Sunteți pe pagina 1din 48

APENDICITA ACUTA Reprezinta inflamatia apendicelui de cauza microbiana. Simptomatologia formei tipice: I.

Durerea: apare in fosa iliaca dreapta sau in epigastru sau periombilical si apoi coboara in fosa. Poate creste in intensitate si sa cuprinda tot abdomenul. Poate sa fie colicativa sau continuua II. Greturi III. Varsaturi IV. Inapetenta V. Tulburari de tranzit: constipatie, mai rar, diaree VI. Semne generale: febra (<38grCelsius), tahicardie, frisoane

HERNIE ABDOMINALA Def : La nivelul punctelor slabe al peretelui abdominal, organele din cavitatea abdominala se exteriorizeaza. SIMPTOMATOLOGIE Durere , ocluzie intestinala (cand apar complicatii) , varsaturi, meteorism abdominal. VARICOCELUL Reprezinta dilatatia varicoasa a venei testiculare interne , secundara refluxului reno-spermatic. Examenul clinic in ortostatism se evidentiaza o formatiune alcatuita din vene tortuoase si dilatate, situata posterior si deasupra testiculului, uneori insotita de dureri inghinale sau senzatie de greutate scrotala uneori se poate remarca atrofie testiculara, prin afectarea circulatiei venoase spermograma evidentiaza scaderea semnificativa a concentratiei si motilitatii spermatozoizilor la 65-75 % din cazuri; infertilitatea este adesea observata si poate fi corectata la un procent inalt de pacienti prin cura varicocelului

STENOZA AORTICA Simptome : Persoanele cu stenoza de valva aortica forma usoara sau moderata probabil nu vor avea nici un simptom pentru ca inima este inca eficienta in compensarea stenozei. Simptomele stenozei de valva aortica apar numai atunci cand presiunea din ventriculul stang este mult crescuta sau fluxul sanguin care pleaca din ventriculul stang catre restul organismului este redus in mod drastic. Simptomele stenozei de valva aortica sunt: - durere toracica (angina) sau disconfort, cel mai adesea descrisa ca o greutate, senzatie de gheara" sau arsura, sufocare sau senzatie de constrictie care poate iradia in brate, umeri sau gat. Durerea toracica este declansata mai ales de efort, atunci cand travaliul inimii este crescut considerabil. - ameteala, sincopa (lesin) si pierderea constientei apar, de obicei, dupa o perioada de activitate intensa - semne de insuficienta cardiaca, ca de exemplu fatigabilitate (oboseala) si respiratii scurte si superficiale (dispnee) in timpul unei activitati - tulburari ale ritmului cardiac, adesea batai rapide sau neregulate ale inimii (aritmie) - palpitatii (senzatie de disconfort datorata perceperii de catre pacient a batailor rapide sau neregulate ale inimii). BPOC Simptome : Simptomele caracteristice includ: - tusea cronica - productia cronica de sputa odata cu tusea - episoade repetate de bronsita acuta - respiratii scurte, simptom care este persistent si care se agraveaza, aparand in timpul efortului fizic si agravandu-se in timpul infectiilor respiratorii, cum ar fi guturaiul. Episoadele de agravare a simptomelor (ca tusea, productie de sputa si/sau respiratia scurta) se pot instala rapid, si de cele mai multe ori brusc, si pot fi prelungite, in special daca componenta principala a bronhopneumopatiei cronice obstructive este bronsita cronica. Aceste episoade se numesc exacerbari ale BPOC, si pot fi amenintatoare de viata, necesitand spitalizarea. Organizatiile medicale au clasificat BPOC pe baza simptomelor si a functiei pulmonare. Evaluarea functiei pulmonare se face prin teste de spirometrie pulmonara, care masoara volumul de aer pe care bolnavul il expira comparativ cu o persoana sanatoasa, aceasta valoare numindu-se valoare predictiva. Alte teste specifice determina volumul de aer pe care bolnavul il expira intr-o secunda intr-o expiratie fortata (volumul expirator fortat, sau FEV1 = forced expiratory volume) si volumul de

aer pe care il poate expira bolnavul dupa o inspiratie profunda, fortata (capacitatea vitala fortata sau FCV = forced vital capacity). ULCER GASTRO-DUODENAL Leziuni la nivelul mucoasei gastrice (a stomacului) sau a mucoasei intestinului subtire superior (duodenului). Simptomatologie - dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul xifoid (portiunea inferioara a sternului, cunoscuta popular de "capul pieptului"). Cateodata durerea iradiaza in spate. Durerea abdominala tine de la cateva minute pana la cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid (Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este periodica, durerea apare si dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara simptomatologie - inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate - balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese) - voma postprandiala (dupa mese) - scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui ulcer hemoragic NEOPLASM GASTRIC Cancerul care apare la nivelul stomacului se numeste cancer sau neoplasm gastric. Acesta este o afectiune maligna, in care celulele neoplazice apar initial la nivelul mucoasei gastrice si apoi se extind dincolo de peretele stomacului in tesuturile invecinate. Tipul histologic cel mai frecvent de neoplasm gastric este adenocarcinomul, reprezentand aproximativ 95% din totalul cancerelor gastrice. Simptomatologie discomfort gastric sau abdominal, care se accentueaza dupa alimentatie si nu cedeaza la medicamente antiulceroase indigestie si senzatie de arsura la nivelul stomacului respiratie urat mirositoare (halena) inghitire dificila a alimentelor lipsa poftei de mancare, senzatie de satietate instalata rapid, urmata de balonare scaderea in greutate, ameteli, anemie, oboseala greturi, uneori chiar si varsaturi
3

constipatie sau diaree.

NEOPLASM COLORECTAL Cancerul este definit ca o aglomerare de celule cu morfologie anormala, acestea cresc rapid si formeaza diferite mase, numite tumori. In cazul cancerului colorectal, aceste mase de celule anormale apar la nivelul intestinului (colon si rect). Simptomatologie Cancerul colorectal este de obicei asimptomatic in stadiile incipiente. Simptomele apar relativ tarziu in evolutia bolii, atunci cand tumora este greu de tratat si aproape imposibil de vindecat. Simptomele cele mai frecvente, includ: - durere abdominala (frecvent periombilicala) - scaun sanghinolent sau scaun inchis la culoare, negricios (melena) - tulburarea tranzitului intestinal normal (scaune frecvente, constipatie cronica sau senzatia de defecatie incompleta) - fatigabilitate marcata (oboseala accentuata) - scaderea in greutate, apare relativ rar (cateva kilograme in ultimele luni) In unele cazuri, cancerul colorectal poate fi asimptomatic. De asemenea, simptomele depind in majoritatea cazurilor de localizarea anatomica a tumorii la nivelul intestinului gros. TRAUMATISME ABDOMINALE Se intalnesc 2 sindroame : hemoragie interna si iritatie peritoneala. Sdr. Hemoragie Interna : Debutul 1. rapid, brusc - ruptura: splinei, ficatului, rinichiului, vaselor mezenterice mari, 2. progresiv: contuzia splinei, smulgerea unor vase mezenterice mai mici, fractura de pelvis. Semne generale caracteristice: -cresterea pulsului, intr-o prima etapa, apoi scaderea lui, dupa un interval de timp, cand acest mecanism de compensare este depasit -scaderea tensiunii arteriale -polipnee -paloarea tegumentelor si mucoaselor -transpiratii reci -sincopa ortostatica
4

-senzatie de sete Semnele locale, abdominale, au valoare adjuvanta: -meteorism abdominal -sensibilitate locala a abdomenului -matitate locala Sdr. de Iritatie Peritoneala : Debutul 1. brusc: - perforatie de organ cavitar (stomac, intestine) sau parenchimatos (pancreas, rinichi) - hemoragie retroperitoneala - plagi penetrante 2. progresiv: - contuzii duodenale, pancreatice - contuzie + hematom al intestinului subtire - smulgeri de mezenter, urmate de necroza si perforarea unor anse intestinale Examenul clinic: - diminuarea sau abolirea miscarilor abdominale cu respiratia - aparare sau contractura musculara abdominala - pneumoperitoneu Exacerbarea durerii la percutie PNEUMONIA BACTERIANA (pneumococica) Simptomatologie Debutul: este obisnuit brusc, in plina sanatate aparenta Simptome: - frison unic, prelungit (45-60 min) - junghi sumbamelonar, exacerbat de tuse seaca - dispnee (de tip polipnee superficiala) Semne: - febra (39-40 C) - puls in raport cu febra (tahicardie 110-120batai/ min) - herpes nazo-labial - roseata pometului de partea bolnava. Perioada de stare Semne generale: - febra in platou (39-40 C) - puls in raport cu febra - oligurie Tusea , junghiul si dispneea diminua in intensitate si apare expectoratia rosie caramizie sau ruginie, vascoasa, aderenta la peretii vasului.

ASTMUL BRONSIC Simptomatologie: - criza de A.B. evolueaza in trei faze. 1.Faza prodomala (aura astmatica): bolnavul recunoaste iminenta atacului astmatic prin prodroamele care apar si care sunt de ordin respirator (stranut, guturai), digestiv (eructatii, jena epigastrica) si nervos ( cefalee, anxietate). 2.Faza dispneica (uscata): are inceput brutal adesea in timpul noptii. Bolnavulse trezeste din somn cu senzatia de plenitudine toracica si "sete de aer", se ridica din pat luand pozitia de ortopnee, privire anxioasa, ochii injectati, jugulare turgescente, se chinuie sa respire, "lupta pentru aer. Pacientul are un facies caracteristic, ce exprima spaima,( exoftalmie, gura intradeschisa), palid-cenusiu, cu transpiratii reci. Dispneea se caracterizeaza prin: ritm rar (10-15/minut), tip expirator- inspir scurt, expiratie prelungita, suieratoare (wheezing) , pozitia bolnavului: ortopnee. La ascultatia pulmonara: murmur vezicular diminuat, romflante si sibilante. 3.Faza catarala (umeda) Tusea uscata devine productiva, cu expectoratie mucoasa, albicioasa, gelatinoasa, putin abundenta, cu mici particule opalescente "sputa perlata si are caracter "eliberator(anunta sfarsitul crizei). La ascultatie , pe langa ralurile romflante si sibilante se asculta subcrepitante zgomot de porumbar. Apoi dispneea cedeaza, apare obisnuit o criza poliurica, bolnavul devine linistit si adoarme. Durata crizei este variabila: 15 minute- 3ore.

