Sunteți pe pagina 1din 28

LEGISLA IE

Pag. 2 - 8

PROIECTUL STANDARDELOR PRIVIND PRACTICA PROFESIONAL A ASISTENTULUI MEDICAL GENERALIST

Pag.

9 - 13

PROIECTUL STANDARDELOR PRIVIND PRACTICA PROFESIONAL A ASISTENTULUI MEDICAL PROFIL OBSTETRIC-GINECOLOGIE

Pag. 14 - 15

PROIECTUL STANDARDELOR PRIVIND PRACTICA PROFESIONAL A ASISTENTULUI MEDICAL PROFIL NEONATOLOGIE

ARTICOLE
Pag. 16 - 17

MEDICINA DE URGENTA,TRECUT SI PREZENT NGRIJIRILE LA DOMICILIU N SOCIETATEA POSTMODERN INGRIJIRI SI TEHNICI FARA RISCURI PRIN PRACTICI SIGURE CE SALVEAZA VIETI REPERE EDUCATIONALE PENTRU FAMILIA VRSTNICULUI NGRIJIT LA DOMICILIU IMPRESII DE LA CURSUL DE PERFECTIONARE

Pag. 18 - 20

Pag. 20 - 22

Pag. 22 - 24

Pag. 24

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

PROIECTUL STANDARDELOR PRIVIND PRACTICA PROFESIONALA A ASISTENTULUI MEDICAL GENERALIST Capitolul I. Dispozitii generale Articolele: 1. Standardele privind practica profesional a asistentului medical reprezint un ansamblu de norme ce stabilesc nivelul de performant al ngrijirilor de sntate acordate de acesta n exercitarea profesiei. 2. Standardele privind practica profesional a asistentului medical au drept scop stabilirea unor criterii si conditii optime necesare pentru a obtine calitatea dorit n ndeplinirea obligatiilor profesionale de furnizare a serviciilor de ngrijiri de sntate, respectnd viata, demnitatea si personalitatea uman. 3. Exercitarea profesiunii de asistent medical este un drept al oricrei persoane fizice, cettean romn sau cettean al altui stat posesor al diplomei de asistent medical (sau echivalare n conditiile legii), eliberat de o institutie acreditat de specialitate din Romnia sau din strintate. 4. Profesiunea de asistent medical poate fi exercitat de ctre persoana care ndeplineste urmtoarele conditii: - este posesoare a diplomei de absolvire a unei forme de nvtmnt de specialitate, de stat sau privat, acreditat n conditiile legii. - este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesii; - este autorizat s practice aceast profesiune prin nscrierea n Registrul Unic National al Asistentilor Medicali. 5. Asistentul medical este obligat ca, prin practica profesiunii sale, s contribuie la promovarea snttii, prevenirea mbolnvirilor, ngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicap), de toate categoriile, n toate unittile sanitare, asezrile comunitare si n toate formele de asistent medico-social, fr discriminare. 6. Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic, paraclinic, asistent de farmacie si a profesiunii de tehnician dentar se face n conformitate cu competentele specialittii, standardele profesionale, fisa postului, prevederile Codului de Etic si Deontologie, ct si reglementrile legale n vigoare. 7. ngrijirile de sntate acordate persoanelor, familiei si comunittii sunt de natur preventiv, curativ, recuperatorie si paleativ, relational, tehnic si educational cuprinznd atributii si responsabilitti n conformitate cu reglementrile legale, recomandrile OMS si standardele din Comunitatea European. Capitolul II. Cadrul profesional 8. Atributiile si responsabilittile asistentului medical rezult din dispozitiile Legii nr. 307/ 2004, din fisa postului, prescriptia medical, Codul de Etic si Deontologie Profesional si reglementrile legale n vigoare. 9. Asistentul medical practic profesiunea n conditiile legii n unitti sanitare, de stat sau private, n institutii de nvtmnt , cercetare, management si administratie din domeniul snttii.

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

10. Continutul si caracteristicile cadrului exercitrii profesiunii de asistent medical sunt: - ndeplinirea rolului propriu; - ndeplinirea rolului delegat; - efectuarea tehnicilor aferente exercitrii optime a actului medical; - pregtirea continu profesional n concordant cu evolutia cunostintelor n domeniul snttii; - participarea la formarea teoretic si practic a viitorilor asistenti medicali n institutii de nvtmnt si la evaluarea aptitudinilor si cunostintelor medicale pe parcursul stagiilor de pregtire profesional a acestora n unittile medicale. - participarea la cercetare n domeniul medical si a ngrijirilor pentru sntate; - implicarea n administratia sanitar , managementul sanitar si n elaborarea politicilor de sntate n limitele pregtirii si a competentelor sale profesionale. 11. Practica profesiei de asistent medical are ca scop: asigurarea n dinamic a calittii ngrijirilor de sntate, tinnd cont de evolutia stiintei si tehnicii, n limitele respectrii reglementrilor deontologice si profesionale, cu pstrarea secretului profesional. 12. Obiectivele practicii profesiei de asistent medical pentru realizarea scopului propus sunt: a. promovarea snttii, mentinerea snttii si prevenirea mbolnvirilor; b. ngrijirea si aplicarea tratamentului medical conform prescriptiei medicale a protocolului de practic, prevenirea agravrii si prevenirea aparitiei complicatiilor la bolile deja existente; c. sustinerea persoanei bolnave pentru a se adapta la dificulttile generate de boal, de handicap sau de infirmitate si activitti specifice de recuperare n limita competentelor; d. asigurarea calittii vietii pn la sfrsit prin interventii specifice ngrijirilor paleative pentru controlul durerii, controlul simptomelor si acompaniamentul relational. 13. Pentru realizarea obiectivelor, asistentul medical desfsoar activitti specifice si aplic tehnici n limita competentei sale, utiliznd procesul de ngrijire centrat pe necesittile particulare ale fiecrei persoane sau grup de persoane la o modificare real, posibil sau potential a strii de sntate; a. culegerea de informatii utile n stabilirea diagnosticului si analiza acestora; b. identificarea factorilor de risc; c. identificarea grupurilor de populatie vulnerabile si a celor cu risc crescut la mbolnvire; d. evaluarea gradelor de dependent ale pacientilor; e. stabilirea priorittilor; f. elaborarea planului de ngrijire; g. pregtirea fizic si psihic a pacientului n vederea aplicrii metodei terapeutice n concordant cu normele eticii profesionale; h. aplicarea prescriptiilor medicale si a protocoalelor de ngrijire stabilite n cadrul rolului propriu si delegat; i. comunicarea n cadrul echipei; j. consemnarea n fisa de ngrijire sau alte documente specifice, a activittilor zilnice, a tehnicilor efectuate, a incidentelor aprute si a protocolului medical prescris pentru turele/zilele urmtoare; k. evaluarea actiunilor efectuate, compararea rezultatelor obtinute cu obiectivele de ngrijire planificate si reajustarea planului de ngrijire; l. participarea la ntocmirea,nregistrarea si raportarea datelor statistice specifice activittii; 14. n cadrul rolului propriu al asistentului medical, interventiile sale se acord la toate cele

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

trei nivele ale ngrijirilor de sntate (primar, secundar si tertiar), dup cum urmeaz: - identificarea factorilor de risc (biologici, psihologici, socio-culturali, de mediu si politico-economici) pentru persoan, familie si comunitate; - prevenirea, controlul si combaterea aparitiei si prezentei noxelor profesionale, a conditiilor de lucru cu risc sau periculoase; - participarea la actiuni de screening si stabilirea profilului epidemiologic al familiilor si comunittii; - organizarea si desfsurarea de programe de educatie pentru sntate; - urmrirea aplicrii normelor de igien individual, colectiv si de mediu, ntocmind acte de constatare, expertiz si contraventie; - identificarea resurselor persoanei privind autongrijirea; - recomandarea msurilor de igien si a stilului de viat sntos; - demonstrarea tehnicilor si interventia direct sau indirect (prin delegarea personalului auxiliar n limitele competentei acestuia), n efectuarea ngrijirilor; - realizarea relationrii si comunicrii terapeutice cu pacientii; - supravegherea activ a sugarului la domiciliu; - educarea si consilierea populatiei vulnerabile, cu risc crescut de mbolnvire si cu nevoi speciale, privind sntatea si demonstrarea tehnicilor de ngrijire; - cartagrafierea, mobilizarea si efectuarea imunizrilor; - participarea la rezolvarea/ ameliorarea problemelor actuale de sntate prin actiuni care vizeaz reducerea impactului negativ al factorilor de risc; - ajutorarea persoanelor de a-si nsusi un comportament adecvat fat de problemele de sntate care nu pot fi rezolvate; - luarea deciziilor si actionarea din initiativa proprie, n limita competentelor profesionale, atunci cnd acestea se impun; - acordarea primului ajutor la locul accidentului (si nsotirea pacientului pn la preluarea acestuia de ctre cadrele medicale specializate;) - primirea si orientarea pacientilor; - pozitionarea pacientilor n functie de patologia fiecruia, de vrst, sex si/sau prescriptia medical si izolarea copiilor suspecti de boli infectioase; - supravegherea igienei corporale a pacientului si a nsotitorilor acestuia; - informarea pacientului si a apartintorilor cu privire la structura sectiei si a regulamentului de ordine interioar; - supravegeherea curteniei saloanelor, cabinetelor, slilor de tratamente si pansamente, verificarea functionalittii instalatiilor si aparatelor care sunt n dotarea acestor ncperi; - organizarea de activitti n scop socio-terapeutic; - verificarea dozei de medicamente, administrarea acestora , dup prescriptia medical si supravegherea efectelor secundare; - notarea n FO, a administrrii medicamentelor si a manevrelor medicale, efectuarea altor ngrijiri prescrise; - pregtirea saloanelor pentru vizit; - monitorizarea functiilor vitale si notarea acestora n F.O. - evaluarea dezvoltrii somatice si psihomotorii a copilului (circuite, msurarea taliei, a perimetrelor); - evaluarea clinic general si monitorizarea functiilor vitale; - evaluarea simptomelor specifice bolii; - alimentarea copilului avnd n vedere : asigurarea igienei corespunztoare, asigurarea

