CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE

«RAISA PACALO»

Tema:
Cavitatea bucală şi derivatele ei.
Glandele salivare. Digestia în cavitatea bucală.
  repre

stiv
zinta
morf ansam
ologi blul
c si f
e organ
e ce r uncti
ul dig
si abs ealize onal de
orbtia aza d
inger a l i m igesti
ate pr entel a
evacu ecum or
area r si
m

neasi ezidu
milab urilor
Siste

i l e.
 Tubu
l dige

stiv
faring stiv(cav
ele, e itatea
intest sofag bucal
inul s ul, st a,
e și ubtire o macu
ul dig
,intes l,
tinul
gros)
anex
ele tu
bulu
m

vezic i dige
a bili stiv(f
Siste

ara si
pancr icatul cu
easul
)
 FUN
CTII
1.Fun L E AP
ct i e m ARA
o TUL
fragm torie  UI D
entea – apa IGES
2.Fun za si ratul TIV
ctie s trans diges
ec porta tiv
neces r etorie a limen
are d - se c tele;
3.Fun i gestiei r eta suc
ctia d ; urile
ce de e dig diges
grade estie  tive
alime aza p – sucur
n t are rin hi i l e co
4.Fun i n co droliz ntin e
ctia d mpon a prin nzim
e e n t e sim cip iile e
sunt t absor ple;
recut btie –
intern e prin comp
.  pere
tele d onentele
igesti simp
v in m le
ediul
 A L A
A B UC
TAT E pri n
AV I i d i g es t i v
ru
C e g m e n t
b u
n t
l
al tu pregatite
u p
c
e
am
n t
e ra
r i m u ls n t el e su
s t i t u i e si
i n t a p a l i m e p c o n c a l e
z vo
Repre diul carora acelasi tim de corzile piratie.
t e r em e
r a t e .In e m i s e a l a r es
in i i n ge e t e le r t i c ip
tie s su n p a
diges are pentru
z o n a to
re
 TOPOGRAFIE
-anterior-comunica cu exteriorul prin orificiul bucal ,delimitat
superior si inferior de buze;
-posterior-comunica cu orofaringele prin istmul
orofaringian,delimitat in partile laterale de arcadele
palatoglose,superior de palatul poale si inferior de «V»-ul
lingual;
-superior-despartita de cavitatea nazala prin intermediul
palatului.
-inferior-delimitata de structuri musculare,precum muschii
milohioideni,geniohioideni si limba;
-lateral-delimitata de obraji a caror pereti sunt constituiti din
muschii buccinatori;
Cavitatea bucala este compartimentata
de arcadele dentare in:
-vestibulul bucal
- cavitatea bucala propriu-zisa.
DERIVATELE CAVITATII
BUCALE
-Buzele
-Obrajii
-Bolta palatina
-Diafragmul
- Vestibulul faringian
-Limba
-Dintii
-Gingiile
-Glandele salivare
 Buze
le
• Fo
rmati
mem uni musc
brano ulo-
mare a se ca
r o l es re au
la mi t u
mica etic si pa n
• St . rticip
rat u l a
musc muscular
hiul o il con
rbicu
lar al stituie
gurii.
 Obrajii

▪ Formati din muschiul

buccinator.
▪ Fata externa-piele
▪ Fata interna-mucoasa.
 Bolta palatina
Form
ata d
▪ pa in:
latul
▪ pa d ur ;
latul
moal
e;
 Bolta
anter p
ioară alatină es
Sche de p a te for
letul latalu mată
osos l dur. în pa
acope rtea

TINA
rit de al p a
Vălu muco latului d
l pal a asa p ur est
forma tin sa a l at i n ă e
ţiune u pa l .
po zi ţ a t
ie ob cu aspect ul moale
PALA
super l i că , patru este o
io cu l at
poste ară insera marginea er având
ri t s o
inferi oară a pal ă pe marg a antero-
o a in
medi ară este li tului dur, ea
an b ia
baza a luetă sa eră, pe ea r margine
lu u p a
anter etei porne uvula(om rinzându-
A

io s u se
AMI r şi poste c arcurile şorul). La
BOLT

GDA r
LA sa ior între c palatine
u TO a
NSIL re se gase
A PA ş
LATI te
NĂ.
 r ag m ul
Diaf
 �Diafra
este f gmul cav
o rm a itatii
miloh t din bucal

gmul
ioidie cei 2 e
o lam ni car musc
a mu e a hi
la lin scula lcatu
iile m r a in t iesc
corpu ilohio insa d
l osul idien e
aceas ui hio e la
a
ta lam id. In
vente a este ferior
Diafr