NEOPLASM DE PANCREAS ( CANCER) Def : tumora maligna care se dezvolta pe seama pancreasului exocrin (adica a tesutului glandular care secreta enzimele digestive), de cele mai multe ori sub forma unui adenocarcinom (cancer al tesutului glandular), mult mai rar pe seama pancreasului endocrin (adica al tesutului glandular care secreta insulina), sub forma unui insulinom. Simptomatologie

Ingalbenirea pielii si albirea ochilor Urina inchisa la culoare Scaune deschise la culoare Durere in partea superioara a abdomenului si spatelui Stari de slabiciune Lipsa poftei de mancare Greata si stari de voma Pierderi inexplicabile in greutate Constipatie
6

INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA Insuficienta respiratorie acuta reprezinta incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus si efort. Se produce astfel hipoxemie (scaderea O2 din sange), asociata sau nu cu hipercapnie (cresterea CO2 din sange). Simptome Chiar daca nu avem posibilitatea sa determinam presiunea gazelor sanguine, se poate totusi aprecia gradul hipoxiei si hipercapniei prin intermediul simptomelor clinice care le produc. -dispnee bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj si cornaj, in obstructia cailor aeriene superioare - bradipnee expiratorie criza de astm bronsic - respiratie Kussmaul, in acidoza metabolica; respiratie Cheyne-Stokes, in hipoxemia centrilor nervosi, hipertensiune intracraniana - cianoza arata desaturarea in oxigen a sangelui arterial, apare la buze, unghii si apoi se generalizeaza, poate lipsi in anemii, soc hipovolemic, intoxicatii cu CO. - modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii, acestea putand fi rare si ample sau frecvente si superficiale - tahicardia apare ca fenomen compensator - durerea toracica aparitia si caracterul ei depind de cauza insuficientei respiratorii: retrosternal sau precordial in afectare coronariana, mediastinala, traheala; la baza hemitoracelui in pneumotorax spontan sau pleurezie - tulburari neurologice somnolenta, stare confuzionala, obnubilare, iritabilitate, fasciculatii, tremuraturi, convulsii, coma - alte semne generale transpiratii abundente, hipersalivatie - modificari ascultatorii pulmonare hipersonoritate, matitate, raluri

STENOZA MITRALA Este valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului mitral, avand drept consecinta crearea unui obstacol in calea scurgerii sangelui din atriul stang (AS) in ventriculul stang (VS). Simptomatologie A) simptome functionale 1. Dispnee, la inceput de efort, apoi devine permanenta 2. Tusea, la inceput seaca, este apoi insotita de expectoratie mucoasa 3. Hemoptiziile sunt frecvente, variabile cantitativ, si sunt produse prin mecanisme diferite 4. Palpitatiile sunt frecvente si datorate , mai ales, fibrilatiei atriale.
7

5. Durerea precordiala, variabila ca frecventa si intensitate, de la simpla jena pana la aspect tipic de angor. 6. disfagia, disfonia B)Examenul obiectiv Aspectul general: facies mitral cianoza buzelor, nasului si pometilor care contrasteaza cu paloarea din jur

HERNIA SCROTALA (inghinala) O hernie inghinala este o afectiune in care organele intra-abdominale sau o parte a intestinului subtire, apar la suprafata peretelui abdominal, sub piele, printr-o zona slaba a muschilor abdominali. Simptomatologie Simptomele de hernie inghinala includ o umflatura mica, in una sau ambele parti ale abdomenului, care poate creste in dimensiune si disparea in pozitia orizantala. La barbati, se poate prezenta ca un scrot umflat insotit de disconfort sau durere ascutita, mai ales la eforturi fizice sau exercitarea de presiune in zona inghinala. Durerile pot aparea si ca o senzatie de arsura BRONSIECTAZIA Simtomele tipice din bronsiectazie sunt tusea cronica sau atacurile periodice de tuse productiva, cu expectoratie purulenta, urat mirositoare, in cantitati mari (in bronsiectaziile de cauza tuberculoasa expectoratia este minora). Apar frecvent accese febrile (prin supuratia cronica a bronhiilor), fatigabilitate, pierdere in greutate sidiminuarea capacitatii de efort. 40% din persoanele afectate prezinta episoade de hemoptizie ( tuse cu sange), care pot avea manifestare violenta, uneori letala. Bronsiectaziile se asociaza frecvent cu bronsiolite si pneumonie. Manifestarile clinice includ simptomele tipice din bolile pulmonare cronice, cu dispnee, cardiomegalie ( datorita insuficientei cardiace) si pierdere in greutate. In aceasta faza pot sa apara siabcese cerebrale, provocate de bacteriile care au diseminat pe cale sangvina pana la creier. Semnele clasice ale aportului insuficient de oxigen pe termen lung (mai ales la nivelul mainilor si picioarelor) sunt degetele de tobosar ( falangele distale sunt ingrosate) si unghiile hipocratice (cu aspect de sticla de ceasornic).

Majoritatea bolnavilor cu bronsiectazie au simptomatologie clinica de intensitate variabila, in general mai accentuata in timpul puseurilor de acutizare induse de diferite infectii. Tusea bolnavilor cu bronsiectazie este profunda, zgomotoasa, uneori are o tonalitat grava si se asociaza constant cu eliminare de secretii bronsice purulente (tuse umeda). Sputa (eliminarea prin tuse de secretii din aparatul respirator) este purulenta, consistenta, are culoare galbena sau verzuie, este de obicei vascoasa, uneori urat mirositoare. Volumul sputei este de obicei mare, de peste 40-50 ml in 24 ore, iar in cazuri severe poate ajunge la 300-400 ml. De obicei, exista o relatie directa intre severitatea sau extinderea bronsiectaziei si cantitatea expectoratiei purulente. Daca ste colectata, sputa bronsiectaticilor are tendinta sa se stratifice astfel: un nivel purulent si opac la baza, unul tulbure, mucopurulent la mijloc si unul apos si spumos deasupra. Tusea se accentueaza si devine foarte suparatoare dimineata, dupa scularea bolnavului din pat. Cu aceasta ocazie se elimina secretiile bronsice purulente, care sau acumulat in timpul noptii (toaleta bronsica matinala). Exista insa si forme de bronsiectazie seaca sau uscata, cu tuse neproductiva sau dor cu tuse minimala. O particularitate a acestor forme este frecventa ridicata a hemoptiziilor bronsiectazia seaca hemoptoica. Hemoptizia presupune eliminarea de sange prin tuse. Cantitatea de sange este variabila, osciland de la cateva striatiuni sanguine ale sputei, pana la sangerari masive, care pot atinge 1 litru in cateva ore. O asociere aproape obisnuita in bronsiectazie este pneumonia peribronsiectatica. Aceasta pneumonie se manifesta prin episoade recurente de bronsita acuta asociata cu febra. Uneori, un nou episod infectios poate determina aparitia unei respiratii greoaie (dispnee) insotita de un suierat (wheezing). Sinuzita si polipii nazali sunt boli frecvent intalnite la bolnavii cu bronsiectazie. Bolnavii cu forme avansate de bronsiectazie pot prezenta pierdere ponderala, oboseala fizica marcata,vrespiratie dificila si cianoza (invinetirea tegumentelor din jurul nasului si gurii) la eforturi mici sau chiar in repaus.

STAREA DE RAU ASTMATIC Reprezinta criza de astm sever, rebela la medicatia bronhodilatatoare, conventionala, cu durata de minim 48 de ore, care impiedica alimentatia si somnul bolnavului amenintandu--i viata. Cauze: -suprainfectia cu dopuri de mucus sau mulaje bronsice aderente; -greseli terapeutice (sistarea brusca a corticoterapiei,abuz de simpatomimetice);
9

-stari psiho--afective intense; astmatic Tabloul clinic al starii de rau astmatic : - SNC: tulburari ale starii de constienta datorate hipoxemiei --->coma hipercapnica; - c--vasc: tahicardie, tulburari de ritm si de conducere - hepatic: cresteri ale enzimelor ASAT, ALAT, LDH, CPK; - renal: oligurie, albuminurie, retentie azotata; - echilibrul acido--bazic: hipoxemie, hipercapnie, acidoza metabolica.

HTA I.HTA primara sau esentiala (boala hipertensiva), care reprezinta 95% din cazuri. In geneza hipertensiunii arteriale esentiale sunt implicati factori genetici (rasa, antecedente familiale), factori de mediu, obezitatea, consumul de alcool, consumul excesiv de sare etc. II. HTA secundara sau simptomatica, in care cauza HTA este cunoscuta: II.1. HTA de cauze renale: a) HTA in nefropatii: glomerulonefrita acuta si cronica, periarterita nodoasa, lupus eritematos diseminat, nefropatia diabetica, rinichiul polichistic, pielonefrita cronica; b) HTA in rinichiul mic unilateral c) HTA in afectiuni obstructive ale arterei renale II.2. HTA endocrina: feocromocitom, boala Cushing, menopauza II.3. Boli ale sistemului nervos central: tumori si traumatisme cerebrale II.4. HTA de origine cardiovasculara: coarctatia aortei II.5. HTA de alte cauze: toxemia gravidica. In evolutia sa, HTA poate determina, intr-o perioada scurta de timp, afectarea organica si functionala severa a diferitelor organe (HTA maligna) sau aceasta afectare poate fi lenta, pe o durata lunga de timp (HTA benigna). Cand valorile tensionale depasesc normalul in mod durabil, vorbim de HTA permanenta; daca pe un fond de TA normala se suprapun cresteri moderate, cu durata de zile sau saptamani, vorbim de HTA labila, oscilanta sau tranzitorie; in sfarsit cand cresterile tensionale sunt mari, sub forma unor crize de scurta durata, vorbim de HTA paroxistica. Simptomatologie Cefaleea are un caracter pulsatil, matinal, care cedeaza peste zi, cu topografie in special occipitala;

10

Ametelile, prezente mai ales la schimbarea pozitiei, au, in unele cazuri, caracter de vertij, insotite de greturi, varsaturi si zgomote anormale in urechi; Tulburarile de vedere constau in : scotoame (vedere ca prin ceata), diplopie (vedere dubla), hemianopsie (vedere pe jumatate de camp vizual), amauroza (scaderea marcata a acuitatii vizuale) sau chiar cecitate trecatoare (pierderea vederii). Epistaxisul este frecvent intalnit. Stadiul evolutiv al HTA Conform OMS, evolutia HTA se face in trei stadii, pentru precizarea carora un rol insemnat revine examenului fundului de ochi (FO). Stadiul I: a) subiectiv: lipsa simptomelor sau cefalee, ameteli, insomnie, palpitatii b) obiectiv: cresteri moderate si periodice ale valorilor tensionale; FO de gradul I; examenul obiectiv al cordului este normal; ecg, examenul radiologic si cel al functiilor renale sunt normale. Stadiul II: a) subiectiv: simptome nervoase ( cefalee, ameteli, tulburari vizuale), cardiace (palpitatii, jena precordiala, dispnee de efort), uneori fenomene de encefalopatie hipertensiva (cefalee intensa, greturi, varsaturi, stare de neliniste si convulsii tonico-clonice), accidente vasculare cerebrale tranzitorii (prin spasm) sau definitive (prin hemoragie sau tromboza); b) obiectiv: valorile tensionale sunt, constant, crescute, examenul cordului arata soculapexian amplu, deplasat in jos si lateral, accentuarea zgomotului II la aorta; FO prezinta modificari de gradul II; pe ecg se observa hipertrofie de ventricul stang de diferite grade; examenul radiologic = dilatarea ventriculului stang si uneori chiar a aortei ascendente; functia renala este, in general, normala. Stadiul III: 1) sunt interesate majoritatea organelor: a) creier accidente vasculare cerebrale minore (pareze si afazii trecatoare) sau majore (leziuni in focar, definitive); b) cord insuficienta ventriculara stanga acuta (astm cardiac, EPA), cardiopatie ischemica (angina pectorala, infarct miocardic); c) rinichi insuficienta renala;

