Plagile

Plagile

LEZIUNI TRAUMATICE, CARACTERIZATE PRIN

INTRERUPEREA CONTINUITATII
TEGUMENTELOR, SAU A MUCOASELOR
(sol de continuitate).
 Clasificare:
Dupa tipul de actiune a agentului vulnerant:
▶ Mecanice :Prin taiere
▶ Prin intepare, arme albe, insecte etc
▶ Prin contuzii,
▶ prin lovire
▶ Prin strivire
▶ Prin arme de foc
▶ Prin muscatura de animale salbatice, de animale domestice
▶ Prin muscatura de sarpe, vipera
▶ Termice: caldura, frig, electricitate
▶ Agenti ionizanti : radiatii
▶ Acizi chimici : acizi, baze, saruri
Dupa circumstantele de producere
↖ Accidentale : de munca, de circulatie, casnice

↖ Intentionale: suicid, agresiuni

↖ Iatrogene: interventii chirurgicale, injectii, punctii

Dupa timpul scurs de la producere

↖ Recente (sub 6 ore)

↖ Vechi – care depasesc 6 ore de la producere

Dupa profunzime:
o superficiale, profunde
Dupa straturile anatomice interesate:
o Pentru cavitati naturale(abdomen, torace, craniu):
o nepenetrante- cand nu depasesc invelisul seros
o penetrante-se refera la lezarea seroasei parietale
(peritoneu, pleura, dura mater)
perforante Plagile penetrante pot fi simple sau pot
interesa si un viscer parenchimatos sau cavitar =
Procesul descris mai sus este
sistematizat în trei faze
▶ faza inflamatorie si hemostatica
▶ inflamatia imediata(2-5 zile)
▶ hemostaza (vasoconstrictia, agregarea plachetara,
coagularea)
▶ inflamatia tardiva (fagocitoza, debridarea)
▶ Pentru plagile care afecteaza cavitatile naturale ale
corpului (abdomen, torace, cutia craniana) se foloseste
o clasificare care are ca si criteriu definitor afectarea
seroasei endocavitare (peritoneul, pleura, pericardul,
dura mater).
▶ plagi penetrante, seroasa este deschisa s
▶ plagi nepenetrante
▶ seroasa nu este afectata
▶ au o gravitate mai mare, întrucât pot fi însotite de lezarea unor
viscere intracavitare.
ETAPELE DE VINDECARE ALE PLAGILOR:

Vindecare primara = per primam

continuitatea anatomica se restabileste complet, fara
complicatii
▶ Caracteristica plagilor prin taiere
▶ Vindecarea ideala pt orice plaga operatorie
▶ Dupa 6-8 zile cicatrice fina, subtire, elastica
▶ Devitalizare minima, infectia absenta
Vindecare primara
Vindecarea primara (per primam
sau per primam intentionem):
caracterizeaza plagile superficiale si plagile
suturate. Vindecarea se face fara
complicatii, iar cicatricea este subtire,
supla, rezistenta si estetica.
Vindecare secundara

Vindecare secundara= per secundam

o Timp de vindecare mai lung
o Unirea buzelor plagii printr-o plomba de tesut conjunctiv
de granulatie
o Prezenta infectia

Are mai multe faze:

o Faza de eliminare a tesuturilor devitalizate, corpilor
straini, infectiei
o Faza de granulare
o Faza de cicatrizare, epitelizare
Vindecarea secundara (per
secundam sau per secundam
intentionem)
▶ este tipul de vindecare al plagilor supurate sau cu devitalizari
tisulare importante (la care sutura chirurgicala nu se poate face).
La acestea fazele de debridare, granulare si contractie a plagii
sunt prelungite, iar cicatricea rezultata este inestetica si groasa,
dar cu rezistenta slaba.
Vindecarea tertiara (per tertio
intentionem)
▶ este vindecarea care survine la plagile infectate, la care (prin
tratament local antiseptic si tratament general) se obtine
aseptizarea si se practica (intr-un al doilea timp terapeutic) sutura
plagii
i
Vindecare tertiara= per tertiam intentionem
- Se sutureaza in scopul scurtarii evolutie
VINDECAREA PLAGILOR

