TEMA 12.

MONITORIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ŞI FACILITĂŢI DE

ACCES PENTRU SEMNALAREA ORICĂRUI INCIDENT SAU INCIDENT BĂNUIT

CUPRINS
1. SĂNĂTATEA – DEFINIȚIE, ASPECTE GENERALE ............................................................. 2
2. MONITORIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI............................................... 2
3. NECESITATEA ORGANIZĂRII EXAMENELOR MEDICALE LA ANGAJARE ȘI
PERIODIC A PERSOANELOR CARE LUCREAZĂ CU PUF ......................................................... 4
4. ASPECTELE SĂNĂTĂȚII ANGAJAŢILOR CARE CONTACTEAZĂ PRODUSE DE UZ
FITOSANITAR ................................................................................................................................... 5
5. PERCEPȚIA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI........................................................... 5
6. BOLILE NETRANSMISIBILE ................................................................................................... 6
7. PREVALENȚA BOLILOR CRONICE ....................................................................................... 8
8. BOLILE PROFESIONALE ....................................................................................................... 10
9. PROFILAXIA BOLILOR NETRANSMISIBILE ..................................................................... 11
10. IGIENA MUNCII FEMEILOR LA UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR
12
11. PROMOVAREA MODULUI SĂNĂTOS DE VIAŢĂ. IGIENA PERSONALĂ. REGIMUL
ZILEI. ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ ........................................................................................... 12

Pagina 1/14
 1. SĂNĂTATEA – DEFINIȚIE, ASPECTE GENERALE

“Sănătatea e o comora cea mai prețioasă și cea mai ușor de pierdut, dar cel mai prost păzită”
E. Augier

Conforma Declaratiei de la Alma-Ata (12 septembrie 1978): “Sanatatea este un drept

fundamental ale omului. Este unul dintre cele mai importante obiective sociale pe plan mondial, a
cărui realizare necesită acțiunea multor altor sectoare economice și sociale în afara sectorului de
sănătate.
Grija pentru sănătate implică înțelegerea factorilor de risc pentru apariția diferitelor boli.
Factorii de risc pentru sănătate sunt diverse, inclusiv cele evenimente din viața dumneavoastră care
poartă un caracter psiho-emoțional și ca rezultat sporește probabilitatea de a vă îmbolnăvi de o
anumita boală.
Sănătate este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social și nu doar absența
bolilor sau a infirmităților.

2. MONITORIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI

Monitorizarea sănătăţii umane este un element sensibil în orice sistem agricol funcţional.
Nu există nicio îndoială că sănătatea persoanelor care utilizează pesticide poate fi afectată de
expunerea lor la diferite substanţe active. De fapt, având în vedere expunerea lor globală mai mare,
atât direct, cât şi indirect, pe parcursul unei vieţi profesionale, persoanele care lucrează cu pesticide
sunt cele mai expuse riscului de efectele nocive ale acestora. Există o necesitatea evidentă de a
proteja fermierii, lucrătorii şi familiile acestora de efectele dăunătoare ale pesticidelor. Dar nu sunt
doar agricultorii expuşi riscului. Locuitorii din mediul rural care locuiesc în apropierea câmpurilor
pulverizate şi trecătorii pot experimenta niveluri ridicate de expunere la pesticide, cu efecte
devăstătoare asupra sănătăţii acestora.
Din acest motiv, sunt introduse zonele de protecția sanitară.

Scopul monitorizării stării de sănătate (cunoscut sub numele

de supravegherea sănătăţii) este de a proteja sănătatea lucrătorilor
prin detectarea, într-o fază incipientă, a oricăror semne care pot fi
cauzate de expunerea la substanţe periculoase. De asemenea, îi ajută
pe angajatori să evalueze eficacitatea măsurilor lor de control şi
evaluarea acestora. Evaluarea locului de muncă trebuie să identifice
natura noxei (substanţa chimică periculoasă), valorile de expunere şi
riscul expunerii lucrătorilor.

Factorii de risc pentru sănătate

CONTROLABILI NECONTROLABILI
❑ limentația irațională ❑ prezența unui istoric familial pentru
anumita boală
❑ activitatea fizică scăzură ❑ sexul
❑ fumatul ❑ vârsta
❑ consumul de alcool ❑ toxicele
Pagina 2/14
 Monitorizarea stării de sănătate a persoanelor expuse acţiunii factorilor profesionali de risc se
realizează prin efectuarea și verificarea examenelor medicale profilactice obligatorii.
Conform pct. 4 din HG nr. 1025 din 07.09.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar
privind supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii
factorilor profesionali de risc
(https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=102591&lang=
ro), supravegherea sănătăţii angajaților care lucrează cu produse de
uz fitosanitar în teritoriul administrativ este responsabilitatea
Centrelor de Sănătate Publică din subordinea ANSP, reprezentate
de către medicii igienişti în sănătatea ocupaţională.
Examenele medicale profilactice obligatorii ale persoanelor
expuse acţiunii factorilor profesionali de risc sunt efectuate de către comisiile medicale din cadrul
instituţiilor medico-sanitare publice/private cu coordonarea Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale.
Examenele medicale reprezintă un șir de servicii medicale care asigură prevenirea și
depistarea la timp a bolii.
După natura examinărilor și obiectivele principale examenele medicale se clasifică în
profilactice și periodice.
Examenele medicale profilactice includ: examenul medical la angajarea în muncă, de adaptare
și la reluarea activităţii.
Examenele medicale profilactice se efectuează obligatoriu.
Examenele medicale periodice prevăd:
1) Supravegherea în dinamică a stării de sănătate a
lucrătorilor, confirmarea după anumite perioade de
timp a aptitudinii în muncă pentru profesia/funcţia şi
locul de muncă ocupat;
2) Depistarea precoce a bolilor care constituie
contraindicaţii pentru activităţile şi locurile de muncă
cu expunere la factori profesionali de risc;
3) Diagnosticarea stărilor începătoare ale bolilor
profesionale;
4) Recomandarea măsurilor profilactice şi de reabilitare pentru restabilirea capacităţii de
muncă a lucrătorilor.