INSUFICIENTA CARDIACA INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA AC Simptome: cordul pulmonar acut are un debut brutal, violent si se manifesta prin: dureri precordiale violente, constrictive, cu caracter coronarian; dispnee intensa, cu respiratii bruste, rapide si superficiale; tahicardie accentuata; uneori tuse uscata; anxietate intensa, cianoza; spute hemoptoice; lipotimii. Deseori exista si stare de soc sau doar hipotensiune arteriala. Semnele fizice ale cordului pulmonar acut apar in orele urmatoare: turgescenta jugulara; hepatomegalie ritm de galop sau numai semne electrocardiografice. Semnele
11

infarctului pulmonar nu sunt obligatorii. Cand apar, constau in triada: junghi brutal, urmat de spute hemoptoice si puseu febril; uneori scaderea tensiunii si subictere in zilele urmatoare. Apar dupa 12 - 24 de ore si constau in tuse, spute negricioase, vascoase, aderente, sindrom de condensare pulmonara, febra, uneori subicter exsudat pleural si opacitate pulmonara la examenul radiologie. Emboliile masive duc la exitus in cateva minute sau ore. Uneori, bolnavul se vindeca fara sechele, alteori apare un infarct pulmonar. INSUFICIENTA CARDIACA STANGA Se poate instala brusc sau treptat, la bolnavi cu afectiuni cardiovasculare care afecteaza preponderant inima stanga: insuficienta aortica, stenoza aortica, cardiopatie ischemica, infarct de miocard,HTA. Manifestarile clinice sunt predominant respiratorii si se datoreaza in special stazei pulmonare. Dispneea este cel mai caracteristic simptom . La inceput este de efort, mai tarziu apare si de repaus. Caracteristica in IC stanga este aparitia edemului pulmonar acut (EPA) sau a astmului cardiac. Astmul cardiac se manifesta printr-un atac brusc (noaptea sau la scurt timp dupa un efort fizic) de dispnee, fortand bolnavul sa ia pozitie de ortopnee. Se insoteste deseori, de tuse seaca sau de foarte putina expectoratie mucoasa. Examenul obiectiv pulmonar este, de regula, normal sau foarte putin modificat. Atacul dureaza cateva minute, rar depaseste 30 minute. EPA reprezinta forma cea mai grava a dispneei paroxistice si o mare urgenta medicala. Apare brusc, in timpul noptii, dar si ziua dupa efort, obligand bolnavul sa adopte pozitia de ortopnee. Bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele si extremitatile usor cianotice, cu transpiratii reci. La inceput tusea este seaca, apoi criza de dispnee se intensifica rapid, apare expectoratia abundenta, spumoasa, seroasa, care, la un moment dat, curge ca un suvoi continuu din gura bolnavului; in cele din urma sputa devine rozata datorita prezentei sangelui transvazat in alveolele pulmonare. La examenul cordului se constata tahicardie, zgomot de galop, diverse aritmii, iar la ascultatia toracelui raluri umede. In forma cronica a ICstg, pe langa dispneea cu caracter progresiv (la eforturi din ce in ce mai mici, pana la dispnee de repaus cu ortopnee), apare si tusea (ambele sunt expresia stazei pulmonare). Examenul obiectiv al cordului evidentiaza semnele bolii de baza, socul apexian deplasat in jos, tahicardie, suflu sistolic de insuficienta mitrala functionala.

12

INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA Simptomele sunt comune insuficientei stangi si drepte, dominand unele sau altele, dupa cum ventriculul stang sau cel drept este mai afectat. Cand insuficienta dreapta urmeaza celei stangi, dispneea scade de obicei in intensitate; cand cea stanga urmeaza celei drepte, poate aparea ortopnee sau astm cardiac. In general, in aceasta forma, cianoza este insotita de o racire a tegumentelor; tulburarile neuropsihice si digestive sunt mai intense, starea generala este severalterata, polipneea si tahicardia pronuntate, edemele generalizate.

TULBURARILE DE RITM CARDIAC Tahicardia sinusala reprezinta accelerarea ritmului cardiac peste valorile normale admise. La adult , frecventa se situeaza intre 100-180/min, iar la nou nascut poate depasi 200/min. Cauze: la persoanele normale anxietate, efort fizic, distonii neurovegetative, dupa cafea, ceai, alcool si tutun; in stari patologice - hipertiroidie, boli febrile, insuficienta cardiaca, stair de soc, miocardite, endocardite, pericardite, anemii; deasemeni dupa unele medicamente. Clinic: ritm cardiac frecvent si regulat. Bradicardia sinusala Ritmul cardiac determinat de nodulul sinusal variaza intre 40-60/min. Cauze: la persoane sanatoase sportivi, cei care desfasoara o munca fizica grea, in somn, distonie neurovegetativa; in stari patologice hipotiroidie, hipertensiune intracraniana, icter mecanic, infarct miocardic, tulburari electrolitice (hiperkaliemie); dupa unele medicamente digitala, betablocante. Clinic: ritm rar, regulat, care se accelereaza la efort. Extrasistolele Extrasistola reprezinta o contractie a inimii determinata de un impuls, care are punct de plecare un focar ectopic. Aceasta inseamna ca impulsul nu pleaca din nodulul sinusal. In acest caz sistola cardiaca apare intotdeauna mai devreme decat ar trebui sa apara urmatoarea sistola normala a cordului. In functie de pozitia focarului ectopic, extrasistolele vor fi : a) supraventriculare cand focarul ectopic este situat deasupra sau in interiorul septului atrio-ventricular b) ventriculare cand focarul ectopic este situat la nivel ventricular. Apar dupa consum de cafea, alcool, fumat, surmenaj, emotii, postprandial, miocardite, cardiopatie ischemica, infarct, cardita reumatismala, cardiopatie hipertensiva,

13

administrare de droguri, hipertiroidism, tulburari electrolitice (hipercalcemie, hiperpotasemie). Tahicardia paroxistica TP este o tulburare de ritm caracterizata printr-o frecventa cardiaca crescuta, peste 160-180/min, cu ritm regulat, care survine in atacuri ce apar brusc, dureaza un timp variabil si au un sfarsit brusc. TP poate fi: a) supraventriculara si b) ventriculara. Simptomatologie: palptatii, dureri precordiale, ameteli, cefalee, lipotimie, chiar sincopa. Obiectiv: TA scazuta, puls rapid, regulat si mic. Tratament: utilizarea manevrei vagale (compresia sinusului carotidian); administrarea intravenoasa de droguri antiaritmice: adenozina, verapamil, propranolol, metoprolol. Fibrilatia atriala FA este o aritmie in care activarea atriala este desincronizata, sub forma unor unde foarte frecvente (peste 400-500/min), neregulate si superficiale. Practic dispare sistole atriala. Simptomatologia este in functie de modul de debut al FA si de frecventa ventriculara. In FA paroxistica, cu frecventa ventriculara crescuta, apar palpitatii, dispnee, anxietate. FA cronica, cu frecventa ventriculara normala, este, de obicei, bine tolerata. Clinic exista aritmie completa si deficit de puls (frecventa batailor la inima mai mare decat pulsul radial), cu puls neregulat si amplitudine inegala. Flutterul auricular FlA este asemanator cu FA, fiind caracterizat prin contractii auriculare cu ritm regulat si cu o frecventa in jur de 300/min, din care numai o parte se transmit la ventriculi (2/1, 3/1, 4/1), in mod regulat sau neregulat. Cauzele si simptomele sunt aceleasi cu ale fibrilatiei atriale. Obiectiv vom avea un ritm cardiac regulat sau, mai rar, neregulat, tahicardic sau nu. Fibrilatia ventriculara FV reprezinta cea mai severa tulburare de ritm si cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace. Ventriculii in fibrilatie se contracta parcelar, anarhic, cu o frecventa foarte mare, fiind incapabili sa realizeze sistola ventriculara, cu consecinte hemodinamice catastrofale: incetarea functiei pompei cardiace, prabusirea debitului cardiac si a TA. Simptome: pierderea constientei, midriaza, convulsii, TA prabusita, disparitia pulsului si a zgomotelor cardiace; daca criza depaseste 4 minute, suferinta cerebrala devine ireversibila.
14

Conversia la ritmul sinusal a flutterului atrial se face prin soc electric exern de urgenta. Deasemeni se pot administra droguri antiaritmice: chinidina, procainamida, flecainida, propafenona. TAMPONADA CARDIAC acumulare anormal de lichid n spaiul intrapericardic, cu comprimarea inimii care mpiedic umplerea cu snge acesteia n timpul sistolei. Cauze: hemoragie intrapericardic (frecvent din cauze traumatisme toracice penetrante sau nepenetrante) ruptura peretelui aortic (n anevrisme) ruptura inimii (dip infarct) perforarea pereilor inimii (cateterism) contuzii cardiace violente pericardite exudative Tablou clinic: semne i simtome n funcie de modul de instalare, acut (tablou clinic dramatic) sau progresiv (mai puin sever) durere precordial n traumatismele inimii i pericardite apare: dispnee polipnee cu ortopnee anxietate extrem, hTA creterea matitii cardiace puls paradoxal turgescen jugular hepatomegalie cianoza extremitilor transpiraii profunde TA se prbuete Msuri de urgen: puncia pericardic n scop decompresiv este singura msur care duce rapid la remiterea fenomenelor. Dac nu poate fi efectuat se instituie urgent msuri de combatere a ocului prin echilibrare hidroelectrolitic, administrarea de O2 i transportul la spital pentru tratament.

INFARCTUL MIOCARDIC Este expresia necrozei (moarte celulara) acute de origine ischemica a unei portiuni din miocard. Cauza necrozei este, in aproape toate cazurile, obstructia brusca a unei artere (sau ramuri ) coronare, cu oprirea fluxului sanguin in teritoriul miocardic respectiv. Ateroscleroza coronariana constituie aproape unicul substrat anatomopatologic al I.M.
15

Factorii de risc: ereditatea, hiperlipoproteinemia, HTA, obezitatea, fumatul etc. Infarctul miocardic este mai frecvent la barbati, intre 50-60 de ani. Simptomatologie 1) Durerea de tip anginos are sediul si iradierea asemanatoare cu cele din A.P., dar mai extinse. Intensitatea este, in marea majoritate a cazurilor, foarte mare (lovitura de pumnal, sfasiere una din cele mai mari dureri din patologia clinica). Durata durerii este de minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30 minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P. Conditii de aparitie: durerea apare, obisnuit, in repaus (spre deosebire de A.P.), in timpul somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a inimii (emotii, masa copioasa). Conditii de disparitie: durerea nu cedeaza la nitroglicerina si nici la repaus; obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin). 2) Simptome asociate a) simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal b) simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA, agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati, spre deosebire de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati) c) febra moderata sau stare subfebrila

ANGINA PECTORALA A.P. se clasifica in doua categorii: I. A.P. stabila : 1) tipica (de efort) 2) atipica II. A.P. instabila A.P. tipica, de efort, este forma de cardiopatie ischemica ce se manifesta prin crize repetate dureroase de tip anginos, aparute la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a cordului. La pacientii cu A.P. , aportul de O (adica de sange) scade, ca urmare a reducerii debitului (fluxului) coronarian. Consecinta va fi o insuficienta coronariana, adica un dezechilibru intre necesitatea in O si aportul de O (intre cerere si oferta), cu vicierea metabolismului cardiac (devine anaerob), care determina: 1) producerea locala de metaboliti patologici; 2) acumularea de acid lactic. Acidoza locala si metabolitii patologici constituie stimulul chimic al durerii anginoase. Caracterele durerii anginoase
16

1. Sediul retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga, sau precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma; atipic in epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal 2. Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei si sultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea interscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche 3. Intensitatea si calitatea (tipul): intensitatea este slaba sau moderata (rareori foarte mare), are caracter constrictiv (gheara, menghina, greutate) si se insoteste de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte iminenta. 4. Durata este scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa instalarea relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate. 5. Frecventa acceselor este variabila: unul sau mai multe pe zi, unul la cateva zile, saptamani sau chiar luni. 6. Factorii de declansare: a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese copioase), de defecare, mictiune si cel sexual; b) emotiile; c)frigul, vantul, umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e) tahicardia (de orice natura); f) cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia 7. Conditiile de disparitie: a) repausul fizic aparitia durerii determina instinctiv bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (spectator de vitrina), ceea ce face ca durerea sa cedeze; b) nitroglicerina o tableta luata sublingual suprima durerea aproape instantaneu (30-90 sec); efectul acesteia este atat de caracteristic incat, daca durerea nu cedeaza prompt dupaadministratrea ei, trebuie pus la indoiala diagnosticul de A.P. 8. Caracterele negative (cele care nu trebuie sa existe): durerea nu este pulsatila sau oscilanta, nu este influentata de miscarile respiratorii, nu se accentueaza la palpare (presiunea) regiuniii dureroase si nu se insoteste de palpitatii. Angina pectorala instabila In practica medicala se intalnesc cazuri de C.I. cu manifestari clinice, ecg si biologice intermediare intre A.P. de efort si I.M., pentru care s-au utilizat o multime de denumiri (sdr. coronarian intermediar, stare de preinfarct, iminenta de infarct etc.), astazi folosindu-se termenul de angina pectorala instabila, cu avantajul ca evidentiaza caracterul diferential fata de A.P. stabila (de efort) si nu subintelege evolutia obligatorie spre infarct, indicand ca situatia este schimbatoare (instabila), iar soarta necunoascuta: unii trec in angina pectorala stabila, altii fac infarct de miocard, iar altii devin asimptomatici. Simptomatologia Este dominata de durerea toracica, cu sediul, iradierea si caracterul similare celor din A.P. stabila, dar se deosebeste prin durata, intensitatea, frecventa si conditiile de aparitie sau disparitie. Pentru diagnostic sunt importante urmatoarele doua criterii:
17

1)aparitia recenta (zile -2 saptamani), pentru prima data, la o persoana asimptomatica, a unei A.P. (angina de novo), in repaus sau la efort; 2) schimbarea caracteristicilor durerii anginoase la bolnavi cu A.P. stabila, prin cresterea frecventei, intensitatii si durateii crizelor (angina progresiva sau crescendo).