▶ faza inflamatorie si hemostatica

▶ inflamatia imediata(2-5 zile)
▶ hemostaza
▶ (vasoconstrictia, agregarea plachetara, coagularea)
▶ inflamatia tardiva
▶ (fagocitoza, debridarea)
FAZA PROLIFERATIVA (2 zile – 3 saptamâni)

▶ granularea
▶ (fibroblastii umplu defectul cu fibre de colagen;
▶ se formeaza noi vase sanguine).
▶ se formeaza un tesut rosu, ferm, care nu sângereaza la
desprinderea pansamentului.
Granularea patologica (hipoxie, ischemie, diabet)
tesut de granulatie aton
albicios/ închis la culoare
moale, edematos, friabil si usor hemoragic
împiedica epitelizarea
plaga nu are tendinta spre vindecare.
FAZA PROLIFERATIVA (2 zile – 3
saptamâni)
▶ contractia
▶ (prin reorganizarea fibrelor de colagen marginile plagii se
apropie una de alta, reducând marimea defectului)
▶ epitelizarea:
▶ celulele epiteliale prolifereaza acoperind defectul cu un strat
epitelial;
▶ epitelizarea se face dinspre marginile plagii (în plagile
profunde) si din profunzime în plagile superficiale (în care
exista resure epiteliale la nivelul fundului plagii)
FAZA DE REMODELARE
(restructurare functionala) (3 saptamâni – 2
ani)
▶ producerea de colagen scade, dar noile fibre formate sunt mai
groase
▶ fibrele de colagen se orienteaza pe directia liniilor de forta
▶ tesutul cicatriceal este întotdeauna mai putin rezistent decât
tesutul “original” care a fost lezat
▶ interpozitia acestui tesut conjunctiv cicatriceal între capetele
sectionate ale unui nerv sau tendon compromite functionarea
acestuia
▶ se încearca dirijarea procesului de cicatrizare prin sutura
tendinoasa sau nervoasa
FACTORI CARE IMPIEDICA PROCESUL DE
CICATRIZARE.
oD = Diabetes : “DIDN'T HEAL”.
o scaderea perfuziei periferice
o scaderea fazei inflamatorii si a procesului de fagocitoza.
o Frecvent plagile pacientilor diabetici se infecteaza sau au o evolutie
trenenta cu vindecare foarte lenta.
o I = Infection :
o infectia locala produce liza colagenului
o cicatrizarea este lenta
o cicatricea slaba, nerezistenta
o contaminare microbiana masiva,
o de conditii locale care favorizeaza dezvoltarea bacteriilor
o (tesuturile devitalizate si secretiile care devin “mediu de cultura”,
o corpii straini – inclusiv materialele de sutura, diabetul,
o terenul imunodeprimat).
“DIDN'T HEAL

D = Drugs :
▶ steroizii si anabolizantele împiedica
o faza inflamatorie,
o proliferarea fibroblastilor
o sinteza colagenului.
N = Nutritional problems :
o malnutritia proteincalorica,
o hipovitaminozele (A, C)
o deficitul unor oligoelemente (de exemplu zincul)
 “DIDN'T HEAL

T = Tissue necrosis :
o întâzie procesul de cicatrizare - prelungirea fazei inflamatorii
(de debridare);
o favorizeaza aparitia infectiei.
o apare cu predilectie în ariile tisulare cu perfuzie sanguina
redusa;
o arteriopatie (aterosclerotica, diabetica etc.)
otulburari de întoarcere venoasa (varice)
o H = Hypoxia :
o vasoconstrictia datorata hipersimpaticotoniei
o hipovolemia datorata hemoragiei,
o hipotermiei sau unor tulburari circulatorii.
 “ DIDN'T HEAL

o E = Excessive tension on wound edges :

o tensiunea excesiva a suturii chirurgicale este un defect de
tehnica care determina ischemie locala si necroza, care la rândul
lor intârzie cicatrizarea.

