67. Necesitatea cunoasterii igienei I MS de catre medicii curativi.

Necesitatea cunoasterii igienei spitalelor de catree medicii curativi. Orice institutie medico-sanitare va corespunde
celor mai stricte conditi igienice. Pentru aceasta vorbesc urmatorele argumente:
1. Sunt parte componenta a complexului curativ-profilactic
2. Pentru crearea regimului curativ protectoriu
3. Pentru profilaxia infectiilor spitalicesti (nozocomiale)
4. Pentru asigurarea unor condditii optime de munc personalului medical
5. Pentru introducerea in procesl de diagnostic si tratament a noilor descoperiri in tehnica
6. Institutiile curative sunt pentru bolnavi o scoala de educatie igienica


68. Directiile principale de priectare si constructive a spitalelor contemporane.
Sistemele bloc centralizat asigura o buna functionalitate a spitalului, spitalul este proiectat pe o tehnologie mobila .
Astfel de sisteme se inscriu adecvat in peisajul natural si de arhitectura. Spitalele construite pe acest sistem pot fi
usor modernizate, reprofilate.
Directiile principale de proiectae si contructie a spitalelor:
1. sigurarea unei structuri mobile a complexului stitalcesc, care permite dezmembrarea lui intr-un sir
de blocuri functionale
2. Contructia extinsa a locurilor cu saloane si folosirea iluminatului artificial intr-un sir de incaperi
auxiliare. Orientare libera a saloanelor.
3. Centralizarea serviciilor de diagnostic, curative si auxiliare in limitele institutiei curative
4. Centralizarea si cooperarea intre spotale in limitelee localitatii a serviciilor de diagnostic, auxuliare
(laborator, farmacie, spalatorie, de sterilizare)
5. Crearea complexelor spitalicesti
6. Organizarea centrelor medicale: oncologic, cardiologic, a mamei si copilului unde in baza
programelor complexe meicii de diferite specialitati efectueaza profilaxia si tratamentul patologiilor
respective
7. Industrializarea procesului curativ-diagnostic, dotarea cu tehnica medicala noua, care prezinta
anumite cerinte catre planificare, suprafete suplimentare
8. Crearea unitatilor, iinstitutiilor medicale nu dupa profil, ci dupa gravitatea bolii
Planificarea sectorului spitalicesc - pe terenul spitalui sunt create zone funtionale: zona blocurilor curative
necontagioase, ZBC contagioase, Z policlinicii, Z de morfopatologie, Z de gospodarie, Z verde.

69. Rolul medicului curativ in supravegherea sanitara preventiva a I MS.
Funcctia medicului curativ in controlul sanitar preventiv alspitalelor:
1. Elaborarea problemei penru proiectarea spitalului conform profilului necesar, patologiei
preponderente, rupurilor de virsta, conditiilor climaterice din localitate
2. Alegerea terenului pentru constructie
3. Expertiza sanitara a proiectului- scopul de a asigura conditii igienice optime pentru pacienti si
pentru activitatea personalului medical
4. Supravegerea sanitara a constructiei conform actelor normative in vigoare Reguli si normative
sanitaro-epidemiologice previn amplasarea, dotarea, explorarea institutiilor medico-sanitare
5. Receptionarea in explorare a obiecteor contruite si supravegherea sanitara a reconstructiei

70. Rolul medicului curativ in supravegherea sanitara curenta a I MS.
Functiile medicului curativ in controlul curent al spitalelor:
1. A aprecia corect aciunea factorilor mediului asupora manifestarilor bolii si efectelor tratamentului
2. A prevede posibilitatea aparitiei complicatiilor, infeciilor nozocomiale la actiunea factorilor de
mediu, la timp a-i neutraliza
3. A aprecia influenta mediului spitalicesc asupra duratei de cazare
4. A organiza condiii optime de munca, un regim protector, o alimentatie rationala

71. Factorii ce contribuie la crearea conditiilor igienice in I MS.
Factorii ce determina crearea conditiilor igienice in spitale:
3. Amplasarea institutiei curative in localitate
4. Sectorul de constructie a spitalului ssi sistematizarea lui
5. Sistematizarea si amenajarea fiecarei unitati de ingrijire medicala
6. Salurizarea sanitar-tehnica a institutiei
7. Functionalitatea institutiei

