COMENTARIU

-TESTAMENT-
De Tudor Arghezi

Poet interbelic,Tudor Arghezi face trecerea de la traditionalism la modernisul liric prin

ilustrarea esteticii uratului,a categoriilor negative si a innoirii limbajului poetic.

Poezia “Testament” deschide,nu intamplator, volumul de debut al autorului, intitulat

“Cuvinte Potrivite” aparut in anul 1927.

Aceasta poezie are valoare programatica ,fiind o arta poetica,ce ilustreaza conceptia
creatorului despre arta ,menirea ei si modalitatiile artistice.

Titlul “Testament” evidentiaza trecerea de la sensul propriu al actului cu valoare

juridica prin care un inaintas lasa urmasilor sai bunuri materiale la sensul figurat al unei
mosteniri spirituale.

Compozitional ,textul evidentiaza trei dimensiuni creatoare distribuite in secvente

lirice .Prima este expresia artei care face legatura dintre generatii.Cea dea doua coordonata
lirica reflecta modalitatile de creatie ,in timp ce ultima secventa lirica surprinde conceptia
artistului despre poezie si menirea ei.

Tema poemului este reprezentata de relatia creatorului cu universul artistic,

subliniind modalitatile de creatie si menirea poeziei.Alta tema este iubirea care apare in
doua ipostaze :cea a cautarii idealului existential ,a absolutului si expresia unui univers
caspic,domestic in care femeia este imaginata ca o zeitate protectoare a barbatului.

Incipitul releva o ampla invocatie retorica devenita expresia legaturii dintre generatii
“Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/Decat un nume adunat pe-o carte”.Metafora “nume
adunat pe-o carte” sugereaza opera artistului.Ea este rodul efortului creator ,al transferului
spiritual de la o generatie la alta ,sugestva fiind enumeratia”De la strabunii mei pana la
tine /Prin rapi si gropi adanci”si imaginea vizuala “Suite de batranii mei pe branci.”
 Metafora “Cartea mea e o treapta “ devine expresia evolutiei spirituale a umanitatii
prin arta .Poezia este sacra ,fiind rezultatul trecerii spirituale de la o genratie la alta.
Astfel,ea este :carte de credinta”, “e hrisov”.

Cea de-a doua coordonata lirica oglindeste modalitatile de creatie care reflecta un
amplu camp semantic al metamorfozei: “Sa schimbam” , “Am preschimbat” , “Am ivit” , “Am
prefacut” , “Facui”.Obiectele muncii fizice sunt inlocuite de cele ale muncii intelectuale “Ca
sa schimbam acum intaia oara /Sapa-n condei si brazda-n calimara.”

In conceptia argheziana , versurile sunt “ars combinatoria” ce ilustreaza dubla

ipostaza a creatorului de homo ludens inspirat de Dumnezeu cu har divin si homo
faber,mestesugar ,artizan al cuvintelor.

Efortul creator transforma cuvintele din categoriile negative ale poeziei moderne a lui
Hugo Friedrich in valoare estetica “Fcui din zdrente ,muguri si coroane /Veninul strans l-am
preschimbat in miere”.De asemenea efemerul devine ,gratie inspiratiei, valoare
eterna ,sugestiva fiind metafora “Am luat cenusa mortilor din vatra/Si-am facut-o Dumnezeu
de piatra,”.

Ultima secventa lirica ilustreaza conceptia autorului despre menirea poeziei.Aceasta

are valoare cathartica,fiind expresia eliberarii de suferinta “Durerea nostra surda si
amara/O gramadii pe-o singura vioara,”.

Creatia are si functie sociala ,evidentiind diferentele dintre categorii

sociale.Trasatura esentiala a modernismului liric este estetica uratului care arata puterea
artei de a metamorfoza in frumos ceea ce este mizer in lume “ Din bube ,mucegaiuri si
noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi.”

Poezia este “ars combinatoria” ce ilustreaza metaforic “Slova de foc”,inspiratia divina

si “Slova faurita” ca rezultat al ipostazei eului liric de artifex.

In finalul poemului,eul liric argezian se ipostaziaza pe sine ca rob pus in slujba

cititorului “Robul a scris-o,Domnul o citeste”.

Poezia “Testament” este arta poetica a modernismului romanesc ,care aduce in prim
plan estetica uratului,innoirea limbajului poetic si categoriile negative ale limbajului artistic.