Sunteți pe pagina 1din 22

CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE ,,RAISA PACALO’’

CATEDRA DISCIPLINE FUNDAMENTALE


DISCIPLINA ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

Particularităţile morfofuncţionale ale


organelor senzoriale.
Structuri receptoare
Analizatorul are trei componente de bază:
- periferică (receptorul care vine în contact cu stimulul din mediu);
- intermediară (fibrele de regulă a trei neuroni - primul aparţinând unui nerv spinal
sau cranian, iar ceilalţi doi sistemului nervos central);( caile senzitive)
- centrală (o arie corticală specifică).
Clasificarea receptorilor
Receptorii pot fi grupaţi în funcţie de:

a) excitantul specific:
- mecanoreceptori, cei care detectează deformările mecanice produse
de atingeri, presiuni, vibraţii (receptorii tegumentari, chinestezici,
acustici, vestibulari);
- termoreceptorii, detectează modificările de temperatură
(terminaţiile nervoase libere);
- fotoreceptorii, pentru lumină (retina);
- chemoreceptorii, sensibili la substanţe chimice specifice (mugurii
gustativi, epiteliul olfactiv, receptorii din sânge pentru oxigen, dioxid
de carbon, ph);
- nociceptori - pentru durere, detectează distrugerile de ţesut
(terminaţiile nervoase libere);
b) localizare:

- exteroceptori, situaţi la suprafaţa corpului,


pentru tact, presiune, durere, variaţii de
temperatură, miros, gust, văz, auz;
- proprioceptori, percep poziţiile şi mişcările
corpului (receptorii mio-articulari, dar şi cei
vestibulari);
- interoceptori, localizaţi la nivelul organelor
interne (viscere), pentru durere viscerală,
senzaţii de foame, sete sau de plin.
Receptorii cutanaţi
• localizaţi la nivelul
tegumentului, mai cu
seamă în piele, dar şi
la nivelul producţiilor,
precum firele de păr şi
unghiile.
Spre deosebire de alţi
receptori care au în
structura lor celule
specializate
pentru detectarea unor
stimuli, cei cutanaţi sunt
reprezentaţi doar de
terminaţii nervoase
(dendritice).
• Terminaţiile nervoase neîncapsulate
Terminaţii nervoase libere
Discuri Merkel

Plexuri ale
rădăcinilor firelor
de păr
Terminaţiile nervoase încapsulate

Corpusculi Meissner Corpusculi Krause Corpusculi Pacini

Corpusculi Ruffini
Receptori chinestezici
(Proprioceptori)
monitorizează întinderea în organele de locomoţie

-fusurile musculare,

-corpusculii tendinoşi Golgi,

- receptorii chinestezici
articulari
Fusuri musculare (neuromusculare)
Receptorii chinestezici articulari

- corpusculii Pacini (rapid adaptabili), apreciază


acceleraţia şi a mişcările rapide;
- corpusculii Ruffini (greu adaptabili), pentru
aprecierea poziţiei articulaţiilor care nu se mişcă şi a
alungirii celor care se modifică încet;
- terminaţii nervoase libere, pot percepe durerea;
- receptori asemănători corpusculilor tendinoşi
Golgi, a căror funcţie nu este bine cunoscută.
ANALIZATORUL OLFACTIV
Segmentul periferic

epiteliu lob frontal


olfactiv bulb olfactiv
tractus
olfactiv tractus celule mitrale
olfactiv
glomerul
cornete
nazale lama ciuruită a
etmoidului
filamente ale
nervului olfactiv

glandă
olfactivă axon

celulă bazală
neuron olfactiv
epiteliu
olfactiv celulă de
susţinere
dendrite
mucus cili

cili
sprânceană

pleoapă
gene Anexele de protecţie
deschidere pupila ale globului ocular
palpebrală caruncula
lacrimală
unghi unghi medial
lateral
sclerotica
iris acoperită de
gene conjunctivă

glanda
lacrimală

ducturi excretorii

punct lacrimal
canalicul lacrimal
ANALIZATORUL VIZUAL canal lacrimal

meat inferior

Aparatul lacrimal nară


Anexele de mişcare ale globului ocular

m.oblic superior

tendon m.oblic sup.

m.drept superior

m.drept lateral

conjunctiva

nerv optic m.drept m.oblic


inferior inferior
epiteliu
cristalinian

fibre
cristaliniene
cornee cristalin
epiteliu corneal segment posterior
(cu umoare vitroasă)
endoteliu corneal
umoare apoasă

segment camera ant. ligament


anterior camera post. suspensor
(zonula
ciliară)

sinus venos scleral proces


joncţiune ciliar
sclerotică-cornee corp
ciliar
muşchi
venă ciliară ant. ciliari

sclerotică
cataracta
coroida coroida
celule strat cel.pigmentare strat
orizontale pigmentar
celule cu bastonaş
celule
amacrine celule cu con segment ext.
al cel.
celule bipolare fotoreceptoare

cel.multipolare

axonii cel.multipolare

corpul neuronilor corpul celulelor corpul


calea luminii multipolari fotoreceptoare neuronilo
r bipolari
strat strat nervos al retinei
pigmentar

artera şi vena axonii cel.