În art. 49 din Legea nr. 10 din 03.02.2009 privind supraveghere de stat a sănătății publice
(https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124337&lang=ro#) sunt prevăzute următoarele:
➢ Responsabilitatea pentru efectuarea examenelor medicale la angajare/periodice o
poartă angajatorii/angajaţii/persoanele care practică munca individuală.
➢ Angajaţii care refuză să se supună examenelor medicale nu se admit la lucru decât
după efectuarea acestora.
➢ Rezultatele examenelor medicale se înscriu în fişele medicale individuale,
confirmându-se admiterea la lucru, în modul stabilit de MSMPS.

Pagina 3/14
Examenele medicale periodice se efectuează în scopul supravegherii stării de sănătate și depistării
semnelor precoce sau formelor ascunse ale bolilor.
Examenele medicale periodice trasează pentru fiecare persoană măsuri curativ-profilactice
necesare:
- transferul temporar în altă sferă de activitate după indicația medicului, comisia medicală
consultativă determinâ caracterul locului de muncă;
- trimiterea la Consiliul medical de expertiză a validității pentru declararea incapacității
permanente de muncă și determinarea gradului de afectare.

Obiectivele examenelor medicale:

▪ Identificarea activă a persoanelor cu boli generale și profesionale la un stadiu incipient;
▪ Supravegherea stării de sănătatea persoanelor supuse acțiunii factorilor nefavorabili de
risc în dinamica;
▪ Depistarea bolilor, ce decurg nefavorabil sub acțiunea unor factori, inclusiv bolile care
contribuie la dezvoltarea bolilor profesionale;
▪ Măsuri curativ-profilactice individuale conform rezultatelor examenelor medicale;
▪ Elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă,
lichidarea/reducerea a factorilor nefavorabili de risc.

3. NECESITATEA ORGANIZĂRII EXAMENELOR MEDICALE LA

ANGAJARE ȘI PERIODIC A PERSOANELOR CARE LUCREAZĂ CU PUF

Factorii de producție nefavorabili acționând asupra organismului o perioada îndelungată, chiar

și în concentrații nu prea mari, provoaca agravarea treptată a stării de sănătate a muncitorilor.
Din aceste considerente unul din compartimentele de baza ale complexului de măsuri de
profilaxie a bolilor profesionale îl constituie organizarea și efectuarea examenelor medicale
preventive și periodice ale muncitorilor supuși acțiunii factorilor de risc profesionali.
Sarcina de baza a examenelor medicale constă în preîntâmpinarea angajării la lucru a
persoanelor cu boli cronice.
De exemplu, muncitorii cu hepatita sau tuberculoza pulmonara nu pot fi angajați la lucru cu
pesticide, în special în forma de praf, deoarece acești factori pot agrava procesul patologic din
ficatul sau plămâni.
Asadar, examenele medicale preventive au ca scop neangajarea în câmpul muncii a persoanelor
ce au probleme de sănătate care s-ar putea agrava în condițiile mediului de producție dat, excluzând
astfel posibilitatea transformării lor în boli profesionale, ceea ce corespunde atât intereselor
bolnavului, cât și a statului.
Un alt argument necesar pentru organizarea examenul medical servește posibilitatea de a
evalua minuțios și a atrage o deosebită atenție la starea organelor și sistemelor, asupra cărora pot
acționa negativ noxele profesionale de la noile locuri de muncă.
Rezultatele examenului medical la angajarea trebuie să reflecte cât mai deplin starea de
sănătate a muncitorilor, caracteristica aptitudinilor sale fizice, mintale și psihosenzoriale, cu
înregistrarea lor în fișa personală de ambulator.
Concluziile referitor la posibilitatea de exercitare a unei activității concrete de către persoana
vizată, în baza rezultatelor examenelor medicale, se aduc la cunoștința conducerii întreprinderii.

