Plămânii și pleurele

Plămânii

• Organele principale ale respirației- schimb alveolar de O2 și CO2

• se află în cavitățile pleurale, care se află în cavitatea toracică
• între cavitățile pleurale se află mediastinul
 Plămânii

Dimensiuni
- la adult, în starea intermediară dintre expirație și inspirație:
- diametrul vertical- 25 cm
- diametrul sagital la nivelul bazei- 15 cm
- diametrul transversal la nivelul bazei- 10 cm
- dimensiunile variază cu vârsta, sexul, inspir- expir, conformația toracelui
 Plămânii

Greutatea
- plămân nerespirat- 50 g
- respirat nn- 90 g
- adult- 1200 g, cel drept e un pic mai greu
- la bărbați plămânii sunt mai voluminoși și mai grei

Capacitatea totală- cantitatea maximă de aer pe care o conțin cei 2 plămâni- 4500-
5000 cmc
- capacitatea vitală= volumul de aer utilizat în procesul de ventilație pulmonară-
exprimă valoarea funcției respiratorii- 3500-4000 cmc
 Plămânii

Consistența și culoarea
- consistență moale, spongioasă, foarte elastică
- la naștere- culoare roșie, apoi culoare rozie
- plămân nerespirat- culoare gri-albicioasă- proba docimaziei- cad la fundul
paharului
- la adulți- culoare cenușie cu depozite negricioase- particule de cărbune, siliciu,
fier- pneumoconioze
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
- comparați cu un con tăiat de la vârf spre bază
- sunt suspendați prin pediculii pulmonari (susținuți)
- prezintă:
- bază
- vârf
- 3 fețe: diafragmatică, costală și mediastinală
- 2 mg: inferioară și anterioară
- realizează raporturi de vecinătate prin intermediul pleurelor
- fețele prezintă arii poligonale, delimitate de linii pigmentate, mai evidente pe fața
costală- conturul lobulilor superficiali ai plămânilor
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Baza plămânului
- partea inferioară, mai largă
- prezintă:
-față diafragmatică
- margine inferioară
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Baza plămânului- fața diafragmatică:
- se așează pe diafragmă
- e concavă- se mulează pe fața sup, boltită a diafragmei- privește spre inferior,
anterior și medial
- diafragma este la un nivel mai superior în dreapta datorită ficatului- fața dfg a PD
(plămân drept) e situată pe un plan mai înalt decât cea a PS (plămân stg)
Raporturi- intermediate de diafragmă:
- PS: splina, fundul stomacului, parțial cu lobul stâng hepatic
- PD: recesurile subfrenice, fața dfg a ficatului
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Baza plămânului- mg inferioară
- circumscrie baza plămânului- separă baza de cele 2 fețe- costală și mediastinală
- marginea e mai coborâtă în reg post- urmează planul bazei
- pătrunde în recesul costo-diafragmatic al pleurei parietale
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Vârful= apex
- părăsește cavit toracică, depășind orif superior al cavității cu 2-3 cm- răspunde
fosei supraclaviculare mari
- e acoperit de cupola pleurală- rap mediat cu: prima coastă, A subclaviculară- lasă
o impresiune, ggl stelat, N vag, px brahial, M scaleni
- uneori, pe vf PD- șanț determinat de VCS
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Fața costală
- convexă, rotunjită
- privește anterior, lateral și posterior- urmărește curbura descrisă de coaste
- rap cu coastele și spațiile intercostale- imprimă șanțuri pe această față
- porțiunea ei posterioară= porțiune vertebrală- rotunjită- pătrunde în șanțul pulmonar al
toracelui osos
- rap cu: fețele laterale ale corpurilor vertebrelo toracice
- extremitatea posterioară a coastelor
- spațiile intercostale
- lanțul simpatic toracal
- nervii intercostali
- vasele intercostale
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Fața mediastinală- ușor concavă
- rap cu organele mediastinului
- hilul plămânului- trec elementele
pediculului pulmonar
- situat în treimea sup a acestei
fețe, e ușor excavat
- împarte fața în zonă prehilară și
retrohilară Hilul stâng:
Hilul drept: - artera- superior
- bronhia- postero-superior - bronhia- inferior
- artera- anterior de bronhie - venele pulmonare- una anterior de
bronhie, cealaltă inferior de bronhie
- venele pulmonare- inferior de artere
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Fața mediastinală
- raporturi cu organele mediastinale:
- PD- impresiunea retrohilară a V azygos- arcul venei azygos e situat superior de hil
- impresiunea VCS- prehilar- situată în porț sup a feței mediastinale
- impresiunea inimii- prehilar- inferior- mai puțin accentuată
- PS- impresiunea arcului aortic- situată superior
- impresiunea aortei descendente- situată retrohilar
- impresiunea cardiacă- situată sub hil- realizată de inimă și pericard
- rap mediate de pleuraă cu: esofagul, traheea, N vagi, N frenici, timusul sau țesut timic
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Marginea anterioară
- separă fața costală de cea mediastinală
- este ascuțită
- la dreapta- ușor convexă
- la stg- scobitura cardiacă- sub nivelul coastei 4- prezența inimii și a pericardului
- sub scobitura cardiacă, mg ant trimite o prelungire medială= lingula
- rap ant cu sternul
- post cu pericardul- pe care se așează
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Pe fețele plămânilor se observă fisuri sau scizuri adânci, care divid organul în lobi:
Plămânul stâng:
- fisura oblică= scizura oblică- pornește de la hil și se întoarce la el
- împarte PS în 2 lobi:
superior- formă conică
- cuprinde vârful, mg ant, cea mai mare parte a feței costale și
mediale și puțin din baza plămânului
inferior- cubic, formează cea mai mare parte a PS
- pornește de pe fața medială a plămânului, imediat superior de hil-
- se îndreaptă spre superior și post, trece pe fața coastală la 6 cm sub vârf
- străbate fața costală, merge spre inferior și anterior, intersectează mg inf și
baza plămânului
- ajunge din nou pe fața medială, urcă până atinge limita inferioară a hilului
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
Pe fețele plămânilor se observă fisuri sau scizuri adânci, care divid organul în lobi:
Plămânul drept:
-fisura oblică- traiect asemănător cu cea a PS
- fisura orizontală- pornește de pe fața costală a PD, din porț mijlocie a fisurii oblice
- se îndreaptă medial, străbate mg ant a PD, ajunge pe fața medial a acestuia
- se termină la nivelul hilului
- fisurile delimitează 3 lobi inegali: superior, mijlociu și inferior
- lobul inf- cel mai voluminous
- lobul mijl- cel mai mic
- lobul superior- formă conică
- lobul inf- formă cubică
- lobul mijl- forma unei piramide cu baza orientate lateral
 Plămânii
Conformație exterioară și raporturi
- fisurile sunt adânci și ajung de la supraf plămânilor până în vecinătatea hilului
- la nivelul fisurilor, lobii pulmonari au și câte o față interlobară= interscizurală-
acoperită de pleura viscerală
- fețele interlobare nu sunt situate într-un singur plan și sunt sinuoase,
cu ridicături și depresiuni- planul lor se îndepărtează de planul orizontal
 Rădăcina plămânului= pediculul pulmonar

• totalitatea elementelor care vin sau pleacă de la plămân- trec prin hilul plămânului
• Pediculii pulmonari:
- bronhia principal
- artera pulmonară
- 2 V pulmonare
- arterele bronhice
- venele bronhice
- limfatice
- fibrele px nervos pulmonar
- țesut conjunctiv mediastinal
- bronhiile principale realizează raporturi cu toate elem pediculului pulmonar= raporturi
intrapediculare
- raporturile elementelor pediculului cu organelle vecine= raporturi extrapediculare
 Rădăcina plămânului= pediculul pulmonar

• Raporturile intrapediculare
- planul cel mai anterior- artera pulmonară
- post de ea- cele 2 V pulmonare superioară și inferioară
- mai posterior- bronhia
- cel mai posterior- arterele și venele bronhice
- fibrele px nervos pulmonar și nodurile limfatice bronhopulmonare se dispun
unele anterior și alterele post de bronhie și vasele sanguine