A = Another wound :
o la pacientii cu mai multe plagi procesul de cicatrizare se
desfasoara mai lent pentru toate plagile.
L = Low temperature :
▶ temperatura mai scazuta a extremitatilor (cu 1-2ºC) fata de
temperatura centrala => cicatrizarea mai lenta a plagilor la
aceste localizari.
Alti factori care întârzie cicatrizarea
unei plagi sunt:
▶ aparitia unor complicatii evolutive (hematom, serom)
▶ abundenta paniculului adipos subcutanat reactivitate imuna foarte scazuta
▶ iradierea tesuturilor (aspect particular important la pacientii neoplazici
radiotratati înainte de interventia chirurgicala)
▶ afectiuni specifice:
▶ insuficienta arteriala,
▶ insuficienta venoasa,
▶ limfedemul, neuropatiile,
▶ presiunea locala (ulcere de decubit),
▶ neoplasmele, vasculitete,
▶ micozele cutanate
▶
COMPLICATIILE PLAGILOR
CICATRIZAREA PATOLOGICA
Infectia plagii .
▶ faza presupurativa
▶ faza supurativa
▶ Infectia este favorizata de prezenta corpilor straini.
▶ infectii particulare . contaminate cu virusul rabic
gangrena gazoasa,
▶ Plagile profunde
bacteriI anaerobe din genul Clostridium
Infectii cu tetanos
▶ hematomul sau seromul plagii
▶ acumularea sanguina sau sero-limfatica
▶ predispune la infectie si întârzie vindecarea.
▶ dehiscenta (dezunirea marginilor)
▶ în urma infectiei sau datorita starii biologice precare a
victimei (hipoproteinemie,anemie).
▶ dehiscentei totale a unei plagi operatorii abdominale -
>evisceratia (iesirea viscerelor abdominale din
cavitatea peritoneala).
 cicatrici patologice

•cicatricea hipertrofica
•– este voluminoasa, dura, rosie, uneori
pruriginoasa
cicatricea cheloida
▶ – este voluminoasa , mai elevata (“în
relief”) fata de tegumentul adiacent,
▶ cu suprafata neregulata, rosie;
▶ “plomba” conjuctiva se infiltreaza
adânc în hipoderm si în tegumentul
sanatos învecinat;
▶ uneori este dureroasa
cicatricea retractila

▶ se formeaza la
nivelul zonelor
articulare;
▶ are forma unei benzi
fibroase
▶ împiedica extensia
▶ retracta în flexie
articulatia
subiacenta
Complicatiile plagilor.
Cicatrizarea patologica
▶ Complicatiile care pot surveni în cursul cicatrizarii
plagilor sunt:
infectia plagii .
▶ Inflamatia consecutiva infectiei parcurge o faza
presupurativa si o faza supurativa. Infectia este
favorizata de prezenta corpilor straini. Exista si infectii
particulare ale plagilor.
▶ Astfel plagile prin muscatura de animal pot fi
contaminate cu virusul rabic (daca animalul agresor
sufera de turbare).
Complicatiile plagilor. Cicatrizarea
patologica
▶ hematomul sau seromul plagii
▶ se formeaza prin acumularea sanguina sau sero-
limfatica. Aparitia acestora predispune la infectie si
întârzie vindecarea.
▶ dehiscenta (dezunirea marginilor) unei plagi
suturate
▶ se produce în urma infectiei sau datorita starii
biologice precare a victimei
(hipoproteinemie,anemie). În cazul dehiscentei totale
a unei plagi operatorii abdominale se produce
evisceratia (iesirea viscerelor abdominale din
cavitatea peritoneala).
▶
Tratamentul plagilor
Tratamentul plagilor cuprinde masuri generale de tratament si masuri locale.

Tratamentul general cuprinde:

•antibioticoterapia –
• atunci când este necesar (infectie sau risc de infectie a
plagii)
•corectarea hipovolemiei si anemiei (în cazul plagilor cu
hemoragie importanta) – implica tratament volemic,
electrolitic sau chiar transfuzii)
•masuri de resuscitare si de sustinere a functiilor vitale - în
cazul plagilor grave
•profilaxia antitetanica
Tratamentul local

1. toaleta plagii,
2. hemostaza,
3. debridarea
4. sutura,
5. drenajul
6. pansamentul.
7. anestezia locala.
TOALETA PLAGII
▶ se întelege ansamblul de masuri care vizeaza
aseptizarea plagii.
▶ Se face cu solutii antiseptice uzuale.
▶ Pentru aseptizarea tegumentului din jurul plagii se
folosesc alcoolul, tinctura de iod sau betadina.
Pentru toaleta plagii propriu-zise se folosesc apa
oxigenata, betadina, solutia de cloramina, rivanol,
acid boric;
▶ de asemenea se pot folosi antiseptice sub forma
solida (pulbere) precum acidul boric sau iodoformul.
profilaxia antitetanica

