32 de metode științifice prin care să stimulezi instant nervul vag

Nervul vag este vital pentru o stare de să nă tate optimă , indiferent de provocă rile cu care
te confrunți. 
Acesta influențează și afectează în mod direct creierul, tractul digestiv (intestinele,
stomacul), inima, ficatul și multe alte organe și glande.
În acest articol vei afla ce spun oamenii de știință despre nervul vag, cum ne influențează
să nă tatea și cum poți să îl stimulezi pentru a fi mai să nă tos.

Stimularea nervului vag

Cuprins (apasă pentru a deschide)

Introducere: Ce este nervul vag si ce efecte are
Nervul vag este parte din sistemul nervos parasimpatic, cunoscut drept sistemul “odihnă
și digestie”. Nu este singurul nerv din sistemul parasimpatic, dar este de departe cel mai
important pentru că are cele mai extinse efecte.

Cuvâ ntul vag/vagus înseamnă “ră tă citor” pentru că “circulă ” în tot corpul, că tre diferite
organe importante. Acesta e conectat cu creierul, tractul digestiv (intestinele, stomacul), inima,
ficatul, pancreasul, vezica biliară , rinichii, uretra, splina, plă mâ nii, organele reproducă toare
(feminine), gâ tul (inclusiv faringele, laringele, esofagul), urechile și limba.

Dată fiind importanța nervului vag în tractul digestiv (și alte organe), atunci câ nd acesta
nu funcționează bine cauzează tulbură ri digestive , printre care dispepsia, gastropareza,
refluxul esofagian, colita ulcerativă , anorexia, și bulimia.

La oamenii care suferă de oboseală cronică , intoleranțe alimentare, anxietate, probleme

intestinale sau de tract digestiv, ceață mentală , și depersonalizare, nervul vag este aproape
întotdeauna o parte din cauza problemei.

Aceste persoane au un tonus vagal scă zut, ceea ce înseamnă o capacitate mai scă zută a
nervului vag de a se activa sau de a-și îndeplini funcțiile. Singura întrebare este ce aspect al
nervului vag nu funcționează și în ce mă sură nervul vag este problema și nu alte aspecte ale
fiziologiei dvs.

Cum ne influențează nervul vag să nă tatea

Nervul vag si sanatateaÎn creier, nervul vag ajută la controlul anxietă ții și al depresiei. În
tractul digestiv, potențează aciditatea stomacului, sucurile gastrice și tranzitul.

Pentru că nervul vag joacă un rol foarte important în creșterea tranzitului intestinal/a
motilită ții, o activare mai scă zută a vagului va crește riscul de sindrom al colonului iritabil, care
este un rezultat al tranzitului lent. (R) Stimularea nervului vag crește secreţia de histamină în
celulele stomacale, ceea ce ajută la secreţia sucului gastric (R). Așadar, un nivel scă zut al
fluidului gastric indică , de obicei, mă car parțial, o problemă a nervului vag. Prin secreţia
factorului intrinsec, nervul vag joacă un rol important în absorbția vitaminei B12 (R). În inimă ,
controlează variabilitatea ritmului cardiac, ritmul cardiac, și tensiunea arterială .

1
 Activarea nervului vag va scă dea riscul de boli cardiace și alți factori de risc major. (R). În
ficat și pancreas, ajută la controlul glucozei din sâ nge la un nivel echilibrat . (R). În vezica biliară
ajută la eliminarea bilei, lucru care poate ajuta la eliminarea de toxinele și la spargerea celulelor
de gră sime. Nervul vag susține funcția generală a rinichilor. Ajută la controlul nivelului glucozei
și crește circulația sâ ngelui (R), ceea ce ajută la o mai bună filtrare a sâ ngelui. Tototdată ,
activarea vagului eliberează dopamină în rinichi, ceea ce ajută la eliminarea sodiului (R) – și
scă zâ nd astfel tensiunea arterială (R).