- raporturile diferă la dreaptă față de stânga

- raporturile intrapediculare se modifică și în diversele porțiuni ale pediculului-
sunt orientative
 Rădăcina plămânului= pediculul pulmonar
• Raporturile extrapediculare
- pleurele se reflect la niv ambilor pediculi pe care-I învelesc numai pe porț lor laterală, apropiată de
hilul plămânilor
- porț medial a pediculilor e lipsită de înveliș pleural
- N vagi trec post de pediculi pulmonari și de bronhiile principale
- N frenici trec anterior de pediculi pulmonari
- VCS coboară anterior de pediculul PD
- V azygos urcă post de pediculul PD, iar arcul venei depășește în sus pediculul , încalecă spre anterior
pediculul și se varsă în VCS
- V azygos ocolește pediculul PD și se varsă în VCS
- Ao ascendentă urcă ant de trahee și de pediculul PS, se continua cu arcul Ao care încalecă pediculul
și se continua apoi cu Ao descendentă, care coboară post de pediculul PS
- Ao asc, arcul și Ao desc- ocolesc dinainte-înapoi pediculul pulmonar stg
- bronhia și pediculul PS: sup- N laringeu recurrent- înconjoară arcul Ao
- lig arterial- leagă A pulm stg de arcul Ao
- post- esofagul, deplasat puțin la stg
 Structura plămânilor

• Componenta bronhială
- se arborizează în ramificații din ce în ce mai mici
- rol în conducerea aerului până la nivelul parenchimului pulmonar

• Componenta parenchimatoasă
- totalitatea acinilor
- rol în realizarea schimburilor respiratorii pulmonare

• Stroma

• Vasele și nervii plămânilor

 Structura plămânilor
• Componenta bronhială
- formează ramificații intrapulmonare bogate- ramificarea bronhiilor principale
- ramificațiile grupează în jurul lor parenchim, stroma, vase și nervi= teritorii bronhopulmonare
- Bronhia principală dreaptă: 3 bronhii lobare- superioară, mijlocie și inferioară
- Bronhia principală stg: 2 bronhii lobare- superioară și inferioară
- nr bronhiilor lobare corespund nr de lobi ai fiecărui plămân
- bronhia lobară servește la aerația parenchimului lobar corespunzător
- bronhii lobare→bronhii segmentare- deservesc un segment bronho-pulmonar:
- aerație prioprie prin bronhia segmentară
- pedicul arterial propriu
- stromă intersegmentară care le delimit de segmentele vecine
- particularități radiologice și clinice proprii- intervenții chir conservatoare, limitate
- individualitate de ventilație, arterială, topografică, radiologică și clinică
Structura plămânilor
• Componenta bronhială
- bronhii principale → bronhii lobare→bronhii segmentare-
deservesc un segment bronho-pulmonar:
Plămânul drept- 10 bronhii segmentare- deservesc prin
ramurile lor 10 segmente pulmonare
Structura plămânilor
• Componenta bronhială
- bronhii principale → bronhii lobare→bronhii segmentare-
deservesc un segment bronho-pulmonar:
Plămânul stâng- 8 bronhii segmentare- deservesc prin
ramurile lor 8 segmente bronhopulmonare

imagine 181 jos

 Structura plămânilor
• Componenta parenchimatoasă
- bronhii principale → bronhii lobare→bronhii segmentare → ramuri bronhiale=
bronhiole →bronhiole lobulare= terminale- deservesc lobulii pulmonari= unități
morfologice ale plămânilor