ARTERIOPATIA OBLITERANTA A MEMBRELOR INFERIOARE Este o boal oculziv ce evolueaz cu reducerea progresiv a lumenului arterial, urmat de reducerea fluxului sanguin local. Simptomatologie : - durerea ce apare iniial la efort , ulterior apare n repaus. - crampe musculare la mers (claudicatie intermitenta) - dureri permanente la membrele inferioare - plagi sau necroze care nu se vindeca la membrele inferioare

TROMBOFLEBITA Reprezinta afectiuni ale venelor, caracterizate prin prezenta unui tromb intraluminal cu inflamatia peretelui vascular. Simptomatologia difera in functie de sediul si intinderea leziunii venoase. Din acest punct de vedere, se disting doua categorii de tromboflebite: superficiale si profunde. Tromboflebita superficiala se caracterizeaza: 1. subiectiv durere moderata 2. obiectiv roseata si eritem de-a lungul traiectului venos interesat, iar la palpare prezenta cordonului venos, indurat si foarte sensibil. De notat absenta semnelor generale (inclusiv febra) si a edemului. Tratament daca procesul este bine localizat, sunt suficiente aplicarea de caldura si repausul la pat, cu piciorul ridicat; medicatia antiinflamatorie amelioreaza simptomele. Daca tromboflebita este septica, se va asocia antibioterapie antistafilococica. Tromboflebita profunda cea mai frecventa localizare este la nivelul gambei se caracterizeaza: 1.subiectiv durere in molet 2. obiectiv febra, tahicardie progresiva (puls catarator), tumefierea gambei, circulatie colaterala (localizata in special pe fata antero-interna a gambei), sensibilitate la apasarea gambei si durere in molet, la dorsiflexia piciorului pe gamba.
18

Tratament In caz de edem masiv, picioarele trebuie ridicate la 15-20 de grade, membrul fiind usor flectat la nivelul genunchiului. Tratamentul cu anticoagulante este considerat de electie in majoritatea cazurilor de tromboflebita; se utilizeaza heparina, si, mai recent heparinele cu greutate moleculara mica. Heparina se administreaza 7-10 zile, dupa care se continua pana la 3 luni cu anticoagulante orale.

BOALA VARICOASA Este o afectiune frecventa caracterizata prin dilatarea ,alungirea si crearea unui desen sinuos ,neregulat al venelor. Simptomatologie-pentru varicele membrelor inferioare -incepe fara nici un simptom La inspectie:desen venos vizibil pe traiectul venei safene(1/3 medie a gambei sau/si sub genunchi);initial exista o simpla dilatare a venei apoi trunchiul venos se ingroasa vizibil si devine sinuos Tumefieri ale gambelor mai ales dupa perioade lungi de ortostatism si dureri care se accentueaza pe masura ce boala evolueaza Prurit suparator sau o senzatie de arsura permanenta in gambe Evolutie si complicatii Rupturi externe si interne Tromboza varicoasa Dermatita varicoasa si eczema varicoasa Ulcer trofic Tratament Profilactic-evitarea ortostatismului prelungit,a statului picior peste picior,a bailor fierbinti,a expunerii prelungite la soare;pozitia ideala cu membrele inferioare mai ridicate fata de planul corpului;practicarea sportului-canotaj si ciclism moderat Curativ-obiectiv:impiedicarea caderii sangelui din vena femurala in vena safena-aceasta se face prin ligaturarea safenei interne la locul unde ea se varsa in vena femurala,adica la nivelul crosei venei safene;dupa sectionarea si ligaturarea crosei venei safene,se face extragerea venei printr-un procedeu numit stripping(smulgere) care consta in introducerea unei tije subtiri metalice pe vena ,de la nivelul maleolei tibiale pana la nivelul crosei si smulgerea ca un deget de manusa intors pe dos,a venei;venele care mai raman se rezeca si ele separat sau prin smulgere ;in caz de tromboza a venelor profunde ,nu se va extirpa vena
19

safena varicoasa pentru ca acesata este singura cale care,compensatoriu transporta sangele venos spre vasele iliace

ENDOCARDITA Este afectiunea caracterizata printr-un proces inflamator al endocardului. Endocardita abacteriana (reumatismala) Prin endocardita reumatismala se intelege procesul inflamator de la nivelul endocardului (de regula valvular), care insoteste atacul de RAA; obisnuit, procesul inflamator afecteaza, pe langa endocard, miocardul si pericardul, motiv pentru care mai este denumita cardita reumatismala. Simptomatologie 1.Semne de RAA: poliartrita acuta (instalata la aproximativ doua saptamani dupa o angina acuta), cu fenomene inflamatorii durere, roseata, tumefiere, caldura locala si impotenta functionala care intereseaza articulatiile mari si mijlocii, asimetric, fugace si migrator. Semne minore de RAA: febra, VSH accelerata, leucocitoza, cresterea proteinei C reactive, a fibrinogenului si titrului ASLO; in exudatul faringian se pune in evidenta , deseori, streptococul hemolitic. 2. Semne clinice cardiace: zgomotele cardiace devin mai asurzite, apoi apar suflurile (indeosebi sistolice) 3. Semne ECG: prelungirea intervalului P-Q. Endocarditele bacteriene Endocarditele bacteriene sau septice se caracterizeaza prin producerea unui proces inflamator bacterian, la nivelul endocardului valvular, ca o manifestare secundara, la distanta, a unei infectii septicemice, cu poarta de intrare in alta parte a organismului. Simptomatologie Debutul este insidios, prin anorexie, astenie, febra moderata (trebuie cautata prin termometrizare din 3 in 3 ore). De regula febra se insoteste de frisoane, transpiratii nocturne, astenie, inapetenta, scadere ponderala. Semne extracardiace: a)paloare, cu nuanta de cafea cu lapte, datorita anemiei; b) noduli cutanati Osler, la pulpa degetelor si la lobul urechii, durerosi, de culoare rosie- violacee, cu diametrul de cativa mm, care apar in pusee; c) hipocratismul digital; d) petesii cutanate; e) embolii arteriale (cerebrale, renale, splenice); f) splenomegalie; g) manifestari renale semne de glomerulonefrita: hematurie, albuminurie, cilindrurie; Semne cardiace:
20

-suflurile valvulopatiei preexistente, la care se pot adauga sufluri noi.

CIROZA HEPATICA Este o boala care apare atunci cand in tesutul hepatic se dezvolta fibroza. Tesutul fibrotic inlocuieste tesutul hepatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal.

Simptomatologie : Unele persoane care sufera de ciroza hepatica nu prezinta simptome pana in momentul in care afectarea este severa. Simptomele cirozei si ale complicatiilor acesteia includ: - edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) si lichid ascitic (lichid acumulat in abdomen) - oboseala - icterul (colorarea in galben a tegumentelor si sclerelor) - prurit generalizat (mancarimi) - sangerari nazale (epistaxis) - palme marmorate (palme de culoarea rosie marmorate) - eritroza palmara - invinetirea la traumatisme minore - scaderea in greutate si slabirea musculaturii - dureri abdominale - infectii frecvente - confuzie. PANCREATITA ACUTA Este considerata a fi rezultatul evadarii enzimelor pancreatice activate din celulele acinare in tesuturile inconjuratoare. Simptomatologie : - instalarea brusca a unei dureri epigastrice profunde, adesea iradiata posterior - greata - varsaturi - transpiratii - slabiciune - sensibilitate abdominala - distensie abdominala - febra - tahicardie

21

- hTA - anxietate, tegumente reci si palide Durerea abdominala epigastrica, cu debut in general brusc, este constanta si severa, exacerbata adesea de mers si pozitia decliva si ameliorata in pozitie sezanda sau flectata inainte. In general durerea iradiaza posterior insa poate iradia si in dreapta sau la stanga (durere in bara).

BOALA HEMOROIDALA Hemoroizii = dilatatia anormala,varicoasa a venelor hemoroidale. Simptomatologie : prurit anorectal;scurgere sero-purulenta,mucoasa prezenta bureletelor hemoroidale interne si externe rectoragia,durere moderata prolaps de mucoasa cu burelete hemoroidale

FISURA ANALA Este o taietura sau o crapatura a pielii localizata de la anus pana la canalul anal. Simptomatologie : - durere severa in timpul tranzitului intestinal - durere dupa miscarile intestinale, care poate persista pana la cateva ore - prezenta sangelui rosu aprins in scaun sau pe hartia igienica dupa eliminarea scaunului - mancarimi sau iritatii in jurul anusului PERICARDITELE Pericarditele Acute uscate Semne si simptome: Caracteristic este asocierea durerii toracice, a frecturii pericardice i a unor modificri electrocardiografice tipice. Durerea toracic este vie, localizat retrosternal sau precordial. Ea poate iradia la nivelul fosei supraclaviculare, a muchiului trapez i umrului. Aceast iradiere se explic prin faptul c aferenele senzitive de la nivelul pericardului se transmit aferent prin nervii frenici (C3-C5) i se proiecteaz la nivelul dermatoamelor respective. Poate fi accentuat de inspir, deglutiie i clinostatism i atenuat de poziia aplecat spre fa. Frectura pericardic este caracteristica auscultatorie a pericarditelor acute uscate.
22

Apare ca un suflu aspru, rugos, sistolo-diastolic. Febra nsoete inconstant triada diagnostic clasic. Este moderat (<38 oC). Dispneea cu tahipnee, n pericarditele acute uscate este consecina iritrii pleurei mediastinale de ctre pericardul inflamat. Pericarditele Acute Exudative Semne si simptome: Durerea este prezent din faza uscat a pericarditei. Dispneea se accentueaz, fiind datorat i distensiei cauzate de lichidul pericardic, n plus fa de iritaia frenicului i a pleurei mediastinale. Subfebrilitile sunt inconstant regsite Pericardita Cronic Constrictiv Semne si simptome: Turgescen jugular Hepatomegalie, i alte semne de disfuncie hepatic, n formele avansate, precum ascit, icter, eritem palmar, angioame spider Edeme ale membrelor inferioare Dispnee

COLECISTITA ACUTA NELITIAZICA Este inflamatia veziculei biliare, un organ situat langa ficat cu rol in digestia alimentelor. In mod normal, lichidul numit bila trece din vezica biliara in intestinul subtire. Simptomatologie Cel mai frecvent simptom al colecistitei este durerea in partea superioara dreapta a abdomenului, care poate iradia in spate sau in umarul drept. Alte simptome pot fi: - greata sau varsaturi - sensibilitate in partea dreapta a abdomenului - febra - durere accentuata de o respiratie adanca - durere mai mult de 6 ore, in special dupa masa OCLUZIE INTESTINALA Este blocarea partiala sau completa a intestinului care impiedica propulsarea continutului acestuia. Blocarea poate avea loc in intestinul subtire.
23

Simptomatologie : Ocluzia intestinului subtire poate determina: -crampe abdominale, care pot fi severe daca alimentarea cu sange este intrerupta (strangulatie) -voma -distensie abdominala. Simptomele ocluziei intestinului gros includ: -durere abdominala, care poate fi severa daca alimentarea cu sange este intrerupta (strangulatie) -distensie abdominala. Ocluzia intestinului subtire are urmatoarele simptome: - durere abdominala. - crampe abdominale localizate in jurul ombilicului - voma. - tulburari de tranzit intestinal. - distensie abdominala. Ocluzia intestinului gros are urmatoarele simptome: - durere abdominala. - dureri sub regiunea ombilicala - distensie abdominala. Distensia abdominala este localizata in jurul regiunii ombilicale si in regiunea pelvina - diareea sau constipatia. - voma. - Daca voma apare, acest lucru se intampla in stadiile tardive ale afectiunii - obstructiile cauzate de cancer pot sa determine aparitia unor simptome, cum ar fi sange in scaun, slabiciune, pierdere in greutate si inapetenta

HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA Hemoragia tubului digestiv superior - Este o sangerare ce provine din esofag, din stomac sau din duoden, exteriorizata prin vome sangerande numite hematemeze. O hemoragie a tubului digestiv superior este consecinta unui ulcer gastroduodenal, unei tumori (benigne sau maligne), unei rupturi de varice situate in esofag, sau unei gastrite acute, de cele mai multe ori provocate de medicamentele antiinflamatorii.

