Sistemul Neiwos Central uman reprezintE cea mai inalt treapi de

organizare perfec)ionare ;esutului nervos din toatE sfera animal, fiind

format din totalitatea (esuturilor diferen;iate in vederea receptionrii,
transmiterii (i integrrii informa(iilor sau mesajelor primite din extenol su

interiol corpului (i elborarea rspunsurilor adecvate acestor informa;ii,

mesaje.
Sistemul nervos este format din punct de vedere didactic din dou p,i:
sistemul neos somatic sau al vie)ii de rela;ie asig
legtura
organismului mediul inconjurtor;
- sistemul neos vegetativ - sigurE conducerea ji coordonea

func;ii1or organelor inteme.

Func;iile principale ale S.N.C, in ordinea apari)iei sunt:
l. adaptarea organismului la condi;ii1e de mediu extem in continu
schimbare;
2. men;inerea constant homeostaziei;
3. memoria pi inteligen(a, in sensul daptarii rspunsului la situ;ia nou
, prin f poarea ei la experien;a trecului stocatE in stcturile sale.

1.1. FORMAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos central este format din mduva spini ji encefal, care la
fadul su
rmat di
ai
lte
i: trunchi cerebral, dience , emisfera

cereiral,,Intregul sistem neos central se formeaz

se formeaz din vezicula cerebral
care,
dezvoltarea sa se unparte in trei vezice: t sau prozencefalul, mijlocie
sau mezencefal ul ji posterioar sau rombencefalul.
Prozenmefalul se divide (i el in
Telencefalul (sau creieml t) d najtere emisferelor cerebrale.
, t formeaz nucleii bazali, pod,iunea postenoar scoa,a
cerebral. L nivelul telencefalului canal bului neal
d
najtere
ventriculelor laterale (I, II).

\ NATOMZA FUNCTEONAL\

5STEMULUZ NERVOS CENTRAL

Diencefalul (sau creieml intermediar) formeaza in partea dorsala regiunea

telomencefalica, iar in partea ventrala, regiunea hipotalamica (subtalamica).
La nivelul acestei variabile, canalul tubului neural se large)te ji formeaza
ventriculul III.
Mezencefalul (creieml mijlociu) da na5tere pedunculilor cerebrali ji
lamei cvadrigemene. In dmeptul mezencefalului, canalul tubului neural, se
sub(iaza ji formeaza apeductul lui Sylvius.
Rombencefalul se divide in:
Metencefalul - din care se formeaza puntea lui Varolio ji cerebelul,
contribuind alaturi de mielencefal la formarea ventriculul IV.
Mielencefalul - care da najtere bulbului rahidian ji contribuie la formarea
ventricului a1 IV-lea.
Maduva spinarii se formeaza din restul tubului neal, al carui perete se
1ngroa)a treptat prin proliferarea celulelor. In pa,i1e anterioara ) posterioara,
peretele ramane mai sub)ire, aceste port, iuni numindu-se lama bazala ji
respectiv lama dorsala. PereJii laterali se ingroaja war mult ji se numesc placi:
partea anteriora peretelui lateral se nume)te placa fundamntala iar partea
posterioara se nume jte placa alara. Limita dintre placa fundamentala ji placa
alara de pe aceeaji parte este determinata de )an)u1 lateral intem.
In timpul transformarii tubului neural, in jurul canalului neural se
formeaza zona de proliferare cu celule nediferen(iate, numita zonz
germinativa. In juml zonei germinative se gase5te zona in care celulele icep
sa se diferen)ieze in neuroni ) celule gliale, zona care se nume5te zona paleali.
La perifena acesteia, se formeaza valul marginal sau zon marginalii , in
care se gasesc pu[ine celule Ji in care patrund prelungirile celulelor pe masura
ele se diferentiaza.
Treptat zona genninativa se restrange prin incetarea proliferarii ji prin
diferen(ierea celulelor ei ji astfel se maresc celelalte zone. Din zona
germinativa va numai epiteliul canalului ependimar. Din zona paleala se
va forma substan(a cenujie, iar din va1u1 marginal substan(a alba.
Proliferarea celulara este mai intensa in placile fundamentale (zona
anterioara) ji mai slaba in placile alara (zona posterioara), ceea explic de
coarnele anterioare sunt war bine dezvoltate decat cele posteriore.
Di placile fundamentale se formeaza elemente motorii, iar din cele alare
elementele sensitive.
Sistemul nervos periferic este format din ganglioni Ji din nervi. Se
dezvolta din crestele ganglionare, care imediat s-an desprins din ectoblast (i
s-au dispus pe lateralele tubului neal, se fragenteaza ji formeaza mase
ganglionare dispuse metamec in diferite regiuni ale corpului, formd diferite
tipuri de ganglioni (intramali, paravertebrali, prevertebrali, somatici).

.- .

4 L

.- -. - -. ..- . .
; - -.
FU NC , 7ON4 M U RV
EN .
. -.- - . - .
- L 4 ST
U
T OS
- . .
- . -. Din masele ganglionare ajezate la nivelul
veziculelor cerebrale primitive
se vor forma ganglioni cranieni aferen(i
neilor cranieni V, VII, VIII, IX ji . Din
masele ganglionare ajezate de-a lungul bului
neural se formeaz panglionii spinali, care se
4 N 4 TOM1 4

STE L

NE

gsesc pe rdcinile posterioare ale nervilor

spinali.
Din care se gsesc in sistemul
neos central pi din neuronii panglionari
pomesc fibre formeaz , care in ele
locu formeaz plexuri neoase.
Organele olfactorii

Telencfal
Diencefal

Ochii

Mezenmebl
Metencefal

Plexurile coroide

Ventriculul TV
U rechea i n tern
Mielencefal

Nduva spin rii

P
l
e
x
u
r
i
l
e
c
o
r
o
i
d
e
c
a
u
d
a
l
e

Fig. nr. 4. Formarea sistemutui

nervos central

1.2. STRUCTURA SISTEMULUI

NERVOS CENTRAL

Sistemul neos este format din Jesut

neos, care are la baz neuronul
nevroglia.
1.2.1. Neuronul celula neoas prelungiiile ei
poa denumirea de neuron, care reprezint
unitatea morfofunc]ional SNC. Este singa
celul prezint proprietatea de conduce
infiuxul neos. Legturile dintre neuroni se
realizeaz simplu contact,
de

contiguitate, acest fel de conexiuni snd la

baza formrii lanjrilor neonale simple sau
complexe, alciesc arcile reflexe ji
cile de conducere.
11

ANATOM1\ FUNC]TONAL 55TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Fiind celula un inalt grad de diferen!iere

ji specializare inca din perioada prenatala, neuronul
pierde capacitatea de proliferare. ExcepJie fac
mici, granulari, din conexul cerebelos,
hipocampic Ji din ganglionii
vegetativi, care ru p5streaza aceasta proprietate in scurt
timp dupa najtere.
Clasificarea neuronilor.
Se face dupa mai multe criterii:
i. dupa forma - pot h: rotunzi, stelaJi,
piramidali, fusifonni;
2. dupci numiirul prelungirilor - pot fi
unipolari, pseudounipolari,

bipolari ) multipolari.
Neuronii unipolari sunt adendritici ji se
intalnesc la fetus, la adulti fiind rari (celulele
conuri ji bastonaJe de la nivelul retinei). Neuronii
pseudounipolari au singa prelungire, care, dupa
un scurt traseu se divide intr-o ramura celulifugd Ji
una celulipeta, ambele mielinice. Neoii bipolari au
singura dendrita ji un axon, gasindu-se in ganglionii
care deservesc organele de si '!- Neuronii multipolari

au mai multe dendrite 5i axon.

8 * R* d .- 1- neuron unipolar,- 2neuron bipolar,- 3-neuron stelat diferite tipuri de

modificiiri (4,5, ll), -neuron piramidal dendrite
bazale 5i colaterale axonale recurente pentru
cortex, 7-neuron Purkinje, 8-neuron Golgi,- 9 5i
10- celule amacrine fara
axon, 12-neuron glomerular pentru
bulbul olfactiv (dupa Gray)

4N4TOMTA FUNCTZON4L STSTEMULUT

NERVOS CENAL

- de tip
d
e

lgi I axonul lg,

axonul scu,
, loclizate in
retin, bulb olfaGtiv
)

t
i
p
c
e
l
u
l
e

ie, numi(i ji i
m, au cate
axon mielinic ji bogat
nu pse jte nevraxul, putand h:
ipsilaterali, contralaterali
sau

- de aso
rami
icat

comisurali pi biJateral. In raport de ; for pot h

iibitori ji stimulatori;
reprezenta;i in special de
neuroi din hipotalamus,
care se impa in factors (in hipofiza poslerio)
releasing
pit/
factors (in
Aceste su stan;e secreta sunt
transpoate de lungul
la nivelul butonilor sinaptici, unde sunt
pan
depozitate.
Strumtura neuron
eonul are ine 2-4 mi
i (granulele
din scoa,a cerebeloas

cerebral) ji 125 microni (celule piramid gigante

Betz din scoart,a cerebral).
Este format din corp prelungiri, care st
reprezentate de
axon

dendrite.

Corpul neuronului este format din:

citoplasmE, nucleu
pi
membrana
celular.
Cito (neurppJsi) - stmcra coloidal,
plas care con;ine granule lipsite de mi(cri
ma browniene.

In citoplasm se gsesc orgite generale

citoplasmatice ji
organite
specifice neonale.
Organitele generale sunt reprezentate de:

 /gcpai;frii - sunt rpdite in toat citoplasma,

mai ales in jul nucleui ji sunt mai evidente in
celulele Purkinje ji in motoneonii medula;
_ap pratul
Golgi - reticul
endoplasmatic
neted, se gsejte sub forma re;ele de

neregula;i dispuji penuclear. Este bogat in

mucopolizahide pi eime, fiind rsputom de
elaborea con;inului veziculelor sinaptice;

/ au form de corpi
multivezicul,
spuji
in special in
dendte. ConJi eime hidrolitice, precum
bonuclea pi fosfatazele acide;
centrjplii legaJi de proces de divizielipsesc;
4N4TOMT4 FUNCT, ONAL 4 SISTEMULUT
NERVOS CEN4L

d
e

u
n
ei

Membrana este dubla, avand foi(

intem neted pi fa,t extem cutat,
care este originea reticulului
endoplasmatic.
Membrana melular
Prezint grosime de 70-80 &,
este trilaminat,
fiind
alctuit
din 2
strati bogate in lipoproteine con;in
nucleozide, fosfataze ji colinesteraza

n
e
s
p
e
c
if
i
c

ol in tfanspo1 celul. Aceste dou

strati st separate printro zona clar, grosime de 20-30 ?\.
Membrana este strbtut de canalicule
care se deschid prin intermediul
pori la exterior.
Prelungirile neuronului st
reprezentate de:
Axonul este prelgire unic pi
constt, sub;ire, neted, diametl
iform ji uneori foane lung. La
locul de ogine prezint
larg de
i conul de In traiecl su d
m,
putine colaterale,
p .
l
a
n
t

e
,
n
u
m
i
b

 in
hi
drept,
s
e
d
e
s
p
r
i
n
d

for
Au

de

in drepl nodilor
Ranvier. In general dE

r
a
m
u
r

are revine spre neonul de origine sau

se indreapt spre vecini, fie
direct fie prin intermediul unuia sau
mai
multor intemeoni, rol in
mecanismele
de
(

r
e
c
u
r
e
a
n
t

ticipa)ie (feed- forward) sau ;

retroactiv (feed-back), de inhibi[ie
laterali sau de vecinbte ji de
dezinhibi;ie. Aceste colaterale permit
asocierea
impusulor aferente ji
coordonarea celor eferente. Axonul se
termin printr-un buchet de ramuri
numit telodendron.
Prin
intennediul
nului
infiulneos
este
condus spre ul sau mai mul(i

(mediind
procese
de
convergen( pi ivergen in
orma(i3loe,ineeanisrnee inhibi(ie ji
facilibre presinaptic), sau spre org
efector. Conducerea in axon este
i
.,
Axonul este format din
axoplasm, in care
se gsesc neurofibrile,
, mitocon_ ii rol
in elaborarea mediatolui,
reticul endo

c
o
l
a
t
e
r
a
l

n
e
t
e
d
s
u
b
f
o
r
m

d
e

b
o
z

u
m

a
n

omi libe sau in form solubil,

proteine, endo- (i exopeptidaze. In
lungul axonului are loc transpo
continuu, dinspre corpul neonului spre
capl terminal. Amest transpo este
de dou tipuri: lent, sub forma unei de
pestaltice
vitez de
1-3 mm/zi (in acest fel fiind
transporatate mitoconAiile,lizozomii,
veziculele sinaptice ji do
proteine solubile) (i rapid,
de-a lungul neofilamentelor ji
neurotubilor, transportul
proteinelor solubile,polipetidelor pi
aminoacizilor liberi (100 mm/zi).
In
secretoai
traclui
hipoblamohipof
izar viteza
este maxim, iind de
2800 mm/zi. Exist dovezi anumite
substanJe pot g axonul in sens
invers, spre corpul celular, astfel in
exist transport
bidirec]iona1. Axoplasma in uml
este delimibb periferic creia
de axolem,
st teci de invelij concentnce, a1 cror
nume depinde
de
situa(ia
lor
topografic de fibrei eoase,
central sau periferic, somatica sau

vegetiv.

\NATOM1A FUNC

ONAL4 STSTEMULUT NERVOS CENTR\L

Dendritele sunt expansiuni ale protoplasmei celulare, care ocupa 80% din
suprafa(a corpului celular, avand ro1u1 de suprafa)a de contact
neonului. Sunt scurte, bogat ramificate ji cu cot neregulat. Conducerea
influxului nervos este celulipeta, sinapsele dendritice fiind atat mai eficace
cat sunt mai aproape de corpul neuronului.

Gruparea neuronilor in sistemul nervos

Corpii neonilor se gpeaza (i formeaza centri sau nuclei nervo ji,
alcatuind in interioml nevraxului, subst ! cenuJie iar in sistemul nervos
periferic formeaza ganglionii nervo ji, care sunt dispui pe traiectul nervilor (de
exemplu ganglionii spinali de pe radacina posteoara nervilor spinali sau
ganglionii nervilor cranieni Gasser, Corti, Scarpa).
Prelungile neonilor se gasesc atat in sistemul nervos central cat ji in
sistemul nervos periferic. In sistemul nervos central fibrele nervoase formeaza
munchiuri care se numesc cai nervoase. Cum fibrele din aceste cai sunt
mielinice, ele alc6tuiesc substan)a alba sistemului nervos central, cu ro1 de
conducere influxului nervos.
In sistemul nervos f, fibrele nervoase formeaza nervi care au, de
asemenea, ro1 de conducere influxului nervos insa in afara nevraxului.
In foarte multe , ale sistemului nervos periferic, ramifica!ii1e nervilor
se leaga intre ele, formand re)e1e care cuprind ji celule nervoase ji se numesc
plexuri. Plexurile joaca un rol foane important in inervaJia diferitelor organe.
Dintre aceste forma!iuni va Ii studiat in special nervii.

16

AN4 TOMI4
FUNCWON4LA
SISWMULUI NERVOS
CEMTRAL

Nembrana
celulara
Nucleu

Organite

celulare

N
e
u
r
o
p
l
a
s
m

O
l
i
g
o
d
e
n

at axonului

C
o
n
u
l

d
e

Poiu
ea
incipie
nt
axonului
Teaca
de
mielin

Axon
Ram
colater
al
Nod
Ranvie
r

B
u
t
o
n
i
:
t
e
r
m
i
n
a

Sinaps
C

Fig. Nr. #.
Structura
neron
t+*R**?'1

1.2.2. Nevroglia
Reprezint su ortul

s, avd
. Constitu e
de
sistem nctional inamic care
iteine in schimburile nuitive (i respiratorii
dine neuroni ji mediul intem.
Celulele
componente
elaboreaz tecile d gociteaz in
condi(ii nonnale ji in cazuri
patologice, cd pt eveni Ile,
primesc colaterale ale terina[iilor
neoase, au un metabolism scEzut
in cu cel al neonilor.
Nevrogliile an un sing tip de
prelgiri, nu fac sinaps ji
pseaz propnetat ea de diviziune.
Din punct de vedere stmcal,
nevroglia este format din macroglie
(astroglie ji oligodendroglie), de
natur ectodermic ji microglie, de
origine mezodermic .
17

AN ATOM 1A FU

NERVOS ENAL

-.
NCT,T ON A L
. .
STS T EM ULUT
-. .- Nevroglia centrl contine war multe
tipuri de celule:
- glia protoplasmatic sau troglia
este caracteristicE substn(ei cenujii ji este
situatE in juml corpului celular ji dendntelor.
Corpul celulelor emite prelungi numeroase,
scune, dine care ele extremitatea liber
l)it iau contact capilarele sanguine
crora le formeaz membran limitant
perivscular s neonul de vase.
Acest dispozitiv indic rolul lor de sintez,
din substan;e1e aduse in snge. Alte
prelungiri ajung l suprf(a creemlui sau
sub inveli jul ependim la nivelul cavittilor,
formand membrana limitant glial. Membrana
plasmatic prelungirilor prezintfi serie de
plici la nivelul carora observat
unde
contractile.
vietate
de
glie
protoplsmatic constie celulele lui
Bermann din cerebel ji celulele Mller din
retin.
- glia fibroas sau macroglia se gsejte
predomint in subst;a alb, unde
prelunginle ei sub;iri, pu)in ramificate ji
netede, iau contact capilarele sanguine
extremitatea ltit, trompa

vascular.
Toate astrocitele
prelungiri lameliforme de 150-200 microni
imbrac neuronul

excep;ia regiunilor
de conbct sinaptic.
Contactele
neuronii pot
lua aspectul desmozomilor.
Macroglia ji astroglia au Yc;ii de
supo pentm din substan;a cenusjie,
de cicatrizare, in caz de leZdre sau degenerare
unei regiuni din SNC, iocuind ;esutul
neos, ; de transport, ; de
sinteza ARN-ului precum ji altor
substan(e (i ) de izolre suprafe;elor
receptoare la nivelul sinapselor.
- Oligodendroglia se gasete in substan;a
cenujie dispuse perineuronal (i in substan(a
alb intrafascicul. Nu vine in rapo
vasele de care este sepwt pnn prelungirile
lamelare ale astrocitelor. Are rol in depunerea
tecilor de mielin.
- Microglia sau mezoglia este de
nat mezodermic ji se gsejte tt in
subst)a cenuie cat ji in cea alb, avand rol
in fagocitoz (i ultrafagocitoz dup se
trsform in corpii grulogrsoji (ai lui
Glgge).
- Nevroglia ependimo-vascular este
format din celule cuboidale care cpjesc
cavit)i1e creieui, mkduvei pi plexurilor
vasculare. Polul apical prezint cili iar polul

bazal microvilozit;i ji desmozomi. Are ro1 in

elaborea
ji
circula(ia
lichidului
cefalorAidi.
- Glia pefec este reprezenbt de
celulele satelite ale neonilor din gglionii
spinali, gglionii vegetativi
ji
celulele
Schwa.
Din punct de vedere func)ionl, nevroglia
particip la formea berelor
fiziologice ale SNC, la conolul metabolic
excitabi1it;ii printr-un
proces de induc;ie,
conJinutul
spa
bogat
la activitatea [iul

colinester
extracelul din
nespecific,
vecintatea
( sinapselor
ji Cansmiterea
iului neos.

AN4TOM14
FUNC@ON4L4 4
5TSTEMULU NERVOS
CENTRAL

em
ite
;
i ta
iau

este tecilor

de
care

apical
din
lb
a,
au

Termina jie
perineurona
Ependim

Terminajie
subpia

T
a
n
i
c
i
c
t
e

Pia mater

Fig. Nr. 5.
Nevroglia (d Gray)

Termina\ie
M
i
c
r
o
g
l
i
e

pericapilar
Dliqoderidroc

Fig. Ns. 6. AStrocite vzute psin

iMOfluorescenj (astrocitele conjin
GFAP-glialflibrilla
acidic protein)

19

1.3. FIBRA
NERVOASA
Fibrele neoase reprezint prelgirile
neuronilof prin care circul infiuxul neos.
Ele se gsesc atat in interiol centnlor
, cat pi in restul organismului.
Dup stctur, fibrele neoase st de
mai multe tipuri:
- fibre amielinice teac , fonnate
numai din filamentul axial, care este alctuit
din fascicule de neofibnle, intre se
afi cantitate mic de axoplasm. In juml
filamentului axial se gasepte axolema. La
aceste fibre lipsesc alte inveliji, dar se pot
gsi ele celule nevroglice;
- fibre amielinice teac Schwann,
se caracterize prin aceea in juml
filamentului axial peste axolem se
gsepte un invelit celular numit teaca lui
Schw, iar pe deasupra acesteia se af l
alt invelit continuu, numit teaca Henle sau
Key-Retzius. Aceste fibre se gsesc in
simpatici se pot anastomoza
formnd re(ele. Fibrele amielinice st
cunoscute ji sub denumirea de fibre Remak;
- fibre mielinice, in um1
aceste
filamentului
prezint
axial

manjon format dintr-o substJ de at

lipoi
de culoare alb sideie,
numib mielin. fia formeaz teaca de mielin
pi este invelit de teaca Schwa pi Henle.
Fibrele mielinice se gsesc att in subsbnJa
albE sistemului neos cenal cat ji in
majontatea eilor ji spinali.
Teaca de
ielin
este
invelit
lipoproteim,
elaborat
de oligodendroglie,
pent fibrele centrale, celule Smhwann
pent cele perifece. Celula Schwa da
prelgire citoplasmatic
onul, dupa regiunea ei nule
migre in
iral
lui. Lamele
inteme groase ale spirelor ioeaz ele
formnd linii intunecate gioase, iar lamele
exteme war subJin, ji ele t, formea
lamele intrapeodice. Acest proces este net
pent fibrele periferice, d mai pu[in cl
fibrele centrale, unde dendroglie
poate forma teaca mai multor axoni. Teaca de
mielin nu acoper segmenl ini;ia1 at
neonului ji lipsepte la nivelul jtrangula(iilor
Ranvier.
In lgul fibrei neoase se obse din
loc in loc, la inteale egale, jte gtuiti
numite jngula)iile lui Rvier, incat fibra
neoas segmenb in inele. In drepl
jtrgulaJiilor, filamenl axial este invelit
numai de axolem ji teaca Henle, celelalte
invelipuri fiind t. astfel de fibr

mielinim se numejte fibra mielinic

teaca Schwann. In segmenl tecii mielinime,
cupns intre dou6 ptrgulaJii Ranvier, se
gsesc nijte despici oblice
numite
incizurile
Scidt-Lanterm,
datorate
lipsei de z

20

c in numit numit

circ
ul
in
res
l
care
de
fibr
e

se pot

A
N
A
T
O
M
Z

FUNC, ONALA '4 S15T EM ULUI NCR VO5

CEMTRAL

lamelor de mielin de-a lungul liniei

intrapeodice. Aceste incizuri permite
accesul subst;elor din spa;ii1e
intercelulre spre axon.
lui Henle - este
fonnat
din celule rspund de depunerea de
mielina pe un segment intemodal,
celulele
iid
net
delimitate,
lcid in samblu un cilindm
acoper teaca de mielin, trecand peste
nodurile Ran ier. La nivelul nodulor
dau
prelungiri
digitiforme
protoplasmatice, umplu sptiul
intemodal (i vin in contact axolema
care se pot itreptmnde dar s
fuzioneze ea.
vaetate de fibre mielinice sunt
ji fibrele mielinice teac Schwann,
in rest avand stct (i
ibrele descse mai sus,
Din punct de vedere nc;ional
ibrele mielinice au vitez de
conducere
mai mare decat cele amielinice.
Dupa stmctur, funcJie, diametm
ji vitez de conducere, fibrele nervoase
f se pot clsifica in: fibre
mielinice, de tip ;

ami
elin
ice,
de
tip
.

clar .
nipte

si
d
e
fi
e
,

de fibra teii

n
e

o
s
de

cele

lamele

f
i
b
r
e
m
i
e
l
i
n
i
c
e
d
e
t
i
p

a
u
u

n diametm cupns intre 1-20 microni

ji
o ilez de conducere intre 5
160 m/sec, putd h aferente (i
eferente:
Fibrele aferente sunt divizate in
trei gpe:
gmpa I, diametrul peste 20
microni viteza peste
100 m/sec,
onduc sensibilitatea proprioceptiv. Se
impa ji ele in: subgpa la, format din
fibrele
primare
ale
sulor
neuromuscule; subgpa Ib, format din
pmare
ibrele
ale
corpusculilor
neurotendino ji Golgi;
gpa II, diametml intre 5 (i
15 microni ji viteza de 20-90
m/sec,
ii'ind fibrele sensibilita;ii tctile, presiunii
ji vibra;iilor ji ibrele secundare le
t

s
u

l
o
r
n

e
u
r
o
m
u
s
c
u
l
a
r
e
;

g
mpa
III,

diam
etml
intre
1-7
micro
ni
vitez
a de
12-13
m/sec
,
forma

t din terminatiile nervoase din pere;ii unor

vase, care conduc sensibilitatea dureroas
rapid, temperaa.
Fibrele eferente, sunt pi ele
subimp,ite in trei gmpe:
ibrele alfa, diametml in jur de
17 microni ji viteza de 50-100
m/sec, sunt fibrele efectoare
somatice. Cele destinate mujchilor
rapizi sunt war groase decat cele
destinate mujchilor tonici;
fibrele
beta,
sunt
colaterale
fibrelor
destinate
mujchilor
lenJi;
fibrele gamma, au diametm de 2-10
microni ji vitez de 10-45
m/see, sunt ibrele efectoe ale
surilor neomuscule ji se
subimpa in: gamma, rapide,
gamma2 lente.
fibre mielinice de tip , au un
diame in de 3 microni (i vitez
de
i-15
m/see,
formand
fibrele
pregglione ale sistemului neos
autonom.

21

4N4 TOM14
FUN@ONALA
5STEMULU
NERVOS CENTRAL

Trunchi neos

Fascicul de fibre
neoase

de miel in
Nod Ravier
T
e
a
c

Axoplasm

S
c
h
w

a
n
n

Fibr
amieli
nic

Teac Henle

ezaxon

Tea
c
Sch
wa
nn

Axon
Nucleul
celulei
Schwa
nn

Fig. nr. 7. TiRi de)ire

nervoase (dup6 Gsay)

Dup funm(ia for

fibrele eoase se pot
gmpa in do ctegorii:
seitive,
sunt fibrele al
filament ial este

dendrit (i prin
iuxul neos circul de la
peferie la centi .
Aceste fibre
$I IE componen[a neilor
seitivi, adic neilor
cranieni senzitivi pi
radcinii pos enoare

neilor spinali;

"
fibre motoi, sunt
acele l cror filament
l este fonnat din-
axon, pi conduc inf lul
neos de la
la orgele efectoare.
22

4NATOMT4 FU
NCONAL4 4
SZSTEMULUT NERVOS
ENYR 4L

- fibre col i c au mediator chimic

ine c a acetilcolina ji care sunt:
e r
r
e
b
)

s
i
m
p
a
t
i

c
e
p
r
e
g
a
n
g
l
i
o
n
a
r
e

s
o

m
a
t
i
m
e
adren sau catecolaminergice
care
au
ergic

e
mediator
intermediari ai adrenalinei,
precum
dopamina
sau

reprezentate de:
)
b) unele fi centrale
br
e
Noradrenalina este stocat in
cele circa 25000 de varicozit)i ale
telodendronului, in vezicule
con;in fiecare circa 1500 de
granule. 90% din aceast cantitate
este legab de ATP in propor[ie de
4 molecule de noradrenaln

la molecul de ATP. Restul

ramane sub forma liber in
axoplasm
su
membrana
plasmatica, fiind degradat de
dou eime: monoaminoxidaza
(MAO)
ji
catecol-Ometiltrsferaza (COMT) care
continu ( MAO la nivelul
sinapsei. Scaderea concentra(iei
de catecolamine in SNC
roduce
tare ddeeprreesiivv iin tim de
cre terea concentr i
ice
te de euufforie..
Fibrele neoase st
c
dependente de
a
corpul
r
e
p
r
o
v
i
n
j
i
car
e

lein cazul i
nut(ia,

care este intrempt

continuitatea

(sec are
;ion
transversal fibrei neoase)
segmenl periferic se distge
(degenerescen(
wallerian).

1.4. N
E
R
V
U
L
1.4.1. Partimularit(i
morfologime
Neul este format din
fascicule de fibre
.s.as;Js.e 5
dendritice
pi constitue calea de conducere
iuxului neos. Fiecare
fascicul este invelit
de
eri
iar in
er
in

interiol fasciculului
fiebare fibr neoas
este invelit
de teaca /u/
fasciculele care constie
/.
nervul
sunt acoperite
Toate
la
randduull lor ddee conjunctiv numit
uunn
invelit
.
invelipile
rez
Rezumd
ult

ui
cele de mai
sus,

fi
b
r
e
(i

d
i

,
dinspre
exterior cdtre inteor st: epineurium
(invelepte
neul),
perineurium
(invelejte fasciculele de fibre neoase)
ji teaca lui Henle entm fiecare ).
De asemeni in (esutul conjctiv al
neului se gsesc vase sanguine
rolul de iga , precum (i
fijoare neoase (nervi nervorum).

23

ANATOMZ4
FUNWON4L
4
31STEMULU1
NERVOS
CENTRAL
Endoneurium
F
a
s
ci
c
ul
e
n
e
r
v
o
a
s
e
Fi
b
r

n
e

elin

rvoas
a

Celule nonneuronale
Perineurium
Epineu
rium

Perineurium

Fibrele neoase
formeaz un sunt
reprezentate de fibre aferente
ji fibre eferente. Fibrele
aferente conduc influxul
nervos de l periferie spre
centrii
de
integrare
neoasE, putand h, fibre
somatice su fibre seitive,
ele
numindu-se
fibre
somatoseitive sau fibre
visceroseitive.
Fibrele
eferente conduc influxul

neos de t centrii

la periferie ji pot h l
randul lor fibre somatice
sau

viscerale,
numindu-se
fibre
somatomotorii sau fibre
visceromotorii.
Fibrele
somatice sunt mielinice
predomin
in
sistemul
neos de rela;ie, iar cele
vegetative sunt amielinice ji
predomin
in
sistemul
nervos vegetativ.
Trebuie
men;ionat
faptul nu exist
numai motori sau numai
seitivi, un nerv motor
con;inand pi fibre seitive
care transmit la centl
24

lor fibre eos neos

num ai
entl

afe
ren
te
spr
e
ele
efe
re
nte

F
U
N
C

,
O
N

5
I
5
T
E
M
U
L
U
Z
N
C
R
V
O
5

CCNTR AL

starea muchiului, iar un senzitiv

cutant conJie ji fibre eferente
(motorii sau secretorii) destinate vaselor
(i glandelor din piele.
Originea nervilor
Fibrele nervoase care intra in
constitu;ia neilor pot avea dou
origini: oginea in centrii nervoji
motori sau ogine in centrii
seitivi.
Centrii neoq;_moton pi fibrelor
somatice se g:fssc i
caielwanterioare
le mduvei ji in nucleii echivalenti din
trunchiul_cereb al.
Centrii
motori
ai
fibrelor
vegetative se gsesc in coamele
laterale din mduva toraco-lombar ji
din cea sacrat precum (i in nucleii
echivalenJi din tmnchiul cerebral.
Ceii senzitivi se gsesc in
ganglionii spinali in ganglionii
neilor
cranieni.
Unui i se deosebesc dou
origini: ogine real, se in
centrii su nucleii nervo ji din substanJa
cenuie, ori;;ie aparent care
reprezinta locul de nervului din

n
e
v
r
a
x.
M

n
u
n
c
h
i
u
l
d
e

n
e
r
v
o
a

se care ies din nevrax, incepand de la

originea aparenta, formeaz rdcin
nervului. .xist 5ig
dGin nervos ji mai multe
rdcini neoase.
'
Termina(iile
periferie ale
nervilor formeaz
receptorii.
In pozi;ia lor
receptorii se
impa
in:
exteroceptori,
mi Gggp;%terac gtori.
/. Exteroeeptorii se gsesc in
organele de simJ (i rspund la excitaJii
provenite din mediul extem. In
de tipul de excitJie la care rspund, ei
se impart in:
- telereceptori
sau
receptori pentru
distan;, care se gsesc in organele
pentm vz, auz ji miros;
- chemoreceptori sau receptori
pentm contacte chimice, care se
gsesc in
special in orgele de sim; pent gust;
recepto pentm contacte izice
cutanate, precum receptorii pent
simJul
tactil, termic dfo5.

R
Recepto
rii
tactili

reprezen
ta
C
o

r
p
u
s
c
u
l
i
i

Meissner sunt forma;i dintr-o

terminaJie neoas ramificat ale
sunt l;ite la va ptre
aceste

se

gsesc

celule

conjctive de sus;inere in juml crora

se afl reJea fin de termina;ii
neoase.
Corpusculii Memckel (discurile) au
stctur reticulara ji aspect de disci in
form de cup, fieare disc fiind situat pe

celul
epitelial
stct
modificat. Se gsesc in special in
pielea de la vl degetelor, pe buze,
in mucoasa bucal ji pe glandul peia.

25

ANATOM1A

FUNCON4L ST5TEMULU NERVOS

CENTRAL

CojuleJele nervoase sau terminatiile

dize sunt dispuse la baza

foliculilor piloji pe care ii .
Sunt scue ji verticale rol in
excit;iilor tactile de
atingere irelor de pr (de exemplu
irele de mijcate de vnt).
+ Corpusculii Vter-Pacini
sunt de dimensiuni mai man, u form
oval pot h vzu;i ochiul liber.
Un astfel de corpuscul este format
dintr-un filament axial, inconjurat de
un Jesut conjunctiv spect granular
ji de re;ea eoas simpatici
(amielinic),
numit
apartul
neuroibrilr. In jul acestora munt
dispuse, cocentc, ni;te lamele foae
sub;iri
care
alctuiesc
capsula
corpusculului. Filamentul axial se
termind pntr-o di1ata;ie sau formeaz
ramuri colaterale Gare alctuiesc
re;ea. Acejti corpusculi an rolul de
; excita;ii1e
tactile
de
presiune, fiind stimulaJi mecanic (de
exemplu elonga(ia unui mujchi). Ei se

gsesc in special in hipoderm, denn,

tendoane,
aponevroze,
adventice
vaselor, aniculaJii ji peost, precum
in mezenter.
Receptorii termici sunt
reprezenta;i de:
Corpusculii ause au forma
aproape sferic (i sunt formJi din
cateva
lamele
conjunctive

substJ granular, in
care
se
rspandesc
ramificaJiile
terminale ale nervoase.
Corpusculii Ruffini st siformi,
fiind alctuiJi dintr-o capsul lamelar
subJire, dispusa la exterior pi dintr-o
ibroelastic, dispus in centm in
ptmnd ramiica;ii1e nervoase.
Receptoi pent durere sunt
reprezen;i de:
TerminaJiile neoase libere sunt
fibre nervoase eacopete (amielinice)
terminate in buton. Se gsesc dispuse
in satul papilar 1 dermului, dar pot h
intalnite ji in ptura mucoas
epidermului, constituind terminaJiile
intraepidermice, precum ji in organele
inteme (mujchi, tendoane, ligamente,
periost). An rolul de recep(iona
excita;iile dureroase cutnte
pronde.

2. Proprioceptorii
(mecanoreeeptorii) culeg
informa;ii1e provenite de
la l locomotor ji de t aparal
vestibular, iormaJii care se integreaz
la nivelul centlor coicali, ofendu
ne sea;ia poziJiei ji mijcrii
Gorpului precum (i segmentelor sale.
Prin reflexe inchidere subcoical
se realizeaz reglarea
activitJii
reflexelor tonice, de postur ji de
mipcare ale mupchilor scheletici.
Pent
l locomotor
receptorii
se
gsesc dispuji
in
mujchi
(sile
neuromuscule),
tendoane
(corpusculii Golgi ji corpusculii
Vater- Pacini), aponevroze, t
pi peost (corpusculii Vater-Pacini) .
In mupchi, tendoane ji aniculaJii se
i gsesc ji termina;ii eoase libere
responsabile de Omsmiterea d
profunde.
- Fusul eomuscular este
stct receptoe constituit din
cateva musculare, in uml
se capsul conjunctiv,

cpsul (i

26

4N4TOMT4 FUNC@ONAL?
STSTEMULUT NERVOS
CEN4L

In ssuull neuromuscula
r
m dintr-un re;eu acestora capsula
ramuri

f
o
r
din care se
capsul
in

de
la

se

ale
Vater-

dou tipuri de fibre neoase mielinice:

axonii neonilor moto din coamele
anterioare le mduvei spiii ji care se
termin
plci motorii situate la cele

dou extremit;i ale sului, ji dendritele

neonilor seitivi din ganglionii spinali,
care se termin spiralat in fus, numindu-se
cteva
pi fibre anulospirale. Rolul ibrelor
anulospirale este de receptiona atat starea
de lensiune fibrelor musculare, in timpul
contracJiilor musculare, cat ji starea de
lensiune pasiva mujchiului (i de le
trnsmite la centrii medulari,
cerebeloji pi coicali, realizandu-se reflexe
tonice, de postur.
-Corpusculii Golgi st formaJi dintr-
fascicul de fibre tendinoase, inconjate de
un spa;iu limfatic, cuprinse intr-o capsul
fibroas. Fibrele neoase ptnd prin
centl acestei formaJii ji se ramific pe
ibrele tendinoase. Excitantul
acestor
de

corpusculi este tensiunea mupchiului. Astfel

de corpusculi se gsesc in tendoane,
raspunzd la excitaJiile
mecanice
de
intindere ji presiune. Ei informeaz sistemul
neos central despre mipcrile ji poziJiile
membrelor ji ale celorlalte p,i ale
corpului, determinand reac;iile de mijcare
ale organismului sau reacJiile de pstrare

tul
vestibular, receptoi
poziJi
vor
descji
ei
la
studiul
norm
acesi apat.
ale
acest 3. Interoceptorii recep;ioneaz modificrile
care au loc la nivelul orgelor inteme,
uia.
vaselor pi
;esuilor, sub acJiunea
in
excitan;ilor chimici (chemoreceptori),
acest
excibJiilor mecice (boreceptori) ji
mod
presiunii osmotice din sange ji Jesuturi
se
(osmoreceptori).
form
Interoceptorii sunt distnbuiJi in
eaz
orgele digestive, in l
simju
respirator,
l
in vasele sanguine, la nivelul aparatului renal
atitud
etc. Excita;ia acestor receptori provoaca
inilor
s coresputoe
organelor
ji a1
inteme, precum
durere, plenititudine,
mijc
tempera, etc. ExcitaJiile st trsmise
ilor
intermediul eilor vegebtivi la centrii
sau
sensi
ji ulterior la scoa,a cerebral. Nu
bilitat
se cunosc localizle erebrale ale centnlor
ea
in excitaJiile primite de la receptoi
mioar
viscerali se transform in sea;ii. Sea;iile
trokin
de durere provenite de la interoceptoni
etic.
viscerelor st totdeauna die, neputand sa
P
indic precizie locul de ogine al
ent
durerii.
apara

27

4N4TOM14 FUNCON4LA ST
STEMULU T NERVOS CEN4L
Teiatii li bee

Corpuuli Neel

Receptori
termici

Fus euromuscula

Corpusli VaterPacini

Corpuscull
Heissner

Clasiiarea morfofunmonal
terminailor neoase:
- tennina[ii neoase libere, din fa parte
termin]iile neoase libere, coje(ele
neoase (terinaJiile die) ji morpusmulii
Mermkel;
- termi(ii neoase incapsulte, din fac
parte morpusculii Meissner, corpusmulii
Vater-Pacini, corpculii ause, coipusculii
Ruffini ji corpusmulii
Golgi.

Clasiiarea neilor
.) Dup oginea lor pot h:
spii sau rdieni ji sau
cerebrali. Neii spinali pomesm din
coamele t ji posteoe ale
mduvei spiii, cranieni iau
jtere din tmnchiul erebral.
.) Dup funm]ia pe ideplinesc,
pot fi:
- seitivi conduc iul eos de la
pefiferie spre sistemul neos cenal (
centripeJi) unde excita(iile recep]ionate st
trsformate sea)ii (nervul olfactiv,
nervul optic ji neul acticovestibul);
- motori ( entrigi)
conduc iul eos de la
moto, la organele efectoe (mu3chi, vase,
glande), adic de la spre

libere,

sau

ale
termici

spre

AN4TO
M 1A
FUNC@
ONAL4
4
5ZSTEM
ULU
NERVOS
CENTR7
\L

1.4.2. Particularit(i func(ionale

> Fiziologia neuronilor intercalari
Imens majoritate neuronilor sunt
intercalari, intercalari avand
urmtoarele Ync;ii:
1. seesc amplificatori ai
intensit)ii semnalului de intrare
2. reprezint bariere care las s
treacE sau opresc
trnsmiter ea
s
e
m
n
a
l
e
l
o
r
3. indeplinesc rol de macaz in
direc;ionarea transmiterii
semnalelor
4. sunt conveori ai excita)iei in
( sau invers
5. prelungesc efectul semnalului de
intrare, concurand la
relizarea
m
e

m
o
r
i
e
i
d
e
s
c
u

d
u
r
a
t

6. c
o
n
f
e
r

mare fibilitte sistemului

neos.
Fiecare neuron intercalar prezint6, pe
somE densrite, in general, sute la
mii de sinapse, iar pnn arboriza)ia axonal
se conecteaz, in ;;eneral, multidine de
neuroni din re)ea. In acest fel reltiile
intemeuronale sunt de tip probabilistic, se
concretizeaza prin urmtoarele propriet;i:
- stimularea re(ele1or neuronale se
realizeaz prin excita(ia asigurat de
>timulii-prag, concretizat6 prin geneza
(i propagea influxului nervos,
r
e
s
p
e
c
t
i
v
a
l
p
o
t
e
n

(
i
a
l
u
l
u
i

;elelor neuronale
realizeaz
ac;iune unor

se
sub

stimuli
> ubliminri (sub-prag), care genereazE
influx nervos, dar induc stare de
hiperexcitabilitate
centralE,
inlesnind
ac;iune impulsurilor ulterioare. Pe plan
bioelecic,
aceti
stimuli genereaza
poten;iale locale
miniata le
prepoten;ia1e, care nu se propag, dar
persistand 15 ms, permit sumarea spa)ial
;

d
e
a
c
)
i
u
n
e
;
f
a
c
il
it
a
r
e
a
r
e

t
e
m
p
o
r
a
l

s
t
i
m

u
l
i
l
o
r
;
suma
;ia
tempo
rospa(il

stimul
ilor
subli
mini
se

bazeaz pe starea de hiperexcitabilitate

cenal ji se relizeazE
suma(ia doi
sau mai mul)i stimuli subliminali suin la
interval de cateva ms din aceeapi aferen(
su/(i
recep(ionarea lor simult din

aferente deosebite. Existen;a fibre

imihibitorii-hiperpolanzante,
confer
sumare diminuarea strii de excit(ie
central, l suprimarea ei;
convergen[a
ji
divergen]a
stimulilor. Convergen;a asigur sumea
ac;iunii fibrelor din mai multe sse
aferente, rspuusul rezultat iind suma
algebric efectelor difetelor tipi de
semnale. Divergen( a asig distribuirea
concomitent ( trmsmisa de
axon, la war mul;i
29

ANATOMZ A

FUNCTZONAL7\

5TSTEMULU NERVOS CENTRAL

din
re;ea.
Prin
combinarea
convergen)ei (i divergen)ei stimulilor
se mealizeaz, pe de pae,
f; rspunsului la war
re(e1ei
multe
subunitE;i
ale
neonale, pe de alt parte,
ocluzia, adic amplificarea efectelor
zona re)e1ei in care se
in
interptmnd neuro apa,inand la
douti sau mai multe subunit(i;
- postdescrcarea, prelungire semnalului
prin re(eaua neuronalE, dup
qg
semnalul aferent s-a terminat.
Se
poate
produce mecanisme:
postdescrcarea sinaptici
persisten;a poten(ialu1ui
postsinaptic timp de 15 ms,
sau mai mult; .) circuite paralele,
semnalul
se rspande jte
, neuroni ai
inC-o serie de
re;e1ei, abordand un numr variat de sinapse,

apoi sE conveargfi
spre un acelaji neuron care, in final, va h
supus unei serii de stimuli succesivi,
_g


vor
realiza
prelungire
semnalului de 20-50
tul
ms; .)
reverberant (oxcilator) prin 1an;uri
de neuroni se conecteaz intre ei
in aja fe1
incat realizeaz recircularea (reverbera(ia)
impuslurilor converg spre acelaji
g neuron. Durata reYerbera;iei poate h de 10 ms
pa4 la minute ore.
_
in cadl unor re)e1e neuronale
existfi subunit;i surse
de
impulsuri
continue, care emit semnale de
continuu, centrii de pace

g descrcEri
maker
neuronale spontane sau/ji de circuit
feverberant.
g
Fizioloia ibrelor nervoase
Fibra
neoasE
ste
caracterizat din punct de vedere
fiziologic, prin dou proprieta)i:
excitabilita ea ji conductibilitatea.
Excitabilitatea reprezinta proprietatea
fibrei neoase de rEspunde la
ac;iunea unui excitant, adic unui agent din
,
mediul extem sau intem. Alri

de metabolism reproducere,
excitabilittea este proprietate
ndamental orgnismelor vii.
Excitabilitatea se cerceteaz
experimental, cel mai fmecvent, cu
ajutol curentului electric. Timpul
util pentm intensitate de
s provoace
anumit valoare
excita;i se nume jte cronaxie.
Excitabilitatea este aceeaji
pent toti nervii, ea putd h
modificatE sub inuen;a unor
substan;e chimice pi de starea
functional neului.
Prin excitant in)e1egem orice
varia)ie in intensitate unor forme
de energie capabil s ac;ioneze
stimul
asupra
unei
stcii
excibbile. Sistemele excitabile nu
sunt excitate de formele de energie
ac;ioneaz tot timpul asupra lor,
datorit faplui energie de
excitare este foane mic, subliminar,
sau pent c inteine acomode.
Excitanl trebuie s constitue
varia)ie in plus sau in minus
intensit(ii unui stimul.
Varia(ia energetic, pent deveni
excibnt, trebuie
s anumite
(i, ume: fie suficient de
intens (pentm atinge pragul

sensibilit(ii), sE he suficient de
bsc (viteza de v; s
depjeasc viteza de acomodare), s
persiste anumit timp (timp util) pi
s se excite specific.
FUNERVOS CENTRAL
NCj7O
N4

S5TE
MULUT

realizea
z,

ale

retelei
.

in
zona

mai
multe
dup

.) de 15 ms, serie de
convearg

succesivi,

.) circuitul

L
a
ac;i
une
a
unui
exci
tant
ade
cvat
,
neur
onul

fibr
a
nerv
oas
reac
,tio

if
n

neaza printr-un poten(ial de ac(iune.

Pent excitantul natural este
influxul neos.
Manifestrile primare ale ac;iunii
agent excitant sunt localizate la
nivelul membranei celulare, unde apar
modificri de permebilitate, urmate de
schimburi ionice, consecin)e asupra
repai)iei scinilor electrice intra- ji
cxtraplasmalemale. In
acest
mod,
echilibl cracteristic repausului, in
modificrii
poten)ialu1ui
urma
electrochimic, genereaz starea de
activitte. Existfi deci strans legr
intre
excitabilitate ; poten)ia1e1e
biolecice celulare, dependente la randul
for de metabolism.
Pnn influx neos se in)elege
propagarea undei de excit)ie intr-o
fibr neoas.
Poten)ialele biolectrice sunt poten(ialul
de repus ji ce1 de ac(iune.

a
y

spre acela(i
dC ij3jpulsuri

pent

m
ak
er

ji de
forme de

excitabile.
pri
n
do
u

pu
nde
la
A
l

t
u
r
i

ajuto
l
s
alo
are
s

mica,

constie

umite pragul viteza

P
o
t
e
n
t
i
a
l
u
l
d
e
r
e
p
a
u
s
r
e
p
r
e
z
i
n
t

stare de echilib ionic, in

condi(ii1e in
care
fluxul
ioic
traversez
membrana in ambele sensuri este egal,
astfel incat gradientul electric dintre
mediul intra- ji extracelular este generat
de diferen)ele de concentra)ie ionic
dintre cele douE medii. Diferen;a de
poten(ial este de aproximativ -90 mV
( interiorul negativJ, foarte apropiat
de poten;ialu1 de Ghilibm al potasiului.
La polarizea membranei contribuie
factori fizico-chimici biologici
realizeaz intre exterioml celulei
interior reparti(ie inegal sarcinilor
electrice.

celul
se
gsete
predominant potasiu, iar in exterior
predomin ionii de sodiu ji clor.
Deci poten;ialul de membran se
datorez faptului c in celulE se gsepte
+, membrana celulr este war pu(in
permeabil pentm sodiu (i i permeabil
pent potasiu, preGum pi transpoul
activ de ioni. tre acepti facto rolul
principal ii revine pompei de sodiu prin
care se realizeaz expulzarea sodiului din
celulE men;inerea unei concentra(ii
de
10
mM/l extracelular,
unde
concentra(ia acesmia este de 142 mM/l ji
de unde difuzez spre interior in

vi
tea
grd
ient
ului.
Sim
ult

pom
pare
a
sodi
ului
din
exte
rior,
pota
siul
este
pom
pt
in
inter
ioml
celul
ei.
Per
mea
bilit
atea

membranei celulare fiind de 50-100 de

ori mai mare pentm potasiu dect
pentm
sodiu, cesta in
vinutea
gradienlui, va tinde s strbat
membra celular spre exterior. Aionii
sunt respin ji de sarcinile negtive
intracelulare ji atraji de cele pozitive
extracelulare. Magneziul se compon
ji potasiul calciul simil sodiul.
Diferen;a de poten[i dine
exteriol ji interiol membranei, in
condi;ii de repaus
starea
poliza. Va;ia acestei polarizri
produce, in
;;eneral, ji modifici le excibbilit(ii.
Crejterea electronegativit(ii induce

perpolzea,
exmitabilit;ii
e1ectronegativitd;ii
c
r
e
j
t
e
e
x
c
i

scderea
micjorarea

b
b
i
l
i
t

a
t
e
a
.

ANATOA ?\JNCT1ONL U NERVOS CENTR4L

Aplicea sm binge pragul de

exita)ie declmpe membraoe,
de permeabilite pi de k ,
in cma carora aee depolazarea potenJll
de tiune.
Potentilul de tiuoe evoluea unobtoele
secvenb:
.) peoada de latenJ d" de 0,1 ms
ciejterea de sute de conductanki

sodiu; debu fl sodic

detont induce depolaaizea;

tge

pragul

.) potenJialul de vif (spike), urmtprele

faze:
- depqlzea d de l inf lul
masiv de s, lz complet
emaoa, atingand 0 mV montinuad
pnd
30 m5/ (overshoot) deci atnplidine de
120 mV;
- repolaizea rapid are lo d
bsd dt , in timp
condGt8flja pentru potasiu atinge
v maxima; dG$ SgRS IVUS
t QO@9ili GTC(tP, lCiit t$1 Gt2 SR

cantibte de pbbsi'u apmxirov ega Gfl in9atb de

sou;
- postpotenji negav z parte
finala .
repolzii
se dt
KGSli

dP

mOltGGll

ji

.dficiui de potasiu, se
terveuJia pompei iCliG.. Are daB de
teva milisemde ampliAdine de 1,5-6

mY.
.) postpoten(ial pozitiv survine c%d
poleQialul de fo
d prin eouxul v de siu
plus de
pozive deterin hiperpolzea membranei.
Are du de TOO-100 ji l de
0,1- ,2 mV.
Rapoand eacibilibtea fibi eoase la
fele poten;io1ui de cjiune,
deosebim uraloe geoade:
- peoada eactar &solu (P8A) care
corespunde
lz
d

ascenden- s-;
- peo&a refrctar rela* '
desendenb" spike-ui;
- peoada

, In fa

de perexitbitate, G8
eStR
SltaoB QOStOt$

negativ;

de hipoexcitabilibte, mimmltan
postpotenJialului pozitiv.
Memna emcit&ili neonului ete
ansaJ9lu GOJ2J.X
RGit& 1ite global dcpide m
moment de t ditelor

tI$

ale supreJei ale ji de terac)innile

elemtrotonice. Astfel,
membrana diva - numr

de zone active, t .
b acelagi
timp, ele sunt s dea
itividual
poten;ia1 locd = dv - de
d a t mV,
suma tempoijpa1eolu8ud spre l axonak
Conductibilitatea este propetatea fibrei
s de condume
neos,
unnare exitaoui. Pentru
vea ceasB proprieAte cate
fibra s .m ingritate Dt
(1 9 g6SBSG 51

Sl

de

dt
ona
nt

ANA TOMZA FUNTTON4L

STSTEMULUT NERVOS ENTRAL

sodiu
,
care
p
a

a
l
d

p
e
n
t
m
maxim
;
- e.u1
iese

- fost
atins,

1. Legea integrit)ii
nervului

fibrti
nervoas

dclerm in

de

= ac;iune,

cmi
p,i
apare

sa
la un
se pot

sec;ionat
sau pa, ial

u
x
u
l
este
i
n

s
t
a
r
e
compri
mat
sau
ac;ion
at,
nu
war
conduc
e
inuxul
nervos.
.f=qe

rarea sau novocinizarea induc acelai

efect.
?. Legea conduceni izolate.
Fibrele nervoase
conduc
independent m;:usule proprii.
Excita;ia dizez in fibrele
invecinaie intacte.
3. Legea conducerii bilterle.
fibra neoas excitat pe traiectul
egi,
-n:1uce influl neos in ambele sensuri
atat ondromic cat ji antidromic. In
unei

fibre motorii, conducerea

antidromic
spre neuronul
de
origine,
- d neuronul dendritele sale, af
s se propage antidromic prin sinapse,
leorece sinapsele
conduc
numai
oodromic. Polarizarea dinamic

euronului este determinat de sinapse.

4. Legea conducerii nedecremen;iale.
Impulsul neos este condus


p
i
e
r
d
e
r
e
.

Vit
ez
a
de
co
nd
uc
ere

inf
lux
ulu
i

nervos vaaz in de tipul

fibrei,
\ _rosimea acesteia ji de cea tecii
de
mielin
(vezi
clasificarea
ibrelor).
Infatigabilitatea nervoas . Reprezint
proprietatea neilor de nu obosi.
-. perioada activitJii, se produc totuji
unele modificri fiziologice, precum:
=arirea distan;ei dintre impusurile care
alctuiesc influxul nervos, micorarea
i
i
e
z
e
i
d
e
c
o
n
d
u
c
e
r
e
e

t
c
.

1.5.1. Particularit a! morfologice

Reprezint joncJiunea anatomonc;ional dintre . Reprezint

1.5.adpte special membranei neuronale

la nivelul de contact ncJional

membrana altui neuron sau org
efector.
Sinapsele pot : axodendritice,
axosomatice,
axoaxonle
pi
mai
rar
endrosomatic
e,
dendroaxonice
ji
dendrodenti
ce.

AN4TOMTA FUN?ZONAL 4 STSTEMULU1

NERVOS ?ENTR 4L

Indiferent de tipul de sinaps, acestea respect

acelaji tip de orgizare, ume: component
presinaptic (membrana presinaptic), sp;iu1 sinaptic
ji componenta postsinptic (membrana postsinaptic)
Toate sinapsele prezinb Cei cractere comune:
- discontinuitatea dintre cele dou componente;
- contacl direct dintre cele dou membrne
sunt sepate
pnn
intennediul spatiului sinaptic, l acest nivel lipsind teaca
lui Schwa;
- prezen;a neurofibrilelor, mitocondriilor ji
veziculelor sinaptice, aflate
butonul terminal.
Componenta presinaptic reprezint
igrojre
membranei butonului
presinaptic care se termin
ramificaJiile axonului in drepl membranei
postsinaptice. Butonul presinaptic poate lua contact
corpul sau dendrita unui neuron de care este atapat
printr-o membr glial groas de 507i, sau axonul
poate merge
alti de dendt pe mare
distanJ, acand contacte multiple ea prin
intermediul spinijorilor (fibrele agJtoare
din cerebel). Ramifica;ia axonic pierde
teaca de mielin la distanJa de 50-100 microni de
butonul terminal. Dup mimea, forma ji

con;inutul veziculelor sinaptice s-r putea (Ii rolul lor

func;ional. Astfel, veziculele sferice exist in
sinapsele facilitatoi, veziculele ite l GCle
inhibitorii, veziGulele continut clar ar h colinergice,
cele conJinut dens situat central
catecolaminergice, iar veziculele foae man, cont
neregulat ji centm dens de neurosecretie.
neuronii in repaus, veziculele an tendin; s se
cumuleze lang membrana presinaptic, dar
veni in contact ea. Dup descrcare, ele se apropie
de sinaptozoni pentm reancrcare cu precursor.
Neurofilmeniele formeaz retea
se z in form de inele
(sinaptozoni)
in
intim
mitocondriile ; veziculele sinaptice co(i
precsoml meditolui. Membra
presinaptic prezint, pe fa;a ei intema, condensare
citplsmei aspect granular.
2. SpaJiul sinaptic separb componente
presinaptic de cea postsiaptica ji lgime de
150-200&. In preajma membrei postsinapti ce
contine band ingust de material format din ibrile
ji mucopolizAade. Fibrele sunt paralele intre ele ji
perpendicule pe cele do componente. Axolema
poate tnmite in spaJiul sinaptic prelungiri subJi
coJin vezicule sinaptice.
Componente
postsinapticd
contine
receptori pent mediatol chimic a1 sinapsei, iind
lcdit dinn-o re;ea ilament, subsinaptic,
aspect granular, war dens dect in componenta

presinaptic. In sinapsele axosomatice lipsesc granulele

subsinptice.

4NATOMZ FVNCONAL4 4
S1STEMULUT NER V4J
ENAL

aptic ji

a
f
i
a
t
e

sau
d
e


st

i
n

n
ii
n
u
t

9
zi
mu
le
dei
sfi
e

VeeRu
4
%?
?
ecule
49sc
8r

D
N
k

d
e

r
e
J
e
a

p
o
a
t
e

Clasiiarea sinapselor
Dupa caractesitmile
componentelor sinaptime,
acestea pot h:
sinapse de fip I, la
ingropea postsptim este
mai me de<t
membranei presinaptice, spaJi
sinaptim . mai larg dGt in
s de tip

I . St sinapse facifitatoi;
sinpse de tip II, la
ingroile - pi postsinptime
sunt ;, simetrime, spaJiul
t este i ingust. St
sinapse inhibitoi;
in mai exis joncJiuni
chise mite discuri sinaptime,
alcite di bei intunemate,
sepate prin dou6 bezi l.

sinaptic
este
pctic
invizibil. La nivelul lor loc
nsmitere l.

AN9 TOM1A FU
NJTZONAL4
513TEMUBUB NERVO6
CNTR9

- >R*i de sinapse. Agap jonction, B-sinaps

desmozomi,- 5i G- sinapse
vesieule elare, excitatorli,- Dbuton veziculecu unele
dens (vezicule dense),
catecholaminergice, F l-sinapse
veeicule
itorii, H-sinaps
complexa rol
excitator inhibitor,- fi
K-sinapse seriate,
este exeitatorie iar
este inhibitorle,
termina[ii
neurosecretorii
vaselare, Mendoteliu fenetrat
(dup Gray)

Sinap neu omu

Componenta presinaptica
petn mujchiul scheletic
este de doua tipmi:
pl
l
motoie),
pentm fibra musculara
rapid,
terminal

fibrei nervoase ltindu-se in

aca contactnd fibra
muscular in ei
mijlocie;

buchet de mamu,
petm $ibra musclar
leta, tonic.
Ambele forme
con)in
elemetele
de se
butonul
presiapti
metiunea
nivelul
motorii
veziculele
presinaptice
numeroase decat la nivelul
terminatiilor in buchet.
Componenta postsinaptlc
este g spec
sarcolemei, care
prezint numeroase plici paralele
sub care se gsejte sarcolema
granulara
$6

AN 9 TOM Z A FUNTTONALA SISTEMULUI

NERVOS CENTRR L

--- .:ose mitocondrii (i un numr de

nuclei. Acest complex formeaz
aparatul
1 a1 lui Couteaux.
Sytiul sinaptic este larg de
400-800$,
in el ptnzand
adnc plicile
- .=ranei sinaptice.
La nivelul /or netezi,
terminaJiile nervilor
vegetativi
sunt la
de suprafa;a fibrei
musculare. Axonul
amielinic
se
ramific ji d
.ra1e conice, vacoase, la nivelul
carora teaca
lui
Schwarm
se retrage
permite contctul dintre
nerv
ji
fibra
muscularl.
La
acest
nivel
:r.sma conJine vezicule sinaptice
ultramiscroscopice.

 fibr nervos inerveaz pan

la 150 fibre muscule, iar acolo
unde s mare precizie de
execu;ie, numrul fibrelor
musculare este mult
(de exemplu pentm
mujchii extrinseci
ai
globului
oculr

fibr
inerveaz doar 3-5
musculare).
FormaJiune anatomic format
din neuronul motor ibrele
musculare
:. . rr le inervez formeaz
unitate motorie.
1..2. Particularit(i
func(ionale
Prin intermediul sinapsei,
excita;ia presinapticE induce he
depolarizare,
- .. hiperpolarizare in membrana
postsinapticE,
dup
cum
sinapsa
este
. .1:atoare sau iibitoare.
Potentialul postsinaptic de
excita)ie (EPSP)
este

generat

inurma

membranei postsinaptice de cEtre

mediator, care face permeabilE
r..:a sodiu timp de 1 ms. EPSP
dureazE 15 ms

are
amplitudine
= ni onala mediatol eliberat,
permi;and sumarea spa;ial (i
temporalE
:uli1or. DacE EPSP este suficient de intens, dep(ind

10-50 mV, tunci se

.reaza potentialul de ac)iune propagat al neuronului.
Potentialul postsinaptic
de
;
(IPSP)
reprezintE
(
..:sinaptici hiperpolarizarea
membranei postsinaptice, la valori de
pan l -5
. inducand reducere
excitbilitE;ii. Este
generat
sub
ac)iune
diatorilor cu efecte iibitorii, induc
crejtere

permeabilit(ii
pentm potasiu ji clor,
s inf1uen)eze
permeabilitatea pent

Exist6 poten;ial de ;
presinaptic
diminueazfi amplitudinea E PSP
-ului. Efecl este datorat ac;iunii pe
membrana butonului sinaptic.
Etapele trsmiterii sinaptice, in
succesiune cronologicl sunt
urmtoarele:
- potentialul de ac;iune in
neuronul presinaptic
depolarizarea butonului .terminal al axonului
- deschidere canalelor de calciu
voltaj-dependente de calciu
- activarea enzimelor calciudependente implicate
in
eliberarea
::: diatomlui
- eliberarea mediatolui in
fanta sinaptici
37

4NATOMT4 FUNCTONAL4 STSTEMULUT

NERVOS /EN4L

- diYziunea mediatolui
- recunoa jterea pi fixarea pe receptori specifici
mediatorilor in teritoriu

postsinaptic
- modificarea conductan;ei ionice in membrana
postsinaptic
- apari)ia poten(ia1ului postsinaptic
- generare rspunsului celular.
In cadml etapelor presinaptice intereseazi in
mod special sinteza, stocarea pi
eliberarea
mediatolui. Biosinteza pencarional
pi
in butonul terminal axonal
este
de stocarea mediatolui.
Aceasta
se
realizez citoplasm in veziculele butonului
sinaptic. Componenta citioplasmatic este
reprezentat de moleculele recent sintetizate (i
recaptate Veziculele elemente stabile in care se
concentreaz mediatol chimic - mecanism
activ de transport, schimb ioic. Eliberarea
mediatolui in fanta sinaptici are loc prin dou
moda1ita)i: eliberarea cuantal (i exocitoza.
Cuantele sunt unit;i formte din pachete
echimolecule de mediator. In repaus cuantele se
eliberez izolat (i produc la nivel Qostsinaptic
depolzi de mic amplitudine, reprezentand
poten(iale miniaturale. In condi)iile stfirii de
excita(ie transmisfi de axon, depolizErile cuantale
se sumeazE decltand un

poten;ial de ac)iune postsinaptic.

Exocitoza sinaptici este decljatE de
influx de calciu urat de ziunea veziculelor
sinaptice membra presinaptic desccarea
con(inutu1ui veziculelor in spatiul sinaptic. Are loc
apoi reciclarea, prin endocitoz, membranelor
veziculare.
sinaptici, meditoml chimic diYzeazE
spre teritoriul postsinaptic. Nu toat cantitatea de
mediator ajunge la aceasta. pae este inactivat
eimatic ji alt este recapttE. Inactivarea
este mai bine reprezentat in cazul mediatolui
acetilcolinic, sub actiunea colinesterazei, pe cand
recaptarea predomin
in
mediatia
monoamonergic ji
aminoacidergic.
In
medita;ia peptidergic, recaptarea este
neglijabil.
Fenomenele postsinaptice icep
interac;iunea
mediator-receptor.
Receptoml este membranar
are
po1 de
recunoa jtere
asig recunoa
jterea mediatorului
efector, este
supoul receptomlui. Trsmiterea
efe
se
mecism
inotrop sau metabolotrop. Mecanismul
ac;ioneaz
upra canaluluiionic,
avd efect rapid
ji direct. Celllt
mecism este
indirect, efectundu-se prin
inteen(ia ui trsductor, de obicei proteina G,

calul ionic fiind activat pri-un mesager

intrcelul.
urare activrii calelor ionice, apar
modifici elecCochimice de tip EPSP (i IPSP.
Concomitent are loc ji inactive mediatolui ji
in acest fel membra postsinptic poate deveni
apt din nou pentm recep(iona nou mesaj.

4NATOMTA FUN. T,TON4L S.

ISTEM. ULU. T NERVOS . CENTR 4L

t
e
r
i
t
o
r
i
u

st
o
c
ar
e
a

ter
inal

sunt
m
e

canism
sinaptic
i

strii de
un
urmat de

C
o
r
p

Po
te
n
i
ac
yi
n
e

n
e

lese

lese k

lese k+

lese k

Potential de
ne

r
o
n

asigur
activi;ii

sau avd
inac
tivat

rec
apt
are
a
me
dit
aJi
a

* activat
de (i in acest

un

Fig.
Nr.
12.
trans
miter
ea
pote
njial
ului
de
ac[i
ne

<
C
a
r
a
c
t
e
r

isticile nctionale ale sinapselor

sunt:
unidirec[ionalitatea, sigurand
sensul
de
circu1a;ie
din
teritoriu
presinaptic ctre ce1 postsinaptic
- intarzierea sinaptici, intre momenl
depolarizrii butonului terminal pi
momentul aparitiei rspunsului
postsinaptic, de 0,5-1 ms
- poten(area eliberrii de mediator
prin succedarea stimulilor
- fatigabilitatea survenit
epuizea
mediatorului
din
butonul
terminal, cand stimulii se succed timp
indelungat sau frecven[ mare, blocd
transmiterea sinaptici.
< Mediatorii chimici sinatici
Neonii produc ji elibereaz
gam larg de subst;e chimice
rol
semnalizator ji reglator. Astfel, in afara
mediatorului chimic propu-zis, implicat
direct in trsmiterea sinaptici, la acelaji
nivel se eliberez pi cotrnsmi(tori

pa
ic
ip
la
opt
imi
zar
ea
rs
pun
sul

ui postsinaptic. Alti de acejtia, mai

exist neuromodulatori, produji de acelaji
cat ji de cei ivecina;i, sunt
incapabili de determina raspunsi
sinaptice, dar
inf1uen;eaz
capacitatea
de
rspuns pre- ji
postsinaptic.

39

ANATOMTA

FUNC

ONAL 5I5TEMULU1 NERVOS

CENTRAL

Pe
langa
transmiterea
anterograda, fost eviden(iata )
transmitere retrograda sinaptica, cu
rol in ajustarea eliberarii presinaptice
mediatorului. in aceasta categorie
intra monoxidul de azot ) oxidul de
carbon.
Clasificarea mediatorilor chimici
sinaptici, dupa
structura
lor
chimica

cuprinde:
- mediatori colinergici (Ach) acetilcolina
- mediatori
monoaminergici

adrenalina, noradrenalina, dopamina,

histamina, serotonina, triptamina
- mediatori aminoacidergici GABA
(gama-aminobutirat),
glutamat,
aspartat, taurina, glicina
- mediatori peptidergici neopeptidul
, VIP (peptidul intestinal vasoactiv),
CCK (colecistokinina), substanta ,
enkefalina, neotensina, somatostatina
- mediatori purinergici adenozina ji
ATP.
Dintre acejtia, un ro1 deosebit revine
urmatorilor mediatori:

- acetilcolina, avand drept

comediatori VIP, enkefalina ji
substanta
- noradrenalina, avana comediatori
neopeptidul , enkefalina 5i
neurotensina
- adrenalina avand comediatori CCK )
neurotensina
- GABA, comediatorii
somatostatina, CCK ) neuropeptidul

- serotonina avand comediatori neurotensina,

enkefalina, CCK ji neuropeptidul .
In sistemul nervos periferic ji la nivelul sinapselor efectorii
neuromusculare ji neuroglandulare se intalnesc mediatori chimici
acetilcolina ji noradrenalina.
Acetilcolina este ce1 mai
reprezentativ
mediator
chimic
interneonal in sistemul nervos
central, periferic ji la efectorii
musculari ji glandulari. Inactivarea ei
are
loc
sub
actiunea
acetilcolinesterazei. Dupa receptol
de care se fixeaza, deosebim efecte
nicotinice ji efecte muscarinice.
Receptorii nicotinici se gasesc in
postsinaptici din ganglionii
parasimpatici simpatici (N ),
blocaJi
de
hexametoniu.
De
asemenea se mai gasesc in placa

motorie musculaturii scheletale

striate (N ), b1oca(i de carizante
nedepolarizante
(d-tubocurarina,
galanina). Receptorii muscarinici se
gasesc in termina(ii1e nervoase
parasimpatice ji sunt blocati de
atropina.
Noradrenalina este mediatol
chimic al terminatiilor nervoase
simpatice precum ji in numeroase
formaJiuni ale sistemului nervos
central (sistem limbic, hipotalamus,
trunchi cerebral).
Alaturi
de
celelalte
catecolamine
(adrenalina
Ji
dopamina), are precsor tirozina,
respectiv
DOPA
(dihidroxifenilalanina), care, prin
decarboxilare trece in dopamina,
in final
sub
actiunea
betahidroxilazei,
sa
se
formeze
noradrenalina.
Aceasta
este
stocata
intraneuronal
in
formaJiuni
40

4NATOMIA FUNC]7ONAL
5ISTEMULU NERVOS CENTR A
L

:ansmitere

simpatice, se gse(te sub form

grnulr. Eliberarea
=ostgang1ionare
se
dopamina, lutam at, intestinal
C
h
i
m
i
c
i

efect orii

de care
i placa


l
iz
ea
z
pr
in
tru
n
pr
oc
es
de
ex
oc
it

oz,

disponibilitate
pent
interacJiunea
.u receptorii specifici sau pentru recaptre.
Inactivarea se realizez sub actiunea
COMT
(catecol-ometiltrnsferaz) MAO (monoaminoox
idaza). Receptorii sunt postsinaptici, alfa;
ji bela . ct ji autorecepto presinaptici,
alfa2 beta 2 Actiunea depinde de tipul
receptomlui.
In cazul receptomlui beta loc
activarea
proteinei Gs,
apoi
adenilciclazei, formre de cAMP
activarea PKA. Activarea receptomlui alfa .
determina inux de sodiu sau de
calciu, activarea fosfolipzei
roducere de DAG ji IP Activarea
receptomlui alfa; determin eflux
de
potasiu. Receptorii lfa2 din teritonu
presinaptic u rol
iibitor
supra
eliberrii de noradrenalin. Receptorii
postsinaptici din celulele efectorii din
organele viscerale vasculare sunt
alfa-drenergici, in general de tip
:cittor, he beta-adrenergici, in
general
de tip
iibitor sau metabolic glicogenoliz,
lipoliz). La nivel vascular, dominanJa
receptorului alfa $induce

a
soc
ons
tric
Jie,
pe
c
nd
cea

rec
ept
oru
lui
bet
a
det
er
mi
n
vs
odi
lat
Ji
e.
In
cor
d
pre
do
mi

n receptori bet . acand posibile efectele

cronotrop ji inotrop, pe cand in musculatura

trheo-bron(ic predomin receptorii beta 2.

ro1 in relaxare. In dipocite fost descris
un receptor beta . J>p1icat in lipoliz. In
de ntagoni jtii selectivi, au fost
descrise mai multe subtipuri din fiecare
categorie de receptori.
Func;iona1ittea
neuronal
este
dependent de suma feren;elor sinaptice,
dar este influenJat ji de contctul
extrasinaptic at membranei neuronale
diverse substanJe biologic ctive ale
mediului extraneuronal., ac;ioneaz
neuromodulatori.
+ Functiile sinapsei
1. Determin sensi lJ inuxului
nervos

2. Ac;ioneaz selectiv asupra

semnalelor,
blocand pe
cele
slabe,
nesemnificative ji permiJand
numai trecerea semnalelor
supraliminale
3. Datorit proceselor de suma;ie
are rol in discriminare ,
decodificrea pi recodificare
semnalelor

4.in rocesul de stocare informa)iei,

memoriei. pade dintr-

a
r
e

un
mesaj seorial impoant
determinE
rspuns motor
imediat. alt6 parte din mesajul
respectiv este stocat in coexul
cerebral, nucleii bazli sau mduva
spinrii, pent fi folosib la
controlul
activit)i1or
motorii
viitoare in procesul gandirii.

sa
se

41

4N4TOMT4

FUNON4LA

5STEMULUT NERVOS ENTR4 L

.6. MODALITATI SENZITIVE

In funcJie de cele trei tipi de receptori, se
de sensibilitate, ji
descu ji
trei tipuri
anume:
Sensibilitatea exteroce tiv
superficial,
care
prezint
dou
s
u
b
t
i
p
u
r
i
:
Sensibilibtea exteroceptiv protopatic,
nociceptivi, vital, tlamic sau
afectiv, care poate informa numai un excitant este
plcut sau neplcui (durerea putea preciza
localizarea ji evaluarea ei, temperata (i unele senzatii
tactile, precum ji sea;iile viscerale
la care
elementul discriminativ este practic absent).

SR5ibilibtea exteroceptiv epicritic,

discminativ, coical gnostic
care s l rec;iilor preci
permitand
aprecierea vatiilor de intensitate ale excitantului,
localizarea ji relativa lui pozi;ie in spa;iu
intermediul acestei sensibi1it;i stimulii sunt integraJi
in percepJii de form,
, stmct, mi(care este apreciat amplitudine,
direc;ie ji secvenJa.
Sensibilitatea noc tiv sau prond,
dou subtipuri:
Sensibilibtea proprioceptiv kinestezic
(simJul
poziJiei
rei zon de percepJie (i integrare se gs
jte
l nivelul
scort,ei
cerebrale.
Sensibilitatea propoceptiv de control
mijcrii (simJul tonusului muscular) ale crei ci, din
punct
de vedere
anatomic, se
opresc in scoaa cerebeloas.
Sensibilitatea interoce tiv su viscerali, este
(i de dou
Sensibilitatea protoptic, care se manifest
la stimulii nociceptivi pi care are un rsunet afectiv
impont, dar valoare discriminativ redus (de
exemplu durerea).
Sensibilitatea epicritic, este provocdta
de alJi stimuli exceptnd pe
cei
nociceptivi,

rsunet
fe
sau nul dar care siga
discminarea precis in spaJiu pi intensit;ii.
In realitate exist separaJie net
sensibilit;ilor,
sensibilitatea
exteromeptiva posed mbele tipi de sensibilitJi,
protopatic ji epicntic, fe1 (i in cazul sensibilitJii
interoceptive

42

4NATOMI4 FUNCONAL4 4
SISTEMULUI NERVOS
CEN4L

1.7. DEGENERAREA
REGENERAREA
NERVOASA
nepl cut 5i unele inativ

i
tipuri
de

dou

ia;iilor de

T
r
o
fi
c
it
a
t
e
a
s
a
u
h
o
m
e
o
s
t

i
a
s
t

c
t

al, func(ie prin care se men;in ji se

&o1t stmcturile, cuprinde in cazul
neuronului: refacerea componentelor
lulare
degradate,
refacerea
prelungirilor see(ionate cat ji calitatea
de
s urmele activit(ii dezvoltate de
ea anterior (memorie). Func(ia trofic

neonului
este
realizat
numai de
.
Un dists nu mai poate
fi
regenerat. In schimb
cand
se

.e;ioneaz fibr neoas,

periferic fa[ de pctul sectionat, fiind
.eparat de corpul celular, sufera modificn
degenerative, dup
care se marbe,
ramand do bul tecii Schwann
(degenerescen( walleri). In ;
central, pan la prima strangula(ie
Ranvier, fibra neoas prezint :eleeaji
modiicri. In ele curi se constat ji
degenerescen; a retrograd,
<
w
o

m
a
t
o
l
i
z
a
j
i
a
C
o
f
i
de
f
o
r
m

,
e
n
t

a
p
e
r
i
c
a
r
i
o
n
u
l
u
i
.

scoar
tei

N
O
D
IF
T
C

Rf
ANTEROGRADE

LEi

NODfTCRT R
ROGRADE
; Degenerare

R
e
f
a
c
e
r
e

(de

t
e
r
m
i
n
a
l
6
a
x
o
n
a
l

c
e
p

n
d

ibilitatea

Regenerare

Flg
.
Nr.
13.
De
ge
ner
esc
en
'
wal
leri
an

(d
jt
Gra
y)

Regenerarea se face prin crepterea

neofibrilelor din segmentul proximal al
sectionate. Acestea ptmnd in
teaca Schwann segmenlui distal ji
cresc vitez de 1-5 mm pe zi. Dac
exisb mic distan( sep
capetele sectionate, segmenl disbl al
tecii Schwann crejte proximal, unindu- se
ce1 cenal. Dac intealul care
separ cele dou segmente este mare ji
este omupat de ;esut iatriceal, se
creaz obstacol pent fibrele se
regenere; acestea totupi continut s
creasc, se incoltcesc, formand
nevrom.

43

ANATOMT A FUNCTTON4L4 4 515TEMULUT NERVOS CENTR 4L

Fibrele de regenerare ale unui pot crete in

teaca segmentului inferior a1 ali ji chir fibrele
unui senzitiv pot crepte in segmentul distl a1
unui motor sau invers. Jinand cont de
posibi1itd)i1e regenerative se practic suturarea eilor
sec;iona;i (neorafia).
1.8. REFLEXUL ELEMENTAR

Reflexul elementar este act neos simplu,

automat, un traiect anatomic preformat (arc ),
reprezentat printf -o reac;ie de rspuns motorie sau
secretone la excita;ie originea in receptor
ractenstici nctionale:
- sunt involuntare, nedepinzand de conjtien(;
- sunt necondi(ionate rspuns automat,
intotdeauna
previzibil faptul
au ci preformate
Supoul material al reexului este arcul reflex,
format din 5 segmente: receptoml, calea centripet,
centl eos, calea centriYg orgul efector.
Reprezint deci microre;ele neonale includ l
ieirile re[ele
neuronale.
Segmentul receptor este reprezentat seori
mecanici, termici, fizici ji chimici. Dup zona
receptoare deosebim: exterocepto, proprioceptori,

interocepto. La realizea reflexelor elementare mai

pi recepto stmcralizati in organe de sim[.
Calea centripet este asigab de neul seitiv,
prelungire periferic neonilor din ganglionul spinal,
respectiv ganglionilor seitivi at neilor
Segmentul central corespde mduvei spini pi
trunchiului cerebral. Deosebim reflexe
bineonale monosinaptice ji reflexe
multineuronale
polisinaptice.
Reflexele bieonale sunt cele propoceptive
miotatice: pmul (seitiv) este gglion iar
cel de al doilea este motoneonul. Fiind reflex
monosinaptic, intercalari, este reexul
cel war rapid (laten;a 6-9 pi ce1 mai simplu, lipsit de
postdescrce, oclie, sumaJie ji iradiere; este
deci limitat de tetoriu, tfel
amploarea reexului
propo,iona1 intensitatea stimulului.
Reflexele multineonale prezint pe lg
neuronul seitiv cel motor, unul sau war multi
neuroni intercali. In acest
prezenta
postdescrcare
oclie, suma)ie, iradiere; rspunsul reflex este

crejte direct proporJional

intensitatea excita[iei. In categoria reflexelor
multineonale
intr
toate
reflexele somatice (exceptnd pe cele miobtice),
cum ar h cele nocicepiive cele vegebtive.

44

efector.
re[e1e

g
me
ntul

ceptori

nervilor

t
r
a
i
e
c
t

reflex
6-9
este
z

moto
rie
toate
sau

4
NATOMI4
FUNC@ON
4LA

STSTEMUL
U
NERVOS
CEN4L

Calea
centrifug
este
asigt
de
nervul
motor,
somatic
sau
vegetati
v.
?
iervu1
motor
somatic
este
format
din
axonii
motone
onilor

asigur

.-a;ia muchiului scheletic prin sinapsa

neuro-muscul (placa motorie).
Calea centrifuga vegetativi, spre
deosebire de

somatica
doi
Primul neuron, vegetativ

axon

nevraxil,
formez

al
fibra

w.= mlionar ramura comunict alb

(mielinic), care face sinapsa :l
;;glionar ji al doile neuron
ganglionar, a1 axon forme
::.>m
postpanglionar

ramur
comunicant
cenujie
(amielinic),

realizeaz
+

:
:

n
e

o
e

f
e
c
t
o
a
r
e
.

fibre preganglionare pentm

prasimpatic
%onul fiind in imediata apropiere sau
chiar in interiol organului ineat

mglion intramural, sau altfel spus

aproape de organ departe de evrx)
:
:

post
gan
glio
nare
pent
m
sim
pti
c.
Senentul efector, pentm reflexele
somatice este muchiul striat, pe cand 2:
reflexelor vegetative mupchiul neted,

in
ge
ne
ral
,
ne
rvi
i
ve
ge
tat
ivi
s
muchiul cardiac ji glndele.
t

yuoct de

vedere func;iona1, muchiul impreun

nervul motor care-1
ji celulele
motorii de ogine din coamele terioare ale
un tot unitar.
mduvei
?i4otoneonul (din coamele anteoare
ale mduvei ji din nucleii moto


trunchi
ului
cerebra
l),
axonul
su,
impreu
n
totalitat
ea
fibrelor
:::::
1
pe
care
le
ineea
z
formea
z

unitate
motoe

.
to;i
:::1
neuroni
i
au
sub
depend

en;a lor acelaji numr de muscule.

Cu cat
rezultat este i fin,
atat este mai bogat. Raponul
unitatea neuronal (i numml de fibre
musculare inervate se nume(te
w. pon de inerva;ie pi este de 13 pent
mujchiul drept extem al globului ocular,
..8 pentm pmul lombrical, 340 pent
primul interosos dorsal, 750 pent
brahial, 1730 pentru solear. Motoneonul
este clea inal comun
imui neos, cci arborizaJia
dendtic extrem de bogat, cu mii de
dapse,
reprezint
punctul
de
convergen; unei multitudini de
influxuri
- vin din toate zonele axului
cerebro-spinal. Din aceast ,
reflexe elementare nu se pot
realiza decat in condiJii speciale,

x
p
e
r
i

n
t

l
.

45

ANATOMTA FUNCTTON4L4 4 SISTEMULUI

NERVOS CENTRAL

4N4TOMZ A FUNCT7ON4L 4 STSTEMULUT NERVOS CENTR 4L

M
AD
UV
A
SPI
N
RII
(Me
dull
a
spi
nali
s)
Mduva spinrii reprezintfi port, iunea din
sistemul neos central cde se aiJ1 cuprins in i
lul
l. Ea
este or anizat metameric,
:5ind alctuitE din war multe se mente su
use
fiecare
dintre ele ineand

.hematic un
muscular
miomer)
pi
visceral.
l iaineria este eviden;iat macroscopic prin loc
atiuneere
Limita su erioar se situeaz conven:ional
c
usa!iei siramidale
(dm cusatiO piramidn//s)
trunchiului cerebral (bulbului)
iar
pe
:vhelet se proiecteaz printr-un plan orizontal, care
trece prin mijlocul arcului
entral al atlasului. Acest pln intalne jte dorsal
marginea superioar arcului posterior at atlasului.
Limita inferioar este determinat de un plan
orizontal trece prin L2 ronnm terminale ), de unde
incepe filum terminale.

Fig. Nr. 14. Reginile coloanei vertebrale (dup Sobotta)

49

AN4TOMI4 FUNCTON4L4 4 SISTEMULUI

NERVOS CENTR 4L

Tinand cont de regiunile coloanei veebrale,

mduva spinrii se imparte in urmtoarele regiuni:
regiea ceical, care se intinde de la
veebrele ; pan la regiunea
toracal, cuprins intre veebrele C7 ti
T9
regiunea lombar se intinde
pan la nivelul venebrei T 12
regiunea scrt pa la nivelul
lui L2-

2.1. CONFIGURATIA
EXTERNA
Mduva spinrii are forma unui cordon de
culoare
lg in medie de 4
br pi 41-43 cm lafemeie, ujor tit t, dar care
este
iform
calibrat. Astfel, in
cfanial se
gsejte
intumescen(a ceical
sesc
(ifuse/in

neuron
ii
in forma ea

iar in
lombar se gsejte intumeseoJaomr
(infumesrenlio
/ ), unde
se
gsesqgeri - ai neilor rahidieni
intr
in
formarea _jy1pxu1ui lombar.
Intre
aceste segmente se gsesc segmente medulare mai
mguste.
Intumescenta ceical se intinde de
T2 iar
la
intumescen( lombar se intinde
de la Tg la ;
Sub inmescen;a lomb, mduva
spinrii
incepe s se
sub(ieze formd terminal coada
cal). De la vful lui pomejte filum
terminale
care perforeaz fundul de sac.. al inferior ji se
termin inserdu-se pe
dorsa
coccisului, acest filum terminale fiind
considerat rm(i[ atrofi mduvei. Filum terminale
prezint segment supenor inconjat de cele trei
membrane meningeale, avand pe fa(a laterali cateva
fascicule de fibre neoase, probabil

reprezint
rdcinile neilor
coccigieni
2 ji 3 pi un segment
inferior fuzionat da mter se intinde
la fa;a dorsala pnmei veebre occigiee.
Canalul cenal (rnnnl/x / /ix ) medular se
continut filum terminale pe
dist( de 5-6

mm, apoi
se dilat
formeaz ventricu
eni (ventriculus terminalis) su ventculul 5.
Mduva spii prezinta pe fa(a sa exterioar

anti, mai mult sau mai pu)in adanci, care

brazdeaz in lung pi care delimiteaz ele

sunt denumite
medu spinn/is). Unele dine
cordoe (;u' niru/i llae aceste ;
se gasesc pe fa(a ltele
fa;a dorsal, intre ele
ventrl,
delimitandu-se
cordoanele
mduvei.
De
form aproximativ cilindric,
pentm orientarea mai precis elementelor vizibile
pe fa; exterioar, i se descriu: faJa ventral, fa(a
dorsal ji dou feJe laterale
mat, lg in se
po la

gsejte

paea de se lexului

pste.

tumescen;m
sub(ieze

pe fa(a aPoiat de cele trei

neoa se,

: segment


pnmei

NZ F1, GNL
5Z5TEM ULUZ NCR VOS CCNTRL

al ,

colateral ventral se mai gsejte un jan;

numit n(ul paramedian anterior, care

Fa;a ventral anterioar

este brzdat pe
linia medlan de
Ou
gg;gy/ mcdi
(isura median
termin
anterioar), care se intinde de la
ale
extremitate la t, adanc de 2-3
in ndul se gsejte band de
substan; alb mnsversal, care se nume
m
jte comisura alb mduvei (commisura
t
alba). In aceast s, intr-o pz de
sau
mai
;esut conjunctiv pial (/iea splendens),
le
se ase_sc arterele
erforante, ramuri
,
din aera spinali anterioar.

Lateral de acest jaJ, la distanJ

de 2-3 mm se gsesc de pae

acest
liniei mediene, ieind din mduv,
e
;
rdacin
ale
neilor
spinali;

mmergen;a acestor rdacini din mduv

dli
nu seventral
face peji jan;ul
linie, cicolateral
pe bd
de peeste cuprins
Intre m
jan(ul
ventral
it median
ia;aanterior)
ventrala1mduvei.
mduvei, band lat in
cordonul terior
ndu- /m/
medie de 2-3 mm, numita janJul
se
colateral
Orint
area
mai
fa;a
In po,iunea ceical mduvei
intre jan)ul median ventral ji an[ul
ventr

divide
cordon
ul
anterio
r
in
dou
cordoa
ne
secund
are.

o
sterio
ar
este
de
aseme
ni
brzd
at de
un
jan)
longi
dina
l pe
linia
media
n
(sulcu
s
media

nus sive posterior), dar spre deosebire

de cel anterior este mult mai pu(in
adanc ji mai stramt. In proYime
ins, e1 se continut sept
medio-sagital care se intinde pan la
substan)a cenu(ie, numit sepl median
dorsal a1 mduvei, alctuit din elemente
gliale. La 2-3 mm de (ul median
dorsal, de ji alta, de-a lungul
unei linii, se vd intrand dcinile
eilor spinali, aceast linie numinduse jan)ul colateral posterior t sulcus
lateralis poterior).
Intre jan(ul mediodorsal ji cel
colateral dorsal se af l cordonul dorsal
al mduvei (;funiu/us pos/erior), cordon
care de la limita superioa mduvei (i
pnE aproximativ in drepl celei de-a 2a sau 3- veebr torcic este
dubdivizat de un nou jan( paramedian
dorsal (su/ intermedius posterior),
i1 imparte in dou fascicule: ul
cuprins intre pan(ul median ji cel
paramedian, numit fasciculul Gol1
rnci/is) ji altul intre jan(ul colateral
dorsal ce1 pamedian, numit
fasciculul Burdach (runnux).
Fetele laterale sunt limitate
terior ji posterior de originea apent
dcinilor
venCle
ji
intrea

rdEci
nilor
dorsal

e ale eilor spinali in maduv, ji

cuprind dou cord oane laterale de
substan; alb.

ANATOMIA FU NCTON4L4 S15TEMULU

NERVOS CENTR 4L
median posieri
cornul mdular

mdvei

ONEIGURATIA
INTERNA

Pe sec;iune orizontal, se obse urmtorele

elemente:
Meningele rahidian sau spinal
Canalul ependimar, dispus aproximativ in
centl mduvei.
Substanta
cenuie dispus
in
forma
literei

in

ependimar.
Substanta alb, situat intre substanta
cenujie
ji
periferia
mduvei
Meningele rahidian
Nevraxul este invelit in trei membrane de
origine mezodermic care formeaz meningele

, care se gasejte la nivelul mduvei

spinrii se numejte meningele rahidian iar cea
invele jte encefalul se nume jte meningele
.
AN4TO M 1A FU N C

... ..

- - -.-T, ..- 5.-I.-STEMULU NE. R-V..

O
OS CENTRA L
- .
.
NAL ?
.
\
..
.A ceste membrane sunt dispuse
dinspre
exterior
spre
interior,

-. :area ordine:
dura mater (dura mater
spinalis)
sau
achymenin

corespunde
.- ..:at intem al meningelui cerebral,
datorit faptului c veebrele u
propriul

-<nosl. Este se
i at canalului
veebrl
prin spaJiul
- - :a1 [cavum epidurale) in care
se gsejte ;esut conjunctiv (i gras
ji canle
>. numeroase anastomoze.
Supenor, dura mater
se
..:: m.ter cerebrali,
pe
dand
fa)a
inse
m

ru

: --.
corpului
veebrelor ceicale C2
Co

U
ligamentul
pe
dinal posterior Inferior se
termin$ in nd de sac
unde se
jte
- terminale
i coada
ll.
Caudl de S2. $ilum
terminale impreun
dural care vine in
contact
formeazE
ligamentul
coccigian
care
ligamentul
longitudinal
posterior

se
termin4
in
periostul
-. .: .an. Pe toat5
ime esc
"- -. -..xi1 i trunchiurile nervilor
sninli
cand
acestea
trec
rin
orificiile
- .. cbrle:
- araoida (arachnoidea
este
membranfi
subtire,

--r...ti'E, separatfi de dura mater

printr-un sp;iu pote(i1 subdal
care nu
spa(ii1e
subraoidiene, dar care se
continut pe micE distn(
-... ii spinali comunicE
spa;iile limfatice le nervilor.
Araoida este
(/i
de
subar
qu
o
mater
or
idian
lichidul
up
/1 /?O
Idn/e )
se
gase(te

- ' cspinalis);

canalului mduvei

cereb

mnlr
/)

este
mai
groas
;
mai
pu(in

an
z
t
de
ca
t

m
at
er
ce
re
br

ala
este
formatE din doua strati. Ea
- e yc maduva spintirii de ader
intim ptmnznd
in jan ;uri fisuri, 2nd teci
entm nervii s inali. Se prelungete
filum termina paa la
-. / de sac al durei m ler. intre cele
dou straluri, in dreptul fisurii mediane
- >;>1 banda de ;esut conjunctiv /
lendens care con ine
l
. Pe fetele
laterale dti
expansiuni in plan
frontl, intre

--_ .:ni1e nervilor spinali,

formeaz ligamenl
denticulat(
-.-:/.
inile laterale ale
acestui ligament sunt festonate formand
21
<ade ultima intre TJ 2 ii L;, pe unde
trec nervii spinali in dmul lor spre
-'..ii1e inteeebrale. Posterior, intins
intre pia ji araoid se gseye un
.:i inco in
co in
sse
mple regiu l", mp regiunea
ept
t
nea mai et torracciicc tuu
,
ll

are
spi
n
rii
se

num
e jte

: ' d.
.iraoida si nia
mate
formeaz
impreun
tomenin
Raporturile
mduvei spinrii
sunt:
fata t cores und
orsale
urilor ve
peste
:ntul vertebrl comun
dorsal;

4NATOM1A FUNCTZONALA 4 SISTEMULUT NERVOS ENTRAL

9 f( domsal vie in raort eretele

orsl al canalului venebral
format din lamele veebrale unitp prin li amentele
pjbene;
feiele lterle au rapolri ediculii
veebrelor care delimiteaz
gurile de conjuge pnn ies nervii spinali.
.2.2. Canalul ependimar
Se afla siat aproximativ in centl mduvei,
se tinde pe tot lungimea ei, gsindu-se imediat
dorsal f) de fisura median anterioar. Calibl
sfiu este sub 1 mm ji for variabil dup6
po,iunea mduvei. In sus el comunic
ventriculul !
jo ventncul
se. Peretele acestui l
este format dintr-un strat de celule cilin
in interiol lui gsindu-se
lichid
. Substanta ie (Jnbstanfin grisn)
Este situat central ji se intinde pe toata
lungimea mduvei ; se datore aglomerrii de
de fibre nervoase amielinice.
Subst; cenujie este sediul centnlor
medulari pi se afl dispus

sub forma literei , ale bra;e ventro-dorsale au

forma unei semilune unite intre ele printr-o
transversal, comisa cen
jie (i in centml creia
se a canalul endimr (nn/is centralis). Este
war abundent l nivelul iminenJei cervicale ji
lombare. Segmenl din bara laterali situat dorsal de
baza transversal este comul posterior (cor
poa/erins) care de-a lungul mduvei formeaz
columna posterioar (co/umno
posterior). Segmentul
anterior
sau comul
anteor ( nnfrius) formeaz ; el columna
anteoar (columna anterior). In regiunile ceical
inferioar toracic, pe Ta;a tem barei
sagitale se gsejte proeminenJ mic situat
intre
coamele t posterioe,
numit
cornul lateral (cornu/nfern /e)
careformeaza
columna lteral
(re/umnn /afern/)
Intre comul lateral ji baza comului posterior,
substanta cenuie imite serie de pmelungiri in
subst;a alb cordonului lateral, unde formeaza
re;ea, forma; ia reticulat
tformatio
reticularis)
war bine
reprezentat
in
regiunea cervical.
Subst;a cenupie este format din
s mielinice ji amielinice,

dendrite pi axoni in majotate sia;i

l ansversal,

fonnd
re(ea

numit neopilul, in ochii careia se gsesc

neuroni dispersa(i sau gmpa;i m
nuclei. Ace Ii neuroni sunt eza)i in straturi,
numite lamele lui Rexed,
numerotate in sens postero-anteor, aceste
de la I la
zone avand ;
fnc(iona1,
astfel:
- straturile 1-IV corespund capului comului
posterior, ford receptoare pentru mesajele
exterocepiive pe le ansmit he pe ci lugi
pe ci
directe
polisinaptice intrasegmentre
54
sEu este
ve
e bra
l,

lung
ime
a

dispus
unite
careia
nivelul de baza mduvei
sau
barei

4N4TOMTA FUN@ON4LA 4 SZSYEMULUT NERVOS

CENTR 4L

o
re[
ea,

o
rete
a
Re
xed
,

aerseproentare. Lama l corespde nucleului

pericoual posterior, lama II h:emeaz
substanta gelatinoas iar lam III ji IV
corespunde nucleului propriu comului
posterior;
- straturile V-VI reprezinb baza ji gatul
comului posteor ji prime jte ; exteroji proprioceptive rol in integrarea
reflexelor d precizia p::sixirilor. Lama VI
nu exist intre T4 L2:
- lama VII corespde subsn;ei cenujii
intermediare (comisii cenujii)

conexiuni
cerebelul
pi
mezencefalul.
Are rol in formarea
reflexelor
epetive. Corespunde nucleilor toracic,
intermediomedial ji intermediolateral;
- lama VIII corespunde bazei comului
anterior
ji
este
sub controlul
$a:turilor bulbare ji propospinale. Are rol
in modularea activit(ii motorii, in i9:eeial
neuronilor gamma;
- lma IX
reprezint
capul
comului terior,
fiind
tmnchiat de _( rdcinilor
anterioare ale neilor spinali, constituind
motorie;

-l
cenujii centrale care inconjoar
a
canalul
m epdimar, in componen)a ei intrand cele
a dou comisi cenujii ji substan(a :tinoas
pericentral.

Neonii substan(ei cenujii se

clasific in: neuroni radiculari (situa)i in
mele anterioare ji laterale), neuroni
cordonali (disemina(i
c sau gmpa(i
in
o mlei, se gsesc preponderent in coamele
r posterioare participand la formarea
e :m:rilor ascendente ale mduvei) ji de
s asocia(ie (axonii acestora prsesc
p m

d d
e w
a
s
u s
b p
s i
t n
a
n r
; i
e i
i

)
.

AN4TOM14 FU NT1ON4L4 4 SSTEMULUT

NERVOS CENTR4L

uyie - in bara transversal,

substanJa cenuj din
ependimar formeaz substanJa
intermediari
central
edia centralis), sau comisura cenujie, care
conJine puJine celule neoase ji numeroase celule glial
. Ea este divizat de un plan orizontal care trece prin
centrul canalului ependimar in dou ,:
- una anterioar, situat preependimar, subtire pi
care este strbtut de 2
vene longidinale situate lateral de canalul ependim,
numite venele comi5ii
cenupii;
- una posterioar, siat retroependimar, care
este in rapo sepl median posterior ji substanta
alb cordoanelor dorsale. Ea este mai groasa decat
cea anterio mai groasa po,iunea lombar decat
in cea ceical sau toracic.
Restul barei transversale constitue substanta
intermediari
laterali
intermedia /nfern/is ). Substanta
intermediari
contine
celule ctii asociative mediaz conexiunile
dintre celulele seitive ji motoi ji intemeonii
dispuji intre cile descendente motoneuronii
meduli.

Intre cele dou comisi ji in jul calului

ependimar se afl zon de substant neoasa
semitrspent, numit substanJa gelatinoas
central.
se intinde de la linia
orizontal trece centl canalului ependimar
pan la mginea capului comului ji se imparte
anatomic in baz, col ji . Are aspect festonat ji
reprezin motorie, centl principal de eferenJe
al mduvei.
Aria motorie comului anteor se impae in:
3 Aria somato-motorie, dispus
in
zona
capului
ji colului
comului
t,
care ieeaz mupchii
se gsesc dou
categoi de
- moto vor fora rdcina anterioar
eilor spinali,
neuroni care se vor aglomera sub forma nuclei;
- cordonali, at cror axoni fac legtura
diversele etaje ale mduvei, prelunginle acestora
trecd prin substJa alb cordoanelor (de unde
pi numele) Neoii cordonali pot omolaterali
(leag dou etaje ale mduvei de aceeaji
liniei mediene), heterolaterali (leag dintr-o
jumtate mduvei alt etaj situat in cealalt
jumtate median) sau bilaterali (leag etaje din
aceeaji jumtate d (i din jumtatea opus);
- neuronl intercalari, de asociaJie diverselor
etaje medulare
fibrele lor sa prseasc substJa cenu(ie

fia viscero-motorie, dispus la baza

comului
anterio, comul
lateral ji comisa cenujie preependimar , de se
gsesc centm de origine motori ai simpaticului.
ut posterior este war lg (i mai
subJire decatcel terior
ajgand foae aproape de periferia mduvei. Are
un
cont re
56
groas
din
ju
l
e
rvo
ase
trec
e
prin

d
e
2

laterali IUIe otorii ;

zon de

centl tomic centl

A(
ZA
FUNCTTO
N4LA

S1STEMUL
UT
NERVOS
CENTR4L

sle
pu)i
n
stra
ngul
at

prez
int
la
fe1

com
ul
ante
rior
3
zone
:
.
.

1 b zl. Intre capul comului dorsal ji

periferia mduvei se interpune
-:me de substan; alb, numita zona
marginal lui Lissauer. Intre cap
mr;;inlE lui Lissauer se fl inc
dou zone,
imbrcand
capul
; anume: imediat ventral de zon lui
Lissauer se aflE banda subtire
cenuie numita zon \iii W
\dl1, nteiol de cest
sit se at\h
.= ze latinoas lui Rolando, dispus
sub forma literei V, prime(te in
s capul comului domsal. La
jonc; iunea comului dorsl
comisura
- aflfi un gp de celule s
care formeaz colona vezicularE
=r.c sau nucleul dorsal at lui Stilling.
Ea se afl in lungul mduvei
are se intinde de la C8 L2
omul posterior reprezintE
sensitivti, centrul
de
aferente
'.. ; se impae in dou zone (in scop
didactic, in aceasta zon gEsindumotorii (i zone sensitive):
. Aria somato-sensitiv, care
cuprinde cea mai mare pae din

co
mu
l in

se
vor
ter
mi
na
fib
rel
e

transpo spre mEduv

sensibilitatea
ptivE ji sensibilitatea cutantE:
tactili, termici ji dureroasE.
Este reprezentata de:
neuroni intercalari,
pae din
ei
aniculandu-se neuronii
tori din comul anterior, formand arcul
reflex,
- neuroni cordonali repiza;i sub
form de nuclei unde se terminE cea
- .are pae din fibrele sensitive ale r
acinii posterioare
nervului spinal
.uc diverse forme de sensibilitate. De la
nivelul for pomesc alte fibre care - -'.r.nunul din cordoanele mduvei , formand
diferite tracturi sensitive. El
orii de
- ? yre segmentele superiore ale
nevraxului.
Aceste fibre vor h reprezentate
de:
- neuronilor intercalari;
- axonii celulelor cordonale,
care dup pErsesc
substanta cenuie (i
ije ale
for (de
ale dintr-o aterali

t
r
e
c
i
n
s
u
b
s
t

ba reintr la lt etaj in substan;

cenuie;
fibrele rdticinilor ventrale ale
nervilor
rahidieni (axonii
celulelor striomotorii ji lisomotorii);
- fibrele rdcinilor posterioare ale
neilor spinali care se termin in
neuronii comului dorsal;
- po,iunea terminal fibrelor
conicospinale subconicospinale
care
jung in neuronii somotori.
viscero-sensitiv
cuprinzand
comisa

a
l

comul
or
ig
in
e

cenujie

'->cpendimar (i bza comului

posteor.
Aici
se
termin
fibrele care
terior

s
p
o

ti
s
p
re
m

d
u
v
E
s
e
n
si
bi
li
ta
te
a
vi
s
c
er
al
i.

In aria viscero-sensitivE se gsesc

vegetativi
care
reprezint
2 ibrelor motorii ale nervilor
simpatici
(neuroni
lisomoto).
Aceti
uro tmit prelungiri axonice de-a
lungul
rdcinilor anterioae
ale
57

N4TOMI4

FUNCTTONALA

STSTEMULUT NERVOS CENAL

nervilor spinali (i l ramilor comicte albe

ajung la 1an;ul simpatic lateroveebral. Ei alciesc in
lungul ailor vegetative ale substantei cenu douE
coloane longitudinale ji paralele.
ornuJ Joferf este mic proeminen(a
substan)ei cenujii la partea
dorsolateral comului anterior. comul lateral ji
baza comului posterior se pot vedea, mai ales la
mEduva ceical, serie de fibre ptmnd in
cordonul lateral ji par a-1 diviz in cordoane
veicle. Aceste re un
formeazE retea ochiuri neregulate in care se f
pae din substanta albE
cordonului lateral. Aceast zon se nume jte
procesul reticular altui Deiters.
Nucleii substantei cenuii medulare
Neonii substantei cenujii se condenseazE sub
forma unor nuclei, care lor morfodu
func;ional, aja cum amintean anterior,
p
se impa in:
- neuroni cordonali care sunt eitivi iar
prelungirile lor
componen; fasciculelor de subst( albfi
- neuroni radiculari care sunt motori iar
axonii lor formeaz6 rdcina

anterioar neilor spinali

- neuroni de asociatie sau intemeuronii.

Neuronii cordon
Se gasesc situati in marea for majoritate
in
coamele posterioare Qdnicip la
formea tracturilor ascendente. Ace jtia sunt:
1. Nucleul pecomual posterior (stratul zonal
Waldeyer) corespunde
lamei I Rexed, are spect spongio axonii
lor
patrund
in
substanJa
gelatinoasa lui Roldo
Substanta gelatinoas Rolando (substantia ge/
nfinosn ) corespunde
lamei II Rexed, este i bine dezvoltat in regiunile
ceical ji lombr ) se contine
in
bulb
nucleul traclui spinalalneului
trigemen. Reteaua fibrilar este format
din: denAitele
intemeonilor
proprii nu
parse nucleul,
dendritele neonilor man multipoli din nucleul
dendritele
propriu omului posteor,
apicale ji xonul
recent
al
celulelor pirmidale din nucleul
propriu al comului posteor, axonii
intemeonilor
din
substla
gelatinoas, dup un scurt traiect se ramific,
termina;ii primare aferente cutate aduse de
radcinile postenoe ale neilor spinali.
Nucleul propu al capului comului posteor
comespunde lmei III (i

IV Rexed avnd legturi substJa gelatinoasa.

CoJie piramidali situati la limib dine
lamele III (i IV, caror dendnte apicale ji
recet intr in subst;a gelatinoasa. Dendtele
azale t nansversal fac sinapse
colteralele cilor descendente supmaspinle. In
lam IV sunt mi multipoli at

dendte patmnd in substan(a gelatinoas iau

parte la formea tracturilor spinotlamice. Nucleul
mai contine intemeoni
nuclei, care in: lor intra in
rdcina

l
a

posteri
or
ptn
d in
prel
giri
substa
nta
alb

lui
Deiter
s.

corespunde

substJa
corespunde
ji se Re)eau a

prsesc comului
din subst(a aferent e
lamei III ji pamidali recet fac sinapse
mi

iau
parte

AN A T ON T A FUN T Z , O N 4 LA

S TST

. . . . . ...
.. . . . .-. q ...-,. .q,. - . . .
E M U L U T N E R V O S C EN T R 4 L
. . . .. . .-, .. g. ,.- .. .. g .- ... - . . .......-.q .;... -.-..
for (i terminaJii primare ale colateralelor
venite pe calea rdcinilor

le neilor spinali.
4. Nucleul toracic lui Clarke
(/ thoracicus) ,
lamei VII fiind situat
pe
fa;a medial bazei
comului
posterior,
posterior in intermediari. Se
tinde intre segmentele medule
C;-L2- Pme(te proprioceptive
inconjtiente de
la
membrele inferioare
ji
de l
infeoar nchiului.
:5. Nucleul visceral apart,ine lamei
VII Rexed pi este situat lateral de
toracic ji dorsl de nucle
intermediolateral.
Este
dispus intre
s

g
m
m
n
l

e
l
e

=
.
.
.

m
e
d
u
l
a
r
e
C
,
T
2

l
a

6. N
u
c
l
e
u
l

n
i
v
e
l
u
l

l
u
i

lateral

este
situat
in
apropiereacolumnei

C
;
C
2
-

i posterior sunt sia;i in lama

Rexed,
anterior gsindu-se dispus de-a

7. N
u
c
l
e
i
i
c
o
m
i
s

a
l
i
a

t
e

o
r
(

lungul mginii mediale comului ji

marginii anterioe subst;ei cenuii
intermedie iar nucleul q:>. de-a
lungul marginii posterioare substantei
cenu(ii intermediare.

b) Neuronii radiculari (eferen(i,

motori)
Sunt situa)i in coamele laterale ji
anterioe.
Corpurile
lor neuronale
<.>z
nucleii
visceromotori

somtomotori. Ei se impa
in:
Neoni rdicul ri veetativi,
sunt pregglionari
simpatici
incomul lateral
(neuronii
postganglionari
se
gsesc in
ganglionii
tivi simpatici latero- pi
preveebrali sau in ganglionii
parasimpatici
din
zgpierea sau in interiol viscerelor).
Sunt 1ocaliza;i in subst;a
cenu(ie

:
:
z

r
m
e
d
i
o
l

t
e
r

(
l
a
m
a
V
I
I

Rexed) ji fonneaz dou coloane de

nuclei:
1. Coloana intermedio-medial
(/s
intermediomediali
s)
este intre
segmentele
C o -L2. tnmite
prelungiri spre coloana
intermedio- fiind considerat
nucleu
efector pent neuronii
din cea de
doua
2. Coloana intermedio-lteral (nur/eus
intermediolateralis ) se intinde
. toa lgimea mduvei excep;ia
segmentelor C4- C 7 L3-$2- ESt
:mpentat de-a
lungul mduvei
war mulJi
nuclei:
- nucleul ciliospinal (iridodilatator)
C$-+2
- nucleul cdioacce1eratof (To-T;)

nucleul broo-dilatator ( -;)

- abdomino-pelvini (T6-L2
- centi pilomotori, sudopi, vasomoto
sunt dispuji metamec la
ate nivelurile mede.
I drJ3t SQlui 52- 54 >
JOZiJie
intefldi intre cele
dou

oloa
ne se
gasej
te
nucle
ul
pas
impat
ic
pelvi
n,

este
cent
l
de
coord
one
&
m
u
s
c

u
l
a
t

i
i
n
e
t
e
d
e
p
e
l
v
i
e
n
e
.

59

N4TO&Z4 FUNTTONAL? 4 5I6TEB?LUT

NERVOJ NT9AL

Neoni G somatici, sunt situat,i in

comul
interior
lamelor VIII pi IX Rexed. Ei sent de oei tipuri:
neuroni iuerve musaa
scheletici. Do acest g;up fac
- toici
uslh
lenth);
- faaii fbr
mscar rpida);

ti pot 1 smu1a;i
mDn9sina tlC de tre ibrele
annlosple

ale urilor neomusce

i mica ; de
fibrele
[ numi prin
inteooediml l.

sc
nucle
;

lterde. Restul
aferetelom

ineeaz fibra muscula le

inGafusb

v
&, cejtia fiind:

euni y1 (d) eutns l7T

15G t$t G , nuclear rol m

cnnkolul gradi de k mclor ji

men;iner d,
- y2 (sbtici) pentru fAra
muscb afusbd
lmJ
l, ml adaptaa lungim muchiulni,
premetgtaaxe
N g sunt t ji
eensibilitea
surilor neomculre prin
conCaclia
fibrelor
inafns&e
Nucle
anterior st
s iE oei l:
/ medial
Pmete afere de l corticospinb krior
asiga iaervajia mmulatni lungi axiali
t, mugmhilor gl vertbmle
l tnchiui. Ete t doua
mubcoloane:
- veno-media este z" pe to
lungimea oduvei
excepJia lui Ci gi L;- ;. Tmite prelungiri m
ramurile
dorsale
be
nervilor spinali kd rom ineeaz
mchii

- dorso-medialfi, care se gsejte d

segmentele C i Ti-L
trimik

preluogin in aoteor neilor .spia yi

prin
itenedi
neilor

tl musmnlaa pereJilor
trucui.
/

Este bagment numleii si in

drep intumescenlor, fonnd urmb oi nu<lei:
- nucleul nervnl acespr (Ci-Cs)
- nu1Pt11 RTVli fliC (- ifl8TVJZ
@CJ)Jtt] tIi.flO1j

- neml lombosacmat ($2-$4 inrveaz

&$ pelvi ji mci
perineului

acest
grup
fac

51 (

SSibilitatea

anulo
spiral
e

inervatia mduvei
aIe

afer
en;
elor
form and


pejte
doar la
nivelul
intumes
cen(e1o
r
medular
e ji
prime
jte
aferente

imcl
coico
spinal
lateral.
Asigur

centuril
or pi
membr
elor
j
i
i
n

feor, fiind format din mai mul(i

nuclei:
- nucleul ventral pent mujchii
ac;ioneaz asupra centnlor
pi pelvin
- nucleul ventrolateral pent
mujchii ac]ionez asupra
articula(iilor umerale ji
coxofemurale
- nucleul dorsolateral pentm
mujchii ac(ioneaz asupra
articula;iilor
i pi genunchiului
nucleul retrodorsolateral pentm
mujchii
ac;ioneaz
asupra
or mainii ji piciolui.
Fiecare din acepti numlei prezint
poiue
terioar
destinat
extensori po,iue
posterioar destinat mujchilor flexori,
(i toJi i nuclei se gsesc la nivelul
lamelor VIII (i IX Rexed. Neuronii lor
primesc de
termina(iile
monosinaptice ale
colateralelor fibrelor
tive din acelaji segment
medular
sau
de

l
a
s
e
g
m
e
n
t
e
l
e
v
e
c
i
n
e
,

intemeonilor
din comul
posterior pi de la neuronii
subst(ei
Aceste aferen[e au caracter discriminativ
cnd provin din acelapi
gment medular (i di nespecific cd
provin de la segmentele vecine. Alte
&; decte, monosinaptice, reduse
num provin de la l sl
ji coicospinal. Toate aceste impusi st
integrate intr- sigur puns, care
efecte difete: facilittor pentm mujchii
flexori pi t pent mupchii extensori
(tracturile coicombrospinal ji reticulospinal
d8ar) sau familitator pent mujchii
extenso ji iibitor pentm mujchii sori
(
turi
vestibulospinal
reticulospinal
pontin).
Motoneonul l constie
calea motorie final.

) Neuronii de asoia!*e se
caracterizeaz faptul c lor
p&sec mduva. Ei pot h intrasegmentari
i
sau intersegmentari. Cd axonii lor
t linia median se numesc
i
comisurali. Pot forma fascicule
asociatie,
a :
l ipsilaterale,
e contralaterale sau
bilaterale.

61

4NAYOMT4 FUNCTTONALA STSTEMULU NERVOS

5:ENTRAL

- nusul
ppriu;

2nuu
i ;
S
substanta
geJanoa
s
Rolando
nua
ul
poster

rginal
Walday
er;
tractu
pos&rol
atard
Lissue
r
nusi
interme
dbri;
7-

laterale;
&
substan

ticula
R
nucleu!
antro
d&l

ucl
posb
rom
edi
;

Fig. Ns. 17. Reprezenlarea t substan[ei

*R*'. KOhle,

W.

18. eprezenatrea somatotopie substantei

een5ii (dMRa W. KOhle, W Platzer)

62

4. NATOM Z A FUNTZON 4LA 4

S15TEMULUZ NERVOS CENTR
4L

i,? .4. !su bstania alb

" -. *i pus intre substanJa
cenuie ji

periferia
mduvei, fiind format
ascen descnnte de
dente, asociatie. Periferic

o
a
s
e
,
c
a
r
e
s
u
n
t
-.:
.
de
me
mb

r
a
n
a
.
y


1u
i
me
dia
n
po
ste
rio
r.
L
i
s
s
a
u
e
r

superficial de natur
glial, care este ji

ei septului median posterior

fisurii mediane impae substan(a
5ui jumt(i unite intre ele prin
comisura alb
format
din fibre
conduc sensibilitatea termici
i
dureroas, din fibrele motorii din
anterior destinate nucleilor din
comul
anterior
contralateral
:; alb din cele dou
jumtti este imp,it in trei
cordoane:
4. Cordonul anterior este cuprins intre comul
anterior
ji
(an;ul
, cele dou cordoane anteriore fiind unite intre ele
printr-o lam

ub;ire de substanJ alb

numit comisura alb, situati
intre comisa rrcependimar
pi ndul an(u1ui
medioventral.
t
forma
t din
tractu
ri
nervo
ase,
impa
,ite
in:
:

desce
ndent
e:
Tractul piramidal anterior direct at lui Trek
(coicospinal anterior)
: -: tract motor, format din
axonii celulelor nervoase din
zona piramidali (N,) emisferei
cerebrale de aceeaji pae. Se
sieaz in mduv in anterior,
imediat lateral de anJul
medioventral. Din celula
radiculari influxul motor trece

prin rdcina anterioar

neului spinal ji ajunge le
. .u1 efector, adic la mujchi.
Tractul vestibulospinal anterior este cale eferent
verificrii
+1ui (i are originea in celulele din nucleul vestibular
din bulb (nucleul
.- :ersj. ai crui axoni ajung in cordonul anterior de
pae mduvei
...
striomotori ai maduvei ceicale.
in
neuro Cuprinde in special fibre
nii
.< ijate. Tractul tectospinal medial este
componentul eferent al reflexelor
z le ji ia najtere din tuberculii
cvadrigemeni anteriori, ajung in
mduv, se
a z6 lateral fa; de tactul
piramidal anterior ji
se
termin in
celulele
.-m> motorii ale comului anterior.
Tractul reticulospinal
medial
(marginal
anterior)

controleaz

usul muscular, se formeaz in

substanta reticulat bulbului,
pun(ii ji din

-. :leuI lui Darkschewitch, coboaf

prin cordonul anterior, fiind situat
chiar la ar_ inea acestuia.

63

4 N4TOMI4 FUNCON4LA SISTEMULUI

NERVOS CENTR
28

Fig. Nr. 19. Tracturile nervoase ale m4uvei spinrii (nivel

cemical) (dup Ifrim .)
1-comisura
cen5ie, 2-nucleul comului anterior,
ventromedial,
.
dorsomedial, spinotalamic
anterior, - venMolateral, 7- eentral, 8- spinotectal, 9-
dorsolateral, 10laterpl,
nc retrodorsolateral,
l 1.nc newului
jpinoeerebelos
spinal,
12-tr spinotaJamie
anterior, 14-nc intermediomedial, 15-
intermediolateral,

toracle, 18 Rolando, 19-tr Lissauer, 20- propriu, 21-tr

cuneatus, 22
comisural dorsal, 23-tr semilunar, 24-tr gracilis,
25-canal ependimar, 26-sept median dorsal, 27-facicule dorsale
proprii, 28-cornul dorsal, 29-fascicule proprii dorsale, 30-tr
piramidal lateral, 31-tr rubrospinal, 32-colul comului dorsal, 33cornul lateral, 34-tr spinoolivar 5i olivospinal, 35- cornul
anterior, 36-comisura alb, 7-tr vestibulospinal lateral, 38fascicul longitudinal medial, 39-tr tectospinal, 40-tr piramidal
anterior, 41-fascicul sulcomarginal.

