CAPITOLUL I PREFATA 1.INTRODUCERE Hepatita virala A este o boala infectioasa provocata de virusul care afecteaza acut ficatul.

hepatic A

Termenul Hepatiata A a fost propus in anul 1947,dar a fost adoptat in 1973,pana atunci folosinduse termenele de :hepatita infectioasa, icter infectios,epatita epidemica (deoarece apare n focare epidemice sau epidemii mai ales la copii),icter epidemic. Inca din secolul al-XVIII-lea si al-XIX-lea au fost observate icterele folosite cu caracter epidemic,in timpul razboaielor,denumite boala militara sau ,,icter soldatesc''.In cursul celui de al-II-lea razboi mondial,hepatita epi demica a provocat o adevarata pandemie. Hepatita A este o boala provocata de virusul hepatic A,ARN virus,clasificata pri n enterovirusi,familia PICONAVIRIDAE. Virusul hepatic A este un virus de foarte mici dimensiuni (27-35 nanometri),mai rezistent in natura det alti virusi. Virusul rezista la solutii dezinfectante(alcool,eter,clorofarm) inclusiv clorina rea obisnuita a apei.Acesta este inactivat prin fierbere in 5 minute, prin autoclavare intr-un minut iar prin clorinare intensa in 30 de minunte. Hepatita A este cea mai cunoscuta forma de hepatita afectnd n special copii si adu lti tineri,cu incidenta scazuta toamna si iarna sau sub forma de epidemii la 10-15 ani. Hepatita A este prezenta pe toate continentele si n toate tarile fiind inegal ra spndita chiar si n aceasi tara.Fregventa imbolnavirii poate fi de 1/100.000 de locuitori/an n tarile cu o igiena sociala ridicata si de 1000/100.000 de locu itori/an in tarile lumii a-III-a.n Europa media este de 250/100.000 de locuitori/ an. Raspandirea reala a hepatitei A este totusi greu de apreciat datorita lipsei pro gramelor globale de nregistrare a mbolnavirilor. Din studii epidemiologice rezulta ca indivizii peste 60 de ani prezinta anticorp i specifici,ntr-un procent de 90%,semne ca au trecut prin boala aparent sau inapa rent. Cauzele raspandirii hepatitei sunt conditiile sanitar-igienice din cadrul locui ntelor sau ntreprinderilor,organizatiilor dar nu n ultimul rnd lipsa igienei person ale. Tot printre cauze putem aminti :migrarea necontrolata a populatiei si nerespecta rea pastrarii si pregatirii alimentelor. Alte cai de transmitere a infectiei hepatitei A pot fi cea parentala,sexuala sa u verticala(mama-copil),acestea sunt totusi att de rare ca in epidemiologia pract ica sunt ignorate. Cresterea frecventei mbolnavirilor ncepe n iulie-august,devine maxim n octombrie-noi embrire si scade primavera.

Copii au o sensibilitate ridicata pentru hepatita A aceeasta fiind deseori numit a si boala ''mainilor murdare''. Hepatita A duce la deces in 0,05-1%,cauza principala fiind hepatita A-.......... ................................................................................ ...... acuta a ficatului. 2.SCOP sI MOTIVAIE

Lucrarea de fata isi propune sa trateze particularitatile de ngrijire a bolnavilor cu HVA si a fost conceputa avand n vedere ca aceasta boala a fost una dintre cauzele nsemnate ale morbiditatii n secolul XX. Cea mai importanta metoda de aparare pe care o avem la ndemna este prevenirea mboln avirii iar in acest proces rolul educatiei igienico-sanitare este extrem de important. Importanta este deci n primul rnd cunoasterea cailor si modalitatilor de transmite re a bolii,stiind ca si n HVA ca si n celelalte boli prevenirea este mult mai usoara si mai putin costisitoare dect tratarea ei Astazi nu se mai vorbeste de o singura hepatita,ci de un grup de mbolnaviri simil are de etiologii deferite,dar cu un tablou clinic mult asemanator,neputnd fi diferentiate prin mijloace clinice. Bolile infectioase merita un interes permanent deoarece,orice relaxare n acest do meniu se razbuna cu siguranta,asa cum s-a putut observa att n nia ct si n restul lumi i.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA BOLNAVULUI DE HEPATITA VIRALA TIP A Pentru supavegherea atenta a bolnavilor cu hepatitei virala de tip A asistenta m edicala va avea n vedere urmatoarele obiective : 1.Asigurarea repausului fizic si psihic : Pacientii vor fi convinsi cu mult tact si amabilitate sa respecte repaosul fizic si psihic,pentru ca o activitate intensa att psihica ct si fgizica poate provoca recaderi sau agravarea bolii.Pozitia cea mai buna car e asigura buna irigare a ficatului este decubitul dorsal, obligatoriu 2-3 saptamni pana la reaparitia apetitului si disparitia asteniei. 2.Asigurarea dietei : Dieta trbuie sa fie echilibrata continnd toti factorii nutritivi(hidrocarbonate,p roteine,lipide,vitamine) fiind oferita n functie de toleranta digestiva sau apetitul pacientului. La nceput dieta este lichida(hidro-lacto-zaharata) si apoi sub forma de diferite alimente si preparate usor digerabile.In forme severe,cu intoleranta

