LUAREA

DECIZIILOR

1
Decizia managerială – linia de acțiune aleasă în mod conștient, dintr-un
număr de alternative posibile, în scopul realizării anumitor obiective în
condiții de eficiență maximă. Aceasta influențează acțiunile și
comportamentul a cel puțin unei alte persoane decât decidentul.

2
 Factorii primari ai deciziei manageriale (1)

 Decidentul – persoana sau grupul de persoane care adoptă decizia,

având influență directă asupra calității deciziei;

 Mediul ambiant – factorii și condițiile interne și externe firmei, care

influențează direct și/sau indirect decizia managerială.

3
 Factorii primari ai deciziei manageriale (2)

Managerii de la toate nivelurile iau decizii:

 Managerii de vârf iau decizii care privesc misiunea firmei, obiectivele
generale și strategiile de realizare a lor, având impact asupra firmei în
ansamblu;
 Managerii de la nivelurile mijlocii iau decizii legate de implementarea
strategiilor, de alocare a resurselor;
 Managerii de la nivelul de jos (supraveghetorii) iau decizii legate de
operațiile de zi cu zi, de natură repetitivă în cea mai mare parte.
4
 Factorii primari ai deciziei manageriale (3)

 Condițiile interne ce influențează procesul fundamentării și adoptării

deciziilor: structura organizatorică, sistemul informațional al firmei,
nivelul de calificare a personalului;

 Condițiile externe ce influențează procesul fundamentării și adoptării

deciziilor: relațiile cu alte firme, organismele guvernamentale, politica
de prețuri, acțiuni ale concurenței, reducerea ciclului de viață a
produselor, rapiditatea schimbărilor în domeniul științific și al
introducerii progresului tehnic, criza financiară etc.
5
 Cerințe impuse deciziei manageriale (1)

 Să fie fundamentată științific, ceea ce presupune:

- să se folosească metode de cunoaștere și abordare realiste și
științifice;
- să se ia în considerare acțiunea legilor economice;
- folosirea corespunzătoare a unor tehnici de prelucrare a datelor și de
formulare a deciziei;
- înlăturarea rutinei, practicismului, subiectivismului și improvizației
în adoptarea deciziei.
6
 Cerințe impuse deciziei manageriale (2)

 Săfie adoptată de compartimentele sau de persoanele care au

împuternicire legală;
 Să fie formulată clar și concis pentru a fi recepționată corect;
 Săse coreleze cu deciziile luate anterior și cu cele ce se prevăd a fi
adoptate;
 Să fie adoptată la timp și aplicată la momentul oportun;
 Să fie completă;
 Să se asigure maximum de eficiență.
7
 Tipologia deciziilor (1)

Criterii de clasificare:

 După gradul de cunoaștere a mediului ambiant de către decident;

 După orizontul de timp;
 După numărul de persoane care fundamentează decizia.

8
 Tipologia deciziilor (2)
După gradul de cunoaștere a mediului ambiant de către decident – I

 Decizii în condiții de certitudine;

 Decizii în condiții de risc;
 Decizii în condiții de incertitudine.

9
 Tipologia deciziilor (3)
După gradul de cunoaștere a mediului ambiant de către decident – II

Decizii în condiții de certitudine - se caracterizează prin acea că se

cunosc posibilitățile de realizare a obiectivului propus, iar variabilele cu
care se operează sunt controlabile, existând posibilitatea previzionării
evoluției lor.
Decizii în condiții de risc – se caracterizează prin existența mai multor
stări ale condițiilor obiective, pentru care nu se cunosc decât
probabilitățile de apariție a lor.

10
 Tipologia deciziilor (4)
După gradul de cunoaștere a mediului ambiant de către decident – III

Decizii în condiții de incertitudine – se caracterizează prin existența a

două sau mai multor stări ale condițiilor obiective, pentru care nu se
cunoaște nici măcar probabilitatea de manifestare a acestora.

11
 Tipologia deciziilor (5)
După orizontul de timp – I

 Decizii strategice;
 Decizii tactice;
 Decizii curente.

12
 Tipologia deciziilor (6)
După orizontul de timp – II

Decizii strategice – vizează orizonturi de timp mari (mai mari de un an) și

se referă la probleme majore ale activității firmei, influențând activitatea
de ansamblu a acesteia.
Decizii tactice – vizează o perioadă mai scurtă de timp (aproximativ un an)
și se referă la domenii importante ale firmei, influențând numai o parte a
activității acesteia.
Decizii curente – vizează o perioadă de timp redusă, aplicarea lor
afectează un sector restrâns al activității firmei și se adoptă, de regulă, în
condiții de certitudine.
13
 Tipologia deciziilor (7)
După numărul de persoane care fundamentează decizia – I

 Decizii unipersonale;
 Decizii de grup.

14
 Tipologia deciziilor (8)
După numărul de persoane care fundamentează decizia – II

Decizii unipersonale – la a căror fundamentare și elaborare participă o

singură persoană, în toate etapele procesului decizional.

Decizii de grup - la a căror fundamentare și elaborare participă mai multe

persoane, în toate sau anumite etape ale procesului decizional.

