologia web permit decidentului să

comunice prin intermediul unui browser Web
 TIPURI DE SISTEME SSD

• sisteme SSD speciale ESS (Executive Support Systems) pentru

managerii superiori, ce asigură comunicaţia electronică,
birotica și analiza datelor.

• sisteme SSD de grup care asistă cu mijloace informatice co-

deciziile sau deciziile de grup.
 UTILIZATORII SISTEMELOR SSD

TOŢI DECIDENŢII PLASAŢI PE DIFERITE

POZIȚII DE MANAGERI

• în cazul deciziilor strategice și tactice utilizatorii reali sunt

specialiştii care analizează variantele de decizie și le vor
recomanda managerilor superiori, care le vor valida.
DOMENII DE UTILIZARE A SISTEMELOR SSD

• planificarea activităților

• planificarea energiei și a resurselor

• conducerea producţiei

• alocarea resurselor

• asistarea deciziilor de grup

• marketing şi finanţare
 SISTEMELE SSD

• probleme de decizie “strict în timp real” pot fi întâlnite

numai în situaţii acute/de criză.

• sistemele SSD trebuie să sprijine prin mijloace informatice

deciziile optime şi precaute.