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

regimului prescris, respectarea tehnicii corecte de alimentare corespunztoare vrstei, aprecierea tolerantei digestive si nregistrarea cantitativ a consumului de alimente; - administrarea alimentatiei prin sonda gastric; - supravegherea ndeaproape a copiilor pentru evitarea incidentelor si accidentelor; - respectarea normelor de securitate, manipulare si descrcare a stupefiantelor , precum si a medicamentelor cu regim special; - acordarea ngrijirilor paleative si instruirea familiei pentru acordarea acestora; - pregtirea materialelor pentru efectuarea sondajului vezical; - igiena si supravegherea pacientilor sub dializa renal sau peritoneal; - ngrijirea si supravegherea pacientilor plasati ntr-un mediu steril; - ngrijirea si supravegherea nou-nscutilor plasati n incubatoare strict dup prescriptia medical; - mobilizarea pacientului la indicatiile medicului; - prevenirea trombozei venoase fr tratament medicamentos; - mobilizarea pacientului la indicatiile medicului; - pregtirea si supravegherea somnului si repausului; - prevenirea trombozei venoase fr tratament medicamentos; - mentinerea liberttii cilor aeriene superioare, aspirarea secretiilor unui pacient indiferent dac este sau nu intubat sau traheostomizat; - supravegherea cilor respiratorii superioare a bolnavului intubat; - ventilatia manual si instrumental prin masc; - pozitionarea optim a pacientului pentru efectuarea corect a bandajelor; - realizarea si ngrijirea pansamentelor sau bandajelor; - prevenirea si ngrijirea escarelor; - pregtirea preoperatorie a pacientilor n conformitate cu prescriptiile medicale; - supravegherea postoperatorie n concordant cu indicatiile terapeutice; - recunoasterea si semnalarea semnelor de complicatie ce pot interveni la pacientii sub supraveghere; - evaluarea semnelor de complicatii ce apar la pacientii cu aparat gipsat; - ngrijirea cavittii orale; - supravegherea cateterelor ombilicale; - supravegherea pacientilor care au fost supusi punctiei cu scop terapeutic si/sau de diagnostic; - pregtirea, efectuarea testelor IDR si interpretarea rezultatului testului; - depistarea parazitilor externi si ngrijirea persoanelor care au fost parazitate de acestia; - recoltarea, pregtirea, transportul, predarea si analiza probelor biologice, alimentare, chimice, toxicologice, bacteriologice si virusologice, sub prescriptie medical; - asigur aprovizionarea, receptia si pstrarea medicamentelor si produselor farmaceutice; - asigur utilizarea si pstrarea n conditii optime a aparaturii radiologice, CT, RMN, medicina nuclear si a echipamentului din dotare si sesizeaz orice defectiuni n vederea mentionrii acestora n conditii optime de functionare; - colectarea materialelor si instrumentarului de unic folosint utilizat si depozitarea acestuia n vederea distrugerii; - respectarea reglementrilor n vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea infectiilor nosocomiale. 15. Fisa de ngrijire a pacientului, ntocmit de asistentul medical, se realizeaz n conformitate cu prescriptia medical, este datat si semnat de ctre acesta si prevede urmtoarele manopere:
Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

evaluarea perimetrelor, greuttii, taliei, temperaturii; evaluarea integrittii tegumentelor; evaluarea vascular; evaluarea capacittii de autongrijire / autontretinere si a nsntosirii sau a ngrijirii snttii; evaluarea nutritiei, dietei si a medicatiei prescrise; testarea dezvoltrii; evaluarea mental/comportamental; evaluarea psihosocial, situational /ocupational de mediu; prelevarea de snge n scop de diagnostic; monitorizarea functiilor vitale; hidroterapia si termoterapia; injectii si perfuzii; scarificri instalarea unei perfuzii ntr-o ven superioar a unui membru sau vena epicranian ; recoltarea sngelui venos; punerea n functie sau / si schimbarea unui cateter , cateter scurt sau ac n vederea functionrii corecte si eficiente a perfuziei; scoaterea unui cateter arterial; supravegherea cateterelor centrale implantate de ctre medic si montarea accesoriilor; injectii si/sau perfuzii prin cateterele venoase centrale sub stricta prescriptie medical (n acest caz se adaug n fisa de ngrijiri si un raport de executie datat si semnat; administrarea de medicamente si calea de administrare (data, ora, semntura); efectuarea injectiilor n scop terapeutic (pentru administrare de medicamente); pregtirea , recoltarea , transportul, predarea si analiza probelor biologice, alimentare, chimice, toxicologice, bacteriologice si virusologice; recoltarea produselor biologice prin diferite manevre si transportul lor la laborator n conditii de securitate; aspiratia secretiilor direct, dac este posibil, n conformitate cu prescriptia medical; participarea la tehnici de prelevare; instalarea, supravegherea si scoaterea nou-nscutului din incubator; instalarea si supravegherea sub fototerapie; realizarea sau rennoirea pansamentelor specifice; ngrijirea si scoaterea tampoanelor si drenurilor; efectuarea tubajului gastric pentru diferite scopuri; toaleta perineal; infiltratii vaginale; supravegherea si ngrijirea unei stome sau fistule, a unei plastii, a ulcerelor cutanate cronice; ngrijirea si supravegherea pacientilor intubati sau traheostomizati; participarea si pregtirea materialelor pentru tehnicile de dilatare a unui orificiu sau unei cicatrici; participarea la manevre specifice serviciului ORL; participarea la baia medicamentoas; nregistrarea EKG , efectuarea spirometriei, electromiografiei; pregtirea pacientului, a materialelor si a aparatelor pentru efectuarea dializei renale, peritoneale sau a altor schimburi plasmatice (hemodializa, hemofiltrare continu, hemofiltrare intermitent);

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

insertia , fixarea si nlocuirea cateterului peritoneal autostatic pentru dializa peritoneal ndelungat; instruirea si antrenarea pentru dializa la domiciliu; testarea cateterului adecvat al dializei peritoneale si al hemodializei; msurarea presiunii venoase centrale; supravegherea pacientilor sub oxigenoterapie si supravegherea lor; verificarea functionalittii aparatului de oxigenoterapie; efectuarea dializei renale peritoneale sau a schimbului plasmatic, supravegherea pacientilor n timpul si dup efectuarea acestui act medical; participarea la imobilizarea n aparat gipsat si/sau nlturarea acestuia; efectuarea , supravegherea si controlul sngerrilor; efectuarea punctiei venoase sau capilare; ngrijirea si supravegherea pacientului n timpul transportului medical; prepararea solutiilor dezinfectante; ntocmirea proiectelor de interventie pentru cazurile medico-sociale; consiliere n situatii de criz; consiliere sau educatie de mentinere a snttii si de activitate de recuperare; consiliere pentru recuperare; asistent de mobilizare si miscare a corpului ; consiliere pentru voce si vorbire a bolnavilor care au fost mobilizati; consiliere pentru educatie preventiv; calculeaz regimurile alimentare si verific respectarea principiilor alimentare; supravegheaz si particip n prepararea regimurilor dietetice; supravegherea regimului alimentar; alimentatie parenteral, periferic si total, hiperalimentarea; alimentatie nazo-gastric; irigarea sondei nazo-gastrice; sfaturi de diet; consiliere sau educatie nutritional; reproduce n laboratorul de tehnic dentar suportul morfofunctional al cmpului protetic pe care se va executa lucrarea protetic; execut modelul pe care urmeaz a se lucra macheta n vederea obtinerii lucrrilor protetice; reproduce la scar normal de 1/1 piesele protetice destinate structurilor pierdute din ADM, respectiv alegerea materialelor pentru machete; construirea tiparelor si a protezelor; execut developarea filmelor radiografice si conserv filmele n filmotec; aplic procedurile de balneo-fizio-kinetoterapie si masaj, cu toti parametrii agentului fizic; ntocmeste proiecte de interventie pentru cazurile medico-sociale si ia msurile care se impun. 16. n cadrul rolului delegat asistentul medical poate ndeplini (sub prescriptie medical) urmtoarele ngrijiri: perfuzii si injectii cu produse de origine uman; aspirarea sngelui arterial pentru gazometrie; nregistrarea electroencefalogramei si supravegherea pacientului instalat la acest aparat; aplicarea unui garou pneumatic de uz chirurgical;

