Academia de Administare Publică pe lîngă

Preşedintele Republicii Moldova

Tema: Tehnici şi tehnologii de luare a
deciziilor manageriale

Autor: Tataiana Tofan, doctor, lector superior universitar,

Catedra “Economiei şi Management Public”, AAP
 Tehnici şi tehnologii de luare a deciziilor
manageriale

Scopul temei este de a cunoaşte:

-Definirea decizei manageriale,
- Caracteristicile deciziei şi rolul deciziilor manageriale,
- Factorii procesului decizional,
- Clasificarea deciziilor,
- Etapele de fundamentare a deciziilor manageriale.

06.03.21 2
 Definirea deciziei manageriale
 Decizia constituie ansamblul proceselor prin
care se schimbă natura şi conţinutul
resurselor sistemului contribuind la
modificarea sistemului obiectiv de nevoi şi
urmăreşte realizarea optimului economico-
social al acestuia.

06.03.21 3
 Caracteristicile deciziei şi rolul
deciziilor manageriale
 decizia presupune implicarea profundă şi
eficientă a personalului în realizarea sarcinilor
ce le revin;
 decizia presupune intervenţia conducătorului
în motivaţia personalului;
 decizia stabileşte obiectivele derivate din
plan, realizarea lor şi adoptă propunerea
corespunzătoare şi acţiunile de corecţie;
 decizia determină locul fiecărei părţi din
organizaţie şi a fiecărui salariat.

06.03.21 4
 Bazându-ne pe ciclul informaţie-decizie-acţiune se poate
dezvolta microstructura procesului decizional
prezentat în felul următor:

REACŢIA ELEMENTELOR ACŢIUNI DE MODIFICARE A

MEDIULUI EXTERN STĂRII ORGANIZAŢIEI
(CLIENŢII)

STAREA ORGANIZAŢIEI POLITICA DECIZIONALĂ DE

APLICARE

DIFERENŢA

POLITICILE ORGANIZAŢIEI
OBIECTIVUL
ORGANIZAŢIEI

06.03.21 5
 Factorii procesului decizional

 Procesul decizional se bazează pe anumiţi factori

esenţiali, în funcţie de timp, politici, raţionamente,
natura situaţiei, riscul şi stilul de conducere.
 Timp – deciziile trebuiesc luate şi puse în practică în
momentul în care posibilitatea obţinerii succesului
este maximă.
 Politici – fiecare organizaţie are propria politică după
care se ghidează, în funcţie de piaţa, serviciile,
profilul, capitalul ori forţa de muncă; această politică
este dusă spre perfecţiune în vederea obţinerii
obiectivului maxim şi rapid.
 Raţionamente – acest factor ajută la excluderea pe
cât posibil a subiectivismului în luarea deciziilor şi
pentru o corectă fundamentare şi desfăşurare.
06.03.21 6
 Factorii procesului decizional

 Natura situaţiei – situaţiile diferă şi prin

urmare deciziile diferă; în cazul unei situaţii de
criză accentul se pune pe fermitatea hotărârilor
pe când dacă situaţia este normală accentul
cade pe judecată.
 Risc – orice decizie are riscul ei şi prin urmare
actul decizional creşte considerabil în condiţiile
desfăşurării sau în condiţiile de risc şi
incertitudine.
 Stilul de conducere – stilul de conducere
influenţează luarea şi punerea în practică a
deciziei. Stilurile de conducere au fost împărţite
de către specialişti în patru categorii:

06.03.21 7
 Factorii procesului decizional

 Stilul autocratic = managerul ia decizii fără

consultarea subalternilor ori colaboratorilor şi fără
a ţine seama de propunerile acestora.
 Stilul persuasiv = este cazul în care decidentul
ia decizii fără consultarea subalternilor ori a
colaboratorilor dar încearcă sa le implementeze
decizia şi să obţină aprobarea lor.
 Stilul consultativ = managerul se angajează în
discuţii cu subordonaţii şi colaboratorii săi pentru
luarea deciziei.
 Stilul democratic = se adoptă decizia luată în
urma înţelegerii reciproce sau consens cu
colaboratorii ori subalternii managerului.
06.03.21 8
 Clasificarea deciziilor
 Tipurile decizionale sunt clasificate în patru
categorii:
1. deciziile strategice,
2. deciziile operative,
3. deciziile administrative,
4. deciziile de tip programabil şi neprogramabil.