Simptomatologie : Debutul hemoragiei digestive superioare poate fi acut instalandu-se semne de anemie acuta post hemoragica:
24

- tegumente palide - scaderea tensiunii, puls accelerat PERITONITA Este o inflamatie a peritoneului, o membrana subtire care acopera peretele abdominal si organele interne. Inflamatia poate fi cauzata de o infectie bacteriana sau fungica a acestei membrane. Simptomatologie : - umflare si sensibilitate la nivelul abdomenului, insotite de durere de intensitate variabila - febra si frisoane - pierderea poftei de mancare - sete - greata si varsaturi - diminuarea cantitatii de urina eliminata - incapacitatea de a manifesta flatulenta sau de a avea scaun DIABET ZAHARAT Este o boala in care organismul nu produce destula insulina sau nu o foloseste eficient. Simptomatologie : Diabetul de tip 1 poate debuta brusc :

urinare frecventa senzatie neobisnuita de sete senzatie extrema de foame pierdere in greutate fara cauze cunoscute oboseala si iritabilitate Diabetul de tip 2 : urinare frecventa senzatie neobisnuita de sete senzatie extrema de foame pierdere in greutate fara cauze cunoscute oboseala si iritabilitate infectii frecvente
25

vedere incetosata vindecarea lenta a ranilor si vanatailor furnicaturi si amorteala prezente la nivelul picioarelor infectii recurente ale pielii, gingiilor si vezicii urinare Diabetul gestational : senzatie accentuata de foame si sete vedere neclara eliminarea unei cantitati mari de urina oboseala excesiva

COMA HIPOGLICEMICA Clinic : -de obicei e precedata de o stare de iritabilitate, anxietate, oboseala, tremuraturi, transpiratii, slabiciune si senzatie de foame - de regula coma hipoglicemica se instaleaza brusc, cu agitatie psihica, transpiratii profuze, contracturi musculare, uneori convulsii, exagerarea reflexelor osteotendinoase, tahicardie, midriaza, - este o coma umeda si hipertona COMA HIPERGLICEMICA Clinic : sete,urinare frecventa,gura uscata, greturi,varsaturi, dispnee.

TRAUMATISME SI CORPI OCULARI STRAINI Traumatisme - Din punct de vedere medical, acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri, plagi, contuzii, corpi straini, eroziuni, abraziuni Simptomatologie Simptomele pacientilor cu traumatisme oculare difera in functie de tipul particular al leziunii, natura agentului vulnerant si contextul de aparitie, astfel: 1. Leziunile chimice Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de durere oculara, senzatie de arsura. Ochiul se poate inrosi excesiv, apare disconfortul local intens si edemul palpebral. 2. Hemoragia subconjunctivala Este de cele mai multe ori pauci simptomatica iar calitatea vederii nu este afectata
26

foarte mult. Ochiul va prezenta striatii sangvinolente la nivelul sclerei (ca urmare a ruperii unor vase superficiale). In unele situatii cantitatea de sange extravazat poate fi mai mare si aspectul ochiului ingrijoreaza si sperie foarte mult pacientul, care se prezinta rapid la medic. Majoritatea colectiilor sangvinolente de aceasta natura nu sunt insa periculoase, si pot sa dispara prin resorbtie spontana, chiar si in lipsa unui tratament de specialitate. 3. Abraziunile corneene Se manifesta prin durere, senzatie de corp strain intraocular, si fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). 4. Irita Are acuze durere oculara (cu caracter de intepatura) si sensibilitate la lumina. Pacientul nu poate sta mult timp in medii luminoase, nu tolereaza lumina artificiala si prefera locurile intunecoase. Aceste simptome pot fi insotite de hiperlacrimatie. 5. Hifema Prezinta in special durere si scaderea acuitatii vizuale, uneori chiar pana la disparitia temporara a vederii. Daca afectiunea ramane netratata apar si semne si simptome ale cresterii presiunii intraoculare. 6. Fracturile orbitei Se caracterizeaza prin apritia durerii care este agravata de miscarile globului ocular, disparitia vederii bioculare, epistaxis si edem palpebral important. Pot sa apara hematoame localizate peripalpebral, iar simptomatologia poate fi mai zgomotoasa in cazul in care traumatismul a fost mai puternic. 7. Perforatii conjunctivale Se caracterizeaza prin durere, eritem si inrosire accentuata a ochiului, precum si senzatia de corp strain intraocular. Perforatiile conjunctivale si sclerale au drept element comun durere acompaniata de scaderea acuitatii vizuale. 8. Traumatismele induse de radiatiile luminoase Sunt reprezentate de keratita prin expunere la ultraviolete (care are drept simptome principale : durere, sensibilitate la lumina, inrosirea ochiului si senzatia de corp strain in ochi) si retinopatia solara (care prezinta drept simptom primar scaderea acuitatii vizuale). Corpii straini au o simptomatologie diversa, in functie de localizarea lor in raport cu structurile orbitei si ale globului ocular:
27

1. Corpii straini corneeni: determina aparitia unei senzatii de disconfort, de nisip in ochi, scaderea acuitatii vizuale si aparitia fotofobiei, pe fondul hiperlacrimatiei. Uneori corpul starin poate fi observat la suprafata corneei (in special in examinarea cu lampa cu fanta). In cazul in care este vorba de un corp strain metalic apare un inel de rugina in jurul acestuia care poate complica afectiunea si care necesita, la randul lui, tratament de specialitate. 2. Corpii straini intraorbitali: determina aparitia unei simptomatologii la cateva zile de la traumatismul intial. Pacientul acuza dureri intense, ce se accentueaza la mobilizarea ochiului, scaderea vederii si diplopie. Exista insa si cazuri pauci sau chiar asimptomatice. 3. Corpii straini intraoculari: sunt initial asimpotmatici, insa pe parcurs pacientul descrie durere, fotofobie, ochiul se inroseste si poate sa apara si edemul local.

ANEMIA POSTHEMORAGICA ACUTA Simptomele care apar in primele ore nu se datoreaza anemiei (care apare mai tarziu), ci reducerii volumului de sange circulant. Anemia apare cand afluxul de lichide din tesuturi trece in patul vascular pentru compensarea masei sanguine, diluand elementele figurate ale sangelui. Simptomatologie: in prima faza, de scadere a masei sanguine, dupa o pierdere mare de sange, bolnavul este palid, prezinta transpiratii reci, puls mic si frecvent, hipotensiune arteriala, dispnee, neliniste, senzatie de sete, ameteli. Daca hemoragia continua, se instaleaza colapsul vascular (oligurie, prabusirea tensiunii arteriale, cianoza, extremitati reci). In faza de anemie apar semnele obisnuite (sindromul anemic). In prima faza, urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale este mai importanta decat numarul hematiilor si determinarea hemoglobinei. In timpul hemoragiei, examenele de laborator arata cresterea hematiilor, a hemoglobinei, hematocritului, leucocitoza si trombocitoza. Dupa cateva ore se produce afluxul de lichide tisulare in vase, ceea ce determina scaderea hemoglobinei si a hematiilor. Anemia este normocroma si reticulocitele cresc dupa primele 48 de ore. Criza reticulocitara anunta instalarea fazei de reparatie. HERNIA INGHINALA Simptomele sunt: - prezenta unei tumefactii (umflaturi) in zona inghinala sau a scrotului la barbati sau a labiei mari (ce acopera vaginul) la femei. Aceasta tumefactie poate sa apara progresiv, in cateva saptamani sau luni sau poate sa apara brusc, dupa ridicarea de greutati, tuse, aplecare, incordare sau ras. Multe hernii se remit (devin plate) in pozitia culcat.
28

- disconfort sau durere in zona inghinala sau la nivelul scrotului. Disconfortul creste la aplecare sau la ridicarea de greutati si se remite in pozitie culcat. Multe hernii insa nu determina nici o durere. Daca insa o parte a intestinului ce a protruzionat in afara abdomenului ramane prinsa (incarcerata) in hernie, atunci apare o durere brusca, intensa, greata si voma. - senzatie de greutate, umflare, de tinere sau de arsura in zona herniei, a scrotului sau a interiorului coapsei.

HEMOFILIA HEMOFILIA A(DEFICIENTA FACTORULUI VIII) Este un sdr.hemoragipar sever care apare la copii de sex masculin si este dependent de transmiterea unei gene anormale legata de cromozomul X. Aspect clinic : aparitia spontana de hemoragii in articulatiile mari (hemartroze):genunchi,coate,glezna,umar+durere,cu erodarea cartilajului articularfibroza articulara cu anchiloza si reducerea functionalitatii articulare hematoame musculare dupa ore sau zile de la traumatism sau in formele severe,aparent spontane,nelegate de traumatisme hematurie,epistaxis,sangerari gastrointestinale,dupa extractii dentare,dupa acte chirurgicale majore

ADENOMUL DE PROSTATA Adenomul de prostata sau hiperplazia benigna a prostatei (HBP) este o tumora benigna, omogena, incapsulata, ce se dezvolta in prostata centrala. Prostata este o glanda androgen dependenta, iar odata cu imbatranirea scade secretia de testosteron si creste conversia testosteronului in estrogeni, care stimuleaza hiperplazia glandei. Simptome : Debutul simptomatologiei se produce in peste 80% din cazuri la barbati in varsta de peste 50 de ani si evolueaza in trei faze: faza de prostatism polakiuria nocturna (2-3 mictiuni), mai ales in a doua parte a noptii, mictiunea poate fi prelungita si forta jetului urinar este uneori diminuata, senzatie de corp strain in rect, erectii si polutii nocturne; simptomatologia este mai accentuata in caz de expunere la frig, dupa ingestie de alcool, mese copioase.
29

faza de retentie incompleta de urina apare polakiuria diurna, se accentueaza disuria, vezica nu se goleste complet faza de retentie completa de urina apare pseudoincontinenta de urina ( urinarea prin prea plin), reziduu vezical este peste 300 ml si globul vezical este evident la simpla inspectie. In plus, sunt prezente semne de insuficienta renala: paloare, sete, uneori edeme ale membrelor inferioare, apatie, somnolenta, greturi, varsaturi; ureea si creatinina serica sunt crescute AVC Ocluzia arterei cerebrale medii - Debut brusc, cu hemiplegie controlaterala, pierderea sensibilitatii la un hemicorp si hemianopsie omonima (pierderea simetrica bilaterala a vederii in jumatate din campul vizual), cu privirea deviata catre partea leziunii; daca e interesata emisfera dominanta afazie globala (ansamblul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vorbirii, scisului sau semnelor, ca urmare a unor leziuni cerebrale) Hemoragii : Clinic pierderea/alterarea constientei, varsaturi, cefalee, simptome de focar in functie de sediul hemoragiei; in h. Din HTA exista, de obicei, un deficit neurologic cu evolutie rapidasau forma de hemiplegie sau hemipareza cu tulburare senzitiva unilaterala in cazul leziunilor situate mai profund