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

ngrijirea si supravegherea pacientilor n decursul interventiilor; cura de somn; cura de sevraj; terapia de insulin; comprese umede la indicatia psihiatrului; testarea la anumite medicamente care pot produce reactii alergice; 17. Strict n prezenta medicului, asistentul medical efectueaz: prima injectie cu o serie de alergeni; primul sondaj vezical la brbati, n caz de retentie urinar; nregistrare EKG si EEG, dup o prob de efort sau a ntrebuintrii de medicamente ce pot modifica brusc starea pacientului; nregistrarea presiunii hemodinamice prin tehnici cu risc. Capitolul III. Principii de etic i deontologie profesional Art. 18. Asistentul medical n exercitarea profesiunii respect principiile eticii medicale si standardele etico-deontologice stabilite prin reglementrile Codului de Etic si Deontologie Profesional a Asistentilor Medicali si Moaselor din Romnia. Capitolul IV. Rela ii ce se stabilesc n exercitarea profesiunii Art. 19 Relatiile asistentilor medicali n cadrul echipei medicale se bazeaz pe seriozitate, corectitudine, colaborare, respect reciproc si reciprocitate profesional. Capitolul V. Perfec ionarea profesional a asistentului medical Art. 20 Asistentul medical are obligatia de a-si mbuntti pregtirea profesional prin participarea la programe de perfectionare, cursuri de educatie medical continu, participri la manifestri si simpozioane , mese rotunde , asigurnd astfel, exercitarea profesiei la standarde profesionale competitive cu cele din Uniunea European. Capitolul VI. Dispozi ii finale Art. 21. Asistentul medical si exercit profesiunea n conformitate cu prevederile legale n vigoare.

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

PROIECTUL STANDARDELOR PRIVIND PRACTICA PROFESIONALA A ASISTENTULUI MEDICAL PROFIL OBSTETRICA GINECOLOGIE Capitolul I. Dispozitii generale ART.1. Standardele privind practica profesionala a asistentului medical profil obstetrica ginecologie reprezinta un ansamblu de norme ce stabilesc nivelul dezirabil si realizabil de performanta al ingrijirilor de sanatate acordate de asistentul medical in exercitarea profesiei. ART.2. Standardele privind practica profesionala a asistentului medical obstetrica -gine cologie au drept scop stabilirea unor citerii si conditii optime, necesare pentru a obtine calitatea dorita in indeplinirea obligatiilor profesionale de furnizare a serviciilor de ingrijire de sanatate, respectind viata, demnitatea si personalitatea umana. ART.3. Exercitarea profesiei de asistent medical O.G. este un drept al oricarei persoane fizice, cetatean roman sau cetatean al altui stat, posesor al diplomei de asistent medical (sau echivalent), eliberata de o institutie de invatamint de specialitate din Romania sau din strainatate, acreditata sau dupa caz , echivalata in conditiile legii. ART.4. Profesiunea de asistent medical obstetrica-ginecologie poate fi exercitata de catre persoane care indeplinesc urmatoarele conditii: - sunt posesoare a diplomei de invatamint de specialitate, de stat sau privat acreditate in conditiile legii. - este apta din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei profesii. - este autorizata sa practice aceasta profesie prin inscrierea in Registrul Unic al Asistentilor Medicali. ART.5. Asistentul medical O.G., prin natura profesiei sale este obligat sa contribuie la promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor, ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicap), de toate categoriile, in toate unitatile sanitare, fara discriminare. ART.6. Exercitarea profesiei de asistent medical obstetrica - ginecologie se face in conformitate cu competentele specifice specialitatii sale, standardele profesionale, fisa postului, prevederile Codului de Etica si Deontologie Profesionala si reglementarile legale. ART.7. Ingrijirile de sanatate acordate pacientelor, familiei, comunitatii, sunt de natura preventiva, curativa, paleativa, relationala si educationala, cuprinzind atributii si responsabilitati in conformitate cu reglementarile legale, reglementarile O.M.S. si standardele profesionale din Comunitatea Europeana.
_

Capitolul II. Cadrul profesional ART. 8. Atributiile si responsabilitatile asistentului medical de obstetrica-ginecologie rezulta din dispozitiile Legii 307/2004, fisa postului, prescriptia medicala, Codul de Etica si Deontologie Profesionala si reglementarile legale in vigoare. ART. 9. Asistentul medical profil obstetrica-ginecologie practica profesiunea in conditiile legii, in unitati sanitare de stat sau private, in institutii de invatamint, cercetare cu profil medical . ART.10. Continutul si caracteristicile cadrului exercitarii profesiunii de asistent O.G. sunt: - pastrarea sanatatii si profilaxia imbolnavirilor; - indeplinirea rolului propriu; - indeplinirea rolului delegat; - educatia pentru sanatate;
Numrul 2 / 2005 martie-aprilie 9

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

- efectuarea tehnicilor aferente exercitarii optime a actului medical; - pregatirea continua profesionala in concordanta cu evolutia cunostintelor in domeniul sanatatii; - participarea la formarea teoretica si practica a viitorilor asistenti medicali pe parcursul stagiilor de pregatire profesionala a acestora in unitatile medicale; - participarea la cercetarea in domeniul medical si a ingrijirilor de sanatate; - redarea autonomiei bolnavei; - implicarea in administratia sanitara, managementul sanitar si in elaborarea politicilor de sanatate in limita competentelor si a pregatirii sale profesionale; ART.11. Practica profesiei de asistent medical O.G. are drept scop asigurarea in dinamica a calitatii ingrijirilor de sanatate tinind seama de evolutia stiintei si tehnicii, in limitele respectarii reglementarilor deontologice si profesionale, cu respectarea secretului profesional . ART.12. Obiectivele practicii profesiei de asistent medical profil obstetrica-ginecologie ,pentru realizarea scopului propus sunt: - promovarea si mentinerea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor; - aplicarea tratamentului medical conform prescriptiei medicale si a protocolului de practica, prevenirea agravarii si prevenirea aparitiei complicatiilor la bolile deja existente; - evaluarea gradelor de dependenta ale persoanelor/ pacientelor, sustinerea lor pentru a se adapta la dificultatile generate de handicap, sau infirmitate si activitati specifice de recuperare in limita competentelor; - participarea la supravegherea clinica a bolnavelor; - informarea pacientelor asupra metodei terapeutice aplicate sau care urmeaza a fi aplicata, in limita competentelor; - participa la mentinerea, insertia sau reinsertia pacientelor in viata familiala si sociala . ART.13. Pentru realizarea obiectivelor, asistentul medical de obstetrica-ginecologie desfasoara activitati specifice si aplica tehnici in limita competentei sale: - culege informatii utile in stabilirea dignosticului; - identifica si evalueaza factorii de risc; - identifica pacientele cu risc crescut de imbolnavire (se are in vedere mediul familial, conditiile de locuit, educatia, locul de munca, alimentatia, etc); - stabileste prioritati in acordarea ingrijirilor de sanatate; planifica interventiile (in limita competentelor); - stabileste modalitatea de monitorizare si evaluare ; - elaboreaza planul de ingrijiri; - pregateste fizic si psihic pacientele in vederea aplicarii metodei terapeutice ; participa la supravegherea clinica a pacientelor ; comunica in cadrul echipei medicale ; - consemneaza in fisa de ingrijiri si / sau in alte documente specifice, activitatile zilnice, tehnicile efectuate, incidentele aparute si protocolul medical prescris pentru turele/zilele urmatoare ; - participa la intocmirea, inregistrarea si raportarea datelor statistice specifice activitatii. ART.14. In cadrul rolului propriu al asistentului medical O.G., interventiile sale se acorda la toate cele trei nivele ale ingrijirilor de sanatate : primar, secundar si tertiar . - Ia initiative in conformitate cu necesitatile generale si / sau de moment; - Identifica factorii de risc, biologici, psihologici, socio-culturali, de mediu si politicoeconomici, pentru paciente (gravide ,lauze, mame ce alapteaza ,etc.), familie si comunitate.