Pagina 4/14
 Examenele medicale periodice reprezintă controlul periodic al stării de sănătate a angajaților în
procesul de muncă la o anumită întreprinderea.
✓ Periodicitatea efectuării lor este determinată de proprietățile agresive ale nocivităților
profesionale, particularitățile procesului tehnologic, condițiile de munca și de alți factori.
✓ Examenul medical periodic are drept scop depistarea precoce a unor boli profesionale.
Muncitorul poate să nu atragă atenția la devierile neînsemnate în starea de sănătate, dar
analiza minuțioasa a unor acuze și modificări obiective pot semnaliza apariția unor boli
profesionale.
✓ Diagnosticarea la timp a bolii, înlăturarea nocivităților profesionale pot influența
considerabil involuția bolii.
✓ Un alt argument poate servi depistarea unor afecțiuni neprofesionale, care constituie
contraindicații pentru exercitarea în continuare a activității la locul dat de munca.
✓ Examenele medicale periodice urmăresc profilaxia bolilor profesionale ale unui
contingent mare de muncitori.
✓ Examenele medicale periodice se efectuează pentru controlul eficienței măsurilor
sanitaro-igienice și medico-profilactice elaborate anterior pentru îmbunătățirea condițiilor de
munc.

4. ASPECTELE SĂNĂTĂȚII ANGAJAŢILOR CARE CONTACTEAZĂ

PRODUSE DE UZ FITOSANITAR

La efectuarea lucrărilor de utilizare, comercializare, producere a PUF, în aerul zonei de muncă

se eliberează substanțe chimice periculoase, care ulterior acţionează nociv asupra stării de sănătate a
angajaţilor prin pătrunderea lor în organism.
Un risc deosebit îl prezintă procesul de pregătire a soluţiilor de pesticide pentru tratarea
livezilor, culturilor legumicole, la întreţinerea aparatajul de lucru, la manipularea cu seminţe tratate,
la ambalarea şi transportarea produselor recoltate tratate.
Este important să știm că, risculul este supusă întreaga populația, deoarece are loc
impurificarea aerului atmosferic, a apelor subterane, solurilor cu reziduurilor de pesticide.
Ca exemplu, nerespectarea regulilor de utilizarea sau tratarea incorectă a culturilor
agroalimentare cu produse de uz fitosanitar poate duce la poluarea produselor alimetare, fapt
deosebit de periculos, deoarece ele pot nimeri în hrana copiilor, oamenilor în vârstă și bolnavilor
care sunt sensibili la substanţele chimice.
Acţiunea nefavorabilă a substanţelor chimice asupra organismului uman depinde de toxicitatea
lor, de cantitatea de substanţe nimerite în organism, de durata și frecvența contactului, inclusiv de
prezenţa concomotentă şi nivelul altor factori ai mediului înconjurător (temperatura, umiditatea
sporită). Toate aceste determină riscul de a face intoxicație sau alte boli.

5. PERCEPȚIA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI

Percepția stării de sănătate este unul din indicatorii recomandați la nivel internațional în
contextul analizei asupra stării de sănătate a populației. Percepţia pozitivă a stării de sănătate a
populaţiei s-a majorat de la 41,2% în anul 2008 până la 50,6% în anul 2016. Percepţia stării de
sănătate este determinată de mai mulţi factori, dar în general poate fi considerată drept un indice al
bunăstării populaţiei, precum şi a sănătăţii fizice şi mintale a populaţiei (figura 6).

Pagina 5/14
 120

100
17,2 12,4 13,5 12,4
80
41,1 36,5 37
41,6 Rea sau foarte rea
60
Satisfăcătoare
40
Bună sau foarte bună
46,5 50 50,6
20 41,2

0
2008 2010 2012 2016
Fig. 6 Structura populaţiei după percepţia stării de sănătate, %

6. BOLILE NETRANSMISIBILE

Bolile netransmisibile (BNT) sunt boli neinfecțioase, cunoscute și ca boli cronice, tind să fie
pe termen lung și rezultă dintr-o combinație de factori genetici, fiziologici, de mediu și
comportamentali. Adică, boală netransmisibilă este maladie umană cauzată de determinanţii stării
de sănătate, care nu se transmite de la om la om sau de la animal la om.
De obicei, acestea nu sunt transmise de la o persoană afectată la alta, dar apar ca rezultat direct
al factorilor de stil de viață și de mediu.
Bolile netransmisibile reprezintă o povară tot mai mare, afectând dezvoltarea economică şi
socială a populaţiei de pe glob.
Conform statisticilor mondiale, BNT în anul 2015 au cauzat decesul a aproximativ 40 milioane,
reprezentând circa 70% din totalul general de 56 de milioane de decese în lume.
La nivel mondial, aproximativ 38 milioane de oameni mor anual înainte de vârsta de 70 de ani
din cauza afecțiunilor cardiologice și pulmonare, a cancerului și diabetului. Analiza priorităților din
domeniul sănătății publice denotă faptul că, multe decese cauzate de boli cronice netransmisibile
pot fi prevenite.
Republica Moldova se clasifică printre țările cu cea mai înaltă rată a mortalității generale în
regiunea europeană, determinată în special de bolile netransmisibile.
În țara, circa 80% din toate bolile înregistrate sunt condiţionate de BNT, inclusiv bolile
cardiovasculare, cancerul, bolile tractului digestiv, sistemului respirator, endocrin, dereglările
metabolice şi bolile sistemului nervos.
Anual, în medie se înregistrează 10 mii cazuri de tumori maligne/cancer, circa 300 mii boli ale
aparatului digestiv, 600 mii boli ale aparatului respirator, care nu exclud impactul PUF în geneza
acestora.

