"BALTAGUL" de Mihail Sadoveanu

Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu fost scris n numai 17 zile i publicat n noiembrie 1930 i este un adevrat "poem al naturii i al sufletului omului simplu. Romanul are ca surse de inspiraie balade populare de la care Sadoveanu preia idei i motive mitologice romneti: "Salga" (setea de mplinire a actului justiiar, de nfptuire a dreptii ce domin toate faptele eroinei), "Doica" (ideea profundei legturi a omului cu animalul credincios), "Mioria" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, concepia asupra morii sunt numai cteva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regsesc i n roman). Titlul este simbolic, ntruct n mitologia autohton baltagul este arma magic i simbolic menit s mplineasc dreptatea, este o unealt justiiar. Ea este, n basmele populare, furat de forele malefice (zmei) i redobndit de personajul pozitiv. Principala trstur a baltagului este c, atunci cnd este folosit pentru nfptuirea dreptii, acesta nu se pteaz de snge. Obiectul pare nvestit cu puteri uimitoare: atta vreme ct se afl n posesia lui, rufctorul se pstreaz ascuns; pierzndu-1, el apare cu adevrata sa nfiare. Tema romanului ilustreaz lumea arhaic a satului romnesc, sufletul ranului moldovean ca pstrtor al lumii vechi, al tradiiilor i al specificului naional, cu un mod propriu de a gndi, a simi i a reaciona n faa problemelor; tema dreptatii, tema iubirii, tema existentei (destinul) si tema formarii, initierii (Gheorghita) apar de asemenea concretizate in roman. Multitudinea temelor genereaza perspective multiple de interpretare, conturandu-se idea unui roman sinteza. Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale:aproape de Sfantul Andrei, in Postul Mare. Cadrul actiunii este Magura Tarcaului, zona Dornelor, in Balta Jijiei. Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic, urmarind momentele subiectului. Partea intai a romanului este construita din capitolele I-VI si cuprinde expozitiunea si intriga si prezinta framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum. In expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului si schita portretului fizic al Vitoriei, care este surprinsa torcand pe prispa si gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la Dorna sa cumpere oi. Intriga cuprinde framantarile ei, dar si actiunile facute inainte se plecarea in cautarea sotului: tine post negru 12 vineri, se sfatuieste cu Parintele Danil, dar si cu baba Maranda, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o lasa la Manastirea Varatic, iar lui Gheorghita ii incredinteaza un baltag sfintit.