10

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

- Prevenirea, controlul si combaterea aparitiei si prezentei noxelor profesionale, a conditiilor de lucru cu risc sau periculoase. - Organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate adresate gravidelor, persoanelor cu afectiuni ginecologice, etc. - Urmarirea aplicarii normelor de igiena individuala, colectiva si de mediu, recomandarea masurilor de igiena si a stilului de viata sanatos. - Educarea si consilierea populatiei privind sanatatea reproducerii. - Ajutorarea persoanelor bolnave pentru a-si insusi un comportament adecvat fata de problemele de sanatate care nu pot fi rezolvate . - Luarea de initiative in conformitate cu necesitatile generale sau de moment . - Realizarea manoperelor calificate ,indispensabile; - Luarea deciziilor, elaborarea protocoalelor de ingrijire medicala si actionarea din proprie initiativa, in limita competentelor profesionale, atunci cind aceasta se impune; - Acordarea primului ajutor, indiferent de locul sau calitatea pe care o are, insotirea pacientului pina la salvare sau pina la unitatea de primire a urgentelor; - Primirea si orientarea pacientelor in sectorul de obstetrica-ginecologie: saloane pentru gravide, saloane pentru lauze, saloane pentru cezariene, sali de nastere, saloane pantru paciente cu afectiuni ginecologice . - Supravegerea igienei corporale . - Observarea si supravegherea starilor de comportament a pacientelor. - Supravegherea curateniei saloanelor, cabinetelor, salilor de interventie si tratament, salilor de nastere, verificarea functionalitatii instalatiilor si aparatelor care sunt in dotarea acestor incaperi (instalatii de oxigen, lampi U.V., aparate de monitorizare a C.U., B.C.F., T.A., aparate de aspiratie, aparate de anestezie, alte monitoare ); - Educarea si familiarizarea pacientelor cu regulamentul intern de spital . - Verificarea dozelor de medicamente, administrarea acestora dupa prescriptia medicala si supravegerea aparitiei eventualelor efecte secundare; - Notarea in fisa de ingrijire a administrarii medicamentelor, efectuarea altor ingrijiri prescrise (irigatii vaginale, clisme, mesari vaginale,etc) - Pregatirea saloanelor pentru vizita. - Monitorizarea functiilor vitale (T.A., puls , respiratie , diureza, temperatura,etc.) si notarea acestora in F.O. - Efectuarea sondajului vezical. - Asezarea pacientelor in saloane in functie de patologie sau prescriptie medicala - Mobilizarea pacientelor la indicatia medicului. - Pregatirea si supravegherea somnului si repaosului pacientelor din sectia de obstetricaginecologie. - Prevenirea trombozei venoase fara tratament medicamentos (masaj, asigurarea pozitiei optime in pat). - Supravegherea cailor respiratorii superioare a pacientelor intubate prin aspirarea secretiilor, ventilatia manuala si instrumentala prin masca. - Pozitionarea optima a pacientelor pentru efectuarea corecta a investigatiilor, anesteziilor, pansamentelor, interventiilor. - Realizarea si ingrijirea pansamentelor sau bandajelor (toaleta plagilor perineale, aplicarea de dezinfectante si cicatrizante, utilizarea pansamentelor sterile, pansarea plagilor operatorii) - Prevenirea si ingrijirea escarelor. - Pregatirea pre-operatorie a pacientelor in conformitate cu prescriptia medicala (specific

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

11

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

pentru op.cezariana, pt.efectuarea chiuretajului evacuator sau biopsic, pt .interventii chirurgicale ginecologice,etc) - Supravegherea post-operatorie in concordanta cu indicatia terapeutica si tipul interventiei. - Recunoaste si semnaleaza semnele de complicatie ce pot interveni la pacientele aflate sub supraveghere. - Supravegherea pacientelor care au fost supuse punctiei cu scop terapeutic si' sau diagnostic (ex.punctia fundului de sac Douglas in cazul diagnosticarii S.E.U. complicate) - Pregatirea, efectuarea si interpretarea rezultatului testelor I.D.R. - Depistarea parazitilor externi si ingrijirea persoanelor care au fost parazitate de acestia . - Recoltarea, pregatirea, transportul si perdarea produselor biologice, chimice, toxicologice, bacteriologice si virusologice la laborator, sub prescriptia medicala. - Asigurarea utilizarii in conditii optime a aparaturii din dotare si sesizarea oricarei defectiuni in vederea mentinerii acestora in conditii bune de functionare. - Asigura aprovizionarea, receptia, depozitarea si pastrarea medicamentelor si produselor farmaceutice, respectind normele de securitate, manipulare si descarcare a medicamentelor cu regim special si a stupefiantelor. - Instruieste si supravegheaza infirmierele si ingrijitoarele de curatenie. - Supravegheaza respectarea normelor tehnice privind colectarea, ambalerea, depozitarea temporara, transportul si eliminarea deseurilor in functie de gradul lor de contagiozitate (deseuri menajere -saci negri, deseuri infectioase -saci galbeni/ vor fi incinerate, deseuri intepatoaretaietoare-contaminate vor fi colectate in recipiente speciale, de asemenea vor fi incinerate) ART.15. Fisa de ingrijire a pacientelor, intocmita de asistentul medical O.G. se realizeaza in conformitate cu prescriptia medicala, este datata si semnata de acesta si prevede urmatoarele manopere : - scarificari ,injectii si perfuzii, - efectuarea punctiei venoase sau capilare, - recoltarea singelui venos, - instalarea unei perfuzii intr-o vena superficiala a unui membru, - punerea in functie sau / si schimbarea unui cateter, cateter scurt sau ac, in vederea functionarii corecte si eficiente a perfuziei, - supravegherea cateterelor centrale implantate de medic si montarea accesoriilor, - administrarea de medicamente si calea de administrare (data, ora, semnatura), - efectuarea injectiilor in scop terapeutic (pt. Administrarea de medicamente), - recoltarea prin diferite manopere a produselor biologice, transportul si predarea lor la laborator in conditii de igiena perfecta si maxima securitate, - participarea la tehnici de prelevare (biopsii de col uterin, biopsii de endometru), - supravegheaza regimul alimentar (specific pentru gravide, lauze, operate, specific adaptat bolilor concomitente: H.T.A.,diabet,etc), - realizarea sau reinoirea pansamentelor, - ingrijirea si scoaterea tampoanelor si a drenurilor, acolo unde este cazul, - toaleta perineala, - irigatii vaginale, - ingrijirea si supravegherea pacientelor intubate (in sectorul A.T.I.), - pregatirea materialelor necesare si participarea la tehnici de dilatare a canalului cervical, - inregistrare E.K G. (la sectorul de ex . functionale), -verificarea functionalitatii aparatelor de oxigenoterapie, instalarea pacientelor sub oxigenoterapie si supravegherea lor,

12

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

- supravegherea si controlul singerarilor, - ingrijirea si supravegherea pacientelor in timpul transportului medical, - aplicarea tehnicilor de recuperare, - prepararea solutiilor dezinfectante, - calcularea regimului alimentar si verificarea respectarii principiilor alimentare, - aplicarea procedurilor de fizioterapie. - intocmeste proiecte de interventie pentru cazurile medico-sociale si ia masurile care se impun, - alcatuieste planuri de masuri pentru prevenirea infectiilor nosocomiale si colaboreaza cu departamentul S.P.C.I.N. din unitatea medicala. ART.16. In cadrul rolului delegat, asistenta medicala de obstetrica-ginecologie poate indeplini (sub prescriptia medicala) urmatoarele ingrijiri : - perfuzii si injectii cu produse de origine umana , - ingrijirea si supravegherea pacientelor in decursul interventiilor , - supravegheaza cura de somn si cura de sevraj , - terapia cu insulina , - testarea la anumite medicamente ce pot produce reactii alergice. ART.17. Strict in prezenta medicului asistentul medical efectueaza, sub prescriptia medicala semnata si datata, urmatoarele acte medicale : - prima injectie cu o serie de alergeni , - inregistrarea E.K.G., - intrebuintarea medicamentelor ce pot modifica brusc starea pacientei . ART.18. Pentru execitarea actelor medicale de mai jos, in afara conditiilor prevazute de art.3 si art.4 este necesar ca asistentul medical sa aiba competenta sa efectueze aceste tehnici si manopere speciale : - tehnici si manopere medicale necesare intr-o situatie de urgenta , - activitatea de echipa intr-o sectie de anestezie-terapie-intensiva /sala de operatie - transportul medical de urgenta in unitati de ingrijire ale serviciilor de urgenta si reanimare , - transportul de la locul accidentului in cadrul unui serviciu mobil de urgenta si reanimare . Capitolul III. Principii de etica si deontologie profesionala ART.19. Asistentul medical de obstetrica -ginecologie in exercitarea profesiei respecta principiile eticii medicale si standardele etico-deontologice stabilite prin reglementarile Codului de Etica si Deontologie Profesionala a Asistentului Medical . Capitolul IV. Relatii ce se stabilesc in exercitarea profesiei ART. 20. Relatiile asistentului medical de O.G. in cadrul echipei medicale se bazeaza pe seriozitate, corectitudine , colaborare , respect reciproc si reciprocitate profesionala . Capitolul V. Perfectionarea profesionala a asistentului medical ART. 21. Asistentul medical are obligatia de a-si imbunatati pregatirea profesionala prin participarea la programe de perfectionare, programe de educatie medicala continua, asigurind astfel exercitarea profesiei la standarde profesionale competitive . Capitolul VI. Dispozitii finale ART. 22. Asistentul medical profil obstetrica-ginecologie si profil neonatologie isi exercita profesia in conformitate cu prevederile legale in vigoare .