Principalele tipuri de BNT sunt:

1) bolile cardiovasculare (atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale);
2) cancerele;
3) bolile respiratorii cronice (bolile pulmonare obstructive cronice și astmul bronșic);
4) diabetul zaharat.
Factorii de risc pentru BNT sunt:
- alimentația irațională;
Pagina 6/14
 - activitatea fizică scăzură;
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool și droguri;
- toxinele;
- utilizarea sporită a pesticidelor;
- mod nesănătos de viața.
Intensitatea utilizării pesticidelor este o problemă cronică pentru Republica Moldova, indusă de
diversitatea enormă a PUF aplicate pe teritoriul ţării, de cantităţile excesive utilizate, cât şi de
calitatea controlului aplicării acestora.
În rezultatul unui studiu efectuat de specialiștii ANSP, a fost stabilită o corelare Pearson
pozitivă pentru valorile medii ale intensităţii utilizării pesticidelor cu incidenţa unor stări morbide la
nivel de țară pentru o perioadă de 6 ani, identificându-se corelaţii în intervalul (0.2-0.8), de la slabă
la relaţii de corelaţie puternică (tabelul 2). Rezultatele preliminare indică impactul nefast al
factorului chimic asupra sănătăţii populaţiei.
Expunerea acută se manifestă frecvent prin cefalee, dureri stomacale, vomă, erupţii cutanate,
probleme respiratorii, iritaţii oculare, strănut, convulsii şi comă, iar cea cronică (pe termen lung)
include: cancerul, astma, dermatită, tulburările endocrine, disfuncţii reproductive, imuno-
toxicitatea, tulburări de comportament şi malformaţii congenitale.
Tabelul 2
Coeficientul de corelaţie Pearson dintre nivelul aplicării PUF şi incidenţa morbidității

În scopul informării populației și a specialiștilor care pot fi expuși riscurilor în procesul

aplicării produselor de uz fitosanitar, a fost efectuată cartografierea zonelor tratate cu PUF în
perioada anilor 2012-2019.
Așadar, gestionarea eficientă și durabilă a PUF, va reduce potențialele riscuri asociate cu
pesticide asupra sănătății populației și mediului înconjurător.
Nivelul maxim a fost înregistrat în raionul Strășeni cu valoare de 4,66 kg/ha, urmat de raionul
Dondușeni cu 4,48 kg/ha. Raioanele care au înregistrat valori mai mici de 1 kg/ha a indicatorului
privind utilizarea PUF sunt: Ungheni, Telenești, Hîncești, Rezina, Anenii Noi, Căușeni, Glodeni,
Sîngerei, Cimișlia. Totodată, a fost stabilită valoarea medie a intensității utilizării PUF, care a
constituit 1,59 kg/ha (figura 7).

Pagina 7/14
 Fig. 7 Cartografierea raioanelor Republicii Moldova în funcție de utilizarea PUF în perioada
anilor 2012-2019

7. PREVALENȚA BOLILOR CRONICE

Prevalența bolilor cronice în cazul populației din Republica Moldova rămâne a fi înaltă, practic
fiecare a treia persoană suferă de cel puțin o boală cronică (35,5%).
Prevalenţa generală a populaţiei în ultimii ani este în continuă creştere: în anul 2015 au fost
înregistrate 797 cazuri la 1000 de locuitori, faţă de 753 cazuri la 1000 de locuitori în anul 2012, și
685 cazuri la 1000 de locuitori în anul 2018.
Conform datelor Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale în topul principalelor
cauze ale morbidităţii sunt afecţiunile aparatului circulator, bolile aparatului respirator şi bolile
aparatului digestiv.
De asemenea, rezultatele unui studiu au demonstrat că, fiecare a doua persoană a declarat starea
de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, media 39% – satisfăcătoare, iar 14% o consideră rea sau
foarte rea.
În general, percepția pozitivă a stării de sănătate a populației se reduce odată cu înaintarea în
vârstă, fapt determinat în special de prevalența prin anumite boli caracteristice unor grupe specifice
de vârstă.