72. Cerinte igienice catre alegerea sectorului de constructie a I MS. SI Stematizarea sectorului
spitalicesc.
Se vor lua in consideratie factorii naturali, dimensiunile terenului, terenul din imprejurime, perspective dezvoltarii
localitatii.
Corectitudinea alegerii terenului se determina dupa planul situational: copie din planul localitatii unde va fi construit
spitalul.
La aprecierea lui se va atrage atentia la amplasarea terenului fata de roza vinturilor, aflarea evenutalelor obiecte de
poluare a mediului ambient si deci a spitalului (gunoisti, autostrazi, fabric, ppoluare sonora)
1)terenurile pentru spitale se vor alege dinspre vnt, la distan de sursele eventuale de poluare a aerului i sursele de
zgomot.
2)Intensitatea zgomotului pe teritoriul spitalului ziua nu va depi 45 dB, noaptea -35 dB.
3)suprafaa teritoriului ales va satisface condiia ca pentru un loc sa fie de de 100 150 m
2
.
Sistematizarea sectorului spitalicesc: se va efectua conform planului general.
planul general al terenului spitalului trebuie s aib urmtoarele zone funcionale : 1) zona blocurilor curative
necontagioase,2) zona blocurilor curative contagioase, 3) zona verde a blocului (parcul spitalului), 4) policlinica, 5)
zona blocului de morfopatologie, 5) zona de gospodrie . a.
Cldirile spitalului vor avea o arhitectur sobr, vor fi luminoase, nconjurate cu verdea. Blocurile curative vor fi
cel puin la 30 de metri de hotarul teritoriului. La nord cldirile spitalului se vor construi compact, cu coridoare
comunicante. Secia de boli contagioase va fi aparte, la distana de 3050 m de celelalte secii. Intrarea n
policlinic va i izolat de celelalte zone ale spitalului. Blocul de anatomie patologic cu morga va fi izolat de
celelalte blocuri ale spitalului. Zona de gospodrie va i amplasata ntr-un loc mai ferit, se va izola printr-o zon
verde cu limea de 78 m. Teritoriul spitalului va fi mprejmuit cu o zon verde cu limea de 15 m, care asigur
protejarea de zgomot, praf i vuit. Fiecare bloc curativ trebuie s aib zon verde, n afar de cea general a
spitalului, n afar de ele, spitalul va avea un parc (30 m
2
zon verde pentru fiecare loc).
Practic s-a ajuns la concluzia, c zona verde trebuie s ocupe 6065 % din suprafaa totala a terenului, cldirile
nu nui: mult de 15 %, iar zona de gospodrie, drumurile 20-25 %.

73. Sistemele de construcie a spitalelor; caracteristica lor.
Sistemele de construcie a spitalelor:1. de tip decentralizat; 2. de tip centralizat; 3.mixt
1.Sistem decentralizat de construcie se consider spitalul amplasat n cteva cldiri aparte, nu prea mari, n care
snt repartizate seciile spitaliceti. Majoritatea spitalelor vechi snt construite n astfel de sisteme.
Cldirile spitalului decentralizat fiind relativ joase, faciliteaz plimbrile i aflarea bolnavilor n aer curat.
2. Sistemul centralizat prevede amplasarea tuturor seciilor i serviciilor ntr-o singur cldire cu multe etaje.
Avantajele:
a) se poate obine izolarea maxim a seciilor ntre ele i de policlinic, fapt, care contribuie la meninerea regimului
de protecie i de profilaxie a infeciilor intra-spitaliceti.
b)se exclude dublarea ncperilor de aceeai destinaie, ceea ce permite utilarea lor cu tehnica medical modern, se
scurteaz drumul lucrtorilor medicali i a pacienilor din seciile spitaliceti spre centrul diagnostic sau fizio-
terapeutic, se simplific i se faciliteaz transportarea bucatelor gata n secii
c) snt dotate mai bine cu utilaj tehnic sanitar modern (nclzire central, ventilaie, condiionarea aerului), sisteme
centralizate de nlturare a prafului prin conducte vacuum, de aprovizionare cu oxigen i bioxid de azot. n perioada
rece a anului nu e nevoie, ca personalul medical i bolnavii s ias din spital (dintr-o cldire n alta).
Dezavantaje:
a)este dificil izolarea perfect a seciilor (sau a unor bolnavi),
b)organizarea i meninerea regimului protector i sanitar,
c)plimbarea bolnavilor ia aer.
3. sistemul mixt (centralizat-diecentralizat) de construcie mbin avantajele spitalelor decentralizate i ale celor
centralizate, reduce la minimum dezavantajele acestora.
La spitalele de tip mixt n blocul principal se amplaseaz seciile de baz necontagioase, laboratorul clinic i seciile
de diagnostic i tratament, n blocurile mai mici se amplaseaz policlinica, seciile de boli contagioase pentru copii
i cea radiologic, maternitatea. Secia de anatomie patologic i serviciile auxiliare se amplaseaz n cldiri
auxiliare cu totul aparte.