rele a
musc nterio intarita de
hiilor are al
super digas e
io r d e trici i
genio musc ar
hioid h ii
ieni.
 ▪
LIMBA
Este u
n
muscu organ
lomem
s de fo brano
rma c
foarte onica,
mobil
in ma ,
sticati cu rol
deglu e,
titie, f
onatie
.
 RAFIE c o r pul
OPO G me nte:
T d i n2 s e g
tui ta
te a l c a
d ac i na
i m ba es t al i ar ra
• Lsi radacina. ispus orizon
l e s t ed
or pu
• vertical. ioara
C
s u p e r
fete:
• 2
infe r i o a ra
n ua cu
r a le c on t i
a t e s e
a r g i ni l d ac i ni i
m ra
• 2
a n te r io a r a a
a r in g e
ata i. nf
• corpul l
F im b i
s e g ase s t e i
t e r i o a ra
at a pos
•
F
 OGIE
RF O L
MO
d in :
t u it a b r o s
Alc a te o fi
l et o s t
h e s u n
⮚ sc c h i c a r e
s a .
m u s u c o a
⮚ din eriti de m
acop m b ii
lu l li
f r e n u a l a
⮚ a li n g u
ig d a l
⮚ a m g u a la
u b l i n
a s
⮚ plic
 NT I I
DI
 Organe dure,albicioase,implantati in alveolele
maxilarelor,avind rol de captare,decupare,triturarea
alimentelor,rol fonetic,in articularea sunetelor.
 UR A
U C T
ST R LU I
NT E
DI
it d in
a l c a tu
tu r a l c i n a ;
r u c a d a
• St , c o l s i r
it a
r o a n a l c a t u
c o e l u i a si
d in t t in a
s ta n ta a m a n ;
u b , a d e n t
• S d e n t i n a c i m
di n
 RE
A L IVA
LE S
N DE
GLA
Glandele salivare se clasifica in:
MARI:
-parotida
-submandibulara
-sublinguala;
MICI:
-labiale
-bucale
-palatine
-linguale
 Glan
 se g
asesc da pa
ramu sub cond rotid
l ver u
tical ctul audi
a l ma
a tiv ex
ducte ndib t er n
le pa u l e intre
r
desch tidieneo i s i pro
buca i d pr trave c e su
la op intr-o rseaz mast l
u s a p a a m oid;
supe p a
rior; coroanei ila mica seterul s
facia prezinta celui de- pe memb i se
l , ca r o rel al do rana
e se a t i l
impa ie intim ea mola
rte in a cu r
r am u nervu
trave r ile s a l
r s ea z l
a gla e si
nda. 
 s ub m Glan
a n d a
Este di bular
i
de m
n fata arim a
ungh ea unei al
marg iului man une si se g
inea p dibul a seste
mioh o sterio a r, acop
plans iloidi ara a erind
eul b a n ; du musc
ucal l ctele hiulu
atera porne i
l de f sc din
riul li
mbii.
 
 Glan
da subli
 Se g
asest ngua
e sub
citev
limba la
Situa a si se
ta dea ducte desch
s u i n p ide p
Duct pra m lanse rin
ul pri uschi ul bu
al gla ncipa ului m cal.
ndei l ilohio
subm insoteste idian
andib canal .
ulare ul ex
virfu si se creto
l pap desch r
i l ei s u ide la
bling
uale. 
 Un am
estec Saliv
alime
cavit
a
de ap
tea bu
a, enz
im e s
a
ntele ca l a p i muc
ce ur e n t r ina i
asem meaza a f u a lub n
e n i i rifica
i e a n
cavit nteractio , enzime gerate. D
a t ea b neaza le din e
ucala c s
decla u aliment aliva
nsand ele d
proce in
diges sul de
t i e ch
imica
.
 Dige
stia
în ca
vitat
e a
Enzim
ele di b u c a
bucal
ce
ă sun
t   am
ge stive
ila pre z en
lă
poliz interv za sa te cav
ahari ine in livar itatea
d a  (
malto delor, tran egradarea ptialina),
z s c
malto a si malt fomand a himica a
za î n aza mido
două c are d nul in
mole e
cule d scompune
e glu
coză.
 
 Dige
stia
în ca
vitat
De as e a
em en
glico ea, saliva b u c a
prote
lubri i n a
c
utiliz
ont in e si  m
l ă
f i er ea ata ca ucus
bolul alime a dj ,o
ui ali ntelo uvan
m en t r și fo t în
produ ar. D rmare
ce de u pă fo a
gluti rmare
în tra tia (i bolusu a
nspor nghit lui se
tu l m i r e a)
asei a ce co
limen nstă
faring tare pri
e in e n
sofag
.
 R Ș IT
SF Â