- bronhii principale → bronhii lobare→bronhii segmentare → ramuri bronhiale=

bronhiole →bronhiole lobulare= terminale →bronhiole respiratorii →ducte alveolare
→săculeți alveolari (dilatații) →alveole pulmonare= formațiuni veziculare dintr-un
săculeț alveolar
- bronhiola respiratorie și ramificațiile ei- ducte alveolare, săculeții alveolari,
alveole pulmonare= acin pulmonar= unitatea morfo-funcțională a plămânului
- totalitatea acinilor pulmonari alcătuiesc parenchimul pulmonar, la niv căruia
au loc schimburile de gaze
Structura plămânilor
• Componenta parenchimatoasă
 Structura plămânilor
• Componenta parenchimatoasă
- calibrul bronhiilor descrește pe măsura ramificării lor iar structura lor se modifcă
- bronhiile lobare și segmentare- au arcuri cartilaginoase
- bronhiole lobulare și respiratorii- nu mai au structură cartilaginoasă
- pe măsură ce structurile cartilaginoase se răresc, dispar treptat și glandele mucoase
Bronhiolele lobulare și respiratorii- pereți fibro-elastici și celule musculare netede
- la niv bronhiolelor lobulare sunt abundente- tunică musculară continuă=
mușchiul lui Reisseisen- o rețea cu ochiuri- spasm- crize astmatice
- la niv bronhiolelor respiratorii, elementele musculare încep să se rărească
- la niv ductelor alveolare dispar celulele musculare- membrană fibro-elastică și
epiteliu
 Structura plămânilor
• Componenta parenchimatoasă
- bronhiola respiratorie realiz trecerea de la segmentul de conducere la cel respirator- în peretele ei
apar primele alveole
Alveolele pulmonare
- alcătuite din epiteliu alveolar și membrană bazală
- sunt incluse în substanța fundamentală reticulino-elastică și colagenă a plămânului care formează
septe interalveolare- conțin rețeaua de capilare perialveolare
- pereții alveolelor pulmonare+ septele interalveolare+ rețeaua de capilare= bariera hemato-aeriană=
complex alveolo-capilar: alc dinspre cavit alveolei spre capilare sg:
1. epiteliul alveolar
2. membrana bazală a epiteliului
3. substanța fundamentală dintre cele 2 mb bazale, alveolară și capilară
4. membrana bazală a capilarului
5. endoteliul capilar
 Structura plămânilor
• Componenta parenchimatoasă
- bronhiola respiratorie realiz trecerea de la segmentul de conducere la cel respirator-
în peretele ei apar primele alveole
Alveolele pulmonare
- 75 milioane de alveole- supraf de 80-120 mp
- rețeaua de capilare acoperă 73-90% din supraf alveolară
 Structura plămânilor
• Stroma plămânilor
- țesut conjunctivo-elastic
- formează la supraf plămânilor= membrana subpleurală- o lamă continuă acoperită
de pleura viscerală
- la niv hilului, țesutul stromal pătrunde în plămân împreună cu țesutul conjunctiv
mediastinal, însoțind arborizațiile bronhice și pe cele ale arterelor pulmonare
- însoțește ramificațiile bronho-pulmonare în interiorul lobilor și al segmentelor
- nu însoțește bronhiolele lobulare- pătrunde în lobulul însoțind ramura arterială
pulmonară intralobulară
- se oprește la niv bronhiilor segmentare →țesutul conjunctivo-elastic nu realiz
legături cu septele interalveolare
 Structura plămânilor
• Stroma plămânilor
- realiz legătura dintre țes conjunctiv extrapulmonar (membrana subpleurală și țesutul
conj mediastinal) și stroma intrapulmonară- prin continuarea la niv hilului
- stroma intrapulmonară are o componentă intersegmentară și perilobulară și o
componentă intrasegmentară și intralobulară- mai puțin dezvoltată
 Vasele și nervii plămânilor

• Vascularizația plămânilor este dublă:

- funcțională- trunchiul pulmonar și 4 vene pulmonare- alcătuiesc vasele
circulației mici- se asigură schimbul permanent de gaze
- nutritivă- arterele și venele bronhice

