Insuficiența cardiacă

la nou-născut
Dr.șt.med.,conf. univ.,
Marcela Șoitu
Insuficiența cardiacă - Definiție
O Un sindrom clinic caracterizat prin
imposibilitatea cordului de a efectua adecvat
funcția de pompă pentru asigurarea
necesităților metabolice și se manifestă printr-
un complex de schimbări circulatorii.
 Clasificarea Ross a IC la copii
Clasa I Asimptomatic

Clasa II tahipnee uşoară sau diaforeză la alimentare la sugari

Dispnee la efort, la copiii mai mari

Clasa tahipnee marcată sau diaforeză la alimentare la sugari

III Dispnee marcată la efort

Creşterea timpului de hrănire a copilului cu deficit de

creştere

Clasa Simptome, cum ar fi tahipneea, retracţii, grohăit, sau

IV diaforeză în repaus
 Sistemul de notare Ross de IC la
sugari:
• Volumul de alimentare (ml): • Zgomotul 3 sau suflul diastolic:
- 0 puncte:> 100.5 - 0 puncte: absent
- 1 punct: 75.5-100.5 - 1 punct: prezent
- 2 puncte: <75,5 • marginea ficatului de la rebordul
• Timpul de alimentare (min): costal, (cm):
- 0 puncte: <40 - 0 puncte: <2
- 1 p u n c t: ≥ 4 0 - 1 punct: 2-3
• Rata respiratorie (respiraţii / min): - 2 puncte:> 3
- 0 puncte: <50 Total:
- 1 punct: 50-60 - Nu este ICC: 0-2 puncte
- 2 puncte:> 60 - ICC uşoară: 3-6 puncte
• tipul respiraţiei: - ICC moderată: 7-9 puncte
- 0 puncte: normal - ICC severă: 10-12 puncte
- 1 punct: anormal
• perfuzia periferică:
- 0 puncte: normală
- 1 punct: scăzută
 Factori de risc