Tracturi ascendente:
Tractul spinotalamic anterior este format
din fibre care vin din rdcina dorsal neului spinal,
trec prin cordonul posterior unde fac sinaps in
neuronii capului comului dorsal, se incrucieaz in
comisura cenujie preependimar ji ajung in cordonul
ventral de opus, situandu-se indrtul tractului
vestibulospinal. Acest tract dupa multiple sinapse
ajunge talamus, in nucleul antenor posterolateral.
YD tH $ SftIOT'P $ICH ' OI1$ T'I OT"

Tractul
spinovestibul
ar anterior,
Tractul
spinoolivar,

64

lateral, 31-tr

longitudinal
31

vin din
fac sinaps
cenujie
situndu-se

ajge

c
o
m
i
s
u
r
a
l

$
-fasci
cule

35-

FUN
CO
N4L
A

SIS
MUL
UINE
RVO
S
CEN
TRA
L

ale neilor spinali fiind

format din
d fibre longidinale.
Cordonul posterior este
upns intre comul dorsal
ji
sepl paea sa
cenCal este subdivizat in
tracl lui Goll ji Burdach
iu1 jJului
intermediar
dorsal.
Tcturi ascendente:
Trnfu/ /ui Go// (gracilis)
format din fibre provenite din
i de
rdcina nlui spinal, fibre care
asocia
intr prin (anjul colateral dorsal (i
tie
apoi vin s:zc de ji de alta
este
septului median posterior,
war
formand un tract gn
e;iune
bine
transversal
medulari
reprez
este
delimitat
terior
entat
de
substanta
intre
%. Jonal de periferia mduvei, iar lateral
trc
de septul intermedia dorsal de
l
.ui Burdach, incepand de la ,. Ia
piram
najtere din mai
idal
ifeoar i apoi adugandu-se
rdci
alte fibre. Nu se incmcipeaz la
nile
nivelul maduve i,
anteri
m de aceeaji ajung in
oare
nucleul
lui Gol1 unde

fac
sina
ps.
fi

e
l
u
l
e
l
o
r
d
i
n
a
c
e
s
t
n
u
c
l
e
u
s

e incmci(ez in bulb formand

su piniform lui
Spitzk ji apoi banda lui Reil
medial. Transpo
p
r
o
f
u
n
d

Trnrf n/ /ui Burdach

(cuneatus) se gsete siat intre
tractul lui ji comul posterior. Este
format din fibrelele provenite din
rdcina dorsal
spinali. Incepe de la nivelul
eilor toracici supeo (;) la
se fibrele venite de la cei
l. Fibrele urc prin mduva
de ji ajung in bulb la
nivelul unui nucleu, numit nucleul
lui Bdach (din u1 cuneat)
unde fac sinaps
neuronii de aici. Axonii
acestora se
, paicipand la
piniform, ji apoi cei proveniJi

din
Go
l1
for
me
az
le
mn
isc
ul
me
dia
l.
Tr
act
uri
de
sc
en
de
nt
e:
Fibr
ele
desc
ende
nte
din

comul posteor, formeaza mai multe

:
:m<nl lui Schultze, bandeleta peferic
lui Hoche, centrul oval al lui Flechsig
l tunghiular lui Gombault
Philippe. Aceste au un caracter
.t. In cordonul dorsal in af de
fibrele provenite din rdcin dorsl
mrui spinl ji care se numesc
exogene, gasim ji
gp de
: iau najtere din celulele cordonale sau
de asociaJie endogene.
mduva ceical cea
supeoar torcic, tracl format din
ibrele dogene descendente se sieaz
in grosimea traclui lui Bdach ji se
mme(te Oactul in virgul lui Schultze.
in regiunea lombar acest Gact se
deplase in profuime (i ctre liia
media, alcind in grosea traclui

lui Goll, impre cel de

aspecl unui oval, numit centrul
ovl al lui Flechsig.

65

4N4TOM14

FUNCTTON4LA 4 5ISTEMULU NERVOS ENTRAL

duva sacrat ji conul terminal rmane

de pae ji alta seplui median dorsal, dar se
deplaseaz spre periferie ji ia fonna unui triunghi,
numit tractul triunghiular allui Gombault ji
Philippe.
Cordon
este ajezat intre
substan)a cenujie
ji peferia mduvei, este
voluminos ji este complet
separat de cel terior.
Tracturi de cendente:
Tractul piramidal inerucijat
(cerebrospinal lateral) se formeazE
din axonii celulelor pirmidale din gisul
precentrl de pe
coa,, se
eaza in decus)ia piramidali (circa 800 ,
trec in cordonul
lateral
at
mduvei de pae opus hemisferei din care iau
natere
g la
striomotori. Este situt in jumEtatea posterioar
cordonului lateral, avand medial tracl lateral
prond iar lateral tracl spinocerebelos dorsal.
Are ro1 motor.
Tractul rubrospinal at lui COTl Monakow
are originea in nucleul roju situat la nivelul
pedunculului cerebral, fibTele se incruGieaz l
decus Forel se sieaz in cordonul lateral
imediat inaintea traclui cerebrospinal lateral. Se
termin in neuronii striomotori din coul anterior

 fce pae din cEile extrapiramidale care an rol

in controlul mijcrilor automate ji al tonusului
muscular.
olivospinal (tractul triunghiular
at lui Helweg) are originea in oliva bulbara
apoi coboar in mduv unde exist do in mduva
ceical fiind situat lateral de rEdacinile ventrale
ale neilor spinali, imediat inaintea tractului
spinocerebelo anterior. Se termin in celulele
striomotorii (i ace pae din cEile extrapiramidale
Tractul vestibulospinal lateral (Held)
pomete din nucleii vestibulari at pun;ii (i
indeosebi din nucleul Deiters. E1 este alctuit din
fibre care in majontatea lor nu se mcci jeaz ji
coboar in paea terioar cordonului lateral
unde se sfarjesc in neuronii stnomotorii, d
pae din sistemul extrapiramidal.
Tractul reticulospina l lateral pome
jte din substanta reticulat trunchiului cerebral,
fibrele sale se eaz i cea war mare pae,
coboar in cordonul
lateral
al
mduvei, de se plaseaz intre tractul
cerebro lateral
pi tracl l,
terminandu-se
in
striomotori.Este respons de tonusul
muscular pi de see de pre
reexul
de
vrse, reflexul de strnut etc.
Tractul tectospinal.
ascendente:

spinocerebelos dorsal (cerebelos

direct at lui Flechsig) ia naptere din celulele

coloanei veziculare lui Clke, ale axoni se

indreapt terior substanta cenujie ji cd au
ajs in drepl canalului ependim qi schimb
dec;ia, merg tot ozontal in af pa la partea
posterolteral

66

N4 TOMT4 FUN/??7ON9L4
STSTEMULUZ NERVOS
ENTR4L

(i
pe
rif
er
ia

anter
ior.
Se
formeaz
i

pe
scoart,
, se
l
ateral
al la

lateral
,
avand
dorsal
. Are
rol

s lombar ji pe in roaj din

msura el cauza afluentei
se
de
in nucleul m decusatia


zxV
bi
in
regiun
ea
toracic
i. In
regiun
ea
ceic
al
datot

faptul
ui c
z
gr

oe
t
e
Cere
bros
pin
al

iace
pae
din

fibre el nu se mai ingroaj. Ajs in

bulb, trece in pedunculul ji
ajunge in s, paleocerebelului.
Acest act transpo gprioceptive
culese de la nivelul tendoelor,
mujchilor, aicu1a(iilor.
Tractul spinocerebelos anterior
(cerebelos

:irm 1 din neonilor sia(i la

baza comului posterior, la care
brele provenite din rdcina
sensitiv neului spinal.
Axonii, trec prin substanta
cenujie preependim pi se duc
pan la partea superficiala
cordonului lateral. Aici ele ipi
schimb direc;ia ji
devin ascendente, gpanduse in tractul spinocerebelos
anterior. h ore se formeaz la nivel
lombar apoi primete
fibre de la nivel
ceical, Trec pnn pedunculul
in du- cerbelos supenor ji se
se.
; a1 tonusului
in mduva imediat
om otoi ji

n
ucle
ii
din
fibr
e
ante
rioa
rfi

din
reticul
at
coboar

Cf
brosp
inal

Este
reex
ul de

Se mdreapt


scoa,
a
paleoc
ortexu
lui.
Transp
ort
sensib
ilitatea
propri
ocepti
v ,

ic

T
r
a
c
t
u
l
s
p
i
n
o
t
a
l
a
m

lateral

se
gsejte
siat
imediat
medial,
de tracl spinocerebelos terior.
El se forme astfel: fibrele din
postenoar neului spinal intr
in capul comului dorsal aici
fac celulele
din
substanta gelatinoas
lui
Rolando. Axonii
acestor
tverseaz retroependimar
comisa cenupie ji trec
astfel in cordonul de
opus, unde iau
traiect
ascendent
(i
formeaz, pe
fa(a
traclui spinocerebelos anterior,
tracl spinotalamic lateral. Acest
urc apoi in bulb, unde
vine
foarte
aproape
de
tractul
spinotalamic ji ambele merg war
sus sub denumirea de lemniscus
spinalis, spre unde fac sinapsE in
nucleul ventral posterolateral al
lamusului. De
i pleac fibre i1 unesc scoart,a
cerebrali gisului postcentral.
spiotalmic lateral im
cel terior s sensibilitatea
tiva, protopatic, bctil, termici ji

dum
eroas
.
Tract
ul
spino
tectal
se
gsej
te
ajezat
inaint
ea

belos ventral ji actului

spinotalamic lateral. Fibrele sale
provin din dorsal de padea opusa,
sbat mduva,
merg
apoi
ascendent pan la ii cvadrigemeni.

67

AN4TOMT4

FU N?ON4L4 STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

Fig. Nr. 20. Cile descendente principale ale mduvei

spinrii. l-Cile pirami8ale, ll-Cite extrapirandate, 411CiIe autonome (dp W. Kahte, W.Ptatzer)
l -decwaJia piramidali, 2-W. Piramidal lateral
(incruci5at), 3-W. Piramidal anterior
(direct), 4-tr. Vestibulospinal, 5-v.reticulospinal lateral, 6-W.
Reticulospinal anterior, Tegmentospinal, 8-W.rubrospinal, 9N.tectospinal,
10.fasciculul

longiMdinal
medial,
ll -W. Paraependimar, 12-ftbre vegetative

Tracturi de asociatie:
Tractul intersegmentar lateral profound este
echivalent
restt al cordonului lateral, forat din
neonilor din subst;a cenujie, in
substanta alb cordonui lateral de aceeaji parte
sau de partea opus. Se termina la alte nivele ale
mduvei.

68

4N4TOM4
FUJCON4L4 4
SZSTEMULU1 NERVOS
CENTRAL

15

17

10

terior,

 cenujie,
arte sau de
21.
eprezentas
ea
t

tracturilor
medutare
ascendente
jrincijtate.
1

spinotalamiee, 14-TraeturU e
spinocerebetoase,
IIITracturile
ascendente
din
i8onul
posteri
or,
LVTraeture Goll 5i Burdach.(dup W. Kahle, W.Platzer)
lamie lnfernJ, 2-fibre ascendente
care Ces in fasciculul Lissauer )
se termin in
lando, 3-W. spinotalamic
anterior, 4-fibre ascendente
bifureate in ascendente 5i 5-tr.
spinotectal, d-W. Goll, 7-H.
Burdach, 8-ramuri ascendente
colaterale, 9-tr.
W. ovalar Flechsig, ll-M.
Phillippe-Gombault, 12-M.
spinocerebelos anterior, rsal
Clarke, 14- W. spinocerebelos
posterior, 15-W. spinoolivar, I 6N.vestibulospinal, din gg. spinal,S-saerat, L-lombar, T-toracic, Ccewieal.

69

4N4TOMT4 FUNTTON4L/\
SZSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

5. Varia(ii regionale ale mduvei

La nivelul celor dou intumescien(e
substanta cenujie este mi dezvoltatt decat
substan(a alb datorit6 nummlui crescut de
neuroni
pi fibre radicule destinate
membrelor, ji la nivelul conului medular,
unde substan(a alb este band sub(me
iconjoar substn; cenujie voluminoasti.
1Tra
ct
pos
tero
late
ral
Lis
sau
er
u
cle
u
pos
tero
mar
gin
al 3
For
mat
iun
ea
reti

cul
ar
4S
tr
a
t
u
l
g
e
l
a
ti
n
o
s
R
o
l
a
n
d
o
5N
u
cl
e
u
l
p
o
s
t
e
ri
o
r
t
o

r
a
ci
c
10

6Substant
a laterali
intermed
iari
11

ucleul intermediomedial

ucleul
intermedi
olatera

cleu nteromedial
cleul retroposterolateral

9NuCl
Rul
antero
edi
al
10
Nucle
ul
poste
rome
dial
ucleul
anter
olater
al

10

Fig. . 22. asiajii regionale ale

md*R* W. Kahle, W.
Plalzer)

Substan(a alb va crejte volumetric in

sens l, excep;ia regiunii cupfinsa
intre L3-Ti2. ajungnd la maximum de volum
la nivelul segmentelor ceicale. La nivelul
emergen(ei rdEcinii L4 ambele substan)e
sunt
sensibil
egale.
La
nivelul
intumescien(elor comisa alb este bine
dezvoltat. Comisa cenujie care este
puternic la nivelul conului terminal, scade
in regiunile lomb ji torcic (i crejte
putemic in regiunea ceical. In aceast
regiune mduv are formE oval,
substan(a alb preponderent. In regiunea
toracici

d
ezvo
ltat
radi
cula
re
tao
alb
este

regiii
$oientelor sensibil COmisa
regiunile regie toraci a

te
te

tera

TO
M
4
FU
NC
TT
ON
4L4
4
55
TE
MU
LU
T
NE
RV
OS
CE
N
AL

a
p
r
o
a
p
e
c
ir
c
u
l
a
r

a, ji caudal de pmul
segment apare comul ea
lombar coamele medulare
sunt foae man iar com
ateral primele dou
segmente. Comisa cenujie
este apezat la de fe;ele
medulare anterio pi
postenoar, iar nucleul
toracic
In regiunea sacral
substJa cenujie are forma
dou ovale comisa
cenujie groas, substanta
alb este redus.

Fig. Nr. 23. Dermatomerele

nemilo**Ri* i (dup W.Kahle,
W.Platzer)

ANAYOMZ4 FUNCON4L SZ5MULV1 NERVO GENL

.6. No(iuni de topngraBe rdimoloveebmlfi:

regiunea Geicald, & neoas
part numele apofei spmos respeetive la se
a&ug cifa 1
- in g t uperioaiii (T;-T),
nervoas poart numela
apofizei spinoase respctive la care se aug cia
- in regiea toramick (T-T; ),
d eoasa l
apofizei spinoase respeive la se adaug cifa 3;

- sb apofiza vertebrei ;, ies mele 3

lpmbre;

- sub z spicoas vertebrei T;2 *es

pereGle acmte.

.7. VasrizaJia
mduvei s
l.
Arterelemiiduvei prov
mte Acestea
din mai
urse: ig

aerelor ve
cendentii,

cons i or / t le
mduvei. Imediat

dupd
intmrea In

fi

inkeebra se divid m radiare anterioare

ks radminile

aoteoe & l spinali oriere radiGlare

posteriaare
rddcinile poaterioa.
Arterele /
pn la 10,
t
diotme 1
in regiea l, dO in
regiu tOf biG

l, llI1& l
iflB

tO16G supenoaid, sunt Gafib mi, terminndn-e

ia rdGma venCld

nervului

l sau plea pial in juml

m48uvei. Numai ele volumiuoase
juog ge fat kh d unde se bifcd
t- mm edent subt gi raoi
decendent
gro
anaatomoza
iouriloi ipsilaterab montralaterle
najtere artera spinali t, sitab m
fisurii mediane in plin finen splendens.
Acest vas exte tsit artere setrice
provin
din arterele
veebre. Ele se spnd b locui de
formaie arterei biizilme, ionezd pe linia median
pentru forma eoemitea ranial8 arterei sple
antoaie. Dintre murile mdile t, una
war voluinos6, artera radiculari mare ( lui
Adamtiievimz), aribil iDD Tg Ji L m
do neimi exis numi pe gartea stg, se dieide
ink-o ram8 petru artera l t Ji 4
pentru artcr l posteoar. Ameastb arter6
igurii vasculariaJi celor do tieimi infeowe
mnvei

Artera pin&h anteiio8 p::r: la ffium

termine unde se t astomozarea in

icadd artera spinali postecioi4. In dr

spinali
ater
fiec6mi segment medul
k d ramuri

ptrund fi
mean. Ele sunt mai numeme m regiunea
lombard mduvei
unde
ii
vcularizeh amle jumt;i . b regiunea
sunt war pu[me l num atunmi d exis doua
peotcu segment,
fiece dine ele irig k
jute seientului rempectiv.

N4TOMTA
FUNCTON4LA
4
STSTEMULUT NERVOS
CENTRAL

Zei
spin
oase

Ram spinal din

. segmentare

.
segmenr
6

p
o
aa

n
u
m
el
e
o
m
ba
re;

R
a
m
p
o
s
t
e
r
i
o
r
d
i
n

.
s
e
g
m
e
n
t
a
r
e


ale

.
Aces
tea

Of
ificiu
l

rd
cinil
e

urm
ares
c
di
n
t
r
e
c
a
r

e
c

Vasocorona

.
sulcocoisural

.
spinal

Teritori
ul
.
spi
nal
e
pos
teri
oar
e

pent

ramuril
or

mduvei.

l
dreptul

di
n
arterel
e rei
bazil
e,
ial

aerei

3O1u
minoa
s,

T 8 (!
(!

sterio.
se termin

drepl fieci
u ei de ii
irig cate

Teritoul
vasocoron
a

F
i
g
.
N
r.
2
d

a
s
e
u
l
a
ri
z
a
ji
a
m

d
u
v
e
i
s
p
i

nrii (dMR* W. Kahle, W.

Platzer)

neo arter poate vasculiza

mai multe segmente. Teritoul irigat
-.;:d comului anterior, bazei
comului posterior inclusiv nucleului
toracic alb vecin, deci 2/3 din
suprafa(a de secJie mduvei. Deji

teritoriile atat in sens

trsversal cat ji
longitudinal,
arterele nu se oze intre ele
fiind artere de tip terminal.
erele radiculare posterioare sunt
mai numeroase ji mai ma decat
. Ele intresc anerele
spinale posterioare
care au originea
in s
eebrale cd acestea inconjoar
fe(ele laterale ale bulbului, sau
in cerebeloase inferioe. Una
dintre cele dou adere spinale
posterioare
-> $ dorsal iar cealalt ventral de
rdcina posterioar neului spinal.
ventral prime jte astomoze
din

radiculari mare.

l arizeaz capul comului posterior

ji substan(a alb vecin.

AN4TOMT4 FUNONAL4 4
SI5TEMULU NERVOS CENTRAL

Pe tot traiect lor dau ramuri care se

nastomozeaz intre ele formand la prafa;a
mduvei re)ea perimedular din care se desprind
ramuri ptmnd radiar, in substanta alb. Lezarea
arterelor intercostale din regiunea T o -T4 t i
lombaredin regiea L l
d tulburri grave
deoarece ramurile arterei spinale anterioare
nu
potsuplini lipsa arterelor
radiculare special in
segmentul L l nde tulburrile iau aspectul unei sec(iuni
totale medulare.
spinala posterioara

Vasorona aeiala
Tr bazilar
l
postercinfeoare
veebrate
spinala anteoara

radiculara posterioara
sulcale

medulara
anterioara
radicutara t

segmenbre

Vasculariza[ arterial mduvei spinrii. Vedere

de ansamblu (dup Duanne

Fasciculul
Fsctcululcune
atus

Vasocorona

Fasciculul
dorsornedial

spinal
a
te

c
o

Tr
spi
no
tal
a
mi
c

i
c
o
s
p
i

m
ed
ul
ar
a
po
st
eri
oa
ra

n
a
l

F
i
b
r
e

t
e
c
t
o
s
p
i
n
a

BtB

medulara
anterioara
anteioa

segmen
ateioa

Fig Nr. 26. Vascutasiza[ artesial mduvei

spinrii. Vedese transvess (dp Duanne

Venele mduvei formeaz la suprafa)a ei un plex

venos pimerian din care in final se individualizeaz 6
canale venoase:
un canl venos in dreptul fisurii mediene
canal in dreptul p;ului medin posterior

74
ele
forman
d la
iuri

ptn
d unea
T l -T 4

ramuri
le
aerei

m.edulare.

in special in

3
N
A
T
O
M
Z
A
F
U
N
C
T
Z
O
N
4
L

4 4 SZSTEMULUT NERVOS
CENTRAL

- canale venoase,
incomplete,
in
perechi
-.ma1e mduvei:
nul anterior liniei de
rdcinii posterioare,

frecvent
ajezate
de

intrare

,1l posterior liniei de iejire

rdcinilor
anterioare
nervului
-...s: canale comunic liber
unele cu
altele,iar
cranial cu
venele
> sinusurile venoase
endocraniene.
Venele
care
inso(esc aerele
in

primesc
tim

venule
din substanta
cenuie
central,
drenezii sngele de
t f m6duvei
se vars6 in venele
plile.

 noase dau ramuri

prin
intermediul
,
trecand
prin
orificiile ,
se vars in venele
veebrale,
intercostale,
lombare ji
sacrale.
in tecile
perivassc
ulare
care
se
deschid
in
spa;iile
a
ant.

idiene.
V. baziveebral

?
n
a
l

Plexul venos
intem ant.

V. iteeebrale

V.

V. spinali post.

Ple
x
ven
os
inte
m

r
a
d
i
c
u
l
a
r
i

a
n
t
.
V. Radiculari
post.
Plex
venos
plial
Fig. Nr. 27.
Vascularizajia
venoas mduvei
spinsii (dp NeGer
F.)

d
i
n
c
a
r
e

?.2.8. Anatomie aplicat

Hemisec;ionarea mduvei spinrii
(sindromul Brown-Sequard)
produce:
ipsilateral: paralizie motorie,
tulburri ale sensibilit)ii
proprioceptive,
1 zie vasomotorie
contralateral: tulburri de
sensibilitate
exteroceptiv
special
...w. algezic).
Sec)ionarea complet mduvei
cranial
de ; provoac
moaea
prin
) respiratorie rezultat prin
paralizia
neului
frenic
ji
nervilor
-.:rostali subiacenti.

ONE TOMTA FUNC ON4L

4
55TEMULU1 NE9VO5
CENTRAL

SecJionarea
medulara intre ji
da tere tetraplegiei.
Gradul dc paralizie
pentru
membrele
superioare
este
variabil dupa sediul
secJiunii: la nivel de

membrele
iau
pozitia de abduc(ie ji
rotatie externa cu
cotul
flectat,

antebra(u1 ji mana in
supina(ie. Pozi(ia este
datorata
ac(iunii
muJchilor
deltoid.
romboizi,
biceps
brahial )
brahial
inervati segmentar de
. La nivel de ;,
are
loc
paralizia
mujchilor mici ai
mainii la care
se
adauga simptome de
interferen(e

vegetative:
mioza,
enoftalmie,
mic
jorarea
fantei
palpebrale ) abolirea
fenomenului
de
transpira)ie
fe(ei
(sindrom
Homer).
Sensibilitatea
este
pastrata pe suprafe(e1e
cutanate

caror
inerva(ie provine din
segmentele medulare
situate cranial de
sediul sectiunii; in
special este pastrata
sensibilitatea cutanata
celei ) regiunii
peretelui
anterior
toracic situata caudal
de a1 doilea spa(iu
intercostal.
SecJionarea
maduvei in regiunea
toracica duce la
paralizia mujchilor
situati caudal de
sec)iune
)
ai
membrelor inferioare
(paraplegie).

Lezarea segmentului sacral

are

efect
tulbari
vezicale,
paralizia
rectului
ji

mujchilor inerva(i de
nervii
sacra(i.
Tulburarile vezicale
se produc in trei faze:
retenJie
urinara
datorita
paraliziei
mujchiului detrusor
ji
spasmulul
sfincterului vezical.
Dupa 2-3 saptamani
incontinen!a
apare
prin
regurgitare
(picatura picatura).
Datorita hipertrofiei,
detrusorul
poate
invinge
intermitent
pentru

scurta
perioada
rezistenta
sfincterului vezical.
treia faza este de
mic(iune
automata
prin
hipertrofierea
maxima

detrusorului
care
permite eliminarea
mici
cantita(i de
unna, conditia sa
se produca
infectie
urinara.
Sensibilitatea
este
abolita pe arie in
forma de care se
intinde pe perineu,
fa(a
dorsala

coapselor, gambelor
ji plantelor.
Sec(ioarea
cozii de cal are
urmare paralizie
completa membrelor
inferioare.

2.3. FUNCT,
IILE
DUVEI
SPINAI

de cet re

Maduva spinarii indepline

jte doua roluri:
t
aattee
o
caile

ascenden
te ji

descendente.

2.3.1. Mduva spinrii

centm reflex
Maduva
spinarii indeplineJte
func(ia de cent
reflex atat la nivel
segmentar cat (i la
nivel intersegmentar.
La nivel se
mentar,
fiecare
segment
medular
impreuna
cu
perechea sa de nervi
spinali, formeaza un
arc
reflex,
care
reprezinta
centl
reflex
la
nivel
segmentar.
Astfel
orice
stimul
periferic, pent
ajunge la centrul
medular,

76

de a1 doilea
Gradul
de
la nivel

ectat,

deltoi d,

mujchil or se pr oduc

ifltermitent faz este de

permite infec[ie
intinde pe membrelor

fliVl
de Tl.
are

$u
npto
me
de
palp
ebr
ale
ji
SS
ibilita
tea

d
segm
entel
e
SS
ibilita
t ea

aii la nivel
perechea sa
IeDex la nivel
medul,

4N
4T
OM
T4
FU
N
?
TO
NA
L4

ST
ST
EM
UL
UT
NE
RV
OS
CE
N
4
L

ca
le
a
pr
el
un
gi
rii
ce
lul
ip

ete neonului seitiv din gangl

onul spinal, simat in fara
nevraxului, ji apoi prelungirii
celulifuge, medulopete
(rdcina posterioar nervului
spinal). De aici face sinaps
efector medulog din comul
anterior al mduvei. Un asemenea
arc monosinaptic,
bineonal se
manifest prin rspsuri bmjte,
rigide ji
ple(e (reexul miotatic care
controle gradul
de
contrac]ie al
in
timpul
execu(iei unei
mijcan
jimen(inei
postii, fiind
de
control automat). In general,
intr-un arc inteine ce1
pu(in
mwmn intercalar, acesta avand rolul
de modifica intensitatea
impusilor intarzie trsmisia
lor.
La nivel interse entar se
formeaz ynxiul/ de
asociatie. Cile we pot fi
homo-,
hetero-(i
bilaterale. Prelgirile

ne

on
il
or
od
at

su
bs
ta
nt
a
al
b
se
di
vi
d
in
tro
ra
m

as
ce

ndent lg pi ramur nt
sc. Aceste ramuri, dup
traiect mai
lung sau mai
scu
in subst;a cenujie, formnd
in juml
substantei
cenujii fasciculele din
cordoanele
lateral ji
anterior, in cordonul posterior
formeaz
-comisurali, aplicab pe fa(a
dorsal comisurii posterioare.
Fibrele descendente formeaz:
- fasciculul semilar sau
interfascicular
tfasciculus
semilunaris sau
iru/nria) la nivelul mduvei
t supeoare;
septomarginal (xeptom nrginn/is)
nivelul
mduvei
- fasciculul triunghiular
(triangularis) la nivelul mduvei
sacrate ji La nivelul mduvei se
inchid urmtoarele reflexe
cubnate, tendinoase

i
o
st
i
c
e
:
Refi
exel
e
cut
ana
te.

- diafragmatic ( -,)
- scapul (4-)

- cutanat palmar (C;-T1

- epigastric supenor (-8
- cutanat abdominal (;-; )
- cremasterian (L,-L2)
- fesier (L4-S;)
- cutanat plantar (L -52)
- anl (S4- C iJ
Refiexele tendinoase 5i
osteoperiostice.
- cap (C,-C4)
- stemocleidomastoidi (-4
- bicipital (4-)
- supinator (;-)

4N4TOM14 FUNCTZON4L*\ 4 SSTEMULUT

NERYOS CEN4

(;)

pectoral mare ( -Tl

fiexo degete man (C8-T,)
cubital pronator (-;
scapulohumeral (+7-T,)
pubian (T;-T,

- patelar (L2-+4)

- tibial terior (L4-

- peronier (L;)
.
t
i
b
i
a
l
p
o
s
t
e

o
r

(
L
l
S
i
a
c
h
i
l
i

(
L
l
5
- mic[ia, defeca(ia, ejacu1a;ia
(toate pe L -Si) ji erec;ia (5254 .

R8cfna rrtcrios

Rotiila
Femur
Llgatnnt

Jig. Yr. 28 Arcul ref ex

2.3.2. Mduva lo de
treere

2.3.2.J . / #t
Conduc toate tipurile de
sensibilite ji contribuie la
elaborarea actelor ,
determind gradul de vigilenJd al
scturilor superioare.
Ele st formate din
tramturi
ji
fascimule
gmpate
in doud
sisteme:
lemnismal exoemniscal.

 OYALA
STSTEMULUI
NERVOS CEN TRAL

i cal este
form
t din:
tractu
l
spino
talam
ic
anteri
or,
anteri
or
serie
de
fibre
spino
olivar
e,
. spinotect le,
spinoreticulare ji
spinocoicale.

:: mu1
spinotalamic
aceast6
clasificare
corespunde e
.or.cc
fibre
ale tractului
spinotalamic
lateral
intr in lar
fibre ale
tractului
spinotalamic
t
intr in

-. cile ascendente in trei sisteme:

anterolateral
pinoreticu1otalamic spinotectal); at cordonului
'.a1 t lrcturile
Gol1,
Burdach

spinocervicotal
amic);
spinocerebeloas
e
anterior
posterior,

belos rostrl).
transmite informa)ii1e tactile epicritice,
---=z'.c bine localizate, adic6 informa(ii1e de
mare vitezE.
1. cu proiec;ia
in aria
someslezic
primar,
at lobului
parietal.
In
acest
mod
sunt
conduse
corpului
segmentelor
sale, despre
deplasarea for
indiidului
sE (
cunoasci
imaginea

propriului
sEu
ai cailor lemniscle au un mare grad de
specificitate,

-. rd numai la singur6 submodalitate senzorialE,

campul
2
2
riind de la 40
regiunea fesierE la 0,5 cm a
l or La
aceasta
se
adaug
precizia
topogralic
were)
creterii
capacit;ii
discriminative

actelor

sisteme:

Gol1
Acela ji
mecanism intervineji
inteine
la nivelul
mecanismul . ..rebrale pentm impiedica difuzare
de
excit;iei prln contiguitate.
:era1E
>is1emu\ ext1\emisca\ este
ca\e
cou6ucele
scendent),
\et,
z, xii
adic
ji polisinpfic. Y:ste fommt
aferente
in fiie
me6ulie
somestezice
qi te, care,
ueoogene
or
odat junse in tmnchiul cerebral se
inhibitori,
imprptie spre iunii

reticulate. Un numr restmans de

caror
ajung direct la talamus,
axoni :-:: rmleu in substanta reticulat.
fac
Influl neos ajuns in substanJa
sinaps
reticulat ji pierde specificitatea ji

:r::izia topografic, datot contopii

alte influxuri seitive care converg

pe
- aceeaji zona neoal.
care
ii .

79

N /\ TOM14 FUNCONAL/\ SZSTEMULUI NERVOS CENTR 4L

Rezultatul acestui proces de integrare

este transmis dif spre anumiu arii
conicale, pe ci reticulo-coicale, he
prin
intermediul sistemul reticular
diz talamic sau a1 nucleilor de asociatie talamici.
Astfel,
ile
extralemniscale
sunt
reprezentate de dou stemm seorile: un
sistem de ; diz ; un sistem de ci
senzitive d asociatie.
Exista trei cai de transmitere
informajiilor senzitive.
exteroeeptivc.
proprioceptive 5i interoceptive. Apartenenta
ct sau fi br la cale transmitere
unei modalitati senzitive se
bazeaza pe faptul transmite
modalitate senzorial predominant ji de
faptul
tractul sau fasciculul respectiv ar
conduce exclusiv singur modalitate
sensibilittii.

SENSIBILITATEA EXTEROCEPTIVA
Prezint dou componente:
sensibilitatea exteroceptiv nociceptivi,
potoptic ale fibre fascicule
forme
spinotalamic
care
conduc

inform
tactile (atingere
upoar presiune) termoalgezice
sensibilitatea exteroceptiv epicritic
rol de discriminare spaJil localizare tactili
exact, precum (i perceperii vibra;iilor
(reprezint
tacticl plica(i intr-o succesiune rapid).
Sensibilitatea exteroceptiv nociceptivi
In funcJie de tipul de sensibilitate pe
conduce, prezinta dou ci:
Calea sensibilittii tamtile
protopatime
are
rolul
de complex informatiile aduse
de sensibilitatea prond
de
presiune discriminativ, ln vederea
aprecierii excitaJiei produse de ctre
fiind plcut sau neplcut. Receptorii pent
sensibilitatea tactili protoptic

- terminatiile nervoase libere sau

anexate foliculilor pilo ji
- corpusculii Merkel,
corpusculii Meissner.
Protoneuronu
se
gsejte
t+J1)
ganglionul
(neuron seudounipolar), conduce
informatia pe calea rdcinii posterioe neilor
spinali, intr in mduv ji se in
ascendente ji descendente.

Deutoneuronul 2 este siat in comul

medular posterior (lamele VI (i VII).
Transmisia la acest nivel este
controlab fibre
descendente
seoriomotoare, de , care rol
inhibitor. ainte de ajunge l deutoneon
ele fibre fac sinaps intemeuronii din
subst;a gelatinoas nucleul propriu al
conului posterior. Axonii
deutoneonilor pl subst; cenujie
mai multe segmente medule, dupa se
inccijeaz la
anumite sistemului

sisteme
:citive de
. iei oeeptive,
. m/ de

.ami fibre
tactile

(neuron neilor

do
ua
ci
:
e
com
pleta

pr
ot
o
pa
ti
ci

A
NA
TON
T
FUN
C@
ON
ALA

SIST
EM
ULU
Z
NER
VOS
CEN
TRA
L

c
o
m
i
s
u
r
i
l
o
r
c
e
n

u(ii anlerioarE (i albE, ji trec in

cordonul anterior contralateral,
formand tractul
spinotalamic
anterior. Acesta este situat de
radcinile
ventrale
le
nervilor
ina
dorsal de
ospinal lateral ale cmi fibre se
amestec ,1.
mic parte
secundare rman de aceea ji
ji formeaz
tractul
spinotalamic I ibrele
care conduc sim)u1 presiunii sunt
mediale iar cele care conduc tactil,
laterale. Pe msur urc, traclul
spinotalamic terior sufera de
rota)ie laterali, astfel incat fibrele
mediale devin ventrale cele
. devin dorsale se amestecE in
cea
imre
pae
ibrele
spina1e ; spinoreticulare. La
nivelul bulbului, tractul este situat
de
dorsa l '. bulbar, medial
tracturile spinocerebelos
anterior
ji
spinotecta l
nucleul
ambiguu.
Marea
majoritate

fibrelor
ajung la unea

ret
ic
ul
at

tru
nc
hi
ul
ui
(p
al
eo
sp
in
ot
al
a
mi
c
),
un
de
fa
c
un
a
sa
u
w

ar sinapse ; de aici ajung la tlmus

prin fibrele reticulo-talamice. Restul
care formeazti tractul spinotalamic
(neospinotalamicE)
ajung in punte,
=. mrti lemniscului medial prin
intermediului cEmia
ajung
in
talamus.
In for dau colaterale
pentru cerebel, coliculul supenor (i
corpul geniculat Colateralele pentru
cerebel fac in prealabil sinapsa
nucelul reticular dup6 care iau calea
pedunculul cerebelos inferior.
.11 treilea neuron este situat in
nucleul ventral posterolateral (VPL) al
usului, pent fasciculul
neospinotalamic,
in
sistemul
talamic
diz
. intralaminari) pent fasciculul
paleospinotalamic.
Fiecare
neuron din u1 VPL,
fiind neuroni
specifici, prime(te
un
singur tip
de
informa;ie
sau kinestezic), de la un anume
camp
receptor mic,
specific
ji
lateral. Doar din neuronii
nucleilor ventral posterolaterali primesc

a)
ii
de
la
sti
m
ul
i
no
ci
ce
pt
iv
i.
Zona
de
proie
c;ie
coic
al

este specifici pentm axonii neuronilor

din
.ul VPL talamic, fiind situati in giml
postcentral
al lobului parietal,
in
coicale 1,2,3, care formez aria
somatosenzitiv primar. In aceast
corpul se proiecteazE rstumat
membrele inferioare dispuse supenor (i
capul dispus inferiO (/ionnru/na
nr//v).unele fibre se
proiecteaz pe
superioare jan |lui lateral in aria
somatoseitivfi
secundar.
Fibrele
cnite de la sistemul talamic diz se
proiecteazE pe
giml
cingular
din
l lim
Calea sensibilit(ii termoalgezime
ReCeptorii pent aceast
i lamele VI ,
sensibilitate sunt reprezenta;i
de termina(ii1e
oase libere.
descendente
Protoneuronul ,) se
2e ajunge l
gsepte in g;;lionul spinal. Axonii lui intf in
e1atinoas ji
P Onen(a rdcinii dorsale
neilor spinali, ptnd in substan)a cenujie in
larE ji se termin in
p1

intemeuronii din lamele II, III, IV Rexed, ale

cEror
-'- se indreapt spre
z la
deutoneon.
81

ANATOMA FUNCTTONAL 4 5T5TEMULU

NERVOS CEN4L

Deutoneonul 2
se gasejte
substnJa
cenujie medul
coresputoare lamelor VI, VII ji posibil VIII
Rexed. Fibrele con sensibilitatea dureroas
lent fac sinps in subst;a gelatinoasa inainte
de ajunge la deutoneuron, iar cele care conduc
sensibilitatea termici (i durero rapid, in
nucleului
propriu. Axonii
deutoneuronilor
5ecundare, care dup urc un segment, se
incrucieaz in comisurile alb cenujie anteoar,
trecand in cordonul medul lateral din paea
opus, un devin ascendente formd actul
spinotalamic lterl care v h situat medial
spinocerebelos anterior
ventral de
coicospinl late Poiunea anterioar
tractului conduce sensibilitatea deroas
, posterioar sensibilitatea termic
Incepand
de la nivelul bulbului,
trac spinotalamic lateral este cuno
sub
denumirea de lemnisc spinal. La nivel bulbului,
lemniscul spinal se gsepte situat medial de
tracturile brospinal spinocerebelos anterior
impreun care formeaz fasciculul heterogen al
1 Djne, lateral de tractul spinotectal ji dorsl de
oliva bulbar. In po,iu supeoar bulbului are
rapou nucleul ambiguu. In punte
se
gse( situat medial de lemniscul
lateral

lateral de lemniscul lateral mezencefal,

unde d ramuri pent coliculul supenor,
este ajezt
dorsal pon,iunea
laterala
subst;ei negre. In traiectul for prin tmnchiul
cereb fibrele paleospinotalamice care conduc
informatiile despre durerea som viscerali se opresc
formatiunea reticulat
i
b
cenu) peventcular, luand parte t
formea traclui spinoreticulotalamic. Ace
f
sistemului de
Restul fibrelor
i
,
b
r
e
neospinot rol in localizarea clasificea tipului
alamic
de durere. Controli:1
transmisie
deutoneonului este
i
exercitat
coicospi
de
ctre
nale.
fibre
Al treilea neuron ) pentm frc;iune
neospinotalamic 5e gsejte po,iunea
cudal
nucleului ventral posiero-lateral unde se
termina mic< pae din ibrele lemniscului spinal
sub forma unei re;ele difuze siate t: de
ibrele lemiscu lui medial pi ale tractului
spinotalamic anterior. Majontatea ibrelor
se
termin
zona
posterioam. Pent fascimulele
paleospinotalamice care se proiecte bilaterl, l

treilea se gasejte nucleli

pacentral
cenal lateral.
Activitatea
neonilor talamici este
controlat
defibre coicotalamice, de
fibreale
altor nucle: talamici (i
extralamici, pnn efecte facilittorii ji inhibitoi.
Practic, la nivel tlamusului proiecJiile somestezice
se realize in rapo regiunea corpul de unde
provin ji nu cu modalitateaseorial. Stulea
nucleului ventr postero-lateral provoac sea;ii de
fumicturi ; amor;eli de paea opus.
Zona de proiec;ie coical este aria
somestezic pmar pentm fibrele u originea in
nucleul
talamic venal posterolateral
ji somestezim
secund pentm fibrele ogie in zona talamica
posteoar.

82
(l
d

Flble
care
condu

inainte de C (i deroas or ib
COJ sile alb
partea opus, und
5ltuat edial d

lateral.

iar po,iune
bulb ui
actul
>1. La nivelul l ji
hlerogen a1 lui - In porjiunea
l1Ot S

lateral.

Qa 5e(te

t
do
rs
al
de
hi
ul
ce
re
br
al,
so
m
at
ic
i
sa
u
ceuie

.
Ace
ste
c
ulului

.
Contro
lul

ctr e

fbre1
e

termin

se gsete in
situate anterior

. ivfajorittea fasciculele

se gsejte in
neonilor
& altor nuclei

A
N
A
T
O
M
IC
F
U
N
C
@
O
N
A
L4
4
5Z
5T
E
M
U
L
U

N
E
R
V
O
S/
?
E
N
T
R
A
L

aceast cale sunt conduse

(i
informatiile
care dau senzaJia
de vezicii urmare,
necesitatea micJionrii,
sensibilitatea dureroas
l , vezicii uinre ji
uretrei.
accesoe sensibilitJii
exteroceptive protopatice este
considerat
potectal: receptorii sunt
aceeaji sistemului
spinotalamic, nu1
se gse(te tot
in
ganglionul spinal,
deutoneuronul
se
gsejte la nivelul substan(ei
cenu(ii medulare cel de al
treilea neuron se
i coliculul supenor, in lamele
cenujii ji
in regiunea
laterali

cenuii centrale. L nivelul

mduvei, tractul spinotectal se
gse(te
medial
de
tracl
spinocerebelos anterior, ventral de
tractul spinotalamic ji este evident
la nivelul mduvei ceicale.

L
sistem
echival
ent
sistemu
lui
spinotal
amic,
dr

recep;io
neaz
ji
sensibil
itatea
de
l
nivelul
este
numleot
alamic
t in
principa
l
de
lemnisc
ul

trigeminal. Receptorii pent cest

trct
Protoneuronul este situat in
gglionii nervilor cranieni:
_g1ionu 1 trigeminal (ganglion
Oigeminale),
gglionul geniculat (ganglion
geniculi),
gglionul supeor al
nervului glosofingian
(gglion supeus) ji
ganglionul supenor al nelui
vag (ganglion superius).
Deutoneuronul se gsete in:
- nucelul seitiv supenor (nucleus
sensous supenor nervi tgemii),
- nucleul trclui
(nucleus tracs
ina

tgemini). are trei porjiuni:

rostral
care
prime;te aferenJe
de la
stmcturile ale capului, gui,
nsului ochilor, interpolara
care prime jte aferenJe
: piunile cutate le fe;ei ji caudal
prime jte aferenJe de presiune
velul fn;ii, obrajilor ji
unghiului

m
a
n
d
i
b
u
l
e
i
,
i
n
s

pecial aferenJe . Cele Cei

teritorii ale neului trigemen
se suprap precum cele
. mandibular ajg ji
fibrele neilor facial,
glosofaringian, (i alte primelor Cei
perechie de ceicali. Fibrele
aferente viscerale le acestor
, siate dorsomedial in
tramtul spinal se termin in
ea ventrolaterl nucleului solitam ji
in , dorsal substJei
. Fibrele somatice generale se termin
in pon,iunea caudal nucleului
ui spinal. Trsmisia l acest nivel este
sub conol , fie direct pnn
ediul tractului
coicobulbar

( oginea

, frontopariet al) he
t prin itflfldiul
corpului
substn(ei reticulate.
leului ventral
mic parte fibrelor
pme secuode ipsilaterale la se daug
ji teva fibre conalaterale

formeaz fasciculul
tngeminocerebelos,

care pe
ou fibrele
< pediculului cerebelos
ajge la scoart, cerebeloas verian in
SOlll stezica

dD1 (i dliV.

N&MIA

FUNCON4

SISMULUI NERVOfCEN

t fibrelor secuode formed lemniscul

tgeminal,

douB oomponenk:
tgeminoblamim venal, care
tenoalgez
conduce sensili
ica 5i
- t g doal, d
nsibilittea de
.
Al ei/e se gspte in nucleul
ventral postero-medil ll8fO l1;
XGOJ9/la fibre al kaclu$
tQinOtilG YltIBJ G6 termin

m nucleul
t talamiG (i geculat medial.
Fibrele conduc impsurile alefeJei

pi

stilor din avika bala

proiec(re bi1akm1"a.
Z de praleeje prfica/o este regiunea
capului din . somest

alea senibilitfitmi exteroceptive l

Este mespons&i1 de seibilibtea
discminativa
do puncg

dintre

sulbn. Utileaz6 cordoelor

imprenu sioiQ

vibra[ii1qr qi calea propoceptiv4 kinestezic.

In de aceas , s-an war
af descs pentru iforma

a
discriminativa durwoasii, t, de presie
ji posibil
ss
aiculare, do cai eitute m cordonul latel:
Calea dirGb

Receptoi smnt cei sensibilitii)ii eeroceptive.

Protoneuroul ze gsepte ganglionul
spinal. Axoini si ung nucleul propriu l comului
posbrior (laele IE ji Rex) la
intemeonilor fomieaz8 fiele semunde
patrund in cordonul later
1 ]3,6fJ, OffIl1J tIClJ /G'$ $btf$.

t - se gejte In nucle
cervicl lateral situat m primele do segmt

G, ttf de com postor. De aici

d

partea opusa ji se btur lemniSGll . I

nBiectul su primejte fibre geminale cutpnte
dd eferente spre complex oliv
16
reticulat.
/ // se gasejte m nucleul
ventr poster-lateral & talaesului.

f ino de pro iecJie /1 ste reprezentat

somestezic8
de


pi
cea
semun
da.

*' '=' s conducerea

este foafte rapid, fiind
se sensibiJile derosii, terid, de presiune
deplasea fitlor de
paf. Viteza me de monducere demonst exe
siskm de airoa care
preede seaJia d condmsd de cile specice
84

de tct ;
c
a
r
e
a
r

sen
sibi
lita
te

ntral care se

Fibrele care
somest ezici dou puncte

inform aJia
- >en sibilittii

rapi d, iid irelor de alarm care

si
aju
ng
in
inte
me
uro
ni.
latera
l
.
prim
ele
axoni
i trec

som
estez
ic


N
A
T
O
M
Z
4
F
U
N
C
T
Z
O
N
4
L
4

S
T
S
T
E
M
U
L
U
Z
N
E
R
V
O
3

CENTR 4L

'-- .ormt din care se

gsesc in regiunea anterioar
cordonului
cunoajte calea de
conducere pan la nivel
coical. ExistenJa
cxplic in schimb persistenJa
sensibilitJii discriminative
condus pe
=osterioare, dupa lezre
acestora.

SENSIBILITATEA
PROPRIOCEPTIVA

C lea sensibilit(ii kinestezice (sim;ul

pozi)iei ji a1 mijc6rii corpului in
:11izeaza calea cordoanelor
posterioare,
impreunfi

sensibilitatea
:r':ri1ic ti (i sim|l vibra)iilor.
Fe.eptorii pent sensibilitatea tactili
epicritic sunt de acelaji tip
sensibilitatea protoptic.Pentru
sim;ul
vibra(ii1or
sunt
utiliz(i " . Pent
sensibilitatea kinestezic,

r
e
c
e
p
t
o
r
i
i
s
u
n
t
s
i
t
u
a
t
i
l
a

n
d
o
a
n

el or, capsulelor iculare

ligamentelor: corpusculii ;
ai lui Golgi, corpusculii de tip
Ruffini,termina;ii
nervoase
'eronuronu/ se gsejte in
ganglionul
spinal.
Axonii
formeaz
= osterioar nervilor spinali.
Toate fibrele dupE intrare lor in
mduv 1tr-o ramur scendent6
lung ji descendent scunl, se
aaz pe f(a
comului
posterior formand
zona
comadicular.
Fibrele lungi pan in bulb
dand in traiectul lor colaterale
pent substanta medulara.
Unele colaterale se
duc
direct
intermediul
nilor in nucleul toracic
substan) intermediari central, in
tim

.. duc direct spre motoneuronii

alfa
din comul
anterior
formand a1 lui
Kollicher. In cordonul posterior at
mduvei, fibrele lungi
se organizeaz in dou

fa
sc
ic
ul
e
in
ce
pa
n
d
di
n
re
gi
u
ne
a
to
ra
ci
ci

. astfel:
fsciculul gracil (Gol1), care
contine fibre provenite
din segmentele . sacrate,
lombare, toracice inferioare;
fasciculul cuneat (Burdach)
contine fibre
din
segmentele
toracice (i cervicale.
Deutoneuronul - se gse(te la nivelul
bulbului, in cei doi nuclei, cuneat
) (
(/eus
gracilis).
Controlul
transmisiei
este de
fibrele coicobulbare
ale
substantei
reticulate
efecte (i de (
pot merge t abolirea
transmisiei). Axonii onilor
reprezint ibrele secundare ji
psesc cei doi nuclei pe faJ
<:1 sub forma fibrelor cuate
inteme tfibrae areuatae internae)
cte se pe
linia
medi
cele de

opus,
formand
decusa;i
. (deunfio /eiscoru). Aceas
este siat dorsal de piramidele

85

4NATOMT9 FUNONAL7\ 4 SZSTEMULUT NERVOS CENTR4 L

bulbare ji ventral de substan(a cenupie

centrl. Urmeaz

trie ascendent de pae ji alta rafeului
bulbar alctuind de fiecare cate lemnisc medial
(lemniscus medialis). Pe msur urc, lemniscul
medial apropie de
fata dorsalti bulbului
interpunandu-se intre
canalul central
lemniscul trigeminal. Inregiunea
lb se
fibrele spinotalamic terior. La nivelul
pun(ii lemniscul medial este siat in dorsal,
medial de lemniscul trigeminal
de paea
opus, lemniscu
lemniscul lateral. In mezencefal lemniscul medil se
gsepte lateral de nucle
roju (i posterior de substan)a neagrE. DupE strbat
tmnchiul cerebral, intr regiunea subtalamic ji
ajunge la talamus. traiectul sEu d colaterale pentw
coliculul supenor dr d olterale substantei
reticulate.
Al treilea neuron se gtisejte siat m nucleul
venCal postero-lateral tlamusului. Membrele
se proiecteaz lateral iar membrele
superio
medial, aria cea war intins fiind cea mai
inalt.
Toate
proiec;iile suiu
contralaterale excep;ia regiunii bucale. Controlul
trsmisiei este asigurat de ibrele corticotalamice.
Axonii neuronilor talamici trec prin bra(ul posterior

capsulei inteme, de unde se indreapt spre scoa,a

cerebrl.
Zona de proiec[ie cortieala este
somestezicE primar, unele fibre
trecd in regiunea precentral.
Lezae cordoanelor posterioare intrempe sau
diminueazE sensibilitlilm conduse, diminueazE
capacitatea de
localizare
provoaca nesiguran; mijcrilor ctive care
devin necoordonate (ataxia cerebelost
posterioar) In tabes (degenere ce;a ji scleroza
cordoelor posterioare). bolnavul in
decubit dorsal tind ochii inchi(i nu este capabil
sfi-ji dea seam de pozi(ia membrelor ,
de direc;ia micrilor pasive (i localizeaz
incorect zona stimulat. Aceste simptome sunt nete pe
degete ; mai pu(in nete pe tnchi ji pe extremit;i.
Calea sensibilit(ii proprioceptive de
control

mij rii
(sim)
tonusului muscular) este formata din dou tracturi ji
un fascicul:
- tractul spinocerebelos posterior, direct
(Flechsig)
- tracl spinocerebelos terior, iccijat
(Gowers)
- fasciculul cuneocerebelos
Receptorii sunt reprezenta;i de surile
neomusculare,
corpusculii

Pacini mici pi corpusculii de trct pi presiune.

Protoneuronul - se gse;te in ganglionul
constitu(ia cordoelor posterioare, cel pu)in 6
segmente ji ptmnd
in substan(a
cenuie mduvei.
Deutoneuronul - se gsejte situat in mai
multi nuclei:
- Tractul spinocereb elos posterior
originea
in
nucleul
toracic on)ine mare specificitate care
recep;ioneaz sing modlita)e seoril, ceea
explic mwe vitez6 de transmisie ji frecYen(a
inlt. In

86

ile pent

-lateral at up erioare (iile sunt

: irat de
>terior at icle fibre

ibilittile

in

i"oac Cbeloas

i
;
lc
nucl
eul

:),
: seama
.a1izeaz
u;in nete

ANATOM
A FU
NCTZON
4L
SZSTEMU
LUZ
NERVOS
CENTRAL

-.
s
c
1
e
u
s
e
t
e
r
m
i
n

f
i
b
r
e
l
e
m

ijlocii colateralele fibrelor

lungi bulbopete. din toate
segmentele medulare excepJia
primelor pat cervicale.
>rovenite din segmentele lombare inferioare
ji sacrale urc impreun
u1 gracil pa in dreptul

segmentului L2 unde
apare
nucleul toracic. secundare trec in
cordonul lateral de ,
devin ascendente (i
: traGtul spinocerebelos posterior. Se
gsete
nteriof
de
fasciculul
1 posterior de tractul
spinocerebelos,
lateral de
tracturile inal lateral ji spinotalamic
lateral. Sunt ferenJe reexe de
fiexiune hle
:m u(chi sau unui gp de mujchi
sinergici (i
aferente
aniculare ale for infeoare
ipsilaterale tnchi. Prin
intermediul pediculului
.c>s inferior de pae ajunge la
palcocerebel
sub form de
> ase ji se termin in aria memblui
inferior din lobului central, culmen, --

d
i
n
d
e
c
l
i
v
e
,
p
i
r
a
m
i
d

uvul
(vermis anterior)

ri iana emisferei cerebeloase. Rolul su

const in relizarea unei
precise muchilor postui
ji in
contracJiile
individule le or
membrelor. Transmisia la nivelul su
este pu;in influen;t de mec'. supraspinale;
- fnc/u/ spinocerebelos anterior are
originea
in neuronii
de
t baza for anterioare (i posterioare
(lamele V, VI ji VII Rexed) ale
sacrale. Fibrele
segmentelor ji
secundare ale deutoneuronului se
in
incmci jeaz
de 90 0 g trecand in cordonul lateral
opus
pentru forma
tracl
rebelos anterior in compoenJ cmia vor
itr ji
flbre ipsilatera le.
?> e(te situat anterior de trctul
spinocerebelos posterior, lateral de

tractul talamic lateral,

posterior de tractul
olivospinal. Prezint topie, traiect
(i proiec;ie tractul precedent.
Fibrele puJine ramase bulb, dorsal

d
e
o
l
i
v
a
b
u
l
b
a
r

medil de fibrele arcuate

exteme

(fibrae
arcuatae
extemae
ventrles).
In punte
trece
intre
nucleul ' supenor at nervului tngemen
ji PCM. in mezencefal
feJele (i dorsal PCS pentru
intra in cerebel pe calea vlului
medular
ior. Dup iirarea in cerebel, la , numai
mic din flbrele sale
az; majontatea fibrelor se termin in
aria memblui infeor de
originea stimulului. Conduce
vitez de 70120 m/sec informa(ii
eptive de tcl presiune
proprioceptive ale regiunii
adptrii
lombosacrale, ile
mujchilor ji
controlului
sinergiei in
timpul
execuJiei
:ilor voluntre. Impulsurile
proprioceptive
sunt
aferente
reflexe
ale
?? -;hilO flXO ipsi- pi contralaterali,
informaJii asupr posrii ji activitaJii
g muscula unui membm.
Trsmisia este conColat de mecanisme
. sl pirmidale ji extrapiramidale;

toracic.
- DSCtC lllul cuneocerebelos este
continuare traclui spinocerebe los dalitate

* teor cranial de segmentul ,, are originea in

bulb,
lateral
// cuneat accesor, situat .
de nucleul
cuneat.
Pe
calea
fasciculului cuneat
prime(te

ANATOM 1A FUNCTZONAL4 4 S75TEMULU

NERVOS CENTR4 L

somatotopic fibreleproprioceptive de
la
surile neuromusculare segmentelor C o+ ; ji fibre ale sensibi1it;ii exteroceptive de tct ji
presi provenite din segmentele C 1 ;. Fibrele
secundare ale deutoneuron formeaz fasciculul
C Hll8Oeerebelos, integrant /ibre/or
arcuate exte dorsale (fibre arcuatae extemae
dorsales) care pe calea pedunculului cerebel inferior
ipsilateral intr
in cerebel pentm
se
termina
inaria membl supenor (regiunile
anterioar ji posterior ale vermisului
ipsilateral). Ac fascicul a5ig core1a;ia
membrelor superioare cele iferioe in timpul ex
cu;iei unor mijc ji este activata
numai de
aferentele reflexe de flexiunc
Calea proprioceptiv pent ji fa; ;
are
receptorii in muc
msticton, pielo ji, din;i, gingii, mujchii extrinseci
ai ochiului. Protoneuro se a in nucleul
mezencefalic at . trigemen ale crui prelungiri se
duc sp nucleul motor al . trigemen (i in FR
mezenGefalica.
Alte fibre ascendente:
spinoolivar conduce
informaJii
exteroceptive
proprioceptive fiind lctuit din dou componente

) ventral - g m substnJa
cenujie intermediari. Acea component
este icci jat dispersat ibrele
;n:sricu/u/m /ivospin din cordonul anteor.In
bulb
se termin in regiunile specifice
spinale at nucleilor
olivari aecesori
dorsal ji
medial,
de unde
pe
cale tractul olivoeerebelos
(tractus
olivocerebells),
ag;tore,
ajung paleocerebelul contralateral prin
intermediul PCI;
b) dO$Ol (sistemul spinoolivar dorsal)
urmeaza calea
cordoanel
postenore, face sinapsa in nur/cii gracil ji cuneat

se termin in c/e olivari aecesori.

Contribuie la formarea tractului
olivoeerebelos.
Aceas component
este activat de aferentele
musculame
ji probabil conduce
informa;ii in legtur activitatea nucleilor gracil ji
cuneat;
- Fibrele spinovestibulare originea in toate
segmentele medulare excep;ia celor sacrale. Ele
conduc iormatii extero- ji proprioceptive ro1
mecismele de feed-back controlez tonusul
extensonlor. Nu constii un fascicul propriu iid
amestecate printre ibrele bacturilor vecine.
-Fibrele spinoreticulare, in majotate directe,
apart,ind
sistemul

reticar ascendent, au oginea in neuronii comului

posteor. 5 situate m cordoanele anterior lateral,
fiind amestecate ibrele sistemul spinolmic (i
se tennin la toate nivelele trunchiului cerebral,
bilterl, m special in bulb ji punte.;
- Fibrele spinopontine amestecate ibrele
spinoconicle. Ele
aduc
mesaje exteroceptive spre cerebel via PCM
contralateral, dup releu in nucleii pontini
spiOCOrticale - ogine in toate
regiunil, d in special in

mduv eicala. Ele decuseazti ,l in mduv pi

in totalitate la nivelul
88
timpul exe- flexiune.
In muchii

ale
duc

' cer
ebe
los
me
mb
mlu
i

Aceasti
ale

ajung in

Ele aduc
in nucleii

r
o
l
i
n
cons
titui
e
>is
te
mu
lui

sit
t
e
in
sis
te
mu
lui
in

special in la nivelul

A
N
A
T
O
M
Z
A
F
U
N
C
@
O
N
A
L
A

S
T
S
T
E
M
U
L
U
1
N
E
R
V
O
3
C
E

NTRAL

CLE SENSIBILITT, II
INTEROCEPTIVE
! condi)ii normale viscerele nu
reac;ioneaz la stimulii mecanici,
termici iar infiurile nervoase
interoceptive
nu
devin contiente. Ele au
regla atat activitatea fiecEi
organ in cat ji in ansamblul
lor. in condi;ii normale viscerele
pot
h
punctul de
plecare
al
senza)iei care,
practic
reprezintE totalitatea
sensibi1it;ii
viscerale.
Aceasta
ii produs de:
spasm al musculaturii netede
viscerale (colic renal sau
bilirE),
- distensie bsca
organ
cavitar (colon) sau necavitar
(distensia Glison ficatului)

t
r
a
c
)
i
u
n
i
p
e
f
o
r
m
a
;
i
u
n
i
p
l
e
u
r
a
l
e

, periloneale sau pericrdiace

- t orsiuni sau volvulri de organe
- ischemii (infmctul enteromezenteric)
- inama;ii sau irita;ii eimaticochimice (perilonite, pancreatite etc).
?Iodul de distribu)ie al aferen;e1or
interoceptive este inc
incomplet Sensibilitatea
viscerali
este transmis
pe fibre
simpatice, (i chiar
somatice, prin intermediul
neilor
spinali
(i
cranieni.
feren)e de la colonul sigmoid, rect,
gatul vezicii , prostatE
pi
uterin jung in mEduv pe calea
r6dficinilor dorsale ale nervilor spinali
splancici
$2- nervii
pelvini).
Neul vag
este
cale
imponant
aferent nervii facial ji
glosofaringian pent senza;iile
gustative, de la buclfi fringinti.
;l trnsmise ajung sti he
contiente, dar
pe care urmeaz este ic- nesigurE, iar
informatiile generale trsmise
difuze ji se rapoeazE la sea(iile de
foame, sete, plenitudinea

vezi
cii

inie
stin
elor
etc,
Proi
ec(i
a
vag
al6
se
face
pe

sonl
ato
mot
orie

Vis
c

erele au inerva;ie seitiv

purisegmentarE.
Astfel, plmanii
sunt din segmentele To -T7. cordul
Co-C; (i C8-T;, esofagul T;-T;,
stomacul
;, intestinul T7-T 10. rectul S2- S4, ficatul
ji vezicula biliar T o-+
. inichii ji
, - 2. organele genitale Th-T12.
prostata To -T12 S,-5,.
Receptorii se gsesc in pere;ii vaselor,
(esul conjunctiv pevasculr (i
organelor, sub form de terminajii
libere sau rorpuacu// //).
Protoneuronul se gsete in ganglionul
spinal cei ai nervilor cranieni.
prime amielinice (i mielinice
sub(in
intr
in
alcairea rdcinii
eilor spinali. Ele ptmnd in
substanta albE medulari, unde se

89

4NATOM 1A

FUNCTONALA SZSTEMULUT NERVOS CENTRAL

amestec ibrele fasciculului dorsolateral

care urc cateva segmente apoi ptmnd in comul
posterior.
Deutoneuronul se gsepe in nucleul de
origine
al sistemului spi
i in po,iuea vegetativi subst;ei
intermedie. Fibrele secunda
frc;iunii spinometiculolalamice ji,
din aproape in aproape. ajung
la talamus,
dd
in
traiecl
lor
colaterale
spre hipotalamus formatiunilor
din sistemul limbic.
l treilea neuron este in talamus, in nucleii VPL ji
talamici difuzi
Zonn de proiec jie cortical este diz,
cupnde
ariile
somestezic
somatomotone, alte arii (i giml cingular.
paiculatate d viscerale este iradierea
ei spre ariile cutate, distan; de organul respectiv,
durere rnporlnl.
Ariile de proiecJie
cuta poadenumirea de zonele
/ui
Head.
Astfel
,,angor
pectos"
durerea cuprinde regiunea
precordial ji iradiaz pe fata medil braJului,
t stg ultimele dou degete; in bolile
icatului veziculei bilie in ummi drept; in colica
renal in regiunea inghinal ji
scrot; in bolile
de stom epigast;
in apendicit
in

regiunea dreapt abdominal, in bolilm

diafragmei la baz gtului etc.
Sensibilitatea dureroas are semnifica;ie
biologici. informea organismul
limitelor ale de adaptabilitate, de
in mediul intem
extem unor agenJi nocivi pecliteaz
integtatea organismului
ji capacitatea lui
nctional ji provoac serie de reflexe somatice
vegetativm de aparare. Cile descendente pot influenJa
neuronul
din comul posterior transmite durere i s
modifice temporar senza;ia dureroas
componamen afectiv determinat de ea.
dere provocat in timpul unei activitti intense care
preocup in ce1
grad individul,
parent nu produce
aceeaji s
(i
ini;il compoamenl
nu
este acelaji
in cazul unei
dure. provocate in
conditii obijnuite
In ansamblul ei somestezia dou ci de
transmisie: /
discriminativ speciic, cale rapid, paucisinaptic Ji
calea
extralemniscal
protopatic nespecific, cale lent, polisiptic.

s
e
g
m
e
n
t
e
>
lemu
lui
spin
F'be1
e
secun
d

apr
oa
hipota
lam
us

90
difuzi. somestezi
=iile cutanate,
d C lOis "

durer

antebr a
I'iliare in um

de stomac i
in boli
inform e

-- diul inle

rqani smulu i
51 veget ati' poster ior
mpoam en
cduce acee

unei durer

A
N
AT
O
M
T
A
FU
N
CT
Z
O
N
A
L
A

ST
5T
E
M
U
L
U1
N
ER
V
OS
CE
N
TR
A
L

2.3.2.2. Cile descendente

Clile descendente (motorii) pot h
somatice viscerale.
Placa motorie sau placa terminal
reprezintE regiune
specializaia
i musculare,
denumit so1, situati imediat sub
sarcolemE. Aceasta prezint re de
plici de jonc; iune in care se g6sesc
mitocondrii, granule reticul
plasmic. Termina;i situata
form t de
in jghebul
sarcolem mitocondrii ji
vezicule de 300----400 microni,
endonervul termina(iei oase
continundu-se teca
fibrei
musculare. Spa(iu1
cuprins intre ina;ia nervoasE
ji so1 se nume;te spa;iu sinaptic. E1
contine substan)6 de , raportul
dintre nervi ji muchi fiind de
contact, de continuitte. La
'.ul pl6cii motorii se gsete
colinesteraz in cantitate apreciabil.
Efectorii viscerali formeaz
plexuri intramusculare,
din
care
pomesc urile
finle terminate he prin butoni
sinaptici he prin nse neurofibrilare, pe

ata
fibr
ei
mus
cula
re,
sau

celu
lei
glan
dul
re.
Eta
pa
efec
torie

acti
vitE
;ii
nerv
oase
ince
pe
la
nive
lul
co
exul

ui motor 6in acest punct de vedere

trei func;ii:
1. ; anatomicE, rol de
men;ine aparal motor in
stre de
nibilitate. Ea este materializatE prin
celulele piramidale mici;
?. ( dinamic, care permite
combina)iile
multiple ale
ac;iuni1or
ii. Ea este concretizat prin celulele
piramidale man;
3. func;ia staticE care mre;te
activitatea
ref
lex
tonusul
muscular, ntat de
cEtre neuronii coexului parietal.
.ctivitatea motorie trei
manifestri:
- tonusul muscular caracter
dinamogen;
- activitatea poslural Gu caracter
pedispozi(ional;
-mi jcarea caracter direc;iona1.
Aceste trei manifestEri inseparabile
le
. motorii se traduc prin activitatea
contrctilE
musculrii striate.

Gen
eza
actu
lui
mot
or
impl
ic
acti
une
a
coor
don
at

trei
siste
me
- sis
te

mul motor pnmar care comand

contrac;ia muscular, este format
-Arte motoni centrale (i cile motorii
periferice;
- sistemul de reglaj sau de control
mijcrii, care asig execu;ia
precisE
i comandate;
- sistemul nervos autonom, care nu ia
pae direct la actul motor, dar
care ind asupra altor factori decat
mujchii
scheletici,
adaptea z
nc;iile
ve
la
necesittile
somatice.

91

. Caile motorii centrale

Caile motorii centrale sunt cai

descendente originea in toate etajc
encefalului, clasificate m:
I . Cai piramidale, originea in cortexul
cerebral, care executa actiu:

voluntare ji de coordonare
musculaturii
distale
membrelor,
care
pentru - ajunge la maduva spinarii
trec prin piramidele bulbare.
2. Cai extrapiramidale origine
subcoriicala, care ocolesc piramidc.:
bulbare ji controleaza mijcarile
automate
ji
semiautomate, intervenind
mecanismele de reglaj ale
actului voluntar in sensul adaptarii cat
mai eiciente : posturii ) tonusului
muscular.
Neuronii cailor piramidale trimit
colaterale
spre
centrii
can

extrapiramidale, iar cai importante

extrapiramidale au originea in cortex !
cerebral. Ele constituie calea corticostriata-mezencefalica, rol
in

activitai-: posturala ) echilibru, ji

calea cortico-pontocerebeloasa cu ro1
in mi)carile - precizie. Centrii
subcorticali, (corpii striati ) forma)ia
reticulara), au un grad - autonomie
deajuns de inalt.

Functional, ambele sisteme intervin in

aceleai functii, insa anumi
predominente: modifica transmisia
senzoriala,
inerveaza
structile
viscerale - autonome, intervin in
men)inerea posturii ji echilibrului,
controleaza activitat< reflexa, mi
jcarile asociate ji tonusul muscular.
Astfel, sistemul extrapiramid este
unitate functionala dependenta
de
sistemul piramidal avand trei nivele .

integrare: cortical, corpul striat ji

tegmentul mezencefalic. Leziunile sa!.
abolesc sau fac dificile micarile
voluntare pe care le pot inlocui
mi(car. involuntare. Dupa ajezarea
topografica tracturilor la nivel
medular se poai. face clasificare in:
) six/e lateral, situat profund
in cordonul lateral medular, format d
tracturile
piramidal
lateral
)
rubrospinal. Ele se termina he direct,
fle pri medierea interneuronilor pe
motoneuronii mu)chi1or flexori, cei

war so1icita(i mijcarile voluntare de

finete ) precizie ale extremita(i1or;
b) sistem anteromedial situat in
cordonul anterior, cuprinzand ce1elali
fracti descendente. Acestea se
termina in majoritate prin mediere de
inteeuroni pe neuronii mujchilor
extensori ai trunchiului, centurilor s
radacinii membrelor, mujchi war putin
solicitaJi in activita(i1e de precizie. .
realizeaza
postura automata de
extensie ji mijcarile globale.
Fibrele corticospinale tfibrae coi
ticospinales)
au
origini
corticale

multiple: una motorie (campul 4), aria

// (ciimpul 6), aria motorie
suplimentara de pe faJa mediala
emisferelor,
aria
somatosenzitivii
(cpurile 3, 1, 2), aria
somatosenzitiva secundara in regiunea
care se suprapune campurilor 40, 43.
60% din fibrele corticospinale provin
din ariile
92

cilor Icoexul activitatea

mi(crile de

au un grad de
m
toate
etajele

aciiunil
e
CM

Qent
m

p
irami
dele
inte
enind
in
mai
eici
ente

anumi te viscerale ji activitat ea

extrapirami dal nivele de
k Ziuf iile sale

se poate format din

he

celelalte mediere de l
; precizie. Ei
eorticale

moto e
prima ra
se

din ile

JN4TO
M14
FUNC
T,T
ONAL
A
SSTE
MULU
T
NERV
OS
CENT
R 4L

m
ot
o
ri
e
ji
m
ot
o
ri
e
s
u
pl
i
m
e
nt

ar,

fiind
destinate
musculaturii
400 din ile
somatoseitive, rol in
controlul transmisiei
Fibrele conicospinale

strbat centrul alb al emisferei,

coroana icorona radiata), ptnd
in capsula intem ji se gmpeaz
somatotopic; iconucleare
genunchiul capsulei, ibrele
coicospinle in braJul ei unde
cele destinate memblui supenor
se ajaz anterior, cele pentm
s poziJie intermediari iar cele
pentm membml inferior se
ajaza La
intrarea
in
mezencefal,
fibrele
se
regrupeaz intr-un singur care
strbte picioml pedunculului
cerebral, fiind situat m
mijlocul
.Yici fibrele destinate membrului supenor
se ajaz edial, cele pentm
infeor lateral, ji intre ele, cele pentm
tnchi. In paea ventrala
pars ventralis pontis) fibrele
conicospinale

s
u
n
t
d
i
n
n
o
u
d
i
s
p
e
r
s
a
t
e
i
n
m
i
c
i

de cte fibrele pontine

transverse nucleii pontini. L
intrarea readun intr-
manunchi
unic care determin
piramidei traiectul prin
tmnchiul cerebral fibrele
coniconucleare se epuizeaz,
ct la nivelul polului inferior a1
piramidei bulbe ele nu war exis, iar
<orticospinale rmase, inainte de
ptmnde in mduv, in propo,ie de
trec de parte opus, formand
decusatia motorie (decussatio
motoria mamidum). Fibrele decusate
intra in cordonul lateral medul ji
formeaz conicospinal lateral
(t. coicospinalis
sive pyramidlis
lateralis).
E1
o ovalar situa teor de comul
posterior
(i medial de tracl
elos posterior.
ibrele sale, in cea mai mre ,
ineeaz musculara
exCemit;ilor, agezare
somatotopica. Pe ms

t
r
a
c

l
s
e
s
u
b
;
i
a
z

.
F
i
b
r
e
l
e
i
n
a
l
e

se termin in regiunea substantei

ceuii intermediare fieci
unde se gmpeaz in dou
componente:
fibrele
provenite din itiv
formeaz componenta
dorsomedial
care
se
termin
pe oii din
lamele IV, V pi laterali
lamei VI Rexed. Ele vor
la cnsmisia somestezic la nivelul
nucleilor grcil, cuneat, l tractului
al neului Cigemen
contralateral,
at
FR
ipsiji
contralaterale
m propriu at comului posteor
medular, fie mecisme de
tic asupra termina;iei
aferente pmare, prin (
postsinaptica facilitare

deutoneonului
cii
seitive.
Fibrele
provenite din
iile ii
forme componenta ventromedial
se termin pe intemeuronii
lamele VI (i VII Rexed. ExcepJie par
s fac fibrele ogiea in campul


ar
lua
conbct
direct

dendtele

motoneonilor

ji cei disbli ai membrelor.
Tractul coicospinal lateral contine
ji fibre ascendente be sensibilit;ilor
tero- ji propoceptiv coa
cent. Lezea aclui urme
ale mipcrilor voltare de
precizie ale extremi;i1or distale ale

93
ANATOMIA
ENTR4L

FUNCTZON4LA 3T3TEMULU 1NERVOS

membre
in tim mi(crile globale din anicula;iile
lor,
afectate proximale
sunt pu;i
.

Fibrele conicospinle rmase t la

nivelul decusJiei motoi impad in dou gpe:
) gmpul cel war numeros in cordonul
anterior medular ipsilaterd formand
tractul corticospinal
or
conicospinalis
anteor si-e
pyramidalis anterior), siat lng fisura median, in
dreptul iecmi segment parte din prasesc
tracl, se incmcijeaz trec in ventromedil
subst;ei cenujii intermediare de parte opus.
Fibrele incmci jateale acest trct se termin in
nucleii din comul antenor care ineeaz mujchii
parietali
pe cei at jgheabilor venebrale;
b) gpul
mic de
neincmci
jate
rmas
trece
in cordonul
1ate&
ipsilateral formand fibrele corticospinale laterale
directe, dispersate print fibrele actului
coicospinal lateral sau ale fasciculului
Ele termin
olivospinal.
l baza
comului posterior, zonintermedir ji

centrl comului anterior.

Fibrele corticonucleare (fibre coniconucleares)
se diferen;iaz de fibre conicospinale urmtoele
caractere:
- au
originea
coical war resms (aria
motoe
pmara gi
postcentral),
- strbat capsula intem prin genunchiul ei;

- se

termin
in cerebral,
bilateral,
predominen ;
contralaterali pe nuc/cii de releu senzitiv (gracil,
cuneat, trigeminali, solit), pe
i motori ai nervilor cranieni in special
contralaterali, (i pe nuclei
FR. Fibrele originea in aria somatoseitiv
destinate nucleilor gracil ; cunet contralaterali
se
termin pe neuronii camp receptor
mic, recepJioneaz sensibilitatea
deplsriifirelor de pr ji de atingere ujobr
efecte de inhibiJie laterali, he pe neuronii camp
mare receptor de tact presiune efecteexcitatoi.
An
rolul
de intri semnalele, de
le inso;ejte mrind acuitatea
reduc zgomol
perceptiei (i transmisiei. Fibrele pent nucleul
olitar se
termin
in aceleaji
regiuni unde
vin aferentele trigeminale (i
faciale. Fibrele
provenite din iile
motorii se
termin pe intemeonii
nucleilor moto ai eilor cranieni, fie direct
dup releu m FR.
Exist fibre care se termin bilateral,
medierea intemeuronilor, pe nucleii moton at
tgemenului (i hipoglosului ji predominen(a
contralaterali pe pon,iunea, ventral nucleului motor
al nervului facial z musculara
fetei. Fibrele bilaterale sunt destinate acelor nuclei
motori Eu pot momanda activitate muscul

unilteral (mujchii langelui, fngelui, vlului

palalui, faciali supeo, masticatori pi extrinseci
ochiului). Fibrele coicoreticule
originea
premotone

9
4
terior si m segment itromedial . ale
aces

pariet ali
iei
m
oto
rii

lonul late nate prin

Ei
i centra lE
de ibrel
gj

lar
ips
ilt
e

edominen
, solitar),
pe nuclei
for ;;racil ;

upoar de tact (i reduce lei.

Fibrele aferentele trmin pe p releu in

ronilor, pe
tma1aterala

4NATOMT4 FU NCTZON4LA 4
SISTEMULUI NERVOS CENTR4L

se termin bilateral in nucleii

FR (pontin oral ji
gigantocelular). in continue
pe cerebel, pe nucleii motomii
neilor cranieni,
le lungi formeaz cile ascendente
ji descendente reticulare.
tracturi descendente medulare au
originea subcoicl; trcl
, tectospinal, brospinl,
reticulospinal, vestibulospinal.
interstij iospinal ve originea
in
/ /
interstijial ierstitialis)
din peretele lateral
a1
ventmiculului
III, supenor de
peductului cerebral. Situat ventral
de nucleul neului
oculomotor, xomponenJa FLM
ipsilater pan in
regiunea ceical . cordonul
anterior, in traiectul su da fibre
nucleului nervui nohler, nucleului
nervului accesor ji nucleului
vestibular medial.
se termin pe intemeuronii
corespunztori lamelor VII (i

VII
I

m
e
d
i
a
z

l
e

gtur

motoneuronii

If:

i asupra carora are efecte

excitatorii.
I tectospinal are onginea in
substanJei cenujii prode
supenor. ediat
dup
ogine se curbeaz ventralde
substJa central ece
de
paea opus
formand una
dintre
decusajiile i
(decussationes tegmenti) ,
ume decusatia dorsala,
situt
de nucleul nervului oculomotor, de
FLD ji de fasciculul longitudinal d
(FLM), din face pae. Rapoul
FLM se pstreaz in punte (i
>, dup care tractul se sepr
de FLM, se indreapt ventrolateral
cordonul anteor al mduvei
cervicale, unde
se termina
pe nii din zona coresputoe
lamelor VIVIII Rexed. In
cordonul
i<r at mduvei este situat pe fa;a
medial ji parte celei anterioare
cormleor. Are rol in reglarea tonusului
muscular micrilor reflexe ale i
gatului, punct de plecare in


na
li
za
to
m
l
o
pt
ic
ji
pr
o
ba
bi
l
ji
in
ce
1
Tr
ac
tu
l

:lor
nu
cle
i

tectospinal
contine fibre
lecopoi Ji teetobulbare
care se
in nucleii pun;ii ji cei motoi ai nervilor
cranieni, in special at celor
muscultur extrinseci ochiului
(III, IV ji VI) seind cale
pentm mijcrile ochilor rspuns
la stimulii vizuali.
Exist
fibre inale directe cte altur
tractului tegmentospinal. Fibrele
acestui au ongineain neuronii
formJiei reticulare,
sia;i
caudal ji laterb de roju. Ele insoJesc
tracl rubrospinal, a;ezdu-se pe
mginea sa ven- cordonul
lateral
at mduvei ceicale.
Neoii tracui
spinal pnmesc aferenJe de la
colimulii supeori de ambele p,i.
Acest de fibre tegmentospinale ji
tectospinale directe fonneaz in
mduva
nclu/ tectotegmentobulbospinal.
Tractul rubrospinal ogiea in
poiunea caudal, magnocel

exn seci notoe

ui
ro
pu
di
n
ac
ee
ap
i

neuroni pe care
se
termin monosinaptic
fibrele
mbce provenite din girul
precentral ji cele cerebelobrice,
de la emboliform
de pae
opus.
Numle
rou ji tracl
au
brospinal

95

ANATOMTA FUNC,ONALA 4 STSTEMULUI

NERVOS EN4L

ele
scu

cefei

desti
na
supenoe, ji opresc t nivel l st
situa dors, fibrele sunt in pozie
t qi
se opres l
vel tnracic,
fibrele
demtioate membrului f ji se terin
l nivel lomb sunt m
venal, m mezencefal fibrele tractui s se
incrucipeaz
t degWeopus fo
or

ddecmsojiovenmo/n
/u/ui, avand

g-iea

--t se separ6
de

decus( dorsalb genlui ji cea pedunculilor

cerebelopi
supen- oa-.

unele

; fib

, soiibat nucleul seitiv supenor b

nervului
tgemen qi
fibrle rubrocerebelaase inbd b erebel pe cale
PCS. R fibrelor
prin FR pontina, ptmnd in bulb, unde se agaz
intre kt
anterior ji spinotbaiG ltal Gu Ge foreaz
ficul hetemgen. In acet aiect d colatemle

ilaterale FR trunchiului in leui

t lateral,
numleilom nersilor
III, IV,' VI, VB GOlatembe
ipsilaterale l
dorsale olivei
bulbe (tramt l oginea
por;iuoea paocelu-lar
nucJeui
mu), m mduv, rubrospinal este sit in
cordonul lateral unde parte din fibrele sale
disperte print Gle crticospinbe. CODduce
impulsuri de ogine stria" cerebeloas viteza de
4tJ=-120 s., terinandu-se pe temenronii
lamele V VII Rexed. Stimularea in repaus
nucleui efemt
mupchor

conalateli
qi inhibi;ia
posi ptiG moneurolo
alfa

gamm

muhilol

flXtSO.

EXGiTBB

merului intrete mumhilor flexo m

mpul fazei de
Qicioliii de balans. Datot t@ului unii
pe kre se
fibrele sb 6f1t mclui m circmitele flexe
spinbe,
se intSG

gmente. pi sistemul modicospil, fible

bro-spinale t mesajelor
f in Gaile ascennte. Facilitarea
. neuronilor
,
.
,
. ,
.
.
.
.
ong;ne at . spocemebelos terior indusa de siskm
GOlcospinal
inteen;ia numleul rou in mcd noimal
inhibd tonus eesori. La pm, tr.

brospinal este redus la atev fibre se

epuizez regiea t dublea
pami&1e h de cake
coicntegentotectospale ji
coaicoreticulospiue.
Se
l mbpinale in
maduva
se tmeJte
dimensiilor foarte

pi dei f it8Jii de fi puse in evide.

rWiculospinal dou6 componente:

1- ,// reticulospinal lateml oginea in
:ii FR
regiunea de se brmiu fibf le rtiGOftiC18Ifl G
QD f$l C6fO f1$

3, 1, 2, SCl8l IlClfll j(Q8 f1tOGt21t centm

inhibitor. PuJine

m tmnchi rebral sau in fiduva. Fasmul este

situt m partea k . lateral, pe Gare
it parmurge toa lungimea sa, ventl fj de
piramidal lateral gi me de . mbmspinal be
fibe se aesteck

96
51 em brel bC le mijlo flbrele

lun

++ pozi;i
fibre

. avand dor
iori. I d trun chi (i form e fibrelor tr
mocere bel ogen. In

. VI,
VII
obul
bar

l
e
s
a
l
e
s

stri
at
euro
nii
di

efect

pen
dula
re

se termin
reflex ele infIuen;eazE onilor de
1 necesit
fibrele
**n3chilor uizeaz in
absenta

foae mici.

bulbare

decuse la[ de ,
estec. Se


N4
T
O
MI
A
FU
N
C
O
N
A
L4
4
SI
S

M
U
L
UI
N
ER
V
OS
CE
N
TR
4L

te
meu
ronii
di
po,

iunea mediali substantei cenuii

conului
x:msputoare lamelor VII, mai
pu(in in lamele VI ; IX
Rexed
zone celor de terminare ale
fibrelor mbro- ji
coicospinale.
arriu/u/ reticulospinal medial,
in cea mai mare parte ipsilateral,
are nucleii pontini oval pi
caudal in regiea unde se
termin fibrele
conicoreticulare. La nivelul
tnchiului
cerebral
formeaz
cea mai impodanta FLM. In
mduv, fibrele sale se
disperseaz terior in zona
siat ventral de fasciculul
vestibulospinal medial,
de tctul piramidal anterior.
Strbate mduva amestecdu-(i
fibrele $ FLD ji fibrele
solitariospinale terminandu-se in
lamele VII, VIII (i dupE pae
din s-u inccijat ji au
trecut de parte opus albfi.
In aceeaji zon se termin
fibrele
intersti;io-, tecto-

.
Ar
e
fun
cti
e
fac
ilit
ato
rie.
f
a
s
c
i
c
u
l
e
r
e
t
i
c
u
l
o

-spinale

au
rol
in:
controlul
tonusului
prin ac(iune mediat de
intemeonii din lamele VII ji VIII
Rexed
moloneuronilor gamma,
; fazelom de inspira;ie ji
expira(ie ale
:spirator ,- efectele presoare ji
depresoare asupra aparalui
circulator; sau inhibarea
actelorvolunte
induse de coexul
motor reex prin
ac;iune
asupr
motoneuronului
alfa ,exercitarea
inhibitorii sau facilitatorii asupra
transmisiei sensibi1itE;ii spre centrii
reticulospinal
medial
faciliteaz reflexele miotatice
le extenso ji pe cele
ale
floxorilor
(inerva(ie
reciproc); reticulospinal lateral

re
e
xu
l
mi
ot
ati
c
al
ex
te
ns
on
lor

pe
ce
l
al
fle
xo
ril
or.
ti
b

os

are

dou componente:

ospinal lateral sau direct,

originea
in neuronii man
ai nucleului lateral
ipsilateral. Acest prime jte
aferente fastigiale ji de la
conexul

os (lobul oculonodular ji uvula).

In bulb un t
independent, in componenta
FLM, in mduv este siat dorsal
de tr, spinotalamic ale
fibre se amestec par;ial. Lateral
are tr. spinoolivar. Se
in lmele VII ji VIII pe intemeoni
excep(ia regiunii toracice unde
imfi monosinaptic pe motoneonul
alfa. Prezint somatotopie in sensul
bele pentm
mduva ceical sunt
situate rostroventral,
cele
pentm torcic, pu(ine la
num, intermediar, iar cele lungi
pent mduva ombar, dorsolateral.
Are efecte facilitatorii asupra
extenso, tari.
mujchilor
Excitarea . vestibular lateral
intimpul mersului ie(te
tea mupchilor extenso in fa de
s.


ves
tib
ulo
spi
nal
me

dial,
fibre

contine
decte

ate, originea in nucleii vestibul

mediali de ambele ,. El
componen(a FLM care ajge in
cordonul medul t, in pozi;ie
97

4NATOMZ4

FUNCTZONALA STSMULUT NERVOS CENTR 4L

dorsomedial in tractul tectospinal. in

dreptul isurii medie ocu zona denumit fascicul
sulcomarginal. Destinat muscultumii
g1 jimembrului
supenor,

coboar mai caudal de mduva toracici.

Are functle controlul lbirintic
asupr
pozitiei capmlui ji coordonarea
mi ochilor
cele ale capului ji corpului. Ambele fascicule
aducand impulsu l nucleii vestibuli pi de la
cerebel se termin in po,iunea mediali cornul
anterior substantei cenuii in zona
coresputoare lamelor VII
ji
/
Rexed. Unele fibre se articuleaz direct,
monosinaptic motoneuroni i
l
gamma ai muchilor extensori asupra crora au un efect
iibitor. Este singur:
caz in care fibre descendente supraspinale au
efect
inhibitor direct asup motoneuronului
Alte
conexiuni indirecte
intermedi intemeuronilor t)
motoneuronii mujchilor
flexori, dar acJiune
este neglijabil. Excitea acestor
are
efect
creterea tonusul
extensonlor activit;ii medulare, iar
itreperea
lor
reduc
rigiditatea de decerebrare.
Alte ci descendente:
- / olivospinale, puJin numeroase, au
originea in euonii 1 bulbare.
In mduv

se gsesc situate la limita dintre cordoanele

anterior lteral, unde sunt trvemsate de fibrele
rdcinilor anterioare le nervilor spinai Majontatea
ibrelor sunt spinoolivare care
se
indreapt spre nucleii
oliv
accesorii. Fibrele olivospinale coboar mai caudal
de mduva ceical.
Fibrele lui Marchi originea in cerebel, sunt
dispersate printre l cordonului anterior medular.
Fasciculul longitudinal medial. Este bine
individualizai in segmentele cervicale.
Fibrele sale ajung in regiunea sacral.
i
autonome descendente.
eii vegetativi modulari sunt conecta;i
hipotlamusul he direct fibre siate in funiculii
anterior ) lateral in vecintatea subsbnJei cenuj
medule, he indirect, via FR.
otorii

eri

SNC pote fi considerat un nsm blu

complex de cimcuite neuronale. una din functiile sale
fiind aceea de in stare de activitate musculat a
secre;ii1e glndulre. Dintre acestea, men[inerea
posii constituie Nnc!ie baz care
se face
printr-o serie
de reflexe
elaborate
la nivelul
mai
multor segmente pnn circuite feed-back
pennanente constiie aparat de conol.
In mduv sunt localizate circuitele de baz pentru
activitatea

tmnchiul cerebral sunt localizate nivelele vestibul,

ro1 in reac)iile statice, ji
cohlear rol in reac(ii1e de accelera(ie; la nivel
pontocerebelos stmcturile rol in reglea activit[ii
sinergice mupchilor; m mezencefal sunt nivelele de
proiec(ie ale cilor optice ji auditive; corpul
sttcontrole
mijcrile 98
de comului VII ji VIII
lfi
g
at
intermedi
ul
lor tonusului for
reduce
ui
A
re

m
ijc

il
or

olivei
terior ji

fibrele

ANAT
OMTA
FUNC
@ON4
L4

STSTE
MULU
T
NERV
O3
CENT
R 4L

i
a
r
c
o

e
x
u
l
c
e
r
e
b
r
a
l
m
i

jcarile
voluntare. Orice
mesaj periferic este la toate
nivelele inainte rezultatul
definitiv at
modificalor
s he neonilor
care ineeaz direct mujchii,
care pmesc ji direct
periferice,
special de

neumomusculare.
Cile
te care se aiculeaz
motoneuronii
perifeci
prin
intermediul
nilor au efecte facilitatorii dar
ji
inhibitorii.Centrii
facilitatori reflexele
extensolor (i inhib pe cele ale
flexolor, centrii iibitori invers.
Aceast activitate
reciproc muchilor
antagoniti este
pentm actiunea integrt. Un cent
iibitor poate h oginea unei
deoarece poate inhiba un centru
iibitor (deziibiJie) ji s faciliteze
:i>3uns, ji viceversa. Centrii cerebrali
pot modifica
activitatea neuronilor ci:
conexul po,iuii ateoare

lo
bu
lui
li
m
bi
c,
nu
cl
eii
se
pt
ali
,
ca
ud
at,
p
lli
du
s,

se
g
m

reflexele extensoe;
epitalmusul
le
faclliteaz;
alJi
ii. unele arii coicale motoi,
hipotalamusul, tegmentul mezencefalic
(i
lul, pot exercita atat influen;e
facilitatorii cat t.
Interac;iunea cile descendente
cele ascendente este impoant
pent activitatea mujchilor.
rdcinilor posterioare
ale neilor spini d ie flasc deji
stimularea conical poate induce
contrac;ia acestor mupchi. motor
periferic este excitator;
exist
fibre
somatomotorii
spre muchi. Numai in SNA exist
perifeci t (cord,
i netezi) dar aceast (, la
ogie este de natur centrala.
Cile motorii periferice qi au originea
in motoneonii comului anterior

. neuroni care alctuiesc / motorie ?

/ omun. Prelungirile
e ntele

ne
ur

o formez cile motoi periferice

n
in
i materializate
rdcinile
neonale. functie de

di
re
ct

c
e
n
u
(
u


ale
ner
vil
or
spi
nal
i.
Exi
sta
do
u
ci

car
e

mu
jch
i
poa
te
h
adu
s

de contractie sau de relaxare:

- m/ direct, imediat, datorit
activit;ii motoneuronului alfa,calea indirecta,
activarea
motoneonului
l de ctre uronul gamma.
Aceast
cale indirecteste
conformti principiului de
organismului, pnncipiul
autoechilibrrii
in
sensul regiunile
exercit control asupra celor
superioare.
Dintre cele douE categorii de
motoneoni medul, numai
motoneonul ac;iune direct
asupra contrac;iei musculare, in tim
motoneonul ; numai
asupra receptolor de control al
tensiunii mujchiului, (i indirect

in
sistemul de reglj
a1 mijcii pnn intermediul
buclei (seomecsm). Bucla
gamma este cale monosinaptic,
tonigena, de zorial, care incepe de
la receptorii anulospirali (i exercit
conool motoneonilor f: tonici,
as.
daproape indiferen[i
alfa fazici. trarea in acJiune
buclei gamma este condi;ionat

%le

p
ol
is
in
a

ptice

descendente,
deoarece
intensibtea
aferenJelor tonigene
depinde de gradul de tindere al
mujchiului. Asupra motoneuronilo r

99

4NATOMTR FUNTZONAL7\ STSTEMULUT NERVOS CENTR 4L

medulari, acJioneaz dou categorii de

aferente: monosinaptice, prim
proprioceptive ji polisinaptice care ac;ioneaz prin
intermediul unei retele intemeuroni. Aceast retea
este un focar de convergen; mesajelor
multiple, asupra cii finale comune. La acest
nivel influxurile sosite de etajele
supeoare sunt contopite pent realiza
starea de excitabilitate origine cetl
motoneumonului ) pent pmegti modalitatea
raspunsul periferic:
speciic cand
intervine numai
re;eua
intemeuronal egmentului respectiv ji
rspuns diz cand intervine ji re;eaua
l segmentelor vecine. Astfel,
re;eau
intemeuronal pfopet;ile integrative ji
distbutive ro1 in orgnizarea spaJio-temporl
modalit de activitate specifici
Cile de endente an in general acJiune
facilitatorie asupra mot neuronilor
alfa ji gamma, putind clasiicate in
calea reticulospinala, rapid,
ac;ionez prin intermediul cilor filtraj specific ale
re;e1ei de intemeuroni intersegmentari. Ea este
reprezenb de
fibrele
reticulospinale
mediale
laterale
avnd rolul
de
contro
otoneonii care
sarcina activitate organizat.
respect in gene

pnncipiul inervJiei reciproce;

b) alea difuz polisinaptic, lent,
ac;iune tonic permanent . Chi atunci cd
motoneuronii
alfa sunt tcuJi, neuronii
gamma desc spon salve de imipulsuri,
iferioe ins pragului ctic de active al
neonilor ali Neuronii gamma nu sunt direct supui
iuenJelor tonigene de origine fuzori nici
retroacJiunii circuitelor
Renshaw. Atat alfa
sunt ins supu(i inhibiJiei autogene de origine
extero- propriocepti
acJioneaz pnn intermediul reJelei de
intemeoni. Aceast retea exercit control reflex,
mediat de cile polisinaptice. Motoneuronii
alfa mai posed
stem propriu iibitor, circuitul
Renshaw. L
mic distan;a
originea lor, motoneonilor alfa emit
colateral recurent care articule
intemeuronul
iibitor at axonfce
sinps att motoneuronul alfa
respectiv cat ji motoneuronii alfa vecini,
special tonici pe care ii reduce
l tcere, in acest mod activitatea motoneuronului
este reglat ji frnata de propria sa activitate
(autoreglaj), in acelji timp es
de neuroni activi ieeaz
mujchi sau numit gp &
in special

st )

sit;i la
f
gmpului
neuroni
act pen impiedica d anormal impulsurilor
iv tm emise de neuro%
activi. acestei zone mute periferice anage
precizia in executia
volunt.
N4TOM9. F UNT
.

ZON4L
A.,,.

u
n
e
i
r
e
t
e
l
e

U U N. ERVOS .
3TS .
Z EN4L
TE L
..
M..
. .

sosite de

excitabilitate

mtemeon al
neuronal

2.4.
NERVII
SPINAL
I
in
ali
(ra
hi

;
l

dieni)sunt

pereche
care se
nasc din
fe(ele
mduvei spinrii. Sunt
mic .ti con[ind fibre
somatomotori i,
vegetative.
viziun :intotal sunt 31

de i erechi de
spinali, impar;i(i
icali, primul trece prin
atlas iar al optule intre
;

mo
dali

. nesechi de newi
toacici, pmimul tece
intre ;

ultimul inte

i
l
o
r

este
repre
z ent
de
contr
o
i
n
g
e
n
e
Chi
dmsca
rc
spon

neon
il or
al

fuzorial
l
proprioceptiv rc;ea exercit
war posed i distan; d
care se saps atat cu
special cei

acelaji timp este t grup de

neonal
de neuronii

:
pm
ec
hi
de
ner
vi
lo
mb
ari,
pri
mu
l
tre
ce
int
re
U
ti
L2
iar
ulti
mu
l
int
re
L;
-5
p

erechi de s), pimii

pat strtibat ;fornia
sacralia
iar acee intre sacm ji coccis;
zenl cocci iese prin hiatul
sacrat, delimitat de coamele
scmlui (i
Foare ji dispozijie. Yiezve
spinl ia najtere din unire dou
:::::i: d anterio (motorie),
care iese din

terioar ji rdcina posteriorfi

(sensitiv),
traiectul rEdcinii posterioe
se
gsejte
umtur: an lionul Cele doua
rdcini converg ji se unesc
intr- tnchi oblic, la nivelul
m inteeebral, alcEind nerv
?x ervul spinal d 2 ramuri colat rale
(ramura comunicant ji
ramura
) (i 2 ramuri terminale (ramura
anteriop/"a.
)
Rdcinile neului spina
Rdcina anterioara ia najtere
din
4-7

ne
rv
oa
se
n
e
r
e
g
u
l
a
t

i
n

enolateralE mduvei
spinrii, in afara fisurii
terioare. Rdcin t
este mai subtire decat cea
posterioarti. t este
formt din fibre mielinice,
de calib difent,
t prelungirile axonice ale
celulelor radiculare antenoare,
gmpate sub de nuclei. Sunt
somatomotoni,
visceromotoi,
fibre alf ji

Rdaeina dorsal se termin

3-10 firijoare neoase i
groase cele anteoare, care
se suprapun
regulat ji liniar in
sulcus lateralis ior al mduvei.
Pe Caiecl rdcinii dorsale se
gsejte gglionul spinal, se
deolta in , laterali
rdcinii dorsale, puJin inainte de

dcina anterioar. In afara

gmglionului, rdacina dorsal se
unejte

4N4TOMTA

FUONA L
>MULUZNERV45 N

d krioar pentm formare nervului

spinal.
Ganglionul
spinal de

t , l
regul6
d
ganglion pmuluine ceical
este pezat t t riidinii donbe in

dlal ji ganglionii 5G st
situa in intoml caoalui
lmtuite din mielini de calib difent ji fie
lJJlfiO, Gfl T9QfP22$

plungile ale melulelor din gg

spinb t se Lungimea (i
rdcior ueului
spinal v in l
lungimea coloanei veebrale ji canalului osos. In
traiectul for intrahidi
rdcinile t be schimb fib rdacinile
dorsale. Dw u fibmele adicwe ale rdcilor
de l fe1 exist legtu fine: in cadrul u riidacir
sau .int douii rdcini derite.
Tolitatea rdcinilor spinbe care emerg
din intumescenta lumbalis connus mulis yi
ajug sub conul mednl alciesG GOda de cal s
ftlum terminale. Lungimea rdcinilor crete mod
considerab de s. m de la ctiv
cm pentm

tele.

niefu/ rdacinilor nervului xpin/

: pm nent
inbrioml sacului dural (sg;oenl
l),
Gle do
riidc perforeaz in mod izobt
da mater (segmentul de tmverse d); ajse
dul (segmentul exDadb) se
g

inteeebral, unde ele se unesm

pent cotitui spinb
- segmenl inoadmal rdcinile se
iudreaptd in am, luconjumnd distnt
mduv concavitaa lor. Pia mat G
invelit m8uva tinde pe fiece rdc ji
apoi pe nervul spinal forand

iur@ sacul dal, ra8cinile spinle

unt io;ite de aderele radiculaf care
merg una t anteoe ji
una mapoia dorsale;
- segment de travene dul = rtera
radicula
deja diviz
utilize aceleagi f sau ptrnnde
- oeificiu sept. St ifGt
iiGlJl Slt GOtltC t- tbJ
l2Dtihfl

- segment extrad (wrvul radicul at lui

Nageotte) este foar sc masmd
5-10 mm. Se numeqte
d ( cmnjugaie)
porJiunea

rdGinilor cuprinsb
intre
de eR ptruod
da
mater acela ude dbGina
dorsl lntoe ganglionul

Nervul mdicular este aituat in

mijlo ui plQ venos. Artera l
mii ete itut desppm nervului dicul
inaintea lui, in mijloc venelor.
Rapartile
dupa

rdcinor spinale ru wrfehr/e:

p,l lg

veebl,
t

junge
la
g
t8
rdcile sbat str%itoe ingust
interscoartisul, deli mainb d8,

102
reprezin ul sensitiv). in functie d
spi
nal
es

gan
gli
on
'.
ori
iciu
l :

.ntrarahidi

. Dar in

de ca1 sa
sus in jos.

segmen t in
< fitre gaiira

i:
madu
va se
d
epine
uml.
:
radic
ulare.
ia
rd
cinii

diviz
ati
s
e
p
ar
at
.
I
n
l dian

foane

este foane
(nerv de unde ele
1 intalnejte

unui plex

ui radicul ar

pa;i
eebral,
iait de

'
'
4

T
O
I
\
I
\

F
U
N
C

O
N
4
L
4
4
5
T
S
T
E
M
U
L
U
1
N
E
R
Y
O
S

CENTR 4L

bral, iar inapoi de

anicula;iile veebrale. In
acest defileu se pot
m. pre siile de provenien)E
discoveebr l.
ile rdcinilor spinale
apofizele
spinoase.
apofizele
- .=.d pe viu singurele repere
utilizabile, sunt imponante de cunoscut
. exist intre punctul de
emergen; in maduv

rdEcinii
ji
pinose. Aceste ne
du
posibilitatea
de

determina .
cnebroradicular.

iaio
motor
ii, 2fibre
somat
osenz
itive ,
3fibre
viscer
omot
orii,
4fibre
viscer
osenz
itive;
medul
ar
antrio
r,

Fig.
Nr. 29.
NOT
Ral
(dM R*
W.
Kaltle,
Werner
Platzer
)

6-rdcina anterioara,
7gg spinal,8-fibre viscerosenzitive, 9posterioar , 10-newul spinal, ll -ram
com nninnf
mening
n/;
/2
13
terminal anterior, 14
ramuri
comunicante ,- 15-gg
simpatic,- 16-ram alb, 17-ram
comunieant cenJi.

?ieul spinal
Este format din unirea celor dou
rdEcini in afara ganglionului spinal.
-aine are form cilindric iar apoi
tuita. Lungimea medie este de 10
mm.
. ntinu direc;ia rdcinilor, ci
formeaz ele un unghi obtuz,
deschis in
.<re tinde s se apropie de un unghi
drept pent lombari. Se termin
1:, in dou ramuri terminale.
spinali traverseaz operculul al
gurii inteeebrale printr-un
orificiu comun neul, situandu-se
In aceeaji teac dural. Intre aceast
teac (i periost se dispune circular
fil broasa, numit lama epidural, care
separ spa)iu1 limfatic epidal intre
dural ji lama epidural ji spa(iul
grsos, situat intre lama epidural ji

u
n

de se gsesc plexurile venoase pi

inainte ramus meningeus.

AN4?OM1A FUNTTON4LA 4 SZSTEMULUT

NERYOS ENTRAL

Ramuri molaterale:
ngeus (nemul sinu-veebral / fi
s/t) se f din dou radacini: una
spinali ji alb simpaticr Rdc spin provine fie
Q nervul
spinal inspi,
imedi
dnp$ din g interveebr&a, fie
rama terminald t nervului spl.
Ra"dcina simpatici se nagte iQ
ommunicans subiacent. dat constituit
ramum meningeus urmea tect recent, sbate
g ld, de este situat t
nervul
, ji se t tn v veebl prin
ramuri
vertebr&e (la
cor@
veebrali), scale (la diacul inteeebral),
ligamentare (1
ligamen@
longidinal posterior) mngeale (la da mater).
oua ia 5tere din nervul
spinal sau din dBGina Q
k ji face legbtu Gu ganglionul spatic

iiwecinat. Aceasta ramu con]ine

mielinimi
ai neonilor vegatimi
preganglion din
lateral,
respectiv aGl iutennenlateral
mdvei,
- f spsa postgmglion
ganglioni simpatim in se term.

Ramuri terminle - sunt mixte [

ramurii dorsle cervil este
exclusiv motoe
darsale war subji dect cele
tennin@
st in

gene
t. Dp an snbb8t spatiul dintre
apofizele trnsverse do@

veebre invecinate, ramurile dosale se stribuifl, J7 tjg

]t, lJGhil _ fd ji mujmhilor lougidini

at spin%i, pe de alb parte, unei m snprafet,

cutanate dorsale, tiu de la vertex pd la

Ramurile anterioare sunt war

st t, asigurod
voluminoase,

motoe

yi senslfiv membror, regiunii

t galui

regiii ventlaterale truochiui. Spre d

ramurile d care i pstre aoumita
independenja morfologic, ramurile le
uervil spinali, excep[ia celor toraici, chimbfi
fibre iune ele, formd plexuri plex cerv'ical
forat din ramurile t ale primilor 4 nervi
cecali; plex brahial - formb d ramurile anteriore
ultimilor 4 celali pi
Bf llFrOm
tOf BGifi j t?XI
lomb6f - fonnat din mmurile
mtoe ale primilor 4 lombilj
XIl]
9G1, jflXl l
flJ

104

ATO I\I\Z A FUNCTZONAL

SISTEMULUI NERVOS CENTR A

d
i
n
d
i
d
i
n

sa

d
o

c
e
f
e
i

plexul

ANATOM A FUNCTZ, ON4L 5STEMULUT NERVOS CENTRAL

TRUNCHIUL CEREBRAL
t c pae component enceflului, alturi
de cerebel creieml mare,
:ind una dintre cele inai im

sistemu ui nerv
TGhiul cerebral se gsejte situat in fosa
cerebrala
oste
oara are
.m trunchi de con
s
spre
diencefl
; baza
mic
dispus .
ontinundu-se
.X
re lungime de 9-10 cm ji este orientat de
ios i
. us
i dinoi inai
.
ste format din
, punte ji mezencefal. La
nivelul bulbului se gsesc
centlor nervo
li (cardic,
respirto),
este strbtut de

 tracturilor nervoase s
enle
te precum
ji de cele
provenite
imif/ Ji raportui ile trunchiului cerebral
sunt:
Iferior plan orizontal care trece prin
arcul anterior 1 tlsului Supenor
pedunculii
cerebrali
g pan
la diencefal, trec din fosa loas prin
oriiciul lui Pachioni in fosa cerebrali.
.nterior
jos in sus : arcuj
pnterior aj
vine in
1b
de
occipitoatlto
idi
osterior este desp,it de cerebel prin ventculul IV
cerebral.
Lateral bulbu vine in
elului.

3.1. CONFORMATIA
EXTER1S&
1.
Se af li situat imediat deasupra ji in continure
mduvei spinrii ji se

 pan l nivelul pun;ii lui Varolio, avand imit

inte ele, pe
fa(a
ioar un ; direc)ie transversal, numit n(ul
bulbo
ontin sau pontin
ior. In po,iune
fe;ei anterioare ji
pe linia median bulbului lsejte incmcijare
de fibre numit decus(i piramidl. Un pl
care trece inferioara acestei decusa;ii
constitue limita separatoare intre bulb mduv,
plasandu-se imediat deasupra
ali
Topografic, limi inferioarti bulbului
corespunde marginii superioare ucului
dorsl 1 atlasului, plan trece
anterior prin mijlocul
apofizei toide,
iar limita superioar corespunde treimii
superioe j;ului bazila r.
107

ANATOM4

FUNCTZONAL7\ 5ISTEMULU NERVOS CENTR7\L

Bulbul are forma unui trunchi de con,

tuit ntero-posterior. urmtorele
dimensiuni: longidinal 3 cm,
l)imea la baz 2 cm (i an posterior 1,25 cm.
Baza mare
este
situatti
spre
punte,
iar baza
mici continuarea
mduvei. Este tuit dinainte inapoi (i ujor cbat,
concavi anterocaudal.
Bulbul prezint 4 fe;e:
Fajaanterioar . Pe lini medianE se
gsejte
fisura median (,/is mediana sive fissura
nlr/or) care continua ;an;ul medioventral
medular. excep;ia unei mici pon,iuni caudale,
inltE de aproximativ 0,8 cm. Inferior, jan(
este intrempt de serie de fibre se
)zintre ele (i formeaz decusatia
l (deruxni/in pyramidum
dive d. motoria). decusa;ie, isura
median
bulbului
se continut an(ul
medioventral mduvei. Deasupra decusa;iei
janJul bulbar se continut pa la cel bulbopon unde
se tenninti intr-o depresiune de formE triunghiulr,
numita gropi(
lui Vicq dAzyr tforamen um). In acest
;),
piamater Primite
prelungire, iar in ndul lui se , ji la maduv,
bandE de substan;
care aici ia numele de rafeu (i nu de comisur alba.

Cranial de decusa;ie se gasesc fibrele

arcuate exteme ventrale (,/ arcuatae extemae
venfrn/a) care ies din fisura median, inconjoarE
piramida oliva bulbarE intrand in pediculul
cerebelos inferior.
De pae de alta fisurii mediane ji
paralel e1 se observa d
relieri, dou cordoane, par continut
cordoanele
anterioare mduvei, nu.mi
are yrais medullae /ongn fie ), forma)i care in
paea cranial se ingusteaza dispar sub ibrele
deasupra for in
transversale ale pun Imediat
originea
(n(u1 bulbopontin
t ne abducens (VI). Piramidele
contin fibre motorii conicospinale, dintre care
800 se incruci(eaz in decusa)ia piramidali, ji vor
forma tractul
lateral. Circa 20 0 dintre ele nu se
i trec direct in
cordo medular
anteior formand tracl oicosninal
direct
al lui Piramidele bulbare
sunt delimitate lateral de cEtre un jan) lateral, care se
afl
continuarea jan)ului colateral anterior a1 mduvei se
numete jan;u1 colater:
terior al bulbului (su/cu lateralis / ) sau
jan;u1 preolivar, unde (
originea aparent neul hipoglos (|1 hipoglosului).
Faja posterioar . Are stmcta cea inai
complicatE. Ea este cupns in cele
dou

janJu
colaterale
posterioare
(retroolive), drept
(i
stang.
deosebesc acestei fete dou po,iuni:
Po iunea inferioar care cuprinde
aproximativ jumtate inl(imea fe;ei ji
cErei coorma)ie este asemntoare
fe;ei dorsale
mduvei. Vom deosebi deci, un jan; medial dorsal
(su/rua

posterior) colterl posterior (sn/cua lateralis

posterior), cupria
ele cordon de substan; alb, numit
funiculul
lteral
(,/nnicu/
108
:ropost
erio
r,
2

cm
(i
nte

con
cv
ita

medular, ferior, ac ele Ji

ri6lorii), S

N
A
T
O
I
\
J
\

F
U
N
C
T
,
T
O
N
A
L
A

S
I
S
T
E
M
U
L
U
I
N

ERVOS CENTR 4L

..cs1 cordon este divizat printrun ; veical paramedian in

dou .'. ;medial, unde se
;;sejte (i nucleul lui Gol1) ji
Burdach (lateral de unde se
gase(te (i nucleul lui Bdach).
Poniunea su erioar care
dtorit schimbrii direc)iei
celor dou
/:s1, in sus ji lateral, are
conforma;ie iotal schimbat. In
acest
- xi cordoane cuprind intre ele (i
delimitez suprafa;
triunghiular .- )os. suprafa;
care , fe;ei dorsale
bulbului ji care ia pae la
eului
v
l. Acest ventncul
reprezint

-alului
ar, lar;;ire
formatl de depEnarea celor doua
cordoe
e
l
e
.

-.
::
1
.
m
e
di
o
v
e
nt
ra
l
l
bul
bop
on

gr
op
iJa
oa
r

iubs
tanl
a al
cnt
ral
e
tfib
r

pe

linia
gsejte

medianfi se
un
jan;
median a1
planeului
i IV, numit tija
in se
calamus scriptorius, su continut
jan; care
s in

piramid a

. observ do
anterioare at
), formaJi
ale pun;ii
"arent ne

sup
e
or
at
ven
tric
ulu
lui
IV,

in
jos
se
con
tin
ut

cn
lu
l
P
o
n
i
u
n
e
a
i
n

ferio calamusului fost

numita ciocul calamusului, n
plorius fiind format din celc
dou triunghiuri altate ale
nervului
?esp,ite prin jnJul median
avand aspectul unei pene
folosite
:.: acele penei fiind alctuite de
striile acustice.
.- ji posteor de vrl lui
ca1am.us scriptorius se gsejte
band cenu(ie, intins
trsversal intre cele doua
fascicule ale lui Gol1, in
? care aceasta se despae. numit
obex.
ra1 de an;u1 median a1
ventriculu lui IV se gsesc dou
relieri 1ire ele
de
depresiune. Atat
reliele
cat (i depresiunea
le
t de form triunghiular ji an
fost numite
.
Astfel imediat in il ui median
intalnim aripa alb intem
(trigonulhipoglosului), de
.. n_ hiu1ara, baza in sus
vrful la nivelul ciocului calamusului.

'ntre
care
circ
a

ico
s
in
c
or
d
o
n
ul
<
are
se
afl
ic

:
an;u
1
colat
eral

ld
e
(
ar
e

'. izat de un jan;

longitudinal in dou
p, i.
cU]ns intre

(i Stng. Se
/i+111bte din

;ei dorsal e
medianus sive

In
ronzi
mea

ei
se

an
qm
p
de
neu
roni

con
stit
ue
orig
inea
l

ner
vul
ui
hip
ogl
os.
slor
neu
roni
ies
apo
i
din
bul
b

prin ;an[ul pmeolivar formeaz

nervul
teral de aceast arip se
depresiune, numit fovea infeor, de
nujie (i de form tunghiular,
vrful inspre ;, numit
--; sau trigonul nervului vag. In
de la acest nivel vin
fibrele nervilorvag
glosofgian, fibre
pEtmnd
prin jan)ul orsal a1
bulbului, precum pi
fibrele nervului
intermediar a1
lui
. care an ptns in bulb prin
gropi(a suprolivar.
lateral de aripa cenujie se allti area
postrem ji alb extem6 (
i), tot in forma de triunghi,
baza spre (.
La nivelul se gsesc
douE gmpe de neuroni:
una situata inai medi, inai de
cenupie, care contine nucleul
pncipal al nervului vestibular pi
umejte vestibulari ji dou
gmp, ajezat inai deasupra pi inai
in

109

AN4TOMT4 FU NCTONAL/\ 5I5TEMULU1

NERVOS CENTR 4L

afar de prima, se intinde ji pe la(a dorsal pun;ii,

este berculul acustic cochlear.
Aripile descrise sunt limitate in afr de dou
cordoane care merg
in sus i in afar ji nu sunt altceva decat
cordoanele
posteoare; ace trecand in
jumtatea superioar fe;ei dorsale bulbare, pe langa
schimbare direcJie, (
i forma ; denumirea.
Astfel,
aCeste doua cordo imetrice,
sunt dect fasciculele Goll ) Burdach; de indat
prins indepa de linia median, fasciculele
lui
ll denumirea de pirami dorsale.
Aceast
piramid dorsl are po,iune
incipient
sub
form
, de unde denumirea de
clava
mamelonat bulbului (fuberc /um
i/is).
Cel de-a1 doilea Burdach, denumirea de corp
restiform
edunculus cerebelaris inferio este
situat intre piramida
dorsal inunt ji jan ;ul
colateral dors l Acest corp restiform in drepl

unghiului lteral al ventculului IV se indoai afar )

devine peduncul cerebelos inferior, in apropiere
de locul de in in cerebel este inccijat de striile
medulare
ale
ventriculului IV
(s
mediillares ventrieuli punrfi). Acestea se indreapt
spre an;ul median al romboide
undedecuseaz
pa,ial.Ele reprezint fibrele aberante
ale

conicopontocerebeloase, fibrele nucleilor arcuaJi

( rcutopcerebelos e se duc spre lobul
oculonodular ale corpului pontobulbar.
Imediat ventral fat de acest corp restiform,
intre el ji jan;ul colat dorsal, se afl paea caudal
un nod de form ovalar, numit tuberc cenuiu 1
lui Rolando (iubercu/n m cinerenm) sau nucleul
geltino
colateral dorsal a1 bulbului este anJul
in care iji
au og
aparent nervii glosofaringian, vag ji
esor.
Pe plan dorsal limita dintre trunchi
punte nu este foae separarea
dintre
cele
dou p,i
cndu-se
pl
orizo convenJional, trece prin
gropiJele laterale ale bulbului ji unghiule late ale
ventriculului al IV-lea.
ste cupnns intre dou
panjuri veicale, unul fi anjl colateral t
preolivar, l doile situat i dorsl, anjul colt
posterior al bulbului (retrooliv), din care ies
rdcinile neilor glosofan
(IX) vag () ji accesor (XI).
Pe aest faJ, m partea supeo, aproape de
f
pantul colateral t se gsejte
ovalar, in relief ji de culoelb, numit
oh bulbara
sau oliv .
La nivelul ei
se a nucleul
olivar (subst cenujie). Oliva
ml;ime de 1,2-1,5 cm ji este lat de 4,5 mm,
avand exemite superioara care ajge aproape

de jan ;ul bulbopontin, ls desupr ei mic

depresiune din care ies rdcinile nervului facial
Wsberg.
(VI intennedial lui
Aceasta
depresiunese
nume jte gropi
supraolivar bulbului. Intre marginea dorsal olivei
ji jJul colateral do

1i0

ul
acu
stic
s

me
rg
ob
a
re;

aces

tc5 schimbarea & dou

cordoanel
de piramidal ub
form
sau
ea tract, al ris inferior) orsal
in afar
se indoaie cul de intrare ui
IV (strim
median al fos emnte ale
Qcerebel oase)
jaiiJul colate& it tubercul 5.

N
4
T
O
M
Z
A
F
U
N
C
?
T
O
N
A
L

A
4 SISTEMULUT NERVOS
CENTRAL

veical de subsbn(E alb,

care nu este altceva decat
cordonul
bului; la extremitatea sa
superio, in 1
bulbopontin
se af l bulbului in care
intr neul acustico-vestibul
(VIII).

este fonna(iuni se un
strat de fibre ,
concavitatea
medial,
care,
plecnd
din
jan;u1
medioventral,
imbrac f(a

exemitatea
inferio olivei, fa;a
laterala
duc posterior pentm sfji in
pedunculul cerebelos inferior.
Sunt
exteme.

vterpdu no utar

au origine

foae
clai
OrizO
n

ur
ile
lat
er
al
.

ul
fiind
5[
ul
colat
er
osof
anng
ia
tera
l
teri
or.
numit

oliva

(substan; mm, v8 ontin,

lasand
ial (XII) ;
5te gropij
lateral dors

d
e
l
e
b
u
l
b
a
r
e

Fig. Nr. 30. Faja anterioar tnchiutui

cerebral (dup W.Rahle, Werner Platzer)

AN4TOMTA FUNCTZONAL4 4 SZSTEMULUT

NERVOS CENTR 4L

Ra orturile bulbului
Fata anterioar la nive
meninge, vine in rapo odonto de care este
Jdi,
sepat
ppofiza
ligamenl transvers
trece mapoia ac
stei apo
a1 atlasului,
UrmErind-o in sus
gaura occipitlE pi
in
acest fatE ort . i
vine
aera bazilar
pe cele dou 1ere
occ(ipitalu1ui orman vertebrale
se
tnchiu
,ap osterioar de la
marginea
superioar

arcului
dorsal atlasului pani
la gura occipital, prin intermediul meningelor, bulbul
vi
rapo
occipitoatloJ inaltl de aproximativ 0,8
membrana
cm ji lar.
di,
2,5 cm; in
v in raport planurile
sptele
regiunii cen i
i
posterioare.
n

e
De
bulbului
ventriculului IV, prin
intermediul

, f;a dorsal
formeaz pode.

vine

in rapo pe

linia
medianl
vermisul inferior al ;:rgJx:in1ui, iar lateralcu bns .
dinainte
inapoi de artera venebral. se indreaptE
spre fa)a
anterioarE pun(ii.
Fiecare
din
fatala laterale vine lobulii
amigdalieni
ai cerebelului (tonsilla
cerebelli), motiv pe care acetia se inai numesc
lobuli rahidieni. Mai lateral se
gEsesc cei condili ai occipitalului,
sub care
se interlinia aniculara care-i
epara
msele laterale ale atlasului.
. Puntea cerebrali
Puntea
cerebrl
untea
lui
Varolio
metence
consti po,iunea mijlocie trunchiului
cerebral, care deriv din po,iunea bazal veziculei
ptra canalului neural, din metencefal, impreun cu
cerebelul.
Pe fata anterioar are limite, pe care despae de mielencefal, supeor, jan ;u1
o;;;ppeduncular,
care
desparte mezencefal.
Posterior limita superioarE ji
inferioar sunt neclare pi se corespunz tor
limitelor anterioare.
form exterio puntea seamn
cstan,
avand
to

aproximativ
marginile rotunjite. In medie
msoar 27 mm
cuboid,
inl;im 25 .
i grosi Fiind constiit inai mult din
e ji
mm i me. mielinice.
n
n
culoare alba. Prezint parte liber, puntea propnuzis sau protuber(a, proemin mult inainte,
fiind bine delimitat atat in sus cat ji in jos prin
jan[, precum ji de faptul fibre
direc(re
ansversal, bine distin de stna)ia i mult
longidia bulbului pi pedunculilor cerebrali.
Are
parte ascsa,
i IV
posteo, care

iumb
sjj
gp - . .
ce-l apropie stcra.
bul
Aceste
ui
.
ara, in continuarea
apofize. (i apoi se unesc

dorsal al 'ulbul vine in

.m (i larg de
cervicale

care vine in
otiv pentru
cei doi
separ de

constie pe care

111
4\
FU
NT,T
OPLA
1
STSTR
UUT

CT
PL

se
pot
disti
nge
ji pe
sec;i
ile
trans
vers
e
ale
pun;
ii,

anter
ioar

:
p
u

and numele de picioml pun;ii, iar

paea posterioara, calota.
Privita dinainte, puntea este
convex atat in sensul
longitudinal cat (i ersal. Jos,
janJul
bulbopontin

despae
de
mielencefal, sus
pnjul peduncular, de
mezencefal. In jul
ei se
vd serie de emergen;e ale
or :la marginea
supeor punJii, in
jnJul interpeduncular nervul
oculomotor; in unghiul
pontomezencefalic apare nervul
trohlear;
e;a nervului trigemen constie
limita
dintre
punte

pedunculul
elos mijlociu; in unghiul
pontocerebelos iese nervul
acustico-vestibular; i edll,
neul intermediofcil; in jan
;ul bulbopontin
nervul cens,
deasupra piramidei .
Suprafa; anterioara punJii
este u;or t, avand un relief
alctuit din tranversale.