Nervul vag ajunge în vezica urinară (R). Un efect secundar al stimulă rii nervului vag este
retenția urinară (R), ceea ce poate însemna că o stimulare mai scă zută a nervului vag poate
determina urinarea frecventă . Într-adevă r, am constat o urinare mai frecventă la mulţi dintre
clienţii mei (fapt datorat şi unui nivel scă zut al vasopresinei, al aldosteronului, şi unui nivel
crescut de cortizol). În splină , poate să reducă inflamația (R). A se nota că activarea nervului vag
va reduce inflamația în toate organele țintă (prin secreţia de acetilcolină ) (R), dar câ nd se
activează în splină efectul va fi probabil mai sistemic. Ajută la controlul fertilită ții și al
orgasmului feminin prin faptul că se conectează la cervix, la uter și la vagin. Femeile pot ajunge
la orgasm pur și simplu prin intermediul nervului vag.(R). În limbă , ajută la controlul gustului și
al salivei, iar în ochi ajută la secreția lacrimilor. (R).

Un prieten m-a întrebat care e legă tura între nevoia de a merge la toaletă și
congestionare/retenţie. E posibil ca această legă tură să fie nervul vag, întrucâ t el controlează
producția de mucoasă , dar și tranzitul în colon. Senzația de sațietate și de relaxare care
urmează după ce mâ ncă m sunt în parte cauzate de o activare a transmisiei nervului vag că tre
creier ca ră spuns la ingerarea de alimente. (R). Nervul vag este explicația pentru care un om
poate tuși atunci câ nd e gâ dilat la ureche, sau atunci câ nd încearcă să se curețe în urechi cu
bețisoare cu vată .(R). Stimularea nervului vag ajută persoanele care suferă de tinnitus datorită
legă turii lui cu urechea. Nervul vag are un rol important în boli precum refluxul gastro-
esofagian nu numai pentru că controlează aciditatea stomacală , dar și pentru că controlează
esofagul.

Nervul vag este în mare parte responsabil pentru conexiunea minte-corp, din moment ce
ajunge la toate organele importante (cu excepția suprarenalelor și a tiroidei). Este strâ ns legat
de felul în care interacționă m unii cu alții – e conectat direct cu nervii care ne acordează
urechile la vorbirea umană , ne coordonează contactul vizual și ne reglează ră spunsul emoțional.
Influențează eliberarea de oxitocină , hormon important în conectarea socială . (R).

Studiile au ară tat că un tonus vagal mai crescut e asociat cu o capacitate mai mare de a ne
apropia de alții și un comportament mai altruist. (R). Activitatea nervului vag la copil poate fi
influențată de mama lui. S-a descoperit că bebelușii cu mame care fuseseră
deprimate/mâ nioase/anxioase pe durata sarcinii aveau o activitate mai scă zută a nervului vag.
(R).

Studiile sugerează că nervul vag e important și atunci câ nd vrem să intră m în starea

mentală de flux. Se crede că activarea sistemului simpatic (luptă -sau-fugi) combinată cu
activarea nervului vag creează contextul potrivit pentru o stare de flux. (R).

Nervul vag şi starea de boală

Starea de boală (oboseală , somnolenţă , depresie, anxietate, pierderea poftei de mâ ncare,
durere, scă derea motivaţiei şi problemele de concentrare) este suprimată atunci câ nd nervul

2
vag este extirpat. IL-1b facilitează activarea nervului vag într-un mod specific, care determină
starea de boală (R).

Genetica/testarea activită ţii nervului vag SelfDecode, cel mai bun tip de analiză genetică
pentru 23andme and Ancestry Data (firme de testare genetică ), are documentate SNP-uri
(Single-nucleotide polymorphism – polimorfism uninucleotidic, variații în secvența ADNului
genomic) care modulează activitatea vagală . Practic, ceea ce au descoperit oamenii de știință e
că activitatea vagală scă zută duce la creșterea anxietă ții.

