Semiologia cardio-vsculară – dr. Mirela Stroie, dr.

Corina Ene
1. Definitie si caracteristicile ritmului sinusal
− Ritmul cardiac în cursul căruia depolarizarea mușchiului cardiac începe de la nivelul nodului sinusal.
− Caracteristici:
− Unda P prezintă un ax normal între 0 şi 90o;
− Intervalul P-R este constant şi cu o durată de 0,12- 0,20 sec;
− Configuraţia unei P rămâne constantă în aceeaşi derivaţie;
− Intervalul P-P (şi R-R) rămâne constant;
− Frecvenţa cardiacă normală se situează între 60-100/min.

2. Semne si simptome in fibrilatia atriala

− Anamneza pacientului va cuprinde factorii precipitanti, statusul de hidratare, infectiile recente,
consumul de alcool, interventiile chirurgicale sau medicamentoase recente.
− Este important de evaluat:
− durata fibrilatiei, tipul si frecventa simptomelor
− modul de terminare a acesteia – manevre vagale
− consumul de antiaritmice si agenti de control ai ritmului
− prezenta de boli cardiace asociate.â
− Multi pacienti cu fibrilatie atriala nu prezinta niciun simptom. Cel mai comun simptom al fibrilatiei
sunt palpitatiile - o resimtire inconfortabila a ritmului cardiac rapid si neregulat. Simptomele pot
evolua de la palpitatii pina la edem pulmonar. Alte simptome ale fibrilatiei atriale includ:
fatigabilitatea, dispneea, angina, sincopa si presincopa.
− Examenul fizic este util in identificarea cauzelor de baza si a sechelelor fibrilatiei atriale.
− Semnele vitale: ritmul cardiac, presiunea sanguina, ritmul respirator si saturarea in oxigen sunt
importante pentru evaluarea stabilitatii hemodinamice.
− Examinarea capului si gitului poate detecta exoftalmia, tiromegalia, presiunea crescuta a venelor
jugulare sau cianoza. Auscultatia suflurilor carotidiene sugereaza boala arteriala periferica.
− Examenul pulmonar poate detecta insuficienta cardiaca (raluri sau pleurezie). Diminuarea
− rmurului vezicular si wheezingul sunt sugestive pentru boli de baza pulmonare: BPOC sau astm.
− Examenul cardiac poate evidentia zgomotul Z3 cardiac care sugereaza dilatatie ventriculara si
presiune ventriculara stinga crescuta. Este necesara evaluarea pacientului pentru boala cardiaca
valvulara sau cardiomiopatie.
− Examenul abdomenului poate evidentia ascita, hepatomegalie sau sensibilitate hepatica care
sugereaza insuficienta ventriculara stinga sau boala hepatica.
− Examinarea extremitatilor inferioare poate evalua cianoza, claudicatia sau edemul. Pulsul periferic
diminuat sugereaza boala cardiovasculara periferica sau debit diastolic cardiac scazut.

3. Semne si simptome in tahicardia ventriculara sustinuta

− Pacientii cu tahicardie ventriculara pot sa nu prezinte simptome (asimptomatici) si tahicardia
ventricula sa fie descoperita intamplator la un examen clinic sau electrocardiograma de rutina.
Simptomele tahicardiei ventriculare sunt:
− Palpitatii- pacientii cu tahicardie ventriculara acuza palpitatii- persoana simte modificari ale
ritmului cardiac sau simte ca inima a "sarit o bataie". Palpitatiile pot fi crea senzatia de
disconfort si anxietate (teama) la unele persoane.
− Dispnee (reprezinta respiratia cu dificultate) sau tahipnee (respiratie rapida, superficiala)
− Slabiciune, oboseala
− Confuzie
− Dureri toracice avand caracterele durerii anginoase (disconfortul sau durerea de piept care
apare cand sangele nu ajunge in cantitate suficienta la inima)
 − Ameteala sau sincopa (lesin).
− Simptomele tahicardiei ventriculare se datoreaza diminuarii capacitatii inimii de a pompa sangele
spre alte organe (in special spre creier si cord). Tahicardia ventriculara determina scaderea debitului
cardiac si scaderea tensiunii arteriale.
− Primii pasi in stabilirea diagnosticului de tahicardie ventriculara sunt obtinerea istoricului medical al
pacientului si realizarea examenului fizic:
− pulsul este rapid (mai mult de 100 batai/min), mai mult sau mai putin regulat
− tensiunea arteriala este normala sau scazuta
− pot apare semne de edem pulmonar acut (invadarea alveolelor de catre plasma sangvina care
a traversat peretele capilarelor) sau soc cardiogen (sindrom determinat de insuficienta severe
de pompa a inimii) mai ales cand frecventa tahicardiei ventriculare este mare,apare pe un
cord anterior bolnav, cu fractie de ejectie scazuta.

4. Semne si simptome in BAV gr III.

− Pacientii cu bloc atrioventricular de grad III pot fi de la asimptomatici pana la a prezenta
simptomatologie severa. Ritmul de scapare este cel care va determina si simptomatologia. Un ritm
de scapare situat deasupra bifurcatiei fasciculului His va determina o simptomatologie usoara ( vertij
postural, oboseala), in timp ce, un ritm de scapare situat mai jos de bifurcatia fasciculului His va
determina o simptomatologie severa (presincopa, sincopa). Simptomele sunt secundare scaderii
perfuziei (a fluxului de sange) la dierite nivele (coronarian, cerebral, periferic).
− Printre simptomele pe care le pot acuza pacientii se numara:
− Vertij ( ameteala) postural
− Oboseala
− Tulburari de echilibru
− Stare confuzionala
− Scaderea tolerantei la efort
− Angina pectorala: ce apare secundar scaderii perfuziei la nivel miocardic
− Pacientii care au bloc atrioventricular grad III cu ritm de scapare infrahisian vor prezenta si simptome
mai severe, precum:
− Sincopa Adam-Stokes: este un semn caracteristic blocului de grad III. Sincopa reprezinta un
lesin instalat brusc cu pierderea starii de constienta. Se instaleaza brusc, dureaza de la
secunde pana la minute, se poate asocia cu asistolie si moarte subita cardiaca in formele
severe. Apare secundar scaderii bruste a perfuziei la nivel cerebral. Daca se prelungeste se
poate asocia cu relaxare sfincteriana (pacientul urineaza pe el), cianoza (coloratie albastruie a
tegumentelor), convulsii.
− Dispnee (respiratie dificiala) severa
− Delir
− Angina pectoral severa
− Moarte subita cardiaca
− Examenul clinic - La examenul clinic al pacientului putem observa modificari la examenul apartului
cardio-vascular, respirator, neurologic.
− Ausculatatie cordului:
− bardicardie (scaderea frecventei cardiace sub 60 de batai/minut)
− Zgomot 1 de intensitate variabila
− “Zgmot de tun”: zgomot 1 ce poate aparea secundar contractiei atriale concomitente cu cea
ventriculara
− Semne secundare scaderii debitului cardiac:
− Semne de insuficienta cardiaca: tahipnee (cresterea frecventei respiratorii), dispnee (respiratie
dificila), jugulare turgide (destinse de volum)
− Hipotensiune arteriala
− Alterarea starii de constienta
− Letargie
5. Semne si simptome in TPSV.
− Semne si simptome
− Deoarece simptomele depind de prezenta unei boli cardiace structurale si de rezerva
hemodinamica a pacientului, indivizii cu tahicardie supraventriculara se pot prezenta cu
simptome usoare sau severe cardiopulmonare. Palpitatiile si ametelile sunt cele mai
comune simptome raportate de catre pacientii cu tahicardie supraventriculara. Disconfortul
toracic poate fi secundar unei frecvente cardiace rapide si frecvent se asociaza cu terminarea
tahicardiei.
− Simptomele de tahicardie supraventriculare cele mai comune sunt:
− palpitatiile, ametelile, dispneea
− sincopa, durerea precordiala
− oboseala, diaforeza, greata.
− Istoricul trebuie sa includa debutul, factorii declansatori, episoadele anterioare de aritmie si
tratamentul anterior. Este importanta obtinerea unei liste complete a medicamentelor
consumate si un istoric cardiac. Pacientii care sunt instabili hemodinamic trebuie resuscitati
imediat prin cardioversie. Electrocardiograma trebuie efectuata cit mai devreme. Multi
pacienti cu episoade frecvente de tahicardie supraventriculara tind sa evite activitatile precum
exercitiile si defecarea pentru a evita episoadele de sincopa sau presincopa.
− Examenul fixic
− Elementele descoperite sunt limitate la sistemele repirator si cardiovascular. Pacientii apar
adesea linistiti, tahicardia fiind singura descoperita la cei care par sanatosi si au o rezerva
hemodinamica semnificativa. Pacientii cu rezerva hemodinamica afectata sunt tahipneici sau
hipotensivi. Se pot ausculta crepitante secundar insuficientei cardiace. Poate fi prezent
zgomotul Z3 si pulsatii jugulare largi.

6. Semne si simptome in fibrilatia ventriculara

− Fibrilatiile ventriculare debuteaza brusc prin pierderea starii de cunostinta, sincopa sau lesin.
Pierderea cunostintei este datorata intreruperii fluxului de sange care oxigeneaza creierul. Astfel, in
cazul fibrilatiei ventriculare, persoanele afectate nu sunt reactive. Alte simptome prezente la
persoanele afectate de fibrilatii ventriculare sunt stoparea respiratiei si stoparea activitatii cardio -
circulatorii identificabile prin pulsul absent la nivelul arterei carotide. In unele cazuri, supravietuitorii
au manifestat cu circa o ora inaintea episodului de fibrilatie ventriculara urmatoarele simptome:
− Palpitatii, definite ca senzatii de batai cardiace mult mai frecvente si neregulate.
− Senzatie de ameteala.
− Stare de slabiciune.
− Stare de oboseala.
− Reaspiratie dificila sau dispnee.
− Senzatie dureroasa la nivelul toracelui. Senzatia resimtita in acest caz are caracteristicile
durerii anginoase declansate de insuficienta volumului sanguin ajuns la nivelul cordului.
− Tahicardia sau accelerarea frecventei batailor cardiace la mai mult de 90 de batai pe minut.
− In cadrul examinarii clinice realizate de medicul specialist se pot constata urmatoarele semne:
− Pulsul de la nivelul arterelor de mare calibru absent si remiterea zgomotelor cardiace.
− Masurarea tensiunii arteriale este imposibila.
− Zgomotele respiratorii nule.
− Starea de inconstienta a pacientului.
− Pacientul nu raspunde la stimulii aplicati.
− Ascultatia cordului cu ajutorul stetoscopului este un examen valoros pentru stabilirea diagnosticului
fibrilatiei ventriculare, insa aparatura moderna identifica tulburarile de ritm cardiac cu o acuratete
mult marita.
7. Semne si simptome in flutter atrial.
− In jumatate din cazuri, pacientul acuza palpitatii (o senzatie de batai ale inimii mult mai rapide si mai
putin regulate decat de obicei) de durata variabila, in unele cazuri cateva ore sau permanente.
Senzatia de constrictie sau greutate la nivelul pieptului si anxietatea (teama) sunt frecvente in timpul
crizei de flutter atrial.
− Principalul efect al flutter-ului atrial este acela ca inima nu poate pompa eficient sangele catre
organe deoarece este redusa perioada de umplere cardiaca cu sange. Cand sangele nu este pompat
eficient, organele vitale (inima si creierul) nu primesc suficient oxigen din sange ceea ce poate duce
la aparitia urmatoarelor simptome:
− Confuzie
− Ameteli
− Lesin sau sincopa
− Oboseala sau slabiciune generalizata
− Scurtare respiratiei cand pacientul este in pozitie culcata
− Dispnee (respiratie dificila)
− Diagnosticul de flutter atrial este suspectat de medic in timpul examenului clinic, cu mentiunea ca
acesta nu poate pune diagnosticul precis de flutter atrial.
− Examenul clinic evidentiaza in cursul ascultatiei inimii cu un stetoscop o frecventa cardiaca crescuta.
Palparea pulsului arata un puls rapid, regulat. Tensiunea arteriala poate fi normala sau scazuta.

8. Modificari radiologice in stenoza aortic

− hipertrofie ventriculară stângă puţin vizibilă la razele X iniţial,
− hipertrofie cu dilataţia ventriculului stâng.

9. Modificari radiologice in insuficienta mitrala

− creşterea importantă a atriului stâng
− creşterea ventriculului stâng
− diminuarea aortei (debit mic)
− creşterea secundară a ventriculului drept şi a atriului drept.

10. Modificari radiologice in insuficienta aortic

− dilatarea ventriculului stâng,
− expansiune sistolică
− aortă pulsatilă

11. Definitie sindrom de sinus bolnav

− Definiţie: variate afectări ale funcţiei nodului sinusal, caracterizate prin blocuri sinoatriale, pauze
sinusale sau oprire sinusală, asociate cu aritmii atriale de diferite tipuri şi chiar cu tulburări de
conducere AV şi chiar intraventriculare. In cadrul lui se descrie o entitate: sindromul tahicardie-
bradicardie, caracterizat prin episoade de tahicardie supraventriculară alternând cu bradicardie
sinusală.
− Etiologie: boala poate să apară la orice vârstă dar frecvenţa este mai mare după 60 ani.

12. Semne si simptome de sindrom de sinus bolnav

− Deoarece sindromul de sinus bolnav este o conditie heterogena, manifestarile sale clinice pot varia
mult. In stadiile initiale majoritatea pacientilor sunt asimptomatici. Pe masura ce boala avanseaza
pacientii vor experimenta episoade de bradicardie-tahicardie. Sincopa, presincopa si ametelile
sunt cele mai reportate simptome, urmate de palpitatii, angina sau dispnee. Deoarece aceste
simptome sunt relative si nespecifice, diagnosticul este dificil de confirmat.
− Simptome cerebrale. Pacientii cu simptome usoare prezinta fatigabilitate, iritabilitate, labilitate
psihica si episoade de amnezie. Pe masura ce boala progreseaza iar fluxul de singe este si mai mult
compromis, manifestarile cerebrale devin mai profunde. Acestea pot include cefalee, vorbit dificil si
confuz, stari de presincopa si in final sincopa. Sincopa implica aproape intotdeauna bradicardia.
 − Simptomele cardiace. In stadiile initiale ale bolii pacientii experimenteaza puls diminuat sau
neregulat. Pe masura ce boala progreseaza cele trei manifestari cardiace principale sunt
palpitatiile, angina si dispneea, prin insuficienta cardiaca congestiva. Palpitatiile pot fi
atribuite tahicardiei supraventriculare sau unei combinatii intre tahicardie si bradicardie. Angina si
simptomele insuficientei cardiace se datoreaza hipoperfuziei cardiace. In stadiile avansate creste
incidenta tahicardiei ventriculare sau a fibrilatiei si astfel a riscului de moarte subita.
Alte simptome includ hipoperfuzia renala si oligurie. Unii pacienti experimenteaza manifestari
gastrointestinale.
− Examenul fizic. Anumite elemente fizice descoperite sunt sugestive. Cea mai persistenta descoperire
include perioadele lungi de bradicardie, care apare la peste 75% dintre pacienti. Mai poate fi
detectata si aritmia. Sunt necesare unele manevre care se efectueaza pentru a stabili diagnosticul:
− manevra Valsalva la o persoana sanatoasa va creste frecventa cardiaca
− manevra Valsalva la o persoana cu sindrom de sinus bolnav nu va modifica frecventa cardiaca
− masajul sinusului carotidian daca provoaca o pauza sinusala de peste trei secunde este
sugestiva pentru disfunctia nodulului sinoatrial.
− Complicatiile care pot aparea in sindromul de sinus bolnav cuprind:
− atacurile tromboembolice, angina pectorala
− insuficienta cardiaca congestiva
− aritmia, moartea cardiaca subita, sincopa

13. Indicatiile monitorizarii EKG ambulatorie (Holter EKG)

− simptome ca: palpitatii, puls lent sau aritmic, lipotimii sau sincope; suspiciune de ischemie
silentioasa; dispnee de cauza incerta;
− Modificari ale ECG repaus: blocuri de ramura, tulburari conducere. Extrasistole
− Evaluarea prognostica post sindrom coronarian acut
− Evaluarea eficacitatii/sigurantei tratamentului la pacientii cu tulburari de ritm sau de conducere.
− La pacientii cu fibrilatie atriala paroxistica sau persistenta;
− La pacientii la care se suspicioneaza fibrilatie atriala.
− La pacientii cu pacemaker la care se suspicioneaza malfunctie.

14. Indicatiile studiului electrofiziologic(SEF)

− Pentru determinarea cauzei ritmului cardiac anormal.
− Pentru localizarea locului unde se produce anomalia ritmului cardiac.
− Pentru stabilirea celei mai eficiente forme de tratamente pentru neregularitatile ritmului cardiac.
− Pentru monitorizarea actiunii si eficientei medicamentelor antiaritmice

15. Explicati formarea zgomotelor 1 si 2 si dati cel putin 2 exemple de etiologie

pentru accentuarea / diminuarea fiecarui zgomot
− 3p - Z1 = inchiderea valvelor atrio-ventriculare - vibratia valvelor A-V imediat dupa inchidere +
vibratia structurilor adiacente (sange, pereti, vase), Intensitatea e data in principal de inchiderea
valvei mitrale
− 3p - Z2 = inchiderea valvelor sigmoide - vibratia valvelor semilunare imediat dupa inchidere + vibratia
in peretii arteriali data de oscilatia coloanei de sange; Frecventa mai joasa decat Z1 (valvele
semilunare sunt mai intinse + elasticitate mai mare a structurilor vibratorii asociate = vase vs
elasticitatea mai scazuta a ventriculelor)
− - Inchiderea valvelor nu este sincrona intre cavitatile drepte si stangi (presiune mai mare in cavitatile
stangi) - v. Mitrala inaintea v. Tricuspide, v. Aorta inaintea v. Pulmonare
− 1p pt 1 exemplu; 2p pentru cel putin 2 exemple
− Z1 – cauze accentuare –
− Stenoze / obstructii valvulare (stenoza mitrala);
− Cresterea fluxului sanguin prin valve (DSA, DSV);
− Interval PR scurt (sd preexcitatie);
 − Creste ΔP / ΔT la nivel ventricular – alterarea umplerii in diastola (prolaps valva mitrala / sd
hiperkinetice – sarcina, febra, anemie / tahicardii)
− Z1 – cauze diminuare
− Leziuni severe valvulare cu limitarea miscarii (stenoze cu calcificare);
− Regurgitare valvulara (regurgitare mitrala);
− Tulburari de conducere - prelungirea timpului de umplere in diastola (PR lung, BAV gr I);
− Intarzierea initierii sistolei (BRS);
− Cresterea presiunii diastolice in VS -> valva mitrala ramane semi-inchisa in presistola (CMD,
regurgitare aortica acuta, VS necompliant)
− 1p pt 1 exemplu; 2p pentru cel putin 2 exemple
− Z2 – cauze accentuare
− HTA (prin accentuarea componentei A2);
− Ectazie aortica;
− Hipertensiune pulmonara (prin accentuarea componentei P2);
− Ectazie artera pulmonara
− Z2 – cauze diminuare –
− Stenoza valva aortica / calcificare valva aortica / regurgitare aortica;
− Stenoza valva pulmonara

16. Enumerati focarele de auscultatie cardiaca si enumerate ordinea de auscultatie

recomandata
− 1,5p - Focarul aortic = spatiul 2 intercostal drept, parasternal
− 1,5p - Focarul pulmonar = spatiul 2 intercostal stang, parasternal
− 1,5p - Focarul Erb = spatiul 3 intercostal stang, parasternal
− 1,5p - Focarul tricuspidian = spatiul 4-5 intercostal stang, parasternal
− 1,5p - Focarul mitral = spatiul 5 intercostal stang, linia medioclaviculara (apex)
− 2,5p - ordinea - Mitral (clopot) → Mitral (diafragm) → Tricuspidian → Pulmonar → Aortic; in cazul in
care se ridica suspiciune de regurgitare aortica se ausculta si focarul Erb

17. Descrieti zgomotul 3

− Zgomot proto-diastolic / proto-mezo-diastolic
− Frecventa joasa (=> mai bine audibil cu clopotul stetoscopului)
− Datorat intinderii si vibratiei muschilor papilari mitrali / tricuspidieni la sfarsitul umplerii rapide
− fiziologic (tineri cu torace subtire / atleti / stari hiperkinetice) sau patologic (= galop protodiastolic –
apare datorita scaderii compliantei ventriculare - Semnul clinic cu cea mai mare specificitate pentru
insuficienta cardiaca in special la varstnici (absenta galopului insa nu exclude IC)
− focare de auscultatie - Apexian – IVS (mai intens in expir); Parasternal sp 4-5 IC stang (mai intens in
inspir) – IVD

