UNIVERSITATEA DE STAT ‘’ALECU RUSSO’’ DIN BĂLȚI

FACULTATEA DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Tema:Decizia managerială
4.1. Procesul de luare a deciziilor
4.1.1. Etapele procesului decizionl
4.1.2. Tipuri de decizie
4.1.3. Teorii si modele ale deciziei
4.2. Participarea in procesul decizional
4.3. Rolul diferentelor individuale in procesul
luarii deciziei.
4.4. Decizia in grup si fenomenul Groupthink
Decizia managerială
• Decizia managerială reprezintă acțiunea prin care un manager alege
între alternative pentru a atinge un obiectiv sau rezultat dorit. Luarea
deciziilor este una dintre cele mai importante responsabilități ale unui
manager și poate avea un impact semnificativ asupra succesului
organizației. Procesul decizional implică o serie de etape, diferite
tipuri de decizii, teorii și modele, participarea în procesul decizional,
precum și rolul diferențelor individuale și al luării deciziilor în grup. Un
aspect important de menționat este fenomenul grupului de gândire
(Groupthink), care poate influența negativ procesul decizional într-un
grup.
4.1. Procesul de luare a deciziilor
Procesul de luare a deciziilor este o succesiune de etape pe care un manager
le parcurge pentru a ajunge la o decizie eficientă. Aceste etape includ:

• Identificarea și definirea problemei sau • Generarea opțiunilor. În această etapă,

a situației care necesită o decizie. Este
important ca managerul să înțeleagă cu
claritate problema pentru a putea găsi
soluții adecvate.
• Colectarea și analiza informațiilor
relevante. Acest pas implică obținerea
datelor necesare, evaluarea lor și
identificarea opțiunilor posibile.
• Identificarea criteriilor de evaluare.
Managerul trebuie să stabilească criterii
clare pentru a compara alternativele și a
lua o decizie bine fundamentată.
managerul trebuie să genereze alternative
posibile și să le evalueze în funcție de criterii.
• Evaluarea și compararea opțiunilor. Managerul
analizează opțiunile disponibile și le compară
pe baza criteriilor stabilite anterior.
• Alegerea celei mai bune opțiuni. După
evaluarea și compararea opțiunilor, managerul
selectează cea mai eficientă și adecvată
soluție.
• Implementarea și monitorizarea deciziei.
Decizia trebuie pusă în practică și urmărită
pentru a asigura atingerea obiectivelor
stabilite.
4.1.1. Etapele procesului decizional

Etapele procesului decizional

include: identificarea și definirea
problemei, colectarea și analiza
informațiilor, identificarea
criteriilor, generarea opțiunilor,
evaluarea și compararea
opțiunilor, alegerea celei mai bune
opțiuni și implementarea și
monitorizarea deciziei.
• 4.1.2. Tipuri de decizie
Există diferite tipuri de decizii pe care un
manager le poate lua în cadrul organizației.
• Acestea pot fi clasificate în funcție de
gradul de structură și de nivelul de
incertitudine. Deciziile structurate sunt
cele care se bazează pe proceduri și reguli
clare, iar deciziile nestucturate sunt cele
care se iau în situații neobișnuite sau
neclare.
• De asemenea, deciziile pot fi clasificate în
funcție de scopul lor, cum ar fi deciziile
strategice, tactice sau operaționale.
4.1.3. Teorii si modele ale deciziei
Există diferite teorii și modele care au fost dezvoltate pentru a explica și a
îmbunătăți procesul de luare a deciziilor. Printre acestea se numără :
• Modelul rațional, care • Teoria prospectivă, care
presupune că managerii subliniază importanța evaluării
analizează toate opțiunile rezultatelor posibile și a riscurilor
disponibile și aleg cea mai bună asociate cu fiecare opțiune
în funcție de criterii obiective. înainte de a lua o decizie.
• Modelul comportamental, care
afirmă că deciziile sunt adesea
afectate de factori emoționali și
de comportamentul anterior al
managerului.
• 4.2. Participarea in procesul decizional
Participarea în procesul decizional reprezintă implicarea activă a indivizilor, grupurilor sau organizațiilor în luarea
deciziilor care le afectează direct sau indirect. Participarea poate fi de mai multe tipuri:

• Participarea individuală: Când indivizii iau decizii în

numele lor sau pentru a-și promova propriile interese.
Aceasta poate include participarea în alegeri politice
sau_referendumuri, luarea deciziilor de consum sau
decizii financiare personale.
• Participarea organizațională: Când angajații unei
organizații iau parte la luarea deciziilor care afectează
organizația. Acest lucru poate include participarea în
procesul de planificare strategică, luarea deciziilor
privind resursele umane sau participarea în sindicate
sau asociații de angajați.
• Participarea civică: Când cetățenii se implică în
procesul decizional la nivel local, regional sau
național. Aceasta poate include participarea la
întâlniri publice, adunări comunitare sau procesul
legislativ.
• Participarea comunitară: Când membrii unei
comunități iau parte la luarea deciziilor care afectează
comunitatea în general. Aceasta poate include
participarea la dezvoltarea urbană, protecția mediului
sau luarea deciziilor privind serviciile publice.
4.3. Rolul diferentelor individuale in procesul luarii deciziei.
Rolul diferentelor individuale în procesul luării deciziei poate fi complex și variat. Aceste diferențe individuale, cum ar fi
abilitățile cognitive, trăsăturile de personalitate, experiența și valorile individuale, pot influența modul în care o persoană
percepe și interpretează informațiile, cât de bine poate analiza opțiunile și cât de sigură și eficientă este în a lua o decizie.

• Abilitățile cognitive: Diferențele individuale în abilitățile cognitive, cum ar fi

inteligența, gândirea critica și capacitatea de rezolvare a problemelor, pot influența
procesul de luare a deciziilor. Persoanele cu abilități cognitive mai dezvoltate pot fi mai
eficiente în evaluarea informațiilor și în luarea deciziilor raționale și bine fundamentate.
• Trăsăturile de personalitate: Diferențele individuale în trăsăturile de personalitate,
cum ar fi nivelul de deschidere la experiențe noi, nivelul de conștiență și toleranța la
incertitudine, pot afecta modul în care o persoană ia decizii. De exemplu, o persoană
cu un nivel ridicat de deschidere la experiențe noi poate fi mai dispusă să ia în
considerare opțiuni inovatoare și să fie mai dispusă să asume riscuri în procesul de
luare a deciziei.
• Experiența anterioară: Experiența anterioară a unei persoane în luarea deciziilor
poate juca un rol important în modul în care aceasta abordează procesul. Persoanele
cu o experiență vastă în rezolvarea anumitor tipuri de probleme sau luarea deciziilor în
anumite domenii pot fi mai eficiente și mai încrezătoare în a lua decizii în aceste situații
specifice.
• Valorile individuale: Valorile și prioritățile individuale pot influența modul în care o
persoană ia decizii. De exemplu, dacă una dintre valorile unei persoane este
protejarea mediului înconjurător, acest lucru poate influența selectarea unei opțiuni
care are un impact minim asupra mediului.
 4.4. Decizia in grup si fenomenul
Groupthink Efectele negative ale Groupthink includ:
Decizia în grup se referă la procesul de
• Reducerea calității deciziilor, deoarece
luare a unei decizii în cadrul unui grup. Este
o abordare în care mai mulți oameni diverse perspective și informații critice
participă la procesul de luare a deciziei, sunt ignorate sau subevaluate.
contribuind cu idei și perspective diferite, și • Ignorarea riscurilor și a alternativelor, din
ajung la o decizie în urma unui proces de cauza coerentei excesive și a subestimării
negociere și compromis. potențialelor dezavantaje.
• Creșterea nivelului de autoîngrădire,
Fenomenul Groupthink (gândire de grup) deoarece membrii grupului se simt
apare atunci când membrii unui grup încep
încrezători în decizia grupului și nu își mai
să evite disensiunile și să urmeze mai
degrabă ideile grupului dominant, de evaluează critic propriile idei și alternative.
teamă să nu fie excluși sau criticați. Aceasta • Limitarea creativității și inovației, deoarece
presupune o conformitate excesivă și o acestea sunt subestimate în favoarea
reducere a diversității de opinii și conformității.
perspectivelor. De obicei, apare în grupurile
foarte coezive și este alimentat de Pentru a evita Groupthink, este important să se promoveze un mediu în
presiunea conformității sociale și de
dorința de a se potrivi cu normele grupului. care membrii grupului se simt confortabil să își exprime ideile și
perspectivele divergente. De asemenea, este util să se încurajeze criticarea
și evaluarea constantă a deciziilor propuse. De asemenea, este recomandat
ca grupurile să fie formate din oameni cu backgrounduri, experiențe și
competențe diferite, pentru a aduce în discuție cât mai multe perspectiv
Mulțumesc pentru atenție

Efectuat de studenta grupei AP31R

Russu Victoria