Pagina 8/14
 Astfel, ponderea persoanelor cu sănătate bună sau foarte bună se reduce de la 78,0% în cazul
copiilor pînă la 2,0% pentru persoanele care au împlinit vîrsta de 75 ani.
Populația din mediul urban declară mai frecvent o stare satisfăcătoare de sănătate (43%), decât
cele din mediul rural (40%).
Totodată, persoanele din mediul rural au apreciat în proporție de 14% starea de sănătate ca
fiind una rea sau foarte rea comparativ cu 10% în cazul populației din mediul urban.
Femeile s‐au dovedit a fi mai critice față de perceperea stării sale de sănătate comparativ cu
bărbații, astfel încât, bărbații au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de
42% față de 34% în cazul femeilor. Cu o stare de sănătate bună/foarte bună se evidențiază bărbații
şi femeile cuprinşi între vîrsta de 0‐24 ani cu o pondere de circa 75,0% (tab. 1, anexa). Cel mai
mare decalaj în nivelul de percepere a stării de sănătate de către bărbați şi femei se
înregistrează pentru persoanele care au împlinit vârsta de 45 şi mai mulți ani. Comparativ cu anul
2008, frecvența evaluării stării de sănătate ca fiind una bună/foarte bună în cazul femeilor este cu
aproximativ 7 puncte procentuale mai mare în anul 2010. În cazul bărbaților diferențele în
aprecierea pozitivă a stării de sănătate sunt mai puțin semnificative.
Nivelul de bunăstare este o altă caracteristică care influențează gradul de percepere a stării de
sănătate a populației. Persoanele sărace (quintila I – 20% populația cel mai puțin asigurată), declară
mai frecvent o stare bună şi foarte bună de sănătate (52,5%) în comparație cu persoanele din
celelalte quintile. Totodată, pe măsura creşterii nivelului de bunăstare creşte şi ponderea
persoanelor care îşi percep starea de sănătate ca fiind satisfăcătoare (de la 35,3% în quintila I până
la 42,8% în quintila V).
Datele statistice au demonstrat că, în anul 2016, 35,5% din populația au indicat că suferă de cel
puţin o boală cronică, dintre care fiecare a doua a menţionat că suferă de cel puţin 2 boli cronice.
Populaţia din mediul urban a raportat prezenţa cel puţin a unei boli cronice în proporţie de 36%,
comparativ cu 35,2% în mediul rural. Această situație este diferită de cea din anul 2012, când rata
prevalenţei bolilor cronice pentru populaţia din mediul rural era mai mare decât pentru populaţia
din mediul urban, respectiv 33,7% şi 32,4% (figura 8).

40 36,9 35,53635,2
33,9 33,9 33,132,433,7
35 31,7 31,5 29,9
30
25 Total
20
Urban
15
10 Rural
5
0
2008 2010 2012 2016
Fig. 8 Ponderea populaţiei care suferă de boli cronice, pe medii de reședință, %

În anul 2016 circa 40 la sută din femei au declarat că suferă cel puțin de o boală cronică
comparativ cu 30 la sută din bărbați. Cele mai mari rate de prevalenţă a bolilor cronice sunt
înregistrate pentru bolile aparatului circulator (129,9 cazuri la 1000 locuitori), bolile osteo-articulare
(70,8 cazuri la 1000 locuitori), bolile aparatului digestiv (58,3 cazuri la 1000 locuitori) şi bolile
aparatului respirator (25,3 cazuri la 1000 locuitori). Comparativ cu anii precedenţi, din diversele
boli cronice prevalenţa cărora sporeşte în timp pot fi menţionate bolile aparatului circulator, bolile
endocrine, tumorile, și bolile osteo-articulare (tabelul 3).
Rata prevalenţei bolilor cronice este puțin mai mare în cazul populaţiei din mediul urban, 359,8
cazuri la 1000 locuitori, faţă de 351,5 cazuri la 1000 locuitori din mediul rural

Pagina 9/14
 Tabelul 3
Rata prevalenţei unor boli cronice, pe medii de reședință și sex la 1000 locuitori
Boli cronice Total Mediul de reședință Sexul
Urban Rural Bărbați Femei
Boli infecțioase 8.0 6,4 9,1 7,1 8,8
Boli ale aparatului respirator 25.3 23,2 26,7 27,3 23,4
Boli ale aparatului digestiv 58.3 67,7 51,6 49,8 66,1
Boli ale aparatului circulator 129.9 139,9 122,7 97,9 159,5
Boli genetico‐urinare 33.1 43,5 25,8 20,2 45,1
Boli endocrine 23.4 31,7 17,4 8,7 36,9
Tumori 7.5 7,7 7,4 2,6 12,1
Boli ale pielii 4.1 6,9 2,1 4,0 4,2
Boli osteoarticulare 70.8 68,5 72,4 58,0 82,6
Boli ale ochiului si urechii 20.2 24,2 17,4 24,6 16,2
Boli ale sistemului nervos 19.1 11,1 24,8 25,1 13,5
Tulburări mintale si de 6.8 9,8 4,8 9,5 4,4
comportament