74. Cerinte igienice catre serviciul de internare. Principiul de lucru si asigurarea lui.
Sectia de internare este o subdiviziune de structura a spitalului. Internarea poate fi efectuata centralizat sau
decentralizat. La nternarea decentralizata fiecrae sectie isi are ncaperile sale separate de primire si externare a
bolnavilor.
Internarea centralizata presupune incaperi comune pentru internare si externare la toate sectiile cu exceptia celor
de boli contagioase, pediatrice, obstetrica, care au fiecrae separat serviciile sale. S
erviciul de internare va avea o planificare care asigura princi--piul de flux in functionare (minimum de incaperi
si amplasare lor una fata de alta).
Pentru asigurarea acestui principiu, in componenta serciciului de internare trebuie sa fie incaperile:
-sala de asteptare cu registratura, vestiar si birou de informatii
- cabinetul medicului
- grupul sanitary und ebolnavul este supus unei prelucrari in sensul igienei corporale
- sala de procedure
- boxa si saloane de diagnostic pentru bolnavi cu diagnoza nestabilita
- blocul sanitary
- sala de externare, care va fi pe linga fiecare sectie
In spitalele mari, de profil larg mai sunt:
1. Sala de operatii urgent
2. Laborator de urgent
3. Cabinet radiodiagnostic
Functiile sectiilor de internare: inregistrarea, examenul medical, prelucrarea sanitara, acordarea primului ajutor
medical.

75. Unitate de ingrijire medicala. Cerinte igienice catre sistematizarea ei, tipuri,
Principala unitate de structura a spitalului este unitatea de ingrijire medicala.
Definitie: prezinta un nr de paturi care depend de o echipa de lucru si presupun o autonomie in deservire. Este o
subdiviziune functional de planificarea careia depinde planificarea interna a intregului bloc.

Sectia medicala este o unitate administrative care poate include citeva unitati de ingrijire medicala. SUnt cazuri cind
acestrea coincide.
Planificarea UIM va corespunde urmatoarelor cerinte:
1. componena ncperii va fi dup specificul bolnavului
2. asigurarea unei sfere de circuite salubre. Prin ele nelegem traseul pe care l parcurge un obiect,
persoan sau elementul n spital urmrind interferena cu sursa de contaminare
3. planificarea uor mobil care ar permite o modernizare datorit ajunsurilor tiinifice i tehnice.
Fiecare UIM va include
1. zona cu saloane
a) saloane
b) Sali de tratament
c) Cabinetele medicilor
d) Camera de garda
e) Incapere de zi
2. Zona incaperilor auxiliare (bloc sanitar)
3. Zona incaperilor comune
UIM poate fi de 2 tipuri
Inguste, cu coridor uni sau bilateral
Extinse, cu 2 coridoare in forma rotunda, patrata sau alte modificari