18. Exemple de ritm cardiac regulat si ritm cardiac neregulat

− ritm regulat cu bradicardie – fiziologic (tonus vagal crescut – atleti, somn); paroxistic – sincopa vaso-
vagala; scaderea activitatii simpatice – hipotiroidism; medicatie (betablocante, digoxin, amiodarona);
BAV gr II, III IMA
− ritm regulat cu tahicardie - Stari hiperkinetice (efort, stress, sarcina, hipertiroidism, anemie, B. beri-
beri, fistula arteriovenoasa- ex B. Paget, febra); Tahicardie sinusala (hipertiroidism, febra, hipoxie sau
hipercapnie acuta, IMA, miocardita, TEP); Tahicardie paroxistica supra-ventriculara; Flutter atrial cu
bloc AV 2:1 ; Tahicardia ventriculara; Medicatie (atropina, simpatomimetice)
− ritm neregulat cu bradicardie - Aritmie sinusala; BAV gr II tip I; extrasistole; FIA (sub medicatie sau cu
tulburari de conducere)
− ritm neregulat cu tahicardie – tahicardia atriala multifocala, fibrilatia atriala, flutter atrial cu bloc
variabil
19. Clasificarea tipurilor de sufluri cardiace in functie de tipul leziunii
− Sufluri organice – lezarea structurii valvei – foite, inel valvular, pilieri, cordaje
− Sufluri organo-functionale – leziuni cardiace care nu afecteaza direct valvele (ex – CMD – dilatare
ventriculara)
− Sufluri functionale – cord normal, datorate unor sd hiperkinetice – anemie, sarcina, hipertiroidie,
efort
− Sufluri anorganice – cord normal, dar peretele toracic este subtire (tineri / persoane foarte slabe)

20. Caracteristicile suflurilor cardiace anorganice

− Sunt intotodeauna sistolice
− Sunt localizate in spatiile 3-4 intercostale, parasternal, fara focar clar
− Nu iradiaza
− Variaza in timp
− Dispar la modificarea pozitiei
− Pacientul nu are alte semne sau simptome de cardiopatie

21. Caracteristici generale ale suflurilor

− Perioada ciclului cardiac pe care o ocupa
− sistolice / diastolice / sistolo-diastolice
− proto- / mezo- / tele-
− In ce focar se ausculta cu intensitate maxima
− Unde iradiaza
− Intensitate
− Gradul 1 – se aude doar in conditii de liniste totala dupa auscultatie prelungita
− Gradul 2 – intensitate redusa, dar este rapid perceptibil
− Gradul 3 – intensitate moderata
− Gradul 4 – intensitate crescuta, asociat cu freamat palpabil (thrill)
− Gradul 5 – intensitate foarte crescuta, dar perceptibil numai cu stetoscopul
− Gradul 6 – audibil fara stetoscop
− Timbru – rugos / aspirativ / muzical
− Aspectul fonocardiografic – ex. romboidal (crescendo-descrescendo) / in platou
− Se modifica sau nu in functie de manevre de provocare – Valsalva / inspir / efort / stat pe vine

22. Auscultatia in stenoza aortica valvulara

− Suflu holosistolic , crescendo-descrescendo
− Iradiaza pe carotide
− Are caracter aspru
− Se ausculta cu DIAFRAGMUL stetoscopului
− Accentuat in EXPIR
− Zgomotul 1 – frecvent este diminuat
− Se poate percepe clic protosistolic daca valvele sunt suple (stenoza aortica reumatismala a adultului
tanar)
− Zgomotul 2
− Normal in stenoza aortica usoara
− Mult diminuat/absent in stenoza severa (calcificari importante valvulare)
− Dedublat la baza cordului = stenoza severa – prin alungirea timpului de ejectie (inchiderea
tardiva a valvelor aortice)
− Zgomotul 4 = galop presistolic
− Generat de sistola atriala la sfarsitul umplerii ventriculare, la un ventricul stg cu complianta
redusa.
− ATENTIE!!! Z4 este absent in fibrilatia atriala
23. Auscultatia in regurgitarea aortica
− Caracteristic – suflul diastolic aspirativ
− Intensitate maxima spatiul III parasternal stg (RA de cauza valvulara) – focarul lui Erb
− Parasternal drept – cand avem cauza RA dilatarea aortei ascendente
− Timbu dulce, aspirativ, cu maximum de intensitate la inceputul diastolei si descreste progresiv spre
sfarsitul diastolei

24. Auscultatia in stenoza mitrala

− Z1 – accentuat (inchiderea valvelor flexibile, dar ingrosate) – semn ca valvele sunt mobile – cu cat
stenoza e mai severa => Z1 e mai diminuat
− Z2 - dedublat la pulmonara (expresia HTP)
− Clacmentul de deschidere a valvei mitrale (CDM) – dupa Z2
− Apare in proto-diastola datorita opririi bruste a domului valvular din miscarea in VS
− Se ausculta cel mai bine cu diafragma stetoscopului la jumatatea distantei intre apex si
marginea stanga a sternului
− !!! Intervalul CDM-Z2 variaza in functie de severitatea stenozei mitrale – cu cat presiunea in AS e
mai mare, cu atat CDM apare mai devreme dupa componenta A2 a Z2 (dat fiind ca valva mitrala nu
se deschide decat cand presiunea din AS depaseste presiunea din VS)
− !!! CDM Dispare cand valva mitrala este complet imobila (calcificata)
− Suflul = “uruitura mitrala” – onomatopeea Duroziez – “rruf – tum- ta-ta” - “rruf”= uruitura ; “tum” =
Z1; “ta-ta” = Z2 + CDM
− Focar – apexian - se ausculta cel mai bine cu pacientul in decubit lateral stang
− Mezo-tele-diastolic
− Descrescendo
− Tonalitate joasa (Se recomanda a se ausculta cu palnia stetoscopului)
− Iradiere:
− La intensitati mici nu iradiaza, se ausculta doar apexian
− La intensitati mai mari poate iradia la parasternal stang
− Incepe imediat dupa CDM

25. Auscultatia in regurgitarea mitrala

− Suflul
− Focar – apexian (sp 5 Ic stg LMC)
− Holosistolic
− Uniform
− Tonalitate inalta, suierator (“in jet de vapori”)
− Iradiere catre axila
− Nu se accentueaza cu inspirul (dg dif cu regurgitarea tricuspidiana)
− !!! In cazul regurgitarilor severe suflul incepe imediat dupa Z1 si continua dupa componenta
A2 a Z2
− Z1 – diminuat (inchiderea incompleta a valvei mitrale)
− Z2 -Dedublat – scade perioada de ejectie a VS, valva aortica se inchide prematur => componenta A2
apare precoce, Componenta P2 e accentuata in context de hipertensiune pulmonara marcata
− Z3 - prezent (datorita fluxului prin valva mitrala in timpul umplerii rapide a VS si cresterea presiunii in
AS) – cu cat Z3 e mai puternic => regurgitarea e mai severa

26. Descrieti frecatura pericardica + dg diferential

− Patognomonica pentru pericardita
− Poate avea 3 componente: presistolica, sistolica, protodiastolica (cel mai frecvent se aude
componenta sistolica)
− Timbru aspru – asemanator cu mersul pe zapada inghetata
− Focar – sp 3-4 IC parasternal stang
 − Se ausculta cel mai bine in inspir + aplecat inainte / decubit stang; acumularea de lichid in cantitate
mare duce la disparitia frecaturii / diminuarea cantitatii de lichid duce la reaparitia frecaturii
− Dg dif - frecatura pleurala; emfizemul subcutanat

27. Clasificarea functionala NYHA a dispneei

− Cls I – boala cardiaca prezenta, fara limitarea activitatii fizice uzuale (dispnee la eforturi mari – mers
distante lungi, urcat mai mult de 2 etaje de scari)
− Cls II – usoara limitare a activitatii fizice (dispnee la eforturi medii – activitati obisnuite produc
dispnee – mers la pas rapid, mers in panta, urca 2 etaje de scari dar cu dificultate si dispnee); fara
simptome in repaus
− Cls III – limitarea marcata a activitatii fizice (dispnee la eforturi mici – mers distanta scurta – 20-
100m, dispnee la urcat mai putin de 1 etaj de scari); fara simptome in repaus
− Cls IV – orice activitate fizica oricat de redusa ca intensitate produce dispnee – imbracat; inclusiv
dispnee de repaus

28. Definiti insuficienta cardiaca cronica

− anomalii structurale sau functionale cardiace rezultand in incapacitatea inimii de a asigura debitul
cardiac necesar oxigenarii corespunzatoare nevoilor metabolice ale organismului in ciuda presiunilor
normale de umplere ventriculara sau asigurarea acestora cu pretul unei cresteri simptomatice a
presiunilor de umplere a cordului
− Sindrom clinic manifestat prin:
− simptome (dispnee, fatigabilitate)
− semne (raluri pulmonare, turgescenta jugulara, deplasarea socului apexian)
− anomalii structurale sau functionale cardiace obiectivabile:
− Cel mai frecvent ischemie cu disfunctie VS
− Anomalii valvulare
− Anomalii pericardice
− Aritmii
− Tulburari de conducere

29. Diagnostic insuficienta cardiaca cu FE pastrata vs FE scazuta

− IC cu FE pastrata = >50% (diastolica) – simptome si semne IC; FE VS normala / usor redusa + absenta
dilatatiei VS; Afectare cardiaca structurala (hipertrofie VS / dilatatie AS)
− Si / sau disfunctie diastolica
− IC cu FE scazuta = < 50% (sistolica) – simptome si semne IC; FE VS redusa
− in stadii incipiente sau sub tratament diuretic semnele pot fi absente

30. Simptome si semne IC stanga

− simptome
− Dispneea - De efort; de repaus; Ortopneea; Dispnee paroxistica nocturna; EPA
− Tuse – seaca; poate fi echivalent de dispnee cand apare la efort sau in decubit
− Hemoptizie – prin ruptura vaselor mici bronsice in context de presiune crescuta in vasele
pulmonare secundara stazei
− Astenie fizica, fatigabilitate – indica raport ineficient de cerere vs oferta de oxigen in tesuturi
− Respiratie Cheyne-Stokes
− Palpitatii, Sincopa – de obicei cu substrat aritmic
− semne
− Paloare (anemia poate fi factor de acutizare a IC)
− Cianoza
− Transpiratii profuze / extremitati reci (hipoperfuzie periferica)
− Raluri subcrepitante simetrice bilateral
− Tahicardie (tonus simpatic crescut)
− Puls alternans (prezent mai rar) = alternanta de batai slabe si batai puternice, dar ritmice
 − Lateralizarea socului apexian
− Aria matitatii cardiace crescuta
− Galop protodiastolic VS (Z3)
− Suflu sistolic focar mitral (regurgitare mitrala secundara)
− Raluri de staza (cel mai frecvent bazal) -> EPA (presarcina crescuta)

31. Simptome si semne IC dreapta

− simptome – apar datorita stazei hepatice si stazei venoase in teritoriul splahnic si intestinal
− Durere la nivelul hipocondrului drept
− Anorexie
− Greata
− Meteorism abdominal
− Edeme gambiere
− semne
− Edeme gambiere / edeme declive (presacrat, fata posterioara a MI, perete abdominal, scrotal
– la pacientii care stau mult la pat) -> edeme generalizare simetrice
− Cianoza
− Subicter / icter (disfunctie hepatica secundara stazei prelungite)
− Hepatomegalie dureroasa
− Turgescenta jugulara (presiune crescuta retrograd de VD)
− Reflux hepato-jugular
− Semnul Kussmaul (complianta scazuta VD) = cresterea paradoxala a presiunii jugulare in inspir
(IMA VD, IVD, pericardita, cardiomiopatie restrictiva)
− Revarsat lichidian (pleurezie – cel mai frecvent dreapta, ascita, pericardita)
− Puls slab (debit cardiac scazut)
− Galop protodiastolic VD (Z3)
− Suflu sistolic tricuspidian (regurgitare tricuspidiana secundara)

32. Etiologie IC stanga

− Afectare miocardica – Ischemie; Cardiomiopatie cronica
− Supraincarcare de volum (creste presarcina) - Regurgitare aortica; Regurgitare mitrala; Duct arterial
patent
− Supraincarcare de presiune (creste postsarcina) - HTA necontrolata -> puseu hipertensiv; Stenoza
aortica

33. Etiologie IC dreapta

− BPOC – cea mai frecventa cauza de cord pulmonar cronic
− IVS severa si cronica cu cresterea presiunii pulmonare persistent => disfunctie VD
− Supraincarcare de volum - Defect septal atrial; Regurgitare tricuspidiana primitive
− Alte cauze de supraincarcare de presiune - Hipertensiune pulmonara indiopatica
− Afectare miocardica – Cardiomiopatie; IM VD

34. Examenul radiologic in IC

− Dimensiunile cordului - !!! Un cord cu dimensiuni normale NU exclude IC
− Indicele cardio-toracic = diametrul cardiac orizontal maxim / diametrul toracic orizontal maxim –
normal < 0,5
− Conturul cardiac (arcuri cardiace bombate – dimensiuni anormale ale cavitatilor, suspiciune anomalii
congenitale sau valvulopatii)
− Evaluarea parenchimului pulmonar pentru semne de congestie pulmonara
− Hiluri pulmonare marite prin dilatatie vasculara
− Desen interstitial accentuat (semn de presiune crescuta in vasele pulmonare) – “cefalizarea
vascularizatiei”
 − Zone de consensare cu aspect compatbil cu staza pulmonara
− Linii Kerley
− Pleurezie – unilaterala / bilaterala – de evaluat cantitativ

35. Definiti tipurile de linii Kerley si enumerate cause pentru aparitia acestora
− Liniile Kerley = linii septale = septurile interlobulare ale interstitiului pulmonar care devin
proeminente
− Cauze - Edem interstitial; Staza limfatica (Nu sunt specifice pentru staza din IC (apar si in
carcinomatiza limfangitica secundara neoplaziilor pulmonare, mamare, gastrice, pancreatice,
colonice / limfom pulmonar / pneumonie / fibroza pulmonara interstitiala / sarcoidoza)
− Linii Kerley A (apex)
− Linii oblice dinspre periferie radial catre hiluri, cel mai frecvent spre lobii superiori, frecvent
intersecteaza imaginile vasculare
− Grosime < 1 mm, lungime 2-6 cm
− Reprezinta ingrosari ale septurilor interlobulare aflate profund in parenchimul pulmonar ce
contin anastomozele intre limfaticele periferice si centrale
− Linii Kerley B (baze)
− Linii scurte, periferice, perpendiculare pe suprafata pleurala, cel mai frecvent in baze
− Reprezinta ingrosarea septurilor interlobulare subpleurale
− Linii Kerley C (central)
− Linii scurte care nu sunt au nici traiect radial din hiluri, nici perpendicular pe pleura (non-A,
non-B) – traiect reticular, central / baze = linii B in incidente diferite

36. Enumerati cel putin 5 factori favorizanti pentru acutizare (decompensarea)

unei insuficiente cardiace cronice
− stari hiperkinetice (anemia febra, hipertiroidie),
− hipo / hiperpotasemia,
− IRA sau acutizare IRC,
− sd coronarian acut,
− puseu hipertensiv,
− aritmii,
− tulburari de conducere (BAV gr II, III),
− infectii cardiace (endocardita) sau la nivelul altor organe (renale, pulmonare, intrabdominale) /
sepsis,
− hipoxie (sd apnee in somn),
− medicatie (AINS, intoxicatie digitalica),
− necomplianta la dieta (aport crescut sare sau lichide)
37. Simptome si semne edem pulmonar acut cardiogen
− Simptome brusc instalate + evolutie foarte rapida + necesita tratament de urgenta => afectiune
amenintatoare de viata
− Simptome
− Dispnee intensa, tahipnee, nu tolereaza deloc decubitul
− Utilizarea muschilor respiratori acesorii in cazurile severe
− Tuse cu expectoratie spumoasa, rozata
− Tegumente reci, transpirate, palide sau cianotice (perfuzie scazuta)
− Angor (dc EPA este de cauza ischemica)
− semne
− Auscultatia pulmonara – raluri sibcrepitante, crepitante la niveluri variabile; uneori se pot
asocia sibilante ca marker de bronhospasm
− Auscultatia cardiaca
− tahicardie sinusala / fibrilatie atriala / alta aritmie
 − Galop prodiastolic VS – uneori dificil de identificat datorita tahicardiei sau ralurilor
pulmonare supraadaugate
− Sufluri cardiace (valvulopatii)
− Semne de presarcina mult crescuta (hepatomegalie dureroasa, jugulare turgescente, edeme
periferice)
− TA crescuta => puseu hipertensiv / TA scazuta => debit cardiac scazut (ischemie)

38. Simptomele arteriopatiei periferice cronice

− Principalul simptom = claudicatia intermitenta – “claudicare” (latina) = a schiopata= durere
musculara la nivelul gambei / coapsei / fesei, unilateral / bilateral, care apare dupa o anumita
distanta de mers => pacientul trebuie sa incetineasca ritmul sau sa se opreasca;
− Localizarea durerii:
− Gambier => artera femurala superficiala;
− Gambier + la nivelul coapsei => artera femurala comuna;
− Fesier => artera iliaca
− Alte simptome
− Durere atipica – in special la pacientii diabetici
− Parestezii
− Paralizie
− Extremitati reci

39. Clasificarea clinica Fontaine a arteriopatiei periferice cronice

− utilizata pentru stadializarea bolii si criteriu de prognostic
− cls I - asimptomatic
− cls IIa – claudicatie la distanta > 200m
− cls IIb – claudicatie la distanta < 200m
− cls III – durere la repaus
− cls IV – leziuni ischemice (ulcere, gangrena, necroza)
− durerea de repaus - criteriu de severitat; poate avea drept factor favorizant scaderea debitului
cardiac

40. Anamneza pacientului cu arteriopatie periferica cronica

− Ati avut durere in picioare in timpul mersului? Unde apare durerea? (in ce segment al piciorului)
− Daca da, la ce distanta (aproximativ)?
− Era de ajuns sa incetiniti mersul sau trebuia sa va opriti?
− Durerea trece dupa repaus?
− Durerea apare si in repaus? – semn de gravitate
− S-a schimbat culoarea pielii la nivelul picioarelor?
− Au aparut ulceratii ale pielii care se vindeca greu?
− Ati primit tratament pentru circulatia arteriala?
− Sunteti fumator?
− Antecedente – dislipidemie (ia tratament pentru colesterol?) / diabet zaharat? (vechimea bolii,
medicatie, complicatii) / HTA (vechimea bolii / TA maxima / medicatie / sub medicatie TA sunt
normale sau persista crescute) / angina sau IMA / AIT sau AVC

41. Semne ale arteriopatiei periferice cronice

− Paloare / Cianoza
− Pilozitate redusa
− Unghii fragile
− Livedo reticularis
− Atrofie tesut subcutanat
− Dermatita
 − Petesii
− Ulcere / gangrena / necroza (!!! surse de infectie => risc de sepsis)
− Tegumente reci
− Puls slab / absent
− Tulburari de sensibilitate -> paralizie - Paresteziile si paralizia sunt criterii de severitate (semne de
ischemie severa cu risc de pierdere a membrului => interventie terapeutica urgenta)
− Sufluri arteriale (Nu numai iliac si femural, ci si la nivelul altor vase – aorta, artere renale, artere
carotide)
− Indicele glezna - brat

42. Definiti indicele glezna-brat si explicate semnificatia rezultatelor

− = raportul intre TA masurata la nivelul gleznei (manseta aplicata imediat deasupra gleznei - Marimea
mansetei pt masuratoare corecta; evaluam TA la a. pedioasa + a. tibiala posterioara) / TA masurata la
nivelul bratului (a. brahiala), la repaus (dupa 10 minute in decubit dorsal) si dupa efort
− Se masoara TA mana dr -> TA picior drept -> TA picior stang -> TA mana stanga
− Se poate asocia evaluare eco Doppler (pentru sensibilizarea probei) – semnalul dispare la umflarea
mansetei peste TA sistolica a pacientului – valoarea TA la care reapare semnalul Dopplereste TA
sistolica
− Pt TA picior se va alege valoarea cea mai mare intre TAs la pedioasa si TAs la tibiala posterioara; se
calculeaza separat pt fiecare picior
− Valori normale = 0,9 – 1,30
− ABI = 0,5 – 0,8 – pacient simptomatic la efort (claudicatie intermitenta)
− ABI = 0,3 - 0,5 => ischemie severa – durere la repaus
− ABI < 0,3 => ischemie critica – ulceratii, necroze
− O diferenta persistenta la mai multe determinari intre TAs masurata la cele 2 maini cu valoare de >
10mmHg ridica suspiciune de stenoza a. subclavie sau a. axilara (difereta > 20mmHg sustine puternic
dg de stenoza)
− Poate fi utilizat ca test de screening pentru arteriopatia periferica => recomandat: La orice fumator
cu varsta > 50 ani; La orice diabetic cu varsta > 50 ani; La toti pacientii cu varsta > 70 ani