F
i
b
r
e
l
e
p
o
n
t
i
n
e
s
u
n
t
i
n
p
a

e
p
a
r

alele, aproape orizontale;

lteralins devin ujor
convergente,
! ptrunzand in pronzime, altele
apropiindu-se; lteral, ele se continut
intrepere fibrele care
constitue peduncul ul cerebelos
mijlociu. Puntea tdunculul sunt
delimitate convenJional
linia trigemino-faciali , dic care
une(te emergenJa
nervului
trigemen aceea facialului.
Fibrele verse sunt
de lracrile
alCtuit
pontocerebeloase in paea
bazil

;; pae din ibrele transversale iau un

dmm arcuit, trecand peste celelalte
. se indreapt spre unghiul
pontocerebelos in form de fascicul oblic,

exitatea laterali. Alte fibre formeaz

fascicul
lateral,
plecnd pe
inea superioara
fetei t
erpuind
imprejul
marginii
-- pedunculului cerebelos
mijlociu.

U
n
j
a
n
;
m
e
d
i

n
t
r

ece pe suprafa;a anterior punJii,

avand direc;ia
gitudinal; jan;ul bazilar (su/us
bni/ isris) este cauzat de dou
proeminnJe
:-:amediane, care la randul lor se
datoresc
fasciculelor
piramidale;
acestea
: eaz inai jos piramidele
bulbare. In acest (;
median
se gsejte aera
. )an;ul este lat ji puJin
adanc (i prezinl serie
de
guri
pentm
-.nolele care ptnd in punte.

de
f amintite care despa de
epedunculii
latera
l

p
o
a
t
e
d
e
l
i

m
it
b
p
f
i

linie trece prin

emergen;a neulu i
trig emen . Este
-
.d
care prezinl stria;ia
ri
u

continu at de pe
t
for
suprafa)
m

.
este
cerebel; este
Fa;a
?7
posteo
m
m
E acoperit terito
), dand
ar
in
de
pun ;ii
:1
c1

parte
-. os
prin
cte
me
distinc
te

care ia pae la
u formarea fosei
n
g romboi de
hi
ul
a
m

tfosa
rhomboidea

.-:.ra1i. Are
.1ceste

nt
atea
supe
rioar
ti
podi
ulu
i
vent
ricul
ului
IV,
4N4TOM1A

FUNCTTONAL7\
SZSTEMULUT
NERVOS ENTRAL

:
n
c
e
f

1
u
l
u
i
.l l etje

Este a1<l

te desci
Lo

en

Pori.iunr
$. _ mez enci
us
cleul
g racil
is
Santul
edia
dorsal
Sa ntul
sterolate

rificiu l l
ui Lusc h
h
Reces
u rile
laterale
cl
e
u
l
c
u
n
e
a
t

ei
e

h
i
p

eie

o
g
l
o
Aria
vestibul
ar

T
r
i

T
r
i

g
o
n

g
o

u
l

n
e

u
l

Fig. Nr. 31. Faja posteriaar trnchiului (duy W.

Ealile, Werner Platzer)

3.1.3. Mezenmefalul
Mezencefalul reprezint
segmentul
encefalului
situat
sub
tenlori:: cerebelli,
este despr;it de punte jan jul
pontopeduncular,
care trece de
incmciarea ibrelor trochleamlui
in
paea
posterioar
la
margir . supeoar
pun;ii, de diencefal prin planul care
une jte comisura posterior
creiemlui marginea postenoar corpilor mamilri.
mezencefalul se continut
1
limite
precise_...
diencefalul.
Datot dezvolti ma
creiemlui terminal
la
in sensul axui anteroposterior axul
lui Forel -, acesta acoper in totalitate

creieml mijlociu posterior. De

fa;a posteoa mezencefalului este
invizibil l adu..

114
II! edulare

ll!Ui hig los

lui vag
ru
le
u
s

P
C
M
ratel
e
punt
ii)
Pul
res
tif
or

tetori
trece de la margin posterio
recise

la adult

*
4

4
FU
N
T
O
N
AL
4

S1
ST
E
M
UL
U
NE
RV
O3
CE
NT
R
AL

m
a
ne
ant
eri
oar
,
sau
baz
al.

Axul i onentare
longitudinal aproape
veical continut in sus
ale trunchiului cerebral ji l
mduvei spinii.
>1t din cci doi
i
edunculus cerebri) la care
po,iune ventral (rrns
rerehri) dubl ji po,iune
dorsal din tegment
situati dorsal
de
apeductul
cerebral
formeaz falic
(rummesencephali).
Mezencefalul
este
strEbtut
de
<mbra1 (oqudu r/x cerebri)
face legtura intre ventriculul III pi
terioara.

linia mediosagibl se gsejte

depresiunea longitudinal,

de
form

unghiulare
adanci largi, baza in sus

s
p
r
e
c
o
r
p
i
i
m
a
m
i
l
a

t
e
r
c
m
r
a
l

lui (/osn
interpeduncularis).
Varl su se sub marginea
supeoar punJii, in
depresiunea numit recesus
fundul fosei interpedunculare se
gsete
substanta
perforat
I substantia perforata posterior)

este
strbtut
de ramile posterioare.
< intercral este marginit
lateral
de
picioarele
pedculilor
coloane longidinale
groase,
fibre rsucite
sens
care

emergand
divergent ji lateral de sub punte.
Pe fa;a pedunculilor se gsete
anJul medial 1 mezencefalului
(su/cus cruris cerebri), originea
apet neului oculomotor
(III), de
. dmnumirea de an;u1
oculomotolui.

L
a
li
m
it
a
s
u
p
e

o
ar
a,
u
n
d
e
fa
;a

se
pi
er
d
e
in
di
e

ncefal, pedunculii
cerebrali sunt intretia;i aproape de
tl optice. PuJin inai jos pi
paralel de tracrile optice se macl
peduncular transvers, un fascicul
subJire, ar contine fib de ie
nucleul bazal a1 tractului optic
corpul galben geniculat medial,
parte, nucleii substantei
interpeduncule pe
de alt
pae. La el apareintre corpul
geniculat medial ji
coliculul
cvadgemen naverseaz
faJa
anteoar pedunculilor
ji
se
pierde injan ;ul lui.
FuncJional, el ar apa,ine cilor
reflexelor vizuale, deoarece
%1e degenereaz dup enuclere
globului ocular.
paea ierolateral, fa;a
piciomlui
peduncul este
de tor dou mici
iccijat
fascicule fila lateralia pontis pi
tenia pontis, care merg apropiat ji
paralel mginea superioar
pun;ii, pierzdu-se medial
oculomotomlui. Fila lateralia pontis
patrund
lateral
in pedunculul

sup
e
o
pi
co
nJi

flbre lega nucleul din;t a1

cerebelului de interpeduncular.
Tenia pontis
merge
lateral pa in jan
j:ul dintre
ul cerebelos mijlociu ji ccl supeor.

ANATOM1A FUNCTTONAL4 4 STSTEMULUZ NERVO5 3NTAAL

.pasteriaard.
Esk accesi8ilb vedii num dup
d lobor occipi@

hemisferelor rebrale ji dupa s; cortulY

cebelui.
Pe t fa se g lama cvgemio
teclui mezencefal cele proeminenJe
roude, moliculii mvdgemeni.
intinde pan la tlaus
epilaus, infeor v medul at

cebelului pi peduocul cerebeloji supeo. Get doi

coQ uperiori (co//icu/ supipr), numiJi ateo,

sau oiGi
mi ji de culoare gn-re ;
(moffimmfus inJsior), posteo su aitivi, sunt
de culoare i lbb. Pe linia miana,

cvgemeni st sepa;i anjul longidinl

median, Gi exoe
eiow se termici in ds itua. sub epifiz 5i
comisa
, numi g pineal, cwe in centru
prezth bercul pi
Eemibtea ifeoar gJului ajge
vlul med al cerebe fmatiunea s care
ptrunde m , numitd u1 vlulmi supe
Un ant, transversal sep corpii cvadgeme in
supeo ji , for impreun ce1 medib,

Jul cciform

 par;iI laterale, de la fiecare corp

cvagem en plec spre
genicula;i diRGefi, fora;iuni proemin
la suprafaJ, .a1cuite munchiuri de fibre neoas ,
numik bra;ele coliGUlilor cvagemeni. de la
colimull GVBge 5 18 GOfQii
genicula;i lteli merg colicilor supeoEi
(
colliculi superioris),
de t cei ioerio8 corpii g mediali meg
braJele coliGilO (brachium /
inferioris). AGPSte bate st sepal intmfl le prin
interbrahial.
De qi de
fru vlui med
supenor, sub GPlic

f, iese din mezemcefb

singuml
pe faJ posteo
s-an inwucij subanj lb de

nervnl t,

og aparenta
cerebral. Fibrele sale

sub vl medul
supor. continue, nervul trece d Gf1O( ul
feJei laterale mezenfalui se d spre
creieul
Lateral de vlul med supeor se
obse proeminen]e1e brt conjctive

cerelui su peduorelii cebelogi supeo, care

ptnd mencefb sub l inferioi.
ji 1& de colicii se
gsesc, de parte pi de Qf'9D19/$O flll GOTQI
QWQ,111,
Gi de

G
eoupie

tD, d aJl colicui iofeor fibrek

lemului medil

leagd de punte prin t pabigemopontiir

116

N4TOMZA
FUNTZONAL4
4
3TSTEMULU1 NERVOS
EN TR 4L

o
cc
ip
it
al
i

rior), median,

mi

extremitd
posterio
berculu l pin@

al cerebelul medul ar superi

, form
eaca spre
alctuite

infe
rior
pan

Cei
doi
coli
n
opti
ci,
sunt
infe

Astfi9
merg bra(e
inferio

, sub coliculd
origi
-au incci jat eul trece de
aza creiemlui.
bratel ptnd

arte pi de alt
cenujie
ia

Col iculii

Santul colateral anterior

Fig !"tr. 32. Faja laterali nchil

i(dup W.Kahle, Werner Ptatzer)

/ /nern/e

O
li
v
a
b
ul
b
ar

pund segmenlui
mezencefalic (i piciomlui
peduncul. In sens intre picior ji
tegment se intinde jan)ul lateral
al mezencefalului. em1, impre
l pi braj1
sau ji
pedunculu l supenor,
delimiteaz la suprafa(
tegmenui igonum lemnisci,
de
mghiular , baza anterior l
lateral. In profunzime,
s
corespd
fibrele
lemniscului lateral, part,ial
merg la colicul cea inai me
parte se mdreapt spre corpul
geniculat medial, unele bral
colicului infeor.
le laterale ale mezencefalului vin
in contact giml hipocampu i.

AN 4TOMI4 FUNCTONAL4 4 SISTEMULUT NERVOS CENTR

4L

Plexuri coroide ventncul

T
ct

a
n
t
a
p
o
s
t
e
r
i
o
a
r
a

u
opti
ce
.

carotida
interna

tala

Nerv
ul
oculo
motor

mog
enic

.
cerebel
oasa
superio
ara

ulat
a

. cerebrala
posterioara

Corpii
mamilari
.
cvadrigeminala

.
c
o
m
u
n
i
c

coroidale
posterioafe

medial
Coliculii

Corpul
geniculat
lateral

superiori
Crus cerebri
Bratele
coliculilor
inferior

Co

Coliculii
inferiori

rpul
genicul

trohlear

at
Ner
vul

R
a
d
a
c
i
n
a
m
o
t
o
ri
e

P
e
dmedular anterior
u
n
c
u
l
u
l

Radacin
a
senzitiva
accesor

. cerebeloasa anteroinferioara
. labirintica
abdu
cens

losofarin
ian

.
ce
re
be
lo
as
a
po
st

eroinfeoara

Pedunculul
cebral
N.
acusticoves
tibular
. cerebeloasa

post-inferioara
Plexuri
coroide
ventncul \'
Corp
u
l
r
e
s
ti
f
o
r
m

Tubeulul gracilis
uberculul
. spinala
posterioara

cuneat

, veebrala

Fig. Nr. 34. Vascularizajia trunchiului cerebral 5i

cerebelului. Vedere laterali.

120

TOMZ4 FU NC?
TONALA
5STEMULU1
NERVOS ENTR 4L
Artera sata d Arterea comunicanta anteioa

r
o
l
i
v
e
l
e

iar
cele
pen
ra
mi
del
e
bul
b

re
ce
s

al
e
ar
te

b
u
l
b
:

nu

i
lemn
iscu
a

are

sau
a substan
n ta nea
oculo
moto
e
A

o cuprinde
a
e
a
e

b
a
z

retra
Je
anterioa
re

T
rC

Ate
oflalrnJ
ca
Co
rpi
i
ma
mi
lar
i
I
n
k
n
d
i
b
u
l
u
m

.
hjmg
bs
(XII)
Oliva
bulb
ra

N.abducens
(VI)
verteb
rala

late

erc
uril
e
art
e

33.
Y
suf
ariz
aa
tru
nch
iulu
i
cer
ebr
al
si
cer
ebe
lulu
i.
Xed
ere
anf
eri
oar

ccumferentiale lgi
forme ji ele
peripedculare artera
cerebeloasa supeoar.
coroidia posteoar este

cerebrale posteoare i
cerebrali ji cs cereb.
oliculilor este rama din
cerebrali posterioar
ji irig

19
4N FUNCTONA LA S1STEMULU NERVOS
ENTRAL
TO
M
T4

3.1.4. Vascularatia trunmhiului cerebral

Arterele bulbare au originea in aerele
veebrale, bazilar ji
s anterioare: aerele
paramediane care
vascularizeaz
jumttea crani bulbului provin
din

aera bazilar
ji
aerele
veebrale,
cele jumtatea
caudal din anerele spinale t. Ele
irig piramidele but lemniscul medial (i nucleul
nervului hipoglos. Aerele circumferentiale
irig paea cranial bulbului
provin din
aera principal re lateral s
recesului lateral, ambele ramuri ale aerei b
Ramurile pent jumtatea caudal bulbului
deriv din
cerebe iferior,
ramur aerei venebrale. Ele
vascularizeaz olivele
but tractul
spinotalamic, tractul spinal al nervului
trigemen (i nucleul ambi Aerele
circumferentiale lungi au originea in
cerebelosk inferiori. vascularizeaz PCI
nucleii bulba vecini.
eleaji ogini: aerele
paramediane
in numr
la 6 sunt ramuri le aerei bzilre. Ele
ig tractul piramidal, pontini, fibmele
pontocerebeloase
pon,iunea
paramediana
lemnis median.
Anerele circumferentiale
scue in numr
de 4 sau 5 an originea bzilar. Ele irig
laterali PCM, cailor sensitive ji
pontini ai nervului trigemen. Anerele
circumferenJile
lungi, rmuri

anerelor cerebeloase anteroinferioar supeoar,

irig tegumentul pontin.
At-terele mezencefalului repet aranjamentul
etajelor anterioare: an paramediene u oginea
in locul
de 1 aerei
bazilre
sa po, iunea ini;al
aerelor cerebrale posteoare. Ele irig substanta
ne nucleul rou, po,iuea paramedian
tegumentului nucleul oculomoto In totlitte ele
formez pedunculul vscular retromamilar
cuprinde plan anterior sau
talamoperforat un plan posterior sau peduncular.
Aerele
circumferentiale
se
din
cercurile
arie peripedunculare Ji din anerele
cerebrale posteoare. Ele irig pon,iunea lat
tegumentului mezencefalic.

1
1
8

AN4TOM1A FUNCTTONALA
NERVOS ENTR4 L

STSTEMULUI

3.2. CONFIGURATIA
INTERNA
La nivelul tnchiului cerebral atat substan(a alb
cat ji substanta cenujie
2 impoante rearanjri, pierzndu-j i aspectul
carcteristic al
mduvei
Pan in treimea mijlocie bulbului ajezarea
substantei cenuii ji celei nu difer de cea de
la mduva spinrii.
la
acest nivel in sus dispozi(ia dou tipuri de
substan( difer astfel: substanta cenujie va h
dispus sub
unor nuclei, printre t
gsindu-se substan)a alb.
Cauzele acestor modificri
sunt:
- decusatia piramidali care separfi coloana
anterioar in dou coloane
dinale motorii, una prelungete capul comului
anterior iar cealalt baza

- decusatia lemniscal care separ coloana

posterioar in dou coloane

dinale care prelungesc una capul iar ceallt

baza
comului posterior;
- fragmentarea de ctre ibrele transverse ji
arciforme
coloanelor dinale cenupii pi
transformarea lor in nuclei de origine ji nuclei
terminali ilor cranieni (nuclei echiva1en(i);
- deschiderea
central
formrea
ventriculului
care az nucleii
forma(i
dup cum urmeaz:
cei care prezint
bazele for anterior (i posterior sunt situati
imediat sub planjeul ventricular, cil, iar cei
reprezint cpul coamelor rman in
profunzime.
In tmnchiul cerebral distingem dou zone:
- zon ventral numita picior sau baza,
alctuit aproape in totalitate de
; alb (fibrele piramidale ji conicopontine), pi
c;iva nuclei pontini care
leu pe traiectul cii coicopontocerebeloase,
- zon dorsal numita calot sau
tegmentum,
la nivelul
careia
se restul de substan( alb, aproape to;i
nucleii trunchiului,
pi substanta

tectum dispus dorsl f; de sistemul

ventricular,reprezentat
de: medular inferior (la nivelul bulbului), vlul
medular supenor (la nivelul

) ; lama cvAigeminal
(la
nivelul
mezencefalului).
Limita dintre picior ji calot este dat la
nivelul bulbului ji pun;ii de
< ul medial iar la pedunculi de ctre
substan(a neagra.

JNATOMTA FUN?
TON4LA
4
SSTEMULUT NERVOS
CENAL

. Nucleii echivalenti ai
trunchiului cerebral
a
c
e
p
t
i
a

]
3
e
ze
nt
a;i

i ecva1en;i se clasific in
nuclei motori, seitivi ji
vegetativi. La inchid
reflexele segmentare sediul
in tmnchiul cerebral,
ar pe triecl ultimelor
10 perechi de
cranieni.
moto segmentar sunt
nuclei de ongine at
fibrelor motorii

> periferie iar nucleii

senzitivi reprezint locul
deutoneuronului
et vin de la periferie
aducand informa;ii seitive din
teritori ul
. Nucleii vegebtivi sunt
nuclei prsimptici, ibrele
acestora miecl neilor
cranieni.

i
nu
cle
i
sun
t
dis
pu(
i in
col
oa
ne,
car
e
du
p

sun
t:

C
o
l
o
a
n
e

le

sensitive:
formate
din
nuclei
seitivi

con;in nul cailor

sensitive pentm cap gat:
somatoaferentE general ti corespunde capului comului
posterior,
nucleul tractului spinal a1
neului V
(nur/eus
tractus spinalis . igemini)
in bulb
- situat medial de tracl
spinal al trigemenului, in
partea posterolaterali calotei bulbare
- se intinde intre a1 doilea
segment cervical ; originea
aparentE nervului
trigemen
nucleul senzitiv supenor at
neului V (nucleus sensorius
supeor .
gemeni) in punte
- este situat in paea posterolaterali calotei pontine

n
u
c
l
e
u

l traclui mezencefalic
at neului
trigemen (nur/us tractus
mesencephalici . /rigei/) in
mezencefal
ce
- coloan
nu
a
pe
nuclea
r

ajezata
lteral
de
periapeducbl
To)i acejti nuclei

pmezintfi
somatotopie

topograficti
in
cracteristic,
neul oalmic
ajunge in paea lor
ventml, maxilr la
mijlo c, nervul
mdibulr in
lor

dorsalE.
De
asemenea ei
prezint
(i
topie func;iona1, ji
ume:
nucleul
din
bulb
ajunge
sensibilitatea
paticfi ji
termoalgezic
seitiv
- innucleul
supeor
din
punte
ajge
sensibilitatea
tactili ticE
- in nucle tractului
mezencefalic
ajge
sensibilitatea
proprioceptiv
n;tient (kinestezic).

4 NATOMTA FUNCTONALA S1STEMULUT

NERVOS ENTRAL

b) l somatoaferent speciale corespunde

comului posterior, to din:
nuclei vestibulari (/ vesibu/ ores) in
bulb ji punte
jonc; iunea
bulbo-pontini,
situati la

vestibulari
romboide
sunt dispuji in dou coloane longitudinale:
- laterali, care contine nucleii supenor,
lteral ji infeor
- medlal, care contine nucleul medil, i
voluminos
primesc fibrele
primare le
nervului vestibular
cerebelovestibulare directe in irecte
(fasciculul uncinat Russel).
nuclei cohlea ventrali ji dorsali (c/ei
cohlcares
ventrali:
dorsalis) in punte
nucleul cohlear ventral:
- alctuit dintr-o po,iune anteoar un
posterioar
- pmete mjoritate aferen;e1or acustice
nucleul cohlear dorsal:
- formeaz tuberculul acustic 1 fosei
romboide

- alctuit din trei straturi neuronale:

molecular, ziform, polimo
- primete puJine feren;e cohleare,
majontatea
avand originea nucleul
cohlear ventral
) Coloana visceroaferent general - corespunde
zonei vegetative recept format din:
nervului
nucleul dorsal senzitiv al
glosofaringian, la
aj
care
informa;ii interoceptive de la vsele de snge ji
sinusul carotic
nucleul dorsal senzitiv at nervului vag

in
bulb,
la care
aj
informa;ii interoceptive din teritoriile lui de inerva(ie

d) Coloana visceroaferent specialE - corespunde

bazei
comului poste
formatE din:
nucleul tractului solitar (paea superioar6
nucleului este dezvoltat se numete nucleul
gustativ Nageoe), l ajung fibre gus aduse de
nervii fcil (VII), glosofaringian (), ji vag ().
- se intinde intre dou plani
conven(ionale
trasate
decu piraidal ()
nucleul motoni al neului tgemen
(superi

- primete informa)ii visceroaferente

speciale, gustative
aduse
nervii VII, IX ji

124

rior, form li

fo

i, polimorf
originea
recepto

care aj

aj
lui
po
ste
ri

m
e
s
t
e

ibr
e
gus
tati

rin decusa en (superio ve aduse

AN4T
OMT4
FUNC
TZON
ALA

515TE
MULU
1
NERV
OS ?
ENTR
AL

=
C
ol
o
a
n
el
e
m
ot
o
ri
i:
C
o
l
o
a
n
a

visceromotorie general - corespunde

zonei vegetative efectoi
. format din:
nucleul dorsl al neului vag
(/eus dorsalis . vngi) in bulb
situat sub planjeul ventriculuilui
IV
are rapouri : - posterolateral: nucleul solitar
- antero-medil: nucleul
nervului XII
nucleul salivator inferior
nervului glosofaringi
(/
rius inferior) in bulb
- se localizeazE lang extremitatea
superioarE nucleului ambiguu
nucleul salivator supenor al
neului facial
(/ salivatorius
in punte
- situat medial fat de nucleul motor
al nervului fcil
nucleul lacrimo-muco-naza1 in
punte
- situat medil fat de nucleul motor
al nervului facial
nucleul accesor a1 neului
oculomotor
Edinger-Westphal

eus , /onomicua) in
mezencefal
- situat posterior fat de jumtatea
superioE nervului oculomotor
Coloana visceromotorie special corespunde capului comului
terior, musculara origine in
ercurile brahiale ji este format
din:
nucleul ambiguu reprezint
originea
fibrelor motorii
ale
nervilor gian, vag ji accesor bulbar
se g3sejte in proYimea
substan(ei reticulate
ea distan(ei dintre complexul olivar
(siat
antero-medial)
(i nucleul
i spinal a1 trigemenului (situat
postero-lateral)
polul lui inferior corespunde
decusa;iei lemniscale, ce1
supenor superioare complexului
olivar
trei segmente:
neuronii sai
ineeaza

stilofingian
calea
nervului glosofaringi)

- mij
loci
u:
ine
e
az
rest
ul
muj
chil
or
fi
nge
lui,
m.c
rico
tiro
idia
n

pi musculata stfiat esofagului

cale neului vag)
- : - in care are
oginea rdacina bulba
neului accesor (spinl XI),
care va forma rama lui
intem se alt nervului
vag ().
inerveaza mupmhii langelui
ji

parte
din
mujchii vlului
fi nucleul nervului facial in punte
se gejte in partea
anterolaterali

tegmentului
pontin,
ntero- fa( de coloana seitiva
trigeminali

ANATOMTA FUNCTZO NAL?\ SI5TEMULU1 NERVOS CENAL

este alctuit din pat grupe nucleare:

- dorsomedial: ineeaz mujchii
aiculari ji occipital
- ventromedial: ineeaz mujchii
platisma ji stapedius
- intermediar: ineeaz mujchii
orbiculw al ochiului,
f conugator supercilii (i
zigomatic
- lateral: ieeaz mu(chii buccinator
(i orolabial.
Nucleii dorsomedial
(i
intermediar primesc
comei
de la emisfere
cerebrale, in timp nucleii lateral ji ventromedial
pmesc doar emisfera cerebrali de pae; din
acest motiv in paralizia central de VII (accident
vascular cerebral) sunt afect;i doar mupchii din
etajele mijlo al fe;ei, in tim
in
paralizia
penferic de VII
sunt afi
mujchii din cele trei etaje ale fe;ei, de
coresputoare.
3 nucleul masticator al tngemenului in punte
sitte in tegmentul pontin, medial fa; de nucleul
seitiv princ l neului V
ineeaz muchii maseter, temporal, pterigoidieni,
tensor timpanului, tensor a1 vlului palatin,
milohioidi (i pantecele anterior digasicului

) Coloana somatomotone - corespunde bazei comului

anterior, inerv
musculatura provenit din somitele cefalice (i este
format din:
nucleul neului hipoglos (nur/ .
hypoglossi) in bulb
coloana neuronala alungitE, situati sub
tgonul hipoglosulu i al f
rombo inerveaz mm.limbii excep;ia mm.platog1os
ide
stiloglos
in juml lui se gsesc nucleii perihipoglosali:
- nucleul intercalt: intre nucleul
hipoglosului iu nucleul dor vagului
- nucleul prepositus: se intinde de la
polul
supenor al nucle
hipoglos in vecinttea nucleului
abducens
- nucleul Roller: anterior de Eucleul
hipoglosului
nucleul neului abducens (nur/us .
abducentis) in punte
situat in punte, in profunzimea
coliculului facialului ineeaz m.drept
lateral globului ocular
nucleul neului U (nuc/us . troehlearis)
in mezencefal

cel inai mic dinoe nucleii neilor

mezencefal, pe
t

substlei
cen
periapeductle, corespztor mginii superioe
colicului infeor m.ob1ic supenor a1
globului ocul

126
mijlociu
afectail

a
mb
elb
esc
do
r
de
h
io
ld
de

tensor

& t
rior, meea:Q

osului al fo

leul dors 3

al nucleYb
unite

sunt

ANATOMZA FUNCON4L4
S1STEMULUT NERVOS CENL

eze
nce
f

nucleul nervului oculomotor (nnr/eua

. oulomn/orii) in mezencefal
ajezat in mezencefal, tefior de
apeducl erebral Silvius,
supeor

iferi
or

k nervului troHear
alcit urmatorii nuclei:
- nucleul dorsal:
m.drept de aceeaji
parte
- numleul td:
m.Aept de aceeaji
parte
- nucle medial:
m.drept supeor de partea
opus
- nucleul ventral:
m.drept medial de
parte
ule centromaudal:

m.ndicator
pleoapei
superioare

t4uclui . hipooa

Wr 36. Nucteii segmentar

at trunchiutui cereraL
Vderefrontat (dap
W.Rahle,

4NATOMT4

FUN?TONALA STSTEMULUT NERVOS ENTRAL

NUC!I fOS

ucleu
l
i
E
d
i
n

W
e
s
t
p
h
a
l

.
o
c

u
l
o
m
o
t
o
r

Nuut

trohlar

cl

u
l
s
e
n
z
it
i
v
a
c

s
o

a
t
t
n
g

a
m
e
n
u
l
u
i

u
c
l
e
u
l
m
o
t
o
r
d
t

g
e
m

n
u
l
u
i
N
u

c
l
e
u
t

.
a

u
c
e
n
s

Gen
uni
l
inte
m at
Nuc
l
e
u
l
s
e
n
z
i

t
i
v
p

i
n

p
a
l
m
e
n
N
u
c
l

u
l
f
a
c
i
a
l
u

Nucleul sativator f
ucl doal
ucleul . hipog

u
m
l
e
u
l
s
p
i
n
b
l
t
i
i
9
s
m

n
u
l
u
i


u
m
l
e
u
l
s
p
i
n
a
l
a
t

Fig Nr. 37 Nucleii segmenta at trunchiului cerebral

Vedere sagital frontal (dp W.
Kahle, Werner Platzer)

. Nucleii intersegmentari ai trunmhiului

erebral (proprii)
St nuclei nu au echivalenti la nivel
medul. Unii dine acej numlei sunt conec]i
nucleii neilor cranieni pi coordoneaz pi moduleaz
activitatea refiex tmunmhiului cerebral. Al(ii st
situa(i pe aiectul cilor ascendente ji descendente.
Aceptia st:
In bulb: - complexul olivar
128

 NA TOMZA U NC
ONALA SJJSTEMULUZ
NERVOS CENTRAL

- nucleii cuati

-
postrem
- nu
cle
ii
gra
cill
is,
cu
ne
atu
s ji
cu
ne
at
ac
ces
or
pu
nte
:nu
cle
ii
po

nti
ni
mez encefal: - substanta
neagr
- nucleul roju
- nucleul
interpedunc
ular
- nucleul
interstitia
l
- nucleul
comisura
l

ru ai bulbului rahidian
nn
ci
pa
l
tri
ge
m
en

ontal (dp W.

ii dintr
e
acet
i i (i
mod
ulea
zi
traie
ctul
cilo
r

olivar
oliv r este format din i
multi nuclei:
. .i cu1 oliv principal (/
o/inris)
este inai nou filogenetic dect
ceilalti doi
se gase;te in anterolaterali
calotei bulbare.
lateml de
piramida bulbar, in jumEtatea
superioar bulbului
inconjurat de substn;a
alb, care formeaz
amiculum (termina;ii ale
tractului centrul 1
tegmentului)
are forma unei pungi de
tutun de pip hilul
indreptat medial (i dorsl
- este format din douE lame
de
substn;
cenujie
ventrl
ji
dorsali
- este inconjurat de
capsul
de fibre
nervoase mielinice,
amiculum, formata de
terminatiile tractului central al

te;;
me
ntu
1ui
a
c
l
e
u
l
o
li
v
a
r
a
c
c
e
s
o
r
m
e
d
i
a
l
(

u/a olivaris aceesorius

d/la)
- situat intre lemniscul
medial
(lateral) nucleul
olivar
principal (medial)
nucleul olivar accesor dorsal
(/ o/ivsria
dorsalis)
- situat dorsal fa;a de lama
dorsdl nucleului principal
ile complexului olivar

.Xferente
:ndente
:5. spino-olivare: cele inai
impoante aferente
- unele au originea in conul dorsl
medular --+ se inccijeaz
la nivel medular
cordon ventr --+ nucleii olivan
accesori
alte an originea in
ggl.nervului spinal --+ cordon
dorsal --+ sinaps
nucleii gracillis ji cuneat --
nucleii olivari acceso
controlaterli
129

AN4TOMI4

FU NCTZONALA 4 SZSTEMULU1 NERVOS CENTR 4L

b) descendente
fibre coaico-olivare: originea in toate ariile coicle
- S dlt cilor piramidale ji se tenuin pe
lama ventrali nuc
olivr pncipal
tracl central al tegmentului: este ipsilterl,
conJie fibre se t pe lam dorsl nucleului
olivar l in nucleul oliv accesor m
Acestea sunt:
- blamo-olivame
- strio-olive (de la globus pallidus)
- mbro-olivare (de la nucleul roju)
fibre cerebelo-olive:
pe calea
pedunculilor
cerebelo ji inferio.
originea in paleocerebel.
Eferente
olivo-spinale
tractul olivo-cerebelos
- fibrele sale alcie5c pae din ibrele cuate
inteme
decuseaza pe lii median ji trec de
paea opus, unde: unele s nucleul olivar
( interolive); altele, la care se
adaug cateva de aceeaji , au traiect
dorsal traverse trcrile spimotl
rubrospinal spinal at trigemenului, faj
de pot pre-, intra- posttgeminale. Pund

pedunGulii cerebeloji
iferio
cerebel se termin fibre g;toe
(inai multe) sau mu(chiose (inai
puJine) in scoart, a cerebeloas
- ibrle oginea in nuGleii olivi accesori
(considerate continui
fibrelor spino-olivare) se proiecteaz pe
scoa,a paleocereb elului
- fibrele originea in nucleul oliv principal
(considerate contin fibrelor conico-olivare
tractului
central
al
tegmenlui)
ajung scoa
neocerebelului.
Complexul olivar este releu intre
etajele
superioare,
md spinrii
ji erebel.

Numleii arcua(i (nur/ei nrcunf i)

Sunt nuclei migrati formeaz bd
ingus de substan( cen situati pe fe;ele anterioar
pi mediali piramidelor bulbe, de parte pi de

rafeului.

Coneunile nucleilor arcuati

Aferente

coico-pontine
- au oginea in toate iile coexului cerebral

J.!JATOM1A
FUNTTONALA
SZ5TEMULU1 NERVOS
CENAL

nu
cle
ul
: unele str cateva

pimotalami

se
ter
mi
acc
eso
r
me
di

i
inferi
ori,

inferio
sau
o continui

<> continuare ui)

re, mdum

; cenu;i:
(i de alte

ajunp

:
:

1,
p
e
d
o
u

c
i
:
.
::
a
r
c
u

ate exteme ventrale tjibrae

arcuatae extemae ventrales).
..\ne bilateral; ocolesc nucleul
olivar pe faJa lui extem, se
altur =-.'.culului spinocerebelos
posterior ji pe calea pedunculilor
cerebelo3i . ajung
fibre mchiose
ji
ctev g;fitore
pe
sco,a
-.-.crebe1u1ui
arcuate inteme: ogie ipsilaterl;
traiect posterior, paramedian,
--.. calota bulbar spre podeaua
ventriculului
IV, unde decuseaz pe -.a
median (formand 5iiile
medulare) ji apoi pe calea
pedunculilor
tbelo ji inferiori jung l
rhicerebel (oculus).

:< localizat in paea laterali

lrigonului nervului vag, pe
podeaua m IV cerebral.
ariei postrema
.icrente
- : visceroseitive medulare

de la nivelul tractului solitar

A
f
e
r
e
n
te

re nucleul traclui solitar

--$ postrema este centm
chemoreceptorsensibil la
apomorfin '. digitalici.

- > unt nuclei numeroi dispers(i

fibrele
longitudinale
le or conicospinale (i cele
transversale, ponto-cerebeloase.
.?iferente
fibre spino-pontine
:5ibre tecto-pontine
i'ibre conico-pontine ( n/na
cortieopontinus). au originea in toate
ariile
oaexului
- sunt imp,ite i - fibre
fronto-pontine, inai numeroase
- fibre
temporoparietooccipitopontine
colaterale ale fibrelor conico-spinale.

ANATOMIA FUMCWONAL 4 SISTEMULUINERVOSCENTRAL

Eferente"
ponto-cerebeloase:
formeaz ibrele
transversale
ale punJii .
pontis transversae). Acestea formeaz trei fascicule:
- supenor, format din fibre transversale
supeoare
care
se duc lobulii de pe
fJa inferioar emisferelor cerebeloase
- ifeor, format din transversale
ifeoare
care
merg la
infenoar vermisului, ji
- prond, care dup prime jte un
fascicul
de la gmpul
supeor
indreapt spre faJa t cerebelului.
Toate aceste se proiecteaz pe suprafa;a
cerebelului
numeroase)
mujchioase
agJtoare
puJine)
pe neocerebelului.
Pe calea pedunculului cerebelos mijlociu
ajung la cerebel unde se te pe suprafa;a scoa,a
cerebeloas excep;ia lobulului oculonodular
lingulei. Nucleii pontini laterali ji mediali se
proiecte pe vermis ji regi
pavermian, cei intermedi in emisferele
cerebeloase. Campurile 4,3,2.1 proiecteaz
pe
scoa,a
cerebeloas lobului
terior
ji
lobului sim

Proiec;iile conicale se intreptnd cele

optice
auditive
in po,i
mijlocie lobului simplex (i pe .

Numleii

rii ai mezenmefalului

SubstanJa neagr (substantia nigra)

este ce1
voluminos nucleu mezencefalic,
supeor ajunge in regiunea subtlamic
(in apropierea nucleului g1 pallidus), iar
sversl
se intinde intre cele dou
fe;e ale peduncul cerebral, la limita dintre
bis ) ji calota mezencefalului
are form semilunar concavitatea posterior
paea sa mediali este aversat de ale
neului oculomotor (III)
histologic ji ;1, substanta
neagr prezint dou , distincte: ps
compacta:- paea posterio,

posterio,
tegmenl
- contine
neuroni
dopaminergici, de tlie
mijl bogaJi in pigent
melanic
igmenbrea
incepe pi este
complet la 16-19 )

- este pnncipala ss
de
proiec;ii
dopaminer
pentm corpul sat
reprezint ,
preponderent eferent
substantei negre
se duc spre merg
la f;n supenor
s<

pe

sco.- se termina ji regiunea

4,3,2,1 :.
simplex

extremitai:
globu peduncululu-

distincte:

adi

AN4TOMTA FUNCTZONALA
STSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

tlie
mijl
oci
l

l
d

dOJ
9d
in
egi

e
f
e
r
e
n
t

pars reticulata - in rapo

pedunculul cerebral
- are neuroni
de
dimensiuni
man,

pigment
melanic,
dispupi in
re(ea
- aferen)e1e
provin de la
pars compacta
ji de la alte
stcturi
nevraxiale
con)ine
numero ji
mediatori
chimici:
GABA,
substanta ,
eefaline

reprezint
po,iunea
preponderent
aferent
negre

su
bs
ta
n(
ei
ne
gr
e
.
1
f
e
r
e
n
t
e
strionigrice:

ginea in
neostriat
(nucleu
caudat ji
putamen)
se despnnd
din ansa
lenticular
transpon GABA
ac;iune
iibitorie
fac sinaps in pars
reticulata
axonii lor se
organizeaz
topografic:
ibre
le provin
din
capul
nucleului
caudat
se
proiecteaz
in
treimea
superioar
substantei
negre
fibrel
e
care
provin din
corpul

nucleului ginea in campurile (i in ariile

proiecteaz postcentrale
in
antero-laterali palidonigrice: au originea in
nucleul globus pallidus ji fac
originea
sinaps att
se proiecteaz nii din pars
celelalte
compacta, cat ji
substantei
cei din pars reticulata
(
subtalamonigrice:
putamenului
proiecteaz
- sunt axonii din
iar paea
nucleul subtalamic
sa se
- fac sinaps
medial)
in pars
c
reticulata
oni
rale din lemniscul medial.
con
Eferente
igri
le descendente anterioare
ce:
n
pu(
i
ine,
g
con
r
test
o
ate
b
de
u

l
aut
b
ori,
a
au
r
ori

e
n
i
g
r
o
s
p
i
n

a
l
e
ascendente
osterioare
sunt
formate
din
fibre
care
intr
in
iscul medial fascicul
individualizat
ji
care ar contrbui la
formarea

ANTOM 14 FUNCTZOH4 SZSMULUZ NERVOS ENTRAL

comisurii poskoe, dupB in w

termuindu- in numleii inter
(Cajal) pi momisal @wksmhewitsch). Acete
fibre st:
fibre nigrosate: - ele inai importte pi inai
nuoase
- orgzate somatopim ji
fibrele strionigrime
- ele tverse
regiea
subblamimd,
brajl posteor
capsulei inteme (fib in
pieptene), globus pallidus ji
aj
la nule caudat ji putamen
- reizea sinapse
dg morpul sat
- se forme astfel
buml de
feed-bamk
inchis,
sIz nigrostriab, rol in reglaj
sintezei de dopamind
ibre nigroblamime:
- provin din ps t pi fac
sinapsd
amici venD t +enCal lteral ji
dorsomedial
fibre nigrocoicale

 fie De nule interstiJial (Caj)

fie ct numleul momisal @arksmhewitsmh)
fibre g
fibre nigrobgmentale.

ig. Jr. 38. f/ yi nbsioii)si gr f

trunchiul nerebsal (dup8

< s*gs . hu, 7

Substanta neagr inteine oordonaiea

miylor asiate (balansid membrelor supeoe
intimp mersmlui u expresia fe)ei legB de limbaj).
partea dorsali substau[ei negre se
sintetizeaz dopmina d- precsor, L-Dopa.

Dopam
eferen]el

este

depozib

inteedi

134
ANATOMIA FUNC@ON4L4 4
5T5TEMULU 1 NERVOS CENTRAL

os
ter
ior

n
u
cl
ei
i

negre in "inai multe regiuni ale

encefalului, in special
la
nivelul . Lezarea neostriatului
determin acumularea dopaminei
in neuronii negre,
aceasta v.
d
efect tulburrilor
motorii
ice maladiei Parkinson pi coreei
Huntington.
form ovoidal ; ocup paea
central
calotei
mezencefalice in
ei superioara
ropie se datoreaz
vasculza;iei inai abundente dar ji
bog(iei in i de fier
limi hipotalamusul prezint
strangule determinat de fasciculul
(habenulo-interpeduncular)
traversat in
medil de fibrele

n
e

u
l
u
i
o
c
u
l
o
m
o
t
o
r
g

i, nucleul dou
porjiuni:
- port,iunea mgnocelular
(inferior): redus dimensii la

- este inai
veche
filogeneti
c
aleomb
m)
- contine neuroni voluminopi ale
cror
prelgiri
formeaz
tractul
brospinal
- po,iunea parvocelular
(supenor):
nou
ilogenetic
(neobmm)
e
nu
mle
ulu
i
i
rop
u
u
n
Af
i
er
l

- prime jte aferente

de la nucleul
din(at al
cerebelului
- contine
mici,
ste1a(i,
boga;i in
pigment galberojcat.
coicombrice au ogiea in aria
motoe
principal
de
aceeji parte ji in
aria premotone
bilateral (aile 4
ji 6 din lobul
fronl), precum
ji in ariile 3 ji 5
din lobul petal
- sunt orgizte
somatotopic
ji
se vor
continua

fibrele
brospinale,
astfel:
e
n
t
e

fer
en
]el
or

- fibrele
nucleului
ropu
membl
apoi la mduva
jung
spini
lombodorsali
sacral
nucleului bre st
au

oginea
in
spinrii
globus
toracici
pallidus;
se
fibrele
desprind
din
membl
ansa letic

4NAYOMTA FUNCTZON4LA SSTEMULUT

NERVOS CEN4L

cerebelobrice au originea in nucleul

din]at
(sevor tennina
neobrum) pi in numleii
globos ji emboliform vor
termina
paleobmm); ele
pedculilor cerebeloji
superiori ji se
tegmentul
mezencefalic,
formd dec
pedculilor cereloji
supeo (Weeki)
fibre tectobce provenite de la coficul
cvadgemen supeor
fibre vestibulobrice oginea in nucleii
vestibul.

Fib t& (wffla 4

8

Fmxd g8kl

Fadcubzl tecarubfic

fg. Jr. 39. Coaiuif negre yi

ueufui t (dup6 '. ohfe,
Pfoer)

-' TOM Z A FUNCON4LA STSTEMULUT

NERVOS EN TRAL

\
c
u
1
a
r
e

le decuseaz imediat dup

emergenJa din nuclei (decusatia
mlui Forel)
fasciculul rubrospinal care
faciliteaza motoneuronii x
:ibre se duc in nucleul motor at
facialului ji in nucleul reticular

:cbe1oase directe ji iccijate

: iccleaza pe calea pedunculilor
cerebeloji superiori pes,
!os1, dand colaterale nucleilor
globos, emboliform ji din;at 1

tegmentului TCT contine ;

fibre broolivare
ice la nucleul ventral lteral (i de
aici inai depane, spre
u este considerat un centm de releu
pentm impulsurile striate
pre mduv pentru impulsurile
conicale spre
cerebel
(i
-- :1 in distributia normalE tonusului
muscular.
El
intervine
coordonarea mijcEnlor automate
semiautomate
arilor corpului.
unilateral nucleului roju
determin6 sindromul
Benedikt, - :ulburri
motorii involuntare de paea opus
(tremor, ataxie,
eJ ; tulburi oculomotorii de
.
?s ucleu interpeduncular, interstiJial
comisural
uncular (/: interpeduncularis)
na mediana in calota
mezencefalic,
corespuator
fosei

 inierpus pe cile olfactive

reexe, rol in
compomentul . iind inai
dezvoltat la veebratele
inferioare.
numleului interpeduncular

:.::otlex nucleul habenular

.1o1egmentar fibre in ambele

sensuri; cupnde fibre intre
'. ; tegmentul mezencefalic

ANATOM19 FUNCTTONAL4 4 SZSTEMULUI NERVOS CENTRAL

Nucleul intersti(iaI at lui Cajal jnuc/ua interstitialis)

situat lateral de deschidemea apeductului cerebral
in ventculului III, de substnJa cenujie
periapeductal pi dorsal de complexul oculomotor
Conexiunile nucleului interstitial
A
f
e
r
e
n
t
e
de la globus pallidus pe calea ansei lenticulare
de la coliculul supeor
de l nucleii vestibulari prin intermediul fasciculului
longidinal me
de la substanta neagr
de la cerebel prin colaterale ale fibrelor directe
ascendente din ped
cerebeloji supeori
E
f
e
r
e

n
t
e
fibre directe pent nucleul vestibular medial

calea
fasci
longitudinal medial)
bilaterale pentm nucleul nervului trohlear
fibre pentm centrul idodilatator din maduv
fibre decusate ji care se termin in nucleul
nervului oculomotor cono excepJia
nucleului ventral (mujchiul drept intem)
Nucleul interstitial este considerat centm
subcoical
pent
implicate in mijcrile rotatolor veicale ale
globului ocular. Rolul nucleu (i patologia lui
sunt explicate conexiunile pe care le are
oculomotor. Lezea lui produce nistgmus
venical.
Nucleul comisural Darchewitsch
este situt dorsolateral de nucleul oculomotolui, la
extremitatea su
subst;ei cenu(ii centrale
Conexiunile numleului comisural
A
f
r
e

n
t
e
de la corpul striat (globus pallidus) pe cale ansei
lenticule
de la cerebel prin colateralele din fibrele
recte ascendente ale ped cerebelo ji
superion, de la nucleii fastigiali pi din;at
Eferente
pe calea comisurii posterioe

ANATONZ A FUNTZONAL4
ST5TEMULU1 NERVOS
CENTRAL

1,
ve
ntr

inolater.

m lu1 acestui nucle

ne
dia
l
pe
du
nc
uli

1. F
o
r
m
a
(
i
u
n
e
a
r
e
t
i
c
u
l
a
t

(
i

o
r

o
f
i

o reticularis)
$ormaJiunea reticular face pae din
stGturil de integrare, l de
l. hipotalamus, sistemul talamic
diz, corpul striat, stmcrile
sistemului
1< ji ariile asociative din coexul
cerebral.
SubstanJ reticular se intinde de la
bulb pan la hipotalamusul posterior
od spa;iile lasate libere de ctre
formaJiunile specifice, constituind
astfel ice in care sunt dispuji nucleii ji
tfacrile specifice. In stmctur ei
intr dens
de

ascendenteji
descendente,ipsi-,
contra-(i bilaterale, inale, transversale
etc, somatice ji vegetative. Aceast
re;ea conJine in
sale mas dens de neuroni
colinergici
ji
adrenergici
ro1 in func;iilor
somatice ji vegetative.
Mjoritea neuronilor au
bogat
; dendtic, foae mtins in sens
transversal, suprafa;a de arborizaJie mi
neuron suprapunandu-se
peste cea


n
e
ur
o
ni
lo
r
v
e
ci
ni
.
P
ri
n
o
c
hi
ur
il
e
as
tf
el
fo
r
m
at
e

trec

numeroase

fibre
neoase
care
realizeaz
sinapse. Numul mare de
sinapse explic
ccteml
diz
al ii dar ji impoan;
funcJional acesteia. Un
poate primi pa
> de sinapse poate face la rdul
su
peste 25000 de slnapse. Unii
trimit axonii spre
diGefal, conexul limbic sau
eocoex su
jele inferioare, formandu-se stfele
ci de conducere intrareticulare.
Formatiunea reticulara un transmite
mesaje speciice seitive, motoi i
metative dar le pme jte pe tote
(i le zioneaz intr-o
informaJie diz care
asig tonus de fond dinamogen al
sistemului nervos Acestui tonus i se
dtoreaz faptul activit;ile cele
inai complexe
se execut lin, continuu, s
de nptere la pauze
;
tulburri. ile eferente se reintorc
spre locule de origine, direct,
fie indirect, prin cele dou
extremitaJi forma;iei reticule,

d
a
n
d
n
a

t
e
r
e
l
a

t
e
ji
d
e
s
c
e
n
d
e
n

te. Fibrele

ascendente an ro1
esen;ial in menJinerea
2 de vigilen;a coical, nivelului de
activitate al stmcturilor integratoare l
homeostaziei. Fibrele
descendente au rol facilitator pent
regiunile m care ajung. Acest
aparat at sistemului neos ipi
ssa de energie Jele chimice
pe cale umorl, in
special
oradrenalia ji de
carbon, pe de parte, iar pe
de
al
in
fctoi
psihici
; de catre descrcile seitivoseoale, motorii pi vegetative. In
mod, l neoase provenite
de la surse multiple se contopesm
la neonilor
integrato,
iji
pierd
caractel
specific
pi devin
facton ici i mult sau
inai pu;in activi dup ji
intensitea lor. Formatia
realize echilibml intre
factoni vietii
de relaiie
i
cei
al vie
pmind inpulsuri de la tracturile
spinoicul, spinotectal,

1
3

ANATOMIA

FUNCTON4L? 5T5TEMULU 1NERVOS ENTR4L

spinotalamic, de la nervii cranieni, de la

viscere (prin nucleul
solitar), sistemele
vestibular ji cohlear, dela sistemul vizual ji cel
olfactiv, de la cerebral(prin tracturile
coicobulbar, coaicoreticularpi
coicospinal) corpul strit, sistemul
limbic, hipotalamus ji cerebel.
Form;iune reticular nctioneaz tot
unitar ingloband sis
eos ji pe ce1 endocrin, acestea fiind in
interdependen;.
Majontatea cilor utilizate sunt
polisinaptice, lente iar absenta Golgi II
arat transmiterea sinaptici are loc pnn
dipsersie laterali. Inf1 rapide urmeaz
calea
axonilorlungide proiectie.
Stmcta form reticulare arat
posibilitatea
transmisiei
ascendente
; descendente len
rapide, (i infiuenta ei local ji la dist(.
In stctura subst(ei reticulare se pot identifica
inai multe grup
nuclei:
1.) Nucleii
reticulri
centrali,
reprezenta;i
de: Nucleul

ventral, siat
in bulbul

Nucleul gigantocelular siat in bulbul

supenor, in nucleii bulb
termin majontatea fibrelor spinoreticulare
Nucleul pontin caudal, situat inferior
de nucleul motor a1 ne tgemen, care se
continui ,
Nucelul pontin oral
Nucleul reticular al tegmentului pontin,
dispus dorsl de le
me
Nucleul reticular mezencefalic, primete
dial
aferen)e cerebeloase
pedunculul cerebelos supenor.
Mas nucleilor centrali este traversat de
tactul central al tegmen impae in dou
regiuni diferite din punct de vedere func(iona1:
R regiunea laterali sau seorial, care are
conexiuni trac
spinotalamic, solitar, nucleii eilor trigemen ji
vestibulocohlear;
R regiunea mediali sau efectorie, care este
conectat la
regi
laterali, fiind locul de origine pent fibrele ascendente
ji descendente.
Fasciculele ascendente.
Prin intermediul sistemului talamic di (i
centrului median ajung hipotalamus pent

conolul homeostiei ji
la
scoart,a cerebrali pe men(inerea
de
vigi1en;. Urmeaza
dou
ci: calea
longitu
polisinaptic
conexiunilor
inteneticule
calea
longi paucisinaptic , rapid prin
actul central a1 tegmentului. Aceste cai au
in special in nucleul gigantocelular ji reticul venal
din bulb, ji m nuc t pontin caudal.
Unele fibre ale acestor ci fac releu
talamic in nucleii innalami (calea talamici) ji
apoi se duc spre neostriat
dd
colaterale ctre scoa,.
140

4NATOMT4 FUNCTON4L4
4 SISTEMULUZ NERVOS
CENAL

la
d s&
lemnisci
for
mati

nte

gmenl u tracril la regiunea

lenie

ajung la penou ngidinal gidia an

onginea m nucle

a1
nerv
ul

C
e
r
&
e
l

Fig. Nr. 40. Aferen(eleforma jiunii

reticulate frontal (dp W.
Kahle, Werner

Alte fibre ocolesc talamusul

(calea exatalamic)
stbat
regiea
t, capsula intem pi ajg la
neopalliumul coexului limbic. Ambele
an proiectie di pe intraga
suprafa( scoa,ei erebrale
alcind fistemul fibrelor
ascendente activatoare l (SAAR)
care in stare de alano, vigilen; sau
veghe
centrii supeori crend
condi(ii
optime
pentm

ANATOMTA FUNC
NERVOS CENTRAL

ONAL STSTEMULUT

recepJia impulsurilor senzorae mediate pe caile

speciice, clasice ji determina reflexe la nivelul
trunchiului cerebral prin intermediul colateralelor pe
care le dau nervilor cranieni. De asemenea intervin
in mecanismele de integrare in legata emo(ia,
motiva(ia, habitua)ia (mecanism neural prin care
organismul devine neatent la stimulii repetaJi, iind
opusa adaptarii care este numai scadere
sensibilita(ii la stimul continuu).

Fibrele activatoare hipotalamice iau calea

fasciculului longitudinal dorsal. pedunculului

mamilar ji fasciculului medial al creelui anterior.

Inhibi!ia SAAR provoaca somnul iar excita!*a lui

provoaca reacJia de trezire (tmul

b
e
t
a
)
.
Somnul

Este proces activ determinat de abolirea

activita!ii SAAR (dezactivare pasiva reticulara)

de

stimularea

altor

somnul (dezactivare activa

consta dintr-o see de stri

stcti

care idi

reticulara).

Somnul

funcJionale succesive care depind de mecanisme

pot Ii modificate sau abolite in mod selectiv, avd

do sti alteative: somnul de baza ji somnul

paradoxal.
Somnul de baz este lent superficial Ji constitue
70-80% din data total fiind caractezat unde
lente coicale, mioza, pastrarea tonusului muJchili

cefei (i activiJii reflexe spinale.

Somnul paradoxal, cupnde 20-30% din data
totala (i este profuoiL Apare in valuri de 10-15
minute care se repeta periodic Ji este caractezat pris
prezen!a undelor beta speciice stai de veghe,
abolirea tonusului muscular,

reflexelor spinale, vise, miJca rapide ale globilor

ocula (50/60 pe minut)
pot h abolite lezarea nucleilor vestibulari
medial
ji
ifeor,
fenomei
vegetative
(hipoptensiune, bradicardie,
neregulate, erecJie h biirbat).

varia!**

respiratorii

Mecanismul producei
somnului este
urmatol: salva de impulswi pomite din
nucleii bogaJi in serotonina ai rafeului acJioneaza
prin interme proceselor neoumorale inhiband
mecanismul stai de veghe, diencefalul scoa,a
cerebrala. Acest proces sta la baza somnului
superficial. Serotonii e1iberatli de nucleii

rafeului are efect

activatorasupra
neuronilor din l coemleus, bogaJi in
norepinefina Ji monoaminooxidaza,
care
declanJeaz doua salva de impulsuri, producd
somnul profund. Cd aceste impulsuri - au
epuizat efectul, stimulii senzoali ajun(i pe

cailesenzoale specifice h formaJiunea

reticulara ji SAAR vor provoca
efect activator care intermediul

un

nucleilor reticulari talamici ajung la

scoar(a Ji redau conjtiente, lezarea
pon,iunii caudale nucleilor rafeului abole(te
ambele sti somn (insomnietotala) iar
lezarea bilaterala nucleului coemleus
abole selectiv numaisomnul paradoxal.
Inhibarea sintezei de serotonina v
insomnie totala reversibila.
142
ji determi or pe

N
A
T
O
M
T

d
e

c
a
r
e

i
n
t
e
g
r
a
r
e

o
r
g
a
m
e
st
e

A
FUNTON4LA 4
S1STEMULUT NERVOS ENTR4L

n
u
m

ngi
dinal
do.rs:i
k
anten
or.

ie
zir
e
C1i\

SVY
R

:tun
care
indi
se

d
e
a
t
e
s
a
u
a
b
o
li

te
profun
d
caracte
nzat

SOmnui

a
tot
al

e
s

l
pariet
al

G
o
n
e
x
u
l
s
e
n
z
i
t

p
n
m
a
r

n
a
r
i

p
o
s
t
e

i
o

feu
lui
co
leu

Fo
atiu
nea
ret
ula

b
l
a
m

i
n
t
r
a
l

din
trun
chiu
l
cre
bral

In
xu
senzit
ive

pe minut) fenomene
1ate, erecJi e

F
ticulocohical
e

noradren
ergice

Fibre
reticuloco
icale
serotoni
nice

Fibre
corticore
ticulare
descen
dente

Cerebelul

d
g

Cdinerg

de
impu
lsuri
inter
m edi
ul
dien
cefal
ul
5
oto
nina
&i1O
f
din
locu

decl
je
aza
S
]
if1ce
la

care

reda
u

vie;ii lbi?le stri de eus

abolejte
provoa ca

4
1.
Si
st
e
m
ul
re
tic
ul
ar
ac
ti
va
to
r
as
ce
n
d
e
nt
fr
o
nt
al

(d
M
R*
'.
K
D
hI
e,
W

erner Platzer)

Fasciculele descendente
unt la originea celor doua
fascicule reticulospinale medial
(i lateral. Din de vedere
functional rolul esential a1
sistemului reticular descendent
este controla in permanenJa

facilitatoi

prin
efecte

t
activitatea

n<oneuronilor medulari,
special
activitatea
tonic
postal
n<toneuronilor alfa prin intermediul
motoneonilor gamma ji buclei
gamma. eneral nucleii reticula
efectori se afl sub controlul ariilor
motorii coicale ingulare dar
influenJa este reciproc. Astfel
in stare de vigilenJ
.r>nexu1ui de cte SAAR este urmab
de activarea cenilor reticulari pe calea

l
co
icor
etic
ular
e.
Prin
inte
rme
diul
ibr
elor
stri
oret
icul
are

corpul stat ( it influenJa

asupra nucleilor substanJei
reticulare.
Nucleii reticula lateral
aramedian, formeaz
impreun
.w belul circuit reticulo-cerebeloreticular.
Nucleul reticular lateral, bulb,
siat
dorsolateral
de
nucleul olivar
;nejte aferente extero
propoceptive
colateralele spinotalamic ji
spinoreticular, de la coex pnn
fibrele coicoreticulare,
de la

143

ANATOMIA FUNCT, ONAL\ STSTEMULUT

NERVO3 CENTRAL

nucleul

ro;u

de
nucleul
Eferentele formeaz ibrele
reticulocerebeloase, care pe calea pedunculului
cerebelos inferior ajung
m. vermian
ji paravermian emisferelor
cerebeloase.Din aceste arii
spinale ale cerebelului ibrele ajung la nucleul
fastigial. Nucleii fastigiali d: ambele
pr;i sunt la originea fibrelor, in cea inai mare
pae incruciate, car formeaza fascicului
uncinat. Majontatea acestor fibre
pedunculul cerebelos supenor
contralateral ji intr in peduncuclul cerebelos
inferior pent ajunge
la nucleii
paramediani
(i gigantocelular,
pu)ine
fibre trecand spr: cordonul
anterior fibre cerebelospinale. Eferen[e1e
nucleului paramediabn ji cele ale celor1al(i
nuclei de inai sus intr in cerebel in majontatea
lor pedunculul cerebelos inferior, inchizand
circuitul dintre forma(iunea reticulara ji cerebel.
Ac(iunea iibitorie forma)iunii reticulare
este
dependentE de
ariile iibitorii coicale (4s) (i de
cile supresive cerebeloase care au originea
scoaa vermi paravermian,
In aacceesstt
releu in nucleii fastigiali.
mod

relize un circuit iibitor corticoreticulo-cerebelo-reticulo-sp inal.

Nucleul reticular at tegmentului pontin, este
situat dorsal de lemniscul
medial ji prime jte aferente de la coexul frontal
parietal ji cerebeloase ps calea pedunculului
cerebelos supenor. La nivelul su are loc integrarea
impulsilor l cerebeloase ji retransmisia
lor:leJi
spre
eferen(ele
acestui
) Nu
ti cerebel. TOatt
i, sunt
reprezenta;i
de: nucleu
sunt
pent
cerebel.bulbar ji pontin, boga;i in serotonin, au roi
Nucleii
rafeului

impreun nucleul coeruleus (bogat in

noradrenalin) in strile de somn;
R Nucleii perihipoglosali reprezenta(i de
nucleul
intercalat
al
1u1 Staderini (/
intercalatus), nucleul sublingual al lui Roller repositu:
hiopoglosi) ji nucleul paramedian dorsl;
Substan(a
cenu(ie
periapeductal
(substantia grisea centru/is) care primete aferen(e
directe cerebeloase prin fibrele ascendente ale
pedunculului cerebelos supenor;
Nucleul dorsal al tegmentului mezencefalic
(nucleul lui Gudden).
Aferen(ele acestor nuclei vin de la hipotalamus ji
sistemul limbic cal
medial
creiemlui
anterior,
fasciculelor
retrofle.

mamilotegmental ji fasciculul longitudinal dorsal.

Eferen[ele se duc spre nucleii
vegetativi din tmnchiul cerebral pe calea fasciculului
longitudinal dorsal (1 substan(ei cenupii centrale, spre
aria septali ji sistemul limbic prin fasciculu! medial al
creemlui anterior.

144

f
i
b

l
e
de

m
o
d
s
e

T
o
a
t
e
a
u
r
o
l

ANATOMA FUN:]TON4L\ 4 5STEMULUT NERVOS

CENAL

Coliculii cvadrigemenisperiOi
(anteriori). Au stctur inai complex
fiind alctui(i din inai multe straturi de fibre
eoase ji substan( cenuie altemeaz

succesiv. Stratul zonal este situat la suprafa; ji

este format din fibre sub)iri. Stratul cenujiu
superficial este ajezat sub precedentul, iar la
neuronii sEi vin fibre de legEt coicotectale
din lobul occipital. Stratul medular superficial sau
stratul optic cuprinde fibre retinotectale care din
tractul optic merg la
corpii genicula(i laterali
(iapoi prin
intermediul bra;e1or
conjunctivale superioare la coliculii superiori.
Stratul cenujiu mijlociu este format din
neuroni man
cror
axoni ajung
in
stratul cenujiu
profund
panicipand la formarea fibrelor eferente ale
coliculilorsuperiori. t medular mijlociu
sau stratum lemnisci este alctuit din fibre
aferente, provenite din lemniscul medial (i fibre
din lemniscul lateral, aici se inai gsesc
eferente merg la talamus. Stratul cenuiu
proNnd este format din neuroni man.
Sub
stratul cenuiu prond fibrele eferente
formeaz stratul medular profund, ultimul
strat.
Intre cei doi coliculi se afl comisura
coliculilor superiori, format din fibre ii

unesc ji din fibre eferente care se incci(eaz

inainte de ai prsi. Supenor de ea, in imediata
vecintate se gsete comisura posterioar
creiemlui.
De la coliculii superiori la corpii
geniculati laterali se intind bra)ele conjunctivale
superioare formate din fibre coicotectale ji fibre
derivate din calea optic.
Conexiunile coliculilor superiori sunt:
Aferente:
- tractul spinotectal, aduce excita;ii
proprioceptive
de la musculatura
lui
- tractul nucleotectal contine fibre care vin inai ales
din nucleul senzitiv al trigemenului prin intermediul
cfirora prime jte informa)ii proprioceptive de la
musculata cefei pi globilor oculari,
- fibre retinotectale
- fibre vestibulotectale, reticulotectale,
nigrotectle, cerebelotectale,
- geniculotectale vin de la corpul
geniculat lateral ji trec la nucleii pretectali unde
fac sinps, iar apoi prin comisa posterioar la
nucleul interstitial ji la urm la nucleul
oculomotor.
Eferen(e:
- tractul tectobulbar ji tectospinal trec in
tegment printre nucleul roju ji fasciculul
longitudinal medil iar dorsal de decusatia lui
Forel se z formand decusa[i posterior

 tegmentului (). Mai depae merg

anterior de fasciculul longitudinal, spre bulb ji
maduv. Fibrele acestor tracti conduc impuslile
la nucleii motori al globului ocular ji la al(i nuclei
motori ai eilor cranieni, precum
(i la
motoneuronii din coamele terioare medulare.

146
substan; fi (i este dentul,
tractul brat elor iu este prond
. Stratul
provenite
ji fibre neuroni medular
at din ioar

bra;ele

ate din

de la

nucleul

r
o

i
(
e
a
z
a

m
e
r
g
to
ri
ai
ul
ar
e.

A I ATO I\I\L A FUNC]T ONAL4 4 SSTEMULUT

NERVOS ENTR 4L

zint pnncipala cale reexelor

optoacustice. Prin fibrele care
merg la facial
se
realizeaz
reexul de
clipire, prin cele care merg la
nervul
se realizeaz coordonarea
mijcrilor capului, iar prin cele
care merg la
, mijcrile reflexe ale trunchiului
ji membrelor.
- tractul tectonuclear conduce
impulsile la nucleii motori ai
globilor i, coordonand micrile
reflexe la excitaJiile optoacustice,
izolat sau in
aji timp acelea ale capului (i
trunchiului.
Coliculii evadigemeni inferiori
(posteriori).
Sunt inai
mici
decat cei
iori. Stmctural sunt inai simpli,
iind
forma;i dintr-un
singur
nucleu
::mpact dispozi;ie oblic, numit
nucleul
coliculului
infeior
i
Care
S

.
.

p
a

e
d
i
n
f
i
b
r
e
l
e
l
e
m
n
i
s

cului
reflecsi

lateral. Sunt centri

pe calea sibilit;ii
acustice, inai precis de
intoarcere
capului dup
zgomot. Prin :crmediul bratelor
conjunctivale
inferioare
au legturi
corpii
genicula(i
-.:emi, unde se gsejte cel de al treilea
neuron al cii acustice. Intre aCejti doi
.liculi se gsejte comisura coliculilor
inferiori, fibre care ii unesc ji
fibre
:are provin din lemniscul lateral, care la
cest nivel se z.
Conexiuni/e ecu/m sunt
urmtoarele:
Aferente:
- vin in cea inai mare pae prin
lemniscul lateral ji prin provin
5in ariile acustice ale scoa,ei temporale,
care le controleaz activitatea reflex in
de excitaJiile sonore.
Eferente:
- merg in cea inai mare pae
impreun cele de la coliculii
supeirori.
3.2.2 Substanta alb

Es
te
for
ma
t
di
n
fib
re
ne

oase sau mielin. Se

gsejte in piciorul
trunchiului dar ji in calot printre nuclei
formeaz trei tipuri de fascicule:
1.Fascicule de tranzit (trecere);
? Fascicule de asocia(re care leag
diverse nivele ale tnchiului;
3, Fascicule cerebeloase care prin cele
3 perechi de pedunculi cerebrali leag
tmnchiul cerebral de cerebel in ambele
sensuri.

N4TOMI

FUNON4L 5TSTEMULUT NERUOS

CNTRL

Fasciculele de tranzit
. Fasciculele descendente - cile
descendente
cuprind fascicule de
bre originea in scoarJa cerebrali ji in al;i
centri motori subcoicali
Fasciculele iramidale- sunt alctuite
din fibre originea in celulele
midale din scoaa cerebrali se termin in
nucleii neilor cranieni sau in r.euronii
motori din coamele medulare
ventrale, avand
in consecinJ
dou
: coico-bulbar conico-spinl.
Tractul corticospinal. Se inai nume jte ji fasciculul
piramidal.
Are
pinea
scoan,a cerebrali, urmeaz un
traiect
descendent,strbtd
mchiul cerebral pan la mduv. Dup
strbte capsula intem prin braJul posterior,
ajunge in pedunculul cerebral, unde
ocupa poiunea mijlocie iomlui su (3/5
medii). In punte e1 trece printre ibrele pontine
transversale,
.are il disociaz in fascicule numeroase. La
nivelul etaj
lbar

nico-spinal devine superficial producand

proeminentele piramidelor bulbare ntrale
iciorul bulbului). In pon,iunea inferioar
bulbului, el se desface in fascicule:
unul se iccijeaza pe linia
medi formand decusatia piramidelor
devine
coico-spinal
lateral (fascicululpiramidal cijat)

altul, inai
redus,coboar direct in
mduv ji devine tractul
.onico-spinal anterior (fasciculul piramidal direct).
(i
ibrele
fasciculului
pramidal direct se incci(eaz d la diferite
nivele medulare.
Tractul cortico-bulbar. Se inai numejte
pi fasciculul geniculat, deoece prin
genunchiul capsulei inteme. originea in
scoan,a cerebrali ji in dmul lui descendent
ocup
in pedunculul
cerebral
cincimea intem
iciolui peduncular, iar in traiectul sau
prin tmnchiul cerebral tnmite
fcicule spre nucleii de ogie ai neilor
cranieni.
Unele emise la
velul pedunculului, formeaz fascicul
distinct, numit lemniscul prond, se
altur lemniscului medial pi tnmite in
nucleii oculogiri III, IV, (i
precum (i in nucleul cefalogir at neului XI.
E1
se inai
numete pi

fasciculul cortico-oculo-cefalogir. Celelalte fibre

pontine ji bulbare merg la
nucleii nervilor V, VII, , XII.

149

AN4TOMTA FUNCTT,ONALA 4 SISMULU1 NERVOS

CEN4L

Fig. Nr. 43. Fasciculele piramidale

xiRii5i coniconucleare. 1-fibre Dejerine,2lemniscul medialfrontal (dp W. Kahle, Werner
Plalzer)

A.2. Fasciculele extraoiramidale. St ci

descendente pcte de plecare diferite,
strbat tmnchiul cerebral pe toata lgimea lui.
Aceste fibre conduc motilitatea
automat,
semivoltara ji tonusul muscul, ac[iod
concomitent pi in strs legt sistemul
piramidal care coordoneza mijcrile volunbre.

este fibre . ac!ionand coordon eaz

d
e
p
l
e
c
a
r
e

4
N
A
T
O
M
T4
F
U
N
C

O
N
4L
4
4
S
5T
E
M
U
L
U
T
N
E
R
V
O
S
C
E
N
T
R
A
L

Sistemul extrapiramidal pomete de pe

extinse ale scoa,ei cerebrale
\xbii frontal ji temporal). Face
prim sinapsd nucleii
ai
emisferelor talamusiar apoi fac
sinapsd inai jos in
nucleii extrapiramidali
at hiului cerebral,
iar
de
aici prin
fascicule extrapiramidale
care poa
zmele nucleilor de origine, coboar
in mduv ji se termin in coamele
iateoare ale mduvei.
In scop didactic fasciculele
extrapiramidale au fost impart,ite in
;
ocul lor de plecare.
) Fascicule care pomesc din
seoarja cerebrali.
Sunt reprezentate de
fronto-pontin
iempor opontin al
lui
Turmayat,
care
impreun
formeaz
gonto-cerebelos.
Aceste

extrapiramidale le gasim in pedunculi

in picior ji

an
u
m
e
ce
l
fr
on
to
po
nti
n
in
ci
nc
im
ea
int
e
m

ce
l
te
m
po
ro
po
nti
n

in cincimea
em. In punte ajung la nivelul
piciomlui
ji fac sinapsd in nucleii pontini.
brele nucleilor pontini (axonii) se
peaz in nucleii punJii ji ptmnd in
p:duncu1ul cerebelos mijlociu de
paea opus de unde ajung la
cerebel la
ni'elul
scoa,ei
neocerebelului,
realizand in acest let legta dintre
neocerebel
neocoex.
b) Fascicule care pomesc din
nucleii extrapiramidali ai
trunchiului.
Fasmimulul rubro-spinal. Iji
are oginea in nucleul roju. Fibrele
sale se mcmci jeaza pe linia median

fasciculul
mbro-spinal
contralateral, formand decusatia Forel
(decusaJia ventrali tegmentului)
punte, acest fascicul se ageaz in
substanJa reticulat, medial de tractul
spino-cerebelos ventral
tractului spino-talamic. In bulb are
aceleaji
fasciculul
Gowers,
ins este lateral de
spino-talamic.

F
as
m
ic
ul
ul
te
ct
osp
in
al
.
A
re
or
ig
in
ea
in
co
lic
ul
ii
cv
ad
ri
ge
m
en
i

superiori,
pe care ii leag puntea, bulbul (i
mduva. Se incmci jeaz fasciculul
tecto- spinal de
opus,
formand decusatia , ji
se ajeaz in peduncul
inaintea
fasciculului longitudinal medial. La
nivelul ptii ji in etajul bulb are
aceeaji situaJie: inaintea fasciculului
longitudinal medial ji mapoia tractului
spino-talamic.
Fascimulul vestibulo-spinal.
Are originea in nucleul Deiters
al neului
'estibu1, strbate puntea ji bulbul ji
coboar in mduv, unde se gasejte
situat

,
cea inai
ventrali
cordonul
ui
anterior.
Fascimulul olivo-spinal. Se inai
nume jte ji fasciculul triangular
Helweg Are originea in oliva bulbara,
fiind inai evident in mduva ceical
superioara, unde se gasejte
dispus
in cordonul

an
te
no
r,

lateral
de fasciculul
vestibulo-

Fasmimulul nigro-spinal.
Pomejte
din
substan(a
neagr, coboar
prin picioml tnchiului pi ajunge in
mduva spinrii in cordoanele ventrale.

N4TOMTA FUNC?ZONAL4 4 STSYEMULUT NERVOS CENAL

tectos
pal

Subshn q

Tact etikispil

Fig. Nr. 44. Tractute extrapiram idate ate

Wunchiului cerebral

Greenstein)

. Fasmiculele asmendente - st ci ale

sensibilib(ii cupnd
fascicule de fibre care conduc excitatiile ctre
difete nivele receptoare.
Unele din aceste fibre urc de la nivelul
mduvei
( se formeaz din axonii deutoneonilor din
moamele dorsale ale mduvei) iar altele poesc din
trunchiul cerebral (axonii deutoneonilor de pe
traiectul neilor cranieni).
A
sc
en
de
nt
e

NTOMZ4 FUL. 7
SZ5TMULU NERVOJ ENTR4L

liferent nde provin tote ibrele

ascendente vor face sinapsa 1
treilea

in tl, dup se vor

scoarta ceebll.
. 7. Jnxiu/e cnre
dva soiwa ii

rovin din

C
n
f

-ff. Ete
cale
ssibilitaJii
tenoice
ji
deroase temcepve
(i nociceptive), reprezenbta de
tracile spinotalamice (anterior
.
.
.
&t
l
este
desp
).
ajezat l

ter, de a
Go
wer
1
s
li
eb
r fasci
In jul
J c
i
t

upd care. formeaz

QOCSG

or ).

t
ra
ct
ul
m
b
m
s
pi
n
al
.
In
p
u
nt
e
se
af
l
l

e
le
m
ni
s
m
ul
la
te
m

l lemniSGl edial, aceeagi

situaJie ptrand-o ji m etajul
peduncular. Ajunse in pedunculii
ebrali cele do fascule ventml
pi latel se unesc formand
impreuna b:imulele spinotectle
- leinismul spin mare pte din
fibre se opesc in abstan;a reticnlat
bbului
ji
punjii
iar
resl vor forma impreun
e
m
i

s
c
u
l

g
e
m
i
n
a
l
l

e
m
n
i
s
c
u
l
m
e
d
i

l
.

s
R
i
n
a
C
g
Y

d
p
l
O
O

S. Sbht Complet
tmnm hiul
cerebel, sub form nlor dou t
din maduv:trcl spino-eereelos
t (t) lui wers ji
tacl spino-cerebelos direct (dorsl)
Plemhsig. Aezate in mduv
f , cordonului laterb, lIItf hl
de fasciculul pimmidal icmcit
dos actul spiuo-tbamic, ele se
depeaza din in inai mt in
tnchiului cerebral.
l spinO-Gebelom dorsal
(FlGh3i ) intr in corpul stiform ji
impfeun ibrele merge
diremt in scoart,a vermiului. Tmctul
spinocebelos
venoal
(Gows),
fonnat din
fle iGi(i1J
8O eaza
ventral de corpul restifor, despa,it
de acesta tacle mbro-
ctospine. 5e apez venkal de
rdacina descendent igemenulu i

gi
se
idreapta prin
vlul medular
anterior
catre
cerebel.
si6
epicritice
propriacepti ve
coJfie.
te
mprezentatb d fasiGlele Goll ji

B
er
da
C
h
G

G
O
rd
oa
ne
le

p
os
te

o
ar
e

m
a
d

ei pa la nivelul bulbului, m
t pa la nivelul nucleilor
uneas, gracilis ji von Monakov,
unde vor fe sinapsd. Axonii estor
melule inai 0
vena, follod ibrele cuate
se d0Gsea
inti:me,
in unghi
mean,

asGuJit
forbd

ge
demus

niform lemnisc decatia lui AS

itzka, mapoia piridelor
antkoare (
tcui paidal). DJ 1GGi(re
ele Gapt direcJie aGedent,
almtuid

bmnisnl medial andele fui

. Amesta
strba tmnchiul
cereal fiira
Depere pi termin in tamus.
La nivel etajui bulb el este
situat dorsb fa; de ile piraidale,
de parte ji de alb
medi, tntre ofivele bulbe. L
nivel puoJii, e1 lrgete,
ajgd s ocupe in partea
;, aproape toat lgimea
tegmenlui. L nivelul pedunmulul ui
l, lemnismul medial se
aeaz laleml faJa de nucleul togu
ji apoi partea

ba
za
la

nu
ml
eu
lui

l lateral. LemniSGl mCBl

reprezin

d
priipal trunmhiului cerebral.
rovin din cerebral = st
fotate din
deuneonilor

cranieni me au nuclei seitivi in
tf iGhi.

ANATOMIA FUNCMON7\ L7\ 51STEMULUT

NERVOS CENTRAL

B.2.1. Fibre

senzitive ale
nervului trigemen
pomesc din
nuc1e. seitiv al
treigemenului aflat
in ganglionul lui
Gasser.
Deutoneuronu l gasejte in
coloanelesenzitive din trunchi. Fibrele

pomesc din pon,iun pontopeduncularE

formeaz
lu1 quintotalamic
lemnisc trigeminal,
care
se altur la nivelul pun(ii lemniscului medial
impreun care urc in talamus.
B.2.2. Eibre senzitive ale neului intermediar lui
gustative.
Wriesberg s fibe
Protoneuronul
se gse(te
in
gglionul
geniculat
deutoneonul in superioarE nucleului
solitar.
B.2.3. Fibre senzitive ale nervului glosofaringian protoneuronul gsejte in ganglionul lui
Andersch iar deutoneuronul in nucleul solitar
mi
de nucleul intermediamlui
ari cen
lui Wriesberg, in
pa ujie bulbului.fibre1c
ltur lemniscului medial (i urc impreunE in
talamus l cel de al treilc.
neuron.

B.2.4. Eibre senzitive ale nervului vag pOtO

eonul
se ;;se(te 1 ganglionul jugal
(pe traiectul
nervului vag in
spatiul
retrojugular
in spate gurii
pte poster ioare). Deutoneuronul se gse3te in
nucleul solitar.
B.2.5. Fibre senzitive acustico-vestibulare
difer in func(re de
dou sensibilitti.
Pentm cale acustici protoneuronul se
gsejte in ganglionul lui Com i deutoneumonul
in nucleii acustici ventrali (i
dorsali din punte,
dup care 1 calota
pontini axonii deutoneuronilor se z
formand corpul trapezoi dup care devin
ascendente formand lemniscul lateral care se
termin in genicul;i intemi unde se gsete at
treilea neuron (atat lemniscul lateral ct . corpul
trapezoid se in paea laterali calotei).
Fibrele celui de al treil neuron se terminE pe
scoan,.
Pent cale vestibularti protoneuronul
se glsejte in ganglion ul lui Sc iar
deutoneuronul este siat in vestibulari
fosei romboide unde se g cei patm nuclei
vestibulari.
Datot ; ji pentm inai
bunE in;e1egere,
caile
acustici
vestibulari vor h descrise amtinuntit.

Calea vestibulari. Calea vestibulari poate

h divizat in calea vestibul trunchiului
cerebral rolul de stabili
pozi;ia capului
in spa(ru ji de controla
mi(cile sale ( cefalogire) ji calea
vestibulari cerebeloasa
ro1 esen(ia1 in reglarea tonusului muscular, in special
celui antigravita;ional.
Recept orii vestibulre sunt situa(i in
crestele ampule cnlelc: semicirculre ji in
maculele utricul ji sacular.
oiunea
ar
ce
1
de
m
er
ronul se
g
nd
ibrele se it treilea

n
uc
le
ul
ro
nu
l
se

isete in

i spatele
de cele
Coi iar care in pezoid. in corpil 1 cat

it treilea


ga
se
sc

ji
de

lo
as
a

io
na
l.
an
al
el
or

A ATOM Z FUNCTEONAL\ 4 51STEMULUT

NERVOS CENTRAL

Receptorii crestelor ampulare sunt

celule specializate prevzute cili,
dpostite in cnaliculele speciale spte
in-o mas gelatinoas care
aceste creste. Cilii sunt de dou tipuri:
stereocili (microvilozitJi modificte) )
kinocili (cili modiic;i). Stereocilii unei
celule sunt in de 70:1 1:inocilii.
Stereocilii sunt z; in paralele
descresc lungime ct sunt inai
indepJi de kinocili. Cand in timpul
mi(cri1or se deplasez spre 1:inoci1i ei
se depolnzez iar cand se indreapt in

opus
se
kinocililor,
hiperpolrizeaz. Receptorii sunt sensibili
la mi Jcrile rotatorii ale capului.
for sunt indreptJi spre cavitatea utricular
in canalul semicircular lateral, fugind
de l nivelul canalelor semicirculare
anterior posterior. Epiteli ul crestelor
ampule este alctuit din dou categoni de
celule: senzoriale ) de susJinere.
Receptorii maculelor, utriculr
saculr, sunt asemnatori cei din
crestele ampulare diferen; cilii
sunt acoperi(i de mas ;;e1atinoas in
.are se disting prunJe mici numite
otolite. Macula utriculara functie in

e
c
h
i
l
i
b
m
l
s
t
a
t
i
c
d

a
s

upma pozitiilor capului in rapo

fo,e1e de ravita;ie

l
liir in plan
orizontal,
iar
m cula
sacular
este asociata
funcJional cohleei, reac(ionand la stimulii
vibratori u intensitate
: m re de 500 cili/sec. Se pare ar
avea ro1 ji in r6spunsurile la accelera;ie in
pln dorsoventral.
Fibrele nervoase care conduc inform Jia
recepJionta de creasta ampular
Galuli Semicircular posterior, care
;ine sub dependenta sa activitatea
iuchi1or oblic supenor ipsilateral
drept contralateral, trec prin
foramen
singulare
formand
ramura
posteor ganglionului vestibular (a1
lui Scarpa). Fibrele provenite de l macula
saculara formeaza ramura inferioar. Fibrele
din macul utricular
ji canalul
semicircular anterior care controleaza
:nujchii
drept supenor ipsilateral ji
oblic contralateral, precum cele ale
.a 1ului lateral controleaz mu jchii
drept medil ipsilateral drept lateral
:ontr1teral
formeaz
rama
superioar ganglionului vestibular.
Nervul


e
s
t
i
b
u
l
o
c
o
h
l
e

r
t
o
t
a
l
i
z
e
a
z

circa 19000
de fibre.
Protoneuronul bipolar se gsete in
ganglionul vestibular, care este divizat
pon,iune superioar ji
inferioar, unite
t-
istm ingust.
.o,iunea superioar primele fibrele de l
crestele canalelor semicirculare anterior,
lateral ji de la mcul utricular. Po,iunea
inferioar prime jte de
. crestele canalului posterior ; macula
sacular. Prelungirile protoneuronului
fomieaz neul vestibular, responsabil de
onentare ji direc;ie. Acesta ptrunde
tmnchiul cerebral l nivelul unghiului
bulbopontin trecnd intre pedunculul
cerebelos inferior ji trcl spinal at
nervului tgemen. La cest nivel pnntre
:iibre1e sale se gsesc dispersaJi
intersti;ia1i

neului
vestibul. mediat dup intrarea in
trunchiul cerebral fibrele neului
vestibular se divid scendent scub ji
alta descendent lung. Pu;ine fibre

rtibt sinapsd nucleii lateral ji

supeor vestibula indreptandu-se direct

ANATOMT A FUNCTZON9L? SZSTEMULUT

NERVOS CENTRAL

prin corpul juxtarestiform spre lobul

oculonodular, uvul, nucleul din;ai fastigial
ipsilterl din cerebel. Dintre ceste cele
provenite din , superioar ganglionului
vestibular se duc la floculus mu jchiost
granular a1 conexului cerebelos
fibre
ag;toare
molecular.
Deutoneuronul este siat in
vestibulari fosei romboide
undc
gasesc ptm nuclei vestibulari au rolul unui
cet de distribu;ie 1 fib secundare ji singurele
for ferenJe in afara fibrelor vestibulare (i
crebel (nucleul fastigial
coex
cerebelos) sunt cele
de
la nucleul intersti;ia: nervului
vestibular: 1.) nucleul vestibular medial (mr/e us
ver/i6u/n-ix medi in dreptul polului
supenor hl complexului olivr bulbar contin
nucleului intercalat. Se gsete situat dorsolateral
de nucleul dorsal at vaul inccijat de striile
illcdulare care-l separ de planeul ventriculului
IV. Este i mare dintre nucleii vestibular
intiandu-se pan in punte. Contine g
de celule mici mijlocii ji puJine celule gigte,
situate in
regiunea
dorsolaterala; 2.) nucleul vestibular inferior
(nur/eus vestibularis interior) situat lateral de

nucleul medial. Cranial se continui nucleul

lateral iar se intinde pan la polul supenor at
nucleului gracilis. Este fragmentat de fibrele
descendente ale nervului vestibular ji
ale
tractului
vestibulosp
Contine celule de toate mrimile, man
fiind gmpati in po,iune ventrocaudal.
Neuronii man primesc sferen;e
vestibulare iar for formeaz fibrele
vestibulocerebeloase; 3.) nucleul vestibular lateral
(m
i
/afra/is )
se
intinde
cranial
paa
la
nivelul
nucleului
ne abducens, l
limita
bulbopontin, unde
se
continui
nucleul
vesti supenor
pre1unge(te nucleul

vestibular inferior. caractenzat prin

prezenta de neuroni multipolari gigan;i loclizJi
in speci< regiunea sa caudal;
4.)
nucleul
vestibular
supenor
(/s vestib supenor) este ccl inai
mic, ocup regiunea pontini ariei vestibulare
crani nucelii medial ji lateral. Periferic este
constituiut din mijlocii care
gpurile centrale de neuroni ste1;i.
Aferentele nucleilor vestibular sunt:
.) primare ale nervului vestibular
ibrele ascendente provenite de t
crestele ampulare ale

semicirculare se termin in regiunea

centrali nucleului superi in paea
rostral
nucleului medial,
dd colaterale re ventrale
nucleului lateral;
ibrele descendente provin de la
macule dau colaterale nucl medil (i
se termin in nucleul inferior
excepJia regiunii ventrolaterale;
fibrelor
loe

s
tr
a

dialis
ue cel ea

sa

ea sa axonu /

d
e
s
e
ial de
mici

e
l
o
r

s
a
l
e

4N4TOM 1A FUNCTTONAL?
SI5TEMULU NERVOS CEN4L

.) fibrele cerebelovestibulare directe

(i incci jate. Cele provenite de la xu1
vermin se termin in nucleii lateral pi
inferior, iar cele originea in eu1
fstgial in nucleul lateral;
.) fibrele intesti;iovestibule - spre
nucleul medial.
Eferentele nucleilor vestibulari sunt
ascendente,
descendente,
directe ji
.ciate:
.) descendente fonneaz cele doua
tracturi vestibulospinale:
- lateral, originea in nucleul
lteral ji care este direct. Este
situat dorsomedial de nucleul
nervului facial ji ambiguu,
trece retroolivar pent
inta
in mkduv.
Conduce impulsuri
vestibulare cerebeloase
efect facilitator
asupra tonusului
extensonlor
activit;ii reflexe medulare;

- m
ed
ial
,

ori
gi
ne
a
in
nu
cle
ii
m
ed
ial
i
de
a
m
be
le
p"
art
,i,
est
e

1
incruciat.
Intr
in
componenta
fasciculului
longitudinal
medial,
d
colaterale formatiunii
reticulare inferioare in zona
sucomarginal cordonului
anterior medular prin care
coboar inai caudal de
regiunea toracici. Unele fibre
fc sinapse iibitorii directe,
motoneuronii alfa
medierea intemeuronilor.
.) Ascendente, provin de la to)i
vestibula (i se
nucleii
termin pnn intermediul
fasciculului
longidinal medial
in
nucleii
intesti;ia1i,
comisural
;
in
nucleii
oculomotori.
Prin
intermediul
fasciculului longitudinal medial
fiecare nucleu vestibular
se
proiectez pe anumite grupuri
neale ale nervilor oculomotori.
Nucleul vestibular supenor d
numai fibre ascendente ipsilaterale
pent nucleul nervului trohlear (i
gpul neonal al nucleului
nervului oculomotor inerveaz6

mup
chiul
drept

.
Nucl
eul
vesti
bular
medi
al dE
fibre
pent
m
nucle
ul
nerv
ului
tmoh
ler
contr
alate
ral,
pentr
u
mu
chiul
oblic
inferi
or
contr

alateral ji pent muchiul drept

medial
ipsilateral. Nucleul
vestibular lateral tnmite fibre
nucleilor
neilor
IV,
VI,
connalaterali ji III ipsilateral.
Nucleul vestibular inferior d
pu(me fibre ascendente mprjtiate

fibrele
fasciculului
longitudinal medial. Unele fibre
secundare ascendente originea
in nucleul medial ji inferior se
alr ibrelor prime ale
neuronilor

gglionul
vestibul impre se
duc spre cerebel pent se
termina
bilater in
lobul
floculonodular, inai pu)in in
uvul,
lingul sau
nucleii
fastigiali. Alte fibre secunde
ascendente reintr in nervul
vastibul pent ajunge la
receptorii periferici pe care-i
controleaz. Fibrele ajung la
cerebel iau parte la alcirea cii
cerebeloase echilibrrii .

Din
scoarja
cerebelos
oculonodular pomesc fibrele
ftoculofastigiale
spre
nucleii
fastigiali pmesc aferen(e )
de la vermis. In nucleii fstigili

au
ongi
nea
fibre
le
fasti
giov
estib
ulare

4NATOMTA FUNCTZONAL?\ 4 5ZSTEM ULU

NERVOS ENTR 4L

care pe calea pedunculului cerebelos

inferior ajung la to;i nu
vestibulari ipsilterli ;
fibrelor iau l fascicul uncinat
(Russell)pentru
ajunge dupa

tot pe
pedunculului cerebelos inferior la
nucleii vestibulari contralat Exist
fibre somatotopic oraganizte
pomind
sc vermisului
anterior ji
posterior se
spre nucleul la
indreapt6
vestibular, unde fac releu (i de unde, pe
calea tractului vestibulosp lteral, mesajul
este transmis spre motoneuronii
medulari.
Sistemul vestibular, ;ine sub control
mijcrile reflexe ale globilor ocul capului,
tnchiului
(i membrelor in scopul
echi1ibr'alui ji reflexe
(
origine labirintica: voma ji poziJia corgului in
timpul vomei. Lez1 ale aparatului vestibular sau ale
conexiunilor sle explic nistagmusul.
usul este caractenzat printr-o
oscilaJie ritmic
involuntare ochilor: oscila;ie
lent urmat de una rapid in sens opus. De;i faza
pri este oscila;ia lent nistagmusul este denumit

dup direc;ia fazei rapide. Ac micri rezult din

stimularea inegal crestelor din canalele
semici rculare sunt in acelaji plan de rota;ie.
Rota;ia accelerata induce in labirint mi care
este paralel mijcarea
limfei. In timpul
rota;iei limfa tinde sE mite in sens invers
receptorului de opus (efect negativ) de
ace pae receptoml echivalent (efect pozitiv).
Aceast nepotrivire stimuli duce la rspunsuri
care provoac micri altemative le ochilor.
Calea mohlear. Realizarea mesajului auditiv
cuprinde inai multe I: dintre care pma consta in
cptarea undelor sonore de ctre urechea extem
conducerea for spre membrana timpanic. Aceasta,
intrt in vibra;ie antrene
) micile osiorelor din urecheamedie. Fz
lichid este
produs
p.r vibrarea bazei
scrilei in frecventa undei sonore la nivelul ferestrei
vestibul vibrare care provoc perilimfei din
scal vestibulr ) membr bazilare.
care
ac;ioneaz asupra unitJii
desuprafa;
oscilant membranei bzile crejle de la nivelul
timpanuluipa la baza
scriJei aproape 20 de
ori. Aceast fo, este necesar pentm invinge
ie, ia periliml:. ji ; undelor de
presiune care se vor propaga instantaneu pe to
suprafa;a membranei bazilare. Faza membranar este
realizat prin punerea stare de vibraJie general
membranei bazilare cand este produs de sunete d
joas frecvenJ, pi vibra;ie focal pent

frecven;ele
inalte.
In acest moc
membrana bazilar realizeaz analiz spa;ial
frecvenJei sunetelor, deoarec: membrana poate fi
descompus intr-o see de trsversale,
band? vibrand amplidine maxim pentm
umit fmecven;. Cu cat sunetul est: inai acut
atat vibra;ia este inai apropiat de baza membrei
bazilare, (i cat este inai grav atat zona de
vibrare se apropie de vl ei. La nivel. celulelor
seoale
vibra;iile
dau najterela dou
tipuri de
potenJiale. microfonice ji de sum;ie.
158
scoarta lateral
ocul. Leziuni

4N
4T
O
M
ZA
FU
N
]T
O
N
AL

4
S
5T
E
M
UL
UT
NE
RV
OS
CE
NT
R
AL

Fz
a
ne
oas
cons
t in

trnsmisia ji impcl
informaJiei we, fiind singura cale
format din 4 .
Receptoni. Sunt situati in calul
lui , Get pentm
sunetele
inalte
indu-se in bazal cohleei,
iar cei pentm sunetele joase in
pon,iunea ei apical. Organul lui Coi
este format din celule diferenJiate
ajezate intr-un lateral unul
medil se sprijin unul pe
celalalt griile unui
:operi(, formand serie de arcade
se succed pe toat lungimea canalului.
De ; de alta arcadelor se
afl celulele seoriale cilite ji
celulele de
.

s
t
i

e
r
e
.
Celulele seorile, receptoe, u
cilii incstaJi in membr

tecto
ji
>
m
n

t de dou tipuri: ) celule piriforme,

scue in numr de 3500-4000, ajezate
un singur , fiecare avand 50-60
de cili, alctuind l medial. b)
celule
inalte avd fiecare in numEr de
circa 12 la 100 cili,
foe specializate,

Ac
est
e

de pelimfei pe toa

sunete de deoece
de

ext
em

(i

t
ren
ea
z

este

nivelul

li
0
0
0
aj
e
z
at
e
p
e
tr
ei
(

n
et
e
la
b
a
z
a
c
o
hl
e

ei ji 4-5 inai puJin nete spre ifiil cohleei. Ele formeaz (il lateral.
Pe celulele senzoale exist dou
g de butoni sinaptici: unii
conJin vezicule sinaptice clare de
mrimi s-ante apa,i flbrelor
aferente conduc inuxul nervos spre
neuronii bijlari din ganglionul spinal
(Coi), alJi butoni con;in vezicule
sinaptice mici conJinut vaabil, clar,
terminmndu-se pe butonii fibrelor
aferente. Ei , brelor directe Ji
incmciate
ale
neuronilor
din
complexul olivar supenor pontin, avand
rol de control at transmisiei. Fibrele
directe au ogiea in nucleul in S al
complexului olivr supenor ipsilateral,
cele incruciate in nucleul retroolivar al
complexului olivar de paea opusa.
Cele inai multe termina;ii se fac pe
celulele seoriale ale ilui medial.
Unda sonor transmis la nivelul
ferestrei vestibule pune in mijcare
perilimf sclei vestibulare pan l
helicotrem, de unde se propg in scala
tpanic pa la fereastra .
Vibra;iile perilimfei
se transmit
membranei bazilare format din circa
25000 fibre de diferite lungimi jezate
rdiar. Celulele senzoale specializate

s
u
nt
ri
di
c
at
e
o
d
at

m
e
m
br
a
n
a
b
a
zi

lara in timpul oscilrii acesteia ji cilii lor

sunt pres;i de membrana tectoria ji
endolimfa din canalul lui .
Presiunea exercitata de membrana
tectoa asupra cililor ac;ioneaz asupra
centolilor, vibra;iile fiind astfel
trsformate iinn iinffllux eos, va
h transmis terminaJiilor neoase.

Terminatiile neoase pot

osmite influxurile cror
frecven( este
superio 1000 cili/see. Urechea
uman pmejte becven;e de l 16
vibra(ii duble la 20000 cicli/see.
Protoneuronul. Este reprezentat
de neonul bipol din ganglionul
spiral siat in l spiral al
modiolului. Prelungile sale formeaz
nervul coNe ale cmi fibre se
inainte de patnde in nucleii cohleari
pe care se proiecte tonotopic (acutgrav) ordine dorsovenCal .
159

AN4TOMTA FUNCTTONALA STSTEMULU1

NERVOS CENTRAL

De utoneu r onul. Se gsete in cei doi

nuclei cohleari: nucleul cohl ventral

corh/eni-is
is
pe
ventrolateral pedunculului
cerebelos (i nucleul cohlear
dorsal (nucleus cochlear.:- dorsalis) situat pe
fa;a dorsali pedunculului
cerebelos
inferior, in , laterali ariei vestibulare, unde
formeaz tuberculul acustic. Nucleul cochl ventral
este situatintre
vestibulari ji
cea cochear nervulc vestibulocochlear
ji pme jte aferente din regiunea apical
cochleei (sun grave). Po,iunea ventrocudl

acestui
nucleu
Gon;ine
circa
25000. neuroni, numr egal
fibrelor din nervul cohlear. Nucleul cochler
dorsl esi. considerat nucleu de releu, rol
principal in rspunsurile eflexe de origir.
auditiv.
De l nivelul deutoneumonului pomesc tat
cile auditive propriu-zise co: (i cile auditive
reexe. Prelungirile deutoneonului pot lua trei
ci:
fibrele grose le regiunii ventrale
nucleului ventral formeaz sin=
custic ventrali, ale crei fibre
nivelul
jonc; iunii pontobulbare z, pelinia
median, cele
din paea opus

formand
corpu trapezoid (corpus tiapezoideum), situat ventral de lemniscul medial.
Lateral d: oliva superioar
ibrele
devin
ascendente alctuind
lemnismullateral
(/eics /nfrn/is ). Unele fibre se termin in
formaJiunea reticulara nuc1e\: corpului trapezoid
ipsi- contral erli, in nucleii complexului oliv
r superic: de pae sau de paea opus,
altele intr direct in lemRiSGul later .

contralateral, pentru se termina in nucleii

lemniscului lteral colicululu. inferior.
Nucleii cohleari dau directe lemniscului
lateral ipsilateral.
b) Fibrele din regiunea dorsali nucleului
cohle ventral trec dorsal d.
fibrele tractului spinal at nervului trigemen, de
cele le pedunculului cerebelo inferior,
decuseaz ventral de fasciculul
longitudinal
medial,
formeaz sl acustici intermedira
intr in lemniscul lteral contralateral,
distribuindu-s nucleilor
formatiunii reticulare
contralaterali,
nucleilor lemniscului lateral
celor
ai coliculului inferior. Ele constituie calea
cohleoreticular.
Fibrele regiunii dorsale nucleului
cohlear dorsal incojoar fa;< dorsali
pedunculului cerebelos inferior, incmcijeaz pe
linia mediana lcid stria acustici dorsali care

 in lemniscul lateral contralateral ji sc

termin in nucleii lemniscului lateral ; cei ai
coliculului infeor, inainte de intra in
lemniscul lateral ibrele striilor acustice pot
face releu in nucleii corpului trapezoid,
complexul oliv supeor. Unele fibre, dup
acest releu poi intra in lemniscul lateral
ipsilateral ajungd direct in corpul geniculat
medial. Deci nucleii dau numai
iccijate. Pe calea cilor auditive nucleii
primesc aferenJe descendente de la
coliculul inferior, nucleii lemniscui lateral,
oliva pontini ro1 iibitor asupr anumitor
frecven;e d spectl auditiv, mrind acuitatea
auditiv pentm eferen;ele eiibate.

160

ANATOMT A FUNC?ZONALA SZSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

Complexul olivr supenor, este situat lateral

de nucleii corpului trapezoid, nucleii motori ai
nervilor facial ; trigemen, fiind compus din
inai multe celulare: ) gmpul lteral, in form
l de
este nucleul de origine al
for directe eferente de control tmansmisiei la
nivel de receptor; b) gmpul ia1, bine dezvoltat,
ro1 in tfansmiteea
sunetelor,
tnmite eferente nucleul
nervului
abducens (peduncululolivei
superioare);
) gpul livar,
este originea fibrelor incmciate eferente
controlez trnsmisia torilor. Aferen(e1e
complexului
olivr provin
de la nucleii
cohleari,
iar
- /.:en;ele, in afara celor descrise inai sus intrE in
majoritate in
alcirea iscului lteral
ipsilateral ji inai pu;in contralateral. Ele se
termin in nucleii iscului lateral (i coliculului
inferior.
Nucleii corpului trapezoid sunt in numEr de doi:
nucleul ventral (i
-. c1eu1 dorsal at corpului trapezoid sunt situati
medial de complexul olivar
-pcrior. Ei primesc aferen(e de la nucleii cohleari
ji trimit
eferen)e prin
- iniscul lateral ji cteva fibre intr in fasciculul
longitudinal medial pent

.termina in nucleii nervilor oculomotori III, IV, VI, ai

nervilor trigemen
Corpul trapezoid $ continui Gu
lemniscul
lateral
situat in punte ;
zencefa1, lateral de lemniscul medial ji
lemniscul trigeminal
medial
de mniscul spinal. regiunea superioar punJii,
pe fa;d sa mediali se gse(te
-. cleul lemniscului lateral in care se
iermin unele fibre lemniscale
- >1atera1e1e lor. Eferentele nucleului rman in
majoritate in lemniscul lateral. se din fibre se
altur lemniscului medial iar un alt contingent trece
de partea us pent se termina in nucleul
lemniscului
lateral ;
coliculul inferior
- ntralaterali. In acest mod fiecare centm conical
auditiv este conexionat
=mbe1e cohlei prin fibre directe ji incruci jate. La
nivelul coliculului inferior
:4brele
lemniscale
ii formeaz
capsul.
A1 treile neuron, este situat in coliculul
inferior, cmi
fibrele
.mnisca1e ii dau colaterale sau se termin. Restul
fibrelor lemniscale strbt

au incojoar coliculul se duc spre

coliculul inferior contralateral comisura
intercolicular numai un mic numr, pe calea
bratului inferior ajung la corpul geniculat medial.
Eferentele coliculului in cea inai mare
se lt fibrelor lemniscale directe ji ajung in
ul geniculat medil, ltele trec direct in
radia;iile auditive su se duc spre coliculul supeor.
Al patrulea neuron, este constiit de neuronii
corpului geniculat
medial (corpu geniculatum mediale) situat pe
faJa pulvinarui, lateral de coliculul
supenor. Sunetele acute se proiecteaz medial,
cele grave lateral (i numai in po,iunea
principl.
Aferentele corpui
geniculat medial provin de la lemniscul lateral,
coliculul infeor ji conexul temporal (aria 41).
EferenJele formeaz radiaJia acustici (radiajio
DnJicn ) sau geniculotemporal. Unele
eferente intr in nucleii talamici ventral ji lateral,
in pulvinar,
in 161

A NATOMT4 FUNCTONAL/\

SZSTEMULUI NERVOS CENTRAL

coliculul infeor ji in a1;i nuclei de releu

acustic situa(i la nivele inferi Po,iunea
magnocelularfi corpului geniculat
medial are conexiuni
posterioar talamici.
Zona de proiectie cortical este situati pe
giml temporal sup
f;a sa cranial in gini temporali sver ji (gyri
temporales transversi) care 41 auditiv ji cmpurile
42, 22 de asociatie. Eferente ale conexului auditiv
aj cohlee, in cotrcet pe calea auditiv.
Campul 41 (aria auditivfi) este
konioconex tipic stria)iuni venicale pu;in evidente,
asemintoare pica
de ploaie. Campul 42 (aria audiopsihic)
stria;iunile venicale pronun separate prin spa)ii
lrgi semEntore unor tuburi de org.
Impulsurile aj in campul 41 sunt percepute
zgomote recunoaterea unui sunet paic este
( conexului asociativ. Paralel fibrele
ascendente,
cile ac contin
fibre
descendente: coicogeniculate,
corticocolicul geniculocolicule,
coliculocohleare.
Caile acustice prezint unele earacteristici
functionale speciflG, anume:
- crejterea numlui de fibre transmi;toare dup
fiecare releu (pentm neuron a1 neului cohlear

corespund 3 neuroni in nucleul cohlear, 13 in

coliculul inferior, 14 in corpul geniculat medial
100 in aria 41);
- bilateralitatea proiec;iilor cohleei pe coex;
- pluralitatea ariilor auditive;
- ci ascendente in paralel cu ci descendente.
Transmisia influxurilor pi percep;ia lor de
ctre stmcrile coi (decodificare) trebuie s
indeplineasc serie
de
conditii necesare
obligatorii:
1) s6
permit$
discriminarea
frecven;ei
sunetelor. Aceasta se realizeaz datoritfi
diviziunii functionale la nivelul membranei
bazilare care este reprodusa la nivel coical
de cEtre circuitele neuronale independentm
unele de altele pi specializate pentm
anumit fmecvent.
se dea no;iunea de intensitate sunetului. Se
realizeaz datoriti numului de fibre care
intr in ac(iune pent frecventa da
Varia;ia de intensitate sunelui detennin
crepterea sau scderea nummlui de fibre
care in ac!iune.
s asige ifora(ie
direc(ionalE.
Aceasta rezult din decalajul
timp ji vaaJia de intensitate jung
la eche valile de unde acustice.
Stmcrile corticale compar
datele primite deoece reprezentarea cohleei
este bilateral.

162
-a1c pronun(ate
alsurile ajunse
> unet paicular cile acustice
:ic oco1icu1aere.
pora
l
supe
nor.
*
)
camp
ul m
auditi
v
junx
ditiv
)
este
ur.
are
pict
urilor

specifice,
1eu (pentm u
. 13 neuroni

ri1e coicalc necesare

re realizeaz
:1l are care este independenle

datorita recvent dat. sau

scderea
decalajul
deoarece

in l urile de unde xite

NATO
MT A
FUNC
TZON
ALA

SSTE
MULU
T
NERV
OS
?
ENTR
7\ L

i
l
e
a
c
u
s
t
i
c
e

Cile acustice sunt

constituite din:
1. Eferentele nucleului cohlear dorsal
spre:
- form (iune reticulrti, 1ocu1 de
ongine a1 tractului reticulospinal;
- coliculii superiori, mediate de
cEtre coliculii inferiori (coliculul
supenor nucleul de origine al
tractului tectospinal).
/tceste dou categorii de eferente
sunt la originea reflexelor tonice
ale
2. EferenJele
nucleilor
corpului
trapezoid, care
pe
cale
fasciculului iludinal medial
ajunp la nucleii nervilor
oculomotori III, IV, VI, trigemen ji
-- 1 explicnd mijcrile reflexe
ale
ochilor
ji
acomodamea
auditiv
prin u1 muchiului tensor at
timpanului muchiul scaritei.
3. Eferentele complexului oliv
supenor

care
formeaz
fasciculul


oc
oh
lea
r.
A
n
ori
gi
ne
a
in
nu
cle
ul
ac
ce
so
r
m
ed
il
ji
su
nt
in
c
m
cij
te

u1 vestibular iar pe calea

anastomozei vestibulocohleare
ptmnd in nervul
:1 ajung la organul spiral
(Com). Ele an rolul de
transmisia la
-.'. c1 de receptor printr-un mecanism de
feed-back.
4. Pedunculul olivr, formt
din
flbme
directe
originea
in
nucleul
=.ncipa1 olivar. Fibrele sale intr in
nervul vestibulocohlear
ipsilateral vand
ncJie precedentul.
5. Eferente de la coliculul inferior
ale lemniscului
lateral care
inlr in nervul cohlear pent
junge
la
receptorii
periferici
efecte
.rJiibitorii pentm anumite frecven;e ale
spectmlui auditiv.
. 3. Fibi-e ascendente ve
etative urc spre etajele
superioare urmnd
.1 fasciculului spinotliG lateral
(cele pentru durere) sau calea

Formoreo lemniscurilor
trunchiului cerebrol

fasc
icul
elor
retic
ular
e
asce
nde
nte
pent

cele
lalte
for
me
de
sens
ibili
tate
visc
erali
.

Lemniscul medial
Fibrele
s
lemnisc
includ cele
imponante
ale
sensibilitatii exteroceptive de la nivelul
mduvei spinEii ji trunchiului
cerebral. E1 este subdivizat in

lemniscul
trigeminal.

spinal

ji

lemnisci

Lemniscul spinal este format di

tdCtrile nervoase
ceg
informa)iile exteroceptive de le nivelul
trunchiului ji membrelor, respectiv

fscicele: bulbotlmice (Gol1

Bdach), fasciculele spinotalamice
(anterior
; lateral) ji fasciculele spinotectale.

163
FUNj7ON
A LA

STSTEM NERVOS CENTRR L

ULUT

Lemniscul trigeminal este format din

fibrele seitive provenite de nivelul nucleului
senzitiv pncipal at nervului tgemen, ji
culege inform exteroceptive de l nivelul
capului.
Modul de formre lemniscului medial
La nivelul bulbului, extensia
niculilor posteori mduvei sp
(fasciculele Gol1 ji Burdach) care
conduc sensibilitatea
epicritic. incrucijeaz sub forma
ibrelor arciforme bulbare inteme (decusaJia
lemnis dupl care se gpeaz ji vor form
din elementele lemniscul medial.
Fasciculele spinotalamice anterior ji
lateral conduc
sensibili protopatic, la nivelul bulbului se
uni (ce1 anterior ce1 lateral de opus incruci;at) vor forma lemniscul spinal care
se va jeza in porJi dorsali lemniscului
medial. La fasciculul spinotalamic lteral se
alipejtc fasciculul spinotectal.
La nivelul puntii lemniscul spinal se altur
lemniscului trigemina!
fibrelor
bulbotalamice
formand
lemniscul medil (bandeleta lui Reil).
Lemniscul lateral
Se formeaz din axonii deutoneuronilor cii
acustice. Astfel:

Fibrele groase ale regiunii ventrale

nucleului
ventral formeaz s acustici
ventrl, ale crei fibre
nivelul
jonc; iunii pontobulbare incruci(eaz, pe
linia median, Gu
cele din
opus formand
corp'.- trapezoid
(orpu trapezoideum ), situat ventral de lemniscul
medial. Lateral : oliva superio a fibrele devin
asGednte alGtid lemniscul lateral (/:.
lateralis). Unele se termin in form;iunea
reticulari nucleii corpul trapezoid ipsi- ;
contralaterali, in nucleii complexului olivr
supenor de aceea sau de opus, altele
intr diCGt in lemniscul lateral contraltera..
pent se termina in nucleii lemniscului lateral
ji coliculului inferior. uc cohleari nu dau
directe lemniscului lateral ipsilateral.
Fibrele din regiunea dorsali nucleului
cohlear ventral trec dorsa fibrele tractului spinal
al neului trigemen, de cele ale pedunculului
cerebelo inferior,
decuseaza ventral de
fasciculul
longitudinal
medial,
formeaz
sla acustici intermediari
intra in lemniscul lateral contralateral,
distribuindu-sc nuclmilor
formatiunii
reticulare
conalaterali,
nucleilor
lemniscului
lateral
so celor ai coliculului inferior. Ele
constituie calea cohleoreticular.

Fibrele regiunii dorsale

nucleului
dorsal iconjoar f;a
dorsali pedunculului cerebelos
infenor, incmci jeaz , l
alcind stria acustici dorsali care intr in
lemniscul lateral contralateral se termina in
nucleii lemniscului lateral ji cei at coliculului
infeor. Inainte de intra in lemniscul lateral
ibrele striilor acustice pot face releu in nucleii
corpului trapezoid, complexul olivar supeor.
Unele fibre, dup acest releu po: intra in lemniscul
lateral ipsilateral ajungand direct in corpul
geniculat medial. deci nucleii cohleari dau numai
fibre t.
164

9NATOMZ A UN ?\

SZSTEMULUI NERVOS CENTRAL

3.?.2.2. Fasciculele de asociatie

lile de asocia(ie sunt formate din fascicule
proprii, longitudinale sc
pu;in
limitele
superioar ji
inferioar ale
tnchiului
cerebrol, rolul de realiza
legEtura dintre nucleii motori ai nervilor
cranieni, care
. in sinergism sau realizeaz
rspunsurile la impulsile
receptionate.
CEile de asociatie sunt reprezentate de:
1. Fasciculul longitudinal medial tfasciculus
lOngitudinalis mJia/is):
_ in regiunea mezencefalodiencefalica in
dreptul nucleului intesti;ial
. :ermin in mduv situandu-se la nivelul
trunchiului anterior de substan(a re centrali,
de pae
de lta
rafeului.
In mezencefal este situat
lateral de nucleul nervului oculomotor, dorsal
de decusatia pedunculului
los supenor, iar in punte se gse jte ventral de
planeul ventriculului IV
de nucleul nervului abducens ji genunchiul
intem at facialului. In bulb
>ituat ventral de nucleul nervului hipoglos iar
in mduv ocup6 regiunea

1 zonei sulcomarginle.
Este format din fibre ascendente ji
descendente, bifcate, ipsi-, (i laterale cror
mielinizare este timpurie, concomitentk
tractilor bulbar ji tectospinal. El conduce
influxuri provenite din surse diferite ji in id1
VOStibulre spre nucleii oculomotori cei ai mu
jchilor cefei.
Fibrele descendente sunt reprezentate de: )
fasciculul
vestibulospinal
- ..in/, originea in nucleii vestibulari mediali
de ambele pti,i; b)
:.,:titiospinal ji fibre de la nucleul comisural
care
conduc spre
nucleii
lomotori
striate, de la articula(ii

cerebeloase
pe
:. unculului cerebelos supenor provenite de la
nucleii
din;at,
globos

.o1iform; ) ji
rlic/oapin/ me
d)
fec/obu/bnr
- - ' ospinale , ) flibreinternuclcare, care conduc
bidirec(ional, acand legltura
-.:re nucleii nervilor III, IV ji VI nucleul nervului
accesor.
Fibrele ascendente an originea in nucleii
vestibulari ji nucleul interstitial nervului
vestibular, fiind destinate cea mre
nucleilor ulomotori.

Alte fibre care intr in alctuirea acestui

fassicul sunt: - fasciculul m.tercalar (fibre unesc
nucleul proabducens nucleul nervului oculomotor
opus), fiind responsabile de mijcea
conjugt orizontl globilor
u1an - fibre de la nucleul dorsal al corpului
trapezoid din lemnisci lateral
. merg la nucleii neilor V pi VII, explicand
astfel
reflexul mujchilor
:apedius ji tensor al timpanului rspuns la
stimulii auditivi; - fibre
;; in nucleul din)at cerebelos merg

direct l
nucleul
oculomotomlu
i 165

ANATOM Z A U NC OL\ A LA SZSTEMULUZ

NERVOS CENTR4

(mu(chiul drept supenor), fiind singurul cz in care

cerebelul este conexion direct neuron inferior.
Nucleii inte rstitiali

Comisura posterioama
Nucleul oculomotoruli
trohlearu
Nucleul abducensului

N
u
cl
e
ii
f
a
s
ti
g
i

Nucleii
lemniscului
lateral
'

N
od
u
us

Floculu

Nucleii vestibulari

Ra
fe
ul
m
ed
ia
n

Tractul vestibulospinal

Nucleul spinal
accesor

Fasciculul

medial

/
o

g
i
f
u
d
/

a
/

Fig. Nr. 45. Fasciculul longitudinal medial frontal (dup W.

Kahle, Werner Platzer)

66

AN4TOMTA FUNCTZON4LA SISTEMULUI NERVOS

CENTR 4L

in
punct
de
vedere
functional,
fasciculul
longitudinal medial, mediaz
conjugate
ale
globilor
oculari
(oculogire),
ale
capului (cefalogire) ji
dintre ele rspuns la
stimulii vestibulari. I se
atribuie rolul de
are mijcrilor buzelor ji limbii in timpul
vorbirii datorit conexiunilor
le stabilejte nervii VII ji
XII. Intervine in men;inerea
echilibmlui. area
crestelor ampulare prin
mijcrile capului
conduce la
adaptarea ompensatorie
ochilor ji membrelor. Mediaz
feflexele vegetative
de plecare vestibular, precum: voma,
reac;ii vasomotorii
ratii etc.

Nucleul salivator supenor

Fibre de le nucleii doali ai

rafeului catre regiunea septala

Nucleul trigemenului

N
u
c
l
e
u
l

f
a

c
i
a
l
u
l
u
i

N
u
c
l
e
u
l

s
a
l
i

v
a
t
o
r

i
n
f
e
r
i
o
r

N
u
c
l
e
u
l

h
i

p
o
g
l
o
s
u
l
u
i

N
u
c
l
e
u
l

d
o
r
s
a
l

a
t

v
a
g
u
l
u
i

F
i
b
r
e
a
s
c
e
n
d
e
n
t
e
d
e
l
a
n
u
c
l
e
u
l
s
o
l
i
t
a
r
l
a
h
i
p
o
t
a
l
a
m
u
s

Fig. nr. 46. Bandeleta longitudinal postesioar

fsontal (dMR* > . KDhle, Werner Platzer)

167

ANA TOMTA FUNC@ON4L\

SISTEMULUI NERVOS ENTR9 L

2.Bandeleta longitudinal dorsali (/niu/us longitu

dorsalis Este un fascicul de asociatie care strbate
calota trunchiului cerebral iind inai median ji
cel inaiposterior. Contine fibre
ascendente ji descende gpate sub forma
dou fascicule:
mamilotegmental
mamillotegmentalis)
fasciculul lui Gudden. Are originea in nucleii corpului
mamilar termina;ia m
nucleii tegmentului mezencefalic,
mediind reflexe olfactive;
- Fasciculul lui Sciltze este un fascicul
parasimpatic unete nucl din
hipotalamus
reo
tuberoinfundibulari)
parasimpatici ai neilor cranieni (accesor al
oculomotomlui, salivator super:
al facialului, salivator inferior al glosofaringianului,
dorsal a1 vagului) precum nucleilor solitar,
ambiguu, hipoglos coliculul supenor. Sunt
considerate continuarea fibrelor caudale ale sistemului
de periventriculare leaga nucleul medial
dorsal talamic de nucleii hipotalamici.
Fibrele ascendente au originea in mduva spinrii
tmnchiul cerebral .
conduc
spre
hipotalamus
sensibilitatea gustativ (i viscerali.