EPILEPSII GENERALIZATE Epilepsii neconvulsivante = absene epileptice (petit mal) - ntrerupere a activitii,absen din mediu - pt.cteva secunde devine incontient, nu aude, nu vede, nu simte, nu tie ce s-a ntmplat cu el dar rmne n picioare, frecvena poate fi de 100/zi i determin manifestri psihice; pacientul are ochii fici i privete n gol, paloare/eritem facial, mici mioclonii la nivel palpebral i la nivelul buzei superioare, nu rspunde la stimulii din mediu; aceste crize sunt foarte sensibile la tahipnee ca i modalitate de provocare - apar ntre 3 i 15 ani, rar la adult - la adolescen se pot transforma n epilepsii convulsivante Epilepsii convulsivante = crize tonico-clonice generalizate (grand mal) mioclonii (fraciuni de secund->secunde), pacientul emite brusc un sunet anormal determinat de contracia diafragmului nsoit de eliminarea brusc a aerului , devine incontient i se prbuete; intr n contracie tonic general, iniial n flexie,ulterior n extensie,cu durata de 30-40 secunde, bolnavul fiind i n apnee; urmeaz faza clonic n care apar clonisme generalizate care includ i musculatura feei; dureaz 2030

30-40 secunde, pacientul este cianotic, TA,tahicardie, secreiile salivare i bronice cu scurgerea prin gur a unui lichid aerat cu sau fr snge (rezultat din muctura obrajilor, buzei, limbii sau prin sufuziuni sanguine prin staz); pot aparea peteii la nivelul feei, ochilor; - faza de com postcritic (1-2 minute)se caracterizeaz prin oprirea micrilor, relaxarea sfincterelor i respiraie stertoroas prin relaxarea musculaturii velopalatine i prin hipersecreii; faza postcritic este caracterizat prin revenirea treptat a contienei n cteva minute dup care urmeaz somnul postcritic care dureaz minute sau ore; la trezire pacientul prezint cefalee i dureri musculare (stare de febr muscular); nu tie ce s-a ntmplat cu el dar poate recunoate faza postcritic anterioar

SCLEROZA MULTIPLA Este o afectiune neurologica cronica, care afecteaza sistemul nervos central, in mod special creierul, maduva spinarii si nervii optici. Scleroza multipla poate provoca dificultati in forta si controlul muscular, tulburari de vedere, de echilibru, ale sensibilitatii si tulburari ale functiilor mentale. Simptomatologie Cele mai frecvente simptome timpurii ale sclerozei multiple sunt: - simptome musculare sau motorii, precum slabiciunea, tararea piciorului, rigiditate, tendinta de a scapa lucrurile din mana, senzatia de ingreunare, neindemanare sau stangacie sau lipsa coordonarii miscarilor (ataxie) - simptome vizuale, precum vederea incetosata, intunecata, cu pete sau neclara, durere la nivelul globilor oculari (mai ales la miscarea lor), orbire sau vedere dubla - nevrita optica, care consta in pierderea brusca a vederii si dureri oculare; este o manifestare destul de comuna la debutul bolii, aparand in pana la 23% din persoanele cu scleroza multipla - simptome senzoriale, precum furnicaturi, senzatia de intepaturi de ac, amorteli, o strangere ca in banda in jurul corpului sau a picioarelor sau senzatii electrice care se deplaseaza de-a lungul spatelui si in jos, in picioare. Simptomele de debut mai putin frecvente pot fi: - simptome de echilibru, precum senzatia de cap usor sau ameteala si senzatia ca totul se invarte in jur (vertij) - simptome vezicale, ca de exemplu incapacitatea de a tine urina (incontinenta urinara) sau de a goli complet vezica urinara sau pierderea senzatiei de mictiune (o incapacitate de a simti ca vezica urinara se umple, pana cand apare o nevoie brusca, urgenta de a urina). Simptomele cand boala avanseaza
31

Pe masura ca scleroza multipla avanseaza, simptomele pot deveni mai severe si pot include: - accentuarea dificultatilor musculare, precum slabiciunea, tararea piciorului, neindemanarea, stangacia sau lipsa coordonarii - miscari rigide, mecanice (spasticitate) sau tremor care nu poate fi controlat, care pot face mersul dificil; poate fi necesar un scaun cu rotile uneori sau tot timpul - durere sau alte simptome senzoriale - incontinenta urinara sau mai rar, o incapacitate de a urina (retentie urinara) - constipatie si alte tulburari intestinale - la barbati, disfunctie erectila (impotenta) - la femei, disfunctie sexuala - probleme cognitive si emotionale, frecvente la persoanele care au scleroza multipla de mai mult timp: - probleme cognitive, precum pierderi de memorie, dificultati de concentrare, scaderea atentiei sau dificultate in gasirea cuvintelor adecvate - simptome emotionale, precum depresia, anxietatea si mania; un simptom rar este veselia excesiva, care pare inadecvata. NEOPLASM MAMAR Este o afectiune in care celulele care alcatuiesc sanii incep sa creasca anormal intr-o maniera necontrolata. Simptomatologie : - un nodul la nivelul sanului sau axilei aparut de curand - modificarea marimii sau formei sanului - modificarea pielii de pe sani, cum ar fi o cuta sau o pata - scurgeri sau sangerari la nivelul mamelonului care apar la strangerea acestuia - modificari ale mamelonului, cum ar fi retractia sau inversia - cruste la nivelul mamelonului - modificari de culoare sau textura a pielii de pe san sau o culoare mai inchisa in jurul mamelonului - un nodul la nivelul sanilor la barbati. BOALA PARKINSON Tablou clinic Debut insidios tremor, rigiditate - Tremorul extremitatile mb., unilateral; cu timpul se generalizeaza; apare in repaus si diminua in timpul miscarilor active; poate fi accentuat de stres - Rigiditatea rezistenta la misc. pasive rigiditate plastica, dispusa omogen pe muschii flexori si pe extensori
32

- Bradikinezie, dificultati de mentinere a pozitiei - La ex. clinic facies imobil, cu fante palpebrale larg deschise, tremor perioral si al buzelor, rigiditatea membrelor, dificultati de ridicare de pe scaun si de demarare a mersului, care se face cu pasi mici, cu absenta balansului normal al bratelor, instabilitate la miscarile de intoarcere si de oprire si tendinta la cadere - Deteriorare intelectuala - Incetinirea tranzitului intestinal, tulb.urinare, hipersudoratie HEPATITA VIRALA A Hepatita este un termen general care semnifica prezenta unei reactii inflamatorii la nivelul ficatului. Simptomatologie : febra, anorexie, astenie, apatie, disconfort digestiv (greata, varsaturi, pierderea apetitului). In stadiul urmator apare icterul, coloratia galbena a sclerelor (albul ochilor) si tegumentelor, urini hipercrome (inchise la culoare) si scaune acolice (decolorate). Durata icterului este de 2-4 saptamani. Convalescenta este marcata de o lunga perioada de astenie Transmiterea este de obicei digestiva, fecal-orala: - prin contaminarea directa cu bolnavul (mai frecventa in colectivitati) - prin contaminarea indirecta (alimente, apa contaminata) - mai frecventa in epidemii. HEPATITA VIRALA B Este o boala severa, cauzata de infectia cu virusul hepatitic B. Aceasta infectie poate determina formarea de tesut cicatriceal in ficat, disfunctie hepatica, ciroza hepatica, cancer hepatic (hepatocarcinom) si chiar decesul. Simptomatologie - icter (ingalbenirea pielii sau a scleroticelor - partea alba a ochilor si/sau colorarea in maro sau portocaliu a urinii) - decolorarea scaunului (fecalelor) - oboseala inexplicabila, care persista saptamani sau luni de zile - simptome asemanatoare celor date de gripa, cum ar fi febra, inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata si varsaturi - dureri abdominale. Aceste simptome apar dupa o perioada de incubatie de 1-6 luni dupa expunerea la virus. Aproximativ 30% din bolnavi sunt complet asimptomatici. Virusul hepatitei B se gaseste in sangele infectat sau alte lichide infectate ale organismului uman, ca de exemplu sperma sau secretiile vaginale; astfel transmiterea se poate face pe cale percutana (prin transfuzii sangvine cu sange
33

infectat, prin utilizarea seringilor si acelor contaminate, manevre sangerande la stomatologie, manichiura, pedichiura, piercing etc.), pe cale sexuala (contact sexual neprotejat cu o persoana purtatoare a AgHBs) si perinatala (de la mama infectata la nou-nascut). HEPATITA VIRALA C Reprezinta infectia ficatului cu virusul hepatitic C (VHC). Simptomatologie : - oboseala; - sensibilitate sau disconfort la nivelul hipocondrului drept (sub coastele din partea dreapta); - greata; - inapetenta (scaderea apetitului alimentar); - dureri musculare; - dureri articulare. Pacientul mai poate prezenta: - slabiciune musculara; - greata; - scadere in greutate; - prurit (mancarimi); - retentie lichidiana; - marirea in dimensiuni a abdomenului. HCV este transmis in primul rand prin contactul cu sange sau produse de sange infectat. HEPATITE CRONICE Simptomatologie : Hepatita cronica persistenta (HCP) Tabloul clinic este foarte sarac, in multe cazuri singurul simptom fiind astenia accentuata; la aceasta se mai pot adauga: -fenomene dispeptice (greturi, balonari postprandiale) -scaderea apetitului -dureri la nivelul hipocondrului drept - examenul obiectiv poate fi normal sau sa evidentieze o discreta hepatomegalie. Hepatita cronica activa (HCA) Tabloul clinic este complex, cuprinzand urmatoarele semne si simptome:
34

-durerea are topografie hepatica, apare de obicei dupa efort fizic, postalimentar si la palparea ficatului - tulburari neuropsihice astenie fizica si intelectuala, cefalee, somnolenta sau insomnie, anxietate si cirozofobie - tulburari dispeptice sunt variate si in general datorate coafectarii digestive extrahepatice (stomac, intestin subtire, pancreas); constau in scaderea apetitului , greturi, regurgitatii, balonari postprandiale, tulburari de tranzit (diaree sau constipatie); - manifestari hemoragice gingivoragii, epistaxis, echimoze - manifestari extrahepatice (sistemice) pot fi : -cutanate purpura, urticarie, eritem nodos, facies lupic -renale glomerulonefrita, sdr. nefrotic - articulare artralgii, artrite - pulmonare focare pneumonice, pleurezie - digestive RCUH, pancreatita cronica, gastroduodenita cronica - cardiovasculare miocardite, pericardite - hematologice anemie, leucopenie si/sau trombocitopenie - neurologice polinevrita - psihice tulburari psihonevrotice variate GLOMERULONEFRITA ACUTA Glomeronefrita acuta este o afectiune cu debut brusc, uneori in plina stare de sanatate. Pacientul tipic pentru o astfel de afectiune este baiat, cu varsta intre 2 - 14 ani, la care se observa aparitia edemelor periorbitale si faciale, adesea in contextul unei infectii poststreptococice. Tabloul clinic al glomerulonefritei acute este adesea nespecific (astenie, dureri generalizate, dureri abdominale, alterarea starii generale, febra), insa poate include si urmatoarele semne si simptome, mai sugestive pentru o afectiune renala: - Hematurie: este un simptom universal. Hematuria macroscopica apare la peste 30% dintre pacienti, restul avand hematurie microscopica; - Oligurie; - Edeme periferice, periorbitale (la aproximativ 85% dintre pacienti, mai ales la copii); - Cefalee, care poate sa apara secundar hipertensiunii; - Confuzie, dezorientarea temporo-spatiala: apar ca urmare a hipertensiunii cu valori maligne; - Dispnee apare mai frecvent la adulti ca urmare a edemului pulmonar; - Durere in flanc secundara punerii in tensiune a capsulei renale (prin renomegalie). In unele situatii pacientii pot avea un tabloul clinic dominat de semne si
35

simptome induse de afectiunea sistemica de baza, care poate precipita aparitia glomerulonefritei. In functie de unele boli frecvent asociate glomerulonefritei, pacientul poate prezenta: - Triada specifica granulomatozei Wegener: sinuzita, infiltrat pulmonar, nefrita; - Simptome specifice purpurei Henoch Schonlein: greturi, varsaturi, durere abdominala, purpura; - Artralgii, in contextul existentei lupusului eritematos sistemic; - Hemoptizie recurenta in cazul sindromului Goodpasture.