Partea a doua o constituie capitolele VII-XIII si contine desfasurarea actiunii, reveland drumul parcurs de Vitoria si fiul ei in cautarea lui Nechifor. Ei reconstituie traseul lui Nechifor facand o serie de popasuri: la hanul lui Donea de la Gura Bicazului, la crasma domnului David de la Calugareni, la mos Pricop si baba Dochia din Farcasa. Intreband din sat in sat, ea isi da seama ca sotul ei a disparut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca gaseste intr-o rapa ramasitele lui Lipan. Partea a treia cuprinde capitolele XIV-XVI si prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasului. Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei, surprinzandu-i chiar si pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina, insa al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu, facandu-se astfel dreptate. Deznodamantul ii surprinde pe Vitoria si Gheorghita care se pregatesc de plecare spre casa pentru a duce la bun sfarsit si alte treburi. La praznicul de patruzeci de zile o vor duce si pe Minodora sa vada mormantul tatalui ei. Romanul Baltagul este un roman traditionalist deoarece infatiseaza o lume omogena (preponderant rurara), cu un sistem de valori si norme puternic stabilite in timp. Naratorul este omniscient, omnipresent si are o vocatie demiurgica; perspectiva narativa are focalizare 0, iar valorile naratorului se suprapun cu cele ale comunitatii. De asemenea opera tinde sa contureze o monografie a societatii prezentate, infatisand organizarea localitatilor, relatiile de familie, profesiunile, obiceiurile si legile nescrise, elementele de mentalitate. Baltagul este in acelasi timp un roman filosofic. Destinul muntenilor pare prestabilit, divizat in etape clar conturate si definite specific: copilaria, asociata jocului, educatiei primite in familie si integrarii in societatea satului prin intermediul bisericii si participarii la evenimente din viata satului; adolescenta, asumarea unor responsabilitati corelate unei meserii viitoare, schimbarea comportamentului, vestimentatie specifica si prezenta proiectelor personale; maturitatea, responsabilitati legate de asigurarea existentei, familie, gospodarie, dar si implicarea in momentele ceremoniale ale vietii si batranetea, petrecuta de regula impreuna cu familia mai tanara, prezenta unor indatoriri insa mult diminuate. Baltagul este de asemenea un roman initiatic, Gheorghita se maturizeaza trecand printr-o serie de probe, sub indrumarea Vitoriei care are rolul unui maestru. Finalul romanului consfinteste noul statul al lui Gheorghita care continua destinul familiei sale. In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizeaz o uniune deplin a sufletelor celor doi soi, care comunic nu numai n timpul vieii, ci mai ales dincolo de moarte, ceea ce a fcut ca s fie considerat un roman de dragoste. Romanul rescrie mitul egiptean a lui Isis si Osiris, adaptantul situatiei concrete intr-o maniera subtila. Isis, Osiris, Forus si Anubis erau divinitati ale vegetatiei, care contureaza modelul perfect al vietii, mortii se renasterii. Aceasta a facut ca romanul sa fie considerat si un roman mitic.

Vitoria Lipan - personaj principal i figur reprezentativ de erou popular, ntrunete calitile fundamentale ale omului simplu de la ar, n care se nscriu cultul pentru adevr i dreptate, respectarea legilor strmoeti i a datinilor. Ea este, aadar, un personaj mitic i un personaj-simbol pentru ranul romn. Portretul moral reiese n mod indirect, din gndurile, faptele i vorbele eroinei, naratorul conturnd, la nceput, trsturile din exterior spre interior. Gndindu-se la soul su plecat la Dorna s cumpere oi, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, ntreaga sa via devenind luntric, "acei ochi aprigi i nc tineri cutau zri necunoscute". Nelinitea femeii este cauzata de ntrzierea "peste obicei", de 73 de zile, a Iui Nechifor Lipan i ea ncearc s intuiasc ce s -ar fi putut ntmpla cu brbatul ei: "n singurtatea ei femeia cerca s ptrund pn la el. Nu putea s-i vad chipul". Eroina se ghideaz n presupunerile ei dup tiina semnelori dup experiena sa moral, intuitivi acioneaz n funcie de acestea. Primele semne ru-prevestitoare sunt visele: unul care a "mpuns-o n inim", i-1 arat "pe Nechifor Lipan clare cu spatele ntors ctr ea, trecnd spre asfinit o revrsare de ape", iar alt dat 1-a visat ru, "trecnd clare o ap neagr... era cu faa ncolo". Alt semn este glasul lui Lipan venit din memoria ei afectiv (procedeu artistic), dar "nu putea s-i vad chipul". Nelinitea devine bnuial, "un vierme neadormit" o roade permanent i pentru ea "timpul sttu" (timpul mitic). Cnd bnuiala devine certitudine, Vitoria pornete n cutarea soului, zbuciumul i cutrile dinluntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l parcurge din ntunericul netiinei la lumina certitudinii. naintea cltoriei simte nevoia unei purificri sufleteti, ine post negru n toate "vinerele negre [...] fr hran, fr ap, fr cuvnt, cu broboada cernit peste gur". Hotrt s afle adevrul i s rzbune moartea brbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul fcut de Nechifor - labirintul exterior-, se amestec printre oameni ntrebnd cu discreie i inteligen din loc n loc, din han n han despre omul cu cciul brumrie i clare pe un cal intat. Tenace, drz i aprig, punnd cap la cap cele aflate cu o logic impecabil, ia urma oilor i a ciobanilor. Cu o deducie uimitoare de detectiv dovedete, relatnd n amnunt, nfptuirea crimei i-i demasc pe vinovai. Datina nmormntrii i pedepsirea ucigailor vin dintr-o credin strveche a poporului i sunt mplinite dup legi nescrise, pentru c "cine ucide om nu se poate s scape de pedeapsa dumnezeiasc". Odat mplinit datoria i nfptuit dreptatea, viaa reintr n normal, "ne-om ntoarce iar la Mgura ca s lum de coad toate cte le-am lsat". n aciunea sa, Vitoria dovedete spirit justiiar, inteligen, luciditate, stpnire de sine, devotament i neclintire n mplinirea tradiiilor i datinilor strvechi.

