MONITORIZAREA FETALĂ •N TIMPUL

TRAVALIULUI
Daria Maria Pop

Obiective educaționale
Ce trebuie să știți
 Rolul monitorizării fetale •n travaliu
 Mijloacele prin care se realizează monitorizarea fetală •n
travaliu

Ce trebuie să faceți
 Să ascultați bătăile cordului fetal (BCF) cu ajutorul
stetoscopului obstetrical Pinard
 Să •nregistrați și să interpretați o cardiotocografie (CTG)

Ascultarea bătăilor cardiace fetale

BCF pot fi percepute de
la 18-20 săptăm„ni, av„nd o
frecvență de 120-160 bătăi /
minut. Se efectuează cu
stetoscopul obstetrical Pinard,
concomitent cu palparea
pulsului matern la artera
radială. Ascultarea BCF se
efectuează •n mod ideal la Figura 1. Stetoscopul obstetrical
fiecare 15 minute sau după fiecare contracție uterină, pe o
perioadă de aprox. 60 sec.

Indicații
 la orice gravidă care se prezintă la medic pentru identificarea
viabilității fetale
 •n travaliu pentru monitorizarea stării fetale.

Elemente de anatomie
Manevrele lui Leopold reprezintă un mod comun şi
sistematic pentru a determina poziția unui fetus •n uterul femeii.

Materiale necesare
 stetoscop obstetrical Pinard
 Tehnica
Gravida este poziționată •n decubit dorsal, cu abdomenul
descoperit. Fixarea stetoscopului, perpendicular pe abdomen, se
face prin apăsare cu urechea şi nu cu m„na. Se percep ca bătăile
de ceasornic, ritmice, fără a fi sincrone cu pulsul matern.
Focarul de auscultație variază •n funcție de v„rsta sarcinii,
de prezentație:
 sarcinile mici: stetoscopul va fi aplicat •n centrul masei
uterine;
 prezentația craniană flectată: focarul optim de auscultație se
găseşte la jumătatea distanței dintre ombilic şi spina iliacă
antero-superioară, de partea spatelui fetal
 prezentația pelvină: paraombilical st„ng sau drept
 aşezarea transversă: supra / subombilical
 prezentația facială: la jumătatea distanței dintre ombilic şi
spina iliacă antero-superioară, de partea opusă spatelui fetal
Se mai pot decela: sufluri de cordon, suflul uterin, mişcări
fetale, pulsația aortei abdominale materne, zgomote intestinale
materne.

Incidente și accidente
 pacienta obeză, cu sarcini multiple: dificil de realizat.

Cardiotocografia fetală
Cardiotocografia fetală
(CTG) reprezintă monitorizarea
electronică a ritmului cardiac
fetal (RCF) simultan cu acti-
vitatea uterină (UA); are certe
avantaje •n travaliu față de
auscultația cordului fetal, •n
special acolo unde riscul de
suferință fetală este crescut.
CTG externă este
noninvazivă şi reprezintă cea
mai folosită metodă din lume
pentru monitorizarea fetală. Figura 2. Cardiotocograf

Indicații
 •n travaliu pentru monitorizarea stării fetale
 paciente cu patologie maternă sau fetală

Materiale necesare
 Cardiotocograf

Tehnica
 Un transductor (tocodinamometru) se plasează pe abdomenul
matern la c„țiva cm de fundul uterin şi se fixează cu o bandă
elastică •n jurul pacientei, care să nu fie nici prea laxă, nici
prea str„nsă.
 Calitatea •nregistrării depinde de anumiţi factori:
o grosimea peretelui abdominal
o poziția maternă
o activitatea musculaturii abdominale materne
o activitatea maternă (mişcările, respirația, vorbirea,
eventuale vărsături, •mpins)
o mişcările fetale
 Verificarea echipamentului
 Poziționarea gravidei:
o •n decubit dorsal / lateral •n funcție de particularitatea
cazului;
 Efectuarea manevrelor Leopold •n vederea decelării aşezării şi
prezentației fetale
 Localizarea focarului optim de auscultație
 Interpretarea CTG

Criteriile de analiză a CTG sunt:

 ritmul cardiac de bază (RCFB)
o reprezintă frecvența cardiacă a fătului •n perioadele de
stabililitate şi repaus, respectiv •ntre perioadele de
activitate somatică şi •ntre stimuli cu potențial stresant
(cum sunt contracțiile uterine), evaluat pe o perioadă de 10
minute
 variabilitatea traseului CTG
 accelerațiile ritmului cardiac
 decelerațiile ritmului cardiac
 Caracterele
CTG normale sunt:
 ritmul de bază
•ntre 120 şi 160
bătăi / minut;
 variabilitate •ntre
5 şi 25 bpm;
 traseu reactiv:
există cel puțin 2
accelerații •n 30
minute; Figura 3. Traseu CTG normal
 nu există decelerații.

Modificările CTG sunt:

 tahicardia liniei bazale: creşterea RCFB > 160 bpm, mai mult
de 10 minute.
 bradicardia liniei bazale: scăderea frecvenței de bază < 120
bpm, mai mult de 10 minute.
 decelerațiile precoce şi tardive: semne de suferință fetală.

Valoarea diagnostică a analizei vizuale a CTG:

 traseu CTG normal, reactiv: absența acidozei fetale.
 traseu CTG anormal:
o semn de alarmă, dar nu •nseamnă obligatoriu acidoză
fetală (doar •n 30 % din cazuri).

De reținut!
Monitorizarea fetală •n travaliu constituie un element esențial de
bună practică obstetricală, ce decelează suferința fetală
manifestată prin hipoxie şi acidoză. Se poate realiza prin
auscultarea bătăilor cardiace fetale și cardiotocografia fetală.
Formular de evaluare / autoevaluare

Etapă / Criteriu Corect Incorect

Efectuarea manevrelor Leopold
Poziționarea stetoscopului obstetrical
Efectuarea CTG cu pacienta •n decubit dorsal
Efectuarea CTG cu pacienta •n decubit lateral
Interpretarea traseului CTG normal
ritmul cardiac de bază
variabilitatea traseului CTG
accelerațiile ritmului cardiac
decelerațiile ritmului cardiac
Recunoaşterea unui traseu CTG patologic
tahicardia liniei bazale
bradicardia liniei bazale
decelerațiile precoce și tardive