INSUFICIENTA RENALA ACUTA ( IRA ) Este un sindrom clinic, umoral si urinar, determinat de suspendarea brusca, completa si potential reversibila a functiilor renale, pe un rinichi anterior indemn. Simptomatologie Stadiul preanuric (latent) dureaza 3-5 zile, in care predomina simptomele afectiunii cauzale (hemoragie, traumatism, intoxicatie acuta, avort septic) Stadiul oligo-anuric (manifest) are durata variabila 7-14 zile, in functie de factorul determinant si intensitatea leziunilor renale. Manifestari clinice (sindromul clinic): tulburari digestive - anorexie, greata, varsaturi (datorita hiperhidratarii) tulburari cardiovasculare HTA, edem pulmonar acut (prin hipervolemie) tulburari respiratorii respiratie Kssmaul (prin acidoza) tulburari neuropsihice astenie, parestezii (prin hipocalcemie), crize convulsive, delir, somnolenta, coma Manifestari urinare (sindromul urinar): scaderea diurezei sub 500ml/24 ore (oligurie) sau sub 100 ml/24 ore (anurie) cu scaderea densitatii urinare scaderea ureei si a creatininei urinare si scaderea concentratiei de electroliti + (Na , K+) in urina finala Manifestari umorale (sindromul umoral): retentia azotata: cresterea concentratiei serice a ureei (normal 20-40 mg/dl), creatininei (normal 0,6-1,2 mg/dl) si a acidului uric (normal 5-7 mg/dl). Acumularea substantelor azotate in sange se datoreste insuficientei de eliminare renala. Desi in IRA ureea poate atinge valori mult mai mari (200-800 mg/dl) decat in IRC, aceasta poate fi reversibila.
36

tulburari hidro-electolitice: hiperhidratare globala, manifestata clinic prin anorexie, varsaturi, absenta setei, edem pulmonar acut si edem cerebral cu crize convulsive. In plasma scad Na+( normal 135-145 mEq/l), Cl- (normal 97-105 mEq/l) si Ca2+ (normal 4,5-5,5 mEq/l) si cresc K+ (normal 3,5-5 mEq/l), Mg2+ (normal 1,5-2,5 mEq/l), fosfatii si sulfatii. tulburari acido-bazice: acidoza metabolica, tradusa prin scaderea rezervei alcaline (normal 23-29 mEq/l) si a Ph-ului sanguin. Stadiul poliuric reluarea diurezei se produce in medie dupa 12-14 zile de anurie (daca leziunile renale sunt reversibile) si se caracterizeaza prin cresterea diurezei pana la 3000-3500 ml/ 24 ore si cresterea excretiei urinare de uree. Normalizarea completa a functiilor renale se produce dupa 6-12 luni.

LITIAZA RENALA Reprezinta formarea de calculi in caile urinare intra- si extrarenale. Simptome Clinic, litiaza renala poate fi latenta sau manifesta Litiaza renala latent - asimptomatica, se datoreaza prezentei de calculi voluminosi in bazinet si este diagnosticata tardiv la examenul radiologic sau ecografic Litiaza renala manifesta - colica nefretica: este consecinta migrarii unor calculi mici in caile urinare, determina obstructie si cresterea presiunii in rinichi, traducanduse prin: durere violenta, in formele tipice localizata lombar, cu iradiere descendenta in flancuri si organele genitale externe, declansata de calatoria cu vehicule trepidante (caruta, bicicleta, motocicleta) sau ingestia unor cantitati mari de lichide (bere), insotita de agitatie psiho-motorie tulburari de mictiune intense disurie, polakiurie tulburari digestive reflexe varsaturi, balonari abdominale, oprirea tranzitului care pot simula un abdomen acut Durata unei colici renale este de cateva ore sau zile, putandu-se repeta dupa luni sau ani. La examenul fizic se constata: durere la palparea regiunii lombare, manevra Giordano pozitiva, eventual rinichi marit de volum in hidronefroza.

37

COLICA BILIARA (litiaza biliara) Are urmatoarele caracteristici: a) Sediul hipocondrul drept b) Intensitatea mare, atroce, debut brusc, cu paroxisme aproape insuportabile (caracter de crampa, sfasiere, ruptura) determinand bolnavul sa adopte o pozitie antalgica, sau sa fie intr-o stare de continua agitatie psihomotorie, cu respiratie superficiala. c) Iradierea posterioara (in forma de semicentura) si ascendenta spre omoplatul drept si regiunea interscapulovertebrala dreapta; mai rar spre epigastru si hipocondrul stang d) Durata variabila (minute, ore) e) Simptome de acompaniament greturi, varsaturi (alimentare si bilioase), meteorism abdominal, jena la respiratia profunda, uneori frison , febra, icter f) Circumstante de aparitie factori favorizanti - modificari morfofunctionale ale cailor biliare, menopauza -factori precipitanti abuzuri alimentare, alimente cu actiune colecistokinetica (oua, maioneze, sosuri) -poate apare in conditii de stres psihic, trepidatii, expunere la frig g) Conditii de disparitie poate ceda spontan sau dupa tratament medicamentos (antalgice, antispastice) Frecvent apare triada caracteristica : durere + febra + icter = angiocolita.

TOXIINFECTIILE ALIMENTARE Sunt afectiuni de tip acut sau subacut, care apar fie sub forma de cazuri izolate, fie, cel mai adesea, sub forma unor imbolnaviri care cuprind un mare numar de persoane care au consumat aceslasi aliment contaminat cu acelasi germene sau cu toxinele sale. Debutul bolii este brusc si se caracterizeaza prin tulburari gastrointestinale si fenomene de toxiinfectie generala. Din punct de vedere clinic, toxiinfectiile alimentare pot imbraca doua forme, in functie de predominanta caracterului infectios sau a celui toxic: -forma infectioasa se datoreste multiplicarii germenilor din alimentele consumate si se caracterizeaza printr-o perioada de incubatie mai lunga, cu evolutie febrila, dureri de cap, greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale si poate duce la moarte. Acest tip de boala este provocat, mai ales, de germenii din familia Enterobacteriaceae. Durata bolii este de 3-5 zile, dupa care urmeaza disparitia simptomelor. - forma toxica este cauzata de toxinele elaborate de germeni (stafilococ, b. botulinic etc.) in alimentele contaminate si se caracterizeaza printr-o perioada de incubatie foarte scurta, cu varsaturi, diaree, stare de intoxicatie si febra moderata sau chiar
38

absenta. Durata bolii este scurta, de 24 ore sau mai putin, cu exceptia botulismului, in care boala se prelungeste foarte mult. RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA Simptome digestive, dominate de sindromul recto-sigmoidian si prin fenomene generale: subfebrilitate, chiar febra septica uneori (febra si pulsul crescut arata severitatea bolii), astenie, deprimare, anemie, emaciere, uneori edeme. Sindromul recto-sigmoidian este caracterizat prin scaune sanghinolente, cu mucus si puroi, cu tenesme si diaree, care poate varia de la 2-3 scaune/zi la peste 15 emisiuni imperioase. Debutul poate fi acut, subacut (cel mai frecvent) si insidios. Clinico-evolutiv se descriu trei forme: - forma acuta fulminanta (5 - 15%), cu debut febril dizenteriform, dureri abdominale difuze, rapida alterare a starii generale, tulburari hidro-electrolitice si denutritie proteica; - forma cronica continua (5 - 15%), cu persistenta atenuata a simptomelor din faza acuta - forma cronica intermitenta, care evolueaza cu recaderi si remisiuni variabile in timp. Este tipul cel mai obisnuit. Debutul bolii, care in general este insidios, mai rar cu aspect de boala infectioasa, se caracterizeaza prin dureri abdominale si scaune frecvente, moi, in numar de 3 - 10 - 30 pe zi, cu dureri la si dupa defecatie. Scaunele sunt cu fecale sau afecaloide, cu mucus, cu sange si puroi, ultimele doua aspecte fiind pretioase pentru diagnostic. in regiunea ano-rectala bolnavul are o jena permanenta, cu senzatia de arsura sau de usturime. Starea generala este alterata, cu paloare, astenie, stare febrila, tahicardie. Apetitul este pastrat sau redus. Cu timpul, bolnavul se deshidrateaza, pierde electroliti, scade in greutate, poate ajunge casectic. Simptomele evolueaza cu un aspect de periodicitate. Primul puseu dureaza 2 - 3 saptamani pana la 2 - 3 luni, apoi intervine o perioada de liniste relativa, in carebolnavul mai are doar mici tulburari. Puseul urmator are o durata mai lunga si o simptomatologie mai grava, perioada de liniste se scurteaza, apoi acalmiile sunt tot mai rare si pe un rastimp mai scurt.

SCARLATINA Este o boala infecto-contagioasa a copilariei, intalnita mai frecvent sub vasta de 10 ani. Se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, alterarea starii generale, enantem (angina streptococica, ciclu lingual) si exantemul caracteristic (eruptie tegumentara maculo-papuloasa, urmata de descuamare tegumentara).
39

Simptomatologie Dupa operioada de incubatie care variaza intre 2-6 zile, boala debuteaza brusc cu febra, alterarea starii generale, varsaturi si odinafagie (dureri de gat la inghitit). Febra poate atinge valori de 39-40C, fiind frecvent precedata defrisoane si insotita de tahipnee, tahicardie; la sugari si copii mici se poate insoti de agitatie si chiar convulsii. Doar in formele severe, toxice, se mentioneaza modificaricardio-circulatorii, cu tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace, hipotensiune arteriala, colaps, hepatomegalie, uneori insotita de subicter, nefrita infocar, simptome neuro-psihice (agitatie, delir, convulsii, meningism) si artralgii toxice

PIELONEFRITA ACUTA Reprezinta inflamatia bacteriana a bazinetului (sistemul pielo-caliceal), asociata cu invadarea interstitiului renal. Clinic sindromul infectios febra, frisoane, transpiratii, cefalee, greata, varsaturi, stare de rau semne de afectare a tractului urinar superior dureri lombare (unisau bilaterale), uneori colicative, sindrom cistitic (usturimi mictionale, polakiurie, urini tulburi) obiectiv sensibilitate la palparea lojelor renale( manevra GIORDANO + ); durerea poate lipsi la diabetici sau la transplantati RETENTIE URINARA Imposibilitate de a satisface necesitatea de golire a vezicii proprii. Diferite tipuri de retentie de urina - Retentia de urina este completa sau incompleta dupa cum evacuarea vezicala este imposibila sau partiala Retentia completa de urina este provocata de cele mai multe ori, la barbat, de un adenom al prostatei si, la femeie, de o tulburare neurologica sau sfincteriana. Ea se dezvaluie brutal: nevoia de a urina este imperioasa, vezica este tensionata, dureroasa si palpabila (glob vezical). Aceasta retentie impune un sondaj vezical evacuator pe cale uretrala sau prin aplicarea unui cateter vezical suprapubian, apoi cautarea cauzei prin diferite examene. Retentia incompleta de urina are uneori o origine neurologica (legata de un diabet sau consecutiva unei rahianestezii), de cele mai multe ori obstructiva (ingustare a colului vezical, un calcul sau un cancer al prostatei, un fibrom uterin). Ea se dezvaluie in mod treptat prin tulburari de mictiune: mictiuni apropiate in timp unele de
40

altele, jet slab al urinei, senzatie de golire vezicala incompleta, uneori incontinenta sau infectie urinara. Vezica este de cele mai multe ori relaxata, domul ei fiind palpabil deasupra pubisului. INCONTINENTA URINARA Incontinenta urinara este definita ca eliminarea accidentala (involuntara) de urina. Ea nu reprezinta o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei maladii a tractului urinar.