Tulbură ri care pot fi ameliorate prin activarea nervului vag

Întrucâ t nervul vag este asociat cu mai multe funcţii şi regiuni ale creierului, cercetă rile
au ară tat efecte benefice produse de stimularea vagală în cazul a numeroase tulbură ri, inclusiv
(dar fă ră a se limita la)(R):

Tulbură ri de anxietate
Boli de inimă
OCD
Alzheimer
Migrene
Fibromyalgie
Obezitate
Tinnitus
Dependenţă de alcool
Autism
Bulimie
Scleroză multiplă
Insuficienţă cardiacă cronică
Tulbură ri de memorie
Schimbă ri de dispoziție
Cancer (R)
Circulaţie deficitară a sâ ngelui (R)
Boli gastrointestinale
Tulbură ri mentale severe 
Nervul vag şi hormonii
Stimularea nervului vag normalizează activitatea ridicată a axei HPA – axul hipotalamo–
hipofizo–corticosuprarenalian (CRH – corticoliberina – hormon eliberator de ACTH, ACTH –
hormonul adrenocorticotrop, şi cortizol) (R).

Nervul vag poate ajuta la scă derea durerii resimţite şi acesta este mecanismul prin care
estradiolul reduce durerea în anumite situaţii. (R). Insulina activează nervul vag printr-un
proces compus din secvenţe, ca într-un joc de domino, care duce la scă derea producţiei de
glucoză de că tre ficat.  (R). La şoareci, hormonii tiroidieni (T3) cresc apetitul prin activarea
nervului vag, care duce şi la creşterea grelinei (R). Grelina creşte senzaţia de foame prin
stimularea semnalului pe care nervul vag îl transmite din creier că tre tractul digestiv, iar acesta
este anulat de capsaicină (din ardeii iuţi) (R). Pe lâ ngă rolul pe care îl are în secreţia de
oxitocină (R), nervul vag joacă un rol important şi în secreţia de testosteron.

Atunci câ nd nu funcţionează cum trebuie, nervul vag poate fi vinovatul pentru un nivel
scă zut de testosteron. (R). Testosteronul îi poate face pe oameni mai agresivi, dar asta nu se

3
întâ mplă atunci câ nd nervul vag funcţionează optim. (R). Funcţionarea optimă a nervului vag
este importanta şi pentru producerea de GHRH (hormonul de creştere, somatoliberin) şi IGF-1
(R).

Nervul vag poate stimula şi alţi hormoni, cum ar fi hormonul paratiroid  (R), important
pentru transformarea vitaminei D3 în vitamină D activă – calcitriol (1,25).

Stimularea nervului vag îl determină să secrete peptida intestinală vasoactivă   (VIP) (R),
care are adesea un nivel scă zut la persoanele care suferă de CIRS (Chronic Inflammatory
Response Syndrome – sindrom inflamator cronic)/boli cauzate de mucegai. NPY (neuropeptida
Y) blochează unele dintre efectele nervului vag. NPY este un hormon anti-anxietate şi care
sporeşte senzaţia de foame. El previne scă derea ritmului cardiac cauzată de stimularea vagală .
(R).

Acetilcolina 
Acetilcolina este principalul neurotransmiţă tor vagal. Asta înseamnă că produce multe
dintre efectele stimulă rii vagale pentru că în acest fel stimulează nervul vag diferite organe.
Acetilcolina scade semnificativ secreţia de cytokine ca TNF, IL-1beta, IL-6 şi IL-18  în culturi de
celule umane stimulate cu LPS (lipopolizaharide)(R). Suplimentul Alfa GPC este cea mai bună
metodă de creştere a acetilcolinei. Totuşi, nu ştiu dacă va ajunge acolo unde trebuie să ajungă şi
în doza potrivită , aşa că mă îndoiesc că e la fel de bună ca stimularea vagului.

Mă surarea variaţiei ritmului cardiac

Eu folosesc acest dispozitiv Polar H7 ca să -mi mă sor variaţiile ritmului cardiac, combinat
cu aplicaţia Elite HRV.

32 de metode prin care să -ţi stimulezi nervul vag

1) Frigul
Stimularea nervului vag prin frigStudiile arată că atunci câ nd corpul se adaptează la frig,
reacţia (din sistemul simpatic) luptă -sau-fugi scade şi sistemul odihnă -digestie (parasimpatic)
se accelerează – şi acest proces este mediat de nervul vag. (R). Orice fel de expunere scurtă la
frig va creşte activarea nervului vag. (R). Pentru început, poţi să -ţi scufunzi faţa în apă rece. (R).
Eu fac duşuri exclusiv reci, mă expun la frig şi beau apă rece.