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

PROIECTUL STANDARDELOR PRIVIND PRACTICA PROFESIONAL A ASISTENTULUI MEDICAL PROFIL NEONATOLOGIE

ART.14.b. In cadrul rolului propriu al asistentului medical din sectia de neonatologie ingrijirile de sanatate se acorda dupa cum urmeaza : - se preocupa de regimul de viata al mamelor insotitoare ,urmareste comportamentul lor in timpul spitalizarii si face permanent educatie sanitara acestora in colaborare cu asistenta de obstetrica , - organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate , supravegheaza curatenia saloanelor, cabinetelor si verifica functionalitatea instalatiilor si aparatelor din dotare (incubatoare, aparate de aspiratie, aparate de ventilatie, aparate pentru monitorizarea functiilor vitale, lampi de U.V., aeroterme, etc ) preia nou-nascutul in sala de nasteri, stergerea si stimularea functiilor acestuia, aspiratia secretiilor nazo-faringiene, administrarea de oxigen, sectionarea (scurtarea) cordonului ombilical ,pansarea bontului ombilical, montarea bratarii de identificare a n.n. in functie de sex: albastru sau roz, cintarirea n.n., masurarea perimetrelor si taliei acestuia, infasarea n.n. si transportul acestuia la sectia de neonatologie , notarea in fisa de ingrijire a datelor, data si ora nasterii, felul nasterii (nastere naturala sau nastere prin op.cezariana ), numele mamei, greutatea n.n. , scorul APGAR ,perimetrele ,talia ,date legate de starea de sanatate a mamei, date legate de evolutia sarcinii, eventuale tratamente medicamentoase urmate de mama in timpul sarcinii sau anterior , date legate de durata travaliului, de starea membranelor amniotice, de felul lichidului amniotic, de starea placentei, etc. si toate datele ce ajuta la intocmirea unui plan de ingrijire a n.n. cit mai complet si de calitate, monitorizarea functiilor vitale a n.n. si notarea acestora in F.O., verificarea dozelor de medicamente si administrarea lor conform prescriptiei medicale ,supravegherea eventualelor efecte secundare, notarea in fisa de ingrijiri a administrarii medicamentelor si efectuarea altor ingrijiri (cintarirea zilnica, baia zilnica, cantitatea de lapte administrat/supt , schimbarea lenjeriei ori de cite ori este nevoie), pregatirea saloanelor pentru vizita, alimenteaza n.n. prin sonda gastrica, conform indicatiei medicului , ingrijeste si supravegheza n.n. plasati intr-un mediu steril sau in incubatoare, conform prescriptiei medicale, raspunde de tehnica si igiena alaptarii ,precum si de transportul, pastrarea si administrarea celorlalte alimente, intocmeste foaia de alimentatie a n.n. cf. indicatiei medicului, noteaza in foaia de observatie, functiile vitale: puls, respiratie; supravegheaza si noteaza date privitoare la starea generala a n.n., noteaza numarul scaunelor, a varsaturilor, numarul mictiunilor si determina cantitatea de urina-acolo unde este necesara o asemenea determinare, efectueaza clisma medicamentoasa in scop terapeutic la n.n. conform indicatiei medicului, ventileaza manual prin masca n.n. la indicatia si sub supravegherea medicului neonatolog , realizeaza si ingrijeste pansamentul ombilical, ingrijeste cavitatea bucala a n.n., cu glicerina, face toaleta oculara cu solutii specifice,
Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

toaleta regiunii fesiere cu apa si sapun ori de cite ori este nevoie, infasa n.n. si il aseaza in patut in pozitie optima, recunoaste si semnaleaza semnele de complicatie care pot aparea la n.n. aflati sub supraveghere, asigura si controleaza sterilizarea tetinelor si a veselei, pastrarea lor in conditii de igiena perfecte, supravegheaza cateterele ombilicale, recolteaza produse biologice pt. analize si asigura transportul acestor produse la laborator in conditii de igiena si securitate, pregateste si transporta n.n. la diferite examene paraclinice indicate de medic ( ex. radiologic, ex. echografic, ex. cardiologic, etc.), asigura aprovizionarea, receptia , depozitarea si pastrarea medicamentelor si produselor farmaceutice, asigura utilizarea in conditii optime a aparaturii din dotare. ART.15.b. Fisa de ingrijire a n.n. intocmita de asistentul medical de neonatologie se realizeaza in conformitate cu prescriptia medicala, este datata si semnata si prevede anumite manopere specifice. - scarificari, injectii, perfuzii - injectii destinate vaccinarilor (ex.BCG) - recoltarea singelui venos - instalarea unei perfuzii intr-o vena superficiala a unui membru sau o vena epicraniana - administrarea medicamentelor si calea de administrare (data, ora, semnatura ) - efectuarea injectiilor in scop terapeutic (pentru administrarea medicamentelor ) -recoltarea produselor biologice prin diferite manevre (singe prin punctie venoasa, recoltarea aspiratului gastric, recoltare fragmente de scaun pentru coprocultura, recoltarea exudatului faringian, etc.) si transportul la laborator in conditii de igiena perfecta si maxima securitate participarea la tehnici de prelevare instalarea, supravegherea si scoaterea nou-nascutului din incubator supravegherea alimentatiei n.n. instalarea si supravegherea sub fototerapie realizarea sau reinoirea pansamentelor toaleta regiunii fesiere si vulvare supravagherea n.n. plasati la alte aparate/monitoare instalarea n.n. sub oxigenoterapie si supravegherea lor verificarea functionalitatii aparatelor de oxigenoterapie prepararea solutiilor dezinfectante instruirea si supravegherea infirmierelor si personalului de ingrijire Asistenta medicala de neonatologie raspunde de curatenia saloanelor, face educatie sanitara, respecta masurile de izolare stabilite, supravegheaza si masuri de respectare a normelor de igiena de catre vizitatori. De asemenea supravegheaza curatenia si dezinfectia mainilor ca si portul echipamentului de protectie de catre infirmiere . Asistentul medical de orice specialitate trebuie sa cunoasca si sa aplice precautiile universale in prevenirea infectiilor nosocomiale ,precautii ce reprezinta un ansamblu de activitati si proceduri menite sa previna si sa reduca riscul transmiterii microorganismelor.

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

15

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

MEDICINA DE URGENTA,TRECUT SI PREZENT In ultimii 40 de ani in Europa, cu precadere in Franta si Germania si in ultimii 14 ani si in Romania, s-a dezvoltat un concept unitar de medicina de urgenta. Medicina de urgenta cuprinde asistenta medicala acordata pacientilor, care indiferent de cauza, se afla intr-o situatie cu risc vital acut. S-a depasit de mult conceptul ca, medicina de urgenta, in special cea din prespital, nu mai reprezinta doar restabilirea si mentinerea functiilor vitale, ci un domeniu complex de atributii medicale, care implica stabilirea unui prim diagnostic, instituirea unui tratament pe cat posibil etiologic, prevenirea complicatiilor grave si pregatirea terenului pentru procedee terapeutice ulterioare, precum si sustinerea masurilor terapeutice initiate in urgenta pana la aplicarea tratamentului final in spital. Inainte de toate, medicina de urgenta constituie un mestesug, care reclama din partea personalului din serviciile de ambulanta, stapanirea unor principii clare si larg standardizate, competenta si inalt profesionalism. De resuscitare se ocupa, in general un segment mic din lumea medicala, dar pacientii in stare critica si in special cei in stop cardio-respirator sunt printre putinii care isi cauta specialistul, ei ajungand de obicei la primul personal medical apropiat ca distanta. Practic, fiecare persoana care intra in contact cu pacientul in stop cardio-respirator va face parte din lantul supravietuirii. Lantul supravietuirii reprezinta o inlantuire de etape pe care le parcurgem din momentul gasirii victimei pana la sosirea echipei de resuscitare (ARTI-C) si este alcatuit din 4 verigi foarte importante, interdependente: Accesul RCP precoce (BLS) Defibrilarea precoce ALS precoce(suportul vital avansat) Accesul, este prima veriga din lantul supravietuirii si declanseaza sistemul prin mai multe mijloace: telefon, statii de emisie-receptie, sistem Morse, etc. Este foarte important ca persoana care declanseaza sistemul sa dea dovada de calm si sa relateze exact situatia cu care se confrunta: numarul victimelor, imprejurarile in care s-a produs accidentul, locatia si eventual nr. de tel.de pe care apeleaza . RCP precoce - BLS - suportul vital de baza-veriga cu rol esential si se incepe pentru a castiga timp si a mentine ritmul de fibrilatie ventriculara (FV) a pacientului pana la aducerea unui defibrilator. Defibrilarea precoce ALS - suportul vital avansat-cu rol in stabilizarea pacientului si transportul la spital, efectuat de echipajul ARTI-C (ambulanta de reanimare si terapie intensiva) BLS (suportul vital de baza) 1. SE ASIGURA SECURITATEA VICTIMEI SI A SALVATORULUI 2. EVALUEAZA STAREA DE CONSTIENTA ? prin stimuli verbali si fizici ? daca victima raspunde se lasa in pozitia in care a fost gasita(cu conditia sa fie in siguranta) este evaluata starea victimei si, daca este necesar se cauta ajutor 3. DESCHIDE CAILE AERIENE prin extensia capului si ridicarea barbiei
16
Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

