Roman interbelic-realist-obiectiv-traditional

Baltagul
Mihail Sadoveanu

Mihai Sadoveanu este creatorul interbelic a carei proza impleteste viziunea romantic
istorica cu cea a realismului mitic. El se impune in istoria literaturii romane prin aparitia unor
romane precum ,,Fratii Jderi” , ,, Zodia cancerului”.

Romanul ,,Baltagul” ilustreaza in istoria literaturii romane formula estetica a romanului

realist-obiectiv-mitic-traditional.

“Baltagul”, publicat în anul 1930, este un roman social, de tip tradițional. În opinia lui
George Călinescu, este un roman mitic, al transhumanței aparținând orientării literare,
traditionalism. Tradiționalismul este atitudinea culturală care exprimă un atașament excesiv
pentru valorile trecutului, ale tradiției, văzute într-o poziție de superioritate față de cele noi. 
Această orientare literară se realizează ca ideologie în jurul revistei “Gândirea” apărute la Cluj în
1921, sub conducerea lui Cezar Petrescu, mutată la București în 1922, sub conducerea lui
Nechifor Crainic, unde își continuă apariția până în 1944.

“Baltagul” este un roman al lumii arhaice a păstorilor, care luptă pentru a-ți apăra
normele etice și care se confruntă cu noile forme de viață socială.

Titlul are o semnificatie mitica, deoarece ,,Baltagul” este arma cu doua taisuri numita in
limba greaca ,, labrys” simbol al labirindului si al initierii. Totodata ,,Baltagul” e arma crimei,
dar si arma justitiara.

Compoziţia ilustrează o structură polimorfă, realist și simbolic în același timp.

Perspectiva narativă este heterodiegetică, obiectivă. Relaţiile spaţio-temporale sunt realist
veridice.

Tema este a călătoriei inițiatice, care are ca scop: căutarea, cunoașterea, inițierea,
confruntarea cu adevarul, justiția și datoria. Motivul căutării și al cunoașterii se dezvoltă într-o
structură labirintică. Acțiunea este dispusă într-un plan real, social și unul mitic.
Incipitul este reprezentat de o cosmogonie populară cu care se pune în relație destinul individual
al lui Nechifor Lipan: ”Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn
fiecărui neam”. Prin dispariția lui Nechifor Lipan,”Rânduiala”, adică ordinea cosmică a fost
distrusă.

1
Roman interbelic-realist-obiectiv-traditional

Personaj principal al operei, Vitoria posedă atributele unui erou homeric. Din punct de
vedere social, ea este soţie de oier, preocupată de educarea şi transmiterea valoriilor nescrise ale
comunităţii celor doi copii, Gheorghiţă şi Minodora.

Psihologic, mişcarea ei sufletească urmăreşte ritmul naturii, se conformează acestuia.

Vitoria Lipan se conduce după semnele naturii şi după chipurile oamenilor, având o mentalitate
arhaică. Moral, în călătoria sa de descoperire a asasinilor dovedeşte inteligenţă, tenacitate,
luciditate, forţă de stăpânire şi devotament în îndeplinirea tradiţiei. Energia ei sufletească este
mobilizată în numele dreptăţii. Mandatul ei este etic. Ucigaşul trebuie eliminat, căci a încălcat
normele morale ale colectivităţii. Vitoria este un personaj justitiar.

În eposul sadovenian natura se reflectă în om, iar acesta este încadrat cosmologic. Tragedia
căreia i-a fost victimă soțul este anunțată de schimbarea stării naturii: ”Vitoriei I se păru că brazii
sunt mai negri decât de obicei”, vremea se tulbura, iarna vine mai repede. Soţia celui dispărut are
în aceste momente o atitudine meditativă.

Semnele vin din partea lumii reale “Cucoşul dă semn de plecare”, dar şi din zări
necunoscute, oculte – visul anxios ce pare să confirme ideea morţii soţului şi anunţă călătoria în
căutarea celui dispărut.

Calatoria de initiere este precedata de doua drumuri cu valoare simbolica. Ea merge mai
intai la Piatra Neamt pentru a anunta autoritatilor disparitia lui Nechifor Lipan si apoi merge la
Manastirea Sfanta Ana pentru a se ruga icoanei facatoare de minuni. Cand din icoana cade o
lacrima, Vitoria capata siguranta mortii lui Nechifor.

Calatoria de initiere se realizeaza impreuna cu Gheorghita, iar elementul simbolic al

transferului de la o generatie la alta in comunitatea oierilor il reprezinta faurirea unui nou baltag
dupa asemanarea celui vechi.

Traseul cautarii celui disparut este incarcat de semne si se ghideaza dupa manifestarile
naturii. Se contureaza astfel din fiecare oprire un portret fizic si moral al personajului absent,
Nechifor Lipan.

Traseul cuprinde un process invers liniei transhumantei. Primul care le coordoneaza pasii
este carciumarul evreu, David, care isi arata admiratia netarmuita in fata personalitatii puternice
a femeii. Un alt popas este la Bicaz, unde hangiul evoca placerea lui Nechifor dupa pofta inimii.

Semnele mortii ii apar Vitoriei atunci cand in drumul ei intalneste mai intai o cumetrie si
apoi un botez.

La Vatra Dornei femeia afla ca Nechifor Lipan cumparase 300 de oi, iar la acea vanzare
ajunsesera martori doi ciobani din partea locului: Calistrat Bogza si Ilie Cutui.

2
Roman interbelic-realist-obiectiv-traditional

Cu ajutorul carciumarului Iorgu Vasiliu, un bun prieten al sotului sau, femeia

investigheaza viata celor doi ciobani, astfel in gospodaria unuia dintre cei doi, in localitatea Doi
Meri descopera cainele de nedespartit al lui Nechifor, Lupu. Aces fapt, accentueaza certitudinea
mortii. Cainele credincios nu si-ar fi parasite niciodata stapanul.

Simbolic, romanul face trimitere la mitul romanesc al Mioritei, regasit si in motto-ul din
incipit:,, stapane, stapane, mai cheama si-un cane”

Vitoria Lipan reface traseul trashumantei intre Suha si Sabaha. La Crucea Talienilor
cainele da semne de recunoastere a locului lasat liber, el isi conduce stapanii in rapa, acolo unde
descopera osemintele lui Nechifor. Acestea sunt vegheate la vreme de noapte de tanarul
Gheorghita , parcurgand astfel o etapa esentiala a initierii in trecerea lui de la copilarie la
maturitate.

Procesul dezvaluirii criminalului presupune anuntarea oamenilor legii, iar pe de alta parte
un process individual intreprins de Vitoria.

Vaduva acumuleaza suspiciuni impotriva celor doi oieri Calistrat Bogza si Ilie Cutui.

Restabilirea oridinii universal prin pedepsirea criminalului va avea loc la parastas cand in
mod simbolic arma justitiei o reprezinta Baltagul. Criminalul moare sugusat de cainele lup.

Finalul romanului este marcat de rezolvarea conflictului dupa infaptuirea celor lumesti
pentru sufletul raposatului. Vitoria se intoarce acasa si pune temei treburilor familiei.
Gheorghita, pe deplin initiat, ia locul tatalui in ierarhia oierilor, in timp ce Minodora, intoarsa de
la manastire, va fi casatorita cu un cioban fruntas.

In opinia mea, romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, dezvaluie viziunea realismului

de facture traditionala prin cele 2 scenarii: mitic si realist, prin admiratia ierarhica, patriarhala,
dar si prin constructia veridica a personajelor.