centrală a retinei multipolare
pata oarbă

Retina
nerv optic
sclerotică
coroidă
Defecte de vedere

plan lentile pentru corecţie


focal

nu sunt necesare

ochi emetrop lentile concave

ochi miop

lentile convexe

ochi hipermetrop
Analizatorul acustico-vestibular
Segmentul periferic

ureche
externă ureche ureche
medie internă

auricul
pp
aa helix
vp
ia
lv
ii
ol
ni conduct
o lobul auditiv
n extern
tub faringotimpanic
membrana timpanică (trompa lui Eustachio)
Urechea medie şi urechea internă

comunicare cu sinusul mastoid

ciocan canale
semicirculare
nicovală

scăriţă vestibul

nerv vestibular

nerv cohlear

membrană cohleea
timpanică (melcul osos)

fereastra ovală
tub
vena jugulară internă faringotimpanic
fereastra
rotundă
Urechea internă

nerv facial
canale
semicircu ant. nerv vestibular
lare post. ganglion vestibular
membra sup.
ganglion vestibular inf.
lat.
noase
nerv cohlear
creste ampulare
macule
utricula organ Corti
sacula melc membranos

scăriţa acoperind fereasta ovală


fereastra rotundă
columela
nerv cohlear
fereastra ovală
ganglion spiral
lama spirală
fereastra rotundă membrana
helicotrema vestibulară
duct colear

mb.tectoria mb.vestibulară mb.tectoria


celule auditive interne
duct cohlear stereocili dendrite
rampa ganglion cel.auditive ext.
stria vestibulară spiral
vasculară celule de
organ susţinere
Corti lama nerv
rampa spirală cohlear
mb.bazilară timpanică

mb.bazilară
Structura şi modul de funcţionare a crestei ampulare

creste endolimfa
ampulare cupul
a
Structura şi modul de
funcţionare a maculei “peri” celulari

cel.senzorial
membrană celule senzoriale creasta e
otolitică otolite forţa
cel. de susţinere
gravitaţională
fibre ale nervului
secţiune prin vestibular
ampula (plină cu
endolimfă)

fibre ale nervului cupula mişcată de


vestibular către endolimfă
capul în poziţie capul aplecat
verticală înainte

capul în poziţie normală capul în rotaţie


Bibliografie:
Nr. Denumirea resursei Locul în care poate fi consultată/ accesată/ procurată resursa
crt.
 

1. Sv.Cheptanari, Anatomia si fiziologia omului, Tipografia Bibliotecă CEMF „ Raisa Pacalo ”.


centrala 2013.

2. Ştefăneţ M., Anatomia omului. Vol. I – IV. Chişinău, Centrul Bibliotecă USMF „ N. Testemiţanu ”
Editorial – Poligrafic Medicina, 2007. http://www.slideshare.net/Andrei238/anatomie-vol1

3. Sapin M., Anatomia omului. Vol. I Şi II. Chişinău, Bibliotecă CEMF „ Raisa Pacalo ”.
Universitas, 2000. http://library.usmf.md/old/ebooks.php?key=b08

4. Niculescu C.: Anatomia şi fiziologia omului. Compendiu, Bibliotecă CEMF„ Raisa Pacalo ”.
Bucureşti, Corint, 2009.  
 
6. Papilian V.: Anatomia omului. Vol. I-IV. Editura didactică şi Bibliotecă USMF
pedagogică, Bucureşti, 2009. www.rairarubiabooks.com/related-pdf-anatomia-omului-papilian-vol-
i.html
9. Ştefăneţ M., Ştefăneţ I., Anatomie preventivă. Chişinău, http://library.usmf.md/old/elist.php
Centrul Editorial – Poligrafic Medicina, 2005. http://library.usmf.md/old/ebooks.php?key=b02

11. Vique – Martin, Atlas al corpului uman. Editura Prut Bibliotecă CEMF
Internaţional, 2006. http://www.innerbody.com/indexbody.html.

12. Vorobiova E., Anatomia şi fiziologia. Chişinău, Universitas, http://library.usmf.md/old/elist.php


1992. CEMF „ Raisa Pacalo ”.

13. www.ms.md  

14. www.sfatulmedicului.ro  

S-ar putea să vă placă și