4. EVALUEAZA RESPIRATIA privesti, asculti, simti fluxul de aer timp de10 secunde daca respira, pune victima in pozitie de siguranta daca nu respira, salvatorul va trimite pe cineva dupa ajutor, iar daca este singur va lasa victima si se va duce dupa ajutor 5. VENTILATIA la intoarcere va administra 2 ventilatii eficiente (fiecare trebuie sa determine ridicarea si coborarea peretelui toracic anterior) se efectueaza pana la 5 incercari in scopul de administra 2 ventilatii eficiente 6. EVALUEAZA CIRCULATIA maximum 10 secunde la artera carotida daca victima are puls central se continua ventilatiile si se verifica circulatia dupa fiecare minut daca victima nu are puls central se incep compresiile sternale astfel: cu mana dinspre picioarele victimei se localizeaza jumatatea inferioara a sternului urmarind cu indexul si mediusul rebordul costal pana la nivelul sternului; tinand mediusul in acest punct se plaseaza indexul pe stern si se aplica podul palmei de la cealalta mana; se ridica indexul si se incruciseaza degetele mainilor cu corpul in pozitie verticala, deasupra toracelui victimei, cu coatele in extensie, salvatorul apasa deprimand sternul cu 4-5 cm. Se continua cu o frecventa de aprox. 100/min compresia si decompresia sternului trebuie sa fie egale, ca intervale de timp dupa 15 compresii se face extensia capului si ridicarea barbiei si se administreaza 2 ventilatii eficiente se reaseaza rapid mainile in pozitie corecta pe stern si se efectueaza inca 15 compresii; se continua compresiile si ventilatiile in raport de 15/2 salvatorul se va opri din administrarea compresiilor si a ventilatiilor doar pentru a cauta semne de circulatie in cazul in care victima prezinta miscari sau respiratii spontane; in alte circumstante resuscitarea nu ar trebui oprita. Resuscitarea continua: pana la sosirea unui ajutor calificat care va prelua resuscitarea pana cand victima prezinta semne de reluare a functiilor vitale pana la extenuarea fizica a salvatorului

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

NGRIJIRILE LA DOMICILIU N SOCIETATEA POSTMODERN Mentinerea unui nivel crescut a calittii vietii pacientului pn n ultimile sale momente a devenit un deziderat al sistemelor de sntate n postmodernism. Cresterea numrului de pacienti cu boli cronice, incurabile, mbtrnirea populatiei pe de o parte si gsirea solutiilor de a face fat cheltuielilor crescute din sectorul sanitar n conditiile unor resurse limitate pe de alt parte, atrage tot mai mult atentia asupra dezvoltrii ngrijirilor la domiciliu. ngrijirile la domiciliu n Romnia au cunoscut o dezvoltare ascendent n ultimii 10 ani situndu-ne printre primele locuri n rndul trilor din fostul bloc comunist. Desi acest tip de ngrijiri s-a dezvoltat initial n cadrul ONG-urilor, modificrile importante din legislatia sanitar au creat cadrul legal de implementare a acestui tip de servicii. Cteva repere n acest sens trebuie mentionate: OUG nr. 150/2002 privind asigurrile sociale de sntate, Legea spitalelor din 2003, Legea drepturilor pacientului din 2003, care defineste pentru prima oar ngrijirea terminal si precizeaz dreptul pacientului de a muri n demnitate, Contractul-cadru pe 2005 privind conditiile acordrii asistentei medicale si normele metodologice de aplicare a acestuia. Acordarea serviciilor de ngrijiri medicale la domiciliu Serviciile medicale de ngrijiri la domiciliu se acord de ctre persoane fizice si juridice autorizate si acreditate de MS si CNAS pe baza recomandrilor fcute de ctre medicii specialisti din Ambulatoriu de Specialitate si de ctre medicii specialisti la externarea asiguratului din spital, aflati n relatii contracuale cu CAS n functie de patologia bolnavului si de gradul de dependent a acestuia. Medicii specialisti din Ambulatoriul de Specialitate recomand ngrijiri medicale la domiciliu pentru asiguratii aflati n faz terminal ca urmare a unor afectiuni oncologice sau AVC. n functie de gradul de dependent bolnavul poate fi: - total dependent: pacientul nu poate ndeplini 3 sau mai multe activitti zilnice de baz fr ajutorul altei persoane si are nevoie de ngrijiri medicale; - partial dependent: pacientul nu poate ndeplini cel putin 2 activitti zilnice de baz fr ajutorul altei persoane si din cauza strii de sntate are nevoie de ngrijiri medicale; - independent: pacientul ndeplineste activittile zilnice de baz, dar datorit afectiunii necesit ngrijiri la domiciliu (ngrijirea stomei, ngrijirea canulei traheale, ngrijirea plgilor postoperatorii, tratament parenteral). Recomandarea se elibereaz n trei exemplare, din care un exemplar rmne la medicul specialist, un exemplar mpreun cu o cerere de acordare servicii de ngrijire la domiciliu se depune de asigurat sau apartintorul legal la CAS si un exemplar rmne la asigurat pentru a fi predat furnizorului de ngrijiri la domiciliu. Cererile si recomandrile primite de CAS se analizeaz ntr-un interval de 24 de ore de la data depunerii si sunt aprobate n limita sumelor prevzute n buget.

18

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

Asiguratului i se va transmite prin adres scris, prin post, rspunsul la cerere n termen de 24 de ore de la data lurii deciziei. Pe baza cererii aprobate, asiguratul se adreseaz unui furnizor de servicii medicale de ngrijiri la domiciliu aflat n relatii contractuale cu CAS, care se regseste pe lista de furnizori pus la dispozitie de aceasta. Perioada pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de ngrijire la domiciliu se stabileste de medicul care a fcut recomandarea, cu obligativitatea precizrii ritmicittii sau periodicittii serviciilor, dar nu mai mult de 56 de zile calendaristice pe an n una sau mai multe etape. Obligatiile furnizorului de ngrijiri medicale la domiciliu - s informeze asiguratul asupra serviciilor cuprinse n pachetul de servicii de baz, obligatiile furnizorului si obligatiile asiguratului; - s respecte planul de ngrijiri la domiciliu conform recomandrilor fcute de medicul specialist, zilnic inclusiv smbta, duminica si srbtorile legale; - s nu modifice sau s ntrerup din proprie initiativ schema de ngrijire recomandat; - s comunice direct, att medicului specialist ce a recomandat ngrijirile la domiciliu ct si medicului de familie al asiguratului evolutia strii de sntate; - s tin evidenta serviciilor furnizate privind tipul serviciului, data, ora acordrii, durata, evolutia strii de sntate; - s urmreasc prezentarea la controlul medical al asiguratului pe care la ngrijit, atunci cnd acest lucru este solicitat de medicul ce a fcut recomandarea si s nu depseasc din proprie initiativ perioada de ngrijiri la domiciliu. Pachetul de servicii de baz Bolnavilor li se asigur un pachet de servicii medicale de baz care cuprinde: - monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatur, respiratie, puls , tensiune arterial, diurez, scaun; - administrarea medicamentelor im; - administrarea medicamentelor iv sub supravegherea medicului; - administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoas sub supravegherea medicului; - administrarea medicamentelor intravezical pe sond vezical; - recoltarea produselor biologice; - alimentarea artificial pe sond gastric si educarea asiguratului/apartintorilor; - alimentarea pasiv, inclusiv administrarea medicamentelor per os pentru bolnavii cu tulburri de deglutitie; - clisma n scop terapeutic; - spltura vaginal n caz de deficit motor; - manevre terapeutice pentru evitarea complicatiilor pulmonare, schimbarea pozitiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie; - ngrijirea plgilor simple; - ngrijirea plgilor suprainfectate; - ngrijirea escarelor; - ngrijirea fistulelor; - ngrijirea tubului de dren;