Fibrele descendente an originea in nucleii

hipotalamusului posterior.
3. Tramtul central al tegmentului
(tractus
tegmentalis centralis). St inai numete tractul
talamo-bro-olivar. Este situt in mezencefal, lateral
dc lul longitudinal
medial,
dorsolateral
de nucleul ro(u decusatia pedunculului
cerebelos supenor. In punte
ji in bulb este
uor
lateralizat.L nivelul
bulbului inferior
se termin in complexul
olivaripsilateral
formand
amiculum. ConJine fibre
ascendente descendente.
Fibrele ascendente: ibrele lungi iau pae la
formarea sistemului activator ascendent reticular,
imprtiindu-se in forma;iunea reticulari talamica.
nucleii intralaminari, in regiunea subtalamic ji prin
intermediul acestora activeaz hipotalamusul pi
conexul cerebral; ibrele scue seesc :
conducerea intrareticular.
Fibrele descendente: au originea in nucleul
lenticular ji caudat ji in special in substanJa cenu(ie
centrali din dreptul coliculului supeor ji nucleului
rou, inai pu;in in talamus. Se termin in complexul
olivar care apoi sc proiecteaz pe calea pedunculului
cerebelos infenor in cerebelul contralateral.

168

ANATOMIA
FUNCTZONAL4
4
S5TEMULUT NERVOS
CENTR 4L

Zona
ice
a

Palidum

e
reba

up
e
p
r
e
s
i
d
e
r
a
:
c

S
e ateral
de

orn
and
tem
tal am ici
estora

e
n
t
r
u
u

e
u
l
u
i

s
u
b
t
a
l
a
m
i
c
i

Fibre
palidoolivare
" ibre
palidotegme
n6le
reticulooli
vare

Fibre
rubrooli
vare

O
l
i
v

Fibre
olivoc
erebel
oase

ate
Fibre reticuloreticulare

Fig. Nr. 47. Tractul central at

tegmentuluifrontal (dup
W.Kahle, Werner Platzer)

169

FU NCj7ON4A 4 51STEMULUT NERVOS CENL

3.2.2.3. Fasciculele cerebeloase

Sunt reprezentate de ibrele care pomesc din
tnchi
; se opresc in
cerebel. Acestea sunt reprezentate de:
Fibrele armuate transversale t ji
directe (sistemul ibrelor arciforme) situate in marea
lor majoritate in bulb, iind clasificate in inteme ;
exteme, cateva fibre in punte.
Fibrele rcute inteme sunt constituite din fibre
olivocerebeloase, din prelungirile neuronilor
din
nucleii gracil (i cuneat (i din fibrele corpului
trapezoid (fibrele acustice din punte).

Fibrele arcuate exteme se pot clasifica la randul

lor in:
- fibre arcuate exteme ventrale fibrae arcuate extemae
ventrales ) originea in nucleii arcuaJi de ambele
, considerate continuare fibrelor
coicoarcuate;
- fibre arcuate exteme dorsale tfibrae arcuatae
extemae
dorsales)
din
care fac pae fibrele arcuatocerebeloase ji striile
medulare.
Pentm inai bun inJelegere conexiunilor
dintre trunchi cerebele reamintim in cele
urmeaz aceste conexiuni vzute in ansamblul lor.
erebel

Centrii tnchiului cerebrol sunt leg;i de

cerebel ci eoase, care pomesc de la fiecare
etaj al tnchiului. La nivelul etajului bulbar
conexiunile merg spre cerebel pe calea corpilor
restiformi, din nucleii Goll, Bdach ji
Monkov. De asemenea merg spre cerebel
fibre din
nucleii somatoseitivi ai
bulbului, din nervul vestibular ji oliva bulbar. La
nivelul punJii conexiunile merg prin fibre pontocerebeloase, pe calea bratelor originea in
nucleii pun;ii. La nivelul
pedunculului
cerebral, nucleul
roju prime jte
fibre din oliva cerebeloas. Aceste fibre dento-brice
se incmcipeaz,
inainte de ajunge in nucleul roju, formand decusaJia
Wemeking.
Prin pedunculul cerebelos inferior tmnchiul
cerebral tnmite spre eferenJe:
turi
spinocerebelos posteor
anterior,
fibrele
cuneocerebeloase, ibrele
arcuate
exteme,
striile
medulare,
fasciculele trigeminosolitaocerebeloase,
vestibuloreticulocerebeloase, olivocerebelos.
Prime)te
feren;e cerebeloase
prin: lbrele
cerebeloolivare,
fastigiovestibulare, fastigiobulbare ji
cerebeloreticulare.

Prin
intermediul
pedunculului
cerebral
mijlociu, tmnchiul cerebral tnmite urmtoarele
eferenJe: ibrele pontocerebeloase, care includ fibre
coico-, tecto-, ji spinopontine. Nu pfime(te aferente
cerebeloase.
Pe calea pedunculului cerebelos supenor tmite
eferenJe cateva ale
tractului spinocerebelos anterior, fibre
trigeminocerebeloase de la nucleul
mezencefalic al trigemenului, trctul
tectocerebelos originea in coliculii
170

A NATOMTA FUNCTONALA SISTEMULUT

NERVOS ENTRAL

iori ji inferiori de
ambele
,. Fibrele sale trec prin
vlul medular or pentm se
termina
in
,
posterioar lobului anterior,
declive, simplex, folium, tuber
ji piramid.
Rezumd cele de inai sus
putem
spune
c

pedunculul cerebelos or st
transmise
informa;ii1e
senzitive periferice reltive
de l pozi;ia m d (i cele de
la centm prin releu olivr ji
forma(iunea reticulari. Pe
pedunculului cerebelos
mijlociu sunt trimise
mesajelede la coexul rl
iar pe calea pedunculului
cerebelos supenor cerebelul este
legat direct direct la talamus
(prin intennediul nucleului
rou), de coexul motor
(i otor (fibre
dentotalmocorticale)

(fibre
belobroreticulospinale).


reprezint locul de
lor la nivelul trunchiului.
Men;ionm faptul c la nivelul
tnchiului
toate
le
se
incmcipeaz.
Decusa[ii ale fibrelor ascendente.
1. Decusa(ia lemniscal
(piniform) se formeaz
prin lor arcuate
inteme provenite din nucleii
gracilis ; cuneatus, se
gse)te
psleor de decusatia piramidali, la
nivelul piramidelor bulbe.
Decusajii ale fibrelor
descendente.
2.DecusaJia
se

piramidali
forme
prin
ibrelor
<onicospinale in eimea inferioar
bulbului.
3. Demusa(ia tegumentar
ventrali (decusaJia lui Forell) se
formeaz ibrelor
brospinale. Se gsete dispus in

paea iferioar tegmenlui

mezencefalic.
4. DecusaJia tegmentar dorsali
(decusa!*a lui
)
se
iormez pnn
fasciculelor
tectospinale
la
nivelul
coliculilor
adrigemeni superiori. Se gse(te
dispus inaintea
fasciculului
longitudinal
medial
5. DecusaJia morpului trapezoid se
formeaza in calota pontina prin

axonilor
deutoneonilor
cii
acustice
rovenite din nucleii acustici
pontini), dupa decusare ibrele
formand lemniscul lateral.
6. Demusatia trohlear
se
formeaz la
vlui
nivelul
medular
supeor neilor
trohlen.

ale

ANATO I\I\ZA U NCONAL? S1STEMULUT

NERVOS CENTRAL

3.2.3 See( iuni transversale sagitale prin

trunchi
Sec;iuni1e transversale sunt de obicei singurele pe
care le folosim pentru
consoli
d
a
r
e
a
c
u
n
o
j
t
i
n
;
e
l
o
r
.


.
S
e
c
t
i
u
n
i
b
u
l
b
a
r
e
Secjinc trecand prin porjinea mijlocie dc
deloi.

Pe ceslE sec;iune se observ cuni

fiecare tract conicospinal
later\ . situat
in piramidaanterioar6
bulbului in
dmm catre cordonul
lteral
.
mduvei, incmcijezti llnia medink, alc6tuind
incruci;area piramide lor, ji apc. decapiteaz
comul anterior at mtiduvei, pentm , ajuns in
cordonul lateral, so-- ji
continue
dmmul descendent
spre maduvl.

In acest
fe1, comul
anterior
mEduvei fost decapitat in doua mase: una
rezultmt din cpul comului nterio: lta
provenitE din bza comului anterior. Aceste
dou coloane, aja cum
in studi conforma)iei interioare bulbului,
cu ului rman de acu.
rs
ul
independenle; ele vo form in ioatl lungimea
trunchiului cerebral dou coloan. deosebite,
din care vor deriva anumi;i nuclei
de origine nervilor cranie.: motori.
Pe supmafa) de sec)iune
observm cum
cele dou6
coarn posterioare s-u depErtat
unele
de
altele, in aja
fel
incat
tind s capete inclinatie
aproape de orizontale.
Acest fapt se datoreaz sporirii C O
Siderabile num ului de fibre dir. cordonul
posterior at mEduvei al bulbului. In acelji
timp, pe fa;a dorsali comisurii cenuii se
daug dou mase nucleare, alungile dinainte
inapoi ) . ptnd fiecare in fasciculul lui
Gol1 corespunztor. Acejti nuclei sunt nuclei.
lui Gol1 su nucleii gracili, unde vor fce
sinapse fibrele fasciculelor lui Gol1.

ucleu gracili
neatus

Fascicu

Substanta cenusie
pericentral

ucleu

neatU

7ractul spi
trigeme
. Tr. Trigemenul ui

Fibe reticuiospinale
laterale
brospin
ascicul

Nucleul acceso

Fasc lonqitudinal

asc spinocerb3!OS
dorsal

.
- Fasc spinocerbt3!OS
ventral

mdial
Coloana nuclea
motorie mediala

Fasc reticulospinai medial

Fasc tectospinal
asc coicospinal anterior

Fasc spinool

48. ;

speriora

j'zzz j)rii piirraamidelor

ANATOMT A FUNCTEONAL

STSTEMULUI NERVOS ENAL

Seejine trecand prin partea superioar

inereijrii piramidelor.
Pe aceast suprafa; de sec;iune se obse
c cele dou coloane anterioare sunt inai depane
descompuse in dou coloane: una posterioar,
reprezint baza comului anterior, (i una anterioar
care reprezint capu! comului anterior. Comul
posterior este mult orizontalizat fa; de secJiune
< precedent, fiind cuprins inainte de comdonul
posterior care crejte < intrerupere,
consecinJ numrului tot inai sporit de fibre ce-1
formeaz.
Nucleul lui Goll se i obse inc ocupnd
aceeaji situa;ie ; avand
aceeaji form pe secJiunea precedent; alturi de
el insa ji lateral de el, de pe baza comului posterior
ujo proeminent, ceva inai mic dec6i
nucleul lui Goll ji care se nume jte nucleul lui
Burdach, iar la paea sa laterali se vd nucleul lui
von Monakov.
De la aceti doi nuclei observm c pomesc
fibre care, in dmm spre fa;a ateoar bulbului,
decapiteaz comul posterior al mduvei ji apoi se
icci(eaz cele de paea opus, realizand
incruciarea sensitivi sau piniform lui Spitzka.
Dup incruci jare, ibrele, se aaz in
spatele piramidelor anterioare ale bulbului, care
conJin tracturile conicospinale, (i, urmand un

traiect ascendent. vor forma lemniscul medial sau

banda lui Reil median.
rezultat al ( sensitive reiese ji
comul posterior va h de
aici in sus decapitat in dou coloane, una rezultat
din cpul comului posterior ji alta din baza comului
posterior. Aceste dou coloane vor forma, de
asemenea, in toat lungimea bulbului punJii,
dou coloane deosebite, ambele sensitive; din ele vor
deriv dup segmentare in sens transversal nucleii
terminali neilor sensitivi bulbopontini.
Secjine trecut prin treimea mijlocie olivei
bulbare.
d cea inai impoant de la acest
nivel sufer canalul ependimar, care, situat central
in mduv, se apropie de fa;a dorsali bulbului pi
se lrgejte, formand plan jeul ventriculului IV.
Datorit acestui fenomen, coloanele de substanJ
cenupie sunt atrase ctre fa;a dorsali bulbului pi
desajate de-a lungul acestei fe;e, care formeaz
acum podeaua ventriculului
IV. Astfel, baza comului anterior se ajeaz sub
aripa alb intem, unde
formeaza nucleul de origine real neului
hipoglos. Baza comului posterior se situeaz
anterior de aripa cenujie, formand nucleul
fasciculului solitar, ji sub aripa alb extem,
formand nucleii acustico-vestibulari.
Capul comului anterior se vede ceva i
indrtul olivelor ji fonneaz nucleul accesor al

hipoglosului nucleul ambiguu, nucleul de ogine

real ibrelor motorii ale neilor glosofaringieni,
vag ji accesor. Capul comului posterior se
deplaseaz dorsl ) lateral pi-l vedere imbrcat de
forma;iune semilunar, care reprezint suprafa;a
de sec;iune radacinii descendente
174

ANATOMIA
CENTR 4L

FUNCTTONALA SSTEMULU NERVOS

trigemen. Intr-adev, aceast coloan

prime(te
toate
fibrele nte
ale trigemenului ji se nume jte nucleul gelatinos
al lui Rolando.
CEtre planul anterolateral apare oliva bulbar ji
medial ji anterior de ea, PuE olive accesorii.
Fibrele substan)ei albe au, de asemenea, dispozi)ie
ji anume: calea piramidali motorie se gsejte
anterior in
le bulbului; calea sensitivi, reprezentat de lemniscul
medial, se aeaz
celei motorii; calea de asociatie se aeaz
in
spatele celei
. Substn)a reticulari bulbului, considerbil
lrgit la acest nivel, este it de fibrele nervului
hipoglos intr-o po,iune mediali alb ji una
laterali
Din studiul acestor trei sectiuni se obse c
transformrile pe care le
2
substantacenu(ie
medulari la
nivelul
bulbului se petrec
toate
la i nivel. motorie , prin urmare,
decapitarea comului anterior
l oc in treimea inferioar. Incruciarea sensitivi ji,
prin urmare, decapitarea ului posterior are loc ceva
inai deasupra motorii. Deplasarea for

care rezult din aceste decapitri se efectueaz

incepand numai din tea superioar bulbului. In
fine, fragmentarea coloanelor se petrece nu
i la nivel bulbului, ci ji al pun;ii pi pedunculilor
cerebrali.

. Sectiunile
Sectiunile puntii se modific treptat, in
direc;ia superioar, de tipic
mEduvei
prelungite la
imaginea caracteristic
culilor cerebrali. In paea bazal se poate observa de
sus in jos scdere
numEr fibrelor longitudinale de origine
conical, datorit
termina;iei te
fibrelor destinate nucleilor pontini ji nucleilor
motori at perechilor IV,
\, VII. In dorsali este lemniscul medial ji
fasciculul longitudinal
ial, substanJa reticulata nucleii reticulari, precum ji
nucleii cerebrali IVPe sec(iune transversal se vede c puntea este
format dintr-o regiune l continui bulbul
numit tegmentul pontin ars dorsalis pontis).
sec(iune care trece prin partea inferioar
pun;ii, eviden(iz: polul rior al nucleului olivar,
piramida; lateral, corpul restiform; nucleii nervului
ear fibrele care se termin ji care pleac din acesi
nucleu.
Pe sec;iune in treimea inferioar puntii,
corpul
trapezoid este
cteristic, acand limita intre partea bazal cea
dorsali. Este form;iune

. Etuit de fibre neoase direc;ie transversalE,

plecand din nucleul cohlear t ji d
linia median, pent se continua pe
padea opus, formand lemniscul lateral. Dedesubtul
coliculilor faciali vedere nucleul nervului bducens
pi mult inai prond nucle neului facial;
fibrele ivite din facial '.conjur nucleul abducens,
alctuind genunchiul. Lteral se vede pedunculul
.rebelos mijlociu.

177

Faimulul
longi

Numleul

l posierior
**''

VuI mulr

Fammimul longiinal
ul
medial
Nleul vcstibul s

Gench l ite tact

l medi

umleul vms
uleii si

Tramtul nzeefalic
vtor supcriom

"*

Numleu spi
tgemen

, Nmcleul senzitiv piiipal

Nlel motor t
trigementi Nervul
Pigemen
Tr spinocmmlo aterior

Nenl facial

Cout trpeoid

Lemnismul lakml

ls
s
Fie mortinospile
l geminAalamic anteor

Fie tl

Fig. Nr.50. See[iune transversal6 prin jutatea inferioar6 pnjii (dp Duanne . Haines)

setine transversi prin superioara (dupa

ANATOMZ A FUNCTEONALA
NERVOS CENTRAL

STSTEMULUT

Pe sec;iune in mijlocul pun;ii se vede cum

ventrivulul IV incepe stramteze, lateral fiind
limitat de
pedunculii cerebeloji
superiori,
care apropie. Lateral se
vede nucleul principal sensitiv al trigemenului
(i im medial de acesta, nucleul motor, pent
musculatura msticatoare. Ventri are aici ji un
acoperi( alctuit din vlul medular anterior.
Lemniscul
m incepe se deplasa lateral ji ia
forma unei fajii sagitale, in loc de frontale.
Pe sec;iune in partea superioar pun;ii,
ventricolul IV s-a pre
intr-un canal stramt, limitat supenor de pedunculii
cerebeloji superiori, care venit in contact prin
dispari(ia vlului medular. Ventral de ventricol se
nucleul neului trohlear, fibrele cruia se indoaie
lateral, pentru se inc
in vlul medular, avand emergen(a pe suprafa(a
superioar

tmnc
cerebral (singul nerv cranial care iese pe fa(a dorsali
tnchiului cereb
ve
me
Secj ine prin istmul mezencefalului ji prin partea
mezencefalului, imediat supenor de punte.
La acest nivel se observa spaJiul perforat
posterior, apeductul coliculul inferior pi nervul

trohlear al nucleu este situat lg rafeu. de

fasciculul longitudinal medial. In plan
mediosagital
se vede d pedunculului
cerebelos supenor ale fibre formeaz un
inel int intre inelul intem format de fasciculul
longitudinal medial neul tro inelulextem
format
de
lemniscul medial
lemniscul lateral. intre piciomlui pedunculului
cerebral lemniscului medial se interpune
su
neagr. Pe vlul medular supenor se observ
decusatia nervilor trohleafi ix pl
stanJ
cenujie
periapeductal,
fasciculul
longidinal dorsal periferia
substantei

cenuii
periapeductale
se vede
tramtul
mezencefal i. neului trigemen.
See[iune prin mezencefal la nivelul coliculului
inferior.
Cs cerebri sunt separaJi intre ei ventral de ctre
fosa interpeduncul r2 fundul creia se gsepte
substanJa perforat posterioar. In cs cereb
obsea fibrele coicopontine separate
de
tegmentul mezencefalic substanJa neagr. Dorsal
de
substanJaneagr
de pae ji de alta
mediene se afl decusatiapedunculului cerebelos
supenor, se in dorsal paa la substn;a
este
separat prin
cenujie centrali de
fasciculului longitudinal medial ji nucleul neului
trohlear. Substanta cen centrl con(me apeductul
cerebrol. Lterodorsl de substanta ceuie cen se vd

nucleii colicululilor inferiori, iar lateral nucleul

tractului mezencefa li: neului
trigemen. Dorsal
desubstanta
neagr si l
de dec
pedunculului supenor se desajoar mediolateral
lemniscul medial ji le lateral care intr in coliculul
inferior.
180

Ni,i1ii cei ral t

Fig. Nr. 52. transversi prin mezencefal la nivelt colictitor inferiori ( Dnne .

ANATOM T FUNC@ON4LA
NERVOS ENTR /\ L

5STEMULUT

Secjine prin mezencefal la nivelul coliculului

supenor
Pe acest sec)iune, ventral, pe linia
median se obse spatiul perfo posterior aezat
in spatiul interpeduncular pe laturile se
vede origi aparentE nervului oculomotor. Crus
cerebri (i tegmentul mezencefalic s separate prin
substanta neagr in care se pot distinge dou
zone: dorsali celule mici dense, putemic
pigmentat, ventrali, (zona rojie) multe fibre
rare celule ganglionare man. In cfus cerebri sunt
fibrele temporopontine
in cincimea extem, fibrele frontopontine ji
coiconucleare in cincimea inte
cele trei cincimi mijlocii fiind ocupate de
ctrefibrele conicospinale. tegmentul
mezencefalic se gEsejte, de pae ji de alta
liniei mediane, nucl roju inai lateral fibrele
dentobrice. Mai lateral in pozi[ie oblic transve se
gsejte
lemniscul medial in afara careia, in
pozi;ie aproape veical gsejte lemniscul
lateral. Intre aceste dou forma(iuni sunt fibrele
spinotala (i spinoreticulotalamice. In jul
apeductului se afl substan(a cenuie cen
avand in
poo ;iiee ventrali
interiol ei in zziit

fasciculul
dor sal,
longitudinal
ant
de care, aproape de rafeu, se gsesc nucleii
accesor ji
oculomotor.
Fib
nervului oculomotor alunec pe fa;a mediali
nucleului ropu sau il travers
pentru prsi mezencefalul pe marginea laterali
spa(iului interpedunc
Inconjurand ventrolateral nucleii oculomotomlui
trece fasciculul longit medial. Ventral de
coliculul supenor se gsejte nucleul tractului
mezence al nervului trigemen iar inconjurand fa;a
ventrali substan(ei cenuii cen tractul
tectospinal care se incmci jeaz cel
de paea
opusE in dec dorsali

tegmentului sau lui Meyne. Ventral de

ea se vede dec ventrali tegmentului
sau lui Forelformat de ctre fibre
brospi SpaJiul cuprins intre lemniscul
medial, tractul tectospinal
ji nucleul trac
mezencefalic este ocupat de forma)ia reticulari
centrat de ctre tractul cen al tegmentului.
Dorsal
de apeduct se afl tectum
ji
comisa coliculilor. dreptul
spa)iu1ui
interpeduncular lang
linia
median se gse(te nucl
interpeduncular primete fibrele fasciculelor
retroflex, mamilotegmentar. tnmite eferente spre
forma;ia reticulari.

Secjine la nivelul regiunii mezencefalodiencefalice

Aceast sec;iune atinge ji pon,iune
regiunii diencefalice. Mai pe nucleul
oculomotolui ji fibrele sale.
Aspectul
regiunii
cs cerebri

nemodificat. In tegment, nucleul roju este bine

dezvoltat de asemenea h mbrotalamice. In
substan(a cenujie
centrala, pe latile
apeductului
se i nucleul comisural al lui
Darkschewitch iar ventrolaieral nucleul interstitial
at Cajal.
182

A ATON7 A FUN?TONALA 4 STSTEMULUT

CENTR 4

NERVOS

ANA TOMTA UNC,ONA LA STSTEMULUT NERVOS ENTR9L

d. Sec;iune
edian
hiul
cerebral
SecJiunea trece prin lama cvadrigemeni,
prin tectul mezencefalic. Se observ aici
stratiicarea elementelor de la nivelul tuberculilor
cvadrigemeni. La suprafaJa se gsejte zon alb,
stratul zonal; dedesubtul acesteia este cappa
cinerea; inai profund se afl stratul de
mielinice, numit strat optic, fiindc aici se termin
mic din fibrele nervului optic. Urmeaz
apoi ptur cenu(ie celule de talie mare (i
dup aceasta un tract alb numit lemniscal Urmeaz
apoi un strat cenu(iu ji inc unul alb prond. In
stratul lemniscal se termin fibre spino-; bulbotectale. Axonii
celulelor din stratulcenuiu
inconjoar apeductul formeaz sub el decusatia
dorsali mezencefalului. numit decusaJia lui
Meyne. Dup ,
aceste

alctuiesc fasciculul tectospinal.

Indartulnucleului
roju se
observ desajurandu-se lemniscul medial

fasciculul central altegmentului iar

inaintea nucleului vedere campul lui
Forel ji tracturile din acest camp sau din
vecintatealui. Columna fomicis,
trctul
mamilo-talamic, ansa
lenticular
pedunculul talamic inferior.

Functiile trunchiului cerebral

Impoan;a funcJional trunchiului cerebral
rezult din funcJiile
sale:
func;ia funcJia de conducere.
u ta de conducere rezult din tracturile
de conducere
descrise
anterior.
FuncJia reex tnchiului cerebral este
formt din neuroni aferen;i. neuroni eferenJi
neuroni de asociaJie, numl acestor neuroni iind
ins mult inai mare decat in cazul reflexelor
medulare, datorit faptului c trunchiul cerebral
prime jte informaJii calitativ inai complexe, fiind
sediul numeroase aparate reglatoare. Datorit
pfezenJei nucleilor echivalenJi (i neilor cranieni.
care in indeplinesc pentm cap (i gat rolul
neilor spinali care colaboreaz, tmnchiul
cerebral este sediul unor acte reflexe:

lb

DeglutiJia realizat printr-un lan; de

reflexe: timpul
bucal:
aferente prin neul
glosofaringian pi vag, eferente prin
trigemen, vag accesor ; hipoglos; timpul faringian:
aferenJe prin glosofaringian ji va eferente
prin nervul vag; timpul esofagian: aferenJe ji
eferenJe pnn neul vag; un refle vago-vagal care
contract mujchii esofagieni in segmentul lor
supenor ; provoaca relaxare segmentului
abdominal.

 Reexul de sugere al nou-nascutului:

aferente prin trigemen ; glosofaringian.
Eferente prin facial, glosofaringian
hipoglos.
Reflexul de vom: substantele iritante
excit interoceptorii mucoas gastric, duodenal
ji cilor biliare. Aferentele se realizeaz in
184

ANATONT FUNCONALA 51STEMULUT NERVOS ENTRAL

=1 prin nervul vag la nucelul solitar, iar

eferen(e1e prin nervii vag,
:
n
i
c

i
n
t
e
r
c
o
s
t
a
l
i
.
' Retlexul respirator: folose jte un arc
viscero-somatic.
Calea
senzitivi fcrent) este reprezentt de nervul vag,
de la receptorii broo-pulmonar i
-ana l nucleul solitar ji la neuronii formatiunii
reticulate. De aici, unele fibre

cliculo-spinale intr in conexiune celulele

coamelor anterioar medulare din
e_niente1e cerviGale 3.4,5 ji inerveaz diafrgm
iar ltele, ajung in segmentele cdulre torcale
inervand mujchii intercostali (eferenJele). Centl
respirator
:>st identificat un gp de celule dispuse difuz
in substanta reticulat dun
.u1b (nucleul reticular gigantocelular).
Se
presupune celulele din
-:1 ji dorsl grupului sunt legate de fz
expiratorie respira;iei, iar
..1e din paea ventrala caudl de faza
inspiratorie. Centl respirator i rime jte
feren;e ji dc la sinusul carotidian pe calea
nervului glosofaringian,
.are este impresionat in special de
excesul de , din sngele venos.
3 Reflexul sino-carotidian: este un reflex
vicero-visceral, situat anatomic
. nivelul sinusului carotidian, este ;
aerei carotide comune la nivelul de bifurcaJie.
Pere;ii sinusului carotidian conJin presorecepto
stimula;i
= t presiunii intrasiilusale. Calea senzitivi
(aferent) este reprezentat
/ nervul carotic (nervul lui Hering), glosofaringian
pan la nucleul solitar din u1b, care are conexiuni
nucleul dorsal at vagului. Eferentele mer;; pe
l nervului vg. Au rolul de reduce frecventa

cardiac. Alte conexiuni ale nucleului solitar

centrul vsomotor din substanta reticult bulbului
activitatea centrului ji produc dilatarea
sistemului vascular. Scderea presiunii
inelui
este
rezultatul
acestor
dou
.
Reflexul arculuiaoic: este semntor
reflexul sino-carotidian. Cre(terea
presiunii in arcul
dilala
pere;ii
excit mecanic
>resoreceptorii care se a in rcul aoic. Calea
receptoare (aferent) merge nervul depresor
(Tion) din vg (i glosofaringian (. Hering).
Eferentele
:nerp prin nervul vg, care activitatea
cardiaca ji produce scderea
;resiunii sangelui. In arcul
sinusul
ctotidin se
gsesc chemoreceptori care sunt
excita;i prin schimbarea compozi;iei sangelui.
exul vsomotor: aferente prin nervul
carotic, glosofaringian paa
t nucleul solitar ale crui conexiuni
activitatea centrului vsomotor.
Produce dilatarea vaselor ji
scderea presiunii sanguine.

 Reflexul de tuse: strbate un arc reflex

asemntor
feflexul
de
oma. Calea centpet pome jte de la receptoi
mucoasei lnngeene, nervul lringeu supenor ji
neul vag ctre nucelul solitar. De aici, prin
celulele reticulare ji ibrele reticulo-spinale
impulsul ajunge la neuronii din coamele anterioare
ale mduvei cervicale ji dorsale. neul
fenic
intercostali se inchide arcul reflex. Inchiderea glotei
ji inhibi;ia respira;iei, care

ANATOMTA FUNCTTONALA 5ZSTEMULU1

NERVOS ENTRAL

"preced faza exploziv reflexului sunt

realizate conexi
i indirec
nucleului solit nucleul ambiguu ji centl
respirator.
Reflexul glandei parotide: asigur secre;i
glandei parotide. Afer
prin intermediar (VII bis),
glosofaringi ji
vg pan la form
reticulat pi apoi spre nucleul salivator
inferior. Eferen)e pe
calea ne
glosofingian, neul timpanic, nervul pietros
mic la ganglionul ( pregglionar).
Fibra postganglionari urmeaz calea
auriculotempo . " l glda protidfi.
.) In punte
Reflexul glandelor submaxilare ji
sublinguale:
aferente
prin neY
intermediar, glosofaringian ji vag pan la nucleul
salivator supenor. Eferen)e calea nervului
intermediar, nervul coarda timpanului, nervului
lingual loa ganglionul m
i b1
(fibra
preganglionar).
postganglionari merge la glande.
Reflexul de secre;ie at glandei lacrimale:
aferente prinramu
oalmic nervului trigemen pa la nucleu su
terminal care este conectat nucleul lacrimal.
Efere(e pecalea neului fcial, pietros

mare, nervu1i pterigoidin

ajunge
ganglionul ptengopalatin
(fib preganglion); fibr
postganglionarurmeaz caleanervului
zigom ic.
neului lacrimal pentm ajunge la glanda lacrimal.
Reflexul palpebrl: reprezintfi inchiderea
involuutar pleoapelor la
atingerea comeei. Aferen(e1e merg pe rama
oalmic neului trigemen la nucleul sEu
terminal care este conectat nucleul motor at
nervului facial. Eferente pe calea nervului facial.
.) In mezencefal
Reflexul pupilar: aferente prin nervul optic,
Gorpul geniculat lateral ; regiea pretectali care are

conexiuni nucleul accesor, autonom al neuli

oculomotor. Eferen)ele iau calea neului oculomotor,
pan la ganglionul cili (fibra preganglionE). Fibra
postgglionar,
prin intermedi nervilor ciliari
scurji ajunge la mujchii constricto pupili.
Vecintatea centnlor bulbari ji delimibrea
imprecis explic posibilitatea numeroaselor
interactiuni dintre ei: sifel interac(iune dintre
centrul respirator ji ce1 cardiomotor produce
tAicardie inspiratorie ji bradicardie expiratorie,
interac)iunea centlui respirator ji centrului
degluti(iei determin inspira;iei intimpul
degluti;iei.

186

ANATOMTA FUNCTZON4LA 4 SISTEMULUT

NERVOS CENTRAL

3.2.5. Ventriculul IV
ReprezintE cavitate apezat intre f(a posteriorE
trunchiului cerebral ji
:rcbel t prin lgirea canalului ependimar.
Prezint:
2 pere(i podeaua sau peretele anteroinferior (fosa romboid)
4 larl
4 unghii 2 laterale numite recese
laterale
- unghiul se continua
canalul ependimar
- unghiul supenor se continua
apeducul lui Sylvius
intermediul cruia comunic
ventriculul III.
Podeuua ventriculului IV sau osa romboid .
are form romboid
1 mare dispus veical,
fiind format din dou triunghiuri,unul
infenor, bar (i unul supenor, pontin, desp,ite prin
striile medulare ale veniculului (fibre

cohleoreticulare oginea in nucleul cohlear

dorsal, situat pe fa;a
rs l

lb m

Pe linia medi prezint un care

impae
in
dou jumtJi
imetrice.
De pae pi de alb jan jului median se
gsejte
cate proeminen; a
.unpit numit eminen;a mediali, delimitat lateral
de (anJul limitat.
anJul limitant este cuprins intre dou fosete,
un
supeoar
(i
una
ferioar.
Trigonl bulbar atfosei rombolde ste alctuit
din trei arii triunghiulare:
trigonul nervului XII ( lb intem)
regiune triunghiular inferior care este
imp,it de un nicul venical in dou regiuni;
- mediali care are in profunzime nucleul
neului XII
lteral
reprezentat de
plumiformis

contine
nucleull intercalat allui Staderini
R tgonul nervului ( cenujie) este
regiune triunghiulr

1 s, imp,it
de

creast
oblic (niculum
seprans) in dou

- supero-mediali care con(ine in

nucleul
dorsal at nervului

- inferio reprezentt de aria postrema,

corespuand
polului
al nucleului cuneat
aria vestibulari (aripa alb extem)
situati m unghiul
lateral xigonului bulb, are
in profuime
nucleii vestibulari. Aceast
arie prezint supenor, in regiunea pontini, tuberculul
acustic proeminen( determinb de nucleul
cohlear dorsal.

ANATOI\I\ZA UNCONA LA SZSTEMULU NERVOS CENTRAL

Trigonul pontin al fosel rombolde prezint

dinspre medial ctre lteri uimtoarele elemente
natomice:
coliculul facialului, este po,iune i
voluminoasl eminen;c:
mediale corespunde nucleului nervului abducens ji
genunchiului intem
ui

- fove supenor reprezint extremitatea

superioar jan ;ului limitant > corespunde nucleului
motor a1 nervului trigemen;
locus coeruleus, este zon i pigmentat
situt lateral
de fo .supenor care corespunde nucleului coeruleus.

Pedunculii cerebrali
superiori

P
e
d
u
n
c
u
l
i
c
e
r
e
b
r

a
l
i
m
i
j
t

Striile medulare

rc

Gaura lui Luschka

ul
Trigon
ul
hipogl
osului

ul
gr
ac
T
r
i
g
o
n
u
l
v
a
g
u
l
u
i

Tub
e
r
c
u
l
u
l
c
u
n
e
a
t
T
u
b
e

ili
s

Eminenta mediala
ventriculului IV

Coliculul facialului

i
t
a
n
t

Fovea
superi
oris

C
o
r

Aria vestibulara

p
u

Rece
suril
e
later
ala

r
e
s

Fovea
inferioris

l
i
m

Panza coroidiana (sectiune

Zonu/ f// este lctuit n

trei , situate de sus m. astfel:
1. v6lul medular supenor: se intinde intre
cei doi pedunculi cere superio ji se continui

substanta albE cerebelului. F;a s posterioara

coperit de lingula vermian .
fa(a cerebelului: apart,ine vermisului
cerebelos. V
prezint depresiune numit recesul median
dorsal a1 ventriculului IV. valul
medular inferior: este forat dln
epiteliul ependim ;
coroidian venniculului IV.
coroidian ventriculului este forat
dintr-o foit dubll
mater ji se insinueaz ine spa(iul dintre cerebel ji
tavanul ventriculul.

188

4 FUMC

ONALA 4 SISTEMULUIMERVOS CENAL

unghiulara inserandu-se lateral pe

marginile media ale wl
inferiori la nivelul creste
albe numite teniile ". inferior
se continui lam de subst( cenujie
numit 2 unghiul infenor al ventriculului. Intre
cele douE foi;e se gsesc coroidiene iau
aspectul literei ,,. Prezint Oei oficii de
ace cvitate ventriculului IY ji spatiul
subraoidian, numit
(orificiul lui Megendie) ji apeurile laterale
(orificiul
lui
pind pa;ia1 prelungirile plexurilor coroidiene,
care ajung in
.XplicaJii clinice

nucleilor neului oculomotor

dtermin ( ilisociate,
pan,iale
le mujchilor
globului
ocular. Lezarea total let determin: ptoza
palpebral, strabismul 1teral5 midiraz, abolirea
i: t lumin ji distanJ, fixitate pupilar, uoar
exofialmie, diplopie. nucleului neului
trohlear determina unei rotaJii
mediale
1 ular diplopie veicl numai cand se pve jte
in jos.

nucleului motor a1 neului trigemen, cand este

unilateral d
: m. Se observ numai cand gura este
deschis, mndibula fiind i & parte
leziunii. Cand leziunea este bilterl
este
posibil numai
: lichid. Lezarea nucleilor seitivi produce
anestezia jumt Jii
sclpului, feJei exceptia unghiului
mandibulei, anestezia mucoselor nzal,
bucal celor dou treimi anteoare ale limbii.
nucleului
nervului abducens produce un
strabism divergent ji
Este singul nerv
care leziunile radiculare
aceleai
in cazul leziunii nucleului. Leziunea nervului
determin un
convergent.
nucleului nervului facial genereaz dou
tipuri de tulburri ale
abolirea mi;crilor
voluntare prin leziuni conicale sau ale traclui
lear,
persisten;a
automate reflexe
(emoJionale);
; mimicii voluntare ji abolirea celei automate
reflexe
prin lezarea
extrapiramidal (Parkinson). Simptomatologia
in
cazul
lezi i facial depinde de
locul unde
s-a produs leziunea:
1)
la nivelul m stilomastoidian produce paralizia
musculaturii ipsilaterale feJei, t prin

imposibilitatea de se increJi pielea frunJii,

de inchide le, de ta dinJii
de
sbge buzele
sau de uier. De
fant palpebral este larg deschis ji co1;ul gurii
cut, sensibilitate a este prezent dar reflexul
comeean abolit. 2)
distl de ganglionul
t caz in , la simptomatologia precedent se
adaug lburri
ale ei salive, sensibilitJii
gustative pi hiperacie aralizia mupchiului i). 3)
cranial de ganglionul geniculat se adaug in plus
pierderea total
89

N4TOM14

FUNTTON4LA

STSTEMULUZ NERVOS ENTR9 L

sensibilit;ii gustative, lcrimare asimetric,

lcrimare rspuns la stin. gustativi (lacrimi de
crocodil). 4) lezea centrali fibrelor
coiconuclea::- coicoreliculare

fecte z regiunea
superior
fe;ei
ci
numai
pe
inferioar.
Lezarea nucleilor nervului vestibular d

deviatie mersulu:
nistagmus de leziunii ji ataxia mujchilor
extrinseci at globilor ocular:
Lezarea nemvului glosofringinduce la
deYierea uvulei,
pie
sensibilitJii gustative in treimea posterioar

limbii,
abolirea
refle faringian ji carotidian.
Nevralgiile se manifest sub form de dureri paro
in regiunile de distribuJie ale neului iradieri
spre auditiva,
medie su in spatele pvilionului urechii, provocate de
deglutitie sau sughi;.
Lezarea nervului vag provoac paralizia
mu(chilor faringelui, dex re:. peretelui
faringelui de partea opus leziunii
(semnul Vemet)
tulburi deglutitie.
Leziunea nucleului ambiguu are ji consecin;e,
disfagia, disfon.. dispnee.

Lezarea componentei bulbare nervului

accesor da paralizia jumt;i i vl palatin plicii
vocale ipsilaterale. Lezarea componentei medulare
paralizia mu jchiului stemocleidomastoidian, care
este diicil de observat: gtul este in fiexie brbia
tinde S se roteasc ujor de paea leziunii.
po,iunii superioare muchiului trapez este
evident prin pozi;ia de rot;i afar in os
regiunii scapulare printr-o uoarE depresiune
uml ui paea leziunii. Se poate testa prin
mi;carea de ridicare umEmlui impo unei
rezistenta.
Lezarea nervului hipoglos determinti
paralizia jumt(ii
de limb, este
deviat
de paealeziunii, abolirea tonusului
degenerea
atrofic mu(chilor afecta(i.

190

ANATOM Z A FUNCON4LA 4 515TEMULUT

NERVOS CENTRAL

191

ANATOMIA

FU NCTZONR L SZSTEMULUT NERVOS CENTRAL

NERVII CRANIENI
?iervii cranieni sunt in numr de 12 perechi,
acejtia iind:
h
e
a
l
=
N
e
r
v
u
l
o
l
f
a
c
t
i
v
h

I
I
N
e
r
v
u
l
o
p
t
i
c
hea
III
=
Ner
vul
ocul
omo
tor
he
IV

Ner
vul

troc
hle
r
he
V

Ner
vul
trige
men
hea
VI
=
Ner
vul
abd
uce
ns
hea
VII
=
Ner
vul
fci
al
he VIII = Nervul acustico-vestibular
hea IX =
Nervul
glosofarin
gian hea

 Nervul
vg
hea XI = Nervul accesor
hea XII = Neul hipoglos
Celor 12 perechi de nervi cranieni ar trebui
s li se duge nervul inal, care este
considerat primapereche de nervi
cranieni inaintea tivului.Nervul terminal
este
foe vechi filogenetic jinu
functie tiv6. El joac un rol seitiv ji
prezint anastomoze trigemenul la
..e1u1 mucoasei foselor nazale. La acest nerv este in
involuiie dtoril unei
=. dezvoltri trigemenului, care
ii preia rolul functional.
Nervii cranieni co;i fibre nervoase motoi,
senzitive, senzoriale

- .1tive, fiind impn,i;i din punct de vedere

func(iona1,
alomotor, trohlear, abducens, accesor, hipoglos),
senzitivi
(olfactiv, optic,
- ibulo-cohlear) ji mic jti (trigemen, facial,
glosofaringian (i vag).

. NERVUL OLFACTIV (nrvns olfactorii)

Este un nerv senzorial care serve)te la

transmiterea senz(iilor olfactive,
.:rd reprezentat de totalitatea filetelor nervoase
u inea in mucoasa
.iactiv, termindu-se in
olfactiv.

Originea: nervul olfactiv are ogiea in celul

olfactive din
coasa olfactiv. Mucoasa olfactivE, are culoare
galbuie ji cEptujepte niunea superioar foselor
nazale, respectiv, lama ciuitfi etmoidului ji
iunile pere;ilor lateral ji medial siate deasupra
unui plan orizontal trece
:-m marginea inferioamfi comelui supenor. Celulele
nervoase olfactive
=o1are, prelungire penferic (i un cilindrax.
Prelungirea penferic se afl
193

NATOMA FUN/TTONALA 5TSTEMULU NERVOS CENAL

la nivelul suprafe;ei mucoasei olfactive sub forma

unor cili mici ji sub;iri.
axonul reprezint
v wulu1 olfcti
Traiect
orturi: fibrele nervoase ale
neului olfactiv se gasesc oasa olfactiva,
aplicate pe pere;ii lateral ji medial ai foselor
nazle
gpate in ramu laterale ji mediale.
Ramurile laterale an un aspect plexiform, acestea
pe msur se de lama ciumitE etmoidului,
se unesc intre ele ji dau najtere la rmuri din
inai man.
Ramile mediale sunt i pu(ine la numr
ji
au
(i ele
un asp
plexiform. In traiectul lor spre lama ciumit
etmoidului, trec pe sub muco< olfactiv
septul nazal ji ( las amprenta pe
captujete
peretele septal >- forma unor an)uri venicale.
Ramurile laterale ji mediale, odai ajunse
la lam ciumit, snib orificiile acesteia (i
ajung la fa;a inferioar bulbului
lfactiv, care st
culct t: an(ul olfactiv de pe fa( superioara laei
ciuite. Meningele cerebral trimit: prelungiri ale
piamatemlui
ji
dura matelui,
formeazE un invelit dubic pent
ramurile
neoase,
araoidarmane l
nivelul orificiilor
la. ciumite etmoidului.

II. NERVUL OPTIC (

pticus)
La fel nervul olfactiv, nervul optic este un
nerv senzorial care transmite iormatiile vizuale, in
realitate
acesta
apa,iand
encefalului, inai
prec creierului
intennedi, din deriv. Este un
nerv
volumino , rotund originea in
reti ji care se termina la unghiul antero-lateral al
chiasmei optice.
Origine: are originea in celulele gglionare ale
retinei. Fibrele nervoase provenite de la aceste
celule converg t papila optic, strfibt choroida
: sclerotica ji prsesc globul ocular, la 3 mm
medial (i l mm inferior fat d polul su posterior,

constiind nervul optic.

Traiect yi raporturi: dup parEse;te globul
ocular, nervul
optic se dirijeazposterior ji
medial catre
unghiul
anterolateral at
chiasmei
optic Traiectul nervului optic
cuprinde t pon,iuni: bulbari, orbital, canaliculark
Portiunea bulbari. neul optic strbate choroida
ji sclerotica, avd forma unui trunchi de con
diametm crejte in sens tero-posterior. datorit
fplui c fibrele nervului optic pe msur prsesc

globul ocular se mielinizeaz ji se imbrac in (esut

nevroglic.

194

ANATOMIA FUNC?7ONAL? STSTEMULU

NERVO3 CENTRAL

".
Portiunea orbit l .
lun pon,i nervului optic.
este
g une Ocup
i musculare formt de mu;:hi drepJi .m
ai - globui ..pcu1r. z -iidei
musculare este
reprezentat
, iar
varl,
orientat or, se fl la inelul
;kluZinn. Acest pon,iune are forma unui \
prezentand curburi anterior concavitatea
orientat ateral ji

ur1posterioara crei convexitate pvete medial.

Datorita acestor curburi, 1 optic ofer l bei
globului ocular ji totodt aceste mijc
xerc
nervului. In cavitatea
orbital nervul optic vine in
:a tesutul
incmci(ez fa;a
dipos,
oalmicti, care superipar
scr1ui,
la ctre anterior (i medial;
oblic, dinspre
te cu venele
ra
l
ice, cdT trec una supenor una inferior de
nerv; vasele ji

. care se gsesc in jul nervului ji

ganglionul stE aplicat pe fa(a .1 nervului.
Porti
este po,iunea care
strbate
optic,

:d de pere)ii oso;i at canalului optic. Inferolateral vine in rapo

Portiunea craniana. se tunejte de sus in jos
pe msE nervul se re
de
chiasma optic.
In acest porJiune
nervul
optic vine in
- eor spa)iu1 perforat anterior (i rdEcina
olfactivti mediali; inferior
m.
i1 hipofizei; medial pon,iunea laterl jn
;u1ui optic; lateral carotida
:m pon,iunea mr(ialE aerei oalmice, care
este siat infero-lateral
to:1 de . Meningele cerebral fonneaz in juml
nervului
optic trei tunici entrice
corespuEtoare celor trei foi;e meningeale.

III.

NERVUL
OCULOMOTOR (s
oculomotori

Este un
tor care inerveaz to(i mu jchii
globului ocular ;
chiului drept lateral
oblic supenor.
fibrele sale
vegetativ e,

ulomotol este nervul constrictor al irisului nervul

acomodr_ii.
Originea
in
anterio (i lateral fa; de
real: se
mezenc eductul
efal,
Sylvius. Ea
coloane, somatomotone
cupnde
oto
.
lona somatomotone peste destint mujchilor
oculomoto
ji
prezint
un leu in care se gsesc
de sus in jos trei po,iuni: una superioar, de
unde
,mesc fibre pent mujchii fidictof al pleoapei
superioare ji drept supeor;
mijlocie, din plec pentm
mujchiul drept medial
ji
alta mferioar, in ipi au originea ibrele destinate
muchilor drept inferior pi blic . Coloana
visceromotorie, , parsimpticu1u.i cra:;ipn
i_este

195

ANATOMIA FUMOM4LA
SISMULUINERVOSCE NTRAL

/5@h8lJ, din
eprez
de
care pomesc
penlrr
musculatura neted globului ocular (mujchii cilii).
Originea aparent: se af l pe marginea mediali
pedunculului :
calota
unde fibrele neului oculomotor,
peduncular, i
dup au traversat
emergen;a prin dou feluri de rdcini: unele
interpedunculare,
pe
mediali pedunculului altele intrapedunculare, situate
in grosimea acestuia.
Traiect
: nervul oculomotor are
un Caiect
oblic
terior.
lateral ji pu(in in sus E1 trece lateral de
;xior, se
rocesul
aplick
clinoidip.jj;os
pe su erioar
a strbate
lateral al
po peerreettee acestuia
ffaa;
%1l.p;;iem oii llee
taa
;;,,
in
ui
prezint
cavitatea
antesinuslE.

t,
oculomotol

intrand prin fisura

po,iuni: retro
orbitarE
sinus ;1
superioar trei
Portiunea retrosinusala. se aG cuprinsb intre
inea
edu
nervului i nusul
Aceast po,iue
invelitti de prelungire dure: mater, vine in rapo:
supenor
; _l_;_t
_inferior aera cerebeloas.sp.emiof. Un
inai indepErtt it are nervul trochle
lateroinferior.
Portiunea sinusala. trece lateral de procesul
clinoidian posteor, s
pe fa; suerioarfi sinusului cavemos ptnde
apoi in peretele lateral
acestuia.
sinusul cavemos in sens
Traverseaz
posteroinferior, venind

trocchhlleeaarr
i
nervul
regiunea terioar sinusului se incmci eaza
nervul
trochlear situeaz deasu
.
Medial, oculomotol vine in
t intem nervul abducens, care strbai
sinusul cavemos. Lateral oculomotori vine in rapo
faJa mediali lobului temp;;;p1 _ _
ezat pe sinu:
cavemos
=-".
.
.
.
.
.

Portiunea antesinusala. este po,iunea

oculomotomlui care strabate fisu

orbitala su ;: ji ptmnde in cav(;p;e..rs:hi

$l.
Dup
traverse

dial.....Aui,.
extre;;iitatea
orbitalenperinare,

se
ic in
do ramur.
supe
care str6bt inelul fibros
l
acest inel inai trec nervul trocear situat me
ji
neul
abducens,
sits:
lateral. Celelalte elemente care strEbt fisura
orbital superioar ptmnd cavitatea
orbital lateral de inelul fibros
11
sunt in numr de
. oentat in sus
ncmcijeaz fa(a laterali nervul optic, ji
se imparte la rdul ei in dou ramuri: una care
ptrunde in po,iuo posterioar mujchiului @ep$

i alta de
iidictor
pleoapei superioare, care pentm ajunge la
acest
mupchi
incmci(e
marginea mediali Aeptului supenor;
inai scurt ji inai
voluminoas, d naptere la rmiw.
merg
l urmtoi
mujchi motori ai globului
ocul:
dreptul inferio:.
196
bre
pentr
u

marginea tCStu ia. anterior. se aplic

l acestuia

AN4TOMZ A FU NC?TONALA STSTEMULUT

NERVOS ?ENTR 4L

ei
eri
or

O
Ch
lear

aplic
E

2ptul medial (i oblicul inferior. Din ramura

mupchiului oblic inferior emite
=:iiuc scu subJire la ganglionul
ciliar. Ea este destinat mu;chilor netezi
obului ocular, respectiv po,iunii circulare
mujchiului cilir a1 sfincterului .
sunt ; prin nervii ciliari scu,i care
pleac de l ganglionul cilir.
Neul oculomotor se anastomozeaz
neul oftalmic ji plexul
atic carotidian.

IV. NERVUL TROCHLEAR

( trochlearis)
Este un nerv motor ineeaz
doar
mujchiul
oblic
supenor al fiebului oculr.
Origineareal: se l nivelul
mezencefalului intr-un nucleu situat
interior fa; de apeductul lui Sylvius,
sub lama
cvadrigeminal .
Nucleul
:<h11 face din coloana
somatomotoe dorsali
tnchiului

re
bra
l,

tter
al
at
ni
dinn

:
a
r
e
s
e
a
r
o
ti
d
i

unde este ajezat sub nucleul neului

oculomotor.
Originea aparent: se gsejte pe fa;
posterioar mezencefalului, sub
cvadrigeminal,
lang6 fraul valvulei
lui Vieussens. sJe
. emergen( posterior.
-. .
care are .
.-

Traiet raportu

tr lateral
a anteor ctre fisura
ri: are
i
e
c
t
rbitla superioar prin care ptnde
in cavitatea
orbibl. In
traiectulsu,
hleal inconjoar pedunculul cerebral,
ptrunde
in sinusul
cavemos
pe

toml

Seaz a

amun

S
J

at

d
in

-1 strbate dinapoi inainte, nverseaz

fisura orbital superioar lateral de
lu1 lui Zinn, intra in cavitatea orbital
pan la mu(chiul oblic
supenor. ezintE trei
pon,iuni: retrosinusal, sinusal (i
antesinusal .

- Portiunea retrosinusl:
rapo
posterioar

vine

zencefalului pi este acoperit de lama

cvadrigeminal , iar apoi inconjoar
.ateral pedunculul cerebral ji vine in raport
fa;a mediali lobului temporal.
- Po,iunea sinusala: ptmnde in
peretele lateral a1 sinusului cavemos,
ide se gsejte situat in grosimea
lamei
fibroase care
sep
por[iunile
>f1 pi profund ale sinusului.
Aceast porJiune neului
trochlear aaverseaza sinusul
in
sens postero-anterior
pi
vine
in
superficial

mrv
ul
oculo
motor

j
i
.
a

m
e
m
o
s

Inainte de
prsi
sinusul
(i se situeaz
deasupra
ji
- Po,iunea antesinusal: strbate
isura orbital superioar pi pEtmnde
in
am'itatea orbital, trecand prin extremitatea
medil fisii orbitale superioare, intre
inelul fibros al lui Zinn siat medial ji
neul frontal (rare din olmic) sit
lateral. In orbit se indreapt
anterior ji medial extremitatea
inferior
nervul
trochl oftalmic.
eal incmcijeaz
ateral
de el. oculomtoml
,

u
n
e
a
o
r
a
J

e
a
z

197

ANATOMT A FUNCTONALA
NERVOS CENTRAL

SZSTEMULUZ

posterioar mu jchiului oblic supenor, in care

ptrunde
prin
marginea superioaia.
Nervul trochlear se anastomozez neul
ohalmic ji
plex.
simpatic pericarotidian.
lung
Ne
etmoi
dal
anteri
or

mandJbulr

55. Nervii oculomotor, trohlear 5i

abducens (dup Gray)

V.

NERVUL TRIGEMEN
trigius)

ervus

ste ce1 inai voluminos cranian, fiind un

mixt.
Se nume trigemen datorit celor
trei ramuriterminale
ale
sale:
oalmic,
maxilar mdibular. Trigemenul contine fibre motorii
destinate mujchilor masticator senzitive care
asigur
sensibilitatea
tactili,
termici (i dureroasi tegumentelor fe(ei,
mucoaselor tapeteaz cavitatea bucal, fosele nazal
sinusurile paranazale (i din;ilor, ji fibre vegetative,
secretorii
Originea real: este motorie, seitiv ji
vegetativi.
Originea motorie se gsejte in coloana motorie
ventrali
cerebral, fiind reprezentat de doi nuclei
masticatori: unul pontin principal tu
mezencefalic acc sor.
Originea senzitivi este situati intr-o coloanE
seitiv bulbopontin
format dintr-un nucleu central volumino ji dou
rdcini, una ascendent alta descendent.
Originea vegetativi este reprezentat de nucleul
lacrimo-muco-nazal,
este continut in coloana visceromotorie trunchiului
cerebral.

198

:
ine
a
lui

p
l
e
x
u
l

l care

4 N4
TOM
E4
FUN
3O
N9
L7\

ST
STE
MUL
UT
NER
VOS
CEN
TR
4L

O
r
i
g
i
n
e
a
a
p
a
r
e
n
t

: se gse(te pe fa;a anterioar pun(ii,

la limita dintre ida
pontina
;
pedunculul
cerebelos
mijlociu,acolo unde treimea
ioaf intalne;te cele dou treimi
inferioare. Emergen;a
trigemenului inl6 doufi d:
iina senzitivi, voluminoas situati
lateral ji alta motorie,
, ajezat lateral.
Traiect raporturi: de la origine, cele
dou rtidcini ale trigemenului se pt
oblic
in sus, anterior (i lateral,
ctre ganglionul semilunar
at lui . In traiectul
lor,
ele trec intre pedunculul cerebelos
mijlociu fa;a -superioara
temporalului

inccipeaza marginea ioar

stancii, trecand deasupra scobiturii
trigeminale
pe care aceast
prezint (i sub sinusul pietros
supenor.
Rdaeina senzitivi, la inceput
rotund,
se aplatizeaz de sus
in jos pe se apropie de
ganglionul
semilune. Ea se
continui marginea rioar

acestuiganglion printr-o
forma(iune plexiform numit

p
l
e
x
u
l
:
nghi
ular
trig
emi
nal
(Val
enti
n).
Ra
de
ina
mo
tori
e,
se
gs

ejte

la origine dispus medial fa;E de

rdcina
:-.rzitiv, trece pe sub aceasta se
indreapt lateral
ji
anterior, Ea
:z fa)a inferioar ganglionului
semilunar
ji merge
la ramura
= andibular trigemenului, care se
unete la nivelul gii ovale de la baza
Rdcinile nervului trigemen sunt invelite la
origine de pia mater iar apoi
.-.:t spa(iul subaraoidian, araoida
spatiul subdural la cavumul lui ' 'cckel.
CovJ /u/ Meckel este dedublare durei
mater, formeaz loj in
.a e se gsete ganglionul semilunar al lui
Gasser.
Acest
cavum,
situat
in
.:presiunea trigeminala de pe fa;a anterosuperioar
stancii
temporalului,
zinti: posterior, un orificiu prin care trec
cele dou rdcini trigemenului, iar anterior
trei prelungiri, numite tunele, sunt
strbtute de cele trei ramuri ale
::izemenului. Prin tunelul medial trece
neul oalmic, prin tunelul mijlociu
cel lateral nervul mandibular.

G
ang
lio
nul
se
mil
una
r
at
lui
Ga
sse
r,
este
gan
glio
nul
ane
xat
rfid
Ecin
ii
ei

tive nervului trigemen, fiind ajezat in

impresiune trigeminala de pe fa(a nterosuperioar
stancii temporalului, in
cavumul
lui Meckel. Are form
.m lunar, prezentand doul margini, dou
extremitE;i pi dou fe)e. Marginea
osterioar, este concavi ji are continuitate
rdcina senzitivi trigemenului
= plexul triunghiular, iar marginea
anterioar este convex ji d natere celor
1 ramuri ale trigemenului: oalmicul
medial, maxilal
la mijloc ji
lateral mandibulaml.
Extremitatea
laterali
se
confund
originea
nervului mandibular, iar
extremitatea mediali vine in rapo cu
sinusul cavemos, ji prin intermediul cateva
mici filete se anastomozeaza plexul
pericarotidian. Fa;a superior,
ujor
concavi,
ader putemic
de dura mater,iar fa;a
f, 199

ANATOMIA FUN@ONAL 4 5TSTEMULU NERVOS

CENTR4L

Fig. Wr.56. Nemul trigemen

(dupa W. ahle, WPPner
Z

200

ANATOMIA

'

FUNC

ONAL

SZSTEMULUT NERVOS CENTRAL

NERVUL OFTALMIC AL LUI WILLIS (nerv oph// /)

o>te un nerv senzitiv care asiga: sensibilitatea pleoapei superioare )
- \1i tatea tegumentelor din regiunile frontala ji dorsala nasului;
litatea mucoasei din pon,iunea superioara foselor nazale ) sensibilitatea
.. . a>e1or captujesc sinusul frontal, sinusul sfenoidal ji celulele etmoidale;
- i litatea durei mater din regiunea frontala ji occipita1a; sensibilitatea
- u.u1 ocular (reflexul comean) ji sensibilitatea cailor lacrimale.
ine, traiect i orturi: are originea in portiunea mediala
onului semilunar. El parase jte cavumului lui Meckel prin tunelul medial
ndreapta anterior ji putin in sus. Traiectul sau strabate peretele lateral a1
-- alui cavemos, inai precis lama fibroasa care separa port,iunile superfciala )
nda ale acesi sinus. Ini(ial, trigemenul este dispus inferior fata de
. - motor ) trochlear, iar apoi urca ) se ajeaza lateral de trochlear pentru
. ::euna acesta sa incrucieze lateral oculomotorul ) sa treaca deasupra lui.
. parasete sinusul cavemos, la nivelul s orbitale superioame, nervul
--.mic da najtere la trei ramuri terminale: nasala, frontala ji lacrimala.
Ramurile colaterale ale nervului ofatalmic: sunt reprezentate de ramurile
ierale meningee ) mamuri1e anastomotice pentru plexul simpatic
:= .aroti1ian, nervul trochlear ji nervul oculomotor.
Ramurile terminale ale nervului oftalmic sunt:
1. Nervul nasal sau nasociliar (. naso-cilliaris) . patrunde in orbita prin
:.-iunea mediala isurii orbitale superioare, strabate inelul lui Zinn, trece
..a> upra nervului optic pe care-l incruci jeaza ji insotejte artera oftalmica paa
analele etmoidofrontale.
Ramurile colaterale ale nervului nasal: sunt reprezentate de ramura pentru
.-.1ionul ciliar (care reprezinta radacina sezitiva acestui ganglion), nervii
.:.tari lungi (ru. ciliares /og/) care merg la globul ocular (in numar de doi);
. ul etmoido-sfenoidal al lui Luschka care patrunde in canalul etmoidozntal posterior ji se distribuie la celulele etmoidale posterioare ) la sinusul
.noidal.
Ramule terminale ale nervului nasal: sunt in numar de doua nervul
rasa1 intem ji nevul nasal extem.
Nervul nasal intem sau etmoidal anterior (. ethmoidalis anterius)
abate canalul etmoido-frontal, jal etmoidal ) gaura etmoidala ) patrunde
? fosele nazale, unde se impane in doua filete: -filetul medial care se ramifica
septul nasal ji sinsul frontal; -filetul lateral (nervul naso-lobar) care merge
201

ANATOMIA FUNC

ONAL

SISTEMULUI NERVOS CEJTRAL

prin jantul de pe fa(a posterioara oaselor nasale ji inerveaza mucoasa

preturbinala ji tegumentele lobului nasului.
Nervul nasal extem sau infratrochlear (. ifrn/ roch/ eris) continui
traiectul nervului nasal ) ajunge la trochleea muJchiului oblic supenor unde se
ramifica in trei filete: filetul lacrimal (care inerveaza canalele lacrimale), filetu!
palpebral ji filetul nasal sau nervul dorsal a1 nasului (pentru tegumentele
regiunii dorsale ale nasului).
2. Nervul frontal (. Jron/ a/ is). Este cea inai voluminoasa ramuri
terminala oftalmicului. E1 patrunde in orbita prin port,iunea mediala fisufii
orbitale superioara, trece lateral de inelul lui Zinn ) medial de nervul trochlear
ji se indreapta anterior, fiind dispus intre bolta cavitatii orbitale mu jchiu
ridicator a1 pleoapei superioare. Odata ajuns in apropierea marginii superomediale orbitei, nervul frontal se bifurca in doua rami terminale: frontale.
extem ) frontalul intem.
Ramurile colaterale ale nervului frontal: sunt reprezentate de filete
periostice superioare (pentru periostul captuje)te pere(ii ojosi at orbitei) \
nervul supratrochlear care trece deasupra trochleei ) mujchiului oblic superio:
ji se anastomozeaza nervul nasal extem.
Ramurile terminale ale nervului frontal: sunt reprezentate de nervii fronta.
intem ) extem.
Nervul frontal extem sau supraorbital (. supra orbitalis rare .
lateralis) parase jte orbita prin scobitura supraorbitala ji se ramifica in lfrontale (care merg ascendent spre vertex), filete conjunctivo-palpebrale (pent
pleoapa superioara) ) filete osteo-periostice pentru osul frontal ji mucoasa
sinsului frontal.
Nervul frontal intem (. supra orbitalis ramus medialis ) parasest
orbita medial de nervul frontal extem ii da najtere la ramuri pentm tegumentel.
fmntii, pleoapei superioare ji radacina nasului.
3. Nervul lacrimal (. lacrimalis). Este cea inai mica ramura terminala
oftalmicului. El intra in orbita prin fisa orbitala superioara, strabatand-c
lateral de inelul lui Zinn ji nervul frontal ji deasupra venei oftalmice. in orbit.
merge anterolateral, pe peretele lateral a1 orbitei de-a lungul marginii superioara
mujchiului drept lateral ji se termina in apropierea glandei lacrimale printrbuchet de ramifica(ii.
Ramile nervului lacrimal: ramuri
lacrimale
(destinate
glande.
lacrimale), ramuri conjunctivo-palpebrale (pentru treimea laterala pleoape:
superioare) ) ramura anastomotica pent nervul maxilar, can
formeaza arcada orbitolacrimala.

ANATOMZA FUNCTONALA STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

icoasa

tinua
ide se
5IetuI
'ntele
isun
i
hlea
r
iero
luJ

fete

II. NERVUL MAXILAR (. maxillaris)

Este un nerv senzitiv, cu urmatorul teritoriul nc(ional: sensibilitatea
mater din regiunile temporala ji parietala ji inervarea aerei meningee
ii, sensibilitatea tegumentelor din portiunea anterioara regiunii
rale ) din regiunea zigomatica, sensibilitatea pleoapei inferioare )
ctivei, sensibilitatea pielii nasului ji obrazului, buzei superioare ji
nasului, sensibilitatea mucoasei respiratorii foselor nazale (la nivelul
ui, corntelor ) meaturilor), inervatia celulelor etmoidale ji mucoasei
ilor sfenoidal ji maxilar, sensibilitatea mucoasei bo1[ii palatine, valului
ji oriiciului faringian al trompei lui Eustache, sensibilitatea osului
ar, din)i1or superiori ) mucoasei gingivale corespunzatoare lor.
Origine traiect i ouri: pleaca din pon,iunea mijlocie ganglionului
unar, lateral de nervul oftalmic ji medial de nervul mandibular. Parasete
ul lui Meckel prin tunelul mijlociu, indreptandu-se anterior ji lateral.
te baza craniului prin gaura rotunda ji patrunde in fosa infratemporala,
nervul ) schimba direc(ia ) se dirijeaza anterior, inferior ji lateral catre
orbitala inferioara, la nivelul careia se reorienteaza catre anterior ji lateral
jantul suborbital. Parcurge jan(u1 suborbital ji patrunde in canalul
rbital pe care-l strabate ji apoi parase jte prin gaura suborbitala. La iejirea
_aura suborbitala nervul maxilar se termina prin numeroase ramificatii
itue buchetul suborbital.
Pentru studiul didactic, raporturile nervului maxilar se pot imparti in 6
- por(iunea de la origine situata in cavumul lui Meckel, vine in rapo
.-perior ji medial originea nervului oftalmic, iar inferior ji lateral cu
nervului mandibular;
- port,iunea intracraniana situata in etajul mijlociu al endobazei, fiind
.prinsa in tunelul mijlociu al cavumului Meckel ji vine in rapo: medial cu
: usul cavemos ji nervul oftalmic, lateral, gaura ovala ji nervul mandibular,
:aperior, lobul temporal iar inferior are cu faJa antero-superioara
:?ncii temporalului ji fata endocraniana aripii man sfenoidului;
- pon,iunea strabate gaura rotunda care este acompaniata de venulele
-misare ale lui Nhn, care fac legatura intre sinusul cavemos ji plexul
-ierigoidian;
- port, iunea infratemporala care strabate zona cea inai superioara fosei
=fratemporale, trecand deasupra ganglionului sfenopalatin (Meckel) sau
Ptengopalatin, deasupra aerei maxilare inteme u plexului venos
ierigoidian. Aceasta port,iune reprezinta tronsonul chirurgical;
- pon,iunea suborbitala trece prin jan(ul ) canalul suborbital, companiind
artera suborbitala. Aceasta port, iune are raponuri: anterior, i amela
osoasa separa nervul de cavitatea orbital, inferior, un perete osos
203

 TOMT

FUNCTZONAL7\

S5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

sub(ire, care se afla interpus intre nerv ji sinusul maxilar, explicand posibilitatea
aparitiei nevralgiilor trigeminale in cursul sinuzitelor maxilare;
- pon,iunea terminala dupa nervul parase)te canalul suborbital prin gaura
suborbitala, formand buchetul suborbital, care este acoperit de mu jchiul
ridicator at buzei superioare ) a1 aripii nasului.

Ramurile colatera : sunt in numar de 6:

1. Ramura meningee mijlocie (ramus meningeus medius). este singura ramura
intracraniana, fiind destinata durei mater care captuje jte etajul mijlociu al
endobazei. Acompaniaza artera meningee mijlocie.
2. Ramura orbitala (. zigomniicus ): se desprinde din nervul maxilar la nivelul
gaii rotunde ji patnde in orbita prin isura orbitala inferioara, unde se
anastomozeaza cu nervul lacrimal. Din ansa orbitolacrimala, situata pe peretele
lateral al orbitei provin doua ramuri: una conjunctivopalpebrala (trece pe sub
glanda lacrimala ) se distribuie la port, iunea laterala pleoapei inferioare) ji
alta temporozigomatica (patrunde in canalul zigomatic unde se in doua
ramuri: temporala pentru pielea regiunii temporale u zigomatica pentru
pielea obrajilor).
3. Nervul sfeno-palatin sau pterigo-palatin (. pterygo-palatini). are originea
in pon, iunea infratemporala nervului maxilar, de unde se indreapt<
inferomedial, trecand anterior sau lateral de ganglionul sfenopalatin (Meckel
sau ptengopalatin, care ii este anexat prin una sau doua ramuri anastomotice
Sub acest ganglion, nervul sfenopalatin da najtere la numeroase ramum
terminale:

204

ANATOMIA FUNC

ONAL\ STSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

- ramuri orbitale (mmi orbi/a/ i) in numar de 2-3, care patrund prin

ura orbitala inferioara ji strabat suturile peretelui medial a1 orbitei pentru
nge la mucoasa celulelor etmoidale posterioare ji sinusului sfenoidal;
- ramuri nasale superioare (reci nasalae posteriores superiores) in
- war de 3-4, acestea strabat gaura sfenopalatina, patrund in fosele nasale Ji se
..:<ribuie la mucoasa cornetelor ) meatelor nazale supenor ji mijlociu Ji la

ucoasa celulelor etmoidale. Una din ramuri, numita nervul faringian a1 lui
?>ck se ramifica la mucoasa inconjoara orificiul faringian a1 trompei
lui ustache;
- nervul naso-palatin (. iso-// ii) trece prin gaura sfenopalatina, r?trunde
in fosele nazale ji ajunge la septul nazal, de unde se indreapta intr-un
. 1 de pe vomer, de-a lungul caruia merge oblic in os i anterior catre canalul
isiv pe care-1 traverseaza, terminandu-se in pon,iunea anterioara palatului
os Da ramuri pentru mucoasa septului ji po,iunii anterioare mucoasei
.ptuje jte palatul osos;
- nervul palatin anterior (. palatinus anterior) coboara prin canalul
a1atin mare ji se ditribuie la mucoasa palatului osos ji la mucoasa cometului ji
= eatului nazal inferior;
- nervul palatin mijlociu (. palatinus medius) merge prin canalul
-ilatin mare ji apoi printr-un canal palatin accesor, fiind destinat mucoasei
= rtiunii posterioare palatului osos mucoasei port, iunii anterioare valului
alatin;
- nervul palatin posterior (. palatinus posterior) merge tot prin canalul
=alatin mare ji apoi prin canalul palatin accesor, distribuindu-se mucoasei
Elului palatin.
4. Nervii dentari sau alveolari superiori-posteriori
(rami
alveolares
iperiores posteriores) sunt in numar de doi sau trei ji provin din port,iunea
fratemporala nervului maxilar, imediat inaintea angajarii nervului in jan)u1
canalul suborbital. De la origine, acejti nervi merg pe fa(a posterioara
berozita)ii maxilare, patrund in canalele alveolare ji deasupra molarilor )
.nui de al doilea premolar formeaza un plex dentar din care pomesc ramuri
entru radacinile tuturor molarilor superio ) premolal al doilea precum )
amuri pent osul maxilar ji mucoasa sinsului maxilar.
5. Nervul dentar sau alveolar supenor-mijlociu (ramus alveolaris medius iperior).
Este un nerv subtire ji inconstant, care provine din port,iunea
suborbitala nervului maxilar, descinde printr-un canal situat in grosimea
=erete1ui lateral a1 sinusului maxilar ji ajunge la po iunea mijlocie plexului
Mentar, mergand la pmul premolar.
6. Nervul dentar
sau
alveolarsupenor-anterior (rami
alveolares
uperiores-anteriores) ia najtere din pon,iunea suborbitala nervului maxilar, la
circa 5 mm posterior de gaura suborbitala. Din canalul suborbital, patrunde intr205
canal El ajunge

ANATOMTA
FUNCTEONALA
5T5TEMULU1
NERVOS CENTRAL

care descinde in grosimea peretelui anterior al sinusului maxilar deasupra

incisivului supenor unde se ramifica Ji intra in constitutia

plexului dentar. Ramurile sale se distribuie la radacinile incisivilor supenor ji caninului supenor
precum ) la osul maxilar ) pon,iunea anterioara mucoasei meatului inferior.
Ramurile terminale: dupa parase jte canalul suborbital nervul maxilar da najtere la
unele ramuri terminale care formeaza buchetul suborbitar:
ramuri superioare sau conjunctivo-palpebrale, cu un traiect ascendent destinate
pleoapei inferioare ) conjunctivei;
ramuri inferioare sau genio-labiale, traiect descendent pentru
tegumentele ) mucoasa regiunii geniene precum ) la buza superioara;
- ramuri mediale sau nazale, traiect medial, pentru tegumentele aripii
EdingcrWcsphll

profund pctros
ptcrigo prsimpticc
glnd

posterioare
fibre gustative

7 1

palatin
trigemen

Fig. Nr. 58. Ganglionul parasimR iOF (W. Kahle, Werner Platzer)

206

III. NERVUL MANDIBULAR (. mandibularis)

Este un nerv mixt, care asigura: sensibilitatea durei mater din pon, iunea
corespunzatoare arterei meningee mijlocii; sensibilitatea mucoasei celulelor
astoidiene ji aniculatiei temporo-mandibulare; sensibilitatea tegumentelor
regiunii laterale capului, pavilionului urechii exteme, conductului auditiv
extem ji membranei timpanice; inervatia vaselor meningee mijlocii ji
temporale superficiale; sensibilitatea pielii ) mucoasei obrazului, pielii ji
mucoasei buzei inferioare ) pielii regiunii mentale; sensibilitatea mucoasei
l inguale din pon,iunea anterioara V-ului lingual, mucoasei stalpului anterior
at valului palatin ji amigdalei palatine; sensibilitatea mandibulei, din)ilor
inferiori ji gingiei corespunzatoare lor; inervatia motorie mujchiului
temporal, maseter, pterigoidian lateral, pterigoidian medial, tensor al valului
palatin, ciocanului, milo-hioidian ji pantecele anterior al digastricului; inerva(ia
cgatativa glandei parotide prin fibre primite de la nervul glosofaringian,
recum ji glandelor submandibulara ji sublinguala prin primite de la
nervul facial; inerva(ia gustativa la varful ) marginile limbii prin intermediul
nervului intermediar al lui Wriesberg (VII bis).
Origine. traiect si raporturi: originea nervului mandibular rezulta
din anirea doua radacini: una senzitiva ji alta motorie. Radacina senzitiva
provine 3in pon,iunea laterala ganglionului semilunar, lateral de nervul
maxilar, iar radacina motorie se gasejte sub radacina senzitiva. Anterior de
ganglionul
emi1unar fibrele celor doua radacini se intrepatmnd ji constitue un plex nervos
i Santorini ji Girardi). Unirea celor doua radacini se realizeaza pu(in inaintea
irecerii nervului mandibular prin gaa ovala.
De la origine, are un traiect lateral ji anterior, strabate baza craniului prin
caura ovala, descinde vertical ji se termina de obicei prin doua trunchiuri
nervoase din care se vor desprinde ramurile terminale. Traiectul nervului
mandibular este foarte scurt, circa 2 cm, formeaza la traversarea gaurii ovale un
unghi drept, cu deschiderea orientata posterior.
Din punct de vedere a1 raponurilor nervului mandibular, acestuia i se
deosebesc trei pon,iuni:
- port,iunea intracraniana, situata in etajul mijlociu a1 endobazei, este cuprinsa in
tunelul mijlociu al cavumului lui Meckel ) vine in rapo: supenor lobul
temporal, inferior cu aripa mare sfenoidului ) nervii marele ji micul pietros
superificial, medial cu nervul maxilar, lateral cu artera meningee mijlocie;
- pon,iunea strabate gaura ovala este acompaniata de aera meningee mica )
de mica vena emisara, lui Trolard;
- port, iunea extracraniana se gasejte in port, iunea superioara spa)iului
mandibulo-faringian, fiind lnconjurata de venele tributare plexurilor
207

!1 FUNCTEONALA 515TEMULU1 NERVOS CENTRAL

pterigoidiene.
Medial
u
posterior are
raporturi cu
aponevroza
interpterigoidiana, mujchiul pterigoidian medial, mu)chiul tensor al valului
palatin ji faringele; lateral ) anterior are raponuri mu)chiu1 pterigoidian
lateral, lateral de pon, iunea extracraniana nervului mandibular fiind
anexat ganglionul otic.

ingeu
mseteri
n musch
maseter
4- nerv temporal pr
nd uschi tcmpo
nerv
pterlgoid
musch
ptcr
nerv
auriculotcmporal

ling
alvco
nferior
ramuri denlc inferioare
2- gang
trigeminal
3- nerv mental
buca
buccinator

Fig. Nr. 59. Nervul mandibular (W. Kalile, Werner Platzer)

Ramurile colaterale: nervul mandibular da singura ramura colaterala,

numita ramura recurenta meningee sau nervus spinosus al lui Luschka. Porne5te
din port,iunea extracraniana ) patrunde in cutia craniana prin gaura spinoasa,
acompaniata de artera meningee mijlocie, ) da na jtere la doua filete: unul
anterior pentru artera meningee mijlocie ji unul posterior pentru celulele
mastoidiene.

208

ANATOMIA FUNC

oz
a
ului
lian
xat

ONAL\ 51STEMULUI NERVOS CENTRAL

Ramile terminale: sunt in numar de 7, gmpa in doua trunchiuri

anterior ) posterior.
Trunchiul anterio da najtere la trei ramuri: nervul temporal profund
mijlociu, nervul temporo-maseterin (maseterin) ) nervul temporo-bucal (bucal).
Tmnchiul posterior da najtere la pat ramuri: trunchiul comun al nervilor
mujchii ptegoidian medial, tensor a1 valului palatin ) mu)chiul
iocanului (tensor a1 timpanului), nervul auriculotemporal, nervul dentar

alveolar inferior) ) nervul

lingual.
1. Nervul temporal prond mijlociu (nervns temporalis profundi-ramus medius)
pome jte din tmnchiul anterior ji se indreapta lateral, trecand intre m chiul
ptegoidian lateral ji aripa mare sfenoidului. Ajuns la marginea
fenotempora1a aripii man sfenoidului, nervul se inecteaza ) merge
ascendent in fosa temporala, intre planul osos ji fata profunda mu)chiu1ui
temporal, distribuindu-se port,iunii mijlocie mu)chiu1ui temporal.
2. Nervul temporo-masterin (errs massetericus) pleaca tot din
mnchiul anterior ji se indreapta lateral, trecand printre mujchiul pterigoidian
lateral ji aripa mare sfenoidului, posteor de nervul temporal profund
mijlociu. La nivelul marginii sfeno-temporale aripii ma sfenoidului, se
imparte in doua ramuri: maseterina (strabate scobita mandibulei ) merge la
mu)chiu1 maseter, fiind acompaniat de vasele maseterine impreuna formand
j:cdicu1u1 maseterin) temporala sau nervul temporal profund posterior (urca
i ertical in fosa infratemporala, intre planul osos ji faJa profuda mujchiului
temporal ji se distribuie mu)chiului temporal in pon,iunea sa posterioara).
3. Nervul temporo-bucal (nervns buccalis) pleaca tot din tmnchiul
anteor de unde se indreapta lateral, infeor ji pu(in anterior, trecand intre cele
clouii fascicule ale mujchiului pterigoidian lateral carora le da cate un ilet.
.X
juns pe fata laterala ptegoidianului lateral se impae in doua
ramuri:
\ucala (ascendenta, senzitiva, merge de-a lungul fe(ei pronde tendonului
mchiului temporal, ajunge la nivelul fetei latemale m. buccinator unde se
distbuie pielii ) mucoasei obrazului) ji temporala sau nervul temporal
prod anterior (descendenta, motor, c in fosa infratemporala intre planul
osos ji fa)a profunda m. temporal, distribuindu-se porjiunii anterioare
acesia).
4. Nervul comun al nervilor pent mu)chii pterigoidian medial, tensor a1 i a1ului
palatin ji muJchiul ciocanului. Pome)te din trunchiul posterior Ji se
indreapta medial, d ganglionul otic, dupa care se imparte in trei
rami: nervul muJchiului ptegoidian medial (cu traiect descendent pentru
mujchiul omonim), nervul mujchiului ciocanului sau tensor a1 timpanului
i traverseaza zona cblata aponevrozei interptegoidiene ji patrunde in

209

u)chiu1 ciocanului) Ji nervul mu5chiului tensor a1 valului palatin (traverseaza

209

zona criblata aponevrozei interpterigoidiene ji patrunde in mujchiul tensor .

valului palatin).
5. Nervul auriculo-temporal (crvs auriculo-temporalis) pleaca :
trunchiul posterior al nervului mandibular, indreptandu-se posterior, Ji da
ramuri care ulterior ) formeaza astfel butoniera prin care trece
meningee mijlocie. in continuare nervul traverseaza butoniera
lui Juvara, trecd deasupra venei ji aerei maxilare. Patrunde apoi in
parotidiana de unde se inf lecteaza in sus ji lateral, strabate
superioara glandei parotide ) urca anterior de conductul auditiv extem
regiunea temporala. In aceasta ultima port, iune, traiectul nervului trece
de vasele temporale superficiale. Se termina prin numeroase ramuri
tegumentelor pon, iunii laterale capului. in traiectul sau da cateva filete
vasele meningee mijlocii ) temporale superficiale, anicu1a(ia
mandibulara, glanda parotida, pavilionul urechii, conductul auditiv extero
membrana timpanica. Nervul auriculo-temporal transmite glandei
inervatia secretone. Aceasta inervatie este data de nervul gloso-faringian
prin micul nerv pietros profund transmite la ganglionul otic ji de aici
un filet la nervul auriculo-temporal.
6. Nervul dentar sau alveolar inferior (ervns alveolaris inferio provine
tot din trunchiul posterior, fiind ce1 inai voluminos rare terminal
indreapta in os i trece anterior de artera alveolara inferioara, mergand
aponevroza interpterigoidiana ji mujchiul pterigoidian medial ji
pteriq=o1d1nn lateral ]1 ramura mandibulei. Nervul este acompaniat de
alveolara inferioara, patrunde in canalul mandibulei, mapoia spinei lui
Inainte de patrunde in canalul mandibulei da na)tere nervului
(pentru mu)chiu1 omonim ji pantecele anterior a1 digastricului).
De obicei, strabate canalul mandibulei paa in dreptul celui de al
premolar inferior, unde se impane in doua ramuri: nervul mentonier ji
continua traiectul nervului alveolar, care merge paa la incisivii inferior
gingie. Nervul mentonier strabate canalul mentonier pe care-l parase te
gaura mentoniera, se ramifica formand buchetul mentonier, pentru
mentoniera ) pielea ji mucoasa buzei inferioare.
In traiectul sau prin canalul mandibulei, inainte de da najtere nervul
mentonier, da ramuri alveolare pent molari, premolarii inferiori ji gingl
corespunzatoare lor.
Intr-o treime din cazuri, nervul alveolar inferior se imediat dupa
patruns in canalul mandibulei Ji da najtere nervilor mentali ji alveolari
inferiori care sunt frecvent anastomozati.
7. Nervul lingual (nervs lingualis) reprezinta ultima rama provenit din
trunchiul posterior a1 nervului mandibular. De la ogie e1 se indreapta in jos
Ji anterior, trece inaintea nervului alveolar inferior ji formeaza curba
210

|1 FUNCTEONALA STSTEMULU1 !ERVO5 CENTRAL

cavitatea orientata anterior ) medial. Nervul lingual trece intre aponevroza

- .crpterigoidiana ji mujchiul pterigoidian medial ) mujchiul
pterigoidian ral u ramura mandibulei. Apoi, parase jte marginea anterioara
mu)chiului
::crigoidian medial, se inflecteaza anterior ji merge sub mucoasa jantlui
_ivo-1ingual, deasupra prelungirii anterioare glandei submandibulare.
. pe sub canalul lui Whanon, dinspre lateral spre medial ji se plaseaza
- edial de glanda sublinguala. La acest nivel, nervul lingual da najtere la
. .meroase ramuri terminale care inerveaza por|iunea anterioara
.n=_ual. Una din aceste ramuri descinde pe mu)chiul hioglos u se
-nastomozeaza nervul hipoglos. In traiectul da filete pentru stalpul anterior
valului palat
tonsila palatina pentru glandele sublinguala
. bmandibulara.

3- fibre senzitivomotorii
4 nerv mic petros

15

Fig. Nr. 60. 'anglionul otic (W. Kalile, Werner Platcer)

VI. NERVUL ABDUCENS (nervus abducens)

Este un nerv motor care inerveaza doar mu(chiu1 drept lateral al globului
ocular.
Originea real: se gase jte intr-un nucleu de la nivelul eminen(ei tenes.
pe triunghiul pontin al planJeului ventriculului IV, nucleu care face pae din
coloana somatomotone dorsala trunchiului cerebral.
Originea aparenta: se afla in janjul bulbo-pontin, lateral de foramen
caecum a1 lui Vic.q dAzir, deasupra eminen(e1or bulbare.
Traiect (i raporturi: are un traiect in sus ji lateral, strabate sinusul
cavemos, trece in orbita prin fisa orbitar supeoara (i merge la mujchiul
drept lateral a1 globului ocular.
in func)ie de raporturile sale pot fi descrise trei por(iuni:
- pon,iunea retrosinusala este cuprinsa intre originea nervului (i sinusul
cavemos. Ini(ia1 este inconjat de prelungire dei mater ji strabate spatiul
subarahnoidian, avand raporturi: medial trunchiul aeal bazilar, lateral
nervii faciali ji auditivi, posterior puntea, anteor jantul bazilar.
Perforeaza apoi da matel Ji incmcijeaza fa(a postero-superioara (i marginea
superioara stancii temporalului, imediat in apropierea varfului acesteia. La
acest nivel, nervul trece printr-un canal (Dorello) format de ligamentul sfenopietros care se intinde la varful stancii la marginea laterali lamei
patlatere sfenoidului;
- por(iunea sinusala strabate sinusul cavemos trecd intre arte carotida
intema ji peretele lateral a1 sinusului, in grosimea c se afla i nervii
oculomotor, trochlear ji oftalmic. Aceasta port,iune nervului se anastomozeaza
plexul simpatic pecarotidian;
- por(iunea antesinusala patrunde in orbita extremitatea mediala fisurii
orbitale superioare (prin inelul lui Zinn), impreuna nervul naso-ciliar (rare
oftalmicului) ji oculo-motor, pent se termina in orbita pe fa;a mediala
mujchiului drept lateral, in apropierea extremi(ii posterioare acestuia.

212

ANATOM1\

FUNCTEONALA

SISTEMULUI

NERVOS CENTRAL

VII. NERVUL FACIAL (ervusfac

)
]WRVUL INTERMEDIAR AL LUI WRISBERG (VII
bis)
Nervul facial ji intermediar este un nerv mixt, motor senzitivosmzorial, prezentand doua radacini: una motorie (facialul propriu-zis, care
-rinde ) fibre vegetative pentru secre(ia lacrimala) ji una senzitivo:z1 (intermediarul lui Wrisberg, care cuprinde ji fibre vegetative pentru
dele submandibulara ji sublinguala).
Teritoriul functional cuprinde: inerva(ia motorie muchilor mimicii;
ce atia mujchiului stilo-hioidian ji digastric (pantecele posterior); inerva(ia
:::us,chiu1ui scitei (intervenind in mecanismul transmiterii undelor
sonore);
icsibilitatea pon,iunii mijlocie pavilionului, conductului auditiv extem )
:cembranei timpanice; sensibilitatea mucoasei buco-naso-faringiene u
asei bazei limbii; sensibilitatea gustativa varfului ji marginilor limbii,
in :ibrele pe care nervul coarda tipanului le tnmite nervului lingual;
secre(ia
> mala, nasala 5i salivara glandelor submandibulara ji sublinguala (prin
:1 transponate de nervul trigemen).
Originea real: originea reala motorie este reprezentata de nucleul
:cialului din punte, care face parte din coloana motorize ventrala trunchiului,
:cst nucleu avand anexate fibre vegetative provenite de la nucleul lacrimomuco-nasal Ji nucleul salivator
originea reala senzitiva se gase
irful nucleului ascicu ui solitar, primind centripete de laganglionul
t care este anexat nervului facial.
Fibrele celulifuge ale ganglionului geniculat formeaza nervul interediar
fi lui Wrisberg.
Originea aparenta: se gasejte in janJul bulbopontin, deasupra. olivei
:, intre emergen(a nervilor abducens, situata medial ji acusticoibular, situate lateral. In jan(ul bulbopontin facialul propriu-zis prive jte
nervul abducens, iar intermedial lui Wsberg spre nervul acusticoibular
Traiect ji raporturi: de la origine, cei doi nervi se indreapta anterior,
) supenor, catre oficiul acustic intem de pe fa(a postero-superioara
temporalului. In acest oficiu nervul se situeaza in compartimenl
supenor prin care patnde canalul facialului. Strabat cele nei porjiuni
canalului facialului (i pasesc acest canal prin gaa stilo-mastoidiana. In
segment a1 canalului, nervul intermediar patrunde in ganglionul
at Ji fuzioneaza apoi facialul formand singur nerv. Dupa
213

ANATOMZA FUNC

ONALA SZSTEMULUT NERVOS CENTRAL

parase jte canalul sapat in stanca temporalului, facialul patrunde in glanda

parotida, dand najtere ramurilor sale.
De la origine la orificiul acustic intem, cei doi nervi strabat canalul
subarahnoidian, trece peste pon,iunea laterala Jantului bazilar al occipitalului
ji fata postero-superioara stcii temporalului, pe sub punte ji pedunculul
cerebelos mijlociu. Medial Ji supenor vin in raport nervii trigemen ji
abducens iar lateral ) inferior nervii acustico-vestibular, glosofaringian, va
ji accesor.
in orificiul acustic intem, facialul ) intermediarul lui Wrisberg se gasesc
situa(i antero-supenor faJa de nervul acustico-vestibular. La acest nivel acusticovestibularul formeaza un jant concav in sus ji anterior in care repauzeaza
facialul ) intermediarul lui Wrisberg, ultimul fiind ajezat intre facial ji
acustice-vestibular (de unde ji numele de intermediar).
In primul segment at canalului facialului (canalul lui Fallope) cei doi
nervi se indreapta anterior ji lateral, perpendicular pe axul stancii. Ei poesc de
la orificiul acustic intem (i merg paa la hiatul canalului facialului, unde se afla
prima cotitura canalului. in acest segment cei doi nervi trec intre inele (i
vestibulul echii inteme. In dreptul pnmei cotiti canalului, facialul as
schimba ) e1 direc)ia formand ji e1 cotitura (genunchiul facialului). La nivelul
genunchiului facialului se gasejte ganglionul geniculat in care patrunde
intermediarul lui Wrisberg. Ganglionul geniculat are forma conica, baza
dispusa la cordonul nervos al facialului (rezultat prin unirea celor doi nervi) ji
varful orientat anterior.
In ce1 de a1 treilea segment a1 canalului facialului, nervii se orienteaza
lateral ji posterior, aproape paralel axul stcii. Ei pomesc de la hiatul
canalului facialului ) ajung la doua cotitura canalului. in acest segment cei
doi nervi se gasesc unui sub forma unui sing cordon nervos care merge de-a
lungul peretelui medial a1 casei timpanului, separat de casa timpanului doar de
mucoasa (i lama subJire osoasa. Aceasta port,iune facialului are raport
supenor Ji posterior canalul semicircular lateral iar anterior Ji inferior
fereastra ovala.
In ce1 de a1 treilea segment al canalului facialului nervul merge aproape
venical prin port, iunea anterioara mastoidei, grosimea peretelui osos
separa cavitatea timpanica de antrul mastoidian ji celulele mastoidiene.
Facialul parase jte canalul sau prin gaura stilo-mastoidiana.
De la gaura stilo-mastoidiana la glanda parotida are un traiect
anterior, inferior Ji lateral, venind in rapo medial procesul stiloidian ji
mu)chiu1 stilohioidian ) lateral pantecele posterior a1 digastricului. La
trecerea prin gaa stilo-mastoidiana este acompaniat de artera stilomastoidiana, rama arterei auriculare posterioare.

214

 TOI\I\7 FUNCTEONALA 51STEMULUT NERVOS CENTRAL

In glanda parotida are un traiect anterior, inferior ji lateral, trecand lateral

-- i ena jugulara extema ji aera carotida extema, foane aproape de peretele
-:c:at at lojei parotidiene de care este separat doar printr-un strat subtire
. medular.
Ramuri colaterale: se
intrapietrose
rapietroase.
Ramurile colaterale intraoietroase:
1. Nervul pietros mare (ervns petrosus
mnjni ) provine din vful
1ionu1 geniculat, se indreapta anterior ji parase jte stanca temporalului prin
onu1 canalului facialului. Are traiect apoi pe fata antero-superioara stancii,
.cnd pe sub ganglionul semilunar. In traiecl sau, acest nerv se unejte
.:. ul pietros mare profound din glosofaringian ) cu un filet simpatic
-ricarotidian. Din unirea lor rezulta nervul vidian (. cuchx p/crygwidei) care
z erseaza tesutul fibros acopera gaura rupta, strabate canalul vidian
- analis p/er ygoidens ) u patrunde in ganglionul ptengopalatin,
prin
ermediul caruia inerveaza mucoasa buco-naso-faringiana ) glanda lacrimala.
2. Nervul pietros mic (. petrosus iior) superficial are originea pe marginea
laterala ganglionului geniculat, de unde se indreapta anterior ji ?rse)te stanca
prin hiatul accesor. Merge apoi pe fata antero-superioara
-.incii, lateral de nervul pietros mare superficial. In traiectul sau micul nerv
= etros superficial se une)te micul nerv pietros profound ji un filet
simpatic din plexul inconjoara artera meningee mijlocie, rezultand un trunchi
rervos care traverseaza canalul nenumit (canaliculus innominatus) (Amold) sau
.aura rupta posterioara ji patrunde in ganglionul otic.
3. Nervul mu jchiului scaritei (. stapedius) pomete din segmentul
. ertical a1 facialului ) strabate peretele osos al canalului facialului paa la
iu)chiul scaritei.
4. Nervul coarda timpanului (chorda tympani) pomete din facial mediat
deasupra gaurii stilomastoidiene, ji se indreapta supenor, lateral ji anterior,
patrunzand in canalul posterior al corzii, canal se deschide pe Peretele
posterior at casei timpanului printr-un oriiciu situat intre piramida mu
jchiului scari(ei care se afla medial ) )antul timpanic care se aa lateral. In sa
timpanului se dirijeaza anterior, trece peste fata mediala colului
ciocanului ) prin jan|d timpanic al osului timpanal u parase te casa
timpanului prin canalul anterior al corzii, care traverseaza s lui Gasser.
Dupa parase)te baza craniului se indreapta antero-inferior, trece intre
aponevroza interpterigoidiana, siata medial, ) nervul alveolar inferior, situate
lateral, dupa care se une jte cu nervul lingual, prin intermediul caruia fibre din
nervul coarda timpanului ajung la ganglionii nervo ji submandibulari Ji
ub1ingua1i, de unde pleaca ramuri la glandele omonime.

 TOMTA FUNC

ONAL

STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

5.Ramura senzitiva conductului auditiv extem pleaca din facial la nivelul

gaurii stilomastoidiene. lnconjoara marginea anterioara procesului mastoidian sub
conducl auditiv extem ji patrunde in peretele posterior at acestuia, inervand
conductul ) port,iune din membrane timpanica.
6. Ramura anastomotica fosei jugulare trece printr-un canal
intrapietros in fosa jugulara ji apoi se une jte ganglionul jugular (ganglion
superius) al nervului vag.
Ramurile colaterale extrapietroase se desprind din port, iunea
facialului situata sub gaura stilomastoidian, Ji sunt in numar de patru:
1.Ramura auriculara posterioara, care pleaca din facial (i se indreapi?
lateral inconjurand pantecele posterior at digastricului ) marginea anterioara
mastoidei. Ajunge pe faJa laterala mastoidei unde se anastomozeaza
raura auriculara plexului cervical ) se imparte in doua ramuri secundare
una anterioara destinata mujchilor auriculari posterior Ji supenor i alta
posterioara pentru mujchiul occipital.
2.Ramura mujchiului stilohioidian provine din facial he izolat dinir- un
trunchi comun nervul pantecele postemior at digastcului ji inerveaza
mujchiul stilohoidian.
3.Ramura pantecelui posterior
al mu)chiu1ui digastric destinai
pantecelui posterior a1 mu)chiu1ui digastric.
4.Ramura linguala este inconstanta. Atunci ciind exista pare sa
locul
ramurii destinate anastomozei dintre facial ji glosofaringian. Din aceast?
anastomoza pomesc filete pentm mucoasa bazei limbii ji pentru mujcR.
palatogloss ) stilogloss.
Uneori din colateralel extrapietroase se desprinde ramura anastomotic i
pentru nervul glosofaringian (ansa lui Haller) care merge la ganglionul 1s:
Andersch (ganglion inferius nervi g/osofar ngei).
Ramuri terminale sunt in numar de trei:
1.Ramura temporo-facia1a. Este cea inai voluminoasa, formnd frecx'er.: un plex
intraparotidian care se anastomozeaza nervul auriculo-temporal. Dir plexul
ramurii temporo-faciale pomesc ilete nervoase temporale (mu)chi
auricular anterior ji micii mujchi intrinseci ai pavilionului urechii), frontai
(mujchiul frontal ) sprancenos) ji palpebrale (mujchiul orbicular at ochiulu.
corugator ji depressor al sprancenei, piramidal a1 nasului ji mujchiul 1s
Homer).
2. Ramura transverso-facia1a merge pe fata laterala maseterul. deasupra
canalului lui Stenon Ji da najtere la lete nervoase, pot h
in: filete suborbitale (pentm mu5chii zigomatic mare, zigomatic inte, ridic
comun a1 aripii nasului ji at buzei superioare, ridicator propriu a1 buze
superioare, cain, transvers al nasului, dilatator al arielor Ji mirtiform)

216

ANATOMA FUNC

ONAL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

la

3. Ramura
mghiului

cervico-faciala. Are un traiect antero-lateral, la nivelul

naJtere la filete nervoase, gmpate astfel: filete
bucale inferioare (mujchii buccinator, orbicular a1 gii ) rizorius), filete
mentoniere (mujchii triunghiular a1 buzelor, coborator a1 buzei inferioare,
incisiv inferior ) mental) ji filete cervical (mchiul pielos a1 gatului).

ia

13- muschi dlgstrlc

1mtrschi
stllolmlold 2B- rcui
temporale 21-
zigomatica
22- Bticclc
23 ramuri mandlbulre
24- ramuri v
25gg
nerv
trigemen

Fig. Nr. 61. Nervul facial (dupti W. Kahle, Werner Platzer)

217

 FUNC

ONAL 5TSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

Ramuri anastomotice: facialul realizeaza anastomoze :

- nervul vestibulo-cohlear, prin doua filete, unul anterior de la genunchiul
facialului ) unul posterior de la intermediarul lui Wrisberg;
- nervul glosofaringian prin nervii pietro ji superficiali, ramura linguala
facialului ji ansa lui Haller;
- nervul trigemen prin nervii pietro ji care se termina in ganglionii ptengopalatin )
otic, prin coarda timpanului ) prin ramurile terminale ale facialului;
- nervul vag printr-o ramura anastomotica fosei jugulare care strabate
canaliculul osos intins de la fosa jugulara la canalul facialului; plexul cervical
superficial prin ramura auriculara posterioara ji prin ramurile terminale;
- simpaticul prin nervul pietros mare superficial ) plexul simpatic pericarotidian.

VIII. NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR

(. vestibulocochlearis)
Este un nerv senzorial, constituit din nervul acustic sau cohlear care
deserve)te funcJia auditiva ji nervul vestibular care deservejte func(ia
vestibulara (functia echilibmlui).
Originea real: este diferita pentru cele doua ramuri.
Originea reala ramurii acustice: ramura acustica are anexat ganglionul
lui tganglion spirale), care se gasejte in canalul spiral (Rosenthal) din
columela. Dendritele acestui ganglion recep(ioneaza informa)iile de la organul
lui Com situat pe membrana bazala melcului membranos iar axonii formeaza
ramura cohleara care se termina in nucleii cohleari, dorsali ji ventrali, la nivelul
jan(u1ui bulbopontin.
Originea reala ramurii vestibulare: ramura vestibulara are anexat
ganglionul lui Scarpa care se gasete in conductul acustic intem. Dendritele sale
recep)ioneaza informa)ii1e de la utricula, sacula ji ampulele canalelor
semicirculare iar axonii formeaza ramura vestibulara care se termina in nucleii
vestibulari at lui Deiters, Schwalbe Ji Betcherew, la nivelul zonei vestibulare
plan jeului ventricului IV.
Originea aparent: se gase)te la nivelul janlui bulbopontin, deasupra
jantului retroolivar. EmergenJa sa se afla deasupra nervului glosofaringian ji
lateral de nervii facial ji intermediar.
Traiect Ji raporturi: de la origine se indreapta anterior, supenor ji lateral
catre orificiul intem a1 conductului auditiv, in care patrunde. Paa la conductul
218

 TOMT FUNC

ONAL\ \ STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

liii intem trece peste portiunea laterala )antului bazilar ji fata posterocrioara stancii, deasupra sa, in )antul concav pe care-l formeaza gasindu-se
i a1u1 ji intermediarul lui Wrisberg. Vine in rapo medial, anterior ji supenor
nervul trigemen iar lateral, posterior ji inferior nervul glosofaringian, vag
:.v cesor. Apoi patrunde in orificiul intem al conductului auditiv.

NERVUL ACUSTIC
1- ganglionul lui
2- tract acustic
3- nerv acustic

4- nucleu acustic anterior

5- nucleu acustic posterior 6

corpul trapezoid
7- nucleu corp trapezoid
8- lemniscul lateral

. NERVUL VESTIBULAR
9 ganglio Scarpa

10 canal
semicirculare 11- sacula
12- utricu
la
13- nerv vestibular
14- nucl. vest. supenor
(Bechterew)

15- nucl. vest.

medial
(Scawalbe)

16- nucl. vest. lateral

(Deitems)
17- nucl. vest. inferior

Fig. Nr. 62. Nervul custicovestibular (dupa W. Kalile, Werner Platzer)

In conductul auditiv intem merge impreuna nervul facial, intermediarul

!ui Wrisberg ji vasele auditive inteme. Prin compartimentul antero-supenor
i orif iciul canalului facialului) trec nervii facial ) intermediar, prin
c ompanimentul antero-inferior (foseta cohleara) trece nervul acustic, iar prin
companimentele postero-supenor (foseta vestibulara superioara) ) postero-

219

AM ATO II\ FUNC

ONAL\

SSTEMULU1 NERVOS JENTR 4L

inferioara (foseta vestibulara inferioara) trece ramura vestibulara. in conductul

auditiv intem ramura vestibulara are anexat ganglionul lui Scarpa din care
pomesc nervii utricular, sacular, ampular supenor, ampular lateral ji ampular
posterior.

IX. NERVUL GLOSO-FARINGIAN

Este un nerv mixt, care contine fibre motorii, senzitive ji vegetative,
caror teritoriu func(ional cuprinde: receptionarea senza)ii1or gustative (in
special gustul amar): sensibilitatea mucoasei nazo-faringiene, trompei lui
Eustache, casei timpanului, -faringelui, limbii fpon,iunea posterioara Vului lingual), amigdalei palatine ji stalpilor valului palatin; inervatia
mujchilor stilofaringian, stiloglos, constrictor supenor al faringelui ji
palatofaringian; secretia glandei parotide prin fibre impmutate trigemenului;
regularizarea presiunii arteriale prin baroreceptorii din sinusul carotidian;
stabilirea compozitiei chimice sangelui prin chemoreceptorii din ganglionul
carotidian.
Originea real:
- fibrele motorii au originea reala in portiunea mijlocie nucleului ambiguu, care
se gase)te in coloana motorie ventrala trunchiului cerebral;
fibrele senzitive au anexati doi ganglioni: ganglionul lui Andersch
(gng/iori inferius nervi glossopharyngei), a)ezat in foseta pietroasa de pe
marginea posterioara stancii temporalului ji ganglionul lui Ehrenritter
(ganglion superius nervi glossopharyngei), situat medial de ganglionul
precedent, de care este deseori unitatea. Cei doi ganglioni sunt anexati
glossofaringianului la nivelul trecerii acestuia prin gaura jugulara. Prelungirile
periferice ale celor doi ganglioni merg la mucoasa linguala, faringiana,
trompei lui Eustache ) casei timpanului, iar prelungirile centrale, care
constitue fibrele senzitive ale glosofaringianului se termina in pon,iunea
mijlocie nucleului fasciculului solitar din trunchiul cerebral;
ibrele vegetative au originea in trunchiul cerebral, cele motorii in
nucleul salivar inferior iar cele senzitive se termina la nivelul aripii cenujii
plan jeului ventriculului IV.
Originea aparent: se gasejte in pon,iunea superioara jan(u1ui
retroolivar, mapoia olivei bulbare ji deasupra emergen)ei nervilor vag )
accesor. Emergen(a glosofaringianului cuprinde cinci sau jase filete se unesc
intr-un singur cordon nervos.
220

A N ATO IJ\7 FUNCTEONALA

STSTEMULUT IERVOS CENT9AL

Traiect ji raporturi: de la origine se lndreapta orizontal catre

anterior ji ana la gaura jugulara (acompaniat de nervii vag
ji accesor), parasejte
--. craniana ji face un unghi drept orientandu-se vertical. in
continuare,
l mu)chii stilofaringian ji stilogloss, ajunge la baza limbii
) se
la mucoasa linguala printr-un buchet de mamuri terminale.
aporturile glosofaringianului prezinta inai multe portiuni:
- de la origine la gaura jugulara nervul se afa invelit
de pia mater, spatiul subarahnoidian ji ajunge la gaura
jugulara, strabatand arahnoida mater. In drumul sau, trece
printr-un )ant brazdat de versantul posterior
anterior ji
-:e rc ulului occipital. Glossofaringianul vine in

medial,
nervii acustico-vestibulari, facial ) intermediarul lui Wrisberg, iai
posterior ji inferior nervii vag ji accesor ji portiunea terminala
ai lateral;
in gaura jugulara ocupa companimentul anterior, unde se afla sinusul
inferior ji antero-lateral de nervul vag, artera meningee posterioara ji
accesor. Gaura jugulara este lmpartit de ligamentul jugular intr-un
iment anterior prin care trec elementele inai sus men(ionate ji un
ent posterior in care se gase)te goll venei jugulare inteme. Un brat
nentului jugular separa cele doua compartimente, iar celalalt brat separa
=1ossofaringian de nervii vag ) accesor. La nivelul gaurii jugulare,
cnii lui Andersch ji Ehreitter anexeaza nervului glossofaringian;
- sub gaura jugulara pe masura descinde, se apropie de peretele
, reprezentat la acest nivel de mujchiul constrictor supenor. Ini(ia1 se
situat mapoia arterei carotide inteme ji anterior de vag ) accesor, iar
incruci jeaza fata laterala carotidei inteme, treciind medial de vena
intema. In continuare, glossofaringianul trece intre mujchii
iaringian, situat medial ji stilogloss, situat lateral;
- la baza limbii, ajunge mergand pe fata profuda chiului stilogloss
ruci)and port, iunea inferioara tonsilei palatine, iar odata ajuns la
baza da ramurile colaterale ji terminale.
Ramuri colaterale - sunt in numam de )ase:
1 Nervul timpanic a1 lui Jacobson (. tympanicus) pleaca din port,
iunea laterala ganglionului lui Andersch, indreptandu-se anterolateral in at crestei osoase separa fosa jugulara de orificiul inferior a1
canalului
: iidian. La extremitatea laterala acestui jant patrunde in canaliculul
panic care este sapat in stanca temporalului. Strabate canaliculum timpanic
..mpaniat de ramura aneriala din fangiana ascendenta ji patrunde in casa
panului t- oriiciu siate sub promontoriu. in casa timpanului, nervul

panic a1 lui Jacobson urca spre promontoriu ji se ramifica in Jase filete

mmale: doua posterioare pentru mucoasa ferestrei ovale ji motunde, doua
- ierioare, reprezentate de nervul tubar (pentru trompa lui Eustache) ji nervul
221

ANATOMIA

FUNCTTON\L4

SZSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

carotico-timpanic (care dupa patrunde in canal carotidian se

anastomozeaza plexul simpatic pericarotidian) u doua
superioare
repmezentate de cei doi nervi pietro ji profunzi, mare ji inte, care patrund in
peretele supenor a1 casei timpanului.
Nervul pietros mare profund se une)te cu nervul pietros mare superficial
(din facial) ji un filet simpatic din plexul pericarotidian, formand nervul
vidian care se termina in ganglionul ptengopalatin. Nervul pietros mic profund
se anastomozeaza nervul pietros mic superficial (din facial) ji un filet
simpatic din plexul arterei meningee mi)1ocii ji formeaza un trunchi nervos care
merge la ganglionul otic.
2.Nervul stilofaringianului (mms m. sJ/ ophangei) se desprinde din
glossofaringian in punctul unde acesta intalne jte marginea posterioara
mujchiului stilofaringian. Se anastomozeaza ramura din nervul facial ji
merge sa inerveze mujchiul omonim.
3.Nervul stiloglossului (ramus . sJ /og/ossi ) pleaca imediat sub nervul precedent,
urmeaza traiectul nervului glosofaringian ji inerveaza mujchiul
4.Ramurile terminale (rz/ phagc/ ) in numar de doua sau trei se indreapta
medial catre peretele lateral a1 faringelui, unde se anastomozeaza ramurile
faringiene ale vagului ) simpaticului, formand plexul faringian, din care
pomesc filete pentru mucoasa ji vasele faringelui precum ji ilete motorii pent
mujchii constrictor supenor a1 faringelui ji dilatator faringian.
5. Ramurile tonsilare (rami tonsillares) provin din glosso-faringian la
ca(iva milimetri posterior de baza limbii ji se anastomozeaza pe fa(a laterala
tonsilei palatine formand plexul tonsilar din care pomesc filete catre mucoasa
tonsilara ji mucoasa celor doi stalpi ai valului palatin.
6. Ramura carotidiana (ramus sinus ciro/ici) merge de-a lungul aerei carotide
inteme paa la bifurca(ia carotidei comune, unde impreuna cu vagul )
simpaticul formeaza plexul intercarotidian din care pomesc filete pentru
glomusul carotidian ji sinusul carotidian.

ANA TOMZA FUNCTEONALA S15TEMULU1 NERVOS CENTRAL

rminale care se anastomozeaza cele de partea opusa formand plexul lingual

mpat

. NERVUL VAG (nervus vagus)

Este un nerv mixt, posedand cel inai intins teritoriu (de unde ji numele)
inai ales din punct de vedere visceral. Vastul teritoriu se datoreaza in special
numeroaselor fibrelor parasimpaticului cranian care intra in constitu!ia nervului
vag.
Nervul vag asigura:
- sensibilitatea mucoasei faringiene, laringiene Ji mucoasei bazei limbii;
- punctul de plecare pentru reflexele de tuse, stranut ji voma;
- transponul sensibi1i!*i pielii din regiunea retroauriculara pavilionului
echii ) unei por(iuni conductului auditiv extem;
- primirea senza(ii1or gustative culese de la baza limbii posterioare Vului lingual Ji de la epiglota:
- inervaJia muJchilor faringelui impreuna glossofaringianul Ji
accesorul;
- desajarea celui de a1 doilea timp at deg1uti(iei impreuna
glossofaringianul ji accesol;
- inerva!!a mujchilor faringelui jucd astfel ro1 in fona!ie;
- inerva)ia musculatii netede plamanilor, stomacului ji celei inai
man par(i intestinului;
- inerva(ia miocardului;
- ritmul cardiac Ji respirator;
- secre)ia gastrica ji biliara;
- sensibilitatea plamanilor, viscerelor din etajul suprarnezocolic al
cavita)ii abdominale, intestinului subtire ji pa,ia1 intestinului gros;
- inerva!ia sinusului carotidian (controleaza presiunea arteriala).
Originea real: difera in *''!ie de tipul ibrelor constituente:
- originea reala fibrelor somatomotorii se gasejte in pon,iunea inferioara
nucleului ambiguu, sub originea motoe nervului glossofaringian;
- originea reald :1 visceromotorii se gasejte in nucleul cardiopneumo-gastro-enteric, situat la nivelul aripii cenuJii triunghiului bulbar de pe
planJeul ventculului IV;
- originea reala fibrelor viscerosenzitive se termina in nucleul dorsal a1
vagului, in dreptul aripii cenuJii;
- originea reala fibrelor somatosenzitive se termina in port,iunea
infeoara nucleului fasciculului solitar, sub originea senzitiva
glossofaringianului.

224

!1 FUNC

aI

pe
al

ONAL\ STSTEMULUI NERVOS CE|TRAL

Pe traiectul sau vagul prezinta doi ganglioni: jugular ji plexiform, care

sunt anexati fibrelor somato-senzitive. Ganglionul jugular (ganglion superius
crvi vagi) este situat la nivelul gaurii jugulare ) are aspectul unei mici mase
oide, iar ganglionul plexiform (ganglion inferius nervi vagi) este inai
oluminos, fiind localizat pu(in sub baza craniului ji se prezinta umflatura
siforma, uneori plexiforma. Neuronii celor doi ganglioni iji trimit prelungirile
periferice la teritoriul senzitiv a1 vagului iar axonii la nucleul fasciculului
:o1itar.
Originea aparent: se gasejte mapoia olivei bulbare, in jan[u1
retroolivar, sub emergen(a glossofaringianului ji deasupra emergentei bulbare
nervului accesor, fiind reprezentata de 8-10 filete radiculare, dispuse una peste
cealalta care se unesc intr-un trunchi comun.
Traiect Ji raporturi: de la origine se indreapta oblic anterior, supenor ji
.atera1, acomapaniat de nervii glossofaringian ji accesor. Ajunge la gaura
jugulara pe care traverseaza, dupa care iji schimba direc(ia ji intra in
c onstitu(ia pachetului vasculo-nervos a1 gatului, care coboara vertical. Strabate
zatu1, trece anterior de artera subclaviculara, patrunde in torace, trece posterior
he pediculul pulmonar ji strabate mediastinul posterior. Nervii vagi se apropie
he marginile esofagului toracic, iar in port, iunea inferioara, vagul stang trece
anterior de esofag iar vagul drept posterior. Impreuna esofagul, nervii vagi
traverseaza hiatul esofagian a1 diafragmei toracice ji patrund in abdomen unde
se termina.
Raporturile nervului vag sunt in functie de segmentele anatomice pe care
acesta le parcge, astfel:
- de la origine la gaura jugulara, vagul este invelit in pia mater, parcurge
spa(iu1 subarahnoidian, ajunge la gaura jugulara unde strabate arahnoida ji dura
mater. in drumul sau trece printr-un ( brazdat pe versantul posterior a1
tuberculului occipital Ji vine in rapo medial, anterior ji supenor nervii
lossofaringieni, vestibulo-cohleari, facial Ji intermediar iar lateral, posterior ji
inferior nervul accesor ji pon, iunea terminala sinusului lateral;
- in gaura jugulara, ocupa companimentul anterior, unde este situat intre cele
doua fascicule ale ligamentului jugular, impreuna nervul accesor )
aera meningee posterioara. Antero-medial de vag se gasejte glossofaringianul
iar postero-lateral golful venei jugulare inteme. La nivelul gaui jugulare,
prime jte ganglionul jugular;
- sub gaura jugulara, coboara posterior de carotida intema ji vena jugulara
intema, in unghiul format de aceste vase, prezentand raportui
plossofaringianul, accesorul, hipoglosul i simpaticul cervical, la acest nivel
anexandu-se ji ganglionul plexiform;
- la nivelul gatului intra in constitu!ia pachetului vasculo-nervos, coborand
vertical intre vena jugulara intema ) artera carotida intema, care
225

 TOMT FUNC

ONAL7\ 5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

1- gaura jugulara

11-fibre viscerosenzitive
12-trctul solitar f3nucleul solitar
14- fibre
gustative
15- ramuri auriculare
16 rmuri faringiene
17- nerv laringeu supenor
18/19- teritoriu senzitiv auricular vag
20- tetoriu snyitlv lingual vag

2- gg jugular

3 gg plexiform
4- Rbre motoi

5- nucleul ambiguu

6- fibre visceromotorii
7- nucleul posterior at vagului

fibre exteroceptive sensitive

9- nerv trigemen
t0 nucleul spinal at trigemenului

21- teritoriu snzitiv fangian vag

Fig. nr. 64. Nervul vag. Forare 5i teritoriu senzitiv (dupii W. Ealile, Werner Platcer)

Vagul drept incruci jeaza fata laterala carotidei commune ji trece intre
artera subclaviculara ) confluentul venos a1 lui Pirogoff. Apoi incruci)eaza
226

in os Ji posterior, faJa laterala tnchiului arterial brahio-cefalic ji

patnde in mediastin de-al lungul fe(ei laterale traheei, insinuandu-se ulterior

226

ANATOMA FUNC

ONAL S5TEMULU1 NERYOS CENTR4L

medial de arcul venei azygos Ji trecid posterior de pediculul pulomonar drept.