▶ în cazul cazul unui pacient cu o plaga profunda, cu distrugeri

tisulare importante sau contaminata cu pamânt, gunoi, rugina etc.
se va face o administrare de vaccin antitetanic (subcutanat sau
intramuscular), care are rolul de a activa memoria imunologica
(rapel).
▶ însa tratamentul cu ser allogen are reactii adverse importante
datorate antigenelor continute în ser
profilaxia antirabica

▶ – poate fi necesara în cazul plagilor prin muscaturi de animale. Se

face cu vaccin antirabic (cu virus rabic atenuat) în administrare
subcutanata.
Ne putem afla în una din urmatoarele situatii:
▶ 1.victima a fost muscata de un animal caruia i s-a facut anterior
vaccinarea antirabica
▶ 2. animalul nu este vaccinat, dar este cunoscut si poate fi
supravegheat
▶ 3. animal necunoscut sau salbatic
profilaxia antirabica

▶ poate fi necesara în cazul plagilor prin muscaturi de animale.

▶ se face cu vaccin antirabic (cu virus rabic atenuat) în
administrare subcutanata.
▶ situatii:
▶ 1.victima a fost muscata de un animal caruia i s-a facut anterior
vaccinarea antirabica
▶ 2. animalul nu este vaccinat, dar este cunoscut si poate fi
supravegheat
▶ 3. animal necunoscut sau salbatic
Hemostaza

▶ cuprinde ansamblul de masuri care vizeaza oprirea hemoragiei.

▶ metode de hemostaza
▶ ligatura vasculara,
▶ compresiunea mecanica
▶ electrocoagularea.
Tratamentul plagilor recente
necontaminate
▶ Se considera plaga recenta o plaga de la a carei producere au
trecut mai putin de 6 ore.
▶ În acest interval de timp plaga poate fi considerata aseptica
daca prin mecanismul de producere nu a survenit contaminarea
microbiana
▶ aceste plagi au indicatie de sutura primara.
Tratamentul plagilor recente
necontaminate
Gesturile terapeutice
▶ badijonarea tegmentului adiacent
plagii cu betadina, alcool sau tinctura
de iod;
▶ raderea parului din regiunea
anatomica lezata
▶ Badijonarea se face dinspre marginea
plagii spre exterior (lateral); în acest fel
germenii microbieni sunt îndepartati
mecanic dinspre marginea plagii
▶ anestezia locala prin
infiltratia buzelor plagii cu
xilina 0,5-1% sau alt anestezic
local
▶ explorarea plagii: se vor cauta leziunile organelor subiacente;
▶ se va aprecia daca plaga poate fi tratata prin sutura, daca
necesita alte tratamente (de exemplu o sutura musculara) înainte
de sutura cutanata
▶ hemostaza
▶ lavajul abundent cu un tampon de tifon folosind solutii antiseptice
(apa oxigenata, cloramina, acid boric, rivanol etc.)
▶ excizia tesuturilor devitalizate; îndepartarea eventualilor corpi
straini;
▶ regularizarea marginilor plagii
sutura cutanata
sutura cutanata

▶ Uneori sutura se face doar pentru a preveni infectia (sutura de

acoperire) pe timpul transportului la un serviciu specializat. Sutura
de acoperire se va practica în
▶ plagi craniocerebrale (pentru a preveni infectia învelisului meningeal)
▶ plagi penetrante adbominale
▶ plagi penetrante toracice (mai ales în cazul traumatopneei)
▶ plagi cu leziuni nervoase sau tendinoase.
aplicarea unui pansament uscat simplu
Tratamentul plagilor infectate

▶ Tratamentul general va fi antibiotic.