2) Câ ntatul sau intonatul mantrelor (incantații/psalmodieri)

Câ ntatul creşte variabilitatea ritmului cardiac.  (HRV) (R). Fredonatul, intonatul
mantrelor, câ ntatul de imnuri sau de muzică ritmată şi energică –  toate cresc frecvenţa
cardiacă (HRV) în feluri uşor diferite (R).

Eu fredonez incantaţia cu  Om în  Sauna Infraroşu  (R). Câ ntatul poate fi privit ca începutul
activă rii unei pompe vagale, ca şi cum trimiţi valuri de relaxare prin intermediul corului. (R).
Câ ntatul la capacitatea maximă a plă mâ nilor lucrează muşchii din spatele gâ tului care activează
nervul vag.

Câ ntatul energic îţi activează sistemul nervos simpatic şi nervul vag şi favorizează
intrarea in starea de flux. (R). Câ ntatul la unison, care se practică în biserici, creşte de asemenea
ritmul cardiac şi funcţia vagului. S-a descoperit că câ ntatul sporeşte şi secreţia de oxitocină . (R).

3) Yoga

4
 Yoga intensifică activitatea nervului vag și sistemul parasimpatic în general.  (R,R2). Un
program de yoga de 12 să ptă mâ ni a produs efecte mai bune în schimbă rile de dispoziție și în
nivelul anxietă ții decâ t s-a întâ mplat în cazul unui grup de control care a urmat doar un
program de plimbă ri. Studiul a ară tat niveluri crescute de GABA thalamic, asociate cu schimbă ri
pozitive de dispoziție și anxietate scă zută . (R).

4) Meditația
Există două tipuri de meditație capabile să stimuleze nervul vag. Meditația bună tă ții
iubitoare (loving-kindness meditation) crește tonusul vagal, așa cum e el mă surat de ritmul
cardiac. (R). La fel, meditația pe mantra “Om” stimulează nervul vag.  (R, R2).

5) Relații sociale pozitive

Într-un studiu, participanții au fost instruiți să ia loc și să se gâ ndească cu compasiune la
alți oameni în timp ce repetau afirmații precum  “Îți doresc să te simți în siguranță , îți doresc să
te simți fericit, îți doresc să te simți să nă tos, îți doresc să tră iești cu inima ușoară ” și să se
întoarcă la aceste gâ nduri de fiecare dată câ nd simțeau că mintea își mută atenția în altă parte.
(R).

În comparație cu cei din grupul de control, oamenii care meditau au raportat, după
terminarea exercițiului, un nivel crescut de emoții pozitive cum ar fi bucurie, interes,
amuzament, senină tate și speranță . Ș i aceste schimbă ri emoționale și psihologice au fost
corelate cu o mai puternică senzație de conectare cu ceilalți – și, în plus, cu o îmbună tă țire a
funcției vagale, reflectată în variabilitatea ritmului cardiac. (R).

Meditația simplă , totuși, nu a avut întotdeauna drept rezultat o tonifiere a nervului vag.
Această schimbare s-a petrecut doar în cazul celor care, după meditație, s-au simțit mai
conectați social și mai fericiți; cei care au meditat la fel de mult, dar nu au simțit o conectare cu
ceilalți mai puternică decâ t înainte, nu au avut nici o schimbare de tonus a nervului vag. (R).

6) Respirația profundă și lentă

Respirația profundă și lentă stimulează nervul vag. (R). Inima și gâ tul conțin neuroni care
au receptori numiți “baroreceptori.”

Acești neuroni specializați îți detectează tensiunea arterială și transmit semnalul

neuronal la creier (NTS), care apoi activează nervul vag care ajunge la inimă cu scopul de a-ți
scă dea tensiunea arterială și ritmul cardiac. Ceea ce rezultă este o activare mai scă zută a
sistemului luptă -fugi (simpatic) și mai crescută a sistemului odihnă -digestie (parasimpatic).