Posterior de bronhia dreapta da najtere unor ramuri se anastomozeaza
ramurile similare ale vagului stang Ji formeaza plexul pulmonar. Sub pediculul
pulmonar, vagul drept are ini)ial un traiect pe marginea dreapta esofagului iar
apoi pe fa(a posterioara esofagului. La nivelul pon, iunii inferioare esofagului
toracic, vagul drept da najtere unor rami se anastomozeaza ramurile
similare din vagul stang ji formeaza plexul esofagian.
Vagul stang porne jte ii(ia1 pe marginea stanga ji apoi pe fa(a anterioara
esofagului, ) formeaza impreuna vagul drept plexul esofagian.
- in abdomen, vagul drept provenit din amile posterioare ale plexului esofagian
formeaza vagul posterior ji merge la ganglionii semilunari ai plexului
solar iar vagul stang, provenit din ramile anterioare ale plexului cervical
formeaza vagul anterior ) da ramuri hepatice ji gastce.
Ramuri colaterale: - sunt considerate colaterale toate ramurile cervicale

toracale.
Ramurile colaterale cervicale sunt in numar de cinci:
1. Rama meningee (mx meningeus . vng) este singura ramura
intracraniana nervului vag, care pleaca din ganglionul jugular la nivelul gaurii
jugulare ) se distribuie dura materului din etajul posterior a1 bazei craniului.
2. Ramile faringiene (rami pharyngei . vngi) pomesc din ganglionul
plexiform, trec anterior de carotida comuna ) merg la peretele lateral a1
faringelui, unde contribuie la formarea plexului faringian. La formarea acestui
plex inai paicipa ramuri din nervul glossofaringian ji ramuri din simpatic, prin
aceste ramuri vagul contribuind la inervatia mujchilor ji mucoasei fanngelui.
3. Ramile carotidiene (rami sinus cro/ici) in numar de doua-trei, pomesc din
ganglionul plexiform sau din ramurile faringiene, merg de-a lungul
carotidei inteme paa la bifurca)ia carotidei commune, unde impreuna
qlossofaringianu1 ji simpaticul formeaza plexul intercarotidian, care
furnizezaa rami pent sinusul carotidian ji glomusul carotidian.
4. Nervii cardiaci superiori (. cardiaci superiori vzg/ ) pomesc din vag imediat sub
ganglionul plexiform, merg de-a lungul carotidei inteme ji comune 5i se
distribuie la plexul cardiac anterior.
5. Nervul laringeu supenor (. laryngeus supenor) pome jte din
extremitatea inferioara ganglionului plexiform, ) se indreapta in jos, medial Ji
anterior, trecand ini(ial posterior ji apoi medial de carotida intema. Apoi trece
sub aera linguala, intre peretele lateral at faringelui (medial) ji carotida
extema (lateral). La nivelul emergen(ei arterei linguale din carotida extema ji
comului mare osului hioid, se bifurca ) da najtere la doua ramuri:
- rama intema (riius internae . laryngei superioris) trece pe sub cornul
mare al hioidului, insinudu-se intre membrana tirohioidiana (i mujchiul
tirohioidian. La mijlocul distan!ei dintre hioid Ji cartilajul tiroid
227

A NJATOMIA FUNC

ONAL

5T5TEMULU1 NERVOS CEMTRAL

strabate membrana tirohioidiana inso(it de artera laringiana superioara. Ajunge

apoi la mucoasa faringelui unde da numeroase rami terminale, care se impan
in: anterioare (mucoasa epiglotei), mijlocii (pon,iunea supraglotica laringelui 1
Ji posterioare (mucoasa faringelui). Una din
ramurile posterioare se
anastomozeazii ramura din nervul laringeu inferior formand ansa lui
Galien.
- ramura externa (ramus externus . laryngei superioare) merge inaintea inse iei
anterioare mu jchiului constrictor inferior a1 faringelui ) inerveaz mujchiul
cricotiroidian, dupa care strabate membrana cricotiroidiana se distribuie port,
iunii subglotice faringelui.
Ramurile colaterale toracale sunt in numar de patru:
1. Nervul laringeu inferior sau recurent (. laryngeus recrres ) este cea inai
voluminoasa ramura nervului vag,
Nervul recurent drept provine din vagul drept la nivelul trecerii acestuia
anterior de artera subclaviculara dreapta, dupa care se indreapta initial inferior
) apoi posterior de ea, dupa care se dirijeaza oblic in sus ji medial ji se ajeaza
in unghiul diedru format de trahee ) esofag. Urca apoi paa la laringe.
Nervul recurent stang provine din vagul stang la nivelul fe(ei inferioare
arcului aoic, de unde se indreapta posterior, inconjurand port,iunea orizontala
arcului aoic. Urca apoi spre lange de-a lungul fetei anterioare sau anterolaterale esofagului, care in partea stanga depa)e)ete traheea.
La nivelul extremita!ii inferioare lobilor laterali ai glandei tiroide, cei
doi nervi recuren(i prezinta raporturi importante vasele tiroidiene inferioare
) ramurile lor.
In traiectul lor, nervii recurenti sunt acompaniati de noduli limfatici ai can
recuren(iale ) au raponuri: antero-medial traheea, postero-medial
esofagul Ji lateral lobii laterali ai tiroidei, paratiroidele ji pachetul vasculonervos al giitului.
Nervii recurenti dau najtere la rami colaterale ) terminale: ramurile
colaterale sunt reprezentate de nervii cardiaci mijlocii (merg la plexul cardiac
posterior), rami traheale, ramuri esofagiene, ramuri faringiene (constrictorul
inferior a1 faringelui); ramurile terminale se distribuie la to(i mujchii faringelui
excep(ia mujchiului cricotiroidian.
2. Nervii cardiaci inferiori (. cardiaci inferiori vagi) pomesc din vag de sub
emergen(a recurentului ji merg la plexul cardiac posterior.
3. Nervii pulmona sau bron)ici (rami bronchiales) sunt anteriori ji posteriori.
- nervii pulmonari anteriori pleaca direct din vag sau din nervii cardiaci mijlocii
sau inferiori. Se ramifica anterior de trahee ji de pediculul pulmonar, se
anastomozeaza intre ei ji formeaza plexul pulmonar anterior, din care pome5G
ramuri intra in plamani impreuna bronhiile ji vasele pulmonare;
228

ANATOMIA FUNCTTONAL STSTEMULUT NERVOS CEITRAL

- nervii pulmonari posteriori se desprind din vag la nivelul fetei

posterioare pediculului pulmonar. Dau najtere la numeroase ramuri care se
anastomozeaza intre ele i formeaza plexul pulmonar posterior. In constitu(ia
acestui plex inai intra fibre nervoase provenite de la plexul cardiac ji primii
inci ganglioni at simpaticului toracic. Din plexul pulmonar posterior pomesc
ramuri pentru trahee, bronhii, plamani, esofag ) pericard.
4. Ramurile esofagiene (rami oesophagei vagi) pomesc in pon,iunea superioara
din trunchiul nervului vag, in port,iunea mijlocie din plexul pulmonar posterior
iar in pon,iunea inferioara din plexul esofagian.
Ramuri terminale: - sunt considerate ramuri terminale ramurile
abdominale.
La intrarea in abdomen prin hiatul esofagian ramurile vagului stang sunt
anastomozate ramurile nervului vag drept, formand plexul esofagian.
Ramile posterioare formeaza vagul posterior iar ramurile anterioare formeaza
i agul anterior. Vagul posterior reprezinta trunchiul vagal comun iar ramurile
care formeaza vagul anterior constitue doar colaterale provenite din plexul
esofagian.
Vagul posterior se trirca ji da na)tere la:
- ramura posterioara care merge la plexurile din juml trunchiului celiac 5i
anerelor mezenterice superioara ) inferioara;
- doua ramuri laterale care merg la extremita(i1e laterale ale ganglionilor celiaci
sau semilunari.
in ambele par(i, ramura laterala impreuna ganglionul celiac ji
nervul spahnic formeaza ansa memorabila lui Wrisberg. Din vagul drept se
inai desprind ji 2-3 ramuri gastrice pentru fa!a posterioara stomacului.
Vagul stang da najtere la:
- ramuri gastrice pentru fa(a anteoara ) mica curbura stomacului;
- ramuri hepatice care se termina in plexul nervos hepatic.
Ramuri anastomotice:
- nervul vag de paea opusa intermediul plexurilor cardiac, esofagian Ji
pulmonar;
- nervul accesor prin ramura intema acestuia care merge la ganglionul
plexiform;
- cu nervul glossofaringian printr-o ramura care merge la ganglionul lui Andersch
ji prin plexile faringian ji carotidian;
- nervul facial prin ramura anastomotica fosei jugulare;
- cu nervul hipoglos prin doua ramuri care merg la ganglionul plexiform;
- simpaticul prin ramuri pleaca de la ganglionul plexiform la ganglionul
supenor ji prin intermediul plexurilor faringian, carotidian, pulmonar, cardiac
ji solar.

229

A N A TO MT A

FU N C]

ON A L

5 5 T E M

ULU T

. . . . . . .. . , . .. . . . . .. .. . ... . . . .. . ... . . .. j ..
.
N E R VOS CE NT RA L
. . . ..
. . . .. .
.... .;.
Sistemul vago-simpatic: vagul u simpaticul, asigura impreuna (prin
intermediul plexulor) inervaJia viscerelor, formand un sistem inseparabil
funcJii antagoniste. Acest sistem are sub dependen(a sa activitatea inimii,
circulaJia, respiraJia, sensibilitatea ji motricitatea esofago-gastro-intestinala,
secreJia g1andu1ara ji mucoasa tubului digestiv (i arborelui traheo-bron(ic.
Vagul
are ro1 cardio-accelerator,
vasodilatator,
accelerator
a1
peristaltismului gastro-intestinal ji moderator a1 metabolismului ) a1 secreJiei.
Simpaticul este cardio-accelerator, vaso-constrictor, moderator a1
pestaltismului ) accelerator al secreJiei Ji metabolismului.

1- ramuri faringiene
2- ncrvul laringeu supenor 3nervul langcu recurent 4arcul
5- subclavle
6- rmu trhcle eofglcnc
7- ncrvul laringeu infenor
3- plexul cardiac supenor
9- plexul cardiac inferior

10 plexul puknar

11-plcxul fg

12-trunchiul vgal anterior 13trunchJulvagal posterior

14- rmu gastrice antcoarc si poateriorc

15 rmu hepatice

16-rmurl cclice
17- rmurl rerlc

Fig. Nr. 65. Nervul vag. Ramuri colaterale 5i terminale (dupii W. Kahle, Werner Platzer)

230

AN4 TOMA FUNC

ONAL STSTEMULUE NERVOS CENTR\L

Este un nerv motor care se distribuie pe de pae ganglionului plexiform

vagului, impreuna cu care asigura inerva)ia valului palatin, faringelui )
sangelui, ji pe de alta parte la mujchii stemocleidomastoidian Ji trapez,
iervenind astfel in mi jcarile de rota(ie (cefalogire) ji extensie ale capului, in
piratia fort,ata ji in mi)carea prin care umal este tras in sus ji inapoi.
Originea real - prezinta doua radacini, medulara Ji bulbara:
- radacina medulara iji are originea in maduva cervicala la nivelul
n,iunii posterioare Ji laterale comului anterior din primele cinci mielomere,
fibrele acestei radacini fiind destinate interva(iei motoi muJchilor
:<ernoc1eidomastoidian ji trapez;
- radacina bulbara provine din nucleul ambiguu din coloana
somatomotone ventrala trunchiului cerebral. Originea sa se afla antero-lateral
de nucleul hipoglosului. Radacina bulbara este destinata nervului vag, fiind
c onsiderata radacina aberanta vagului.
Originea aparent: radacina medulara parase jte cordonul lateral a1
maduvei cervicale, anterior de radacinile posterioare ale primilor cinci nervi
pina1i cervicali. Rdacina bulbara are oigiea aparenta pe fa)a antero-laterala
bulbului, in an(u1 retroolivar, sub emergen(a vagului.
Traiect ji raporturi: radacina medulara merge ascendent prin canalul
enebral, patrunde in cutia craniana prin gaa occipitala ji se unejte
radacina bulbara formand nervul accesor. Se orienteaza lateral, anterior )
supenor Ji ajunge la gaura jugulara pe care strabate ji apoi se bifurca dand
najtere la doua ramuri terminale.
Raporturile anatomice sunt in func)ie de segmentele sale, astfel:
- in canalul venebral, radacina medulara urca venical de-a lungul primelor cinci
mielomere cervicale, anterior de radacinile posterioare ale primilor cinci nervi
cervicali ji posterior de ligamentul dinJat;
- la trecerea prin gaura occipitala radacina medulara incci jeaza posterior
marginea superioara ligamentului din!at ji fa(a posterioara arterei

enebrale;
- in etajul posterior at bazei craniului, cele doua radacini fuzioneaza. La inceput
nervul accesor se afla sub vag ) glossofaringian, pentru pe masa se
apropie de gaura jugulara sa treaca lateral de ei. in drumul sau spre spa(iu1
subarahnoidian trece prin janJul brazdat pe versantul posterior a1 tuberculului
occipital;
- la nivelul gaurii jugulare, trece prin companimentul anterior intre cele
doua fascicule ale ligamentului jugular impreuna vagul Ji artera meningee

231

posterioar. Accesorul se afa medial de golful venei jugulare

inteme ji lateral
de arte meningee posteoar, vag Ji glossofaringian.
Ramurile terminale dupd phsejte gaa jugular se
impa;te in

dou ramuri terminale:

1. Rama intemd se anastomozeazii cii vgul, termindnd in

ganglionul plexiform. Contbuie la inervaJia motoe valului
palatin, faringelui ji faringelui, impreuod nervul vag, foriod
aja-zisul nerv vago-spinal.
2. Rama extema este destinata inervaJiei motoi
mujchilor
stemocleidomastoidian trapez. Are traiect oblic infeor,
posteor Ji lateral ji z ven jugular4 intem, fie
anteor, fie posteor, tre:e posterior de stilohioian
ji
pdntecele posteor
at
digscului
u
aJunge la stemicleidomastoidian (la
4
cmde
mastoidli). De la sternocleidomastoian,
mma extem accesorului ptrunde in triunghiul
supraclaviclar mar pe care-1 strdbate in jos, inapoi Ji
atinge f(a
profunda mi chiului trapez la circa 2-3 cm deasupra clviculei.
grosimea acestor mchi sau sub acegtia, nervul at:cesom
anastomozeazh ramuri din cea de-a doua s cervical sau din
al treilea nerv apinal cervical, cei doi roujchi iind inervaJi senzitiv
rpiurile provete din ce1 de at treilea nerv cervicl spinal.

ANATOMA FUNCTEONALA 5STEMULUT NERVOS CENTRAL

Ramurile anastomotice:
- radacinile posterioare ale nervilor

cervicali in canalul

ertebral;
- ramile plexului cervical;
- nervul vag prin rama interna patrunde in ganglionul
plexiform ji
cateva
ilete

merg
la
ganglionul jugular.

XII. NERVUL IPOGLOS (nerrus hypoglossus)

Este un nerv motor care se distbuie la toJi mujchii limbii, mu jchiul
_cniohioidian ) mujchii subhioidieni, intervenind astfel in procesul masticatiei
i prin impingerea alimentelor intre arcadele dentare), deg1uti(iei (prin formarea
bolului alimentar (i impingerea lui spre laringe), fona(iei (realizarea
jului articulat)
Originea real: se afla in coloana somatomotone dorsala trunchiului
cerebral, sub aripa alba intema triunghiului bulbar de pe planJeul ventricolului
Originea aparent: se gasejte pe fa(a antero-laterala bulbului, in jantul
preolivar.
Traiect ji raporturi: de la origine se indreapta lateral, traverseaza baza
craniului prin canalul hipoglosului ji descinde catre marginea laterala limbii.
Raporturile hipoglosului:
- in etajul posterior a1 bazei craniului, strabate spa(iu1 subarahnoidian ji in
apropierea orificiului hipoglosului traverseaza arahnoida, spatiul subdural ji
duramater. In traiectul sau endocranian trece deasupra arterei vertebrale ji
anterior de adacia medulara nervului accesor;
la nivelul canalului hipoglosului
trece acompaniat de venele
condiliene anterioare ji de rama meningee din aera faringiana ascendenta;
- la gat, se orienteaza oblic inferior, lateral ) anterior, patrunde in spa)iu1
mandibulo-faringian, unde se sieaza postero-medial de carotida intema )
posterior de extremitatea superioara ganglionului simpatic cervical supenor.
Apoi, trece posterior de ganglionul plexiform a1 vagului ji se inflecteaza in jos
ji anteor, trecand medial de vena jugulara intema, aera carotida intema ji
nervul vag. In continuare, incci)eaza lateral artera carotida externa imediat
sub originea arterei
occipitale u se indreapta anteor catre regiunea
suprahioidiana;
- in regiunea suprahioidiana nervul hipoglos este acompaniat de vena
linguala pnncipala, trece peste mujchiul hioglos (care-1 separa de aera
linguala) Ji este acoperit de glanda submandibulara, muJchii stilohioidian )

ANATOAAIA FUN ONAL 4 SI5TEMULUI NERVO5 CENTR4L

pantecele posterior at digastricului. In aceasta regiune participa la formarea

celor doua triunghiuri de descoperire ale aerei linguale (Pimogoff ji Bclard).
Hipoglosul impreuna canalul lui Wharton situat deasupra lui, patrunde
apoi in regiunea sublinguala prin locul separa glanda sublinguala de mu)chii
hioglos ji genioglos. inainte de ajunge la marginea anterioara mu)chiului
hioglos da najtere ramurilor sale terminale.
Ramuri colaterale:
1. Ramura recurenta meningee porne te imediat dupa hipoglosul parasit
canalul hipoglosului, dupa care revine in cutia craniana urcand pe partea
laterala nervului ) ajunge la dura mater.
2. Ramurile vasculare pleaca din hipoglos la diferite nivele i merg la
pere(ii arterei carotide inteme ) venei jugulare inteme.
3. Ramura descendenta (inferioara) este cea inai importanta, pleaca la nivelul
unde po iunea venicala hipoglosului se continua cu port, iunea orizontala,
pu(in inainte de incrucijaea hipoglosului artera carotida extema. Are traiect
vertical, gasindu-se anterior de unghiul format de carotida comuna ji jugulara
intema. La nivelul tendonului intermediar al mujchiului omohioidian, ramura
descendenta hipoglosului se anastomozeaza cu ramura descendenta plexului
cervical profund ji formeaza ansa hipoglo5ului sau ansa cervicala, care se
gase)te anterior de vena jugulara intema care da na jtere la ramuri motorii
pentru mujchii omohioidian, sternocleidohioidian ji sternotiroidian.
4. Nervul tirohioidianului pleaca putin inaintea ramurii descendente.
5. Nervii hioglosului sunt foarte scurti, merg la muJchiul omonim.
6. Nervii stiloglossului destinate mujchiului omonim.
7. Nervii geniohioidianului pleaca din hipoglos la nivelul marginii anterioare m
hioglos ji merge la mu jchiul geniohioidian.
Ramuri terminale: pleaca din hipoglos la nivelul unde acesta trece peste
fa(a laterala mujchiului genioglos ji sunt destinate mujchilor limbii.
Ramuri anastomotice:
- hipoglosul de partea opusa printr-o ansa subtire de la nivelul limbii;
- ganglionul cervical supeor printr-o ramura foane ;
- ganglionul plexiform at vagului;
- cu nervul trigemen prin nervul lingual, rare nervului mandibular;
- plexul cervical profund printr-o anastomoza superioara leaga hipoglosul de
ansa care ue)te ramurile anterioare ale primilor doi nervi spinali cervicali ji
prin ansa hipoglosului.

234

ANATOMTA FUNCTONALA ST5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

CAPZTOLUL 5

CEREBELUL

237

ANATOMIA FUNCTEONALA

5TSTEMULU NERVOS CENTRAL

CEREBELUL (Cerebeff)

5.1. CONFIGURATIE EXTERNA

5.1.1. Asez
Cerebelul sau creieml mic, este situat in fosa postero-inferioara
cavitatii craniene, numita ji )oja cerebeloasa (nivelul subtentorial), mapoia
bulbului ji pun(ii, dedesubtul lobilor occipitali at creieru in despar(it de
ace)tia prin cortul cerebelului.
Loja cerebeloasa este delimitata astfel:
- inferior fa(a endocraniana occipitalului (fosele cerebeloase)
- antero-lateral fa!a posterioara stcii temporalului
- supenor conul cerebelului (tentorium cerebelli)
Este un important cent integrativ a1 impulsurilor statomotrice, pentru
coordonarea ji dq;
i reflexe. Prime jte afluente
in aproape intre
oare, in special din or anel de simt care
lnregistreaza cele dou
avitatea i ineia.
un centm integrativ de reflexe de ordin supenor.
Asemanarea cu creieml mare este valabila ji pentru structura intema,
fiind format din substanta cenujie dispusa periferic sub forma scoanei
cerebeloase sub to de nuclei situati in lina sub
alba care este
d s usa intem.
Spre deosebire de creieml mare, cerebelul are circumvolutii mult inai
mguste ) mult inai ordonat dispuse, aproape paralele. Scoart,a lui este de
structura uniforma, tara posibilitatea pe baza diferen(e1or de forma ji marime
ale celulelor Ji ale fibrelor sa se eviden(ia teritorii conicale. Pe cand in
scoart.a cerebrala elementul cel inai caracteristic este celula tramt in
scoart.a cerebeloasa elementul ce1 inai caracteristic este cella ui Pkinie.
5.1.2. Form ji dimensiuni
Cerebelul are fonna ovoida, turtit cranio-caudal, du diametrul mare
transversal, de dimensiuni relativ man, avd la(ime in medie de 10 cm.
Diametrul sagital masoara aproximativ 6 cm, iar diametml cel inai scun,
vertical, aproximativ 4 cm. Este situat mapoia tnchiului cerebral,
su raf
lutii
Greutatea cerebelului este de aproximativ 120-150 g, prezentand opta
pae din greutatea totala creiemlui. Suprafa(a cerel ului masoara circa 1000

239

ANATOMIA FUNC

ONAL

5TSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

adancimea jan(uri1or. Cerebelul este de culoare alba-cenu

Suprafata este
acopeta de piamater ji vase sanguine care patrund jie.
guratia exterioarii este determinata de |1 care i1 impart ji
care difera de jan rile cerebrale prin aceea ele au peretii apropiati, tara sa
se largeasca spre suprafata; de aceea se numesc fisuri cerebeloase. Au
adancime variabila. Intre doua circumvolutii vecine gasim isuri de 3-4 mm.
intre doi lobuli de 5-6 mm, iar isile principale dintre lobi au adancime paa
la 25 mm. Cele doua fisuri care despart lobii morfonctionali sunt: isura
primar;a ji fisura posterolaterala.
Fisura primara se gase jie intre lobul anterior ji ce1 mijlociu. Pe vermis
pleaca aproximativ de la treimea posterioara ji ajunge la marginea laterala
hemisferei, in treimea anterioara acesteia; astfel pe vermis pon,iunea cea inai
mare este inaintea fisurii, in tim pe hemisfere, mapoia ei. Fisura primara
intra adanc in substanta alba, divizand-o aproape paa la ventriculul IV. Privita
de sus, are forma unui ,,V tare deschis, unghiul obtuz inapoi.
Fisura posterolaterala se gasejte pe suprafata inferioara are de
asemenea forma unui V deschis. Despane port,iunea nodulofloculara de restul
cerebelului.
Fisura orizontala cerebelului este un jan( ujor de reperat, urmarind
aproape fidel marginea cerebelului, adica limita dintre cele doua fete. Pe laturi
atinge pedunculii pontini. Din punct de vedere func(iona1 nu are imponan(a.
Cerebelul are doua fete: una superioara ji alta inferioara.
Fota superioara este ujor convexa in toate directiile, este inai simpla )
inai uniforma.
La intalnirea celor doua fete se gase jte margine de circumferinta
pentagonala:
- inainte linie convexa, mediana, inconjand trunchiul cerebral ji care
corespunde marginii libere conului cerebral, aici gasindu-se incizura
cerebeloasa anterioara;
- pu(in inai lateral, linie aproape dreapta, de-a lungul crestei superioare stancii
temporalului;
- apoi se afla u po1 lateral obtuz, ) de acolo,
- linie convexa posterolaterala, de-a lungul janlui pent sinusul transvers;
- median se aa incizura cerebeloasa posteoara, in care intra coasa cerebelului.
Cerebelul se poate impart,i in trei pa,i in forma de fajii longidinale
juxtapuse: median avem parte nepeeche numita vermis, lateral se continua
doua pa,i numite hemisfere, care sunt legate de bulb, punte ji mezencefal prin
intermediul celor trei perechi de pedunculi ji cele doua valuri medulare.
240

\ NATOM1\ FUNCTEONALA 51STEMULU NERVOS CEITRAL

de
l
nd

Xermisu1 ji hemisferele sunt constituite la periferia lor din substanta cenu)ie,

iar masa for intema precum ji masa totala bratelor ji valuriloe este formata
din substanta alba
Vermisul, este por(iune mediana, inai mica, nepereche, avand un
diametm de circa 4 cm ji latime de 1 cm. Prezinta circumvo1u(ii transverse
inelare, care ii dau un aspect de vierme de matase indoit in semicerc. Limita
ermisului spre hemisfera pe suprafata exterioara este marcata printr-un jant
paramedian foane superficial; pe fata inferioara, din contra, limita este neta,
ermisul fiind adapostit in adancul unei gropi sagitale late mediane, care se
nume jte vale sau valecula, care despane cele doua emisfere cerebeloase. In
fimndul valeculei, vermisul inferior este mginit de fiecare parte printr-un )),
nnit janl valeculei.
Hemisfera este port, iune pereche, laterala de vermis, mjult inai
i oluminoasa. Prezinta forma conica sau de segment de sfera. )1 )
ccumvolutiile mergand pe ea in linii arcuite, concentnce, centrul comun in
unghiul antenor. Pe fata superioara, JanJurile sunt mult inai regulate decat pe
fata inferioara.
Va1u1 medular anterior (ve/ medullare superius) este dependenta
ermisului cerebelos ji este format din doua lame suprapuse: lama alba, in
continuarea centrului medular al cerebelului ji alta cenu)ie suprapusa lamei
albe. Lama cenujie, plicaturata transversal, formeaza lingula, lobul anterior al
i ermisului. Se prezinta lama mediana, triunghiulara, intre braJele
cerebeloase superioare. Are pozi(ie cvasi frontala. Sus se ingusteaza )
patrunde varful intre coliculii cvadrigemeni inferiori, de care este legat printro banda stramta mediana, in forma de frau. Acest va1 medular formeaza
uivanul ventriculului, in jumatatea superioara, pe linia mediana. Pe cele doua
pa,i ale fraului gasim emergen(a nervilor trohleari (IV). Privit dinafara, va1u1
este concav de sus in jos ji prime jte in concavitatea lui primele diviziuni ale
i ermisului supenor.
Valul medular posteor (ve/u medullare iferis) se compune din
substanta alba ji are forma unei lame subJiri, insa se situeaza paramedian,
constiind parte din tavanul ventculului IV in jumatatea inferioara, intre iermis ji pedunculus floculi, de parte ji de alta nodulului. Posteor este foarte
concav, prezentand pentru tonsila scobira umitii cuib de pasare idus
avis).

241

ANATOMA FUNC

ONAL S5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

' 2- Declive
3 Vermisul

Lobului
semilunar
inferior

Santul postlunat

Fisura
orizontala

Fig. Nr. 68. Fata superioarii cerebelului (duR <. KOhle, Werner Platzer)

LobulaJia cerebelului se datoreaza unor ( aproape concentnce, in

juml trunchiului cerebral, care despart lobulii, care au forma aproape
semilunara ji care se continua de pe vermis pe hemisfere, care constitue
unitate morfofuncJionala. antile dintre lobuli poarta denumiri care deriva din
numele lobulului sau lobulilor vecini (fisa post piramidala).
Portiunea cea inai anterioara pe vermisul supenor este limbujorul,
lingula cerebelli, qi este acoperit in pozi(ia nonnala de cele urmatoare. Se
compune dintr-o singura lama de substanta alba, lipita pe valul medular
supenor, ji prezinta numai pe fata posterioara 4-5 strii transversale de
substanta cenujie. Lateral tnmite doua prelungiri mici triunghiulare numite
fraurile lingulei (vincula lingulae). Lingula este separata de lobul central
Janl postlingual sau precentral.
doua diviziune pe vermis poaa numele de lobulul central, cxe este
pu(in inai voluminos decat precedentul pe care i1 acopera de sus. Prive(te
inainte, la corpii cvadrigemeni, care este la acelaJi nivel. Lateral, pe
hemisfere, tnmite prelungiri triunghiulare in forme de aripi, aripa lobulului
ceniral, (alae lobuli centralis). Atat 1obu1u1 central cat ji aripile sunt acoperite
de stcturile uratoare. Acejti lobuli sunt separa(i de preceden(ii prin |1
postcentral.
242

AN\TOM1A FUNCTTON\LA STSTEMULUT NERVOS CENTR\L

Diviziunea treia pe vermis este denumita maie/e, pon,iune care

formeaza aproape toata fa(a superioara vermisului, fiindca inainte acopera
lobulii preceden(i, iar inapoi ajunge paa la incizura posteoara. Este subdivizat
de fisa prima in doua poijiuni aproape egale: culmea ji povai jul muntelui,
ulmen qi declive. Pe hemisfere ii corespunde un lobul de forma patrata, /o/n/us
uadrangularis, divizat ji e1 in doua part,i, pars anterior ) pars posterior
lobuli quadrangularis. Lobulul patrat ocupa intreaga suprafa !a superioara
hemisferei, ci aproximativ numai 2/3 din ea. Partea posteoara se numejte
lobulus simplex qi corespunde practice la declive. Separarea intre culmen ji
declive este realizata de fisa primara.
Al patlea lobul pe vermis este foi!a, o/man, care consta intr-adevar
dintr-o singura lama sub(ire, ascunsa in fundul incizurii posterioare, fiind
acoperit de declive. Lateral se continua lobulul semilunar supenor, care
ocupa treimea posterioara hemisferei Ji care are forma dupa care fost
denumit. Cei doi lobuli sunt separa!* de preceden(ii prin (anjul postlunat.
acesta se termina vermisul supeor ji fa(a superioara hemisferelor
u, trecand dedesubtul s orizontale, se ajunge la diviziunile de pe fa(a
inferioar6 cerebelului.

Lingula

F t
(lobus mp

Lobului

Uvula

Lobului digastrlc
Floculu

Fig. Nr. d9. Lobula[ia cerebelului. Coresponden[a intre lobulii vermisului 5i

lobulii
hemisferelor (dupii Gray)

243

ANATOMA FUNCTONALA \ 55TEMULU NERVOS CENTRAL

Fa in erioaril este inai pronun!at convexa ji mult inai complexa.

Urmeaza pe vermis 1obu1u1 ce1 inai voluminos de pe vermisul inferior,
avand forma unei tuberozita)i, tuber vermis, care prive jte inapoi. Lateral, se
continua pe hemisfere lobulul semilunar inferior, avand forma celui de pe
fa)a superioara.
Cei doi lobuli semilunari supenor inferior sunt separaJi prin fisura
orizontala.
Mai jos de tuber, un 1obu1 inai mare este p/rzt/dn, care priveJte oblic in
jos Ji inapoi ji care este foane convex inapoi. Lateral sta in legata lobulul
digastric (/ob/u/ biventer) al hemisferei, care are forma semilunara ) se
subdivide in doua jumata)i concentnce aproape egale. Lobulii digastrici sunt
separaJi de preceden !ii prin (an(ul prepiramidal.
Penultimul 1obu1 pe vermis este lueta, sau uvula, care prive(te drept in
jos Ji este turtit lateral, ascuns in adancul valeculei. Pe hemisfere ii corespunde
amigdalele, (tonsillae cerebelli), lobuli ovoizi situa(i paramedian, avand fisuri
ji circumvo1u !ii sagitale. Amigdalele sunt delimitate de piramida Ji 1obu1u1
digastric prin fisa secundara. Se delimiteaza de par(i1e apropiate inai mult prin
direcJia janJurilor decat prin adancimea lor. inainte ji inapoi, circumvo1u!iile lui
se intalnesc intr-o mica suprafata lipsita de scoart, a cerebrala.
Trecd de fisa posterioara se ajunge la ultimele diviziuni
cerebeloase. Pe vermis gasim nodulul, care priveJte in os i inainte, fiind la
acelaji nivel ventriculul IV, in pae ii constitue Ji peretele posterior;
de aceea, inainte nu are scoart,a cenujie ci este captuJit de ependimul
ventricular. Partea laterala, hemisferica, in legata nodulul este forma(iune
pediculata pereche, care se indoaie inainte ji se termina cateva circumvo1u!ii
mici transversale, amintind digitaJiile hipocampului. Pediculul poaa numele de
pedunculus flocculi, iar 1obu1u1 propriu-zis, fiocculus. inainte, floculul apare in
unghiul pontocerebelos, pedunculul sau urmarind forma arcuita recesului
lateral a1 ventriculului IV.
Intre floculus ji tonsila se gasejte fisa postero-laterala.

244

ANATOMTA

FUNC

ON\L

STSTEMULUT

NERVOS

Vallecula

CENTRAL
Lobulul semilunar inferior

prepiramidal

Lobulul
semilunar
supenor

Lobul digastric

Fisura
Tonsila

posterolaterala

Fisura

secundara

f- 7zrber verm/s
2- Piramida

3- Vermis

Fig. Nr. 70. Fa(a inferioarii cerebelului (d*Ra

. Kahle, Werner Platzer)

Din punct de vedere filogenetic, ontogenetic ji func(iona1, cerebelul este

1mpan,it in trei pon, iuni:
Arhicerebelul (1obu1u1 oculonodular):
- apare la pe jti
- despan,it prin fisura postero-laterala
(vizibila pe faJa inferioara
cerebelului) de neocerebel
- este in stransa core1a)ie sistemul vestibular avand rol in monitorizarea
echilibmlui.
Paleocerebelul (lob anterior):
- prezent la amfibieni, reptile pasari
- despan,it de neocerebel fisura primara (vizibila pe faJa superioara
cerebelului)
- conectat cu proprioceptorii prin caile spinocerebeloase
- are rol in coordonarea tonusului
muscular Neocerebelul (1obu1
posterior):
dezvoltat la primate, mamifere ji om
- conectat cu neocortexul prin sistemul coico-ponto-cerebelos
Are ro1 in coordonarea actului motor voluntar.

245

Futa IMloea

Fig. Nr. 71. nbJiifi cerebelului Pedere s deiifief jf vedre sgiffil (dupii IX'.

246

ANATOM1\ FUNCTTON4LA 5Z5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Vermis
ingula

Emisfere
Fraul lingulei

Lob central

Aripa lobului central

Culmen

Lobul patrulater

Declive

Lobul simplex

Lobul
seoulunar supenor
Tuber

( postlingular

$) postcentral

$; postlunat

Fis ozontla

Lobul
semilunar ifeor

Piramld

Lobul biventer

Uvula

Tonsila

Nodul

Flocculus

)( prepiramidal

Fisa secundara

Fis posterolaterali

ANATOMTA FUNCTONAL/\

5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Lobulul

Fig. Nr. 72. Cerebelul Veilere anterioarii (dupa W. Kalile,

Werner Platzer)

5.1.3. Legturile cerebelului

Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin pedunculii cerebeloji,
care contin atat fibre aferente cat ji fibre eferente. Pedunculii sunt solidari,
constituind forma[iuni lamelare pericerebeloase, care se continua Ji cu valile
medulare. Ansamblul acestor forma(iuni alcatuiesc buna parte acoperi)u1ui
ventriculului IV. Toate cele trei perechi de pedunculi cerebeloji ies din cerebel
pe faJa lui anterioara, prin incizura cerebeloasa.
Pedunculii cerebeloji superiori sau brachium conjunctivum tpedunculus
cerebellaris supenor) (PCS) este continuarea valului medular anterior la
marginea laterala acestuia, legang cerebelul de mezencefal. In sus atinge pe
ce1 de paea opusa. in jos, divergand, se indepaneaza de pedunculul opus.
Lateral are limita care se distinge bine spre pedunculii mijlocii, iid intre ei
un ja(. Marginile mediale ale bra(e1or conjunctive (pedunculii cerebeloji
superiori) sunt unite prin va1u1 medular anterior (valvula Vieussens).
Pedunculul supenor este ce1 inai pu)in voluminos.
Pedunculii cerebeloji mijlocii, sau brachium pontis tpedunculus
cerebellaris md/ns ) (PCM) sunt cei inai volumino ji. Are sec(iune aproape
circulara ji bazal se continua cu puntea. Lateral ajunge in apropierea unghiului
lateral a1 cerebelului, unde incepe fisura orizontala.
Pedunculii cerebeloji inferiori, nmi[i 5i corpii restiformi tpedunculus
cerebellaris inferior) (PCI) sunt doua cordoane care leaga cerebelul cu bulbul,
ji, in parte maduva spinarii. Pare h continuarea fasciculului posterior a1
maduvei, care la unghiul inferior a1 fosei romboide se desparte ji, divergand in
248

 1 FUNC

ONAL\ S15TEMULU NERVOS CENTR4L

sus, trece pe langa unghiul lateral at ventriculului IV ji apoi se continua,

arcuindu-se inapoi ji lateral, in masa cerebelului, atingand pedunculii mijlocii.
.4 stfel limiteaza triunghuiul inferior al ventriculului IV. Pedunculul inferior are
sec(iune triunghiulara rotunjita.
Cerebelul, impreuna cu legaturile sale, ia pae la alcatuirea tavanului
celui de a1 IV-lea ventncul. Acest tavan fastigium este boltit; port, iunea sa
anterioara formata din cei doi pedunculi cerebelo ji superiori uni(i prin va1u1
medular anterior. Port,iunea posterioara este formata dintr-o lama transparenta
valul medular posterior - , care se intinde de la cerebel la corpii restiformi.
Aceste valuri sunt ajezate pe membrana tectoria, pon,iune din pere(ii tubului
neural ramasa epiteliala ji care inchide tavanul ventriculului a1 Iv-lea la nivelul
bulbului.

Fig. Nr. 73. Cerebelul - Vedere lateralii (dupd W. Kahle, Werner Platzer)

249

ANATOMIA FUNC ONAL SZSTEMULUT NERVOS CENTRAL

5.2. CONFIGURAT, IA INTERNA

Cerebelul este constituit din substanta cenu jie (coex cerebelli) )
substan!a alba.
Substan[a cenjie este dispusa periferic alcatuind scoan,a cerebelului )
inte formand nucleii cerebelului.
Scoaa cerebeloasa are suprafata foarte mare, apreciata la circa trei
sferturi din suprafata conexului cerebral ) grosime de circa 1 mm. lnvele jte
intreg cerebelul, inai puJin parte din tonsila ji nodulus; ea lipseJte pe valul
medular supenor ji inferior, precum ) pe bra(e1e cerebeloase. Patrunde in toate
janturile cerebeloase, model6nd lobii, lobulii ) lamele cerebeloase.
Substanta alba, situata in mijlocul fiecarei lamele, conflueaza spre
centl cerebelului formand centrul medular realizand dispozi[ie arborifera
numita arborele vie(ii.
Spre deosebire de scoan,a cerebrala, scoan,a cerebeloasa nu prezinta
variajii regionale, ea avand aceeaji stctura pe toata intinderea sa fiind
compusa din trei straturi concentnce, dispuse astfel de la suprafa(a catre
profunzime:
stratul molecular este alcatuit din celule nervoase, fibre nervoase ji

celulele nervoase sunl celule stelate (i celule

ulet:
- celulele stelate: sunt rare ) de dimensiuni mici. Dendritele
axonul sunt dispu)i in planul sagital a1 foliei, dendritele
acand sinapsa cu fibrele paralele (axonii celulelor din stratul
granular) ji fibre aga!atoare, iar axonii (nemieliniza!i)
formeaza sinapse dendritele neuronilor Purkinje;
- celulele co(ule(e: sunt situate inai profund la limita cu stratul
intermediar. Corpul celular prezinta sinapsele axosomatice ale
fibrelor agaJatoare ji ale colateralelor axonice recurente ale
celulelor Pkinje. Dendritele fac sinapsa ibrele paralele.
Axonul mielinic se ramifica pe corpul celulelor Purkinje, axonul
unei singe celule conectand 10-12 Purkinje in axul
longitudinal a1 foliei, ) colateralele sale conecteaza in plan
transversal circa 150-200 de celule Pkije in jurul carora vor
forma re)ea in coJule).
fbre nervoase reprezentate de fibrele paralele Ji de fibre
aga(afoare (olivocerebeloase);
nevroglii reprezentate de microglii, nevroglia penata
(celulele ananas) ) prelungirile celulelor gliale Bergman.
250

ANATOMTA FUNC

ON4L

SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

stratultennediar (gangliosum): este reprezentat de un sing rand de

neuroni Purkin man, piriformi (cu baza spre stratul granular), in numar de
aproximativ 15 milioane. Dendrit 9or Mp eaca cadenWrite primare care
se
ramifica succesiv in 10-12 genera(ii dendritice in stratul molecular, rezultand un
arbore dendritic dispus perpendicular pe lungimea foliei. Primele 2-3 genera(ii
sunt netede, restul prezentand spini dendritici. Pe pon, iunea neteda dendntelor
fac sinapsa axonii celulelor stelate ji fibra aga(atoare. Pe ultimele ramiica(ii
cu spini fac sinapsa fibrele paralele. Pe corpul celular ji conul axonal fac
sinapsa axonii neonilor co)ule). Axonul celulelor Purkinje traverseaza
stratul granular ji se termina in nucleii cerebeloji reprezentand unica eferen(a
scoart,ei cerebeloase.
stratul granular este format din neuroni granulari ji Golgi:
granulari: sunt cele inai mici cedule nervoase
avand
dimensiuni de 5-8 microni. Axonii lor au traiect catre stratul
molecular unde se bifurca in formand fibre paralele, care fac
sinapse cu: celule stelate, celule cojuleJ, celule Pkinje ji celule
Golgi. Dendritele lor fac sinapsa axoni at celulelor Golgi, fibre
agaJatoare ) mujchioase.
neuronii Golgi: sunt cele inai ma din scoan,a cerebeloasa.
Dendritele lor se extind in toate straturile scoart,ei cerebeloase
acand sinapsa cu fibrele paralele. Corpul lor este sediul sinapselor
cu fibre agaJatoare ji mujchioase iar axonul lor face sinapsa cu
dendritele celulelor granulare.
in acest strat exista doua tipi de aferente:
- fibre aga(atoare care formeaza un sistem specific cu ac(iune
excitatoare de tip tot sau nimic cu dendritele celulelor Purkinje. Ele reprezinta
totalitatea fibrelor reticulocerebeloase provenite din formatiunea reticulra
mediala tnchiului cerebral ji parte din ibrele ponto ji olivocerebeloase.
Dupa dau colaterale pent nucleul din(at intra in stratul granular unde emit
colaterale pentru dendritele neuronilor granulari. Spoi patnd in dtratul
molecular pent face sinapse in special port,iuni1e netede ale dendntelor
Pkinje ji prin colaterale celulele Pkinje vecine, celulele striate, celulele
coJuleJe ji tmnchiul dendritic a1 celulelor granulare. Ele pot declanJa efecte
in ava1an(a prin procese de recrutare cerebeloasa care fac efectul stimulului
sa persiste un timp (paa la cateva minute) dupa incetarea lui. Unele fibre
reintra in stratul granular pentru face sinapsa corpul celulelor Golgi. Unele
fibre aga(atoare formeaza un plex sub stratul de celule Purkinje, altele trec
ozontal pe langa corpurile 5-6 celule Purkinje, inainte de aintra in stratul
molecular;
251

ANATOMZA FUNC

ONAL STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

- mujchioase includ toate celelalte aferen(e. Strabat centrul alb a1

emisferelor cerebeloase, intra in stratul granular unde se ramifica multiplu pe
zona intinsa, chiar in foliile vecine. Pe traiectul lor prezinta circa 40 ingrojari
sub forma de rozeta reprezinta porjiuni convolute ale fibrei care la acest nivel
pierde teaca de mielina Ji con[ie vezicule sinaptice, mitocondrii, neotubi Ji
neurofilamente. Fiecare rozeta formeaza centrul unui glomel ji face sinapse
carligele circa 20 de celule granulare, astfel fibra mujchioasa
difuzeaza influxul nervos in 800 granule, fiecare granula putand avea contacte
sinaptice 4-5 fibre mujchioase diferite. Cu celula Golgi termina! i1e fibrelor
muJchioase fac sinapse de tip axosomatic. Fibrele muJchioase au ac!iune
excitatorie asupra celulelor Pkinje;
- exista ) treia categorie de , foarte pu(ine, care contin noradrenalina ji
care dupa patrund in scoart,a cerebeloasa se impan in toate straturile
ujoara predominan(a in stratul celulelor Pkinje care fac
sinapsa. Ele par proveni din locu coeleus.
Fibrele
paralele

Celule

Celule
Puinje

Celule
granulare

Fibrele
agatatoare

Celulele

cu cosulcte

252

ANATOMIA FUNC

ONAL

5E5TEMULU1 NERVOS CENTR4L

Nucleii cerebelo i sunt concentrari locale de celule nervoase, dispuse

in profunzimea centrului medular, de-o pae ) de alta liniei mediane. Sunt in
numar de 4 perechi, dispuse simetric intr-un rand mediolateral, cea mediala
fiind foane aproape de linia mediana.
Dinspre medial spre lateral acejtia sunt:
- nucleul fastigial, apa,ine
este situat in regiunea
alta culmii acoperi jului ventriculului
anterioara vermisu ui de parte
IV. Se inai numesc i nucleii vermisului;
- inai lateral
m_ nuclei) g]pJos ... ) D . Ace jtia ap,in
aleocerelielului ji au
sferica. Nucleul emboliform este situat in
forma
hi1luu1l
nucleului
medial de nucleii g1obo)i care
formeaza nucleul
interpositus (la pasari);
- cel inai lateral se afla nucleul din(at, care apa,ine neocerebelului ) este
cel inai mare. Se gasejte
in centrul hemisferei ji are conexiuni
talamusul, nucleul roJu ji globus palidus. Este format dintr-o lama de substanta
cenujie plicaturata, avand in centrul ei substanta alba. Medial, lama de
substan[a cenujie este intrepta, formand hi1u1 nucleului.
Substanta albii cerebelului se imparte in doua pa,i: pe de pae
forma(iunile care constitue conexiunile trunchiul cerebral; pe de alta pae,
substanta alba din vermis ji hemisfere. Substan(a alba este superioara celei
cenujii atat volum cat Ji greutate. Pon,iunea centrala, inai masiva,
substantei albe se nume jte corpus medullare contine nuclei ) din e1 pleaca
spre exterior prelungiri lamelare de substan(a alba, pentru constitui axa
diviziunilor inai man ji inai mici, adica lobulilor ) circumvo1u(ii1or. Aceste
lame albe se numesc laminae albae Ji au direc(ie paralela jan(uri1e
cerebeloase. Lamele albe sunt diviziuni primare, secundare ji ten,iare ale
corpului medular ) sunt acoperite de scoan,a cenujie, luand aspectul unui
arbore, unde substanta alba reprezinta nervile Ji substanta cenuJie, fnzele
(arborele de thuja). in general, jan(uri1e Ji foi(e1e de pe vermis se continua pe
hemisfere.
Glomelul cerebelos este structura polisinaptica formata din
termina(ii1e sinaptice axonice sub forma de rozeta ale fibrei mujchioase,
dendrite ale inai multor granulari, ramificaJiile axonice ji partea
proximala dendntelor neuronilor Golgi, toate aceste elemente fiind invelite intro capsula gliala unica.

253

ANATOMIA FUNCTEONAL4 STSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

5.3. TOPOGRAFIA CEREBELULUI

Cerebelul este acoperit de lobii occipitali ai hemisferelor cerebrale.
Polul occipital ajunge pu(in inai inapoi decat marginea posterioara

cerebelului. Intre 1obu1 occipital ) cerebel este intins cortul cerebelos. Marginea
cerebeloasa cu fisura orizontala este incadrata de sinusurile venoase petros
supenor, sigmoid Ji transvers. Vermisul supenor este in apropierea sinusului
drept, iar vermisul inferior este despan,it de dura mater prin cisterna mare
infracerebeloasa.
Suprafa(a inferioara cerebelului corespunde gropilor inferioare de pe
scuama occipitalului ) feJei posteoare stancii temporalului. Apofiza jugulara
occipitalului patrunde in unghiul ponto-cerebelos.
Inaintea cerebelului este situat aproape vertical trunchiul cerebral, pe
care cerebelul ji paea ventrala pun)ii i1 . Hemisferele depaje jsc
lateral ji caudal vermisul, polul lor inferior apropiindu-se de gaura mare
occipitalului.
Unind marginea superioara arcului zigomatic protuberan)a
occipitala externa, rezulta proiec)ia la suprafa(a pielii capului, fe)ei superioare
cerebelului.

5.4. SECT,IUNILE CEREBELULUI

Pe sec(iune mediosagitala se poate vedea ,,arbore1e vietii, avd
schelet substanta alba ) iveli) un strat conical de substanta cenujie, de
osime de 1-2 mm. Miezul este alcatuit de corpus medullare, diri care se
lame albe, din in inai sub)i. Eamele sunt invelite de cortex
cerebelli.
imagine asemiatoare avem in cazul sec(iuni1or sagitale prin
hemisfere, deosebirea aici in locul lobulilor de pe vermis gasim pe cei
hemisferici. Circumvolutiile, numite for, folia cerebelli, sunt ) aici tangente ji
parca presate unele in altele, tara sa ramiina intre ele spatii, incat iau aspect
co1(os pe sectiune, in loc sa aiba suprafata neteda arcuita. Unele sectiuni vor
contine ji nucleul dintat, care in aceasta proiectie apare linie in zigzag
continua, hilul fiind vizibil numai pe sectiuni frontale sau orizontale.
Pe sectiune paralela pedunculii cerebelo ji mijlocii, dusa imediat
deasupra varlui ventriculului IV, se pot vedea to(i nucleii cerebelo ji, in plin
centrul medular.
in regiunea vermisului se vede nucleul fastigial, in zona de trecere,
nucleii globoJi, iar in sectorul hemisferic, nucleul emboliform ji cel din(at.

5.5. CAILE DE CONDUCERE ALE CEREBELULUI

Calea inuxurilor nervoase pare h urmatoarea: fibrele aferente se
termina sau direct ( agatatoare) sau prin intermediul celulelor granulare
( musciforme) pe celulele Purkinje. Celula Purkinje transmite impusul la
nucleii cerebelo ji; de aici, fibre aferente i1 conduc inai departe. Impulsurile se
distribuie in sens tran5versal prin celulele paralele granulare ) in sens sagital
prin celulele in cojulet.
Caile de conducere ale cerebelului se pot impan,i in aferente,
intracerebeloase ) eferente. Cele aferente ji eferente trec unul din
pedunculii cerebeloji, venind dinspre unele, respectiv mergand spre alte
forma(iuni cerebrale sau medulare.
Cele inai multe aferente se termina in scoart,a cerebeloasa, iar
pae mica ji pe celulele din nuclei. Cele mei multe fibre eferente pleaca din
nucleii cerebelo ji ) numai numar neinsemnat pleaca direct din scoar(a.
Caile aferente vin din trei etaje bine distincte ale sistemului nervos
central. Din punct de vedere filogenetic, cele inai vechi sunt de ogie
vestibulara, purt nd afluen(e care contin infonna(ii asupra oentarii capului in
spa(iu, asupra mijcii acceleraJie verticala sau ozontala corpului )

255

ANI ATOM I A FUNC

1.

2.

3.

4.

ONALA STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

asupra mi jcarilor de rotatie capului. Aceste cai pot socotite

priscocerebelare. Fibre inai recente vin de la columnele posterioare ale maduvei
spinarii, de la nucleii bulbari ) de la nucleii sensitivi ai nervilor craniali; aceste
fibreconduc influxuri proprioceptive informatoare despre starea de flexiune
articulatiilor, despre auentele primite prin exteroreceptori ) in parte ji prin
interoreceptori. Aceste cai sunt paleocerebeloase. Cele inai recente fibre
aferente din punct de vedere ilogenetic sunt fibrele neocerebeloase, care vin
dinspre etajele superioare i in prriimmuull de la scoart, cerebrela.
rand
Aceste cai
sunt paralele fibrele corticospinale ) conduc impulsuri in legatura
mi jcarile voluntare.
Cele inai multe cai aferente prisco- ji paleocerebeloase vin prin
pedunculii cerebeloji inferiori; cele neocerebeloase, prin pedunculii mijlociu.
cele inai multe cai eferente trec prin pedunculii superiori.
CC//e aferente sunt:
Cai aferente directe tascendente) pomesc din maduva spinii
) trunchiul cerebral, ) sunt reprezentate de:
Tractul spinocerebelos posterior (Flechsig) pleaca din nucleul toracic at
maduvei spinii, se ridica in cordonul lateral, lateral de tractul
piramidal ) intra in compozi(ia pedunculului inferior a1 cerebelului, ocupand
regiunea centrala acestuia. Ajunge in lobul anterior ) posterior al ecrebelului.
inai pu(in ji in 1obu1 simplex.
Tractul spinocerebelos anterior (Gowers) iji are celulele in coamele
posterioare ale maduvei, c in cordonul lateral de pe paea opusa. inaintea
traclui spinocerebelos posterior. In bulb 5i punte, fibrele sunt dispuse lateral,
trecand pe langa nucleul olivar, apoi inconjura tractul spinal at trigemenului )
nucleul sau ji ajung, prin pedunculii cerebeloji superiori ji, in parte, prin valul
medular anterior, in lobul ateor ) in lobulus simplex, unde se termina.
Tractul vestibulocerebelos mica parte fibrelor din nervul vestibular trec tara
intrerupere in pon,iunea nodulofloculara; majontatea insa se termina intr-unul
din nucleii vestibulari, de acolo pleaca tractul indirect, in bun parte din nucleul
lateral, ) se termina in paleocerebel, trecand prin pedunculii inferiori.
Tractul olivocerebelos pleaca din nucleul olivar, ie ind prin hilul acesi
nucleu, incruci)eaza planul median Ji urca pedunculii inferio in cerebel,
pentm se termina, sub forma de fibre musciforme, in hemisfera opusa. tre
zonele terminale ji de origine este corespondenJa bine determinata, nucleul
olivar turi ddezvoltat ji din punct de vedere filogenetic paralel cu gradul de
dezvoltare al scoaei cerebrale Ji a1 neocerebelului.
256

 TOMT FUNC] ONAL SZSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

5. Tractul bulbocerebelos este corespunzatorul tractului spinocerebelos, pentru

regiunea gatului Ji membrului supenor. Prin pedunculii inferiori trece ) e1 in
cerebel Ji se termina in lobul anterior.
6. Tractul reticulocerebelos provin din substan(a reticulara trunchiului cerebral.
7. Tractul cuneocerebelos format din fibre exteroceptive care se
proiecteaza in lobul anterior, simplex ) paramedian ipsilateral.
8. Fibrele trigeminocerebeloase - secundare ale nucleului mezencefalic trec prin
pedunculul cerebelos supenor spre nucleii din(at Ji emboliform conducand
impulsuri proprioceptive de la mu)chii masticatori ji ai mimicii. Fibrele
nucleului senzitiv supenor Ji tractului spinal ajung pe calea pediculului
cerebelos inferior in culmen ji declive.
9. Fibre tectopontocerebeloase. Fibrele tectoc erebeloase ajung direct la cerebel
prin valul medular supcrior ) peducnulul cerebelos supenor, aducand
impulsuri vizuale ) auditive in declive, folium ji regiunile vecine ale
emisferelor.

257

ANATOMTA FUNC

ONAL 5TSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

1s. tmctui ll
1c- tmctui nuckocarbcloe

Tracturile reticulocerebeloase,

Tracturile
vstlbulocarebcloa

jy

Fig. Nr. 75. CtIIe de conducere PCI (dup W. Kahle, Werner Platzer)

Caile aferente indirecte fdescendenteJ:

1. Tracturile conicopontocerebeloase sunt alcatuite din tractile fronto-,
parieto-, temporo-, Ji occipito-pontinus, care se termina in nucleii pontini Ji
din tractul pontocerebelos, care formeaza pedunculii cerebeloji mijlocii, Ji se
termina in hemisferele opuse Ji in vermis, exceptd lingula ji nodulus. Cele
inai numeroase fibre dintre toate caile aferente la le conJine acest tract
imponant. Fibrele lui se termina sub forma de musciforme.
l senzomotoi 4,3,1 ji 2 se proiecteaza inai precis: membl
infeor in 1obu1 central, membl supenor in culmen ji capul in simplex. In
aceste arii vin ji informa(ii tactile ale regiunilor respeetive.
2. Tractul corticoolivocerebelos fibrele din jumatatea mediala olivei
ji nucleilor acceso olivari se proiecteaza pe vermis, iar cele din jumatatea
258

ANATOMIA FUNC

ONAL S15TEMULUI NERVOS CENTRAL

laterala se proiecteaza pe emisfere. Port,iunea dorsala o1 vei pe fata superioara

cerebeloasa, port,iunea ventrala pe fata inferioara ibrele se termina in
majontatea lor fibre agaJatoare ro1 excitator. La nivelul olivei exista un
inalt grad de convergen(a, deoarece aici vin fibrele tractului central
altegmentului care aduc impulsi mbrice, de la substan(a cenu)ie centrala, de
la tegmentul mezencefalic ji de la pallidus. Conexul senzoriomotor se
proiecteaza pe lama anterioara olivei; fibrele spinoolivare aduc impulsuri
extero- ) proprioceptive, aferen(e articulare cu prag inalt ) camp receptor
mare, precum ji aferente de flexiune, se proiecteaza pe nucleii olivari accesori.
Neuronii olivari transmit informatii specifice
legate
de
activitatea
itemeonilor medulari ) ai trunchilui cerebral. Activitatea acestui nucleu
poate h declan jata he de catre fibrele conicale, he de catre aferentele reflexe de
flexiune prin intemeonii comuni care influenteaza motoneuronii ji astfel
poate paicipa la arcurile
reflexe
segmentare.
Dci
sistemul
spinoolovocerebelos supravegheaza activitatea intemeonilor medulari
ji
transmite aceste informa(ii spre cerebel. intre oliva ) scoart,a cerebeloasa ji
intre aceasta ) nucleii intracerebelo ji exista un raport atat in sens dorsoventral
cat ji mediolateral. Proiectiile aferente se distribuie cerebelului in jiruru
transversale antero-posterioare, iar eferentele
in

longitudinale
mediolaterale. Astfel, cerebelul poste Ii divizat:
- zona mediana impara se proiecteaza pe nucleii fastigiali (vermiana) ji prin
medierea nucleului vestibular lateral inf1uen(eaza tonusul mu)chi1or extensori;
- zona mijlocie paravermiana se proiecteaza pe nucleii globos 5i emboliform ji
prin medierea nucleului roju contralateral faciliteaza tonusul mujchilor flexori;
- zona laterala care se proiecteaza pe nucleul dintat ) prin intermediul
nucleului VIL talamic contralateral ajunge la cortexul motor, influentd
neuronii proiecteaza spre maduva spinii sau spre nucleii pontini.
3. Fibrele coicoreticulocerebeloase fac releu in forma)iunea reticulara.
Nucleul reticular lateral prime jte, in afara aferenelor conicale ji fibre
spinoreticulare, spinotalamice, de la nucleul roJu Ji nucleul fastigial.
Conduciind impulsurile tactile spre 1obu1 anterior ) paramedian pe calea
peduncului cerebelos inferior ipsilateral, face pae dintr-un circuit de feed-back
cerebeloreticular. Nucleul paramedian tnmite eferen!e in cea inai mare parte
directe spre vermisul anterior, piramida, uvula Ji nucleul fastigial. Nucleul
reticulotegmentar care prime jte aferenJe bilaterale de la cortexul frontal (i
parietal Ji de la cerebel tnmite pe calea pedunculului cerebelos mijlociu
eferen(e sub fonna de fibre agaJatoare in toata scoarta cerebeloas cu excep!ia
lobulilor semilunar, biventer, paramedian ji oculonodular.

259

ANATOMIA FUNC

ONAL\ SISTEMULUI NERVOS CEITRAL

Cnle eferente organizate in sistemul pedunculilor cerebelo5i superiori

) inferiori, sunt constituite din trei fascicule:
1. pedunculul cerebelos supenor con(ine fibre eferente incruci)ate ale nucleilor
cerebelo ji excepJia celor provenite de la nucleul fastigial. Fibrele eferente
ale nucleului dinJat ajung la nucleul roju contralateral, unde pae se opresc in
treimea rostral (fibre cerebelorubrale) iar restul ajung la talamus (ractul
cerebelotalamic) in nucleii VAL ji VIL ji putine nucleii intralaminari, dupa
au dat colateral substantei reticulare. Prin fibrele talamoconicale impulsul este
condus spre aria senzitivomotorie unde activeaza celulele piramidale rapide
(originea ibrelor conicospinale) asigurd coordonarea mi)cari1or semiautomate
eliminarea celor ar perturba executia precisa actului comandat ji
controleaza tzransmisia aferen(e1or senzomiale. Pentru reglarea mi jcarilor
automate, unele fibre parasesc circuitul spre coex ) se indreapta spre corpul
striat formd circuitul palidoolivocerebelos (pe calea fibrelor tractului central a1
tegmentului), iar pe de alta parte prin fibrele striobrice ji rubrospinale calea
este continuata spre maduva. Cateva fibre de la nucleul din(at se termina pe
neuronii din nucleul oculomotolui care inerveaza mu)chiu1 drept supenor a1
ochiului, fiind singurul caz in care cerebelul se proiecteaza direct pe un
motoneuron inferior. Alte fibre se opresc in nucleii reticulari tegmentar pontin )
paramedian care retrimit influxul spre cerebel. Unele fibre proiecteaza direct pe
oliva bulbara. Fibrele originea in nucleii emboliform ji globos se indreapta
spre pon, iunea magnocelulara nucleului roju unde se termina somatotopic:
por(iunea rostrala nucleilor reprezinta proiectia membrului inferior se
termina in partea ventrala nucleului roju, iar partea caudala nucleilor
cerebelo ji care reprezinta membrul supenor in partea dorsala nucleului roJu.
in continuare nucleul roju tnmite fibrele rubrospinale incruciJate spre maduva.
Unele fibre provenite de la nucleul emboliform proiecteaza direct pe nucleul
olivar dorsal, in timp ibrele directe de la nucleul globos proiecteaza pe
nucleul olivar accesor medial.
Cerebelul este in legatura maduva ipsilaterala datorita dublei
icruci jari pedunculului cerebelos supenor ji tractului rubrospinal. Acesta
conduce impulsi facilitattorii pentm muJchii flexori ipsilaterali.
2. fasciculul uncinat !ine Eibre directe provenite din pon,iunea rostrala
nucleului fastigial Ji fibre incciJate din port,iunea caudala acestuia. E1
inco]oara pedunculul cerebelos supenor ji apoi ibrele sale se separa in
doua curente: fibrele incmcijate se duc spre toJi nucleii vestibulari, regiunea
dorsala formatiunii reticulare pontine ji bulbare; fibrele directe se tennina in
marea lor majoritate nucleul vestibular lateral unde tetoile fibrelor se
suprapun Ji unde ele prezintii ajezare somatotopica. Somatotopia se pastreaza
Ji in fasciculul vestibulospinal lateral care se termina in maduva (i are rol
facilitator asupra mujchilor extensori ipsilaterali. Unele fibre trec nucleii

260

ANATOMZA FUNC

iS

ONAL S5TEMULU NERVOS CENTRAL

estibulari (fibre fastigioreticulare) ) se termina in nucleii substan(ei reticulare:

reticulotegmentar, paramedian ji complexul olivar inferior. Aceste fibre fac
parte dintr-un sistem feed-back cerebelo-reticulo-cerebelos. Fibrele nucleului
reticulo-tegmentar, via pedunculul supenor, ajung la vermis exceptia
nodulului; cele ale nucleului paramedian via pedunculul inferior se termina la
ermis, iar fibrele olivocerebeloase, via pedunculul inferior se raspandesc in
neocerebel. Putinele ascendente ale fasciculului uncinat decuseaza in
cerebel ) prin pedunculul supenor ajung la nucleii talamici VIL ji CM.
3. fibrele cerebelovestibulare directe folosesc calea corpului
juxtarestifom au originea he in uvula )ise duc spre nucleii vastibulari superiori,
lateral ) inferior inpsilateral, he in lobul floculonodular ) se duc spre toJi
nucleii vestibulari, he in vermisul anterior pentru se termina in nucleii
estibulari, he in vermisul anterior pentm se termina in nucleii vestibulari
lateral ) inferior, acestea ultime doua avand ro1 inhibitor.

1- pedunculii cerebrali
2- fasciculul temporopontin (Turck)
3- fasciculul frontopontin (Arnold)

4- nucleii jntini

il

Fig. Nr. 76. Cnlle de conducere PCM (dup W. Kalile, Werner Platzer)

261

5.6. FUNCT,IILE MECANISMELE DE ACT,IUNE ALE

CEREBELULUI
Cerebelul constitue centru itegrativ important,
intercalat intre zonh receptoare ji cea motoe;
- are ro1 men[inerea tonusului muscular ji at pozitiei corpului;
- asig interacJiunea m hilor sinergici Ji relaxarea necesarh
mchilor antagonij, precum Ji mijcile de compenaaJie;
- dozeazil mi(crile din punct de vedere at mplidii, at for(ei, a1
datei
at direcJiei;
- funcJia lui normala asiga eumetria, sinergia, alllt in miostatica
ji in miodinamica.
Cele inai becvente simptome se ivesc in cazul difetelor
ale cerebellui sunt: ataxia, asimea, dismea, hipotonia,
adinamia ji astenia. LZiuni verisului antriClr implicli cadere
inainte bolnavului, iar leziunile

262

ANATOMTA FUNC

ON\ L STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

s ermisului inferior, cadere inapoi. Leziunile hemisferelor au urmare

cadere spre partea vatamata.
Fara cerebel funcJia motorie s-ar transforma intr-o stare de incoordonare
(tremor), in lipsa unui control adecvat a1 activitaJii musculare mijcarea continua
de raspuns ar deveni nesiga, intrepta, sacadata. Aparent se observa
trem in timpul executarii unei mijcari inten(ionate (ataxie). Functia
cerebelului este legata in principal de informa(ii1e periferice (tractile
spinocerebeloase) ale pozitiei diferitelor segmente ale corpului in spatiu sau de
la chii fetei in prive jte gradul lor de tensiune (tractul mezencefalic) ) de
doua nivele superioare. Primul este cortexul cerebral conexionat nucleii
puntii ji prin intermediul for conexul cerebelos contralateral. Aceasta cale
supune actul motor inten)ionat controlului reglator a1 cerebelului pentru execu!
ia precisa mi )cari1or fine ale extremita(ilor. A1 doilea impuls vine de la
centrul subconical (substanta cenu ie centrala) ) a1(i centri prin intermediul
tractului central at tegmentului ajunge la oliva bulbara ji la cerebelul
contralateral pentru reglarea cerebeloasa secven(e1or automate ale func(iei
motorii, cum ar h micarile bratelor in inot. Astfel maduva spiii ji fibrele
geminale aduc informatiile simtului pozitiei iar releele pontine ji olivare, de
la centrii motori superiori. aceasta situa(ie cerebelul care prime)te informaJii
senzoriale le poate integra ji este in masura sa inf1uen(eze functia motorie in
mod retrograd prin nucleul roju ji forma(iunea reticulara. Aceste structuri sunt
conectate nucleii AV ) VL talamici trimit eferente spre cortexul motor,
1ocu1 de origine a1 fibrelor corticospinale.
Viteza de transmisie in axonii Purkije este de 30 m/s. Cand celula
Purkinje este excitata, va modera activitatea nucleilor intracerebelo ji )
nucleilor trunchiului cerebral, iar cand este inhibata va permite creJterea
activita(ii acestor nuclei. Chiar sub actiunea inhibitorie celulelor Purkinje
nucleii intracerebelo ji trimit spontan ji continuu influxuri inai mult sau inai
putin facilitatorii spre motoneuroni. Suprimarea acestei actiuni provoaca
hipotonia ji diminuarea fort,ei musculare in sindroamele cerebeloase. excep)ie
constitue nucleii vestibulari, care independent de conexiunile for cerebeloase
au efect facilitator asupra neuronilor mujchilor extensori. Cerebelul iJi exercita
deci ac(iunea inhibitorie asupra tonusului extensonlor prin intermediul altor
structuri.
Cerebelul prime jte ji integreaza mesajele de ogine senzitiva,
senzoala, de origine periferica, centrala Ji subconical repartizate somatotopic
pe scoar(a sa ji tnmite un raspuns adecvat efector pe cai inai mult sau inai pu(in
complicate spre motoneuroni. Existen!a somatotopiei nu exclude caractel
itegrator a1 cerebelului deoarece informa)ii1e aferente, de oriunde ar veni (i
indiferent de calitatea lor, converg spre acleaji plaje neonale:
263

ANATOMA FUN

ONAL 5T5TEMULU1 NERVOS CENTR4L

) arhicerebelul nu prime)te proiec(ii corticale. El elucreaza informaJia

venita de la vestibul, asigura repartitia tonuslui muscular pentru menJine
echilibml, men(ine poziJia capului fata de trunchi precum ) cea globilor
oculari. Nucleul vestibular lateral in care se termina direct axonii celulelor
Pkinje poate fi asimilat unui nucleu cerebelos;
b) paleocerebelul prime jte aferente somestezice distribuite somatotopic
in dubla reprezentate in lobii anterior ) posterior, aferente auditive ji vizuale
prin intermediul coliculilor supenor ji inferior. Aceste arii de recep!!e
senzoriala sunt in ace1a)i timp 1ocu1 unde se termina proiec(ii1e cortexului
cerebral venite de la ariile receptoare primare respeetive, somatice, auditive,
vizuale. Toate aceste informa(ii sunt integrate Ji determina in final procese de
excitatie sau inhibi(ie nucleilor motori din trunchiul cerebral. Paleocerebelul
regleaza astfel tonusul muchilor postali axiali ji extensori ai membrelor care
se opun ac(iunii gravitatiei;
) neocerebelul prin exce1en!* conical primeJte mesaje provenite din
conexul motor pe calea incruci jata corticopontocerebeloasa ) proiecteaza
informa(ia trata pe calea cerebelotalamica incruci jata, spre aceleaji arii
motorii unde iji au originea caile conicospinale. Astfel ac(iunea reglatoare
cerebelului se exercita in domeniul motricita(ii voluntare a1 control era
atribuit cortexului cerebral. Cerebelul intervine in ini)ierea, executia ) incetarea
mi)carilor care au un anumit scop. Folosind informaJiile proprioceptive asupra
situatiei muchilor intr-unanumit moment, poate determina exact mometul de
intrare sau de ieJire din contractie. Din controlul asupra timpului (i intensita)ii
rezulta controlul elementelor secundare ale mijcarii: fo , viteza de executie,
amplitudinea, directia, continuitatea, pomirea ji oprirea la timp. Intervine in
coordonarea ac(iunilor de invatare, prin intermediul scoart,ei
cerebrale.
Suprimarea cerebelului lasa penubare motrice definitiva care se manifesta in
stationare, mers, fuga, in mijcarile de invatare, voluntare, intentionate cat )
cele automate. Leziunile vermisului sunt urmate de tulburari de echilib.
Lezarea emisferelor produce hipotonie, asinergie (dezordine in mi jcari),
dismetrie (aprecierea greita distan)ei ji direc(iei). Pertbarea motorie nu este
paralizie musculara, motilitatea iji conserva toate posibilitatile iar mujchii
toata fon,a. Este cazul ataxiei (i perturbarilor se observa in timpul mijc nlor.
Ataxia cerebeloasa se traduce prin lipsa de suple(e ) sincronizare, giditate la
execuJie, bmsche(e exploziva, lipsa de delimitare Ji hipermetrie (excesul
amplitudinii), care dealtfel ah pastreaza orientarea ji direc!ia generala spre
deosebire de ataxia locomotrice senzitiva. La aceste tulburiiri se adauga
tremuraturile ji miJcarile fort,ate care aduc instabilitate stjenejte
indeplinirea func(ii1or de adaptare statica ji echilibru. De exemplu intr-o
mi)care de flexie antebra)ului pe bra( mujchiul triceps inai acJioneaza

264

ANATOMTA FUNC

uale
ptie
ului
we.
de
luI
'are
din
aza
arii

era
rea

de
i(ii
ie,
le.
in

.
la
il

ONAL4 SI5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

:<iru limita amplitudinea ji forta mi jcarii iar individul se poate lovi pe fata
barbie.
Bolnavul nu poate face mi)cari altemative rapide (supinatie-pronatie,
- atie laterala-rotatie mediala, abductie-adductie) ceea caracterizeaza
iadocokinezia. Mijcarile sunt descompuse, aniculatiile neputand h actionate
multan. Pentru atinge nasul, bolnavul coboara bratul ) apoi ll flecteaza.
.iaxia cerebeloasa, care este amplificat de lipsa informatiilor vizuale
iagnostic diferen(ial ataxia senzitiva sau labirintica), diminueaza timpul
har dispare.
Vasculariza!ia cerebelului
< Vasculariza[ia arteriala
Fiecare jumatate cerebelului este irigata de trei aere cerebeloase;
l. Artera cerebeloasa in]ero-posterioar
Are originea in aera vertebrala la 1,5 cm de trunchiul bazilar. Traiectul
e1 este descendent spre posterior, inconjura bulbul catre posterior, trecand
rintre originile aparente ale nervilor IX, , ) XI. Dupa inconjurat bulbul,
de me ascendentaspre polul supenor a1 amigdalei cerebeloase. inainte de da
mmurile terminale da colaterala pentru plexurile choroide ale ventriculului
'\ . Se termina prin ( in cele doua ramuri terminale: ramul vermian ji
:amu1 tonsilo-emisferic. Ramul verminan se gasejte in ndul valeculei )
partea inferioara vermisului. Ramul tonsilo-emisferic iriga lobul
tonsilar ji fata inferioara emisferei cerebeloase. I in artera cerebeloasa
postero-inferioara se desprind ramuri pentru pon,iunea dorsala bulbului.
2. Artera cerebeloasa infero-anterioar
Pome jte din trunchiul bazilar ji are un traiect lateral, trecand inferior sau
supenor de originea aparenta nervului VI, apoi la nivelul pedunculului
cerebelos mijlociu ah schimb directia catre medial, venind in raport riginea
nervilor VII i VIII. Da ramuri colaterale pentru punte ji pentru plexurile
choroide ale ventriculului IV. Vasculazeaza paea anterioara fe(ei inferioare
cerebelului (floculus, piramida ji port,iunea antero-inferioara emisferei
cerebeloase).
3. Artera cerebeloasci superioara
Pleaca din pon,iunea superioara trunchiului bazilar, inconjura lateral
santul ponto-peduncular ) ajunge pe fata superioara emisferei cerebeloase
unde se imparte in inai multe ramuri. Iriga toata fa(a superioara emisferei
cerebeloase Ji vermisului, valul medular supenor, pedunculii cerebeloi
mijlociu ) supenor.
Pe suprafa(a extema cerebelului ramiica(ii1e arterelor cerebeloase se
anastomozeaza intre ele formand bogata re(ea din care se desprind ramuri
fine, terminale care patnd in substanta alba ji nucleii cerebeloji.

265

ANATON\IA FUNCTEONALA 5ISTI\\ULUI NER VO5 6CNTRAL

Vasculariza[ia venoasa - este bogata, formand la suprafa(a cerebelului
retea care va h drenata de urmatoarele vene:
- doua vene ventrale care pomesc din pon, iunea anterioara
emisferelor cerebeloase corespunzatoare ji se varsa in sinusurile pietroase;
- doua vene dorsale care se formeaza
portiunea posterioara
emisferelor ji se deschid in sinusile transverse;
- vena vermiana superioara care se deschide in marea vena lui Galen;
- vena vermiana inferioara care se deschide la nivelul conuentei
sinusurilor drept, sagital supenor ) transvers.

4 NATOM1A

FUNCTEONALA

STSTEMULU

267

NERVOS

CENTRAL

ANATOM14 FUNCT7ON4LA 5T5TEMULU NERVOS CENTRAL

DIENCEFALUL
Creieml (cerebm) este situat in etajul supenor a1 cutiei craniee,
deasupra cortului cerebelului ji este format dintr-o pon, u
in
continuarea trunchiului cerebral, numita creieml mi locjiu (diencefalul) ii doua
emisfere cerebrale
Diencefalul se inai nume)te ji creieml intermediar. Este acoperit
aproape in intregime de telencefal ji apare la suprafata decat prin fata sa
inferioara, la nivelul bazei craniului.
Diencefalul se imparte in inai multe portiuni: talamusul, higp usul,
metatalamusul, epitalamusul
subtalamusul..

6.1. CONFIGURATIA EXTERNA

Este situat deasupra mezencefalului, in continuarea acestuia pe care i1
depajete in grosime. Este acoperit de ambele part,i, de catre emisferele
cerebrale, avand libera doar fa(a bazala.
Fa[a bazala este delimitata anterior de chiasma optica, lateral de
tractile optice posterior de marginile anterioare ale pedunculilor cerebrali.
Chiasma optica este lama de substan(a alba patrulatera, la ale unghiuri
anterioare vin nervii optici iar in unghiurile posterioare se continua tractunle
optice. Tracturile optice au un traiect inapoi ji lateral, inconjura pedunculii
cerebrali (i se ramif ica fiecare intr-o ramura laterala care merge la corpul
geniculat lateral ji ramura mediala care merge la corpul geniculat medial.
Intre chiasma optica, tracturile optice pi pedunculii cerebrali, fa(a bazala
formeaza spa(iu1 opto-peduncular. Pon,iunea anterioara acestui spa(iu este
ocupata de tuber cinereum, care formeaza podeau ventriculului at III-lea. Tuber
cinereum are prelungire in forma de palnie, numi i
u1, la capatul
careia se continua hipofiza. Posterior de tuber cinereum se gasesc doua
proeminen)e sferice, de parte ji alta liniei mediene, numite corpii mamilari.
Ace jtia delimiteaza ventral fosa interpedunculara, unde se gaseJte substanJa
perforata posterioara.
Fa[a dorsala devine vizibila doar dupa ridicarea fornixului. Pe linia
mediana prezinta despicata ventriculului III acoperita de membrana tectoria
ventriculului III. La marginile despicaturii ventriculare ji de-a lungul lor se afla
dunga albicioasa numita sta medulara sau stria habenulei. Ambele sti
medulare sunt conexate anterior trigonului cerebral, iar posterior se latesc ji se

269

ANATOI\\IA FUNCTTONAL4 4 SISTCULUI NERVO5 CEMTRAL

unesc la extremitatea posterioara despicaturii ventriculare, pe linia mediana,
formand comisura habenulei. De mijlocul comisurii habenulare, printr-o tulpina
scurta se ixeaza
in
epifiza. Glanda pineala vine in raport
jan(ul dintre cei doi coliculi cvadrigemeni su eriori. Ea inai este fixata printr-o
pina pro
de comisura alba posterioara, care se gase)te sub comisura
habenulara. De pae ji de alta despicaturii ventriculului al III-lea se afla fata
dorsala talamusului, 1a(ita inapoi ji lateral, ea este convexa ) acoperit de un
strat sub(ire de substanta alba, numit stral zonal, care diferentiaza talamusul
de nucleul caudat. Intre talamus ji nucleul caudat se afla un jant numit jantul
opto-striat, care delimiteaza lateral diencefalul. Acest jant are un traiect oblic
postero-lateral ji reprezinta 1ocu1 de insert, ie lamei choroide ventriculului III.
Daca se smulge aceasta lama, ramane alta sub(ire numita tenia choroida care
despane fa(a dorsala talamusului in doua suprafete: una mediala, inai intinsa,
acoperita de stral zonal ji de panza coroidiana celui de-at treilea ventcul )
alta laterala acoperita de lamina afixa, care ia arte l irmarea podi jului
ventriculului lateral. Lamina affixa este parte invelijului ependimar a1
ventriculului lateral, situata la nivelul talamusului. Inapoi, tenia coroida se
intinde paa la coada nucleului caudat, iar anterior paa la gaa , unde
se continua tenia talamusului de langa stria medulara talamusului. Rezulta
lama choroida epiteliala ventriculului at III-lea se intinde de la tenie
talamica la alta, incepand de la orificiul apeductului Sylvius paa la gaura
interventriculara , pe cand lama choroida epiteliala ventriculului lateral,
care este ajezata deasupra lamei choroide ventriculului III, se intinde de la
tenia coroida la tenia fomicala, inserata pe lama subtire laterala care se
continua fomixul. Astfel, fa(a dorsala talamusului are raport fornixul ji
lama coroida epiteliala ventriculului lateral impreuna plexile ei coroide.
La po1u1 anterior a1 talamusului se gasejte tuberculul anterior (rostral), iar
extremitatea posteoara se large)te inapoi ) lateral, punand numele de
pulvinar.
regiunea
dorso-mediana, de fiecare pae despicatii
ventriculului III se afla trigonul habenulei, care este delimitat de stria
habenulara, marginea mediala feJei talamice ji de coliculii cvadrigemeni
superiori. Pe suprafata lrigonului se afla tuberculul habenulei.
Je(e/e laterale sunt ascunse prin conexiunile lor emisferele
cerebrale, iid delimitabile de un plan care trece stria terminalis ()an(u1
optostriat) ji corespunde capsulei inteme.

270

ANATOM A FUNCTEONALA 515TEMULUT NERVOS CENTRAL

6.2. CONFIGURATIA INTERNA

Este formata predominant din substanta cenujie, dispuse sub forma unor
mase nucleare, caror topograie este legata de elementele componente ale

ANATOMT\ FUIC

ON4L\

STSTEMULUI NERVOS CENTR\L

Putamen

6.2.1. Talamusul (Tffnns)

Este masa ovoida de substanta cenujie a1 care mare este indreptat in
sens anteroposterior (i mediolateral.
Este un cent senzitiv, care din punct de vedere filogenetic cuprinde:
- paleotalamusul - pon, iune veche prime jte aferente de la trunchiul
cerebral, are conexiuni corpul striat; in componen(a sa intra gmpul nuclear
anterior medial;
- arhitalamusul format din nucleii de asocia)ie;
- neotalamusul format din gmpul nuclear lateral, conexionat la scoart,a
cerebrala.
Raporturi. Conigura(ie exterioar.
Talamusul prezinta patru fe)e: superioara (dorsala), inferioara
(anterioara), laterala, mediala ji doua extremita(i: anterioara ji posterioara.
Fetele superioara ) mediala sunt ventriculare. Celelate doua fe(e sunt ascunse.
Extremitatea anterioara este ascunsa iar cea posterioara proemina in raspantia
ventriculului lateral.
Talamusul este in intregime acoperit de telencefal ji de termina)iunea
trunchiului cerebral. Fa! laterala talamusului adera la corpul striat a1
telencefalului. La nivelul fe(ei superioare talamusului aderenJa se face
peretele sub[ire medial at veziculei telencefalice, reprezentat prin
aria
coroidiana. Aceasta delimiteaza ventriculul lateral. doua fa)a ventriculara este
cea mediala, care participa la formarea ventriculului median.
Fata superioara este limitata lateral de jan(ul optostriat stria
terminalis, care separa de nucleul caudat. )an)ul optostriat este parcurs de
vena corpului striat (vena thalamostriata) qi de tenia semicirculara, ambele

272

ANATOMTA FUNC

ONAL'\ S1STEMULUT NERVOS CENTRAL

acoperite de epiteliul ependimar, care se continua medial lamina affixa.

Tenia semicirculara este un fascicul sub(ire de fibre, care plecand de la nucleul
amigdalian inconjura partea inferioara, posterioara ) superioara talamusului.
Se termina in regiunea spa(iu1ui perforat anterior Ji septului pelucid. Medial,
tata superioara este separata de fata mediala prin stria medulara (stria
inedullaris he/zi) ) respectiv tenia talamica (thaenia /hi /nm/), linia de
reflectare ependidimului ventriculului III care ii formeaza acoperi)ul. Aceasta
fata este acoperita de lama subtire de substanta alba numita stratul zonal
\stratum zoni/e). Ea este parcursa in diagonala de un )(, de-a lungul caruia
sunt dispuse plexurile coroide ale ventriculului lateral ji care poarta denumirea
de )anJul coroidian. an(ul impane fa(a superioara in doua triunghiuri, unul
anterolateral ) altul posteromedial.
Triunghiul anterolateral prezinta umflatura, numita tubercul anterior,
care corespunde grupului de nuclei anterio ai talamusului. Triunghiul
anterolateral face parte din plan jeul prelungirii frontale ventriculului lateral,
acoperita de lamina afixa invelijului ependimar a1 ventculului lateral
(resti ale ariei coroidiene).
Triunghiul posteromedial este acoperit de panza coroida superioara ji
deasupra de tgonul cerebral (fornix). Panza coroida se intinde transversal paa
la janJule coroidiene, unde se continua plexurile coroide, care parcurg
aceste 5(.
Pe paea mediala fe(ei superioare talamusului exista zona pu(in
denivelata, a)ezata sub planul triunghiului medial. Aceasta zona denivelata se
nume jte tunghiul habenulei ji formeaza un mic triunghi cu baza posterioara.
Pe muchia dorsomediala straturilor optice, la limita dintre fata mediala ji cea
dorsala trece un manunchi de fibre, care poaa denumirea de stri medularis
talami. Ea incepe in apropierea gaurii interventriculare lui ji mergand
in direc[ia posterioara se 1a(ejte, alcatuind tocmai trigonul habenulei. Paea
posterioara striei medulare poaa denumirea de habenula. in aria ii se
lluu
mica proeminen[a, tuberculul habenulei, care este determinata de prezen[a
nucleului cenujiu al habenulei. Cele doua strii medulare dreapta ) stanga, se
unesc prin extremita(i1e lor posterioare, intr-o banda transversala, numita
comisura habelunara. De comisura habenulei este legata epifiza prin doua
lamele, care se numesc fraurile epifizei.

273

ANATOMIA FUNC

ONAL7\ S15TEMULUZ NERVOS CENTRAL

Fata mediala este verticala, a)ezata in plan sagital ji formeaza peretele

lateral al ventriculului III, paa la )antul hipotalamic (doua treimi superioare).
Cele doua straturi optice sunt legate intre ele prin adeziunea intertalamica
(comisa cenuie). Este delimitata in sus de stria medulara, iar in jos de jan(ul
hipotalamic.
Fata laterala este ascunsa ji convexa in toate sensurile. Este acoperita
ji fa)a inferioara de lama sub(ire de substanta cenu jie numita stratul
reticular. Fa(a laterala este in rapo, in sus, cu trunchiul nucleului caudat, care i
se alata, iar inai jos capsula intema, inai ales bra(u1 ei posterior. Prin
intermediul acesteia, fa)a laterala talamusului vine in raport fata
dorsomediala nucleului lentiform. intre nucleul reticular talamic, capsula
intema ji fa!a laterala talamusului se gasejte lama medulara externa care in
regiunea sa posterioara ) inferioara prezinta ingrojare, numita campul lui
Wemicke.
Fata inferioara este separata de terminaJia pedunculilor cerebrali prin
regiunea suboptica sau subtalamica. Aceasta regiune alcatuie)te pragul
diencefalomezenteric. in partea anterioara, sub straturile optice se insinueaza
putin din forma(iuni1e hipotalamice. Se continua anterior hipotalamusul iar
274

ANATOMT4 FUNCTEONALA STSTEMULUT NERVOS CEMTRAL

l
n

lu
i

;sterior

regiunea
subtalamica,
prelungire
tegmentului
mezencefalic.
Extremitatea anterioara talamusului (Iberclm anterius thalami) este
inai mica decat cea posteoara Ji este foane apropiata de cea din paea opusa.
Ea este inconjurata partea laterala de capul nucleului caudat 5i in parte de stalpii
terori ai lrigonului cerebral. acejtia din urma delimiteaza gaura
iterventriculara prin care trec plexurile coroide ale ventriculilor laterali,
continuandu-se plexurile ventriculului mijlociu. Ceva inai jos, extremitatea
mlerioar este incrucijata transversal de comisura alba anterioara, care se
indreapta catre capul nucleului caudat regiunea sublenticulara.
Extremitatea osterioara talamusului este libera in parte Ji proemina in
pantia ventriculilor laterali. Ea este voluminoasa, rotunjita ji
poarta
denumirea de pulvinar. Din cauza direc(iei oblice axului mare talamusului,
cele doua extremita(i posterioare sunt mult inai indepartate cele anteoare.
Extremitatea posteoara talamusului este inconjurata de stalpii posteriori ai
gonuluui cerebral ji de plexile coroide. Pe faJa inferioara pulvinarului
apar in relief cei doi corpi geniculati ai metatalamusului.
Nucleii talamusului
Talamusul este masa cenu)ie voluminoasa subdivizata intr-o serie de
puri de nuclei, separaJi de lame de substan(a alba, ) care contin la randul lor
alti nuclei secundari de dimensiuni variabile. Criteriile de individualizare
nucleilor sunt: cito-, mieloathitectura ji conexiunile lor.
Pe fa)a sa dorsala talamusul este acoperit de stratul zonal. Pe fata lui
laterala se gasejte un strat de mielinice care formeaza lama medulara
laterala care i1 despane de capsula intema. Intre lama medulara laterala ji bratul
posterior al capsulei inteme se inai afla zona de substanta cenujie, ingusta,
numita stratul reticular, care se intinde caudal de talamus, in zona incerta. Lama
medulara laterala se continua bazal intre talamus ji zona incea intr-o zona de
substan)a alba numita fasciculul talamic (H1 Forel). lamela de substanta
alba, numita lama medulara interna, subimpane talamusul in trei mase
nucleare principale: nucleul anterior (/s anterior //ia/trei) care
cuprinde (i berculul rostral, nucleul lateral (c/es lateralis t/ia/iii),
cuprins intre lama medulara intema ji lama medulara extema (i nucleul medial
(c/ medialis f/in/nm/c), intre ventriculul III Ji lama medulara intema.
AceJti trei nuclei se numesc nuc/ei specifici, restul nucleilor talamici numinduse nuclei nespecifici.
Nucleul anteor ) ce1 medial foreaza paleotalamusul iar nucleul
lateral, care este ji cel inai mare, formeaza neotalamusul.
Astfel, lama medulara itea separa nucleul medial at talamusului de
nucleul lateral. Fiecare dintre acejti nuclei are port,iune supeoara Ji una
inferioara, respectiv dorsala anteoara.

ANATOMIA FUNC

ONALA STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

in interiorul lamei medulare se gasesc nucleii intralaminari (nuclei

intralaminares).
Lama medulara intema se bifca in partea antero-superioara, bratele
rezultate inconjuriind nucleul anterior. Dedesubl nucleului anterior ji celui
lateral se gase)te nucleul ventral.
Extremitatea posterioara strarilor optice este ocupata de nucleii
posteriori, situati la nivelul pulvinarului. La nivelul fetei mediale talamusului
se grupeaza cativa nuclei, alcatuind teritoriul sau nucleii ventriculari. Nucleul
reticular este situat la nivelul zonei reticulare, care inconjoara fa(a laterala ) in
pae fata inferioara stratului optic.
Grupurile celulare din zona reticulara reprezinta ni jte nuclei accesorii
pentm diferitele subgrupe ale nucleului lateral; fiecare pentru subgrupa in
drepl careia se gase te. Zona reticulara este separata de nucleul lateral prin
lama medulara extema (nucleus reticularis tlialam /).
Cu toate se face distinctie intre talamus ji metatalamus, totuji in
descrierea nucleilor talamici trebuie inglobati ji nucleii reprezentati de corpii
geniculati: nucleul corpului geniculat medial ji nucleul corpului geniculat
lateral.
in privin(a raporturilor reciproce dintre diveri nuclei ai talamusului ei
se imbraca concentric, foile unei cepe. dimensiuni cel inai inte este
nucleul ventricular. E1 este invelit de nucleul medial, acesta de nucleul lateral,
fiecare inai voluminos precedenl. Nucleul reticular formeaza coaja
subtire periferica. Nucleul anterior se alta intr-o scobitura formata de nucleul
medial ) lateral, iar pulvinarul, cu forma sa ronjita, acopera extremitatea
posterioara celor doi nuclei precedenti. Corpii geniculati se alta sub pulvinar.

276

\ NATOMTA FUNCTEONALA STSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

. NUCLE SPECIFICI

Grupul nuclear anterior ()

Este constituit din urmatoi nuclei:
nucleul anteroventral (nucleus anteroventralis)
nucleul anterodorsal (nucleus anterodorsalis)
nucleul anteromedial (nucleus anteromedialis), intercalat intre corpii
mamilari ji ariile conicale.

277

ANATOMT\ FUNC

ONAL STSTEMULUT NE9VO5 CENTRAL

Gmpul nuclear anterior este constiuit din neuroni mici ji mijlocii ji are
urmatoarele conexiuni:
corticotalamice ji talamocorticale, de la ji inspre campurile 23, 24
i 32 ale girului cingular, prin bra(u1 anterior a1 capsulei inteme de unde calea se
continua he spre aria preoptica ji apoi in hipotalamus, he spre aria tentoriala,
hipocamp ji in final hipotalamus;
- hipocampotalamice directe pe calea fibrelor postcomisurale ale
fomixului;
- fibre mamilotalamice ipsilaterale pentru nucleii anteroventral ji anteromedial, ji
bilaterale pent nucleul antero-dorsal;
- fibre intenalamice de la nucleii medial ji lateral ipsilaterali i gpul
anterior contralateral.
Acest grup nuclear tnmite aferen!e prin stria medulara spre nucleul
habenular, constituind un centru de legatura intre hipocamp Ji cortexul limbic.
Circuitul hipocamp-fornix-corpi mamilari-talamus-cortex limbic-hipocamp are
rol in stabilirea memoriei recente, lezarea fibrelor mamilotalamice fiind urmata
de pierderea acestui tip de memorie. Ro1u1 principal a1 acestui grup este de
utiliza tipul de comportament stereotip model in cautarea unui raspuns
adecvat la un stimul nou, neobi jnuit, din mediu. Prin intermediul acestor nuclei
cortexul xontroleaza activita)i1e autonome ji cele primitive limbice care ajung
la hipotalamus.

Fig. Nr. 82. Conexiunile nucleilor grupului talamic anterior (dupii W. Eahle,
Werner

Grupul nuclear medial

Este alcatuit din por(iunea rostrala magnocelulara Ji port,iunea caudala
parvocelulara nucleului medial dorsal (MD), situat intre lama medulara
intema ji substan(a cenujie periventriculara.

278

ANATOMTA FUNC

ONAL 5STEMULU1 NERVOS CENTRAL

Are conexiuni :
- conexul prefrontal (campurile 8,9,10,11,45,46,47), regiunea cea inai inalta
activitate discriminativa;
- conexul
orbitofrontal prin pedunculul inferior talamic, pae
componenta ansei pedunculare;
- cortexul temporal;
- nucleul amigdalian;
- conexiuni intenalamice nuclei intralaminari ji at grupului nuclear lateral;
- hipotalamus, prin sistemul de fibre periventriculare in special nucleul
preoptic, tuberali, arcuat ji mamilari;
- corpul striat prin fibre talamostriate ji striotalamice.
Nucleul MD este sta(ie de releu intre hipotalamus ji conexul prefrontal
avand func(ie integrativa pent anumite influxuri somatice, olfactive ji
viscerale. Mediaza impulsuri de natura afectiva ro1 in experien(a individuala,
care contribuie la formarea personalitaJii.

Fig. Nr. 83. Conexiunile nucleilor grupului talamic medial (dupii W. Ealile, Werner Platzer)

Gmpul nuclear lateral

Este ce1 inai complex ji este divizat intr-un subgrup ventral ji un subgrup
nuclear dorsal.
Subrupul nuclear ventral, cuprinde trei nuclei:
nucleul ventral anterolateral (VAL) (nncJens ventralis anterolateralis)
nucleul ventral intermediar (VIL) (nuc/es ventralis intermedius)
nucleul ventral posterior subdivizat in doi subnuclei: nucleul ventral
posterolateral (VPL) (c/ venfri/is posterolateralis) qi nucleul ventral

279

\ NATOM1\

1.

2.
-

FUNC] ONAL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

posteromedial (VPM) (c/es ventralis posteromedialis). Ventral ji intre e1 se

gase)te nucleul ventral posteroinferior (VPI).
Nucleul ventral anterolateral (VAL) este situat lateral de gmpul nuclear
anterior ji are caracter mixt de nucleu specific ) nespecific. Este cel inai mic )
ce1 inai rostral fiind in raport ventral, lateral ) anterior nucleul reticulat
talamic (RT). Este strabatut de tractul mamilotalamic, avand pon,iune
parvocelulara ji una magnocelulara.
Aferen(ele acestui nucleu sunt:
fibre pallidotalamice, prin fibre ale ansei lenticulare,
- fibre nigrotalamice care vin in paralel fibrele mamilotalamice,
fibre catre
forma(iunea reticulara mezencefalica prin intermediul
tractului central a1 tegmentului,
fibre dentotalamice de la cerebel pe calea pedunculului cerebelos
supenor contralateral,
- fibre de la nucleii intralaminari ai liniei mediane,
- colaterale ale fibrelor corticofugale din aria premotone (aria 6).
Eferen(e1e nucleul ventral anterolateral sunt:
- ctre cortexul orbitofrontal ) insular;
catre nucleii intralaminara ) MD talamici;
- fibre intranucleare intre cele doua pon, iuni ale nucleului;
Nucleul ventral anterolateral este un centru pent SAAR (substan!a
activatoare ascendenta reticulara) ji medierea raspunsurilor de recrutare. Prin
conexiunile cerebelul ji globus pallidus intervine in mecanismele supresive
ale ariilor motorii ) premotorii. Contribuie la transmisia mesajelor epinefrinice
dec1an)ate de dopamina din ganglionii bazali.
Nucleul ventral intermediar (VIL) sau ventral lateral, are pae craniala, pae
caudala ) pae mediala. Este situat caudal de VAL ji prime jte aferente:
fibre cerebelotalamice, de la nucleii din)at, globos Ji emboliform, care se termina
in aceleaJi regiuni in care sosesc;
- fibre palidotalamice pe calea fasciculului talamic;
- fibre intertalamice de la nucleii vecini;
- fibre mbrotalamice de la nucleul roju ipsilateral;
- fibre nigrotalamice;
De asemeni prime jte aferenJe Ji tnmite eferente catre conexul precentral,
fiind intercalat in doua circuite de feed-back: 1. cortex-cerebel-VIL-conex (aria
4), ji, 2. conex-striat-VIL-conex. Aferen(e1e trec prin bra(u1 posterior al
capsulei inteme ji strabat nucleul reticular talamic inainte de ajunge in VIL.
Eferen)e1e se duc spre campurile 4 motor ji 6 premotor, proiectdu-se in
partea mediala nucleului VIL in aria conicala feJei, partea mijlocie in aria
memblui supenor ji trunchiului, iar paea laterala in aria memblui
280

ANATOMT\ FUNC

se
u1
e1
u1
re
3.1.

3.2.

3.3.

ONAL STSTEMULU NERVOS CENTRAL

inferior. Deoarece cerebelul ji globus pallidus proiecteaza in aceleaji zone ale

nucleului VIL, aceste structuri inuen)eaza prin fibrele talamocorticale
activitatea motorie conicala in sensul ini(ierii mijcarii. ProiecJiile nucleului VIL
se fac pe neuronii piramidali fazici care intra in ac)iune in perioada de ii)iere
mi)cai. Prin intermediul ibrelor conicospinale e1 actioneaza asupra mi5cii
contralatera1a, avand rol in organizarea mi)cai.
3. Nucleul ventral posterior
Nucleul ventral posterolateral (VPL) - contine neuroni receptori kinestezici ji
tactili. Aferentele acestui nucleu sunt:
- lemniscul medial, care se termina sub forma unei arboriza)ii in toate
regiunile nucleului; fibrele sensibi1ita)ii kinestezice provenite din regiunile
infeoare (fasciculul gracil) se a)eaza lateral, iar cele din regiunea superioara
(fasciculul cuneat), medial. Fibrele sensibilitatii tactile originea in
segmentele cervicale sunt siate medial, din segmentele toracice ji lombare
dorsal, din segmentele sacrate lateral iar cele provenite din extremitaJile distale
ale membrelor, ventral;
ibrele directe ale tracrilor spinotalamice conduc sensibilitatea tacti1a, se
termina in pon, iunea caudala VPL.
Nucleul ventral posteromedial (VPM). Se gase)te situat intre nucleii VPL
centro-median ji caudal de VIL. Prime)te aferente de la:
- lemniscul trigeminal, im on,iunea sa laterala, lateral gasindu-se
fibrele tactila iar medial cele termice;
- gustative, in pon,iunea sa mediala.
Atat VPL cat ) VPM primesc aferente ji de la cortexul somestezic, luand
parte la formarea glomemlilor sinaptici impreuna celelalte terminaJii
nervoase, dar in special cele lemniscale.
Eferen[ele nucleilor VPL ji VPM ajung la conexul senzoriomotor unde se
proiecteaza punct punct in girul postcentral, l 1,2,5,7 ji girul
precentral, campul 4.
Nucleul ventral posteroinferior (VPI) este situat ventral de VPL ) VPM la
joncJiunea lor, dorsal de fasciculul talamic. Prime jte aferen)e fibre aduc
informatii vestibulare, iar eferentele sunt trimise spre port,iunea inferioara
girului postcentral, la jonc(iunea dintre c6mpurile 2 Ji 5. caudal de nucleul VP,
ventral de VPL 5i medial de CGM (corpul geniculat medial) se gasejte zona
posterioara talamica, regiune de trecere mezencefalodiencafalica. Prime(te
aferen!e fibre spinotalamice de ambele pa,i (sensibilitatea termica Ji
dureroasa) ) fibre conduc impulsuri vizuale, auditive Ji vestibulare.
Eferen(e1e se indreapta spre aria somestezica secundara, arie neesen(iala pentru
discmiarea somestezica.
Subpul nuclear dorsal, se continua dorsal pulvinarul ji
este constituit din trei nuclei:
281

AN7\ TOMZA FUNC

ONAL\ 5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

nucleul lateral dorsal (LD) (nucleus lateralis dorsalis);

nucleul lateral posterior (LP) (c/es lateralis posterior ),
nucleul posterior sau pulvinarul () (nucleus posterior).
1. Nucleul lateral dorsal (LD) este situat in continuarea grupului nuclear anterior,
fiind unit in ambele sensuri cei1al(i nuclei talamici, cu conexul parietal
(campul 5), cingular posterior in special ji cel prefrontal ) precuneat.
2. Nucleul lateral posterior (LP) este situat dorsal de VP ji caudal de LD. Prime
jte ji tnmite aferente ji eferente spre cei1a1(i nuclei talamici ) lobul parietal
(campurile 5 ) 7).
3. Nucleul posterior sau pulvinarul () este constituit la randul sau din subnuclei:
. pulvinar anterior, . pulvinar medial, . pulvinar lateral, . pulvinar inferior.
Prime jte aferen(e de la ceilalti nuclei talamici in special CGL, CGM, CS ) VP. Are
conexiuni in dublu sens raspantia parietotemporooccipitala, aria schemei
coporale: nucleul sau medial lobul parietal; ce1 inferior conexul occipital
iar nucleul lateral cortexul temporal (campurile 5,7,10, girul supramarginal,
camp 39, gir cingular, campurile 18 ) 19, ultimele doua Pund arii vizuale, via
tectotalmica).

282

FUNCTEONALA 55TEMULUI NERVOS CENTRAL

Fibre cortcale eferente
de la girul precentral

Fasciculul

Fibre eferente de la

aria postcentrala

nucleul
dorsal

lateral

2- nuc/eu/ lateral posfer/or

3- nucleul vetraf aterior
4- nuc/euf vera/ lateral
5- nuc/eu/ verraf poster/or

Fig. Nr. 84. Conexiunile nucleilor grupului talamic lateral ( *R* W. Kahle,
Werner Platzer)
II. NUCLEII NESPECIFICI

Ace jti nuclei au proiec)ie corticala difuza, avand rolul de pregati

tonusul cortical in vederea unei receptii cat inai eficace impusurilor aduse pe
caile rapide specifice cu localizare somatotopica precisa pe nucleii talamici
specifici. Sunt capabili sa impuna ritmul lor cortexului, tara insa inf1uen(a
transmisia mesajelor in caile ji sistemele specifice. Acest sistem talamic difuz
(STD) este subordonat forma)iunii reticulate trunchiului cerebral. In timpul
starii de vigi1en)a SAAR inhiba activitatea STD iar in somn formaJiunea
reticulara ah mic joreaza activitatea lasand conexul sub inf1uen(a STD. Astfel
starea de vigilen(a depinde de echilibml dintr activitatea SAAR ji STD.
Nucleii STD pot h clasifica)i in trei grupe:
Nucleii intralaminari (IL)
Nucleii liniei mediene (NLM)
Nucleul talamic reticular (R)

283

A NATO 1 1A FUNC] ON\ L 5ISTC19\ ULUI NERVOS CENTRAL

1. Nucleii intralaminari (IL) sunt situa(i in grosimea lamei medulare inteme, iind
reprezenta(i de:
- Nucleul centromedian (nnc/ens medialis centralis), situat intre MD ) VP,
marginea sa mediala interpatrunzandu-se nucleul PF. Co!ine celule
pigmentate rotunde ji ovale de marimi variate. Prime)te aferente din campul 4
motor ji tnmite eferente spre putamen.
- Nucleul parafascicular (PF) este situat ventral de MD ) medial de CM, cu care
formeaza complexul centromedian-parafascicular. Prime jte aferente de
la campul 6 premotor ) tractul spinotalamic lateral, ) tnmite eferenJe spre
nucleul caudat.
- Nucleul circular format din subnucleul central lateral ji subnucleul paracentral,
care este localizat pe marginea laterala MD pon,iunea lui caudala
continuandu-se medial nucleul central medial iar lateral nucleul central
lateral.
feren[ele nucleilor intralaminari provin de la formaJiunea reticulata
trunchiului cerebral, SAAR pe calea tractului central a1 tegmentului. Nucleul
circular primesc sferen(e ji de la nucleii dinJat ji fastigial cerebeloji, precum ji
ale sistemului paleospinotalamic. Nucleul centromedian prime jte aferenJe
de la globus pallidus pe calea fasciculului talamic ) de la coex (campul 4).
Nucleul parafascicular prime5te de la conexul cerebral (campul 6). Fibrele
conicale utilizeaza calea buclei pedunculului cerebral, adica coboara paa la
jonc(iunea mezencefalodiencefalica prin capsula intema, unele fibre strabat
substan[a neagra ji devin apoi ascendente pent intra in talamus.
Eferentele nucleilor intralaminari merg catre toate stmcturile corpului
striat, prin fibrele talamostriate care dau colaterale pent acele arii corticale
care se proiecteaza cel pu(in un nucleu talamic de releu. Nucleii intralaminari
(inai ales CM) au ro1 in mecanismele de integrare ) activare diza
intratalamica, avand legaturi cu ceila1)i nuclei talamici. Asigura transmisia
senzoriala asociativa prin aferen(e1e paleospinotalamice ) eferen(e1e spre
conexul limbic ) alte zone corticale (frontoorbitale).

284

AM ATO II\7 FUNC

ONAL7\ 5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Nucleul centromedian

celule
4
Nucleul caudat
Nucleul emboliform

de
spre
Globus palidus

Putamen
Formatiunea
reticulata

Fig. nr. 85. Conexiunile nucleului intraluminar centromedian (dupa W.

Kalile, Werner
Platzer)

la

2. Nucleii liniei mediene (NLM) se gasesc in apropierea teniei talamice, in

adeziunea intertalamica pon,iunea caudala ventriculului III, fiind
reprezenta(i de:
- nucleul paratenial
- nucleul paraventricular
- nucleul reuniens
- nucleul romboidal
Ace jti nuclei primesc aferente de la nucleii intralaminari, MD, corpul
striat, hipotalamus pe calea fibrelor periventriculare, fibre paleospinotalamice.
Trimit eferente spre cortexul prepiriform, entorinal ji frontoparietooccipital. Au
rol in activit(ile viscerale.
3. Nucleul talamic reticular (R), este situat intre lama medulara extema ji capsula
intema, fiind strabatut de fibrele talamocorticale ) corticotalamice. Aferentele
provin de la coex ji formatiunea reticulata trunchiului. Eferen(ele merg spre
formatiunea reticulata tegmentului mezencefalic ji spre al(i nuclei talamici,
avand ro1 in integrarea activita(ii talamice.
Exista serie de nuclei inea nec1asifica(i: submedial, suprageniculat ji
limitans, to(i avand legaturi nuclei specifici talamici. Primesc aferente de
forma(iunea reticulata trunchiului ji cortex ji trimit eferen(e spre cortexul
orbitofrontal.
Dupa legaturile lor caile ascendente ji cortexul cerebral, nucleii
talamici pot h c1asifica(i in:
- nuclei de releu, cu legaturi bidirec(ionale cortexul. Ei se gasesc pe
caile ascendente ji apa,in paleotalamusului (, VIL, VPL, VPM);
285

 TOMT FUNC

ONAL

5TSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

- nuclei de asociatie, a)eza(i intre nucleii speciici ji cortex. Nu primesc

fibre directe de la caile ascendente. Apart,in neotalamusului (MD, LD, LP, );
nuclei de asociatie ji activare difuza, care apartin arhitalamusului (VAL,
IL, LM,R).
Conexiunile talamusului
Talamusul reprezinta un mare centru sensitiv subcortical, iind statie
de intrerupere obligatorie pentru caile tuturor formelor de sensibilitate, in
drumul lor spre scoar(a cerebrala. De la aceasta regula exista singura exceptie,
reprezentata prin caile olfactive, care ating cortexul direct. Intre talamus ji
nucleii subcorticali conexiunile se fac unidirec(ional in sensul talamonuclear.
Caile man ascendente se termina proiectie corticala, dar, majontatea dintre
ele trimit fascicule colaterale catre nucleii subcorticali.
Legaturile dintre talamus ji scoart, a se fac atat in sens ascendent cat Ji
in sens descendent, astfel leziunile conicale provoaca degenerescen(a
nucleilor corespunzatori, iid organizate in patru pediculi talamici:
.) pediculul anterior, une jte grupurile nucleare anterior ji medial
talamice de cortexul frontal, traversand bra(ul anterior a1 capsulei
inteme;
.) pediculul supenor strabate bratul posterior a1 capsulei intee face
legatura intre gpele de nuclei ventrali ji laterali lobii parietal )
frontal in zonele vecine jan(u1ui central;
.) pediculul posterior care traverseaza segmentul retrolenticular al
capsulei inteme ji leaga port, iunea posterioara talamusului lateral,
pulvinar ji CGL zona posterioara lobului parietal ji cortexul
occipital
pediculul inferior trece prin segmentul sublenticular a1 capsulei inteme
d.) stabilind legatura intre talamusul posterior ji CGM anumite regiuni
ale lobului temporal. Con(ine radia(iile acustice ji fibrele
temporopontine.

Fig. Nr. 86. Radia[iile talamice (dupii W. Kalile, Werner Plntzer)

286

ANATOMIA FUNCTEONALA SISTEMULUT NERVOS CENTRAL

he
l

Talamusul este sediul ultimului neuron a1 lantului ascendent al

analizatorilor, in nucleii talamici terminandu-se axonul deutoneuronului. In
.azu1 cailor inai complexe, talamusul reprezinta ultima piesa inlantuirii
neuronale care inlocuie jte deutoneuronul.
Fascicule ascendente.
Lemniscul medial (bandeleta lui Reil) contine:
fibrele deutoneuronului din nucleii Go11 ji Burdach care
conduc sensibilitatea propiroceptiva conjtienta ) tactila
epicritica;
fibrele sensibi1ita(ii exteroceptive
proprioceptivc din
domeniul nervilor cranieni;
ibrele sensibilitatii gustative ji vestibulare.
Lemniscul lateral (bandeleta periferica lemniscului medial) conduce:
fibrele deutoneuronului auditiv care merg spre metatalamus;
fibrele deutoneuronului vizual care merg de asemenea spre
metatalamus.
Lemniscul spinal conduce:
fibrele deutoneuronului fasciculului spinotalamic, care
conduce sensiblitatea exteroceptiva din segmentul medular.
Panglica trigeminala cuprinde fibrele din nucleul sensitiv at nervului
Pedunculul

cerebelos

supenor

realizeaza conexiunile

ceebelo-

De la talamus pleaca spre scoarta cerebrala un numar mare de , care

=rcuna fibrele care leaga scoart,a de talamus alcatuiesc radiatiile talamice
. rona radiata) Elementele sale componente sunt ajezate la inceput in
-r pierea suprafetei straturilor optice, deci in partea mediala capsulei inteme.
- :acolo patrund in centrul oval ji se lndreapta spre fata proda scoart, ei
-.:.bra1e.
In cadrul radiatiilor talamice se disting, dupa directia fibrelor, diferi(i
:< unculi. Se descriu un peducul anterior, unul supeor, unul inferior ) unul
terior. Pedunculul anterior trece prin bra|il anterior al capsulei inteme spre
.out frontal. Pedunculul supenor se indreapta spre circumvolutiile pre ji
stcentrala (girus pre- ji postcentral) ji regiunile invecinate, trecand bra;u1
- terior a1 capsulei intee, mapoia fasciculului piramidal. Aceasta regiune
de se despan caile urmate de sensibilitatea tactila, auditivi ji vizua1a se
z ne)te sensitiva. Pedunculul posteor realizeaza legatura dintre talamus ji
. rul occipital, precum ji zonele invecinate ale lobului parietal ji temporal.
edunculu1 infenor strabate pon,iunea sublenticulara capsulei inteme ji se
lerde in lobul temporal ji lobul insulei.

287

ANATOMT\

FUNCTTONAL

SI5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Radiatiile optice leaga corpul geniculat lateral de scoan,a vizuala de pe

buzele scizurii calcarine. in drumul lor aceste radia)ii se alta la inceput in zona
retrolenticulara capsulei inteme, de unde iau direc(ie anterolaterala, pe urma
in interiol lobului temporal cotesc, formand cotul temporal al radiatiilor ji se
indreapta posteor, lateral de prelungirea sfenoidala ) occipitala ventriculilor
laterali. Iapoia prelungirii occipitale radia(ii1e optice descriu un al doilea cot
cotul occipital ji se pierd in buzele scizurii calcarine.
Radia(iile acustice leaga corpul geniculat medial de aria auditiva
pnmei circumvoluJii temporale (girul temporal supenor). ele trec la inceput
prin port,iunea retrolenticulara capsulei inteme, deasupra cailor vizuale. Pe
urma descriu un cot directia superioara ji, in sfarjit, se tennina in faJa
profuda scoart,ei.
Talamusul inai are legaturi ji cu corpul striat. Exista
talamoreticulare, talamocaudate i fibre direc(ie inversa, striotalamice, care
provin inai ales de la nucleul lentiform. Prin intermediul acestor conexiuni,
talamusul actioneaza asupra cailor descendente ale sistemului extrapiramidal,
care pomesc sau sunt in legatura nucleii inai sus aminti(i ale corpului striat.
Pe de alta parte, talamusul reprezinta un nucleu important pe traiectul unor
circuite
conicostotalamoconicale,
conicostriorubrotalmocorticale
ji
corticopontocerebelotalamocorticale, prin intermediul carora se exercita un
control conical a1 activita(ii motoare.
Legaturile descendente se fac nucleul ro)u, substan(a reticulata
trunchiului cerebral ji cu pu(ine1e fibre ale talamice ale fasciculului rubroolivar
sau fasciculul central a1 calotei.
Coex/i/e nucleilor proiectie corticala. Nucleii cu proiectie
corticala se impart in do gpuri: nuclei de releu Ji nuclei de asociatie.
Nucleii de releu - Componentele panglicii lui Rei1 (lemniscus medialis),
abordeaza gpul posteor a1 nucleilor ventrali.
Fasciculele spinotalamice se termina in nucleul ventral posteroinfeor.
In nucleul ventral posteromedial (nucleul arcuat) se termina fibrele panglicii lui
Rei1, care velmiculeaza sensibilitatea exteroceptiva din teritoriul nervilor
cranieni: fibrele nucleotalamice, cunoscute ji sub numele de panglica
trigeminala. Port,iunea pnncipala panglicii lui Reil (lemniscus medialii), Ji
anume fibrele bulbotalamice se pun in contact nucleul ventral postero-lateral.
FormaJiunile panglicii lui Reil iji pastreaza dispozi)ia manunchiurilor
lor de ji la termina(iune, aja incat exista somatotopie ji la nivelul
nucleilor talamici. Deci, gmpul posterior a1 nucleului ventral prime)te
impresiuni exteroceptive proprioceptive conjtiente prin panglica lui Reil. Pe
lga lemnisc, gmpul posterior inai prime jte incita(ii proprioceptive prin
colaterale din fasciculul longitudinal posterior, pedunculii cerebeloji supeori
etc.
288

ANATOMTA FUNC

ONALA STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

Proiectia conicala grupului posterior se face pe circumvolutia

retrorolandica (gyrus postcentralis), in felul urmator: nucleul ventral
posteroinferior pe cimpul , nucleul ventral posterolateral pe campul l ji 2 )
nucleul ventral posteromedial pe campul 2.
Nucleul ventral intermediar este locul de terminatiune fibrelor
vestibulotalamice ji unor colaterale din pedunculii cerebelo)i superiori.
Nucleul se proiecteaza pe campul .
Subdiviziunile grupului anterior al nucleului ventral sunt in legatura
caile cerebeloase, care trec prin pedunculul cerebelos supenor ) eferen(e1e
globului palid. in nucleul ventral anterolateral (port, iunea posterioara), se
termina fibrele de provenienta cerebeloasa, cuprinse in pedunculii cerebelo ji
superiori. Somatotopiei nucleilor cerebeloJi ii corespunde somatotopie
analoga acestui teritoriu talamusului. Segmentul posterior al nucleului
ventral anterolateral se proiecteaza pe campul motor 4. Port,iunea anterioara
nucleului prime)te palidotalamice, pe care le proiecteaza pe zona
premotoare cimpul 4a ji 4b. Alte aferen(e palidotalamice ajung la nucleul
lateropolar ji de acolo sunt transmise de asemenea zonei premotoare campul
6 ji 4S.
La nucleul ventral anteromedial ajung aferen[e de la nucleul interstitial
(nucleul fasciculului longitudinal medial), precum ji de la cerebel. Impulsurile
sosite de la ele se pare se proiecteaza in cimpul 8 aria oculara ji sunt in
legatura motilitatea globului ocular.
Conexiunile nucleului reticulat sunt prea bine cunoscute. Caile care
abordeaza nucleii ventrali se pare trimit colaterale ji la fragmentul zonei
reticulate, situat in dreptul acestora.
Nucleii anteriori sunt in legatura hipotalamusul ) aparatul
olfactiv. Ei primesc aferente de la tuberculii mamilari fasciculul
mamilotalamic , de la centrii olfactivi bazali ) de la nucleii nipotalamici.
Eferentele nucleilor anteriori se termina in circumvolutia corpului calos (gyrus
cinguli), in campurile 32 ji 24.
Nucleul medial at talamusului prime)te aferente din zona spaJiului
perforat posterior (fossa interpeduncularis), de la globul palid,
nucleul
amigdalian, precum ) de la ceilalti nuclei diencefalici: nuclei ventrali, nuclei
ventriculari ji de la hipotalamus. Eferentele sale se proiecteaza pe pon, iunea
anteroinferioara lobului frontal campile 8, 9, 10, 1 l , 13, 14, 44, 45, 46,
47.
Corpul geniculat lateral reprezinta sta(ie de intrerupere pe caile
vizuale. La e1 se termina ibrele aduse de tracturile optice. Eferen(e1e
constituind radia(iile optice, se indreapta spre zona vizuala lobului occipital:
cpul 17, 18 i 19. Pe langa radia)iile optice de la corpul geniculat lateral inai
pleaca fibre cu ro1 reflex spre tuberculii cvadrigemeni anteriori (colliculus
289

AN\TOMTA

FUNCTTONAL

55TEMULU1 NERVOS ENTRAL

supenor), pe care-1 abordeaza prin bratul coliculului anterior, dar inai ales spre
nucleii pretectali.
in corpul geniculat medial se termina cea inai mare parte fibrelor
acustice, vehiculate de por|iunea laterala panglicii lui Rei1. De la nivelul lui
pomesc radia(ii1e acustice, paa la prima circumvo1u)ie temporala (gyrus
temporalis supenor), campurile 41 ji 42. Pe langa lemniscul lateral, corpul
geniculat medial inai prime)te fibre ji de la tuberculii cvadrigemeni posteriori
(colliculus inferior). De asemenea, se inai termina la nivelul lui fibrele
comisii lui Gudden, care, trecand prin tracturile Ji chiasma optica, unejte
corpii geniculati mediali (i tuberculii cvadrigemeni posteriori de pae cei
de partea opusa.

15

11- nucleu anterior

12- nucleu medial
13 pulvinar
14- nucleu geniculat medial
15- nucleu lateral
16 nucleu ventral
anterior 17 nucleu
ventral lateral
18- nucleu ventral posterior

2- premotor
3- aria motorie precentrala 4aria senzitivo/motorie
5- lob parietal
6- cuneus
7- aria striata (vizuala)
8 girus cinguli
9 lobi parietal sl temporal
10- coexul auditiv (lob temporal)

19-nucleu geniculat lateral

Fig. Nr. 87. Arlile de proiectie corticalii ale nucleilor talamici (dup W. Kalile, Werner

290

Nucleii de asociatie. Nucleii de asocia[ie nu primesc aferente dinafara

diencefalului; fibrele care se termina aici provin de la cei1a(i nuclei talamici.
Nucleii laterali, nucleul laterodorsal ) lateroposterior primesc aferente
he la nucleii ventrali ) de la nucleul medial. Fibrele for eferente se proiecteaza
scoart, a lobului parietal (campurile 5 ) 7). in nucleii pulvinarului se termina
Eibre provenind de la corpii geniculati , dar ei sunt in legatura ji al(i nuclei
.a1amici. Ei trimit fibre inspre scoarta cerebrala, la nivelul parietal campul 7,
3 9, lobul temporal c:impul 37 ) lobul occipital campul 17, 19.
Nucleii proiec[ine subcortical. Nucleii intralaminari primesc
aterente de la cerebel (nucleul dintat nucleus dentatus ji nucleu dintati
accesorii nucleus emboliformis) ji colaterale din calea bulbotalamica
i lemniscus medialis) ji din fasciculul longidinal posterior. Fibrele lor eferente
lndreapta inspre corpul striat, capul nucleului caudat, putamen, globul palid,
nucleul parafascicular ) spre nucleul medial a1 talamusului.
Conexiunile nucleilor ventriculari sunt ica destul de pu(in precizate. Ei
trimit eferente la hipotalamus ji la mezencefal. Se pare au legari )
fasciculul longitudinal posterior al lui Schutz.
Talamencefalul provine din lama alara veziculei diencefalice. Lama
ndamentala diencefalului da najtere la zona intinsa transversal, la nivelul
Dazei encefalului. Pon,iunea mediana acestei zone formeaza peretele inferior
al ventriculului mijlociu ji se nume jte hipotalamus. Port,iunea laterala se
asejte sub strarile optice ji poarta denumirea de regiunea suboptica sau
abtalamica. Cu toate cele doua formatii se aa in continuitate, chiar se
r..erpatrund atat din punct de vedere morfologic cat ) nctional, trebuie sa se
* deosebire intre regiunea suboptica, atajata sistemului extrapiramidal, ji
z potalamusul care reprezinta un centru vegetativ supenor.
FuncJiile talamusului
Talamusul are ro1 in transmiterea idela informatiilor senzoriale, in
c1ec(ionarea inputului, echilibrarea outpului, sincronizarea ji desincronizarea
-iivitatii conicale, prelucrarea in paralel informa(ii1or, integrarea )
epozitarea lor.
Participa la sistemul motor prin integrarea lui in doua circuite:
1, conex-talamus-conex
2. cortex-corp striat-talamus-cortex.
Talamusul c(ioneaza pe baza doua cai aferente, peferica 5i centrala.
Calea periferica este constituita dintr-o componenta speciica care aduce
mformatii senzoale relativ elementare de la periferie, informand talamusul
despre modificarile din mediul intem Ji extem, i cale nespeciica, reticulara,
care moduleaza activitatea talamusului prin mecanisme inhibitorii.