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

19

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

- ngrijirea canulei traheale; - monitorizarea dializei peritoneale; - aplicarea de pampers, plosc, bazinet. n pachetul de servicii de baz nu sunt incluse administrarea medicamentelor sc, sondajul vezical, msurarea glicemiei cu glucometrul, legiuitorul nedrepttind astfel categoria de pacienti cea mai lovit de soart pacientii imobilizati la pat, cei care depind de tratamentele cu indicatie de administrare sc, cei cu incontinent urinar, cu escare, tocmai tehnicile de care pacientii au cea mai mare nevoie. Aceste erori trebuie remediate. OAMMR poart responsabilitatea reconsiderrii pachetului de servicii de baz si a instruirii personalului din acest sector cu att mai mult cu ct ngrijirile la domiciliu reprezint viitorul domeniu de practic privat a asistentului medical. As. Elena Pal, Spitalul Municipal Roman INGRIJIRI SI TEHNICI FARA RISCURI PRIN PRACTICI SIGURE CE SALVEAZA VIETI Prin natura profesiei pe care ne-am ales-o suntem in mod firesc si continuu in relatie cu oamenii bolnavi. Acestia ajung la noi pentru a fi ascultati, tratati, vindecati. De fiecare data trebuie sa ne implicam, sa asiguram ingrijiri de inalta calitate tuturor pacientilor indiferent daca sunt cunoscuti sau nu cu boli transmisibile. Unora dintre noi ne-au trebuit foarte multi ani de practica in spital ca sa constientizam cat de mult am fost expusi unor accidente si pericole potentiale, unor situatii extreme in care nu mai aveam timp sa discernem intre ce e bine si corect pentru noi si ce e eficient pentru viata bolnavului. Eram prin anii 1986 - 1987 asistenta medicala in sectia O.R.L. cand, intr-o garda, a ajuns in urgenta un pacient care prezenta plagi multiple, sangerande, produse prin muscatura de vulpe. Deoarece sangerarea era masiva, am intrat de urgenta in sala de operatie. Eram de serviciu doar doua colege si medicul de garda. Trebuia sa intervenim cu rapiditate, deoarece pacientul putea in orice moment sa intre in soc hemoragic. Nu stiam in acel moment ca, prin manevrele pe care le executam pentru a salva viata pacientului, noi ne expuneam la foarte mari riscuri si asta datorita faptului ca nu cunosteam suficient ce boli se pot transmite pe cale sanguina si care sunt masurile de protectie a personalului medical. Atunci auzeam doar din cand in cand : ,,Trebuie sa-ti pui manusi, ca asta are si sifilis sau ,,Pune-ti o masca, ca s-ar putea sa aiba tuberculoza. Si ca sa revin la ,, povestea descrisa mai sus, pot sa o mai completez spunandu-va ca dupa trei zile am aflat ca vulpea care ii provocase plagile pacientului era bolnava de rabie. Ce a urmat e lesne de inteles. Atat eu cat si colega mea si medicul de garda ne-am ales cu un set de injectii in pliurile cutanate ale abdomenului, care nu era altceva decat seroprofilaxia antirabica. Intrebarea este: Daca dupa trei zile aflam ca acel pacient era infectat cu HIV sau HVB? Raspunsul il stim cu totii. Dupa 1990, odata cu accesul la informatie, organizatiile profesionale au recurs la strategii privind politicile publice de sanatate, au elaborat programe de prevenire a transmiterii infectiei cu HIV si HBV in vederea protectiei personalului medical. Unul din aceste programe este si

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

,,Programul National de Supraveghere si Control a Infectiilor Nosocomiale . Cu sprijinul Ministerului Sanatatii s-a elaborat un ,,Ghid pentru practicieni intitulat: ,,Cat mai putine riscuri prin injectii . Acest Ghid ne aduce date despre riscurile transmiterii HIV si HBV prin tratamentul injectabil. Injectiile constituie o cale de transmitere a bolilor (cu cale de transmitere sanguina), chiar si in cazul utilizarii seringilor si acelor de unica folosinta, prin nerespectarea regulilor de igiena, decontaminare si dezinfectie. De aceea trebuie sa se reduca numarul de injectii, iar tratamentul sa fie administrat in mare parte per os. In realitate, populatia prefera tratamentul pe cale parenterala, iar din studiile facute s-a dovedit ca unei bune parti a populatiei i se administreaza cel putin o injectie terapeutica pe an. Avand in vedere acest lucru, precum si riscul de transmitere prin existenta unei brese in procedurile igienico-sanitare de prevenire a HBV care este de o suta de ori mai mare decat riscul transmiterii HIV, se impune luarea unor masuri adecvate de curatenie, decontaminare si /sau dezinfectie in ariile de pregatire si administrare a tratamentelor injectabile. Ghidul pentru practicieni aduce in atentia personalului medico-sanitar normele minime ce trebuie respectate pentru protejarea personalului sanitar si reducerea riscului de infectare cu HIV, HBV si nu numai. Prezint, in continuare, cateva recomandari incluse in acest Ghid, cu recomandarea ca fiecare asistent medical sa il studieze si sa-l aplice in practica: I. Respectarea Precautiunilor Universale spalarea mainilor; purtarea echipamentului de protectie: manusi, masca, ochelari, sorturi, halate; manipulare corespunzatoare a materialelor folosite: instrumentar, pansamente; evitarea contaminarii mediului de lucru; colectarea si transportul corect la spalatorie a materialelor textile murdarite cu sange; colectarea si transportul corect la crematoriu a deseurilor septice; prevenirea expunerilor profesionale cu microorganisme patogene cu cale de transmitere sanguina; II. Principii de igiena in pregatirea si administrarea injectiilor folosirea de ace si seringi de unica folosinta; suprafata sau locul care se foloseste in etapa de pregatire a utilizarii acelor si seringilor trebuie sa fie decontaminat, curatat, dezinfectat si uscat inainte si dupa fiecare utilizare; materialul steril de unica folosinta trebuie depozitat in spatii special destinate; verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii; nu se recapisoneaza acele dupa folosire; acele si seringile dupa folosire se arunca in container special destinat colectarii si indepartarii materialului intepator taietor; inainte de executarea injectiei/punctiei se aplica pe tegument un tampon imbibat cu solutie antiseptica si se lasa un timp de contact de 30 secunde.

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

Reducera riscului transmiterii infectiilor prin practicile medicale pe care le executam se poate realiza doar prin accesul la informatii cat mai clare si corecte. Acest lucru se poate obtine prin organizarea de intalniri profesionale stiintifice, indiferent de numele pe care l-ar primi (ateliere, seminarii, simpozioane, mese rotunde, conferinte) pentru a grabi raspandirea cunostintelor actuale si pentru constientizarea corpului asistentilor medicali de existenta riscului de transmitere a infectiilor in ambele sensuri. Sa nu uitati niciodata: toti pacientii sunt potential purtatori HIV, HBV sau alti agenti microbieni. DIRECTOR DE INGRIJIRI Spitalul Judetean de Urgenta Piatra Neamt Asistent medical princ. ELENA BEJENARU REPERE EDUCATIONALE PENTRU FAMILIA VRSTNICULUI NGRIJIT LA DOMICILIU Si-ar fi dorit sa-si sarbatoreasca cei 87 de ani traiti frumos, cu respect pentru sine si pentru cei din jur, cu dragoste nemasurata pentru generatiile de copii carora le-a pus creionul n mna, o viata ce merita a servi ca exemplu pentru multi dintre noi. Si-ar fi dorit ca sotul ei, un munte de barbat de 93 ani, care a cutreierat tinutul Neamtului n lung si-n lat, vaznd cum creste sub ochii sai padurea, cea de a doua dragoste a lui, sa ngenuncheze n alt mod n fata ei, ca n urma cu 65 de ani cnd s-au casatorit. Si-ar fi dorit ca cei doi frati ramasi n viata sa-i fie parteneri de aduceri aminte n noptile de insomnie. Si-ar fi dorit ca cei doi copii sa o alinte si sa o strnga n brate la fel cum i alinta ea cnd erau copii. Si-ar fi dorit ca nepotii si nepoatele sa-si aduca pruncii sa o nconjoare cu dragostea lor, asa cum toata viata ei a daruit att de multa dragoste. Si-ar fi dorit dar deodata totul s-a schimbat, pentru ca o boala nemiloasa a lovit-o ca un trasnet, zdruncinnd puternic echilibrul si armonia acestei familii cu patru generatii n viata. La nceput a fost doar o durere surda, un umar dureros, usor de suportat si motivat de conditiile meteorologice; era toamna si considera ca a venit timpul sa o doara si pe ea ceva, pentru ca vremea, anii toate se aduna! Cine si-ar fi putut nchipui, ca n decurs de cteva saptamni lucrurile vor lua o ntorsatura att de dramatica: o usoara tumefactie, apoi o tumoare ct un ou la nivelul articulatiei umarului, examinata sumar. I se recomanda tratament simptomatic, dar fara rezultatul asteptat. O punctie exploratoare, un examen histopatologic, fara indicii precise asupra diagnosticului Tumoarea evolueaza vaznd cu ochii, deformand hidos articulatia si cuprinznd tesuturile moi din vecinatate. Vascularizatie intensa, fragilitate vasculara, limfedem gigant cuprinznd ntreg membrul superior drept, impotenta functionala, durere. Starea de panica se instaleaza treptat, treptat. Examinari repetate n serviciul oncologie, consult chirurgical si, n sfarsit, decizia: (cu