▶ Tratamentul local
▶ toaleta mecanica si chimica (de 1-2 ori pe zi) prin spalarea cu
solutii antiseptice; se îndeparteaza puroiul, detritusurile tisulare si
secretia plagii
▶ pansament uscat, absorbant
▶ În cazul în care dupa 2-3 zile nu apar semne clinice de infectie a
plagii se practica sutura (eventual cu un drenaj) – care se numeste
în acest caz sutura primara întârziata.
Tratamentul plagilor infectate

Drenajul
▶ consta în plasarea unui tub, a unei lame de cauciuc sau a unei
mese sub sutura pentru a permite evacuarea lichidelor.
▶ plagi cu contaminare redusa la care s-a facut totusi sutura
▶ când persista riscul unei hemoragii sau limforagii dupa efectuarea
suturii.
▶ Volumul si aspectul drenajului -indicator important al evolutiei
plagii.
Anestezia locala
▶ se foloseste anestezia prin infiltratie (infiltrarea cu un anestezic local
– lidocaina, bupivacaina etc. – a buzelor plagii),
▶ dupa aseptizarea tegumentului din jurul plagii
Tratamentul plagilor infectate
Debridarea
▶ plagii consta în excizia tesuturilor devitalizate; aceasta
trebuie facuta “cu economie”, fara a se extirpa
tesuturile vitale.
Sutura
▶ se practica pentru a grabi vindecarea plagii
(vindecare primara).
▶ Manevra este indicata însa numai în cazul plagilor
necontaminate sau cu contaminare redusa.
▶ Sutura plagilor contaminate -conditii de dezvoltare a
bacteriilor si ar conduce la aparitia unui abces; acesta
ar determina dehiscenta plagii sau desfacerea
terapeutica a suturii pentru evacuarea puroiului.
Tratamentul plagilor suturate
În cazul plagilor suturate obiectivul tratamentului este vindecarea per
primam.

o badijonarea cu antiseptice (alcool, betadina, tinctura de iod)

o tegumentele din jurul plagii (6-7 cm) se sterg prin frecare usoara cu
un tampon imbibat in benzina usoara
o Tampon uscat pentru a indeparta grasimea dizolvata
o Tampon cu tinctura de iod pe intregul camp operator
o Comprese de tifon
o Bandaj potrivit
o pansamentul plagii zilnic sau la 2-3 zile.
o Dupa câteva zile plaga suturata poate fi lasata si nepansata
(vindecare deschisa).
Tratamentul plagilor suturate
▶ Scoaterea firelor de sutura se face în functie
▶ de vascularizatia regiunii anatomice în care se afla plaga
▶ de starea biologica a pacientului (care poate întârzia vindecarea).
▶ firele se scot dupa cum urmeaza:
▶ dupa 5 zile în cazul plagilor gâtului, fetei si craniului
▶ -dupa 7-8 zile în cazul plaglor abdominale si ale membrelor
▶ -dupa 8-10 zile în cazul plagilor de pe fata posterioara a toracelui
▶ pacientii tarati (neoplazici, diabetici etc-intervale cu 1-2 zile mai
lungi decât cele mentionate mai sus.
Tratamentul plagilor atone

▶ Plagile atone sunt acele plagi care evolueaza o perioada

îndelungata fara tendinta spre vindecare; sunt acoperite de obicei
de un tesut de granulatie patologic (exuberant, friabil, sângerând la
atingere), iar la marginile plagii se constituie o “bordura” scleroasa
care împiedica epitelizarea dinspre marginile plagii (de exemplu
ulcerul cronic al gambei care apare în cadrul bolii varicoase a
membrelor inferioare).
▶ În cazul unei astfel de plagi se poate face chiuretarea tesutului de
granulatie în exces si extirparea marginii scleroase. Se poate tenta
sutura secundara, dar aceasta este rareori posibila (marginile plagii
sunt retractate si ar rezulta o sutura în tensiune). Pentru epitelizarea
unei astfel de plagi este necesara plastia cu piele libera sau plastia
cu lambouri cutanate.
Plagile deschise
↖ Se curata tegumentele din jurul plagii cu iod conducand
tamponul de la plaga la periferie
↖ Inaintea pansamentului este bine sa se faca antibiograma si ex
bacteriologic din secretia plagii
↖ Plaga se spala cu un jet antiseptic sau cu ser fiziologic, apa
oxigenata 3 %, cloramina 0,1-3 %, rivanol 1 %0, betadina
↖ Tavita renala se lipeste de piele unde se dreneaza scurgerea
lichidului din plaga
↖ Se sterg tegumentele din jurul plagii cu tampon uscat
↖ Cand tegumentele sunt iritate:pasta zincata (jecolan)
↖ Pt. a inlatura efectele negative induse de lipirea pansamentului –
pansamente din material sintetic
▶ pansamentul chirurgical
▶ actul prin care se realizează şi se
menţine asepsia unei plăgi, în
scopul cicatrizării ei.
▶
Principii