43. Simptome si semne ale ischemiei mezenterice acute

− Simptome
− Durere abdominala severa
− Debut brusc
− Localizare periombilicala
− Greata / varsaturi
− Diaree sangvinolenta
− Hematemeza
− In emboliile arteriale debutul simptomatologiei este brusc, in timp ce in ischemia non-ocluziva
si tromboza venoasa poate fi mult mai lent;
− Embolia arteriala – evolutie rapida severa, asociaza semne generale – deshidratare,
confuzie, tahicardie si tahipnee pana la colaps circulator (datorita sechestrarii de
lichide la nivel intestinal)
− - Tromboza arteriala mezenterica – istoric de durere abdominala postprandiala,
greata, scadere ponderala prin ischemie cronica peste care se suprapune lent, subacut,
simptomatologia obstructiei acute (odata instalata clinica este similara cu cea din
embolii)
− - Ischemia non-ocluziva – de obicei pacienti varstnici in sectii TI cu ateroscleroza
mezenterica severa acutizata de un episod cu dezechilibrare hemodinamica
− - In evolutie, in fazele avansate toate formele ajung la infarct intestinal:
− Necroza intestinala (necesitate de rezectie)
− Instabilitate hemodinamica
 − Semne de peritonita
− Sepsis, soc septic
− Insuficienta multipla de organe
− semne
− Precoce:
− Examen obiectiv relativ normal, discrepant fata de durerea abdominala severa
− Abdomenul poate fi usor meteorizat
− Usoara sensibilitate la palparea abdomenului
− Tardiv (datorita infarctului cu necroza sau perfoaratie)
− Durere intensa la palparea abdomenului indicand zona infarctului
− Aparare abdominala (abdomen acut)
− Masa palpabila dureroasa
− Zgomote aerice accentuate sau absente
− Febra
− Hipotensiune
− Tahicardie, tahipnee
− Confuzie
− Lichid peritoneal hemoragic la paracenteza (doar dupa infarct)

44. Definitie + simptome + semne trombangeita obliteranta

− = vasculopatie inflamatorie a arterelor mici si medii (cu extensie prin contiguitate la nivelul venelor si
nervilor), cu afectarea membrelor superioare si inferioare; Apare la pacientii fumatori, frecevent
tineri, insa are si componenta de determinare genetica (HLA A9, HLA B5)
− barbati/femei= 3/1; varsta < 45 ani; mare fumator
− simptome
− Claudicatie la efort
− Durere de repaus
− Parestezii
− Ulcere dureroase / necroze
− semne
− Modificarile sunt distale – in cazurile de boala progresiva pot fi afectate si zone mai proximale
(prin extinderea afectarii vasculare), dar niciodata nu implica vase mari
− Semnele de ischemie cronica distala + afectare tisulara (ulceratii dureroase / necroze) + discret
edem
− Uneori pot asocia Sd Raynaud (~ 40% pacienti; poate fi asimetric)
− Prin extensia inflamatiei catre venele adiacente poate aparea tromboflebita migratorie (~ 50%
pacienti) – poate fi prima manifestare a bolii; reapare in perioadele active
− Manifestarile pot fi cronice / acute

45. Descrieti testul Allen si dati 2 exemple de situatii in care este util
− nu este specific pentru trombiangeita obliteranta, dar dc este prezent la un barbat tanar, mare
fumator, este sugestiv pentru acest diagnostic
− Scop
− verificarea patentei arteri radiale sau ulnare
− Important de efectuat inainte de cateterizarea arterei sau inainte de recoltare pentru EAB
(aceste manevre favorizeaza formarea de tromb local => daca artera nu e patenta poate
induce ischemie a mainii)
− Test pozitiv => artera nu e patenta => a nu se efectua manevrele mentionate
− Cum se procedeaza?
− pacientul este rugat sa stranga pumnul si sa deschida mana rapid de cateva ori apoi ramane
cu pumnul strans in timp ce medicul aplica cu degetul mare compresie pe artera radiala si
artera ulnara simultan => se mentine compresie pana cand tegumentele devin palide; ulterior
 pacientul este rugat sa deschida pumnul mentinandu-se compresia arterelor, apoi se
decomprima artera ulnara si se mentine compresia pe artera radiala – daca tegumentele isi
reiau culoarea normala in 5-15 secunde => artera ulnara este permeabila si circulatia
colaterala prin anastomoze este patenta (test negativ); tegumentele nu isi reiau culoarea
normala in 5-15 secunde => test pozitiv
− Pentru sensibilizarea testului mana se poate ridica

46. Descrieti etapele unui episod simptomatic de sd Raynaud

− manifestari de ischemie paroxistica la nivel distal, de obicei cu afectarea membrelor superioare;
Pentru unii pacienti evolutia episoadelor paroxistice nu urmeaza toate fazele
− Faza sincopala – expunere la frig => vasospasm arteriolar => paloare a degetelor (puls prezent
la nivelul arterelor medii in aceasta faza)
− Faza asfixica – oprirea fluxului sanguin in arteriole => desaturarea hemoglobinei blocate in
sangele capilar => cianoza
− Faza hiperemica – hipoxie => activarea factorilor neuroumorali locali => vasodilatatie
“paralitica”

47. Simptomele disectiei de aorta

− Durere - peste 90% cazuri (absenta durerii => disectie cronica)
− severa, sfasietoare
− debuteaza brusc la intensitate maxima (dg dif cu IMA unde durerea se accentueaza progresiv)
− Localizarea durerii ajuta la localizarea disectiei
− Durere retrosternala => aorta ascendenta
− Durere interscapulo-vertebrala / lombara / abdominala => aorta descendenta
− Odata cu progresia disectiei durerea migreaza – torace anterior -> torace posterior ->
abdomen
− Sincopa – ~ 13% pacienti; reflexa sau prin tamponada cardiaca
− Insuficienta cardiaca - ~7%; datorita insuficientei aortice acute
− AVC
− Ischemie periferica acuta – datorita progresiei disectiei catre originea ramurilor aortei sau prin
obstructia lumenului adevarat de catre lumenul fals care creste in volum
− Paraplegie
− Moarte subita

48. Semnele (ex clinic) disectiei de aorta

− modificarile in examenul fizic variaza de la absenta aspectelor patologice pana la stare de soc
− HTA – majoritatea pacientilor
− hTA – insuficienta aortica severa / ruptura in pericard, pleura sau peritoneu
− Pseudohipotensiune – disectie cu implicarea ambelor artere subclavii => trebuie masurata si TA la
nivelul picioarelor
− Puls periferic redus sau absent
− Suflu de insuficienta aortica (in disectia aortei ascendente) – daca este severa => asociaza si semne
de IC
− Daca disectia afecteaza ostiumurile coronariene => IMA (cel mai frecvent inferior)
− Tamponada cardiaca – frecatura pericardica, turgescenta jugularelor, puls paradoxal; marker de
gravitate – impune dg si rezolvare urgenta
− Progresia disectiei catre alte ramuri:
− Ischemie renala => durere in flanc, IRA, HTA secundara severa
− Ischemie mezenterica => infarct mezenteric
− Ocluzie iliaca => ischemie periferica
− Sd vena cava superioara prin compresie
− Semne neurologice
 − confuzie / obnubilare / sincopa
− AVC
− parapareza
− Complicatii pulmonare
− Fistula aorto-pulmonara cu hemoragie (hemoptizie)

49. Simptome si semne de insuficienta venoasa cronica

− - simptome
− Edeme
− Sd “picioare nelinistite” sau senzatie de “picioare grele”
− Parestezii – arsura
− Crampe musculare in special gambier – durerea din insuficienta venoasa se accentueaza la
mers prelungit sau la caldura, se remite la ridicatrea picioarelor (dg dif cu durerea din
insuficienta arteriala care se acceantueaza la mers dar diminueaza la caldura, se accentueaza
la ridicarea picioarelor)
− - semne
− Teleangectazii -> vene varicoase (cel mai vizibil perimaleolar si in fosa poplitee)
− Ulcere varicoase - vindecare foarte lenta si dificila
− Cel mai frecvent apar perimaleolar (presiunea venoasa e maxima la acest nivel datorita
prezentei venelor perforante)
− Dermatita ocra (depozite hemosiderina)
− Lipodermatoscleroza (extremitatile inferioare) – fibroza cutanata si a tesutului subcutanat ->
celulita cronica

50. Factori favorizanti pentru tromboza venoasa profunda

− interventii chirurgicale (fracturi MI, proteze sold sau genunchi, chirurgie generala, chirurgie
laparoscopica, artroscopie)
− traumatisme (t. majore, leziuni ale maduvei spinarii)
− asociat tratamentelor (cateter venos central, chimioterapie, contraceptive orale, terapie estrogenica)
− asociat bolilor preexistente (neoplazii, ICC, insuficienta respiratorie cronica, AVC, antecedente TEP
sau TVP, imobilizare la pat >. 3 zile)
− trombofilii (sd antifosfolipidic, deficit proteica C sau S, deficit de antitrombina, mutatia factorului V
Leiden)
− altele (sarcina, varsta inaintata, vene varicoase, pozitie sezanda prelungita)

51. Ex clinic in tromboza venoasa superficiala

− Cordonul venos afectat se palpeaza cu consistenta ferma, dureros (datorita inflamatiei asociate)
− Tegumentele supraiacente sunt calde, eritematoase si edematiate
− Frecvent apare pe un teritoriu varicos (in special v. safena)
− Poate asocia febra => trebuie exclusa celulita din dg dif

52. Definiti suflul Austin Flint

− Apare in context de regurgitare aortica severa, dar are origine la nivel mitral:
− 1) jetul regurgitant aortic inchide partial foita mitrala anterioara
− 2) VS se umple si prin regurgitarea Ao si din AS producand egalizarea presiunilor mai devreme
si inchiderea precoce a mitralei => coloana de sanga e impinsa prin mitrala partial inchisa
− descriere - Focar – apexian / Protodiastolic / Intensitate mica / Tonalitate joasa / timbru de uruitura
− Dg dif cu stenoza mitrala – nu asociaza clacment de deschidere, Z1 este normal

53. Definiti suflul Graham Steel

− = suflul de regurgitare pulmonara in context de HT pulmonara moderata sau severa
− apare datorita dilatarii inelului pulmonar jetul de regurgitare are velocitate mare
 − descriere - Tonalitate inalta, Descrescendo, diastolic - apare imediat dupa componenta P2 a Z2 + P2
accentuat

54. Definiti suflul Carey Coombs

− suflu functional - in context de cardita reumatismala asociata cu valvulita mitrala (dispare odata cu
remisiunea fenomenelor de valvulita)
− descriere - Focar – apexian, Holo-diastolic

55. Palpitatiile- def, cauze

− “bataile inimii pe care bolnavii le simt si ii incomodeaza”
− Cauze
− Afectiuni cardiovasculare: leziuni valvulare, cardiopatii congenitale, endocarditeinfectioase,
cardiopatie ischemica, afectiuni ale aortei
− Cauze toxice: cafea, tutun, alcool, ceai.
− Cauze neuroendocrine: nevroze, hipertiroidie, menopauza.
− Cauze reflexe: afectiuni digestive (aerofagie), afectiuni pleuro-pulmonare, mediastinale,
ginecologice, renale
− Cauze hematologice: anemia.
− Intrebari adresate in cadrul anamnezei pacientului cu palpitatii.
− Cand este debutul si incheierea episoadelor de palpitatii
− Care sunt factorii precipitanti
− Frecventa si durata episoadelor
− Caracterul ritmului
− Daca sunt insotite de: dureri precordiale, dispnee, poliurie, ameteli, daca episodul se opreste la
menevre vagale.

56. Intrebari adresate in cadrul anamnezei edemelor de cauza cardiaca.

− Ati observat cresterea in dimensiuni a membrelor inferioare?
− Cand ati observat prima data aparitia edemelor?
− Intervalul de timp in care au aparut edemele (brusc/gradual)?
− Edemele sunt accentuate seara sau dimineata?
− Edemele scad in dimensiuni in cursul noptii?
− Edemele se asociaza cu dificultate in respiratie?
− Edemele scad la ridicarea picioarelor?
− Ambele picioare au aceleasi dimensiuni?
− Ce medicamente luati?

57. Prodroame in sincopa.

− Ameteala
− Transpiratie
− Paloare
− Vedere incetosata, senzatie de “perdea neagra in fata ochilor”
− Greata
− Senzatie de caldura

58. Intrebari adresate pacientului cu istoric de sincopa.

− Cat de des vi se intampla sa va pierdeti cunostinta (sa simtiti ca va veti pierde cunostinta)?
− Ce activitate faceti atunci cand simtiti ca va veti pierde cunostinta?
− Ati observat anumite simptome ce se asociaza cu episodul de pierdere a cunostintei de exemplu
durere toracica, palpitatii, greata, confuzie, foame, tremuraturi sau amorteli?
− Aveti scaune melenice dupa episodul de pierdere a cunostintei?
− Aveti menstruatie abundenta?
59. Cianoza- def, tipuri.
− Reprezinta coloratia albastru-vinetie a tegumentelor si a mucoaselor evidentiabila in zonele in care
circulatia capilara este mai dezvoltata- de ex la nivelul buzelor. Are drept cauza cresterea cantitatii de
hemoglobina redusa peste 5g%.
− I. Cianoza centrala produsa prin:
− Insuficienta afluxului venos la plamani- stenoza arterei pulmonare
− Tulburarea procesului oxidarii Hb prin
− scleroza pulmonara;
− reducerea campului de hematoza in: atelectazie, bronhopneumonie, pneumonie masiva;
− obstructii ale cailor aeriene superioare: afectiuni laringiene (spasm, edem glotic, tumori);
afectiuni ale traheei; trecerea de sange venos in VS in afectiuni congenitale cu sunt dreapta-
stanga
− II. Cianoza periferica
− Produsa prin staza sanguina in capilarele cutanate cu o cedare exagerata de oxigen la
tesuturi, in:
− Insuficenta cardiac, tulburari vaso-motorii periferice, tromboflebite, compresiuni pe marile
trunchiuri venoase
− III. Cianoza prin modificari ale compozitiei sangelui
− In policitemii; aglutinare la rece- cu staza consecutiva; carcinomul metastazat al intestinului
subtire

60. Enumerati cei 6 P ai bolii vasculare periferice.

− Pain
− Palor
− Pulselessness
− Paraesthesias
− Perishingly cold
− Paralyzed

61. Examenul mainilor in cadrul examinarii cardiovasculare- cauze de hipocratism

digital.
− Temperatura (reci-vasoconstrictie periferica, transpirate- tonus simpatic crescut)
− Examenul unghiilor
− Hemoragii in aschie in patul unghial (hemoragii liniare paralele cu axul lung al unghiei) apar in
traumatisme, endocardita infectioasa
− Hipocratism
− Crestere a tesutului moale la nivelul partii distale a degetelor
− Cauze:
− Boli congenitale c-v, endocardita,
− Cancer pulmonar, supuratii pulmonare, fibroza pulmonara idiopatica, fibroza chistica
− Tireotoxicoza
− Ciroza
− Unilateral- anevrism arterio-venos bronsic, anevrism artera axilara

62. Elemente intalnite la inspectia regiunii cervicale anterioare in cadrul

examenului aparatului cardio-vascular.
− Turgescenta jugularelor – in decubit la 45 gr distensia si pulsatiile nu trebuie sa se vada mai mult de
1-2cm deasupra manubriului
− Se intalneste in: valvulopatia tricuspidiana, insuficienta cardiac dreapta, pericardita
constrictiva(turgiditate marcata cu pulsatii mici), obstructia v cave superioare prin sindom
mediastinal.
 − Pulsatiile jugularelor – se pot observa in stenoza/insuficienta tricuspidiana, stenoza pulmonara,
hipertensiune pulmonara
− Pulsatiile carotidelor – ‘dansul arterial’ cu valoare dgn in insuficienta aortic

63. Inspectia regiunii precordiale.

− Zona precordiala- 5 arii:
− Apexul (VS)
− Marginea stg a sternului in spatiile intercostale 3 si 4 (VD)
− Aria pulmonara- in spatial 2 ic pe marginea stg asternului
− Aria aortica- pe marginea dreapta a sternului la nivelul primelor 2 spatii intercostale
− Zona precordiala medie- spatiile 3-4 ic pe linia medioclaviculara stg- impulsuri
− Cicatrici (sternotomie mediana- bypass aorto-coronarian, toracotomie laterala stanga/dreapta-
valvotomie mitrala)
− Anomalii scheletice- pectus excavatum, cifoscolioza (sdr Marfan)
− Bombarea regiunii precordiale- in marirea excesiva a inimii, marirea cavitatii pericardice, in
hipertrofii si/sau dilatatii cardiace, pericardite, anevrism de aorta, tumori mediastinale, mai poate fi
intalnita frecvent la copii sau indivizi tineri
− Retractia regiunii precordiale- in pericardita cu simfiza pericardului, deformari ale scheletului pectus
excavatum, cifoscolioza
− Pulsatilitatea epigastrului - intalnita in hipertrofia de VD; pulsatiile aortei abdominale uneori intalnite
in anevrisme, formatiune tumorala care se angajeaza in miscarile aortei
− Pulsatiile in regiunea suprasternala- aorta dilatata, ectaziata, elongata- la batrani, ateroscleoroza

64. Tipuri de puls.

− Parvus et tardus (amplitudine mica, durata mare)-stenoza aortica
− In platou- stenoza aortic
− Bisferiens (bifazic, doua unde sistolice palpabile)- stenoza si regurgitarea aortic
− Celer et altus- regurgitare aortica, circulatie hiperdinamica, duct arterial patent, FAV periferica,
ateroscleroza aortica
− Volum redus- stenoza aortica, revarsatul pericardic
− Alternant- IVS

65. Tehnica masurarii presiunii arteriale.

− Pacient in pozitie sezand, la 45 gr, cu bratul ridicat la nivelul planului inimii
− Manseta pozitionata la nivelul 1/3 distale a bratului iar cupa stetoscopului la nivelul arterei brahiale
− Manseta se umfla complet apoi se dezumfla treptat (3-4mmHg/s)
− Se masoara la ambele brate si se alege valoarea cea mai mare.
66. Palparea socului apexian.
− Palparea socului apexian –cel mai lateral si inferior punct la care degetele care palpeaza sunt ridicate
la fiecare sistola
− Se ridica baza palmei de pe stern
− Nu reprezinta apexul anatomic al inimii
− Socul apexian normal ridica usor degetele care palpeaza
− Caracteristici soc apexian:
− Pozitie -Fixa-in pericardite ; Mobila- in decubit lateral se deplaseaza usor spre dreapta
− Deplasat - cauze cardiace (HVS, marirea cordului drept, dextrocardii, miocardite acute,
infarct miocardic, insuficienta cardiac, pericardite); Cauze extracardiace (pleurezii
masive, ascite, sarcina avansata, procese mediastinale); Cauze pericardice- revarsat
pericardic ridica socul
− Puternic - La copii, indivizi slabi, sdr hiperchinetic
− Socul in dom -In insuficienta aortica-hipertrofie excentrica VS
− Retractia varfului - Punctiforma in pericardita constrictive, Pluricostala in pericardite adezive
67. Stenoza pulmonara- simptome, auscultatie.
− Simptome – ischemie VD
− Fatigabilitate
− Dispnee la efort
− Angina
− Foarte rar – presiune venoasa sistemica crescuta = disfunctie severa VD
− Suflul
− Focar – sp 2 IC stg
− Mezo-telesistolic
− Aspru
− Tip crescendo-descrescendo
− Iradiere – spre clavicula stanga (dc iradiaza mai degraba spre axila => stenoza pulmonara
supravalvulara)

68. Insuficienta pulmonara- simptome, auscultatie.

− Simptome
− Insuficienta ventriculara dreapta pentru cei cu HT pulmonara
− Angina - rar
− Suflul - !!! In absenta HT pulmonare
− Focar – parasternal stang sp 3 IC
− Apare dupa componenta P2 a Z2 cand apare gradient de presiune intre artera pulmonara si
VD
− Tonalitate joasa
− Se accentueaza in inspir
− Durata se coreleaza cu severitatea (cu cat regurgitarea e mai severa => suflul e mai scurt)
− Clic vascular ejectional – poate fi auzit in sp 2 IC parasternal stang (datorita volumului bataie crescut
si distensiei bruste a arterei pulmonare dilatate)
− Z2
− dc regurgitarea pulmonara e severa => Z2 dedublat larg (creste perioada de ejectie a VD)
− Dc regurgitarea e secundara HT pulmonare => P2 accentuat
− Z3 si Z4 se ausculta in sp 4 parasternal stang si se accentueaza in inspir