Femeile mai frecvent suferă de boli ale aparatului circulator (159,5‰ față de 97,9‰ la bărbați),
boli endocrine (36,9‰ față de 8,7‰ la bărbați) şi alte patologii cronice, cum ar fi cele
genetico‐urinare (45,1‰ față de 20,2‰) şi osteoarticulare (82,6‰ față de 58,0‰). Totodată,
bărbații suferă mai mult de boli ale aparatului respirator (27,3‰ fată de 23,4‰ la femei), boli ale
ochiului şi urechii (24,6‰ față de 16,2‰) şi boli ale sistemului nervos (25,1‰ față de 13,5‰). Din
diversele boli cronice, prevalența cărora sporeşte odată cu vîrsta, pot fi menționate bolile aparatului
digestiv, circulator şi cele endocrine. Dacă ne referim la bolile aparatului circulator, constatăm că în
cazul persoanelor în vîrstă de 65 ani şi peste, la 1000 locuitori revin în medie 551 cazuri de aceste
maladii. Prevalența bolilor aparatului digestiv este mai mult caracteristică populației de 45 ani şi
mai mult, iar bolile aparatului respirator prevalează începînd cu vîrsta de 55 ani şi peste. Copiii de
regulă cel mai mult suferă de boli ale aparatului respirator, 22,5 cazuri la 1000 locuitori de vîrsta
respectivă.
Consultarea medicului. În perioada de 4 săptămâni care a precedat interviul, practic fiecare a
cincia persoană a beneficiat de careva servicii medicale de asistență primară sau specializată.
Serviciile medicale sunt solicitate mai mult de către populația din mediul urban, 22,9% față de
16,8% în cazul populației din mediul rural.
Disponibilitatea asigurării medicale obligatorii este unul din factorii care determină accesul
populației la serviciile medicale pentru toate categoriile de populație. Reieşind din aceasta, se
constată că persoanele asigurate au beneficiat într‐o proporție mai mare de servicii medicale în
ultimele 4 săptămâni comparativ cu cele neasigurate, cu o diferență de 14 puncte procentuale a
acestui indicator. Situația femeilor este diferită de cea a bărbaților, în medie nivelul de adresabilitate
fiind de 1,5 ori mai mare decât în cazul bărbaților.

8. BOLILE PROFESIONALE

Bolile profesionale - sunt afecțiunile care se produc ca urmare a exercitării unei profesii
cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca.
Sunt considerate de asemenea boli profesionale afecțiunile produse în condițiile enunțate mai sus,
afecțiuni suferite de elevi, studenți în timpul efectuării practicii. De menţionat faptul că,
morbiditatea profesională este condiţionată de acţiunea nemijlocită a factorilor mediului
ocupaţional, şi au o provenienţă multifactorială.
Bolile profesionale sunt divizate în 4 grupe:
1. Bolile condiţionate de factori fizici;
Pagina 10/14
 2. Bolile provocate de influenţa pulberilor;
3. Bolile determinate de influenţa substanţelor chimice;
4. Dermatite profesionale.

1 grupa. Bolile condiţionate de factori fizici sunt următoarele:

- boli ale sistemului nervos periferic – radiculite lombare determinate de răcire, ridicatul şi
căratul greutăţilor.
- boli ale sistemului osteomuscular şi nervilor periferici ai membrelor superioare (mialgii,
miozite cauzate de frig, încordări, contracţii frecvente) polinevritele, sindromul angiospastic
periferic, cauzate de suprarăcire generală, îndeosebi a mâinilor, umiditate ridicată.
- boala de vibraţie – apare după o vechime îndelungată de muncă cel puţin 10 ani și se
întîlneşte la mecanizatori-tractorişti.
- surditate acustică – apare în urma influenţei îndelungate a zgomotului, de regulă la
mecanizatori.
Grupa 2. Bolile provocate de influenţa pulberilor sunt următoarele:
- bronşită cronică pulveroasă – apare la mecanizatori care prelucrează culturile tehnice; în 12
% din cazuri maladia duce la invaliditate.
- bisinoza – boală cronică ce se dezvoltă în urma impactului îndelungat a pulberilor asupra
muncitorilor.
- spazmul bronşic – provocat de pulberi în deosebi de tutun, polenul florilor, el poate evolua în
asm bronşic – boală alergică.
Grupa 3. Bolile determinate de influenţa substanţelor chimice:
- intoxicaţii acute și cronice de etiologie chimică.
Grupa 4. Dermatite profesionale – apar din cauza influenţei substanţelor chimice, factorilor
fizici.

9. PROFILAXIA BOLILOR NETRANSMISIBILE

Măsurile profilactice a bolilor netransmisibile se clasifică în 2 grupe: generale şi speciale.

1. Măsuri profilactice generale.
2. Măsuri profilactice speciale:
2.1. Măsurile tehnologice
2.2. Măsurile tehnico-sanitare:
2.3. Măsurile administrative
2.4. Măsurile legislative
2.5. Măsurile organizatorice
2.6. Măsurile medicale

1 Grupa. Măsurile profilactice generale

Măsurile profilactice generale sunt necesare pentru asigurarea angajaţilor care gestionează PUF
cu încăperi social sanitare în condiţii de câmp, sere, răsadniţe, depozite, în scopul creării conţiilor
pentru protejarea muncitorilor, de ploi, ninsori, vânturi, soare.
Aceste măsuri sunt necesare pentru luarea mesei în timpul întreruperilor, a se odihni, a se
încălzi iarna. Sunt cazuri când aceste încăperi pot fi mobile.
Grupa 2. Măsurile profilactice speciale se devizează în măsuri tehnologice, tehnico-sanitare,
administrative, legislative, organizatorice, medicale.
◼ Măsurile tehnologice: sunt direcţionate spre implementarea tehnologiilor noi moderne, non-
poluante sau cu o dimenuare a poluărilor, mecanizarea sau automatizarea proceselor grele,
înlocuirea substanţelor toxice cu cele netoxice sau mai puţin toxice.
◼ Măsurile tehnico-sanitare: includ dispozitive speciale de combaterea factorilor nocivi:
asigurarea cabinelor, depozitelor de pesticide cu sisteme de ventilaţie mecanică de tip flux-
reflux, utilizarea climatizoarelor, gazoanalizatorilor, sirene.

