CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE ,,RAISA PACALO’’

CATEDRA DISCIPLINE FUNDAMENTALE

DISCIPLINA ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

Date generale despre encefal-

compartimente, structură şi funcţii.
 Plan
1. Encefalul – generalităţi.Părţile componente şi
segmentele encefalului.
2. Bulbul rahidian – structură şi fiziologie.
3. Metencefalul - parţi component structura şi
funcţii.
4. Mezencefalul - Structura şi funcţii
5. Diencefalul - parţi componente, structură şi
funcţii.
6. Telencefalul - structură şi funcţii.
7. Fiziologia encefalului.
 Anatomia si fiziologia creierului
Sistemul Nervos Central se poate împarți din
punct de vedere anatomic în doua elemente:

Maduva spinarii
și Encefal
 Encefalul este alcatuit din cinci
segmente:
1. Mielencefalul sau bulbul rahidian.
2. Metencefalul sau creierul posterior
3. Mezencefalul sau creierul mijlociu
4. Diencefalul sau creierul intermediar
5.Telencefalul (consta din două emisfere
cerebrale).
 Bulbul rahidian
-Este situat între Metencefal și Măduva
spinării.
-În partea superioară bulbul rahidian
trece în puntea lui Varolio, iar părţile
lui laterale se prelungesc în
pedunculii inferiori ai cerebelului
-Pe faţa ventrală a bulbului, de fiecare
parte a fisurii mediane anterioare se
află două cordoane reliefate –
piramidele, iar lateral de ele - olivele.
-În bulbul rahidian se află nucleele
perechilor
IX – XII ale nervilor cranieni
 Fiziologia Bulbului rahidian
Îndeplineşte două funcţii - reflexă şi de conducere.
1) de protecţie: tusea, strănutul, clipirea, lăcrimarea, voma;
2)alimentare: sugerea, deglutiţia, eliminarea sucului glandelor
digestive;
3) cardiovasculare, care reglează activitatea inimii şi a vaselor
sangvine;
4) în bulbul rahidian se află centrul respirator, care
funcţionează în mod automat şi asigură ventilaţia
plămânilor;
5) în bulbul rahidian şi punte sunt situate nucleele vestibulare.
 Funcția de conducere
Prin bulbul rahidian trec căile de conducere,
care prin legături bilaterale unesc scoarţa,
diencefalul, mezencefalul, cerebelul şi
măduva spinării.
Căi piramidale și extrapiramidale.
 Metencefalul
Include puntea lui Varolio şi cerebelul.
Puntea (puntea lui Varolio) superior se învecinează
cu mezencefalul (cu pedunculii cerebrali), inferior cu
bulbul rahidian.

În partea ventrală a punţii se află concentraţii de substanţă

cenuşie – nucleele proprii ale punţii Varolio, iar în cea
dorsală se află aglomerări de substanţă cenuşie – nucleii
perechilor V, VI, VII, şi VIII de nervi cranieni.
În partea posterioară a punţii trec sistemele de fibre
ascendente şi descendente.
 
 Cerebelul
Cerebelul este situat posterior de punte şi de partea
superioară a bulbului rahidian şi se află în fosa
posterioară a craniului.
Cerebelul este format din două emisfere şi porţiunea
mediană, numită vermis.
Scoarţa cerebelului este alcătuită din substanţă
cenuşie, care formează circumvoluţii înguste
despărţite prin fisuri care împarte în lobuli.
Porţiunea centrală a cerebelului este alcătuită din
substanţă albă, în care se află conglomeraţii de
substanţă cenuşie – nucleii cerebelului
 Fiziologia Cerebelului
Spre cerebel se îndreaptă căile conductoare aferente,
care conduc impulsurile nervoase de la
proprioreceptorii muşchilor, tendoanelor, ligamentelor,
de la nucleele vestibulare ale bulbului rahidian,
nucleele subcorticale şi scoarţa emisferelor mari.
La rândul său, cerebelul trimite impulsuri spre toate
regiunile SNC.
Consecinţele extirpării cerebelului este celebra triadă de
A – astazie, atonie şi astenie. Cercetătorii ulteriori au
mai adăugat– ataxia.
• Ventriculul IV reprezintă cavitatea
rombencefalului (a bulbului rahidian şi a
metencefalului).
• Peretele anterior sau planşeul ventriculului IV se
numeşte fosă romboidă.
• Fosa romboidă are o importanţă vitală deosebită,
deoarece aici sunt localizaţi nucleii perechilor de
nervi cranieni V-XII.
 