69. Stenoza mitrala- simptome si examen obiectiv

− Simptome – initial asimptomatici, ulterior reducere progresiva a tolerantei la efort pe masura ce
scade suprafata valvulara, ulterior severitatea simptomelor progreseaza
− Dispnee-expresia stazei pulmonare veno-capilaresia a HTP pulmonara
− Palpitatii- expresia cresterii volumului Ascu risc de aritmii supraventriculare (FiA, ESV, FlA,
TPSV)
− Angina
− Disfonie (AS dilatat comprima n. laringeu recurent = sd Ortner)
− Hemoptizie (datorita HT pulmonare)
− Embolii arteriale (datorita dilatarii AS cu staza)
− EPA in conditii de precipitare: efort, sarcina sau postpartum, anemie, infectii, aritmii
− Inspectie
− Facies mitral (eritem malar, cianoza buzelor)
− Palpare
− Semnul Harzer
− Freamat diastolic apexian
− Pulsatie sistolica pulmonara
− Zgomotul I sau componenta pulmonara a zgomotului II palpabile
70. Stenoza mitrala- auscultatie.
− Z1 – accentuat (inchiderea valvelor flexibile, dar ingrosate) – semn ca valvele sunt mobile – cu cat
stenoza e mai severa => Z1 e mai diminuat
− Z2 - dedublat la pulmonara (expresia HTP)
− Clacmentul de deschidere a valvei mitrale (CDM) – dupa Z2
− Apare in proto-diastola datorita opririi bruste a domului valvular din miscarea in VS
− Se ausculta cel mai bine cu diafragma stetoscopului la jumatatea distantei intre apex si
marginea stanga a sternului
− !!! Intervalul CDM-Z2 variaza in functie de severitatea stenozei mitrale – cu cat presiunea in
AS e mai mare, cu atat CDM apare mai devreme dupa componenta A2 a Z2 (dat fiind ca valva
mitrala nu se deschide decat cand presiunea din AS depaseste presiunea din VS)
− !!! CDM Dispare cand valva mitrala este complet imobila (calcificata)
− Suflul = “uruitura mitrala” – onomatopeea Duroziez – “rruf – tum- ta-ta” - “rruf”= uruitura ; “tum” =
Z1; “ta-ta” = Z2 + CDM
− Focar – apexian - se ausculta cel mai bine cu pacientul in decubit lateral stang
− Mezo-tele-diastolic
− Descrescendo
− Tonalitate joasa (Se recomanda a se ausculta cu palnia stetoscopului)
− Iradiere:
− La intensitati mici nu iradiaza, se ausculta doar apexian
− La intensitati mai mari poate iradia la parasternal stang
− Incepe imediat dupa CDM

71. Diagnostic diferential in stenoza mitrala.

− Suflul Carey-Coombs din RAA=variabil, protodiastolic, nu are clacmentsi intarireZ1
− Mixomul atrial sau endocardita bacteriana cu vegetatii maride VM ce obstrueaza orificiul mitral in
diastole
− Uruitura Austin-Flint din IAo severa- jetul aortic regurgitat important loveste foita mitrala anterioara
− Stenoza tricuspidiana= auscultatie similara dar in focarul tricuspidian, suflul se accentueaza
postinspir
− Defect septal atrial= Z2 dedublat la pulmonara si suflu diastolic de insuficienta pulmonara

72. Radiografia toracica in stenoza mitrala.

Dilatare de AS (dublu contur drept), auricul stang (bombarea golfului cardiac)
Dilatare de artera pulmonara
HVD (accentuarea arcului inferior drept, ingustarea spatiului retrosternal)
Semne de staza pulmonara- liniile KerleyB (expresia HTP venoase si edemului interstitial) si liniile Kerley A
(opacitati liniare catre hil, PAP>20mmHg)
Dilatarea AS, arterei pulmonare si HVD=configuratia pulmonara

73. Complicatiile stenozei mitrale.

− aritmiile atriale (fibrilaţia atrială)
− insuficienţa cardiacă congestivă;
− edemul pulmonar acut
− hemoptizia
− tromboza AS
− tromboembolismul sistemic (20%): cerebral, renal, splenic, la nivelul extremitatilor;
− tromboembolismul pulmonar
− infecţii pulmonare recurente
− endocardita infecţioasă
− recurenţa reumatismală
74. Regurgitarea mitrala- simptome, auscultatie.
− Regurgitarea mitrala acuta (scade debitul cardiac, predomina cresterea presiunii pulmonare)
− Dispnee intensa / ortopnee / edem pulmonar acut
− Regurgitarea mitrala cronica (predomina scaderea debitului cardiac, componenta de hipertensiune
pulmonara mai redusa)
− In stadii incipiente - Dispnee de efort / fatigabilitate
− In stadii avansate – dispnee paroxistica nocturna / EPA
− Suflul
− Focar – apexian (sp 5 Ic stg LMC)
− Holosistolic
− Uniform
− Tonalitate inalta, suierator (“in jet de vapori”)
− Iradiere catre axila
− Nu se accentueaza cu inspirul (dg dif cu regurgitarea tricuspidiana)
− !!! In cazul regurgitarilor severe suflul incepe imediat dupa Z1 si continua dupa componenta
A2 a Z2
− Z1 – diminuat (inchiderea incompleta a valvei mitrale)
− Z2 -Dedublat – scade perioada de ejectie a VS, valva aortica se inchide prematur => componenta A2
apare precoce, Componenta P2 e accentuata in context de hipertensiune pulmonara marcata
− Z3 - prezent (datorita fluxului prin valva mitrala in timpul umplerii rapide a VS si cresterea presiunii in
AS) – cu cat Z3 e mai puternic => regurgitarea e mai severa

75. Complicatii in regurgitarea mitrala.

− HTP, insuficienţă cardiacă dreaptă
− insuficienţăcardiacă globală
− fibrilaţie atrială
− tromboza atrială stângă
− trombembolism sistemic
− EI
− recurenţa reumatismală

76. Prolaps de valva mitrala, clasificare.

− = defect de coaptare a foitelor valvei mitrale
− Primitiva
− = degenerare mixomatoasa cu alterarea fibrilelor de colagen si ingrosarea uneia / ambelor
foite valvulare, Transmitere genetica (frecvent autosomal dominanta, dar si X-linkata) = femei
/ barbati ~ 2/1, Se asociaza frecvent cu boli genetice de colagen (Marfan, Ehlers-Danlos,
osteogenesis imperfecta)
− Secundara - Valvele nu sunt ingrosate
− IMA
− CMH
− RAA
− Lupus eritematos sistemic

77. Factori de risc cardio-vascular.

− Hipertensiunea
− Fumatul
− Obezitate (body mass index ≥30 kg/m2)
− Lipsa activitatii fizice
− Dislipidemia
− Diabetul
− Microalbuminuria sau eGFR <60 mL/min
 − Varsta (barbati> 55 ani, femei>65ani)
− Istoric familial de boala cardio-vasculara (barbati< 55 ani sau femei<65 ani)

78. Clasificarea etiologica a HTA.

− HTA esentiala (90%)
− HTA secundara (10%)
− Patologie renala: reno-parenchimatoasa (GN acuta, PN cronica, nefropatie obstructiva, boala
polichistica, nefropatia diabetica, hipoplazie congenitala, tumori producatoare de renina,
retentia primara de Na-sdr Liddle, Sdr Gordon), reno-vasculara (stenoza A renala, displazie
fibromusculara A renala)
− Boli endocrine: acromegalie, hipotiroidism, hipercalcemie, hipertiroidism, sdr Cushing, sdr
Conn, feocromocitom, tumori carcinoide, hipersecretie ADH
− Coarctatia de aorta
− Indusa de sarcina
− Boli neurologice: cresterea p intracraniene, sdr de apnee in somn, porfiria acuta, intoxicatii cu
plumb
− Indusa chirurgical – HTA perioperatorie
− Medicamente, substante exogene: contraceptive, GC, carbenoxolona, simpatomimetice,
cocaina, AINS, ciclosporina, eritropoietina, tacrolimus

79. Complicatii vasculare in HTA.

− Afectarea vaselor mari in HTA consta in ateroscleroza accelerata -> infarct miocardic, accident
vascular cerebral, scaderea rezistentei vasului la nivelul placilor de atero ->anevrisme aortice
− La nivelul vaselor mici ->hipertrofia celulelor musculare netede din peretele vascular->remodelare-
>scaderea diametrului si cresterea rezistentei vasculare periferice
− In HTA severa->necroza fibrinoida->slabirearezistentei vasului si formarea de microanevrismecare se
pot rupe sub actiunea unei presiuni constant crescute (la nivel cerebral, renal, retinian, in
microcirculatia miocardica)
− Examinare ultrasonica (ex Doppler) a arterelor carotide cu determinarea complexului intima-medie
(patologica>0.9mm).

80. Examenul FO in HTA.

− Stadiul I: ingustarea arterelor retiniene (angiospasm)
− Stadiul II: scleroza adventiceala si/sau ingrosarea peretelui arteriolar (artere ’in fir de argint’) si
semnul incrucisarii arterio-venoase (Salus-Gunn)
− Stadiul III: modificari de std II+ exsudate si hemoragii retiniene
− Stadiul IV: modificari de std III+ edem papilar

81. Elemente de anamneza in HTA.

− Durata HTA
− Elemente sugestive de cauze secundare de hipertensiune:
− Antecedente de boala renala, hematurie, ITU, abuz de AINS,
− Episoade de palpitatii, cefalee, anxietate (feocromocitom)
− Episoade de slabiciune musculara si tetanie (hiperaldosteronism)
− Ingestie de substante care pot induce cresteri ale TA: cocaina, amfetamine, contraceptive
orale, AINS, eritropoietina, ciclosporina
− Prezenta altor factori de risc: DZ, dislipidemie, fumat, dieta (ingestia de sare, grasimi, alcool),
obezitate, gradul de sedentarism, tipul de personalitate, istoricul familial de boala cardiovasculara la
varsta tanara (M,55ani, F<65ani)
− Cefalee, vertij, accident ischemic trazitoriu, deficit motor sau sensorial
− Angina, palpitatii, dispnee
− Poliurie, nicturie, hematuria
− Claudicatie intermitenta, extremitati reci
 − Terapia antihipertensiva utilizata anterior- medicamentele, dozele si eficienta lor
− Factori personali, familiali si de mediu
− Prezenta altor afectiuni si medicatia utilizata in tartamentul acestora

82. Semne care sugereaza lesiuni de organ la examenul clinic al pacientilor

hipertensivi.
− Cord- aritmii, galop ventricular, staza pulmonara (raluri), staza sistemica (edeme periferice)
− Retina- anomalii la examenul fundului de ochi
− Creier- sufluri carotidiene, deficite senzoriale sau motorii
− Artere periferice- reducerea/absenta pulsului periferic, asimetria acestuia, raceala extremitatilor,
prezenta de leziuni tegumentare datorita ischemiei

83. Enumerati urgentele hipertensive.

− Encefalopatia hipertensiva
− Hemoragia intracerebrala
− Hemoragia subarahnoidiana
− Accidentul cerebrovascular
− Edemul pulmonar acut
− Infarctul sau ischemia miocardica
− Disectia acuta de aorta
− Insuficienta renala acuta
− Eclampsia
− Retinopatia hipertensiva std III-IV
− Criza catecolaminica
− Rebound-ul la clonidina sau beta blocante

84. Care este simptomatologia in stenoza de aorta?

− Durere toracica la efort
− Dispnee la efort
− Sincopa la effort
− Insostita de semne de sindrom de insuficienta cardiaca= indiciu de severitate si de prognostic
prost, indicatie de valvuloplastie

85. Denumiti cateva cauze de stenoza aortica.

− Cauze de stenoza aortica valvulara:
− Aterosclerotica (degenerativa , dobandita– prin calcificari)
− Prin bicuspidie (anomalie valvulara innascuta)
− Post-inflamatorie - boli de colagen
86. Definiti pulsul “parvus et tardus”. Ce semnifica acesta?
− pulsul parvus et tardus - viteza de ascensiune a undei pulsatiile este mai lenta, de asemenea
amplitudinea este mai mica - se poate intalni in stenoza aortica . Ejectia sangelui se face cu
dificultate prin orificiul aortic stenozat, cu intarziere fata de primul zgomot cardiac S1 ( intarziat-
tardus) ,unda de puls ajunge mai tarziu in periferie fata de normal, si mai slab fata de normal (parvus
) Amplitudine redusa
− Ascensiune lenta
− Varf tardiv in sistola

87. Definiti ce modificari apar in auscultatia stenozei de aorta?

− Suflu holosistolic , crescendo-descrescendo
− Iradiaza pe carotide
− Are caracter aspru
− Se ausculta cu DIAFRAGMUL stetoscopului
 − Accentuat in EXPIR
− Zgomotul 1 – frecvent este diminuat
− Se poate percepe clic protosistolic daca valvele sunt suple (stenoza aortica reumatismala a adultului
tanar)
− Zgomotul 2
− Normal in stenoza aortica usoara
− Mult diminuat/absent in stenoza severa (calcificari importante valvulare)
− Dedublat la baza cordului = stenoza severa – prin alungirea timpului de ejectie (inchiderea
tardiva a valvelor aortice)
− Zgomotul 4 = galop presistolic
− Generat de sistola atriala la sfarsitul umplerii ventriculare, la un ventricul stg cu complianta
redusa.
− ATENTIE!!! Z4 este absent in fibrilatia atriala

88. Descrieti modificarile radiologice care apar in stenoza aortica.

− Cord normal (initial)
− Dilatarea aortei ascendente (deasupra stenozei) VS hipertrofiat, alungirea arcului mediastinal stg
inferior, cu bombarea acestuia
− Usoara cardiomegalie
− Rx de profil – calcificari la nivelul valvelor aortice

89. Enumerati cauze de insuficienta aortica.

− De cauza valvulara
− Degenerativa ( calcificari valvulare)
− Reumatismala – fuziunea comisurilor si retractia valvelor
− Congenitala – bicuspidia aortica
− Mai rare-anomalii congenitale, boli autoimune si inflamatorii (LES, artrita reumatoida,
spondilita anchilozanta, boala Takayasu, boala Crohn)
− Prin dilatarea inelului aortic si a aortei ascendente (nevalvulara- -modificari degenerative
− la varstnici
− in HTA
− disectia de aorta
− sdr Marfan
− aortita sifilitica
− spondilita anchilozanta
− artrita psoriazica
− artrita reactiva
− arterita cu celule gigante
− unele droguri anorexigene

90. Descrieti sindromul Marfan.

− Sindrom Mafan – statura gigantica, laxitatea tegumentelor, hierlaxitate articulara, insuficienta
aortica, arahnodactilie (degete alungite), membre alungite, deformari ale coloanei vetrbrale -
scolioza, anevrism de aorta ascendenta,platfus, subluxatie de cristalin

91. Descrieti socul apexian in insuficienta si stenoza aortica.

− soc apexian amplu
− hiperdinamic (“en dome”) intins pe o suprafata mare (difuz)

92. Descrieti pulsul periferic la pacientii cu insuficienta aortica.

− Puls periferic = 2 tipuri
− Celer et altus = Corrigan (waterhammer)
− Puls bisferiens
 − Panta ascendenta dicrota- ascensiune rapida, puternica, urmata de
− Panta descendenta in mod rapid, fara incizura dicrota = reflecta rezistenta vasculara sistemica
scazuta. Volum mare de sange ejectat= stimulare baroreceptori = vasodilatatie periferica
− Ascensiunea rapida, ampla – a volumului de sange crescut
− Revenirea rapida - prin regurgitarea rapida a unei parti din volumul ejectat de VS

93. Descrieti auscultatia in insuficienta aortica.

− Auscultatie
− Caracteristic – suflul diastolic aspirativ
− Intensitate maxima spatiul III parasternal stg (RA de cauza valvulara) – focarul lui Erb
− Parasternal drept – cand avem cauza RA dilatarea aortei ascendente
− Timbu dulce, aspirativ, cu maximum de intensitate la inceputul diastolei si descreste progresiv spre
sfarsitul diastolei
− Incepe imediat dupa zgomotul 2 A2

94. Descrieti pozitia in care se ausculta cel mai bine suflul de insuficienta aortica.
− Auscultatie- pacient in pozitia sezand, usor aplecat inainte, in expir profund

95. Definiti uruitura diastolica Austin-Flint. In ce afectiune apare aceasta?

− Uruitura diastolica AUSTIN-FLINT
− Fluxul de sange anterograd la valva mitrala inchisa partial da acest suflu = tele diastolic, apical, de
frecventa joasa
− Indica regurgitare aortica severa
− Apare cand valva mitrala se inchide mai devreme, prematur, cand presiunea diastolica ventriculara
creste rapid datorita refluxului aortic sever

96. Ce simptome prezinta pacientul cu stenoza tricuspidiana?

− Fatigabilitate, Anorexie , Disconfort la nivelul gatului (din cauza pulsatiilor vv jugulare, Tegumente
reci, Disconfort in hipocondrul drept (hepatomegalie de staza)

97. Descrieti inspectia pacientului cu stenoza tricuspidiana.

− Ascita
− Edeme periferice
− Cresterea PVC
− Wasting
− Hepatomegalie
− Tegumente reci

98. Descrieti auscultatia in stenoza tricuspidiana.

− Uruitura diastolica proto sau medio – diastolica
− Clacment de deschidere
− Accentuata in inspir profud (manevra Rivero-Carvalho)
− In spatiile V-VI IC parasternal stg
− Manevra face DD cu uruitura mitrala care diminueaza in inspir
− Tabloul clinic poate fi dat si de obstructii tricuspidiene non-valvulare: tumori, vegetatii endocarditice,
trombi din AD care patrund si in orificiul tricuspidian

99. Enumerati simptomele posibile in insuficienta tricuspidiana.

− Dureri abdominale
− Dispnee
− Ortopnee
− Fatigabilitate
− Edeme
− Ascita
 − Greata
− Anorexie

100. Descrieti inspectia pacientului cu insuficienta tricuspidiana.

− Exista o unda de presiune sistolica ce se transmite in circulatia venoasa sistemica = exista o unda de
puls venos sistolic, cel mai evident la jugulare, uneori si la vv periferice
− Puls sistolic hepatic = expansiunea sistolica a ficatului, la instalarea cirozei hepatice (ciroza hepatica
de cauza cardiaca)
− Icter= in leziuni avansate, care dau ciroza hepatica cardiaca
− Impuls cardiac retractil (in timpul sistolei exista o retractie cardiaca)

101. Definiti semnul si manevra Harzer.

− Semn Harzer: soc apexian vizibil la nivelul epigastrului dat de hipertrofia de VD in insuficienta
tricuspidiana
− Manevra Harzer: Pacient in decubit dorsal
− Inspira profund
− Medicul- mana in hipogastru- simte bataile cardiace ale VD (semn prezent in orice forma de
hipertrofie de VD)

102. Definiti manevra Rivero-Carvalho.

− Suflul accentuat in inspir la pacientii cu insuficienta tricuspidiana = manevra Rivero-Carvalho

103. Descrieti suflul din insuficienta tricuspidiana.

− Suflu holosistolic parasternal stg in spatiile ic V si VI ,Suflul accentuat in inspir = manevra Rivero-
Carvalho ,

104. Enumerati cauze de pericardita acuta si cronica.

− Idiopatică (nespecifică)
− Infecții virale:virus Coxsackie A,virus CoxsackieB,ecovirus,adenovirus,virusul parotiditei
epidemice,mononucleoza infectioasa ,varicela,hepatitaB, HIV
− Tuberculoza
− Infectii bacteriene acute:pneumococ,stafilococ,septicemie cu gram-negativi,Neisseria
meningitidis,tularemia.
− Infectii fungice:histoplasmoza, candida, blatomicoza.
− Alte infectii:toxoplasmoza,amebiaza,mycopasma,Nocardia,boala Lyme.
− Infarct miocardic acut. (sindrom DRESSLER)
− Uremia:uremia netratata, sau si in asociere cu hemodializa
− Afectiuni neoplazice(paraneoplazice): canCER rpulmonar, cancer de sin, leucemia, limfomul, boala
Hodgkin.
− Radiatii
− Boli autoimune:reumatismarticular acut, lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida,
sclerodermia, boala de tesut conjunctiv mixta, granulomatoza Wegener, poliartrita nodoasa
− Alte afectiuniuni inflamatorii:sarcoidoza, amiloidoza, bolii inflamatorii ale intestinului, arterita
temporala, boala Whipple
− Droguri(medicamente) :hidralazina, procainamida, fenitoina, isoniazida, fenilbutazonapenicilina.
− Post-traumatica: dupa resuscitare, dupa pericardiotomie (chirurgie cardiaca), alte traumatisme
− Afectiuni endocrinologice- mixedem, sdr de hiperstimulare ovariana

105. Descrieti frecatura pericardica – componentele ei, si manevra In care se

ausculta cel mai bine.
− Zgomot superficial rugos, aspru
− Se aude in mezosistola, mezodiastola
− Poate fi variabil cu sediul, cu pozitia bolnavului
 − Se accentuiaza la compresie cu stetoscopul
− Se aude pe toata aria cordului, nu la un anumit focar
− Se aude mai bine cu pacientul in sezut, cu toracele aplecat inainte
− 3 componente:
− In sistola ventriculara – mezosistolic
− In timpul diastolei ventriculare – mezodiastolic
− In timpul sistolei atriale - telediastolic

106. Caracterizati durerea din pericardite.

107. Descrieti “semnul pernei” sau “rugaciunea mahomedana” si spuneti in ce

afectiuni apare aceasta.
− Pozitia sezand, sau cu toracele aplecat inainte, sau cu trunchiul flectat anterior si genunchii flectati
spre torace.