- alveolele sunt înconjurate de rețele capilare- stabilesc leg cu capilarele arterelor

bronhice din jurul bronhiolelor respiratorii
- arterele pulmonare sunt de tip terminal→ anastomozele cu ramurile
arterelor bronhice pot asigura refacerea circulației în anumite situații
 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația funcțională
Trunchiul pulmonar
- pornește in VD (ventriculul drept) al inimii- duce sânge sărac în O2
- se împarte în 2 artere pulmonare- dreaptă și stângă
Distribuția ramurilor arterelor pulmonare:
- ramura segmentară- însoțește bronhia segmentară- irigă un segment
- o arteră mică- însoțește o bronhiolă terminală și irigă un lobul
- o arteriolă însoțește o bronhiolă respiratorie- irigă un acin
- o arteriolă precapilară însoțește ductul alveolar
 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația funcțională
Trunchiul pulmonar
- pornește in VD (ventriculul drept) al inimii- duce sânge sărac în O2
-se împarte în 2 artere pulmonare- dreaptă și stângă
Artera pulmonară dreaptă
- se împarte în 4 ramuri chiar înainte de pătrunderea în hil:
- ramura superioară- a lobului sup- dă 5 diviziuni pt segmentele corespunzătoare:
apicală,
anterioară ascendentă și descendentă- pentru segmentul anterior,
posterioară ascendentă și descendentă- pentru segmentul posterior
- ramura mijlocie- pt lobul mijlociu- 2 diviziuni segmentare:
laterală
medială
 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația funcțională
Trunchiul pulmonar
- pornește in VD (ventriculul drept) al inimii- duce sânge sărac în O2
-se împarte în 2 artere pulmonare- dreaptă și stângă
Artera pulmonară dreaptă
- se împarte în 4 ramuri chiar înainte de pătrunderea în hil:
- ramura superioară- a lobului sup- dă 5 diviziuni pt segmentele corespunzătoare
- ramura mijlocie- pt lobul mijlociu- 2 diviziuni segmentare
- pt lobul inf: - ramura- superioară- independentă- pt segmentul superior al lobului inferior
- ramura inferioară= pars bazalis- dă 4 ramificații segmentare:
bazală medială
bazală anterioară
bazală laterală
bazală posterioară
 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația funcțională
Trunchiul pulmonar
- pornește in VD (ventriculul drept) al inimii- duce sânge sărac în O2
-se împarte în 2 artere pulmonare- dreaptă și stângă
Artera pulmonară stângă
- se divide în hil în 3 ramuri pentru cei 2 lobi ai PS:
- ramura superioară- pt lobul superior- emite 5 diviziuni segmentare:
apicală și posterioară- pt segm apico-posterior
anterioară ascendentă și anterioară descendentă- pt segm anterior
lingulară pt cele 2 segmente lingulare, superior și inferior
 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația funcțională
Trunchiul pulmonar
- pornește in VD (ventriculul drept) al inimii- duce sânge sărac în O2
-se împarte în 2 artere pulmonare- dreaptă și stângă
Artera pulmonară stângă
- se divide în hil în 3 ramuri pentru cei 2 lobi ai PS:
- ramura superioară- pt lobul superior- emite 5 diviziuni segmentare
- lobul inferior: dispoziție vasculară similară cu cel din dreapta
- ramură superioară- pt segmentul sup al lobului inferior
- ramură inferioară= pars basalis- pt celelalte segmente ale lobului
inferior: bazală anterioară, bazală laterală, bazală posterioară, bazală medială
 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația funcțională
Venele pulmonare
- se formează din rețeaua de capilare perialveolare- transportă sg bogat în oxigen-
formează vene perilobulare→ intrasegmentare→ intersegmentare→ se formează
câte 2 vene pulmonare de fiecare parte, una superioară și una inferioară

- realiz leg cu rețeaua capilară bronhică

 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația funcțională
Vena pulmonară superioară dreaptă
- drenează sg:
- segmentelor lobului superior printr-un trunchi scurt format prin unirea ramurilor
apicală anterioară și apicală posterioară
- ramură de la lobul mijlociu
- are traiect anterior și inferior față de A pulmonară dreaptă și post de VCS
- se deschide în atriul stâng (AS)

Vena pulmonară dreaptă inferioară

- adună sânge din lobul inf drept prin:
- ramura superioară- din segmentul superior
- venele bazale superioară și inferioară
 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația funcțională
Vena pulmonară superioară stângă
- drenează sg din lobul sup stg
- se formează prin unirea ramurilor apico-posterioară, anterioară și lingulară