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

acordul nemijlocit al pacientei si al familiei, dup o complet informare) interventia chirurgical, desfsurat n conditii de securitate perfect. Spitalizare dou sptmni, apoi pansament la domiciliu, evolutie postoperatorie bun: cicatrizare frumoas a plgii operatorii, stare psihic bun, mobilizare si autongrijire corespunztoare. Examenul histopatologic, efectuat din formatiunea tumoral extirpat, spulber toate sperantele de nsntosire: Limfosarcom mixoid. Hotrrea specialistilor de a se institui imediat tratamentul cu citostatice este respins categoric, n ciuda faptului c pacienta si familia au primit toate explicatiile referitoare la diagnostic si la posibilitatea refacerii formatiunii tumorale. Nici un argument nu a fost destul de convingtor. La dou luni dup interventie, tumoarea a nceput s se refac, avnd o evolutie galopant, cu manifestri clinice impresionante: n treimea superioar a bratului, pe fata anterioar, tumoarea s-a ulcerat, necesitnd pansament de dou ori pe zi. Starea de neputint devine dominant, dependenta se accentueaz, imobilizarea si deservirea la pat i dezvolt un sentiment de povar pentru cei din jur. Dar, doamna V, este nconjurat cu mult dragoste de ctre membrii familiei care au devenit ntre timp actorii principali n demersul de ngrijire la domiciliu. Sotul, sora si cei doi copii si-au asumat responsabilitatea ngrijirii, neconstientiznd pe moment greuttile pe care le vor avea de trecut si nesocotind stresul si oboseala la care se expun. Ajutorul a venit din partea Fundatiei de ngrijiri Comunitare Piatra Neamt care, ca si n alte asemenea cazuri, prin asistenta ce a primit n grij acest caz, a oferit ngrijire, educatie si suport moral pentru pacient si familia ei. Nu a fost usor, pentru c totul a nceput de la zero. Disponibilitatea membrilor familiei de a alctui o adevrat echip de ngrijire s-a materializat n dorinta de nvtare corect si complet a modului de acordare a ngrijirilor ce le puteau prelua: de la pozitionare si mobilizare, la modul de a-i lega basmaua si a-i prinde prul, de la modul de administrare a medicamentelor, la executarea clismei, de la schimbarea pansamentului si toaleta plgii respectnd regulile de asepsie, la igiena corporal si administrarea hranei pe care o accept cu foarte mare greutate si n cantitti din ce n ce mai mici, de la ascultarea emisiunii preferate (Viata Spiritual), la interesul pentru tot ce este nou n familie si societate, de la tehnici de ameliorare a circulatiei la nivelul membrelor inferioare, la recunoasterea semnelor de oboseala si de exacerbare a durerii. Nici un moment nu i s-a dat ocazia s se considere o povar ; toti au nconjurat-o cu mult dragoste si atentie, chiar dac a fost foarte greu. n procesul de nvtare, de educare a membrilor familiei, s-a folosit metoda transmiterii informatiilor scrise ct si metoda practic de efectuare a ngrijirilor: mai nti cu ajutor din partea asistentei medicale, apoi sub supraveghere pentru corectarea eventualelor greseli, pn la cptarea deprinderilor corecte. Reperele educationale au avut n vedere: constientizarea importantei mentinerii conditiilor igienice la domiciliu, instruirea privind importanta respectrii orarului de administrare a medicamentelor indicate de catre medic si recunoasterea efectelor secundare potentiale, constientizarea importantei igienei corporale si a mentinerii integrittii tegumentelor, folosirea terapiei nefarmacologice pentru ameliorarea durerii, instruire privind alimentatia adecvat, prevenirea infectiilor, recunoasterea semnelor si simptomelor unei infectii, msuri de prevenire a escarelor, ncurajarea pacientei pentru autongrijire n functie de limitele impuse de boal, prevenirea si combaterea constipatiei, gruparea ngrijirilor pentru a evita obosirea pacientei, comunicarea terapeutic pentru atenuarea sentimentului de izolare si cresterea stimei de sine, furnizarea tuturor informatiilor solicitate de pacient si de ctre familie, inclusiv informatii privind posibilitatea de adresare la o unitate specializat n caz de urgent.

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

Instalarea primei escare n regiunea omoplatului drept, mobilizarea din ce n ce mai dificila si refuzul constant de a mai primi alimente, problemele de eliminare, de respiratie, extinderea limfedemului spre extremitatea cefalica, semnalau deja nceputul sfrsitului. Constienta de ceea ce i se ntmpla, devine din ce n ce mai putin comunicativa, iar dupa ce primeste vizita duhovnicului concluzioneaza: asta a fost tot, stiu ca nu se mai poate face nimic. 3 martie 2005 Asist. medical principal DOINITA SRGHIE Comp. M.I.S.C. D.S.P. Neamt IMPRESII DE LA CURSUL DE PERFECTIONARE
Sunt una dintre asistentele medicale care a descoperit utilitatea educatiei medicale continue pentru dezvoltarea profesionala. Aceasta descoperire nsa, nu a fost ntmplatoare. nca din timpul scolii am nvatat, de la d-na diriginta, ca n activitatea profesionala trebuie sa ne perfectionam mereu. Asa ca, n momentul n care, printr-o mprejurare nefericita mi s-a schimbat locul de munca, am constientizat ca este absolut necesar sa urmez un curs de perfectionare sau un stagiu de pregatire practica n domeniul nutritiei si dieteticii. Hotarrea Directiei Spitalului a fost ca trebuie sa urmez un stagiu de instruire practica, indispensabil pentru a-mi putea desfasura activitatea n Blocul alimentar al Spitalului Judetean de Urgenta Neamt. n urma demersurilor facute de catre Spitalul Judetean si Directia de Sanatate Publica Neamt, pe lnga Centrul National de Perfectionare a Asistentilor Medicali, am primit aprobare sa efectuez un stagiu la Centrul Clinic de Nutritie si Diabet Nicolae Malaxa- Bucuresti. Am plecat spre capitala cu emotie, dar si cu ncredere si speranta ca mi se vor deschide noi perspective n valorizarea mea ca profesionist. La Centrul National de Perfectionare am fost ntmpinata cu amabilitate si colegialitate de catre D-na Emilena Raducu, care, simtind emotia si poate teama de necunoscut ce mi se citeau pe fata, m-a ncurajat si mi-a dat explicatiile de care aveam nevoie. Dupa completarea cu rapiditate a documentelor pentru stagiu, m-a condus la Centrul Clinic de Nutritie si Diabet unde m-a prezentat coordonatorului de stagiu si echipei de asistente dieteticiene ce urmau sa-mi fie mentori n descifrarea tainelor Nutritiei si Dieteticii. Nu o sa intru n detalii strict profesionale, ci vreau sa ma opresc asupra unui lucru care m-a impresionat foarte mult si anume, comportamentul asistentelor medicale n cadrul echipei, dar si fata de pacienti. Din tot ce faceau, iradia o caldura sufleteasca, o amabilitate si un devotament profesional ca la carte si nu de fatada ci, simteam ca acela este felul lor de a fi. Din nou i-am dat dreptate fostei mele diriginte care ne spunea: n profesia noastra, daca nu pui o picatura din sufletul tau, nseamna ca doar ai venit dar nu ca ai fost si chemat. Fiind un centru de nutritie si diabet, desigur ca pacientii internati aici au nevoie de foarte multe informatii si exercitii de vointa pentru a-si schimba comportamentul alimentar si a dobndi noi cunostinte despre un stil de viata sanatos. Legat de acest aspect, am remarcat implicarea deosebita a asistentelor medicale n educatia pentru sanatate a pacientilor, activitate pe care o desfasurau zilnic, transmitnd informatii de specialitate si raspunznd cu profesionalism ntrebarilor venite din partea pacientilor. Niciodata nu le-am vazut nervoase ca au spus acelasi lucru de mai multe ori! Calmul vocii, rabdarea, amabilitatea, privirea calda, tinuta, toate acestea ti dadeau un sentiment de ncredere si nu ma mira faptul ca mereu erau nconjurate cu dragoste si cu respect. Ca ncepatoare n profesia de asistent medical, mi-as dori sa ajung ct mai repede la o maturitate profesionala n care sa gndesc si sa actionez precum asistentele medicale pe care le-am cunoscut cu ocazia acestei experiente extraordinare, dar avnd si exemplul celei care mi-a pus seringa n mna. Doresc din tot sufletul ca un numar ct mai mare de asistente medicale sa nteleaga importanta perfectionarii profesionale, pentru asigurarea unei ngrijiri de calitate, spre binele pacientilor dar si al nostru. 18 aprilie 2005 Daniela Bernad, asistenta medicala, Spitalul Judetean de Urgenta Neamt - Bloc Alimentar

Numrul 2 / 2005 martie-aprilie

O.A.M.M.R. Filiala Neam ; www.oammr-neamt.go.ro

S-ar putea să vă placă și