Pagina 11/14
 ◼ Măsurile administrative: se aplică în cazurile de încălcări grave a legislaţiei ca avertizarea,
amendarea, intentarea unui proces juridic, stoparea activităţii unităţii economice,
concedierea persoanei.
◼ Măsurile legislative: prevăd cerinţe şi norme conform prevederilor legale.
◼ Măsurile organizatorice: urmăresc respectarea regulelor de organizare a muncii, a zilei de
muncă, adică elaborarea şi implementarea regimului raţional de muncă şi odihnă argumentat
din punct de vedere fiziologic, pauze de odihnă şi exerciţii de gimnastică speciale, instruirea
angajaţilor privind utilizarea PUF, utilizarea corectă a mijloacelor de protecţie individuale.
◼ Măsurile medicale: includ efectuarea examenelor medicale obligatorii la încadrarea în
muncă preventive şi periodice conform Regulamentului Sanitar aprobat prin HG nr.
1025/2016. (anexa 1, p. 6) a lucrătorilor din agricultură cu factori profesionali de risc.
◼ Ca exemplu: mecanizatorii trebuie supuşi examunului medical periodic o dată în an cu
participarea medicului terapeut, neurolog, ORL, oftalmolog, audiograma cu testarea
câmpului vizual, RPS (radiografia pulmonară standart) la indicaţia medicului în patologii
profesionale, proba la rece, sensibilitatea vibratorie a aparatului vestibular, radiografia
mâinilor şi a segmentului toracic. Sunt prevăzute investigaţii de laborator şi instrumentale.
◼
10. IGIENA MUNCII FEMEILOR LA UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ
FITOSANITAR

Grija despre sănătatea femeilor, actualmente, este una dintre principalele etape. Statul a luat
asupra sa această grijă, care este reglementată în legislația în vigoare.
Unele cercetări au demonstrat, că productivitatea muncii femeilor la lucrul fizic greu este mai
mică cu 20-30% decât cea a bărbaţilor cu mărirea ritmului de respiraţii şi micşorarea cantităţii de
hemoglobina şi eritrocite din sânge.
Organismul feminin este mai sensibil decât cel masculin la ridicarea şi transportarea greutăţilor,
la vibraţie, condiţii climaterice nefavorabile, acţiunea substanţelor chimice etc. Mai ales aceasta se
simte în cazul femiilor însărcinate. Multe substanţe chimice se elimină cu laptele în timpul alăptării
copilului.
Acţiunea negativă a PUF asupra organismului feminin se caracterizează prin: complicaţii ale
gravidităţii (toxicoze, avorturi); sterilitate; mutaţii la copii.
De aceea, femeia lucrătoare se foloseşte de multe facilităţi: nu se admite la lucrul fizic greu,
dispune de concediu de maternitate, ridicarea normată a greutăţilor etc.
În sectorul agrar, lucrul feminin este prezent în toate domeniile: sere, câmp, protecţia plantelor,
unde în afară substanţelor chimice o acţiune negativă o au şi parametrii climaterici şi umiditatea
aerului.
Un loc deosebit ocupă activitatea femeilor legată cu pesticidele, mai cu seamă cele de clasa I și
II de pericol.
Chiar dacă și se respectă toate cerinţele de protecţie şi igienă personală, totuşi în organismul
femeilor pătrund cantităţi mici de pesticide, care după un timp îndelungat pot provoca intoxicaţii
severe cronice, acţiuni nefaste asupra ficatului, sistemului nervos şi cardiovascular, pot apărea boli
ginecologice, complicaţii ale gravidităţii, dermatite, astm bronşic.
Din aceste cauze, sănătatea femeilor are o deosebită însemnătate socială şi biologică.
Pentru a preîntâmpina acţiunea negativă a factorilor externi nefavorabili asupra stării de
sănătate a femeilor şi pentru a avea generaţii sănătoase în viitor se cere o respectare strictă a tuturor
regulilor de igienă personală şi normativelor igienice în toate domeniile de activitate ale femeilor.
În toate cazurile este necesară excluderea maxim posibil a folosirii lucrului feminin la efort
fizic şi la acţiunea substanţelor nocive.