Vena pulmonară inferioară stângă

- conduce sg din lobul inf stg
ramura superioară- din segmentul superior
- venele bazale superioară și inferioară

- între ramificațiile periferice ale arterelor pulmonare și cele ale venelor pulmonare-
anastomoze arterio-venoase- prevăzute cu sfinctere- se pot închide sau deschide
 Vasele și nervii plămânilor
Vascularizația nutritivă
Arterele bronhice- din Ao toracică și A toracică internă
- însoțesc bronhiile și se distribuie pereților acestora, pereților vaselor pulmonare și
stromei pulmonare
- ajung numai până la niv bronhiolelor respiratorii- se capilarizează- pornesc venele
bronhice
- nu asigură nutriția parenchimului pulmonar și a acinilor- e asigurată de vasele
circulației funcționale- ramuri ale pulmonarei
Venele bronhice- tributare venelor brahiocefalice la stg și venei azygos la dreapta
- se formează din rețeaua subpleurală, din stroma pulmonară și din rețeaua capilară
din jurul bronhiolelor intralobulare
 Vasele și nervii plămânilor

Limfaticele plămânilor
- se grupează:
subpleural – superficiale- merg în profunzime și confluează cu limfaticele
intrapulmonare situate perilobular, intersegmentar și peribronhovascular
- lobulii nu au vase limfatice

și intrapulmonar
- vasele limfatice trec prin nodurile limfatice pulmonare, bronhopulmonare,
traheobronhice, mediastinale anterioare și mediastinale posterioare
- carcinomul pulmonar primar metastazat de-a lungul acestor noduri- pareză de N frenic și N
laringeu recurent
 Vasele și nervii plămânilor

Nervii plămânilor
- formează la niv pediculului pulmonar un px nervos anterior și unul posterior
- fibre parasimpatice- N vag- sunt eferente- motoare- au pe traseul lor microggl intrapulmonari-
sinapse
- destinate musculaturii bronhiale- bronhoconstricție
- glandelor din mucoasa bronhică- determină secreția lor
- simpatice- ggl simpatici toracali 2-5- vasomotoare- reglează calibrul vaselor și debitul sg
pulmonar
- acțiune relaxantă asupra musculaturii bronhice
- fibrele nervoase însoțesc bronhiile intrapulmonare și arterele
- mai sunt fibre aferente- viscerosenzitive- conduc stimulii porniți de la alveole, de la mucoasa
bronhiilor și de la niv afluenților venoși
• Plămânii sunt formați dintr-o bogată arborizare brohială și bronhiolară, în jurul
căreia se grupează elementele parenchimului, ale stromei, vasele și nervii→
teritorii bronhopulmonare relativ bine delimitate: lobi pulmonari- segmente
bronhopulmonare- lobuli pulmonari- acini pulmonari
 Acinii pulmonari

• unitatea morfo-funcțională a plămânilor- elemente morfologice care asigură

schimburile de gaze
• alcătuiți din: totalitatea săculeților și alveole= parenchim respirator
• bronhiola lobulară e însoțită de o ramură intralobulară a A pulmonare- se ramifică
împreună cu bronhiola și se capilarizează perialveolar- participă la formarea
complexului alveolo-capilar- aici se realiz schimburile de gaze
 Lobulii pulmonari

• unitățile morfologice ale plămânilor

• sunt orientați a.î. „pediculul” lor să privească spre hil
• axul lobulului e străbătut de brnhiola lobulară- care se ramifică în 50-80 de
bronhiole respiratorii- care la rândul lor se ramifică în 2-10 ducte alveolare- se
termină prin săculeți alveolari- se compartimentează în alveole pulmonare
 Segmentele pulmonare

• unități mai mari

• au ventilație proprie- prin bronhia segmentară
-pedicul arterial propriu
- particularități clinice și radiologice individualizate
- sunt delimitate și despărțite de segmentele vecine prin septe stromale
intersegmentare
- septele conțin venele pulmonare intersegmentare, artere și vene bronhice
și vase limfatice
- importanță pentru chirurgia segmentelor bronhopulmonare
 Lobii pulmonari