108. Descrieti cordul “bovin”. In ce afectiune apare acesta?

− Este o configuratie particulara a cordului, apare in insuficienta tricuspidiana, este situatia cu cea mai
marita silueta cardiaca radiologic, cu bombarea tuturor arcurilor mediastinale si stergerea lor,
arcurile inferioare drept si stang fiind cele mai largite, nerespectarea lor, cordul capatand o forma
rotunjita.

109. Descrieti cordul “in carafa” si spuneti in ce afectiune apare.

− Apare in pericarditele acute si cronice, marirea globala a siluetei cardiace de forma triughiulara
− evidentiereea conturului inimii in conturul pericardic
− lipsa pulsatiilor marginilor cardiace la kimografie (radioscopie- in timp real

110. Definiti tamponada cardiaca si enumerati cauze de aparitie.

− Enumerati componentele din TRIADA BECK. In ce afectiune apare aceasta?
− Apare in tamponada cardiaca.
 − Creşterea presiunii venoase sistemice – vv jugulare externe turgide, cresterea PVC
− Hipotensiune
− Asurzirea zgomotelor cardiace ( TRIADA BECK)

111. Enumerati stadiile pericarditei pe EKG.

− Stadiul I: supradenivelare concavă a segmentului ST în anterior şi inferior; deviaţii ale segmentului PR
în opoziţie cu polaritatea undei P Stadiul II timpuriu: revenirea supradenivelării ST la linia izoelectrică,
PR deviat
− Stadiul II tardiv: undele T se aplatizează şi se inversează progresiv Stadiul III: unde T inversate
generalizate
− Stadiul IV: revenirea la starea prepericardită

112. Enumerati semnele clinice din sindromul de pericardita cronica constrictiva.

− Casexie
− Puls paradoxal
− TA scazuta
− Presiunea venoasa centrala ↑
− Semn Kussmaul prezent
− Socul apexian nu se palpeaza
− Zgomote cardiace asurzite, zgomot3 precoce
− Hepatomegalie (de staza), splenomegalie
− Edeme periferice

113. Diagnostic diferential (cauze) de febra la pacientul cardiac.

114. Enumerati semnele vitale.

− Alura Ventriculara
− Tensiunea Arteriala
− Frecventa respiratorie
− Temperatura
− +/- SpO2

115. Ce inseamna “deficitul de puls” si in ce situatie apare acesta?

− Asincronism intre pulsul periferic si cel central, apare in fibrilatie atriala, la pacienti cu pacemaker, la
pacienti cu batai ventriculare ectopice.

116. Descrieti pulsul paradoxal Kussmaul.

− apare datorita faptului ca se accentueaza un fenomen fiziologic. In mod normal presiunea arteriala
scade in inspir, fata de expir cu aproximativ 10mmHg. Acest fapt se intampla pentru ca inspirul creste
 umplerea ventriculului drept care duce la o scadere a umplerii ventriculului stang si deci a debitului
cardiac, implicit a tensiunii arteriale.
− Pulsul paradoxal consta in faptul ca, in unele afectiuni, in inspir pulsul poate sa dispara.
− Pulsul paradoxal se poate intalni in: tamponada cardiaca, obezitatea extrema, pericardita
constrictiva, obstructia bronsica severa, criza severa de Astm Bronsic –status astmaticus (indiciu de
gravitate!!!), trombembolismul pulmonar.

117. Enumerati caracterele principale ale pulsului?

− Frecvenţa se apreciază numărând pulsaţiile timp de un minut- este egală cu frecvenţa contracţiilor
cardiace, fiind cuprinsă între 60-100/min.
− Creşterea frecvenţei se numeşte tahicardie (puls frequentus), iar scăderea,bradicardie (puls
rarus).
− Ritmul, regularitatea - intervalul dintre două pulsaţii succesive; un interval constant caracterizează
un puls regulat (puls regularis) sau ritmic, iar modificarea intervalului caracterizează un puls
neregulat (puls iregularis) sau aritmic.
− Aritmia poate fiintermitentă când pe un fond de ritm regulat intervin unele neregularităţi
izolate(exemplu extrasistole), sau absolută (exemplu fibrilaţia atrială).
− Viteza indică rapiditatea cu care apare şi dispare unda pulsatilă arterială.
− Pulsulceler este considerat atunci când unda pulsatilă apare şi dispare cu rapiditate.
− Pulsultardus este un puls care se palpează un timp mai îndelungat, deoarece distensiaarterei
se face cu întârziere.
− Amplitudinea se referă la mărimea undei de puls.
− Se distinge astfel un puls amplu(puls magnus), care izbeşte cu forţă degetul şi un puls mic (puls
parvus), slabperceptibil.
− Tensiunea (viteza de asecensiune)se apreciază după forţa necesară pentru a comprima artera şi a
obţinedispariţia pulsului.
− Din acest punct de vedere se distinge un puls dur (puls durus), greu comprimabil şi un puls
moale (puls mollis), uşor depresibil.
− Forma undei pulsatile

118. Ce este indicele glezna-brat si care sunt valorile normale?

− Test paraclinic neivaziv folosit pentru a diagnostica boala arteriala periferica (arteriopatia periferica).
Compara TA la nivelul piciorului cu TA la nivelul bratului – pentru a vedea daca exista o perfuzie
scazuta in membrele inferioare.
− Normal = mai mare sau egal cu 1.0 (intre 0.90 to 1.30).
− Valoarea <0.5 – indicatie de amputatie

119. Ce este testul de reumplere capilara, cum se face si ce semnifica acesta?

− Test clinic non-invaziv care reprezinta timpul necesar pana cand culoarea revine in patul unghial al
unui deget dupa aplicarea unei presiuni moderate, care cauzeaza albirea initiala a acestuia.
− Normal < 3 secunde

120. Descrieti testul Allen si aratati in ce situatii poate fi patologic.

− Test clinic efectuat pentru evaluarea fluxului arterial la nivelul mainii (circulatia patenta). Evalueaza
patenta A Ulnare inainte de manevra Invazive pe A Radiala cum ar fi:
− recoltarea EAB arterial (gazometria arteriala)
− Efectuarea coronarografiei trans-radiale
− Efectuarea chirurgiei de by-pass
− Monitorizarea invaziva a TA
− Efectuare
− Se comprima Aa Radiala si Ulnara cu policele medicului, cu pumnul strans al pacientului sau
paicentul tine bratul ridicat – 30 secunde
− Dupa cele 30 secunde, pacientul intinde pumnul – se remarca coloratia palida a tegumentelor
 − Se decomprima A Ulnara- tegumentele sunt palide
− Dupa 3 – 5 secunde, palma se recoloreaza la normal = test Allen negativ = circulatie colaterala
buna (arcada palmara are dubla origine- A Radiala si A Ulnara) .
− Patologic- arcada palmara nu are dubla origine, deci nu se efectueaza manevrele
invazive vasculare.

121. Ce este testul Rumpell-Leede si ce semnificatie are acesta?

− Test clinic efectuat pentru a evalua fragilitatea capilara. Se aplica presiune cu manseta
tensiometrului pe antebrat, presiunea din manseta tensiometrului fiind intre TAS si TAD, se mentine
compresia timp de 10 minute. Dupa dezumflare, se numara petesiile dintr-o zona de 2 cm patrati.
Normal < 15 petesii, peste 15 petesii = fragilitate capilara, din cauza tulubrarilor de functie
plachetara, diateze hemoragice, trombocitopenie, febra Dengue.

122. Descrieti testul Brodie-Trendelenburg si ce evalueaza acesta.

− Test clinic ce evalueaza patenta circulatiei venoase a membrelor inferioare, respectiv circulatia prin
ramurile perforante care fec legatura intre sistemul venos central si cel superficial. Pacientul in
pozitie supina ridica membrele inf pentru a goli patul venos, apoi se aplica garou, pacientul se ridica
in clinostatism. Daca venele perforante sunt incompetente, venele se vor umple de jos in sus, daca
sunt competente, se vor umple la scoaterea garoului de sus in jos. Se repeta la nivele diferite pentru
a decela venele incompente.

123. Enumerati cauze de presiune venoasa centrala crescuta.

− Insuficienta ventriculara dreapta
− Stenoza sau regurgitare tricuspidiana
− Revarsat pericardic (pericardita) sau pericardita constrictiva
− Obstructie de V Cava Superioara
− Hiperhidratare (retentie de lichide)
− Circulatie hiperdinamica

124. Ce este circulatia colaterala Cavo-cava si ce semnificatie are.

− Circulatia colaterala cavocava – retea venoasa vizibila pe flancuri, care se contiuna pe hipocondrii si
baza toracelui anterior = obstructia V Cave Superioare in mediastin sau V Cave Inferioare
intraabdominla

125. Descrieti circulatia colaterala porto-cava periombilicala (“capul de meduza”).

− Porto-cava- periombilicala, centrifug de la ombilic (“cap de meduza”) in ciroza hepatica sau obstructii
ale V Porte
126. Ce semnificatie are circulatia colaterala inghinocrurala?
− Inghinocrurala – in obstructiile iliofemurale = o retea venoasa pe radacina coapsei

127. Ce semnificatie are circulatia colaterala brahio-toracica? Descrieti aceste

modificari.
− Circulatia colaterala brahiotoracica – pe articulatia scapulo-humerala pe Mm Deltoid si M Pectoral.
Cand e unilaterala-compresie/obstructie a trunchiului venos brahiocefalic sau axilar, Cand e
bilaterala – obstructia V Cave Superioare

128. Factori de risc cardiovascular neinfluentabili

− Vârsta
− risc crescut peste 45 ani la bărbați
− risc crescut peste 55 ani la femei
− Sexul
− bărbații prezintă un risc cardiovascular mai mare decât femeile.
 − riscul cardiovascular pentru femei crește după menopauză, dar nu egalează riscul cardio-
vascular la bărbați
− Ereditatea
− copii cu părinți cu boli cardiovasculare au risc crescut pentru a dezvolta această patologie
− Afro-americanii sunt mai afectați de hipertensiune arterială decât europenii

129. Factori de risc cardiovascular influentabili

− Hipertensiune arterială
− Valori crescute ale tensiunii arteriale necontrolate terapeutic perioadă îndelungată
− Hipertensiunea arterială malignă
− Hiperlipidemie
− Colesterol≥180mg/dl
− LDLcolesterol ≥100mg/dl
− Trigliceride ≥ 150mg/dl
− Diabet zaharat
− Diabetul zaharat necontrolat terapeutic crește riscul de bolicardiovasculare
− Chiar în cazul diabetului controlat crește riscul apariției bolilor cardiovasculare – 2/3 din
pacienții diabetici decedează în urma unor boli cardiace
− Fumat
− fumătorii au risc de 2-4x mai mare decât nefumătorii pentru a dezvolta boală cardiovascilară
− fumatul pasiv crește riscul bolilor ischemice
− Obezitate
− Sedentarism
− Activitatea fizică regulată și susținută – cel puțin 30 minute/zi scad riscul de boală
cardiovasculară
− Factori noi de risc: fibrinogen, CRP, homocisteina, apolipoproteina B, stress, depresie
− utilitatea clinică în studiu

130. Factori de protectie cardiovasculari

− HDL colesterol
− ≥40mg/dl la bărbați
− ≥45mg/dl la femei
− Activitate fizică
− Cel puțin 30 minute de activitate fizică zilnic
− Estrogeni
− Femeile prezintă protecție față de bolile cardiovasculare comparativ cu bărbații
− Femeile la menopauză prezintă un risc 2x mai mare de boli cardiovasculare față de femeile de
vârstă fertilă

131. Factori de eroare in efectuarea EKG

− legați de pacient:
− Tremor muscular
− Mișcări respiratorii
− Obezitate
− Boli pulmonare cronice
− legați de operator:
− Plasare incorectă a electrozilor
− Pregătire insuficientă a tegumentului
− Dextrocardie

132. The five finger approach

− Evaluarea vasculară poate fi reprezentată prin - ″the five finger approach″ (Procter Hervey – 1964):
 − Police – anamneza
− Index – examen fizic
− Medius – electrocardiograma
− Inelarul – examenul radiologic
− Degetul mic – alte teste specifice de laborator

133. Anamneza in bolile cardiovasculare – istoricul bolii

− momentul debutului
− unii bolnavi neglijează momentele cu:
− ușoară durere precordială
− ușoară dificultate în respirație
− crampe musculare la nivelul gambelor
− majoritatea bolnavilor prezintă:
− momentele de decompensare
− durerile insuportabile
− claudicația intermitentă
− modul de apariție a bolii:
− Lent – durerea din angină, apare la efort
− Brusc – durerea din infarctul miocardic
− Insidios
− Insistăm asupra simptomelor subiective, precum:
− Dispnee
− Cianoză
− Palpitații
− Dureri precordiale
− Tuse, expectorație, hemoptizie
− Cefalee, amețeli
− Evoluția bolii
− Continuă
− Întreruptă
− Progresivă
− Regresivă
− Influențată de anumite tratamente

134. Anamneza in bolile cardiovasculare – antecedente personale patologice

− Bolile infecțioase ale copilăriei: scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate pot determina apariția în
timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite.
− Virozele , gripele pot da miocardite.
− Febra tifoidă, difteria pot da miocardite.
− Luesul determină la adulți apariția aortitelor, a insuficienței aortice, pericarditelor, simfize
pericardice.
− Hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare: BPCO, astm bronsic, TBC
pulmonar, adica cordul pulmonar cronic.
− Hipertiroidismul determină tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoză.
− Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei.
− Diabetul zaharat determină micro- și macroangiopatie diabetică, cu toate complicațiile lor,
ateroscleroză, cardiopatie ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic).
− Bolile renale cronice (GNA si GNC, PNC) favorizează apariția HTA și a insuficienței cardiace stângi.
− Feocromocitomul este asociat cu HTA paroxistică.
− Obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică,
cordul pulmonar cronic, sindromul Pickwick.
 − Anemiile severe trenante pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent
HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice.
− Pacienții cu hemopatii maligne tratate cu citostatice pot face secundar tulburări de ritm, angină
pectorală, radioterapia pot induce pericardite constrictive.

135. Durerea toracica – diagnostic diferential

− Cauze cardiace: angina pectorala, IMA, disectia de aorta, pericardita, miocardita, prolaps de valva
mitrala
− Cauze pulmonare: pneumonie, pleurezie, pneumotorax, neoplazie, embolie pulmonara,
hipertensiune pulmonara
− Cauze infectioase: herpes zoster
− Cauze digestive: esofagita, reflux esofagian, ulcer gastric, boli ale vezicii biliare, pancreatita
− Cauze musculo-scheletale: costocondrita (sd Tietze), traumatisme, afectare discuri intervertebrale
− Cauze psihogene: anxietate, atac de panica, hiperventilatie

136. Durerea toracica de cauza cardiaca – tipuri

− Durerea coronariană
− Durerea pericardică
− Junghiul atrial
− Durerea din bolile aortei
− Durerea din hipertensiunea arterială pulmonară

137. Anamneza pacientului cu durere cardiaca

− Unde este localizată durerea?
− Unde iradiază (“merge”) durerea?
− De cât timp durează?
− Când a început durerea?
− Cum ați descrie durerea – arsură, presiune, constricție, junghi, zdrobire, înțepătură, surdă, ascuțită?
− Cât de des apare durerea?
− În ce condiții apare durerea – stress, după masă, la efort, în repaus?
− Se asociază alte simptome cu durerea cardiacă – palpitații, greață, tuse, febră?

138. Caractereristici durere coronariana

− Localizarea
− tipică – regiune precordială (1/3 medie, superioară sau inferioară a sternului)
− indicat de bolnav cu toată palma aplicată pe regiunea sternală (nu cu degetul)
− atipică – epigastru, mandibulă, ceafă, hemitorace drept
− Iradierea
− tipică (clasică) – în umăr și membrul superior stâng pe marginea cubitală pânăîn ultimele 2
degete (degetele 4 și 5) – “mâna de violonist”
− atipică
− ambele membre superioare
− gâtul
− regiunea mandibulară
− porțiunea posterioară a toracelui
− dureri amputate – durere prezentă numai în sediile de iradiere
− Intensitate – variabilă (după gradul de percepție psihicăși de forma clinică) – absentă (diabet zaharat)
– forme intense (IMA).
− Durata – variabilă:
− 1-15 min (medie 3-5 min) – Angina pectorală
− 15 – 30 min – Angor instabil
− >30 min în IMA
 − Frecvența
− rară – angina stabilă
− frecventă – angorul instabil
− Condiții de apariție
− efort (AP de efort, IMA)
− repaus sau în cursul noptii (angina spontană sau IMA)
− alte circumstanțe declanșatorii: expunere la frig, fumat, stres, act sexual, etc.
− Condiții de dispariție
− repaus (pozitia “privitorilor de vitrine”) sau nitroglicerina (1-2 comprimate) – angorul stabil
− cedează greu la ingestia de nitroglicerină – angorul instabil
− nu cedează la repaus și la ingestia de nitroglicerină – infarctul miocardic acut
− Simptome de acompaniament
− Anxietate (frica de moarte)
− Dispnee inspiratorie
− Transpirații
− Amețeli

139. Durerea pericardica – caracteristici

− Localizare: retrosternal și precordial stânga
− Iradiere: tipic – în sus (gât, fose supraclaviculare, umeri, marginea liberă a trapezului, brațe)
− Caracter:
− arsură, presiune difuză, surdă
− mai intensă, ascuțităîn formele de pericardită uscată
− Intensitate:
− simplă jenă – pericardită lichidiană ușoară-medie
− mare - în formele de pericardită uscată, cantitate mare de lichid
− Durată: - durere permanenta – ore – zile in functie de acumularea lichidului pericardic
− Condiții de apariție:accentuată de hiperpnee, tuse, deglutiție și miscările toracelui/ diminuată de
aplecarea corpului înainte (semnul pernei sau semnul rugăciunii mahomedane), la tratamentul cu
antiinflamatoare nesteroidiene și steroide.

140. Junghiul atrial – mecanism de producere, localizare, caracter, durata

− Mecanism de producere: - în stenoza mitrală – îngustare orificiu mitral – hipertrofie AS
− Localizare: interscapulovertebral stang - “point de côté auriculaire“ (Vaquez)
− Caracter: intensitate scăzută, provocată de efort, percuția interscapulovertebrală
− Durată: cedează la instalarea insuficienței cardiace

141. Scala dispneei

− 1. dispnee la mers în pas alert pe teren plat sau la urcatul unei pante uşoare
− 2. dispneea îl determină să meargă mai încet decât persoanele de aceiaşi vârstă (pe teren plat) sau îl
obligă să se oprească şi să se odihnească în timpul mersului în ritmul propriu
− 3. Dispneea îl determină să se oprească după câteva minute de mers pe teren plat
− 4. Dispneea îl împiedică să iasă din casă, apare la eforturi casnice minime (ex: la îmbrăcat)

142. Anamneza la pacientul cu dispnee

− De cât timp a apărut respirația grea?
− Respirația grea apare dintr-o dată sau progresiv?
− Vă treziți vreodată noaptea cu senzație de sufocare?
− Pe câte perne dormiți noaptea?
− Ce distanță puteți merge înainte să înceapă dispneea?
− Ați observat umflarea picioarelor asociată cu dispneea?
− Aveți durere în piept asociată cu dispneea?
143. Dispneea cardiaca de efort – mecanism de producere, semne si simptome
− se întâlnește:
− la indivizii normali în condițiile unui efort mare
− în afecțiuni ale aparatului respirator
− anemii
− la nevrotici
− este mixtă(inspiratorie și expiratorie)
− se asociază cu tahipnee, tuse seacă, cianoză, hemoptizii sau spute rozate
− caracter progresiv, apare la eforturi mari apoi din ce în ce mai mici (bine tolerate anterior),
− se ameliorează sau dispare după încetarea efortului,
− obiectiv raluri subcrepitante bazale la efort – prin stază pulmonară.