11. PROMOVAREA MODULUI SĂNĂTOS DE VIAŢĂ. IGIENA PERSONALĂ.

REGIMUL ZILEI. ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ

Pagina 12/14
 Raţionalizarea regimului de muncă şi de odihnă al agricultorilor trebuie să-şi îndeplinească
scopurile: de a spori capacitatea muncii şi a menţine la un nivel înalt, de a fortifica sănătatea
fiecărei persoane, de a preveni suprasolicitările fizice şi neuropsihice, surmenajul şi dezvoltarea
maladiilor, inclusiv a celor profesionale.
Durata zilei de muncă cu preparate fosfororganice şi mercur este de 4 ore, suplimentar 2 ore de
lucru fără pesticide. Durata zilei de lucru fără pesticide este de 6 ore.
În zilele de lucru cu pesticidele lucrătorii primesc alimentaţie de protecţie – 0,5 l de lapte
conform Normativelor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 40 din 16.08.2001 pentru
elaborarea și realizarea măsurilor de protecție a muncii
( https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=102940&lang=ro#).
Lucrătorii care contactează PUF trebuie să respecte strict regulile de igienă personală.
În timpul lucrărilor se interzice alimentarea cu hrană și apă, fumatul, precum și scoaterea hainei
și echipamentului de protecție. Aceasta se permite în timpul orelor de odihnă pe terenuri special
amenajate, după spălarea minuţioasă a mâinilor şi feţei.
După fiecare schimb de lucru, echipamentele de protecţie individuală, trebuie curăţite. Ele se
scot în ordinea următoare: mănuşile se spală preventiv în soluţie dezactivantă (lapte de var, soluţie
de 3-5% de sodă calcinată), se clătesc în apă, apoi se scot cizmele, combinezonul, ochelarii şi
respiratorul, se spală mănuşile în soluţie dezactivantă, se clătesc în apă şi apoi se scot de pe mâini.
Părţile de cauciuc ale aspiratorului se spală în soluţie dezactivantă (25 g de săpun şi 5 g de sodă
calcinată la 1 l de apă) cu peria, se clătesc în apă curgătoare şi se usucă. Părţile aspiratorului, care se
ating de faţă, se dezinfectează cu tampon de vată cu soluţie de permanganat de caliu sau alcool.
Îmbrăcămintea specială se curăţă zilnic de praf şi se aeriseşte la aer liber sau sub şopron timp
de 8-12 ore.
Ecipamentele de protecţie individuală se spală periodic, însă nu mai rar decât după 6 zile de
lucru.
Imediat după aplicarea PUF şi după curăţarea echipamentului de aplicare şi al echipamentului
individual de protecţie, operatorul trebuie să facă duş, cu săpun, după care să poarte haine curate.
Toți utilizatorii de pesticide ar trebui să fie instruiți cu privire la importanța spălării mâinilor și a
celorlalte părți ale corpului expuse imediat dacă sunt contaminate cu un pesticid. Îndepărtarea
concentratului de pesticide lichide dintr-o mână înmănușată sunt foarte importante, deoarece unii
solvenți pătrund treptat în mănușă. De asemenea, este important de spălat mâinile cu mănuși înainte
de îndepărtarea acestora.
Este necesar ca apa și săpunul să fie disponibile pentru a spăla orice stropire sau deversare. În
pauzele de odihnă, este esențial de acordat o atenție deosebită asigurării faptului că mâinile și fața
operatorului, în special în jurul gurii sunt spălate bine înainte de a consuma produsele alimentare și
apa și că alimentele nu intră în contact cu echipamentul de protecție individual sau haine de lucru
folosite în timpul pulverizării.
Alimentul este factorul de mediu înconjurător cu cea mai mare influenţă asupra organismului
uman. De felul în care este înţeleasă această realitate, alimentele pot avea o funcţie pozitivă în
menţinerea sănătăţii sau pot să expună la îmbolnăviri. O alimentaţie raţională asigură existenţa şi
capacitatea de adaptare la acţiunea în schimbare a factorilor din mediul înconjurător. Petru
acoperirea printr-o alimentaţie raţional organizată a tuturor nevoilor vitale ale organismului este
necesar să se ştie ce mâncăm, cât mâncăm, cum şi când mâncăm.
Alimentaţia trebuie să fie completă, să asigure organismului proteine, glucide, săruri minerale
şi vitamine în anumite proporţii.
Conform Normele nr. 40 din 16.08.2001 pentru muncitorii care activează în condiţii nocive de
muncă sunt stabilite criterii de acordare gratuită a alimentaţiei de protecţie şi preparate vitaminoase
(anexa nr. 4).
Conform criteriilor de acordarea gratuită a alimentaţiei de protecţie sunt stabilite 8 raţii de
alimentaţie de protecţie pentru salariaţi.
Pentru angajaţii care activează sub acţiunea substanţelor toxice: pesticice, erbicide, fungicide
este prevăzut în raţia nr. 6 (lapte dulce, chefir).

Pagina 13/14
 Alimentaţia de protecţie şi preparate vitaminoase se distribuie pentru fiecare schimb indiferent
de durata lui în zilele efectiv lucrate de salariat în condiţii nocive.
Se interzice înlocuirea alimentaţiei de protecţie şi a preparatelor vitaminoase prin plată în bani
sau marfuri.

Astfel, respectarea măsurilor profilactice, efectuarea examenelor medicale duce la

prevenirea intoxicațiilor acute și cronice cu produse de uz fitosanitar și altor consecințe grave
asupra sănătății lucrătorilor care gestionează PUF.

Pagina 14/14