Baroreceptorii pot fi mai mult sau mai puțin sensibili. Cu câ t sunt mai sensibili, cu atâ t
mai repede vor trimite un semnal la creier, spunâ ndu-i că tensiunea arterială este prea sus și e
momentul să activeze nervul vag pentru a o scă dea. Respiratul lent, cu aproximativ același
interval de timp pentru inspirație și pentru expirație, mă rește sensibilitatea baroreceptorilor și
activarea vagală , ceea ce scade tensiunea arterială și nivelul anxietă ții prin reducerea activită ții
sistemului nervos simpatic și creșterea activită ții sistemului nervos parasimpatic.  (R).

Un ritm al respirației de 5-6 inspir/expir pe minut, la adulți, poate fi benefic. (R). Pont:
Respirație trebuie fă cută din abdomen, lent. Asta înseamnă că atunci câ nd inspiri, abdomenul
trebuie să se umfle, iar câ nd expiri abdomenul se contractă . Cu câ t se umflă /se contractă mai
mult abdomenul, cu atâ t mai profundă e respirația.

5
 7) Râ sul
Cum spune și proverbul, râ sul e cel mai bun medicament. Multe studii au demonstrat
beneficiile importante ale râ sului pentru să nă tate. (R). Se pare că râ sul este capabil să stimuleze
nervul vag. Un studiu efectuat pe un exercițiu yoga cu râ s a mă surat niveluri crescute ale
ritmului cardiac in “grupul de râ s”. (R).

Au fost raportate cazuri de oameni care au leșinat din cauza râ sului, iar cauza poate fi o
suprastimulare a nervului vag/a sistemului parasimpatic. De altfel, leșinul poate apă rea după
râ s, urinare, tuse, înghițire sau excreție – toate aceste procese sunt facilitate de activarea
nervului vag. (R).

Au fost raportate cazuri de oameni care au leșinat din cauza râ sului și care sufereau de un
sindrom rar ( sindromul lui Angelman), asociat cu stimularea crescută a nervului vag. (R, R2).
Uneori, râ sul este un efect secundar al stimulă rii vagale.  (R). Râ sul este bun și pentru funcția
cognitivă (R) și protejează împotriva bolilor cardiace. (R). Râ sul crește nivelul beta-
endorfinelor, al oxidului nitric și aduce beneficii și sistemului vascular. (R,R2).

Studiile au ară tat că recitarea rugă ciunilor crește activarea vagală . Mai precis,
îmbună tă țește ritmurile cardiovasculare – tensiunea arterială diastolică și ritmul cardiac.  (R).
Studiile arată că citirea unui ciclu din rozariu ia aproximativ 10 secunde, astfel că cei care îl
citesc respiră la interval de 10 secunde (cu inspir/expir), ceea ce crește ritmul cardiac și deci și
funcția vagală .  (R). Câ mpurile magnetice sunt capabile să stimuleze nervul vag. (R).

9) Terapia PEMF (câ mpa magnetic pulsatoriu)

Câ mpurile magnetice sunt capabile să stimuleze nervul vag. (R). Studiile au ară tat că
terapia PEMF poate crește variabilitatea ritmului cardiac și stimularea vagală . (R). Eu folosesc
un stimulator magnetic pulsatil numit ICES pe tractul digestiv și pe creier – îmi crește apetitul și
mă stimulează .

Asta îmi spune că îmi stimulează nervul vag. Recomand folosirea lui pe tractul digestiv, pe
creier, pe pă rțile laterale ale gâ tului, etc.

Am remarcat că tranzitul intestinal a crescut și inflamația s-a redus pe toate zonele din
tractul digestiv pe care am folosit dispozitivul. La început n-am înțeles cum de poate avea efecte
sistemice dacă eu l-am plasat pe intestine, dar probabil că motivul este nervul vag, penru că el
este stimulat de magneți.

10) Exercițiile de respirație

Inspirația/expirația “cu rezistență ” va stimula mai bine, probabil, nervul vag – ca un fel de
jogging cu rucsacul in spate. Un exercițiu de respirație constă în expirarea energică a aerului,
pâ nă la punctul câ nd devine cu adevă rat inconfortabil și pâ nă câ nd devii extrem de prezent. Nu
am vă zut studii pe acest subiect, dar presupun că ajută nervul vag.