76. Cerinele igienice ctre microclimatul ncperilor spitaliceti.
n perioada rece sau tranzitorie a anotimpurilor temperatura aerului de 1922 C se consider confortabil
pentru majoritatea bolnavilor (temperatura proiectat fiind de 20C), umiditatea 4060 %, viteza curenilor
de aer 0.050,1 m/s.
Bolnavii simt un disconfort termic dac temperatura aerului depete 24C. La temperatura de 2627C se
observ o ncordare a proceselor de termoreglare.
n saloanele pentru copii, lehuze, cele postoperatorii, n seciile de reanimare, n ncperile unde se face
examenul medical temperatura optim se consider cea de 22C. n ncperile de manipulaii, saloanele pentru
noii-nscui traumai sau prematuri,, blocurile sanitare sau ncperile, n care bolnavii se afl dezbrcai,
temperatura aerului va ti de 25C. Pentru bolnavii de combustii se consider optima temperatura aerului de
2215C, umiditatea relativ de 55 %. Pentru bolnavii in febr se recomand temperatura de 1617"C, pentru
copiii suferinzi de pneumonie franc lobar n faza iniial 1516C, n perioada convalescent 19
21
C
C. Foarte sensibili la temperatur sunt bolnavii cu boli ale glandei tiroide : astfel, pentru bolnavii de
tireotoxicoz de gradul I temperatura optim este de 18C, pentru gradul II i III 12C, pentru cei de
hipotireoz 24C.
n spitale se vor lua n consideraie i particularitile (obinuinele) individuale ale bolnavilor. De aici reiese, c
n saloane snt necesare dispozitive pentru reglarea temperaturii aerului. Vara temperatura aerului poate fi
optimizat cu ajutorul condiionatoarelor. n unele saloane temperatura optima poate fi obinut cu ajutorul
condiionatoarelor locale (climatizatoare).
In perioada de var pentru majoritatea chirurgilor se consider optim temperatura aerului de aproximativ 26C,
individual ea variaz ntre 17,221 24C.
Savanii sovietici au stabilit, c vara temperatura optim a aerului n slile de operaii este de 2022C (iarna
1920C), umiditatea de 5055 %, viteza curenilor de aer pn la 0,1 m/s.
81.Neutralizarea reziduurilor lichide si solide din spitale
A. INLATURAREA SI NEUTRALIZAREA REZIDUURILOR LICHIDE:
In literatura sunt descries cazuri cind apele reziduale spitalicesti serveau drept surse de epidemii printe populatie,
de aceea actualmente se acorda o atentie deosebita neutralizarii reziduurilor lichide din spitale.
Apele reziduale din sectiile somatic necontagioase pot fi emise in reteaua de canalizare fara a fi prelucrate in
prealabil.
Daca in localitate nu exista sisteme de canalizare, pe lingha spitale se vor construi instalatii locale de epurare, unde
se va face epurarea mecanica si biologica, apoi dezinfecctia apelor reziduale prin clorizare. Daca spitalul nu este
prea mare atunci apele reziduale se neutralizeaza prin filtrare subterana.
Din punct de vedere epidemiologic apele reziduale prezinta un pericol colosal. S-a practicat dezinfectarea
individuala , in dependent de afectiunea pacientului, dar aceasta tactica s-a dovedit a fi nu intotdeauna eficace.
Agtenti patogeni contin nu doar excrimentele ci si apele din bai, instalatii de dus, lavoare etc.de aceea actualmente
apele din sectiile de boli contagioase se dezinfecteaza in mod centralizat. Apele din aceste sectii pot fi prelucrate
in felul urmator:
-prin fierbere le temperature de 100C timp de 10 minute, aceasta metoda este destul de sigura, dar din
considerente economice si organizatorice ea nu are o raspindire larga. Se prelucreaza termic doar sedimentul
apelor reziduale;
-Epurarea mecanica a apelor reziduale in septictenturi cu dezinfectarea lor ulterioara cu Solutia de clorura de
var.Sedimentul din septictent se prelucreaza termic;
-Prin prelucrarea nemijlocita a apelor reziduale cu clorura de var-50mg de Cl active la 1 L de apa reziduala in
decurs de o ora.aceasta metoda poate fi folosita numai daca cantitatea de substante suspendate nu depaseste 200-
250mg/L.
B. Evacuarea si neutralizarea rezidurilor solide:
In orice spital evacuarea si neutralizarea rezidurilor solide trebuie sa fie bine determinate deorece de aceasta depinde
salubrizarea sanitara a spitalelor. In toate incaperile spitalicesti unde sunt reziduuri solide vor fi colectoare de gunoi
inchiose cu capac. Ele vor fie liberate minim de 2 ori pe zi, inainte de schimbul personalului auxiliary. Dupa
evacuarea reziduurilor colectoarele vor fi bines palate si dezinfectate. Reziduurile din colectoarele din curte vor fi
neutralizate prin metodele obisnuite. Reziduurile solide din sectiile contagioase, din salile de operatie, de nastere, de
pansamente vor fi colectate aparte si arse in cuptoare- distructoare, ce se instaleaza in cazangerii. Substantele
radioactive, desigur, vor fi evacuate si neutraluzate aparte.
82 Cerinte igienice fata de amplasarea spitalelor de boli infectioase.Particularitatile serviciului de internare
spitalelor de boli infectioase(de schitat).
Secia de boli contagioase va fi aparte, la distana de 3050 m de celelalte secii. Intrarea va i izolat de celelalte
zone ale spitalului.
Persoanele afectate de boli cantagioase sunt internati in sectiile respective nu numai pentru a fi vindecati, dar si
pentru a fi izolati de cei necontajiosi. De aceea in aceste sectii regimul sanitary are anumite particularitati, scopul
carora este de apreveni paritia infectiilor intraspitalicesti. Aceste particularitati se reflecta in primul rind asupra
modului de internare a bolnavilor. Bolnavii de boli contajioase evita sectiile de internare central, ei sunt spitalizati in
boxa de examinare a sectiei respective. Dupa termometrie si examen medical, bolnavilor li se face prelucrarea
sanitara, iar hainele se expediaza in sectia de dezinfectie. Boxa de examenare dupa fiecare bolnav se deretica, se
aeriseste si se dezinfecteaza. Cu acest scop sunt recomandate lampile bactericide.
Aceasta sectie v-a avea doua intrari- una pentru bolnvi, alta pentru lucratorii medicali si pentru substantele curate.