1. Conditii de asepsie perfecta,

1. mainile celui care efectueaza pansamentul
2. Se vor dezinfecta tegumentele in jurul plagii
3. Materialele care vin in contact cu rana sa fie sterile I

4. instrumentele sa fie schimbate la fiecare pansament

5. Materialul moale se pastreaza in casolete sterile din care se scoate cu
pensa sterile
 Principii
 Sa asigure absorbtia secretiilor
 Absorbtia se realizeaza prin evaporare si capilarizare
 Sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare
 Sa se protejeze plaga fata de agentii termici, mecanici si
infectiosi din mediul inconjurator
 Se va asigura o fixare directa a pansamentului
 Grosimea lui va fi in functie de abundenta secretiilor
 Sa se asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a
grabi cicatrizarea
 Sa nu fie dureros;
 Sa fie schimbat la timp.
 Materialele care realizeaza
protectia plagii
▶ propritetati generale
▶ usoare, sa se poata steriliza, sa nu fie iritante pentru tegumente,
▶ sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara,
▶ sa realizeze o compresiune elastica a plagii.
▶ compresele din tifon (panza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai
mica decat a vatei;
▶ pansament din material moale, netesut, autoadeziv, steril,
▶ compresa absorbanta vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat). cu
▶ Mijloace de fixare:
▶ leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer),
▶ bandaj (realizeaza „infasarea” chirurgicala).
 TIMPII DE EFECTUARE A UNUI
PANSAMENT
:
1) pregatirea medicului pentru
pansament (manusi sterile, servire de
catre asistenta cu instrumentele
necesare);
2) dezlipirea vechiului pansament,
îndepartarea vechiului pansament (cu
blândete, eventual dupa umezire cu apa
oxigenata, cloramina
curatirea si
dezinfectarea
tegumentelor din jurul
plagii, centrifug cu un
tampon de vata sterila
îmbibat cu alcool, iod
 4.tratamentul plagii

• în funcţie de natura sa şi momentul evoluţiei:

• - plăgi operatorii cu evoluţie aseptică:
• nu necesită tratament special, în afară de scoaterea tuburilor de dren, a firelor
• - plăgi secretante:
• necesită curăţire (spălare cu jet de soluţie antiseptică,
• excizie a ţesuturilor mortificate),
• - evacuare a colecţiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire de
aţă, înţepare a cicatricei cu un stilet butonat;
• - colecţii purulente: deschidere largă, drenare cu tuburi;
• - plăgi accidentale: curăţare de resturi vestimentare sau telurice,
debridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;
Tipuri de pansamente:
▶