11) Probioticele
Sistemul nervos de la nivelul intestinelor e conectat la creier prin intermediul nervului
vag. Apar tot mai multe dovezi care arată efectul microbiomului din intestine asupra creierului.
Animalele care au primit suplimente cu probiotic L. rhamnosus au înregistrat diverse schimbă ri
pozitive la nivelul receptorilor GABA, mediate de nervul vag (R).

6
 12) Exercițiile fizice
Exercițiile fizice ușoare stimulează tranzitul intestinal. Acesta este mediat de nervul vag,
ceea ce înseamnă că exercițiile fizice stimulează nervul vag (R).

13) Masajul
Masarea anumitor zone, cum ar fi sinusul carotidian (localizat pe gâ t) poate stimula
nervul vag.  Asta reduce riscul de crize în epilepsie (R). Presomasajul poate activa nervul vag.
Acest tip de masaj este folosit pentru a ajuta bebeluşii să ia în greutate prin stimularea funcţiei
digestive, iar acest lucru este mediat de activarea nervului vag (R, R2).

Masajul tă lpilor poate, de asemenea, să crească activitatea vagală , variabilitatea ritmului

cardiac şi să scadă ritmul cardiac şi tensiunea arterială (R).  Toate acestea scad riscul de boli
cardiace.

14) Postul
Postul intermitent  sau reducerea caloriilor creşte variabilitatea ritmului cardiac de
frecvenţă înaltă (la animale) (R), care este un marker al tonusului vagal. Într-adevă r, multe
rapoarte arată beneficiile postului intermitent asupra variabilită ţii ritmului cardiac.

Atunci câ nd postim, încetinirea metabolismului este parţial mediată de nervul vag. Mai
concret, nervul vag detectează o scă dere a nivelului glucozei din sâ nge şi o reducere a stimulilor
mecanici şi chimici din sistemul digestiv. Ca urmare, vagul îşi creşte impulsurile din ficat că tre
creier (NTS), ceea ce duce la scă derea ratei metabolice. (R). Hormoni precum NPY cresc, iar CCK
şi CRH scad atunci câ nd se întâ mplă asta (R).

Câ nd mâ ncă m se întâ mplă exact invers. Semnale stimulatoare, care au legă tură cu
saţietatea, pornesc din sistemul digestiv şi contribuie la creşterea activită ţii sistemului simpatic
şi a responsivită ţii la stress (CRH, CCK crescute şi NPY scă zut) (R). Postul poate creşte
activitatea în nervul vag subdiafragmatic, ceea ce poate creşte sensibilitatea la durere (nu e
bine) (la animale) (R).

Nervul vag ne poate face mai sensibili la estrogen. La femelele şobolan, postul duce la
creşterea numă rului de receptori de estrogen în anumite pă rţi ale creierului (NTS şi PVN) şi
pentru asta e nevoie de nervul vag. (R).

15) Somnul sau statul pe partea dreaptă a corpului

Studiile au ară tat că statul pe partea dreaptă a corpului creşte variabilitatea ritmului
cardiac/activarea vagală mai mult decâ t statul pe alte pă rţi. Statul pe spate are ca efect cea mai
scă zută activare vagală . (R).

16) Tai Chi

Tai chi creşte variabilitatea ritmului cardiac şi deci sunt şanse mari să se activeze nervul
vag. (R).

17) Gargara
Nervul vag activează muşchii din spatele gâ tului, cei care ne ajută să facem gargară .
Gargara contractează aceşti muşchi, ceea ce activează nervul vag şi stimulează tractul
gastrointestinal. Înainte să înghiţiţi apa, faceţi gargară cu ea.

7
 18) Peştele şi fructele de mare (EPA şi DHA)
Recomand cu că ldură peştele în dieta fă ră lectină . EPA şi DHA sunt capabile să crească
variabilitatea ritmului cardiac şi să scadă ritmul cardiac.  (R). Asta indică faptul că stimulează
nervul vag. Mi-am administrat 10 pastile de ulei de peşte ca doză de şoc, drept experiment, şi
ritmul cardiac mi-a scă zut de la 60 la 40. Aşadar, în experimentele pe mine, uleiul de peşte a dus
într-adevă r la scă derea ritmului cardiac şi acest fapt este probabil mediat, în parte, de nervul
vag.