291

ANATOM T A FUNC

ONALA

SISTEMULUT NERVOS CEITRAL

C/e centrala datorita conexiunilor corticale leaga talamusul

de
mecanismele memoriei asociative ji- 1 supune controlului inhibitor cortical,
care-i moduleaza selectiv tonusul de fond. Talamusul intervine in elaborarea
activita(ii motorii, in initierea ) organizarea ei de catre cortex, dar actioneaza )
asupra centnlor inferior legaturile sale corpul striat Ji hipotalamusul.
Reactiile mediate de catre talamus sunt dize, excesive daca nu intervine
actiunea, moderatoare cortexului ale carui reactii sunt discriminative, precise,
moderate ) ades lente. in leziunile lobului frontal au loc perturbari ale
mecanismelor asociative ) de comportament caracterizate pnn imposibilitatea
de inhibare raspunsurilor emo(iona1e excesive.
Vasculariz !a talamusului
lrigatia talamusului este asigumata de catre:
1. Artera comunicanta posterioara, originea pediculului mamilar;
2. Artera cerebrala posterioara, originea doi pediculi vasculari:
- pediculul postmamilar care are ramuri arteriale talamoperforante;
pediculul talamogeniculat
3. Artera coroidiana care da artera pulvinamlui;
4. Artera cerebrala mijlocie care da aera lenticulooptica.
Talamusul lateral este irigat de arterele talamogeniculate, lenticulooptice
ji talamoperforante. Talamusul medial este irigat de arterele coroidiene )
ramura aerei postmamilare. Pulvinarul este irigat de aera pulvinarului ji
ramuri din arterele talamogeniculate.

6.2.2. Metatalamusul (Metatlialam ns)

Este alcatuit din cei doi corpi geniculati: corpul geniculat lateral 5i
corpul geniculat medial.
Corpii geniculati laterali prezinta nijte proeminente din masa
talamusului, siate indaratul Ji dedesubl pulvinarului. Este legat prin bra)ul
cvadrigemen supenor de coliculul cvadrigemen supenor. La ei se termina
radacinile tracturilor optice.
Este format din doi nuclei:
- nucleul ventral format din nucleul pregeniculat Ji din celule dispersate situate
medial de nucleul dorsal principal;
- nucleul dorsal principal, care are stmcta lamelara fiind impan,it din punct de
vedere (1 in jase lame, corespunzatoare topografiei retiniene: lamele
1,3,6 primesc fibrele nervoase din paea nazala retinei, ji lamele 2,4,5 care
pmesc ibrele nervoase din partea temporala retinei.
Corpul geniculat medial este inai mic precedenl Ji de culoare inai
inchisa, gasindu-se dipus idal bra(u1ui cvadrigemen supenor, culcat pe
pedunculul cerebral, dorsal de jantu1 lateral a1 mezencefalului. Anterior se
292

ANATOMIA FUNC

ON4L SZSTEMULUT NERVOS CENTRAL

termina in el lemniscul lateral (calea acustica), iar posterior se continua

bratul posterior care i1 leaga de tuberculul cvadgemen inferior. Aici se gase jte
at IV-lea at caii auditive. Din punct de vedere stmctal este impart,it in
tei pa,i: mediala, ventrala ji dorsala. Sunetele acute se proiecteaza medial iar
cele grave lateral.
Corpul geniculat lateral ) corpul geniculat medial au structura
diferita: la corpul geniculat medial se gase)te un nucleu propriu, celulele fiind
aproape uniform diseminate pe toata intinderea sa, iar in interiorul corpului
geniculat lateral se ogasesc inai multe aglomerari de celule nervoase, separate
intre ele prin lame medulare sub(iri. Corpul geniculat lateral are forma unui
ovoid cu axul lung in direc(ia ibrelor tractului optic. Bazal, ovoidul este scobit
pentm primi ibrele tractului optic. Nucleii din care este alcatuit se imbraca
unii pe a1(ii foile de ceapa, putandu-se distinge patru paturi concentnce, din
care prima are pe faJa laterala continuitate treia, in timp doua ji patra
sunt izolate. Bazal, exista doua paturi bogate in celule man, paralele intre ele,
inai subJiri decat celelalte paturi. Aceste paturi bazale se indoaie indarat,
acoperind pe acelea care se imbraca in forma foilor de ceapa.
6.2.3. Epitalamusul (:piflfnns)
Epitalamusul este alcatuit din doua port,iuni, tara legati functionale
aparente intre ele: epifiza ) aparatul habelunar.
/.) ar
nar este format din stria medulara,
(habenula ji comissa habelunara)
Stria medulara este forma)iune aflata la suprafata nucleului talamic, la
limita dintre fetele superioara ji medialis. Posterior se etaleaza, formand trigonul
habenulei, care contine in profunzime
eii_
latl i me
Comisa posterioara (habenulara) este situata in lama inferioara
pediculului epifizei. La nivelul sau se incmci jeaza fibre aduse prin stria
medulara, de la nivelul hipocampului (i nucleului amgidalian. Tot aici se
incrucijeaza din nucleul comisal, intestitial ji nucleii pretectali. Inferior
de comisura se organul subcomisural (component a1 organelor
circumventriculare).
Organul subcomisal este complex de celule cilindrice, ro1 de
cre)tere secre!*ei de aldosteron, (i in adaptarea la fg.
in afara aferen!e1or primite de nucleii habenulari, de la hipocamp )
nucleul amgdalian, aici inai sosesc aferen(e din aria septala, ariile olf
tive, substan(a perforata anterioara, ceea confera epitalamusului ro1 in
reflexe
punt
v. Aceste impulsuri aduc inforaJii viscerale la nucleii
din regiunea superioara mezencefalului.

293

 FUNC

ONAL

S15TEMULU NERVOS CENTRAL

unde ji-a ji luat numele excrescenta superioara, , ' R. Zitie cu

hipofiza
excrescenta inferioara diencefa1u.1ui. Epifiza se prezinta un corpuscul de
forma unui turtit de sus in jos, baza indreptat
anterior. Ea fost
comparata cu un de,brad. care i adus numele de glanda inea
sau de conanum. Epiiza este aezata intre spleniul corpului calos,
care se afa deasupra ji tuberculii cvadrigem_eni .antrior care se gasesc
dedesubt. Spatiul dintre tuberculii cvadrigemeni anteriori se inai nume jte ji patul
1 ndeipineale.
Epifiza este legata de comisura habenulara,
este inconjurata
exceptand baza de pia
ha.benulele.
Ea
mater. Baza prive jte inainte, spre cavitatea ventriculului mijlociu. Acesta
tnmite prelungire in mijlocul ei, care imparte glanda incomplet intr-o
lama superioara ji lntr-una inferioara. Prelungirea se nume jte recesul ineal.
Sub recesul pineal se alta comisura posterioara, iar inferior de
ta on iciul
apeductului lui Sylvius. D asupra bazei
epifizei se gase)te alta
supcrioare
evaginatie ventriculului, care poarta denumirea de recesul suprapineal.
in ceea prive jte structura, epifiza este alcatuita din celule pineale.
gpate in mici lobuli, separati intre ei de tracturi conjunctivovasculare. intre
celulele pineale se gasesc celule nevroglice. Fibrele gliale patrund in septele
conjunctivovasculare, aja incit la nivelul epifizei separatia dintre form !ii1e
tisulare de provenienta ecto- 5i mezodermala nu este aparenta, in structura
glandei survin modiicari involutive, dupa varsta de 7 ani. Dupa 14 ani apar in
interiorul epifizei concretiuni calcare, care se inmul(esc varsta (acervulus).
Epifiza are conexiuni nervoase. Din aparatul habenular (s
lara.
nu
enulei) provin fibre care alcatuiesc retea intre celulele pineale. Pe
de
parte patrund in organ fibre vegetative, de-a lungul vaselor provenite din
pia mater.
Din punct de vedere nctional, rolul epiizei fost multa vreme
necunoscut. Strucra senzoriala de la venebratele inferioare disparut complet.
Cercetale din ultimul timp, inai ales ale jcolii romane jti, ale Acad. . .
Parhon, St. Milcu ) colaboratoi, au stabilit epifiza este glanda
un rol important in dezvoltare. Epifiza este un frenator a1
joaca ro1 in cre)terea i n metabolismul protidic, glucciiddiicc i minera .

ANATOMIA FUNCTTON4LA 4 515TEMULUT NERVOS CENTR\L

15
10

1- habenula
2- stria medulara talamica

9- tractul hebenulotegmentar

nucleul tegmental dorsai

11- tractul habenulo-interpeduncular

4- substanta perforata anterioara (aria olfactiva)

12 ucleul interpeduncular
13- epifiza

are gda

14 ch asma
15- hipofiza

tractu habenulotectal

16 bu bu

if

Org. Nr. 88. Conexiunile habenulei (dR* W. Kahle, Werner Platzer)

6.2.4. Hipotalamusul (Hypothalamus)

Hipotalamusul reprezinta paea ventrala diencefalului, care formeaza
totodata
E1 este singa pon,iune diencefalului,
care apare la
la adult, in zona mijlocie bazei encefalului. Dinspre
cavitatea ventricu1ara e1 este delimitat fa(a de talamus prin antule
hipotalamice La suprafata, limitele lui sunt reprezentate de chiasma ji
tracturile
tice i de s a)iu1 perforat posterior.
Hipotalamusul reprezinta un imponant centru de coordonare functiilor
ocrine, sistemului nervsweetativ si componamenlli,coit1ona1.
Hipotalamusul are forma de palnie tunita lateral ) prezinta doua fe(e:
Fa(a superioara corespunde cavita(ii ventriculului III ji se intinde paa
la nivelul JanJului hipotalamic;
Fa(a inferioara se alta la baza creierului in spa(iu1 optopeduncular
delimitat astfel:

295

ANATOM1\ FUNC

ON4L STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

- anterior de chiasma optica

- antero-lateral de tracturile optice
- postero-lateral - de pedunculii cerebrali
- posterior de planul tangent care trece la marginile posterioar. .
corpilor mamilari.
Fa(a inferioara prezinta proeminen(a centrala numita tuber cir.-care se continua inferior tija pituitara de care este legata hipofiza. in >
tuber cinereum se gasesc pat proeminen(e:
- una anterioara numita eminen)a mediana
- doua laterale numite eminen)ele laterale
- una posterioara numita eminenta postinfundibulara.
intre aceste patru proeminente 5i tuber cinereum se delimiteazi .-.ztubero-infundibular, iar posterior de ele se gasesc corpii mamilari
.
am/// nre). Posterior de corpii mamilari se alta substanta perforata poic
care este strabatuta de inai multe canale de mici dimensiuni prin c z
ramuri ale aerei cerebrale posterioare. Substanta perforata posterioara . - ..-i
in profunzime nucleul interpeduncular (c/es interpeduncularis) in . .
termina fasciculul retroflex are conexiuni corpii mamilari ji form. -. r.
reticulata.
Tuber cinereum
se continua macroscopic
dincolo de ..- i <, i
diencefalului, cu formatiunile din . Astfel, pe deasupra chiasmei . .
este in continuitate cu lama terminala, iar peste tracturile optice s :-
nervoasa spa)iului perforat anterior. Pe deasupra tuberculilor mamil
..
. in legatura spa(iu1 perforat posterior. De partea cea inai decliva .
c>i
cinereum se prinde tulpina pituitarei, de care este legata hipofiza. Partea .-. mr.
tulpinei este excavata. Ea are forma unei palnii care se nume jte i
=. -
care continua in jos excava)ia tuberului. Pe urma, tulpina punte -. i
transforma intr-un cordon plin, de direc(ie u jor oblica, in jos ji lnain'.. .: .
se gasejte atamata hipofiza.
Hipofiza, sau glanda pituitara este glanda cu secretie intemi. : : .
strans legata de hipotalamus, nu numai din punct de vedere topoz: . .
func)iona1.
Chiasma nervilor optici
este lama de substan(a alta .
transversal. De la co1)urile sale laterale pleaca in directie anteric.
in optici, iar in direc(ie posterioara tracturile optice. Examinata pe ...-. .
. sagitala, chiasma are direc(ie pu)in oblica in os i inainte.
inainte lama terminala, iar inapoi tuber cinereum. Prin fa(a
sa <= chiasma ia pae la formarea plan)eului ventriculului III.
Deasupra ei . _.<! recesul optic, iar mapoia ei infundibulul. Fa(a inferioara
chiasmei . _ - pe cortul hipofizei (diaphragma ee//ie) imediat
mapoia jantul u.
,. sfenoidului. Chiasma alcatuiejte
pon,iunea optica hipotalamusului

296

ANATOM1\ FUNCTEONALA STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

De la unghiurile chiasmei pomesc in direc(ia posterioara. doua benzi de

ta alba, care poarta denumirea de tracturile optice. De la origine ele se
pta divergent spre pedunculii cerebrali, alcatuind lata posteromediala
ui perforat anterior. Mai inapoi patrund in despicata lui Bichat,
jura faJa inferioara ) mediala pedunculilor cerebrali ) se bifurca intr-o
ina laterala ) una mediala. Radacinile se termina in corpii geniculati
trei. Denumirea de corp geniculat provine de la asemanarea cu un
chi cotirii brujte tractului optic la nivelul trecei in corpul geniculat
Din punctul de vedere al provenien(ei fibrelor care intra in constitia
or chiasmei ji bandeletelor optice, aceste formaJiuni reprezinta fasciculele
iorizate ale sistemului nervos central. Ele reprezinta calea urmata de a
neuronilor can optice.
Structura hipotalamusului. Nucleii hipotalamusului.
Pe sectiune fmontala la nivelul hipotalamusului, se observa dispunerea
for vegetative in trei straturi succesive in jul cavita(ii ventriculului III.
la exterior la interior, acestea sunt:
1. Stratul periventricular inai bine reprezentat anterior unde formeaza
tica, considerata zona independenta hipotalamusului dar care are legari
cesta;
2. Stratul lateral inai bine reprezentat posteor ) care formeaza
talamica laterala;
3. Stratul medial inai bine reprezentat anterior care formeaza aria
lamica mediala, stctura ) nctii complexe.
Intre ariile hipotalamice laterala ji mediala se gasesc: columna
lui, pediculul mamilar ji fasciculul retroflex, care separa practic cele
arii hipotalamice: laterala de mediala.
Aria reo tica este
zona mica siata in paea anterioara
talamusului posterior de lama terminala, intre comisa alba anterioara )
optica, (i contine trei nuclei:
- Preoptic periventricular
Preoptic medial
- Preoptic lateral
hipota1amica laterala este limitata lateral de capsula intema )
ea subtalamica Ji se continua anteor cu nucleul preoptic lateral. Inferior
aceasta se gasejte regiunea ventrala tegmenlui mezencefalic. Aria
talamica laterala contine urmatorii nuclei:
- Nucleii berali
- Nucleul tubero-mamilar
- Nucleul lateral
Aria hipota1amica mediala este impart,ita dinstre anteor spre posterior
in regiuni
297

ANATOMIA FUJCTEONAL SISTEMULUT NERVOS CE!TRAL

Re giunea supraoptic, care contine urmatorii nuclei:

- Nucleul supraoptic (nucleus stipraop/icns ) situat calare pe chiasma
optica, fiind unul dintre cei inai vascularizati nuclei;
- Nucleul paravenicular (nucleus paraventricularis) ajezat juxtafornic . sau la
nivelul la care columna fomixului se infunda in peretele ventriculului 11! iind
siat intre stalpul anterior al trigonului ) peretele ventricular
- Nucleul suprachiasmatic situat posterior de chiasma
- Nucleul anterior care se continua tara limita exacta aria preoptic.
Nucleii supraoptic ) paraventricular alcatuiesc glanda diencefalica cu .
in secretia de hormoni: Vasopresina (ADH) produsa de nucleul supraoptic Oxitocina produsa de nucleul paraventricular.
Regiunea tuberal patru nuclei:
- Nucleul infundibular (arcuat) situat inspre tija piitara, se dis U.. circular in
zona de legata dintre infundibul ji tuber cinereum. La nivelul lc:
lipse jte stral glial subependimar, fapt care ujureaza schimburile lichidul
cerebrospinal
- Nucleul
ventromedial (nucleus ventromedialis) situat supenor
precedenl, iind ce1 inai voluminos al tuberului
- Nucleul dorsomedial (c/es dorsomedialis) situat supenor de )ando hipotalamic
- Nucleul posterior a)ezat posterior de precedentii doi
Regiunea mamilari care este formata din doi nuclei:
- Nucleul mamilar medial
- Nucleul mamilar lateral
Aria hipotalamica mediala este impartita din punct de vedere func(iona1 idoua zone:
. Anterioara numita ) hipotalamusul anterior nctie hipotropi
(parasimpaticomimetica) rare)te ritmul respirator, cardia, scade tensiune
arteriala;
. Posterioara numita ) hipotalamusul posterior nctie ergotrop?
(simpaticomimetica), efecte antagoniste primului.
Hipotalamusul prezinta dubla legatura cu hipofiza, nervoasa prin cele
doua tracturi supraoptico-hipofizar u tubero-hipofizar, u vasculara prin
sistemul port hipotalamo-hipoizar.

298

4 NATOMT\

Se

m pe

FUNCTEONALA 51STEMULUT NEPVOS CENTPAL

Talamus
Fornix

Sant

po

sura anteri

Principa

nuclei
hi ota are

Fascicu

Comisura nteri

leu

cleu dorsomedia

nea preopti

Form

leul ventromedi

leul paraventric

ravntri

ucle

pre

nfundi

Fig. Nr.89. Structura hipotalamusului. Nucleii hipotalamusului

Vederefrontalii. (duR*

Netter F.)

299

1- fornix
2- nucleul paraventricular
3- nucleul dorsomedial
4- tuber cinereum - portiune ltcrl
5- tractul optic

6 nucleul supraoptic

7- nucleul ventromedial

6- nucleul infundibular
9- tuber cinereum

Fig. Nr. 90. Structura hipotalamusului. Sectiune froiitalii la nivelul lui tuber
cinereum (dp
W. Kahle, Werner Platcer)

Conexiunile hipotalamusului
Hipotalamusul este un imponant cent nervos, in legatura aparatul
organovegetativ. E1 constituie veriga intermediara intre talamus ji scoart,a
cerebrala, pe de pae, ) sistemul nervos vegetativ, pe de alta. Impulsurile
aferente sosesc la hipotalamus din toate direc!ii1e, inai ales de la nivelul scoart,ei
direct sau indirect ji de la nivelul straturilor optice. Excita(ia nucleilor
hipotalamici ac(ioneaza asupra neonilor sistemului organovegetativ. Actele
reflexe executate de organele inervate de acest sistem sunt realizate, in
consecin[a, cu participarea hipotalamusului. El are ro1 coordonator asupra
unor sectoare ale vie)ii vegetative, : circu1a!ia, termoreglarea, digestia,
excre)ia, sfera sexuala etc. Pe de al pae, hipotalamusul are mare inf1uen!
ji asupra sistemului endocrin, prin intermediul hipofizei, in reglarea secre(iei
careia joaca un ro1 important.
Ciiile aferente sunt numeroase. Hipotalamusul are legatura scoan,a
cerebrala prin:
- fibrele corticohipotalamice. Acestea provin din 1obu1 fontal Ji temporal
) inai ales din diencefal. Mai precis, fibrele corticohipotalamice iau naJtere din
zona premotoare campurile 6, 9 11 ji din aja-numita scoan,a viscerala,
cuprinzand: pon,iunea anterioara circumvo1u !iei corpului calos (gyrus cinguli),
pon,iunea posterioara lobului orbitar, po1u1 lobului temporal, segmentul
anterior al circumvo1u!iei hipocampului (gyras parahippocampalis), prin
trigonul cerebral (fornix) ji lobul insulei. parte din fibre ating direct

AN\TOO\ FUNC

ONAL 5I5TA\ ULUI NRVOS CCNTR4L

potalamusul ( directe), iar altele sufera intrepere in nucleii

'lamusului, seplui pelucid ji in zona incerta (fibre indirecte). Scoart,a
cerebrala poate exercita asupra hipotalamusului actiune excitatoare sau
inhibitoare. ac(iune inai ales inhibitoare asupra hipotalamusului pare sa
exercite scoart,a veche, rinencefalul.
- fibre talamohipotalamice, dintre nucleii talamusului tmit fibre inspre
iipotalamus in primul rand nucleul medial, pe urma nucleii anteriori ji
entriculari.
- dintre aferentele subcorticale men(ionam fibrele care provin de la:
corpul stnat, globus palidus fibre palidohipotalamice - (prin ansa lenticulari )
fasciculul lenticular, nucleul hipotalamic a1 lui Luys, zona incea ji nucleul
amigdalian (prin stria terminala).
- in hipotalamus inai sosesc aferente din regiunea calotei trunchiului
cerebral, inai ales de la substanta reticulara (fibre reticulohipotalamice). Prin
intermediul substantei reticulare, hipotalamusul sta in legatuma sistemul
activator descendent, care tmansmite la scoan,a cerebrala pe aceasta, cale
secundara, nespeciica, serie de excitatii somatice ) viscerele, sensitive ji
senzoriale de toate categoriile. Conexiunile se realizeaza pe calea pedunculului
mamilra ) pe calea fasciculului longidinal dorsal.
- exista fibre directe spinohipotalamice, care desparjindu-se din
fasciculele spinotalamice, duc la hipotalamus impulsuri provenite din teritoriul
visceral. Ma amintim fibre din fasciculul central a1 calotei care ajung la
tuberculii mamilari prin pedunculii lor.
- hipotalamusul este in legata aparal vizual prin radacina
retinohipotalamica chiasmei optice. Fibrele care alcatuiesc aceasta radacina
provin din celulele vegetative ale retinei trec prin nervul optic, chiasma optica )
abordeaza, hipotalamusul prin lama terminali. Ele se termina in parte in nucleul
paraventricular Ji infundibular, iar in pae ating prin tulpina pituitara
lobul posterior al hipofizei. Prin aceste legari, impresiile luminoase pot
f1uen(a sistemul vegetativ atat direct cat ji prin intermediul hipofizei.
- fibre olfactive indirecte, prin doua cai: 1. bulb olfactiv-cortex piriformcomplex amigdalian-nuclei septali-hipotalamus; 2. bulb olfactiv-conex piriformarie entorinala-hipocamp-nuclei septali-hipotalamus. Aceasta cale da posibilitatea
integrii informa(ii1or provenite de la difente intr-o forma adecvata
controlului hipotalamusului.
Caile eferente unt multiple ji se intind atat in direcJie ascendenta cat )
descendenta. Eferentele pot fi de proiecJie sau efectoare edocne.
Eferentele de roiectie: sunt indreptate spre structurile de unde sosesc
aferen)e1e utilizid aceleaji cai, unele ro1 in mecanismele de feed-back. Prin
intermediul fasciculului medial al creiemlui anterior (ibrele ascendente) (i
fomixul, aria hipotalamica laterala este conectata cu aria septala ji respectiv
301

ANATOM\ FUNC

ONAL STSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

hipocampul. Este cale de autoreglaj inputului hipocampic spre hipotalamus

Ji de control cortical asupra hipocampului. Fibrele descendente ale fasciculului
medial a1 creierului anterior constitue cale polisinaptica ac(iune asupra
centnlor motori autonomi din trunchiul cerebral ji ai substantei cenujii centrale.
Prin stria terminala ) calea amigdaliana ventrala eferen)e1e hipotalamice
mediale ji respectiv laterale ajung la nucleul amigdalian. Pe calea fasciculului
longitudinal dorsal aria hipotalamica mediala ) periventriculara tnmite eferente
spre substanta cenujie centrala mezencefalului, tectum ji nucleii tegmentului.
Prin diviziune mamilotalamica fasciculului mamilar principal corpii mamilari
trimit eferente ipsilaterale ji bilaterale spre nucleul anterior a1 talamusului Ji in
continuare pe gil cingular, iar prin diviziunea mamilotegmentara spre
tegmentul metencefalic. Eferen(e1e spre retina se fac pe calea fibrelor
tengentoretiniene care inchid circuitul retino-hipotalamo-retinian. Ele au rol
trofic, lezarea lor provocand apariJia retinitei pigmentare.
Fasciculul longitudinal dorsal al lui Schultz reprezinta importanta, cale
eferenta hipotalamusului. E1 porne)te
din
jumatatea
posterioara

hipotalamusului ji fibrele sale poseda teaca subJire de mielina. Trece sub

apeductul lui Sylvius, de parte ji de alta liniei mediane, ji coboara in
trunchiul cerebral. Fasciculul tnmite fibre la tuberculii cvadrigemeni, la to(i
nucleii vegetativi ai tnchiului cerebral, la nucleu motor ai rombencefalului )
.
la substan)a cenuie din sanul apeductului lui Sylvius. Pe lga acestea.
fasciculul lui Schultz ar inai cuprinde, dupa unii, in port,iunea sa anteoara )
fibre de legatura dintre talamus ji hipotalamus, precum ) fibre ascendente din
nucleul solitar, in continuarea fasciculului longitudinal dorsal s-a inai descris un
manunchi de amielinice, care coboara in substanta cenujie prependimara
maduvei spinarii. Acest fascicul paraependimal ar avea un ro1 in inervarea
organelor genitale.
Hipotalamusul este legat de talamus printr-o serie de
hipotalamotalamice, care in mare parte sunt continuate
prin
fibre
talamocorticale. Acest sistem are foane importan(a, realizand legata
ascendenta dintre hipotamus ji scoa cerebrala. Amintim in categoria
legaturilor hipotalamotalamice fasciculul mamilotalamic a1 lui Vicq d'Azyr.
Acesta provine din nucleul medial a1 tuberculilor mamilari, in care se termina
pe de alta parte stalpul anterior a1 trigonului (/t foricis ). Fasciculul lui
Vicq d'Azyr, dupa un scurt traiect ascendent, se bifurca intr-o rama anteoara
ji una posterioara. Ramura anteoara (mzm///o//ii/imicns) se termina in nucleii
anteriori ai talamusului care se proiecteaza la rdul lor pe circumvoluJia .
corpului calos (gyrits cinguli). Rama posteoara alcatuie jte
fasciculul
.
mamilotegmental
(Maseter/s mamillotegmentalis),
care inflectdu-se
posterior se iudreaptd catre substanj cenuJie din jul apeductului lui Sylvius ji
nucleul interpeducular. Mai jos, rama posterioara se inai pune in legata

ANATOMT\

FUNC]TONAL 515TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Hipotalamusul are conexiuni corpul striat in ambele sensuri; pe langa

striatohipotalamice exista ji hipotalamostriate,
Sub denumirea de fibre periventcuare se descriu fibre care iji au
in hipotalamus, descind calota pedunculara ji formaJia reticulara
paa la nivelul bulbului.

1- fire olfactivohipotlamotgmenle
2- stri terminala
3- amigdala

4 regiunea preoptica

5- nucleul ventromedial
6 fornix
7- hipocampul

6- corpii mamilari

fscicul lonsidinal dorsal

10- nucleul talamic medial

11 pedunculii corpilor mamilari
12- faciculul mamilotlmic
13 nucleul talamic anterior
14- fasciculul mamilotegmental

Fig. Nr. 91. Conexiunile hipotalamusului. - fibre siirace mielilnii, -fibre

bogate
mielina (dupii W. Kahle, Werner Platzer)

Eferentele
efectoare
endocrine: - se realizeaza prin doua
moda1ita(i: oervoasa
pe
calea
tracturilor supraopticohipofizar
ji
tuberoinfundibular, ) oorala.

Hipotalamusul este legat de epitalamus prin fibre hipotalamohabenularc

de hipoza
prin
fascicul
supraopticohipofizar
)
fasciculul
tuberoinfundibular:
- tractul supraotico-hipofizar, are originea in nucleii supraoptic i
paraventricular ji este format din fibre amielinicie care prezinta din loc in loc
nijte di1ata(ii numite dilatatiile Hering. De-a lungul acestor fibre sunt
transportate atat impulsuri nervoase cat ) vasopresina ) oxitocina in forme
inactive. Ace jti hormoni sunt lega)i de proteine transportoare: neurofizina l )
II. Cei doi hormoni vor Ii depozita(i in neurohipofiza, de unde printr-un mecanism
neuro-glio-vascular sunt eliberati in circu1a(ie.
- tractul tubero-infundibular, are originea in special in nucleul arcuat, dar
ji in ceilalti nuclei hipotalamici. El se termina la nivelul regiunii infundibulare
eminentei mediane. Acest tract transporta factoni activatori ) inhibitori,
moduleaza secre(ia adenohipofizei. De la nivelul eminen)ei mediane acejti
factori ajung in adenohipof iza printr-un sistem vascular dublu capilarizat:
sistemul pori hipotalamo-hipofizar, descoperit de Gr. . Popa U. Fielding in
anul 1930.
Sistemul port hipotalamo-hipofizar
Legatura vasculara este realizata prin intermediul sistemului pori
hipotalamo-hipofizar. Artera hipofizara superioara dupa patnde prin partea
antero-superioara tijei hipofizare, se capilarizeaza in jurul termina(iilor
axonilor tractului tubero-infundibular. De la acest nivel ele se vor continua cu
canalele venoase ale sistemului port, merg prin tija hipofizara paa la nivelul
adenohipof izei, unde se vor capilariza din nou in jul celulelor glandulare
formand sinusoide hipoizare.
Tractul tuberoinfundibular, contine fibre nervoase sub[iri care iji au
originea in nucleii tuberali anume ventromedial, dorsomedial ji infundibular,
) se extind in tija hipofizara. Substan(ele produse in perikaria intra prin
terminatiile axonale in capilarele ponale ji trec prin venele portale in patul
capilar a1 aenohipofizei. Acestea sunt substanJe stimulatoare releasing factors
care produc eliberarea hormonilor gonadotropi de catre adenohipofiza.
Produc(ia de releasing factors specifici nu poate Ii atribuita unor anumi(i nuclei
hipotalamici. Regiunea din care poate h indusa secretie crescuta prin
stimulare electrica, nu corespunde nucleilor tuberali. Stimularea regiunii
preoptice, duce la secre)ie crescuta de hormon luteotrop. Stimularea caudala
chiasmei optice, duce la eliberarea de hormon tireotrop, iar stimularea
hipotalamusului ventral (tuber cinereum paa la procesul mamilar), duce la
eliberarea de hormon gonadotrop. Pe langa releasing factors, au inai fost
identificati Ji factori inhibitori blocheaza eliberarea de hormoni in
adenohipofiza.

304

4N4TOM14

FUNC

ONAL S I5TEMULU NERVOS CENTRAL

re
nl

it

supraoptic,duce la creJtere secretiei de vasopresina,

in tim stimularea

nucleului paraventricular duce la crejtere secretiei de oxitocina.

In acest sistem neuronii elibereaza substante stimulatoare care sa
ecteze secre(ia hormonilor de catre glanda endocrina cum ar h hormonii
zonadotropi sau releasing factoni sistemului tuberoinfundibular), ci ei inji ji
produc hormoni care au efect direct asupra organelor (inta hormoni efectori.
Substan(e1e neurosecretirii ale axonilor ) ale ingrojarilor apar in
imaginea de microscopie electronica granule mult inai man decat veziculele
sinaptice. La nivelul capilarelor neurohipofizei, axonii formeaza termina(ii
contin vezicule sinaptice mici, clare, pe langa granulele man. La locurile de
contact termina(ii1e axonale, pere)ii capilarelor nu au inveli jul glial care, la
velul sistemului nervos central, formeaza legatura intre tesutile ectodermale
i mezodermale care invelesc toate vasele. La acest nivel
produsul
neurosecretiei patrunde in centul circulator sanguin.
La nivelul termina)ii1or bulbare ale celulelor neosecretorii, exista
deasemenea sinapse de origine necunoscuta.
Se presupune reglarea neurosecre(iei se realizeaza nu numai prin
contacte sinaptice dar ji prin fluxul sanguin. Vascu1ariza(ia excep(ional de
boqata nucleilor hipotalamici ) existenta capilarelor endocelulare sustin
aceasta teorie. Acest aranjament asigura cale pentru feedback-u1 umoral )
formeaza circuit regulator, pentru controlul produc(iei ji secre(iei
hormonilor, consta intr-un rare umoral ) unul neural.
Infundibulul
Tuber cinereum se ingusteaza la baza ji formeaza infundibulul ) recesul
'infundibular. Port,iunea descendenta infundibulului, unde sistemul nervos Ji
ce1 endocrin vin in contact, se nume)te eminen !a mediana tuber cinereum.
lama fina de (esut a1 adenohipofizei, ajunge la tuber cinereum, ji acopera partea
anterioara infundibulului partea infundibulara adenohipofizei . Cateva
insule mici de )esut acopera Ji spatele lui. in fe1u1 acesta, se disting, parte
proximala, hipofizei, mgine jte tuber cinereum (infundibulul ji partea
infmindibulara adenohipofizei) ji parte distala situata Jeaua turceasca
i adenohipof iza paea ei intermediara ji neohipofiza).
Suprafa!a proximala de contact are imp *!a peciala pentru
conexiunea dintre sistemul nervos ji ce1 endocrin.

ANATOMTA -\J NCTT ON AL.A 5Z5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Lama de celule gliale, care invelejte restul suprafe(ei creierului.

aici, ji capilarele ponale intra din adenohipofiza in infundibul. Acestea
rasuci inele vasculare cate un rare aferent unul eferent, can
traiect convolut ji uneori spiralat.
Vasculariza[ia hipofizei
imponanta sursa vasculara asigura complianta sistemului new =
cel endocrin. Vasele aferente artera hipoizara superioara ) aera hipo
inferioara , se desprind din aera caroti
intema. Artemele hipo
superioare formeaza inel arterial in juml part, ii proximale infundib
de unde mici artere se extind, prin inve1i)u1 adenohipofizei, in infundibul
disperseaza formand capilarele ponale. Ramurile recurente ale acestora
colectate de venele portale, care transpona sangele patului capi1a:
adenohipofizei.
Arterele trabeculare, se extind la adenohipoiza, au un traiect asc
in regiunea caudala ji deservesc segmentul distal al infundibulului. Sa
ajunge in felul acesta din patul capilar a1 adenohipolizei in vene.
Cele doua aere hipofizare inferioare deservesc neurohipofiza,
cateva ramuri ) in regiunea itermediara . Formeaza de asemenea nijte vase
speciale secundare. De aici, sangele ajunge prin vase ponale scune tot in patu:
capilar at adenohipofizei.
In felul acesta adenohipoiza primeste sange arteal direct. Cele de
inai sus ajung in infundibul in neurohipofiza, de unde sangele ajunge m
adenohipofiza prin vasele portale ji abia dupa aceea sunt drenate in circulali
venoasa.
Func(iile hipotalamusului
Hipotalamusul prime jte informatii somatice ji vegetative periferice, de lz
neocortex ji sistemul limbic. E1 functioneaza sub control cortical ji la randu\
sau controleaza toate manifestile de comportament somatic, vegetativ, nervos.
endocrin, influentand ) activitatea corticala. Hormonii tropi au ac(iune direct?
asupra creierului activand sau inhiband activitatea lui electrica, aduc modificr.
biologice ji biochimice indiferent de ac(iunea pe care exercita asuprc
glandelor tinta. Controlul asupra hipotalamusului poate direct pe calea
tracturilor conicohipotalamice sau indirect intermediul nucleilor talamic
anterior ji mediodorsal. Din punct de vedere anatomic hipotalamusul este situa.
in zona de tranzitie dintre formatiunile nervoase ji endocrine.
FuncJiile hipotalamusului sunt:
Neurosecre)ia. Consta in elaborarea, transportul ji eliberarea d<
hormoni de catre celulele nervoase care poseda constituen(ii asemanator
celulelor secretorii. Secre[ia hipotalamica este dirijata spre doua regiuni:

neohipofiza, care este rezervol secretiei nucleilor supraoptic (:

ales vasopresina) ji paraventricular (oxitocina). Acestea sunt transponate <
306

ANATOMIA

FUNC

ONAL 5TSTEMULU NERVOS CENTRAL

catre axonii tractului supraopticohipo zar sub forma inaciva ji vor Ii activa)i in
neurohipof iza, trecerea lor in sangele circulant fiind reglata de un dispozitiv
ncurogliovascular;
eminenta mediana care este locul de depozit al neurohormonilor
capabili sa activeze sau sa inhibe secre(ia hormonilor adenohipoiza respectiv
factori eliberatori (releasing factors) ji facto inhibitori (release inhibiting
actors). Eminenta mediana este ji sediul receptorilor care prin mecanisme de
feed-back controleaza secre(ia hipotalamica. Ea reprezinta 1ocu1 de convergenta
at cailor sistemului nervos central converg spre sistemul endocn peferic.
Factoni eliberatori ji inhibito reprezinta mijloace de control endocrin ale
potalamusului, fiind constituiti din molecule proteice distincte. Fiecarui
hormon hipoizar ii corespunde ce1 putin un factor inhibitor ji unul eliberator.
.Astfel nucleul supraoptic elaboreaza factori eliberator corticotropi, 1uteinizan!i
Ji factori inhibitor melanocitar; nucleul paraventricular elibereaza factor
eliberator tireotropi, luteinizant ji melanocitar; nucleul infundibular secreta
factor eliberator stimulat folicular ji de crejtere; nucleii corpilor mamilar contin
factor eliberator luteiizant; nucleul lateral factor eliberator ji inhibitor de
cre jtere. in eminen(a mediana sunt depozitati to(i acejti facto, fiind singura
mucra care posibilitatea de -i elibera in sistemul pori-hipofizar pentru
ajunge la adenohipofiza. in afara de factoni exogeni care controleaza secretia
cle neohormoni controlul este asigurat de catre circuitele de feed-back.
Pe langa neohormoni eminen(a mediana contine catecolamine, in
special dopamina, care ar mediatorii celor inai numeroi dintre factoni
eliberato, exceptand cei corticotropi care ar avea mediator preferenJial
acetilcolina.
Factoni de eliberare ji inhibare actioneaza specific asupra adenohipif izei,
Plecare dintre ei avnd stctura stereochimica diferita. Fiecare se va fixa pe un
anumit tip de celule hipoizare, acelea care contin in membranele for receptoml
jecific. Blocarea receptomlui prin fixarea factorului eliberator activeaza
nrostoglandina din membrana celulara care constitue mesagel secundar.
.1ctivarea consta in prelucrarea unui rest fosforic de la adenyl-ciclaza fosfolata
din citosol. Adenyl-ciclaza defosforilata devine activa Ji actioneaza asupra ATP
celular eliberand un rest fosforic ji transformand ATP in CAMP care este
mesagerul tert,iar. Acesta ac)ioneaza asupra unei proteinkinaze careia ii
:1ocheaza frac(iunea inhibitoe Ji lasa libera frac(iunea catalizatoare care se
manifesta in doua moda1ita)i: 1.) depolarizeaza membrana celulara care permite
exodul ionilor de potasiu in afara celulei Ji patrunderea ionilor de sodiu; 2.)
pune in libenate ionii de calciu ac)iune inotropa pozitiva din mitocondile
citosolului. Consecinta este punerea in activitate unor proteine contractile
siate in axul lug a1 canalelor ergastoplamei care prin contrac)ia for
mobilizeaza granulele de secre(ie din celule, in lumenul sinusoidelor.
307

ANATOMZA FUNC

ONAL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

2. Controlul activi aJilor generale autonome organismului (respirator.

cradiovascular, digestiv, renal, genital etc).
3. Termoreglarea este asigurata de catre hipotalamusul anterior, care este centru
vasodilatator, a1 transpira(iei ji de catre hipotalamusul posteor, care este un
centru al vasoconstric(iei, tremorului ji altor factori capabili de ridica
temperata corpului.
4. Reglarea importului de alimente Ji apa. Pomind de la informa(iile periferice ji ale
factorilor centrali, in special cei metabolici ciiror interventie declanjeaza
senza(ii1e de foame ji sete, asigura controlul metabolic de baz legat de
ponderea corporala. Centl foamei este hipotalamusul lateral iar cel at setei
hipotalamusul medial. La aceasta reglare homeostatica fundamentala se adauga,
prin convergenta pe hipotalamus influxilor venite de la centrii superiori,
factoni de motivatie pozitiva sau negativa.
5. Comportamentul sexual ) reproducerea prin controlul gemetogenezei.
modiicilor ciclice, apetitului sexual. Toate acestea in colaborare
formatiunile sistemului limbic.
6. Controlul periodicita(ii ritmurilor de func(ionale diurna (f1uctua)ii1e de
temperatura corporala, ale numarului ) concentra(iei constituen(i1or plasmatici.
etc, varia(ii fiziologice care se desajoara dupa un orar
stabilit).
7. Comporatmentul emotional in care intervin doua elemente: tonusul afectiv care
este de natura subiectiva; expresia emoJiei care este de naturii
obiectiva. De exemplu accesul de furie nu poate declanJat in lipsa
hipotalamusului caudal. E1 se manifesta printr-o anumita mimica ji gesturi de
natura somatica (tipete, agitaJie, de zgaria sau muJca etc) dar ji prin
manifestari vegetative (exoftalmie, midriaza, congestie etc). Fuzionarea acestor
doua tipuri de componente dau comportamentul func(iona1 de ansamblu.
6.2.5. Subtalamusul
Regiunea suboptica sau subtalamica se gasejte la nivelul fe(ei inferioare
straturilor optice, ud dispusa cranial faJa de tegmentul mezencefalic, ventral
de talamus, lateral de hipotalamus ji medial de capsula intema Ji nucleul
lentiform. La nivelul sau se continua forma(iuni ale tegmentului, cum ar 6
lemniscul medial, fasciculele dentotalamic, dentobric precum Ji extremita)i1e
craniale ale nucleului roji Ji substan(ei negre.
Ea reprezinta de fapt zona de trecere dintre mezencefal ji prozencefal.
este frontiera sau pragul diencefalomezencefalic. Din punct de vedere structural
con)ine atat fascicule care traverseaza regiunea in toate sensurile, cat )
forma)iuni cenuJii, care din punct de vedere embriologic provin din lama
fundamentala veziculei diencefalice.

ANATOMA FUNCTEONALA ST STEMULU I NERVOS CENTRAL

Subtalamusul este alcatuit din formatiuni cenujii proprii (nucleul

-ialamic, zona incea) ) fascicule de fibre proprii sau in tranzit spre alte
ale sistemului nervos.
Topografia regiunii se prezinta, in mod schematic, in felul urmator. In
-. inuarea stratului reticular al talamusului, ingrosare extremitatii lui
r..mo-inteme, se afla lama de substanta cenujie, care poaa denumirea de
incerta Dedesubtul ei se gase)te un nucleu de forma unei lentile
.>nvexe nucleul subtalamic a1 lui Luys (uc/es s u bthalamicus). In
:-na laterala se prelunge jte sub straturile optice port,iunea mediala nucleului
- ::orm globul palid (globus pallidus), care din punct de vedere
iologic provine din diencefal, iar din punct de vedere nctional apart,me
blului de nuclei extrapiramidali ai pragului diencefalomezencefalic.
In partea posterioara regiunii suboptice se observa extremitatea
ioara nucleului roju ji lui locus niger.
In ceea prive jte substanta alba, piciorul peduncular continua la acest
.' capsula intema. Pe traiectul fasciculelor lungi de proiectie se observa

iii transversale, formate de manunchiurile de fibre ale

sistemului lramidal ji din nucleii corticobulbari, care traverseaza paea
inferioara ei inteme.
Intre nucleul subtalamic ) peretele ventriculului mijlociu se gasejte
care poaa denumirea de campul , a1 lui Forel. Acest camp este
at de lemniscul mediat ) de fasciculele spinotalamice. Lateral, campul
orel este divizat prin prezenta zonei incerte in doua subdiviziunii campul
. Campul se alta intre talamus ) zona incerta ji este traversat de
u1ul talamic Campul Hi este delimitat de zona incerta ji nucleul
amic, ji contine fasciculul lenticular.
Formatiunile cenu ii ale re iunii subo tice apartin sistemului motor
iramidal.
1. Nucleul subtalamic at lui Luys are forma unei lentile biconvexe. In
in raport zona incerta, prin campul , fiind ajezat medial de globus de
care este separat prin fasciculul lentiform. Extremitatea
sa
ioara se intinde paa la un plan frontal, trecand prin tuberculii mamilari,
- xiremitatea sa posterioara se apropie de locus niger. E1 este compus dintr-o
mediala celule mici ji dintr-una laterala, formata din celule man.
ar apart, ine sistemului vegetativ, ji numai cea de-a doua aparatului
iramidal. Port,iuea extrapiramidala are conexiuni cu globus pallidus prin
u1 subtalamic, ) are actiune inhibitorie asupra lui globus pallidus.
sa poate duce la miJca coreiforme ji la hemibalism (mijcari ample,
te, necontrolate, executate de mu)chii proximali ai extremita(ilor).
Se pare exista legatu in ambele directii putamenul, talamusul,
u1 roju, locus, niger Ji hipotalamus. Se pare exista, de asemenea,
309

ANATOMTA FUNCTEONALA 5ISTEMULU NERVOS CENTRAL

legaturi directe scoan,a cerebrala he prin fibre speciale, prin colateralele

altor cai. Nucleul sub talamic este legat (i de ce1 de paea opusa.
2. Zona incerta, este lama sub)ire de substanta cenujie, situata venei de talamus,
care se continua pe fa(a laterala acestuia nucleul lenticular talamic. Este
separata de talamus prin fasciculul talamic (campul Forel-Hi ) iar de nucleul
subtalamic prin fasciculul lenticular (cpul Fore1-H2). Ea este alungita sub
talamus in directie antero-posterioara ) este legata lateral de lama reticulara
talamusului. Dedesubtul ei se gase)te nucleul subtalamic.
Zona incerta prime jte aferente din ariile senzitivo-motorii (4,6,3,1,2), dc
la nucleii cerebeloji ji nucleii trigeminali. Eferentele zonei incerta se pare se
indreapta spre tectul mezencefalic, calota pedunculara, oliva bulbara ) nucleii
nervilor trunchiului cerebral, spre nucleul subtalamic, nucleul roJu Ji maduva
spinarii. Functiile zonei icee sunt putin cunoscute.
3. Globul palid (globus pallidus) reprezinta macroscopic paea intema nucleului
lenticular. Este separat de putamen prin lama medulara externa. Masa globului
palid este subdivizata prin lama medulara intema in doua fragmente. medial ji
lateral.
Inglobarea putamenului ) globului palid intr-o singura formatiune
este corespunzatoare, intrucat, cele doua componente ale nucleului lenticular au
origine ji ro1 func(ional difent.
Globul palid prime)te fibre aferente de la scoart,a cerebrala campul 4 si
6, nucleii intralaminari ai talamusului, tectul mezencefalic corpul striat, nucleul
subtalamic, substan[a neagra, formaJia reticulara trunchi lui cerebral,
hipotalamus, oliva bulbara ji nucleii nervului vestibular,
Fibrele sale eferente abordeaza: talamusul (nucleul ventral), nucleul
subtalamic, nucleul roju, oliva bulbara, formaJiunea reticulara ji nucleul
interstitial. Conexiunile se fac prin intermediul ansei lenticulare, fasciculului
lenticular, fasciculului talamic ji fasciculului central a1 calotei.
G1obu1 palid este un centru motor a1 sistemului extrapiramidal, care este
supus ac(iunii frenatoare corpului striat.
4. Nucleii campului prerbric (nucleii ci mpului medial) sau campul Forel-H
sunt aJeza!i medial de nucleul lentiform ) zona icea. Se presupune sunt
staJii pe calea fibrelor tractului central a1 tegmentului, care provin din globus
palidus.
Fibrele ru sunt allidofu ale:
- fasciculul lenticular este format din fibrele care pasesc segmentul
medial a1 globus pallidus pe faJa sa dorsala, caudal de ansa lenticulara. Ele
strabat capsula intema prin bral posterior, patrund intre zona incerta ji nucleul
subtalamic unde ocupa cpul a1 lui Forel. Apoi se alatura fibrelor ansei
lenticulare, dentotalamice ji mbrotalamice. Locul de convergen)a al acestor

ANATOMIA FUNCTEONALA STSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

unde se gasesc ) nucleii campului se numejte cpul prerubric

lui Forel;
- fasciculul talamic este ce1 inai voluminos. Fasciculul este alcatuit din
re dentro-brice, dento-talamice (spre nucleii intralaminari rostrali ji VIL),
re ale ansei lenticulare Ji fasciculului lenticular, trece intre zona incea,
dial de care formeaza bucla in i nucleii talamici ventrali, ocupand
pu1 ; a1 lui Forel. Destina(ia fibrelor sale sunt nucleii laterali (VAL ji
ji centro-median ai talamusului. Con[ine ji directie inversa
aoiostate;

nucle

2- putamen

1- fibre palidosubtaImicc

3 capsula interna
cmpu 1 Forel

ns lenticulare

13 nucleul s btlamic Luys

Campul H2
Forel

6- zona incerta
7- fibre ta mopa
6 P9

14- nsa lenticular

le

5 fascicu ta
ic
6 subsnta ncag

ANATOMTA FUNC

ONAL

SISTEMULUZ NERVOS CENTRAL

- ansa lenticulara are originea in putamen ji fa(a mediala segmentului

medial al globului palid, apoi inconjura bratul posterior al capsulei inteme ji
intra in componenta fasciculului talamic. Printre fibrele sale se gasesc raspanditi
neuronii nucleului ansei lenticulare;
- fasciculul subtalamic care face legatura in sens dublu intru nucleul
subtalamic ji globus pallidus, trece caudal de ansa lenticulara Ji fasciculul
lenticular. Fibrele palidosubtalamice au originea in segmentul lateral a1 globus
pallidus iar cele subtalamopalidale se termina in segmentul medial;
- ibrele lemniscului medial ji gustative trec lateral de nucleul roju apoi
dorsal de acesta pentru ajunge pe fa(a inferioara nucleilor VPL ) VPM.
Comisurile diencefalice
Comisurile proprii diencefalului unesc regiuni simetrime ji pot h
clasiicate in doua gpe: comisurile p1an)eului ventriculului III ) comisurile
acoperi)u1ui ventriculului III.
Comisurile p1an)eului sunt: comisura lui Meynert; comisa lui Gudden;
comisura subtalamica posterioara lui Forel care une jte cele doua regiuni
subtalamice; fasciculele transverse ale tubelui.
Comisile acoperi jului sunt: comisura posterioara care une jte cei doi
pulvinari, pulvinar de pae CI, CGL ji nucleii nervului oculomotor de
paea opusa, intre cei doi nuclei ro)ii ) substan)e1e negre; comisura
interhabenulara une jte cei doi ganglioni habenulari; fibrele comisii
intenetiniene situate pe marginea anterioara chiasmei optice.

6.3. VENTRICULUL AL III-lea

Ventriculul III comunica inapoi ventriculul IV, prin apeductul lui
Sylvius iar inainte cei doi ventriculi laterali, prin gaurile interventriculare
ale lui Monro. Din aceasta cauza, el fost numit cavitatea comuna
ventriculilor.
Ventriculul mijlociu este un spa(iu ingust median, vertical, situat intre
cele doua straturi optice. I se pot descrie 6 pere(i: supenor (dorsal), inferior
(ventral), anterior, posterior ) 2 pere)i laterali.
Pere[ii laterali prezinta un ! direc)ie anteroposterioara ) curb
concavitatea superioara. Acest jant se nume)te jan)u1 hipotalamic al lui
(sulcus hypothalamicus), se intinde din dreptul orificiului apeductului lui
Sylvius paa la gaura interventriculara, ji separa fa)a mediala talamului,
situata deasupra, de hipotalamus, care se gase te dedesubtul lui. Fe(ele mediale

312

'

 FUNC

ONAL

STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

talamusurilor sunt unite intre ele prin comisura moale sau cenujie,
intertalamica. Hipotalamusul formeaza in mare palnie, care dupa
la formarea peretelui lateral, se continua in peretele inferior.
in erior (ventral) sau planjeul ventriculului este excavat.
lui ce1 inai deeliv este reprezentat de infundibulul care se continua in
tulpina glandei pituitare. Palnia peretelui inferior are un perete posterior
oblic ji unul anterior inai vertical. Plan)eul este alcatuit in port,iunea
de pedunculii cerebrali ) de substanta perforata posterioara fosei
lor se observa slaba proeminenta intraventriculara corpilor
iar ) inai inainte tuber cinereum, in centrul tuberului se afla
in partea cea inai anterioara plan jeului ventricular se gasejte fa(a
chiasmei optice.
Peretele supenor (dorsal) propriu-zis sau tavanul este format din
tectoria ventriculului III. Aceasta reprezinta placa dorsala
diencefalice, care
ramas nedezvoltata. Deasupra membranei
se intinde panza coroida, iar peste aceasta trigonul cerebral (fornix).
cum are vazut, aceste doua formatiuni se intind ) peste fata dorsala unei
straturilor optice, in paea posterioara, fornixul este sudat de
calos. in grosimea panzei coroide se gasesc plexurile coroide ale
mijlociu ) ceva inai dorsolateral, venele cerebrale inteme
Galien.
Peretele anterior este alcatuit de lama terminala, care deasupra
albe anterioare se continua in sus lama rostrala corpului calos,
partii superioare laei terminale trece comisura anterioara, care are
transversala ji proemina putemic in cavitatea ventriculara. Parasind
se indreapta in directie laterala spre capul nucleului caudat. mapoia
se ajaza pe peretele anterior cei doi stalpi anteriori ai lrigonului
fornixului. Ace jtia sunt la inceput uniti pe linia mediana. Pe urma
abomdand fiecare extremitatea anterioara stratului optic respectiv. Cele
coloane ale fornixului impreuna comisura anterioara delimiteaza un
triunghiular, in realitate in fund de sac, care fost numit vulva. in paea
peretelui anterior, deasupra chiasmei optice se gaseJte un alt fund
sac al ventriculului, recesul optic.
Peretele posterior prezinta orificiul supenor al apeductului lui Sylvius,
mica palnie, deschizatura anterodorsala. Deasupra orificiului se intinde
comisura posterioara, in dreptul ei, epiteliul ependimar prezinta
rqanu1 subcomisal. Peste comisa posterioara se alta epifiza.
Cavita(i1e ventriculare sunt captujite cu un epiteliu ependimar,
anistratificat, cubic sau prismatic. Celulele prezinta cili vibratili, iar prin po1u1
! bazal emit prelungire care intra in constitutia membranei bazale. La
313

ANATOMTA FUNC

ONAL

S1STEMULUT NERVOS CENTRAL

in alte locuri se observa ingro jari ji chiar plisari ale ependimului,

inai bogata vascularizatie (esutului subependimar. Probabil cd ji la aceste
niveluri au loc schimburi de substan(e dintre elementele nervoase ji lichidul
cerebrospinal. Asemenea zone se gasesc in ventriculul III, pe peretele lateral.
iapoia adeziunii intertalamice.
alta formatiune ependimului ventriculului mijlociu este organul
subcomisural. E1 este format de zona ajezata in dreptul comisurii posterioare.
unde celulele epiteliului ependimar sunt foarte inalte. Spre deosebire de celulele
din alte regiuni, in loc de cili vibratili mici ji numero)i, fiecare din celulele
organului subcomisural poseda doar un singur ci1 inai voluminos.
Fisura transversi creierului
Se nume jte despicatura lui Bichat un )ant profund ji simetric care
este situat la baza creierului ) de-a lungul caruia pia mater se insinuiaza intre
hemisfera ji diencefal. Acest )ant are forma unei lungi curbe concavitatea
indreptata inainte. Partea sa mijlocie se alta situata sub spleniul corpului calos.
iar cele doua extremita(i corespund spatiului perforat anterior Ji aici par
continua )an(ul lateral. toate despicatura cerebrala lui Bichat este
continua, ii distingem pon,iune mediana ) doua pon,iuni laterale.
Pon, iunea mediana are directie transversala ji este delimitata in sus de
spleniul corpului calos, iar in os de corpii quadrigemeni. Ea este ocupata de
panza coroidiana ventriculului diencefalic ji pe aici ies venele lui Galien.
Port, iuni1e laterale sunt delimitate in sus de pedunculii cerebrali ) dc
corpii genicu1a(i medial ) lateral. in jos ea este delimitata de circumvolutia
hipocampului. De-a lungul acestor par(i laterale despicatii cerebrale lui
Bichat se insinueaza pia mater pentru da najtere inai depane la doua cordoane
vasculare, plexurile coroide, care patrund in ventriculul lateral. S- crezut mult
timp despicatura cerebrala lui Bichat le conduce in ventriculii creierului:
partea mijlocie, in ventriculul mijlociu, paile laterale in ventriculii laterali.
asemenea afirma(ie este inexacta. Ventriculul mijlociu este inchis la nivelul
bazei de catre ependim ji, de asemenea, la nivelul pon, iunii laterale
despicaturii cerebrale gasim ependimul care inchide prelungirea sfenoidala
ventriculului lateral.
Prin urmare, la nivelul despicaturii cerebrale nu are loc comunicarc
intre sistemul vennicular Ji exterior.

314

\N\TOMT\

FUNC

ONALA ST5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

EMZSFERELE CEREBRALE

AMATOMI4 FUNCTIONALA SI5TEM ULUI N6RVOS CENIR4L

SFERELE CEREBRALE (HEMISPHEUM)

Creieml mare este fonnat in cea inai mare parte din cele doua emisfere
le. La adult are forma unui ovoid extremitatea posterioara inai mare
cea anterioara. Greutatea creierului variaza in functie de varstd ji sex. La un
varsta de 1 an creieml este de 2,5 inai mare decat nou-nascutului,
la un copil de 6 ani, creieml sa atinga proport,ia de 85% din greutatea
ui matur. La adult cantare)te circa 1380 g la bbat ji 1250 g la femeie.
cat inaintam in varsta greutatea creierului scade. Dupa Broca hemisfera
ar h inai grea decat cea stanga.
Emisferele cerebrale sunt despan,ite prin jantul interhemisferic (fisa
itudinala cerebrala), in care patrunde un sept format de dura mater, numit
creiemlui (falx cerebri). Acest )( in por(iunea sa mijlocie se opre)te in
ime la nivelul unei lame de substanta alba care leaga hemisferele ji care
nume jte corpul calos. Anterior ji posterior )an(ul interhemisferic separa
plet hemisferele de la convexitate paa la baza.
Emisferelor cerebrale li se descriu trei margini (superioara, laterala ji
iala), trei fe)e (inferioara, mediala ji superolaterala) ji doua extremita[i
rioara ji posterioara).

7.1. CONFIGURATIA EXTERNA

7.1.1. Marginile hemisferelor
Marginea superioara se intinde de la polul frontal la ce1 occipital, este
concavitatea in jos ji separa fata laterala de cea mediala. Vine in rapo
marginea convexa coasei creierului (i cu sinusul longitudinal supenor.
Marginea laterala (inferioarii) se intinde de la polul frontal la ce1
ccipital separand fa(a laterala de cea inferioara. Ea este neregulat, ji are
pon,iune anterioara corespunzatoare lobului frontal, pon,iune mijlocie
corespuzatoare lobului temporal, separate intre ele prin Jan(ul lateral al lui
Sylvius, care trece de pe fa(a inferioara pe fa!a laterala hemisferei. Ultima
pon,iune corespunde lobului occipiotal ji se ajeaza pe cortul cerebelului.
Marginea medialii separa faJa inferioara de cea mediala (i in port,iunea
sa mijlocie este , concavitatea inaunt, pon,iune corespunzatoare
forma(iuni1or interhemisferice ale bazei creiemlui.

7.1.2. Fetele emisferelor

Suprafata externa este brazdata de serie de janturi care separa
port, iuni in relief numite girusuri (circumvolu(ii). Acest tip de scoa cerebrala
se nume jte girencefala (anialele scoan,a neteda au scoan,a lisencefala).
)an(uri1e care apar primele sunt cele inai imponante ji inai adanci, se numesc
scizuri (scizura lui Rolando, lui Sylvius) Ji delimiteaza intre ele zone
functionale. Sunt jantun de ordin pnmar.
Scizurile delimiteaza lobi. In lob gasim alte janturi, numite
jan(uri intergirale sau )anturi de ordin II, care delimiteaza circumvolutiile.
Unele circumvolutii prezinta ji ele janturi numite janturi intragirale 5i care
delimiteaza pliurile secundare. Circumvolu(iile pot h unite intre ele prin pliuri
de substanta cenujie, numite pliuri de trecere. toate circumvo1u(ii1e sunt
vizibile la suprafata, multe dintre ele gasindu-se in profunzimea janturilor sau
fe(e1or. In cuprinsul unei circumvolutii patrunde masa de substanta alba sub
mantaua conicala. Relieful format numai din substan(a conicala reprezinta
circumvolutie adevarata. Mantaua conicala emisferelor, caracterizata prin
jan(uri ) circumvolutii se numejte pallium.
Emisferele cerebrale inai poseda pon,iune neteda, deosebita de restul
peretelui emisferic, situata la limita dintre emisfere ) diencefal ji care formeaz
rinencefalul, regiune apruta inai timpuriu pe scara filogenetica; ea constitue
arhipallium, spre deosebire de prima pae, de apariJie inai recenta, numita
neopallium.
Fa(a inferioar emisferelor cerebrale
Se sprijina pe etajul orbitar ) temporal al endobazei, iar posterior pe
conul cerebelului. Este neregulata ji divizata de janl lui Sylvius (sulcus
lateralis) in doua part, i de intindere inegala, una inai mica anteriora, presilviana
(1/4 din suprafata) ji una inai mare posterioara, retrosiviana, (3/4 din supralataj.
Aceasta fata pleaca din unghiul lateral al spatiului perforat anterior ji se
indreapta catre marginea laterala hemisferei, descriind curba concavitatea
posterioara.
Portiunea anterioara este lobul orbitar ji este ajezat pe tavanul orbitei si
lama ciuruita etmoidului, corespunzandu-i fata inferioara lobului frontal.
Prezinta urmatoarele janturi:
- Jantul orbital medial sau drept (sau Jan !ul olfactiv) (s/cns olfactorius .
are directie anteroposterioara, relativ paralela scizura
interhemisferica ji se intinde de la unghiul anterior a1 spa(iu1ui f
anterior piina la aproximativ 1,5 cm distan(a de polul frontal a1 lobului:
in extremitatea sa anterioara se afla bulbul olfactor ), in continuare.
318

&N*TOAAIA FUNC ON&LA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

o actor
an(ul orbital lateral (gin/ / // ) este inconstant ji i1 intalnim catre
marginea laterala lobului; este inai mic decat ce1 medial.
santul cruciform rar realizeaza forma de ) inai des apare
clepresiue intre jantul orbital lateral ji medial ) de la e1 pleaca relativ
radiar trei, patru
scobituri.
Circumvolutia
orbitala mediala este cuprinsa intre fisura
-:/.emisferica ) )antu1 olfactor. Este a rectilinie ) inai poarta numele
.. .; rus rectus.
Circumvo1u)ia orbitala laterala este situata in afara )antului orbital
- -:1 5i se continua pe fata laterala lobului frontal cu circumvolutia III-a
Circumvo1u(ii1e orbitale mijlocii (gyr/ orbitales), sunt reprezentate de
. mvolutiile care se gasesc in jurul jantului cruciform ) intre cele doua
orbitale.
Portiunea retrosilviana (lobul temporooccipital) este siat in groapa
-.orala bazei craniului ) pe cortul creierajului. E1 se intinde de la jantul
-:na1 (Sylvius) puna la extremitatea posterioara hemisferei ji este strabat
-. doua an(uri directia anteroposterioara. Sunt anturile occipitotemporale
-:.:a1 (sulcus occipitotemporalis) ) medial sau colateral (s/cns colateralis).
Aceste )an(uri impart port,iunea retrosilviana in doua fajii de substanta
..:cbra1a: circumvolutiile occipitotemporale, dintre care una situata intre cele
-. a janturi, este circumvolutia occipitotemporala laterala ) cea cuprinsa intre
tu1 colateral (occipitotemporal medial) ji marginea mediala hemisferei este
..rcumvolu(ia ocoipitotemporala mediala. in afara jantului occipitotemporal
-.era1 ramane alta faie de substanta cerebrala, care este insa continuarea pe
/=ia inferioara circumvolu(iei III-a temporale de pe fa(a laterala lobului
mporal.
Circumvolutia occipitotemporala laterala
(g/me occipitotemporalis
. leralis) este circumvolutie flexuoasa, inai larga la mijloc decat la extremita(i
1. prin asemanare cu un fus, este cunoscuta ) sub numele de lobul fusiform.
Circumvolu(ia occipitotemporala mediala (girs occipitotemporalis
medialis) prezinta pon,iune anteoara ) una posterioara de marime inegala.
Oste cu mult inai mare pon,iunea sa anterioara care se delimiteaza de cealalta
rintr-un plan frontal care trece prin spleniul corpului calos.
Port,iunea
anterioara sau circumvolutia
hipocampului (gyrus
oarahippocampalis) este cupnsa intre jatu1 occipitotemporal medial )
despicara lui Bichat. La partea posterioara circumvo1u(ia hipocampului se
continua cu segmentul posterior al circumvo1u(iei occipitotemporale mediale
(rs /ing n/is ) pe de parte, iar pe de alta parte, ea tnmite un pliu catre
319

ANATOMTA FUNCTEONALA SZSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

circumvolutia corpului calos ji, in acest fe1, leaga circumvo1u(ia corpului calo
de circumvo1u!ia hipocampului realizand marea circumvolutie limbica lui
Broca
La paea anterioara prezinta un relief, sub forma de , numit carligul
sau uncusul hipocampului. La baza lui se afla un )ant anteroposterior, care ii
permite izolarea 5i care se nume)te Jantul uncusului,
La partea anterioara circumvolutiei hipocampului ) in grosimea
uncusului se gasete un nucleu de substanta cenujie care este dependenta dln
scoart,a cerebrala: este nucleul amigdalian, infundat in profunzime ji, dovada.
avem continuitatea intre ei ) scoart, a cerebrala lobului occipitotemporal
ceea priveJte pon,iunea posterioara
circumvolutie:
occipitotemporale mediale, ea se intinde de la extremitatea posterioara
circumvo1u(iei hipocampului ) m la scizura calcara de pe fata mediala
lobului occipital. Se inai nume)te ji lobul lingual (gyrus lingualis). Acesta este
separat in doua pliuri, lingual supenor u inferior, de catre un 5ani
anteroposterior.

320

ANATOMIA FUNCTEONALA SZSTEMULUT NERVOS CENTRAL

3- sant occipitotemporal
4- g rus occ totcmpor
5- snt colterl

6parahlpocmplc
9- santul

girus

2- cntul lui Sylvius

po

occ pka

14 fisur cerebrala longitudinala

6 sat olfactiv
17 lobul frontal
17 bu b fact

pocamp

0 substanta f anterioara

Org. Nr. 93. Fa[a inferioar emisferelor cerebrale W. Kahle, Werner Platcer

Fa(a supero-laterali
Este cea inai importanta faJa hemisferei prin centrii corticali pe care ii
con(ine. Este cuprinsa intre marginea superioara ) marginea laterala
hemisferei ) se intinde de la polul frontal la ce1 occipital.
Aceasta fa(a cuprinde trei janJu care divid in pat lobi:
antile fetei su ero-laterale sunt:
1. Scizura lui Sylvius sau Jan(u1 lateral (sulcus lateralis) este cea inai mare
scizura, ea fiind printre cele dintai care apar la embrion. La adu1(i Jan(ul
lateral prezinta doua porJiuni: una situata pe faJa inferioara hemisferei, care
pleaca din unghiul exte a1 substantei perforate anterioare, limitand 1obu1
orbital de cel temporooccipital; doua se afla pe faJa laterala hemisferei in
continuarea celeilalte, ji pe fa!a aceasta se indreapta ujor oblic ascendent,

ANATOMT\

FUNC

ONAL 5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

strabatind-o pe lungime de 89 cm (rus posterior); se lgejte mult in

profunzime ji formeaza fosa laterala creierului tfossa lateralis cerebri) in care
se gasejte insula. Substanta conicala din fundul ei va forma 1obu1 insulei iar
substan)a din juml ei va da najtere circumvolutiilor din jurul groapei silviene.
In sanul ei scoart,a cerebrala va forma claustl ji corpul striat.
)an(u1 lui Sylvius se termina in lobul parietal ji in fundul ei trec vasele
cerebrale mijlocii, care vin de pe faJa laterala hemisferei. Acest jan) in
momentul in care trece de pe fa(a bazala hemisferei pe fata laterala tnmite
doua prelugiri: prima prelungire, prelungirea orizontala (ramus anterior),
directia anterioara lunga de 23 cm se afla la limita fe(ei orbitare faj
laterala lobului frontal - patrunde orizontal in gil frontal inferior; doua
prelungire, prelungirea ascendenta (ramus ascendent) sau verticala, se duce
inainte ji in sus pe lungime de 23 cm ji patrunde vertical in gil frontal
inferior. Ea delimiteaza impreuna prelungirea orizontala (ramus anterior)
spa[iu in fonna de V unghiul deschis in sus, in care gasim pon, iune din
circumvo1u)ia frontala III-a.
2. Scizura lui Rolando sau jan(u1 central (su/ centralis) incepe in spa)iu1 dintre
prelungirea ascendenta ji rama posterioara pnncipala )an!u1ui lateral, se
indreapta sinuos in sus Ji posterior catre marginea superioara hemisferei pe
care atinge Ji inai des depaJe jte, sarjind pe fa)a mediala ei. Ea trece pe
faJa mediala hemisferei pu(in indaratul mijlotului marginii superioare. Atat la
extremitatea sa superioara cat ji la cea inferioara este inconjata de cuta de
anostomoza care leaga circumvo1u(ia dinaintea Jan!1ui central cu cea
dindaratul lui. Pliul supenor denumirea de lobulul paracentral, iar ce1
inferior de opercul rolandic (operculum fronto-parietale).
3. Scizura perpendiculara externa (5an[ul parieto-occipital) este ce1 inai
simplu jan !din jan|ile primare ale fetei laterale ji apare tot la cici luni. La
om are forma unei mici depresiuni, catre partea posterioara feJei laterale ji pe
marginea superioara hemisferei. Ea separa lobul parietal de ce1 occipital dar
numai in port,iunea supeoara, deoarece inai jos sunt cateva cute de trecere.
Existen(a acestor trei )an!''i imparte fa(a laterala hemisferei in pat lobi:
frontal, temporal, parietal Ji occipital.
Lobii fe(ei supero-laterale sunt:
1.
Lobul frontal tlobus [rontalis
Ocupa paea anterioara emisferelor cerebrale, fiind situat inaintea
)an(u1ui central. Este delimitat in jos de marginea laterala hemisferei ji in sus
de marginea superioara hemisferei, margini la nivelul carora circumvo1u)ii1e
de pe faJa laterala lobului se continua circumvoluJiile fe(ei mediale ji ale
fe(ei orbitale lobului. Fa)a supero-laterala acestui lob este separata de:
- 1obu1 temporal de catre 5an)u1 lateral;
- 1obu1 parietal de catre jan(u1 central;
322

ANATOMIA FUNC

ONAL SISTEMULUI NERVOS CENTPAL

- fata mediana de catre marginea superioara.

Lobul frontal inai are fata mediala ji una orbitala ( face pae din
inferioara emisferei). Extremitatea anterioara inai rotun]ita, formeaza
bontal.
Fata laterala lobului frontal prezinta doua jan|uri antero-posterioare,
supenor ii inferior (sulcus frontalis superius et inferius), ambele
orizontal. Aceste jantun pleaca de la partea anterioara fe(ei laterale
inainte de ajunge la jantul central, fiecare se bifurca intr-un bra) ascendent
a1m1 descendent. Din reunirea inai mult sau inai pu(in complexa acestor
rezulta un a1 treilea (an( paralel ce1 central ji situat inaintea lui: este
n[ul precentral. intre aceste trei jan!uri se delimiteaza patru circumvolutii
:ita1.
Circumvolu[ia frontala superioara (gyrus frontalis supenor), cuprinsa
'intre jan(ul frontal supenor ji marginea superioara hemisferei, de paje)te
po1u1 frontal pentru 5e duce pe fata orbitala, cum de altfel depajete 5i
marginea su perioara hemisferei pentru trece pe fa(a sa mediala.
Circumvolu[ia frontala mijlocie (gyrus frontalis medius) are direc(ia
teroposterioara ji prima circumvolutie frontala ji este cuprinsa intre jan;u1
frontal supenor ) cel inferior. Anterior, ea se continua pe fata orbitala lobului,
iar posterior ajunge pina la circumvolu(ia precentala sau prerolandica. Leziunile
acestei circumvo1u(ii provoaca tulburari in mijcarile conjugate ale globilor
oculari.
Circumvolu[ia frontal inferioara sau circumvolu[ia lui Broca (gyrus
ontalis inferior) se gasejte sub antul frontal inferior; in ea patmnd cele doua
prelungiri ale jan)u1ui lateral. Aceasta circumvolutie are trei port, iuni:
anterioara, mijlocie ) posterioara care pot fl delimitate astfel: pon,iu nea
anterioara (pars orbitalis) este aJezata in fa(a prelungirii anterioare janJului
lateral, pe cand cea mijlocie (pars triangularis) se alta intre cele doua prelungiri
ale jan(u1ui lateral. Toata port,iunea din circumvo1u)ie care ramane posterior
port,iunii mijlocii, poaa numele de piciorul circumvo1u(iei frontale treia 5i
este importanta pentru aici in hemisfera stanga in dreptul ei se gasejte centrul
motor a1 vorbirii articulate. Este zona lui Broca (pars opercularis). Aceasta
pon,iune posteoara circumvolutiei frontale treia prezinta variatii multiple
ji, intre altele, uneori este strabatuta de jan( oblic in sus ji posterior. Este
jatul diagonal a1 lui Eberstaller existen(a lui marejte suprafaJa centrului
vorbirii.
Circumvo1u(ia frontala patra sau frontala -ascendenta, prerolandica sau
precentrala (gyrus precenvn/ is) este cuprinsa intre jan(u 1 precentral ) jantul
central, Ji este foarte imponanta, deoarece la acest nivel, in celulele gigante ale
lui Betz, ) au originea fibrele groase ale tractului motor (tractul piramidal sau
cerebrospinal). Daca limita sa posterioara este bine determinata, acelaJi
323

AM ATO II\7.A FUNCTZONA L SZSTEMULUI NERVOS CENTRAL

lucru se poate spune despre limita sa anterioara, care este inai putin bine
determinata din cauza cutelor care leaga de extremitatea posterioara <
frontalei l, II ) III. Extremitatea sa inferioara este legata de extremitatea
inferioara circumvo1u(iei postcentrale, printr-un pliu de trecere intre lobu.
frontal ji ce1 parietal. Acest pliu inconjura extremitatea inferioara jan(ului
central u se nume jte opercul rolandic sau pliul frontoparietal inferior
(operculum frontoparietale). Acela ji aspect prezinta ji extremitatea superioar.
care, prin pliul frontoparietal
supenor
(lobului
paracentral,
lobulu
paracentralis) leaga extremitatea superioara aceleiai circumvolutii de cir
cumvolutia postcentrala.
2. Lobul tem oral lobus tem oralis
Situat la partea mijlocie ) inferioara fetei laterale hemisferei este
delimitat in sus de catre jantul lateral, iar in jos de marginea laterala
hemisferei. Este separat de lobul occipital printr-o linie arbitrara, pome jte dc
la incizura preoccipitala catre jantul parietooccipital. Extremitatea sa anterioar
rotunjita, formeaza po1u1 temporal. Fata externa lui este impart,ita de do
jan[uri anteroposterioare in trei circumvolutii.
anturile sunt: temporal supenor ji temporal inferior.
]an[ul temporal supei ior (s/cns temporalis supenor) este constani.
pleac dinapoia polului temporal ji se indreapta apoi in.sus Ji lndarat, sfarunt
in lobul parietal, la nivelul pliului curb (gyrus angularis). In acest drum, .
temporal supenor este paralel jan(ul lateral. Impreuna cu )antu1 lateral
delimiteaza girul temporal supenor
]an[ul temporal inferior (s/cns temporalis inferior)este ajezat sub
primul jant, merge paralel e1 ) este intrempt din loc in loc, prin diverse cute
anastomotice.
Intre aceste janJuri limitele lobului temporal sunt cuprinse trei
circumvolu(ii: temporala I, II ji III.
Circumvolutia temporali superioara (temporala I) (gyrus temporalis
supenor) este ajezata imediat sub )antul lateral, intre acesta ji jantul temporal
supenor, iar la extremitatea sa posteoara se continua lobul parietal. La
partea sa superioara, aceasta circumvo1u(ie este inzestrata cu serie de 3-4
pliuri. Aceste pliu se numesc circumvo1u(iile temporale transverse sau
circumvolutiile lui Heschl (gyri temporales transversi), la nivelul se
gaseJte localizat centl auzului.
Circumvolu[ia temporala mijlocie (temporala II) (gyrs temporalis
iedius ) este cuprinsa intre cele doua Jan;uri temporale, supenor ) inferior. La
partea posterioara se contin pliul .
Circumvolu[ia temporala inferioara (temporala III) (gyrus temporalis
inferiori este siata sub a1 doilea janJ temporal ji trece Ji pe lobul temporooccipital, intinzandu-se paa la jan(u1 occipito-temporal. La extremitatea sa
324

AT ATO HI FUNC ONAL4 5ISTEMULUI NERVO5 CENTRAL

se continua circumvolutia treia occipitala ji uneori poate exista
o scobimra numita scobita preoccipitala.
Portiunea din lobul temporal care acopera fosa laterala creierului,
operculul temporal.
3.
Lobul parietal (lobus parietalis)
Este situat posterior de 1obu1 frontal (de care este separat prin )antul
Rolando) ) de supenor de lobul temporal (de care este despa it prin
'ateral Sylvius) ) de 1obu1 occipital (de care este separat prinntr-o linie
care pleaca de la extremitatea posterioara jantului lateral i se
)an(u1 parietooccipital.
Pe acest lob gasim un jant imponant numit intraparietal (s/m e
Acest )ant incepe in unghiul dintre jantul central ji jantul
; se indreapta catre marginea superioara hemisferei mergand parelel
central, inainte de ajunge la aceasta margine, e1 iji schimba directia,
posterior ji mergnd de aceasta data aproape paralel
superioara hemisferei. in dreptul punctului unde el iji schimba
emite prelungire ascendenta care se indreapta catre marginea
hemisferei, este prelungirea ascendenta jantului intraparietal.
astfel la jantul intraparietal doua port,iuni: una paralela jantul
(jan(u1 retrorolandic sau postcentral, sulcus postcentralis) ji alta paralela
superioara hemisferei. Aceasta ultima port,iune emite de
o prelungire ascendenta (jantul parietal transvers a1 lui Brissaud)
scizurii perpendiculare exteme; inai importanta decat aceasta
ascendenta este cea descendenta (jantul intermediar a1 lui Jensen),
duce in circumvolutia paetala inferioara.
ircumvolutiile parietale sunt in numar de trei: parietala ascendenta,
superioara ji parietala inferioara.
Circumvolu[ia parietala ascendenta (postrolandica sau postcentrala,
ras postcentralis) este cuprinsa intre jan(ul central (anterior) ) port,iunea
cicala jantului intraparietal, jantul postcentral (posterior). in acest gyrus se
localizat centrul sensibilitatii generale. Extremitatea superioara acestei
este unita extremitatea superioara circumvolu(iei frontale
endente pntr-un pliu de trecere frontoparietal supenor sau lobului
Paracentral; la extremitatea ei inferioara se une jte extremitatea inferioara
.cumvolutiei frontale ascendente prin pliul de trecere frontoparietal inferior
ru operculul rolandic.
Circumvolu[ia parietala sperioar, este circumvolutie direc(ia
teroposterioara cuprinsa intre marginea superioara hemisferei cerebrale ji
ort, iuea anteroposterioara jan;u1ui intraparietal. La partea sa anterioara se
eaga de circumvo1u)ia postcentrala, iar la partea posteoara, pntr-o cuta
325

ANATOMT\ FUNC

ONAL 5TSTEMULU NERVOS CENTR\L

anastomotica, pe sub scizura perpendiculara extema se leaga de circumvo1u(ia

occipitala superioara.
Circumvolutia parietala inferioara se gasejte iapoia ji dedesubtul jan!
ului intraparietal. Se leaga anterior de picioml circumvolutiei frontale ascendente,
iar posterior, inconjand extre mitatea posterioara Jan(ului lateral, se leaga
de prima circumvolu(ie temporala. Este p1iu1 parietotemporal al lui Broca (gyres
supramarginalis). In aceasta circumvolutie, jan(u1 intraparietal
tri mite janl intermediar a1 lui Jensen, care imparte circumvo1u)ia parietala
inferioara in doua pa,i: una anterioara de acest jant, lobului marginal su perior
al lui Gratiolet sau gyrus supramarginalis, alta posterioara jantului lui Jensen:
pliul curb (gyrus angularis).
P1iu1 curb este deci p1iu1 de legatura dintre circumvolutia parietala
inferioara ) temporala doua ji care inconjura extremitatea posterioara
jan(u1ui temporal supenor. Circumvolutiile din jurul lui formeaza lobului
pliului curb ji in acesta inglobam lobului marginal supenor (gyrus
supramarginalis), p1iu1 curb (gyrus angularis) ji extremitatea posterioara
circumvolutiei doua temporale.
4.
Lobul insulei tinsulaJ
Este un lob care se alta situat in fundul JanJului lateral, in fosa laterala
creierului. El este acopet de buzele acestui jan) care, daca le indepam, ne
lasa sa vedere ridicatura de forma triunghiulara: acesta este 1obu1 insulei lui
Reil (insula). Lobul insulei este acoperit de marginea inferioara lobului frontal
ji parietal, precum ) de prima circumvolutie temporala, numite operculii
frontal, frontoparietal ) temporal. Acest lob este delimitat prin trei jan(uri: unul
anterior, aproape venical, care il separa de lobul frontal; a1 doilea supenor care
separa baza insulei de operculul frontoparietal ji, in sfarjit, jan;ul
posteroinferior, care il separa de prima circumvolu(ie temporala. )antu1 anterior
se continua cu ce1 posteor din cauza unui pliu de trecere frontoinsular ji
temporoinsular, numit limen insular ( prelungire pe care insula tnmite catre
substanta perforata anterioara). Pe fa(a sa laterala, insula este strabatuta de un
janJ oblic in jos Ji inainte. Este marele jan) at insulei sau )anl longitudinal
care divide 1obu1, in doua ,.
Portiunea situata anterior de acest jan( prezinta trei circumvo1u(ii:
anterioara, mijlocie (i posterioara, iar port,iunea posterioara acestui jan( se
numejte lobul poste ji are numai doua ccumvo1u(ii, din care cea inai
caudala se nume jte gyrus longus insulae.

326

 TOMT

FUNCTEONALA

ST5TEMULU1

NERVOS

CENTRAL

operculum
frontal 2operculum
parietal
3- operculum
temporal
4- santul circular al
insulei 5- santul
central al insulei 6limenul insular

Fig. Nr. 94. Lobul insulei (dupii W. Kalile, Werner Platzer)

5.
Lobul occi ital
Pon,iunea de pe fata laterala hemisferei care ramane indaratul unei linii
.ute scizura perpendiculara externa cu marginea inferioara lui, apar(ine
i occipital. Acest lob este delimitat supenor ) inferior de marginile
tive ale hemisferei ) suprafata sa este brazdata de doua )an(uri
posterioare: jantul occipital supenor (interoccipital) ) )antu1 occipital
or. Intre aceste )an(uri ji marginile hemisferei sunt cuprinse trei
vo1u(ii longitudinal ajezate in ordinea urmatoare: circumvolutia
itala intaia, paralela cu marginea superioara hemisferei; circumvolutia
ipitala doua, cuprinsa intre cele doua anturi occipitale ji circumvolutia
i pitala treia, cuprinsa intre jan(ul occipital inferior ji marginea extema
isferei.

Org. Nr. 95. Fa[a supero-Iateralii ensferei cerebrale (dupii W. Kahle, IFerner Pftzer)

Fa(a mediali emisferelor cerebrale (/ncies medialis cerebri)

Este separata de fa(a similara celeilalte emisfere prin coasa creieruli
mare. Dupa indepartarea ei, lrgind sciz interhemisfeca, se observa lar
de subst ! alba care trece transversal de la hemisfera la cealalta: corpul
calos. Acesta este inconjat pe toata circumferin[a lui de JanJul corpului calos,
care se continua sub rostl corpului calos jan(u1 parolfactiv posteor,
inapoi fisa hipocampului. anjul corpului calos i1 desparte pe acesta it )
restul fe!ei mediale.

ANATOMIA

FUNC

ONALA 5ISTEMULU1 NERVOS CENTR\L

.Xtat la partea sa anterioara, superioara cat ji la partea posterioara

calos, se afla un numar de )anturi ) circumvolutii. anturile fetei
ut in num de trei:
Sci>ra calosomarginala (s/ cig/i), pomita de sub genunchiul
corpului calos, indreapta apoi posterior, mergand relativ paralel
calos; clnd ajunge in dreptul extremita(ii posterioare corpului calos
corpului calos), ea schimba directia ji se lndreapta catre marginea
hemisferei pe care depaje)te. Anterior aceasta scizura se
)antul parolfactiv anterior (inconstant), paralel cu )antu1 parolfactiv
Aceasta scizura emite prelungiri secundare:
santul paracentral, care tere din scizura calosomarginala inainte
aceasta sa sfar)easca. El se duce catre marginea superioara
hemisferei;
jantul supraorbitar a1 lui Broca, jant care se desprinde in dmeptul
genunchiului corpului calos ji se duce oblic in sus ji inainte;
- prelungirea posterioara, care najtere in momentul in care scizura
calosomarginala se indreapta catre marginea superioara hemisferei.
Ea continua directia acesteia ji se opre5te la pliul parietolimbic posterior
al lui Broca, care se afla imediat in fata jan(ului parietooccipital.
Scizui calcarina este scizura imponanta. Ea pleaca de la polul
merge u jor ascendent paa la scizura perpendiculara
intema
dupa care se indreapta in jos catre spleniul corpului calos,
la
pliului temporolimbic al lui Broca.
Scizura perpendiculara interna sau parietooccipitala este continuarea pe
mediala scizurii perpendiculare exteme. Ea se termina in scizura
-:carina, sub spleniul corpului calos.
Lobii si circumvolutiile fetei mediale. Scizurile descrise inai sus
impan na mediala hemisferei in doi lobi ) doua circumvolutii.
prima circumvolutie este circumvolutia corpului calos (gyrus
igii /i ), 1obu1 corpului calos at lui Broca, cuprins intre jantul corpului calos de
deasupra fe)ei superioare corpului calos ji sulcus cinguli; ea pleaca de sub
:ostru1 corpului calos ji, inconjurand corpul calos, se leaga prin pliul
.cmporo1imbic hipocampul; este legata ) circumvolutia frontala
superioara prin pliul frontolimbic.
doua circumvo1u(ie fe)ei mediale este circumvolutia frontala intema,
au supeoara (gyrus frontalis supenor), situata deasupra
scizurii
calosomarginale, care nu este altceva decat pon,iunea din ccumvolu)ia frontala
supeoara care incaleca fa(a mediala. Pori,iunea din circumvolu(ia frontala
iterna cuprinsa intre jantu1 paracentral ji port,iunea terminala scizurii
calosomarginale (su/ cinguli) fost numitii lobulul paracentral, care face

329

ANATOMTA FUNC

ONAL STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

legata superioara intre circumvolutile frontala ascendenta ) parietala

ascendenta (gyrus pre- Ji postcentralis).
Lobii fetei mediale emisferei sunt: cuneusul ji precuneusul.
Lobul cuneus este de forma triunghiulara ji este cuprins intre jan|il
parietooccipital ) Jan(u1 calcarin, iar baza sa este formata de marginea
superioara hemisferei. Din v6rful lui pleaca uneori un pliu de trecere care i1
leaga de partea posterioara circumvo1u(iei corpului calos (gyrus cin guli); este
pliul de trecere cuneolimbic al lui Broca.
Lobul precuneus sau patrulater dupa forma sa este delimitat supenor de
marginea superioara hemisferei, anterior de pori,iunea terminala scizurii
calosomarginale (sulcus cinguli), posterior de janl parietooccipital, iar in jos
de prelungirea posterioara scizurii calosomarginale (sulcus cinguli).
Inconjurand corpul calos pe dinainte, pe deasupra ji posterior, se gase)te
gyrul fornicat (circumvolutia limbica), care este alcatuit din segmente
succesive, denumiri diferite, intre care nu exista insa limite precise la
exterior. in apropierea punctului unde scizura calcarina se apropie mult de
jan(u1 corpului calos, gyrul fornicat prezinta port, iunea lui cea inai stramta, care
se nume jte istmul gyrului fomicat. in continuare, d pae din 1obu1
temporal, se gasejte gyrul hipocampului, care, in apropierea polului temporal se
inconvoaie ) a1catuie)te clig numit uncusul hipocampului.

ANATOMIA FUNCTEONALA 5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

7.2. FORMATIUNILE TEREMISFECE

Intre cele doua hemisfere cerebrale se gaseJte un numtir de formatiuni
le leaga tre ele ji care au fost numite comisuri interhemisfece. Aceste
moa)iuni interhemisfece sunt:
7.2.1. Corpul calos (corpus cffosm)
Este largh comisa intre cele do hemisfere. Se prezint lama
substan(a alba patrulatera transversala, lunga de 810 cm, ji latti la partea
t de 1 cm, iar la partea poste rioara de 2 cm, grosime in medie de 1
, excep(ia extremita(ii sale posterioare, unde atinge 1,5 ji 1,8 cm. E1 este
ezat in fundul fisurii inter hemisfece ji se intinde intre cele doua hemisfere,
numai in pon,iunea lor mijlocie. Pentru ne da seama de aspectul, intinderea ji

 TOMTA FUNC

ON4L

4 515 TEMULUT NERYOS CENT P\ L

morfologia sa, este necesar sa-1 vedere cum se prezinta pe sectiune

mediosagitala ) una frontala creierului. Pe sec(iunea mediosagitala, corpul
calos are forma unei lame curbate, atiit la extremitatea anterioara cat ji la cea
posterioara, pe cand pe sec(iune frontala se prezinta lama concava
transvesal, in fun du1 isurii interhemisferice ji deasupra ventriculi lor laterali:
ea este curba in sens transversal deschiderea in sus.
Corpului calos ii descriem fa(a superioara convexa in sens longitudinal
ji una inferioara sau concava; doua margini laterale ji doua extremita(i
(anterioara ji posterioara). Fa(a superioara este convexa in sens anteroposterior
ji ujor concava in sens transversal. Este acoperita de lama de substanta
cenujie, numita indusium griseum, iar de pae, ) de alta liniei mediane Ji
imediat in vecinatatea ei, aceasta fa(a este parcsa in sens anteroposterior de
doua cordoane flexuoase, sub(iri ji albe, numite nervii lui Lancisi sau
tractusurile albe (stria longitudinalis medialis 5i lateralis). Lateral de
tractusurile albe se vad tractusurile cenu5ii sau iduseum griseum, care au
aceeaji directie anteroposterioara. Aceasta fa)a superioara corespunde pe linia
mediana fundului fisurii interhemisferice ji este in rapo cu marginea
inferioara coasei creiemlui, vasele cerebrale anterioare ji circumvolutia
corpului calos intre aceasta circumvo1u!ie ) corpul calos exista un spaJiu care
poarta numele
sinusul corpului calos.
Fa)a inferioara este concava in sens anteroposterior ji convexa in sens
transversal. Pe linia mediana, ea da insen, ia formatiunii lamelare, numita septum
pellucidum, care se ajeaza sagital intre corpul calos ji fornix. Lateral de insen,ia
lui septum pellucidum, fa)a inferioara corpului calos formeaza tavanul
ventriculului lateral; catre paea sa posterioara, aceasta faJa fuzioneaza

fornixul.
Extremitatea anterioara sau genunchiul corpului calos (genu corporis
callosi) se oprejte la distan(a de 3 cm de po1u1 frontal; ea este curba ) se
termina pe peretele anterior al ventriculului III cerebral printr-o pon,iune inai
subJiata, numita ciocul corpului calos (rostrum corporis callosi). Pe partea
anterioara acestui genunchi se vad doua cordoane in continuarea nervilor lui
Lancisi Ji care, ajungand la ciocul corpului calos, iau denumirea de pedunculii
corpului calos (gyrus paraterminalis); de aici, ei se indreapta oblic in afara Ji iau
denumirea de bandeleta diagonala care sf)e)te in hipocamp.
Extremitatea posterioara corpului calos sau bureletul lui Rei1 sau
splenium corporis callosi apare un cordon transversal gros de 1,5 cm, situat
care la 67 cm de polul occipital Ji indoit in jos. E1 se a5aza deasupra corpilor
cuadrigemeni ) glandei epifize, formand buza superioara despicaturii
cerebrale lui Bichat. Pe acest splenium se continua nervii lui Lancisi ji
indusium griseum, printr-o banda sub(ire numita fasciola cinerea (gys
332

Genunchiul

Radiatiile corpului calos

Trunchiul corpului calos
Spleniul corpului calos

Rostrum

habenulara

'

Nervii lui Lancisi, prin genunchiul corpului calos Ji bandeleta

agonala, ajung la hipocamp, precum de altfel ajunge ji fasciola cinerea ji
fascia dentata. Rezulta , fiind in continuare, realizeaza banda care ia forma
de semiinel, care in corpul calos pe fa(a sa superioara. Aceasta
fonnaJiune este restul unei circumvoluJii atrofiate, numita circumvo1u(ia
intralimbica.
Corpul calos este format din fibre care leaga cele doua hemisfere; sunt
transversale care pleaca de la scoarta unei hemisfere la scoan,a celeilalte
hemisfere. Fibrele transversale care trec prin ciocul corpului calos se duc lateral
in pre ungirile frontale ale ventculilor laterali ji leaga fe(ele orbitare ale lobilor
bontali, dupa cum fibrele care trec prin genunchi leaga fe(e1e mediala ji laterala
ale unui lob frontal cele de paea opusa. Acest gp de fibre formeaza
forcepsul anterior. Fibrele care trec prin portiunea mijlocie corpului calos
leaga cea inai intinsa pae unei hemisfere cealalta ji, pe de alta pae,
impreund fibrele din splenium, contribuie la formarea tavanului ventriculilor
laterali (cornul sfenoidal (i occipital). Fibrele care iau parte la formarea acestui
acoperi) alcatuiesc tapetum.

ANATOMTA FUNC

ONAL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Prin splenium trec inea fibre care leaga cei doi poli occipitali, care
au forma unei anse deschise posterior ) care alcatuiesc forcepsul pos terior.
Aceste fibre proemina pe peretele inferio medial a1 prelungirii occipitale
ventriculului lateral ) acest relief fost denumit bulbul prelun gini occipitale
ventriculului lateral.

334

1
9

1- lobul frontal

2- lobul temporal

4- corpul calos
5- genunchiul corpului calos
6 spleniul corpului calos

7 stria longitudinala laterala

6stri
logitudinala
mediala 9- comul aterior
10-comul posterior
11- hipocampul

12-plexuri
coroide
13-fiura cerebrala lingltudinala

7.2.2. Fornixul
Denumit ji bolta patru stalpi lui Winslow sau trigonul cerebral este
lama de substan(a alba, de forma triunghiulara pe sec!iune, ajezata sub corpul
calos ji deasupra talamusului ) ven triculului mijlociu. E1 este boltit, cu
concavitatea in jos ji la extremitatea sa posteoara fuzioneaza prin fata
superioara corpul calos; pe masura ne apropiere de unghiul sau anterior, el
se departeaza de corpul calos ji in acest spa!iu rezultat prin departarea lor, vine
sa se plaseze, in plan sagital, septum pellucidum, lamd subJire, care separa
intre ei ventriculii laterali.
Din punct de vedere morfologic deosebim fornixului doua fe(e, doua
margini ji trei unghiuri.
Fa[a superioara vine in rapo corpul calos, iar pe linia mediana se
insera pe ea septum pellu cidum; de parte (i de alta lui ea este libera )
formeaza pae din planJeul ventriculilor laterali.
Fa[a iJeriori vine in raport cu va1u1 choroidian a1 celui de-a1 3-lea
ventncul ), prin intermediul lui, nucleii talamici Ji ventriculul III rebral.
Marginile sunt dreapta ) stanga ji dau insen,ia plexurilor choroide ale
ventriculilor laterali, de unde Ji numele de tenia foicis. Unghiurile sunt in
numar de trei: unul anterior ) doua posterioare. Din unghiul anterior pleaca
doua cordoane, stalpii anteriori (columna fornicis), care se duc inainte ji in jos,
335

ANATOM1\ FUNC

ONAL

515TEMULUT NERVOS CENTRAL

depaandu-se unul de altul; ei inconjura extremitatea anterioara talamusului

respectiv ji delimiteaza el gaura lui Monro tforamen interventriculare), iar
apoi trec posterior de comisura alba anterioara, pe peretele anterior a1
ventriculului III cerebral ) ajung
din spatiul optopeduncular.
Din cele doua unghiuri posterolaterale pleaca de asemenea cate un stilp, stalpii
posteriori (crus foricis ) inai volumino ji ) turti[i; ei coboara indaratul
talamusului, se indoaie ) se indreapta apoi inainte, pentru se continua pe
plan5eul pon, iunii sfenoidaie ventriculului lateral, unde se continua cu fimbria
hippocampi.
Fornixul este format din doua feluri de fibre: ) longitudinale, care
se condenseaza pe margini in cordoane, in continuarea carora se gasesc stalpii
anteriori ji posteriori (columnae ji crura); in acest fe1, fibrele longitudinale
leaga cornul lui Ammon de nucleul mamilar, in afara de alte fibre care ajung in
bulbul olfactiv;
b) fibre transversale, care se intind de la margine la alta, sunt vizibile
pe fa(a interioara, ji ele leaga un al lui Ammon cu congenel sau. Direc(ia
lor ) asemanarea cu corzile unei lire le-au atras denumirea de fibrele lirei,
psalterium Davidi, sau corpul psaloid, astazi inlocuita cea inai corecta
denumire de commissura fomicis.

Fig. Nr. 100. Fornixul. Vedere lateralii (dup W. Kalile, Werner Platzer)

336

ANATOMTA FUNCTTON\LA SZSTEMULUZ NERYOS CENTRAL

7.2.3. Comisura alb anterioar (cnmissurii nnterinr)

Este formata dintr-un fascicul de fibre care leaga un lob temporal de
trecand prin peretele ateor al ventriculului III cerebral, imediat inaintea
anteriori ai trigonului cerebral. Ea con(ine Ji fibre care leaga intre ei
olfactivi.

7.3. SISTEMUL LIMBIC (RINENCEFALUL)

Este un segment at encefalului care deserve jte sim]u1 olfactiv, filogenetic
fiind cea inai veche por(iune creiemlui. Structurile care alcatuiesc sistemul
limbic sunt interpune intre diencefal ji neocortex, Ji apar(in paleopalliumului,
arhipalliumului Ji neopalliumului (girul cingular ji parahipocampic). Are
conexiuni sistemul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul ji inai
pu(in cortexul.
Componentele sistemului limbic sunt urmatoarele:

4N4TOMIA FUNC

ONALA 5ISTEMULUINERVO5CENTRAL

1. Calea olfactiva reprezentata nervii olfactivi, bulbul olfactiv, tractul olfactiv,

nucleul olfactiv anterior, trigonul olfactiv, striile olfactive, lobul piriform alcatuit
din aria prepiriforma, aria periamigdaliana, aria entorinala etc.
2. Substan(a perforata anterioara, tuberculul olfactiv ) banda diagonala lui Broca.
3. Corpul amigdalian
4. Forma)ia hipocampica
5. Fornixul
6. Stria terminala ji stria medulara talamica
7. Aria septala
8. Gini cingular ji parahipocampic.
Bulbul olfactiv reprezinta umflatura ovala, culcata pe Jan)ul olfactiv
care se continua posterior tractul olfactiv, iar pe fata bazala (care vine in
raport lama ciuruita etmoidului) prime jte nervii olfactivi din mucoasa
olfactiva nazala.
Tractul olfactiv, in vecinatatea isurii laterale, se desface in doua ramuri,
care circumscriu arie triunghiulara, numita trigonul olfactiv. Ramura mediala
se numete stria mediala, iar lama laterala se nume)te stria laterala. Trigonul
olfactiv este strabatut inconstant de stria intermediara, care porne jte posterior
din dreptul tractului olfactiv. Bu1bu1, tractul ji trigonul olfactiv impreuna
stria mediala ji cea intermediara alcatuiesc lobul olfactiv.
Un jan( de pe fa(a mediala emisferei, care incepe venical, sub rostml
corpului calos ji se continua apoi cu jantul corpului calos, numit )ant
parolfactiv posterior, separa rinencefalul intr-o arie a)ezata inaintea lui alta
posterioara inai redusa. paarteeaa
este cuprins lobul olfactiv )
anterioara
banda de substanta cenu)ie, ajezata imediat inaintea jan[u1ui parolfactiv
posterior, numita aria parolfactiva lui Broca. Anterior de aceasta arie se
delimiteaza Jan)ul parolfactiv anterior, paralel cu cel posteor. Partea mediala
trigonului olfactiv ) stria olfactiva mediala se continua pe faJa mediala
emisferei cu aria parolfactiva.
In paea posterioara rinencefalului se gasejte substanta perforata
anterioara, care se gase te intre trigonul olfactiv ) striile olfactive situate
anterior, chiasma optica ji tractul optic situate medial ji uncusul hipocampului
situat caudal. La acest nivel patrund in creier un mare num de vase. Cand se
desprinde pia materul, aceste vase se ) locul lor de intrare ramane
lama de substanta cenu jie ciuruita de gauri. Substan)a perforata anterioara se
continua lateral cu conexul prepiriform, limen insulae ji corpul amigdalian:
medial tuber cinem, supenor substanta nenumita Ji prin intermediul
acesteia corpul striat ji claustrul. Uneori in regiunea sa anterioara se gasejte
proeminen[a numita tuberculul olfactiv. Posteromedial in vecinatatea tractului
optic, se vede banda diagonala care pomind de la aria periamigdaliana se
338

1 FUNC

ONAL\ SISTEMULUT NERVOS CENTRAL

spre girul paraterminal. Substan(a perforata anterioara prime jte

de la bulbul olfactiv, nucleul olfactiv anterior ji corpul amigdalian )
eferen[e prin stria medulara.
Portiunile conicale ale rinencefalului formeaza trei arcuri concentnce, la
diencefal ji emisfere:
- primul are este gyl fornicat (circumvo1u[ia limbica),
constituit din: gyrul cingului, gyrul hipocampului ) uncus;
- al doilea arc, numit ji arcul marginal extem, situat in interiorul marelui
!imbic, trece deasupra corpului calos ji cuprinde: stria intermedie, stria
mediala, fasciola cinerea, fascia dentata hipocampului;
- al treilea are, numit arcul marginal intem, situat dedesubtul corpului
este format din fornix ji fimbria hipocampului. Formatiunile din cele
arcuri marginale sunt in mare parte acoperite. Ele reprezinta doua cai de
olfactorie cu forma(iuni1e hipocampului.
Stria terminali are originea in cea inai mare parte in complexul
amigdalian. Parase jte corpul amigdalian pe fata lui inferioara,
comului inferior al ventriculului lateral, fa(a mediala cozii
caudat, intra in jantul dintre talamus ji corpul nucleului caudat, trece
de orificiul interventricular. in dreptul comisurii anterioare majontatea
sale se termina in nucleii striei terminale, dupa care restul fibrelor ji
neonilor din acejti nuclei se divid in doua contingente:
care se indreapta spre ariile septala, preoptica ji hipotalamica
) subcomisural aceeaji destina(ie ji precedentul. Unele fibre
in fornix pentru ajunge in hipocamp, altele intra in stria medulara
pent ajunge la nucleul habenulei, iar restul, prin intermediul
anterioare, se alatura striei terminale contralaterale ji a]ung la copl
amigdalian opus.
Comisura anterioar este situata in grosimea lamei terminale, trece
de columnele fornicale unde are aspectul unui fascicul compact ji se
-:v ide lateral in doua ramuri:
- fasciculul anterior sau olfactiv, originea in nucleul olfactiv anterior ji
ubstan(a perforata anterioara contralaterala; are ro1 in controlul reflex al
.=u1bu1ui olfactiv;
- fasciculul posterior, directie dorsolaterala, este situat intr-un jant de pe
fa)a anteroinferioara nucleului lenticular. E1 se rasfira in evantai in
regiunea anterioara lobului temporal inclusiv girului hipocampului.
Comisura anterioara contine care unesc intre ele forma(iuni situate in
ambele emisfere: lobii frontali, regiunea anterioara girilor temporali mijlociu

paarraahhiipooccaamm eennttoorr ccoorntee prreepiirniff corp

inferioorr, pirce, ariile
iinnaallee, xxuulluui oorrmm,
iiii
i
amigdalieni, nucleii striei terminale, substantele perforate anterioare, tuberculii
olfactivi, benzile diagonale, bulbu olfactivi ) nucleii olfactivi anteriori.
339

ANATOMIA

FUNC

ONAL\ SISTEMULUT NERVOS CENTR\L

Fig. Nr. 102. Stria olfactivii lateralii () 5i comisura albii anterioara () (dupii W.
Kahle,
Werner Platzer)

Aria septali este regiune nodala in sistemul de proiectie limbic fiind un

cent de asociatie acestuia hipotalamusul, epitalamusul ) ariile conicale:
deci centru de asociatie intre arhi-, paleo- ji neocortex. Aria septala care
con)ine nucleii ariei Ji septului pellucid este alcatuit din doua lame de substanta
albd, con(in grupe de . intre lame este delimitat un spatiu vinual.
cavul septului pellucid. Septul se insera pe fa)a inferioara corpului calos i
fa)a superioara fornixului in regiunea situata anterior de separarea acestuia de
corpul calos.
Nucleii ariei septale corespund gilui paraterminal extremitate
anterioara numita rudiment prehipocampic trece in anJul parolfactiv posterior
iar cea caudala se continua banda diagonala Ji stria olfactiva mediala. Exista
un grup nuclear lateral format din neuroni mici care se continua neuronii
dispersa(i din septul pellucid, ji un gp medial nuclear format din neuroni
man. La baza septului se gasejte nucleul accumbens septi care se continua cu
340

ANATOMIA FUNC] ONAL STSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

" benzii diagonale stabilind astfel legatura nucleul amigdalian. Acest

primeJte fibre fasciculul medial a1 creiemlui anterior de la
unea reticulara mezencefalica, via pedunculul mamilar.
Aferen(e1e ariei septale provin de la corpul amigdalian (prin stria
la ji banda diagonala), substan(a perforata anterioara ji bulbul olfactiv
stria mediala olfactiva), hipocamp (prin foix) Ji hipotalamus ji
,unea reticulara mezencafalica (prin fasciculul medial a1 creiemlui
).
EferenJele ariei septale merg catre corpul amigdalian (prin stria
lis), hipotalamus ji formaJiunea reticulara mezencefalica (prin fasciculul
a1 creiemlui anterior), hipocamp (prin fornix), nucleul habenular (prin
medulara talamica ji in continuare fasciculul retroflex spre tegmentul
cefalic).

<

NEA

Hipocampul (cornul lui Ammon) este proemine(a alungi din podeaua

imului inferior al ventriculului lateral, fiind delimitata de girul
parahipocampic prin (antul hipocampului. Pe marginile extremita(ii anterioare
hipocampului se gasesc 2-3 JanJuri care micile proeminen(e pe care le separa
. foreaza pes hippocampi. Medial de jantul hipocampului in ordine se observa:
girul dinJat, jan1 fimbodentat, alveus hippocampi-strat alb acopera faJa

341

ANATOMIA FUIC

ONAL STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

ventriculara hipocampului continuat medial fimbria hipocampului ) comul

lui Ammon. Comul lui Ammon ji girul dintat este un arhicortex trilaminar.
trecerea de la cortexul ammonian spre ce1 parahipocampic 6 straturi se face
gradat prin intermediul patru zone de tranzi)ie, respectiv, prosubicul, subicul
(por(iunea superioara girului parahipocampic) presubicul ) parasubicul.
Indusium griseum este patura de substanJa cenu jie care invele)te fatd
superioara corpului calos, continuandu-se pe laturi substanta cenu)ie
gimlui cingular. Anterior se continua girul paraterminal iar posterior girul
fasciolar. in grosimea sa se gasesc striile longitudinale, laterala ji mediala.
unele ale striei laterale strabatand corpul calos 5i intrand in componenta
fornixului.
G/rn/ dinta/ este fajie de coex crenelata situata intre hipocamp ) giru'
parahipocampic. Posterior se continua cu gil fasciolar iar anterior intra sub
carligul format de uncus. Pe fata inferioara uncusului formeaza coada girului
dintat (bandeleta lui Giacomini) se pierde pe fa(a mediala uncusului
Anterior de aceasta banda, pe uncus, se gasejte gil uncinat iar posterior giru.
intralimbic. Girul diJat are stmctura tlaminara fiind constituit de la
suprafata spre pronzime din: stratul molecular, stratul granular ji stratu
polimorf.
Cor/ / Ammon este alcatuit din japte straturi:
1. Ependimul ventricular;
2. Alveus, constituiut din aferente ji eferente ale hipocampului
Aferentele provin din toate regiunile encefalului iar eferen(ele ac
originea in stratul piramidal ) oes al gilui din(at formeaz
imbria;
3. Strraatt oorriieennss, con(iine celluu1le cuu cojul1ete, ibr
uumm afferente ji eferen-are ro1 inhibitor;
4. Stratul piramidal, format din neuroni piramidali cu rol excitator
axonii lor formeaza eferen!ele hipocampului iar dendritele patmnd m
strum oriens;
5. Stratul radial este alcatuit din puJine celule piramidale, dendrite:.
apicale ale neuronilor piramidali;
6. Stratul molecular;
7. Stratul lacuar.

342

ANATOMA FUNC

ONAL SISTEMULUZ NERVOS CENTRAL

ta
id

11

10

13

1- hipocampul
2 corpul calos
3- indusium griseum
4- comisura anterioara 5
fimbria hipocampului 6fornix
7- corpii mamilari
8- cornul inferior
9- cornul posterior
10- girus dintata

11- aia entorinala

12 santul
hipocampic 13
cornul lui Amon

xi.
a

Fig. nr. 104. Hipocampul (dupii W. Kalile, Werner Platzer)

Conexiunile hipocampului
feren[ele hipocampului provin de la:
- aria entorinala ) subciul, pe calea alvelara formata din aferen(e1e originea in
port,iunea mediala ariei entorinale ) parasubicul, trec prin prosubic patrund in
alveus ji apoi in stratum oriens din comul lui Ammon; ji calea perforanta
(constituita din aferentele cu originea in pon, iunea laterala ariei entorinale,
strabat spatiul perforat anterior, trec prin subicul unde incrucijeaza fibrele
precendete ji patrund in straturile molecular ji lacuar ale comului lui Ammon ji
in stratul granular al girului din(at);
- segmentul posterior al girului cingular;
- nucleii septali mediali, prin intermediul fornixului;
- hipocampul contralateral pe calea comisii fornixului;

343

ANATOMIA FUNC]TONAL 5ZSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

- indusium griseum prin stria longitudinala mediala-gir fascio1ar.fimbriahipocamp.

Eferentele hipocampului iau singura cale, cea fornixului ji sunt
constituite in majoritate de catre prelungirile axonice ale celulelor piramidale
ammoniene, restul fibrelor apart,ind celulelor din stratum orie ) din girul
din[at. Aceste fibre eferente iau pae la formarea alveusului, apoi converg pe
fata mediala hipocampului pentru alcatui fimbria foixului. Aceasta are
margine libera in continuarea alveusului (i margine libera ascu(ita care
depaje jete girul din)at, numitii tenia fornixului (taenia fornicis). Pe fa!a
inferioara spleniului corpului calos fimbria se continua picioml fornixului
(cs fornicis) unit ce1 de partea opusa printr-o serie de fibre transversale
care alcatuiesc comisa fornixului (commisa fomicis) sau psalterium, mijloc
de legatura intre cele doua formatiuni hipocampice. Picioml foixului se
une jte ce1 de partea opusa formd corpul fornixului (corpus fomicis) prins
de fa(a inferioara corpului calos ji acoperit de panza coroidiana ventriculului
III. Corpul fornixului trece supenor ji anterior de orificiul interventricular ji la
acest nivel se divide in doua columne foicale (columnae fomicis). Fiecare
columna fornicala, in dreptul comisii anterioare, se imparte intr-un contigent
de fibre precomisurale (i un contigent de fibre postcomisurale. Columnele
fomicale se curbeaza apoi caudal, patrund in pere(ii laterali ai ventriculului III
terminandu-se in nucleii corpilor mamilari. in traiectul lor dau ji primesc fibre
de la stria longitudianla mediala. Fibrele care provin de la aceasta strie dupa
au strabatut corpul calos formeaza foixul dorsal ale fibre pan,ial se
termina in nucleii septului, restul alaturandu-se corpului principal a1 fornixului.
Deci eferen(e1e hipocampului se indreapta catre:
- nucleii septului ) gilui cingular, pe calea gilui fasciolar-indusium
griseum-fornixul dorsal; excitarea regiunii sale anteoare (camp 24) dii
modificari de puls, respira(ie ji . Cingulectomia ujeaza strile obsesionale
Ji de agresivitate sau dureroase. in general are rol in activita(i somatice, motorii
) senzitive, viscerale Ji emo(iona1e datorita pozi(iei sale intermediare intre
sistemul
limbic
(i
neocortex;
- nucleii mediali septali ipsilaterali, nucleii laterali bilaterali, nucle benzii
diagonale, aria preoptica laterala prin fornixul comisural;
- hipotalamus prin fomixulpre- ji postcomisural;
- nucleii anterior ji intralaminari talamici, corpii mamilari, pe calea fornixului
postcomisural;
- nucleul habenulei, prin ibrele foicale iau calea stei medulare
talamice;
- formaJiunea
reticulara
mezencefalica
fie pe calea direct
hipocampomezencefalica fie pe calea foixului postcomisural sau striei
medulare talamice.
344

AM ATOII\7.A FUNCTEONALA 515TEMULUT NERVOS CENTRAL

entori
gu
m

lei se

- stria
tu
- fornix precom

ar preoptica

Nr. 105. Cornul lui

postcomisu

corpu
11-
anterio
12- stal i poste
i fornix
13 com
forn
14- corpu fornix
sta
nterior i forni

iori 5i conexiunile Ii Rampului (dupa W. Kalile,

Werner Platzer)

Functiile sistemului limbic

Sistemul limbic intervine in reglarea comportamentului instinctivoo(ional, exteriorizat prin fenomene de comportament emotiv, agresiv sau de
apunere, vizibile in special in cadrul vieJii generice, a1 activita)ii de conservare
individului (aparare, cautarea hranei adecvate) dar ji speciei (reproducere,
. faJa de descenden(i).
In cadrul vie)ii individuale are ro1 in procesul de inva(are, de memorare,
onentare ji motivatie comportamentului, in anumite ac[iuni viscerale,
glare activita(ii SAAR asupra conexului.
Hipocampul intervine in operatiile mnezice, nu prin stocare de informatii
i prin ac(ionarea unei functii cerebrale nemnezice care la randul ei intervine in

345

 FUNC

ONALA

STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

aceste operatii, intervenind indirect in procesul de stocare informa(ii1or.

Leziunile sale sunt insotite de slabire memoriei evenimentelor recente,
inactivitate permanenta, indiferenta ) lipsa oricarei ini(iative, inabilitatea de
inva(a, uneori dementa senila. Hipocampul intervine in controlul reactiilor
emo(iona1e, in anumite activitati viscerale, in modularea impulsurilor reticulare
activatoare ale vigilentei. Procesele emotive sunt elaborate la nivelul forma(iei
hipocampice ji transmise spre corpii mamilari-nucleul talamic-girul cingular
care este centrul cortical receptiv pentru impulsurile emotive. De la gil
cingular pomesc impulsuri spre alte zone conicale care realizeaza expresia
emo(iona1a inso(e jte procesele psihice. Distrugerea complexului amigdaloparahipocampo-hipocampo-conical (coex temporal) produce orbirea psihica:
sila de examina vizual sau tactil obiectele, componament sexual bizar.
imposibilitatea de discrimina alimentele de obiecte potenJial periculoase.
Corpul amigdalian are ro1 esen(ial in elaborarea comportamentului
psihomotor emoJioanal, alimentar, sexual ji in declan)area componentelor
vegetative. Lezarea sa da comportamentelor sexual, alimentar ji emotional un
caracter de absurditate

7.4. CONFIGURATIA INTERNA

Fiecare emisfera cerebrala este formata din substanta cenujie
ji
substanta alba. in plus, in gOSimea ei se gase)te cavitate plina lichid
cerebrospinal, diverticul al cavitatii ependimare primitive, numit ventncul
lateral.
7.4.1. SubstanJa cenu5ie
Sec!iunile sagitale ji frontale acute emisfera cerebrala ne arata
substan)a cenujie se dispune astfel: un strat de substanta cenujie periferica: este
scoan,a cerebrala; un strat de substanta cenujie situata in port,iunea mijlocie ji
bazala hemisferei, la 1ocu1 de unire hemisferei diencefalul: este corpul
striat.
7.4.1.1.Scoar(a cerebralii sau pallium (cortex cerebri) constituie factorul principal care
prin complexitatea lui asigura superioritatea omului. Complexitatea
aceasta structurala este rezultatul unei perfectionan ilogenetice, determinate
de inuen(a conditiilor de via)a, iar complexitatea ei functionala, indeosebi la
, este consecutiva nctiei de aparat receptor. capabil sa analizeze yi sa sinte
tizeze in mod variat diferitele excita)ii. care vin la ea, precum ji reac)ii1e care
pleaca de la ea prin aparatul efector, catre un viscer sau un organ somatic.

346

&N&TOAAI* FUNC ONALA SISTEMULUI NERVOS CENTR*L

cerebrala deriva din bolta veziculelor cerebrale secundare

) are la inceput structura omogena; ulterior insa, stmctura se mo
simtitor ) se perfecteaza in fe1 incat difera de la zona la alta. In
scoart,a cerebrala are grosime variabila intre 1,25 ji 4 mm; ea este
groasa in dreptul circumvolutiei postcentrale, (i se sub(iaza cu cat ne
de po1u1 frontal sau occipital, unde ajunge la 1,
1,2 mm. Grosimea
inai mare in cre)te tu1 circumvolutiei decat in fundul )anturi1or, iar pe de
parte, cu varsta, scoart,a cerebrala pierde din grosimea ei.
Scoart,a cerebrala are la om suprafata medie de 180 000220 000
) cuprinde in grosimea ei un numar aproximativ de 14 miliarde celule.
numar considerabil de celule nervoase nu se gasesc aglomerate in mase
dupa cum are vazut in etajele subcorticale ale sistemului nervos
ci ele sunt a)ezate stratificat caracte ristica regiunilor de integrare
3
toata intinderea scoaei. Ea ocupa un volum variabil intre 450500
cerebrala este deci lama stratificata, foane complexa, atat prin
orizontala elementelor nervoase cat Ji prin striaJia verticala pe
o
Dar aceasta stratif icare prezinta variatii regionale ilustrate atat
filogenetica, cat ji de cea ontogenetica. Astfel, anatomia comparata
arata arhicortexul (hipocamp, cornul lui Ammon, nucleul amig-dalian
apar cu mult inaintea altor part,i din scoart,a cerebrala.
Aceasta prima pon,iune, fiind cea inai veche, fost denumita de
archipallium, adica scoan, a veche, spre deosebire de restul
scoart,ei care, fiind de data inai recenta, fost numit neopallium.
Archipallium
insa ) dispozi(ie structurala inai simpla, scoart,a fiind formata din trei
ji fost numita de catre Vogt Ji Economo allocortex; neopallium are
fundamentala )ase straturi, careia cei doi autori de inai sus i-au spus
in dezvoltarea ontogenetica observam la atul uman de 6 luni
scoart,a contine trei paturi: pata moleculara superficiala, formata
din fibre patura granulara sau intermediara formata din celule nervoase
mici infragranulara sau profuda formata din celule nervoase man.
Aceasta pe trei straturi persista in hipocamp la adult, pe cand restul
scoan, ei isoconexul, in utimele luni ale vietii intrauterine se
ingroaJa,
in patura gra nulara ) infragranulara se diferen(iaza alte paturi, care
sa completeze structura scoart,ei, in acest fe1, izocortexul la este format
5ase straturi sau paturi, variabile de la regiune la alta, prin grosimea lo,
sau morfologia celulelor care le compun. Aceste paturi sunt:
1) Patura
moleculara
(lamina
zoni//s),
sau
plexiform, cea inai formata dintr-un strat de fibre teaca de
mielina (plexul lui
care merg paralel suprafa(a. Pe langa aceste fibre ea contine ji

347

2)

3)

4)

5)

celule nervoase piriforme (celulele lui Ca)al-eoni axon orizontal).

orientate paralel cu suprafata ji neuroni Martinotti ( axon lung ascendent).
Patura granulara externa (lamina corpuscu laris) formata din: celule stelate
mici, celule piramidale mici ale caror dendrite se termina in stratul l iar axonii
lor coboara in stratile V (i VI, din axonii ji dendritele neuronilor din
straturile profunde care trec spre stratul l ) din fibre ale corpului calos.
Patura piramidala (/z/ pyramidalis). Aceasta, patura prezinta oarecare
deosebire in ceea prive)te paea sa superficiala, unde aflam celulele
piramidale tipice, fata de lama sa profunda sau intema care prezinta celule
piramidale man, deosebite de la regiune la alta; in partea sa profuda este
strabatuta de banda formata de fibre i denumita stria extema lui Baillarger.
Patura granulara interna (/ / granulciris) sub(ire ji formata din celule
stelate mici, caror axoni scurt,i de altfel se termina he in grosimea ei, he in
patura piramidala. Celulele acestei paturi sunt variabile de la zona la alta
izocortexului.
Patura ganglionar (/ ina ging1ionans) contine celulele piramidale, care
in zona motorie sunt ,,gigante". Ele au fost descrise de catre Betz ji ii poaa
numele. in alte zone ale izoconexului, aceste celule piramidale sunt inlocuite
celule man stelate (de exemplu, zona vizuala). In aceasta pata, in
anumite locuri, ji in patura piramidala, se alta banda formata din fibre
paralele suprafata. Este stria intema lui Baillarger.
Varia(ia de densitate celulelor acestei zone permite sa se distinga, dupa
unii autori, lama superficiala ji alta profuda.
6) Patura
polimorfci
(/omia
z/ /iformis ) este formata din
celule fusiforme caror este perpendicular pe suprafa(a scoan, ei. Prin
aceasta patura trec care vin sau pleaca de la paturile inai supericiale ji
aceste fibre impart celulele patii polimorfe in coloane. La rdul lor,
dendritele celulelor acestei paturi se duc spre suprafata, pe cand axonii for
patrund in substanta alba hemisferei.
in grosimea scoart,ei, in afara de tipurile de celule din stctura celor
Jase pati (citoarhitec-tonia scoan,ei), gasim ji Eibre formate, pe de parte de
catre cele vin sau pleaca de la scoar|ii, iar pe de a1tii parte de fibrele celulelor
din scoaa, care fac legatura intre diversele etaje. Studiul acestor fibre
(mieloarhitectonia scoar(ei) ne se ajaza Ji ele pe straturi, formand
anumite plexuri, striuri sau lame, care corespund stratigrafie paturile
scoart,ei. Aceste Eibre sunt de doua categorii: fibre venicale ) fibre ozontale.
Fibrele verticale sunt ibrele care leaga celulele din scoart,a
circumvo1u(iilor nucleii aJeza(i de-a lungul sistemului nervos central ji unele
din ele au ro1 conicofug, iar altele corticopet. Fibrele orizon tale se grupeaza
348

AM ATO I\I\7 FUNCTONAL\ STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

numar de lame ji cores pund precis anumitor straturi citologice ale

ei. Astfel avem:
) Lama- tangen[iala sau plexul tangential al lui Exner care ocupa
oleculara.
2) Lamina disfibrosa, strat sarac in fibre ji care corespunde stratului
at paturii granulare.
3 Stria lui Kaes-Bechterew, care este situata in regiunea totul
rfiiciala paturii piramidale, pe cand restul grosimii paturii piramidale este
sarac in fibre orizontale.
4) Stria externa lui Baillarger este groasa, densa ji se situeaza in
granulara intema.
5) Lama interstriat redusa in fibre se afla in stratul superficial al i
ganglionare, pe cand la partea profuda acestei paturi se gase)te stria
lui Baillarger. Aceasta strie, spre deosebire de cea extema lui rger,
este inai redusa Ji poate lipsi in unele locuri.
6) Lama intrastriata se situeaza in patura polimora ji ibrele ei sunt in
inai reduse in masura in care ne apropiere de substanta alba
ferelor.