· Patologii severe cronice la mamă

· Maladii ereditare şi genetice la făt
· Malformaţii cardiace congenitale la făt
Tabel 1. Etiologia insuficienței cardiace neonatale în funcție de vîrsta gestațională
Făt Nou-născut Nou-născut la termen
prematur
Anemia severă Supraîncarcarea Afectarea miocardică cu scăderea
Hemoliza și cu fluide; contractilității miocardice:insuficiența
anasarca feto- Persistența cardiacă în cadrul sindromului
placentară din canalului arterial; postasfixic,hipocalcemia neonatală,
incopatibilitatea Defect septal tireotoxicoză congenitală;
Rh, hemotransfuie interventricular; Malformații arterio-venoase(fistule
feto- Boala pulmonară arterio-venoase sistemice sau cerebrale);
maternă,(anemie cronică, cu evoluție Leziuni obstructive la nivelul cordului
hipoplastică); către cord stăng(coarctație de aortă,sindromul
tahicardie pulmonar. cordului stîng hipoplazic);
ventriculară/suprav Transpoziție de vase mari;
entriculară; bloc Șunturi importante cardiace:ventricul
antrio-ventricular; unic,trunchi arterial;
Insuficiența ale Miocardită virală;
vslvelor atrio- Supraîncarcare de presiune: sindromul
ventriculare;insufic de persistență a circulației fetale,
iența cardiacă cu hipertensiune arterială neonatală.
debit crescut:
malformații
arterio-
venoase,teratom.
 Semne clinice
O Debut acut cu agravare rapidă spre șoc
cardiogen
O Tahicardie, Tahipnee, Cianoză, Edeme,
Hepatomegalie
O Semne nespecifice: alimentație insuficientă,
curbă ponderală staționară, iritabilitate,
scăderea perfuziei periferice, transpirații rece
la nivelul extremităților.
Tabel 2. Simptome clinice ale insuficienței cardiace neonatale
Simptom Mecanism
Creșterea volumului bătaie este limitată la nou-născut din
Tahicardie cauza complianței scăzute a miocardului neonatal,astfel,
cordul tinde să compenseze scăderea debitului cardiac prin
creșterea frecvenței
Cardiomegalie Dilatarea și/sau hipertrofia cordului apare ca răspuns la
supraîncarcarea de volum sau presiune sau la disfuncția
asociată cardiomiopatiilor sau disritmiilor
Tahipneea Evacuarea insuficientă sau supraîncarcarea pulmonară
conduce la edem pulmonar interstețial cu apariția semnelor
de efort respirator
Scăderea perfuziei renale duce la diminuarea filtrării
Scăderea debitului glomerulare care este interpretată de către organism ca o sc
cardiac și edeme ădere a volumului intravascular , inițiindu-se mecanisme
compensatorii ca vasoconstricția și retenția de fluide și
sodiu
Diaforeza Creșterea activității sistemului nervos autonom, însoțită de
creșterea ratei metabolice (ca urmare creșterii suprasarcinii)
în condițiile insuficienței cardiace congestive.
Hepatomegalia Derivă din congestia hepatică produsă prin creșterea
presiunii venoase centrale
Ritmul de galop Dilatarea ventriculilor determină apariția unui zgomot
anormal de umplere
Puls slab Scăderea debitului cardiac conduce la o redistribuție
compensatorie a fluxului sanguin către organele vitale
Scăderea toleranței la Scăderea perfuziei la nivel țisular periferic și creșterea
efort nevoii energetice a cordului insuficient lasă puține
rezerve energetice pentru efortul de plâns și supt
Sufluri Prezența acestora, sediul și intensitatea depind de boala de
Bază
Semne clinice în dependență de
stadiul IC
· În stadiile precoce:
- Dispnee la alimentarea nou-
născutului sau în timpul plânsului
- FR > 80 respiraţii/minut
- La auscultaţia cordului –
tahicardie „fixată”, FCC creşte până la
180-190 bătăi/minut
- Paliditatea tegumentelor,
frecvent – cianoză
Semne clinice periferică de
în dependență (ce apare
stadiu
C.2.
În cazul hipertensiunii în circulaţia mică
și stazei în circulaţia mare)
- Impuls cardiac pronunţat
- Zgomotul II sonor
- Suflu sistolic scurt la apexul
Cordului
- Diaree de scurtă durată
- -
· În stadiile tardive:
- Dificultăţi la supt
- Creştere excesivă în greutate
- Transpiraii în regiunea capului
- Tahipnee cu dispnee expiratorie
- Se percep raluri umede
- Cianoză centrală
- Zgomote cardiace asurzite
- Ritm de galop
- Scăderea pulsului
- Auscultativ – accentul zgomotului II în regiunea
trunchiului pulmonar
- Dimensiunile cordului crescute
- Hepatomegalie
- Oligurie
- Pastuozitate în regiunea lombară, perineului, regiunea
inferioară a abdomenului.
Edeme periferice şi ascită – rar
 Nivel de asistenţă medicală
spitalicească
O Tratament în RTI NN: oxigenoterapie
nCPAP/VAP
- Linie venoasă centrală/periferică
- Perfuzie endovenoasă
- Diagnostic: proba la hiperoxie, radiografia
toracică, saturația pre și postductală, EAB,
ecocardiografia cu Doppler
Examinările de laborator şi funcţionale
- Dozarea peptidului natriuretic cerebral (BNP) – crescut
Echilibrul acido- bazic
· Acidoză metabolică
· Acidoă respiratorie
· Alcaloză metabolică
· Alcaloză respiratorie
Radiografia cardio-pulmonară
· Imaginea radiologică a cordului – cardiomegalie
· Semne de edem pulmonar
· Vascularizaţia pulmonară poate fi scăzută/normală/ crescută
· ICT crescut
Electrocardiografia cordului
- Semne de supraîncărcare/ hipertofie a ventriculilor
- Semne de ischemie subendocardială
Ecocardiografie Doppler
- Patologia de bază, care a dus la IC
- Dimensiunile camerelor cordului
- Funcţia contractilă a miocardului ventricular