19) Oxitocina
Oxitocina creşte activitatea nervului vag de la creier că tre sistemul digestiv (din creier şi
ingerată oral) (R), ceea ce induce o stare de relaxare şi scade apetitul. Şoarecii că rora le fusese
scos nervul vag nu au experimentat acest efect de reducere a apetitului al oxitocinei. (R).

20) Zincul
Zincul a crescut stimularea vagală la şobolanii carora li s-a administrat timp de 3 zile
hrană deficientă în zinc (R). Zincul este un mineral obişnuit, din care majoritatea oamenilor nu
iau suficient.

21) Spatula linguală  

Spatulele linguale stimulează reflexul de vomă . Există pă rerea că să exersezi reflexul de
vomă e ca şi cum ai face flotă ri pentru nervul vag, iar să faci gargară şi să câ nţi tare e ca şi cum
ai face sprint.

22) Acupunctura
Punctele tradiţionale de acupunctură pot facilita o stimulare a nervului vag (R). În special
acupunctura fă cută pe ureche stimulează nervul vag (R). Acupunctura e o tehnică atâ t de
puternică , încâ t a dus la decesul unei persoane pe care a fost folosită pentru stimularea nervului
vag, stimulare care a determinat o scă dere fatală a ritmului cardiac (R).

23) 5-HTP (Serotonina)

Serotonina e capabilă să activeze nervul vag prin diferiţi receptori. Efectele sunt mediate
în parte prin activarea receptorilor de 5HT1A (R), 5-HT2 (R), 5-HT3 (R), 5-HT4 (R) şi probabil
de 5-HT6 (R). Pe de altă parte, receptorii de 5-HT7 reduc activarea vagală (R, R2). Aşadar,
serotonina are efecte combinate, dar per ansamblu ar trebui să ducă la stimularea nervului vag.
Puteţi lua suplimentul 5-htp pentru a vă creşte nivelul de serotonină .

24) Mestecatul de gumă (CCK – colecistokinina)

CCK activează direct impulsurile vagale că tre creier (R). Capacitatea hormonului CCK de a
scă dea apetitul şi cantitatea de hrană ingerată depinde de impulsul vagal că tre şi de la creier
(R). Mestecatul de gumă ar trebui să ajute la creşterea cantită ţii de CCK secretate.

25) Dieta cu fibre (GLP-1)

GLP-1 este un hormon de saţietate care stimulează impulsurile vagale că tre creier, ceea ce
încetineşte golirea stomacului şi ne face să ne simţim mai plini (R). (Funcţionează şi prin
creşterea CRH (R)). Fibrele sunt cea mai bună metodă pentru a creşte nivelul hormonului GLP-
1.

26) Clismele cu cafea

8
 Clismele sunt ca nişte sprinturi pentru nervul vag. Expandarea intestinului, aşa cum se
petrece în clisme, creşte activarea nervului vag.

27) Tuşitul sau tensionarea muşchilor stomacali

Atunci câ nd te încordezi ca pentru a provoca o mişcare intestinală , îţi stimulezi nervul
vag.  De aceea ne simţim relaxaţi după o excreție. Deci folosirea muşchilor care antrenează
mişcă rile intestinale stimulează nervul vag (R).

28) Hormonii tiroidieni/T3 normali

La şobolani, hormonii tiroidieni (T3) cresc apetitul prin activarea nervului vag, care
creşte şi grelina (hormonul foamei) (R).

29) Soarele (MSH)

Alfa-MSH activează nervul vag.  Este un hormon capabil să prevină consecinţele unui
accident vascular cerebral prin activarea nervului vag, ceea ce previne inflamaţia (R, R2).
Injectarea în creier (DMV) de alfa-MSH  produce o excitaţie moderată a nervului vag, în anumite
condiţii (R).

30) Carbohidraţii (insulina)

Insulina activează nervul vag prin intermediari. (R).