83 Particularitatile sistematizarii interioare a unitatilor de boli contajioase.
Sectiile de boli contajioase, chiar si cele mici se sistematizeaza asa ca sa poata fi repartizate in subdeviziuni,
destinate internarii bolnavilor cu infectii de acelasi gen. fiecare subdiveziune v-a avea ecluza sa, ele prezindindu-su
ca lacat bacterecid in sectiile de boli infectioase chirurjie, pediatrie s.a. ecluza are doua usi.Cind se deschide una
din ele cealalta v-a fi inchisa. Pentru o siguranta mai mare ecluza poate avea o lampa bacterecida. Subdeviziunea v-a
avea blocul sau sanitary. O alta particularitate a sectiilor de boli contajioase consta in faptul ca in saloane se
aranjeaza una, doua paturi. In toate saloanele sunt lavoare. In sectile de boli infectioase sunt saloane de un loc cu
ecluza, saloane-semiboxe si saloane boxe. Slonul semiboxa consta din salon, ecluza si loc sanitary. Neajunsul
acestor saloane semiboxe consta in faptul ca bolnavii sunt internati aici prin coridurul central, prezentind un pericol
insamintarii coridorului cu microflora patogena. De aceea saloanele-boxa sunt mai favorabile deoarece garanteaza
profilaxia infectiilor aeriene. Ea consta din tambur exterior, bloc sanitary, salon si ecluza. In peretele dinspre sectie
se face o fereastra pentru observatie care v-a avea sticla. Suprafata boxei complte este de 22 m
2
. In aceste boxe se
interneaza pacientii cu diagnoza neprecizata sau cu infectii intercurente. In ultimul timp se construesc semiboxe sau
saloane boxate cu unu, doua locuri. Aceste au avantajele lor, in primul rind se creeaza conditii pentru izolarea
bolnavilor cu diferite infectii. In afara de aceasta bolnavii pot fi internati si externati in acelasi timp, fapt care
previne aparitia infectiilor intraspitalicesti sau intercurente.