06.03.21 9
 Clasificarea deciziilor
 Deciziile strategice sunt cele de bază,
complexe, pe termen lung, reflectând
obiectivele majore ale organizaţiei.
 Cele operative se iau pe termen scurt, se
repetă, deci sunt de rutină.
 Deciziile administrative se concentrează pe
stabilirea liniilor autoritare şi de comunicare.
 Cele programabile se iau cu ajutorul
calculatorului iar cele neprogramabile sunt
luate de către om.
06.03.21 10
 Etapele de fundamentare a deciziilor
STRÂNGEREA
DEFINIREA DATELOR
PROBLEMEI

ELABORAREA
MĂSURAREA SOLUŢIILOR
REZULTATELOR ALTERNATIVE

IMPLEMENTAREA EVALUAREA
SOLUŢIEI CONSECINŢEI

SELECTAREA
SOLUŢIEI
OPTIME

06.03.21 11
 Etapele de fundamentare
a deciziilor
 Cea mai importantă dintre toate este definirea
problemei. De această etapă depinde restul căci dacă se
defineşte corect problema, soluţionarea va fi la rândul ei
optimă.
 O altă etapă strâns legată de prima este cea de
identificare a factorilor critici, ce rezultă din întrebările
puse în definitivarea problemei.
 Următoarea etapă este elaborarea alternativelor
posibile.
 Apoi, se analizează fiecare alternativă, căutând
avantajele şi dezavantajele.
 Se alege cea mai bună alternativă. Aici intervine
experienţa şi priceperea managerului, testarea soluţiei,
realizarea modelelor matematice şi simularea problemei.

06.03.21 12
 Etapele de fundamentare
a deciziilor
 O altă etapă este formularea deciziei luate şi
transmiterea ei subordonaţilor.
 Şi ultima etapă oferă informaţii despre reacţia
sistemului, adică stabilirea sistemului de control şi
evaluare.
 În procesele decizionale, un loc deosebit de important îl
are atitudinea faţă de risc a managerului.
 În funcţie de resursele angajate, managerul cu aversiune
la risc are nevoie de probabilităţile de siguranţă cât mai
mari. La un moment dat acesta nu mai ia decizii decât în
condiţii de siguranţă 100%.

06.03.21 13
 Curbe tipice faţă de risc ale decidentului

CURBA COMPORTAMENTULUI

SUCCES DE
PROBABILITĂŢI DE
PROBABILITATE
SUCCES

DECIDENTUL CU
AVERSIUNE LA
RISC

DECIDENTUL CU
PREDISPOZIŢIE LA RISC

VALOAREA RESURSELOR ANGAJATE

06.03.21 14
 Concluzie:

 Într-o organizaţie este important ca orice

persoană care ocupă o funcţie de conducere
trebuie să posede un ansamblu de calităţi,
aptitudini şi cunoştinţe pe baza cărora să
poată lua decizii. Dintre aceste calităţi
amintim: stăpânirea de sine, aptitudini,
cunoştinţe de domeniu, sociabilitate,
comunicativitate, onestitate, abilitate în
conducerea oamenilor, capacitatea de a se
face înţeles. De stilul conducerii managerului
depinde succesul organizaţiei în care îşi
desfăşoară activitatea.

06.03.21 15
 Elaborarea deciziei
în instituţiile publice

06.03.21 16
 Elaborarea deciziei
în instituţiile publice

 Scopul temei este de a:

- Defini decizia administrativă,
- Cunoaşte particularităţi ale deciziei administrative,
- Cunoaşte etapele de fundamentare a deciziilor
administrative,
- Cunoaşte tipuri de decizii administrative,
- Şti participanţii la decizia administrativă,
- Cunoaşte condiţiile de luare a deciziilor administrative.

