Recoltarea produselor patologice

Recoltarea sângelui

Sângele se recoltează pentru examene:

- hematologice,
- biochimice,
- bacteriologice,
- serologice,
- parazitologice.

Recoltarea sângelui se poate face prin:

- puncție venoasă;
- puncție arterială;
- înțepare:
- la adult: pulpa degetului, lobul urechii;
- la copil: fața plantară a halucelui, călcâi.
I. Recoltarea sângelui venos pentru principalele examene hematologice

Principalele examene hematologice sunt:

- eritrocite (globulele roșii, hematiile);
- hematocrit;
- hemoglobină;
- reticulocite;
- volum eritrocitar mediu (VEM);
- hemoglobină eritrocitară medie (HEM);
- concentrația de hemoglobină eritrocitară medie (CHEM);
- indicele de culoare;
- viteza de sedimentare a hematiilor (VSH);
- leucocite (globulele albe);
- leucograma;
- trombocite;
- timp de sângerare;
- timp de coagulare;
- timpul de protrombină Quick;
- timpul de tromboplastină activată.

Indicații:
- donarea de sânge;
- flebotomie;
- examene de laborator hematologice;
- efectuarea probei de compatibilitate.

Materiale necesare:
- dispozitiv de recoltare:
o vacutainer cu dop mov cu EDTA pentru hemoleucogramă, hemoglobină etc.
o vacutainer cu dop negru cu citrat de sodiu pentru VSH;
- tampoane de vată;
- alcool sanitar;
- romplast;
- mănuși;
- etichete;
- recipient pentru transportul analizelor;
- ± garou;

Tehnică:
1. Recoltarea sângelui venos pentru hemoleucogramă, hemoglobină, etc.:
- completarea unui formular, a unei cereri tip de recoltare;
- se indentifică pacientul;
- se verifică dieta pacientului;
- asistenta se spală pe mâini;
- îmbrăcarea mănușilor;
- pregătirea materialelor necesare (vacutainer cu dop mov cu EDTA – acid etilen
diaminotetraacetic);
- se cere acordul pacientului;
- se pregătește psihic pacientul explicându-i tehnica, necesitatea efectuării acesteia și
faptul că nu trebuie să mănânce înaintea recoltării și fizic așezându-l în poziție șezând
cu brațul sprijinit;
- se alege dispozitivul de recoltare;
- se alege locul puncției;
- se aplică garoul la 8-10 cm deasupra locului puncției, strângându-l astfel încât să
oprească complet circulația venoasă fără să comprime artera; se recomandă
pacientului să strângă pumnul pentru ca venele să devină turgescente;
- se antiseptizează tegumentul la locul puncției mecanic și chimic utilizând un tampon
cu alcool sanitar; se așteaptă să se usuce fără a se sufla;
- se fixează vena cuprinzând cu mâna stângă zona situată la 4-5 cm sub locul puncției
și se exercită cu policele o tracțiune în jos cu o ușoară compresiune la nivelul
tegumentelor;
- se pătrunde cu acul cu bizoul în sus traversând în ordine tegumentul în direcție oblică
(unghi de 30°), apoi peretele venos, învingându-se o rezistență elastică până când
apare senzația de alunecare a acului în gol;
- se recoltează cantitatea de sânge necesară;
- se îndepărtează staza venoasă (se desface garoul, iar pacientul dă drumul la pumn);
- se retrage brusc acul;
- se aplică un tampon cu alcool sanitar la locul puncției și se comprimă digital 1-3
minute prin intermediul acestuia, pentru a evita refularea sângelui din vas și formarea
unui hematom; nu se înlocuiește această compresiune digitală cu flectarea
antebrațului pe braț (în cazul venelor de la plica cotului);
- se etichetează proba;
- se transportă probele biologice la laborator;
- toate probele de sânge recoltate sunt considerate contaminate.

2. Recoltarea sângelui capilar pentru examene hematologice (+parazitologice):

Materiale necesare:
- mănuși;
- ace;
- seruri test;
- tampoane de vată;
- alcool sanitar;
- lame uscate, curate, degresate, șlefuite;
- pipete Potain;

Tehnică:
- asistenta se spală pe mâini;
- îmbracă mănușile;
- pregătirea materialelor necesare;
- pregătirea fizică și psihică a pacientului: se cere acordul acestuia, i se explică tehnica
și necesitatea ei, se anunță să nu mănânce înaintea recoltării, se așează în poziție
șezând cu brațul sprijinit;
- se antiseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool sanitar;
- se evită congestionarea printr-o frecare puternică și prelungită;
- se așteaptă evaporarea alcoolului fără a se sufla;
- cu o mișcare bruscă se înțeapă pielea pulpei degetului în partea laterală a extremității,
perpendicular pe straturile cutanate;
- se sterge cu un tampon uscat prima picătură, se lasă să se formeze o altă picătură de
sânge din care se recoltează cu pipeta sau lama;
- se sterge cu un tampon cu alcool;
- la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru;
- se așează o lamelă cu marginile șlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde
prin capilaritate);
- lamela se trage către partea liberă a lamei păstrând aceeași înclinație și antrenând
toată picătura fără să o fragmenteze;
- se agită lama pentru uscare;
- se etichetează și se trimite la laborator;