144. Ortopneea – mecanism de producere, examen fizic

− Dispnee care se produce în clinostatism și obligă pacientul să adopte o poziție ridicată.
− Se instalează insidios: la început pacientul doarme într-o poziție ridicată ortostatism:
− Toracele este degajat
− Diafragmul este coborât
− Întoarcerea venoasă se face mai greu
− Aspirația toraco-pleuro-pulmonară se face mai anevoios
− Staza se deplasează în teritoriile declive
− Examen fizic:
− Dispnee inspiratorie
− Dureri precordiale cu caracter anginos
− Polipnee
− Cianoză
− Hipersudorație
− Durata – câteva minute, ameliorată la ridicarea în poziție verticală.

145. Edemul pulmonar acut – tablou clinic, examen obiectiv

− Tablou clinic
− Dispnee paroxistică cu debut nocturn cu ortopnee de tip inspirator cu tahipnee cu zgomot cu
aspect bolborosit determinată de inundația alveolelor pulmonare.
− Tusea inițial seacă, apoi cu expectorație spumoasă, rozată, fluidă și abundentă
− Stimulare simpatică cu anxietate, transpirații abundente și reci, tahicardie, aritmii,
vasoconstricție cutanată cu paloare
− Examen obiectiv
− Cianoză intensă (schimburi gazoase ineficiente),progresivă --> paloare.
− Examenul toracelui: matitate bazala si raluri crepitante si subcrepitante care urca progresiv
spre varfurile plamanilor pe masura ce se realizeaza inundatia alveolara pulmonara, raluri
bronsice romflante si sibilante (edem perete bronsic, hipersecretie de mucus, bronhospasm)
− Examenul cordului: semne de IVS (cord mare si galop VS) si semnele cardiopatiei (HTA
paroxistica, tulburari de ritm).

146. Diagnostic diferential astm bronsic- astm cardiac

Clinic Astm cardiac Astm bronsic

Paroxistică, inspiratorie Paroxistică, expiratorie

Dispnee
Zgomotoasă, forțată

Solicitarea cordului Creșterea reactivității bronșice

Condiții de aparitie
(boli cardiace) (atopie/manifestări alergie)
 Durata dispneei Minute Ore

Productivă, mucoasă/
Tuse Seacă
mucopurulentă

Wheezing, raluri bronșice, ronchus

Raluri pulmonare Sibilante, subcrepitante
bronșic

Poziția bolnavului Ortopnee Poziție antidispneică

Vârsta Copilărie/ vârsta tânără Înaintată

147. Sindroame de ischemie miocardica – clasificarea Societatii Internationale de

Cardiologie
− Boală coronariană cronică
− Angina pectorală stabilă
− Alte forme ale bolii coronariene ischemice
− Sindroame coronariene acute
− Angina pectorală instabilă
− Infarctul miocardic acut fără supradenivelare de segment SR
− Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST

148. Sindroame de ischemie miocardica – factori determinanti

− Ateroscleroza coronariană
− Cauze nonaterosclerotice
− Anomalii ale circulației coronariene
− Anevrisme coronare
− Embolii coronare
− Disecția coronară
− Spasm coronar
− Vasculită coronară
− Ocluzie ostiu coronar

149. Definiti sindromul metabolic

− Obezitate abdominală (Circ. F>88cm, B >102 cm)
− Trigliceride >150 mg/dL
− HDL colesterol<40mg/dL la B şi <50mg/dL la F
− TA >/=130/85mmHg
− Glicemia a jeun >/=110mg/dL

150. Mecanisme fiziopatologice ale ischemiei miocardice

− Ischemia miocardică apare atunci când aportul de sânge oxigenat la miocard este insuficient faţă de
nevoile sale.
− Ischemia poate fi consecinţă a:
− 1. Creşterii nevoii de oxigen (efort) la care debitul coronarian nu face faţă, nu poate creşte
datorită stenozei semnificative (> 75%) a unei sau mai multor artere coronare epicardice.
− 2. Scăderii bruşte a aportului de oxigen prin descreşterea bruscă a fluxului coronarian prin
vasoconstrcţie (spasmul arterelor coronare), sau tromboză parţială.

151. Consecintele ischemiei miocardice

− Consecinţe metabolice:
 − Hipoxie
− Acidoză
− Alterare pompe transmembranare
− Modificări ale potențialelor membranare
− Acumulare locală de catecolamine
− Consecințe mecanice:
− Tulburări de relaxare
− Modificări de contractilitate
− Hipokinezie
− Akinezie
− Diskinezie
− Consecinţe electrofiziologice (modificări EKG):
− Modificări de fază terminală (segement ST, undă T) în teritoriile afectate de ischemie
− Tulburări de ritm
− Tulburări de conducere
− Consecințe clinice:
− Durere anginoasă (plex cardiac C7-T12 stimulat de acidoza locală și kininele eliberate+ zone de
iradiere)
− Pot să lipsească – infarct indolor în diabetul zaharat!!!

152. Definiti miocardul hibernant

− Adaptare a funcției miocardului la ischemia cronică
− Miocard viabil care se adaptează condițiilor bazale de flux redus
− Restabilirea fluxului normal --› recuperarea funcției contractile ventriculare (săptămâni- luni)

153. Caractere durere anginoasa atipica

− Sediu: mamar stâng, epigastric, posterior, interscapulovertebral, într-o zonă de iradiere.
− Iradiere: laterocervical, retromastoidian, în mandibulă, în vălul palatin, în amigdale, în epigastru.
− Caracter: strivire, arsură.
− Durata: prelungită.
− 10-15 minute: ? Angina instabilă
− 20-30minute: ? IMA
− Circumstanţe de dispariţie: nitrosensibilitatea poate lipsi la coronarienii vechi.
− Durerea anginoasă poate lipsi!

154. Angina pectorala stabila – Clasificarea Asociatiei Canadiene de Cardiologie

− Clasa funcţională I: activitatea fizică obişnuită nu produce angină. Apare la efort susţinut, prelungit.
− Clasa funcţională II: uşoară limitare a activităţii obişnuite. Ea apare la mers rapid în pantă, urcatul la
mai mult de 2 etaje de bloc, sau e declanşată de frig, vânt, stress emoţional.
− Clasa funcţională III: marcată limitare a activităţii fizice obişnuite. Urcatul a 1 sau 2 etaje cauzează
durere.
− Clasa funcţională IV: imposibil de a presta o activitate fizică fără durere, care poate surveni chiar în
repaus.

155. Angina pectorala stabila – examen fizic

− Examenul general
− normal
− semne de hiperlipoproteinemie: xantelasmă, xantoame, inel cornean.
− Examenul cardio-vascular
− semne de afectare vasculară:
− tensiune arterială la ambele braţe
− palparea şi asculaţia traiectelor vasculare
 − examen abdominal şi general
− ascultaţia cardiacă în timpul crizei dureroase
− suflu sistolic tranzitor;
− galop (zgomotul III, IV)
− tulburări de ritm

156. Angina pectorala stabila – modificari EKG

EKG de repaus sau în timpul crizei dureroase
− normală la 1/3 din bolnavi în afara episodului dureros
− anormală:
− Modificări specifice de repolarizare:
− Leziune subepicardică – unde T negative, ample, simetrice în mai multe derivații
− Leziune subendocardică – subdenivelare orizontală sau descendentă a ST, unde T negative sau
difazice
− Alungire interval QT
− Nespecifice
− BRD, BRS
− Hemiblocuri stângi anterior, posterior
− Tulburări de ritm atriale, ventriculare
EKG de efort
− Indicații:
− – pacient cu durere anginoasă şi EKG de repaus normal.
− – durere tipică, fără modificări ST.
− Criterii de pozitivitate:
− durere anginoasă şi subdenivelare/supradenivelare ST 1mm, cu durata >0,08 secunde
(orizontal sau descendent)
− Excepție: supradenivelare ST 1mm în AVR --› angina Printzmetal
− O probă de efort negativă nu este interpretabilă dacă nu s– a atins frecvenţa maximă
teoretică sau cel puţin 90% din frecvenţa maximă teoretică (220-vârsta).

157. Angina pectorala stabila – complicatii

− Angina instabilă.
− Infarctul miocardic – studiul Framingham: 1/4 din anginoşi fac infarct miocardic în următorii 5 ani.
− Moarte subită.
− Insuficienţa cardiacă.

158. Clasificare sindroame coronariene acute

− Fara supradenivelare de segment ST: angina instabila, IMA nonQ
− Cu supradenivelare de segment ST: IMA nonQ (markeri cardiaci serici cardiaci pozitivi), IMA Q (cu
markeri serici cardiaci pozitivi)

159. Angina pectorala instabila – definitie, forme clinice

− Definiție: cea mai frecventă formă de sindrom coronarian acut, cu modificări evolutive EKG de fază
terminală (ST+T), dar fără undă Q și creștere enzimatică specifică.
− Forme clinice:
− Angina de repaus, cu dureri prelungită (peste 20 minute)
− Angina pectorală cu debut recent (cel puțin CCS III)
− Angina pectorală agravată, cu crize mai frecvente și prag mai scăzut (clasa CCS I până la CCS III).

160. Angina pectorala stabila – factori precipitanti

− Hipercoagulabilitatea
− Spasm coronarian
− Descărcare catecoalminergică
 − Vasoconstricție
− TA crescută
− Variația circadiană
− Stressul fizic și psihic
− Fumatul
− Consumul de alcool și cafea
− Activitatea sexuală

161. Angina pectorala instabila – semne si simptome

− Sediu: retrosternal sau precordial;
− Iradiere: în umărul stâng, braț stâng, pe fața cubitală a ultimelor 2-3 degete.
− Caracter: durere transfixiantă
− Fenomene de însoţire: tahicardie, creștere tensională, transpirații profuze, paloare, cianoză
− Circumstanţe de apariţie: în repaus
− Durată: peste 20 minute dacă nu se intervine medicamentos
− Circumstanţe de dispariţie – administrarea de Nitroglicerină.
− Examen fizic:
− Normal
− semne de IVS:
− Galop de ventricul stîng
− Raluri pulmonare de stază
− Hipotensiune arterială

162. Markeri serici in angina instabila

− CK-MB-
− avantaje: ieftina, rapida, acuratete a determinarii
− Dezavantaje: nespecifica, creste si in afectarile musculare, sensibilitate scăzută în infarctul sub
6H sau peste 36h după instalarea simptomatologiei sau pentru afectările miocardice minore
− Mioglobina:
− avantaje: sensibilitate inalta, utila in detectia precoce a IMA, detectia reperfuziei
− Dezavantaje: nespecifica, revine rapid la normal
− Troponinele:
− avantaje: rol in stratificare, sensibilitate inalta, detectare IM pana la 2 saptamani de la
infarctare, detectia reperfuziei
− Dezavantaje: sensibilitate scazuta in fazele precoce ale IMA ( pt mai putin de 2h), abilitate
limitata de a detecta reinfarctizarile,
− Markerii cardiaci de necroza pot transa diagnosticul între angina instabilă și infarctul miocardic acut
fără supradenivelare de ST. In IMA fara supradenivelare de ST cresterea enzimelor si a troponinelor
cardiace este similara cu cea din IMA cu supradenivelare de ST. In angina instabila apar cresteri ale
CK-MB, CK, AST fara a depasi 2x N. Troponinele cardiace T si I nu se gasesc in mod normal in sangele
indivizilor sanatosi. Ele cresc si in angina instabila unde sunt considerati markeri de prognstic negativ.

163. Angina Prinzmetal – semne si simptome

− Sediu: retrosternal sau precordial;
− Iradiere: în umărul stâng, braț stâng, pe fața cubitală a ultimelor 2-3 degete.
− Caracter: mai puternică decât angina stabilă
− Fenomene de însoţire: aritmii generatoare de sincopă
− Circumstanţe de apariţie: în repaus, în a doua parte a nopții, aproximativ la aceeași oră
− Durată: mai mare decât angina stabilă (5-30 minute)
− Circumstanţe de dispariţie – administrarea de Nitroglicerină.
164. Infarctul miocardic acut – definitie
− Existența a cel puțin două dintre următoarele criterii:
− Simptome sugestive (durere coronariană)
− Creșterea nivelului enzimelor de necroză miocardică de 2x normalul
− Modificări EKG specifice:
− Supradenivelare ST nou apărută de la punctul J în două sau mai multe derivații
adiacente ≥2mm în precordiale și 1 mm în derivațiile membrelor
− BRS nou instalat
− Undă Q sau unde QR în V1-V3 sau undă Q anormală în DI, DII, aVL sau V4-V6 de cel
puțin 1mm amplitudine
− Subdenivelare de ST
− Modificări de undă T
− Modificări anatomo-patologice de necroză miocardică

165. Mecanisme compensatorii in infarctul miocardic acut

− Creșterea tonusului simpatic/parasimpatic pentru restabilirea debitului cardiac
− Eliberare de catecolamine în exces prin activarea axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian
− Creșterea presiunii venoase pulmonare
− Hipoperfuzie cerebrală
− Retenție hidrosalina (activare SRAA)

166. Infarctul miocardic acut – debutul

− în circumstanțe tipice pentru un bolnav coronarian, matinal, în perioada circadiană de maximă
hipercatecolaminemie
− Condiții de producere:
− Efort fizic susținut
− Stress emoțional puternic
− Intervenții chirurgicale
− Explorări invazive
− Afecțiuni severe, acute, mai ales la vâstnici
− Alte forme de debut:
− Insuficiența cardiacă congestivă (de novo/agravarea uneia prexistente)
− Angina pectorală stabilă
− Durere cu localizare atipică
− Manifestări asemănătoare cu AVC
− Teamă și nervozitate
− Manie sau psihoză subită
− Sincopă
− Slăbiciune intensă
− Epigastralgii
− Embolizare periferică

167. Infarctul miocardic acut – manifestari clinice

− Durerea:
− Intensitate mare, prelungită (10-12 ore)
− Nu răspunde la nitrați
− Fenomene de însoțire:agitație psiho-motorie, anxietate, paloare, transpirații, greață,
vărsături, dispnee, palpitații
− Dispneea:
− Intensitate mică/moderată cu polipnee- expresia hipercatecoaminemiei
− Intensitate mare – semn de IVS
− Variații ale TA:
 − Hipotensiune arterială – scăderea debitului cardiac
− Hipertensiunea arterială – temporară, la hiperreactivi cu hipercatecoalminemie
− Palpitații
− Tulburări digestive
− Astenie fizică marcată
− Febră/subfebrilitate
− Manifestări neurologice

168. Infarctul miocardic acut – clasele functionale Forrester

− Forrester I: compensate
− Forrester II: congestive pulmonara
− Forrester III: hipoperfuzie sistemica izolata
− Forrester IV: soc cardiogen

169. Infarctul miocardic acut – examen fizic

− Inspecție: stare generală alterată, pacient anxios, agitat, tegumente palide, transpirate
− Examen aparat cardiovascular:
− Socul apexian:
− deplasat : dilatări VS
− greu decelabil: șoc, tulburări de ritm, pericardită
− Matitatea cardiacă:
− În general în limite normale
− Mărită: IC vechi, pericardită peri-IM
− Zgomotele cardiace:
− În general asurzite
− Se auscultă Z IV
− Galop protodiastolic
− Sufluri cardiace: ischemia muschilor pilieri, rupturi de valve, sept, pereți
− Frecătura pericardică – în pericardita peri-IM, sindrom Dressler

170. Infarctul miocardic acut- modificari EKG + evolutie EKG

− Modificări elementare:
− Ischemie: unda T
− Leziune: segment ST
− Necroză: unda Q
− Tulburări de ritm și de conducere
− Evolutie:
− IMA periacut: primele 5-6h- fara modificari EKG
− IMA acut: 6-36 ore – supradenivelare segment ST
− IMA subacut: 7 – 10 zile – modificari unda Q patologica, segment ST, unda T
− IM vechi:luni - modificari unda Q patologica, segment ST, unda T

171. Localizarea topografica a infarctului miocardic acut

− Perete inferior: II, III and aVF
− Sept: V1 and V2
− Anteroseptal: V1, V2, V3 și uneori V4
− Anterior: V3, V4 și uneori V2
− Apical: V3, V4 sau ambele
− Lateral: I, aVL, V5 și V6
− Anterior extins: I, aVL și V1
172. Complicatiile infarctului miocardic acut
− Embolism
− Insuficienta cardiaca congestiva
− Soc cardiogen
− Tamponada cardiaca
− Aritmii
− Pericardite
− Moarte subita cardiaca
Semiologia gastro-enterologică – Dr. Monica Purcărea
173. Cauze care produc disfagie orala si faringiana de tip mecanic- enumerare
− parietale-4pct
− ingustare intrinseca-3pct
− compresie extrinseca 3pct

174. Cauze care produc disfagie orala si faringiana motorie- enumerare

− cortex cerebral/trunchi cerebral suprabulbar-2,5pct
− nervi cranieni (V,VII,IX,X,XII)2,5pct
− neuromusculare 2,5pct
− musculare 2,5pct

175. Investigatii necesare pentru dg disfagiei orale si faringiene

− videoradioscopie 5pct
− manometrie 5pct

176. Cauze care produc disfagia esofagiana mecanica- enumerare

− parietale 4pct
− ingustare intrinseca 3pct
− compresie extrinseca 3pct

177. Cauze care produc disfagia esofagiana motorie- enumerare

afectiuni ale
− esofagului cervical 3pct,
− musculaturii netede/n. Excitatori 3pct,
− inervatiei inhibitoare 4pct

178. Simptome asociate cu disfagia

− raluri suieratoare 5pct,
− tipuri de alimente 5pct

179. Date suplimentare obtinute la examenul fizic al pacientului cu disfagie

− semne de paralizie bulbara 2 pct
− anomalii coloana vertebrala, tiroida 2pct,
− complicatii 2pct,
− boli cutaneomucoase 2 pct,
− noduli limfatici mts 2pct

180. Ivestigatii necesare pentru evaluarea pacientului cu disfagie esofagiana

− EDS+biopsie 2,5pct,
− manometrie 2,5pct,
− radiografie baritata 2,5pct,
− CT,ecografie endoscopica 2,5pct

181. Definitia si cauzele frecvente ale pirozisului

− Definitie - durere retrosternala cu caracter de arsura 5pct,
− Cauze henie hiatala, reflux gastroesofagian, ulcer esofagian 5pct

182. Cauzele durerii abdominale

− Inflamatia 1pct
− distensia 1pct
− tulburari vasculare 1pct
− afectarea peretelui 1pct
 − durerea iradiata 1 pct
− metabolice 1pct
− neurologice 1 pct
− psihiatrice 1pct
− toxice 1 pct
− mecanism incert 1pct

183. Caracteristici ale durerii abdominale in inflamatia peritoneului parietal

− localizare 2,5 pct
− surda persistenta 2,5pct
− intensitate variabila 2,5pct
− contractura 2,5pct

184. Caracteristici ale durerii abdominale in obstructia unui viscer cavitar

− colicativa 3pct
− localizare 3 pct,
− exemple in obstructia intestinului subtire, colonica, colecistului, ureterului, evacuarii vezicii urinare
etc 4pct

185. Caracteristici ale durerii abdominale in afectiuni vasculare si metabolice

− artereimezenterice sup 2pct
− anevrism aorta abdominala 2pct
− uremie,DZ 2pct,
− hiperlipemie 2pct
− saturnism, porfirie 2pct

186. Caracteristici ale durerii parietale si iradiate

− D. Parietala constanta 2pct, factori care o accentueaza 2pct, cauze 1pct.
− D.iradiata cauze 2pct. , ameliorata de palpare 2pct, hiperestezie cutanata 1pct

187. Caracteristici ale durerii neurogene si functionale

− Nevralgica 3pct
− nervi spinali 3pct
− SII 4pct

188. Evaluarea clinica apacientului cu durere abdominala

− Istoric, localizare 2pct
− inspectie 2pct
− palpare 2pct
− ascultatie 2pct
− percutie 2pct

189. Evaluarea paraclinica a pacientului cu durere abdominala

− HLG, biochimie, urina 2pct
− radiologe 2pct,
− CT,ecografie scintigrafie 2pct,
− laparoscopie 2pct,
− colonoscopie, videocapsula endoscopica 2 pct

190. Greata si varsatura- cauze

− intraperitoneale 2pct,
− extraperitoneale 2pcte,
− medicamente 2pct,
− endocrine/metabolice 2pct,
 − toxine 2pct