06.03.21 17
 Elaborarea deciziei
în instituţiile publice
Decizia administrativă poate fi definită ca un
proces complex de alegere a unei variante
decizionale din mai multe posibile, în vederea
realizării unui obiectiv al administraţiei publice
şi/sau instituţiilor publice care influenţează
activitatea a cel puţin unei alte persoane fizice
sau juridice din sistem, a sistemului
administrativ în ansamblul lui sau a societatii,
în general.
Decizia administrativă poate fi definită şi ca o
manifestare de voinţă a conducerii unei
instituţii a administraţiei de stat, constând
într-o opţiune, în vederea realizării unui scop.

06.03.21 18
 Particularităţi ale deciziei
administrative

Decizia administrativă este determinată

atât de obiectivele managementului
public cît şi de cadrul normativ;
- Este rezultatul colaborării între funcţionari
publici de conducere şi execuţie
reprezentanţi aleşi şi/sau numiţi din
instituţiile publice şi cetăţeni;
- Implică un volum mare de muncă;
- Presupune derularea unui proces
decizional care cuprinde mai multe etape;

06.03.21 19
 Particularitati ale deciziei
administrative

- Este avizată de una sau mai multe persoane

fizice şi/sau juridice;
- Este rezultatul colaborării mai multor persoane
(titulari de posturi/funcţii publice de
conducere /execuţie, reprezentanţi numiţi
şi/sau aleşi şi cetăţeni);
- Implică responsabilitatea uneia şi/sau mai
multor persoane titulare ale unor posturi/funcţii
publice în administraţie, cît şi a reprezentanţilor
aleşi şi/sau numiţi şi a cetăţenilor.

06.03.21 20
 Fundamentarea deciziilor
administrative
Orice decizie administrativă trebuie să raspundă
urmatoarelor cerinţe :
1. Să fie fundamentată ştiintific,
2. Să fie fundamentată din punct de vedere
legislativ,
3. Să aibă caracter realist,
4. Să intervină în timp util,
5. Să fie integrată în ansamblul deciziilor
administrative adoptate anterior,
6. Să fie oportuna,
7. Să fie finalizată.

06.03.21 21
 Tipuri de decizii administrative
1. Dupa situaţia concretă la care se referă:
a) Decizii normative, care se fundamenteaza în situaţiile cu
caracter de generalitate şi se regasesc în conţinutul diferitelor
acte normative, integrate in cadrul general al managementului
public;
- de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului comun al mai
multor functionari publici şi reprezentanţi aleşi şi apar sub
forma actelor normative;
b) Decizii specifice, care se fundamentează în situaţii concrete
particulare de către funcţionari publici şi/sau reprezentanţi care
au competenţe decizionale şi responsabilităţi în acest sens.
2. Dupa nivelul ierarhic pe care se află decidentul :
a) Decizii de nivel superior,
b) Decizii de nivel mediu,
c) Decizii de nivel inferior.

06.03.21 22
 Tipuri de decizii administrative
3. Dupa orizontul de timp la care se referă:
a) Decizii administrative pe termen nelimitat şi in aceasta categorie sunt
incluse deciziile fundamentate la nivel de parlament şi guvern care
îmbraca forma legilor, hotararilor de guvern, ordonantelor de urgenta etc.
b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale şi
locale.
c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar şi la
nivelul administratiei locale.
d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ
şi care vizează orizonturi scurte de timp.
e) Decizii administrative pe termen scurt.
4. După frecvenţa adoptării:
a) Decizii periodice,
b) Decizii aleatorii,
c) Decizii unice.
 Aceste decizii se fundamentează atât la nivel central, cât şi la cel local al
administraţiei.

06.03.21 23
 Tipuri de decizii administrative

5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului:

a) Decizii integrale,
b) Decizii avizate.
6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de
fundamentare:
a) Decizii de grup
b) Decizii individuale
7. Din punct de vedere al conţinutului şi al modificărilor pe care le
aduc în ordinea juridică se disting:
a) Decizii generale,
b) Decizii nominale,
c) Decizii determinate de cererea de servicii publice,
d) Decizii determinate de schimbarile în structura unei instituţii
publice.
8. Din punct de vedere al competenţei decidentului:
a) Decizii executorii,
b) Decizii de administrare
06.03.21 24
 Participanţii la decizia administrativă

06.03.21 25
 Participanţii la decizia administrativă

Este posibilă delimitarea a 2 categorii de participanţi la

fundamentarea şi adoptarea deciziilor administrative, în
funcţie de:
1. Modul de implicare;
2. Nivelul administrativ-poziţia în structura organizatorică.