EVENTRATIE - EVISCERATIE O eventratie inseamna o hernie ce apare la nivelul unei foste operatii, adica o operatie rupta la ceva vreme de la momentul intial. SIMPTOMATOLOGIE -durere spontana sau la palpare, umflatura In chirurgie evisceratia este procedura de golire a unei cavitati de organele continute. Termenul de evisceratie insa defineste si conditia patologica de iesire din cavitatea abdominala a unor organe printr-un defect al peretelui abdominal (defect care poate fi o plaga). Simptomatologie Neliniste, greturi, varsaturi,sughit, durere la nivelul plagii, senzatie de plenitudine si secretii la nivelul plagii. In urma unui efort bolnavul percepe o durere vie cu senzatie de ruptura la nivelul plagii. NEOPLASM ESOFAGIAN Este o boala in care celule maligne se formeaza in tesutul esofagian. Esofagul este conductul muscular care transporta alimentele si lichidele dinspre cavitatea bucala spre stomac. Simptomatologie : - disfagia (durere la inghitirea alimentelor) - pierderea in greutate. - durere retrosternala - raguseala si tuse - indigestie si pirozis (arsuri retrosternale).

41

DG. DE SARCINA IN TRIM. III ( SAPT. 29-40 ) Este un dg.de certitudine furnizat de prezenta uterului gravid si a fatului in cavitatea uterina. I.Anamneza- amenoree de peste 28 saptamani , marirea progresiva de volum a abdomenului , prezenta miscarilor fetale Ex.clinic general Inspectia ex.sanilor :hiperpigmentare areolara , schita de areola secundara , retea venoasa vizibila -ex.abdomenului marit de volum, depaseste putin ombilicul,linia alba pigmentata,prezenta vergeturilor pe flancuri si coapse -OGE-imbibitie edematoasa, culoare violacee Ex.local- se constata colul de consistenta moale in totalitate iar prin fundurile de sac vaginale laterale se pune in evidenta prezentatia

LAUZIE FIZIOLOGICA (LEHUZIE) Perioada care se intinde intre nastere si reaparitia fluxului menstrual. Dureaza aproximativ sase saptamani atunci cand mama nu alapteaza, mai mult atunci cand ea alapteaza. Simptomatologie : stare de hipersensibilitate, de euforie sau de iritabilitate si de o insomnie. MODIFICARI SISTEMICE : a. Modificrile aparatului cardiovascular: debitul cardiac, frecvena cardiac, pulsul, TA, revin la normal n cursul primei sptmni de luzie. b. Modificrile respiratorii dispar n primele 2 zile c. Modificri renale i urinare hipervolemie fiziologic, pentru eliminarea apei din sectorul interstiial; hipotonie a vezicii urinare i relativ insensibilitate la presiunea urinar - traduse clinic prin retenie acut de urin. Sondajele repetate pot induce infecii urinare iatrogene; Modificrile bazinetului i calicelor retrocedeaz n aproximativ 4 sptmni. d. Modificri hematologice Hemoglobina i hematocritul scad datorit hemoragiei fiziologice din timpul naterii; Leucocitoz (granulocitoz cu limfopenie, scderea limfocitelor) care se remediaz la sfritul primei sptmni de luzie; Trombocitoz;
42

Echilibru fluido-coagulant - Fibrinogenul (crescut n ultimul trimestru) scade n luzie; - Cresc factorii de coagulare, numrul de trombocite i vscozitatea sngelui; - Scade activitatea fibrinolitic. e. Modificri hormonale: Steroizii placentari scad dup delivren; FSH i LH revin la valorile dinaintea sarcinii; Estrogenii cresc din prima sptmn la femeile care nu alpteaz i dup 2 sptmni la cele care alpteaz; Progesteronul se menine la valori sczute pn aproape de reluarea ciclului; Prolactina scade imediat dup natere i are valori normale dup 4 -6 sptmni, pentru femeile care nu alpteaz.

POLIARTRITA REUMATOIDA Clinic : Debut -Redoare matinala articulara -Poliartralgii episodice -Tumefieri articulare -Mialgii, - slabiciune musculara - Oboseala, - Scadere ponderala, - Disconfort Element caracteristic: -simetria suferintelor articulare - interesarea artic. interfalangiene proximale

VARICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Sunt dilatatii patologice permanente ale unei vene a coapsei si mai ales a gambei, insotite de o ulceratie a peretelui sau. varicele membrelor inferioare sunt de cele mai multe ori esentiale sau idiopatice, adica ele constituie fenomene izolate si nu sunt consecinta unei boli. varicele sunt legate de un defect de etanseitate al valvulelor venoase, care impiedica in mod normal refularea sangelui in jumatatea inferioara a corpului, de aici rezultand o dilatatie a venelor, predominand la picioare din cauza greutatii.
43

Simptomatologie : Se formeaza un cordon albastru, moale, sinuos vizibil prin piele, care se aplatizeaza in pozitia intinsa si iese in evidenta in pozitia in picioare. varicele se afla la origine a trei feluri de complicatii: - flebita superficiala care este o inflamatie acuta in jurul varicelor membrului inferior, si se produce o durere si o modificare a pielii in lungimea segmentului varicos - ruptura de varice - antreneaza o hemoragie abundenta si neasteptata. sangerarea se poate produce in exterior sau poate da nastere la un hematom subcutanat dureros. - tulburarile cutanate se produc pe termen lung. Acestea sunt in general o dermita ocra si ulcere varicoase. CHIST HIDATIC HEPATIC Este o boala cauzata de dezvoltarea in ficat a embrionului de Taenia echinococus. Simptomatologie : in faza de latenta pot aparea si fenomene alergice; prurit, rar subicter, anemie usoara. Semnele clinice, ca si cele radiologice depind de localizarea si de marimea chistului: 1. Localizarea superioara este cea mai frecventa si se situeaza de regula in lobul drept al ficatului. Cand volumul este mare, chistul va fi in contact cu diafragmul si vor fi prezente semnele de iritatie diafragmatica: tuse uscata, sughit, dispnee, dureri in umarul drept. Ficatul va fi marit de volum, va provoca deformarea hemitoracelui drept si va impinge in sus hemidiafragmul drept. 2. Localizarea antero-inferioara va realiza, cand chistul este mare, o bombare a regiunii hepatice, cu impingerea coastelor inainte. in aceasta localizare, bolnavul acuza dureri in epigastru sau in hipocondrul drept, ca o apasare sau cu aspctul unor colici biliare. 3. Localizarea inferioara este cel mai greu de diagnosticat, manifestarile fiind determinate de compresiuni asupra organelor vecine si imbracand caracterele suferintelor acestor organe.

44

GANGRENA GAZOASA Este o boal infecioas grav, produs de germeni anaerobi n asociere cu germeni aerobi care au ptruns n organism printr-o plag neaerat. Simptomatologie : - afectare initiala a starii generale (tahicardie, agitatie, insomnie, hipotensiune arteriala); - local apar dureri vii ce cresc rapid in intensitate, infiltrare a plagii (senzatie de pansament strans la nivelul unei plagi bandajate), edem al pielii fara semne de inflamatie acuta (piele lucioasa, palida, ce devine rapid brun-rosiatica), cu aparitia unei secretii serosanghinolente fetide lipsite de celularitate (nu se gaseste puroi); - la palpare se constata impastarea zonei cu crepitatii fine ce depasesc marginile leziunii (senzatie de strangere in mana a zapezii intr-o zi cu ger). Perioada de stare propriu-zisa este dominata de: - alterarea starii generale datorata toxinelor neurotoxice, hemolizante si fugii lichidiene in zona de edem (febra mare, frisoane puternice, tahicardie, hipotensiune arteriala pana la colaps, neliniste, anorexie, voma); - facies pamantiu, buze cianotice, ochi incercanati. In stadii avansate exista: - oligurie, hematurie, icter, obnubilare; - local se accentueaza edemul (evolutie circumferentiala si longitudinala), apar flictene - din plaga se scurge lichid maroniu fetid si gaze (deschiderea plagii gaseste gaze sub presiune) - masele musculare cu aspect de carne de peste herniaza in plaga (prin necroza fasciilor si aponevrozelor); - la distanta de leziune membrul afectat este ischemic, palid. CANCERUL LARINGIAN Simptomatologie : in perioada de debut-disfonie persistenta ;prin laringoscopie se vede un nodul hiperplazic sau o ulceratie neregulata sau o infiltrare care ingroasa corda vocala in perioada de stare-disfonie accentuata,dispnee progresiva ,tuse laringiana ,hipersalivatie,durere care iradiaza catre urechea de partea afectata;la ex.laringoscopic-tumora se extinde spre regiunea subglotica sau la baza epiglotei iar infiltratiile muschilor laringieni imobilizeaza hemilaringele respectiv perioada terminala-exacerbarea intregii simptomatologii,disfagie,asfixie ,stare generala alterata;la palpare zona perilaringiana este dureroasa ;la
45

ex.laringoscopic-tumora voluminoasa vegetanta sau ulceratie mare ,neregulata cu aspect murdar ,hemoragic

46

COLOSTOMA Def : Imbinare chirurgicala a tubului digestiv la peretele anterior al abdomenului. Peretele colonului sau al ileonului este astfel deschis spre exterior printr-o incizie a peretelui abdominal, inlesnind evacuarea scaunelor intr-o punga etansa care nu permite exalarea mirosului. Dupa evacuarea intestinala, punga este schimbata (o data sau de doua ori pe zi). Anusul artificial este fie temporar, precedand restabilirea continuitatii intestinale, fie definitiv. Aparatura moderna pentru anusuri artificiale permite o foarte buna toleranta si o viata normala. TRAHEOSTOMA Def : interventie chirurgicala constand in imbinarea traheei cu pielea. Chirurgul sutureaza traheea la o incizie cutanata deschisa pe gat. O canula de plastic sau de metal este pusa in trahee cu aceasta ocazie. Ea este lasata aici timp de un an cu scopul de a evita orice risc de stenoza (ingustare); subiectul trebuie sa si-o scoata in fiecare zi pentru a o spala cu apa si sapun. Consecinte - Din cauza disparitiei corzilor vocale (situate in laringe), pacientul trebuie sa urmeze sedinte de ortofonie pentru a invata sa vorbeasca cu o voce esofagiana (in felul ventrilocilor). DISLIPIDEMIE Def : Dislipidemia este un dezechilibru al nivelului de lipide din sange.(colesterol si trigliceride) . TROMBOZELE VENOASE PROFUNDE (24 b) Def.Ocluzia lumenului venos printr-un trombus asociat cu reactie inflamatorie a peretelui venos. Simptomatologie TVP a membrului inferior-peste 90% din cazuri,localizata ileo-femural: stadiul preedematos(flebotrombotic): semne generale: stare subfebrila sau febra rezistenta la AB si antipiretice,sensibila la anticoagulante-semnul Mikaelis tahicardie,anxietate semne locale:
47

durere spontana de-a lungul pachetului vasculo-nervos, ca o crampa ,accentuata la mers ,pe partea interna a plantei,la calcai durere provocata la palparea digitala in reg.mediana a plantei ,la compresia moletului pe membrana interosoasa durere accentuata la manevre ca:flexia dorsala a piciorului pe gamba cu genunchiul in flexie-semnul Homans impotenta functionala progresiva cordon rosu dureros sau doar impastare locala aparitia venelor santinela Pratt care traverseaza tibia stadiul edematos durerea se intensifica ,asociindu-se cu amorteala intregului membru impotenta functionala marcata edem voluminos dur apoi moale piele intinsa ,alba ,lucioasa (flegmatia alba dolens)+/-circulatie venoasa colaterala sau piele cianotica (flegmatia cerulea dolens) cordon indurat superficial ,Ap inghinala

48