15
 Procesul de luare a deciziei (1)

Caracteristici ale procesului de luare a deciziei:

 Deciziile sunt luate atât de indivizi, cât și de grup;
 Procesul decizional este atât logic, cât și complex, iar deciziile sunt luate
în câțiva ani sau în câteva secunde;
 Deciziile depind de informații.

16
Procesul de luare a deciziei (2)
Etapele luării deciziei – I

Stabilirea scopurilor și obiectivelor și

cuantificarea rezultatelor
Revizuire

Identificarea și definirea problemelor

Revizuire

Stabilirea priorităților
Revizuire

Considerarea cauzelor

Procesul de luare a deciziei

17
Procesul de luare a deciziei (3)
Etapele luării deciziei – II

Elaborarea alternativelor de acțiune

Revizuire

Evaluarea alternativelor
Revizuire

Selectarea alternativei
Revizuire

Implementarea soluției
Revizuire

Evaluarea deciziei

Procesul de luare a deciziei 18

 Procesul de luare a deciziei (4)
Etapele luării deciziei – III

 Stabilirea scopurilor și obiectivelor specifice – cuantificarea

rezultatelor – dacă scopurile și obiectivele sunt stabilite în mod adecvat,
acestea vor dicta ce rezultate trebuie obținute, precum și metodele lor de
realizare. Stabilirea scopurilor și obiectivelor trebuie coroborate cu
permanenta analiză a mediului ambiant pentru a detecta reorientări în
preferințele consumatorilor și produselor competitorilor care să permită
acesteia să ia rapid decizii.

19
 Procesul de luare a deciziei (5)
Etapele luării deciziei – IV

 Identificarea și definirea problemelor – dacă nu ar exista probleme, nu

ar fi nevoie de decizii. Problemele apar ca urmare a discrepanței dintre
starea prezentă și cea dorită.
Anumiți factori sporesc dificultatea identificării exacte a problemei:
- Probleme de percepție – informațiile negative pot fi percepute
selectiv astfel încât mesajul original este distorsionat sau poate fi ignorat
total;
- Definirea problemelor prin enunțarea soluțiilor – o formă de a trage
concluzii pripite;
- Identificarea simptomelor drept probleme. 20
 Procesul de luare a deciziei (6)
Etapele luării deciziei – V

 Stabilirea priorităților – problemele nu se supun principiului egalității.

Determinarea importanței unei probleme implică luarea în considerare a trei
factori:
- Urgența;
- Impactul;
- Tendința de creștere.

21
 Procesul de luare a deciziei (7)
Etapele luării deciziei – VI

 Considerarea cauzelor – este extrem de dificil și nerecomandat să se

caute o soluție la o problemă a cărei cauză este necunoscută.

În mod frecvent, căutarea cauzelor unei probleme duce la o definire mai

rafinată a problemei reale.

22
 Procesul de luare a deciziei (8)
Etapele luării deciziei – VII

 Elaborarea alternativelor de acțiune – înainte ca decizia să fie adoptată,

trebuie elaborate alternative fezabile, soluții potențiale ale problemei, iar
consecințele potențiale ale fiecărei alternative trebuie analizate.

23
 Procesul de luare a deciziei (9)
Etapele luării deciziei – VIII

 Evaluarea alternativelor – după elaborarea alternativelor, acestea trebuie

evaluate și comparate în vederea alegerii alternativei care va produce cele
mai favorabile și cele mai puțin nefavorabile efecte.
Relația alternativă-rezultat se bazează pe trei posibile condiții:
Certitudine - Decidentul cunoaște în totalitate probabilitatea rezultatului
fiecărei alternative;
Incertitudine - Decidentul nu poate face nicio apreciere privind rezultatul
fiecărei alternative;
Risc - Decidentul poate estima probabilistic rezultatele fiecărei
alternative. 24
 Procesul de luare a deciziei (10)
Etapele luării deciziei – IX

 Selectarea alternativei – scopul selectării unei anumite alternative este să

ofere rezolvarea unei probleme pentru a atinge un obiectiv predeterminat.
Pentru majoritatea managerilor sunt rare situațiile în care există o
alternativă care să atingă obiectivul propus fără să aibă impact pozitiv sau
negativ asupra altuia. Există situații în care două obiective nu pot fi
simultan optimizate (dacă un obiectiv este optimizat, celălalt este sub
optimizat).
 Decidentul este mai degrabă un satisfăcător decât un optimizator,
alegând alternativa ce întrunește un standard acceptabil (satisfăcător).
25
 Procesul de luare a deciziei (11)
Etapele luării deciziei – X

 Implementarea soluției – decizia trebuie implementată eficient pentru a

atinge obiectivul în slujba căruia a fost creată. Există posibilitatea ca o
decizie bună să fie afectată de o slabă implementare. În acest context,
implementarea poate fi chiar mai importantă decât alegerea alternativei.

26
 Procesul de luare a deciziei (12)
Etapele luării deciziei – XI

 Evaluarea deciziei – presupune măsurarea periodică a rezultatelor. Se

compară rezultatele actuale cu cele planificate (obiectiv) și, în cazul
devierilor, se operează schimbări la soluția aleasă, la modul de
implementare sau la obiectivul inițial, dacă se constată că este
nerealizabil.
Dacă obiectivul inițial trebuie revizuit, întregul proces decizional trebuie
reactivat.

27