1. După modul de implicare în procesul decizional

sunt:
a. Funcţionari publici implicaţi direct (funcţionari publici cu
funcţii publice de conducere ţi execuţie);
b. Funcţionari publici implicaţi indirect (funcţionari publici
de execuţie);
c. Cetăţenii consultanţi şi/sau specialişti implicaţi direct
şi/sau indirect.

06.03.21 26
 Participanţii la decizia administrativă

2. In funcţie de nivelul administrativ pe care

se situează în structură, funcţionarii publici din
sistemul administrativ implicaţi în
fundamentarea deciziilor administrative pot fi
grupaţi in doua catergorii :
- Funcţionari publici din administraţia centrală şi
reprezentanţi aleşi/numiţi;
- Funcţionari publici din administraţia locală şi
reprezentanţi aleţi/numiţi.

06.03.21 27
 Procesul de fundamentare a deciziilor
administrative

06.03.21 28
 Abordări majore privind procesul de
fundamentare a deciziilor administrative

1. Abordarea managerială a procesului

decizional:
Abordarea managerială a procesului decizional
din administraţia publică accentuează
necesitatea permanenţei raţionalizări a
acestuia şi oferă posibilitatea managerilor
publici de a fundamenta decizii raţionale
luând în considerare aspectele de eficienţă şi
eficacitate.

06.03.21 29
 1. Abordarea manageriala a
procesului decizional
 Caracteristici:
- Accentuarea necesităţii raţionalizării;
- Considerarea unor aspecte de eficienţă şi eficacitate;
- Proiectarea unui sistem coerent de corelaţii între
elemente care să ofere administratorilor publici
posibilitatea alegerii alternativei decizionale;
- Reducerea numărului de alternative decizionale;
- Gradul ridicat de informare a funcţionarilor publici;
- Luarea în considerare a ierarhiei;
- Grad ridicat de formalizare în procesul de luare a
deciziilor;
- Atragerea în procesul decizional a unor funcţionari
publici cu anumite calităţi, cunoştinţe, aptidudini şi
deprinderi de management,
06.03.21 30
 1. Abordarea manageriala a
procesului decizional
- Stimularea formării unei culturi a organizaţiei publice;
- Autoritatea managerială influenţează hotărîtor derularea
procesului decizional.
În literatura de specialitate americană a fost conceput un
model de fundamentare a raţionalităţii maxime într-o
instituţie publică.
Principalele caracteristici ale modelului raţional –
comprehensiv sunt urmatoarele:
 Este cuprinzător;
 Oferă posibilitatea identificării modalităţilor potenţiale de
realizare a obiectivelor;
 Determină funcţionarul public să gîndească asupra unei
situaţii problemă şi să folosească experienţa sa;
 Facilitează procesul de identificare a variantei
decizionale optime.
06.03.21 31
 1. Abordarea managerială a procesului decizional:
Modelul raţional-comprehensiv al procesului decizional

06.03.21 32
 2. Abordarea politică a procesului
decizional

06.03.21 33
 2. Abordarea politică a procesului
decizional

06.03.21 34
 3. Abordarea legală a procesului
decizional

 Abordarea legala a procesului de fundamentare a

deciziilor administrative presupune o procedura
distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de
decizie constand in elaborarea unor reguli si proceduri
formalizate pentru a identifica : Factorii situationali,
interesele partidelor din opozitie si corelarea intereselor
politice cu legislatia, pentru a servi interesul public.
 Abordarea legală privind fundamentarea deciziilor
administrative presupune luarea in considerare a
interesului public pe termen lung şi urmăreşte crearea
unui pachet de legi care sa permită cunoaşterea şi
satisfacerea interesului public.