• cele mai mari unități morfologice ale plămânilor

• 3 PD, 2 PS
• reprez totalit parenchimului și stromei care se organiz în jurul unei bronhii lobare și a ramurilor ei
• e deservit de artere și vene proprii

• PD poate prezenta un lob accesor- determinat de vena azygos- lobul venei azygos

• la niv hilului- bronhii lobare, marile vase sg, noduri limfatice, stromă= zonă hilară- parenchim slab
reprezentat
• în jurul hilului- bronhiile și vasele se ramifică în segmente și lobuli pulmonari
- stroma se organiz intersegmentar și perilobular
- structurile parenchimatoase sunt bine reprezentate
 Explorare și căi de acces

• inspecție și palpare a pereților toracelui

• percuție, auscultație
• bronhoscopie- pânâ la niv bronhiilor segmentare
• bronhografie
• radiografie,
• angiografie
• ecografie
• CT, IRM
 Pleurele

• 2 membrane seroase care învelesc plămânii

• pleura dreaptă nu comunică cu cea stângă, sunt separate de mediastin
• fiecare pleură e formată din 2 lame: foița viscerală și foița parietală- delimitează între ele
cavitatea pleurală- virtuală (reală în condiții patologice)
- foița viscerală- fixată la supraf plămânului prin stroma subpleurală
- foița parietală căptușește pereții toracelui- fixată prin fascia endotoracică (țesut
conjunctiv)
- cele 2 foițe sunt în continuitate la nivelul unei linii de reflexie
- nu aderă morfologic una de cealaltă- se alipesc= adeziune capilară- datorită
presiunii negative și unei pelicule fine de lichid, asemănător lichidului interstițial →
plămânii urmează cu fidelitate modificările toracelui în timpul excursiilor costale
- lichidul ușurează alunecare foițelor una pe cealaltă
 Pleurele
Foița viscerală= pleura viscerală
• lucioasă și transparentă- prin ea se observă conturul lobulilor superficiali
• pătrunde la niv fisurilor și tapetează fața interlobară a plămânilor (interscizurală)
- în inflamația pleurelor- apar aderențe- scizurite
- acoperă toată supraf plămânilor cu excepția unei mici porțiuni de la niv hilului,
unde se formează linia de reflexie spre foița parietală
 Pleurele
Foița parietală= pleura parietală
• foiță unică cu mai multe porțiuni, funcție de peretele pe care îl tapetează:
- porțiune mediastinală
- porțiune costală
- porțiune diafragmatică
- cupola pleurală
- la trecerea de pe un perete pe altul, se formează recesuri- depresiuni sau funduri
de sac pleurale
 Pleurele
Foița parietală= pleura parietală
• Porțiunea mediastinală
- limita laterală a mediastinului, aderă de țesutul conjunctiv al mediastinului- îl separă de
cavit pleurale și plămân
- situată în plan sagital
- deasupra pediculului pulmonar- pleura e neîntreruptă și se continuă cu pleura costală
- la nivelul pediculului- pleura se reflectă lateral și se comportă ca un manșon care
învelește rădăcina plămânului
- după ce învelește rădăcina plămânului, ajunge la fața medială a plămțnului și se
continuă cu foița viscerală
- dedesubtul pediculului- pleura mediastinală se continuă cu cea viscerală- se prelungește
inferior și formează lig pulmonar-
 Pleurele
Foița parietală= pleura parietală
• Porțiunea mediastinală
- dedesubtul pediculului- pleura mediastinală se continuă cu cea viscerală- se prelungește
inferior și formează lig pulmonar:
- fixat prin vârf la pediculul pulmonar
- mg medială ajunge la esofag
- mg laterală se reflectă pe fața medială a plămânului
- inf se termină liber sau parțial fixat pe diafragmă
- pleura formează subbronhic 2 recesuri:
- inter-aortico-esofagian
- inter-azigo-esofagian
- liniile de reflexie ale foiței parietale pe cea viscerală sunt:
- la niv pediculului pulmonar
- la niv lig pulmonar
- raporturile pleurei mediastinale sunt identice cu cele ale feței mediale a plămânilor
 Pleurele
Foița parietală= pleura parietală
• Porțiunea costală
- se întinde de la stern – anterior- la corpurile vt toracice- posterior
- căptușește fața post a sternului, M transvers toracic, fețele interne ale coastelor și
M intercostali- aderă mai slab la aceste formațiuni
- anterior și post- se continuă cu pleura mediastinală- formează 2 recesuri costo-
mediastinale, anterior și posterior
- spre inferior se continuă cu pleura diafragmatică- reces costo-diafragmatic
- deasupra vârfurilor plămânilor, pleura costală se continuă cu cea mediastinală,
formând cupola pleurală
- raporturile pleurelor costale sunt aceleași cu cele ale fețelor costale ale plămânilor
 Pleurele
Foița parietală= pleura parietală
• Porțiunea diafragmatică
- acoperă fața sup a diafragmei- e fixată prin țesut conjunctiv bine reprezentat
- se continuă cu pleura costală
- pleura mediastinală
- raporturi similare cu cele ale fețelor dfg ale plămânilor
 Pleurele
Foița parietală= pleura parietală
• cupola pleurală= dom pleural
- e un reces costo-mediastinal superior-
- acoperă vf plămânilor și ajunge la baza gâtului, în fosa supraclaviculară, la 2-3 cm
sup de claviculă și 3-4 cm sup de prima coastă
- e fixată la oasele vecine prin aparat suspensor al cupolei:
- lig costo-pleural- pleacă de pe colul primei coaste
- lig vertebro-pleural- pleacă de pe corpul vt C7, T1 și T2
- M scalen minim
- un fascicul al M scalen mijlociu
 Pleurele
Foița parietală= pleura parietală
• cupola pleurală= dom pleural
- raporturi:
- cei trei M scaleni- acoperă cupola ca un cort
- ant- A toracică internă- traiect spre inferior
- A vertebrală- urcă
- post- ggl stelat- aflat în mica fosetă supra-retro-pleurală
- medial- N frenic, N vag și A subclavie
 Pleurele
Foița parietală= pleura parietală
• Spațiile complementare
- parte din cavitatea pleurală- porțiune a recesurilor în care 2 porțiuni ale pleurei
parietale se aplică una pe cealaltă
- spațiu virtual, devine real în colecții lichidiene