191. Evaluarea clinica a pacientului cu greata si varsaturi

− Istoric- caracter, continut, simptome asociate 5pct,
− ex fizic-hipotensiune, turgescenta, zgomote intestinale, durere la palpare, formatiuni tumorale
palpabile 5pct

192. Evaluarea paraclinica a pacientului cu greata si varsaturi

− Raspuns- bioumorale 2pct,
− hormonale/serologice 2pct,
− radiografie abdominala 2pct,
− EDS,colonoscopie, irigografi 2pct,
− CT, angiografie mezenterica, RMN 2pct

193. Modificari patologice ale apetitului- enumerare

− Anorexia 2pct
− satietate precoce 2pct,
− sitofobia 1pct,
− hiperorexia 1pct,
− polifagia 1 pct,
− akoria 1pct,
− bulimia 1pct,
− parorexia 1pct

194. Cauze care produc diaree acuta infectioasa

− Calatorii - E. coli enterotoxigenic, campylobater 2pct,
− alimente shigella, salmonela,E. Coli enterohemoragic 2pct,
− persoane cu imunodeficienta 2pct,
− persoane in centre de ingrijire de zi 2pct,
− persoane institutionalizate 2pct

195. Manifestari sistemice ale diareei acute infectioase

− Febra 2pct,
− sdr. Reiter 2pct,
− sdr. hemolitic uremic 2 pct,
− SII postinfectios 2pct,
− simptom al unor infectii sistemice 2pct

196. Cauze neinfectioase de diaree acuta

− medicamente 2pct,
− colita ischemica 2pct
− diverticulita colonica 2pct
− boala grefa contra gazda 2pct
− toxine 2pct

197. Diagnosticul clinic si paraclinic al pacientului cu diaree acuta

− frecventa, cantitate, febra, semne de deshidratare 2,5pct
− analiza microbiologica a scaunului 2,5pct
− endoscopie 2,5 puncte
− CT 2,5pct

198. Cauze care produc diaree cronica secretorie si osmotica

− d. Secretorie- medicamente ,toxine, scaderea suprafetei mucoasei, hormoni etc 5pct
− d. Osmotica laxative osmotice, malabsorbtia glucidelor 5pct
199. Cauze care produc steatoree
− intraluminala- insuficienta exocrina pancreatica, proliferare bacteriana in intestinul subtire 5pct,
− malabsorbtia- b. Celiaca, sprue tropical,b. Whipple, abetalipoproteinemie 5pct

200. Cauze care produc diaree cronica inflamatoare

− BIC idiopatice (Crohn, RCUH) 5pct,
− tulburari de imunitate (imunodeficienta, hipogamaglobulinemie, hipersensibilitate etc) 5pct

201. Examenul fizic al pacientului cu diaree cronica

− manifestari generale 2pct
− neuropatie vegetativa, vasculita, b. Autoimuna 2pct
− formatiuni tumorale 2pcte
− anomalii rectale 2pct
− boli sistemice 2pct
202. Cauzele constipatiei
− c. Cronica ingestie inadecvata de fibre/lichide, afectiuni gastroenterologice, endocrine, neurologice,
medicamente, b. Musculara generalizata 4pct,
− c. Recent instalata- obstructie colonica, spasmul sfincterului anal, medicamente 3pct,
− c. Functionala- de tranzit, de evacuare 2pct.

203. Inspectia abdomenului – aspect general, forma, tegumente

− deformari simetrice-obezitate, ascita, tumora voluminoasa, sarcina, meteorism 2pct,
− deformari localizate- hepatomegalie, splenomegalie, hernii, eventratii, dehiscenta dreptilor
abdominali, tumori subcutanate 2pct,
− cicatice, vergeturi 2pct,
− circulatie colaterala 2pct,
− eruptii, semnele Cullen si Gray-Turner 2pct

204. Inspectia abdomenului –ombilic, miscari respiratorii, peristaltica intestinala

− omfalocel/proeminare, hernie ombilicala, ombilic infundat, nodul metastatic, leziuni inflamatorii
4pct,
− miscari abdominal respiratorii- accentuate la barbati si absente in iritatia peritoneala 3pct,
− peristaltica intestinala- persoane slabe, ocluzii intestinale 3 pct

205. Palparea abdomenului – modificari patologice la nivelul peretelui

− hipotonia 2pct,
− rezistenta la palpare pct 2pct,
− aparare musculara 1pct
− impastarea 1pct
− rezistenta pastoasa 1pct
− palparea ombilicului 1pct
− palparea liniei supraombilicale1pct
− palparea punctelor heriare 1pct

206. Puncte dureroase abdominale

− p. Xifoidian 2pct,
− p. Epigastric 2pct,
− p. Solar 2pct,
− p.cistic 1pct,
− zona pancreaticocolecisticoduodenala 1pct
− p. Apendiculare 1pct,
− p. Ureterale 1pct
207. Palparea ficatului si a veziculei biliare
− tehnica 2 pct
− dimensiuni 2pct
− marginea 1pct
− consistenta 1pct
− suprafata 1 pct
− durere 1pct
− colecistita ac 1pct
− semnul Courvoisier-Terrier 1pct

208. Percutia ficatului si a splinei

− ficat-margini, situatii care modifica matitatea hepatica 5pct
− splina-decubit lateral dr, ovalara, diametre longitudinal si transversal 5pct

209. Ascultatia abdomenului

− zgomote intestinale 4pct
− frecatura peritoneala 3pct
− sufluri vasculare 3pct

210. Examen radiologic – diferentiere nisa benigna/ nisa maligna

− benigna- proemina, pediculata, contur, cocarda, pliuri, remisie dupa trat 5pct
− maligna- nu proemina, mare, incastrata/in lacuna,pliuri, nu se reduce dupa trat 5pct

211. Examenul radiologic – diferentiere lacuna benigna/lacuna maligna

− forma 2pct
− contururi 2pct
− pliuri 2 pct
− conturul organului afectat 2pct
− evolutie 2pct

212. EDS – indicatii

− reflux gastroesofagian 2pct
− esofag Barret 2pct
− esofagita 2pct
− ulcer peptic 2pct
− cancersi HDS 2pct

213. Colonoscopie – indicatii

− polipi 2pct
− stenoza vizualizata radiologic 2pct
− sangerare cronica 2pct
− boli inflamatorii intestinale 2pct
− screening de rutina 2 pct

214. Examenul ecografic – indicatii

− mase tumorale 2pct
− mase inflamatorii 2pct
− cadran sup. Dr., 2pct
− cadran superior stg 2pct
− lichid de ascita 2pct

215. BRGE –fiziopatologie

− functia sfincteriana 2pct
− pilierii diafragmei 2pct
 − gradientul de presiune dintre SEI si stomac 2pct
− crestera presiunii intragastrice 2pct
− crestera volumului intragastric 2 pct

216. Caracteristici ale esofagitei de reflux si stricturilor peptice

− esofagita neeroziva- eritem, granulocite, eozinofile,prelungiri dermice, celule bazale 4pct
− esofagita eroziva- friabilitate, sangerare, exsudate fibrinoase, PMN, tesut de granultie, se vindeca cu
esofag Barret 3pct
− stricturi peptice fibroza, la cei cu esofagita netratata , scurte/lungi 3pct

217. Manifestari clinice in BRGE si Esofagita de reflux

− pirozis 2,5pct
− disfagie 2,5pct
− sangerare 2,5 pct
− manifestari extraesofagiene 2,5pct

218. Investigarea paraclinica a pacientului cu BRGE/ER

− radiografia baritata 2,5 pct
− esofagoscopia 2,5pct
− testul Bernstein 2,5oct
− determinarea pH intraluminal 2,5pct

219. Esofagul Barett- caracteristici

− complicatie a ER severe 2pct
− metaplazie intestinala 2pct
− diverse tipuri de celule 2pct
− prevaalenta 2pct
− complicatii 1pct
− factor de risc pt adenocarcinom esofagian 1pct,

220. Hernia hiatala – caracteristici

− de alunecare 5pct
− paraesofagiana 5pct

221. Tipuri de traumatism mecanic esofagian

− ruptura esofagiana 2pct
− perforatie esofagiana 2pct
− aer liber in mediastin 2pct
− infectie secundara 2pct
− ruptura mucoasei esofagiene 2pct

222. Boala ulceroasa peptica- cauze

− HP 2pct
− AINS 2pct
− fumatul 2pct
− predispozitia genetica 2pct
− dieta, tulburari psihice, asociere cu boli cronice 2pct

223. Caracteristici ale bolii ulceroase produsa de AINS

− greata, dispepsie 2,5pct
− factori de risc 2,5pct
− mecanisme 2,5pct
− interactiunea HP/AINS 2,5pct
224. Manifestari clinice ale ulcerului gastric si duodenal
− durere UG/UD 2,5pct
− greata, varsaturi 2,5pct
− pierdere in greutate 2,5pct
− modificarea durerii2,5pct

225. Complicatii ale bolii ulceroase peptice

− sangerarea 4pct
− perforatie 3pct
− obstructia evacuarii gastrice 3pct

226. Evaluarea paraclinica in boala ulceroasa peptica

− radiografia baritata 4pct
− EDS 3pct
− teste pt dg HP 3pct

227. Caracteristici ale sdr. Zollinger-Ellison

− tumora endocrina cu celule non beta 2pct
− secretie de gastrina 2pct
− hipersecretie acida gastrica 2pct
− diateza ulceroasa peptica severa 2pct
− ulcere multiple 2pct

228. Gastrita acuta cauze

− HP 4pct
− Virale 3pct.
− flegmonoasa 3pct

229. Caracteristici ale stenozei pilorice

− durere, crestera secretiei acide 4pct
− alimentele pot accentua durerea 3pct
− necesita rezolvare chirurgicala 3pct

230. Cauze ale sdr. de malabsorbtie

− maldigestie ( anaciditate gastrica, hiperaciditate gastrica, pancreatita cronica, hepatopatie cronica,
enteropatii cronice ) 5pct
− malabsorbtie primara ( enteropatie la gluten, b. Crohn, b. Whipple,infectii, amiloidoza, insuficienta
cardiaca) 5pct
231. Manifestari clinice ale pacientului cu afectiune hepatica
− durerea 2pct
− manifestari nervoase 2pct
− sdr hemoragipar 2pct
− simptome cutanate 1pct
− tulburari dispeptice 1pct
− simptome cardiovasculare 1pct
− simptome respiratorii 1pct,

232. Sdr. bilioexcretor, de citoliza si de activitate mezenchimala

− bilioexcretor-pigmenti biliari, enzime de colestaza 4pct
− de citoliza- transaminaze, LDH, Fe, vit B12 3pct
− de activitate mezenchimala electroforeza proteinelor, imunoglobulinele serice 3pct
233. Sdr. hepatopriv si de traversare
− Hepatopriv
− metabolism protidic 2,5pct
− lipidic 2,5pct,
− glucidic 2,5pct,
− de traversare- proba cu BSP, galactozurie provocata 2,5pct

234. Diagnosticul etiologic al bolilor hepatice

− markeri virali 2,5pct
− markeri ai consumului de etanol 2,5pct
− teste imunologice 2,5pct
− teste specifice 2,5pct

235. Definitia si cauzele icterului

− definitie- colorare in galben a mucoaselor si tegumentelor 2,5 pct,
− cauze
− prehepatice hemoliza, sdr Gilbert 2,5pct,
− hepatice hepatite,toxice,ciroza,autoimune 2,5pct,
− posthepatice ciroza biliara primitiva, litiaza biliara, cancer de cap de pancreas 2,5pct

236. Simptomatologia si investigatiile paraclinice in icterul prehepatic

− icter, scaun hipercrom, urini hipercrome, paloare,splenomegaliemoderata 5pct,
− hiperbilirubinemie neconjugata, teste hepatice normale, reticulocitoza, anemie normocroma 5pct

237. Simptomatologia si investigatiile de laborator in icterul hepatocelular

− icter + semnele afectiunii hepatice, scaun si urina de culoare variabila 5pct,
− bilirubina conjugata si neconjugata, citoliza, hipocolesterolemie, hipoalbuminemie,
hipergamaglobulinemie 5pct

238. Simptomatologie si examenul de laborator in icterul posthepatic

− icter intens, prurit, scaune acolice, urini hipercrome, diaree, tulburari in absorbtia vitaminelor
liposolubile 5pct,
− hiperbilirubinemie conjugata, hipercolesterolemie, fosfataza alcalina, GGT crescute, TP scazut
corectabil cu vit.K 5pct

239. Tipuri de hepatomegalie si caracteristici

− regulata-steatoza, cardiac, staza 2pct,
− neregulata ciroza, cancer,chist hidatic 2pct,
− dur+ascita=ciroza 2pct,
− durere-cancer, abces 1pct,
− rflux hepatojugula- cardiac 1pct,
− suflu sistolic hepatic - hepatom 1pct
− sdr infectios sever- abces hepatic 1pct

240. Cauzele hepatomegaliei

− boli inflamatorii hepatice 1pct
− boli hepatice cronice 1pct
− metabolice 1pct
− biliare 1pct
− vasculare hepatice 1pct
− tumori 1pct
− ficat polichistic 1pct
− boli congenitale 1pct
 − boli sistemice hematologice 1pct
− imunologice 1pct

241. Explorari paraclinice indicate pentru evaluarea pacientului cu hepatomegalie

− umoral biochimice 2pct
− radiologic 1pct
− ecografie 1pct
− scintigrafie hepatica 1pct
− tomografie computerizata 1pct
− laparoscopie 1pct
− RMN 1pct
− punctie biopsie hepatica 1pct
− arteriografie selectiva 1pct

242. Sdr. ascitic – inspectie, palpare si percutie

− inspectie-abdomen marit, batracian, in desaga, ciculatie venoasa colaterala, hernie ombilicala 5pct,
− semnul valului, matitate deplasabila pe flancurisi decliva 5pct

243. Examenul lichidului de ascita

− paracenteza- aspect-serocitrin, hemoragic, purulent, lactescent, chilos 5pct
− continut in proteine exsudat/transsudat 5pct

244. Manifestari ale sdr. de HTP

− varice esofagiene si gastrice 2pct
− splenomegalie 2pct
− ascita 2pct
− hemoroizi 2pct
− circulatie venoasa colaterala 2pct

245. Explorari paraclinice pentru evaluarea HTP

− ecografie abdominala+eco Dppler 4pct
− endoscopie 3pct
− tranzit baritat 3pct

246. Insuficienta hepatica acuta – definitie si cauze

− definitie-sdr. clinic dramatic, sever,cu mortalitate crescuta, consecinta a afectarii brutale a functiei
hepatice, la persoane cu ficat anterior indemn 5pct
− cauze-infectioase, intoxicatii, circulatorii, metabolice, neoplazice 5pct
247. Tablou clinic in insuficienta hepatica acuta
− encefalopatie hepatica 2,5pct
− tulburari metabolice severe 2,5pct
− sdr de insuficienta pluriviscerala 2,5 pct
− mortalitate crescuta 2,5 pct

248. 76.Insuficienta hepatica cronica- definitie si manifestari clinice

− definitie sdr clinic si functional ce constituie etapa finala a bolilor cronice de ficat, fiind caracteristic
cirozei hepatice 5pct
− alterarea starii generale, asteni scadere ponderala 2pct
− modificari cutanate 2pct
− modificari endocrine 2pct
− modificari circulatorii sistemice si portale 2pct
− sdr infectios 1pct
− foetor hepatic 1pct
SEMIOLOGIA RENALA 2017 – Dr. Christian Klein
249. Factori de risc modificabili in bolile renale
− Hipertensiunea arterială, Bolile cardiovasculare; (2p)
− Diabetul zaharat; (2p)
− Bolile de metabolism: Obezitatea, Dislipidemia, Hiperuricemia; (1p)
− Proteinuria; (1p)
− Fumatul; (1p)
− Statusul socio-economic (scăzut); (1p)
− Nefrotoxine (2p):
− Medicamente: analgezice, anti-inflamatoare non steroidice
− Droguri
− Ierburi medicinale tradiționale (Chinese Herbs) (acidul aristolochic);
− Metale grele

250. Metodele de palpare a rinichiului:

− Guyon: bimanuală în decubit dorsal (2p) (balotaj- 1p, contact lombar-1p);
− Israel: bimanuală în decubit lateral; (2p)
− Glénard: unimanuală în decubit dorsal; (2p)
− În ortostatism: Nefromegalia, Ptoza renala;(2p)

251. Manifestari asociate colicii renale:

− Urinare: polakiurie, hematurie, infectie urinara, oligurie; (2,5p)
− Digestive: greata, varsaturi, meteorism, tranzit incetinit;(2,5p)
− Generale: subfebrilitate, tahipnee, bradicardie; (2,5p)
− Agitatie, fara pozitii antalgice; (2,5p)

252. Circumstante agravante ale colicii renale:

− Creatinina serica crescuta; (5p)
− Febra; (5p)

253. Simptomele tractului urinar inferior: tulburari ale frecventei mictiunilor

− Polachiurie = creşterea frecvenţei micţiunilor diurne (≥7)-( 2p); Polachiurie= intervalul dintre micţiuni
< 3 ore; (2p)
− Nocturie = micţiune în timpul nopţii precedată şi urmată de somn; (2p)
− Polachiurie nocturnă= micţiunile nocturne nu sunt precedate sau urmate de somn; (2)
− Imperiozitate micţională (Urgenturie) = dorinţa bruscă de urinare ce nu poate fi amânată; (2)

254. Simptomele tractului urinar inferior: Tulburări ale continenței

− Incontinenţa urinară = anomalii ale funcţiilor detrusorului și sfincterului. (1p)
− Incontinenţa urinară (IU) = orice pierdere involuntară de urină. (1p)
− IU de stress (de effort) =apare în cursul efortului fizic: alergat, tuse, strănut; (1p)
− IU posturală= apare în cursul trecerii la poziţia de ortostatism; (1p)
− IU cu imperiozitate (urgency urinary incontinence) = asociată cu imperiozitate (în vezica hiperactivă);
(1p)
− IU mixtă=pierdere involuntara de urină asociată cu imperiozitate și efort fizic (1p)
− IU continuă; (1p)
− IU insensibilă = pierdere de urină de care pacientul nu este constient; (1)
− IU coitală = la femei in cursul penetrării sau in cursul orgasmului ; (1p)
− Enurezis nocturn = IU în somn; (1p)

255. Mecanismele polachiuriei:

− Reducerea capacității vezicale; (2)
 − Obstacol subvezical; (2p)
− Hiperactivitatea detrusorului; (2)
− Poliurie; (2)
− Mecanisme mixte; (2)

256. Mecanismele nocturiei:

− Nocturie prin scăderea capacității vezicale (globale, nocturne); (2,5)
− Nocturie prin poliurie nocturnă; (2,5)
− Nocturie prin poliurie globală; (2,5)
− Nocturie de cauza mixtă; (2,5)

257. Densitatile urinare: normala si patologice

− Eustenurie (normostenurie): 1022 – 1025 (2,5 p/R)
− Hipostenurie: < 1018 (1012 – 1018)
− Izostenurie: 1010 - 1011 (U definitive = U primară)
− Subizostenurie: < 1010 (1005 – 1009)
− Hiperestenurie: > 1025 (1026 – 1029)

258. Definiti diureza normala si tulburarile diurezei:

Diureza normală = 800 - 2500 mL/24h; (1p)
− Poliuria = > 2500 mL/24 ore (> 40 – 50 ml/kg zi); (2p)
− Oliguria: (2p)
− 100 - 400 mL/24 ore; < 20 mL/h
− < 1 mL/kg/h la nou născut și < 0,5 mL/kg/h pentru 6 ore consecutiv la copii și adulți
− Anuria: (2p)
− < 100 mL/24 ore; < 50 mL/24h
− Nicturia = poliurie nocturnă; (2p)
− La adultul tânăr = diureza nocturnă > 20 % diureza din 24 h
− La persoanele > 65 ani = diureza nocturnă > 33 % Vol. Urina 24h
− Opsiuria= eliminarea cu intarziere a lichidelor ingerate; (1p)

259. Clasificarea proteinuriei dupa mecanismul de producere

− Prerenală (supra- încărcare, overflow): paraproteinurii (lanțuri ușoare de Ig in mielomul multiplu și
amiloidoză), mioglobina, hemoglobina. (3p)
− Glomerulară (leziuni ale filtrului glomerular = glomerulonefrite): proteinurie totală: 1 – 20 g/zi
(predomină albuminuria) (3p)
− Tubulară (boli tubulo-interstițiale): proteinurie totală < 2 g/zi, GM scazută (α-2 microglobulina, β-2
microglobulina)(3p)
− Secretorie: proteinuria adăugată în tractul urinar inferior; (1p)

260. Clasificarea hematuriei in functie de origine

− Urologică (4p)
− Nefrologică (4p)
− Hematuria din tulburările de coagulare ale sângelui (hemofilii, medicație anticoagulantă) – se pot
asocia unor boli urologice = necesită investigație urologică (2p)