F- cel le
fuziforme
- cel le
basket

- cel le pi

cel le
rog
- celule stelate

- cel le orizontale

idale

Fig. Nr. 106. Structura scoar[ei cerebrale (dupii Gray)

349

AT ATOML FUNCTTON4 L STSTE6\ ULUI NCRVOS C::NTRAL

Varia(iile de structur ale scoarJei
in functie de cito- ji mieloarhitectonica scoan,ei cerebrale sau descris
trei tipuri structurale: izocortex, alloconex ji mezoconex.
Izocortexul (neopallium) nu este omogen. Dupa cum stratiicatia in
ase paturi este conservata sau , Brodmann imparte izoconexul in doua tipuri:
homotipic ji heterotipic.
1) Izocortexul homotipic
cuprinde cea inai mare parte din scoart, a ji se
caracterizeaza prin stratificarea clasica. Din izoconexul homotipic fac pae:
) Tipul frontal sau piramidal granular, caractenzat prin celule
piramidale voluminoase, dense, care alcatuiesc un strat III V clar, evident.
Straturile granulare sunt ji ele vizibile, dar pu)in dezvoltate.
b) Tipul parietal, inzestrat celule granulare inai dense ji inai
voluminoase, pe cand celulele piramidale din straturile III ) V sunt inai pu(in
tipice.
) Tipul polar se intalne te in cei doi poli frontal ji occipital ji se
caracterizeaza prin straturi granulare subtiri ji mic jorarea globala celulelor
tutor straturilor.
2) Izoconexul heterotipic. Se caracterizeaza prin absenta unora din straturi. Se
deosebe jte:
) Izocortexul heterotipic agranular, cu absenta celulelor granulare, care
sunt inlocuite de celule piramidale mijlocii (i man. Asemenea structura
caracterizeaza scoart,a motorie din circumvolutia precentrala.
b) Izoconexul heterotipic granulat este carac terizat prin dezvoltarea
preponderenta straturi lor granulare, care invadeaza straturile III ji V. Celulele
granulare par ocupa toata scoart,a. Aceasta scoart,a heterotipica se inai nume
jte ji konioconex ji ea se intilne jte in toate zonele senzitive ji senzoriale ale
scoan,ei pe care le caracterizeaza.
Allocortexul (arhipallium) are arhitectonica tipica, simpla, cu doua
straturi de celule: un strat superficial granular cu functie receptorie ji un strat
prond piramidal cu nctie efectorie. El poate Ii divizat in: arhiconex
(forma(iunea hipocampica) ) paleocortex (1obu1 piriform).
intre aceste doua varietati principale, izoconex ) allocortex exista
granita fixa.
Mezocortexul este un cortex mixt in care insulele de allocortex sunt
inconjurate de izocoex. Este localizat in special in girul cingular, apan,inand
sistemului limbic-neoconex.

AM ATO II\ FUNC ONAL4 SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

.X riile corticale

=
-_ .

.1 corticale, dupa func(ia lor, pot clasificate in: arii de proiectie

- . -:. receptoare sau senzoria1e, arii de proiec[ie eferente, efectoare sau
- : arii de asociatie. In realitate toate ariile de proiectie senzoriale sau

=nmesc aferente ji tmit eferen(e, de aceea denumirea corecta ar de

. : i iinotorii, in particular pentru ariile pre- postcentrala.
X riile de proiec(ie aferente
-,q( i'itatea senzoriala scoart, ei cerebrale consta din trei (
- --..native:
recunoa jterea relatiilor spatiale;
medierea de raspunsuri gradate la stimuli de intensitate diferita;
aprecierea asemanarilor 5i deosebirilor dintre obiectele venite in

.U suprafata corpului.
eneral exist doua categorii de arii: primare ) secundare , uneori insa
< : -. adauga 5i treia arie sup/ / men/nr. Ariile senzitive primare au rol
in
-- marea experien(ei senzoriale ji discriminarii calitative senza(iilor. Ariile
i:- tare sunt vecine celor primare, sunt inai pu(in intinse decat cele primare
ordinea reprezentarii corpului este inversa celei din ariile primare.
inile de proiectie aferente sunt aile somestezice, vizuala, auditiva,
-:. . olfactiva ) vestibulara.
striile somestezice sunt localizate in lobul parietal:
.' Aria primara sensibilita[ii generale este localizata in jumatatea
.-.oan gilui postcentral ) in portiunea posterioare lobului paracentral,
= iri1e 3, 1, 2. Aceste cmpuri sunt relativ specifice: in cimpul 3 de tip
ar este receptionata prin groase aproape in exclusivitate
- . :\i1itatea exteroceptiva tacti1a discriminativa; in campul 1 sensibilitatea
-.: si proprioceptiva kinestezica in inod aproape egal, 300 dln fibre fiind
- -.: talamice, restul colateralele subtiri apartinand ibrelor din campul 3, iar
: .1: pul 2 aproape numai sensibilitatea proprioceptiv kinestezica ji inai
putin
-:< ceptiva; aceasta din urma numai prin intermediul colateralelor sub(iri ale
i --elor ajung la campurile 3 ) l, acest camp neavand legaturi directe

:-- eii talamici. Aria primara are conexiuni in dublu sens ipsilaterale nucleii
- i VPM, talamici, aria secundara somestezica ) campul 4. Tnmite
nte spre aria suplimentara 5i campul 5. Prin intermediul corpului calos
-eiie eferente spre ariile primare ji secundare contralaterale ji prime)te
nunte de la aria secundara contra1atera1a pentru regiunea periorala. Proiectiile
m :eriei se fac punct punct, astfel incat aria pmara poate fi divizata in
-:.entru care impreuna dau reprezentarea pe cortex diferitelor pt,i

alaterale ale corpului exceptia fetei care este ipsi1aterala (homunculus

&N&TOAAI* FUNC ON*L* * SISTEMULUINERVOS 6ENTR*L

senzorial). Homuncu1us-u1 este deformat (i situat capul inferior iar membrul

inferior supeor, in lobului paracentral. Localizarea sensibilitatii vezicale,
rectale ji genitale este in pon,iunea inferioara ji mediala girului postcentral. Pe
aceasta arie primara intinsa se pot deosebi: ) aria segmentara sau de specialitate carei caracteristica este constituita de marea suprafata ocupata de
reprezentarea inii ji in special degetelor, care acopera zona aproape egala
cea trunchiului ) membrelor la un loc. Aceasta se explica prin importanJa
functionala mainii ) densitatea receptolor periferici cutana(i existenJi in
segmentul respectiivv
aria de expresie senzitivii in raport limbajul articulat
;
ji expresivitatea fetei. Ea cuprinde teritoriul capului ) gatului. La este
destul de redusa deoarece odata instalarea sta(iunii verticale capul ji-a
pierdut unele functii, cum ar h cele de atac, aparare ji cautare hranei.
Specificitatea acestor arii ji capacitatea de discriminare este mare, astfel
incat unita(i1e verticale sunt specializate in sensul unele raspund la
deplasarea in articu1a(ii numai lntr-o anumita directie ji continua sa descarce tot
timpul men)inerii unei anumite poziJii, iar altele raspund fie numai la deplasarea
firelor de , he numai la deformari ale pielii pe mare suprafa)a dar
totdeauna aceeaJi, ceea demonstreaza gradul mare de convergenJa, fie asupra
intinderii mujchiului striat informd creieml asupra starii de tensiune.
musculara pe cale care ocolejte cerebelul. Aceste arii raspund la stimulii
termoalgezici deoarece primesc pu(ine informatii de acest gen, dar pentru cei1a1(i stimuli raspund diferenJiat dupa intensitatea lor. Sensibilita(i1e dureroase,
termice ji contactul protopatic sunt recunoscute la nivel talamic; ablatia scoart, ei
nu produce tulburari in perceperea lor. Aria primara este functional legata de
relatiile spatiale periferice dar senzatiile ajunse la ea sunt elementare, dau
nici informatie asupra calitatii, intensitaJii ji originii stimulului. Aceste
informatii trebuie completate, analizate ji aceste procese se realizeaza prin
mecanismele de interpretare discriminativa ji sinteza poliestezica. Odata
percep(ia are loc un fenomen psihic complex care ajutorul compararii senza(iilor produse de un obiect faJa de cele produse de un a1tu1 ji experie(ei
trecute, permite interpretarea obiectului producator a1 senzaJiei actuale. Acesta
este rolul jumatatii posterioare girului postcentral, campile 5a, 5b ji 7 care
constituie aria somatopsihica carei functie este tocmai de recunoaJtere
asemanarilor ji deosebirilor. Etapa urmatoare perceptiei ji senza(iei este de
recunoaJtere obiectului, ji acesta este rolul campurilor 39 ji 40 localizate in
lobulii parietali supenor Ji inferior. Ele formeaza aria tactognosticii. Daca de
exemplu se ia pahar in mana, ajutorul tactului se ob)ine senzatia de rece,
d, neted; integrarea acestor senza!ii primare duce la percep(ia unui obiect
rotund, anumita stctura Ji rezistenta, ai carui pereJi delimiteaza cavitate; recunoa jterea face percepJia sa he identiicata ajutol experien(ei
trecute, iar obiectul sa he recunoscut un pahar, adica sa se sesizeze
352

AM ATO IJ\7 FUNC

ON4L\ 515TEMULUI NERVOS CEITRAL

simbolica obiectului, sa se ajunga la gnozie. Excitarea ariei

da senzatii de amon,eli, fumicaturi sau de mijcare intr-o regiune
contralaterala, excep(ia fetei unde sunt bilaterale. Acelea ji senzatii
obtine ji prin excitarea regiunii precentrale ji acestea difera dupa regiuni.
exemplu se pot obtine senzatii la nivelul ochilor prin excitarea aproape
regiunii precentrale, la nivelul buzelor prin excitarea regiunii
Se pot ob(ine raspunsuri senzoriale ) dupa ablaJia girului
prin excitarea gilui precentral, ceea arata raspunsurile nu
dependente numai de acest gir, dupa cum ji ablaJia girului precentral nu
deficite ale sensibilitatii. Proiec(ia pe conexul motor sensibilita(ii
de la anicula(ii ji mujchi are rolul de informa rapid centrii motori,
de alte perceptii, de gradul de tensiune a1 mujchilor. Aceasta
revine proiectiilor zoconicale prin care se realizeaza controlul
volumetrice. Lezarea ariei somestezice primare are rezultat
(imposibilitatea de identificare unui obiect prin tact, obiectul
strain, nefamiliar; pierderea simtului de apreciere mi jcarilor pasive,
doua puncte, aprecierea intensitatii stimulului, greutaJii etc.).
unor zone, inai ales lobulilor parietali supenor ji inferior in emisfera
este contradictorie efecte: uneori rezultatele sunt,
leziunii girului postcentral, alteori nu produc nici tulburare de
de i bolnavul ) ignora membrulsupenor contralateraliar
simple sunt executate dificultate.
2 - Aria secndnri somes/ezica este
situata de-a lungul buzei
janJului lateral ) coincide aria motorie secundara. Este inai
decat cea primara iar reprezentarea corpului este inversa celei din aria
mara membrul supenor anterior iar cel inferior, posterior. in aceasta arie
ozi(ia regiunilor fe(ei, gurii, limbii ji gatului sunt nesige eviden[a iar daca
exista probabil se suprapun celor din aria primara. Aria secundara are conexiuni
.u aria primara, campul 4 ipsilateral, ) cu aria primara contralaterala numai
entru regiunea periorala. Legatile talamusul sunt inea neidentificate dar
iria secundara prime jte aferen)e de la nucleii intralaminari ji zona posterioara
talamica. Neuronii cu camp receptor mare ai acestei arii pot primi atat sensibili:alea extero- cat i proprioceptiva de ambele part,i. Raspunde inai putin, la
cnsibi1itatea tacti1a ) vibratorie ji raspunde predominenta la cea dureroasa
termica.
3 - Aria somestezica suplimentara se suprapune total ariei motorii
uplimentare de pe fa(a mediala emisferei, din lobul paracentral. Ea este
situata anterior de aria motorie primara perineului ji piciorului. Are conexiuni
cu talamusul iar stimularea ei da senzatii generale la nivelui capului )
abdomenului.

. ..

ANA T OM A

FU NC] O NAL S15TEMULU NERVOS

.
.
.
CEN TRAL
.
..
Proiec(ii somestezice exist ) in cortexul orbital, stimulii adecvati fiind
cei nociceptivi, dezagreabili, cum ar fi inJepaturi, pensild btale ale pielii,
presiuni man. Ele intervin in elaborarea senzaJiilor deroase. in aceste regiuni
ajung Ji proiec!ii vagale care contribuie la fonnarea, senzaJiilor nederoase: de
foame, sete, grea(a etc.

Fig. Nr. 107. Organizarea somatotopic ariei postcentrale (dupii W. Kahle,

Werner Platzer)

Fig. Nr. 108. Organizarea somatotopicii ariei precentrale (dupii W. Kahle,

Werner Platzer)

354

'

TOII\7 -\J NC

ON AL./\

STSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

Ariile vizuale sunt localizate in lobul occipital pe buzele ) in

'

.unzimea jan(ului calcarin, part,i1e vecine din cuneus ji girul lingual.

/ - Aria vizual primara este reprezentata de campul conical 17 sau aria
. . pe care retina ji CGL se proiecteaza punct punct: cadranele
-enoare pe buza superioara jan(u1ui, cadranele inferioare pe buza inferioara
macula pe arie intinsa, care cuprinde extremitatea posterioara jan(u1ui
.xi.din ji polul occipital. Viziunea colorata se proiecteaza in profunzime. Aria
-. ata fiecarei emisfere prime jte informatii de la campul vizual temporal
-l1ateral ji de la campul vizual nazal al retinei contralaterale. Aria striata are
aturi in ambele sensuri CGL, CS ji pulvinarul ipsilateral prifibre/e afe.ite geniculocalcarine formeaza stratul sagital extem, qi corticogeniculate
. formeaza stratul sagital intem. Morfologic structura campului 17 este
. racterizata printr-o scoart,a subtire, lipsa celulelor piramidale man din
. .raturile II ji III , care sunt inlocuite prin celule stelate man in stratul III , ji
-.ameroase celule mici
stratul Stratul IV este divizat in doua substraturi,
) IV b prin stria lui Gennari vizibila cu ochiul liber. Ea este constituita
5?n fibrele mielinice ale radia(ii1or optice in substratul IV b ) ibrele de
ociatie intracorticala in stratul IV . Dendritele celulelor din substratul IV b
unt scurte iar axonii for se termina he in jurul celulelor stelate din substratul IV
in straturile profunde, avand rolul de man intensitatea impulsurilor
izuale inainte acestea sa ajunga la celulele piramidale din substraturile III
III . Celulele piramidale au dendrita apicala iar axonii lor ajung in
siratile V ji VI. Dendritele celulelor piramidale din stratul V sunt lungi,
zroase ji perfect orizontale iar axonii lor se duc in stratul IV . Acest camp
rimite proiec(ii bilaterale ciimpurilor 18 Ji 19 i/ prime jte de la cimpul
18.

355

ANATOMA FUNC]TONAL? 5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

2 - Aria vizuali secundarii, cpul 18, sau

aria peristriatii este
imaginea in oglind c6mpului 17. Este pnncipala arie d
asocia(ie.
Cuprinzd arie inai intinsa pe fa)a laterala lobului occipital contine in
stratul V celulele lui Meynert. PrimeJte aferente numai de la cpurile 17 Ji 19
bilaterale Ji tnmite eferente spre cpurile Mentale pe calea fiiscicu/e/or
longitudinale supenor ji inferior, ceea explica migcale voluntare ale
globilor oculari, ale capului, muJchilor mimicii Ji chiar ale membrelor
superioare la excitant punct de plecare vizual, impreuna cu campul 19
contribuie la formarea fasciculelor corticotectale qi corticomezencefalice prin
fibre care ajung la nucleii moto at nervilor oculomoto. Aceste conexiuni
explica mi)ci1e reflexe ale ochilor ji capului la stimuli vizuali precum ji
reflexul de acomodare la distan(a fibre distincte de cele ale fasciculelor
geniculocalcarine. Cmpile 17 ji 18 sunt esen(ia1e pentm mijcile ochilor
induse de stimuli luminoJi, pentru urmirea unui obiect ji fixarea pvirii.
3 - treia arie vizuale este reprezentatii de cpul 19, sau aria
parastriata, caractenzat prin pu(ine1e aferente ajung la straturile IV, V Ji VI,
are sta Gennari, iar in stratul V contine celule Meynert aJezate intr-u
sing Jir. Axonii lor iau parte la formarea fasciculelor corticotectal qi
corticomezencefalic care pe cale polisinaptica (via nucleii intersti(ia1 ji
comisal) ajung la trunchiul cerebral. La nivelul cipurilor 18 Ji 19 se
realizeaza no)iunea de spa!iu diferitele func(iuni de onentare, localizare
356

ANATOMTA FUNC

ONAL S1STEMULUT NERVOS CENTRAL

L nita(i1e func)ionale ale scoart,ei vizuale sunt coloanele subtiri, radiale

ale celule au aceeaJi axa de onentare campului vizual. Fiecare coloana
este din doua subcoloane alaturate, una excitatorie cealalta inhibitorie,
printr-un spatiu foarte ingust. Activitatea acestor celule este dec1an)ata
nimuli care in deplasarea lor trec prin regiunea receptiva excitatorie. Ele
sensibile la excitarea campului vizual a1 unui ochi ji inai putin sensibile la
campului vizual at celuilalt ochi. Neoii receptori corticali vizuali,
punct de vedere functional se clasifica in: ) neuronii simpli, cei inai
primesc impulsuri fiecare de la inai mul)i din CGL. Ei au
adecvat linia care separa plaja luminoasa de una intunecata, sau un
foarte ingust, negru pe fond luminos. Campul receptor vizual are
iar orientarea axei campului este specifica pentru fiecare .
raspund la campurile vizuale alta axa de onentare ji sunt incojati de
lineare de inhibitie. Aceasta spre deosebire de neuronii din CGL sau retina
au zona de inhibi)ie circulara. Amplitudinea raspunsului acestor celule
de intinderea zonei stimulate: dunga luminoasa sub(ire cade pe
receptoare ji are orientarea specifica axei campului receptor da un
putemic; daca are alta onentare excita ji periferia inhibitoare, rasva atat inai slab cat ixa campului ji cea stimulului se apropie
perpendicularitate. Daca axul stimulului ) ce1 a1 campului receptor devin
nu se inai obJine nici raspuns. La aceste celule ajung )
pentru prima data influxurile provenite de la ambii ochi; b) neuroni
care primesc aferente de la inai mul(i neuroni simpli aceeaji axa
onentare cnpului receptor ji care pot urmi deplasarea stimulului pe
de onentare axului. Unii raspund numai la deplasarea in sens cranial
caudal unei bare negre orizontale ji raman indiferen)i la deplasarea ei
al(ii raspund la deplasle laterale ale unei bare venicale, al)ii la
pe direc(ii intermediare. Ace jti neuroni semnaleaza direc(ia mijcarii )
ei ; ) neuroni hipercomplec ji, cei inai puJin numero ji, proprieta)i1e lor
pnd de convergenta influxurilor transmise de neuronii comp1ec)i. Ei rspund
la mi)ci in orice direc(ie din campul vizual, la imagini complexe, func(ia lor
fiind de integrare influxurilor primite de la ceilalti . Neuronii
hipercomplecJi sunt de doua tipuri: cu hipercomplexitate mica. Ei primesc
impulsi numai de la doua seturi de , unul excitator, celalalt inhibitor ,
- hipercomplexitate mare, primesc aferente de la neuronii
hipercomplexitate mica. Toate tipile de 5unt gmpate in coloane
s erticale iar aferentele sunt integrate ji raspunsul excitator sau inhibitor este
nimis spre celulele piramidale, ) prin intermediul acestora in neuronii
subconicali sau din alte regiuni corticale. Unita(i1e func(iona1e sunt unite intre
357

ANATOMIA FUNC

OMAL

SISTCMULUINERVO5 CENTR4L

ele prin axoni (, Eibre tangen)iale sau chiar suprapunere spa)ia1a.

Campul 17 con(ine in propor|ie de 77% neuroni simpli dispersa(i printre cei
230 neuroni complecji; campul 18 este alcatuit aproape in intregime din
neuroni hipercomp1ec)i dintre care 5-10% hipercomplexitate mica, iar
campul 19 dintr-un numar sensibil egal de neuroni complecji ji hipercomp1ec)i.
Cei inai multi dintre simpli, comp1ec)i ) hipercomplec ji raspund la
stimularea bilaterala retinei, in special cei din campurile 18 ji 19. minoritate
raspund numai la stimularea retinei ipsilaterale. Unii raspund la anumita
onentare axei campului vizual, a1(ii la onentare de 90 faJa de prima iar altii
la amandoua. De asemenea unitaJile verticale ale caror celule au aceeaJi axa de
onentare campului vizual pot raspunde la stimulari bilaterale, altele sunt
dominant ispi- sau contralaterale, unele raspud la anumita onentare, altele la
alta onentare ji exista unita(i raspund la ambele.
Fenomenele de convergen(a stau la baza interactiuni binoculare de la
nivelul scoart, ei. Analiza informatiei incepe in retina, releul talamic (CGL)
realizeaza preintegrare ji transmite rezultatul spre cortexul vizual, unde in
final intervin mecanisme corticale care continuu Ji desavarjesc
analiza
mesajului. Prin fibrele de proiectie pe CGL, campurile 18 ji 19 pot controla
direct transmisia, iar prin proiec(iile pe FF mezencefalica care fetrimite spre
CGL se asigura ) controlul indirect.
Ariiile auditive
1 Aria auditiva este localizata pe fata superioara girului temporal
supenor in gini transver)i lui Heschl, campurile 41 ji part,ia1 42, care primesc
ibrele geniculotemporale de la CGM; campul 4: prime jte din por(iunea
anterioara CGM iar campul 42 prin partea pnncipala. Proiec(ia se face
tonotopic, sunetele grave anterolateral, cele acute posteromedial, toji neuronii
corticali in cea inai mare parte sunt direct interesa(i in stabilirea unei
frecven(e specifice unui sunet. DeJi raspund la sunete complexe, ei pot sau nu
raspunde la anumi sunet, deci este imposibil se atribui unui neuron
anumita frecven(e specifica.

AM ATO I\I\7 FUNC

ONAL

51STEMULUI NERVOS CENTRAL

Fig. Nr. t0. Aria audltivii principalii (dupii W. Ealile, Werner Platzer)

l ria auditiva secundara este constituita din campurile 42 (part,ial) ji 22.

Campul 41 nu are limite precise intre straturi, dintre care I, II ji II sunt
.: _=roase ji inai bogate in coloane verticale decat scoar(a vizuala Coloanele
:.ica1e subtiri ale acestui camp sunt asemanate firele de ploaie, in straturile
iunde con(ie numeroase celule dublu buchet ) un tip special de neuroni
amifica(ii dendritice subtiri ji foarte lungi. Axonul lor patrunde in substanta
-. . Campul 42 contine un mare numar de celule piramidale in stratul III iar
. .oanele verticale sunt voluminoase, cu aspect in tuburi de orga.
Campul 22 prime te aferente de la campurile 41 ji 42 ) are conexiuni
cute lobilor frontal occipital (6, 8, 44) ji insula. Excitarea campurilor 42 ji 22
r:oduce senzatia de fluierat, de dangat de clopot sau tarait de greier. Lezarea
- 2mpului 22 provoaca afazia senzoriala (bolnavul aude dar nu poate interpreta
s netul, in special cuvintele). Lezarea campurilor 41 ) 42 atrage imprecizia in
=recierea distan(ei de emisie, sursei sunetului care este perceput distorsionat.
Caracteristica sistemului acustic consta in: nj sporirea numamlui de
uroni la fiecare releu. Pentru un neuron din ganglionul cohlear corespunde 18
neuroni in CI 14 in CGM, ji 34 in aria auditiva corticala; b) fiecare cohlee este
reprezentata bilateral, astfel incat leziunea cortexului auditiv, unilaterala, nu
duce la surzenie completa. Aceasta bilateralitate se stabilejte la nivelul corpului
trapezoid, nucleilor l.L ji prin fibre conicale trec in emisfera opusa via
corpul calos.

359

 TOIJ\Z FUNCTTONAL\ 575TEMULU1 NERVOS CENT9AL

Aria gustativa este situata imediat supenor de an(ul lateral al creierului

in regiunea inferioara girului postcentral, campul 4; ji in regiunea limenului
insular care prime jte de la VPM talamic.
Aria vestibulari nu are localizare precisa dar cea ma recenta este cea
situata in campul 2 la jonctiunea campul 5 din 1obu1 parietal, unde prezinta )
somatotopie. Altii localizeaza in girul temporal supenor deoarece lezarea
acestei regiuni provoaca vertije spontane ) devia(ia conjugata ochilor ji
capului, in acest caz aria vestibulara este ) cea de origine fibrelor
temporopontine care au au rol in reglarea cerebeloasa motricitatii. 5- inai
descris localizare in irii frontali supenor ji mijlociu in aria de origine
fibrelor extrapiramidale conicale, fiindca lezarea acestora atrage pierderea
no(iunii de pozi(ie ji apraxia mersului.
Aria olfactiva este localizata in conexul piriform, aria entorinala, campul
28 ji regiunea periamigdaliana.
Integrarea informa(iilor senzoriale.
Modul de organizare SNC permite mesajele somestezice ajunse la
campurile 3, l, 2, vizuale la campul 17, auditiv la campul 41, sa he transmise
campurilor psihice respectiv 5 ) 7, 18, 42 unde are loc integrarea ji
transformarea lor in perceptii unisenzoriale complexe care vor h stocate
(memorizate). in regiunea unde aceste arii psihice se suprapun are loc
combinarea acestor perceptii complexe de forma, marime ji structura, cele
vizuale ji auditive pent ajunge la recunoa jterea obiectului (gnosie).
Astfel ajutorul asamblarii acestor factori at memoriei din diferitele
zone, rezultati din experienta trecutului, are loc procesul de recunoa jtere ji de
reactie. Astfel campurile psihice se proiecteaza pe nucleul DL talamic )
pulvinar de unde influxul este retransmis lobului parietal inferior din emisfera
stanga legat de limbaj, ariei premotorii din 1obu1 frontal ji campului 22. Campul
22 are conexiuni cu nucleul MD talamic legat in dublu sens conexul polar
frontal ) ce1 orbital, (campurile 9, 10) cu ro1 in stabilirea ji condi(ionarea
reactiilor emo(ionale. De la cortexul orbito-frontal pomesc fibre spre corpul
striat ) aria preoptica intim legata de func)iile hipotalamusului ji spre conexul
asociativ parietal ) temporooccipital pe calea cingulumului ji fasciculului
uncinat. Astfel toate influxurile senzoriale sunt indreptate spre ariile conicale
asociate limbajului ji activita(ii motorii, hipotalamusului ji SNA.
Ariile de proiec(ie eferente
Ariile de proiectie eferente sunt originea cailor conicofugale. An rol in
ini(ierea mi jcarilor voluntare, in integrarea funcJiilor motorii, modificarea
activita(ii reflexe ji tonusului muscular, modularea inputului senzorial ji
reglajul starii de vigilen(a, Campurile efectorii constituie ariile somatomotorii.
Aria somatomotone primara corespunde campului 4 din girul precentral.
) campurilor 6, 8 arie premotone.
360

ANATOMTA FUNC

ONAL\ 5STEMULUT NERVOS EITR\L

Aria motorie suplimentar este localizata pe fata mediala girului frontal

anterior de aria primara. Ea da proiec(ii bilaterale spre talamus Ji
gracil ji cuneat. Stimularea ei are rezultat trei tipi de mijcari:
de postura, mi)cari complexe stereotipice ) mi jcari rapide
la care se adauga dilataJia pupilara, tahicardie, vocalizare )
senzoriale. La stimularea produce ridicarea membrului supenor
rotirea capului yi ochilor ) contractii sinergice bilaterale ale
trunchiului ) membrelor inferioare. Lobul frontal, rostral de ariile
8 constituie conexul prefrontal integrat in circuitele principale pentru
emotiei. Pe fa(a inferioara lobului frontal se gasete cortexul
(ariile 11, 12), regiune de legatura intre caile ascendente reticulare
Fibrele corticogale pot h gmpate in trei man sisteme descendente:
ibrelor corticospinale, sistemul extrapiramidal conical ji cate
sistemului corticospina1 au originea multipla dar in principal
4 (31%) campul 6 (29%) cpurile 3, 1, 2, 5, 7, (40%). Campul 4, arie
primara, este un cortex agranular gros de 3,5----4,5 mm. Contine celule
;iiramida1e man (Betz) in numar de 25-30 000 reprezinta primul neuron at
corticospinale, neuronul de comanda. Aria depae jte marginea superioara
emisferei ocupand paea anterioara lobului paracentral in care celulele Betz
nt cele inai man. Ea poate fi divizata in centri care corespund segmentelor
corpului, in ansablu dand imaginea caracteristicd homunculului motor cu
capul inferior. Proiectia piciomlui ) perineului inclusiv mujchii sfincteri anali
si vezicali este situata pe fata mediala emisferei Ji in continuare pe fata
emisferica in ordine supero-inferioara restul memblui inferior,
tmnchiul, membrul supenor, capul ji gatui. Aspectul homunculului este
caracteristic: capul mare, trunchiul delicat inzestrat cu picioare man, mana
uria ja police ji inai . Organele situate pe linia mediana corpului:
buzele, caile aeriene superioare se proiecteaza unilateral in emisfera dominanta.
Celulele Betz nu sunt repartizate in raport aceasta reprezentate: 75%
sunt localizate in aria membrului inferior, 18% in cea membrului supenor /
% (cele inai mici dimensional) in cea capului, in aceasta arie sunt
reprezenta(i muJchii ) nu mijcile, iar marimea fiecei zone depinde de
masa musculara ci de fine)ea mi)carilor care se executa de catre mujchii
segmentului respectiv. La nivelul membrelor mijcarile de fine(e se executa in

361

ANATOMIA

FUNC

ONAL SISTEMULUT. NERVOS CENTR\L

extremitatea libera iar cele inai grosolane spre radacina lor. Restul ibrelor paa
la 1 000 000 provin din alte corticale.
Citologic straturile II ji IV ale campului 4 nu conJin celule granulare iar
stratul V poseda un num mic de celule piramidale dar ele sunt gigante. in
general aspectul campului 4 este de scoaa nestrtificata, in aria motorie
primara se poate observa .
- intinderea zonei care comanda mijcarile mamii ) degetelor este aproape egala
cea care corespunde membrelor inferioare ) trunchiului la un loc;
- raza cubitala precede raza radiala membrelor ,
- centrii emblui ifeor sunt situati in ordine de la degete spre radacina
membrului iar la membl supenor de la radacina spre degete.
Aria primara co(ine centrii aparalui de execu)ie (i distrugerea ei
antreneaza fenomene de stangacie dar numai pentru mijcarile de iete
voluntare ale mainii ji degetelor; nu perturba directia mijcarii ji nici adaptarea
mi jcai la anumita situa(ie, in general se executa mijcarile care nu cer
precizie dibacie ) aceasta datorita participarii mi)cari1or semivoluntare
comandate de gini vecini celui precentral, deci ariilor extrapiramidale. Daca ji
aceste arii sunt lezate apar mijcarile anarhice, dezordonate, inadaptate gestului
comandat (apraxie motoe). Deci praxiile care sunt opera(ii cerebrale asigura
succesiunea unor mi)cari cu finalitate sunt localizate in afara ariilor primare. De
obicei sunt localizate unilateral, in ei5fera dominanta (st6nga la dreptaci ji
dreapta la stangaci). Excitarea lor provoaca
raspunsuri
in
jumatatea
contralalerala corpului sub forma de mi jcari localizate ji simple de flexie.
extensie, aductie, abducJie prona!ie sau supinatie.
Calea piramidala controleaza in principal folosirea mujchilor flexo ji in
special ai extremita!i1or, activand alfa ji gamma destinaJi lor )
inhibid extensonlor. Aceste ac(iuni se manifesta in facilitarea ji
modularea reflexelor segmentare in faza de iniJiere mi jcalor. Sistemul de
fibre corticospinale da colaterale FR facilitatoare care se proiecteaza pe
alfa ji gamma exagerand reflexele. Activitatea FR constituie fondul pe
baza cuia impulsile corticospinale determina mi jcile diferen(iate adaptate
unui scop. Aria de ogine cailor corticospinale este organizata
pmeasca pe liga informatiile senzoriale somestezice Ji infonnaJii acustice.
vizuale, cerebeloase, hipotalamice, intermediul
nucleilor talamici
nespecifici proiec!ie difuza, de la FR ) din alte regiuni corticale. Acest flix
de informaJii senzoale este supus in prealabil unei transformi complexe de
catre cerebel, nucleii liniei mediane, nucleul caudat ji conexiunile
conicoconicale. Datorita acestor conexiuni excitarea cortexului motor are )
efecte vegetative manifestate prin modificarea tmului respirator, frecven(ei
cardiace, presiunii arteale, efecte care creeaza conditiila nivelul muJchiului
pentru exercitarea ncJiunii sale. iii rezumat sistemul fibrelor corticospiale se
362

 un sistem de integrare senzoriomotrice ) nu un simplu

de initiere, ghidaj sau de execu(ie mi)cari1or voluntare. Functia sa
este posibila datorita convergentei pe neuronii de origine
inf luxi senzoriale, difent elaborate, care ii aduc informatii mereu
in timpul procesului de invatare ), de conditionare mi jcarii sau
isnuire mi jcarea (crearea stereotipului dinamic). caracteristica
piramidal este plasticitatea sa, capacitatea de a-ji modifica
in func(ie de inf luxurile aferente sau, in termeni de informatica, de
,,outputu1". in functie de ,,input". Excitarea sistemului corticospinal
muchii fazici inhiba pe cei tonici. Fibrele sistemului conicospinal
) la aja-numitul ,,gate control" fiind componentul eferent a1 unui
negativ, blociind total patrunderea influxurilor aferente in
medial. in acest mod elimina influxurile nesemnificative sau inai
semnificative, mic joreaza ,,zgomotu1 de fond" ji crejte valoarea
semnal-zgomot de fond, faciliteaza transmisia contribuind prin
,,inputu1ui" periferic la crejterea contrastelor ) la triajul informatiilor.
sunt necesare avand in vedere marea capacitate neuronului
de integra ,,inputuri1e.
Ariile extrapiramidale ocupa aproape in lntregime regiunea cortexului dar
pecial aria premotone 6, aria motorie suplimentara (fa(a mediala girului
supenor) ji aria motorie secundara. Contrar caii corticospinale care nu
decat doi neuroni, cate extrapiramidale alcatuiesc un sistem polisinaptic.
exercita un control asupra acestora, dar la randul ei prin intermediul
circuite complexe sufera inf1uen(a centnlor subconicali. Suprafata ocupata
ariile extrapiramidale reprezinta 85% din totalitatea cortexului motor. Aceste
-i cuprind: ) ariile supresive, originea fibrelor parapiramidale, b) ariile
i apiramidale propriu-zise.
) Ariile supresive qi fibrele parapiramidale, caror stiulare inhiba
ariei motorii primare insotita de relaxarea tonusului ji abolire
iiscarilor spontane sau provocate, sunt considerate nespecifice deoarece
apresia ar proveni prin difuzarea din aproape in aproape in jurul epicentrului
tiv unei sti de depresie, provocata de catre unda de vasoconstrictie ) de

.onical
depres-sion".
Aceste
arii situate
de. Leao
parte sub
ji dedenumirea
alta ariei
/eshidratare
cortexului,
descrisa
de ..
deprecentrale
,,spreading
unt urmatoarele: 4s, 8s, 6s precentrale comanda acte complexe motorii
necesare, intr-o ordine anumita, in timpul desajurarii mi carii initiate de
catre iria primara, in colaborare centrii subcorticali; 2s postcentrala 19s
occipitala i 24 cingulara. Influxul supresor a1 acestor arii ajung la nucleul
caudat care i1 mansmite spre pallidus. Acesta retransmite spre scoart, a
precentrala campurilor 4 u 6 via fasciculul lenticular nucleul VAL
talamic-Conex. in acest circuit
ortico-strio-pallido-ta1amo-cortica1, talamusul are un ro1 centralizator care
363

ONE TO/IE FUNC7TON4 L 4 SI! T::: T ULUI :::R VOG

::1'4TRL

controleaza amplitudinea ) modul in care fost executata mijcarea. Exista

fibre care se duc spre FR mezencefalica ro1 in activitatea postala Ji
atitudine. Ariile 4 ji 6 astfel modulate actioneaza asupma motoneuronului
medular pe calea fibrelor parapiramidale sau adversive descrise de Bucy;
b) Arii/e extrapiramidale propriu-zise sunt repartizate cortexului
frontoparietotemporal ) inai pu(in celui occipital. Caractel principal ale
acestor arii este excitabilitatea redusa fa(a de cea c:impului 4 excitabilitatea se
manifesta contralateral in doua moda1ita(i: sub forma de raspunsul simple
amintind de cele ale campului 4 deosebirea sunt inai sustinute ji necesi
integritatea campului 4 ) cailor de legata ale acestui camp ariile
extrapiramidale, ji sub forma de raspunsuri complexe preorganizate cu caracter
postural sau ritmic. Ele nu necesita integritatea campului 4.
Ariile extrapiramidale coniconeocerebeloase dau najtere la doua fascicule
1 fasciculul frontopontin (Arnold) voluminos are originea in aria
premotoe (cortexul frontal exceptia polului frontal ji regiunii orbitale)
ciimpile 10, 9, 8, 45, 46 inai pu(in 4 ji 6. Fibrele acestui fascicul care intervin
in mi)cari1e fine strabat cincimea mediala piciomlui pedunculului cerebral
pentm se termina in nucleii pontini mediali unde fac sinapsa neuronul
pontocerebelos. La nou-nascut, paa la mielinizarea ibrelor piramidale, rolul
sau este (inut de tractul striospinal care comanda mi jcarile elementare, ordonate, intervine in men(inerea tonusului muscular ) postal. de origine
fasciculului frontopontin este zona de previziune mi jcai, proiectiei ei in
spatiu. Excitarea acestei zone da najtere la doua tipuri de raspunsi: simple
dar sustinute ale mu)chi1or membrelor ) mimicii. Raspunsul depinde de aria 4
deoarece nu are loc ciind acest ciiinp este 1ezat,- complexe, tardive, durabile.
diferite de cele ale campului 4 pentru membre; sinergie contralaterala in diverse
combinaJii de flexie-extensie ale membrelor ji raspunsi oculocefalogire care
amintesc mijcarile adversive. Distmgerea ariei premotorii (camp 6) este urmat
de manifesta caractestice: deficit motor imediat apoi revenire mijcalor.
lipsa atrofiei musculare. Din punct de vedere a1 capacita(ii de adaptate este
abolit beneiciul stereotipului dinamic, gestul devine nesig, stangaci.
Neandemiinarea ramane singul simptom deinitiv ; 2 fasciculul
parietotemporopontin
(Turck-Meynert) are oginea in scoart, a girilor
postcentral (l 3, l, 2), temporal supenor (camp 22) ji lobulului parietal
supenor ( 5, 7). Fibrele parietale trec prin segmenl sublenticular at
capsulei inteme dupa care se unesc ibrele temporale, patrund cincimea
laterala piciomlui pedunculului cerebral pentm se termina in nucleii pontini
laterali Ji dorsolaterali. Prelungile neonului pontocerebelos ajung la scoarta
cerebeloasa, apoi la nucleul dinJat - talamus - scoart,a cerebrala, incheind
circuitul cortico-cortical. Rolul circuilui este de aduce influxul nervos de
reglaj cerebelos in executia mijcrilor voluntare. Aria de ogine fasciculului
364

parietotemporopontin
este regiunea catre care converg influxurile
.zitivosenzona1e, auditive, vizuale care permi reprezentarea corpului in
spatiu. Aceasta imagine propriului corp este necesara pent orientarea
mijcarilor. Ariile parietotemporale sunt esential receptoare, au ac(iune
cilitatoare asupra cpului 4. Campile 3,1,2 ar avea ro1 in execu(ia
miJcarilor contralaterale de fine(e ji precizie. Campul 5 poate initia raspunsi
ordonate, discrete independent de campul 4; campul 22 are acelaji rol ji
ciimpurile 3, l ji 2. in afara acestor doua fascicule man scoart,a este ji originea
ltor fascicule extrapiramidale: ) fibre corticotalatnice origini diverse
c:impuri1e frontale 4s, 6, 8, 9, 10 ) 11 trimit spre nucleul MD talamici:,
uitralaminari (centromedian ) parafascicular) ) reticular; cpul 4 in nucleul
X3L talamic, efecte inhibitorii , campul 6 in nucleii VA ji reticular
talamic . lle somestteezziiccee33, 11, 2 innnnuuccleii VPL si
VPM iar ca mpuul155
talamic; ariile auditive trimit spre CGM, zona talamica posterioara, CI
i bilateral) ) nucleii pontini; ariile vizuale spre CGL, LP talamic ) pulvinar;
ciimpile 23 ji 24 in nucleul ji prin cingulum spre cortexul entorinal; hj
fibre corticostriate din campurile 4, 8, ajung la capul nucleului caudat )
putamen; cpul 6 este originea ibrelor corticostriomezencefalice ro1 in
activitatea posturala ji in atitudini. Fibrele corticostriopallidale au actiune
activatoare iar fibrele
conicopallidale sunt inhibitorii; )
fibre
corticohipotalamice cu origini multiple: campul 6 tnmite spre corpii mamilari
si nucleii hipotal1amuussuululi
posterriior; ca mpile 8, 10 spre
latteerraall jii
nuucclleeuull
supraoptic, - campile 10, 47 ji pon,iunea posteromediala regiunii orbitale
spre nucleul paraventricular; ciimpule 45 ) 47 spre nucleii posteriori
potalamici; dj fibre corticomezencefalice sub forma unui fascicul masiv situat
medial de nucleul subtalamic din care se desprind: fibre cortico-tegmentale ji
conicoreticulare provenite din campile 4, 6, 8, 39, 40; Eibre corticorubrice din
campule 4, 6; corticonigrice din capurile 4, 6, 22 ji 56; ) sistemul
de
fibre occipitale care se duc spre CGM ji CI; fibre ale fasciculului
corticospinal care se termina in nucleii secundari de releu senzorial (gracil,
cuneat, trigeminali ji at tractului solitar). Au rolul de asigura inhibi(ia
fiziologica asupra transmisiei spre centi superiori.
Ariile corticooculocefalogire. La nivelul zonei somatomotorii centrii
existenJi au ro1 controlul nucleilor de comanda ai nervilor periferici.
)1 ochilor sunt comandate de catre trei perechi de nervi cranieni:
oculomotor, trohlear Ji abducens, iar ale capului de catre por(iunea medulara
nervului accesor care inerveaza mujchii trapez Ji stemocleidomastoidian. De)i
fiecare muJchi a1 globului ocular sau rotator at capului este comandat de catre
periferici diferi(i, ei nu se contracta independent unii de al!ii. Daca se

contracta muJchiul drept lateral a1 ochiului, concomitent se

mu(chiul drept medial contralateral ) vice-versa. Astfel
365

contracta (i
se men!ine

ANATOMTA FUNC

ONAL SISTEMULUT NERVOS CENTRAL

paralelismul ochilor care permite viziunea binoculara in orice plan at spa(iu1ui.

Unei asemenea sinergii func(iona1e unor chi inerva(i de nervi diferi)i ii
corespunde necesitatea unei comenzi unice corticale asupra nucleilor de origine
ai acestor nervi. Centl func)iona1 al mijcarilor voluntare ale globilor oculan
tin de stimuli luminoji, ) centrul miJcarilor conjugate cu acestea, este
situat in ambele emisfere in piciorul girului frontal mijlociu, campul 8. Acest
camp frontal este impart,it intr-o regiune superioara ji regiune inferioar
imaginea in oglinda celei superioare. Excitarea acestui camp se traduce
deplasari conjugate ale ochilor uneori asociate inchiderea pleoapelor.
Mijcarile care se produc sunt in ordine: deviatia inferioara ji de parte opus
divergenJa, devia(ie conjugata de pae opusa, deviatie superioara ji de pae
opusa. Din campul 8 at fiecarei emisfere pome jte cate un fascicul oculogir
alcatuit din fibre corticotegmentare,
cortico-bulbare
ji corticospinale.
fasciculul dextrogir care are centl in emisfera stga ji comanda rotirea
ochilor ji capului spre dreapta; fasciculul levogir originea in emisfe
dreapta cu ro1 in mi)cari1e de lateralitate ale ochilor ) capului spre stanga. Panii
in genunchiul capsulei inteme fiecare fascicul face parte din tractul geniculat
coniconuclear respectiv dupa care se separa de acesta. La nivelul CS, din
fasciculul principal se desprind fibre aberante care dupa incciJeaza linia
mediana ajung la nucleul nervului oculomotor contralateral. La nivelul
pedunculului cerebral fasciculul principal se amesteca fibrele LM pe care 11
parcg contracurent. La nivelul puntii fibrele destinate nucleului nervului
abducens decuseaza pent ajunge la nucleul de pae opusa. Fibrele ramase
au functie unica cefalogira, se alata fasciculului piramidal la nivelul
decusa(iei motorii, dupa care fibrele sale se termina in nucleul medular at
nervului accesor contralateral. In afara acestui cent frontal se inai admite
existenta unui centru occipital secundar, posterior situat la nivelul campului 19.
ale carui fibre eferente ini(ia1 amestecate printre fibrele radiatiei optice ajung in
pedunculul cerebral apoi in tegmentul pontin, CS-FR, unde se alata fibrelor
provenite de la centrul frontal. Centl frontal este a1 mobilitaJii voluntare iar
centrul occipital este un centru reflex in legtura cu impresiile luminoase captate de retina. Centrul occipital este unit ce1 contralateral prin fibre trec
prin spleniul corpului calos. Are un prag de excitatie inai inalt, inai mare
1aten)a raspunsurilor iar mi)cHIe sunt inai line. Excitarea centrului posteio
provoaca pe langa raspunsurile asematoare excitarii centrului frontal
ha1ucina(ii vizuale. Ace jti doi centri funcJioneaza independent unul faJa
celalalt, ceea explica posibilitatea suplinirii unuia prin celalalt. S-au inai
descris cent temporali legati de reflexele punct de plecare senzorial
auditiv. Nucleii talamostria!i pot interveni in realizarea miJcillor conjugate
ochilor in special in timpul activita(ilor posturale ji in automatismele
motoi. Fiecare emisfera mite ji fibre laterogire, cele inai multe
366

'

AM ATO II\ FUNC

ONAL

5TSTEMULU1

NERVOS

CENTRAL

Santul central

'.

'

,
,

Ariile asociative
Ariile specifice senzitivosenzoriale (i motrice sunt inconjurate de arii
!ativ bine delimitate, aja-zisele arii tacute (mute) caror distrugere face
posibila folosirea informaJiilor in elaborarea unui raspuns adecvat, in
-e.unoa)te prin tact, auz, vaz originea stimulului, sau de le utiliza in vederea
lizarii unui anumit scop. Schematic aceste arii nu sunt nici motorii nici
:nzitive, dar impreuna aria speciica c!ioneaza un tot. Ele au pozi(ie
.tegica in raport sensibilitatea generala ji speciala, aile motorii, avand
. activitate complexa integrativa. In jul ariilor receptoare sunt zonele
'mctie gnostica iar in jurul ariilor motoi cele cu praxica. Prin gnosie
se zu1eg opera)iuni1e prin care plecand de la senzaJie se ajunge la identiicare,
iar praxie tehnica gestului, execu)ia unei mi(ci conforma unui anumit
scop.
rmenu1 de arie asociativa evoca in primul rand existenta conexiunilor
.acortica1e scurte ) lungi, intra- Ji interareale, interemisferice comisurale.
? i1e senzoriale specifice conduc mesajele spre aile receptoare primare situate
clistanta unele de altele, astfel incat percepJia senzoriala s-ar putea realiza
=: reacJiile la stimuli, indiferent de lor, ar fi necoordonate. Ariile de
-ociaJie con(i mecanismele de coordonare ji de integrare mesajelor sosite de
- talamus. tim caile specifice transmit informatia rapid ji realizeaza
:fuzarea ei pe popu1a(ii neuronale precise asigurand valoarea discriminativa
=atia1a u temporara, caile asociative conduc lent spre zone multiple conicale
cc asociatie, caracterizate prin convergenta heterotopica ji heterosenzoriala
orma(iilor. Interac(iunea dintre ariile de asociatie ji ariile primare este
-ecesara ji obligatorie pent mecanismele care asigura baza percep(iei

367

ANATOMIA

FUNC

ON\L\ S15TEMULUT NERYOS CENTRAL

senzoriale. Lezarea ariilor asociative duce la tulburari in prive)te relatiile

spa(ia1e cu meniul inconjurator, la forme de agnosie, imposibilitatea
recunoa jterii obiectelor ji situa)ii1or, formei ) dimensiunilor examinare
tactila, tara ajutorul altor sim(uri sau la tulburari praxice. Bolnavul jtie
trebuie sa faca dar poate executa (apraxie idiomotorie), poate executa numai
mi jcari automate (apraxie kinetica), nu poate expune plenul execu(iei unei
mijcari complexe (apraxie idea(iona1a) sau nu poate reproduce igura simpla
geometrica (apraxie constituJionala). Acesta interacJiune pare sa aiba loc in
ariile primare la care in ial ajung ) activitaJile asociative. Rolul influxului
pnmar ar asigurarea unei anumite organiza temporare pe fondul activitatilor
asociative. Legaturile intracorticale au din acest punct de vedere imponan(a
foarte mare. Legaturile interemisferice asigura controlul dinamic, reciproc al
ariilor conicale simetrice ) asigura dedublarea mesajului senzorial prin transfer
de la emisfera la cealalta. La aceasta dedublare cerebrala creeaza doua
emisfere de conjtiin)a, fiecare emisfera ncJioand un creier intreg, avand
fiecare dintre ele totu ji anumite dominante. Astfel in domeniul limbajului, la
dreptaci, emisfera stanga este dominanta ji invers la stangaci.
Teritorii corticale legate de personalitate
Ariile schemei corporale. Imaginea propriului corp rezulta din asamblarea
informa!ii1or provenite din surse multiple: tactile pentru forma ji consisten)a,
propoceptive pentm atitudine, pozi!ie in spaJiu, vazul ) auzul pentru
completarea imaginii. Ariile acestor tipi de sensibilitate sunt legate intre ele
prin intermediul unei zone conicale, aria schemei corporale localizate in gil
care iconjoara extremitatea posterioara janJului, lateral cerebral (camp 40)
gir supramarginal. Pe aceasta arie se proiecteaza nucleii talamici, CGM ji CGL.
Un individ leziuni ale girului supramarginal nu poate recunoa jte obiect
tinut in mana contralaterala. Leziuni ale cortexului paetal supeor sunt urmate
de nerecunoa jterea propriului corp: bolnavul nu-)i recunoa jte membl supenor
de partea opusa fiind a1 sau, -) recunoa jte jumatatea fetei opusa leziunii,
pe care nu (i- inai ingrije te.
Ariile de previziune ) plaiicare au rolul de coordonare mi)carii. Ele
sunt localizate in regiunea polului frontal (campurile 8, 9, 10, 11, 46, 47). Ele
primesc aferente de la MD talamic ji sunt unite cu cortexul motor prefrontal,
cortexul senzitiv postcentral, occipital ji temporal intermediul fasciculului
uncinat. Planificarea mi jcai apart, ine ambelor emisfere dar se realizeaza in
emisfera opusa segmenlui in activitate. Organizarea mi)ci1or are un caracter
de dominanta in emisfera stanga la dreptaci ji invers la stangaci. Daca emisfera
st6nga este scoasa din ), emisfera dreapta poate prelua integral )1
emisferei st:ingi, in special limbajul, cu condiJia accidentul sa se produca
anterior varstei de 12 ani. Dupa aceasta data inlocuirea nu inai este posibila. in
cazul lipsei de dominanta unei emisfere apare balb6iala.
368

 TOIV\7 FU!C

ON\L\ ST STEMULU T NERVOS CENTRAL

Ariile emotivita[ii. Emo(ii1e ) afectivitatea sunt provocate in special prin

organelor de sim(, auz, vaz, miros. Acestea declanjeaza manifestari
mult sau inai putin vii dublu aspect, motor ) vegetativ: frica, bucuria
Ariile legate in ace1a)i timp cu centrii de reglaj ai motricitatii ji cu nucleii
sunt cortexul prefrontal ji aria cingulara, deci asociere ariilor
conjtiinta ji cele ale comportamentului instinctiv. Conexul prefrontal este
in ambele sensuri nucleii hipotalamici posteriori ergotropi
tahicardie, reac(ii de furie, spaima). Dupa Bonin cortexul
prevede ac(iuni1e, dar in acelaji timp coordoneaza func(ionarea
vegetativ in scopul de asigura unei ac(iuni condi(iile cele inai
Cortexul cingular care prime jte aferente de la toate ariile supresive
.rticale, prin port,iunea sa anterioara exercita putemica ac(iune inhibitorie
upra activita(i1or motrice, prin intermediul nucleului caudat ji FR
mnchiului cerebral. Prin intermediul nucleului talamic gil cingular
rime jte aferen)e de la hipotalamus, astfel e1 poate declanja ji efecte
. egetative prin ibrele pe care le proiecteaza pe nucleii hipotalamici anteriori
nofotropi concomitent , ac(iune putemica asupra centnlor motori
ubcortica1i. Dupa Papez aria cingulara care este activata de catre neo- ji
rhicoex ji care controleaza centrii inhibitori subiacenti este sediul principal at
ansamblului de mecanisme caror manifestare constituie emoJia. Emo[ia este
un act consecutiv motiva(iei. Prin motivatie se in(e1ege modificarea intensita(ii
i direcJiei raspunsului componamental a1 organismului in rapo varia!ia
unor factori de mediu. Emo(ia reprezinta modalitate afectiva ji de ac(iune,
este tendin(a organismului spre un obiect sau indepartarea de acesta, asociata
modificari func(iona1e. Este stare limita intre func(ional ji psihic: ea are patru
aspecte dintre care numai cele de expresie ) excita!ie pot h analizate func(iona1.
.Aspectu1 cognitiv ji experienJa apart, in
psihologiei.
Ariile vegetative. Fenomenele vegetative reprezinta manifestarea vizibila
starilor inteme. Aceste fenomene au loc in arii care depa)esc aria cingular,
i anume: g /Iii orbitali ai lobului frontal, uncusul hipocampului, insula. Acest
ansamblu formeaza creieml visceral. El este conexionat in ambele sensuri
nucleii talamici, hipotalamici ji port,iunea olfactiva sistemului limbic care
stabilejte legaturi prin intermediul ariei septale ji corpului amigdalian.
Centrii limbajului. Se )tie emisfera stanga la dreptaci ji cea dreapta
la stangaci intervin in limba]. Existen(a unei emisfere dominante este necesara
deoarece lipsa predominentei induce balbiiiala. Limbajul poate Ii penurbat in
expresia lui motorie, in identificarea cuvintelor, in aspectul perceptiv, sau printrun deficit intelectual: ) a/azia de expresie, de tip motor consta in pierderea
exclusiva unei tehnici, cea de aniculare cuvintelor sau de scriere lor.
Individul care prezinta asemenea tulburare poate fi comparat un muncitor
care recunoa jte unealta, jtie la servejte dar nu este capabil sa
369

A NJ7\ TOM1\ FUNC

ON4LA

515 TEMULUT NERVOS CENTR\L

foloseasca: anartria sau afazia motrice pra consta in imposibilitatea

bolnavului de a-)i exprima oral ideile, subiectul in(e1ege intrebarile puse, jtie
trebuie sa raspunda dar nu poate articula cuvintele. Centrul anartriei este
localizat in piciorul girului frontal inferior campurile 44, 45 situate anterior de
centrul motor pneumo-laringo-fairingo-lingual; agrafia consta in neputin(a
de scrie toat mu)chii mainii pot mobiliza degetele cu dibacie in alte
scopuri. Centl grafiei este situat in piciorul girului frontal mijlociu, anterior
de centrii motori ai degetelor (timp 39).
b) Afazia de identificare de tip senzorial poate fi: alexia sau cecitate
verbala. Bolnavul nu poate citi,- uneori poate diferen(ia literele ji chiar sa le
reproduca dar nu le sesizeaza semnificaJia conventionala. Centl cecitatii
verbale se afla in gil angular, anterior peristriate; surditatea verbala
consta in incapacitatea de identificare cuvintelor auzite. Centrul surdita(ii
verbale este localizat in pon,iuiea mijlocie gilui temporal supenor, anterior
de aria de proiectie ibrelor cohleare.
Un rol imponant in expresia verbala il are corpul striat prin aexiunile sale
scoan,a cerebrala deoarece e1 intervine in realizarea sintoniei organelor
pneumo-laringo-faringo-linguale.

Flg. Nr. 112. Ariile corticale. Vedere lateralii (dupii W. Kahle, Werner Platzer)

370

'

27
17

11

37

371

ANATOM T A FUNCTON\LA S15TEMULUT NERVOS CENTRAL

7.4.1.2. Nucleii telencefalului

Nucleii telencefalului inglobeaza masele cenu)ii din grosimea hemisferei
cerebrale. Ei cuprind:
Corpul striat (corps s/ria / ) - este format din doua mase de
substanta cenu)ie, de forma ji cu situa(ie deosebita. Aceste doua mase sunt
nucleul caudat ) nucleul lenticular, lega(i intre ei prin punti de substanta
nervoasa alba.

Fig. Nr. 114. Organizarea nucleilor bazali (dupa Netter F.)

) Nucleul caudat (c/es caudatus) are forma de potcoava sau virgula

aJezata aproximativ in plan sagital, cu concavitatea anterior ji extremita)i1e
inegale volum, cea anterioara ) superioara fiind inai mare decat cea
inferioara. El este situat pe paea superolaterala talamusului pe care 11
primete in concavitatea sa. Acest nucleu are lungime de 7 cm ji la[ime de
372

AN ATO I\I\7 FUNC

ONALA ST 5TEMULU 1 NERVOS CENTRAL

2 cm, la nivelul extremita(ii anterioare, care se reduce la 3-4 mm,

extremitatii sale inferioare. Astfel, aceasta pare inai subtiata ji poaa
de coada nucleului caudat pe cand cealalta ia numele de capul
Nucleul caudat este turtit de sus in jos ji ii descriem doua extremitati
ji coada) intre care se gase)te corpul nucleului caudat.
Extremitatea anterosuperioara sau capul nucleului caudat (caput nuclei
Este limitat posterior printr-un plan vertical care trece prin orificiul lui
Capul prezinta fata superioara acoperita de ependim, care ia parte la
podelei prelungirii frontale (comului frontal) ventriculului lateral in
pe cand doua fata, cea inferioara corespunde spatiului perforat
unde determina un relief numit coliculul nucleului caudat. in paea
faJa inferioara capului nucleului caudat este legata de nucleul len
printr-o banda de substan)a cenu)ie, lega tura care corespunde part, ii
lobului frontal. Aceasta nu este singura legata; desigur, ea este
inai masiva, spre deosebire de altele inai mici, situate dedesubtul ei. Capul
-nucleului este separat in partea laterala de a1 doilea nucleu a1 corpului striat
lentiform), prin braJul anterior a1 capsulei intee, care numai mapoia
cenu jii caudolenticulare face separa)ie inai neta.
Trunchiul sau corpul nucleului caudat (corpus nuclei caudati) se intinde
5e la planul care trece prin orificiul lui ji paa la extremitatea
osterioara talamusului. El este turtit de sus in os i indoit la extremitatea
posterioara talamusului, unde se continua cu coada sa.
Ii descriem faJa superioara sau ventculara, care ia pae la formarea
plan)eului ventriculului lateral paa la nivelul raspantiei ventriculare. Ea este
situata imediat in afara )an)u1ui optostriat ) proemina pe acest plan jeu. Fata
inferioara, con cava sau capsulara, corespunde capsulei inteme, ji indeosebi
bratului posterior al capsulei, care separa de nucleul lentiform.
Aceste fe)e sunt limitate atat inaunt cat ji in afara de catre margine;
inauntru, marginea me diala, este separata de talamus prin jan!ul opto striat, in
care se afla sta terminalis ji vena opto striata, acoperite de lama comee
(lamina affixa). Aceasta margine este legata de nucleul lenticular prin fajii
neregulate de substanta cenujie. doua margine, cea extema, este neregulata Ji
corespunde locului unde se une)te tavanul cu podeaua prelungirii frontale
ventriculului lateral, in afara acestei uniri, ea vine in rapo substanta alba
hemisferei cerebrale (centl oval).
Extremitatea inferioara sau coada nucleului caudat (cauda nuclei
caudati. Continua corpul nucleului ), inconjuriind lateral
extremitatea
posterioara talamusului, se sub(iaza ji se duce la tavanul prelungirii sfenoidale
ventculului lateral, intre ea ji nucleul lentiform, deci deasupra ei, se afla
banda alba: este segmentul sublenticular a1 capsulei inteme.

373

ANATOMTA FUNC

ONAL\ 515TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Extremitatea anterioara cozii nucleului caudat se termina indaratul

nucleului amigdalian ) aici este un loc unde se vad legaturile intre nucleii
telencefalici. Acest loc fost numit confluentul cenu)iu a1 bazei.

7- migdala

Fig. Nr. 5. Nucleul caudat. Vedere medialii hemisferei (dupii W. Kahle, Werner Platzer)

b) Nucleul lentiform (nucleus lentiformis. Este a1 doilea component al corpului

striat. E1 este ajezat lateral ji dedesubtul nucleului caudat, deasupra prelungirii
sfenoidale ventriculului lateral, in plina substan(a alba hemisferei. E1
corespunde spre suprafata groapei silviene ji insulei care il acopera ) are forma
unei lentile biconvexe.
Spre deosebire de nucleul caudat, nucleul lentiform este la oarecare
distan(a de ventriculul lateral ji nu este omogen. Se deosebe jte pon,iune inai
mare ji laterala, intens colorata cenu)iu, care se nume jte pnliimen, doua
port, iune este situata medial de putamen ji este ceva inai palida, motiv pentru
care fost numita globus pallidus. Cele doua part,i sunt separate de lama
medulara extema. La randul sau globus palidus este separat in doua part, i de
catre lama medulara intema. Medial de nucleul lenticular se afla banda de
substanta alba, capsula intema, care il separa de talamus; in afara lui exista de
asemenea lama inai subJire de substanta alba, capsula externa, care-1 separa
de claustrum.
La paea anterioara, superioara ji posteoara e1 vine in rapo
substanta alba hemisferei, pe cand la paea sa inferioara, catre anterior, are un
jan[ prin care trece comisura alba anterioara , care se duce in lobul temporal, pe
sub capul nucleului caudat, legand cei doi nuclei amigdalieni intre ei.
374

ANATOMTA FUNCTEONALA SISTEMULUZ NERVOS CENTRAL

tele de forma ji inai ales de raporturi ale nucleului lenti form, pot h
decat dupa exemplul clasicilor, prin secJiuni orizontale, sagitale sau
. Astfel, sectiune orizontala ni-l arata de forma triunghiulara, cu baza
) vl medial. In afara lui se succed, mergand lateral, capsula
claustrum ji apoi alta banda de substan(a alba subcorticala, numita
extrema, in afara careia se alta substanta cenujie insule. sectiune
m-1 arata, de asemenea, de forma triunghiulara, baza laterala, dar in
m se clariica raporturile part,ii sale inferioare. Aceasta fa(a
corespunde
1 regiuni numita regiunea sublenticulara.
Regiunea sublenticularii este zona de substanta alba care se ajeaza intre
leul lenti form, pe de parte, ) tavanul prelungirii sfenoidale ventriculului
l, pe de alta parte; inai anterior ventriculului, regiunea sublenticulara se
: nucleul lentiform de scoana circumvolutiilor orbitale.
Aceasta regiune este delimitata anterior ) posterior de limitele respective
nucleului lentiform; inauntru se continua cu regiunea hipotalarhica, iar in
cu substanta alba lobului temporal. Ea cuprinde doua part,i: una anteioara
i alta poste rioara, separate intre ele printr-un plan vertical ar trece imediat
erior de chiasma nervilor optici ji care in pronzime ar intalni nucleul cau
la uirea treimei anterioare cele doua treimi posterioare.
Regiunea sublenticulara anterioara a)ezata intre nucleul lentiform )
iobu1 orbital este formata din trei etaje ajezate astfel:
1) Etajul supenor format din substanta alba, este reprezentat de fibrele sub
ticulare care for meaza doua fascicule: ansa lenticulara (ansa lenti cularis),
ormata din Eibre care leaga nucleul lenti form regiunea hipotalamica
lamusul, nucleul subtalamic al lui Luys, nucleul roju ji comisura lui ynert,
ionnata din fibre interlenticulare,
2) Etajul mijlociu este format din mici gramezi de celule nervoase
loerate intr-o masa cenuie subtire, placa larga ji lunga de 2 cm. Este,
ubstan[a nenumita lui Reichert. Catre marginea sa mediala ea se continua
nucleii din regiunea tubera1a hipotalamusului, pe d de pe fa(a sa
superioara, gpele de celule se insinueaza intre putamen ji pallidum.
,
infeor este format din substanta alba alcaita din
ibrele pedunculului inferomedial al talamusului.
Regiunea
sublenticulara
posterioara
corespunde
segmentului
sublenticular a1 capsulei inteme. Ea este de culoare alba ji este formata din fibre
transverse care apart,in:
) fasciculului temporopontin al lui Tck (tractus temporopontinus)
cami ogie este in circumvoluJia 2-a Ji 3- temporala Ji se in dreapta catre
pedunculul cerebral, unde ocupa cincime laterala port,iunii bazilare
pedunculului cerebral.

* '' FucoL cevL cRv

b) fasciculul temporotalamic al lui Amold, carui origine este in partea
anterioara circum volu(ii1or occipitotemporale, de unde trece dinainte indarat.
deasupra fasciculului temporopontin a1 lui Tck, ia pae la formarea campului
lui Wernicke ) se indreapta posterior jin medial, sfarjind ,mai seama in
purvinar ji inai putin in corpul geniculat lateral.
Structura cortului striat.
Studiile histologice Pacute pe corpul striat arata diferen)a intre
consti(ia nucleului pallidus, pe de parte, ) nucleului caudat ji putamen, pe
de alta parte. Aceasta diferenta consta in faptul majontatea celulelor
nervoase din nucleul caudat ) putamen sunt mici ji putine fibre nervoase.
Globus pallidus contine celule nervoase voluminoase, asemanatoare neonilor
stomoto din maduva care au numeroase Eibre mielina, care formeaza
lama medulara extea.
Din punct de vedere filogenetic 5i functional corpul striat este impart,it in:
- neostatul format de nucleul caudat ) putamen;
- paleostriatum format de globus pallidus.
Conexiunile corpului striat sunt conexiuni intrinseci ji extrinseci.
Conexiunile intrinseci,
aceste conexiuni trebuie sa vedere ibrele care
leaga intre ei componen(ii corpului striat: nucleul caudat, putamenul ji globus
pallidus. De remarcat , ordinea in care au fost injirati constien)ii striatulului
corespunde ) sensului in care circula inuxul nervos. De aici rezulta globus
pallidus prime jte influxul de la putamen ) nucleul caudat ), prin urmare, se
afla sub controlul acestora.
Conexiunile extrinseci la r:indu1 lor se pot deosebi in:
Conexiunile neostriatului:
1) AferenJele neostriatului sunt:
) conicostriate, care pomesc din scoaa creiemlui (ariile 4, 8, 2, 24.
29) ji ar avea un ro1 frenator asupra strialui. Astfel, unii autori au descris
recent ji existen(a unui circuit inhibitor a1 mi jcalor ,,anorma1e". Acest circuit
incepe de la nivelul scoan,ei lobului frontal (ariile 4 s ji 8 s) ) se indreapt
catre nucleul caudat. intermediul pallidului pomesc catre talamus ji
nucleul lui Luys, de la care alte fibre se reantorc la scoan,a motorie din ariile 6
Ji 4.
Acest circuit inhibitor este capabil sa friineze deslituirea mijcarilor
inutile, anormale, punct de plecare in zona motorie scoan,ei reprezentate de
ariile 4 ) 6. Ruperea circuilui produce liberare zonei motoe, ) deci
apari(ia miJcarilor involuntare anormale, de exemplu trematuri sau mi)ci
inai ample ji dezordonate (coreoatetozice).
b) talamostriate ( originea in nucleii centromedian i
parafascicular), pentru putamen Ji di ceilal(i nuclei talamici pent caudat;

376

AM ATO II\7 FUNCTEONALA SZSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

) fibre nigrostriate, sunt fibre dopaminergice efect inhibitor, intra in

H1 Forel, inconjura nucleul subtalamic, intra in capsula intema,
aza globus pallidus ji se termina in putamen ji caudat,
d)

subtalamostriate,
) reticulostriate, din pon,iunea ventrala forma[iunii
reticulare efalice.
2) Eferen(ele neostriatului sunt:
) striotalamice spre VAL ) VIL continuate spre conexul motor )
tor, campurile 4, 6;
b) striocorticale
) striosubtalamice ji strioolivare
d) strionigrice, din port,iunea reticulara substantei negre.
onexiunile
aleostriatului:
1) ) Aferen(ele paleostriatului sunt:
) talamopalidale originea in nucleii CM ji MD
b) subtalamopalidale vin pe calea fasciculului subtalamic
) nigropalidale alcatuiue din dopaminergice.
2) Eferentele paleostriatului formeaza sistemul pallidogal, format din:
) Ansa lenticulara (ansa lenticularis) care stituie fasciculul ce1 inai
cama. El este format din fibre caudate, putaminale ji pallidale, care se
eaza in lamele medulare intralenticulare, apoi la paea sublenticulara
ui lentiform, Acolo se situeaza in regiunea suenticulara ante rioara, de
se indreapta spre inauntru, trecand in fa(a bra(u1ui posterior al capsulei
de aici ibrele sale se desfac in trei direc(ii: anterioare pent regiunea
amica; mijlocii pentm nucleii talamici; posterioare pentru regiunea
amica (nucleul lui Luys, nucleul roju ji for maJiunea reticulara
cefalului).
b) Fasciculul lenticular lui Forel este format din de provenienta
; el se indreapta medial, trece prin zona icea, intra in bra(ul posterior
.a sulei inteme pentru ajunge in nucleul lui Luys de aceea)i parte, iar alte
in hemisfera de partea opusa.
Fibrele ansei lenticulare ) cele ale fasciculului lenticular se alatura,
un trunchi care inconjoara capsula intema, ajung in regiunea
amica unde se divid in inai multe fascicule:
- fasciculul talamic, care se termina in VAL, VIL ji CM;
- fibre pallidohipotalamice
- fibre pallidotegmentale
- fasciculul sublenticular
- pallidonigrice, care au originea in varl lui globus pallidus, de
se inai numesc ji fasciculul pallidal a1 varlui. E1 se indreapta in jos ji
iru ji sfarje jte in locus niger

ANATOMTA FUNCTEONALA 5STEMULUT NERVOS CENTRAL

- fibrele strioluisiene, care leaga globus pallidus corpul lui Luys.

- ibrele strioolivare pomesc din pallidus ji se duc prin fasciculul
a1 tegmentului in oliva bulbara.

capsu interna
2- nucleu caudat
putamen
4 fibre coicostriate
5 fibre contralaterale
6- fibre centrostriate
7- fibre nigrostriate
6 pallidum
9- nucleul ventral talamic
0- fibre strionigrice

Fig. Nr. 116. Conexiunile corpului striat

Werner Platcer)

(dupii

W. Kahle,

Date fiziologice asupra corpului striat. Din punct de vedere func(io corpul striat este considerat un centru subcortical de reglare mi jcarilor.
Actiunea motorie sistemului striopalidal este descrisa de autori
forma unei triple ac(iuni:
) ac[iune motorie;
b) ro1 in tonusul muscular;
) ro1 frenator a1 mi jcarile involuntare.
Actiunea motorie se manifeita inai ales asupra miJcarilor automate
asupra mijcarilor voluntare automatizate prin obiJnuin)a. Astfel ar h mersg
vorbirea, sensul sau alte acte, masticatia etc.
Aceste mi)cari insa, chiar automate, sunt in permanen[a sub contro.
scoart,ei cerebrale, care regleaza prin impulsi excitatorii ) inai ales inhibitor

378

ANATOMIA FUNC

ON AL 4 SI5TM ULUI NERVO5 CENTRAL

tonice care determina tonusul de atitudine. in

fe1, distctii
aaccees
stt
se produc la nivelul lui globus pallidus ji locus niger, prilejuind lipsa
frenatorii asupra excitaJiilor tonice, determina stare de contractura
care fost numita contractura sau rigiditate extrapiramidala.
Rolul frenator se asupra mijcarilor in voluntare Ji se manifesta
impiedicarea mi jcarilor inutile sau lipsite de obiectiv. Corpul striat iji
aceasta funcJie, deoarece se gaseJte pe circuitul inhibitor conical
sus amintit. de cate este abolita aceasta ac(iunea frenatoare, apar
sub forma de tremuraturi sau mi jcari inai ample Ji dezordonate.
Lezarea corpului stat are urmari: - diminuarea tonusului muscular
dar inai frecvent crejtere tonusului pan la rigiditate
- abolirea automatismelor motorii, akinezie sau bradikinezie (corp
fara expresie); apariJia de mi jcari anormale (tremol static), apari(ia
(mijcari involuntare succesive, vigoase, pline de graJie, de mare
care reproduc faze ale mijc:irii voluntare, prinde in special
extremita(i1or distale, mimicii, limbii ) deg1uti(iei), atetozei (mijcari
vermiculare care imita sensul, prind muchii extremitaJilor distale,
ji gatului d6nd impresia unui spasm continuu), balismului (mi(cari
violente, puteice care prind mujchii proximali ai extremitatilor )
bolnavul iji picioarele inainte in mers) sau paraliziei agitans
musculara datorata cre)terii tonusului mujchilor flexori ji extensori).
Hucleul amigdalian (arhistriat) este a1 doilea component al nucleilor
E1 este situat in plina substanta alba lobului temporal, in
sau, langa pere(ii medial ji supenor ai conului inferior at
lateral, ji este unit inaunt scoart,a circumvo1u(iei
E1 este de origine telencefalica, dar valoare func(iona1a
(olfactiva). Are forma unei migdale ) este separat in sus de
lentiform. regiunea sublenticulara posterioara, iar inai posteor, in
rapo de vecinatate cu coada nucleului caudat; este ajezat deasupra
prelungirii temporale ventriculului lateral. Corpul amigdalian este
din doua part,i: - complexul amigdalian corticomedial ( nucleii medial,
nucleul striei terminale ji aria amigdaliana anterioara nuclei bogaJi in
ji complexul bazolateral care con)ine nucleii: lateral, bazal Ji
bazal.Acest nucleu are serie de conexiuni formate din aferente ji
) Fibrele aferente provin de la: bulbul olfactiv (pe calea striei laterale
pent complexul corticomedial); - aria entorinala, gil temporal
pent complexul bazolateral; - nucleii septului, talamus, hipotalamus,
reticulara mezencefalica ) cortex prepiriform pe calea striei
corpulamigdalian contralateral pe calea comisurii anterioare; - toate
379

ANATOMTA FUNCTTON\L\ 55TEMULUT NERVOS CENTRAL

modalitatile senzoriale periferice.stria olfactorie laterala ) mediala trac.

olfactor; stria terminales; indusium, care se continua prin gyrus fasc lar
fascia dentata ji bandeleta lui Giacomini paa in nucleul amigdalian.
b) Fibrele eferente par merge la talamus ji marea circumvo
limbica, luand urmatol drum:
- pe calea amigdalofuga ventrala, cu originea in complexul amigdal
bazolateral ) cortexul piriform, trec pe sub nucleul lenticular, strabat subs -
nenumita ji ajung in aria preoptica laterala, aria septala, la hipotalam
nucleii benzii diagonale; fibrele provenite de la hipotalamus la care se adaud
fibre de la 1obu1 temporal intra in pedunculul inferior talamic pent
termina in nucleul MD talamic.
- pe calea striei terminale.

Flg. Nr. 117. Nucleul amigdalian (dupii W. Kahle, Werner Platzer)

Claustrum (antezidul) este a1 treilea nucleu a1 telencefalului

forma unei lame de substanta cenujie, ajezata intre putamen ji scoan,a
el fiind separat de putamen printr-o banda de substan(a alba, numita
extema, iar de scoan,a insulara printr-o alta banda de substan(a alba,
capsula extrema. Claustm este inai gros la paea sa inferioara ji ante
Nu se cunosc conexiunile sale.

7.4.2. SubstanJa alb hemisferelor

Substan)a alba hemisferelor se inai nume jte ) centl oval (cen/rum
Pe sectiuni orizontale, frontale ) sagitale, ea umple tot spa)iul
scoan,a, corpul striat ) diencefal. Aceasta substanta alba este formata din
mielina. Aceste fibre au anumita dispozitie Ji inai ales un rol
anumit. Deosebim astfel: 1) Fibrele de asociatie care sunt de doua
Fibre de asociatie: scurte ) lungi.
Fibrele de asociatie scurte numite ji fibrele arcuate ale lui Arnold sau
in U ale lui ynert, sau fibrele proprii ale circumvolutiilor, pot h in
sau imediat subcorticale. Ele unesc circumvolutiile vecine ) trec de
circumvolutie la alta pe sub jantul care le separa; se gasesc pe toata scoart,
a
Fibrele de asociatie lungi sunt care, legand zone inai indeptate
de alta, dar pe aceea)i hemisfera, se condenseaza in fascicule inai mult sau
pu(in distincte. Deosebim cinci fascicule:
. cingulum sau fasciculul longitudinal al cir cumvo1u(iei limbice se
profund ajezat in marea circumvolutie limbica; el contine fibre care
lobul frontal cu partea anterioara lobului. temporooccipital sau, inai
leaga spa(iu1 perforat anterior comul lui Ammon. Este le gat de
conical a1 reflexelor vegetative;
. fasciculul unciform (fasciculus uncinatus) face asocia(ia intre
de pe fa)a orbi tara lobului frontal partea anterioara lobu
ji are un tract curb concavitatea anteroinferioara;
. fasciculul longitudinal supenor sau arciform este un fasci cu1
care une)te 1obu1 frontal de lobul temporoparietal;
d. fasciculul
longitudinal
infenor
face conexiunea
lobului
de unde pleaca, cu varful lobului tempo ra1 unde ajunge, in acest
el este separat de cavitatea ventriculara prin radiatiile optice )

. fasciculul frontooccipital al lui Forel sta bileJte legatura intre 1obu1

temporal ji occipital. Pentru ajunge din 1obu1 frontal in ce1 occipital,
trece pe sub fasciculul longitudinal supenor, pe marginea laterala nucleului
deci lateral de ventculul hemisferic; cand ajunge in dreptul raspantiei
o parte din fibrele lui se duc pe peretele superolateral a1 prelungii
ventriculului lateral, formd tapetum;
2)
fibrele
comisurale
sunt
ibrele
con(inute
in
forma)iunile
3)

fibrele de proiec(ie ale scoart,ei pomesc din toatil scoart,a cerebrala )

in centl oval convergand in os i inauntru capsula interna. In

drum, ibrele de proiectie se intretaie fibrele comisale ji se

\ N4TOMA FUNC

ON\L STSTEMULUI NERVOS CENTPAL

lentiform; in os ea se continua pedunculul cerebral, iar in sus ji indarat

centrul oval a1 hemisferei. Ea este formata indeosebi din fibre care vin
pedunculul cerebral catre scoart,a, sau care pleaca de la aceasta catre
subcorticale.
Dispozi(ia ji raporturile sale pot urmarite pe sec(iuni frontale
orizontale. Astfel, pe sectiune frontala prin hemisfera care sa treaca
corpilor mamilari (sectiunea Charcot), capsula intema apare sub forma
lame albe, groasa in medie de 18 mm, indreptata in sus ji in afara. Ea se
ajezata intre nucleul caudat, talamus ji regiunea subtalamica inauntru )
lentiform in afara. paarteeaa sa inferioara se con tinua pon, iunea
pedunculului cerebral, pe cand la partea sa superioara ibrele sale se rasfira
un evantai numit coroana radiata lui J?ei/.
secJiune orizontala care trece prin nucleul talamic ne arata
intema situata de ase menea intre nucleii men(iona)i inai sus, dar acum nu
inai prezinta lama oblica in sus Ji in afara, ci lama indoita in
deschide rea laterala, Ji in aceasta deschidere este cuprins nucleul lentiform.
Astfel, ea ne prezinta doua segmente corespunzatoare celor
margini ale unghiului, dintre care unul va h bra(u1 sau segmentul anterior,
doilea bra(u1 sau segmentul posterior; locul unde se unesc poarta numele
po iune intermediara sau genunchiul capsulei.
BraJul anterior este oblic inainte ji lateral ji este cuprins intre
anterosuperomediala nucleului lentiform ji capul nucleului caudat.
pon,iunea lenticulo caudat , lunga in medie de 2 cm, strdbatuta in
anteroinferioara de pun)i1e de substanta cenuJie lenticulocauda. E1 se
in sus substan)a alba lobului frontal.
Bratul posterior este oblic in afara Ji indarat. E1 este ajezat
talamus inaunt ) fa(a postero mediala nucleului lentiform in afarii.
porjiunea lenticulooptica. Fiind inai lung5 decat brajul anterior, ea
posterior limita nucleului lentiform pe lungime de 1215 mm.
pon,iune fost numita pon,iunea retrolenticulara capsulei inteme ji ea
382

ANATOMA FUNCTEONALA 5ISTEMULU1 NERVOS CENTRAL

intre pulvinar ) coada nucleului caudat inauntm, iar in afara se pierde

stanta alba din hemisfera.
Genunchiul capsulei sau regiunea intermediara se gasejte intre bratul
ior ) bratul posterior ji este delimitat de capul nucleului caudat ji talamus
iar in afara vine in rapo varl nucleului lentiform.
Daca vom urmari aspectul capsulei inteme pe sectiune orizontala, care
oeaca regiunea subtalamica, constatam bra;u1 anterior inai exista
acest nivel, iar bra(u1 posterior ne apare curb inauntru ) corespunde
sebi nucleului lui uys, iar inai jos lui locus niger. In afara, acest bra(
unde nucleului lentiform ji lor ansei lenticulare care il inconjura
ajunge in regiunea subtalamica. Port,iunea din braJul posterior siata
nivelul nucleului lentiform se nume jte port,iunea sublenticulara capsulei

Capsula intema este formata din fibre mielina care pot h schematic
tizate astfel:
. fibre care unesc scoar[a cerebrala pedunculul cerebral. Sunt
le cerebro- sau cortico-pedunculare ( motorii) ji se deosebesc in doua
fibrele caii motorii principale sunt formate de axonii celulelor motorii
scoan,a ji se ajaza in doua tracturi: unul care leaga scoart,a motorie
leii de origine nervilor motori ai fe(ii ) gatului ji care formeaza tractul
iculat sau cor ticonuclear, al doilea tract este format din fibrele leaga
art.a motorie cerebrala cu neuronii striomotori din cornul ventral a1 maduvei;
tractul cortico- sau cerebro-spinal.
Tractul genictilat ia najtere in operculul rolandic la nivelul treimii
Enoare circumvo1u(iunii frontale ascendenta (precentrala) ji se indreapta
capsula intema unde ocupa partea posterioara bra)u1ui anterior, apoi
unchiul ) dupa aceea partea cea inai anterioara bratului posterior. E1 are
ctie oblica de sus in os i dinafara inauntm, intrand de desubtul capsulei
me, in port,iunea bazilara pedunculului cerebral.
Tractul corticospinal are originea in circum voluJia frontala ascendenta
centrala) deasupra originii tractului geniculat ji din alte arii conicale, de
de, prin substanJa alba hemisferei intra capsula intema, ocupand 4/5
sterioare din bra(u1 posterior, apoi se rasuce jte pe , dinafara inaunt )
intra in cele 3/5 mijloci ale port,iunii bazi lare din pedunculul cerebral.
Fibrele i motorii secundare sunt fibrele care alcatuiesc calea motorie
conicopontocerebeloasa (tractus corticopontini); ele iau najtere in scoart,a fe!
ei laterale lobului temporal ji formeaza un tract numit tractul temporopontin
at lui Turck sau conicoprotuberan)ia1 posterior a1 lui Meynert. Acest tract
se iodreapta inauntru catre nucleii lentiform, trece pe sub e1 in regiunea
sublenticulara posterioara Ji, cd ajunge in dreptul varfului acestui nucleu,

ANATOMIA

FUNC

ONAL SISTEMULUT NERVOS CENTRAL

in os
indaratul
ocupa cincimea laterala port,iunii bazilare pedunculului cerebrali
. Fibre care unesc scoar[a cerebrala nucleii bazali. In acest gruy
intra atat ibrele care pleaca de la, cat ji cele care vin catre scoart, a
Aceste fibre sunt: Fibrele cerebroti /imice ) talamacorticale. Ele intra in
formarea celor patru pedunculi at talamusului ) pedunculul an/er /orale
fibre unesc scoan,a cerebrala frontala nucleul dorso-median a1 talamusul
merge orizontal prin bratul anterior a1 capsulei inteme. Pedunculul posterior
este format din radia(iile optice ale lui Gratiolet care pomesc din corpui
geniculat: lateral Ji pulvinar Ji trec orizontal prin segmentul retrolenticular
capsulei inteme, pentru sfarji pe buzele scizurii calcarine.
supenor une5te nucleii ventrali ai talamusului scoart,a lobului paetal )
regiunii circumvo1u)iunii centrale, ji trece rasfirandu-se deasupra segmentulu:
posterior a1 capsulei inteme. Pedunculul inferior decompozabil in a1(i dci
pedunculi, ) ace)tia sunt: pedunculul inferome dial care une jte
anterioara lobului temporal talamusul ji pedunculul postero-inferior
temporotalamic a1 lui Arnold care leaga zona temporooccipitala
inferioara pulvinaru lui. Ambii acejti pedunculi trec prin
sublenticular capsulei inteme.
Fibrele cerebronigrice iau najtere in scoart,a rolandica )
fibrele tractului geniculat, trec prin genunchiul capsulei inteme, sfar)ind
locus niger.
Fibrele cerebrorbrice provin din scoart,a lobului frontal,
parietal temporal pe care le leaga nucleul roju. Situa(ia lor in capsula
intema pe deplin lamurita.
. Fibrele care unesc nucleii bazali i"ntre ei. Dupa nucleii pe care
unesc, iau numele de: fibre talamolenticulare care, unind talamusul
lentiform, trec prin bratul posterior at capsulei inteme; fibre
care, unind nucleul caudat talamusul, trec prin bral anterior;.
caudatolenticulare care, unind nucleul caudat globus pallidus, trec at
cele doua bra(e cat Ji pon,iunea sub ji retrolenticulara capsulei inteme.
D. Fibrele care leaga nucleii bazali de forma [iunile
inglobeaza fasciculele care leaga corpul striat de nucleul subtalamic,
roju, locus niger etc.
. Fibrele care provin din formatiile subcorti cale fi pleacii la
Fibrele terminale sau cen tripete ajung la scoart,a. Ele sunt de doua
senzitive Ji senzoale.
Fibrele terminale ale senzibilitaii cutanate pro vin din
ascendente ji ajungtind la nucleul talamic ventrolateral fac sinapsa
de aici de la care pleaca un alt grup de talamo conicale. Aceste

384

ANATOMTA FUN

ONALA S15TEMULUT NERYOS CENTRAL

Alari de ibrele de proiectie ji cele terminale, trebuie sa mentionam

rinencefalul are ji el un grup de de proiec(ie care insa nu intra in
radiata. Astfel fibrele de proiectie ale rinencefalului sunt: . ibrele de
ale lobului olfactor ji septum pellucidum (formand fasci cu1u1
ji istria tenminalis); . fibrele de proiectie ale hipocampului,
lui Ammon ji fascia dentata, fibre care compun sistemul fibre lor
din fornix; . ibrele circumvolutiei limbice care trimit parte din
fornix i alta pae in capsula intema.
Sintetizand i localizand topograic fibrele din diferitele port, iuni
ale inteme, putem spune: bral anterior cuprinde pedunculul anterior
a1 icci)at
de
fibrele caudato
lenticulare,
talamocaudate
)
iar catre partea supeoara lui con(inte parte din ibrele
geniculat; genunchiul capsulei itee cuprinde: fasciculul
fibrele pal lidotalamice ji corticonigrice; - bratul posterior: fibrele
motorii principale, fibrele talamo-striate, pallidotalamice ji pedunculul
a1 talamusului, iar in partea sa iferiora co(ie ibrele fasciculului
pon,iunea retrolenticulara contine; radia(iile optice ale lui
care se intalnesc cele motorii (c:impu1 lui Wernicke), port, iunea
fasciculul temporopontin a1 lui Turck, indaratul acestuia
temporotalamic a1 lui Arnold.

7.5. VENTRICULII CEREBRALI

LATERALI

in fiecare hemisfera cerebrala se gasejte cavitate neregulata care

numele de ventncul lateral. Fiecare ventncul lateral este continuare
diencefalic prin oficiul diencefalic at lui (foramen
ji inai depane prin apeductul lui Sylvius cu ventriculul IV

Ventriculii laterali sunt pereche, simetrici in raport planul median (i

in paea inferioara Ji mediala hemisferei. intre ei sunt despan,iti pe
385

ANATOMT\

FUNC

ON\L 5ISTEMULU7 NERVOS CENTRAL

linia mediana de septum pellucidum, iar in intenor sunt captuji,ti de ependim:

lumenul lor se alta lichid cerebrospinal.
Fiecare ventncul lateral incepe in lobul frontal, la aproximativ 3 cm
po1u1 frontal ji deasupra extremita)ii anterioare nucleului caudat. De aici el
indreapta indat ji cand ajunge in dreptul part, ii posterioare talamusului.
inconjura ) i i iace drum in sanul lobului temporal, in grosimea caruia
la aproximativ 2 cm de po1u1 temporal.
In dreptul curburii pe care face la nivelul extremitatii posterioare
patilor optice, e1 tnmite in 1obu1 occipital prelungire care se termina
aproximativ 2,5 cm de polul occipital.
in acest let, ventriculului lateral i se poate descrie por[ine
sau coul frontal care se intinde de la extremitatea anterioara
paa la partea posterioara talamusului; port,iune occipitala sau com
occipital situata in lobul occipital ji in sfiir)it una situata in lobul temporal
port,iunea temporala (sfenoidala) sau cornul tempomal.
Toate aceste port, iuni, situa(ie deosebita topografic, au un pune:
comun, punctul de unde ele diverg in spre lobii respectivi, ji acest punct situ :
in dreptul extremita(ii posterioare talamusului fost denumit raspandia
ventriculara (pars centralis).
Por[inea frontala sau cornul frontal este cavitate alungita (7 cm)
turtita de sus in os. Ea are doi pereti, doua margini ji doua extremitati. Un
din pereti, tavanul comului frontal este format de fata inferioara
calos; a1 doilea perete, podeaua comului, este format de fata superioara
nucleului caudat (cap ji corp) ) de jantul optostriat. Mai inaunt acest
este format de fata superioara trigonului cerebral (fornix). De-a lunei
marginii laterale trigonului cerebral (tenia fomicis) se insera plexurile
laterale.
Marginile comului anterior sunt: una externa formata din intalnim
marginii laterale corpului calos nucleul caudat, iar cea mediala este margine numai catre partea sa posterioara ) corespunde unirii dintre corpul calos si
fornix, pe cd inai anterior unde fornixul se departeaza de corpul calos ji se
interpune septum pellucidum, acesta formeaza inai mult un perete medial dec6i
margine in aceasta parte conului frontal. Extremitatea anterioara conului
frontal corespunde fetei posterioare ji genunchiului corpului calos, care i
limiteaza. Ea se cbeaza pe capul nucleului caudat.
intre extremitatea anterioara tuberculului talamusului ) stalpul
anterior al fornixului se delimiteaza oficiul lui , care ventriculul
lateral comunica cu ventriculul diencefalic. Extremitatea posteoara comului
frontal a]unge la nivelul raspantiei ventriculare (pars centralis).
Portiunea posterioara sau cornul occipital incepe la nivelul rasptiei
ventriculare (pars centralis), de unde patrunde in 1obu1 occipital, descriind
386

AM ATO II\ FUNC

ONAL7\ SISTEMULUT NERVOS CE!TRAL

cu concavitatea mediala. E1 sfarje)te la aproximativ 2,5 cm de polul

) pe masura se departeaza de raspantia ventricu1ara se ji
sectiune frontala prin lobul occipital ne arata acest com sub forma
despicaturi oblice de-sus-in jos ji dinauntru in afara; avand doi pere(i, doua
ji doua extremitati. Peretii sunt orienta(i unul superolateral ) este
de fibre provenite din corpul calos (forcepsul posterior ) tapetum), iar
in afara de madiatiile optice. Al doilea perete este peretele inferomedial, care
deosebire de celalalt este convex ji prezinta doua iejituri separate printr-un
Prima iejitura, ajezata in paea superioara acestui perete, este
de fibrele corpului calos, care alcatuiesc forcepsul posterior,
sub cealalta, este determinata de fundul scizurii calcarine ) fost
calcar avis (pintenul de cocoj).
Cele doua margini ale comului occipital rezulta din reunirea peretilor,
extremitatea anterioara incepe la nivelul raspantiei ventriculare, pe cand cea
sfarje)te subtiindu-se la 2,5 cm de polul occipital. Por[inea
sau cornul temporal (sfe-noida1) este ultima port,iune ventriculului
ji de la nivelul raspantiei se duce in grosimea lobului temporal,
extremitatea posterioara talamusului. E1 este delimitat de doi
Peretele supenor este format din urmatoarele elemente, urmarite
in afara: paea inferioara nucleului talamic, striei terminale, coada
caudat ) tapetum.
Peretele inferior sau podi jul comului prezinta trei reliefuri forma de
de cere, unul situat in concavitatea celuilalt. Astfel, pomind dinafara
primul pe care-1 intilnim este cornul lui Ammon, inauntru ji in
lui se ajaza fimbria ) ultimul este fascia dentata. Cornul lui
(hippocampus) are forma unui cordon extremitate anterioara inai
care se continua cu substanta alba lobului temporal ), la
sa posterioara el se une te corpul calos, stalpul posterior a1
cerebral i baza lui calcar avis. Fimbria hippocampi sau corpul
este lama de substanta alba ingusta a)ezata inauntrul comului lui
care se continua de altfel in afara. Extremitatea sa anterioara se
cu uncusul hipocampului, pe cand cea posterioara cu stiilpul posterior
fornixului (cs fomicis). Fascia dentata sau corpul dinJat (corpul gudronat)
ultimul element din plan jeul comului temporal ventricular. El este de
culoare cenujie ji se aza in unghiul dintre fimbria, care este deasupra ji
circumvolutia hipocampului care este dedesubt.
La extremitatea sa anterioara gyrus dentatus se continua printr-o
bandeleta subJire care se termina in urul uncusului hipocampului; este baneleta lui Giacomini. La extremitatea sa posterioara el se continua fasciola
cinerea care vine de pe spleniul corpului calos, pe carui fa(a superioara se
.caga indusium.
387

AM ATOII\ -\J NCTT ON AL./\ S15TEMULUT NERVOS CEITRAL

in cavitatea ventriculului lateral se afla lichidul cerebrospinal.

Dir
descrierea acuta rezulta lichidul cerebrospinal ventricular ar veni direct m
contact diversele formatiuni pe care le-are injirat formiind pereil
ventriculari. in realitate insa peste aceste forma(iuni se a)terne lama epitelial.
ependimul, ) care de fapt formeaza peretele ventricular. Ependimul se continut
in dreptul isurii coroidiene ji este impins de pia mater vasele care constitui:
plexurile choroide inspre lumenul ventricular.

Fig. Nr. 118. Ventricutii laterali 5i ventriculul III. Sectiune frontalii (dupii Gray).
Ependimul ji lichidul ventricular. Toate cavitatile sistemului new
central, de la canalul ependimar paa la ventriculii laterali, sunt capjite
interiol for de membrana epiteliata numita ependim. Ea captuje)te cavitti!
ventriculilor laterali, apoi prin gaura lui intra ji captu(ejte ventricul.
III cerebral, de aici trece inai depane prin apeductul lui Sylvius in ventricul.
IV cerebral apoi in canalul ependimar.
Ependimul este format dintr-un strat de celule epiteliale ajezate pe
lama de )esut nevroglial; prin intermediul acesteia ependimul adera de foima(iuni1e nervoase care se gasesc in jurul cavita)i1or respective, inspre lumen.
cavitaJilor, ependimul are suprafa(a libera, regulata ) este in contact
lichidul ventricular.
Formatiunile coroidiene. Prin formatiuni coroidiene in(elegem
plexile coroide ) valurile coroidiene.
388

ANATOMIA FUNC

ONAL 515TEMULUT NERVOS CENTRAL

ANA TOM1\ FUNCONAL 55TEMULUT NERVOS CENTRAL

39
0

AM ATOM T FUNCTEONALA STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

391

 5ZSTEMULU1 NERVOS CEITRAL

Creierul Ji maduva sunt acoperite de ni jte inveli juri numite meninge.

se disting la exterior pahimeningele (meningele tare) format din da
) din leptomeninge (meningele moale) format din arahnoida ji pia mater.
se interpun intre os ji sistemul nervos central ferind osul de eroziuni )
nervos central de traumatisme. intre pia mater ji arahnoida circula
in grosimea pia mater se gasesc vasele care iriga S.N.C. Din grosimea pia
vasele patmnd perpendicular in grosimea substantei nervoase
aceasta. Arahnoida, la randul ei, tnmite ji ea spre pia mater
subtiri conjunctive, care compartimenteaza spa(iul subarahnoidian,
un adevarat labirint prin care circula LCR. Prin intermediul acestor
pia mater ji arahnoida sunt solidare. Spre dura, arahnoida prezinta
neteda; intre arahnoida ) dura ia najtere astfel un spatiu
numit spa(iu1 subdural. Numai la nivelul vilozitatilor )
arahnoidiene (ale lui Pachioni), arahnoida este solidara dura
dar zonele acestea se intind numai in lungul sinusului dei mater. La
ei dura mater adera in aloci dc os.

8.1. DURAMATER
8.1.1. Dura mater spinali
Este situata in prelungirea caudala durei mater encefalice Ji se intinde
paa la nivelul vertebrei doua sacrale, de unde se continua cu un fir de
mica paa pe insen, ia coccigiana tfilum durae matris spinali). Firul
formeaza teaca lui filum terminale at maduvii spinarii. Este formata din
colagene orientate circular ) longitudinal.
Dura mater spinala trebuie sa suporte atat presiunea din interior cat )
longitudinale atat in flexiunile cat ji in extensiile coloanei venebrale,
este fixat intre foramen occipitale magnum Ji coccix. Aceasta explica
fibrelor longitudinale. Sacul dural inai este solicitat ) la nivelul
prin care nervii spinali parasesc dura mater.
Dura mater spinala este irigata segmentar de ramuri aneriale din diferite
spre deosebire de da mater cerebrala, aceste rami nu se distribuie
osului ji inveliurilor, ci ) maduvei spinarii insaji, in regiunea cervicala
din artera venebrala, artera cervicala ascendenta ji artera intercostala
prin ramurile lor spinale; in regiunea toracia, ele sunt ramuri spinale
intercostale posterioare; in regiunea lombara sunt ramile spinale
393

. . , .. .... ....
., ....... . .. . .. .. .. . .. . . . . .... ... . . . . .. .,.. . .. . ... ...... . . g,. .. .... ..,....,. . .
ale aerelor lombare it arterei iliolombare; in regiunea sacrala sunt ramurile
spinale ale anerelor sacrale laterale.
Toate ramurile acestea patrund prin gaile intervenebrale respectisgaurile sacrale pelviene, in lungul nervilor spinali ji se distribuie dei dupa un
tip de ramificate asemanator cel gasit in dura mater cerebrala. Venele
numeroase ale durei spinale se varsa la diferite niveluri in plexul venos
vertebral intem (anterior ) posterior), in venele intervenebrale ji spinale, care
(in toate de teritoriul venei azigos 5i in cele din urma de a1 venei cave superioare.
Nervii, ji vasele, sunt segmentari; este vorba de ramurile meningee
(recurente) ale nervilor spinali. Ele sunt constiite din axoni cu tara mielin
Cei tara mielina trec in majotate asupra vaselor, sunt, ajadar, new i
vasomoto. Cei cu mielina se distribuie durei spinale terminaJii libere ji
se pot gasi ji celule
incapsulate, care sunt organe receptoare. in dduurraa
spinala
nervoase, inai ales in tecile pe care le fumizeaza nervilor spinali. Aceste celule
sunt socotite drept celule ganglionare (senzitive) dislocate.
Limfatice adevate ale durei exista. Exista insa spatii stranse printre
fibrele durei, pe care unii autori le numesc lacune limfatice; prin aceste lacune.
spatiul epidural comunica eficace spa(iu1 subdumal. La randul lor, lacunele se
continua cu vase adevarate limfatice, care se gasesc inai seama in preajma
nervilor spinali ) se termina in ganglionii limfatici cervicali pro
mediastinali posteriori, lombari, sacra(i.
Dura spinala se gasejte la distan(a de os, de coloana vertebrala, cu care
are doar raporturi mediate. Totuji, intre sacul dal ji coloana vertebrala sc
intind legati ibroase discontinue, care se numesc neoficial ligamente anterioare ji dorsolaterale ale durei spinale. Mai dezvoltate sunt cele anterioare m
regiunea cervicala ji sacrata, iar in rest cele dorsolaterale, care constituie
ligament din(at extem sau uri ,,sistem crampon" la nivelul dei toracolombare.
Aceste legaturi dintre sacul dural ji coloana venebrala se gasesc decat la :
de aici concluzia se datoresc statiunii verticale. Intre radacinile nervilor
spinali, pia mater tnmite prelungiri discontinue spre dura mater, care alcatuiesc
ligamentul din(at (intem).

,
.
.
.
.

ANATOMTA FUNC

ONAL STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

septuri atat in plan sagital cat ji in lan transversal. in planul median

sagital se gasejte coasa creierului ) coasa cerebelului tfalx cerebri ji falx
cerebelli). in plan transversal se gasejte cortul cerebelului (tentorium cerebelli)
diafragma jeii turce)ti (diaphragma //). Aceste septuri se prind pe os
acolo unde ji dura parietala adera cel inai putemic de os: falx cerebri pe crista
a1ii (i in lungul sinusului sagital supenor; falx cerebelli pe creasta occipitala
intema Ji pe circumferinta lui foramen magnum occipitale; tentorium cerebelli
pe marginea superioara stancii temporalului ) pe apofizele clinoide
posterioare; diaphragma sellae pe apoizele clinoide ji pe corpul sfenoidului. In
toate aceste locuri septile se continua cu dura parietala. Pe langa aceasta
ibrele din falx cerebri ji falx cerebelli se continua tara intrerupere fibrele
din tentoum cerebelli.
Falx cerebri - patnde d in fisa irterhemisferica ji separa fe(e1e
mediale ale hemisferelor cerebrale. La marginea sa aderenta, fibrele coasei
creiemlui diverg ji cuprind intre ele sinusul sagital. La marginea libera, coasa
creierului se gasejte pe toata intinderea de deasupra corpului calos. in aceasta
margine libera este adapostit sinusul sagital inferior. La 1ocu1 de intalnire
coasei creierului conul cerebelului se gasejte sinusul drept; la capatul
anterior a1 acestui sinus se termina sinusul sagital inferior, iar la capatul posterior, sinusul drept se termina in confluentul sinusurilor, teascul lui Herophyl,
unde se termina Ji sinusul sagital supenor Ji ce1 occipital de la insen,ia coasei
cerebelului. Confluentul sinusurilor dreneaza catre sinusul transvers de la
velul inser|iei cortului cerebelului pe solzul occipital.
Falx cerebelli este un sept median sagital de dimensiuni modeste, care
despane incomplet in doua fosa cerebeloasa. E1 se gase)te intre hemisferele
cerebeloase, la mica distan(a de fa(a inferioara vermisului. La marginea lui
aderenta, ibrele, diverg pentru cupnde sinusul occipital.
Tentorium cerebelli patrunde adanc in s dintre hemisferele
cerebrale ji cele cerebeloase. Marginea sa aderenta se gase)te
la nivelul
sinusului transvers ji a1 sinusului pietros supenor, atat in dreapta cat ji in
snga. Margiea libera icojoara pedunculii cerebrali la nivelul fracturilor
optice ji a1 corpilor cvadgemeni supeon. Marginea libera se alta insa la
dist !* apreciabila de aceste fora!iuni nervoase, in aceasta margine libera
nu se gasesc sinusuri ale dei mater. in spaJiul dintre marginea libera
cortului
395

ANATOMZA FUNC

ONAL SZSTEMULUT NERVOS CENTRAL

cerebelos ji fa)a dorsala peduncuui cerebral ji al pulvinarului, vena mare lui

Galien (vena cerebri magna) se indreapta catre sinus rectus, in care se varsa
alati de sinusul sagital inferior. FaJa superioara cortului este in raport
lobii occipitali ai hemisferelor cerebrale, iar fa(a infeioara fa)a superioara
hemisferelor .
Diaphragma sellae inchide supenor cavitatea in care este ajezata
hipofiza: jeaua turceasca. Marginea sa aderenta continua da care intra in
constitutia sinusurilor cavernoase ji intercavemoase. Marginea libera inconjura
de jur imprejur tija hipjizei, prin care aceasta glanda este legata de infundibul.
In centl diafragmei selare se gase)te un orificiu (delimitat de marginea liberahial diafragmatic) prin care trece tija, hipofizei. Prin acest oriiciu coboara in
fosa hipofizei doar pia punatoare de vase, ) arahnoida. Fa(a superioara
diafragmei selare este in raport chiasma optica inainte, berul indarat, iar
fa(a inferioara este in rapo hipoiza.
Dura mater adera pe aloci de os, cum ar creasta stancii temporale.
apofizele clinoide, aripile mici ale sfenoidului ) crista galli. Aderenta este de
asemeni putemica la nivelul circumfen(ei gaii occipitale. in rest, ji inai ales
in megiunea temporoparietala, dura este lax fixata de os ji toata zona aceasta se
numeJte zone decolabila lui Gerard-Marchant. De aici interpretarea populara
leziunilor traumatice la tnpla.
men(iune speciala trebuie acordata durei care margine jte sinusurile.
Fibrele durei sunt astfl dispuse in pere(ii sinusurilor, incat rezista presiunilor
dinafara ) impiedica turtirea sinusului, garantand astfel continuitatea uxului
de sige venos aceste vase. Sinusule, in special cele sagitale, inai prezin
ji alte dispozitive remarcabile sub raponul functiei lor mecanice. Pe de parte.
lumenul sinusurilor in particular cel al sinusului sagital supenor este
compartimentat de septuri incomplete, care proemina in interiol lor, dirijand
fluxul sanguin spre capatul occipital al sinusului, in constitu(ia acestor septu
intra fibrele durei descrise anterior. De asemenea dispozitive este nevoie, pentru
venele cerebrale superioare au un traiect ) varsare atat inai recurenta
cat sunt inai occipitale. Pe de alta parte, sinusurile in special sinusul sagital
supenor se lgesc atat inai mult cat se apropie de varsare; in felul
acesta se creeaza un sorb care ajuta la golirea tributarelor recurente.

396

ANATOMIA FUNCTEONALA SZ STEMULU1 NERVOS CENTRAL

Flg. Nr.119. Dura mater cereralii (dupii W. Kahle, Werner Platzer)

Vasele durei mater encephalice prezinta dispozi(ie deosebita. Arterele

jxovin din inai multe sse: cel inai intins teritoriu i1 are artera meningee
mijlocie, care patrunde in craniu prin foramen spinosum, tnmite ramura
frontala pentru dura fosei anterioare 5i rama parietala pentru dura fosei
mijlocii craniului. Din artera maxilara se despnde, alati de meningeea
mijlocie, rama meningee accesorie, care patrude in craniu prin orificiul
oval ji se distribuie unei port,iuni mici de da din fosa mijlocie craniului,
mastomozandu-se ramura parietala arterei meningee mijlocii. Prin
orificiile lamei ciuruite etmoidului, artera etmoidala anterioara, rama
arterei oftalmice, tnmite artera meningee anterioara, care iriga mica port,iune
din dura fosei anterioare, anastomozandu-se rama frontala meningeei
mijlocii. Din artera faringiana ascendenta, ramura carotidei exteme (inai rar
celei inteme sau sinusului carotic), pleaca artera meningee posterioare, care
patrunde de cele inai multe prin foramen jugulare ji se distribuie durei din
fosa posterioara craniului; ea tnmite peste stanca temporalului ramura
anastomotica pentru ramura parietala aerei meningee mijlocii. Venele
inso(esc de obicei cate doua arterele meningee. Ele prezinta neregularita!i de

397

ANATOMIA

FUNCTEONALA

515TEMULU1 NERVOS CENTRAL

calibru. Venele meningee mijlocii se varsa in plexul pterigoidian, la care ajung

prin foramen spinosum ) prin plexul venos ai gaurii ovale.
Septurile durei encefalice sunt irigate din aceleaji surse ramura
parietala; in plus primesc ramuri din arterele cerebrale care se anastomozeaza
ramurile meningee; in felul acesta, teritoriul vascular al continatorului
(craniu ji meningele tari) nu este atat de absolut separat de teritoriul
continutului (encefal si meninge moi) pe cat se spune clasic. Vasele meningee
iriga ) craniul, ceea demonstreaza solidaritatea intre craniu Ji dura. La acest
nivel exista numeroase anastomoze aneriovenoase ji reteaua externa are peste
tot caracterul unor asemenea anastomoze.
/\/ervii durei mater encefalice provin in esenta din nervul trigemen. Dura
fosei anterioare este inervata de nervul etmoidal anterior, ramura nervului
nazociliar. Nervul maxilar da ramura meningee pent dura fosei mijlocii
craniului. Aceasta ramura insoJe jte aera meningee mijlocie Ji are un teritoriu
aproape identic al aerei. Doar mica pae durei din fosa mijlocie de
langa foramen ovale este inervata de rama meningee nervului mandibular.
Nervul oftalmic da ramura meningee pentru conul cerebelului, sinusurile
transverse, sinusul drept ji vena lui Galien (vena cerebri magna). Dura fosei
posterioare, cerebeloase, este inervata de ramura meningee nervului vag.
care se desprinde la nivelul gaurii jugulare. al)i nervi cranieni dau ramuri
meningee la trecerea prin gaurile bazei craniului pent regiunile invecinate
acestor gai (. trohlear, . gloloso-faringian, accesor ji chiar hipoglos).

8.2. ARAHNOIDA
Arahnoida are, intocmai ji dura, doua port,iuni: spinala encefalica.
Arahnoida encefalica, spre deosebire de pia mater, nu urmare)te toate
depresiunile de la suprafa(a creierului, ci se intinde pe deasupra lor, formand
pun(i. Uneo, suprafetele astfel subintinse sunt man, de exemplu suprafata
intre pedunculii cerebrali, in asemenea locuri lichidul cerebrospinal, aflat intrc
arahnoida ji pie, se acumuleaza, formind aja-numitele sisteme confluente sau
lacuri subarahnoidiene.
Trecand la distan(a peste a1 IV-lea ventncul de la cerebel spre bulb.
arahoida da loc la formarea cisternei cerebelomedulare. in
cisterna
cerebelomedulara putem patrunde prin punctie suboccipitala (i putem astfei
recolta lichidul cerebrospinal. De asemenea, se poate realiza aici un drenaj at
L.C.R, cisterna interpeduncular, care se gaseJte intre picioarele divergente
ale pedunculilor cerebrali, pe fata bazala creiemlui, la nivelul substante:
perforate posterioare. Anterior de cisterna interpedunculara ji in continuare
398

aceasta se gasejte cisterna chiasmatic; arahnoida trece pe deasupra substantei

perforate anterioare ji se prinde pe teaca nervului optic ) chiasmei,
determinand formarea acestei cisterne. Ea se continua lateral cu cisterna
sylvian sau fosei laterale, care incepe, ajadar, pe fa)a bazala creierului ) se
continua pe fata sa laterala sau convexa. Ea se datore)te faptului arahnoida,
trecand de pe lobul frontal asupra celui temporal, sare punte peste fosa
laterala.
Stmctura arahnoidei ji trabeculelor care leaga de pia mater este
simpla: peste tesatura subtire conjunctiva, alcatuita din fibrocite )
colagene, se aterne mezoteliul, care da luciul caracteristic nu numai
arahnoidei lnsaJi, ci ji trabeculele care leaga de pie. Arahnoida nu este
vascularizata; srin arahnoida ) trabeculele care leaga de pia mater Strabat
vasele cerebrale. Problema inerva(iei este deocamdata rezolvata.
Arahnoida prezinta doua feluri de forma!iuni: vi1ozita(i1e arahnoidiene
.are ao ro1 in resorbtia L.C.R. ) granula!*ile arahnoidiene ale lui Pacchioni
despre care s-a pretins in ultimul timp ar h baroceptori.Granu1a(ii1e
sunt evaginari ale arahnoidei, inai frecvente la nivelul sinusurilor
supenor, transvers, cavemos, pietros supenor), la nivelul aerei
mijlocii ) a1 mamurilor sale, la trecerile nervilor prin baza craniului.
proemina in interiorul sinusurilor, fiind despan, ite de torentul sanguin doar
sinusal. Numal lor este in continua crejtere de la varsta fetala,
lipsesc cu totul, la varsta adulta, cand exista doua paa la trei sute. La
inaintate numarul lor este ji inai mare.

399

Fig. Nr. 120. Sistemul ventricular cerebral (dup W. Kahle, Werner Plaicer)

8.3. PIA MATER

Pia mater este inveliJul ce1 inai adc a1 maduvei s Ji creiemlui.
fibrele sale cele inai profunde ea adera de pata zonala creiemlui. Ele
alcatuiesc aja-numita ,,intima pia. Prin fibrele sale superficiale ea se contin
cu trabeculele care strabat spatiul subarahnoidian Ji stabilesc legatura
arahnoida. Pia mater este membrana purtatoare de vase creiemlui (i maduvei
spinii. Ji celelalte invelijuri ale sistemului nervos central, ea se impane in
pia mater spinalis Ji pia mater encephali.
Un interes deosebit i1 prezintii comportarea piei encefalice la nivelul
membranelor epiteliale ale ventculelor. Aici pia purtatoare de vase se alaturii
membranei epiteliale Ji, impreuna aceasta, alcatuieJte p6nza coroidiana
400

sunt excretoare, in tim celelalte ar resorbi. Re(eaua vasculara este

intr-un )esut in care predomina elemente ale !esutului
Epiteliul care acopera plexurile i le margine)te catre caviventriculara este ciliat in primele perioade ale dezvoltarii, dar pierde
cilii; catre cavitatea ventriculara celulele epiteliale prezinta bordura,
interior incluziuni care demonstreaza ro1u1 lor secretor. Inal)imea celulelor
dupii starea func)iona1a: in faze active de secre(ie inaltimea crejte, iar in
de secretie redusa inaltimea scade. In interiorul plexurilor coroide se
sferele calcare, numite psamoame. Ele se inmu1!esc varsta.
Pia mater encefalica da plexile coroidiene ale ventriculelor cerebrale.
coroidiana ventriculului a1 patrulea ) plexul coroidian a1 ventriculului
se insereaza pe tenia ventriculi quani, care se alta pe marginea
pedunculilor cerebeloji inferiori divergen(i cranial ji pe fundul fisii
cerebelului. Panza ji plexul coroid ale celui de at patlea ventncul
valul medular posterior, pae din tegmen ventriculi quani. spartura
) doua laterale in valul medular posterior (apertura mediana
qtiarti ii apertura lateralis ventriculi quarti, gaurile lui Mangendie 5i
realizeaza comunicare intre ventriculi ) spa(iul subarahnoidian,
de altfel in tot sistemul nervos central.
A1 treilea ventncul este inchis dorsal (supenor) de panza coroidiana
de-a1 treilea ventncul, in care patrunde plexul coroid a1 ventriculului al
acesta bolte jte panza spre interiorul ventriculului, de-a lungul doua
paramediane. Smulgand panza ji plexul coroidian, ramane pe talamus la
ji la stinga cate dunga de insert,ie panzei, (/eiie //in/ ami), ajezate
de stria terminalis, de lamina affixa ji de tenia choroidea din jantul
Intre tenia thalami ) tenia choroidea fa(a dorsala talamusului este
de pia ji arahnoida, care inainteaza intre fornix Ji talamus paa la
interventriculare, unde p6nza ji plexul coroidian ale celui de-a1 treilea
se continua panza ji plexurile coroidiene ale venculilor laterali.
Acesta din urma (p/ecs choroideus ventriculi lateralis) este inserat pe

(medial) pe tenia choroidea din jan i1 optostriat, iar pe de alta parte

pe tenia fomicis, continuata Ji pe fimbna hippocampi. Plexurile
ale ventriculului lateral inainteaza in comurile acestuia, fiind foarte
in panicular la nivelul comului inferior (sfenoidal, temporal), unde
loc Ji cea inai abundenta produc)ie de lichid cerebrospinal.