06.03.21 35
 Clasificarea metodelor în
administraţia publică (tab.1)

METODA CLASIFICĂRI

1. EXECUTARE Constrângere
Convingere
Cointeresare
2. ORGANIZARE şi FUNCŢIONARE Organizare ştiinţifică
Şedinţa
Conducerea eficientă
Valorificarea experienţei în muncă
Structurarea corespunzătoare a
programului

3. CERCETARE Analiza / diagnostic

Simularea
Diagrama cauză-efect
Altele

06.03.21 36
 Metodele de organizare şi
funcţionare

 metoda organizării raţionale a activităţilor

administrative;
 metoda şedinţei;
 metoda conducerii eficiente;
 metoda valorificării experienţei în muncă;
 metoda structurării corespunzătoare a
programului funcţionarilor publici.

06.03.21 37
 Metodele de organizare şi
funcţionare
 Calitatea deciziilor depinde de acurateţea utilizării
metodelor. Pentru desfăşurarea unor activităţi eficiente
de către administratorii publici aceştia trebuie să
cunoască foarte bine:
1.activitatea pe care o desfăşoară;
2.realitatea socială;
3.interesele sociale;
4. legile specifice;
5. oamenii cu care colaborează.

06.03.21 38
 Metodele de organizare şi
funcţionare

 Metoda structurării programului funcţionarilor publici

conduce la sporirea eficacităţii muncii lor prin :
1.confort,
2. climat organizaţional deschis,
3. dotare tehnică adecvată,
4. etc.

06.03.21 39
 Condiţii de luare a deciziilor
administrative

 După gradul de cunoaştere a impactului factorilor din

mediul organizaţional asupra viitoare ale organizaţiei,
sunt diferenţiate în trei categorii de decizii:
1. Decizii în condiţii de certitudine – cînd decidentul
este complet informat asupra problemei decizionale,
are soluţii alternative, rezultatele viitoare ale acestor
soluţii sunt clare şi sigure. Astfel luarea deziziilor în aşa
condiţii este foarte uşor, fiindcă se alege soluţia cu cel
mai bun rezultat.

06.03.21 40
 Condiţii de luare a deciziilor
administrative

2. Condiţiile de risc – evoluţia factorilor necontrolabili

poate determina apariţia unor stări ale naturii diferite, iar
decidentului este capabil:
- Să definească în mod corect problema decizională,

- Să identifice stările naturii posibile şi să aprecieze

probabilitatea de apariţie ale acestor stări,
- Să specifice soluţiile alternative posibile,

- Să anticipeze consecinţele viitoare ale soluţiilor

alternative în cazul manifestării diferitelor stări ale
naturii.

06.03.21 41
 Condiţii de luare a deciziilor
administrative

 În condiţiile de risc o problemă importantă o constituie

stabilitatea probabilităţilor de apariţie a stărilor naturii.
 Probabilităţile în funcţie de natura, volumul şi fiabilitatea
informaţiilor disponibile pot fi estimate în două moduri:
obiectiv şi subiectiv.
 Probabilităţile obiective – sunt determinate pa baza
unor fapte şi cifre concrete, care reflectă evenimente
trecute.
 Probabilităţile subiective – sunt formulate de către
specialişti pe baza unor procese de judecată.

06.03.21 42
 Condiţii de luare a deciziilor
administrative
 Condiţiile de incertitudine – apar din lipsa unor informaţii
suficiente şi fiabile, decidentul fie nu poate defini corect
problema decizională, fie nu poate estima probabilităţile
de apariţie ale stărilor naturii, fie nu poate anticipa
rezultatele viitoare ale soluţiilor alternative pentru stările
naturii posibile.
 Sunt definite 3 forme de incertitudine decizională:

1. Incertitudinile de gradul I sau risc – situaţiei decizionale i

se poate asocia un vector al probabilităţilor de apariţie a
stărilor naturii previzionate şi rezultatele estimate în
funcţie de liniile de acţiune considerate şi de stările
naturii anticipate,

06.03.21 43
 Condiţii de luare a deciziilor
administrative
 2. Incertitudine de gradul II (incertitudinea propriu-zisă)
– pentru situaţia decizională dată poate fi determinată
doar matricea rezultatelor aşteptate,
 3. Incertitudine de gradul III (ignoranţă) – nu pot fi
estimate nici probabilităţile de apariţie ale stărilor
naturii şi nici rezultatele aşteptate ale liniilor de acţiune
în condiţiile apariţiei diferitelor stări ale naturii.
 Marea majoritate a deciziilor de management sunt
marcate de un anumit grad de incertitudine, care
variază în funcţie de complexitatea şi dinamica
mediului extern în care activează organizaţiile.