Gheorghi: - fiul Iui Nechifor i al Vitoriei Lipan, aflat la nceputul romanului la vrsta adolescenei, parcurge, alturi de mama lui, un drum al iniierii ctre formarea lui ca brbat, "de-acu trebuie s te ari brbat. Eu n-am alt sprijin i am nevoie de braul tu". Portretul fizic sugereaz trsturile morale ale tnrului. "Gheorghi era un flcu sprncenat", cu ochi adnci ca ai Vitoriei i nu prea vorbre, dar cnd "ntorcea un zmbet frumos ca de fat", cu mustcioara abia mijit, emana timiditate i un farmec deosebit care strnea admiraia mamei. Inteligent, el i cunoate bine mama, observ toate schimbrile care se petrec cu dnsa i, dei sfios i supus, el i ghicete toate gndurile. Devenirea sa ca brbat se face o dat cu veghea din rp a osemintelor tatlui su, cnd se simte nfricoat. Desvrirea formrii lui Gheorghi ca brbat se produce n scena final, cnd l lovete pe ucigaul tatlui su cu baltagul, mplinind dreptatea: "feciorul mortului simi n el crescnd o putere mai mare i mai dreapt dect a ucigaului. [...] Apoi l lovi scurt cu muchea baltagului, n frunte". Gheorghi i ndeplinete astfel datoria de fiu, nfptuind un act justiiar ca pe un prim pas ctre maturitate.

Personaj absent, Nechifor Lipan: soul Vitoriei Lipan, concentreaz n jurul su toate aciunile i ntreg zbuciumul interior al femeii, n strdania de a afla adevrul despre omul ei i de a mplini actul justiiar al pedepsirii vinovailor. Nechifor Lipan era oier din Mgura Tarcului i i ctiga existena ca toi muntenii, "cu toporul ori cu caa", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru c-i ntemeiase o stn de oi la munte. Naratorul nu face n mod direct un portret fizic, ci l alctuiete din memoria afectiv a Vitoriei, care-i amintete c avea "mustaa groas, adus a oal", sprncenele lsate i statura "ndesat i sptoas". Trsturile morale ale lui Nechifor se contureaz i din relatrile celor care-l cunoscuser ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai s aib toate dup gustul lui", prietenos i sociabil, era "meter la vorb", oier cinstit i mndru, " om vrednic i fudul". Harnic i priceput, Nechifor i rnduise bine stnele, ciobanii i ascultau ntocmai poruncile, fiind un stpn autoritar, dar corect i prompt n plata simbriilor. n toate locurile pe unde a ntrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu cciul brumrie i clare pe un cal intat, ca de un muntean "cinstit, pltindu-i datoriile i iubitor de animale: "-a hrnit el cu mna lui un cne pe care-l avea". Legtura spiritual dintre cei doi soi este solid i etern, ea se bazeaz pe "dragostea ei de douzeci i mai bine de ani". Vitoria i Nechifor Lipan formeaz o pereche de iniiai, un cuplu ce simbolizeaz triumful iubirii asupra dramei existeniale a omului i asupra rului din sufletul omenesc, deoarece "Lumea asta-i mare i plin de ruti".