3. Recoltarea VSH-ului:
- se efectuează ca și în cazul celorlalte examene hematologice: prin puncție venoasă,
dar fără stază venoasă și se utilizează vacutainere cu dop negru cu citrat de sodiu.
 II. Recoltarea sângelui venos pentru principalele examene biochimice

Principalele examene biochimice sunt:

- acidul uric;
- ureea;
- bilirubina (directă – liberă, indirectă – conjugată, totală);
- creatinina;
- glicemia;
- imunoglobulinele (A, M, G);
- colesterolul (total, esterificat);
- trigliceridele;
- fibrinogenul;
- osmolaritatea plasmatică;
- calciul (total, ionic);
- fierul seric;
- bicarbonatul;
- proteinele totale (albumine, globuline);
- fracția C3;
- fracția C4;
- complementul hemolitic total;
- fosfataza (alcalină, acidă);
- ionograma (Na+, K+, Mg2+);
- amilazemia
- ALAT – alanin-amino-transferaza sau transaminaza glutam-piruvică (TGP);
- ASAT – aspartat-amino-transferaza (TGO);
- GGT - gamma-glutamil-transferaza;
- LDH – lactat - dehidrogenaza;
 Materiale necesare:

- dispozitiv de recoltare (vacutainer cu dop roșu sau vacutainer cu dop albastru pentru
fibrinogen);
- tampoane de vată;
- alcool sanitar;
- romplast;
- mănuși;
- etichete;
- garou;
- recipiente pentru transportul analizelor;

Tehnică:
Recoltarea sângelui se efectuează ca și în cazul examenelor hematologice, dar se
utilizează vacutainere cu dop roșu sau vacutainer cu dop albastru pentru fibrinogen.
 III. Recoltarea sângelui venos pentru examenul bacteriologic al sângelui

Hemocultura

Definiție:
Hemocultura = test diagnostic care permite identificarea prezenței anormale a
microorganismelor patogene (bacterii / fungi) în sângele pacientului prin metode microbiologice
mai mult sau mai puțin imunohistochimice.

Indicații:
Precizarea diagnosticului medical (pozitiv și etiologic) în următoarele situații, evocatoare
pentru septicemii, infecții severe de focar cu risc septicemic (pielonefrite, bronhopneumonii) ori
endocardită infecțioasă:
- frison;
- șoc septic;
- sindrom infecțios sever (stare septică);
- sindrom febril prelungit, cu etiologie inaparentă;
- sindrom febril la un pacient valvular / protezat valvular.

Materiale necesare:
- mănuși;
- recipiente cu medii de cultură anaerob și aerob;
- garou;
- paduri cu alcool sanitar și dezinfectant pe bază de iod;
- seringă de 10 ml pentru adulți și de 2-5 ml pentru copil;
- 4 ace;
- formular cerere analize laborator;
- recipient pentru transportul analizelor;
- comprese;
- bandaj adeziv;
- etichete;
Tehnica:

- se completează o cerere pentru analize de laborator;

- se confirmă identitatea pacientului;
- spălarea mâinilor;
- îmbrăcarea mănușilor;
- se pregătesc materialele necesare;
- se pregătește fizic și psihic pacientul: i se cere acordul și i se explică tehnica și
necesitatea acesteia;
- se alege locul puncției;
- se aplică garoul la 8-10 cm deasupra locului puncției strângându-l astfel încât să
oprească complet circulația venoasă fără să comprime artera și se recomandă
pacientului să strângă pumnul, venele devenind turgescente;
- se antiseptizează tegumentul la locul puncției și se așteaptă să se usuce fără a se sufla
(cu mișcări dinăuntru spre înafară pentru a preveni contaminarea zonei puncționate cu
flora existentă pe pielea din jur);
- nu se combină folosirea padurilor cu alcool sanitar cu cele pe bază de iod, deoarece
alcoolul neutralizează efectul dezinfectanților pe bază de iod;
- se fixează vena, cuprinzând cu mâna stângă zona situată la 4 – 5 cm sub locul
puncției și se exercită cu policele o tracțiune în jos cu o ușoară compresiune la nivelul
tegumentelor;
- se pătrunde cu acul cu bizoul în sus traversând în ordine, tegumentul în direcție oblică
(unghi de 30°), apoi peretele venos, învingându-se o rezistență elastică, până când
apare senzația de alunecare a acului în gol;
- se recoltează 10 ml sânge într-o seringă pentru adult și 2 până la 5 ml pentru copil;
- se îndepărtează staza venoasă;
- se retrage brusc acul;
- se aplică un tampon cu alcool sanitar la locul puncției și se comprimă digital 1-3
minute pentru a evita refularea sângelui din vas și formarea unui hematom; nu se
înlocuiește această compresiune digitală cu flectarea antebrațului pe braț (în cazul
venelor de la plica cotului);
- se dezinfectează cu paduri pe bază de iod dopul de cauciuc al recipientului cu mediul
de cultură;
- se schimbă acul de la seringa cu care s-a recoltat sângele;
- se introduc 5 ml sânge în recipientul cu mediu de cultură la adult și 2 ml pentru copii;
- se etichetează proba cu datele pacientului, data și ora recoltării, numele medicului
care a indicat, temperatura pacientului în momentul recoltării, specificarea
tratamentului recent cu antibiotice, suspiciunea de diagnostic;
- se transportă proba imediat la laborator;
- se verifică locul puncției pentru a observa dacă s-a produs un hematom. În acest caz
se va presa energic locul timp de 5 minute, după care se aplică comprese calde.