06.03.21 44
 Influenţa mediului extern asupra
incertitudinii decizionale (tab.2)

Complexitatea mediului
Dinamica Mediu simplu (S) Mediu complex (C)
mediului
Mediu Incertitudine scăzută Incertitudine moderat
stabil (S+ST) scăzută
(ST) Exemple: comercializarea (C+ST)
produselor alimentare de Exemple:industria petrolieră,
bază, transport în comun învăţămîntul superior

Mediu Incertitudine moderat Incertitudine ridicată

Instanbil ridicată (S+I) (C+I)
(I) Exemple: inds. confecţiilor, Exemple: inds.aerospaţială,
inds. calculatoarelor îngrijirea sănătăţii (spitale)
personale, sectorul bancar

06.03.21 45
 Concluzii:
 Abordările prezentate completează imaginea
procesului de fundamentare a deciziilor
administrative. Fiecare abordare poate fi
aplicată parţial în anumite condiţii obiective şi
în anumite tipuri de instituţii publice.

06.03.21 46
 Aplicaţii
I. În structura unui proces decizional pot apărea următoarele etape:
1) Identificarea problemei,
2)Evaluarea soluţiilor alternative,
3) Alegerea unei soluţii,
4) Specificarea criteriilor de decizie,
5) Recunoaşterea existenţei unei probleme,
6) Generarea soluţiilor alternative,
7) Implementarea deciziei.

Variante de răspuns:
a) 6,3,7,1,4,2,5 c) 5,7,6,2,4,1,3
b) 5,1,4,6,2,3,7 d) 2,4,3,1,7,5,6

06.03.21 47
 Aplicaţii
II. Elaborarea deciziilor administrative este un proces:
a. Amplu, complex, de durată
b. Simplificat, complex, de durată
c. Amplu, simplificat, determinat de nevoi
d. De durată, amplu, determinat de obiective
e. Complex, diferenţiat, de durată

III. Valoarea unei decizii administrative nu este determinată de:

a. Competenţa profesională a decidentului
b. Competenţa mangerială a decidentului
c. Orientarea politică a decidentului
d. Cadrul legislativ existent
e. Modul de desfăşurare a activităţii într-o instituţie publică

06.03.21 48
 Aplicaţii
IV. Documentarea în vederea formulării deciziei administrative constă
în:
a. Selectarea doar a informaţiilor strict corelate cu nevoile sociale
b. Analiza informaţiilor selectate
c. Identificarea şi culegerea unui volum cît mai mare de informaţii
realiste
d. Formularea unor variante de analiză a datelor şi informaţiilor
e. Alegerea unor seturi de date şi informaţii relevante pentru procesul
decizional.
V. Numiţi metodele utilizate de fundamentare a deciziilor în
administraţia publică
VI. Numiţi participanţii la fundamentarea deciziei administrative.

06.03.21 49
 Aplicaţii
VII. Situaţie decizională:
- Sunteţi student în anul 2 la Facultatea de Economie şi Administrarea
Businessului, profilul economic, şi a sosit momentul să hotărîţi ce specializare
veţi alege pentru continuarea studiilor. Doriţi să luaţi o decizie cît mai bună.
Pentru aceasta, vă sugerăm să întreprindeţi un demers riguros şi consistent,
structurat după modelul procesului decizional eficace (tab.2). Insistaţi mai mult
asupra următoarelor aspecte:
a. Culegerea informaţiilor necesare,
b. Recunoaşterea existenţei unei probleme,
c. Identificarea problemei,
d. Generarea soluţiilor alternative
e. Specificarea criteriilor de decizie,
f. Evaluarea soluţiilor alternative,
g. Alegerea unei soluţii.
Descrieţi succint fiecare element semnificativ al situaţiei decizionale soluţionate
(obiective, performanţe efective, factori de influenţă etc.)

06.03.21 50
 VĂ MULŢUMESC
PENTRU AUDIERE !

06.03.21 51