- cel mai mare spațiu complementar- la niv recesului costo-dfg- pleura costală se
aplică pe pleura dfg- în inspir plămânul nu ocupă tot recesul-
- spațiul complementar de la niv recesului costo-mediastinal anterior
 Pleurele

• Structura:
- membrane seroase- strat reticulino-elastic, acoperit de celule mezoteliale

Arterele
- foița parietală- r din arterele intercostale, A toracică internă și A frenică superioară
- foița viscerală- r din arterele bronhice

Vene
- se varsă în venele omonime arterelor, pe care le însoțesc
 Pleurele

Limfaticele
- foița viscerală- drenează spre nodurile pulmonare
- foița parietală- pleura mediastinală- către nodurile mediastinale posterioare
- pleura costală- către nodurile intercostale și sternale
- pleura dfg- către nodurile frenice
- pleurele conțin formațiuni limfoide- rol în apărare în infecții

Nervii
- nervi senzitivi- foița parietală e o importantă zonă reflexogenă
- foița parietală- N frenic și N intercostali
- foița viscerală- r vagale și simpatice care deservesc și plămânii
 Pleurele
Anatomie aplicată
inflamația pleurelor= pleurite
revărsate lichidiene în cavit pleurală: hemotorace, hidrotorace, piotorax, empiem
pneumotorace

Explorare și căi de acces

- pleurite- durere, dispnee
- percuție- matitate- lichide
- auscultație- frecături pleurale
- radiologie
- toracocenteză- puncție exploratorie sau evacuatorie- mg sup a coastelor
- toracotomie
- pleuroscopie