Cateterism cardiac şi angiografie

- Folosit pentru descoperirea arterelor coronare stenozate (ingustate) sau obstruate
- Masurarea presiunii in interiorul inimii
- Diagnosticarea cauzelor ce produc sau agraveaza simptomele specifice insuficientei cardiace
 Tratament
Măsuri generale
- Oxigenoterapie
- Restricţie de sodiu şi apă (2/3 din volum)
- Limitarea efortului fizic (alimentarea prin gavaj)
- Măsurarea zilnică a greutăţii
- D ecubit dorsal, cu ridicarea extrem ității cefalice la aproxim ativ 30 de grade
- Elim inarea unor cauze agravante (febra, anem ia, infecţie)

- Tratamentul cauzei declanşatoare: HTA, aritmii, tireotoxicoza

- Sedarea cu morfină 0,1-0,2 mg/kg/dz, la 4 ore sau fenobarbital 2-3 mg/kg/dz
Terapia medicamentoasă
Medicaţia diuretică
Diuretice de ansă: furosemid 1mg/kg/doză, (repetat la necesitate, fiecare 6-8 ore) sau 1-3 mg/kg/zi în 2-3 prize pe
- os acid etacrinic 1 mg/kg/doză
- Diuretice tiazidice: hidroclortiazida 2-4 mg/kg/zi, în 2-3 prize sau 5-10 mg/kg/zi în 2 doze per os
- Antagonişti aldosteronici: spironolactona 2-3 mg/kg/zi, în 2-3 prize
 Medicaţia inotrop pozitivă
Cu acţiune rapidă – catecolamină (dopamină, dobutamină)
Dopamina: 5-15 mcg/kg/min, p.i/v
Dubutamina: 5-15 mcg/kg/min, p.i/v
Epinefrină: 0,05-0,5 mcg/kg/min,i/v
Izoproterenol: 0,05 – 0,1 mcg/kg/min
Digoxina: - în perioada neonatală uilizată excepţional, doza de atac 15 mcg/kg, repartizată în 3 prize:
½ la prima administrare, apoi cîte un sfert la 6-8 ore interval. Atenţie la intoxicaţia cu digitală! Se
însoţeşte de monitrizarea ECG continuă şi dozarea digoxinemiei la nevoie. Nivelul optim al
digoxinemiei: 0,2 – 2 ng/ml. Doza de întreţinere ¼ din doza de atac şi trebuie începută la 12 ore după
terminarea dozei de atac.

Tabel 5. Administrarea de digoxin

Doza Doza Doza de Doza de
digitali digitaliza întreținer întreținere
zare re (i/v) e (po) (i/v)
(po)
Premat 20 5 mcg/kg
ur mcg/kg 75% din 75% din
Nou- 20 doza 8 mcg/kg doza orală
născut mcg/kg orală
Doza de digitalizare Doza de întreținere
se repartizează în trebuie începută la 12 ore
3:1/2, ¼ și ¼, la 8 de la terminarea dozei de
ore interval digitalizare
Medicaţia pentru reducerea postsarcinii
- Hidralazina i/v 0,1-0,2 mg/kg/dz, la 4-6 ore, sau 1,5 mcg/kg/min po-0,75-3 mcg/kg/zi în 2-4 priza
- Nitroprusiat de Na 0,5-8 mg/kg/min, p.i/v
- Enalapril 0,1-0,2 mg/kg/dz, 1-2 doze/zi, p/o
Beta-blocante cardioselective: propranolol – 0,5- 1,0 mg/kg/24ore
- Nitroglicerină 0,1-1 mcg/kg/min iv