gastrica(varsaturi) se recurge la perfuzii intravenoasse cu solutii de glucoza. Nu trebuie sa se exagereze cu consumul de glucide(excesul poate fi daunator). Dintre lipide untul,smntna si untdelemnul pot fi date imediat ce bolnavul are apet it. 3.Supravegherea bolnavului : Asistenta medicala va urmari cu atentie :temperatura,culoarea slerelor si tegumentelor,pruritul,culoarea scaunelor,culoarea si cantitatea de urina, modificarea de comportament,aportul de lichide,greutatea corporala. Asistenta medicala masoara si noteaza valoarea functiilor vitale :puls ,tensiune arteriala,respiratie,temperatura si la orice modificare patologica va avertiza medicul. Asistenta medicala pregateste toate materialele necesare si recolteaza probele bio-patologice pentru examenele de laborator prescrise. 4.Administrarea medicatiei: Se face conform recomandarii medicului,dupa nevoie,medicamentele simpt omatice.La indicatia medicului asistenta medicala va administra vitamine (vitamina B,vitaminaC) persoanelor subnutrite,iar celor cu etilism cronic(steato za hepatica) li se va administra un regim mai bogat n hidrocarbonate si proteine, o medicatie lipotropa si hepatrotopa 5.Asigurarea igienei : Bolnavii cu hepatita virala tip a vor fi amplasati n saloane mici,linis tite iar n saloanele respective nu vor fi internati bolnavi cu alte afectiuni.Ung hiile vor fi taiate scurt pentru a evita leziunile tegumentare-n prurit prin grataj. Gustul neplacut(amar) va fi n departat prin toaleta cavitatii bucale cu solutii aromate.Se vor respecta normele de igiena alimentara(spalarea si dezinf ectia vaselor dupa fiecare utilzare). Asistenta medicala trebuie sa acorde o atentie deosebita respectarii m asurilor privind prevenirea infectiilor intra-spitalicesti,auto protectia fiind permanenta. Trebuie sa se respecte normele de asepsie n toate manevrele efectuate,sa se respe cte sterilizarea corecta a intrumentului medical. 6.Educatia sanitara: Asistenta medicala va sfatui si va da explicatii bolnavilor pe toata p erioada spitalizarii si la externare,cum trebuie sa respecte toate recomandarile : sa respecte cu strictete odihna respectarea regimului alimentar interzicerea consumului de alcool,tutun,cafea sa observe cu atentie si la orice modificare spontana sa ia legatura cu m

edicul de familie sau medicul specialist. Respectarea controlului periodic clinic si bologic.

Pentru a-si ndeplini cu succes toate aceste roluri,asistenta medicala trebui e sa cunoasca si sa stapneasca sarcinile de ngrijire,sa dispuna de dragoste pentru profesia aleasa. CONCLUZII Hepatiata virala A este numita boala a minilor murdare,de aceea se impun masuri d e prevenire prin : 1 Respectarea igienii personale 2 Respectarea igienii locuintei si locului de munca 3 Fructele si legumele trenuie spalate numaidect deoarece nu se poate sti daca ac estea sunt sau nu contaminate. 4 Respectarea depozitarii si pregatirii alimentelor. 5 Supravegherea si educarea copiilor de a nu pune minile sau obiectele murdare n g ura 6 Spalarea si dezinfectarea tegumentelor. Cel mai afectat n aceasta boala este n primul rand ficatul,organ important cu func tii si rol decisiv n buna functionare a organismului. Cunoscand corelatia buna ntre alimentatie si ficat,se ntelege de ce regimului alim entar i revine un rol important n cadrul tratamentului acestei boli. Bolnavii cu hepatita virala tip a vor fi nvatati sa respecte un regim i gieno-dietetic,sa elimine factorii nocivi care ar dauna sanatatii si sa urmeze nt ocmai indicatiile medicale primite.

BIBLIOGRAFIE : 1.Voiculescu Marin Gheorghe, ,,Boli infectioase II '' ,Ed. Medicala,Bucuresti 1 990 2.Bocarnea Constantin, ,,Boli infectioase si epidemiologie'', Ed.Medicala,Bucur esti,1999 3.Borundel Corneliu, ,,Manual de medicina interna pentru cadre medii",Ed. All,Bu curesti 1998 4.Angelescu Mircea, ,,Boli infectioase" ,EDP Bucuresti 1980 5.Gorgan Ioan ,,Cursuri de boli infectioase"

6.Titirica Lucretia, ,,Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de adinstentii me dicali'' , Ed. Viata medicala romneasca,Bucuresti,1997 7. Titirca Lucretia, ,,Tehnica ingrijirii bolnavului'' , Ed. Didactica si Pedag ogica, Bucuresti 1990 8. Titirca Lucretia, ,,Manual de ingrijiri speciale acordate de asistentii medicali'' , Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti,2006