84 METODE DE DEZI NFECTI E A AERULUI DI N I NCAPERI LE I MS. FACTORI I CE CONDI TI ONEAZA
EFI CI ENTA DEZI NFECTARI I .
In functie de salon, dezinfectarea aerului are particularitatile sale. De aexmplu in salile de operatie, aerul este poluat
cu vapori de eter, fluoretan si alte substante narcotice volatile, bacteria si de aceea masurile trebuie sa fie orientate
spre diminuarea potentialului acestor surse de poluare a aerului. Inainte de operatie personalul va face dus in filtrul
sanitar al blocului operator, la operatie nu se admit persoanele cu leziuni cutanate sau cu eruptii purulente (din rindul
personalului). Dupa operatie sala se va deritica riguros, peretii si dusumeaua se vor spala cu o solutie dezinfectanta
si apa fierbinte,incaperea se va ventila bine. Insa toate aceste masuri nu pot preveni in masura cuvenita infectarea
aerului. Intr-o oarecare masura aerul poate fi dezinfectat cu ajutorul lampilor bactericide. Aceste lampi sunt fixate pe
pereti , tavan sterilezeaza aerul ,suprafetele perotilor, dusumelelor, mobile, ele fiind introduce in circuitul inainte de
operatie sau la intrerupere. O mare importanta au instalatiile de ventilatie mechanica-prin aspiratie-
exhaustare.pentru ca in sala de operatie sa se injecteze aer curat, in prealabil se face o epurare dubla- se curate de
praf si bacteria. In saloane principiile de dezinfectie au aceleasi baze fiind mai simple si mai putin strigente. Ele
prevad deritecarea riguroasa a saloanelor de cel putin 2 ori pe zi cu substante dezinfectante si punerea in functiune a
lampilor bactericide in special in saloanele de boli contajioase.

85 CERI NTELE I GI ENI CE CATRE APLASAREA SI SI STEMATI ZAREA UNI TATI LOR SI SPI TLELOR DE
CHI RURGI E.
In spitalele modern multifunctionale numarul de locuri chirurgicale constituie de la 25-45% din fondul general de
paturi. Sectia de chirurgie consta din saloane si blocul de operatie. Drept o particularitate a sectiilor de chirurgie se
considera blocul chirurgical, in spitalele modern- sectia de operatii care este cel mai complicat eliment functional a
spitalului. Sunt doua variante de organizare a sectiilor de chirurgie. In prima variant fiecare sectie isi are blocul sau
operator. Acestea se amplaseaza intr-o aripa sau bont al cladirii pentru a preveni raspandirea infectiilor
intraspitalicesti. In variant a doua- citeva sectii de chirurgie au un complex chirurgical. O sala de operatii v-a fi
pentru 30-40 de bolnavi. Aceasta sectie v-a ocupa o parte a cladirii, un etaj aparte sau oo cladire aparte anexata la
sectia de chirurgie sau unita cu ea printr-o galerie incalzita. Variant a doua a sextiei de chirurgie este mai
convinabila deoarece asigura o izolare mai perfecta de sectiile stationare. Complexul operator v-a avea o comunicare
comoda cu sectiile de chirurgie, reanimatologie-anesteziologie, roenghenologie si de sterelizare. Aparatura
complicate si scumpa poate fi folosita mai eficace in cadrul acestui comlex, incaperile auxiliare pot fi aranjate mami
bine si munca personalului poate fi organizata mai rational. In complexul operator incaperile destinate pentru
operatii curate si murdare vor fi aparte, isolate intre ele. Din punct de vedere igienic incaperile pot fi grupate in
sterile, curate si deosebit de curate. La primul grup se refera salile de operatie, de sterilizare a instrumentelor, fata de
care se innainteaza exigent aseptic deosebit de riguroase. La grupul al doilea se refera incaperile legate nemijlocit de
salile de operatie- camerele preoperatorii, de narcoza. La grupul al patrulea se refera incaperile pentru pastrarea
singelui si a aparaturii mobile, de intregistrare a operatiilor, camerele pentru chirurg, surorile medicale, laboratorul,
zona curate a filtrului sanitary.