Observații:
- se va verifica termenul de valabilitate al recipientelor cu mediile de cultură;
- raportul optim sânge / mediu = 1/5 – 1/10 (410 ml sânge venos sau 5 ml sânge venos
la un mediu de cultură);
- fiecare probă se va lua la intervale de timp specificate și din locuri diferite (imediat
după frison, interval de 15 minute, o oră la indicația medicului);
- principala complicație a manevrei poate fi hematomul;
- se va evita să se recolteze de pe catetere sau de pe mâna cu linii venoase prinse recent
în afară de cazul când se suspectează că respectivul cateter a produs sepsisul;

Rezultatul:
- este comunicat de laboratorul de microbiologie în următoarele 7-10 zile de la
recoltarea probelor în funcție de agentul patogen implicat.
 IV. Recoltarea sângelui venos pentru examene serologice

Examenele serologice cercetează prezența sau absența anticorpilor în serul bolnavului,

formați în urma agresiunii organismului de către un antigen microbian, inframicrobian sau
neanimat
Antigenii care apar în organism sunt foarte variați:
- aglutinine;
- antitoxine;
- lizine;
- precipitine;
- anticorpii fenomenului de aglutinare a hematiilor;
- anticorpi neutralizanți
- anticorpi fixatori de complement;

Aceste examene se utilizează pentru diagnosticarea bolilor infecțioase de exemplu: sifilis,

tifos exantematic, febră tifoidă.

Recoltarea sângelui se face prin puncție venoasă în vacutainere cu dop roșu.

Având nevoie numai de ser, sângele se lasă să se coaguleze; după coagulare se desprinde
cheagul de pe peretele eprubetei și se lasă la temperatura camerei timp de 30 minute pentru a se
produce retracția cheagului; se decantează apoi serul într-o eprubetă curată, uscată și sterilă.

Serul trebuie să aibă o culoare gălbuie și să fie transparent. Colorația roz reflectă fie
prezența eritrocitelor, fie hemolizarea lui.

Serul decantat se păstrează la temperatura de 4°C, dacă însă serul trebuie păstrat pentru o
perioadă mai lungă de timp atunci el va fi congelat la -35°C.
 Observații privind recoltarea sângelui:

Ordinea recoltării:

1. Recipiente pentru hemocultură;

2. Eprubete cu dop albastru pentru: fibrinogen, timpi de coagulare;
3. Eprubete cu dop roșu pentru examene: biochimice, serologice;
4. Eprubete cu dop verde (cu anticoagulant: heparină);
5. Eprubete cu dop mov (cu EDTA) pentru hemoleucogramă, hemoglobină;
6. Eprubete cu dop gri;
7. Eprubete cu dop negru (cu citrat de sodiu) pentru VSH.

Hemoliza poate fi evitată prin respectarea următoarelor reguli:

- pentru testele de rutină se vor folosi ace cu diametrul de 20 – 22 G;
- sângele se va recolta în recipiente păstrate la temperatura camerei, excepție fac testele
care necesită condiții specciale de recoltare;
- după dezinfectare (antiseptizare) se așteaptă să se usuce locul puncției deoarece există
riscul contaminării eprubetei cu alcool;
- nu se va recolta dintr-un hematom;
- dacă accesarea venei s-a realizat cu dificultate sau umplerea eprubetei a fost lentă se
va putea recolta o a doua eprubetă după restabilirea fluxului sanguin sau se va
puncționa o altă venă;
- dacă se constată o pierdere de aer în jurul acului sau în vacuum, se va înlocui
vacuumul;
- nu se va scoate acul din venă având angajat tubul de vacuum;
- nu se va îndepărta prematur tubul întrucât această manevră precipită intrarea aerului
în tub și lezarea eritrocitelor;
- se va evita aplicarea unei presiuni prea mari la tragerea sângelui în seringă;
- se va evita evacuarea forțată în tubul colector a sângelui;
garoul nu se va menține mai mult de un minut datorită riscului de hemoconcentrație