▶ 1. pansament protector: pe plăgi care nu secretă şi nu sunt

drenate;
▶ 2. pansament absorbant: pe plăgi drenate sau secretante;
▶ 3. pansament compresiv:
▶ pe plăgi sângerânde (scop hemostatic),
▶ pentru imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei cavităţi
superficiale după puncţionare;
▶ se realizează fixare cu feşi în cadrul unui bandaj;
▶ 4. pansament ocluziv:
▶ pentru plăgi însoţite de leziuni osoase (acoperire a plăgii cu comprese şi
vată, peste care se aplică un aparat gipsat).
▶
 Bandajarea:
▶ Metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei
fesi de tifon
▶ Tipuri:
↖ Fasa circulara:in regiunile cilindrice: gat,
torace,articulatia pumnului
↖ Fasa in spirala : gamba si antebrat
↖ Fasa in forma cifrei 8: regiunile articulare: articulatia
cotului, piciorului, pumnului
↖ Fasa in spic, “spic de grau” sau “spica”reg.
articulare, regiunea inghino abdominala, scapulo-
humerala
↖ Fasa in evantai: reg. cotului, genunchiului
 Tehnica:
▶ Reguli:
↖ Sa imobilizeze perfect pansamentul, pt. a favoriza cicatrizarea
↖ Sa fie suficient de stransa, dar si suficient de elastica pentru a nu produce
leziuni de compresie
↖ Sa fie executata cu miscari blande, cu multa indemanare
↖ Bandajarea membrelor se incepe de la extremitate spre radacina, in
sensul circulatiei venoase
↖ Fasa de tifon tinuta cu mana dreapta , cu ruloul spre cel ce deruleaza de
la stanga spre dreapta
↖ Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare”ture de fixare” la o distanta de
10-15 cm. de plaga. Pt. fixare sigura, dupa primul tur, coltul liber al fesii se
rasfrange
↖ Terminarea bandajarii se face cu 2-3 ture suprapuse, capatul fesii fixandu-
se cu ace de siguranta, prin legare sau cu leucoplast
 Conducerea fesii:
▶ Fasa circulara se suprapun turele de fasa exact una
peste alta
▶ Fasa in spirala se conduce fasa serpuind, acoperind
turele o treime, rasfrangand fasa pe alocuri, prin
tehnica numita “manevra policelui”
▶ Fasa in forma cifrei 8 ture circulare sub articulatie, se
trec oblic peste articulatie si se conduc deasupra
articulatiei alte ture circulare, se revine oblic sub
articulatie intersectand priuma diagonala, se
continua de cateva ori, se termina infasarea
deasupra articulatiei cu ture circulare
▶ Fasa in spic, “spic de grau” sau “spica”
Se efectueaza ture circulare deasupra articulatiei,
Fasa se conduce in forma cifrei “8”, fiecare tura
acoperind-o pe cea dinainte cu 1/3 sau 2/3.
Se termina infasarea cu ture circulare la punctul de
sprijin
❑ Fasa in evantai
↖ Se efectueaza o tura oblica deasupra articulatiei si
turele urmatoare se conduc din ce in ce mai putin
oblic, ajungand circulare la mijlocul articulatiei
↖ De la acest punct se desfasoara oblic, in sens invers
bandajul circular

▶ : se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate;

acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
- bandajul incrucisat sau in forma de "8": se aplica 1-2 ture circulare
iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8,
dand in final aspectul de "spic de grau"; este utilizat pentru
bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului,
pieptului
-
 Bandajarea capului-capelina

▶ 2 fese, leucoplast
▶ Se conduce fasa circular deasupra arcadelor sprancenoase, fixand
cu mana stg. coltul fesei, iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul
capului, lasand libere pavilioanele urechilor
▶ Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura
circulara pentru a-l fixa
▶ Se conduce fasa din spate in fata, acoperind bolta craniana, cu
ture oblice, fixate cu ture circulare, pana la infasurarea completa a
capului
▶ Se lasa in dreptul urechilor de o parte si de alta a capului cate o
bucata de fasa din turele oblice, care se va lega sub barbie
▶ Se incheie cu 2 ture circulare
▶ Se fixeaza capatul liber al fesii cu leucoplast in partea opua regiunii
pansate
pansamentul toracelui :

▶ - se aplica pe peretele abdominal sau

toracic pansamente de dimensiuni mai
mari decat plaga, care se fixeaza cu
ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru
laturi ca o rama de tablou;
▶ daca este vorba de o plaga toracica
penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi,
a patra ramanand nefixata pentru a
functiona ca o supapa;
▶
pansamentul de tip "capastru":

▶ - se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul

apoi se trece la regiunea occipitala
▶ se fac cateva ture mandibula-gat-occipital;
▶ de la mandibula se infasoara apoi in sus, vertical spre cap, pe linga
ureche, regiunea parietala, se trece tifonul peste cap si coboara in
jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi spre regiunea
occipitala, la spate; de la regiunea occipitala, pe la spatele urechii
tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale de fixare pe
frunte; toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pina cand nu se
termina tifonul
▶ - aplicarea pansamentului pe nas, barbie si toata fata, de tip
"prastie": tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera
toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin
mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15
cm lungime, care se va aplica pe locul lezat; pe plaga se aplica o
fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de
sus se leaga la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe
varful capului, in asa mod ca sa nu alunece in jos
pansament pe ochi:
▶ -
- ochiul drept:
▶ se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile fronto-
occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept);
▶ din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste
obraz si ochiul drept; apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul
capului si se repeta turul precedent
▶ - ochiul stang:
▶ in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa
acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.
plagi ale pleoapelor sau fetei

▶ pansament pe un singur ochi.

leziune a globului ocular
pansarea ambilor ochi, deoarece in mod normal ochii se
misca concomitent;
Bandaj Desault