31) Orexina
Receptorii neuropeptidei orexină (hypocretină ) se gă sesc în centrii care controlează
activarea vagală din creier (NTS, DMV şi area postrema, care controlează reflexul de vomă ) (R).
Orexina stimulează nervul vag din creier, ceea ce facilitează tranzitul intestinal (R). Orexina A
poate stimula pancreasul din creier (R).

Orexina este capabilă să crească toleranţa la glucoză sau sensibilitatea la insulină prin
intermediul nervului vag din ficat (R). Pe de altă parte, orexina este capabilă să inhibe activarea
semnalelor nervului vag că tre creier prin concurenţa cu hormonul CCK (A) (R). Cum puteţi
creşte nivelul de orexină .

32) Grelina
Grelina amplifică hormonul de creştere şi foamea prin stimularea semnalului vagal de la
creier că tre sistemul digestiv, iar acest lucru poate fi contracarat de capsaicină (prezentă în
ardei iute) (R). Grelina stimulează din creier pancreasul prin intermediul nervului vag (R).

Altele
Leptina
Impulsurile vagale că tre creier sunt activate de leptină . Leptina potenţează activarea
indusă de CCK a nervului vag (R). Într-un studiu, animalelor crescute să fie rezistente la leptină
le era mai foame pentru că nervul vag a devenit mai puţin sensibil la CCK (R). Totuşi, un alt
studiu a descoperit că efectul leptinei asupra semnalului vagal că tre creier nu joacă un rol
esenţial în determinarea cantită ţii de hrană ingerate. (R).

CRH
CRH (corticoliberina – hormon eliberator de ACTH) are efecte variabile asupra nervului
vag. CRH scade activitatea nervului vag de la creier că tre inimă . Activarea nervului vag va
încetini ritmul cardiac, dar CRH inhibă acest proces şi creşte ritmul cardiac (R).

9
 CRH stimulează impulsul vagal de la creier (zona postrema) că tre colon (prin activarea
nucleului dorsal al nervilor vagi, via transmisie colinergică ) (R).

MSG
Monosodium Glutamate sau MSG creşte tranzitul intestinal la câ ini, proces mediat de
nervul vag (R).

Care sunt defecţiunile nervului vag?

Există 3 tipuri mari de defecţiuni ale nervului vag: comunicarea că tre creier (de la un
organ… prin intermediul glutamatului, un neurotransmiţă tor), comunicarea în interiorul
creierului (de exemplu de la NTS – nucleus of the solitary tract – nucleul solitar din bulbul
rahidian –  sau că tre DMV – dorsal motor nucleus of the vagus – nucleul dorsal al nervului vag)
sau comunicarea de la creier că tre alte zone ale corpului, cum ar fi inima, ficatul, intestinele, etc.
(R).

Nervul vag şi ritmul circadian

Semnalele de la centrul de control circadian (SCN) sunt adesea transmise de nervul vag.
De exemplu, producerea de proteine de mucină de că tre intestine sau plă mâ ni se face într-un
ritm controlat de SCN (R). Dacă ritmul circadian e defect, se va defecta parţial şi nervul vag.
Cum să ai grijă de ritmul tă u circadian.

Cum să inhibi nervul vag

Capsaicina este cea mai puternică unealtă de inhibare a nervului vag. Ghimbirul previne
supraactivarea nervului vag, care cauzează greaţă şi senzaţie de vomă , prin inhibarea funcţiei
serotoninei în tractul digestiv (R, R2).

Termeni legați de nervul vag

Poţi să stimulezi sau să inhibi nervul vag în două feluri. În primul râ nd, impulsul nervului
vag (activarea) poate pleca de la creier că tre restul corpului sau de la corp că tre creier.

Dacă pleacă de la creier, se numește cale vagală eferentă . Câ nd pleacă de la alte pă rți ale
corpului că tre creier se numește cale vagală aferentă . Nu folosesc acești termeni ca să simplific
articolul.

Variabilitatea ritmului cardiac de frecvenţă înaltă (HRV) este asociată cu activitatea

nervului vag/sistemului parasimpatic (R, R2). HRV-ul de frecvenţă joasă este asociat cu
activarea atâ t a sistemului nervos simpatic (sistmeul nervos central), câ t şi a celui parasimpatic
(sistemul nervos vegetativ). (R, R2).

10