261. Etiologia hematuriei:

− Tumori maligne, benigne: vezică urinară, rinichi, pelvis renal, ureter, prostată. (2p)
− Litiaza: rinichi, ureter, vezică. (2p)
− Infecții: bacteriene (E. Coli), tuberculoză, parazitare (schistosomiaza)(1p).
− Traumatisme: vezică, rinichi, ureter, uretră (fracturi bazin, post-cateterizare). (1p)
− Boli renale chistice: boală renală polichistică AD. (1p)
− Malformații: rinichi în potcoavă, ureterocel, megaureter, vasculare.(1p)
 − Cauze nefrologice: glomerulonefrite, vasculite, nefropatii interstițiale, necroza papilară, embolie
renală, tromboza de vena renală(1p)
− Alte cauze medicale: tratament anticoagulant (warfarina), coagulopatii (hemofilia), siclemia(1p)

262. Pigmenturia: definitie si enumerare

Pigmenturia = prezența în urină a unui compus care determină o culoare anormală:
− Pigmenți endogeni: Hemoglobina, Methemoglobina, Mioglobina, Porfirina, Biliverdina, Melanina,
Acidul homogentisinic (5p)
− Pigmenți exogeni: Riboflavina, Levodopa, Albastrul de metilen, Antibiotice (Rifampicina), Betanina
(sfecla roșie), Senna (laxative)(5p)

263. Cauzele hemoglobinuriei

Hemoglobinurie = hemoliză intravasculară: (1p)
− Anemii hemolitice prin defecte ereditare: sferocitoza, talasemiile; (2p)
− Anemii hemolitice dobândite (1p)
− HPN = hemoglobinuria paroxistica nocturnă: mutație genetică dobândită, rară, redutabilă,
sindroame mieloproliferative; (2p)
− Imunologice: infecții, lupus, boala hemolitică a nou născutului, hemoliza post-transfuzională;
(2p)
− Non – imunologice: medicamente, toxine (vegetale, animale-veninuri), agenți fizici (efort
intens, mecanici, termici), bacteriene, parazitare; (2p)

264. Cauzele mioglobinuriei

− Necroza fibrelor musculare (rabdomioliza) → mioglobinurie →IRA/AKI (2p)
− Cauze = alterarea permeabilității membranelor fibrelor musculare: (1p)
− Traumatisme musculare severe, imobilizări prelungite; (1p)
− Exerciții fizice intense, convulsii; (1p)
− Agenți fizici: șoc electric, șoc termic (hipo/hiper-termie), arsuri,; (1p)
− Toxice: medicamente, droguri (cocaina si ecstasy), alcool, veninuri;(1p)
− Infecții: septicemii, tetanos;(1p)
− Ischemii acute severe: ocluzie acută membre, chirurgie cardiacă, IMA;(1p)
− Cauze metabolice: poli/dermato-miozita, miopatii ereditare, diselectrolitemii;(1p)

265. Definitia leucocituriei

− Leucociturie = nr. leucocite in urină > 10.000/ mL; > 10/mm3 (5p)
− Piurie = nr. mare de leucocite alterate, urina tulbure la emisie. (5p)

266. Cauzele leucocituriei

− Pielonefrita acută, cronică; (1p/Raspuns)
− Infectii de tract urinar: ureterite, cistite, uretrite, prostatite;
− Tuberculoză renală și căi urinare;
− Litiaza urinară;
− Uropatia obstructivă;
− Tumori vezicale;
− Necroza papilară;
− Nefrite tubulo-interstițiale;
− Boala renală polichistică;
− Embolia renală;
− Glomerulonefrite;
− Rejetul de grefă renală;

267. Urocultura: Interpretarea rezultatelor

− ≥ 105CFU/mL = ITU simptomatice sau bacteriurie semnificativă; (3p)
 − Urocultura cu nr. CFU în zona gri: <10 5 și >103 (104): se va repeta; (3p)
− ≤ 103 CFU/mL = proba contaminată, sau posibil semnificativă la: (3p)
− Pacienții cu pielonefrite: bacteriile se multiplică mai ales în rinichi; (1p)
− Pacienții simptomatici cu sindrom uretral; (1p)
− Pacienții cu prostatite și epididimite; (1p)
− Pacienții cu ITU fungice; (1p)

268. Definiti bacteriuria asimptomatică:

− o bacteriurie semnificativă (≥ 105 CFU/mL), izolată, fără simptome clinice sau alte constatări
anormale; (10p)

269. Definiti infecția de tractus urinar (ITU):

− o prezența bacteriilor sau a altor micro-organisme în urină ± simptome clinice, ± boli renale.
− o grup larg și divers de entități patologice.

270. Bacteriuria semnificativa. Definitie.

Bacteriuria semnificativă:
− ≥ 105 unități formatoare de colonii (CFU)/mL de urină în : (2p)
− o probă de urină - la bărbați.(2p)
− două probe de urină consecutive, aceeași tulpină – la femei (2p)
− 102 CFU/mL - printr-o singură cateterizare la femei și bărbați (2p)
− ≤ 104 CFU/mL - la pacientul simptomatic pentru ITU (2p)

271. Clasificarea glomerulonefritelor in functie de evolutia clinica

− Acute: debut acut (GN acute, GNA), urmat de vindecare sau cronicizare cu evoluție lentă (5 – 10
ani); 3,5 p
− Subacute (GN rapid progresive, GNRP): GNA cu evoluție rapid progresivă (6 - 12 luni) spre IRC
(uremie); 3p
− Cronice (GNC): urmare a unor GNA nevindecate sau de la început cronice cu evoluție variabilă spre
IRC (uremie); 3,5p

272. Manifestarile clinice ale nefropatiilor glomerulare:

− Sindrom nefritic acut; 1,5p
− Sindrom nefrotic; 1,5p
− Anomalii urinare: hematurie, proteinurie; 1,5p
− Edeme; 1,5p
− Hipertensiune arterială; 1,5p
− Insuficiență renală rapid progresivă; 1p
− Insuficiență renală cronică; 1,5p

273. Structura filtrului glomerular

− Endoteliul capilar fenestrat; 3,5p
− Membrana bazală glomerulară (3 straturi: lamina rara interna, lamina densa, lamina rara externa);
3,5p
− Epiteliul visceral al capsulei Bowman (podocitele – prelungiri de ordinul 1, 2 si 3, spatiul subpodocitar
cu fantele de filtrare și diafragmele de filtrare); 3p

274. Enumerati sindroamele clasice ale glomerulonefritei acute:

− Sindromul urinar; 2,5p
− Sindromul hipertensiv; 2,5p
− Sindromul edematos; 2,5p
− Sindromul de insuficiență renală; 2,5p
275. Enumerati principalele manifestari ale sindromul urinar nefritic:
− Modificări fizice ale urinei:
− Oligurie; 2p
− Hematurie macroscopică: aspect de Coca-Cola; 2p
− b. Modificări chimice ale urinei:
− Proteinurie: 1-3 g/24 ore; 2p
− Densitate urinara scăzută
− Eliminari urinare de Na, creatinine și uree scăzute
− c. Modificări ale sedimentului urinar:
− Hematurie, hematii dismorfe și decolorate;2p
− Cilindrii hematici; 1p
− Cilindrii granulosi, hialini (insotesc proteinuria)(0,5)
− Leucociturie inferioară hematuriei; (1p)

276. Definitia sindromului nefrotic

Grup de nefropatii glomerulare, primitive sau secundare, caracterizate prin tetrada:
− Proteinurie > 3,5 g/24h
− Hipopoproteinemie cu hipoalbuminemie
− Hiperlipemie cu hipercolesterolemie
− Edeme (2,5p/Raspuns)

277. Clasificarea etiologica a sindromului nefrotic

− Sindromul nefrotic primar: (1p)
− Nefropatia glomerulara cu leziuni minime (Minimal Change Disease-MCD, Nefroza lipoidica,
SN idiopatic) (1p)
− Glomeruloscleroza focala si segmentala (1p)
− 2. Sindrom nefrotic secundar: (1p)
− Glomerulonefrite cronice primitive (1p)
− Boli sistemice cu afectare renala: NG secundare
− Infectii (bacteriene, virale: hepatita B si C, HIV)(1p)
− Lupus, alte boli de collagen (1p)
− Amiloidoza (1p)
− Vasculite (1p)
− Diabet zaharat (1p)
− Neoplazii, hemopatii maligne (1p)

278. Etiologia IRA/AKI prerenale

− Hipovolemie (3p)
− Pierderi electrolitice:
− Gastrointestinale (varsaturi, diaree, fistule biliare, pancreatice);
− Urinara (DZ, DIC, DIN, alte poliurii);
− Cutanata (arsuri, hipertermie, dermatite)
− 2. Hemoragii:
− Externe (posttraumatice, chirurgicale, obstetricale);
− Interne (HDS, HDI, retroperitoneale, postraumatice, altele).
− Sindroame hemoragipare.
− 3. Redistributie volemica:
− Ileus, peritonite, pancreatite;
− Hiposerinemie severa, Ciroze hepatica, Sindrom nefrotic;
− Arsuri, hipertermie, degeraturi, traumatisme tisulare.
− Scaderea debitului cardiac:
 − Infarct miocardic acut, Insuficienta cardiaca severa, Embolii pulmonare, Tahiaritmii,
Pericardite cu tamponade. (2p)
− Vasodilatatie periferica:
− Septicemii cu germ. Gram neg, Reactii anafilactice, Șoc termic, medicamente
vasodilatoare.(2p)
− Vasoconstrictie intrarenala (cresterea rezistentei vasculare intrarenale): (3p)
− Postoperator, anestezie, sdr. Hepato-renal.
− Obstructie acuta: aretere-vene renale
− Medicamente: AINS, Ciclosporina, vasoconstrictoare.

279. Etiologia IRA/AKI postrenale (obstructive)

− Obstructii intrarenale (tubulare):
− cristale (acid uric, oxalat, xantina)
− paraproteine;
− cilindri.
− Obstructii pielice:
− calculi;
− fragment de tesut necrotic;
− cheaguri sanguine.
− Obstructii ureterale bilaterale sau pe rinichi unic:
− extraureterale (tumori, fibroza retroperitoneala, hematoame , anevrisme, postchirurgical);
− intraureterale (litiaza, tumori, infectii, edem, cheaguri de sange, fragmente tesut necrotic).
− Obstructii vezicale si subvezicale:
− tumori (vezica, prostate, organe de vecinatate, HBP);
− litiaza;
− vezica neurologica;
− cheaguri de sange. (2,5p/Raspuns)

280. Etiologia IRA/AKI intrinseci

− Necroza tubulara acuta (1p)
− Ischemica: cauzele prerenale necorectate (1p)
− Toxica: a) toxine endogene: hemoglobinuria, mioglobinuria, cilindrii mielomatosi, cristale
intratubulare; b) toxine exogene: medicamente, substante de radiocontrast; (1p)
− II. Nefrita tubulointerstitiala acuta: (1p)
− Infectioasa: Infectii sistemice cu bact. Gram neg., Bruceloza, Leptospiroza, inf. parazitare, inf.
virale;(1p)
− Alergica: antibiotice (Rifampicina!), AINS, Azatioprina, Sulfonamide;(1p)
− III. Glomerulonefrite:
− GN proliferative extracapilare (semilunare -subacute): sdr. Goodpasture, LES, endocardita
bacteriana;(1p)
− IV. Boli vasculare:
− Vasculite vase mari: angeite necrotice (purpura Henoch-Sconlein, poliarterita nodoasa,
granulomatoza Wegenner)(1p).
− Microangiopatii trombotice: sindromul hemolitic- uremic, coagularea intravasculara
diseminata, purpura trombocitopenica trombotica;(1)
− HTA maligna; (1p)
− Ocluzie vase mari: tromboembolii, tromboze vena renala, aterom, anevrisme;(1p)

281. Diagnosticul BCR/CKD (KDOQI)

− Anomalii morfologice renale sau ale unor investigatii de laborator, care persista mai mult de 3 luni:
Albuminurie > 30 mg/g creatinina, Investig. Imagistice,etc (3p)
− Scaderea eRFG < 60 ml/min (3p)
 Comentarii:
− Reducerea eGFR si/sau anomaliile renale trebuiesc sa fie prezente la doua determinari consecutive
intr-o perioada ≥ 3 luni (2p)
− Pacientii cu eGFR >60mL/min nu trebuie considerati ca au BCR daca nu asociaza concomitent si alte
anomalii renale (2p):
− Anomalii urinare: Proteinurie, hematurie;
− Anomalii structurale (ex.: investigatii renale imagistice);
− Boli genetice (de ex. Boala renala polichistica)
− Leziuni histologice renale

282. Clasificarea BCR/CKD (KDOQI)

− St. 1: eGFR > 90mL/min + albuminurie>30 mg/g Cr sau alte anomalii renale (2p)
− St. 2: eGFR=60-89 mL/min + albuminurie>30 mg/g Cr sau alte anomalii renale (2p)
− St. 3A: eGFR: 45-59 mL/min cu sau fara alte leziuni renale (1p)
− St. 3B: eGFR: 30-44 mL/min cu sau fara alte leziuni renale (1p)
− St. 4: eGFR: 15-29 mL/min: rata filtrarii glomerulare sever redusa (2p)
− St. 5: eGFR: <15 mL/min – uremie sau ESRD (1)
− St. 5D: program de dializa cronica (1p)

283. Definitia progresiei BCR/CKD

− Scaderea eGFR cu >5mL/min in 1 an sau >10mL/min in 5 ani (6p)
− Se stabileste prin cel putin 3 valori ale RFG pe o perioada de minim 3 luni (2p)
− La pacientii nou diagnosticati cu BCR este necesara o noua determinare a GFR in maxim 2 saptamani
pentru a exclude o posibila insuficienta renala acuta (reversibila) (2p)

284. Factorii progresiei BCR/CKD

− Factori nemodificabili (4p)
− Boala renala de baza: NTI progreseaza mai incet
− Rasa – progresie mai rapida la rasa neagra
− Varsta – peste 60 progresie mai rapida
− Sexul masculin - progresie mai rapida
− Factori modificabili (6p)
− Proteinuria (factor de risc major, predictor precoce al disf. renale)
− HTA (poate fi si cauza si efect al BCR; creste riscul de progresie)
− Angiotensina II are rolul central in patogeneza injuriei renale >> este principala tinta logica
terapeutica in incetinirea progresiei BCR
− Acidoza metabolica (consec. a BCR): corectare pentru RA < 22 mmol/l
− Anemia, Hiperglicemia, Dislipidemia, Hiperuricemia, Hiperfosfatemia
− Activitatea bolii renale de baza
− Greutatea corporala mare: IMC= 25-29,9 kg/m2 respectiv ≥ 30 kg/ m2
− Fumat, consum droguri, consum cronic de AINS (mai ales asociate)
− Hipovolemia

285. Manifestari cardiovasculare ale sindromului uremic (ESRD)

− Hipertrofie ventriculara stanga (2p)
− Cardiomiopatie uremica: HVS, disfunctie diastolica, (2p)
− Ateroscleroza accelerata: angina, IMA, AVC, boala vasculara periferica, calcificari vasculare si
valvulare (2p)
− Insuficienta cardiaca: EPA, ICC (2p)
− Aritmii (tulb. Electrolitice)(1p)
− Pericardita (1p)
286. Manifestarile cutanate ale sindromului uremic (ESRD)
− Nespecifice (5p)
− Xeroză (tegumente uscate)
− Prurit
− Tulburări pigmentare: Paloarea, Hiperpigmentarea brună, cafenie, melanică
− Echimozele
− Elastoza
− II. Specifice (5p):
− Unghiile jumătate - jumătate (unghiile Lindsay)
− Chiciura uremică
− Dermatoza perforantă (boala Kyrle)
− Dermatozele buloase: Porfiria cutanea tarda, Pseudoporfiria
− Calcificările metastatice: Calcinosis cutis, Calcifilaxia
− Fibroza sistemică nefrogenă (dermopatia fibrozantă uremică)

287. Manifestari gastrointestinale ale sdr. Uremic (ESRD)

− Anorexie, varsaturi (2p)
− Gastrita uremica (2p)
− Ulceratii gastro-intestinale (2p)
− Angiodisplazii intestinale (1p)
− Hemoragii digestive superioare, inferioare (2p)
− Constipatie, diaree (1p)

288. Manifestari endocrine si metabolice ale sindromului uremic (ESRD)

− Denutritie (1p/Raspuns)
− Malnutritie
− Hiperparatiroidism secundar, adenoame paratiroidiene
− Boala osoasa minerala – “osteodistrofia renala”
− Boala tiroidiana – amiloidoza, cancer
− Disfunctie sexuala
− Amenoree
− Hiperprolactinemie
− Infertilitate
− Deficit de IGF 1- deficit de crestere in copilarie

289. Manifestari hidroelectrolitice si acidobazice:

− Hidroelectrolitice (5p):
− Hiperkaliemie – severa
− Hiponatremie, hipernatremie
− Hipocalcemie
− Hiperfosfatemie
− Hipervolemie, hipovolemie - deshidratare
− II. Acido-bazice
− Acidoza metabolica (4p)
− Respiratie Kussmaul – acidoza severa (1p)

290. Etiologia HTA secundare

− Boli renale (2p)
− Renoparenchimatoasa (GNA, GNC, NTI, APKD, Nefropat obstructiva)
− Renovasculara
− Endocrina (2p)
− Hiperaldosteronism primar
 − Sindrom Cushing
− Feocromocitom
− Altele: Tumori secr. de renina, Hipo/hiper-tiroidism, Acromegalie, PTH↑
− Medicamente (2p)
− Contraceptive (estrogeni), simpatomimetice, glucocorticoizi, AINS, ciclosporina, IMAO,
bicarbonat de Na, Droguri (amfetamina, Cocaina)
− Sarcina (2p)
− HTA indusa de sarcina, Pre-eclampsia, Eclampsia
− Sindroame hiperdinamice (HTA sistolica) (1p)
− Anemie, fistule AV, febra, tireotoxicoza, regurgitare aortica
− Diverse
− Coarctatia de aorta, apneea de somn, hypervolemia+IVS acuta, Porfiria ac. intermitenta,
Hemocromatoza, Cresterea pres. Intracraniene, Sdr. Liddle (1p)

291. Cauze de HTA renovasculara

− Stenoza aterosclerotica a arterei renale (2/3 din cazuri) (4p)
− Displazie fibromusculara (aprox. 1/3 din cazuri)(3p)
− Emboli de cholesterol si Boala ateroembolica (0,5p)
− Anevrism de artera renala (0,5p)
− Fistula A-V (congenitala, post-traumatica)(0,5p)
− Compresie extrinseca a arterei renale (tumori, chisturi)(0,5p)
− Coarctație de crosa aortica (Takayashu sau Martorell)(0,5p)
− Coarctație de aorta abdominala (Middle Aortic Syndrome)(0,5p)
− Malformatii artera renala (0,5)
− Vasculite (Takayashu, Poliarterita nodoasa)(0,5)
− Traumatisme (0,5)

292. Indicii clinice care recomanda investigarea HTA renovasculare

− HTA cu debut brusc < 30 ani (1p/Raspuns)
− HTA severa (PA diastolica >120 mmHg) cu debut >55 ani
− HTA rezistenta in ciuda terapiei cu 3 agenti incluzand diuretic;
− HTA accelerata/agravată
− HTA maligna: HTA cu afectarea organelor tinta (IRA, EPA flush, IVS, disectie de aorta, complicatii
neurologice sau retinopatie severa)
− Cresterea brusca de novo a SCr sau agravarea BCR dupa IEAC/ARB
− Insuficienta renala la pacient cu BCA, BCV sau de cauza inexplicabila
− Edem pulmonar acut “flash” cu functie VS normala
− HTA cu rinichi asimetrici: rinichi mic de cauza neprecizata sau cu ax lung <1,5cm fata de Rinichiul
contralateral
− Asocierea la HTA a hipokaliemiei, mai ales dupa tiazidice

293. Metode de investigare si evaluarea a stenozei de artera renala

− Ultrasonografie renală duplex (Doppler) (2p/Raspuns)
− Nefroscintigrama cu captopril: scăderea FG cu > 40% de partea afectată este semnificativă
− Angiografie CT: neinvaziva, nefrotoxica, sensibilitate redusa in CKD cu GFR↓<60mL/min
− Angiografie MRI: neinvaziva, non-nefrotoxica, contraindicata atunci cand GFR<30mL/min
(gadolinium: risc de fibroza sistemica nefrogena)
− Angiografie intraarteriala (arteriografie conventionala): cea mai mare acuratețe, precizeaza gradient
trans-stenotic; complicatii mecanice locale, emboli cholesterol (AVC, altele)