401

ANATOMTA FUNC

ONAL S15TEMULUZ NERVOS CENTRAL

mater spinala are aceleaJi caractere generale pe care le-are descris la

pia mater encephali. Dependin(e ale piei mater spinale inainteaza spre sacul
dura Ji se insereaza pe acesta sub numele de ligament din(at. Ligamentul din(at
este festonat, ) cum i1 arata numele; dintaturile au forma triunghiulara,
baza spre pia, pe care au linie continua de insen, ie ji de care depind, iar varful
spre dura, discontinuu, intre locurile de iejire doi nervi spinali consecutivi.
Structura lor este fibrilara, iar fibrilele orientate dupa latile triunghiului se
ancoreaza pe dura mater, impletindu-se fibrele acesteia din urma. Cu ajutorul
ligamentului din)at ji a1 ligamentelor cervico- ji sacrodurale, maduva spinarii
este suspenda in interiorul sacului dural ji retinuta pe langa coloana corpurilor
vertebrale, la distan(a de arcurile venebrale, care ar putea avea acJiune
daunatoare asupra maduvei dislocate in regiunea lor. In regiunea cervicala
exista, alati de ligamentul dintat putemic dezvoltat, doua legatura piei
dura mater, ajezata indaratul planului radacinilor posterioare, numita de aceea
septum cervicale intermedium.
Vasele proprii ale piei se limiteaza numai la vasele plexilor
coroide. Pia mater encefalica, si cea spinala, are vase proprii pe toata intinderea ei, rami ale vaselor cerebrale sau spinale, pe care le gazduie)te. Pia
mater este, prin urmare, numai membrana de trecere pentru vasele
cerebrale sau spinale; ea are vase proprii, care formeaza in interioml membranei
bogata re(ea de capilare sanguine.
Pia mater este, de asemenea, bogat inervata. Mai toti nervii cranieni,
exceptia primilor doi ) ai trigemenului, ii dau ramuri, in regiunea piei matem
spinale, ramurile provin din radacinile posterioare ale nervilor spinali. S-au
descris, de asemenea, rami provenind de-a dreptul din substanta nervoasa. la
nivelul maduvei spinarii, nucleului dorsal al vagului din p1an)eul ventriculului
a1 patlea, a1 pun(ii ji a1 pedunculilor cerebrali. Pe langa acestea exista
vegetative care formeaza plexi in jurul vaselor din pia mater. Multe din
ramurile nervilor cranieni ji spinali inai sus citate intra ji ele in
acestor plexuri, in adventicea vaselor din grosimea piei exista celule
formd microganglioni, inai frecven(i la nivelul vaselor din plexurile coroide.
Fibrele proprii ale piei sunt inai numeroase la baza creiemlui decat
fa(a lui convexa, luc explicabil, avand in vedere originea lor din
cranieni. in pia mater spinala exista aparate receptoare complexe,
incapsu1a(i ji neincapsu1a(i.
Vasele destinate substantei nervoase, in trecere prin pia mater, au Ji
plexu nervoase adventiciale sau chiar intraparietale. De indata patrund
substan(a nervoasa, ele pierd aceste plexuri Ji sunt, prin urmare, lipsite de
incercarile de demonstra nervi pe vasele intracerebrale sunt
in traiectul lor intracerebral, vasele sunt in schimb inconjate de
caviJii subarahnoidiene, numita spa!iu Virchow-Robin, captu)ita, atat spre
402

ANATOMT A FUNCTZONALA
NERVOS CENTRAL

SISTEMULUI

6t (i spre substan(a nervoasE, de celule

,,mezoteliale", care provin din pia ater. De altfel,
aceast cEptueal existE la inceputul traiectului
ntrcerebral ji se pierde apoi.

m
a
t
e
r
h

noid
a
pia mater
3- spati lsubdurl
5- spatiul
subarahnoidian
6- trabecule de
solidarizare
rile lui Pachion

formatiunea
granulara
foveola 1scalpu
12- crani
13 iploea

8- sin

0
-

sag
uperior
nusu lateral

Fig. Nr. 121. Structura meningelui cerebral (dup

W. Kalile, Werner Platzer)

403

ANATOMIA

FUNCTONALA

5TSTEMULU1 NERVOS CENTRAL

VASCULAR1ZAWA
CREZERULUZ

405

VASCULARIZAT, IA CREIERULUI
9.1. ARTERELE CREIERULUI
In medie in fiecare minut trec prin creier circa 800 ml de sange (1/5 din
totala de sange), din care 75 m1 este prezent in permanenta. Pentru
reteua vasculara creierului unei picaturi de sange ii trebuie 7 secunde.
copii circa 50 0 din totalul de oxigen inspirat ajunge la creier iar la adult
20%.
Creierul are dubla vascu1ariza(ie: pe de parte anerele vertebrale care
5i formeaza artera bazilara ji pe de alta parte artera carotida intema.
La baza creierului ramurile aerei carotide inteme ji ramurile arterei
formeaza poligonul arterial a1 lui Willis.
9.1.1. Artera carotid intem (. carotic interna) se intinde de la
carotidei comune paa in interiorul cutiei craiee, unde se termina in
nervului optic. De la origine ea traverseaza de jos in sus spa(iu1 maxilocanalul caratidian din stanca temporalului ) sinisul cavemos ji da
o rama la nivelul gatului. La nivelul giitului se prezinta lateral
posterior de carotida comuna. Prezinta 4 ramuri terminale.
Nota! Artera carotida comuna dreapta ia najtere din tmnchiul arterial
la baza regiunii anterioare gatului, in tim aera carotida
stanga ia na jtere in torace direct din arcul aoei.
Artera cerebrali anterioar (. cerebri i/er/or) este cea inai mica, ia
in dreptul chiasmei optice in extremitatea mediala jan(u1ui lateral.
supenor de nervul optic indreptandu-se spre fisa longitudinala, unde se
de cea din partea opusa unde face anastomoza prin intermediul nr/ere/
anterioare. lnconjoara genunchiul pentru ajunge pe fa(a
corpului calos, paralela cea de partea opusa, dupa care patrunde
segmentul ascendent al )an)u1ui cingular. Aera comunicanta anterioara
aera cerebrala anterioara in doua segmente: un segment proximal, din
marginii anterioare chiasmei optice (din care pleaca ramuri iriga
anterior), un segment distal, care continua traseul segmentului
paa in dreptul genunchiului corpului calos.
Pe fata mediala emisferei cerebrale artera cerebrala anterioara da
corticale ) ramuri centrale (de tip terminal) terminandu-se prin
artera cerebrala posterioara.

407

ANATOMIA

FUNC

ONAL

SISTEMULU T NERVOS CENTRAL

Ramurile corticale sunt:

- ramuri orbitale in numar de 2-3 iriga fa)a orbitala lobului frontal ji
lobul olfactiv;
- ramuri frontale iriga corpul calos, girus cinguli, girusul frontal
supenor, mijlociu ) medial, marginea superioara emisferei, 1obu1
paracentral ) partea superioara gilui precentral;
- rami parietale pentru precuneus Ji regiunile vecine.
Artera pericalosala este rare terminal din cerebrala anterioara care are
un traiect ujor ascendent ) apoi posterior din dreptul genunchiului corpului
calos ji spleniusului acestuia.
Artera calosomarginala, cea de-a doua ramura terminala aerei
cerebrale anterioare, are traiect paralel cu precedenta, in jan[u1 cinguli, paa in
aria lobului paracentral.
Ramurile centrale iau najtere chiar la originea arterei, strabat
substan[a perforata anterior, lama terminala ji iriga rostl corpului calos, septul
pelucid, partea anterioara din putamen ji capul nucleului caudat. Una dintre
aceste rami este inai mare ji se nume)te artera striata mediala (artera
recurenta Heubner), are un traiect lateral, u)or descendent spre partea mediala
spaJiului perforat anterior, patrunde in acesta ) vacularizeaza paea anterioara
nucleului lenticular (putamen ji globus pallidus), paea antero-mediala
capului nucleului caudat, part, ia1 nucleii septali ji mare parte din bra)ul
anterior a1 capsulei inteme, paa la partea superioara nucleului globus
pallidus.

Fig. Nr. 122. Vasculariza[ia emisferelor cerebrale. Vedere mediala (dupii Netter)

408

=
'
-

AT ATOU LA -UNC ONAL ISTE \ ULUI NR VOS CENTR4L

Artera comunicanta anterioara, rare al aerei cerebrale anterioare, da
cateva ramuri centrale anteromediale.
Artera cerebrali mijlocie (. cerebri media) este cea inai
voluminoasa ji continua traiectul arterei carotide inteme. La origine se gase jte
in paea postero-laterala spatiului perforat anterior, de unde are un traiect
scurt, anterior, spre partea cea inai inferioara lobului insulei. Acest segment
este cunoscut sub numele de segmentul proximal (M1). Din el se desprind 1015 rami perforante, numite arterele striate laterale (distale) ) cateva ramuri
conicale, destinate lobilor frontal ji temporal. Urmatorul segment, numit
segmentul distal (M2) se gasejte in profunzimea )an[u1ui lateral Sylvius, aplicat
peste lobul insulei. Acest segment se in doua trunchiuri, supenor ji
inferior, din care se desprind apoi ramuri corticale corespunzatoare, traiect
ascendent, respectiv descendent pe suprafaJa lobilor cerebrali adiacen[i sau se
poate ramif ica direct, in evantai, in ramuri superficiale. La nivelul )antului
.a tera1 a1 creierului, pe suprafata insulei, se desprind 5-8 ramuri, traiect
ascendent ji descendent, care dau aspectul unui teritoriu triunghiular, bine
ascularizat, numit trigonul lui Sylvius. Varl trigonului, numit ji punctul
Sylvius corespunde locului prin care aera cerebrala medie iese din jan(u1
lateral, pe fata supero-laterala creierului.
Ramuri corticale.
aera orbitofrontala, care iriga gini orbitali laterali ) part, ile anterioare le
girilor frontal inferior ) mijlociu;
aera temporala anterioara, este destinata pa, ii anterioare lobului
temporal;
ramuri corticale ascendente, reprezentate de:
- aera jan(u1ui precentral sau prerolandica, a)ezata in jan(u1 omonim,
girul precentral ji part,ile posterioare ale girilor frontal mijlociu ji inferir;
- aera jan(u1ui central sau rolandica, urca in jan[u1 central paa in
marginii superioare emisferei cerebrale ji da ramuri pentru gini
ji postcentral;
- aera jan[ului postcentral sau postrolandica, iriga girul postcentral Ji
anterioare ale lobulilor parietal, supenor ji inferior;
- arterele parietale anterioara ) posterioara, sunt destinate celei
inai lobulilor parietali, cu exceptia unei posterioare, cun
intindere care constitue de asemenea un teritoriu de granita, intre
arterele
medie ji posterioara;
- ramura girului angular este ramura terminala aerei cerebrale
sau ei supenor, care ajunge 5i vascularizeaza girul care iconjoara
posterioara jan(ului lateral, respectiv girul angular.
ramuri corticale descendente:
409

ANA TOMTA FUNC

ONAL7\ S15TEMULU T NERVOS CENTRAL

- ramura temporala posterioara, vascularizeaza cea inai mare parte din gini
temporali, inai pu(in par(i1e anterioara posterioara;
- ramura temporo-occipitala
posterioara, iriga pan,ile posterioare ale
girilor temporali ji partea anterioara fetei supero-laterale lobului occipital.
Ramuri centrale in numar de 10-15, se desprind din segmentul
proximal ji patrund in substanta perforata anterioara aere striate. Iriga
nucleii de la baza creierului. Una dintre aceste artere fost numita aera lui
Charcot ( hemoragiilor cerebrale).
Artera comunicant posterioar (. com/c s posterior) ia pae
prin anastomozarea arterei acrotide inteme cu aera cerebrala posterioara. DC
ramuri care strabat substan(a perforata posterioara pentru fa(a mediala
talamusului ) peretele ventriculului III.
Artera coroidian anterioar (. choroidea anterior) are originea
aproape de cea aerei comunicante posterioare. Se indreapta posterior catre
uncus, incrucijeaza fa(a inferioara tractului optic ajungand paa la piciorul
pedunculului cerebral unde face curba, reincruci jeaza tractul optic, trece in
vecinatatea corpului geniculta lateral, intra in comul inferior al ventriculului
lateral unde se termina luand parte la formarea plexilor coroide. Iriga bra(ul
posterior al capsulei inteme ) pa|ia1 segmentul ei retrolenticular. Da rami
pent uncus, corpul amigdalian, pulvinar, globus palidus, nucleul caudat, stria
terminala, nucleul subtalamic, hipocamp etc.

Fig. Nr. 123.

(dupii Netter)

Vasculariza[ia

emisferelor

410

cererale.

Vedere laterali

A N ATO II\7 FUNCTZONAL7\ 51STEMULU1 NERVOS CENTRAL

9.1.2. Artera bazilar da singura artera pentru creier:

Arterele cerebrale posterioare. Sunt ramurile de bifurca)ie ale trunchiului
bazilar, originea in dreptul jan(ului ponto-peduncular, de unde se indreapta
lateral, incrucijand pedunculii cerebrali. Frecvent este dubla ji inai voluminoasa
decat aera cerebeloasa superioara de care este despan, ita prin fibrele nervului
c ulomotor. Intre ea ji trunchiul cerebral trece nervul trohlear. De la origine se
i ndreapta paralel artera cerebeloasa superioara Ji dupa prime)te artera
comunicanta posterioara, lnconjura pedunculul cerebral. Ajunsa pe
fa(a
inferioara creierului se ramifica in ramurile terminale, cea inai importanta
mind artera calcarina. Ea da in traiectul sau ramuri colaterale conicale, centrale
i coroidiene.
Ramurile corticale sau superficiale, au traiect pe suprafaJa creierului,
invelite in teci pliale, ji formeaza plexuri, din care pleaca vase terminale catre
profunzimea creieului:
1. Artera temporala posterioara, care se impane in:
-. comului lui Ammon
- ramuri temporooccipitale anterioare, pentru pa,i1e anterioare ale
girilor temporoociipitali, cu exceptia polului temporal, irigat de
artera cerebrala medie ji pent paea anterioara girului
parahipocampic, cu exceptia uncusului, vascularizat de artera
coroidiana anterioara;
- ramuri temporooccipitale posterioare, pentru partea posterioara
girilor temporooccipitali ji ia1 lingula.
2. Artera occipitala mediala, care continua traiectul posterior al arterei
cerebrale posterioare paa la 1ocu1 de unire a1 janturilor
parietooccipital ji calcarin unde se bifurca in anerele
parietoccipitala ji calcarina:
- ramura parietoccipitala, patrunde in jan!u1 omonim ) iriga
precuneusul ) paea anterioara cuneusului;
- ramura calcarina, considerata ramura terminala arterei cerebrale
posterioare, traverseaza jan)u1 calcarin spre polul occipital, ramuri
sub(iri superficiale, trece apoi pe fa(a externa lobului occipital )
iriga toate fetele lobului occipital, imponan(a ei fiind legata de
prezen(a la acest nivel cortexului vizual.
Rami centrale:
- posteromediale (artere perforante sau penetrante) strabat substanta
perforata anterioara ) posterioara ji se distribuie la hipofiza,
regiunea tuberala ji infundibulul hipotalamic, talamusul anterior ji
medial, nucleii mamilari, regiunea subtalamica ji zona mediala din
calota mezencefalica pedunculii cerebrali;

411

ANATOMIA FUNC

ONALA SI5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

- posterolaterale, se desprin din artera cerebrala posterioara distal de

anastomoza acesteia cu artera comunicanta posterioara ) se continua
arterele talamogeniculate; iriga pulvinarul, nucleii laterali )
par(ial ventrali ai talamusului ) corpii geniculati.

Fig. Nr. 124. Vasculariza[ia encefalului. Vedere posterioarii (dupa

Netter)

Artera coroidian posterioar are cel inai frecvent originea in artera

cerebrala posterioara, ) poate h una singura sau trei artere coroidiene
posterioare, in acest caz fiind una mediala ji doua laterale. Ramura coroidiana
posterioara mediala inconjoara posterior mezencefalul, dand ramuri pentru lama
cvadrigeminala (tectul mezencefalic) ji ajunge la nivelul epifizei unde d
ramuri pentru fetele mediala ji superioara ale talamusului. Ramurile coroidiene
posterioare laterale, au traiect spre fisura coroida de pe fa(a superomediala
girului parahipocampic, prin care patrunde spre cornul temporal al ventriculului
lateral, alimentand plexile coroide de la acest nivel.

412

 TOII\7 FUNCTON4LA 5TSTEMULU1 NERVOS EITRAL

. striate
. anteromediale centrale
( peorante)

. cerebrala anterioara (A1)

9.2. VENELE CREIERULUI

Venele cerebrale (venae cerebri) au acelaji traiect arterele.
Originea lor este in plexul pial venos. Dupa formare traverseaza spatiile
abarahnoidiene pentru se varsa intr-un sistem de canale, sinusurile dei
mater (nus durae matris). Venele cerbrale nu poseda valve. Ele pot h
.!asificate in vene superficiale ji profunde.
9.2.1. Venele cerebrale superficiale
Venele superficiale cuprind trei grupe:
.) Venele cerebrale superioare (venae cerebri superiores), in numar de 510 pentru fiecare emisfera, situate in )an(urile dintre gini fe(e1or superolaterala
Ji mediala ale emisferelor. In majoritate se varsa in sinusul sagital supenor.
Traiectul lor este caracteristic: venele anterioare dupa un traiect
.ntradural paralele sinusul se deschid in acesta in directia curentului sanguin,
.cle mijlocii sunt perpendiculare pe sinus iar cele posterioare, cele inai man se
deschid contra curentului sanguin in sinus.
413

 TOMT. FUNC

ONAL\ 515TEMULUT NERVOS CENTRAL

.) Vena cerebrala mijlocie (venae cerebri media superficiales) are

originea pe fata laterala emisferei trece de jan(ul lateral ji se termina in
sinusul cavemos. Ea da vena anastomotica superioara ) vena anastomotica
inferioara pentru tributarele sinusurilor sagital supenor ji transvers. Astfel se
stabilejte comunicarea intre sinusul cavemos ji sinusurile transvers ji sagital
supenor.
.) Pene/e cerebrale inferioare (venae cerebri ifer/oes) dreneaza
fa(a inferioara emisferelor. Cele ale regiunii orbitale se duc in venele
superioare, cele ale lobului temporal se deschid in vena mijlocie ji vena bazala.
Vena bazala incepe in dreptul substantei perforate anterioare prin unirea
venei cerebrale anterioare vena mijlocie profuda (situata in profunzimea
Jan[ului lateral) ) vena striata (care strabate substanta perforata anterioara).
Vena bazala pedunculul cerebral pentru se termina in marea vena
cerebrala. in traiectul sau prime jte cenele fosei interpedunculare, ale girului
parahipocampic ji ale comului inferior ventriculului lateral.
Chiasma opticn

Marea vena cerebrala lui G

414

ANATOMTA FUNC

ONAL7\ 51STEMULU 1 NERVOS CENTRAL

9.2.2. Venele cerebrale profunde

Venele profunde colecteaza in marea vena cerebrala lui Galen (v
cerebri magna), care provine din fuzionarea celor doua vene cerebrale inteme
(w cerebri inteme) vena bazala.
Venele cerebrale inteme provin prin unirea la nivelul orificiului
intraventricular venei talamostriate (trece prin )antul separator dintre talamus
; nucleul caudat de la care prime jte colaterale) vena coroida (strabate
plexurile coroide primind colaterale de la corpul calos, fornix ji hipocamp).
.1ceste doua vene merg paralel m in profunzimea panzei coroidiene
entriculului III ) in dreptul spleniului corpului calos fuzioneaza, formand
enele cerebrale inteme care vor forma marea vena cerebrala. La formarea
enei cerebrale inteme iau parte urmatorii afluenJi:
- vena talamostriata superioara, este aezata impreuna cu stria terminala in
jan(ul talamostriat, dintre fa(a superioara talamusului ji corpul nucleului caudat,
avand traiect supenor catre orificiul interventricular . in acest traiect prime
jte vena terminala anterioara ) numeroase vene transversale ji longitudinale. in
acestea din urma se varsa in venele striate superioare care dreneaza par(i1e
superioare ale corpului striat ) capsulei albe inteme;
- vena coroidiana superioara, dreneaza plexurile coroide ale comului inferior al
ventriculului lateral;
- venele septului pelucid, dreneaza septul pellucis unele por(iuni din corpul
calos;
- vena epitalamica
- venele ventriculului lateral, dreneaza plexurile coroide ale ventriculului lateral ji
substanta alba girului parahipocampic.
Vena bazala Rosenthal, se formeaza in dreptul substan)ei perforate
anterioare prin unirea urmatoarelor vene:
- vena cerebrala anterioara, dreneaza fa(a orbitala lobului frontal ji ile
anterioare ale corpului calos Ji girului cinguli;
- vena cerebrala mijlocie profuda, dreneaza cortexul insular ji opercular;
- venele talamostriate inferioare care ies prin spa(iu1 perforat anterior ) dreneaza
paea anterioara corpului striat.
Marea vena cerebrala (Galen) se formeaza sub spleniul corpului calos
prin unirea doua perechi de vene, respectiv venele bazale ji venele cerebrale
inteme. Dupa formare, inai prime jte cate pereche de vene occipitale ji una de
ene calosale posterioare. Are un traiect scun spre posterior, varsandu-se in
sinusul venos drept.

415

AT TOMT -\J M CTT O M AL.A 515TEMULUT NERVOS CENTRAL

9.3. SINUSURILE ENOASE ALE DUREI MATER

inteme la nivelul confl

drept

416

AM ATOM T FUNC

ONALA SI5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Sinusul petroscuamos este situat la jonc(iunea solzului stanca

temporala. Extremitatea lui anterioara se continua prin intermediul venei
emisare vena retromandibulara.
Sinusul sigmoid (sins sigoidcns ) este continuarea directa sinusului
transvers de la locul unde acesta parase jte cortul cerebelului paa la orificiul
agular. Are un traiect ini(ial inferomedial, antcrior de antru Ji celulele
mastoidiene de care este separat printr-o lama subtire osoasa. Apoi se indreapta
anterior ji devine bulbul supenor a1 venei jugulare inteme in segmentul
osterior al orificului jugular. Comunica cu venele supericiale ale capului prin
. enele emisare mastoidiene ji ale foselor condiliene precul ) cele care trec prin
canalul nervuluo hipoglos spre venele vertebrale cervicala profuda.
Sinusul confiuent (con//nens sinuum) reprezinta locul de intalnire in
dreptul protuberan(ei occipitale inteme, al sinusurilor sagital supenor, transvers,
Jrept ji occipital. Tnmite vena emisara spre vena occipitala care este
.onectata cu sinusul transvers prin vena emisara mastoidiana.
Sinusul occipital (sins occipitales) este un sinus mic in grosimea
marginii posterioare coasei cerebelului. Uneori dublu, incepe prin cateva
canale venoase in dreptul orificiului mare occipital, devine ascendent ji se varsa
in sinusul confluent. Comunica plexile venoase venebrale ) cu sinusul
sigmoid.
Plexul bazilar (plexus basilares) este retea de canale intinsa de-a
.ungul po, iunii bazilare osului occipital intre sinusurile petros supenor ji
petros inferior. Are legati cu sinusul cavemos ji plexul venos al canalului

ertebral.
S'innsu/ sagital supenor (s/nns sagitalis supenor) situat in marginea
convexa coasei creierului se intinde de la foramen caecum paa la
rrotuberan(a occipitala intema unde ujor deviat spre dreapta se termina in
sinusul transvers drept. E1 cre)te in diametru cat devine inai posterior.
Prime jte venele cerebrale superficiale superioare, comunica venele
supericiale ale capului in special vena temporala superficiala printr-o vena
emisara parietala ) lacunele venoase laterale situate in grosimea durei
mater. Sunt trei lacune, in ordinea marimii: parietala, occipitala ji frontala, in
lumenul lor se vad granu1a(iile arahnoidiene. in lacune se varsa vene diploice,
meningeale ji niciodata vene cerebrale. Sinusul are legaturi cu venele frontala ji
nazala prin intermediul venelor diploice frontale sau venelor strabat foramen
caecum.
Sinusul sagital inferior (s/nnx sagitalis inferior) situat in cele doua
treimi dorsale ale marginii libere coasei creierului crejte dimensiuni in sens
posterior. Se termina in sinusul drept.
S'insu/ drept (sinus rectus) situat la linia de jonctiune coasei creierului
cortul cerebelului este in continuare sinusului sagital inferior. Se termina in
417

ANATOMIA

FUNC

ONAL 5I5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

sinusul transvers opus celui in care se termina sinusul sagital supenor

comunicand ji sinusul confluent. Prime)te cateva vene cerebrale superficiale.
cerebrale superioare ji marea vena cerebrala.
Sinusul petros inferior (sinus petrosus inferior) situat pe marginea
posterioara stancii temporalului face legatura intre sinusul cavemos ji bulbul
supenor a1 venei jugulare inteme. Prime jte cateva vene labirintice.
Sinusul petros supenor (sinus petrosus supenor) situat in jan(u1 de pe
marginea superioara stancii temporalului, in grosimea marginii de inser(ie
cortului cerebelului face legatura intre sinusul cavemos ji sinusul transvers.
Prime jte tributare vene timpanice, cateva vene cerebrale ) cereboloase.
Sinusul cavemos (sinus cavernosus) este situat pe fa(a laterala
corpului osului sfenoid Ji con(ine in lumenul sau serie de trabecule care ii dau
aspectul cavemos. Se intinde de la fisura orbitala superioara paa la varful
stancii osului temporal, invelite in endoteliu, in plin sinus se gasesc a
carotida intema plexul simpatic pericarotidian ji nervul abducens in peretele
lateral con(ine nervii oculomotori, trohlear, oftalmic ji maxilar.

Fig. Nr. 128. Sinusul

cavemos.

Tributarele sinusului cavemos sunt vena oftalmica, vena cerebrala

mijlocie superficiala, vena cerebrala inferioara ji sinusul sfenoparietal, uneori
se inai deschid in el vena centrala retinei ) ramura frontala venei
meningeale mijlocii. Are conexiuni sinusul transvers, vena jugulara intema,
plexul pterigoidian ji faringian prin vene subtiri care trec prin oriiciile oval,
spinos, rotund, carotidian ) jugular, eu vena facia1a prin intermediul venei
oftalmice. Sinusul cavemos drept comunica cel stang prin six/

ANATOMEA FUNC] ONAL STSTEMULUT NERVOS CENTR4L

intercavernos anterior i posterior. Curentul sanguin" poate circula in orice

direc(ie iar iejirea sigelui din sinus este datorita in pae pu1sa(iilor arterelor
carotide. Se pot produce comunicH arteriovenoase intre sinusul cavemos ji
artera carotida interna care dau naJtere la tumefiere pulsatila in orbita, in acest
caz se face ligatura arterei carotide inteme. Uneori supura(ii ale cavitatii nazale
Ji ale sinusilor paranazale pot duce la tromboze ale sinusului cavemos ji
consecutiv meningita.
$inusul sfenoparietal (nus sphenoparietalis) este localizat inferior de
aripile mici ale osului sfenoid langa marginea lor posterioara. Prime)te vene
mici de la dura mater vecina ji uneori, trunchiul frontal a1 venei meningee
mijlocii. Se termina in sinusul cavemos.

Fig. Nr. 129. Sinusurile venoase aIe durei mater (dupa Neuer F.)

419

ANATOMIA

FUNCTTONALA 5T5TEMULU
NERVOS CENTRAL

AZLE
bE
CONbUERE ALE
SZSTEMULUZ
NERVOS
CENTRAL

421

CAILE DE CONDUCERE ALE SISTEMULUI NERVOS

CENTRAL
(Tractus systematis nervosi centralis)
in cursul capitolelor anterioare, sistemul nervos central fost studiat
fragmentat pe diferitele sale segmentele. Acest lucru fost impus de necesita(i
didactice. Sistemul nervos reprezinta insa unitate, e1 putand h prezentat un
intreg.
Cate de conducere parcurg inai multe pon, iuni ale sistemului nervos, )
pentru h intelese in totalitatea lor, atat din punct de vedere morfologic cat ji
func(iona1, ele trebuie descrise in mod unitar ji pe toata intinderea for.
Caile de conducere ale sistemului nervos au fost divizate in mod artificial
in cate care apart,in aparatului elementar ji in caile care deservesc aparatul de
integrare. Pe treapta de organizare omului, aceasta distinctie este artificiala
fiindca cele doua varietati sunt atat de str:ins imbinate, incat separare lor,
atat orfologica cat ) functionala, este in realitate imposibila.
Dupa directia influxului nervos care circula prin elementele componente
ale diferitelor fascicule, deosebim cai ascendente ) cai descendente. Cate
ascendente se inai numesc ) centripete, senzitive sau senzoriale ji conduc
incitatiile nervoase culese la nivelul diferitelor organe de sim( ji terminaJiuni
nervoase paa la nivelul centnlor nervoJi superiori. Caile descendente se inai
numesc ) centrifuge, motorii sau efectoarc. Ele conduc impulsuri de natura
variata de la centrii nervo ji superiori la organele efectoare ale corpului, in unele
cazuri, aceste impulsuri sunt efectoare propriu-zise, iar in altele ele sunt inai
mult coordonatoare, de control, de moderare sau de activare excitabi1ita(ii
periferice.
Caile de conducere ale aparatului integrativ se inai numesc cai de
proiec(ie, subliniindu-se importanta lor functionala.
Caile
ascendente
proiecteaza pe scoart,a cerebrala excitaJiile culese din mediul exterior, iar caile
descendente proiecteaza la peferie raspunsul centnlor nervoi superiori.
Pe lga cai ascendente Ji descendente inai exista ji cai de asociatie care
leaga intre ele diferi(i cent nervo ji. Ele conJin atat ascendente cat Ji
descendente. Caile de asocia(ie reprezinta substratul morfologic a1
desaJurarii unor activitaJi func(iona1e complexe.
Cate de conducere ascendente fac parte integranta din diferi)ii analizatori,
datorita activita(ii carora diverse excita(ii din mediul extem 5i intem provoaca
diferite raspunsuri reflexe.

423

ANATOMIA FUICTEONAL\

5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

Un analizator este alcatuit din trei part,i componente: un aparat receptor

periferic, un segment de transmisie ji port,iune centrala, corticala. Cele tre'.
pdr(i constituie un sistem functional unitar. in ccssuull activitatii unui
analizator. la inceput reactioneaza numai neuronii aflati pe zona inai restransa
scoart.ei
cerebrale, in regiunea care corespunde localizarii func(ionale analizatorului
respectiv, ins aceasta excita)ie poate Ii transmisa de-a lungul cailor de legaturii
conicale la oricare neuron a1 scoart, ei cerebrale, in pon, iunea corticala
analizatorilor are loc analiza Ji sinteza superioara excita(iei nervoase, care se
transforma in senzatie. Tot in port, iunea corticala analizatorilor se incadreaza
) neuronii care asigura reactia prin care scoan,a raspunde la excita(ii1e primite.
Emisferele sunt ocupate in intregime de centri de percep(ie, adica de
termina;iuni1e cerebrale ale analizatorilor. Deosebim analizator cutanat.
intem (interoceptiv), motor, vizual, auditiv, gustativ ) olfactiv.

10.1. CAILE ASCENDENTE

Caile ascendente conduc diferitele forme ale sensibilitatii ji sunt alcatuite
in mod schematic din trei neuroni: protoneonul, deutoneuronul ji neuronul
talamocortical.
Primul neuron se inai nume5te pro/oero sau neuron ganglionar ) se
gasejte intr-un ganglion anexat la un nerv cranian sau in ganglionii spinali ai
nervilor spinali. Dendritele protoneuronului vin in contact pe calea diferi(i1or
nervi, celulele senzoriale ale organelor de sim(. Axonul intra in nevrax se
termina d sinapsa celule dintr- nucleu a1 substantei
cenujii.
In acest nucleu, considerat nucleul de terminare nervului respectiv, se
gasejte at doilea neuron - deutoneuronul. Prelungirile sale dendritice se
articuleaza protoneonul. Prelungirea axonica se indreapta catre straturile
optice - talamusul. Din alaturarea inai multora iau naJtere fascicule ale
sistemului nervos central. Ele se termina in contact grupurile celulare ale
talamusului ventral, posterolateral ji posteromedial.
In talamus se alti a1 treilea neuron, / talamocortical. Axonul
acestuia se indreapta catre scoart,a cerebrala, unde se termina caile ascendente,
la nivelul celulelor conicale.
Exista cai ascendente care poseda intr-adeviir numai trei neuroni. In alte
cazuri insa, in loc de un singur , intre primul ji a1 treilea, deutoneuronul
este inlocuit de inlanjuire de inai multe celule nervoase. La anumite fascicule,
calea conduce direct la straturile optice, ci este deviatii, trecd prin cerebel.
ExcepJie face caile olfactoare, care poseda numai doi ji care nu trec
prin talamus

424

\ N4TOMTA FUNC

ONAL STSTEMULUT NERVOS CENTRAL

Pon,iunea periferica anal zatorilor, receptorii, se clasifica

exteroceptori, care primesc excitatiile mediului extem, ) interoceptori, care
percep modificarile mediului intem.
Exteroceptoi cuprind: receptorii cutanati tactili, termici, dureroji,
auditivi, vizuali, olfactivi ) gustativi. toate acejtia doi din urma se gasesc
in interiorul port, iunii ini(ia1e ale aparatelor respirator ) digestiv, ) deci, luati in
sensul strict al cuvantului ar h interoceptori, ei sunt impresiona(i totuJi de
substante introduse din mediul exterior, situat in imediata lor apropiere ji de
aceea sunt considerati exteroceptori. Interoceptorii cuprind receptorii intemi
propriu-zi ji, at viscerelor ji tesuturilor in general, receptorii aparatului
locomotor proprioreceptorii ) receptorii de pozitie aparatul vestibular.
Atat la sensibilitatea exteroceptiva cat ) la cea proprioceptiva se disting
doua varietati de senza(ii: protopatice (i epicritice. Sensibilitatea protopatica
este difuza, neprecisa. Este forma inai primitiva sensibilitatii fa(a de cea
epicritica, care este fina, discriminativa. Cu ajutorul acestor senza(ii epicritice
ne putem da seama de localizarea precisa ji felul excitatiilor receptionate, ne
dam seama de dimensiunile corpilor in raport spatiul, ne putem doza
mijcarile cele inai fine etc.
Caile ascendente vor h expuse dupa teritoriul lor de provenienta ji dupa
diferitele sensibi1ita)i pe care le conduc. Dupa teritoriul din care sunt culese
impresiile distingem cai ascendente de origine medulara, cai provenind din
teritoriul nervilor cerebrali ) cai ascendente din teritoriul vegetativ. La aceste
trei varietati de cai difera nu numai teritoriul, ci ji sediul protoneonului )
drumul urmat de prelungirea lui periferica.
10.1.1. Cile ascendente de origine medulari
Protoneuronu tuturor cailor ascendente ale maduvei ) au sediul in
ganglionii spinali. Ace)ti neuroni sunt pseudounipolari. Prelungirea for unica
dupa scurt traiect se bifurca intr-o ramura periferica inai groasa ji una
centrala inai sub(ire. Rama groasa merge la periferie, de-a lungul nervilor
spinali, paa la nivelul unui receptor, de la care preia excita(ia. Ramura sub(ire
trece in radacina posterioara ji pe calea ei ajunge in maduva. Toate vaantele
de sensibilitate iji au protoneonul in ganglionul spinal Ji toate genurile de
sensibilitate ajung la maduva spinrii pe calea radacinii posterioare.
Fibrele de diferite grosimi, conducand sensibilitati difete sunt amestecate
intre ele in nervii periferici. Pu)in inainte de se apropia de maduva, in radacina
posterioara, ele iji schimba insa topografia Ji cele asemanatoare se grupeaza,
abordd astfel impreuna nevraxul. La patrunderea in zona marginala lui
Lissauer in contingentul de Eibre a1 unei radacini posteoare se pot distinge
doua grupe diferite. Gpul lateral este forat din fbre subtiri, teaca de
425

mielina redusa sau chiaramielinice, iar gmpul medial este alcatuit in schimb

din /i/ire groase. Elementele gmpului lateral raman in zona marginala ji dupa
un traiect scun patrund in substan(a cenujie. Fibrele din gmpul medial parasesc
in cand zona lui Lissauer ji patrund in cordonul posterior, ajezandu-se la
inceput liga fa(a mediala comului posterior.
Atiit ibrele groase cat ji cele sub(iri se compona la fe1. Ele se intro ramura ascendenta ji una descendenta. Rama descendenta este scurta la
ambele categorii. Dupa un scurt traiect, cuprinzind un neuromer ea intra in
substanta cenu5ie coamelor posterioare, punandu-se in contact cu grupurile
celulare de la acest nivel. Exista insa printre fibrele descendente ji unele inai
lungi, care, alaturiindu-se celor de provenienta endogena, intra in compoziJia
fasciculului triunghiular tfasciculis triangularis), a1 bandeletei periferice
dorsale (fasciculus septomarginalis) ) a1 virgulei lui Schultze lfasciculus
semilunaris [f. interfascicularis]).
Ramurile ascendente ale fibrelor din gmpul lateral rami in zona lui
Lissauer
dupa unposterior.
traiect corespunzand
la 1-2 neomere
patrund
in substanta
cenujie ji conului
Ramile ascendente
care provin
din gmpul
medial
de fibre alcatuiesc aja numitul fascicul madicular (cate unul de radacina).
Fasciculul radicular este situat la inceput de partea mediala comului posterior
) lipit de acesta. Pe masa se , e1 se deplaseaza din in inai mult
inspre linia mediana, aflidu-se succesiv in fasciculul gracilis, iar pe urma in
fasciculul cuneatus.
Elementele componente ale fasciculului radicular se termina difent, dupa
lungimea lor. Deosebim trei categorii de fibre: scue, mijlocii ) lungi. Fibrele
ascendente scurte se desprind din fasciculul radicular cand acesta se afla inca
langa comul lateral Ji se termina dupa un traiect de 1-2 cm in substan)a cenujie
comului posterior. Dupa cum vedere componamentul lor este asemanator cu
ce1 at ibrelor ascendente ale gmpului lateral. Fibrele ascendente mijlocii
parasesc fasciculul radicular in regiunea fasciculului cuneatus. Ele se indreapta
lateral ji se termina dupa un drum de 5-7 cm in contact celulele coloanei lui
Clarke - nucleus thoracicus - sau in zona corespunzatoare acesteia. Fibrele
ascendente lungi nu se opresc in maduva spinii, ci depa)esc limitele acestui
segment. Ele se termina doi nuclei siaJi in bulb: nucleus gracilis 5i
cuneatus.
Fibrele ascendente de difete categoi au caracteristica foarte
importanta. Ele emit pe tot traiecl lor see de colaterale. Aceste colaterale
patrund ji ele in substanta cenujie maduvei ji se pun in contact celule
motoare, efectoare, hoo- ji heterolaterale, de la nivelui diferite, he direct,
inai ales intermediul unor celule de asocia!ie. Numarul acestor colaterale
este foane mare, Ji ajutol lor se realizeaza re(ea extrem de vasta de

426

le
,
le

ANATOMZA FUNC

ONAL STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

legaturi dintre cate aferente ) cele eferente ale maduvei spiii. Aceste
legaturi reprezinta cai de difuziune influxului nervos, caile activitatii reflexe.
Legea lui Bell-Magendie stabi1e)te totalitatea fibrelor aferente ale
maduvei spinarii trec prin radacinile posterioare. Contrar acestei airma(ii s-a
observat ji prin radacinile anterioare trec cateva centripete. Acestea
i ehiculeaza forme dize de sensibilitate pronda de apasare ji de durere.
Calea sensibilitJii tactile
Receptorii periferici sunt reprezentaJi de corpusculii lui Meissner,
l corpusculci tactus), discurile lui Merkel (eisci tactus), terminatiile nervoase
din jurul foliculilor piloji, corpusculii lui VaterPacini (corpuscula lamellos) ji
corpusculul lui Herbst.
Protoneuronul se gasejte in ganglionul spinal. Prelungirea sa centrala
patrunde in maduva unde se comporta dupa doua moda1ita(i. Sensibilitatea
tactila poate urma cale directa, homolaterala, prin cordonul posterior, sau
cale incrucijata, prin cordonul anterior. Calea homolaterala este utilizata de
sensibilitatea tactila , discriminativa, epicritica, prin cordonul posterior, pe
cand forma inai simpla, vaga, neprecisa, protopatica, trece dupa incruci jare prin
cordonul anterior. Aici vom descrie inai intai aceasta cale.
Prelungirea centrala protoneonului se termina in contact cu grupurile
celulare situate la periferia coamelor posterioare. Aceste celule reprezinta a1
doilea neuron senzitiv, deutoneonul. Neuritul deutoneonului urca 4-5
segmente (in fasciculul longidinal a1 comului posterior) ) pe urma se
incrucijeaza in comisa alba, trecand in cordonul anterior de paea opusa.
(Unii sus(in incmci jarea ar avea loc in comisa cenuJia). Aici devine
ascendent ji intra in constituJia fasciculului spinotalamic anterior. Fasciculul
spinotalamic anterior se gasejte in po iunea mijlocie cordonului anterior, la
distan(a atat de suprafata cat ji de comul anterior. Lateral, peste fibrele
radiculare anterioare, se continua fasciculul spinotalamic lateral. Fasciculul
spinotalamic anterior urca prin maduva ) tmnchiul cerebral, unde intra in
constitutia panglicii lui Reil (lemnicus medialis), qi se termina in talamus, unde
se gaseJte a1 treilea . Acesta conduce excita)ia la scoan, a cerebrala
lobului parietal (gyres postcentralis), unde ea este perceputil ji se transforma
in senzaJie tactila.
Lantul neuronal este aja simplu dupa cum fost descris inai inainte.
De multe deutoneuronul nu se intinde paa la talamus, ci se termina in
contact celulele substanJei reticulare. De aici impulsul nervos trece inai
departe, prin intermediul uneia sau inai multor celule reticulare, tot la corpii
optici (talamus). Fasciculul sau inai bine-zis fibrele denumirea de
spinoreticulotalamice. Ultimul al acestei cai este, de asemena, un
neuron talamocortical.

427

ANATOMIA

FUNCTTONAL

S1STEMULUZ NERVOS CENTRAL

Sensibilitatea
tactila epicritica
fina, discriminitiva trece
fasciculele cordonului posterior fasciculul gracilis ji cuneatus. Aceasta
este deci homolaterala in maduva Ji se incruci)eaza doar la nivelul
Calea sensibilit(ii termice ji dureroase
Excita(ii1e de frig sunt recepJionate de corpusculii lui ause, iar cele
caldura de corpusculii lui Ruffini. Sensibilitatea deroasa nu are corpusculi
recepto specializati. Aceste excita(ii sunt culese direct de termina(iuni
nervoase libere. Se presupune inca impresiile tactilc Ji termice prea intense
pot dec1an)a, de asemenea, sensibilitate dureroasa, perceputa de corpusculii
specifici acestor forme ale senza(ii1or exteroceptive.
Protoneonul caii termoalgezice este un neuron unipolar din ganglionii
spinali. Prelungirea sa peferica se intinde, pe calea nervilor periferici, inspre
suprafe(e1e receptoare. Prelungirea centrala intra in maduva spinarii, prin jantul
colateral posterior. Trece prin zona marginala lui Lissauer ji se termia in
contact celulele din substanta cenujie capului comului posterior.
Deutoneonul care se gaseJte aici tnmite un axon care se incci)eaza in
comisa alba (dupa a1( in cea cenujie) ) se indreapta inspre cordonul lateral
de partea opusa. Prelungile deutoneuronilor caii termoalgezice alcatuiesc
fasciculul spinotalamic lateral. Acesta se gaseJte in jumatatea anterioara
cordonului lateral, :iid despan,it de suprafa(a nevraxului prin fasciculul lui
Gowers (tractus spinocerebellaris an/er /us), inainte se continua fasciculul
spinotalamic anterior. Neuril deutoneuronului se termina la nivelul
talamusului. Multe fibre nu ajung insa la nivelul talamusului, ci se pun in
contact celulele substantei reticulare, ) in cazul caii precedente. Una sau
inai multe celule restabilesc legatura talamusul. Deci ji fasciculul
spinotalamic lateral are elemente spinoreticulotalamice. Ultimul este ce1
talamocoical, care se termina in contact nucleul analizator termoalgezic a1
scoart,ei lobului parietal.
Calea sensibilit(ii proprioceptive
Sensibilitatea propoceptiva informeaza in fiecare clipa sistemul nervos
central despre starea de repaus sau de activitate aparalui locomoto.
Receptoi sunt reprezentaJi prin: corpusculi tendinoJi, sile musculare,
termina(iuni1e nervoase libere in muJchi Ji corpusculii lui Vater-Pacini.
Proprioceptivitatea urmeaza do cai. Una, conJtien, trece direct maduva
Ji trunchiul cerebral la talamus 5i de acolo la scoart,a cerebrala. Varianta
incotienta urmeaza in schimb un drum deviat Ji ajunge la talamus trecd
cerebel. Unele , in loc sa he indrumate inspre cerebel, abordeaza oliva
bulbara pe calea fasciculului spinoolivar. Protoneonul este celula unipo1ara
di ganglionul spinal. Prelungirea peferica este in legata zonele de
receptie. Prelungirea centrala intra in maduva prin janJul colateral posterior, in
maduva ibrele care vehiculeaza aceasta sensibilitate fac parte din cele groase
428

ANATOMTA FUNC

ONAL STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

care se ajaza in fasciculul cuneat, medial de cornul posteio, iar pe urma in

fasciculul gracilis. Ele sunt reprezentate prin fibrele ascendente lungi, care pe
calea fasciculelor senzitive ale cordonului posterior traverseaza toata lungimea
maduvei spinarii ) se termina in nucleii gracilis ji cuneas din bulb.
Deutoneonul se afla tocmai in ace(ti nuclei. Prelungirea centrala
deutoneuronului traverseaza linia mediana )
incmcijidu-se cele
contralaterale devine ascendenta in antimel opus a1 trunchiului cerebral,
alcatuind mare parte din lemniscul medial. Pe calea acestuia ajunge la
talamus, unde se pune in legatura a1 treilea .
A1 treilea este cel talamoconical. Plecand din nucleii stratulor
optice neuritul acestui neuon se termina in regiunea pre- ji postcentrala
scoart,ei cerebrale.
La nivelul maduvei spinarii, manunchiul de fibre ascendente lungi, care
patruns printr-o radacina posterioara, se ajeaza pe fata mediala comului
posterior. Manunchiul urmator de fibre care sosejte prin radacina posterioara
supraiacenta, componandu-se in acelaji fe1, impinge pe ce1 precedent in
direc(ie mediala, spre sepl median posterior. Fenomenul repetandu-se
continuu, de jos in sus determina anumita topografie ibrelor din
cordoanele posterioare. Pe sectiune transversala oarecare, ibrele provenite
de la radacinile inferioare vor fi ajezate inai medial, iar cele provenite de la
radacinile superioare inai lateral (legea lui Kahler). in regiunea cervicala
supeoara, de exemplu, langa septul median posterior sunt ajezate fibrele din
regiunea sacrata, inai lateral cele din regiunea lombara ) toracica, iar cele
din regiunea cervicala se gasesc lga comul posterior. Fibrele radiculare
sacrate, lombare, toracice inferioare 5i mijlocii ocupa fasciculul gracilis, iar
cele toracice supeoare ) cervicale fasciculul cuneas.
Atat fibrele ascendente cat ji cele descendente emit, pe tot traiectul lor
serie de ramu colaterale. Acestea au directie postero-anterioara ) patnd in
substan)a cenu)ie maduvei. Aici se pun in contact celulele motoare din
coamele anterioare, he direct, prin intermediul unor celule de asocia(ie.
Colateralele descrise inai sus servesc drept substrat morfologic pentru serie de
reexe. Numul lor mare explica posibilitatea difuzii excitaJiei nervoase la
inai multe neomere. Aceasta difuzare inai este poten(ata ji de dispozi(ia celor
inai multe celule de asociatie care dizeaza ji ele la ridul lor excita(ia primita
de la un sing la inai mu1(i alJi . Astfel rezulta un num foarte
mare de legatu morfologice - cai posibile de transmisie excita!iei nervoase.
in normale, diferite acte reflexe utilizeaza toate arcurile reflexe
morfologic existente, ci numai unele din ele, in rapo necesita(i1e
func)ionale momentane.
Nucleii gracilis ji cuneas din bulb sunt formatiuni analoge zona
propoceptiva din coamele posteoare ale maduvei. Lemniscul medial, care ia
429

AN4 TOMTA FUNC

ONAL 5T5TEMULU NERVOS CENTRAL

riajtere de la nivelul lor, este format ini)ia1 din provenite din acejti nuclei.
Fibrele au la inceput un traiect orizontal Ji se incruci jeaza cele de partea
opusa. Pe urma devin ascendente ) se a5eaza mapoia tractului piramidal, in
punte lemniscul medial se la(e)te transversal Ji se gasejte la limita dintre calota
ji baza. La nivelul pedunculilor cerebrali e1 se alta iapoia lui locus niger, deci
in tegment. Fibrele lemniscului se termina facand sinapsa nucleii talamusului
ventrali, posteriomediali ji posterolaterali.
ln compozi(ia lemniscului medial intra, pe langa fibrele date de nucleii
gracilis ) cuneatus ji elementele fasciculelor spinotalamice (anterior ji lateral),
ibrele provenite de la nucleii nervilor senzitivi cranieni (trigemen, intermediar,
glosofaringian, vag) precum ) ibrele caii acustice, care pomesc din corpul
trapezoid ) alcatuiesc port,iunea laterala lemniscului. Aceasta apare din
regiunea superioara punJii, devine evidenta in pedunculi ji se tennina in
metatalamus (corpii geniculati mediali). Pe langa neuri(ii care intra in
constitutia lemniscului medial, din nucleii gracilis ji cuneatus poesc serie de
axoni care ajung la cerebel prin pedunculii cerebeloji inferiori. Ei intra in
categoria fibrelor arciforme, ji cei emiji in aceeaji direc(ie de nucleul lui von
Monakow (nucleus cuneatus accessorius). Acest nucleu este
echivalent
coloanei lui Clarke.
Neuronul talamoconical tmite prelungire care strabate bratul posterior
a1 capsulei inteme printre fibrele fasciculului piramidal, trece in coroana
radiata
prin centrul oval, ji ajunge la scoart,a
cerebrala.
Caile proprioceptivit(ii incon5tiente
parte din mesajele proprioceptive raman inconjtiente ji inainte de
atinge centrii encefalici superiori sunt deviate prin cerebel. Ele fumizeaza
cerebelului impresiunile in legatura activitatea aparatului locomotor. Aceste
jtiri ii sunt necesare pentru putea coordona diversele actiuni musculare, in
ceea prive)te dispozitivul morfologic deosebim cale cerebeloasa directa )
una t la nivelul maduvei. Prima este reprezentata de fasciculul
spinocerebelos posterior, iar doua de fasciculul spnocerebelos anterior.
Fasciculul spinocerebelos posterior se inai numejte fasciculul cerebelos
direct sau fasciculul lui Flechsig. Protoneuronul acestei cai se gasejte in
ganglionul spinal. Prelungirea lui centrala intra in maduva Ji devine ascendentil
intrand in gmpa fibrelor ascendente de lungime mijlocie. Dupa un traiect de
6-7 cm se termina in contact celulele coloanei lui Clarke.
A1 doilea se alta la acest nivel. Axonul lui descrie in plan
orizontal Inspre partea posterioara ji superficiala cordonului lateral de aceeaji
parte. Aici iji schimba din nou directia ji devine ascendent, formand fasciculul
cerebelos direct. La limita superioara maduvei, fasciculul trece in pedunculii

le

cerebeloji infeori ji pe calea lo ajunge la cerebel. Neuritul celui de-a1 doilea

se termina in scoart,a cerebelului. Fasciculul spinocerebelos posteor
430

ANATOMZA FUNC

ONAL 5T5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

apare de-abia in maduva lomba superioara. E1 este bine individualizat in

regiunea toracica, in regiunea cervicala prime)te foarte pu(ine fibre.
Vehiculeaza mesajele proprioceptive de la membrele inferioare ji de la trunchi.
Dupa neuronul spinocerebelos urmeaza un neuron cerebelodentat care
leaga scoart, a cerebeloasa ai nucleilor dintati ai cerebelului. Neuronul urmator
dentotalamic trece prin peduneulii cerebelo ji superiori inspre diencefal.
Axonul lui se termina in talamus, dar sunt numero ji neuroni care se pun in
legatura diver)i nuclei ai pragului diencefalomezencefalic (nucleul roju inai
ales). Ultimul neuron talamoconical realizeaza legatura caii scoart, a
cerebrala.
Cea de-a doua cale spinocerebeloasa este reprezentata prin fasciculul
spinocerebelos anterior sau incci)at. Protoneuronul se alta in ganglionul
spinal. Prelungirea sa centrala intra in maduva prin radacinile posterioare. Face
parte din gpul fibrelor ascendente groase scune care dupa un traiect redus
intra in substan(a cenu)ie. Protoneuronul se termina in contact neonul
spinocerebelos. Pericarionul acestuia se alta in paea laterala a1 bazei comului
posterior. Neitul celulei spinocerebeloase se incruci)eaza ce1 anterolateral
in comisura cenuie anterioara ji se indreapta catre partea superficiala ji
ventrala cordonului lateral de partea opusa. Aici e1 devine ascendent ji intra in
constitutia fasciculului lui Gowers, strabatand maduva, bulbul, puntea, ji ajunge
la cerebel pe calea pedunculilor cerebeloji superiori. Fasciculul spinocerebelos
anterior apare la nivelul primului neuromer lombar ) crejte din in inai
mult in volum, pe masura urca. Transmite impresiuni proprioceptive de la
nivelul tnchiului, gatului ) memblui supenor.
Neuronul spinocerebelos se pune in contact urmatorul ,
sediul in scoart,a cerebeloasa (celula Purkinje). Acestuia ii urmeaza un neuron
dentat neurit dentotalamic, care se incruci)eaza, trecand din nou de partea
opusa. Un ultim neuron, ce1 talamoconical, leaga ji aceasta cale de scoart,a
cerebrala.
Sensibilitatea proprioceptiva inai este condusa ji de un mic fascicul,
spinoolivar, care urca la oliva bulbara. Fibrele sale sunt amestecate cele ale
fasciculului descendent olivospinal.
Calea sensibilitatii interoceptive
Receptoi viscerelor nu sunt inea prea bine cunoscu!i din punct de vedere
morfologic. morfologie, interoceptorii se prezinta inai ales sub forma unor
termina(iuni nervoase libere, dispuse in diversele straturi ale organelor inteme.
Caile ascendente urmate de sensibilitatea viscela nu sut nici ele
precizate inea. Protoneonul se gasejte ji la aceasta categorie sensibi1ita[ii in
ganglionul spinal. Prelungirea centrala
protoneronului patrunde prin
munchiul de fibre radacinilor posterioare in maduva spinarii. Aici e1 se

431

ANATOM1\

FUNC

ONAL 515TEMULUT NERVOS CENTRAL

termina in contact deu oneuronul, care se alta la nivelul bazei comului

posterior.
Sensibilitatea viscerala deroasa urmeaza, dupa majontatea parelor.
calea fasciculelor spinotalamice. Fibrele viscerale sunt dispersate in ambele
fasciule, trecand atat prin cordonul anterior cat ji prin ce1 lateral. alta
deosebire faJa de fibrele sensibilitatii exteroceptive constituie faptul pe
langa incruciJate gasim ji fibre homolaterale. Foarte multe nu
ajung direct la talamus ji se intrerup in substanJa reticulara trunchiului
cerebral. Calea devine astfel spinoreticulotalamica. La nivelul substan(ei
reticulare, pe langa l de inai mul)i neuroni, care inlocuiesc cale
simpla spinotalamica, gasim ji numeroase conexiuni ale caii derii viscerale
diverji nuclei din substanta reticulara ) de la nivelul pragului
diencefalomezencefalic. rol de arcuri . Pe de alta parte, multe din
fibrele ascendente se indreapta catre talamus, ci catre hipotalamus.
Protoneuronul interoceptiv se poate pune in legatura in unele cazuri
deutoneonul can dureroase exteroceptive. Acest luc
poate explica
fenomenele de suprapunere derii provenite de la un organ intem
sensibilitate deroasa superficiala. Sensibilitatea viscerala de destindere Si
deroasa pare sa aiba ji alta cale, prin cordoanele senzitive posterioare ale
maduvei spinrii. Acesta este cazul pent unele viscere pelviene, cum ar 6
rectul ji vezica urinara.
Pe langa cate descrise anterior, care trec prin substanta alba, s-a descris
cale sensibi1it !ii interoceptive prin substanta cenu)ie periependimara. La
acest nivel ar exista inlanire de neuroni, caror prelungiri nu parasesc
substanta cenuJie, ci in grosimea ei, in direc(ia talamusului si
hipotalamusului. Conducerea sensibilitatii viscerale s-ar face din aproape in
aproape, de la celula la alta, prin substanta cenujie vegetative din jurul
canalului ependimar.
Uneori sensibilitatea interoceptiva este condusa in dmul ei ascendent jx:
distan(a oarecare prin lantul simpatic paravenebral. Numai dupa acest parca.
calea intra pnn ramurile comunicante in nervul spinal ) ajunge la madu
spinarii prin intermediul radacinilor posteoare, in maduva incita(iile senzitive
urmeaza una din cate descrise anterior.
To(i interoceptorii sunt in legatura scoan,a cerebrala. Nu se cunosc inca
precizie zonele care corespund port,iunii conicale analizatolui intem. Au
fost eviden)iate avand legatura cu cate interoceptive: zona premotoare din
lobul frontal (ariile 6 ji 8), partea posterioara lobului orbitar ji circumvo1u(ia
corpului calos.

432

Fig. Nr. 130. Calea sensibilitii[ii RtiC (dupii W. Kahle, Werner

Platzer )

10.1.2. Caile ascendente provenite din teritoriul nervilor cranieni

Informa(ii1e provin de la receptori care culeg excita(ii1e tactile, termice,
dureroase, proprioceptive ) interoceptive de la nivelul extremita[ii cefalice. Pe
lga aceJtia gasim insa la nivelul extremita(ii cefalice ji receptori specia1iza(i
pentru capta de la distan(a excitatiile vizuale, auditive, olfactive, inai pu[in
cele gustative (care sunt tot de contact) ) pe cele in legatura orientarea
capului in spa(iu.
Ji in cazul analizatorilor studia!i paa acum, organele de simJ
specializate ale extremitatii cefalice fac pae integranta din cate analizator
reprezentand segmentul lui periferic, in schimb receptorii tactili, termici,
durero ji, proprioceptivi ji interoceptivi ai capului se integreaza in analizatorul
cutanat, motor etc. reprezentand pon,iunea cefalica teritoriului acestora. Atat
433

ANATOMIA FUNC

ONAL STSTEMULUT NERVOS CEITRAL

la caile pomite de la organele de stin( specializate, cat ) la cele plecate de la

receptorii tactili, termici, durero i etc. Identici cii cei de la nivelul tnchiului i
at membrelor, regasim tipul de inIan(uire neuronala, intiilnit in teritoriul
medular. LanJul neuronal este format de un protoneuron, de un deutoneon
sau echivalentele lui ) de un neuron talamocortical. Face excep(ie calea
olfactiva care nu trece prin talamus.
Protoneuronul cailor sensibilitatii cutanate, proprio- ji interoceptive se
gasejte in ganglionii senzitivi anexaJi nervilor cranieni: ganglionul lui Gasser
pentru trigemen, ganglionul lui Wrisberg pent nervul intermediar, ganglionul
lui Andersch (i a1 lui Ehreitter pentru glosofaringian Ji ganglionul jugular Ji
plexiform pentru vag. Ace)ti ganglioni sunt identici cu ganglionii spinali ai
nervilor spinali. Protoneonul aflat in interiorul lor este tot pseudounipolar.
Prelungirea sa periferica abordeaza forma(iunile receptoare pe calea nervilor
cranieni senzitivi sau mixti. Prelungirea centrala patrunde in nevrax datii
acejti nervi (i se termina in nucleii lor terminali. La nivelul nucleilor de
termina!ie se alta sediul deutoneuronului. Axonii deutoneuronilor intra in
compozi(ia fasciculelor ascendente. Dupa varietatea de excita(ii pe care le
conduc, prelungirile deutoneonilor se alatura la urma caii respective de
origine spinala sau urmeaza un traiect difent de aceasta.
Cate sensibilitatii tactile, termice ji dureroase
Protoneonii se termina in nucleul senzitiv a1 trigemenului (i nucleul
solitar. Axonii deutoneuronilor pomind de aici se incruci)eaz pe linia mediana
ji devin ascenden(i, indreptandu-se prin calota trunchiului cerebral in direcJia
talamusului. In partea superioara ! se alatura fasciculelor spinotalamice ji
ajung impreuna cu acestea la straturile optice (nucleul arcuat), pe calea
lemniscului trigeminal (fibrele nucleotalamice). Unele se termina in tuberculii
cvadrigemeni. Un contingent important de fibre se intrempe in substanJa
reticulara (i astfel pae din aceasta cale devine nucleoreticulotalamica. Din
talamus poeJte ultimul neuron, ce1 talamocortical.
Ciiile sensibilitii[ii proprioceptive
Protoneuronu se gasesc in nucleul mezencefalic a1 trigemenului.
Deutoneonii se alta inai ales in nucleul senzitiv a1 trigemenului. Axonii lor se
incciJeaza in parte pe linia mediana, dar exista Ji multe fibre directe,
impreuna alcatuind la inceput un fascicul distinct. Acesta se nume jte panglica
trigeminala lemniscus trigeminalis ji se alta dorso-lateral de lemniscul
medial. Mai sus se apropie de acesta, cu care se ji contope jte la nivelul
tuberculilor cvadgemeni. impreuna cu impresiile proprioceptive con(tiente
sunt vehiculate, ji la maduva spinarii, impresiile tactile epicritice. Pe calea
sensibi1i(ii proprioceptive se pot considera forma!iuni analoge fasciculelor
spinocerebeloase fibrele care pleaca din nucleii terminali ai nervilor cerebrali la
cerebel (fibre arciforme, fibre nucleocerebelare).
434

- proiectia talamica
sensibilitatii protopatice
11-

calea sensibilitatii

protopatice

lll pozitionarea fasciculelor

spinotalamice si lemniscului
mdial

1- gg pinal
2- tractul spinotalamic lateral
3- nucleul talamic ventral posterior
4- regiunea postcentrala

5- tractul pinotalmic anterior

6- lemniscul medial

7- oliva

10- nucleul spinal l trigemenului

11- lemniscul trigeminal

- reprezentare membru

supenor
- reprezentare trunchi

L,S- rcprezuntare membru

inferior

Fig. Nr. 131. Calea senslbiIi a!ii protopatice (dupii W. Kahle, Werner Platzer)

Cate gustative
Receptorii gustativi sunt situati in mucoasa linguala. Ei sunt reprezentati
de corpusculii gustativi, care se gasesc in papilele caliciforme, fungiforme ji
foliate. Mugii sunt alcatuiJi din celule senzoriale speciale, inconjurate de
celule de sus(inere, in jurul celulelor senzoriale se dispun numeroase termina(ii
nervoase.
Pentru excitaJia gustativa sa he perceputa, este nevoie substan(e1e
sapide sa he dizolvate ji sa vina in contact cu mugurii gustativi in aceasta stare.
Excitatiile sunt recep)ionate de catre celulele senzoriale, care le transmit la
randul lor termina(iunilor nervoase din jurul lor. Sensibilitatea gustativa este

435

| FUNC

ONAL 4 5T5TEMULU1 NERVOS CEITRAL

vehiculata de doi nervi: intermediarul lui Wrisberg (i glosofaringianul. in

consecin(a, protoneuronul caii gustative se gasejte in ganglionii anexa)i
acestora, in ganglionul geniculat pentru intermediar, ji in ganglionul lui
Andersch ji ganglionul lui Ehreitter pent glosofaringian. Intermediarul
asiga inerva(ia senzoriala celor 2/3 anteoare ale limbii, pe cand
glosofaringianul inerveaza restul de 1/3 posterioara.
Prelungirea periferica protoneuronului glosofaringianului ajunge la
papilele gustative pe calea acestui nerv ji acolo vin in contact celulele
senzoriale respective. Prelungirea sa centrala intra in nevrax tot pe calea
glosofaringianului Ji se termina in nucleul tractului solitar. Aici se gase)te
deutoneuronul gustativ ) din aceasta cauza port,iunea nucleului care corespunde
glosofaringianului ji inai sus intermedialui poarta denumirea de nucleul
gustativ. Traiectul protoneonului apart,inand intennediarului este inai
complicat. Plecand de la corpul celular care se alta in ganglionul geniculat,
prelungirea periferica strabate 2-a (i 3- pon,iune nervului facial, intra in
coarda timpanului de acolo in nervul lingual ji, pe calea acestuia din urma
ajunge la corpusculii gustativi din limba. Prelungirea centrala protoneonului
ajunge la nucleul solitar pe calea nervului intermediar a1 lui Wrisberg.
Deutoneuronul se alta in nucleul solitar, incepd de aici nu se cunoajte
inea precizie calea urmata de incita(ii1e gustative. Se presupune axonul
deutoneuronului intra in constitutia panglicii lui Rei1 ji pe traiectul acesteia
ajunge la talamus.
A1 treilea neuron este cel talamoconical, in partea inferioara
circumvolutiei retrorolandice gyrus postcentralis, in dreptul zonei motoare
musculatii limbii din circumvo1u(ia precentrald gys precentralis.
Cate vestibulare
Excita(ii1e in legatura pozi(ia extremita!i cefalice in spaJiu sunt culese
la nivelul aparatului vestibular din urechea intema utricula, sacula Ji canalele
semicirculare. Macula ji crestele ampulare, sunt alcatuite din celule senzoriale
ji celule de sus!*nere. Celulele senzoriale sunt acelea care recep(ioneaza
excita!ii1e labirintice.
Protoneonul caii vestibulare se alta in ganglionul lui Scarpa, anexat
ramii vestibulare nervului acusticovestibular. Protoneuronul este celula
bipolara. Prelungirea sa dendtica se ramifica in jurul celulelor senzoriale, de la
care preia excita(ia captata. Axonul lui ajunge la tmnchiul cerebral pe calea
ramurii vestibulare nervului VIII ) se termina d sinapsa cu celule
din nucleii vestibulari din podeaua ventriculului
a1 IV-lea. Fibrele
nervului vestibular patrund in nevrax ji se impart in ramuri ascendente ji
descendente. Ramurile ascendente merg direct Ji incruciJat, inai ales la nucleul
dorsal a1 lui Bechterew. Ramile descendente, de asemenea, directe ji
icci jate se termina in nucleul medial a1 lui Schwalbe ji in nucleul spinal
a1 lui Roller, in 436

\ NATOM1A FUNC

ONAL 5TSTEMULU NERVOS CENTRAL

nucleul lateral al lui Deiters se termina aproape exclusiv numai colateralele

fibrelor precedente, aja incat el nu poate considerat u nucleu terminal,
ci inai de graba unul de coordonare ajezat pe calea vestibulara. Exista
i estibulare care merg direct la cerebel, tara sa he intrerupte la nivelul
nucleilor.
A1 doilea neuron a1 cailor vestibulare se gasejte in nucleii bulbari. Cate
x estibulare au caracteristic multidinea de legaturi formatiunile invecinate,
de conexiuni reflexe-motorii.
Fibrele provenite din nucleul lui Bechterew merg la cerebel ) se termina
in scoart, vermisului, lobulilor pneumogastrici flocculus, ) in nucleu
acoperi jului (nucleus fastigii). Fibrele provenite din nucleul medial ) spinal,
precum ji colateralele precedentelor se pun in legatura substan(a reticulara
trunchiului cerebral ji nucleul lui Deiters.
De la nucleul lui Deiters coboara in maduva fasciculul motor
vestibulospinal (tractus vcstibulospinalis). Alte fibre provenind din nucleii
vestibula, intra in constiJia fasciculului longitudinal medial. Pe calea
acesia, ele se pun in contact homo ji heterolateral nucleii motori ai
nervilor mu(chiJor globului ocular, at ceIor1aI(i nervi craniali Ji cei din
m:iduva cervicala. Alte fibre stabilesc conexiUni nucleul fascicJlui
longitudinal medial (nucleus i/ers/i/inlis), nucleii substan(ei reticulare ji cu
nucleul ro ju a1 lui Stilling. Fibrele superioare ajung chiar la nucleul lentiform ji
potalamus. Exista numeroase vestibulotectale, care se indreapta catre
mberculii cvadrigcmeni posteori (co//iciz/s inferior). 0 caracteristica
conexiunilor nucleilor vestibulari celelalte formatiuni este legatura in ambele
sensuri. Acest luc se refera inai ales la conexiunile cerebelul )
substanta reticulara. In rezumat, cate reexe ale aparatului vestibular sunt
reprezentate prin conexiunile cerebelul, fasciculul longitudinal medial,
substanta reticulara ji maduva spinarii fasciculul vestibulospinal.
Fasciculul longidinal medial ( Lasciculus lonpitudina/is medialisl
Este un fascicul important, de asocia(ie trunchiului cerebral. E1
reprezinta un sistem vechi din punct de vedere filogenctic, care se numara
printre primele se mielinizeaza la . Fasciculul longidinal medial se
gasete aJezat in trunchiul cerebral in tegment, in apropierea liniei mediane ji
ventral de nucleii motori ai regiunii. Se intinde in sus in apropierea
diencefalului, iar in os paa in maduva cervicala, unde se alta in partea
profunda cordonului antenor.

Fibrele fasciculului longitudinal medial asociaza serie de nuclei din

trunchiul cerebral ji din maduva cervicala. parte din ele provin din complexul
vestibular. Aceste fibre devin ascendente Ji descendente, cele inai multe
d homolateral, dar altele trecand de partea opusa. Fibrele ascendente se
termina in contact, he direct, he prin intennediul substantei reticulare, cu
nucleii motori ai musculatii globului ocular. Altele se pun in contact cu

437

A NATO \IA FUNTON4L4 55TE \UL1 NRVOS ENTR4L.

nucleul fasciculului longitudinal medial ) nucleul comisurii posterioare.
Fibre ascendente importante ating nucleul roju, unele chia globul palid. Fibrele
descendente ale fasciculului longitudinal medial se termina in legatura
nucleul medular a1 nervului accesor, ) grupurile celulare motorii din
coamele anterioare ale maduvei cervicale, care inerveaza mujchii motori ai
capului.
Se inai descriu in grosimea fasciculului longitudinal medial fibre care
leaga substan(a reticulara, nucleul intersti(ia1 ji nucleul lui Darkschewitsch,
coamele anterioare ale maduvei cervicale; fibre care leaga nucleii lui Gol1 Ji
Burdach, ji cei ai nervilor cerebrali senzitivi nucleii substantei reticulare;

acustice,
fibre
vestibulotectale,
tectolongitudinale
)
fibre
talamolongidinale.
Fasciculul longitudinal medial asociaza excitatiile vestibulare mijcarile
globilor oculari ji ale extremitatii cefalice. ajutorul acestor conexiuni se
realizeaza serie de reflexe labirintice. Pe de alta parte, fasciculul intervine )
in explorarea activa spatiului de catre aparatul vizual. Prin conexiunile
nucleul roju ji globul palid se realizeaza legaturi ale complexului vestibular
sistemul extrapiramidal.
Calea centrala analizatolui vestibular de la nucleii bulba inspre
scoart,a, precum ji pon,iunea lui corticala sunt inai pu(in cunoscute. Dar datele
clinice ) expementale, inai ales elaborarea uor reflexe condi(ionate
vestibulare au dovedit legara dintre aparal vestibular ) scoart, cerebrala.
Au fost descrise doua cai: cale directa vestibulotalamocorticala ji cale
deviata cerebel.
Neuronii vestibulotalamici sunt reprezenta(i probabil de dispersate,
care formeaza un fascicul unitar ji sunt pu(ine la numar. Este probabil
multe din ele sa ajunga prin fibrele vestibulotectale la berculii cvadrigeni
inferiori ji la metatalamus (corpii geniculati mediali). De aici ar pleca axonul
neuronului talamocortical la scoa,a lobului temporal. Cealalta cale ar h
realizata prin neuronii: vestibulocerebelo ji, cerebelotalamici ji talamocorticali.
Capal conical a1 analizatorului vestibular se gasejte probabil in inai multe
zone: in lobul temporal (pmele circumvolutii), in partea infeoara lobului
paetal Ji in zona precentrala lobului frontal.
Ciile cochelare
SenzaJiile auditive sunt receptionase de celule senzoale speciale di
melcul membranos (dnc/us cochlearis), de celulele auditive ale organului lui
toti (organum spirale).
Protoneuronul caii auditive sau cochleare este celula bipolara, care iJi
are sediul in ganglionul spiral a1 lui Corti. Prelungea denttica
protoneonului se pune in contact celula senzoala. Prelungirea centrala
intra in consti(ia ramurii cohleare nervului auditiv. Aceste prelungi
438

ANATOIY\ FUNC ON4L 5T TMULUI NRVOS CNTRAL

parasesc melcul la nivelul bazei columelei, traverseaza conductul auditiv intem,
ji pe ca1 ea nervului auditiv, intra in tmnchiul cerebral la nivelul fosetei laterale
bulbului. Aici fibrele nervului cohlear se pun in legata doi nuclei: nucleul
cohlear dorsal (tuberculul acustic) ji nucleul cohlear ventral. in cei doi nuclei se
alta deutoneuronii caii cohleare.
Axonul deutoneonilor poate sa urmeze cale dorsala sau una ventrala.
Calea ventrala (propriu-zis acustica) este urmata inai ales de neuri(ii celulelor
din nucleul ventral. Ace jtia se incruci jeaza cei de paea opusa, formand
fascicul intins transversal, la nivelul lemniscului medial. Acest fascicul
transversal se nume jte trapezoid (corpus /rnpez p/dcnm). E1 este in legatura
doi nuclei imponanti: cu oliva superioara sau pontica. Multe din fibre se
termina in ace)ti nuclei. Altele trec langa ei, se indoaie in sus ji intra in
componenta pon,iunii laterale panglicii lui Reil lemniscus lateralis sau
panglica auditiva. Oliva pontina este un cent reflex imponant pe calea
auditiva. Ea are conexiuni prin intermediul fasciculului longidinal medial ji
substantei reticulare serie de nuclei moto : nucleul nervului abducens,
at trigemenului, a1 facialului ) coamele anterioare ale maduvei cervicale.
Fibrele provenite din nucleul acustic dorsal inconjura corpii restiformi
penduculus cerebellaris inferior qi se indreapta transversal catre linia
mediana. parte din ele sunt inai superficiale, alcatuind in ansamblu fibrele
Hell-Monakow. Axonii celulelor nucleului acustic dorsal patrund la urma
la diverse niveluri in pronzime, ji se incci)eaza pe linia mediana, trecand in
partea opusa. Aici devin ascendente ) unindu-se fibrele asemiatoare
provenite din nucleul ventral formeaza impreuna port,iunea laterala panglicii
lui Reil. Lemniscul lateral inai este intat ) fibre care provin din nucleii
corpului apezoid.
Port,iunea laterala panglicii lui Reil sau panglica auditiva prin
trunchiul cerebral in direc(ia berculilor cvadrigemeni inferiori. Ea este ajezata
lateral de panglica mediala ji proemina chiar in suprafata la nivelul fe(ei laterale
pedunculilor cerebrali. data ajunsa la nivelul berculilor cvadgemeni
inferiori, panglica auditiva deviaza lateral ) prin bra;u1 conjunctival posteor
ajunge la corpul geniculat medial, unde se termina. Panglica auditiva tnmite
cateva fibre directe ji seric de colaterale care se tennina in berculii cvadrigemeni infeori, in corpii genicu1a)i mediali se afla ultimul al caii
auditive. Axonul lui strabate regiunea sublenticulara capsulei inteme (i se
termina la nivelul lobului temporal. in rezumat, calea auditiva este formata din
in1an(uirea trei neuroni proto-, deutoneonul ji neonul talamoconical.
Unele fibre acand succesiv sinapsa la nivelul olivei superioare, nucleului
propriu a1 lemniscului lateral, tuberculilor cvadrigemeni inferiori, num1
neonilor de pe calea acustica poate creste la 5-6.

439

ANATOMZA FUNC

ONAL S15TEMULU NERVOS CENTRAL

patul conical al analizatomlui ear este reprezentat prin regiunea

circumvo1u)iilor transversale ale lui Heschl (gyr/ temporales transversi), de la
nivelul pnmei circumvolutii temporale (gyrus tcmporalis supenor).
Cii/e optice
Senza(iile optice sunt ob(inute prin activitatea unui aparat complex, care
reprezinta in esen(a anexa elementelor care recep(ioneaza in ultima analiza
excitatiile vizuale. Aceste elemente sunt celulele vizuale, conile ji bastona jele
din retina (stratum neuroepitheliale). Dupa unii, ele sunt celule nervoase
profund transformate.
Calea de transmisie excita(ii1or vizuale este alcatuita, dupa modelul
general a1 cailor ascendente din inlan(uirea trei neuroni. Protoneonul este
reprezentat de celulele bipolare din retina (s/ra/nm ganglionare retinae).
Prelungirea lor dentritica se pune in contact celulele vizuale de la care preiau
excita(ia. Prelungirea axonica, indreptata in sens opus se aniculeaza
dendritele celui de-at doilea neuron. Deutoneuronul este format de celulele
ganglionare sau multipolare ale retinei (stratum ganglionare nervi op/ic / ). Ele
au numeroase ramifica(ii dendritice in legatura protoneuronul Ji un 1un=_
axon. AceJti axoni se alata in stratul fibrelor nervoase, parasesc globul ocular
prin papila ji intra in constituJia nervului sau fasciculului optic, chiasmei )
tractilor optice, pe calea carora ajunge paa la a1 treilea neuron.
talamocortical situat in corpii genicu1a(i laterali.
Nervul optic propriu-zis este reprezentat de axonii celulelor bipolare, care
au valoarea unor radacini posterioare sau fragmentului retroganglionar a1 unui
nerv. Incepand de la acest nivel, caile optice se pot considera forma(iuni
desprinse din sistemul nervos central. Stratul celulelor ganglionare echivaleaza
cu nucleu senzitiv din nevrax, iar nervul, chiasma ji tractul optic un
fascicul ascendent exteriorizat,
celula bipolara se pune in contact inai multe celule vizuale
(exceptand regiunea petei galbene macula). multe celule bipolare sunt in
legatura singa celula ganglionara. Astfel are loc concentrare
excitaJiilor recepJionate. Pe de alta pae, prin intermediul celulelor orizontale ji
amacrine se produce asociere in suprafa(a diferitelor circuite nervoase
invecinate.
Axonii celulelor ganglionare, care se inai pot numi ji neuroni
retinocliencefalici, traversand nervul, chiasma ji tractul optic au un
comportament special ji foarte important din punct de vedere func(iona1. La
, care are vederea binoculara cea inai perfecta, aproximativ doar jumatate din
se incruciJeaza, celelalte trec dect in tractul de aceeaJi pae.
Din cauza dispozitivului dioptc, jumatatea inferioara retinei
recep(ioneaza impresiile venite de la jumatatea superioara cpului vizual, iar
jumatatea superioara pe cele sosite de la zonele inferioare ale acestuia. Tot
440

A NATO6I\IA FUNCTIONALE SI5TMULUT NRVO5 CENTR6L

astfel, jumatatea temporala retinei prive)te segmentul nazal at campului
vizual, iar jumatatea sa nazala partea temporala campului. Axonii
deutoneonilor din segmenl temporal al retinei trec prin nervul optic ji
chiasma optica direct in tractul optic de aceeaji parte ) se termina in corpii
geniculati homolaterali, deci se incruci)eaza. in schimb, axonii proveniti din
pon,iunea nazala retinei se incrucijeaza complet la nivelul chiasmei ji trec in
tractul optic de partea opusa, care-i conduce paa la corpul geniculat respectiv.
Deci fiecare nerv optic con!ine totalitatea fibrelor plecate de la un glob ocular,
iar fiecare tract optic, fibrele provenite de la jumatatea temporala ochiului de
aceea)i parte ) de la jumatatea nazala ochiului de paea opusa. Fibrele
provenite de la nivelul maculei zona vederii clare au aceeaji soarta:
pae din ele sunt directe, iar pae incruciJate.
Axonii deutoneuronilor se termina in corpii genicu1a(i laterali. Acest
centru nervos este alcatuit din straturi concentnce, ondulate de substanta
cenu)ie, separate intre ele de lame de substan(a alba. Corpii geniculati laterali
reprezinta sediul ultimului neuron, al neonului talamocortical. Dendritele
acestuia se articuleaza axonul deutoneuronului. Prelungirea sa centrala intra
in constitutia caii optice centrale sau radiatiilor optice. Radia(ii1e inconjura
prelungirea occipitala ventriculilor laterali cornul posterior ) ajunge la fata
mediala lobului occipital. Axonul neuronului talamocortical se termina in
aceasta regiune, in contact cu celulele ariei striate (campul 17) de la nivelul
buzelor scizurii calcarine. Aceasta zona reprezinta capatul cortical al
analizatomlui optic.
panicularitate cailor centnlor optici constituie topografie
precisa ji constanta fibrelor de origine retiniana, topografie care se pstreaza
paa la scoart,a, chiar prin cuplajul efectuat la nivelul metatalamusului. Prin
acest mecanism, diferitele zone ale retinei se proiecteaza fidel asupra straturilor
corpilor genicula(i ) asupra zonei vizuale scoart,ei cerebrale, in mod arbitrar,
suprafata receptoare retinei se divizeaza in patru sectoare printr-o linie
verticala ji una orizontala care se intretaie la nivelul maculei. Aceste sectoare
sunt: superotemporal, inferotemporal, superonazal ) inferonazal. Aceasta
viziune se refera atat la zona viziunii clare maculei cat ji la restul suprafeJei
retiniene. La nivelul nervului optic, fibrele provenite din cele 4 zone ale retinei
ocupa in cele din urma pozitie spa(ia1a identica. La inceput, dupa iejirea din
globul ocular, fibrele jumataJii superioare segmentului temporal al retinei
ocupa pon,iunea supero-laterala nervului optic, iar cele ale jumatatii inferioare
segmentului temporal po iunea inferomediala nervului. Cele do grupe de
Eibre temporale sunt separate de zona oblicii, in diagonala, ocupata de ibrele
de provenienta nazala. aici jumatatea superomediala zonei este formata de
fibrele port,iunii superioare segmentului nazal a1 retinei, iar jumatatea
inferolaterala de fibrele port,iunii inferonazale. La extremitatea inferioara
441

ANATOMTA FUNC

ONAL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

maculotemporale superioare i in os de cele maculotemporale inferioare.

Pe masura ne apropiere de chiasma, situa(ia diferitelor fascicule de
se schimba. Fibrele maculare patrund din in inai mult in profunzimea
nervului ) se plaseaza paa la urma in centrul lui. Bandeleta diagonala
fibrelor nazale se etaleaza ) ocupa jumatatea mediala nervului optic, iar
fibrele ongine temporala superioare ji inferioare paa acum despart,ite
se unesc intr- camp lateral. in urma acestor schimb ri, nervul optic in
apropierea chiasmei este format de un central de Eibre maculare inconjurat de
manta periferica groasa de fibre provenite din restul retinei. Un plan venical
) unul orizontal, care s-ar incruci)a in centrul nervului, i1 impart in at zone
care cuprind provenind din zonele omonime ale retinei ji ale maculei.
In chiasma nervului optic se produc area fibrelor nazale ale
retinei. in consecin(a, pa,i1e laterale ale chiasmei sunt ocupate de cele doua
fascicule de Eibre temporale, directe, iar spa(iu1 median dintre ele de fibrele
nazale incruci)ate. Paea mijlocie chiasme este ocupata de patura transversala
fibrelor maculare incrucijate. Acestea ating lateral fasciculele fibrelor eincrucijate, iar pe de alta parte separa masa fibrelor nazale incruci jate in doua
paturi. Peste ibrele maculare se alta fibrele nazale provenite din jumata[i1e
superioare ale ambelor retine, iar dedesubtul for fibrele din jumata(i1e
inferonazale.
La nivelul tracturilor optice topografia fibrelor este urmatoarea: la centm
merg fibrele maculare, iar periferic restul de fibre retiniene. Toate acestea in
jumatatea laterala tractului provin din partea temporala retinei de
pae ji in jumatatea mediala tractului, din paea nazala retinei de partea
opusa, in rest, topograia ibrelor se men)ine ji in sens superoinferior. Ceea
provine din jumata(i1e superioare ale retinelor se alta deasupra unui plan
transversal, iar ceea provine din cele inferioare se alta dedesubt.
Topograia aceasta ibrelor este importanta de cunoscut, pentru putea
interpreta anumite simptome clinice ale proceselor patelogice care afecteaza
caile optice. Distrugerea unu nerv optic da cecitate unilaterala. in procesele
lente progresive, ciipul vizual se restrge gradat pe masura interesii
diferitelor manunchii de fibre provenite din anumite zone ale retinei.
afec(iune care distinge pan,ile laterale ale chiasmei va cauza distrugerea fibrelor
temporale ji deci dispari(ia bilaterala zonelor nazale ale campului vizual
hemianopsie binazala. Interesarea de catre un proces patologia , mediane
chiasmei va da najtere la itreperea fibrelor nazale incci jate ji deci
disparitiei jumataJilor temporale ale campului vizual hemianopsie temporala,
asociata tulburari maculare. Lezarea unui tract optic da najtere la he442

ANATOMZ\ FUNCTTON\ LA STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

mianopsie homonima, constand in disparitia jumatatii drepte sau sngi

campului vizual, dupa cum fost intrerupt tractul stang sau drept.
Somatotopia fibrelor retiniene din tract se mentine ji in proiec)ia lor pe
corpii geniculaJi laterali. Pe aceti nuclei exista proiectie punct cu punct
retinei, unde raportile reciproce ale diferitelor zone retiniene (in sens
superoinferior ) lateromedial) sunt aproximativ pastrate.
Zona de proiectie conicala regiunii maculare crejte ji inai mult,
reprezentand inai mult decat jumatate din aia vizuala scoart,ei. Somatotopia
de paa acuma cailor optice este proiectata de catre radia(iile optice de pe
corpii genicu1a(i pe scoart,a cerebrala. Daca ducem orizontala prin macula,
excitatiile luminoase recep(ionate de jumatatea superioara retinei, se
proiecteaza pe buza supenoara scizurii calcarine, iar cele receptionate de
jumatatea ei inferioara, pe buza inferioara scizurii. Pe de alta parte, regiunea
proiectiei maculare ocupa zona larga in partea posterioara regiunii scizurii
calcarine, pe ciind tot restul retinei se proiecteaza pe zona anterioara inai
mica. Se pare in zona de contact cele doua campuri se suprapun.
Calea olfactiva
Spre deosebire de cei1a1(i analizatori, cate de conducere ale analizatorului
olfactor nu trec prin talamus, ci ajung direct la scoana cerebrala.
Nu exista celule epiteliale speciale modificate, exista celule senzoriale
pent recepJia olfactiva. Excita[ii1e olfactive sunt receptionate direct de
prelungirea periferica protoneuronului. Protoneuronu se prezinta sub fonna
unor celule bipolare, raspandite intre celule epiteliale ale mucoasei pituitare din
zona petei galbene, zona care echivaleaza un ganglion senzitiv desajurat in
suprafata. Celulele bipolare au prelungire dendritica scurta ji prelungire
axonica inai lunga. Prelungirea dendritica proemina la suprafata mucoasei ji
este elementul care recep(ioneaza excitatiile olfactive. Totodata ea corespunde
nervului olfactor propriu-zis.
Caile olfactive rezulta din inlan(uirea numai
doi neuroni,
protoneuronului deutoneonul. Acesta ajunge prin axonul sau direct la
scoarta cerebrala. Restul de neuroni care participa inea la conducerea
excita(ii1or din aparatul olfactiv sunt in realitate de asociatie centnlor
olfactivi primari cu cei secundari sau au valoarea unor cai reflexe.
Prelungea dendritica protoneonului culege impresiile olfactive.
Axonul lui intra in constitu(ia aja-ziilor nervi olfacto, care in realitate
echivaleaza radacina posterioara nervilor spinali. Pe calea nervilor olfactori
axonii protoneonilor patrund in bulbul olfactor, unde se tennina in contact
deutoneonul.
Deutoneonul este reprezentat de celulele mitrale din bulbul olfactor.
Sinapsa dintre proto- ji deutoneon poarta denumea de glomerul olfactor.
Axonul celulelor ntrale trece in constitutia tractului olfactor, (i pe calea lui
443

\ N\ TOMTA FUNC

ONAL SISTEMULUT NERVOS CENTRAL

ajunge in centrii corticali olfactori primari. Totalitatea celulelor ntrale

echivaleaza un nucleu senzitiv terminal din sistemul nervos central, iar
tractul olfactor este un fascicul exteorizat.
Forma(iuni1e cerebrale care au conexiuni fibrele cailor olfactive an fost
gpate impreuna intr-o unitate denumitii rinencefal. Acest fe1 de prezenta
lucrurile are baza morfologica ji filogenetica, insa ji functionala. Se
cunosc destul de pu(ine date in legatura mecanismele corticale ale senza(ii1or
olfactive, dar se pare mare parte forma(iuni1or care in cursul evolu(iei
filogenetice au stat in slujba aparatului olfactor la om nu inai au nici legatura
aceasta. Yechiul rinencefal fost invadat in multe locuri de structuri
neoencefalice ) pare sa aiba in aceste zone func(iuni de alta natura decat cele
olfactive.
Centrii olfactori conicali sunt reprezenta)i de: trigonul olfactor, spatiul
perforat anterior, Ji ganglionul septului pelucid. Toate acestea alcatuiesc
impreuna 1obu1 olfactor sau centrii olfactori primari. Unii autori leaga de acejti
centri ji extremitatea anterioara circumvolutiei corpului calos (gyrs cig/ / ),
raspantia olfactiva ji inai ales extremitatea anterioara circumvolu(iei
hipocampului (gyrus parahippocampalis). Aceste zone ar reprezenta capatul
cortical a1 analizatolui olfactor.
De la centrii olfactori primari pleaca serie de care ii leaga de
alte zone conicale, denumite centri olfactori secundari. Astfel centrii primari
sunt uni)i circumvolutia hipocampului printr-un neuron a1 carui axon
urmeaza radacina mediala tractului olfactor, nervii lui Lancisi (stria
longitudinalis media/is), fascicola cinerea (gyrus fasciolaris), fascia dentata
(gyrus dentatus) qi bandeleta lui Giacomini. Acela ji lucru se realizeaza pe calea
trigonului cerebral (fornix) ji fasciei dentata. De-a lungul teniei semicirculare
axonul neuronilor din spa(iul perforat anterior ajunge la nucleul amigdalian.
Comisura alba anterioarii, trigonul cerebral realizesza pe de alta pae cai
comisale transversale caile asociaza in aceasta direcJie centrii olfactori.
Tot de forma(iuni1e olfactive sunt legate alta serie de cai, care au
valoarea unor reflexe. Din centrii primari pleaca prelungiri axonice, care
traversand planjeul ventriculului a1 IV-lea se indreapta catre nucleii trunchiului
cerebral ji a1 maduvei cervicale. Acejti axoni se pot intrempe in tuberculii
mamilari. Din nucleul septului pelucid pleaca cale care ajunge, de asemenea,
la formatiunile din trunchiul cerebral, de-a lungul pedunculului anterior al
epifizei (stria medullaris thalami) ji fasciculului reflex a1 lui Meynert
lfasciclus retrofiexus). Existii legatura ji intre circumvoluJia hipocampului ji
tuberculii mamilari pe calea fasciei aentata (gyrus dentatus) ji stalpilor
trigonului (crusfornicis).

444

\ N\TOMTA FUNC

ONAL SZSTEMULUT NERVOS CE!TRAL

10.1.3. Cile ascendente ale sistemului reticular

Pe langa diferitele cai ascendente, descrise anterior, care se inai numesc 5i
principale sau specifice (panglica lui Reil mediana, fasciulele spinotalamice,
bulbotalamice, radia)ii1e optice, panglica acustica, caile olfactive,
interoceptive), excitatiile senzitive ji senzoriale pot ajunge la scoart,a cerebrala
) pe cale secundara, prin substanta reticulara trunchiului cerebral.
Substanta reticulara are din punct de vedere topografic un segment bulbar,
unul pontin ji unul peduncular. Pe langa acestea, inai nou se inglobeaza in
formaJia reticulara ) port,iune inai rostrala care cuprinde regiunea suboptica,
partea posterioara hipotalamusului ji nucleii nespecifici ai talamusului.
Diferitele cai ascendente trecand inspre talamus emit serie de colaterale, care
se pun in legatura substan(a reticulara, in interiorul substantei reticulare
exista cale ascendenta formata dintr-o inltuire de numero)i , care se
nume jte sistemul reticular activator ascendent. Aceasta cale, spre deosebire de
precedentele, este comuna tutor variantelor de sensibilitate. alte cuvinte,
ace1ea)i formatiuni morfologice pot conduce diferitele forme de sensibilitate:
exteroceptiva ) interoceptiva. De la forma(ia reticulara, caile sistemului
activator ascendent ajung la scoart, a cerebrala he prin talamus unde prezinta
intrerupere he prin hipotalamus ji regiunea suboptica.
Viteza de transmisie impulsului nervos prin substan(a reticulara este
foarte mica fa(a de viteza inai mare cailor ascendente specifice. in opozi(ie
caile specifice, care au un capat cortical inai mult sau inai putin circumscris,
excitatiile transmise prin sistemul activator ascendent a1 substantei reticulare au
vasta distribu(ie ji se proiecteaza aproape la toate ariile scoan,ei cerebrale.

10.2. CAILE DESCENDENTE

Caile descendente pomesc de la nivelul scoart, ei cerebrale. Unele strabat
in traiectul for descendent diferitele segmente ale sistemului nervos central )
ating - tara sa sufere intrerupere - motori din nucleii nervilor
cranieni, sau din coamele anterioare ale maduvei. Aceste fascicole
denumirea de fascicul geniculat sau coniconuclear sau bulbar ) de fascicul
piramidal sau corticospinal. Ele se inai desemneaza, prin termenul generic de
cai piramidale ji reprezinta caile motricit(ii voluntare. Alte cai in schimb se
intind direct de la scoarta la nucleii de origine nervilor moto, ci sufera
serie de intrerupe la nivelul unor centri subcorticali. Totalitatea acestor cai
denumirea de cai extrapiramidale.
Din punct de vedere functional, cele doua categorii man de cai
piramidale ji extrapiramidale - sunt in fond intim legate intre ele, ambele
445

 FUNCTZONALA SZ5TEMULU NERVOS CENTRAL

ac)iond in mod coordonat asupra can finale comune, neuronii motori din
nucleii nervilor cerebrali sau motori din coamele anterioare ale
maduvei. Din combinarea impulsurilor nervoase care circula prin cele doua
sisteme rezulta impulsul efector armonios ) coordonat care pleaca de la acejti
neuroni la periferie.
10.2.1. Cile piramidale
Caile piramidale iau najtere din zona motorie lobului frontal, con(inand
peste un milion de fibre. Mai mult de jumatate din ele sunt mielinizate. Dintre
cele mielinizate, marea lor majoritate sunt fibre sub(iri ji numai foarte mica
parte fibrelor provin de la celulele gigantopiramidale ale lui Betz din
circumvolutia precentrala. Numarul celulelor lui Betz intrece putin cifra de
30 000 ) deci fibrele pe care le fumizeaza (probabil cele mielinice groase)
reprezinta decat 3-4% din totalul fibrelor can piramidale. pae din restul
fibrelor provin din celulele piramidale mijlocii ji mici din campurile 4 ale
lobului frontal. Provenienta aproximativ 40% din nu este inea precizie
cunoscuta.
Componentele cailor piramidale reprezinta deci axonii unor celule din
scoan,a cerebrala. Ace)ti axoni pomesc de la suprafata relativ intinsa ) se
indreapta inspre centrul hemisferelor cerebrale. Aici fibrele nervoase se aduna
intr- manunchi din in inai strs, care trece prin stramtoarea numita
capsula intema printre nucleii centrali ji patrunde astfel in trunchiul cerebral,
unde se plaseaza in regiunea piciomlui.
In pedunculii cerebrali calea piramidala ocupa cele 2/3 mijlocii ale
piciomlui. Mai jos, ibrele transversale ale puntii disociaza fasciculul, paa aici
unitare, intr-o serie de fascicule secundare. Cele inai multe ram in picior, insa
manunchi de fibre trece in calota, unde merge ,,contra curentului" in
grosimea panglicii lui Rei1, formand fibrele aberante ale caii piramidale. In
bulbse reface unitatea caii piramidale care redevine un fascicul compact, situat
la nivelul piramidei anterioare, de unde fasciculul ji-a luat denumirea.
La nivelul capsulei inteme, fasciculul geniculat se alta la nivelul
genunchiului, iar fasciculul piramidal in bra 1 ei posterior. Somatotopia
ibrelor este urmatoarea: la nivelul genunchiului trec fibrele pent extremitate
cefalica, dupa care urmeaza, in directie posterioara, fibrele pentm membl
supenor, trunchi ji membrul inferior. In pedunculii cerebrali calea piramidala
ocupa paea mijlocie piciomlui. Fibrele pent membrul infeor se afla
lateral, cele pentru trunchi la mijloc, iar cele pentm membrul supenor medial.
Aceasta somatotopie fibrelor dispare la nivelul pun(ii data disocierea
fasciculului, dar reapare inai jos ji se poate recunoaJte clar in maduva cervicala
superioara. Daca lm in considerate la nivelul scoart,ei frontalei ascendente
musculatura memblui inferior este reprezentatii in regiunea ei superioara (5i
446

A NATO \IA FUNCTIONALE 5T.5T \ULUI . NERVOS CEMTRAL

pe lobului paracentral) iar de aici in directia descendenta urmeaza zonele de
proiectie ale trunchiului, membrului supenor ) extremitatii cefalice, ne putem
da scama in ansamblu calea piramidala sufera torsiune in drumul ei
descendent. Datonta acesi proces de torsiune, fibra pentru membrul inferior
care luat najtere in regiunea superioara circumvolutiei prerolandice trece
prin bratul posterior a1 capsulei inteme, pentm sa ajunga in cele din urma
intr-o pozitie laterala la nivelul tnchiului cerebral ji maduvei spinarii.
La nivelul pon,iunii inferioare bulbului are loc fasciculului
piramidal, 80-90% din fibre se incruci jeaza ji trec in cordonul lateral de partea
opusa maduvei, unde coboara paa in partea ifeoara acesteia, sub
denumirea de fasciculul piramidal incrucijat. Restul de alcatuiesc
fasciculul piramidal direct, care coboara in cordonul anterior de aceeaji pae
planului mediosagital in care se aflau ) in tmnchiul cerebral. Aceasta modalitate de gmpate ibrelor nu este insa absoluta. Se pare fasciculul
piramidal incruci jat poate contine un num destul de important de fibre
homolaterale. La nivelul decusa(iei, primele care se incruci)eaza sunt cele
aflate intr-o pozi(ie laterala in bulb (fibrele pentru membrul inferior). Pe
se incruci jeaza succesiv celelalte fibre, situate din in inai medial. Trebuie
sa semnalam pot exista numeroase variante individuale in ceea pve jte
incrucijarea piramidelor. Proport,ia fibrelor incruciate poate h inai mare sau
inai mica ji poate Ii inegala in cele doua jumatati simetrice ale maduvei.
In cordonul lateral al maduvei exista topografie precisa ibrelor in
sensul in grosimea fasciculului piramidal fibrele diferitelor grupi
musculare sunt gmpate, alcatuind lamele subtiri. Aceste lamele sunt juxtapuse
in cadrul fasciculului piramidal incruci)at, foile unei cepe, in aja fel
fibrele pentru membrul inferior sunt inai laterale, dupa ele urmeaza fibrele
pentm trunchi, iar fibrele pentru membrul supenor sunt: cele inai mediale, in
apropierea substantei cenujii. Fibrele fasciculului piramidal incmci)at se
termina in contact celulele motorii ale coamelor anterioare de aceeaJi parte
fasciculul considerat. Fasciculul piramidal direct ocupa zona variabila din
cordonul anteor in raport numarul inai mare sau inai mic de cuprinse
in el. Tot in rapo acest numar se pare este ) lungimea fasciculului. De
obicei un fascicul gros este inai lung, pe cid unul subtire este inai scurt.
Fibrele fasciculului piramidal direct sunt homolaterale, coboara in cordonul
lateral de aceeaJi pae hemisfera cerebrala din care au provenit, inainte de
terminare insa fibrele traverseaza linia mediana comisa alba ji se termina
in contact celulele motorii din coamele anterioare de partea opusa hemisferei
din care provin. Deci in realitate nici fasciculul piramidal din cordonul anterior
nu este direct, ci componentele lui se incrucijeaza. Aceasta nu este
insa concentrata intr-o zona redusa la cel precedent, ci dispersata Ji are loc
etaj etaj, la nivelul termina!iunii fibrelor.
447

ANATOMA

FUNC

ONAL\

5ISTEMULU NERVOS CENTRAL

Fibrele ambelor fascicule piramidale se pun in legatura cu celulele

motoare din coamele anterioare ale maduvei. Contactul, in covarJitoarea
majoritate cazurilor, nu este direct, ci se realizeaza prin intermediul unor
celule de asociaJie ale aparatului elementar.
Fasciculul geniculat (tractus corticonuclearis) reprezinta partea din caile
piramidale care se pune in legatura nucleii motori ai nervilor cerebrali. La
nivelul circumvolutiei frontale ascendente
reprezentarea conicala
musculaturii extremitatii cefalice are loc, in ordinea inversa succesiunii lor
in pozi(ie verticala, ci in succesiunea lor reala, in sens superoinferior. Cercetari
inai noi au evidenJiat atat in zona motoare cat ji in cea senzitiva din jurul
scizuri lui Rolando un a1 doilea camp de reprezenri conicale, pe operculul
frontoparietal inferior, ascuns in profunzimea scizurii lui Sylvius. Pe campul 2
senzitiv sau 4 motor, proiec)ii1e periferiei sunt reprezentate in dimensiuni
mult inai reduse in ordinea succesiunii lor natale in statiunea verticala.
Fasciculul geniculat intra in regiunea capsulei intee pe care strabate la
nivelul genunchiului. Trece pe urma in piciorul trunchiului cerebral pe care-1
strabate paa la anumite nivele, unde din el se desprind manunchiuri de ,
care se pun in contact nucleii motori ai nervilor cranieni. Fibrele care merg la
nucleul facialului se desprind din fasciculul geniculat ji se indreapta la nivelul
puntii in contra curentului in grosimea panglicii lui Reil, sub denumirea de pes
lemniscus. Fibrele fasciculului geniculat se incruci)eaza in pae, fasciculul
piramidal, iar in parte raman homolaterale ji se epuizeaza in contact nucleii
motori ai nervilor cranieni, deci nucleii nervilor: oculomotor, trochlear,
masticator, abducens, facial, glosofaringian, vag, accesor ji hipoglos. Cele in
legata musculatura inervata de ramura inferioara nervului facial ji de
nervul hipoglos sunt aproape in totalitate incmcijate. Pentru ceilalJi nuclei
exista pe langa fibre incrucijate ) multe fibre care provin din hemisferele de
aceeaji parte.
Fibrele fasciculului geniculat pentru nucleii nervilor motori ai globului
ocular pomesc din pon,iunea posterioara circumvo1u(iei 2-a frontale (gyrs
frontalis medius) aria 8 ) formeaza entitate denumita de unii fasciculul
oculocefalogir. Acest fascicul este separat la origine Ji se confunda
fasciculul geniculat la nivelul genunchiului capsulei inteme. Mai jos, in punte,
componentele fasciculului se separa din nou de calea pnncipala ) trec in
panglica lui Rei1, intrand in constitutia piciomlui lemniscului. Fibrele
fasciculului oculocefalogir se pun in contact, dupa , nucleii
perechilor III, IV (i VI, iar cele inai joase cu nucleul spinal a1 perechii XI.
Fasciculul oculocefalogir, in colaborare fasciculul longitudinal medial
vehiculeaza impulsuri nervoase in legatura miJcarile conjugate ale globilor
oculari ji cu miJcile asociate ale capului (per. XI). Trebuie sa specificn

448

ANATOM TA FUNC

ONAL STSTEMULUI NERVOS CENTRAL

legatura dintre brele fasciculului oculocefalogir ) nucbii motoii oculari nu se

face direct, ci prin intermediul substan(ei reticulare.
Calea piramidala, considerata in ansamblu, reprezinta de fapt un amestec
de cai motorii. Dupa cum are vazut, fibrele ei provin din inai multe sectoare ale
scoart,ei cerebrale. Pe de alta parte se pare , inai ales la nivelul maduvei, intre
fibrele piramidale se amesteca Ji fibre ale cdilor extrapiramidale.
Dupa concep(ia jcolii pavloviene, neuronii caii piramidale au inai mult
valoarea unor neuroni de asociatie, deci efectori, in sensul strict a1
cuvantului. Elementul efector propriu-zis este celula motoare din cornele
anterioare ale maduvei sau din nucleii motori at nervilor cerebrali. Aja-zisele
mi)cari voluntare nu sunt innascute, ci reprezinta achizi(ie experien(ei
individuale. Pe masura la omul tar se instaleaza ) se dezvolta functiile
scoart,ei cerebrale, aceasta primeJte in mod constant impulsi proprioceptive de
la aparatul locomotor. Contrac(ia unui grup muscular anumit, este in mod
constant iegistrata de anumite gpuri celulare ale analizatorului motor. Cu
timpul se stabilejte legata temporala intre excita)ia diferitelor celule
conicale ji impulsul motor a1 celulelor nervoase efectoare propriu-zise. Prin
inchiderea corticala acestui circuit ia najtere un reflex condi!ionat, in cele din
urma aceste legaturi reflex condiJionate se fixeaza gra(ie unor legaturi
morfologice, care leaga zona conicala analizatolui motor de celulele
motoare propriu-zise. Aceste legaturi sunt reprezentate de fibrele caii
piramidale. ocazia mi jcarilor ) deprinderilor inva(ate in cursul vie[ii
individului, legaturile dintre scoan,a Ji celulele motoare se largesc ji se
perfec(ioneaza din in inai mult. Evo1u(ia filogenetica are mare
importan(a in formarea fasciculelor sistemului nervos central. Caile unor reflexe
condi(ionate, constant batatorite de-a lungul genera(ii1or, se fixeaza in cele din
urma sub forma unor cai morfologice bine definite.
Leziunile sistemului piramidal au repercusiuni care variaza dupa locul
unde are loc procesul morbid. Leziuni ale scoart,ei dau tulbari motorii inai
limitate, dat fiind intinderea mare proiec(iei conicale motricitatii. in schimb,
procesele patologice la nivelul capsulei inteme sunt deosebit de grave, intrucat,
din cauza condensarii cailor descendente intr-un loc ingust, leziuni mici pot
distinge un num mare de fibre. De obicei, in urma leziunilor de la acest nivel
survin hemiplegii sau paralizii intinse. Distingem inai limitate ale fascicolelor
piramidale la nivelul etajelor inferioare pot provoca paralizii care intereseaza un
numar inai redus de mu jchi, din cauza dispozi(iei somatotopice speciale din
interioml acestor cai.

449

10.2.2. Cile extrapiramidale

Sub denumirea de cai extrapiramidale sunt cuprinse toate caile motorii,
descendente, care fac pae din fasciculul piramidal sau geniculat, in cadrul
lor putem distinge, din punct de vedere morfologic, doua categorii de fascicule.
Unele pleaca de la scoan,a cerebrala, iar altele din nucleii subconicali. Aceasta
diferen(iere inseamna insa ultimele ar fi tot sub dependen(ii conexului
Scoarta controleaza Ji coordoneaza activitatea forma(iuni1or subconicale Ji deci
!ine sub dependen!a sa ji caile care pleaca de la nivelul lor.
Din punct de vedere func(iona1 putem distinge, de asemenea, doua
categorii de cai subcorticale. Unele pleaca de la scoarta (i dupa un traiect inai
450

 Fco cRv +
mult sau inai pu(in complex, trecid prin nucleu cenujii subcorticali se intorc
tot la scoan,a cerebrala. Altele in schimb, avand ace1a)i punct de plecare ji
primele ji trecand, de asemenea, prin nucleii subcorticaili se indreapta catre
etajele inferioare ale sistemului nervos central, punandu-se in legatura
neuronii efectori propriu-ziJi. Cate extrapiramidale sunt alcatuite din
in1i(uirea unor fascicule scurte, fragmentare in opozi(ie fibrele lungi ale
fasciculului piramidal. Sistemul extrapiramidal nu este in legatura directa
excita(ii1e sosite din mediul exterior sau interior. Acestea ii parvin doar prin
intermediul altor formatiuni, scoart,a, diencefalul etc.
Sistemul piramidal este sistemul activita(ii motorii voluntare. Sistemul
extrapiramidal este un aparat motor involuntar. E1 intervine in controlul ji
corectarea mi)cari1or voluntare ) tonusului muscular, atat in statica cat ) in
dinamica. Actiunea sistemului extrapiramidal se exercita atat asupra zonelor
motorii din scoart,a cerebrala, cat ji asupra centnlor efectori din etajele
inferioare.
Controlul cortical asupra activitatii motoare diferitelor campi corticale
se face prin intermediul trei circuite, care trec nucleii subcorticali ai
sistemului extrapiramidal. Din cnpurile 4 ) 6 pleaca un circuit care trece prin
putamen, globul palid, talamus ji se intoarce la campurile 4, 48, 45 ) 6.
Actiunea lui este de franare activitatii motorii. Lezarea acestei cai da na jtere
hiperkmezii ji tremurari, cu punctul de plecare din campul 6.
A1 doilea circuit pome jte din campurile 4, 6 ji 8. Drumul lui trece prin
nucleul palid, nucleul subtalamic at lui Luys, locus niger, nucleul roju ji
talamus. De aici pleaca care se termina in subdiviziunile campului 4. )
aceasta cale are actiune inhibitoare asupra motricitatii. Cand are loc
intrerupere circuitului, regiunea prerolandica tnmite prin
intermediul
fasciculului piramidal ji substantei reticulare, impulsuri catre nervii motorii
care provoaca tremuraturi in starea de repaus.
ultima cale pleaca, de asemenea, din campurile 6 ji 8, trece prin nucleii
puntii, scoart,a cerebeloasa, nucleii din!ati, talamus ji se termin in campul 4.
varianta circuitului urmeaza calea nucleilor din(ati accesorii (nucJens globosus
/ embo/ /Jorm/ s), talamusului ) se termina in corpul striat. Aceasta cale poten(eaza impulsurile motorii corticale voluntare, intreruperea ei cauzeaza tulburari
in executarea mijciirilor , de precizie, care devin necoordonate,
tremuratoare.
10.2.2.1. Cile corticale extrapiramidale
Calea motoare cerebeloasa este compusa din in1an(uirea urmatorilor
neuroni: corticopontin, pontocerebelos, cerebelodentat j1 dentobric.
Zonele conicale care trimit fibre conicopontine sunt precizie cunoscute;
se pare insa to(i lobii encefalului dau tere la asemenea forma(iuni. Se
cunosc fibrele care pleaca din gyrusul precentral Ji care merg paa la punte
451

ANATOM\ FUNC

ONAL

55TEMULU1 NERVOS CENTRAL

impreuna cu fibrele piramida . Fasciculul frontopontin a1 mr Arnold pleaca din

zona premotone ) coboara in piciorul pedunculului cerebral, medial de fasciculul piramidal. Fasciculul temporopontin al lui Turck provine din 1otu1
temporal, trece sub nucleul lentiform ji lateral de fasciculul piramidal in
piciorul peduncular. Se presupune exista ji Eibre care pleaca din lobul
parietal ) occipital, care coboara impreuna cele temporopontine.
Toate ibrele corticopontine se termina in legatura nucleii pun(ii. De la
acejtia pleaca, prin pedunculii cerebelo ji ji mijlocii cale pontocerebeloasa la
scoan,a neocerebelului. Neonul cerebelodentat une)te scoar|a nucleii dinta(i. De la acejtia din urma, calea se continua dentorubrice care pe calea
pedunculilor cerebeloji superiori ajunge in nucleul roju ) regiunea suboptica.
De la aceste niveluri, impulsul nervos folosejte cate descendente motorii ale
sistemului extrapiramidal: brospinal, rubroreticular, fasciculului central at
calotei etc.
Pe langa calea conicopontocerebeloasa, scoan,a cerebrala inai este legata
prin cai descendente ji de alte formatiuni. Au fost astfel descrise fibre:
conicostriate,
din campurile 4s, 8 s 2s pent nucleul caudat ji
din 4 ji 6 pentru putamen;
conicopalidale, din campurile 4 ji 6;
corticobrice, din campurile, 4s, 6, 3 ji 5;
coiconigce, din l 4, 6 ji 8;
conicoreticulare, din campuri 4, 6 ji 8;
corticotectale, din campul 19;
corticocerebeloase, care pleaca din gyrusul precentral, coboara impreuna
ibrele piramidale ji, incmci and oliva bulbara, ajung
la scoart,a
cerebeloasa, prin intermediul pedunculului cerebelos inferior.
10.2.2.2. Cile subcorticale extrapiramidale
Caile subconicale extrapiramidale provin din nucleii subconicali at
sistemului extrapiramidal ji coboara catre nucleii motorii propriu-zi)i. Exista un
singur fascicul inai lung fasciculul mbro-spinal. Acesta 5i-a pierdut la om
importanta pe care avut-o la mamiferele inferioare. Fibrele sale provin din
port,iunea magno-celulara nucleului roju. Fasciculul se incrucijeaza dupa
luat najtere ji coboara prin trunchiul cerebral intr-o pozi(ie laterala. A)ungd
la nivelul maduvei spinali, se gasejte in cordonul lateral, inaintea fasciculului
piramidal incrucijat. Fasciculul rubrospinal da see de pentru nucleii
motori ai nervului facial Ji tgemen ji se termina in contact celulele
efectoare din coamele anterioare ale maduvei spinii. Nu coboara de obicei
inai jos de maduva toracia.
Paea parvocelulara nucleului roju da tere unor Eibre care coboara la
oliva bulbari, impreuna fibrele talamoconicale alcaind partea cea inai
452

ANATOMTA FUNC

ONAL S5TEMULU1 NERVOS CENTRAL

importanta fasciculului central al calotei. Aceasta cale este continuata inai jos,
inspre maduva spinarii de fasciculul olivospinal.
's// centrul / calotei (tractus tegmentalis centralis), este un
fascicul complex, bine conturat in calota trunchiului, cerebral (tegmentum), inai
ales in etajele superioare. Fibrele care intra in compozi(ia sa provin din globul
palid, nucleul roju, substan(a reticulara ) din oliva cerebeloasa. Ele se termina
inai ales in oliva bulbara ji unele componente ) in substanta reticulara. Se pare
in grosimea fasciculului central at calotei ar trece ) ascendente.
Fibrele mbroolivare pot fi intrerupte prin substanta reticulara, existand in
acest caz in cadrul fasciculului central at calotei neuroni rubroreticulari. Tot in
grosimea acestui fascicul trec fibre palido i rubroreticulare, care se continua
insa in jos cu alt fascicul descendent fasciculul reticulospinal. Elementele
fasciculului reticulospinal se gasesc dispersate in cordonul anterolateral a1
maduvei spinarii. De la acejtia din urma coboara in maduva fasciculul
vestibulospinal.
Caile subconicale extrapiramidale sunt strabatute de impulsuri care provin
din scoa sau din nucleii subconicali. Ace jti nuclei subconicali sunt in numar
de jase: corpul striat, globul palid, nucleul subtalamic a1 lui Luys, locus niger,
nucleul ro)u a1 lui Stilling, ) nucleii centrali ai cerebelului. La ace)ti nuclei se
adauga ji substan(a reticulara trunchiului cerebral.
Corpul striat poate h socotit un mare centru de asociatie
telencefaiului. E1 este in legatura scoart,a cerebrala ji talamusul. Eferen!
e1e sale merg la nucleul palid. Nucleul palid este mare nucleu motor.
Aferen(e1e sale provin mediat din scoart,a cerebrala, prin corpul striat ji talamus.
Palidul prin fibrele sale eferente este in legatura ceila1!i nuclei at trunchiului
cerebral: nucleul subtalamic, locus niger, nucleul ro)u, substanta reticulara,
precum ) cu hipotalamusul.
Corpul striat coordoneaza excitatiile venite de la scoa , talamus ji
hipotalamus Ji le transmite globului palid. Acesta, la randul sau, le transmite
nucleilor care este in conexiune, de unde impulsul nervos ia calea
formatiunilor efectoare propriu-zise.
Nucleul roju pe langa legaturile sale superioare nucleul subtalamic ji
globul palid reprezinta staJie importanta de intrerupere pe calea eferen)e1or
cerebeloase, care de aici, pot deveni atat ascendente, spre talamus Ji coex, cat
ji descendente.
De la nucleii situati in zona grani(ei diencefalo-mezencefalice, excita(ia
extrapiramidala poate urma calea substantei reticulare, formata din inlantuiri
multiple de . ( pe de alta pae excitatia poate trece Ji prin
fasciculele inai lungi, cum sunt fasciculu rubroolivo- ji reticulospinal.
Toate aceste cai extrapiramidale ajung in ultima analiza la celulele
motoare, efectoare propriu-zise.
453

ANATON\1A FUNC

ON4L4

5ISTEMULU1 NERVOS CENTRAL

454

AM ATOI\I\7 FUNCTTON4L SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

455

CUPRINS
CAPITOLUL 1 No(iuni generale despre sistemul nervos central..

1.1.

For

marea sistemului nervos central...

1.2.
ctura sistemului nervos central...

9
Stru
11

1.2.1.
ronul.

Neu
11

1.2.2.
roglia ..

Nev
17

1.3.
a nervoas...

Fibr
20

1.4.
vul. .

Ner
23

1.4.1.
icularita(i morfologice. .

Part
23

1.4.2.
icu1arita(i func(ionale...

Part
29

1.5. Sinapsa..

33

1.5.1. Particularitati morfologice. .

33

l .5.2. Particularitati func(ionale .

37

1.6.
dalita(i senzitive..

Mo
42

1.7.
generarea ) regenerarea nervoasa...

De
43

1.8.
lexul elementar..

Ref
44

CAPITOLUL 2 Mduva spinrii..

47

2. 1. Configura !ia extema...

50

2.2. Configura(ia itea...

52

2.2. 1. Meningele...

52

2.2.2. Canalul ependimar...

54

2.2.3. Substanta cenujie...

54

2.2.4. Substan(a alba...

63

2.2.5. Varia(ii regionale ale maduvei..

70

2.2.6. No(iuni de topografie radiculovenebral...

72

2.2.7. Vasculariza(ia maduvei spini...

72

467

ANATOMTA FUNC

ONAL

4 515TEMULUZ NERVOS CE|TRAL

CAPITOLUL 4. Nervii cranieni........................

"""

191

CAPITOLUL 5. Cerebelul..............................................................................

237

5.1. Configuratia externa..............................................,.....................................

239

5.1.1. A)ezare ji raporturi.........................................................................

239

5.1.2. Forma ji dimensiuni........................................................................

239

5. 1.3. Legaturile cerebelului.....................................................................

248

468

267

CAPITOLUL 6. Diencefalul.

6. 1. Configuratie externa..
6.2. Configuratie intema.......................................................,........ .,,
6.2.1. Talamusul.........................................................................,.,
6.2.2. Metatalamusul...................................................................

- .
. . .

- -

.. .. . . .

---

6.2.3. Epitalamusul...............................................................,...................

-"3

6.2.4. Hipotalamusul.................................................................................

-9c

6.2.5. Subtalamusul..................................................................................

308

6.3. Yentriculul at III-lea cerebral......................................................................

3 12

CAPITOLUL 7. Emisferele cerebrale.................................,..........................

315

7,1. Configuratia externa...................................................................................

3 17

7. 1.1. Marginile hemisferelor...................................................................

317

7.1.2. Fe(e1e hemisferelor.........................................................................

318

7.2. Formatiunile interhemisferice.....................................................................

33 l

7.2. l. Corpul calos....................................................................................

33 1

7.2.2. Fornixul..........................................................................................

335

7.2.3. Comisura alba anterioara................................................................

33 7

7.3. Sistemul limbic.............................................................................................

337

7.4. Configuma(ia intema...................................................................,.................

346

7.4.1. Substan(a cenujie...........................................................................

346

7.4.1.1. Scoaa cerebrala...............................................................

346

7.4. 1.2. Nucleii elencefalului.........................................................

372

7.4.2. Substanta alba.................................................................................

381

7.5. Ventriculii laterali cerebrali........................................................................

3fl5

469

\ N4TOM1\

FUNC

ONAL

SZSTEMULUZ NERVOS CENTRAL

CAPITOLUL 8. Meningele.............................................................................

39 l

8. l. Dura mater..................................................................................................

393

8.1. 1. Dura mater spinala..........................................................................

393

8. 1.2. Dura matem cerebrala.......................................................................

394

8.2. Arahnoida....................................................................................................

398

8.3. Pia mater.....................................................................................................

400

CAPITOLUL 9. Vasculariza(ia creierului....................................................

405

9. 1. Aerele creierului.......................................................................................

407

9. 1.1. Aera carotida interna....................................................................

407

9. l .2. Aera bazilara................................................................................

41 1

9.2. Venele creierului.........................................................................................

413

9.2. 1. Venele cerebrale supericiale............,.............................................

413

9.2.2. Venele cerebrale profunde......................................................,.......

415

9.3. Sinusurile venoase ale durei mater..............................................................

416

CAPITOLUL 10. Cile de conducere ale sistemului nervos central..................42 1

10.1. Caile ascendente..................................................,..............,......................

424

10. l . 1. Caile ascendente de origine medulara..........................................

425

10. 1.2. Caile ascndente de origine craniana.............................................

433

10.1.3. Caile ascendente ale sistemului reticular .........

445

10.2. Cate descendente.................................................,....................................

445

10.2. 1. Caile piramidale............................................................................

446

10.2.2. Caile extrapamidale...................................................................

450

10.2.2. 1. Caile conicale extrapiramidale........................................

451

10.2.2.2. Caile subconicale extrapiramidale......,............................

542

BLIOGRAFIE SELECTIVA......................................................................

470

457