Greaţa: senzaţia de a elimina conţinut gastric (stomacul se contractă)
Vărsătura: eliminarea conţinutului gastric
1. - poate să fie generală sau selectivă - poate să se termine cu vărsătură;vărsătura este precedată de greaţă - poate fi: alimentară sau de stază, bilioasă, cu sânge 2. - vărsătura cu zaţ de cafea anunţă sfârşitul - vărsături fecaloide: când varsă conţinut intestinal Orarul vărsăturilor: - de debut (în apendicită, abdomen acut) - terminale (înainte de deces): ocluzii neglijate, stări toxicoseptice - alimentare precoce pot fi psihogene - alimentare târzii: la copii f mici (10 zile), dacă are stenoză pilorică - de supraplin (mai mult decât poţi mânca) - bilioasa urmează celor alimentare - fecaloide în ocluzii neglijate Voma: este eliminarea conţinutului pulmonar (abces, cancer, TBC), care prezintă cavităţi pline cu puroi, sânge care se elimină în bronhii, ajunge în cavitatea bucală Regurgitaţii: eliminarea aerului din stomac cu o coloană de lichid gastric (la copiii f. mici neglijaţi) Eructaţia: eliminarea aerului din stomac Pirozis: dureri suportabile până la colicativă (gravă) sub formă de arsură la stomac Meteorism: menţinerea gazelor în intestin - se observă mărirea abdomenului, sub tensiune poate să dea tulburări de respiraţie - este determinat de peristaltism intestinal (paralizia muşchilor pereţilor intestinali) Sindrom toxico-septic, colaps, forme de abdomen acut cu obstrucţie Diareea: scaunul este modificat ca număr şi consistenţă - normal, scaunul = consistent, mulează intestinul si e l/zi - diaree = mai multe scaune pe zi + consistenţă scăzută, e determinată de microbi, toxine microbiene şi de alim. necorespunzatoare vârstei (copii)
Constipaţia: lipsa de scaun timp de 48 h
Hematemeza: eliminare de sânge din stomac prin vãrsãturã Melena: sânge în materiile fecale, digerat, scaunele sunt negre cu miros fetid specific - presupune sângerare superioară Rectoragia: eliminare de sânge proaspăt care înconjoară materiile fecale - o întâlnim frecvent în hemoroizi, polipi rectali, invaginaţie intestinală (neglijată)
Durerea: specificã în funcţie de zonã şi intensitate
- dureri epigastrice ce presupune că este afectat stomacul sau colecistul - dureri abdominale difuze (intestinul subţire) dureri pe traseul colonului, dureri colicative (colecistică, biliară), colica peritonealã, renalã Orice modificare abdominală determină o modificare a feţei; faţă crispată cu transpiraţii = bolnavul este anxios, agitat.
Febra: - creşterea T° peste 38° este expresia unei infecţii, dar de foarte multe ori reprezintã rezorbţie chirurgicalã. - sub 38° = subfebrilitate - peste 40° = hiperfebriliate
Frison: senzaţie de frig cu contracturi musculare.
Tumefiere: mãrirea unei zone. Zona poate fi fluctuentă sau dură Cefaleea: durere de cap, poate fi datã de HTA sau HT intracraniană Posttraumatism cranian - în stări febrile = vertije - în anemii severe - în gripe, tumori (durere intracraniană), nevralgii
Tahicardia: peste 80 b/min
- în boli cardiace - dispnee (tulburare de respiraţie): poate să fie inspiratorie, obstrucţie a laringelui - tulburãri expiratorii: în astm bronsic - tulburãri în ambii timpi (expir + inspir): în bronho-pneumonie sau în traumatism cranian care a lezat centrul respirator de bulb
Insomnie: lipsa somnului în cursul nopţii, caracterizată prin astenie dimineaţa
- insomnie iatrogenã (det. de rezultatul unui trat.) Adenopatia: creşterea în mãrime a ganglionilor (regionali, aderenţi de piele sau planuri profunde) Contracturã muscularã: depinde de localizãri - dureroase - nedureroase - contractura musculaturii abdominale are abdomen chirurgical