 Mezencefalul
Include pedunculii cerebrali, situaţi ventral, şi
tectul, situat dorsal.
Cavitatea mezencefalului e reprezentată prin
apeductul creierului (apeductul Sylvius).
 Pedunculii cerebrali
reprezintă două coloane longitudinale, care apar
din punte şi pornesc anterior şi lateral spre
emisferele dreaptă şi stângă.
În pedunculul cerebral se evidenţiază substanţa
neagră.
Substanţa neagră este constituită din două
porţiuni :
posterioară– tegmentul mezencefalului
anterioară– baza pedunculului cerebral.
În tegmentul mezencefalic îşi au sediul nucleii
mezencefalului şi tot prin el trec căile
conductoare ascendente.
Baza pedunculului cerebral constă în
exclusivitate din substanţă albă – pe aici trec
căile conductoare descendente.
 Fiziologia mezencefalului
Mezencefalul are un rol important în reglarea
tonusului muscular şi în realizarea reflexelor
posturale datorită cărora este posibilă poziţia
ortostatică şi mersul.
Nucleele senzitive îndeplinesc un şir de funcţii reflexe
importante. Reflexul de orientare , adică întoarcerea
capului spre lumină,are loc schimbarea diametrului
pupilei şi a curburii cristalinului (acomodarea), ceea
ce contribuie la vederea clară a obiectivului.
 Diencefalul
este situat sub emisferele
cerebrale şi include
următoarele porţiuni:
• regiunea talamică (creierul
optic), situată în partea dorsală
a diencefalului și include
(talamusul, metatalamusul şi
epitalamusul).;
• hipotalamusul, care întruneşte
regiunile ventrale ale
diencefalului.
Drept cavitate a diencefalului este
ventriculul III.
Talamusul constă din substanţă cenuşie, în care
se disting aglomerări aparte de celule nervoase
(nucleii talamusului), separate prin straturi de
substanţă albă. În prezent se disting până la 40
nuclei, care exercită diferite funcţii.
Metatalamusul – este reprezentat prin
formaţiuni pare – corpii geniculaţi lateral şi
medial.
Epitalamusul - include corpul pineal care se
leagă de talamii optici.
În componenţa
hipotalamusului se
disting trei regiuni
fundamentale de
aglomerări a unor grupuri
de celule nervoase,
diverse ca formă şi
dimensiuni: regiunea
anterioară, regiunea
intermediară şi regiunea
hipotalamică dorsală.
 Telencefalul
Telencefalul constă din două
emisfere cerebrale, separate prin
fisura longitudinală şi unite în
profunzimea ei prin corpul calos
Fiecare emisferă a encefalului
constă :
• substanţă cenuşie periferică –
scoarţa cerebrală
• substanţă albă, situată în
profunzimea ei şi conţinând
aglomerări de substanţă cenuşie,
care constituie nucleii bazali.
 Fiecare emisferă se împarte în cinci lobi:
frontal, parietal, occipital, temporal şi insula –
un lob ascuns în profunzimea şanţului lateral.
Drept linie limitrofă dintre lobul frontal şi cel
parietal serveşte şanţul central;
dintre lobul parietal şi lobul occipital – şanţul
parietooccipital.
Lobul temporal este separat de ceilalţi lobi prin
şanţul lateral.
Scoarta sau cortexul emisferele cerebrale-
prezinta un strat de substanța cenușie cu
grosimea de 4 mm și este formata din straturi
de celule nervoase si fibre care sunt aranjate
intr-o anumită ordine.
Nucleii bazali prezinta aglomerari de substanta
cenusie in interiorul emisferelor.
 Fiziologia scoartei cerebrale
Zone motorii se gasește în circumvoluțiune precentrală.
Zone senzoriale
Sensibilitatea cutanata se gasește în circumvoluțiune
postcentrală.
Sensibilitatea proprioceptiva în circumvoluțiune
precentrală și postentrală.
Zona optica în lobul occipital.
Functia auzului este asigurată de lobii temporali.
Zona olfactiva se află la baza creierului.
VĂ MULTUMESC!!!
 Bibliogrfie:
Nr. Denumirea resursei Locul în care poate fi consultată/ accesată/ procurată resursa
crt.
 

1. Sv.Cheptanari, Anatomia si fiziologia omului, Tipografia centrala Bibliotecă CEMF „ Raisa Pacalo ”.
2013.

2. Ştefăneţ M., Anatomia omului. Vol. I – IV. Chişinău, Centrul Bibliotecă USMF „ N. Testemiţanu ”
Editorial – Poligrafic Medicina, 2007. http://www.slideshare.net/Andrei238/anatomie-vol1

3. Sapin M., Anatomia omului. Vol. I Şi II. Chişinău, Universitas, 2000. Bibliotecă CEMF „ Raisa Pacalo ”.
http://library.usmf.md/old/ebooks.php?key=b08

4. Niculescu C.: Anatomia şi fiziologia omului. Compendiu, Bucureşti, Bibliotecă CEMF„ Raisa Pacalo ”.
Corint, 2009.  
 
6. Papilian V.: Anatomia omului. Vol. I-IV. Editura didactică şi Bibliotecă USMF
pedagogică, Bucureşti, 2009. www.rairarubiabooks.com/related-pdf-anatomia-omului-papilian-vol-i.html

9. Ştefăneţ M., Ştefăneţ I., Anatomie preventivă. Chişinău, Centrul http://library.usmf.md/old/elist.php

Editorial – Poligrafic Medicina, 2005. http://library.usmf.md/old/ebooks.php?key=b02

11. Vique – Martin, Atlas al corpului uman. Editura Prut Internaţional, Bibliotecă CEMF
2006. http://www.innerbody.com/indexbody.html.

12. Vorobiova E., Anatomia şi fiziologia. Chişinău, Universitas, 1992. http://library.usmf.md/old/elist.php

CEMF „ Raisa Pacalo ”.

13. www.ms.md  

14. www.sfatulmedicului.ro